Podcasts about ucrainei

Iată concluzia unei anchete a ziarului francez Le Monde.  De la invadarea Ucrainei, se pare că sute de cetățeni ruși au obținut cetățenia română în mod fraudulos. Tendința pare inexorabilă: în România, satele se golesc de locuitori. Totuși, mica localitate Vârfu Câmpului, din nordul țării, aproape de granița cu Ucraina, și-a văzut în mod curios populația dublându-se în decurs de un deceniu, crescând de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021, scrie Le Monde. În noiembrie 2024, zeci de raiduri au scos la iveală escrocheria: nu economie înfloritoare, nu baby boom, ci aproape 10.000 de cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia obținuseră în mod fraudulos acte de identitate românești, stabilindu-și adrese fictive în Vârfu Câmpului. Aceste documente false, despre care se presupune că ar fi fost emise în schimbul mitei, au fost produse ani de zile de către funcționari de la două oficii de stare civilă, cu complicitatea locuitorilor din zonă. Un fenomen extins Vârfu Câmpului nu este singura localitate afectată. În 2025, au avut loc alte raiduri în județele de graniță Botoșani și Suceava, precum și în București. În toamnă, Primăria sectorului 6 București a anulat eliberarea a 68 de acte de identitate românești. Potrivit unui comunicat al primăriei, multe dintre certificatele de cetățenie s-au dovedit false, deoarece nu fuseseră emise oficial de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), singura instituție competentă. În total, autoritățile estimează că peste 18.700 de cetățeni ai fostei URSS au reședințe fictive în România, dintre care unii au obținut pașapoarte românești În investigația sa, Le Monde îl intervievează pe avocatul Denis Buruian, al cărui cabinet se află în București. Vorbitor de limba rusă, el se ocupă de 34 de cazuri de cetățeni ruși cărora le-au fost revocate actele de identitate românești de către primăria sectorului 6 București. El spune că ”majoritatea își doreau un pașaport românesc pentru a evita sancțiunile și a-și putea continua activitatea în afara Rusiei”, adăugând că tinerii tind să se stabilească „în Dubai”, în timp ce persoanele în vârstă „preferă Franța”. ”O viață prosperă în UE cu acte românești” Deținerea unui pașaport românesc a devenit de interes pentru ruși, odată ce Uniunea Europeană a înăsprit controalele privind cererile de vize de la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei în 2022. Rețele criminale nici măcar nu se ascund: pe rețelele de socializare, reclamele care vizează vorbitorii de limbă rusă pentru obținerea „cetățeniei europene” sunt înfloritoare. Agențiile promit o viață prosperă în UE datorită pașaportului românesc, contra unor sume cuprinse între 4.000 și 7.000 de euro, cu reduceri speciale pentru perioada Crăciunului. Aceste agenții susțin că activitățile lor sunt perfect legale, dar, în realitate, folosesc rețele ucrainene și moldovenești, cu ajutorul unor oficiali români, dintre care unii au făcut obiectul unor anchete penale în trecut. Rețelele profită de legea care le permite cetățenilor din Ucraina și republica Moldova, care au avut un strămoș cetățean al României să obțină pașaportul românesc. Aceste rețele criminale pot „inventa” genealogii false și pot susține, de exemplu, că bunica cuiva s-a născut în Cernăuți, Ucraina, sau Chișinău, Moldova - teritorii care au făcut anterior parte din România. Aceste documente falsificate sunt apoi certificate de autoritățile române. În cazuri mai recente, escrocii au ocolit obstacolele creând direct un certificat de cetățenie fals. Operațiunea  durează doar câteva săptămâni, contra unui cost de zeci de mii de euro. Potrivit parchetului, ar fi suficient un funcționar neatent sau care închide ochii, o „lacună”, pentru ca escrocii să exploateze „slăbiciunile umane, legislative și organizaționale”.   Material adaptat după articolul din Le Monde  Intertitlurile aparțin redacției Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Negocierile de la Miami privind războiul din Ucraina s-au încheiat fără mari semne de progres diplomatic. Și iată că, în acest timp, presa din Statele Unite dezvăluie o serie de conflicte la vârf în cadrul diplomației americane cu privire la abordarea negocierilor cu Rusia. Călătorii bruște și încălcări ale securității: diplomația conflictuală dintre Steve Witkoff și Marco Rubio pe tema relației Rusia-Ucraina – iată titlul de pe pagina rețelei de televiziune NBC News. Aceasta transmite că, ”secretarul de stat Marco Rubio s-a confruntat cu o criză diplomatică tot mai mare, după scurgerea de informații privind un plan de pace susținut de SUA, condus de trimisul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff. Planul era perceput ca fiind puternic în favoarea Rusiei în detrimentul Ucrainei. Rubio urma să participe la discuții de pace cu oficiali ucraineni în Elveția, dar Witkoff plecase mai devreme, într-o mișcare pe care unii oficiali au perceput-o ca fiind o tentativă de a-l întrece”. Witkoff nu le-a comunicat planurile sale de călătorie lui Rubio sau altor oficiali ai Departamentului de Stat, au declarat cele trei surse, pentru NBC News. Citeste siMai este de încredere negociatorul american Steve Witkoff? ”Această mișcare părea menită să-i permită lui Witkoff să negocieze cu Ucraina într-un mod pe care el îl considera potrivit. În cele din urmă, Rubio a ajuns la Geneva, asigurându-se că Witkoff nu se va întâlni cu oficialii ucraineni fără el”, mai susțin sursele citate de NBC News. Daily Beast amintește că ”Marco Rubio a fost umilit în repetate rânduri după ce trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a acționat pe la spatele secretarului de stat pentru a purta negocieri cruciale de politică externă. Episodul de la Geneva nu a fost singura ocazie în care Witkoff a părut să-l ignore pe Rubio. În aprilie, Rubio urma să călătorească la Paris pentru discuții privind Ucraina, doar pentru ca echipa sa să descopere că Witkoff aranjase deja o întâlnire individuală cu președintele francez Emmanuel Macron fără a-l invita pe secretarul de stat. Rubio a cerut să participe la întâlnire, dar ministerul francez de externe a declarat că decizia necesita aprobarea lui Witkoff. Consilierii lui Rubio s-au chinuit apoi să ajungă la Witkoff o perioadă de timp”. Ukrainska Pravda notează că, ”dincolo de divergențele privind eforturile de pace în Ucraina, Witkoff s-a confruntat și cu Rubio și cu oficiali ai Departamentului de Stat cu privire la abordarea sa în materie de securitate, în special în timpul călătoriilor sale în Rusia. Potrivit a trei oficiali americani, unii membri ai administrației Trump au pus la îndoială oportunitatea ca Witkoff să folosească avionul său privat pentru a zbura la Moscova, mai ales având în vedere lipsa comunicațiilor securizate. Departamentul de Stat a inițiat o analiză în luna mai, după care Witkoff a primit securitate suplimentară și un sistem securizat de comunicații mobile pentru a fi utilizat în avionul său. Dar există încă îngrijorări că Witkoff nu folosește în mod constant sistemul securizat de comunicații guvernamentale, potrivit unui oficial american și unei surse informate.”

„Anul 2025 a fost unul foarte reușit pentru procesul de integrare europeană a R.Moldova, chiar dacă a avut loc pe fondul ingerințelor externe fără precedent”, declară în interviul Moldova Zoom, vicepremiera pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov. De ce totuși nu s-a reușit deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, promise de oficialii europeni? Explicațiile, în interviul realizat la Chișinău de Valeria Vițu. Temele ediției: -        Crăciunul în Republica Moldova are o particularitate, este sărbătorit de mulți cetățeni de două ori. Prima dată pe 25 decembrie, iar a doua pe 7 ianuarie, pe stil vechi. De ce se întâmplă asta, dar mai ales dacă Moș Crăciun vine de două ori, ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. -        Corespondenții noștri în nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin și Denis Chirtoca, explică că sărbătorirea Crăciunului la date diferite nu vine dintr-o diferență de credință, ci una de calendar. România a trecut oficial la calendarul gregorian în anul 1919, iar Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în 1924. În Basarabia, istoria a urmat un alt drum, iar cele două date continuă să coexiste până astăzi. Un reportaj despre Crăciunul la Drepcăuți, sat din nordul Republicii Moldova, la frontieră cu România -        Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în spațiul Schengen, după un raport favorabil al Comisiei Europene. -        Ambasada SUA la Chișinău confirmă sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. -        Chișinăul numește noi ambasadori la București, Paris și Kiev. -        Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Știrile zilei: Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în statele spațiului Schengen, după ce Comisia Europeană a constatat că autoritățile de la Chișinău au respectat recomandările formulate anterior privind regimul de liberalizare a vizelor. Concluzia se regăsește în cel mai recent raport al Uniunii Europene privind Mecanismul de suspendare a regimului fără vize. Potrivit raportului, Republica Moldova a întreprins măsurile necesare pentru a menține regimul fără vize, în pofida contextului regional complicat și a presiunilor crescute asupra sistemelor de migrație și securitate din Uniunea Europeană. Cetățenii Republicii Moldova călătoresc fără vize în UE din 2014. În această perioadă, peste 2,6 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de posibilitatea de a călători fără viză, fiind înregistrate mai mult de 18,2 milioane de deplasări în spațiul comunitar. *** Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz, a confirmat sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul unui interviu oferit publicației Zona de Securitate, citat de TVR Moldova. Oficialul american a subliniat importanța menținerii păcii și stabilității în regiune și a comunicat disponibilitatea SUA de a sprijini eforturile sincere de soluționare a conflictului transnistrean. „Prezența militară rusă, după cum a declarat și Kremlinul, trebuie retrasă. Ei și-au asumat acest angajament în trecut (1999 - n.r.) și ne așteptăm ca ei să respecte acest angajament. În ce privește un anumit progres politic în problema Transnistriei, Washingtonul se bazează în totalitate pe Republica Moldova", a declarat reprezentantul diplomatic american. „Washingtonul va ajuta Chișinăul, dacă se va cere, și este gata să ofere asistență în funcție de natura cererii, dar președintele Trump a dat instrucțiuni corpului său diplomatic din întreaga lume să identifice domeniile în care America poate contribui la pace. ... Poate că există o oportunitate în Transnistria, dar inițiativa trebuie să vină de la Chișinău”, a subliniat diplomatul. „Am văzut semnale de deschidere din partea Chișinăului și a unor reprezentanți de la Tiraspol. Și dacă există o oportunitate pentru Statele Unite de a contribui, am dori să purtăm această discuție", a mai spus Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz. *** Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Localitatea va beneficia de un buget de peste 4 milioane de lei pentru activități și inițiative de tineret. *** Finalul de an vine cu noi numiri în corpul diplomatic din Republica Moldova. Ambasadorul la București, Victor Chirilă, își încheie mandatul și va merge pentru un nou post la Kiev, capitala Ucrainei. Noul ambasador la București va fi diplomatul Mihai Mîțu. Cunoscuta scriitoare și om de cultură Lorina Bălteanu ar urma să fie numită ambasadoare în Franța. 

Nu este exclus ca anul viitor în discuțiile de pace pentru Ucraina să apară și numele Republicii Moldova, în contextul în care Rusia ar vrea să își păstreze teritoriile pe care le controlează în acest moment și să-și extindă influența și în alte regiuni, cum este și cazul Transnistriei. Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Alexandru Lăzescu, analist de politică externă, cu care a stat de vorbă Larisa Bernaschi. Temele ediției: - România va găzdui, în primul trimestru al anului 2026, trilaterala miniștrilor de externe de la București, Kiev și Chișinău. „Un subiect important pe agendă va fi procesul de reconstrucție a Ucrainei”, declară ministra de Externe a României, Oana Țoiu, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, cu prilejul reuniunii șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova din străinătate. O corespondență semnată de Valeria Vițu. - Un fost premier de la Chișinău a fost condamnat la închisoare. Doar că nu s-a întâmplat în Republica Moldova, ci în Franța. O instanță a decis ca Vlad Filat să stea doi ani în închisoare în Franța și să plătească 100 de mii de euro statului francez pentru spălare de bani într-un dosar de corupție. Dar cine este Vlad Filat și ce rol a jucat în politica Republicii Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronical lui Vitalie”. - Apropierea de Uniunea Europeană, sprijin ferm pentru Ucraina și parteneriat strategic cu România. Președinta Maia Sandu a trasat prioritățile politicii externe pentru anul următor. - Linia electrică Vulcănești-Chișinău, cea care va asigura transportarea directă către Republica Moldova a energiei electrice cumpărate în România, este aproape de a fi dată în exploatare. - Patru companii și-au depus ofertele pentru extinderea terminalului Aeroportului Internațional Chișinău. - În satul Mândreștii Noi, din raionul Sângerei, din nordul Republicii Moldova, tradiția se lucrează cu acul, de mână. În atelierul soților Artur și Alexandra Oleinic, cojocăritul prinde viață printre piele tăbăcită, lână naturală și cusături bătute ca odinioară. Aici se nasc căciuli țurcănești, opinci și bundițe purtate de urători și colindători, iar pentru moldovenii din diasporă, ele devin mai mult decât un port popular, sunt amintiri pe care pot să le îmbrace și care țin aproape casa părintească și iernile de demult. Mai multe, în materialul semnat de Cătălin Volconovici și Denis Chirtoca. Știrile zilei: Linia electrică Vulcănești-Chișinău, cea care va asigura transportarea directă către Republica Moldova a energiei electrice cumpărate în România, este aproape de a fi dată în exploatare, iar în perioada următoare sunt planificate etapele de testare, a declarat în cadrul unei conferințe de presă, ministrul Energiei, Dorin Junghietu. În prezent, curentul cumpărat din România ajunge în Republica Moldova prin nodul energetic de la Cuciurgan, aflat pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria și, teoretic, alimentarea poate fi întreruptă în orice moment de regimul separatist de la Tiraspol. Noua linie va exclude această vulnerabilitate și va consolida securitatea energetică a Republicii Moldova. „Linia Vulcănești-Chișinău conectează direct R. Moldova la sistemul energetic al României și implicit la rețeaua europeană ENTSOE, oferind stabilitate, siguranță și capacitate de reacție în situații de criză”, a declarat ministrul energiei de la Chișinău. Dorin Junghietu a mai precizat că, în paralel, avansează proiectele de interconectare cu România cu liniile de tensiune înaltă Bălti-Suceava și Strășeni-Gutinaș, care vor crește capacitatea de schimb transfrontalier și vor consolida integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană. *** Apropierea de Uniunea Europeană, sprijin ferm pentru Ucraina și parteneriat strategic cu România. Președinta Maia Sandu a trasat prioritățile politicii externe pentru anul 2026 la reuniunea ambasadorilor Republicii Moldova. O direcție importantă este și mobilizarea sprijinului internațional pentru consolidarea securității Republicii Moldova și poziționarea Chișinăului ca partener responsabil care contribuie la stabilitatea regională. *** Patru companii și-au depus ofertele pentru extinderea terminalului Aeroportului Internațional Chișinău. Administratorul aeroportului, Sergiu Spoială, a declarat la postul public Moldova 1 că sarcina companiei câștigătoare va fi extinderea suprafeței terminalului cu 5.000 de metri pătrați și modernizarea întregii infrastructuri. Aeroportul Chișinău a depășit în acest an pragul de 5 milioane de pasageri deserviți, iar extinderea terminalului vine ca soluție imediată la suprasolicitarea infrastructurii. După lucrările de modernizare, Aeroportul Chișinău va putea deservi 7,5 milioane de pasageri anual. Finalizarea lucrărilor este planificată pentru sfârșitul anului viitor. *** Fostul premier moldovean, Vlad Filat, și prima sa soție au fost condamnați de o instanță franceză pentru spălare de bani, scrie Ziarul de Gardă. Filat a fost condamnat la doi ani de închisoare și plata unei amenzi de 100 000 de euro, iar pe fosta sa soție – la 18 luni de închisoare cu suspendare și o amendă de 150 000 de euro. Aceasta va trebui totodată să plătească, împreună cu Filat, 10 000 de euro Republicii Moldova pentru daune morale. Fostul premier, care a executat o pedeapsă cu închisoare și în Republica Moldova, a reacționat, spunând că instanța franceză a pronunțat o decizie motivată politic, influențată de Republica Moldova. Solicitările exagerate și nefondate au dus la o hotărâre fără precedent, spune Filat declarând în același timp că a depus recurs împotriva acestei sentințe.

Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru. Temele ediției: - Republica Moldova nu este blocată în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dă asigurări Comisara pentru extindere Marta Kos. - Invitatul Moldova Zoom vine de la Bălți – este Ghenadie Râbacov, coordonator de proiecte educaționale, profesor, lingvist și traducător. Discutăm despre ce statut are astăzi limba franceză în Republica Moldova. - Un studiu arată că în autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova există o neîncredere ridicată față de mass-media națională, în special cea în limba română, și față de mesajele oficiale ale autorităților centrale. Cercetarea s-a concentrat pe Găgăuzia și Taraclia și a arătat că oamenii se informează în mare parte online, mai ales prin rețelele sociale, sau de la prieteni și rude. Locuitorii consideră că dezinformarea este o problemă serioasă, dar responsabilitatea este atribuită mai mult autorităților, politicienilor locali, Uniunii Europene și țărilor occidentale, și mai puțin Rusiei. Liliana Barbăroșie a analizat mai detaliat cercetarea și aduce amănunte. - Vladimir Putin i-a numit pe europeni porci. Televiziunea de stat de la Moscova a încercat să explice retorica lui Vladimir Putin. Ce acuzații aduce României și ce legătură are eticheta cu Republica Moldova, explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - În satul Mândreștii Noi, din raionul Sângerei, tradiția se lucrează cu acul, de mână. În atelierul soților Artur și Alexandra Oleinic, cojocăritul prinde viață printre piele tăbăcită, lână naturală și cusături bătute ca odinioară. Aici se nasc căciuli țurcănești, opinci și bundițe purtate de urători și colindători, iar pentru moldovenii din diasporă, ele devin mai mult decât un port popular, sunt amintiri pe care pot să le îmbrace și care țin aproape casa părintească și iernile de demult. Mai multe, în materialul semnat de Cătălin Volconovici și Denis Chirtoca. Știrile zilei: Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. O femeie a murit, iar cei trei copii ai săi au fost răniți pe un pod peste răul Nistru din sudul Ucrainei, pod care face ăcea legătura dintre Odesa și Reni. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, a anunțat că cei patru se aflau într-un automobil civil care se deplasa pe pod în momentul în care drona rusească a explodat.  Podul de peste Nistru de pe traseul Odesa-Reni, a fost lovit de drone ieri după amiaza, iar Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a anunțat că circulația în zonă a fost oprită și a fost suspendată activitatea punctelor de frontieră cu Ucraina Palanca-Maiaki-Udobnoe și Tudora-Starokazacie. Punctele și-au reluat activitatea în seara zilei, însă în această noapte un nou atac rusesc cu drone a blocat din nou circulația în zona podului Maiaki-Udobnoe, iar ieșirea spre Odesa este blocată. Pentru siguranța cetățenilor, toate mijloacele de transport care se deplasau spre Odesa sunt redirecționate și întoarse pe teritoriul Republicii Moldova. Activitatea punctului de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe este sistată pe sensul de ieșire din Republica Moldova. Totodată, în PTF Tudora–Starokazacie, traversarea este permisă doar călătorilor care se deplasează în direcția Belgorod, Ucraina. Autoritățile de frontieră recomandă cetățenilor să se abțină de la deplasări în această direcție până la ameliorarea situației de securitate. *** Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), în comun cu agenția ONU pentru refugiați (UNHCR), asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru. În scopul garantării siguranței acestora, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a instalat în localitatea Palanca o tabără mobilă pentru acordarea sprijinului persoanelor care au ales să aștepte traversarea frontierei pe sensul de ieșire spre Ucraina, prin punctele de trecere a frontierei de stat Palanca și Tudora. Tabăra oferă persoanelor adăpostite posibilitatea de a beneficia de hrană și băuturi calde. Totodată, familiile cu copii sunt îndemnate să accepte cazarea într-un spațiu dotat cu locuri de dormit, până la clarificarea situației. *** Republica Moldova nu este blocată în procesul de aderare la Uniunea Europeană, chiar dacă, recent, a fost vorba doar despre o deschidere tehnică a negocierilor, și nu despre una oficială. Precizările au fost făcute de Comisara pentru extindere Marta Kos, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV, unde a explicat diferența dintre cele două etape și contextul geopolitic care influențează deciziile la nivel european. „Moldova, de fapt, în trecut a primit deja invitația pentru procesul de aderare. De ce avem nevoie acum este de undă verde, cu alte cuvinte, de o decizie oficială pentru a putea deschide toate clusterele. Însă, de fapt, nu există nicio diferență pentru lucrurile pe care le are de făcut Republica Moldova”, a declarat Marta Kos. Potrivit acesteia, esențial nu este momentul formal al deschiderii oficiale, ci livrarea reformelor necesare pentru alinierea legislației naționale la acquis-ul comunitar. „Întrebarea, de fapt, constă în cât de rapid puteți promova aceste reforme. Ați început acest proces împreună cu Ucraina, acum nu este momentul să vă decuplăm. Când procesul va fi inițiat, el va fi în totalitate bazat pe merite și vom vedea ce se va întâmpla”, a conchis Marta Kos. *** Narațiuni care contestă integrarea europeană, legitimitatea autorităților și direcția geopolitică a Republicii Moldova sunt promovate constant pe YouTube, inclusiv în afara campaniilor electorale. Constatarea apare într-un raport de monitorizare publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent, care arată că aceste mesaje rămân stabile și recurente în spațiul online, transmite IPN. Raportul arată că cele mai frecvente mesaje false susțin că integrarea europeană ar dăuna oamenilor și economiei, că în stat ar avea loc represiuni politice și cenzură, că opoziția ar fi persecutată, iar autoritățile nu ar fi legitime. Alte narațiuni promovează ideea că aderarea la UE reduce autonomia statelor mici, amenință identitățile culturale și valorile tradiționale sau că NATO ar atrage Moldova într-un război. Narațiunile au fost folosite intens în cadrul campaniei electorale pentru alegerile din Republica Moldova, cele parlamentare din toamna acestui an, dar și cele prezidențiale din 2024, iar autoritățile au declarat că în spatele acestei ample campanii de dezinformare ar sta Rusia.

Discuțiile de aderare la UE pentru Republica Moldova rămân la nivel tehnic din cauza opoziției Ungariei pentru aderarea Ucrainei. Chișinăul, însă, nu dramatizează și pune accent pe continuarea reformelor, în așteptarea unei noi oportunități. Cele mai dificile reforme țin de reformarea justiției, anticorupția, dar și de dezvoltarea economică. Noul premier moldovean Alexandru Munteanu a preluat acum ceva mai mult de o lună conducerea executivului cu promisiunea de a pune accent pe dezvoltarea economică. Un obiectiv susținut și de UE prin planul de creștere economică de 1,9 miliarde. Invitatul de astăzi al Moldova Zoom este expertul economic de la Chișinău, Dumitru Pîntea, cu care am discutat despre perspectivele de creștere economică a Republicii Moldova Temele ediției: - Republica Moldova urmărește cu mult interes unul dintre cele mai spectaculoase procese de judecată din istoria statului. Este vorba de procesul lui Vlad Plahotniuc, acuzat de mai multe scheme de corupție. Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”. - La Bruxelles începe summitul Consiliului European, un summit de la care Republica Moldova aștepta lansarea negocierilor politice de aderare. Discuțiile rămân, însă, la nivel tehnic din cauza opoziției Ungariei pentru aderarea Ucrainei. O corespondență de Mihaela Gherghișan. - Rusia nu este interesată nici de o pace durabilă, dar nici să câștige războiul în Ucraina, avertizează la RFI Thierry Wolton, jurnalist istoric și scriitor francez. Putin așteaptă mai degrabă ca America să își piardă interesul în războiul ruso-ucrainean. Un interviu realizat de Mădălina Șerban. - O misiune a FMI constată că după mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, Republica Moldova înregistrează o recuperare treptată. - Chișinăul reiterează că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene susțin deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, iar o decuplare de Ucraina va veni firesc în următoarele etape de negociere. - Autoritățile moldovene inițiază verificări privind folosirea termenelor „eco”, „bio”, „ecologic” și „organic” în denumirea produselor. Știrile zilei: O echipă a FMI a purtat în ultimele două săptămâni discuții cu autoritățile Republicii Moldova, iar șefa misiunii, Alina Iancu, a declarat la încheierea misiunii că după mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, FMI atestă o recuperare treptată a creșterii economice. Procesul de aderare la UE și Planul de creștere oferă o oportunitate unică pentru stimularea productivității, accelerarea creșterii economice pe termen lung și îmbunătățirea nivelului de trai. Pentru valorificarea acestei oportunități vor fi necesare reforme hotărâte care să ducă la eliminarea deficiențelor structurale. FMI constată în Republica Moldova o creștere economică impulsionată de cererea internă, dar și riscul unor dezechilibre externe crescânde pe fundalul unui grad sporit de incertitudine. Rata de creștere a PIB-ului va fi de 2,7 la sută în acest an. Finanțarea substanțială acordată de UE a ajutat la protejarea populației și agenților economici de cel mai recent șoc energetic. Inflația a scăzut și se așteaptă o revenire a ratei inflației în intervalul țintit de Banca Națională a Moldovei (BNM) între 5 și 6,5 la sută în acest an. Experții FMI prognozează pentru anul viitor o creștere a PIB de până la 2,3 la sută, impulsionat de recolta bună din anul curent și de cererea internă, și o creștere de 3,7 la sută până în 2028. Totuși, misiunea FMI notează că perspectivele economice ale Republicii Moldova rămân extrem de incerte din cauza numeroaselor riscuri care țin în principal de sporirea efectelor negative ale războiului din Ucraina, dar și de riscul de întârzieri în implementarea reformelor și utilizarea necorespunzătoare a finanțării externe. Pe de altă parte, creșterea economică ar putea fi chiar impulsionată de o implementare accelerată a reformelor, dar și de evoluțiile mai favorabile în plan geopolitic. *** Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene susțin deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și a subliniat că, în etapele următoare ale procesului, decuplarea de Ucraina va fi una firească, întrucât fiecare stat candidat are propriul set de priorități de reformă. „Astăzi la Bruxelles începe ultimul summit al UE din acest an. Ungaria se opune deschiderii negocierilor politice cu Ucraina, motiv pentru care, pentru Republica Moldova, au fost deschise zilele trecute negocierile tehnice pe capitole, decizia politică urmând să aștepte un consens la nivel european”, spune viceprim-ministra pentru integrare europeană din Guvernul de la Chișinău, Cristina Gherasimov. *** Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) vor iniția verificări privind modul în care operatorii economici folosesc termenii „eco”, „bio”, „ecologic” și „organic” în denumirea produselor și a mărcilor înregistrate. Utilizarea neautorizată a acestor noțiuni poate induce în eroare consumatorii, defavorizează producătorii onești și atrage sancțiuni, anunță autoritățile de la Chișinău.

Zilele acestea au avut loc la Berlin consultări între mai mulți lideri europeni, reprezentanții Statelor Unite ale Americii și președintele ucrainean Volodimir Zelenski privind un posibil acord de încetare a focului. S-a discutat despre garanții de securitate solide din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite și măsuri de redresare economică pentru Ucraina. Istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, analizează discuțiile recente despre o posibilă încetare a focului.Președintele Zelenski a anunțat că Ucraina este gata să renunțe la obiectivul aderării la NATO, cu condiția să primească în schimb garanții solide de securitate din partea Statelor Unite și a altor țări, prezentînd această acceptare drept un compromis pe care-l face în vederea încheierii unui armistițiu. Ucraina are înscrisă în Constituție aderarea la NATO. Cum de președintele Zelenski a venit cu această nouă poziție? Armand Goșu: „În condițiile presiunilor americane, în condițiile în care e greu de imaginat pe termen scurt o aprobare din partea tuturor țărilor membre pentru intrarea Ucrainei în NATO, e greu de crezut că se creează un context favorabil aderării Ucrainei la NATO. Și presiunile din partea Rusiei sînt foarte mari, și americanii par convinși nu doar de faptul că Ucraina nu are ce căuta în NATO, ci mai mult decît atît: că NATO nu trebuie să se extindă spre Est și, în primul rînd, nu trebuie să se extindă spre vreuna din țările din fostul spațiu sovietic. Sigur că e în Constituția Ucrainei dar constituțiile se schimbă, nu? Constituțiile sînt făcute de oameni, la referendum, cum ai decis într-un fel, acum poți să decizi în alt fel. Constituțiile nu sînt bătute în cuie pe vecie, nu sînt biblii, totuși. În același timp, mi se pare foarte rațional din partea lui Zelenski, dacă obține niște garanții solide de securitate, să caute să deblocheze aceste negocieri, în condițiile în care asupra lui se pun presiuni uriașe din partea administrației Trump și el trebuie să găsească soluții. (...) E bine că Zelenski e deschis la soluții. Pînă la urmă e o competiție între Moscova și Kiev: cine-l convinge pe Trump că-i de bună credință și cine blochează aceste negocieri de pace? Nici Putin, și nici Zelenski nu vor să-și asume faptul că resping planul de pace a lui Trump.”Președintele american Donald Trump propune retragerea trupelor ucrainene și ruse din zonele de conflict și declararea unei zone demilitarizate și libere economic. Care ar fi această zonă și cine ar administra-o?Armand Goșu: „Lucrurile sînt total neclare. Să vedem discuția cu rușii, să vedem ei ce răspund la aceste prevederi. E vorba de acel procent de 25%: zona fortificată din regiunea Donețk, care are Kramatorsk, Slaviansk ca puncte centrale. În jurul acestor localități a fost construit un sistem de fortărețe după 2014. Rușii nu sînt capabili să ocupe zona respectivă, dacă o vor face, va dura foarte mult timp, singura soluție pentru ei ca să scurteze acel timp ar fi să folosească o bombă nucleară tactică, ceva mai puternic decît la Hiroshima și Nagasaki, dar e un risc foarte mare, un risc politic, pe care Putin evită să și-l asume. Or, în momentul ăsta, rușii încearcă, cu ajutor american, să-i oblige pe ucraineni să cedeze un teritoriu pe care rușii nu pot să-l cucerească. Ucrainenii spun așa ceva e imposibil de acceptat. Discuția asta a făcut ca acea zonă fortificată să capete o simbolistică aparte și, în funcție de evacuarea ei de către ucraineni și cîștigarea ei de către ruși fără luptă, să fixezi cîștigătorul războiului. Dacă ne uităm pe sondajele de opinie din Ucraina, vedem că majoritatea populației se opune unei astfel de cedări. Cum să cedezi un teritoriu pe care rușii se chinuie din 2014, de fapt, să-l ocupe?”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Presa europeană analizează consecințele presiunilor lui Donald Trump la adresa Ucrainei, pentru a accepta un plan de pace dezavantajos. Consecințele ar fi devastatoare – și nu doar pentru Ucraina, cred comentatorii. De asemenea, este analizată și cererea președintelui american, adresată Ucrainei, de organizare a alegerilor pe timp de război. ”Donald Trump a realizat ceea ce Stalin a visat și ceea ce Xi Jinping și Vladimir Putin au plasat în centrul proiectelor lor imperiale: dezintegrarea Occidentului, distrugerea ordinii mondiale din 1945”. Este concluzia sumbră a unei analize propuse de ziarul francez Le Figaro. ”Planul de pace fals al Statelor Unite și negocierile purtate cu Rusia pentru a forța Ucraina să se predea necondiționat, chiar dacă nu a pierdut războiul, urmate de publicarea de către Administrația Trump, pe 4 decembrie, a „Strategiei de Securitate Națională”, un preludiu al unei redistribuiri semnificative a forțelor americane staționate în Europa, marchează mult mai mult decât un punct de cotitură geopolitic; ele reprezintă o ruptură istorică. Ele semnalează sfârșitul Occidentului, care a dominat lumea de la sfârșitul secolului al XV-lea până la începutul secolului al XXI-lea”, mai scrie Le Figaro. În ziarul german Süddeutsche Zeitung, citat de Courrier International, filosoful german Jürgen Habermas consideră că doar continuarea integrării europene va permite Bătrânului Continent să se descurce într-un joc geopolitic în care Statele Unite ale lui Trump alunecă spre autoritarism, Occidentul se fracturează și apar noi puteri. Problema este că această opțiune este mai puțin probabilă ca niciodată, având în vedere renașterea forțelor naționaliste în Europa. ”Statele membre estice ale UE, cele care au aderat mai recent, sunt primele care solicită o consolidare a armamentului european, dar, pe de altă parte, sunt și cele mai puțin dispuse să își limiteze puterile naționale. Prin urmare, inițiativa ar trebui să vină din partea țărilor occidentale, care constituie nucleul UE – chiar dacă acest lucru ar însemna să se lipsească de sprijinul guvernului naționalist al Giorgiei Meloni. În practică, având în vedere slăbiciunea actuală a Franței, inițiativa ar trebui să vină în principal din partea Germaniei, care s-ar putea baza pe proiectul Apărării Europene Comune”, scrie ziarul german. Presa europerană comentează și cererea lui Donald Trump adresată Ucrainei privind organizarea de alegeri. Dar sunt posibile alegeri în timp de război? ”Oamenii nu pot vota din pivnițe și ruine”, crede publicația poloneză Polityka, preluată de Eurotopics. Citeste siZelenski solicită reforme pentru a permite alegeri sub legea marțială „În orașe, acest lucru ar putea fi parțial posibil. Dar există sate care au fost izolate de lume, lăsate fără electricitate sau apă, cu oameni care trăiesc în pivnițe și ruine, concentrați doar pe cum să supraviețuiască încă o zi. Orice observator ar pune la îndoială, pe bună dreptate, astfel de alegeri.” Publicația germană Tagesschau consideră că alegerile pot avea loc doar în timpul unui armistițiu. ”Alegerile nu pot fi democratice sau corecte atâta timp cât  candidații nu pot apărea în public în siguranță, dacă secțiile de votare rămân închise din cauza alertelor de raiduri aeriene. Dacă sute de mii de oameni din tranșee sunt excluși. Un armistițiu - exact asta cere președintele SUA Trump de mult timp. Și Ucraina este dispusă la fel de mult timp, dar Rusia nu. Acum Trump are datoria să convingă Kremlinul.”

Germania urmează să trimită trupe în Polonia, în efortul de a consolida flancul estic al NATO. Mișcarea vine în contextul creșterii îngrijorărilor cu privire la planurile agresive ale Rusiei. Numărul soldaților este mic, misiunea lor este pur defensivă, dar semnificațiile acestui gest sunt importante. Germania va trimite soldați Bundeswehr pentru a ajuta Polonia la granița sa estică cu Belarus și cu exclava rusă din Kaliningrad. Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania, principala sarcină a soldaților germani din Polonia va consta în „activități de inginerie militară”. Ei vor ajuta la „construirea de fortificații, săparea de tranșee, instalarea gardurilor de sârmă ghimpată sau ridicarea de bariere pentru tancuri”. Potrivit oficialului de la Berlin, efectivele trimise vor fi de aproximativ 50 de militari. Se așteaptă ca militarii să participe la proiect din al doilea trimestru al anului 2026 până la sfârșitul anului 2027. Purtătorul de cuvânt a subliniat că nu este necesară aprobarea parlamentară pentru desfășurare, deoarece „nu există niciun pericol imediat pentru soldați din cauza conflictelor militare”. Deși numărul militarilor germani care ajută la efortul de apărare al Poloniei este mic, simbolistica este importantă. Gestul este menit să arate Rusiei că europenii iau amenințările în serios și că sunt uniți în fața acestora. Anunțul de la Berlin vine după ce cancelarul Friedrich Merz a avertizat că Vladimir Putin va continua războiul, dacă Ucraina va cădea. Într-un discurs ținut sâmbătă, la o conferință a Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, el l-a comparat pe președintele rus Vladimir Putin cu Adolf Hitler. „Așa cum Sudeții nu au fost suficienți în 1938, Putin nu se va opri”, a spus Merz, referindu-se teritoriul Cehoslovaciei pe care aliații i l-au cedat liderului nazist prin acordul de la Munchen. De asemenea, într-o conferință desfășurată joi la Berlin, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat statele membre ale alianței în privința amenințării Rusiei și a cerut cheltuieli mai mari pentru apărare, inclusiv ca reacție la noua strategie de securitate a SUA. „Noi suntem următoarea țintă a Rusiei. Și suntem deja în pericol”, a declarat Rutte la Berlin. Într-un discurs cu accente sumbre, el a spus că trebuie să  ne pregătim ”pentru un război de amploarea celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri.” Să mai amintim că, de la invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022, Varșovia a susținut cu fermitate Kievul și a fost o rută de tranzit pentru armele furnizate de aliații occidentali ai Ucrainei. La rândul ei, Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar al Ucrainei după Statele Unite. Berlinul a trimis Kievului o cantitate imensă de echipamente, de la sisteme de apărare aeriană la vehicule blindate. După instalatrea președintelui Donald Trump la Casa Albă, Uniunea Europeană și-a asumat singură susținerea financiară pentru Urcaina, inclusiv prin cumpărarea de echipamente militare din Statele Unite. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Autoritățile de la Chișinău planifică să separe procesul de reintegrare a regiunii transnistrene și parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe care a avut loc la Chișinău și la care a participat și invitata de astăzi a Moldova Zoom, Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Am discutat și despre ce se știe despre noul plan de reglementare despre care se vorbește foarte puțin la Chișinău, dar și despre viitoarea decizie a Consiliului European privind formatul de continuare a negocierilor de aderae a Republicii Moldova la UE. Iată temele ediției: - Dificultățile energetice prin care trece Republica Moldova din cauza atacurilor Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei au devenit subiect de știri false în Romania. Cui servește aceasta dezinformare? Explică Ecaterina Tanasiiciuc. - Ce se va întâmpla cu aderarea Republicii Moldova la UE dacă Rusia nu va fi de acord cu asta? Îngrijorarea este în creștere în contextul discuției despre planul de pace între Rusia și Ucraina. De ce? Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Republica Moldova trebuie să continue reformele și pregătirea internă pentru integrarea europeană, indiferent de ritmul sau deblocarea deciziilor politice la nivelul Uniunii Europene. - O alarmă falsă cu bombă a vizat în acest weekend trenul de pe ruta București – Kiev. - Ministerul de Externe de la Chișinău avertizează cetățenii Republicii Moldova aflați în Federația Rusă că autoritățile ruse ar putea cere să semneze un contract de serviciu militar străinilor care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă. - Încep plățile compensatorii pentru consumul de energie oferite populației vulnerabile de Guvernul de la Chișinău. Știrile zilei: Republica Moldova trebuie să continue reformele și pregătirea internă pentru integrarea europeană, indiferent de ritmul sau deblocarea deciziilor politice la nivelul Uniunii Europene, afirmă Marcel Spătari, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. „Trebuie să pregătim țara ca să fie eligibilă pentru aderare, indiferent de cum progresează negocierile”, a declarat Marcel Spătari într-un interviu la RFI. Săptămâna aceasta are loc ședința Consiliului European, ultima în acest an, în cadrul căreia vom afla în ce format vor continua negocierile de aderare cu Republica Moldova, în pofida opoziției pe care o are Ungaria față de avansarea discuțiilor cu Ucraina. Marcel Spătari spune însă că, deși deschiderea negocierilor de aderare este o decizie politică ce urmează să fie luată de statele membre ale UE, responsabilitatea autorităților de la Chișinău este să mențină ritmul reformelor interne, pe linia deciziei ambițioase de a avea finalizate toate reformele necesare aderării către 2028. *** O alarmă falsă cu bombă a vizat  în acest weekend trenul de pe ruta București – Kiev, care a fost oprit pentru verificări la ieșire din Republica Moldova în direcția Ucrainei. Un apel anonim la linia verde a căilor ferate ucrainene a anunțat că trenul din patru vagoane ar fi minat. Verificările au arătat că alarma a fost una falsă. *** Tot în weekend Rusia a bombardat din nou sistemul energetic al Ucrainei, iar  regiunea Odesa a rămas fără electricitate, apă și încălzire, după cel mai masiv atac de la începutul agresiunii ruse. Peste un milion de consumatori din Ucraina au rămas fără energie electrică. În urma acestor atacuri, are de suferit și Republica Moldova, care fără suportul infrastructurii ucrainene resimte o presiune crescândă asupra rețelelor liniilor electric din care importă curent electric din România. *** Ministerul de Externe de la Chișinău avertizează cetățenii Republicii Moldova aflați în Federația Rusă asupra unor schimbări importante în legislația rusă care impun străinii care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă să semneze un contract de serviciu militar. Ministerul de Externe subliniază că există riscul ca solicitanții să fie presați să accepte obligații militare și recomandă cetățenilor moldoveni să manifeste maximă prudență și să nu semneze niciun document cu caracter militar fără consultare juridică. În cazul presiunilor sau al situațiilor abuzive, aceștia sunt sfătuiți să solicite imediat asistență consulară. *** Încep plățile compensatorii pentru consumul de energie oferite populației vulnerabile de Guvernul de la Chișinău. Peste 600 de mii de gospodării în care locuiesc peste 1,2 milioane de persoane, vor beneficia de compensații la energie, valaorea cărora este între 25 și 50 de euro. Compensațiile vor fi acordate pe durata întregului sezon de încălzire. Programul „Ajutor la contor” oferă, pentru al patrulea an consecutiv, compensații la energie gospodăriilor vulnerabile.

La 500 a ajuns numarul judecătorilor și procurorilor care au transmis un mesaj de solidaritate față de magistrații care au făcut dezvăluirile din documentarul Recorder. Si Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European, a semnat apelul magistraților români care s-au solidarizat cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu. Intre timp, președinta Curtii de Apel Bucuresti spune că difuzarea la TVR a documentarului Recorder despre Justiție este "instigare împotriva ordinii constituționale". Ucraina este dispusă să ia în considerare crearea unei zone demilitarizate în Donbas (Le Monde) Cotidianul francez scrie, citandu-l pe consilierul presedintelui Zelenski, ca Ucraina ar putea accepta o concesie majora pentru incheierea razboiului. Kievul ar putea fi de acord cu crearea unei zone demilitarizate in Donbas. Propunerea a fost deja inaintata presedintelui Donald Trump.  Al doilea caz de lepră a fost confirmat la Cluj-Napoca. Ce spune ministrul Sănătății DSP Cluj  confirma al doilea caz de lepră. Alte două cazuri sunt în curs de evaluare clinică şi microbiologică. Ce măsuri au fost luate  ne va spune corespondentul RFI, Bianca Padurean. Dificultățile energetice prin care trece Republica Moldova din cauza atacurilor Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei au devenit subiect de stiri false in Romania Fake-news-urile sunt alimentate și de retorica unor lideri de opinie si chiar lideri politici din zona suveranista. Autoritățile din tara vecina explica: Chisinaul își achita integral nota de plata către România, chiar dacă energia de avarie costa de 4-5 ori mai mult decat cea cumparata în regim comercial.     

Invitatul emisiunii, directorul asociației Promo-Lex, Ion Manole, vorbește despre drepturile omului în Transnistria, despre care se poate spune că este cea mai defavorizată zonă din Europa din acest punct de vedere. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie pe marginea unei conferințe dedicate subiectului care a avut loc la Chișinău. Conferința a subliniat existența în continuare a unor dificultăți serioase privind libertatea de expresie și de circulație, obstacole în accesul mass-media independente și al apărătorilor drepturilor omului în regiune, dar şi problemele cu care se confruntă școlile cu predare în limba română din regiune. Ion Manole avertizează că Transnistria poate deveni „buturuga mica care să împiedice carul mare” al integrării europene a Republicii Moldova. Temele ediției: - Conferința pentru reconstrucția Ucrainei de la București – printre subiecte – solul esențial al României și Republicii Moldova în viitoarea refacere a vecinului din est distrus de agresiunea Rusiei. Ecaterina Tanasiiciuc aduce detalii privind discuțiile de la București. - Autoritățile de la Chișinău planifică să separe procesul de reintegrare a regiunii transnistrene și parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. O corespondență de Valeria Vițu. - Presa din Ucraina publică informații îngrijorătoare potrivit cărora regiunea separatistă Transnistria ar fi reactivată de Federația Rusă. La rândul său, ministrul Apărării de la Chișinău spune că informațiile sunt o exagerare. - Republica Moldova continuă să se confrunte cu dificultăți în asigurarea țării cu energie electrică. - Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a dotat cu mobilier modern sălile de clasă patru școli din Republica Moldova. Știrile zilei: Autoritățile de la Chișinău planifică să separe procesul de reintegrare a regiunii transnistrene și parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, care a explicat că cele două procese au ritmuri și dinamici diferite și nu pot fi sincronizate, transmite IPN. „Vom face tot posibilul ca procesul de reintegrare a regiunii transnistrene să fie dinamic și să aducă rezultate. Înțelegem că necesită o perioadă de timp îndelungată decât cea în care ne propunem să avansăm în negocierile pentru integrare europeană”, a declarat Valeriu Chiveri în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Promo-LEX „Drepturile omului în regiunea transnistreană: provocări, răspunsuri, perspective de reintegrare și parcursul european”. *** Republica Moldova continuă să se confrunte cu dificultăți în asigurarea țării cu energie electrică. Rețelele electrice au fost nevoite să apeleze din nou la energia de avarie din România, miercuri. Este al treilea anunț de acest fel din partea autorităților, după ce sâmbătă Rusia a bombardat sistemul energetic al Ucrainei, ceea ce a afectat și Republica Moldova. România asigură în aceste condiții stabilitatea sistemului electric al Republicii Moldova. Energia electrică de avarie este de 4-5 ori mai scumpă decât cea cumpărată de pe piață, iar Republica Moldova achită integral factura de consum. Situația ar putea dura până când Ucraina reușește să-și restabilească sistemul electric, însă reparațiile ar putea dura câteva săptămâni, potrivit autorităților ucrainene.   Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a mulțumit populației pentru că a redus consumul, ceea ce scăzut din presiunea pe sistem. *** Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a dotat cu mobilier modern sălile de clasă din două gimnazii și două licee în localitățile Rîșcani, Bălți și Corjova. Prin proiectul „Mobilier școlar pentru unități de învățământ din Republica Moldova”, elevii și profesorii din cele trei localități se bucură de noile dotări care încurajează implicarea activă a elevilor și facilitează procesul educațional. Prin aceste acțiuni, Guvernul României continuă să sprijine educația de calitate în școlile și liceele cu predare în limba română din Republica Moldova, transmite Radio Chișinău. *** Primarul de Chișinău Ion Ceban a cheltuit de la începutul anului peste 155 de mii de lei românești pentru serviciile unui cabinet de avocatură din București. Contractul a fost încheiat pe 22 iulie, la o zi după ce edilul a anunțat că o dă în judecată pe ministra de Externe, Oana Țoiu, în contextul interdicției de intrare în spațiul Schengen, transmite TV8, care a consultat declarația de avere a primarului. Ion Ceban a fost interzis în România, dar și întreg spațiul Schengen timp de 5 ani. Anunțul a fost făcut de Ministerul de Externe de la București, care menționa că decizia a fost luată din motive „ce țin de considerente de siguranță națională”, iar ministra Oana Țoiu, a explicat că interdicția a fost aplicată din cauza legăturilor lui Ion Ceban cu Rusia și a fost decisă după o documentare minuțioasă. Ceban a reacționat imediat, negând orice legătură cu Moscova și a acționat-o în judecată pe Oana Țoiu. La începutul lunii septembrie, judecătorii de la București i-au respins cererea lui Ceban privind ridicarea restricției de călătorie, iar avocații lui au anunțat că vor ataca decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție. *** Proceduri mai simple la trecerea frontierei pentru transportatorii de marfă, costuri reduse şi mai puțin timp pierdut. De aproape o lună, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Convenției privind regimul de tranzit comun, iar odată cu asta a intrat în funcțiune noul Sistem Computerizat de Tranzit. Implementarea acestui proiect s-a făcut cu sprijinul Uniunii Europene. După aderarea la Convenție, declarația de tranzit se depune online o singură dată și rămâne valabilă pe tot traseul, fără a mai fi nevoie de acte noi la fiecare frontieră. Implementarea acestui sistem de tranzit este un obiectiv asumat în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și reprezintă un pas important în integrarea Republicii Moldova în spațiul vamal european.

Presa internațională comentează discuțiile din Florida dintre delegațiile Statelor Unite și Ucrainei. Comentatorii remarcă tonul optimist abordat de partea americană dar atrag atenția că mai sunt necesare multe eforturi pentru a se ajunge la un acord. Trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff este așteptat marți la Moscova. Potrivit NBC News, Ucraina a insistat ca orice acord de încheiere a războiului să includă garanții de securitate viitoare, în timp ce Moscova a insistat ca teritoriul ucrainean să fie cedat Rusiei și a cerut ca Ucraina să nu fie lăsată să adere la NATO. După „progrese” în discuțiile din cadrul clubului privat exclusivist Shell Bay al Witkoff din sudul Floridei, diplomația americană se confruntă cu un test la Kremlin, transmite CNN. ”Unul dintre cele mai „problematice aspecte” ale propunerii inițiale de pace a SUA, în 28 de puncte, a fost ideea ca Ucraina să renunțe oficial la aspirația sa, consacrată în Constituție, de a adera la NATO – o cerere cheie a Rusiei și ceea ce oficialii ucraineni continuă să respingă. Dar se sugerează că, pe măsură ce avansează și în timp ce Steve Witkoff călătorește la Moscova, se explorează soluții creative pentru a ocoli cu grijă liniile roșii stabilite de Kiev”. Le Monde vorbește încă despre ”schița incertă a unui „plan de pace” care pune Ucraina în fața unei ecuații complicate. Secretarul de Stat american Marco Rubio a raportat „progrese” în urma întâlnirii din Florida. Trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, criticat pentru legăturile sale strânse cu rușii, a plecat către Vladimir Putin cu un text modificat. Referindu-se la imaginile întâlnirii americano-ucrainene, ziarul francez observă că, ”chiar și în tăcere, Steve Witkoff vorbește. Corpul său, gesturile sale, privirea sa evazivă, toate transmiteau un sentiment de disconfort”. Dar de ce există atât de mulți negociatori americani? – iată întrebarea pusă de colegii noștri de la canalul TV France24. ”Steve Witkoff, Marco Rubio, Jared Kushner, Daniel Driscoll: aceștia sunt doar câțiva dintre oficialii americani însărcinați de Donald Trump să determine Kievul și Moscova să accepte un plan de pace. Dar toți par să-și urmărească propriile agende, confruntându-se cu o Rusie care prezintă un front diplomatic unit. Și nu toți sunt pe picior de egalitate. „Marco Rubio, în fruntea diplomației americane, ar trebui să fie în mod firesc cel care coordonează eforturile, ca un dirijor. Totuși, nu este cazul și se pare că a fost luat prin surprindere de inițiativele lui Steve Witkoff și Daniel Driscoll”, subliniază Scott Lucas, specialist în relații internaționale și politică externă americană la Universitatea din Birmingham. ”Nu-l puteți ierta pe Putin pentru crimele de război din Ucraina” - este declarația comisarului UE pentru justiție. Michael McGrath. O astfel de mișcare ar fi „o greșeală istorică de proporții uriașe”, spune comisarul, într-un interviu acordat publicației Politico. ”Comentariile sale reflectă îngrijorările răspândite pe scară largă în capitalele europene, conform cărora planul american inițial pentru un acord includea promisiunea unei „amnistii complete pentru acțiunile comise în timpul războiului”, alături de planuri de reintegrare a Rusiei în economia mondială”.

Recenta vizită a premierului ungar Viktor Orban la Kremlin are urmări – și urmări nedorite de liderul de la Budapesta. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anulat o întâlnire cu prim-ministrul Ungariei, anunță agenția EFE, citată de Agerpres și Caleaeuropeană.ro. Conform unui mesaj publicat pe rețeaua de socializare X de către responsabilul pentru politică internațională în cadrul președinției poloneze, „președintele Nawrocki a decis să limiteze programul vizitei sale în Ungaria exclusiv la summitul președinților Grupului de la Vișegrad”. Liderii țărilor care fac parte din Grupul de la Vișegrad – Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – se reunesc miercuri în orașul ungar Esztergom. În cadrul vizitei sale în Ungaria pentru această întâlnire, președintele Nawrocki și soția sa urmau să se întâlnească joi, la Budapesta, cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok și cu șeful guvernului, Viktor Orban, potrivit cotidianului polonez „Gazeta Wyborcza”. Și alte critici s-au făcut auzite. În marja summitului germano-sloven  de vineri, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că premierul ungar nu a avut „mandat european”. Premierul sloven Robert Golob a fost de acord cu Merz, afirmând că nu se așteaptă la niciun beneficiu sau avantaj de pe urma acestei vizite. Vizita lui Orbán la Moscova ar putea fi considerată un act ostil împotriva UE, potrivit lui Jacob Kirkegaard, expert în cadrul think-tank-ului Bruegel, care susține că Ungaria sabotează eforturile UE de a obține un acord de pace echitabil pentru Ucraina. Acționând singură, Budapesta subminează, de asemenea, unitatea UE în deciziile cheie privind diversificarea surselor de aprovizionare și renunțarea la combustibilii fosili rusești. De asemenea, Ungaria afectează menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și integrarea economiei Ucrainei în blocul comunitar. Tomasz Słomka, profesor de științe politice la Universitatea din Varșovia, a declarat pentru postul polonez TV24 că decizia de a anula întâlnirea cu premierul ungar demonstrează că Nawrocki își consolidează independența politică. Atitudinea președintelui polonez este în conformitate cu poziția guvernului, care limitează relațiile sale cu Viktor Orbán. În același timp, este în concordanță cu ceea ce a susținut președintele polonez cu privire la relația sa cu Rusia, a spus expertul, adăugând că Nawrocki se află pe lista persoanelor care sunt deosebit de antipatizate de Moscova. Să nu uităm că alegerea lui Nawrocki ca președinte al Poloniei, la 1 iunie anul acesta, a fost salutată de Viktor Orbán, ca și de către extrema dreaptă din România. Dar atitudinea fermă a președintelui polonez în privința Rusiei îi lasă în afara jocului atât pe liderul de la Budapesta cât și pe admiratorii săi declarați de la extrema dreaptă din România.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ce au discutat delegațiile ucraineană și americană la Geneva, pornind de la planul inițial de pace în Ucraina, propus de Statele Unite ale Americii, care prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone controlate încă de Ucraina, diminuarea forțelor armate și angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO? Ce urmează pentru Ucraina? L-am întrebat pe istoricul Cosmin Popa.Cosmin Popa: „Putem spune că în momentul de față, deși vom continua să vorbim despre planul american, din acest plan american nu va mai rămîne mare lucru după negocierile de la Geneva și cele care vor urma, deci va fi un plan foarte mult schimbat. Rusia crede, în frunte cu Putin, că se află într-un moment militar extrem de favorabil, nici nu are importanță că avansul militar din scriptele oficiale rusești rareori este același cu cel care se înregistrează pe teren. Acest lucru s-a întîmplat și în prima parte a războiului – pentru Rusia este mai puțin importantă realitatea, dar este foarte importantă impresia pe care o degajă performanțele militare rusești. Ceea ce ne face să credem că această nouă variantă a planului, care ar avea și o susținere directă europeană și o susținere indirectă ucraineană, va fi respinsă de către Putin în măsura în care el nu va primi ceea ce își dorește și anume capitularea și fundamentarea serioasă a următoarei invazii împotriva Ucrainei și, de ce nu, și a Europei Centrale și de Sud-Est. Dar în aceste condiții, totuși, nu văd nicio preocupare nici la Washington și, din păcate, nici în capitalele europene sau la Bruxelles pentru gîndirea unei formule de pace care să contabilizeze foarte multe dintre evoluțiile deja petrecute pe teren și nici pentru gîndirea unor scenarii care să pornească de la cel mai pesimist pînă la cel mai optimist, astfel încît să știm exact cum salvăm Ucraina și, prin asta, și securitatea europeană.”Cum ar putea arăta în termeni concreți un armistițiu acceptabil pentru ambele părți? Cosmin Popa: „Dacă vorbim despre armistițiu, cum bine spuneți, acest armistițiu trebuie să pună accent pe încetarea focului, pe schimbul de prizonieri, pe trimiterea (înapoi în Ucraina) a copiilor ucraineni răpiți, deci pe chestiunile umanitare care să readucă acest război în cîmpul regulilor internaționale ale războiului. (...) Dar cred că partea cea mai importantă a unei păci acceptabile pentru Ucraina pleacă de la următoarea premisă esențială: specificarea limpede a modului, a etapelor și a momentului în care asupra Ucrainei independente, oricare ar fi configurația ei teritorială, rezultată în urma acestei păci, se vor extinde garanțiile de securitate occidentale.” Nu există riscul ca Ucraina să fie împinsă către un acord dezavantajos din cauza ezitărilor europene, din cauza incapacității Occidentului de a oferi bani, arme, muniții? Cosmin Popa: „Mi se pare că Occidentul, că Europa unită, că țările occidentale ezită, poate, mult mai puțin decît au făcut-o în trecut în legătură cu sprijinul militar, politic şi economic pe care îl acordă Ucrainei. Europa este decisă să reziste, să pună pe agenda politică a celorlalte mari puteri cerințele politice și geopolitice legate de această pace, pentru că știe foarte exact că miza aflată pe masa negociatorilor păcii în Ucraina cuprinde și viitorul proiectul european. Pentru că o pace a unui război care se desfășoară pe continentul european, fără participarea Europei și fără perspective politice și strategice concrete pentru țara victimă va însemna, fără doar și poate, decredibilizarea proiectului european pe termen istoric cel puțin mediu.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Discuţiile dintre delegaţiile ucraineană şi americană la Geneva pe tema planului de pace pentru Ucraina s-au încheiat recent, dar negocierile vor continua. Statele Unite au propus săptămîna trecută un plan de pace în 28 de puncte, acordînd Ucrainei un termen scurt, pînă în 27 noiembrie, să ia o decizie cu privire la acest plan. Preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit în 21 noiembrie, într-un discurs video adresat naţiunii, despre faptul că „Ucraina se poate afla în fața unei alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie”, angajîndu-se să caute soluţii împreună cu Statele Unite. Planul prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone pe care încă le controlează, diminuarea forțelor armate, angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO. Invitata noastră este Angela Grămadă, cercetătoare aspațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Planul iniţial cerea Ucrainei să renunțe la Crimeea și la vaste regiuni din Estul și Sudul țări. Din perspectiva dreptului internațional ce ar însemna validarea acestor cîștiguri teritoriale obținute de statul-agresor? Angela Grămadă: „Ar însemna niște lucruri foarte grave pentru dreptul internațional public, ar însemna că și alte state care au probleme sau diferende teritoriale și nu le pot soluționa în cadrul unor foruri internaționale precum Organizația Națiunilor Unite sau alte organizații regionale în care acestea sînt prezente în calitate de state membre, nu vor mai apela la aceste foruri și vor recurge la arme, la agresiune militară pentru a soluționa o problemă pe care o au cu țara vecină. Și asta este foarte grav pentru că nu este exclus ca aceleași state, atunci cînd au probleme similare, să recurgă și la armele nucleare. (...) De fapt, ăsta este cel mai mare pericol pe care l-a lansat ca dezbatere la nivel de opinie publică internațională Federația Rusă agresînd militar Ucraina în 24 februarie 2022. Pe lîngă cea de-a doua mare provocare, cea în care a blocat dreptul internațional public și a pus sub un mare semn de întrebare legitimitatea tuturor convențiilor internaționale, tratatelor internaționale asumate, inclusiv de către Federația Rusă. În cadrul Ucrainei, Federația Rusă a încălcat peste 400 de convenții, nemaivorbind aici despre tratatul bilateral de prietenie Rusia-Ucraina, nemaivorbind despre tratatul bilateral de recunoaștere reciprocă a frontierelor sau de memorandumul de la Budapesta care a fost semnat în anul 1994 și Rusia apărea acolo în calitate de stat garant al securității ucraineni.”Au fost discuţii între ucraineni şi americani pe tema planului în 28 de puncte. Ce ar putea cere Ucraina să se revizuiască şi ce ar putea accepta din planul iniţial?Angela Grămadă: „Cred că Ucraina va porni chiar de la conceptul de suveranitate, pentru că fără recunoașterea suveranității, integrității și unității teritoriale, Ucraina nu poate să discute mai departe. (...) Nu cred că principiul suveranității, care este consfințit prin Constituție, poate fi trecut de către ucraineni atît de ușor cu vederea. Ei pot să renunțe la principiul integrării euroatlantice, pentru că se referă la alianța nordatlantică, dar în același timp vor insista asupra unor garanții de securitate diferite față de ce au primit în anul 1994 la Budapesta pentru că atunci s-a văzut foarte clar că statul care a devenit ulterior agresor și care nu avea decît asemenea intenții în ceea ce privește Ucraina nu este de încredere. Adică vor dori un cu totul altfel de parteneriat și garanții din partea occidentalilor, astfel încît Federația Rusă să nu mai poată niciodată să domine acest proces decizional cel puțin în ceea ce privește viitorul european al Ucrainei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Mirare și consternare în presa internațională, după apariția unor detalii legate de planul de pace în 28 de puncte al președintelui Trump pentru încetarea războiului din Ucraina. Și un duș rece pentru Kiev, mai spun comentatorii. După cum observă The New York Times, ”propunerea de înțelegere este similară cu cea prezentată de Rusia în discuțiile din 2022. Moscova a pierdut ulterior aproximativ jumătate din teritoriul pe care îl cucerise în invazia inițială, înainte de a recuceri o parte în lupte sângeroase și prelungite. Kievul afirmă că astfel de concesii ar recompensa agresiunea rusă și ar lăsa Ucraina slabă și vulnerabilă, argumentând că Rusia ar folosi o încetare a luptelor pentru a-și recăpăta puterile pentru o altă invazie în viitor”. „Un duș rece pentru Kiev, pentru că, încă o dată, țara simte că Trump și Putin îi decid viitorul fără ca ea să aibă vreun cuvânt de spus”, notează El País. Administrația Trump „încearcă aceeași abordare pe care a folosit-o pentru a asigura un armistițiu în Gaza”, analizează The Wall Street Journal. Această abordare implică „elaborarea unui plan cu mai multe puncte și apoi presarea părților beligerante să îl accepte”. O sursă din cadrul președinției ucrainene „a fost departe de a fi entuziasmată de acest potențial plan”, menționând că „Washingtonul pare să se îndrepte către un cadru care să respecte cerințele Moscovei”, observă Kyiv Independent. Potrivit cotidianului ucrainean, Kremlinul „și-a înăsprit condițiile maximaliste, văzând situația din ce în ce mai precară de pe front și profitând de consecințele unui vast scandal de corupție care a implicat persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski”. (Sursa: Courrier International) The Daily Telegraph constată că ”rareori a existat un contrast mai evident și mai cinic între cuvintele publice și acțiunile private. Chiar dacă Donald Trump își exprimase exasperarea față de Vladimir Putin și sancționa cele mai mari companii petroliere din Rusia, emisarii ambilor lideri continuau să negocieze viitorul Ucrainei.” (Sursa: Eurotopics). În ceea ce privește garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, acestea rămân vagi, comentează Le Figaro. ”Kievul ar trebui să renunțe la anumite categorii de arme cheie și ar urma să înceteze orice ajutor militar străin, în special din partea Statelor Unite. În plus, nu se așteaptă ca trupe militare străine să fie staționate pe teritoriul ucrainean”. Surse citate de ziarul canadian The Globe &Mail au declarat că Ucraina caută să înțeleagă dacă Trump a susținut personal planul de 28 de puncte în forma sa actuală sau dacă documentul a fost doar un punct de plecare pentru o nouă rundă de negocieri. Potrivit aceluiași ziar, ”vor fi câștiguri cheie pentru Moscova, dacă propunerea ar deveni realitate. Acestea includ transformarea limbii ruse în limbă oficială a Ucrainei și anularea restricțiilor impuse Bisericii Ortodoxe Ruse de la începutul invaziei din februarie 2022”.

Scrisorile lui Ilie Ilașcu din închisoare – sute de pagini de mărturii și demersuri ale deținutului condamnat la moarte la Tiraspol, publicate de Ziarul de Gardă. Ecaterina Tanasiiciuc a citit scrisorile și prezintă câteva dintre ele, iar invitata Moldova Zoom este jurnalista Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, cea care a purtat această corespondență cu Ilie Ilașcu. Ecaterina Tanasiiciuc a citit scrisorile și prezintă câteva dintre ele, iar invitata Moldova Zoom este jurnalista Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, cea care a purtat această corespondență cu Ilie Ilașcu. Temele ediției: -        Ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău refuză să răspundă la întrebarea cât vor mai avea de suferit țările din regiune din cauza războiului declanșat de Rusia și se arată surprins că a fost convocat la Ministerul de Externe din cauza dronelor care survolează Republica Moldova. O corespondență de Valeria Vițu. -        Sâmbătă la Ateneul Roman are loc Gala Generozității. Un eveniment emblematic de filantropie și muzică care este organizat pentru prima dată la București, după succesul pe care îl are în fiecare an la Chișinău. Misiunea CCF Moldova este de a oferi un cămin copiilor separați de familie și tinerilor cu dizabilități severe. Andreea Pietroșel a întrebat-o pe Oana Drăgulinescu, organizatoarea spectacolului, cât de mult îi ajută pe beneficiarii Galei suma care va fi stransa in urma concertului. -        Zdob și Zdub, legendara formație de la Chișinău, a împlinit 30 de ani. Cunoscuții artiști de peste Prut au început o serie de concerte în care să celebreze momentul. Jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari ne vorbește în ”Cronica lui Vitalie” despre formație, despre cum a ajuns să fie inspirată de folclorul românesc și despre cum s-a schimbat lumea în 30 de ani. -        Anchetă la Vama Albiţa după ce mai multe arme de foc au fost descoperite într-un camion înmatriculat în Republica Moldova. -        Oficiali americani și ruși au pregătit un plan de pace menit să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cu condiții imposibil de îndeplinit pentru Ucraina. -        Platforma de tranzacționare OPEM Moldova va fi testată pentru prima dată, cu oferte de vânzare și cumpărare a energiei electrice. Știrile zilei: Este anchetă la Vama Albiţa după ce mai multe arme de foc au fost descoperite într-un camion înmatriculat în Republica Moldova. DIICOT anunță că a înregistrat un dosar penal in rem, pentru constituirea unui grup infracțional organizat și contrabandă calificată. Serviciul Vamal al Republicii Moldova a transmis că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de funcționarul vamal al Republicii Moldova” și că acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. La rândul său, șeful Serviciului Vamal din Republica Moldova, Radu Vrabie, susține că descoperirea unui camion cu armament în Vama Albița de către autoritățile române arată necesitatea dotării fiecărui punct de frontieră cu echipamente de scanare performante. Potrivit Ziarului de gardă, camionul transporta lansatoare de grenade, un sistem rusesc portabil de rachete IGLA, transportoare rusești de rachete antitanc Kornet, precum și componente pentru drone de atac. „Serviciul Vamal a sesizat procuratura, fiind inițiată urmărirea penală și suntem cei mai interesați ca investigația acestei infracțiuni să se facă cât mai urgent”, a scris Radu Vrabie pe Facebook. Camionul avea ca destinatar, conform documentelor, un beneficiar din Israel, a transmis DIICOT. Autoritățile moldovene urmează să răspundă la întrebarea dacă armamentul a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova din depozitele de muniție rusească din regiunea separatistă Transnistria, sau prin contrabandă din Ucraina. *** Oficiali americani și ruși au pregătit un plan de pace menit să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unor surse citate de presa occidentală. Aceleași surse susțin că planul include condiții care sunt imposibil de îndeplinit pentru Ucraina, printre care cedarea Donbasului Rusiei și reducerea semnificativă a numărului de soldați ucraineni. În schimb, Rusia ar oferi garanții Europei și Ucrainei care le-ar proteja în viitor. Acceptarea unui asemenea acord ar fi însă dezastruoasă pentru flancul estic, avertizează politologul Cristian Pîrvulescu într-un interviu RFI. *** Platforma de tranzacționare OPEM Moldova va fi testată, în perioada 3-5 decembrie, cu oferte de vânzare și cumpărare a energiei electrice, scrie Moldpres. „Platforma va permite tranzacționarea energiei electrice pe o bază competitivă, cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacționare, având un rol esențial în formarea prețului corect și echitabil pentru participanți”, a declarat Ministerul Energiei. În prezent, 96 de companii din Republica Moldova dispun de licență de furnizare a energiei electrice, iar pe piața concurențială/nereglementată activează la moment doar trei furnizori, cu o cotă de piață de 1-2 la sută. Conform estimărilor, după lansarea piețelor organizate, ar urma să crească semnificativ cota furnizorilor de pe piața nereglementată a energiei electrice.

Ne propunem ca joi sau cel târziu la sfarsitul saptamanii viitoare să declanșăm procedura de angajare a răspunderii pe proiectul privind reforma pensiilor magistraților. Este declaratia premierului Ilie Bolojan la cateva zile dupa ce Coalitia a decis ca judecatorii si procurorii sa primeasca o pensie de 70% din salariul net iar perioada de tranzitie pana la varsta pensionarii sa creasca la 15 ani. Snoop.ro - George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare la Realitatea TV Facturile de promovare ale AUR pe postul Realitatea TV au fost considerate neconforme cu legea de Autoritatea Electorală Permanentă care a decis să nu ramburseze partidului peste 17 milioane de lei cheltuiţi în campania pentru alegerile prezidenţiale din 18 mai. Printre facturile nerecunoscute de AEP se află şi una de aproape un milion de euro. O sesizare pe această temă a fost trimisă de Autoritatea Electorala la Parchet, relatează Snoop.ro.                Ucraina şi aliaţii europeni resping părţi esenţiale ale planului de pace negociat între Casa Albă și Kremlin Planul de pace al președintelui Trump pentru Ucraina include o garanție de securitate inspirată din articolul 5 al NATO, care ar obliga SUA și aliații europeni să trateze un atac asupra Ucrainei ca pe un atac asupra întregii „comunități transatlantice”. In schimb. Kievului i se cere sa renunte la bucati din teritoriu, sa-si reduca armata si sa nu adere la Alianta Nord-Atlantica.Pe de alta parte, Donald Trump ameninţă Ucraina cu sistarea ajutorului militar dacă nu acceptă planul de pace. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a început un turneu diplomatic în Europa. Duminică, la Atena, el a semnat un important acord privind furnizarea de gaze. Turneul continuă la Paris și Madrid. Este prima acțiune diplomatică de amploare a președintelui ucrainean după izbucnirea marelui scandal de corupție de la Kiev. Iar Ucraina are nevoie urgentă să-și repare credibilitatea. Ucraina va importa gaze naturale lichefiate din SUA, prin Grecia, pentru a-și acoperi nevoile din această iarnă, transmite Reuters. Acordul a fost parafat în timpul vizitei de duminică la Atena a președintelui Volodimir Zelenski. Acesta a fost primit de premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Ucraina va importa gazele printr-o conductă care traversează Peninsula Balcanică. După cum specifică ziarul belgian Le Soir, Ucraina a fost lovită în ultimele săptămâni de  „cea mai mare campanie de bombardamente împotriva infrastructurii sale de gaze”. Vizita de la Atena a fost primul popas într-un turneu european întreprins de Zelenski, într-un moment dificil, atât pe câmpul de luptă cât și în plan politic. Liderul ucrainean se va afla astăzi la Paris. Președinții Macron și Zelenski vor discuta chestiuni legate de relațiile bilaterale, energie, economie și apărare, potrivit unui comunicat al președinției franceze. Consolidarea apărării aeriene Apoi, Zelenski va călători, marți, în Spania. Potrivit Politico, Zelenski nu a menționat un acord specific cu Madridul, dar a spus într-o postare separată pe X că va purta discuții privind consolidarea apărării aeriene. Vizita vine într-un moment în care Ucraina se străduiește să limiteze pagubele provocate de scandalul de corupție de mare amploare vizând plăți ascunse percepute clienților unor mari companii de stat. În ultimele zile, Kievul a dezvăluit o serie de măsuri pentru a-și liniști aliații. Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de Politico, guvernul de la Kiev dorește să se implice de urgență în curățarea schemelor corupte, deoarece acestea subminează țara în fața atacului continuu al președintelui rus Vladimir Putin. Aceste măsuri au inclus demiterea aproape imediată a miniștrilor justiției, respectiv energiei. În plus, guvernul a anunțat un nou consiliu de supraveghere al operatorului de energie nucleară Energoatom – companie de stat aflată în centrul scandalului. A fost anunțat un audit financiar major al contractelor de achiziții publice de stat. De asemenea, Guvernul a oprit concursul pentru postul de șef al sistemului de transport al gazelor din Ucraina, deoarece unul dintre finaliști a fost prezentat pe interceptările procurorilor ca potențial suspect. Potrivit unui analist ucrainean citat de Politico, astfel de reforme ar putea transforma fiasco-ul reputațional într-o oportunitate de a demonstra că Ucraina dorește într-adevăr să elimine definitiv corupția. Iar Ucraina are nevoie de o asemenea mișcare, cu atât mai mult cu cât europenii se află în căutare de soluții politice și tehnice în vederea acordării unui împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. Cei 27 nu reușesc să se pună de acord asupra folosirii drept garanții a activelor rusești înghețate sau a altor modalități de asigurare a banilor. Iar în această situație, credibilitatea Ucrainei este cu atât mai importantă.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

El va fi secondat de 5 prim vicepresedinti, nume noi, iar lideri cu greutate pana acum fac un pas in spate. Social-democratii au adoptat schimbarile la statut, si intre altele, elimina sintagma progresist, intr-o incercare de a recastiga o parte din electoratul pierdut. Au fost in sala fostii lideri ai partidului, de la Adrian Nastase , pana la Marcel Ciolacu, a lipsit insa Liviu Dragnea.   "A venit timpul pentru a deschide negocierile de aderare a Republicii Moldova" O spune președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, aflata in vizita la Chișinău. Negocierile sunt blocate indirect de Ungaria, care se opune aderării Ucrainei, luată la pachet cu Republica Moldova.  Uniunea Europeană a înăsprit regulile pentru acordarea vizelor cetățenilor ruși „A te deplasa liber în Europa este un privilegiu, nu un drept”. este declaratia șefa diplomației europene, Kaja Kallas facuta in ziua in care Uniunea Europeană a înăsprit regulile pentru acordarea vizelor cetățenilor ruși. Acestia nu mai pot obține vize cu intrări multiple, fiind obligați să aplice separat pentru fiecare călătorie. Toate cererile vor fi supuse unor verificări mai stricte.  Ultimul domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka, se întoarce acasă În cimitirul din localitate Le Mée-sur-Seine din Franța a avut loc azi ceremonia religioasă de deshumare a rămășițelor pământești ale Domnitorului Grigore Alexandru Ghyka, ultimul Domn al Moldovei și întemeietorul Jandarmeriei Române. Rămășițele pământești ale domnitorului Grigore Alexandru Ghyka vor fi readuse în țară în această seară și înhumate lângă Palatul Culturii din Iaşi.         

Scriitorii Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa sînt doi dintre autorii antologiei „Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război”, volumul apărut la Editura Muzeelor Literare Iași, în traducerea lui Mihai Hafia Traista. Cei doi scriitori au fost invitați la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Olena Herasymiuk are 34 de ani, este poetă și a lucrat ca paramedic în zone foarte periculoase, în apropiere de Mariupol. „Ambulanța de evacuare pe distanțe lungi, Avstriika, pe care am conceput-o împreună cu colegii mei și pe care lucrează acum echipaje de paramedici voluntari, a evacuat deja peste 13.000 de răniți. Cu acest lucru ne mîndrim cel mai mult în viață” scrie ea în textul din antologie.Pavlo Matiușa are 42 de ani, este poet, prozator și traducător. În 2022 a avut grijă de un băiat de 8 ani, Ihor. Mașina în care se afla copilul împreună cu mama, tatăl și sora sa a fost atacată de soldații ruși. Doar el, Ihor, nu a fost atins de nici un glonte. Ceilalți au fost răniți și grav răniți. Băiatul de 8 ani a ieșit din mașină și a strigat la atacatori: „Ce faceți?! Îmi omorîți mama și sora!” După ce Ihor s-a reunit cu familia lui, Pavlo Matiușa  s-a înrolat voluntar în Forțele Armate ale Ucrainei. Am stat de vorbă cu Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa despre cum s-a schimbat relația lor cu literatura din cauza războiului, despre lupta eroică a ucrainenilor pentru salvarea țării lor, despre scutul de apărare pe care-l reprezintă acum Ucraina pentru Europa. Discuția a fost tradusă de Cristina Velicico. Olena Herasymiuk: „Înainte citeam poezii despre război dar poate că nu înțelegeam cu adevărat sentimentele, nu înțelegeam cu adevărat ce vor ele să transmită, valoarea unor lucruri sau evenimente. Dar acum înțeleg perfect: noi scriem despre lucruri care s-au stins, nu mai sînt. La universitate, la literatură învățam despre artă, despre cît de frumoase pot fi arta și literatura. Dar între timp am aflat că literatura poate fi și mai puțin frumoasă. De fapt, poate că uneori nu-i de găsit nimic frumos în literatură. Războiul schimbă foarte multe. Începi să vezi altfel, începi să percepi altfel. De aceea și poezia are altă formă astăzi.”Pavlo Matiușa: „Războiul este un reactor nuclear de emoții. În timp ce ești în război nu ai cum să simți altceva decît acest spectru de emoții negative. Acest centru nuclear a generat un început pentru o literatură nouă, o scurtătură între realitate și text. Toți scriitorii au început să scrie mai clar, mai sincer și mai corect. Pentru că nu ai timp pentru a reflecta foarte mult asupra unui text. Este o energie care se transmite prin text, prin poezie, prin literatură, prin diverse forme de scriere. (Literatura) nu mai este un decor sau un ambalaj frumos.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Guvernul de la Chișinău caută soluții pentru criza generată de cota mare pe piața moldovenească a companiei rusești Lukoil, ajunsă sub sancțiunile americane. Vicepremierul pentru infrastructură, Vladimir Bolea, a dat asigurări să aeroportul internațional Chișinău nu va rămâne fără combustibil, chiar dacă Lukoil este singurul furnizor pentru aeroport. „Căutăm soluții pe trei paliere distincte: rețeaua de benzinării, infrastructura de depozitare en-gros și, cu prioritate, infrastructura vitală de pe teritoriul aeroportului pentru a asigura stabilitatea pieței și securitatea energetică a țării”, spune Vladimir Bolea. Temele ediției: - Închiderea Centrului cultural rus din R.Moldova, prima decizie a noului Guvern de la Chișinău. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie cu ministrul Culturii, Cristian Jardan. - Cum și dacă poate deveni România refugiu pentru cetățenii moldoveni. Cronica semnată de jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Cum funcționează programul de stagii în instituțiile publice, care oferă tinerilor poziții în Guvernul, Parlamentul și Președinția Republicii Moldova. După trei luni, cei mai buni au posibilitatea să se angajeze fără concurs. Un reportaj de Ecaterina Tanasiiciuc. - Tensiunile religioase din nordul Moldovei ajung din nou în instanță. Șase locuitori din Grinăuți, raionul Rîșcani, au fost trimiși în judecată, acuzați că l-au agresat pe preotul care a decis trecerea bisericii din sat la Mitropolia Basarabiei. Un reportaj de Denis Chirtoca și Cătălin Volconovici. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe astăzi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova - Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic, bloc care a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Există suspiciuni că acesta ar fi primit finanțare ilegală din Rusia. - Comisia pentru politică externă din noul parlament suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei - Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate actele de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Știrile zilei: Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu a avut miercuri dimineața prima ședință după învestire, iar primul punct pe agendă a fost denunțarea Acordului cu Guvernul Federației Ruse privind funcționarea Centrului Cultural rus în R.Moldova. Înainte de ședință, noul premier a anunțat primele sale vizite externe – prima va fi la București, iar detaliile vizitei sunt acum în pregătire. A doua vizită va fi la Bruxelles, a anunțat Alexandru Munteanu, fără să dea datele concrete pentru care se pregătesc aceste vizite. *** Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe joi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova. Aceasta va susține vineri un discurs în plenul legislativului moldovean, cu ocazia constituirii noii componențe, pro-europene, a Parlamentului. Roberta Metsola se va întâlni cu oficialii moldoveni și va participa la o întâlnire cu tinerii la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic și a Partidului Inima Moldovei, bloc care s-a plasat pe locul doi la parlamentare și a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Potrivit Comisiei electorale, controlul se va desfășura până pe 31 martie 2026 și se va încheia cu întocmirea unor rapoarte pentru fiecare formațiune politică. Autoritățile moldovene au suspiciuni rezonabilă că formațiunile din Blocul Patriotic ar fi primit finanțări netransparente din Federația Rusă, ceea ce a influențat campania electorală și rezultatul alegerilor. *** Comisia pentru politică externă din noul parlament de la Chișinău suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, transmite IPN. Anunțul a fost făcut de președinta comisiei, Doina Gherman, care a subliniat că decizia reflectă angajamentul Republicii Moldova față de valorile democrației și respectarea suveranității statelor. „Credem cu tărie în necesitatea menținerii grupurilor de prietenie cu statele care respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a țării, precum și demnitatea umană și libertatea”, a declarat Doina Gherman. *** Poliția anunțat despre o captură record de arme și muniții, în timpul unei operațiuni ce viza un caz de șantaj. Potrivit anchetei, în timpul perchezițiilor au fost descoperite și ridicate 16 arme de foc, inclusiv mitraliere și puști, dar și arme cu lunetă, aproximativ zece mii de cartușe, 5 grenade și 2 aruncătoare, camuflate și ascunse în perete. De asemenea, au fost ridicate 3 pașapoarte cu aceeași fotografie, dar identități diferite, și alte obiecte interzise. Urmare a probelor acumulate patru persoane au fost reținute pentru a stabili circumstanțele și proveniența armamentului. Armele și munițiile capturate la Chișinău urmau să fie folosite pentru destabilizări în Republica Moldova, declară ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. Nu este clar în acest moment cum a ajuns arsenalul la Chișinău. „Mecanismele pot fi diferite. Ele pot intra în țară și din Ucraina, dar avem și situații când ele ajung din țări ale Uniunii Europene. Totodată, avem și situații când și regiunea din stânga Nistrului este folosită în acest sens”, a subliniat ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. *** Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate serviciile de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Noul sistem „Acte de stare civilă” al Agenției Servicii Publice (ASP) va permite înregistrarea nașterilor, căsătoriilor, divorțurilor sau schimbarea numelui direct de pe calculator sau telefon, cu semnătură electronică. Potrivit unui comunicat al ASP, actele eliberate în format digital vor avea aceeași valoare juridică precum documentele tipărite și vor putea fi recepționate în MCabinetul personal al cetățeanului sau livrate prin sistemul MDelivery. Modernizarea sistemului va aduce mai multă comoditate și transparență, reducând timpul de așteptare și eliminând necesitatea prezentării documentelor pe suport de hârtie, notează instituția.

Președinta Maia Sandu declară la Bruxelles că este imperios necesar ca UE să găsească în următoarele luni o soluție pentru a debloca negocierile pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei. „Cel mai bun mod de a apăra pacea Europei este de a-i extinde spațiul de pace. Dacă Moldova rămâne în afara Uniunii, va continua să fie o verigă lipsă în securitatea UE și a Ucrainei, iar Rusia se va regrupa și va lovi din nou. „Cetățenii noștri trebuie să vadă, prin fapte, că ușa Europei este deschisă — și că locul Moldovei este înăuntru”, a mai declarat președinta Maia Sandu la Bruxelles. Temele ediției: - Amenințările pe online la adresa jurnaliștilor au devenit o regulă în Republica Moldova, în campaniile electorale în mod special, dar și atunci când aceștia abordează subiecte incomode sau publică investigații. Cum se poate proteja un jurnalist și ce pot face autoritățile pentru ca amenințările să nu degenereze în agresiuni fizice? Invitata Moldova Zoom de astăzi este jurnalista Mariana Rață, moderatoare a emisiunii de investigație „Cutia Neagră” la TV8. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Cine și câți sunt dușmanii aderării Republicii Moldova la UE din România? Un răspuns de la jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - La Iași, peste 200 de tineri din Republica Moldova învață de la zero, la un curs facultativ, ce înseamnă integrarea europeană. Un reportaj de Ecaterina Tanasiiciuc. - Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu ține prima ședință după învestire. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, efectuează pe 6 și 7 noiembrie o vizită oficială la Chișinău - Republica Moldova a fost marți în centrul discuțiilor la Bruxelles. - Economia moldovenească rămâne în stagnare pe fundalul provocărilor globale. Știrile zilei: Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu ține miercuri prima ședință după învestire. Unul din primele proiecte ale noului Executiv este cel de denunțare a Acordului cu Guvernul Federației Ruse privind funcționarea Centrului Cultural rus, care funcționează la Chișinău. Acordul a intrat în vigoare încă în 2001, iar acum autoritățile moldovene subliniază că, în contextul actualei situații geopolitice, continuarea funcționării Centrului Cultural rus poate fi utilizată de Federația Rusă pentru promovarea unor narative distorsionate. Noul Guvern va examina și proiectul care prevede aprobarea Acordului cu Guvernul României privind controlul coordonat pe teritoriul român, pe ambele sensuri de control, în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Cantemir (Republica Moldova) – Fălciu (România), semnat la București la 1 octombrie 2025. *** Comisia Europeană a prezentat marți raportul de extindere, o evaluare detaliată a progreselor înregistrate în ultimul an de statele candidate pentru aderarea la UE, raport care spune că Republica Moldova este țara care a înregistrat cele mai multe progrese în ultimul an, în pofida încercărilor de interferență din partea Rusiei. *** Președinta Maia Sandu declară la Bruxelles că Republica Moldova își dorește să rămână țară democratică și parte a lumii libere, statut pe care i-l poate asigura doar calitatea de membru al UE, mai ales că Rusia nu va renunța la intenția de a o deturna, chiar dacă a pierdut ultimele trei alegeri în Republica Moldova. Aflată într-o vizită de lucru la Bruxelles, Maia Sandu a participat și la o conferință dedicată subiectului extinderii Uniunii Europene, organizată de Euronews. Iar la finalul vizitei șefa statului a găzduit un eveniment dedicat Republicii Moldova, cu sute de oficiali și reprezentanți ai instituțiilor europene. Maia Sandu a declarat la eveniment că Moldova este pregătită pentru următorul pas în aderare și că Europa nu-și mai poate permite zone gri nesigure. „Cel mai bun mod de a apăra pacea Europei este de a-i extinde spațiul de pace. Dacă Moldova rămâne în afara Uniunii, va continua să fie o verigă lipsă în securitatea UE și a Ucrainei”, a declarat Maia Sandu. Rusia se va regrupa și va lovi din nou — căutând noi vulnerabilități, învățând din eșecuri, rafinându-și metodele. „Cetățenii noștri trebuie să vadă, prin fapte, că ușa Europei este deschisă — și că locul Moldovei este înăuntru”, a mai declarat președinta Maia Sandu la Bruxelles. Mai multe detalii despre discuțiile de la Bruxelles – în program. *** Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, efectuează o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 6 – 7 noiembrie. Aceasta va susține un discurs în plenul legislativului moldovean, cu ocazia constituirii noii componențe, pro-europene, a Parlamentului. Roberta Metsola se va întâlni cu oficialii moldoveni și va participa la o întâlnire cu tinerii la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Economia Republicii Moldova rămâne în stagnare pe fundalul provocărilor globale, în timp ce inflația, deși încă ridicată, urmează un trend descendent. Sunt constatările ediției de toamnă a raportului de țară a Grupului Băncii Mondiale la Chișinău. Raportul constată deteriorarea poziției externe a Republicii Moldova, dar și oportunitățile pe care procesul de integrare europeană le oferă pentru reforme și creștere economică, transmite Radio Chișinău. Banca Mondială notează că în primele nouă luni, nivelul mediu al inflației a fost de aproximativ 8%, peste ținta de 5 la sută a Băncii Naționale, din cauza prețurilor la energie, servicii și produse alimentare. Pentru acest an experții estimează o creștere economică modestă de aproape 1,5 la sută, susținută de investiții și de creșterea veniturilor populației. Deficitul bugetar ar urma să fie de aproximativ 4,4 la sută din Produsul Intern Brut (PIB), sub limita planificată. Unul din principalele obiective declarate de noul guvern de la Chișinău, condus de economistul Alexandru Munteanu, este dezvoltarea economică a Republica Moldova, puternic marcată de consecințele războiului din Ucraina.

La Chișinău astăzi este învestit noul Guvern condus de economistul Alexandru Munteanu. Se întâmplă la exact o săptămână de la desemnarea candidatului. Noua echipă și programul de guvernare este analizat de invitatul de astăzi la Moldova Zoom, analistul politic de la Chișinău, Nicolae Negru. „Programul guvernului Munteanu seamănă cu programul electoral al Partidului Acțiune și Solidaritate, este unul ambițios. Ținta, anul 2028, pentru ca să încheiem procesul de integrare europeană, să ne facem temele sau să stimulăm investiții de aproape 4 miliarde euro – o sarcină foarte ambițioasă în condițiile în care războiul din Ucraina continuă”, spune Nicolae Negru, în interviul realizat de Valeria Vițu.  Teme ediției: - De ce a deveni Franța de ceva vreme noua țintă a propagandei și dezinformării rusești. O relatare semnată de Liliana Barbăroșie și un interviu cu experta comunității WatchDog de la Chișinău, Tatiana Cojocari. - În regiunea transnistreană au fost comemorate Victimele Reprimărilor Politice din perioada sovietică. Numai că așa-zisele autorități de la Tiraspol nu au spus că torționarii au fost comuniștii, bolșevicii care au omorât mii de oameni. Despre această situație inedită ne vorbește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - În nordul Republicii Moldova, apa este o mare problemă, iar o nouă stație de tratare a apei, finanțată de UE, vine să schimbe situația. Un reportaj de la Cătălin Volconovici. - Armonizarea legislației naționale la normele europene va reprezenta o prioritate esențială pentru legislativ în următoarele luni. - Ucraina intenționează să reia, în luna noiembrie, importurile de gaze naturale din Grecia prin conducta Transbalcanică care trece prin România și Republica Moldova. - Au fost deschise înscrierile pentru programul DiscoverEU, care oferă posibilitatea tinerilor de 18 ani care au cetățenia unui stat european de a călători gratuit în Europa. Știrile zilei: Premierul desemnat Alexandru Munteanu merge în Parlament, împreună cu echipa guvernamentală, pentru a prezenta programul de activitate și a cere votul de încredere. Alexandru Munteanu își va prezenta programul intitulat „UE, pace, dezvoltare”, care stabilește principalele direcții de acțiune ale viitorului executiv. Documentul prevede finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, pregătind astfel țara pentru integrarea deplină. În plan economic, Guvernul mizează pe valorificarea Planului de creștere finanțat de UE în valoare de 1,9 miliarde de euro, destinat stimulării dezvoltării și consolidării rezilienței economice. Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare, are o majoritate confortabilă în Legislativ, motiv pentru care nu va avea probleme în a vota noul executiv. În baza votului de încredere, președintele țării numește oficial Guvernul, iar noul executiv își preia atribuțiile din ziua depunerii jurământului în fața șefului statului. Prima ședință a noului Guvern ar putea avea loc miercurea viitoare. *** Armonizarea legislației naționale la normele europene va reprezenta o prioritate esențială pentru legislativ în următoarele luni, declară vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman. Acesta sune că imediat după învestirea Guvernului Munteanu, Parlamentul își va concentra activitatea pe două direcții majore: rectificarea bugetară și continuarea agendei europene. *** În această dimineață, președinta Maia Sandu l-a numit pe fostul ministru de externe Nicu Popescu în funcția de emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice. În noua sa poziție, Nicu Popescu va avea sarcina de a consolida sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, de a avansa dimensiunea politică a procesului de aderare și de a dezvolta relațiile cu partenerii strategici ai țării pentru consolidarea păcii și securității, în strânsă cooperare cu Președintele Republicii, Guvernul și Parlamentul, anunță un comunicat al Președinției. *** Ucraina intenționează să reia, în luna noiembrie, importurile de gaze naturale din Grecia prin conducta Transbalcanică, după intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice naționale, a anunțat joi firma de consultanță ExPro, citată de Reuters. Conducta care trece prin România și Republica Moldova. Potrivit estimărilor, 55% din producția internă de gaze a Ucrainei a fost afectată de bombardamentele din luna octombrie, determinând autoritățile de la Kiev să caute surse externe suplimentare de aproximativ 4 miliarde de metri cubi pentru a asigura alimentarea populației în sezonul rece, scrie News.ro. Până de curând, ruta transbalcanică nu era competitivă din cauza costurilor ridicate de tranzit prin cele patru țări traversate. Ministrul energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, a declarat recent la RFI că România și Republica Moldova au redus acum o săptămână cu 50 la sută taxele de tranzit prin conducta transbalcanică pentru a susține Ucraina să-și asigure necesarul de gaze. *** Până pe 13 noiembrie, tinerii de 18 ani care au cetățenia unui stat european se pot înscrie în programul DiscoverEU, care oferă posibilitatea de a călători gratuit în Europa, transmite IPN. Programul, inclus în bugetul Uniunii Europene din anul 2018, le oferă tinerilor europeni – inclusiv celor din Republica Moldova care dețin și cetățenia României sau a unui alt stat european – șansa de a descoperi cultura și istoria continentului. Timp de 7 ani, peste 390 de mii de tineri din toată Europa, dintre care peste 15 mii din România, au beneficiat de călătorii și experiențe deosebite prin DiscoverEU.

Retragerea parțială a trupelor americane din România a stârnit reacții mixte la București și interes în toată regiunea. În timp ce în capitala României se discută intens dacă această decizie slăbește poziția țării în fața Rusiei, la Chișinău tonul este mai calm. Experții spun că nu este vorba despre o retragere propriu-zisă, ci despre o reașezare strategică a prezenței americane în Europa de Est, relatează de la Chișinău Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la Forumul Păcii de la Paris, în care a plecat pentru un scut european al democrației, spunând că libertatea de exprimare este pentru oameni reali, nu pentru armate de boți, iar platformele de socializare trebuie să respecte legea. Maia Sandu a pledat și pentru extinderea UE. O relatare semnată de Valeria Vițu. - Rusia caută peste tot naziști și acuză România de ocuparea Republicii Moldova, spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari. - Moscova va folosi toate pârghiile pentru a destabiliza Republica Moldova prin intermediul regiunii transnistrene. Fără influența Rusiei, regiunea separatistă Transnistria ar putea fi reintegrată de Republica Moldova în 5-7 ani, cu sprijinul partenerilor occidentali, declară la RFI analistul politic de la Chișinău Alexandru Slusari, invitatul de astăzi la Moldova Zoom. - Un birou al Parlamentului European va fi inaugurat, pe 7 noiembrie, la Chișinău, în prezența președintei PE, Roberta Metsola. - Republica Moldova a fost ținta unor atacuri cibernetice masive în ziua alegerilor parlamentare și a fost ajutată să facă față de compania americană Cloudflare. - Două rachete rusești ar fi survolat spațiul aerian al Republicii Moldova noaptea trecută, în cadrul aracului masiv al Rusiei asupra Ucrainei, scrie TV8. Știrile zilei: Un birou al Parlamentului European va fi inaugurat, pe 7 noiembrie, la Chișinău, în prezența președintei PE, Roberta Metsola, care va efectua o vizită în R.Moldova și va ține și un discurs în plenul nou-alesului legislativ. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele PE, Victor Negrescu, în cadrul primei vizite la Chișinău a unui oficial european după alegerea noului Parlament. *** Sistemul energetic din Ucraina a fost supus unui atac masiv cu rachete și drone rusește în timpul nopții de 29 spre 30 octombrie. TV8 scrie că, potrivit hărții atacului, două rachete ar fi survolat și nordul Republicii Moldova. Totuși, autoritățile de la Chișinău au precizat că nu au fost detectate survolări ale spațiului aerian. În rezultatul atacului, în „majoritatea regiunilor Ucrainei” au fost impuse pene de curent de urgență. *** Cloudflare, o companie americană specializată în servicii de securitate cibernetică, a confirmat că actori rău-voitori au vizat site-ul Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova în timpul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, printr-un atac sofisticat, în valuri sincronizate strategic. Site-ul Comisiei Electorale a fost lovit de aproape 900 de milioane de cereri în doar 12 ore, scrie News.ro. Guvernul Republicii Moldova, care a avut semnale cu mult timp înainte că se pregăteşte o interferenţă rusească masivă în alegeri, inclusiv prin atacuri cibernetice, a apelat la serviciile recunoscute ale Cloudflare, companie cu sediul la San Francisco. „Am putut oferi această expertiză CEC şi, în mai puţin de o săptămână, am integrat multe dintre site-urile lor electorale şi am implementat rapid strategii de atenuare pentru a-i ajuta să se pregătească pentru ziua alegerilor”, anunţă compania americană. *** Poliția și procurorii au desfășurat percheziții în mai multe locații din Republica Moldova privind activitatea de mercenariat a unor cetățeni moldoveni în Ucraina și alte state. Potrivit unui comunicat al Procuraturii, operațiunea s-a desfășurat în cooperare cu autoritățile din Ucraina și cu agenția Europol. Urmare a investigațiilor, oamenii legii au obținut probe care arată că suspecții s-ar fi înrolat în formațiuni paramilitare ilegale, de tipul «Wagner» și altele similare, atât în Ucraina, cât și în alte state. Contra unor sume de bani, aceștia ar fi participat în calitate de combatanți la diverse conflicte armate, inclusiv la războiul din Ucraina”, precizează comunicatul Procuraturii. *** Mașinile implicate în accidente rutiere vor transmite automat un apel la Serviciul 112, prin care va anunța locația și gravitatea. Acțiunea va fi posibilă în urma implementării proiectului Next Generation eCall, finanțat de Uniunea Europeană, informează MOLDPRES. Sistemul va conecta Republica Moldova la rețeaua europeană modernă de răspuns la urgențe.

Premierul polonez Donald Tusk lansează un semnal de alarmă. Într-un interviu acordat publicației britanice The Sunday Times, șeful guvernului de la Varșovia atrage atenția asupra apelurilor din Europa de reconstruire a legăturilor economice cu Rusia. Semnalul lui Tusk vine după ce o instanță poloneză a respins cererea de extrădare în Germania a unui ucrainean acuzat de participare la aruncarea în aer a conductei North Stream 2. Prim-ministrul polonez Donald Tusk avertizează că sfârșitul războiului Rusiei în Ucraina ar putea duce la eforturi de reluare a legăturilor economice cu Rusia - inclusiv la repornirea controversatului gazoduct Nord Stream 2. În timp ce Europa se află în fața posibilității unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina, Tusk a descris apelurile politicienilor europeni de a reconstrui legăturile cu Moscova la sfârșitul războiului drept „un semnal de alarmă”. „Știu ce înseamnă atunci când cineva din Europa vrea să restabilească Nord Stream 2, să aibă afaceri bune cu petrolul și gazele din Rusia și așa mai departe”, a spus el. „Pentru mine, este întotdeauna ca un semnal de alarmă”, a spus Tusk într-un interviu acordat publicației The Sunday Times. Nord Stream 2, conducta  majoră care transportă gaze din Rusia în Germania prin Marea Baltică, este descrisă de critici ca o greșeală strategică și un simbol al concilierii Europei cu Moscova. Conducta a fost aruncată în aer în 2022, după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei și după un ultimatum adresat Occidentului, în care cerea retragerea NATO pe aliniamentele din 1997. Un scafandru profesionist ucrainean a fost arestat ulterior pentru presupusa sa implicare în sabotaj. „Problema cu North Stream 2 nu este că a fost aruncată în aer. Problema este că a fost construită”, a scris Tusk pe rețelele de socializare X la începutul acestei luni, amintește Politico. În interviul acordat The Sunday Times, Tusk a declarat că o hotărâre a unei instanțe poloneze care blochează o cerere de extrădare a Germaniei pentru unul dintre suspecții de sabotaj Nord Stream înseamnă că Ucraina are dreptul de a ataca ținte legate de Rusia oriunde în Europa. Liderul polonez a criticat, de asemenea, automulțumirea Europei și subestimarea constantă a amenințărilor expansioniste ale lui Putin. „Vorbim despre sfârșitul erei iluziilor în Europa – prea târziu, mă tem. Prea târziu pentru a fi bine pregătiți pentru toate amenințările, dar nu prea târziu pentru a supraviețui”, a avertizat Tusk. De asemenea, în interviu, Tusk a descris ieșirea Marii Britanii din UE drept „una dintre cele mai mari greșeli din istoria noastră [europeană comună]” – la 10 ani după încercarea eșuată a prim-ministrului britanic David Cameron de a folosi referendumul Brexit ca pârghie pentru a obține concesii de la UE. „Și astăzi cred că a devenit mult mai vizibil”, a spus Tusk. Acesta a fost puternic implicat în prima fază a negocierilor Brexit în calitate de președinte al Consiliului European la acea vreme. „Mai ales după Brexit, polonezii și-au dat seama că situația obiectivă din Marea Britanie nu este mult mai bună decât în ​​Polonia. Știu, de asemenea, că mulți încep să părăsească Marea Britanie și să-și înceapă o viață aici, în Polonia”, a spus premierul Poloniei – o țară care a beneficiat enorm de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Kazahstanul și Uzbekistanul se străduiesc să își reducă dependența digitală față de Rusia și să își îndrepte atenția economică puțin mai mult către Occident. Cele două țări avansează cu un plan de a instala un cablu de fibră optică sub Marea Caspică pentru a stabili o conexiune cu Azerbaidjanul, relatează eurasianet.org.  În prezent, practic tot traficul de internet al Kazahstanului și Uzbekistanului trece prin sisteme controlate de Rusia. Conexiunile de internet ale Uzbekistanului către lumea exterioară trebuie chiar să treacă prin Kazahstan înainte de a ajunge în Rusia, unde Kremlinul și-a înăsprit semnificativ controlul asupra traficului de internet de la lansarea atacului neprovocat asupra Ucrainei în 2022. Kazahstanul are deja două conexiuni de fibră optică cu rețele chinezești, dar autoritățile kazahe ezită, se pare, să se extindă în această direcție, având în vedere reputația binecunoscută a Chinei pentru monitorizarea și controlul fluxului de informații digitale. Uzbekistanul a angajat o firmă saudită, DataVolt, pentru a ajuta la construirea unei conexiuni de fibră optică. Proiectul de cablu este considerat vital pentru programul de modernizare economică a țării. DataVolt spune că vrea să stabilească parteneriate cu giganți tehnologici americani, precum Oracle și Amazon, pentru a extinde economia digitală a Uzbekistanului. Autoritățile din Uzbekistan au declarat că țara se va conecta la linia submarină de fibră optică în curs de construcție, care va lega Kazahstanul de Azerbaidjan. Cele trei țări colaborează, de asemenea, la un plan ambițios de a amplasa o linie de transport al energiei electrice sub Marea Caspică. Descoperire arheologică importantă în Armenia: un idol de piatră cu față umană datând din epoca regatului Urartu În octombrie 2025, arheologii armeni au făcut o descoperire importantă. Pe Dealul Sfântul David, de sub ruinele fortăreței antice Argishtikhinili, a fost dezgropată o statuetă de piatră care înfățișează o față umană. Statueta este în stare de conservare excepțională chiar dacă se estimează că este veche de 2.500 de ani. Se consideră că provine din perioada Regatului Urartu, scrie lurer.com. Urartu este un regat din epoca fierului, iar urartrenii sunt considerați unii din strămoșii armenilor. Experții cred că statueta ar putea scoate la lumină unele obiceiuri și credințe religioase ale locuitorilor din Urartu, despre care se știu puține lucruri. Idolul este realizat din tuf vulcanic și are o înălțime de aproximativ 50 de centimetri. Fața sa este stilizată, cu sprâncene arcuite, ochi apropiați, un nas lung și buze subțiri. În ciuda aspectului său convențional, trăsăturile faciale sunt foarte expresive, sugerând că obiectul avea o semnificație ritualică sau cultică.Arheologii au descoperit, de asemenea, o cutie de piatră lângă idol, probabil folosită pentru a depozita obiecte rituale sau materiale organice pentru ceremonii.Cercetătorii intenționează să efectueze o analiză chimică a cutiei și a oricărui reziduu pe care îl conține. Scopul este de a identifica urme de substanțe organice, cum ar fi vin, ulei sau extracte de plante, care ar fi putut fi folosite în timpul ceremoniilor. Aceste date vor ajuta să înțelegem mai bine cărei zeități sau cărui cult i-ar fi putut aparține figurina și cum era folosită în practicile religioase.Locuitorii din Urartu se închinau mai multor zei, inclusiv zeului suprem Khaldi, zeului furtunii Teisheba și zeului soarelui Shivini. Unele dintre aceste culte se asemănau cu mitologiile regiunilor învecinate, cum ar fi Mesopotamia și Anatolia. Identificarea idolului descoperit ar putea oferi informații valoroase despre modul în care urartienii înțelegeau lumea spirituală, ritualurile pe care le îndeplineau și interacțiunile dintre tradițiile religioase ale diferitelor culturi din regiune.Arheologii subliniază că această descoperire este unică nu numai prin starea sa excelentă de conservare, ci și prin potențialul de a scoate la lumină unele aspecte încă necunoscute ale vieții spirituale a strămoșilor armenilor. 

Statele membre au aprobat al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. Decizia a venit la doar câteva ore după ce SUA au sancționat două mari companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil. La Bruxelles se discuta si despre utilizarea activelor rusești înghețate în UE pentru acordarea unui împrumut de 140 de miliarde de euro Ucrainei, dar aici nu toate capitalele sunt de acord.      America a impus sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere rusești- Rosneft si Lukoil- din cauza „lipsei unui angajament serios din partea Rusiei față de un proces de pace care să pună capăt războiului din Ucraina” La noi, Lukoil este un jucator important in economie, cu rafinarie si peste 300 de benzinarii dar este inclus si in alte activitati economice. Cat de eficient este acest pachet de sanctiuni dar si care sunt consecintele asupra economiei romanesti, discutam in aceasta seara.   Comisia Europeană a aprobat varianta finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României Noua valoarea a PNRR este de 21,41 miliarde de euro. „Am eliminat investiţiile cu risc major", spune Dragos Pislaru, ministrul investitiilor si proiectelor europene. Aceste fonduri vor merge către investiţii în infrastructură, spitale, digitalizare şi modernizarea administraţiei, spune premierul Ilie Bolojan. Autoritățile franceze eliberează condiționat o iraniancă care instiga la terorism online Si, o cetățeană iraniană, deținută în Franța din februarie sub acuzația de promovare a terorismului online, a fost eliberată condiționat sub supraveghere judiciară.  Teheranul insistă pentru eliberarea definitiva, la schimb cu doi cetățeni francezi deținuți în Iran.

Președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski s-au întîlnit, din  nou, la Casa Albă. Donald Trump a scris pe rețeaua sa de socializare: „Întîlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost foarte interesantă și cordială, dar i-am spus, așa cum i-am sugerat și președintelui Putin, că este timpul să înceteze crimele și să se ajungă la un ACORD. Ar trebui să se oprească unde sînt. Să revendice fiecare victoria, să decidă istoria!” Volodimir Zelenski a făcut un apel către aliații săi, spunînd că: „Ucraina nu va acorda niciodată teroriștilor vreo recompensă pentru crimele lor și ne bazăm pe partenerii noștri pentru a menține această poziție.” Care sînt perspectivele pentru pace în Ucraina? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.Robert Lupițu: „Să ne uităm la ultimele nouă luni şi la conflictele pe care Donald Trump spune că le-a rezolvat. El vrea să-şi adauge la palmares o încetare a focului. Iar o încetare a focului la momentul actual nu se poate face altfel decît pe linia frontului. Pentru că nu există nici o recuperare ucraineană în progres, nu există nici o avansare puternică a forţelor ruse către alte teritorii. Problema este dacă o astfel de soluţie de moment este o soluţie către o pace durabilă, pe termen lung, către un acord de pace sau este o temporizare care să ajute Rusia să se refacă, să se repoziţioneze, să-şi regrupeze strategia.”Va accepta Ucraina să cedeze ceva din teritoriile ocupate în prezent de forțele ruse?Robert Lupițu: „Este greu de crezut că va face asta. Pentru că toată teza curajului, a moralului şi a războiului de apărare a patriei – chiar dacă nu este denumit ca atare –, teză care a fost asumată în aceşti ani, se referă la faptul că Rusia a invadat ilegal Ucraina, a anexat începînd cu 2014 Peninsula Crimeea, are un comportament neoimperial, hegemonic şi de anexare sau de destabilizare – dacă ne uităm şi la Transnistria, la Cecenia, la Georgia. Şi Ucraina nu-şi poate asuma o astfel de renunţare de iure, prevăzută în tratate. Va conta foarte mult ce va primi Ucraina şi-atunci ne întoarcem la discuţia legată de garanţii de securitate, la discuţia despre modele, fie că este modelul Coreea (Coreea de Sud, Coreea de Nord), fie că este modelul Germania Federală şi Germania de Est, fie că vorbim, poate, de o zonă administrată internaţional, fie că vorbim despre integrarea în UE şi, poate, NATO, deşi mai curînd UE şi mai puţin NATO, a Ucrainei libere.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Presa internațională a reacționat imediat după ce Estonia a acuzat Rusia că i-a încălcat spațiul aerian. Moscova respinge acuzațiile, spunând că avioanele sale au zburat deasupra apelor internaționale. Rusia continuă să mențină tensiunile cu vecinii din NATO, observă comentatorii. „Rusia testează din nou limitele NATO în Europa de Est”, rezumă El País. „Estonia, care își închisese spațiul aerian după ce mai multe drone rusești au survolat Polonia pe 10 septembrie, a văzut trei avioane survolând teritoriul său timp de 12 minute lungi. (...) Varșovia, la rândul său, a avertizat că o altă pereche de avioane de vânătoare rusești a efectuat o trecere la joasă altitudine peste una dintre platformele sale petroliere din Marea Baltică.” Le Monde titrează: ”Rusia își continuă strategia de tensiune militară cu europenii”. Incursiunea a trei aeronave rusești pe cerul Estoniei, deși negată de Moscova, este un „nou exemplu de comportament periculos al Rusiei”, potrivit NATO. Acest eveniment are loc în contextul unor exerciții militare majore de ambele părți. CNN amintește că ”incidentul de vineri are loc după ce dronele rusești au încălcat spațiul aerian polonez și cel românesc la începutul acestei luni – determinând aliații NATO să se angajeze să consolideze apărarea pe flancul estic al alianței. Miercurea trecută, avioane de vânătoare NATO au doborât mai multe drone rusești care au încălcat spațiul aerian polonez în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine”. Un răspuns colectiv The Guardian informează că liderii UE vor discuta „răspunsul lor colectiv” la încălcările spațiului aerian european de către Rusia, într-o reuniune la Copenhaga pe 1 octombrie, după cum a declarat președintele Consiliului European, António Costa. Tallinn a denunțat imediat acest lucru ca fiind un „act fără precedent”, relatează La Repubblica. „Îngrijorarea a fost atât de mare încât prim-ministrul estonian Kristen Michal a cerut vineri seară activarea articolului 4” din Tratatul Atlanticului de Nord, care prevede „consultări formale între aliați în cazul unei amenințări directe împotriva unui partener”. Într-un interviu acordat ediției europene a Politico, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat că incursiunea a demonstrat că liderul rus Vladimir Putin nu are niciun interes pentru pace. În Der Spiegel citim că sâmbătă, Ministerul Apărării din Estonia a publicat pe rețeaua X o hartă care arată presupusa traiectorie de zbor a trei avioane de vânătoare rusești MiG-31. ”Aceasta arată că avioanele au pătruns la aproximativ zece kilometri în spațiul aerian estonian părăsind coridorul internațional îngust de deasupra Golfului Finlandei. Prin această postare, statul baltic și-a reiterat acuzațiile conform cărora Rusia a încălcat spațiul aerian estonian – și, prin urmare, teritoriul NATO” Le Point observă că toți ochii au fost ațintiți asupra administrației Trump, pentru a se vedea reacția sa. „Nu-mi place. Nu-mi place când se întâmplă așa ceva”, a răspuns președintele SUA. „Ar putea fi o problemă mare. Vă voi spune mai târziu.”

Analyze That 35. DIalog, live: Cătălin Striblea este din nou live cu principalele subiecte politice și sociale ale zilei. Va reuși Bolojan să treacă de amenințările profesorilor. Cum au ajuns magistrații cei mai urâți oameni din România. Cât ajutor a dat România Ucrainei? Să creștem vârsta de pensionare? 

Președintele american Donald Trump a declarat din nou că este pregătit să treacă la o nouă fază de sancționare a Rusiei, după cele mai intense bombardamente ale Moscovei de la începutul războiului. Însă Moscova pare să-și extindă pretențiile teritoriale, observă comentatorii. După cum relatează Le Figaro, președintele SUA a amenințat că va viza țările care cumpără hidrocarburi din Rusia, pentru a submina finanțarea efortului de război al Moscovei. El a aplicat deja suprataxe vamale semnificative Indiei. BBC informează că ”Grupul OPEC+ al țărilor producătoare de petrol, care include și Rusia, a convenit din nou să crească producția, ceea ce va pune presiune în direcția scăderii prețurilor”. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat pentru emisiunea Meet the Press de la NBC că SUA solicită mai mult sprijin din partea UE pentru a impune tarife secundare țărilor care cumpără petrol rusesc. Bessent a spus că, dacă statele UE ar crește sancțiunile și tarifele secundare asupra țărilor care cumpără petrol rusesc, „economia rusă va fi într-un colaps total, iar acest lucru îl va aduce pe președintele Putin la masa negocierilor”. După cum relatează Deutsche Welle, Trump a declarat că intenționează să discute din nou cu Putin „foarte curând”, „în următoarele zile”. El a spus că „este nemulțumit de întreaga situație”. În același timp, și-a exprimat încrederea în posibilele soluții de pace spunând că „Vom rezolva asta”. Între timp, Rusia a anunțat retragerea sa din Convenția Europeană împotriva Torturii. Putin a înaintat Parlamentului un proiect de lege în acest sens, relatează agenția de știri de stat TASS. Statele părți la convenție se angajează să ia măsuri împotriva pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Ucraina acuză Rusia de torturarea prizonierilor de război. Rusia neagă acest lucru”. În acest context, Newsweek privește către situația de pe teren.   ”Rusia controlează acum aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei. Un acord de pace pentru a pune capăt războiului depinde de două aspecte cheie: împărțirea teritoriului și arhitectura viitoare a securității ucrainene, ambele pline de complexități juridice și politice”.   Iar The Conversation constată că ”Rusia a furnizat noi dovezi ale ambițiilor sale teritoriale în Ucraina”. Publicația amintește de harta observată pe fundal în timpul unui briefing susținut de șeful statului major general al Rusiei, Valeri Gherasimov, în august.   ”De partea rusă se află nu doar cele cinci regiuni ale Ucrainei revendicate public ci și provinciile Odesa și Mikolaiv. Aceste zone, care îmbrățișează coasta Mării Negre, au o importanță geostrategică considerabilă. Controlul acestui teritoriu ar oferi Rusiei un coridor terestru către Transnistria, o regiune separatistă din estul Moldovei, cu puternice simpatii pro-ruse. Rusia are în prezent aproximativ 1.500 de soldați staționați acolo, iar teritoriul a fost văzut de mult timp în vest ca o posibilă platformă pentru o invazie rusă a Moldovei.

O întâmplare despre cum s-a făcut restructurarea la una dintre cele mai bogate instituții de stat din România. „Ăsta e de neatins, că e omul lui Stănescu, iar funcția celuilalt nu poate fi desființată, că e omul lui Thuma” (HotNews) - Povestea lui Ismail, livratorul din Bangladesh bătut în București: „Am în continuare tot respectul față de români” (Europa Liberă) - George Simion promovează noua campanie a Kremlinului împotriva Moldovei (SpotMedia) Întâlnire crucială la Cotroceni între Nicușor Dan și liderii coaliției. Ilie Bolojan este hotărât să-și dea demisia din fruntea Guvernului (Adevărul) Președintele României, Nicușor Dan, i-a convocat pe liderii coaliției la Palatul Cotroceni pentru a dezamorsa tensiunile generate de amenințarea premierului Ilie Bolojan de a-și prezenta demisia. În paralel, premierul va susține o conferință de presă la ora 10.00, la Palatul Victoria.  Sursele politice precizează că tensiunile din coaliție au fost generate de refuzul unor partide de a susține reducerile și restructurările propuse de premier, în timp ce Bolojan susține că reformele sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a administrației și pentru corectarea inechităților. Întâlnirea de la Cotroceni va fi un test pentru capacitatea coaliției de a găsi consens și de a evita o criză guvernamentală la puțin peste două luni de la investirea guvernului Bolojan.  „Nu există alternativă politică la Bolojan”, spune în exclusivitate pentru ziarul Adevărul politologul Cristian Pîrvulescu. Deși critică abordarea ultimativă a premierului Bolojan privind pachetul II de austeritate, el admite că nu există o alternativă politică la guvernul liberalului.  O întâmplare despre cum s-a făcut restructurarea la una dintre cele mai bogate instituții de stat din România. „Ăsta e de neatins, că e omul lui Stănescu, iar funcția celuilalt nu poate fi desființată, că e omul lui Thuma” (HotNews) Jurnalistul Cătălin Tolontan relatează o întâmplare despre cum s-a făcut restructurarea la una dintre cele mai bogate instituții de stat din România.  Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) are un președinte care a câștigat în 2023, când funcția era ocupată de Nicu Marcu, 12.500 de euro net lunar, cu tot cu bonusuri. Peste președinții Germaniei și al Franței. ASF, instituția unde primii cinci angajați din fosta conducere au avut toți venituri de peste 11.000 de euro net/lună, a fost una dintre cele din al căror buget Guvernul a tăiat luni, în Parlament. Cum au decurs discuțiile în interior? „Ăsta e de neatins, că e omul lui Stănescu, iar funcția celuilalt nu poate fi desființată, că e omul lui Thuma”. Toată instituția primea patru bonusuri pe an, fiecare egale cu un salariu. De Crăciun, de vacanță, de performanță și de ziua instituției, sărbătorită ca debarcarea din Normandia. Totul era legal, în contractul colectiv de muncă. În aceiași ani, piața supravegheată de ASF înregistra al treilea faliment consecutiv al liderului din idustria asigurărilor RCA. Vindeu multe RCA, nu plăteau pagubele și fugeau la propriu cu banii din țară. Conform raportului oficial, până la începutul lui 2025, cele mai recente două falimente au costat statul și cetățenii 520 de milioane de euro. Avem o jumătate de milion de păgubiți, persoane fizice și firme. ASF e un exemplu... Integral pe pagina HotNews. Povestea lui Ismail, livratorul din Bangladesh bătut în București: „Am în continuare tot respectul față de români” (Europa Liberă) Venit de doar patru luni să lucreze în România, un tânăr din Bangladesh a fost lovit, în plină stradă, în București, fără motiv. Agresorul i-a cerut să plece din țară și l-a acuzat că este „invadator”.  Agresorul a fost arestat pentru 30 de zile, iar victima încă mai are nevoie de câteva zile de îngrijiri medicale. Europa Liberă a discutat cu Ismail Hossain în locuința acestuia din zona Pieței Obor din București: o cameră pe care o împarte cu alți nouă conaționali, toți cu aceeași meserie. George Simion promovează noua campanie a Kremlinului împotriva Moldovei (SpotMedia) Cu o lună înainte de alegerile parlamentare din țara vecină, s-au intensificat mesajele împotriva Maiei Sandu și a aliaților săi. Reprezentanții AUR critică ajutorul economic dat de București Chișinăului, încercând să acrediteze ideea că măsurile de austeritate ar fi provocate de sprijinirea Moldovei și Ucrainei. Articolul, pe larg, pe pagina SpotMedia.

O anchetă efectuată de trei instituții media germane ar putea avea consecințe importante în plan politic și diplomatic. Investigația de presă a dezvăluit identitățile a șapte persoane suspectate de sabotarea conductelor de gaze subacvatice care leagă Germania de Rusia.  Ancheta a fost realizată de ziarele Süddeutsche Zeitung și Die Zeit, alături de postul tv ARD. Dezvăluirile ar putea afecta relațiile dintre Germania și Ucraina, dar în tablou apare și Polonia. Cazul ar putea avea, într-adevăr ramificații nebănuite, așa cum putem afla din revista Courrier International, care realizează o sinteză a articolelor din presa germană pe această temă. Totul a început pe 21 august cu arestarea, în stațiunea italiană Rimini, a unui ucrainean bănuit de implicare în sabotarea conductelor de gaz Nord Stream. Serhiy K., în vârstă de 49 de ani, este acuzat că ar fi fost unul dintre coordonatorii operațiunii din septembrie 2022. Dar el nu este singurul membru al echipei responsabile pentru acest sabotaj aflat în vizorul sistemului judiciar. Autoritățile germane au identificat șapte persoane, inclusiv un căpitan de navă, un expert în explozibili, un specialist în logistică și patru scafandri, pentru care au emis mandate de arestare. Se crede că au trecut prin Polonia și apoi au ieșit pe mare la bordul navei Andromeda, care a plecat din portul german Rostock și a ajuns în apropierea insulei daneze Christiansoe. Un progres spectaculos Pentru anchetatori, „arestarea din Italia reprezintă un progres spectaculos”, relatează Die Zeit. Dar obligă și autoritățile germane să își pună alte întrebări: „Cine sunt sponsorii și cine a dat undă verde operațiunii? Care sunt legăturile lor în cadrul statului și cât de departe merg? Și mai presus de toate, ce influență va avea acest lucru asupra relației Germaniei cu Ucraina?” În timp ce suspiciunile se îndreptau în trecut către Statele Unite sau Rusia, numeroase indicii vizează acum Ucraina, scriu jurnaliștii germani. Ei dezvăluie că echipajul navei Andromeda deținea pașapoarte românești false, dar și pașapoarte reale emise de autoritățile ucrainene, pe care erau scrise nume false. Publicațiile germane indică o serie de legături ale membrilor grupului cu servicii ucrainene sau la vârful armatei. Dacă Volodimir Zelenski ar fi implicat, aceasta ar putea declanșa un conflict diplomatic major între Berlin, Kiev și chiar Varșovia. Site-ul ARD subliniază că ancheta a fost condusă cu dificultate de către poliția germană. Aceasta, deoarece „timp de luni de zile, serviciile poloneze au obstrucționat ancheta”. Ceea ce ridică întrebarea dacă „Polonia consideră cu adevărat sabotajul Nord Stream ca fiind problematic, având în vedere că nu a încetat niciodată să critice conductele”. De partea germană, „cancelaria face tot posibilul să se prefacă că a fost doar un act uriaș de vandalism”, afirmă ziarul Die Zeit. Insistă că trebuie făcută dreptate, dar rămâne și foarte precaută în declarațiile sale. Și pe bună dreptate: „Cea mai mică perturbare ar putea deraia fragilele negocieri privind viitorul Ucrainei dintre Vladimir Putin, Donald Trump și europeni”, notează presa germană.

Presa internațională a reacționat imediat după ce atacurile aeriene rusești de miercuri noaptea au lovit capitala Ucrainei, ucigând 14 persoane. Printre clădirile afectate s-au numărat misiunea diplomatică a Uniunii Europene și sediul British Council. Politico titrează: ”Putin sfidează presiunile pentru pace cu un atac masiv asupra misiunii UE din Kiev”. Potrivit publicației europene, ”atacul asupra Kievului a avut loc în aceeași zi în care miniștrii apărării din UE urmau să sosească la Copenhaga pentru a discuta despre cum să pună mai multă presiune asupra Rusiei atât prin sancțiuni, cât și prin sprijin pentru Ucraina”.   Euronews vorbește despre ”unda de șoc” declanșată de atacul rusesc.   ”Convenția de la Viena din 1961 prevede protecția spațiilor diplomatice și consulare împotriva intruziunii sau deteriorării, deși nu este neobișnuit ca aceste clădiri să fie afectate în timpul de război. Kremlinul a demonstrat un dezinteres constant față de respectarea regulilor internaționale pe tot parcursul invaziei sale la scară largă împotriva Ucrainei”.   Deutsche Welle informează că ”ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a numit atacurile Rusiei asupra Kievului un „act teribil” care arată că președintele rus Vladimir Putin „nu este deloc interesat de pace sau chiar de un armistițiu”. „El continuă ceea ce a făcut tot timpul: atacă Ucraina, ucide civili ucraineni și este un imperialist la apogeul său”, a adăugat el.   Euractiv notează că ”Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei în ultimele luni, în ciuda eforturilor tot mai mari ale Occidentului de a ajunge la o soluționare diplomatică a războiului. Însă aceste eforturi au stagnat în ultimele săptămâni, Moscova refuzând să accepte o întâlnire bilaterală între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin - în ciuda sprijinului lui Zelenski pentru această idee și a îndemnurilor repetate ale președintelui american Donald Trump către ambele părți de a ajunge la o soluționare diplomatică”.   Ziarul britanic The Independent informeazăp că ”Sir Keir Starmer l-a acuzat pe Vladimir Putin de „sabotarea păcii” după ce Rusia a lansat două rachete asupra unei clădiri a British Council din Kiev. British Council, care oferă programe în limba engleză ucrainenilor din capitală, a declarat că birourile sale au fost „grav avariate” și un paznic de noapte a fost rănit. În iunie, Moscova le-a interzis cetățenilor să colaboreze cu consiliul, susținând că acesta este o fațadă pentru spionii britanici”.   Iar Le Figaro informează că, în contextul loviturilor, ”Ursula von der Leyen și-a anunțat, de asemenea, intenția de a vizita țările UE care se învecinează cu sau sunt situate în apropierea Belarusului și Rusiei pentru a le transmite „deplina solidaritate” a UE. Ea va călători în Letonia vineri, apoi în Finlanda, înainte de a se îndrepta spre Estonia sâmbătă. Duminică, dna von der Leyen va vizita Polonia, apoi Bulgaria, înainte de a face opriri finale luni în Lituania și România”.

Pentru Ucraina, discuțiile dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin deschid o perspectivă pentru încheierea războiului. Dar prezintă și riscuri semnificative. Iată concluzia unei analize a colegilor de la RFI Ucraina, în urma recentei vizite la Moscova a emisarului american Steve Witkoff. Reamintim, vineri expiră utlimatumui fixat de Donald Trump pentru un armistițiu în războiul declanșat de Rusia. Riscurile apar în special dacă vine vorba de concesii teritoriale, sunt de părere experți consultați de colegii de la RFI Ucrainia. De asemenea, arată ei, este extrem de important ca procesul să nu se reducă la discuțiile Trump-Putin, deoarece participarea Ucrainei și a Europei este de o importanță critică. Acest lucru a fost subliniat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urma conversației sale cu cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit analistului politic ucrainean Ihor Chalenko, ”dacă va avea loc o întâlnire personală între Donald Trump și Vladimir Putin, atunci există multe pericole, deoarece rușii nu vor să implice nici Ucraina, nici Europa”. Expertul amintește declarația lui Trump potrivit căreia războiul Rusiei împotriva Ucrainei este o chestiune care ține de Europa. Cu toate acestea, spune el, este vizibil că Trump a evoluat și acum este gata să aplice noi măsuri dure. Există o decizie privind furnizarea de arme Ucrainei, pe care le va achiziționa cu fonduri europene. În opinia analistului, este posibil ca negocierile dintre reprezentantul special al lui Trump, Steve Witkoff, și Vladimir Putin să fi redefinit poziția Rusiei privind revendicările teritoriale (care sunt linii roșii pentru Ucraina). Viktor Șlinchak, președintele Institutului pentru Politică Mondială de la Kiev, se teme ca procesul de „negocieri” din partea Rusiei să nu fie doar un element al războiului hibrid. La urma urmei, echipa Trump are nevoie de o victorie și de declararea începutului sfârșitului războiului, mai puțin de conținutul negocierilor în sine. „Sfârșitul războiului în lunile următoare nu pare real”, crede analistul. Este dificil de spus dacă s-ar putea ajunge la un «armistițiu aerian», deoarece aceasta este încă o tehnică rusească pentru a amâna implementarea taxelor petroliere. În opinia expertului, Rusia se bazează pe elementul emoțional și încearcă să creeze scenarii iluzorii. În același timp, încearcă să ducă lucrurile până la epuizarea psihologică a SUA, a Europei și Ucrainei.   Prin urmare, în primul rând, trebuie să pornim de la cele mai critice scenarii și să nu cădem în euforia fantasmagorică că războiul se va termina în 24 de ore, în 100 de zile sau în șase luni. ”Dezamăgirea nu este nicidecum aliatul nostru. Prin urmare, nu ne lăsăm duși de val prematur”, avertizează analistul ucrainean. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Scepticism în Europa după declarațiile lui Donald Trump potrivit cărora șeful statului american se va întâlni cu omologii săi Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Perspectivele păcii rămân îndepărtate, sunt de părere comentatorii. ”Există incertitudine în Europa cu privire la ce înseamnă acest lucru pentru Ucraina”, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung: ”Kremlinul nu vrea ca Ucraina să participe la discuții”. Le Point constată la rândul său că șeful statului american și-a exprimat satisfacția față de întâlnirea dintre trimisul său, Steve Witkoff, și Vladimir Putin, descriind-o ca fiind „foarte productivă” și asigurând că va duce la „mari progrese”. Cu toate acestea, o întâlnire între Putin și Trump nu este încă definitivată. Perspectivele pentru Ucraina nu s-au îmbunătățit deloc, consideră ziarul belgian Le Soir: „Nici măcar președintele SUA însuși nu crede cu adevărat în efectul acestor amenințări, iar mediile Kremlinului încearcă deja să minimizeze amploarea măsurilor posibile. Oare ce truc va mai scoate Kremlinul din pălărie pentru a face furtuna să treacă? Oricum ar fi, perspectiva unei «păci juste și durabile» în Ucraina pare încă departe.” (Sursa: Eurotopics) Potrivit Politico, nu este clar ce înseamnă întâlnirea planificată cu Putin pentru termenul limită al lui Trump, care expiră vineri. Trump a amenințat cu impunerea de sancțiuni împotriva țărilor care cumpără energie rusească Trump a promis că va pune capăt războiului din Ucraina „în prima zi” a celei de-a doua președinții. Însă Rusia a blocat discuțiile de pace, înfuriindu-i atât pe negociatorii ucraineni, cât și pe cei americani”. ”Așteptările sunt scăzute pentru o soluționare până vineri - când expiră termenul limită al lui Trump”, apreciază și BBC:   ”Rusia și-a continuat atacurile aeriene la scară largă asupra Ucrainei, în ciuda amenințării cu sancțiuni din partea SUA. Pe măsură ce presiunea crește, Trump a semnat miercuri un ordin executiv care impune un tarif de 25% la importurile indiene, din cauza achizițiilor de petrol rusesc. Înainte de a prelua mandatul în ianuarie, Trump a declarat că va putea pune capăt războiului într-o zi. Conflictul a continuat, iar retorica sa față de Moscova s-a înăsprit de atunci. Trei runde de discuții dintre Ucraina și Rusia la Istanbul nu au reușit să aducă războiul mai aproape de sfârșit”. Iar în Polonia, Gazeta Wyborcza notează că ”oficialii americani ezită să discute detalii specifice. În timpul unei conferințe de presă președintele SUA a refuzat să spună cât de aproape sunt părțile de un acord privind încheierea războiului. „Nu vreau să vorbesc despre asta. Am mai fost dezamăgit”, a recunoscut președintele SUA. Când jurnaliștii l-au întrebat pe Trump dacă Putin îl minte, acesta a răspuns că va afla „în câteva săptămâni”. Anterior, pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump comentase întâlnirea dintre trimisul său și Putin, descriind-o ca fiind „foarte fructuoasă”.

De ce este România interesată în parcursul European al Republicii Moldova? Desigur, este comuniunea de limbă și identitate românească. Sunt considerentele geopolitice și de securitate. Dar mai există ceva: aspectul economic. Foarte interesantă discuția cu ambasadorul Republicii Moldova în România, dl, Victor Chirilă, pe care o veți putea asculta în cadrul emisiunii Moldova Zoom de astăzi, după știrile de la ora 10.00. Am vorbit, desigur, despre alegerile legislative de la 28 septembrie – despre miza lor regională și europeană. Dincolo de acestea, unul dintre aspectele despre care se discută mai puțin este cel al interesului economic, imediat, al României, legat de alegerile din Republica Moldova. Potrivit ambasadorului, companiile din România au investit deja în Republica Moldova 300 de milioane de euro. La aceasta se adaugă deciziile unor companii străine care operează în România și care și-au extins afacerile și în Republica Moldova. Câteva importante proiecte de infrastructură sunt în desfășurare, de la autostrada care ar lega orașele Iași și Chișinău, cu planul de a  ajunge la Odesa, și până la interconectările energetice. De exemplu, liniile de înaltă tensiune Suceava-Bălți și Gutinaș-Strășeni. Foarte importantă este preluarea de către România a Portului Liber Giurgiulești, ieșirea la Dunăre a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău tocmai au avizat cererea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” Constanța de a achiziționa 100% din capitalul firmei care operează portul Giurgiulești. Potrivit Guvernului de la București, România intenționează să investească peste 24 de milioane de euro în modernizarea portului.  Preluarea de către România a portului de la Giurgiulești are și o importantă componentă strategică, legată de controlul la gurile Dunării. Concluzia e limpede ca apa de izvor: România este profund interesată în continuarea parcursului european al Republicii Moldova și din perspectiva propriilor interese economice. Iar dacă privim prin această lentilă, se vede și mai clar absurdul apelului liderului extremist român George Simion de boicot la adresa produselor moldovenești. România a devenit de mai mulți ani principalul partener economic al Republicii Moldova, depășind cu mult Rusia. Până și muzelul sovietic numit Transnistria și-a mutat accentul economic dinspre Rusia către vest. Afacerile, de o parte și de alta a Prutului, sunt în plină dezvoltare, în pofida problemelor generate de războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Astfel că orice lovitură dată acestor afaceri nu doar că este în interesul Moscovei, dar afectează și companiile din România. Și culmea este că exact acei care vor să lovească în interesele economice românești, se autointitulează ”suveraniști”. Noroc că apelul lor la boicot nu este băgat în seamă de consumatorul român. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cu puțin timp înainte ca trimisul special american Steve Witkoff să ajungă la Moscova – miercuri sau joi – Donald Trump agită retorica nucleară. Ca răspuns la o postare adresivă a fostului președinte rus Dmitri Medvedev, liderul de la Casa Albă a afirmat că a dat ordin ca două sumbarine americane să se deplaseze în zone adecvate. Ce înseamnă retorica nucleară a lui Trump? Süddeutsche Zeitung nu-și ascunde scepticismul:   „Submarinele nucleare americane sunt în permanență în serviciu și capabile să atace ținte în Rusia în orice moment, din orice punct din oceanele lumii. Aceasta este esența descurajării nucleare, care a ținut puterile nucleare sub control timp de decenii. Nu este nevoie să se mute submarine nucleare în «regiuni adecvate» pentru așa ceva. Când Trump postează acest lucru pe internet, este doar o demonstrație grandioasă menită să impresioneze un public global. Asta nu îl face mai bun. Nu te joci cu rachete nucleare, nici măcar în confruntări verbale.”     Trump ar trebui să dea dovadă de mai multă reținere, recomandă și ziarul austriac Die Presse: „Fostul președinte rus și-a găsit nișa făcând remarci agresive despre Occident și vorbind despre reducerea capitalelor europene la mormane de cenușă nucleară. Până acum, Occidentul a răspuns calm sau deloc. Și așa ar trebui să rămână lucrurile. Este iritant ca un președinte american să se coboare și să-i răspundă lui Medvedev.” (Sursa: Eurotopics) După cum observă BBC, Kremlinul, la rândul său, minimizează retorica nucleară a lui Trump, în timp ce trimisul special al SUA urmează să viziteze Moscova. În prima reacție oficială de la comentariile lui Trump, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că submarinele americane sunt oricum în misiune de luptă și a respins ideea că a existat o escaladare. Fără a face referire directă la disputa cu Medvedev, Peskov a declarat că, deși „în fiecare țară membrii conducerii... au puncte de vedere diferite”, politica externă rusă a fost dictată doar de Putin. Politologul rus Vladimir Pastukhov laudă gestul amenințător al lui Trump într-o postare pe Telegram preluată de publicația rusă online Echo :   „Acum, Moscova trebuie să fie convinsă că nu a fost doar una dintre glumele lui Trump. Trump este suficient de nebun, iar Putin pare să-și fi găsit în sfârșit un adversar egal. Aș dori să subliniez în mod special munca bună a consilierilor care i-au atras atenția lui Trump că, în această situație, își pot înfige cu adevărat ghearele în Medvedev și se pot preface că Putin nici măcar nu există. Este viclean și umilitor în același timp, exact genul de batjocură de care Putin însuși este atât de îndrăgostit.”   (Sursa: Eurotopics) Iar publicația rusă de investigații Meduza, care acționează din exil, amintește că ”însuși Putin a recurs frecvent la amenințări nucleare, de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Kremlinul a sugerat în repetate rânduri că ar putea folosi arme nucleare în anumite circumstanțe. În plus, Rusia și-a revizuit doctrina nucleară și a desfășurat focoase nucleare în Belarus. Guvernele occidentale și Ucraina au acuzat Moscova de implicare în „șantaj nuclear”.

Jurnaliștii europeni comentează întâlnirea dintre președintele chinez Xi Jinping și liderii europeni, care a avut loc recent la Beijing, în cadrul summitului UE–China. Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au fost întâmpinați de liderul chinez într-un moment în care relațiile dintre cele două părți sunt extrem de tensionate.  Bruxellesul acuză Beijingul de practici comerciale neloiale și de sprijin militar indirect acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Observatorii analizează relația complexă dintre cei doi parteneri inegali. Ziarul francez Le Figaro, abordează direct tema, susținând că Uniunea Europeană trebuie „să renunțe brusc”: „În realitate China finanțează eforturile de război ale Rusiei cumpărând petrolul acesteia și furnizându-i componentele „cu dublă utilizare” de care are nevoie pentru a-și fabrica armele. Dacă Beijingul va fi prins în flagrant, va răspunde cu șantajul pământurilor rare. Nu își va abandona niciodată „partenerul junior” rus. Germania, care depinde de exporturile din China, a anunțat acum că vrea să renunțe brusc. Și era și timpul! Dacă Europa s-a săturat de jocul dublu al Chinei, trebuie să se alăture Berlinului și să ia atitudine.” Süddeutsche Zeitung recomandă ca Europa să urmeze linia trasată de Ursula von der Leyen în relațiile cu China: „Asta înseamnă să nu se evite confruntările și restricțiile atunci când Beijingul nu respectă regulile. Pentru că, spre deosebire de conflictul comercial cu SUA, UE are o influență considerabilă asupra Chinei. În același timp, trebuie să folosească puținul spațiu de manevră de care dispune pentru cooperare. Declarația UE-China privind protecția climei, singurul rezultat concret al summitului, nu este suficientă. Cu toate acestea, este un acord oficial privind o problemă definitorie a secolului XXI. Și arată că China este încă dispusă să accepte reguli comune.” Publicația Turun Sanomat, din Finlanda, subliniază dilema Uniunii Europene în relațiile cu China: „China și Rusia cooperează în multe moduri practice. În loc de arme, China furnizează Rusiei componente importante pentru producția de armament, fără de care Rusia s-ar afla într-o situație foarte dificilă. ... Continuarea războiului din Ucraina servește intereselor Chinei. Războiul epuizează resursele Occidentului și provoacă diviziuni. ... UE se află într-o poziție dificilă. Relațiile economice cu China au devenit mai importante ca niciodată de când SUA a început războiul tarifar. Pe de altă parte, sprijinul acordat de China Rusiei trebuie condamnat și ar trebui să conducă la luarea de contramăsuri.” Pentru ca industria UE să supraviețuiască în competiția cu China, este nevoie de măsuri decisive, avertizează ziarul sloven Dnevnik: „În primul rând, accentul trebuie mutat de la actuala fantezie despre confruntare și reînarmare către dezvoltare. În al doilea rând, trebuie elaborată o strategie industrială și tehnologică coordonată, care să vizeze extinderea competențelor și a materialelor. În al treilea rând, reglementarea ajutoarelor de stat trebuie revizuită complet, iar fondurile europene trebuie canalizate în primul rând către proiecte industriale. În al patrulea rând, politica energetică trebuie reorientată cu scopul de a reduce prețurile la energia electrică pentru producătorii industriali. Și, în al cincilea rând, Europa trebuie să depună eforturi pentru instaurarea imediată a păcii în Ucraina și reluarea livrărilor de gaze rusești în condiții favorabile.”   Grupaj realizat de Cezar Ionuț Ionescu, pentru RFI România

Presa europeană își exprimă îngrijorarea legată de proiectul de lege semnat de Zelenski care va restricționa  autonomia agenților anticorupție. Jurnaliștii văd modificările ca pe un atac la adresa democrației și un pas înapoi de la traiectoria europeană. Este un punct fără întoarcere, scrie The Kyiv Independent.  “Președintele Volodymyr Zelensky a semnat pe 22 iulie un proiect de lege care distruge efectiv independența celor două instituții cheie anticorupție din Ucraina, potrivit parlamentarilor din opoziție și organismelor de supraveghere. Aceștia au avertizat că, dacă vor fi adoptate, amendamentele ar împiedica anchetele celor două agenții asupra autorităților sau persoanelor apropiate președintelui.”  Publicația ucraineană precizează și că decizia lui Zelenski de a aproba reforma va schimba cu siguranță imaginea țării în Europa, mai ales în privința aderării la uniune. La Repubblica este de acord că Ucraina tocmai a pus în pericol eforturile sale de până acum de a se apropia de Uniunea Europeană:  „Lupta împotriva corupției endemice care a ținut Ucraina în strânsoare timp de decenii a dus la îmbunătățiri în ultimii ani. Este una dintre condițiile cheie pentru aderarea Kievului la Uniunea Europeană. Așadar, nu este o coincidență că Marta Kos, comisar european pentru extindere, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la această contra-reformă, care extinde puterile președintelui și reprezintă un „pas înapoi” față de progresele înregistrate de Kiev în ultimii ani.”  În consecință, Ucraina se aproprie din ce în ce mai mult de Rusia, spune The Spectator:  „Lupta pentru viitorul Ucrainei se dă nu numai pe câmpul de luptă, ci și în cadrul instituțiilor sale democratice. Una dintre aceste bătălii a fost pierdută ... Legea apropie ucrainenii de țara pe care vor să o părăsească cu disperare. Dacă nu va fi respinsă, președintele Zelensky riscă să-i împingă pe oameni înapoi în Piața Independenței pentru o altă revoltă Maidan. Acest moment ar putea fi mai aproape decât crede el.”, se plânge ziarul britanic.  Surprins de reacția provocată, președintele ucrainean a aprobat un alt proiect de lege care ar restabili independența autorităților anti-corupție. Însă răul a fost deja făcut, critică The Guardian.  „Pentru mulți, această criză reprezintă punctul culminant al îngrijorărilor legate de stilul său de guvernare și de comportamentul unora dintre cei din anturajul său. De asemenea, ea are ecouri alarmante ale predecesorilor săi. [...] De asemenea, este îngrijorător faptul că președintele a încercat să discrediteze agențiile anticorupție vorbind despre „legături cu Rusia”. Ce este de facut în continuare? se întreabă publicația britanică.  „El ar trebui să recâștige sprijinul în țară și în străinătate nu numai prin restabilirea independenței anchetatorilor anticorupție, ci și prin luarea în considerare a lecțiilor mai ample despre așteptările justificate ale poporului față de guvernul său.”   Grupaj realizat de Mădălina Șerban

Artistul Valerius Borcoș, prin proiectul său muzical „K not K”, a susținut un concert la Cernăuți în cadrul turneului „Bridges of Sound”, proiect care îmbină muzica cu un profund mesaj de conexiune și rezistență culturală. O oprire într-un turneu ce a pornit la Chișinău, a trecut apoi prin 9 orașe din Ucraina. Într-o perioadă în care Ucraina luptă nu doar pentru libertate, ci și pentru păstrarea identității sale culturale, „Bridges of Sound” a reprezentat o formă de rezistență artistică. „Muzica nu cunoaște granițe — și nici legăturile dintre oameni nu ar trebui să o facă”, spune Valerius Borcoș, artist roman, muzician autodidact, licențiat în Științele Comunicării, Valerius a co-fondat duetul electronic Karpov not Kasparov în 2011. „Într-un moment în care Ucraina se confruntă cu încercări brutale de izolare, demoralizare și reducere la tăcere a propriului popor, considerăm esențial să păstrăm vie și prezentă legătura culturală. Muzica nu se oprește la granițe — și nici legăturile dintre oameni nu ar trebui să o facă. Acest turneu este o mică punte între comunități, o modalitate de a ne reaminti unii altora că firul cultural rămâne neîntrerupt, chiar și în cele mai întunecate vremuri”, afirmă Valerius. K not K este un duo artistic autogestionat, independent, cu gândire liberă, format din compozitorul, claviaturistul, vocalistul Valerius Borcos și bateristul Eduard Gabia (coregraf, artist conceptual, actor, designer de sunet).  Din 2014, trupa a început să concerteze internațional, susținând până în prezent aproximativ 300 de spectacole în festivaluri, centre culturale, muzee sau spații underground din aproape toate țările europene. Proiectul „Bridges of Sound” a venit firesc pentru K/not/K, din dorința de a explora teritorii și a colabora cu artiști și la est de România.  "Ucraina este mai mult decât o ambiție personală, geografică sau artistică, din narcisism artistic, nu este cazul. Am intrat în contact, încă de la început cu realitățile de acolo imediat după ce a izbucnit războiul. Am fost printre cei numeroși din România, care au găzduit refugiații care veneau la noi în 2022, și am cunoscut astfel niște familii din Ucraina. Am fost impresionat de cazurile lor. Nu au rămas în România, dar am ținut legătura, am continuat să ne scriem. A fost un prim contact care m-a impresionat, iar apoi a fost acest proiect Ukrainian Music Lab, care o să se întâmple și în toamnă la București, practic vin artiști din Ucraina să cânte în România, este ca un festival. Anul trecut am participat și eu și, la fel, am vorbit cu diverși artiști, am fost impresionat că cei care trebuiau să fie headlineri, fiind mobilizați în armată, nu au mai putut să părăsească Ucraina. Cei care totuși au reușit să vină mi-au spus că, atunci când se întâmplă, în rarele ocazii, să fie vizitați de artiști din afara Ucrainei, ei se bucura foarte mult, e ca și cum ar ieși puțin din izolarea la care au fost condamnați prin acest război. Și da, dacă cei din Ucraina nu au putut să vina să cânte în România, atunci merg eu la ei și vedem ce se întâmplă.", spune Valerius Borcoș în emisiunea RFI360. 

Presa internațională continuă să analizeze consecințele deciziei președintelui Donald Trump de a trimite arme Ucrainei, precum și amenințările sale cu sancțiuni economice. Îndoiala începe să-și facă loc printre comentatori. ”Ucraina sărbătorește întoarcerea lui Trump, dar „diavolul se ascunde în detalii”, avertizează USA Today:   ”Modul în care orice sprijin material va ajunge în Ucraina va depinde de negocierile viitoare privind cine și ce furnizează, potrivit a 10 oficiali din SUA și Europa. În timpul întâlnirii de luni cu Trump din Biroul Oval, Rutte a menționat șase țări NATO - Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda și Canada - dispuse să participe la schema de achiziționare de arme. Surse de rang înalt de la două dintre ambasadele acestor țări din SUA au declarat pentru Reuters că au aflat despre plan de-abia după ce a fost anunțat”.   CNN  se întreabă în ce măsură Donald Trump va fi dispus să treacă la sancțiuni dure asupra partenerilor comerciali ai Moscovei: ”Comerțul dintre SUA și Rusia este minuscul în acest moment, așa că pedepsele bilaterale nu vor conta prea mult. Dar dacă Trump va impune sancțiuni țărilor care cumpără produse rusești, în special energie, aceasta ar putea sufoca economia și mașina de război a Moscovei. Întrebarea este dacă ar viza India și China - într-o mișcare care ar putea perturba grav relațiile SUA cu aceste puteri gigantice și ar arunca economia globală în haos.   Istoricul său de impunere și apoi suspendare a tarifelor ca parte a războiului comercial global sugerează că nu ar face-o. Iar Moscova ar putea miza pe asta”. Decizia lui Donald Trump a produs, de asemenea, mari nemulțumiri în interiorul mișcării ultraconservatoare MAGA, brațul ideologic al lui Donald Trump. Principalul aliat al lui Trump se întoarce împotriva lui din cauza „promisiunilor încălcate”, titrează Daily Mail. Fostul strateg șef al Casei Albe, Steve Bannon, i-a avertizat pe republicani că vor pierde 10% din mișcarea MAGA, ceea ce ar însemna 40 de locuri în Congres în alegerile parțiale din 2026. El a adăugat că „Îl vom pierde pe președinte”. ”Mulți din lumea MAGA sunt furioși pe decizia lui Trump”, constată și Firstpost: Reprezentanta republicană Marjorie Taylor Greene a criticat pe rețelele de socializare „înțelegerile secrete prin NATO”. ”Greene a spus că această evoluție este în contrast puternic cu ceea ce li s-a promis alegătorilor în campanie. Datele arată că Ucraina nu este foarte populară în rândul republicanilor. Circa 59% dintre republicani consideră că SUA ajută Ucraina „prea mult”, conform unui sondaj din martie”. Iar The Atlantic observă că ”de la Ziua Inaugurării, două tabere concurente au făcut presiuni asupra lui Trump în ceea ce privește Ucraina și Rusia. Izolaționiști precum vicepreședintele J. D. Vance și Steve Bannon, consilierul de lungă durată al lui Trump, l-au presat pe președinte să abandoneze Kievul. Republicanii mai tradiționaliști l-au presat pe președinte să fie mai dur cu Moscova. Persoanele care au criticat anterior loialitatea președintelui față de Moscova au salutat ultimele sale mișcări”. Potrivit marelui maestru de șah Garry Kasparov, un critic de lungă durată al Kremlinului,   Trump poate face o declarație foarte puternică și poate lua decizia de a ajuta Ucraina, nu pentru că îi pasă de Ucraina, ci pentru că a fost făcut să pară umilit

Comisia Europeană propune schimbarea bugetului pentru viitoarea perioadă, 2028-2034. Viitorul buget ar trebui să fie construit pe trei piloni și să fie condiționat de respectarea regulilor statului de drept. Îi va deranja pe mulți europeni, dar totuși un lucru este clar: Europa și bugetul au nevoie de o schimbare. Se spune că este o nebunie să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți să obții alt rezultat. Și atunci, este nevoie de o schimbare. Acesta pare a fi motto-ul sub care Comisia Europeană a prezentat ieri o primă propunere de buget multianual pentru perioada 2028-2034. Partea protocolară este mai puțin importantă, deși ieri parlamentarii europeni au considerat aproape un afront faptul că Piotr Serafin, comisarul pentru buget, a anunțat că va prezenta proiectul la ora 12:30, a amânat sosirea pentru ora 14:00 și în final a ajuns în Parlament la ora 16:00. Poate credeți că sunt amănunte, dar europarlamentarii au considerat, pe de o parte, că propunerea de buget a fost rectificată până în ultima clipă și, pe de altă parte, că a fost un gest nepoliticos față de Parlament. Să trecem însă la problemele de fond. Comisia Europeană a vrut să schimbe ceva în cel mai important instrument de politică publică și anume bugetul. Este justificată nevoia de schimbare doar dacă citim raportul Draghi despre starea Europei. Vom găsi acolo faptul că Uniunea Europeană are nevoie de competitivitate, de reducerea decalajelor față de SUA în materie de tehnologie, cercetare-dezvoltare sau digitalizare. Cum poți dezvolta progresul tehnic altfel decât alocând fonduri în acea direcție? Iar, noile provocări ale societății europene sunt asigurarea securității, diferența de dezvoltare tehnologică și continuarea programelor de reducere a emisiilor de carbon. Actualul buget multianual include 52 de programe de finanțare ceea ce îl face atât redundant, cât și prea complicat. În aceste condiții, Comisia Europeană a propus ieri structurarea bugetului viitor pe trei piloni: primul, care cuprinde finanțări pentru agricultură, pescuit, politica de coeziune și politici sociale; al doilea pilon este al competitivității, care include cercetarea și inovarea, iar al treilea pilon este format din acțiunile externe, inclusiv Ucraina. Sumele propuse pentru fiecare pilon sunt de 865 miliarde de euro pentru agricultură, coeziune și proiecte cu caracter social, 410 miliarde de euro pentru competitivitate și 200 de miliarde de euro pentru acțiunile externe. Programul pentru competitivitate are ambiția de a dezvolta tehnologiile viitorului. Pentru a atinge acest obiectiv, Ursula von der Leyen a anunțat dublarea fondurilor pentru programul de cercetare Horizon, o creștere de cinci ori a bugetului pentru tehnologia digitală și o creștere de șase ori a fondurilor pentru decarbonizare. Alte priorități sunt energia, spațiul și mobilitatea militară. Acțiunile externe au alocate 200 miliarde de euro, din care 100 miliarde de euro sunt destinate Facilității pentru Ucraina, un fond deschis de statele membre la sfârșitul anului 2023 pentru a oferi asistență financiară Ucrainei. Ulterior s-au mai adăugat 50 miliarde de euro pentru actualul exercițiu bugetar. De asemenea, trebuie spus că aceste sume se împart între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Un capitol bugetar aparte va fi cel al rambursării împrumuturilor pe care Uniunea Europeană le-a contractat pentru a putea finanța planurile naționale de redresare și reziliență. Comisia Europeană solicită introducerea a două noi surse de venit, respectiv creșterea accizei la produsele cu tutun și o taxă pe deșeurile electronice nereciclate. Sunt multe obiecții la propunerea Comisiei Europene. Primele sunt legate de politica agricolă comună. Fermierii, care de altfel au și protestat ieri în fața Parlamentului European, doresc păstrarea politicii agricole comune în forma actuală și nu unirea cu fondurile de coeziune. Deocamdată, negocierile au dus la menținerea așa-numitului pilon I, cel al plăților directe. De asemenea, raportorii pentru buget ai Parlamentului European consideră că suma totală, 2.000 de miliarde de euro, este prea mică. Totuși, ieri au fost lansate dezbaterile publice pentru viitorul buget. Lupta pentru banii europeni este abia la început.

Franța a desemnat Rusia drept amenințarea „cea mai directă” la adresa intereselor țării și a stabilității continentului. Iată ce transmite ziarul ucrainean Kyiv Independent, preluat de G4Media. Afirmația apare în noua revizuire strategică națională, a Franței, publicată chiar de Ziua Națională, pe 14 iulie. Strategia de securitate a Franței o spune clar: în anii următori și până în 2030, principala amenințare la adresa Franței și a europenilor este riscul unui război deschis în chiar inima Europei. Documentul constată întensificarea acțiunilor ostile împotriva Franței și a partenerilor săi europeni dincolo de conflictul direct: intimidare nucleară, interferențe în domeniul informației, atacuri cibernetice, sabotaj, spionaj, detenție arbitrară a cetățenilor, survolarea teritoriului anumitor aliați, tentative de interferență în procesele electorale, demonstrații ostile împotriva forțelor franceze și aliate, acțiuni pe teritoriul național. În plus, potrivit analizei Parisului, Rusia folosește toate mijloacele pentru a submina sprijinul pentru Ucraina. Franța a mai avertizat că Rusia încearcă să descurajeze aliații Ucrainei să își sporească sprijinul militar, consolidându-și în același timp propriile parteneriate cu China, Iranul și Coreea de Nord. În paranteză fie spus, priviți doar la narațiunile Kremlinului preluate și distribuite în mediile românești care se autointitulează suveraniste: cum că România alocă inutil resurse pentru sprijinirea Ucrainei, în timp ce guvernul aplică măsuri de austeritate.  Sau că România s-ar pregăti să-și mobilizeze populația pentru a porni la război de partea Ucrainei, împotriva Rusiei. Revenind la documentul de securitate francez, să mai observăm afirmația potrivit căreia Washingtonul urmărește o „politică externă mai puțin previzibilă”, cu consecințe majore pentru NATO și războiul Rusia-Ucraina. În cele din urmă, și într-un sens mai larg, modelul european de democrație liberală și umanism este cel atacat astăzi și contestat într-o ofensivă ideologică globală. Chiar și în cadrul Uniunii Europene (UE), această ofensivă subminează capacitatea noastră de acțiune colectivă, constată documentul.   Dincolo de acestea, acțiunile destabilizatoare ale Iranului au creat condițiile pentru un război generalizat în Orientul Apropiat și Mijlociu. China și-a întărit, de asemenea, poziția cu scopul de a deveni principala putere mondială până în 2050, ceea ce duce la transformări majore în mediul geopolitic și tehnologic global. Astfel că intrăm într-o nouă eră, una cu un risc deosebit de ridicat al unui război major, de mare intensitate. În acest context – spune documentul – este vital să ne pregătim pentru acest scenariu: Franța și europenii trebuie să fie capabili să se apere mai bine și să descurajeze orice nouă agresiune rusească pe continent. Uniunea Europeană și statele sale membre și-au consolidat semnificativ eforturile de apărare și au accelerat crearea de noi instrumente pentru a face față unor amenințări reînnoite. Iar Franța va continua să susțină aceste eforturi, se mai spune în analiza, comandată de președintele francez Emmanuel Macron. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa europeană salută, în general, decizia președintelui american Donald Trump de a sprijini Ucraina, inclusiv cu rachete Patriot. Este analizat și ultimatumul de 50 de zile până la un armistițiu, adresat Rusiei. Însă nu toți comentatorii sunt optimiști. ”Donald Trump ia act de propriul eșec în războiul din Ucraina. El promite arme pentru Kiev și sancțiuni pentru Moscova”, titrează Le Monde. ”O parte din anturajul său prezent luni în Biroul Oval fusese martoră, sau chiar participase, în cazul vicepreședintelui său, la mustrările severe adresate președintelui ucrainean. Autoproclamat adversar al asistenței militare americane către Kiev, J.D. Vance a păstrat tăcerea de data aceasta”. The Irish Times notează că „insistența lui Trump că SUA nu vor plăti pentru arme va contribui mult la liniștea opoziției vocale din cadrul mișcării sale MAGA față de orice implicare directă a SUA în război.” (Sursa: Eurotopics) „Este dificil de știut cu precizie cât de mari ar trebui să fie cheltuielile militare pentru a face diferența și a-l obliga pe Vladimir Putin să ia în considerare un armistițiu”, analizează cotidianul britanic The Guardian, adăugând că, totuși, „orice sumă de peste 10 miliarde de dolari ar trimite un semnal puternic Moscovei, având în vedere cele 67 de miliarde de dolari deja plătite Ucrainei de Joe Biden în aproape trei ani”. Același ziar constată că ”încercările lui Putin de șantaj nuclear, care l-au tulburat atât de tare pe Joe Biden, sunt demne de dispreț. Dacă ar avea curajul, NATO l-ar putea băga înapoi pe Putin în cutia lui În schimb, ”o înfrângere pentru Ucraina și o înțelegere în termenii hegemonici ai lui Putin ar fi o înfrângere pentru Occident în ansamblu - un eșec strategic care ar prevesti o eră de conflict permanent și tot mai extins în întreaga Europă.” Ziarul belgian Le Soir constată că ucrainenii au învățat să trăiască cu „valurile de atacuri cu drone rusești, iar pe de altă parte, cu salvele mediatice ale lui Donald Trump care rezonează în mass-media globală ca un foc de tun”. Cât despre Zelenski, ziarul belgian observă că ”după ce a demonstrat, în Biroul Oval, în timpul altercației din 28 februarie, că nu este pregătit să îngenuncheze în fața nimănui”, acesta a ales cartea ”concilierii și a dialogului cu omologul său american”. (Sursa. Courrier International). Ceva mai sceptic, Frankfurter Allgemeine Zeitung nu vede nicio schimbare majoră în gândirea lui Trump: Trump ”dorește să transfere costul armelor către europeni. Ceea ce înseamnă că Europa va trebui probabil să plătească și mai mult pentru Kiev decât a făcut-o până acum. Nu toți miniștrii de finanțe ai continentului și-au dat seama încă de acest lucru. Și Trump nu este interesat ca Ucraina să câștige, așa cum a cerut Biden. Ceea ce își dorește este un acord de pace și un Premiu Nobel. Dar fără concesii semnificative din partea Kievului, este greu de imaginat că va obține ceva din toate acestea.” (Sursa: Eurotopics) Ziarul italian La Stampa vede o problemă în termenul limită de 50 de zile stabilit de Trump: ”Cu alte cuvinte, America va permite armatei ruse să profite din plin de vară pentru a-și continua ofensiva  în care Kremlinul își investește toate resursele”.

„Dacă vreun popor și vreo țară ar trebui consultați cu privire la problema genocidului, acestea sunt în mod absolut Israelul.” Iată declarația președintei parlamentului sârbesc Ana Brnabić care a vizitat săptămâna trecută Israelul. Oficialul sârb a răspuns unei întrebări privind respingerea de către Israel a rezoluției ONU privind genocidul de la Srebrenica. beta.rs comentează vizita făcută în Israel de Președinta Adunării Naționale, Ana Brnabić, săptămnâna trecută.  Ana Brnabić s-a întâlnit cu președintele israelian Isaac Herzog și cu ministrul israelian de externe, Gideon Sa'ar. Aceștia au discutat despre relațiile dintre cele două țări și despre consolidarea cooperării în mai multe domenii. „Toți (oficialii israelieni) și-au exprimat profunda recunoștință față de Serbia pentru tot sprijinul acordat după 7 octombrie”, a spus Brnabić. Potrivit oficialului sârb, cele două țări se concentrează acum pe încheierea unui acord de liber schimb. Întrebată dacă a mulțumit autorităților israeliene pentru respingerea rezoluției ONU privind Genocidul de la Srebrenica, Brnabić a răspuns că, dacă vreun popor și vreo țară ar trebui consultați cu privire la problema genocidului, acestea sunt în mod absolut Israelul. „Oficialii israelieni au susținut că a fost o crimă în masă teribilă, dar că nu poate fi definită drept genocid”, a spus Ana Brnabić.   Organizatorii festivalului Exist: următoarea ediție nu va avea loc în acestă Serbie Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Exit a avut loc week-endul trecut la Cetatea Petrovaradin din Novi Sad. Organizatorii spun că este ultima dată când acest festival simbol pentru Serbia se desfășoară în „acestă Serbie,” relatează slobodnaevropa.org, Europa Liberă în limba sârbă. Festivalul s-a desfășurat în contextul protestelor antiguvernamentale, iar organizatorii au declarat că s-au aflat sub presiunea autorităților din cauza sprijinului acordat studenților. Șefa departamentului de comunicare spune că a fost semnat un acord pentru organizarea următoarei ediții în 2026, în Egipt. „A fost semnată o colaborare oficială cu compania egipteană Venture Lifestyle. A 26-a ediție a festivalului va avea loc lângă piramidele din Egipt. Dacă nu există nicio schimbare în țară, nu va mai exista niciun festival în Novi Sad,” a declarat responsabila de comunicare a evenimentului.  De-a lungul anilor, Exit a devenit un simbol al Serbiei. Cu aproximativ 200.000 de vizitatori anual, este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante festivaluri de muzică din lume. Ediția de anul acesta a fost deschisă de Bob Geldof, fondatorul Live Aid,. În deschidere a cântat și artista italiană Gala. Hitul ei din anii 90, „Freed from Desire”, a devenit imn neoficial al protestelor și blocadelor din Serbia.   „Albania nu poate schimba prea multe pe câmpul de luptă, dar suntem alături de Kiev! shqiptarja.com scrie despre participarea premierului Edi Rama la Conferința privind Reconstrucția Ucrainei de la Roma. „Nu suntem o comunitate beligerantă, iar Ucraina nu este nici agresorul, nici autorul acestui război sângeros care are loc la granița Europei zi și noapte. Nimeni nu are o formulă magică, desigur, și cu siguranță nici eu nu am una. A vorbi despre pace nu pune capăt războiului și nu îl face pe Vladimir Putin un om pașnic. Totuși, aș dori împărtășesc convingerea că, chiar dacă vom face tot ce este necesar pentru a nu lăsa Ucraina să cadă, nu vom fi suficient de puternici pentru a pune capăt acestui război, pentru a salva Ucraina, dacă nu avem propriul nostru plan de pace puternic, curajos și atractiv. Pacea este singurul viitor despre care poate vorbi Europa,” a  spus Edi Rama.     Au participat la Revista Presei Europa Plus: Andjela RADULOVIC, Serbia Sofija JOVANOVIĆ, Serbia Lavdije XHELILI, Albania

O dezvăluire dintr-o carte recent apărută în Statele Unite este comentată pe larg în presa internațională. Președintele Donald Trump le-ar fi spus donatorilor de campanie, în 2024, că l-ar fi amenințat pe Vladimir Putin cu bombardarea Moscovei dacă liderul rus ar invada Ucraina. Cartea se intitulează „2024: Cum a recucerit Trump Casa Albă și democrații au pierdut America”. Autorii sunt trei reporteri politici americani, Josh Dawsey, Tyler Pager și Isaac Arnsdorf. După cum transmite CNN, „înregistrarea audio prezintă o latură dezlănțuită a lui Trump, pe care acesta a fost dispus să o dezvăluie în spatele ușilor închise pentru a atrage donatori bogați. El a vorbit nu doar despre strategia sa de politică externă uneori agresivă, ci și despre deportarea studenților protestatari și despre opinia sa că «oamenii legați de asistența socială» vor vota întotdeauna cu democrații”.   Fox News amintește că Donald Trump și-a exprimat recent frustrarea față de Putin, în timp ce încearcă să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Marți, Trump a declarat în timpul unei ședințe de cabinet că s-a săturat de Putin și a spus că are în vedere posibilitatea impunerii de noi sancțiuni Rusiei.   Potrivit Huffington Post, „remarcile fac ecoul afirmațiilor anterioare ale lui Trump, care a susținut că Putin nu ar fi îndrăznit să ordone invazia Ucrainei din 2022 dacă el ar fi rămas în funcție. Trump, însă, l-a lăudat pe Putin imediat după declanșarea războiului și a vorbit pozitiv despre el în public, deși în ultimele luni și-a exprimat frustrarea față de refuzul omologului său de a pune capăt războiului din Ucraina”.   Le Figaro remarcă răspunsul prudent al Moscovei. Deși vocea lui Donald Trump este recognoscibilă pe înregistrare, autenticitatea documentului audio nu a fost confirmată. În această privință, [purtătorul de cuvânt al Kremlinului] Dmitri Peskov a afirmat că nu știe dacă „este un fals sau nu”, chiar dacă „există o mulțime de știri false în zilele noastre”.   „Președintele Trump ar trebui să folosească imediat măsuri împotriva Rusiei pentru a pune capăt definitiv invaziei Ucrainei”, scrie Forbes, într-un articol de opinie. „Pentru a ajunge la o pace autentică, Washingtonul trebuie să furnizeze armele necesare - atât defensive, cât și ofensive. Europenii ar trebui să își sporească și ei asistența. Ucrainenii știu cum să lupte. Incredibil, dar administrația Biden a acționat cu frică, crezând că Putin s-ar putea înfuria cu adevărat și ar putea folosi arme nucleare. Putin s-a jucat sufletele timide ale acestor factori de decizie care fac America slabă. Nu avea de gând să treacă pragul nuclear. Dar astfel de amenințări și-au atins scopul, împiedicând Ucraina să obțină ceea ce avea nevoie pentru a câștiga conflictul. Când Donald Trump și-a început al doilea mandat, Vladimir Putin credea că Rusia era pe cale să câștige războiul.”

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau