Podcasts about ucrainei

Experții internaționali vorbesc despre o ofensivă majoră a Rusiei în această vară, menită să străpungă linia frontului și să distrugă moralul Ucrainei. Cum se pregătește Ucraina? Ce perspective sînt pentru încetarea războiului? Care sînt mizele trilateralei Romînia-Republica Moldova-Ucraina, format ce s-a reunit ieri pentru prima oară la nivel de președinți, la Odesa? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.Angela Grămadă: „Există mai multe știri de pe frontul de est din Ucraina și cifrele arată că partea rusă a reușit să ocupe mai mult teritoriu în luna mai comparativ cu celelalte luni. Practic, partea rusă a început deja această ofensivă, avansează în anumite regiuni și, dacă e să le dăm crezare experților ucraineni dar și internaționali pe care i-ați menționat, există cîteva localități unde bătăliile se vor concentra foarte mult și anume Konstantinovka, Pokrovsk plus orașe în care există o populație foarte mare precum Harkov și Sumî, Harkov fiind al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Practic rușii avansează foarte mult pe partea de regiuni Donbas, Doneţk plus Zaporojie și nu lasă deloc în pace nici Hersonul dar în Herson lucrurile stau un pic diferit pentru că acolo, menționează locuitorii din regiune, malul stîng al Niprului este mult mai atacat. Practic rușii atacă în interiorul zonelor pe care le-au ocupat și a fost distrusă și o clădire chiar în orașul Herson. Deci ei atacă inclusiv populația ucraineană de pe malul stîng dar și populația ucraineană de pe malul drept al Niprului.”Cît de departe sîntem de încetarea războiului din Ucraina?Angela Grămadă: „Dacă e să credem și statisticile oferite de Federația Rusă, dar și expertizele oferite de analiștii militari, atunci Federația Rusă ar mai avea muniție – mă refer la capabilitățile de a continua această ofensivă dură împotriva Ucrainei – pînă în anul 2026. De aceea ei încearcă acum să pună cît mai multă presiune, pentru că se restrîng opțiunile și oportunitățile, și economice și militare, pentru această țară. Va trebui să vedem ce se întîmplă pe linia frontului în perioada verii și în primele două luni ale toamnei, ca să putem să evaluăm corect care sînt și opțiunile Ucrainei de a rezista în fața acestei agresiuni.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Astăzi la Odesa are loc summitul regional Ucraina-Europa de Sud-Est, găzduit de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la care participă şi președintele României Nicușor Dan, preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu şi alţi lideri din zonă. După ce Odesa a fost recent ţinta unor atacuri masive cu drone, azi noapte şi azi dimineaţă la Odesa au sunat din nou alarmele aeriene. Acesta este contextul în care se desfăşoară summitul. Ce semnificaţie are întîlnirea liderilor sud-est europeni în acest climat tensionat? L-am întrebat pe jurnalistul Mihai Isac.Mihai Isac: „Acest al patrulea summit Ucraina-Europa de Sud-Est are loc în condiţii drastice de securitate. Federaţia Rusă şi-a făcut un obicei din a ataca diferite oraşe din Ucraina în momentul în care au loc întîlniri importante între Ucraina şi statele partenere. Este al doilea exerciţiu de acest nivel al preşedintelui României Nicuşor Dan, este a doua vizită la un summit important, după participarea la summitul B9 cu statele baltice, la Vilnius. Prezenţa României în acest format este importantă atît pentru relansare politicii externe a României, dar şi pentru a demonstra, pe plan intern şi pe plan extern, că statul român este din nou funcţional.”Care este semnalul transmis Moscovei prin summitul de la Odesa?Mihai Isac: „Semnalul este clar: Ucraina nu este singură, Ucraina nu este învinsă. În pofida pierderilor de pe front, totuşi, vedem că Federaţia Rusă nu reuşeşte să înfrîngă capacitatea de luptă a Ucrainei şi voinţa poporului ucrainean de a rezista. Vedem de asemenea prezenţa la Odesa a preşedintelui sîrb Aleksandar Vucic, un cunoscut prieten al preşedintelui Putin – e clar că ceea ce se întîmplă în regiune îi îngrijorează chiar şi pe cei mai fervenţi aliaţi ai preşedintelui Putin. (...) Este pentru prima dată cînd Vucic vizitează Ucraina după declanşarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Desigur, Serbia are propriile sale interese atunci cînd susţine integritatea teritorială a Ucrainei. Să nu uităm că Belgradul se află într-un război dur cu autorităţile de la Priştina, capitala Republicii Kosovo, pentru a împiedica recunoaşterea independenţei acestei foste provincii de către majoritatea statelor lumii. Republica Kosovo este recunoscută de o mare parte a statelor Uniunii Europene, România nu este unul dintre aceste state. Serbia are, de asemenea, interese foarte mari cînd vine vorba de Republica Srpska din Bosnia şi Herţegovina, o regiune locuită majoritar de etnici sîrbi. În acest moment putem vedea un interes al Federaţiei Ruse ca domnul Vucic să participe la acest summit. Sau această participare poate fi o încercare a administraţiei prezidenţiale de la Belgrad de a îmbuna statele Uniunii Europene, avînd în vedere că Serbia depinde economic de UE.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Naționalist-conservatorul Karol Nawrocki a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia. Cu ce consecințe pentru Europa? - se întreabă comentatorii. ”Boxerul câștigă în turul al doilea – o catastrofă din perspectiva guvernului liberal al lui Donald Tusk”, scrie Der Spiegel, făcând referire la sportul practicat în tinerețe de Nawrocki.”În Polonia, victoria la limită a lui Karol Nawrocki subminează eforturile lui Donald Tusk de a consolida Europa”, titrează Le Monde.”Eforturile diplomatice ale Poloniei de a consolida Europa în fața retragerii SUA și de a sprijini Ucraina vor avea probabil de suferit”.Și ziarul belgian De Standaard consideră că rezultatul aduce o presiune puternică asupra poziției pro-europene a prim-ministrului Tusk.”Încă de când a preluat mandatul, la sfârșitul anului 2023, Tusk a căutat legături mai strânse cu Franța, Germania și Regatul Unit. Probabilitatea este mare ca, sub conducerea lui Nawrocki, confruntările cu Europa să devină tot mai frecvente în următorii ani.”The Independent observă că ”spre deosebire de alți eurosceptici din Europa Centrală, precum premierul slovac Robert Fico sau Viktor Orban al Ungariei, Nawrocki susține acordarea de ajutor militar pentru Ucraina.Însă a declarat că, dacă va fi ales, se va opune aderării Ucrainei la alianțele occidentale, o poziție care încearcă să se contopească cu scăderea sprijinului pentru ucraineni în rândul polonezilor”.Politico scrie că ”rezultatul strâns al alegerilor arată diviziunile politice profunde din Polonia - între orașele mari, mai liberale și orașele și satele mai mici și conservatoare, între cei care susțin UE și cei care favorizează naționalismul și între liberali și oamenii care respectă valorile tradiționale și un rol important pentru Biserica Romano-Catolică”.*Un alt subiect de interes în presa internațională: care vor fi consecințele spectaculoasei acțiuni a Ucrainei pe teritoriul Rusiei? ”Atacul scoate la iveală vulnerabilitatea lui Putin”, transmite NBC News.Expertul consultat de rețeaua de televiziune crede că „ne putem aștepta la mult zgomot și furie din partea Moscovei. Aceasta va depune eforturi mari pentru a convinge Statele Unite să încerce să țină Ucraina în frâu.Într-un fel, întrebarea mai importantă este cum reacționează Statele Unite și cât de dornice sunt să ia partea Moscovei și să constrângă Ucraina”, a spus expertul.La Repubblica se teme de un contraatac nuclear:„Filmările care circulă pe rețelele de socializare sunt cea mai profundă rană adusă imaginii de om puternic pe care Vladimir Putin și-a construit autoritatea. Acum toată lumea este îngrijorată de reacția sa. Conform regulilor Moscovei, acest atac asupra bazelor strategice este suficient pentru a declanșa autorizarea unui răspuns nuclear împotriva Ucrainei.”Și, după cum analizează BBC, ”bombardierele strategice lovite de Ucraina nu sunt doar instrumente de război, ci sunt simboluri ale puterii nucleare și ale invulnerabilității strategice a Rusiei.De decenii, Moscova trimite astfel de bombardiere în misiuni în întreaga lume pentru a proiecta o imagine a unei superputeri nucleare de neatins.Acum, această imagine a fost grav afectată”.

La summitul București 9 de la Vilnius, președintele român Nicușor Dan a primit din partea omologului său Volodimir Zelenski invitația de a vizita Ucraina. Invitația vine la o zi de la victoria naționalist-conservatorului Karol Nawrocki în Polonia. Dar cum vor evolua relațiile româno-poloneze în actuala conjunctură politică? Karol Nawrocki a câștigat adoptând un ton aspru față de Ucraina, mai ales față de refugiații ucraineni. De asemenea, el a spus că se va opune aderării Ucrainei la NATO șI UE.Aceasta nu înseamnă că Varșovia va ieși cumva din coaliția de voință care sprijină militar Ucraina. Atlantist și pro-american, Nawrocki nu este în niciun caz pro-rus.Dar cu o Polonie atât de capricioasă, liderul de la Kiev a înțeles imediat importanța vecinului România.Cum rămâne însă cu relația româno-poloneză? Cât de mult va fi ea înveninată de campaniile electorale?Într-adevăr, partidul conservator Lege și Justiție PiS l-a susținut puternic pe candidatul extremist George Simion.  Acesta a fost primit cu onoruri de însuși președintele Andrej Duda. Și a petrecut mult timp în Polonia, la acțiunile electorale ale lui Nawrocki.Citeste siAlegeri poloneze, consecințe europene. Plus: ce urmează după lovitura Ucrainei?De partea sa, premierul liberal Donald Tusk și-a afirmat susținerea față de Nicușor Dan. După ce acesta din urmă a câștigat, a mers în Polonia pentrui a-l susține public pe candidatul liberal, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski.Cu două zile înainte de turul doi al alegerilor poloneze, fostul premier Mateusz Morawiecki a răspândit un fake news uriaș despre România - cum că, după victoria lui Nicușor Dan, în țară ar urma să fie relocați sute de mii de imigranți ilegali.Dar dincolo de aceste asperități de campanie, interesele stategice commune și istoricul legăturilor româno-poloneze sunt prea puternice pentru a nu sta la baza unei relații pragmatice.À propos, grupul București 9, al statelor de pe flancul estic al NATO este o inițiativă româno-poloneză. Formatul a fost activat după agresiunea rusă din 2014 împotriva Ucrainei. Și a fost semnat de președintele liberal român Klaus Iohannis și omologul său conservator polonez, Andrej Duda.România și Polonia sunt legate de un parteneriat strategic, încheiat în 2009, de președinții Traian Băsescu și Lech Kaczinski. Adică, un președinte din familia popularilor europeni, PPE și unul din cea a conservatorilor.Cu alte cuvinte, diferențele ideologice nu au contat în fața intereselor strategice și a amenințării comune numite Rusia. Iar aceasta n-ar trebui să se schimbe.Citeste siPolonia: Victoria lui Karol Nawrocki nu este o catastrofă pentru EuropaExistă însă și un semn de întrebare.  În acest moment, în discursul rusesc, adversarul principal este Europa. Mai precis, Europa liberală. Europa lui Macron și a lui Merz. Europa căreia i s-a alăturat, viguros, România.Nu de Ucraina militară se teme Vladimir Putin. El se teme de Ucraina europeană, cu libertățile și oportunitățile ei. O astfel de Ucraină ar fi un exemplu ”prost” pentru lumea rusă, din perspectiva Kremlinului.Pe de altă parte, un alt adversar declarat al Europei se află la Casa Albă. Donald Trump consideră Europa un concurent economic și comercial. Și o vrea, la rândul său, cât mai slabă și mai dezarticulată.Și astfel, acționând sub inspirația lui Donald Trump, mentorul său de la Washington, președintele Nawrocki ar putea slăbi Europa, făcând jocul Rusiei.Pe de altă parte, în mod, poate, surprinzător, momentul poate fi oportun pentru România.  Aceasta rămâne țara central și est-europeană cel mai puternic angajată alături de statele-pivot ale Uniunii Europene, cum au arătat-o alegerile din 18 mai.Bucureștiul ar putea beneficia astfel de un sprijin solid din partea liderilor UE, interesați într-o Românie de succes.Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Rusia și Ucraina vor relua începând de astăzi negocierile privind un armistițiu la Istanbul. Între timp, la o reuniune de miercuri la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz l-a asigurat pe Volodimir Zelenski de sprijinul Germaniei. Dar care sunt șansele ca părțile să se apropie, măcar, de pace? Nu trebuie să ne facem prea mari speranțe.Este puțin probabil ca discuțiile să producă progrese semnificative către o pace durabilă în Ucraina.În primul rând, deoarece Kremlinul pune pe masă o serie de precondiții maximale pentru a discuta orice armistițiu.Ucraina ar trebui să cedeze teritoriile deja cucerite militar de Rusia. Mai mult, Kievul ar urma să renunțe și la părți din provincii pe care acum le controlează, dar care sunt revendicate de Moscova.O altă pretenție vizează crearea unei vaste zone tampon, demilitarizate, bineînțeles, în interiorul Ucrainei. Kremlinul mai vrea ca Occidentul să înceteze sprijinul militar pentru țara invadată, iar Kievul să renunțe la noi încorporări de trupe.Mai mult: NATO ar trebui să dea garanții că nu va primi în organizație atât Ucraina, cât și Republica Moldova. O condiție pe care trimisul special al administrației Trump pentru dosarul ruso-ucrainean, Keith Kellog o consideră rezonabilă. Ceea ce complică și mai mult cadrul discuțiilor.Kremlinul trebuie judecat după fapte nu după declarațiiPotrivit comentatorului ziarului italian la Stampa, aceste acțiuni fac parte dintr-o tactică mai amplă de război hibrid menită să deruteze Occidentul, să submineze sprijinul pentru Ucraina, concentrându-se în același timp pe capturarea unei părți mai mari din teritoriul Ucrainei. Este esențial să judecăm Kremlinul după acțiunile sale, nu după declarații, notează ziarul.Iar faptele, pe teren, arată că, în timp ce propune discuții de pace, Kremlinul se pregătește pentru o nouă ofensivă în Ucraina pentru a-și consolida și mai mult câștigurile teritoriale.De partea sa, comentatorul ziarului Kyiv Post consideră că nu este deloc surprinzător faptul că poziția Rusiei înaintea discuțiilor de la Istanbul a fost semnalată de Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Federației Ruse la ONU.Acesta a insistat asupra încetării ajutorului militar către Ucraina și a opririi mobilizării Ucrainei ca precondiții pentru discuțiile de pace. De asemenea, el a reiterat că Kremlinul exclude inițiativele de menținere a păcii ale Occidentului. Iar Rusia își va intensifica acțiunile militare în Ucraina atât timp cât va fi necesar, conchide comentatorul de la Kiev.Rusia urmărește, de fapt, două direcții în jocul ei de la Istanbul. Prima: slăbirea pe cât posibil a Ucrainei.A doua: punerea Kievului în postura părții care, chipurile, nu acceptă pacea. Și astfel, îndreptarea presiunii Casei Albe către președintele Zelenski.În ultimele zile, președintele Trump și-a înăsprit tonul la adresa omologului său Vladimir Putin ca urmare noii ofensive aeriene rusești împotriva Ucrainei.Liderul de la Casa Albă a dat Kremlinului un termen de două săptămâni pentru a se ajunge la un armistițiu. Altfel, ar urma sancțiuni masive. Doar că este pentru a patra oară în ultimele luni când Donald Trump dă un asemenea termen fără să se fi întâmplat nimic.Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, susținut de formațiunea centristă de la guvernare a premierului Donald Tusk, a cîștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia, desfășurat în 18 mai și se va confrunta în turul al doilea, din 1 iunie, cu candidatul partidului conservator Lege și Justiție (PiS) Karol Nawrocki. 67% dintre polonezi s-au prezentat la urne. Rezultatele obținute de candidații de pe primele două locuri sînt foarte apropiate: Rafal Trzaskowski a obținut 31,3% din voturi în timp ce Karol Nawrocki a obținut 29,5%. Care este peisajul politic din Polonia? Ce propun pentru Polonia cei doi candidați? Care sînt temele de campanie electorală? Care sînt implicațiile pentru Europa și România ale alegerilor din Polonia? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.Valentin Naumescu: „Celor care sugerează foarte multe asemănări între România și Polonia, le-aș spune că pot fi identificate unele asemănări, dar de fapt, în esență, situația este diferită. Pentru că în Polonia nu există nici candidat anti-sistem și nici candidat independent. Ambii candidați calificați în turul al doilea reprezintă partidele principale ale Poloniei, partidele considerate tradiționale în ultimele două decenii, chiar dacă au mai avut schimbări de denumiri. Aceștia sînt cei doi poli ai politicii poloneze de multă vreme: platforma civic liberală, centristă și dreapta conservatoare, naționalistă. Ambele partide putem spune că sînt la putere în Polonia, ceea ce iarăși e diferit față de situația din România. Pe de-o parte avem candidatul susținut de partidul aflat la guvernare, partidul premierului, pe de altă parte candidatul susținut de partidul președintelui, care a guvernat timp de două mandate. Există și puncte comune între cei doi candidați. Ambii susțin ferm Ucraina și au condamnat categoric invazia Rusiei în Ucraina. Nu doar candidații ci și partidele și platformele politice din care fac parte. Aici nu avem un clivaj între cei doi candidați.”Care sînt principalele teme în campania electorală?Valentin Naumescu: „Candidatul conservator vine cu teme din portofoliul dreptei conservatoare, cele legate de familia tradițională, de valorile religioase, creștine, catolice ale Poloniei, de o anumită respingere care există în tot mai multe societăți europene cu privire la politicile progresiste. Pe aceste teme va merge și pe un protecționism economic. Aici s-a lăsat un culoar relativ liber, descoperit, pe care-l exploatează dreapta conservatoare spunînd că o posibilă aderare a Ucrainei sau o liberalizare a comerțului cu Ucraina ar aduce prejudicii fermierilor polonezi. (...) Candidatul centrist, primarul Varșoviei, va încerca să stimuleze votul în orașele mari ale Poloniei, unde a cîștigat detașat în primul tur, va face apel la electoratul pro-european, la tineri, la oameni cu un nivel mai ridicat de studii. Aici cred că mai poate crește cu cîteva procente. (...) Cred că distanța între cei doi candidați va fi mică și realmente se va aștepta numărătoarea ultimelor voturi pentru a vedea cîștigătorul.”Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Cancelarul Friedrich Merz și-a anunțat planurile într-un important discurs în fața Bundestagului. În fața amenințării rusești, coalița de guvernare și-a făcut planurile, dar extrema dreaptă se opune. Cancelarul Friedrich Merz dorește să facă din armata germană „cea mai puternică din Europa în termeni convenționali”.În timpul discursului său de politică generală de miercuri, noul cancelar a descris consolidarea Bundeswehr-ului drept „o prioritate absolută” pentru a se proteja împotriva amenințării rusești și a incertitudinilor legate de schimbarea strategică americană.Anunțul vine „la o săptămână după ce coaliția sa cu social-democrații a ajuns la putere și a deblocat câteva sute de miliarde de euro pentru cheltuieli militare.Promițând un sprijin „puternic și continuu” pentru Ucraina, cancelarul a reiterat, de asemenea, că „Germania nu este o terță parte neimplicată sau un mediator neutru”.Citeste siStarea armatei federale germaneLiderul „marii coaliții” (CDU/CSU – SPD) nu s-a ferit de cuvinte, subliniind „dimensiunea descurajatoare a creșterii resurselor militare”.Este o schimbare fundamentală de orientare. Marcată de al Doilea Război Mondial, Germania a investit puțin în zona de apărare, bazându-se pe puterea americană în cadrul NATO.Dar agresiunea rusească asupra Ucrainei a marcat o cotitură istorică în abordarea Berlinului.Primul pas în această nouă ambiție va fi instituirea unui „nou serviciu militar voluntar atractiv”.Un compromis din partea principalului partid al coaliției, CDU, comentează Le Monde. Formațiunea de centru-dreapta care spera să revină la serviciul militar obligatoriu abolit în 2011, a trebuit să cedeze în fața opoziției SPD, partenerul său de coaliție.Citeste siO fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuriAcelași ziar francez amintește că încă din mai 2022, după ce a anunțat crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro, fostul cancelar Olaf Scholz declara, de asemenea, că „Germania va avea în curând cea mai mare armată convențională din Europa în cadrul NATO”.În ciuda unei armate subfinanțate de mult timp, Germania este astăzi una dintre principalele puteri militare din Uniunea Europeană. În 2025, era a treia ca număr de militari, după Polonia și Franța. Dar, ținând cont și de criterii mai largi, potrivit site-ului american Global Firepower, ea se plasează după Franța și Italia.Noul cancelar și-a făcut din accelerarea reînarmării Germaniei o prioritate, anunțând la doar zece zile după alegerile din 23 februarie o reformă constituțională menită să permită Germaniei să se împrumute pentru a-și finanța cheltuielile militare sporite.Deși intenționează să consolideze armata țării sale, noul cancelar nu vrea să pună în pericol legătura transatlantică. Merz a promis „fiabilitate și predictibilitate” partenerilor și aliaților săi, „un semn clar către Statele Unite”, după cum subliniază Der Spiegel. Extrema dreaptă germană se opune însă planurilor marii coaliții.Alice Weidel, co-președinta partidului AfD, l-a atacat pe cancelarul  Merz pentru că dorește să dubleze datoria federală. Ea a acuzat în același timp „retorica sa marțială menită să distragă atenția de la problemele interne”, după cum remarcă Le Monde. Pentru redactarea acestui articol a fost folosit ca sursă portalui Toute L'Europe

Protestatarii georgieni se plâng că au început să fie victimele unor atacuri care se practică în Rusia: aruncarea în față de „diamante verzi,” adică o substanță care irită și se spală foarte greu. Presa ucraineană scrie că Vladimir Putin nu vrea să negocieze nici o pace la Istanbul, ci să tragă de timp pentru a scăpa de sancțiuni care i se pregătesc. „Diamante verzi” aruncateîn față – o altă practică importată din Rusia lui Putin? Iată o întrebare pe care și-o pune Radio Tavisupleba, Europa Liberă în limba georgiană.În Rusia lui Putin, există o tradiție îndelungată de a arunca  în față activiștilor cu... „zelyonka” –„diamante verzi,” adică o substanță strălucitoare de culoare verde folosită ca antiseptic. Pe lângă arsurile pe care le poate provoca la ochi, substanța este foarte greu de șters, ia aproximativ o săptămână să dispară.Ceea ce li s-a întâmplat recent unor protestatari georgieni „ar putea fi o încercare de a transfera în Georgia o altă practică testată în Rusia.”„Am fost întâmpinați de un străin la ușa liftului care ne-a pulverizat în ochi spray lacrimogen și zelyonka”, a scris unul dintre protestatari pe rețelele de socializare și a postat și un videoclip.Acesta arată fața activistului aproape în întregime acoperită de un lichid galben-verzui. În videoclip se aude și vocea victimei, care spune că îl ard ochii și că are dureri.În Rusia, cazurile de arsuri faciale provocate de „diamantele verzi” sunt frecvente. Astfel de atacuri sunt adesea comise împotriva politicienilor din opoziție, a avocaților, activiștilor societății civile, jurnaliștilor etc.Publicația georgiană face o listă cu opozanții ruși asupra cărora au avut loc atacuri cu această substanță:  postul prim-ministru Mihail Kasyanov, Alexei Navalnîi (de două ori) sau Nikolai Makarov, organizatorul mitingului de susținere a lui Navalnîi.Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe Dictatorul rus Vladimir Putin a cerut reluarea negocierilor directe la Istanbul pe 15 mai. Sub pretextul „inițiativelor de pace”, el încearcă de fapt să câștige timp și să profite de indecizia anumitor țări occidentale, relatează 24tv.ua.Televiziunea citează un expert militar din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei care a declarat că Putin nu a renunțat la ideea de a cuceri Ucraina. Scopul său este continuarea războiului. În același timp, Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe și a-și impune propria agendă.Dacă negocierile se reiau la Istanbul, cel mai probabil Rusia va înainta imediat cereri precum oprirea mobilizării ucrainene, retragerea trupelor din zonele ocupate de Ucraina etc.„Acest lucru este inutil și lipsit de sens. Ne învârtim în cerc pentru că cerințele Rusiei, în esență, nu se schimbă”, a subliniat expertul militar.Școlile din diaspora ucraineanăFranța a găzduit la Nisa o conferință a profesorilor ucraineni intitulată „Școlile din diaspora ucraineană: oportunități, provocări, o cale educațională eficientă,” citim în ukrinform.ua.Timp de două zile, participanții au discutat despre viitorul școlilor ucrainene de sâmbătă și duminică din Franța, precum și despre perspectivele de cooperare cu Ministerul Educației și Științei din Ucraina.„În prezent, Ministerul Educației și Științei depune eforturi pentru recunoașterea statutului centrelor educaționale care operează în străinătate. Elevilor care primesc instruire în limba, literatura și istoria ucraineană li se vor recunoaște realizările în sistemul de învățământ ucrainean, fără a fi nevoiți să susțină examene sau evaluări suplimentare”, a declarat Nadiia Kuzymychova, ministrul adjunct al Educației și Științei din Ucraina.Potrivit acesteia, următorul pas este recunoașterea experienței profesionale a profesorilor care lucrează în aceste școli din Europa.Ucrainizarea monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCOTot ukrinform.ua  scrie despre „proiectul de ucrainizare” a monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCO care acoperă acum 53 de țări și 100 de situri emblematice din întreaga lume.Anunțul a fost făcut de Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, pe Facebook. Este vorba despre adăugarea limbii ucrainene la lista de limbi în care turiștii pot asculta informații când vizitează obiective aparținând Patrimoniului Mondial UNESCO.Potrivit dnei Zelenska, în timpul primei sale vizite la Berlin, în 2019, a participat la un tur cu autobuzul în limba ucraineană, dar a constatat că a fost mai degrabă o excepție, deoarece la majoritatea atracțiilor turistice globale, ucrainenii au fost nevoiți să se mulțumească cu limba rusă, din cauza lipsei unei opțiuni de limbă ucraineană.„Atunci am decis: limba noastră are dreptul să fie auzită în lume – și va fi auzită. Așa a început proiectul de ucrainizare a monumentelor din Patrimoniul Mondial”, a subliniat Zelenska.Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a vizitat un sat din R. MoldovaOficiala de la Bruxelles s-a întâlnit cu actorul Emilian Crețu, a gustat din mâncarea tradițională și a discutat cu localnicii, relatează Ziarul de Gardă. Este vorba despre satul Negureni din raionul Telenști.„Emilian Crețu a invitat-o la o masă moldoveanscă cu zamă, plăcinte și celebra Cușma a lui Guguță! Cu această ocazie, Comisara a subliniat că tradițiile sunt sufletul fiecărei națiuni europene — și că integrarea europeană nu le șterge, ci le protejează și le face cunoscute întregului continent”, a transmis Delegația UE în R. Moldova.Prim-ministrul Dorin Recean, și Marta Kos, au semnat la sfârșitul săptămânii trecute, Acordul pentru Planul de creștere al R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

După cum se știe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat  că este gata să participe la convorbiri de pace cu omologul său Vladimir Putin, joi, la Istanbul. Propunerea lui Zelenski vine ca răspuns la declarația lui Putin cum că Federația Rusă este pregătită pentru negocieri directe cu Ucraina. Experți ucraineni în relații internaționale vorbesc despre perspectivele acestor discuții. Cu puțin timp înainte de preconizatele discuții de pace, colegii noștri de la RFI Ucraina au cerut detalii unor experți de la Kiev. Așadar, la ce ne putem aștepta de la negocierile prezăzute să înceapă joi?Politologul Igor Chalenko spune că „singurul subiect al negocierilor ruso-ucrainene propuse în Turcia poate fi exclusiv introducerea unui armistițiu de 30 de zile. Dar în niciun caz reluarea negocierilor «Istanbul-2022» sau «realități teritoriale»”.Este aici de remarcat o nuanță.Moscova insistă asupra revenirii la „negocierile de la Istanbul”, pe care, potrivit Federației Ruse, Ucraina le-a „zădărnicit” în 2022.Propaganda rusă folosește adesea în acest context termenul „Acorduri de la Istanbul”, dar, de fapt, părțile nu au ajuns niciodată la vreun acord. Și aceasta, în special, din cauza cerințelor ultimative ale Moscovei.Potrivit lui Chalenko, înainte de o posibilă nouă rundă de negocieri, țările occidentale trebuie neapărat să impună sancțiuni suplimentare Federației Ruse. La urma urmei, Moscova este cea care a respins un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai.Potrivit Forțelor Armate Ucrainene și analiștilor militari, în ciuda armistițiilor pe termen scurt „din mai” și „de Paște”, Federația Rusă nu și-a încetat tentativele de asalt și atacurile aeriene.Astfel, în dimineața zilei de 12 mai, Rusia a atacat regiunea Odesa, distrugând clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. Un tren de marfă civil din regiunea Donețk a fost, de asemenea, lovit.Analistul militar Oleksandr Kovalenko este de părere că indiferent dacă Putin va participa sau nu la negocierile din 15 mai, aceasta va fi ”o altă etapă de imitare a procesului de negocieri”.Politologul Petro Oleșciuk spune, de asemenea, că sfârșitul războiului nu este benefic pentru ruși. În opinia sa, acest lucru va priva Moscova de ultimele pârghii de influență asupra Ucrainei, lucru pe care Federația Rusă nu și-l dorește.El explică faptul că în spatele unor concepte precum ”denazificare” sau ”demilitarizare”  se ascunde dorința de a dezmembra statul ucrainean și de a distruge națiunea ucraineană.Politologul Volodimir Fesenko consideră că propunerea lui Zelenski pentru o întâlnire la Istanbul are un sens pur tactic. Anume, să-l pună pe Putin în fața unei situații dificile:”Zelenski ridică brusc miza negocierilor. Dacă Putin refuză, înseamnă că nu dorește negocieri, înseamnă că ar putea apărea responsabil în ochii lui Trump. Deși modul în care Trump percepe toate acestea este încă o mare întrebare”.Politologul amintește că președintele SUA a declarat că întâlnirea va clarifica dacă este posibil un acord între Ucraina și Rusia. Iar dacă nu, UE și Statele Unite „pot acționa în consecință”.Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, obiectivele Rusiei, în ciuda declarațiilor de pregătire pentru negocieri, nu s-au schimbat.Kremlinul continuă să atace pozițiile avansate ale Ucrainei și să creze condițiile pentru o agresiune împotriva Ucrainei și a NATO în următorii ani, se arată în raportul institutului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

„Pe 18 mai 2025, participați masiv la al doilea tur al alegerilor și susțineți cu votul dumneavoastră candidatul la președinție care ține cont de drepturile și valorile tuturor cetățenilor - inclusiv ale comunității noastre - și contribuie la o conviețuire pașnică.” Iată o parte a apelului liderilor religioși, citat de presa magiară de opoziție. „România a atins un moment de cotitură istoric. Rezultatul alegerilor prezidențiale va avea un impact pe termen lung asupra dezvoltării cadrului democratic al statului de drept și a condițiilor sociale, asupra respectării libertății religioase și a drepturilor comunitare, precum și asupra orientării internaționale a țării,” scrie relatează telex.hu.Apelul a fost lansat în comun de liderii a opt biserici maghiare din România cu zece zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Liderii bisericii au văzut că nu pot rămâne indiferenți față de situația apărută după primul tur al alegerilor prezidențiale, și anume câștigarea primei runde de George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), așa încât le-au cerut adepților lor:„Alegeți-l pe cel capabil să contracareze forțele politice extremiste, să promoveze dezvoltarea vieții sociale și eficiența administrației de stat și să asigure menținerea României pe calea europeană.”Jurnaliștii maghiari scriu că premierul Viktor Orbán are o viziune diferită în ceea ce-l privește pe „anti-maghiarul și naționalistul George Simion.” Vineri, prim-ministrul a vorbit destul de aprobator despre liderul de extremă dreapta din România. „Atât maghiarii, cât și românii sunt și vor rămâne membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.” „Ne putem baza unii pe alții în lupta pentru creștinism și suveranitate,” a spus Viktor Orban.Hunor Kelemen, președintele Alianței Democrate Maghiare din România (URMD), a reacționat la cuvintele lui Orbán spunând că Simion nu este prieten cu maghiarii și nu va fi niciodată unul, deoarece reprezintă principiul că maghiarii nu au ce căuta în România, precizează publicația.Fostul președinte al partidului Momentum solicită formațiunii să nu participe la alegerile din 2026 din UngariaPotrivit lui András Fekete-Győr, o candidatură nu ar face decât să priveze forțele reale ale schimbării de oportunitatea de a contracara formațiunea premierului maghiar, Viktor Orban, relatează index.hu.„Un partid care fluctuează între 2 și 3% din intențiile de vot nu ajută la producerea unei schimbări de guvern,” a spus politicianul.„Participarea la Momentum nu ar fi în prezent o soluție, ci mai degrabă o parte a problemei. În loc să se consolideze, ar slăbi șansele mult așteptatei schimbări politice în țară. Pierzând 2% din voturi aici, 3% acolo, pierdem imediat orice șansă de schimbare”, a insistat el.Cum a fost vizita lui Fico la Moscova? Un istoric slovac în acuză pe premierul țării de ignoranță istorică„În timp ce prim-ministrul Robert Fico  se afla la sărbătoarea Zilei Victoriei de la Moscova, unde a dat mâna cu președintele rus Vladimir Putin, miniștrii de externe ai UE s-au întâlnit la Liov, în Ucraina. Fico a stat chiar lângă Putin și a discutat cu președintele belorus, Alexander Lukașenko. El a călătorit în Rusia ca singurul lider din Uniunea Europeană și NATO, ceea ce, potrivit unui istoric cunoscut, mărturisește ignoranța sa în materie de istorie,” relatează spravy.pravda.sk.Călătoria prim-ministrului slovac nu a fost ușoară. Întrucât nu putea zbura deasupra Ucrainei, spațiul său aerian fiind bombardat ilegal de armata rusă de mai bine de trei ani, a trebuit să caute o altă rută. Companiile aeriene europene nu mai zboară deasupra Belarusului după incidentul din 2021, când Minskul a forțat un avion Ryanair să efectueze o aterizare de urgență, așa că avionul special al guvernului slovac trebuia să treacă prin Polonia și țările baltice. Dar cu o zi înainte de plecarea programată de joi, Lituania, Letonia și Estonia au anunțat că nu îi vor permite să intre în spațiul lor aerian.Ministerul de Externe al Letoniei și-a justificat decizia spunând că Fico călătorea la un eveniment de propagandă al Kremlinului și că participarea sa la acesta era incompatibilă cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene. „Putin este un agresor”, a declarat pentru Pravda, Dušan Kováč, istoric la Academia Slovacă de Științe și frate vitreg al primului președinte al Republicii Slovace, Michal Kováč, ca răspuns la călătoria lui Fico la Moscova. Potrivit acestuia, celebrarea eliberării Europei de sub naziști alături de un agresor este o dovadă a necunoașterii istoriei.„Nu are sens, nu are logică. 1945 a fost cu mult timp. Astăzi, situația s-a schimbat. În secolul XXI, Putin este un agresor, la fel cum a fost Hitler în secolul XX. Iar Fico sărbătorește... Este o carte de vizită foarte proastă pentru Slovacia”, a remarcat Kováč.„Este ignoranță a istoriei. Trebuie să urmărim istoria nu doar din 1945, ci să ne uităm la ce s-a întâmplat în anii care au urmat”, a avertizat istoricul. Potrivit acestuia, nu există nicio îndoială că Putin este obsedat de ideea de a restaura fosta Uniune Sovietică. Au participat la Revista Presei, Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Vladimir Putin propune negocieri directe cu Kievul la Istanbul, joi, 15 mai. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan e de acord ca Turcia să găzduiască negocierile de pace. Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni pentru Rusia dacă Moscova nu acceptă o încetare a focului de 30 de zile. Vladimir Putin a făcut propunerea de negocieri directe în noaptea de sîmbătă spre duminică. De ce a ales acest moment pentru un asemenea anunț neașteptat? De fapt ce propune preşedintele Federaţiei Ruse cînd vorbește despre reluarea negocierilor de pace din punctul unde au fost abandonate în 2022, la Istanbul? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Angela Grămadă: „Discursul lui Putin s-a schimbat de-a lungul timpului. (...) Nu ştim dacă el acum are intenţii clare de a ajunge la un acord pentru încetarea focului. Foarte mulţi experţi din Ucraina, experţi militari în mod special, susţin că Putin nu are un interes deosebit de a opri operaţiunile militare, ci mai degrabă pur şi simplu de a întinde anumite discuţii pe un termen nelimitat, pentru că în vară există presupunerea că ar dori să extindă atacul asupra Ucrainei, în anumite linii de interacţiune dintre militarii ruşi şi ucraineni. Aşteaptă un  moment oportun şi condiţii meteorologice favorabile. Militarii ucraineni sînt în mare alertă acum. Pe de altă parte Federaţia Rusă are nevoie să-şi menţină prezenţa în discursul opiniei publice internaţionale, să atragă atenţia asupra sa, să se prezinte în calitate de parte care este co-interesată de a purta aceste negocieri dar şi să delegitimeze leadershipul ucrainean, mai ales că această conducere de la Kiev a prelungit pentru încă 90 de zile legea marţială şi nu poate să organizeze alegeri prezidenţiale şi parlamentare.”Donald Trump i-a cerut Ucrainei să accepte imediat propunerea de negociere la Istanbul a lui Vladimir Putin. Volodimir Zelenski a răspuns că se va duce personal la Istanbul să-l aștepte pe Vladimir Putin.Angela Grămadă: „Faptul că Zelenski a ripostat şi a spus că va fi în persoană la Istanbul şi că-l aşteaptă în mod deosebit pe Vladimir Putin – a şi subliniat acest lucru – şi că este gata pentru orice format de negociere şi orice platformă este un semnal clar dat de Zelenski nu exclusiv lui Vladimir Putin dar şi principalilor parteneri care susţin în continuare Ucraina şi în mod special către Casa Albă, ca să demonstreze că problema nu este la Kiev, problema de facto este la Moscova, pentru că Moscova este cea care încearcă să întindă în timp aceste discuţii, ca să aibă cît mai mult spaţiu pentru a obţine localităţi din Ucraina.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Iată motivul pentru care a propus un armistițiu de trei zile în apropierea sărbătorii dedicate zilei victoriei în cel de-al doilea război mondial. Presa ucraineană vorbește despre o propunere manipulatoare menită să asigure liniștea unui act ritual – o nouă paradă dedicată cultului necrofil dezvoltat de ruși în legătură cu această zi. „În ajunul tradiționalei isterii victorioase care are loc în fiecare an în Rusia pentru a comemora sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Kremlinul a anunțat un armistițiu de trei zile în Ucraina. Ucraina a respins însă această propunere manipulatoare, amintind că baza unei diplomații autentice nu poate fi decât un armistițiu imediat și fiabil, care să dureze cel puțin 30 de zile,” citim în unian.ua.Jurnaliștii ucraineni spun că doar rușii beneficiază de propunerea lui Putin.„De fapt, Rusia a construit un cult pseudo-religios necrofil în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Prin urmare, conform planului conducerii dictatoriale ruse, pe 9 mai ar trebui să aibă loc un act sacru, un ritual – (adică, n.r.) o paradă în Piața Roșie. Și este extrem de important pentru ruși ca în niciun caz dronele ucrainene să nu participe la această paradă. Pentru că ar putea foarte bine să aterizeze în fața Kremlinului,” mai scrie Unian.Publicația adaugă: „Rușii știu foarte bine că apărarea lor antiaeriană nu este capabilă să le garanteze securitatea, nici măcar în capitală. Dar chiar dacă s-ar putea conta pe apărarea aeriană rusească, o simplă alertă de apărare aeriană în mijlocul unei parade și necesitatea de a-l ascunde pe Vladimir Putin însuși și pe toți oaspeții săi străini undeva într-un adăpost ar fi neplăcută pentru Federația Rusă.”„Mai mult, o anulare a paradei i-ar demoraliza foarte mult pe ruși înșiși. Situația din Federația Rusă nu este deloc aceeași ca acum doi ani sau chiar acum un an. Dacă la vremea respectivă existau mulți voluntari care stăteau la coadă la birourile de recrutare militară pentru a semna un contract, astăzi mobilizarea este problematică.”Ucraina va fi reprezentată la Eurovizion de grupul Ziferblat„Artiștii ucraineni au reușit întotdeauna să se califice în finala Eurovision, însă râvnita victorie a fost obținută doar de trei ori,” relatează tot unian.ua.„Cântăreții ucraineni au impresionat adesea cu talentul  vocal pe scena internațională, cucerind mii de fani din întreaga Europă. Au ajuns pe podium de mai multe ori, dar doar trei artiști ucraineni au câștigat primul loc.” Aceeași performanță a fost egalată de Suedia.Prima apariție a Ucrainei la Eurovision a fost în 2003, iar în anul următor țara a obținut prima sa victorie.Anul acesta evenimentul va începe pe 13 mai, iar Ucraina va fi reprezentată de grupul Ziferblat.Partidul aflat la putere în Georgia acuză UE de șantajVisul Georgian răspunde cu ultimatumuri la declarațiile comisarului european pentru extindere, Marta Kos, privind posibila reluare a dialogului cu Tbilisi. Ce își dorește „Visul Georgian” și ce măsuri se discută la Bruxelles pentru a „readuce Tbilisi pe calea europeană”?Iată un subiect din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.Într-un interviu acordat publicației, Marta Kos enumeră deciziile pe care le-ar putea lua Uniunea dacă Georgia nu respectă angajamentele luate din postura de candidat la Uniunea Europeană. Proteste masive au loc în țară de anul trecut, opoziția nerecunoscând rezultatul alegerilor legislative. Partidul aflat la putere, Visul Georgian a format singur parlamentul, opoziția refuzând să preia mandatele. Suspendarea călătoriilor fără vize în UE și înghețarea statutului de candidat, sunt două dintre măsurile pe care le-ar putea lua Bruxellesul pentru a conducerea de la Tbilisi.Visul georgian răspunde Uniunii cu un ultimatum: „Limbajul șantajului” - așa numește controversata președintă a Parlamentului, Chalva Papuashvili, pârghiile de presiune enumerate de comisarul european. În ultima vreme, acesta nu a ezitat să critice Bruxelles-ul acuzând că în Uniunea Europeană „există partidul războiului mondial, alias (Deep State, n.r.) Statul Profund”.Papuashvili susține că finanțează „propaganda violenței și discursul instigator la ură în Georgia.”  La fel ca noua administrație americană, UE ar trebui să denunțe „practicile dăunătoare în utilizarea ajutorului extern” și să examineze critic „modul în care banii UE au fost implicați în finanțarea diverselor procese dăunătoare din alte țări, inclusiv din Georgia.”Controversatul președinte al Parlamentului spune că se confruntă cu Bruxelles-ul în numele „poporului georgian,” adaugă publicația.R.Moldova ia măsuri împotriva profesorilor care răspândesc propagandă ruseascăProfesorii din Republica Moldova nu vor mai putea colabora cu organizații care subminează suveranitatea și securitatea statului, potrivit unor modificări propuse la Codul de etică al cadrului didactic, citate de diez.md. Acestea se află în consultare publică până pe 9 mai. Proiectul mai prevede interzicerea manifestărilor extremiste, xenofobe și a implicării în organizații sancționate de Uniunea Europeană.În data de 2 mai, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a anunțat că tot mai muți profesori din unele regiuni ale Republicii Moldova merg la instruiri în Federația Rusă. Aceste întâlniri sunt organizate prin intermediul organizației Evrazia – aflată sub sancțiuni în Uniunea Europeană pentru subminarea independenței Republicii Moldova și afiliată cu oligarhul condamnat Ilan Șor.Acolo sunt reiterate narativele promovate de Federația Rusă la nivel global și, în special, în regiuni. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

După ce, în noiembrie, presa internațională a aflat cu stupoare despre existența lui Călin Georgescu și despre ideile sale, iată că a venit și rândul lui George Simion de a fi descoperit. Iar liderul AUR s-a dovedit foarte generos cu presa străină, în contrast cu zgârcenia față de mediile românești. Sau cu refuzul participării la dezbaterile electorale. Dar cum apare, de fapt, George Simion, în discuțiile cu presa străină? Foarte mediatizat în țară, de la accederea în Parlament în 2020, actualul câștigător al primului tur din alegerile prezidențiale a avut parte de mai puțină atenție în presa internațională.Însă acum, echipele de jurnaliști venite la București au putut să trimită la redacțiile lor de acasă povești spumoase despre ultrasul de peluză aflat, iată, la un pas de a câștiga președinția României și de a ajunge în aceeași incintă cu liderii europeni, la reuniunile de la Bruxelles.Aceste apariții în presa internațională pot fi interesante și pentru observatorii români, care încearcă să-și facă o idee despre ce pregătește exact George Simion, în caz că va ajunge președinte – câtă vreme el a absentat de la dezbaterile preelectorale.Citeste siHuligan, fan Trump și vedetă pe rețelele de socializarePrima  constatare este că liderul AUR oferă în presa internațională o imagine cu totul diferită de cea pe care și-o promovează în România.Dacă acasă se prezintă drept moștenitorul politic al lui Călin Georgescu - un susținător deschis al Rusiei, anti-UE și anti-NATO, care vede reptilieni printre liderii europeni și spune că va naționaliza companiile străine - George Simion se prezintă în presa străină ca un lider european frecventabil.”Nu sunt huliganul, extremistul, izolaționistul pe care ei îl prezintă”, a afirmat George Simion, într-un interviu acordat publicației britanice Financial Times.El s-a caracterizat drept un fel de Giorgia Meloni de la București și a respins orice urmă de pro-rusism. A negat orice intenție de a abate România de la calea europeană și a militat pentru unitate transatlantică.Dar este George Simion un echivalent românesc al Giorgiei Meloni? Mai degrabă, nu.Șefa guvernului italian, venită, e adevărat, la putere pe un discurs eurosceptic, în fruntea unui partid cu înclinații neofasciste, este o susținătoare ferventă a Ucrainei. George Simion nu este.Georgia Meloni o sprijină pe Ursula von der Leyen. George Simion o consideră un monstruPrivit din interior și nu prin prisma interviurilor din presa străină, George Simion este mai aproape de AfD-ul german, mai ales dacă avem în vedere și derapajele antisemite.Relaxat în discuțiile cu reporterii străini, George Simion nu are o problemă în a-i da pe jurnaliștii de la G4Media pe mâna procurorilor DIICOT. Este un fapt fără precedent pentru un lider de partid în România postdecembristă și care ridică întrebarea: ce-ar face el dacă ar avea puterea?În condițiile financiare îngrozitoare ale României, George Simion ar putea urma modelul fostului premier grec Alexis Tsipras, de extremă stânga. Acesta, după un discurs virulent anti-UE și o vizită la Kremlin de unde a venit cu mâna goală, s-a întors spășit la Bruxelles și a urmat planul de reformă, pe care mai înainte grecii îl respinseseră prin referendum. Și țara a ieșit din criză.Sau, dimpotrivă, indiferent de consecințe, George Simion ar urma instinctele bazei sale electorale radicalizate, instituind un regim al răzbunării, al dezmembrării instituțiilor statului, al distrugerii oricărei urme de opoziție și societate civilă. Poate îl va instaura pe Călin Georgescu pentru a aplica programul său în care oamenii se vor întoarce la agricultura de subzistență și vor trăi din troc.Cine este cu adevărat George Simion? Ce vrea el, în realitate, să facă din România? Nu știm. Și aceasta este marea problemă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Uniunea Europeană ia în considerare decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare, a spus comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu la Praga pentru „Europa liberă”. Cele două ţări au mers în tandem pînă acum pe drumul spre aderare. Dar Ungaria blochează negocierile cu Ucraina.Comisara pentru extindere consideră că Moldova ar putea adera la UE pînă în 2029. Despre aspiraţiile europene ale Republicii Moldova vorbim cu expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog, Republica Moldova, şi cu jurnalistul Mihai Isac. Andrei Curăraru: „Cred că elefantul din camera europeană este Ungaria, care blochează ostentativ orice încercare de progres în cazul Ucrainei. Nu există o astfel de atitudine negativă faţă de Republica Moldova. Asta a fost, cred, motivaţia din partea doamnei Kos pentru a spune că există posibilitatea decuplării. Am şi văzut reacţii rapide din partea Kievului oficial care spune că nu este nevoie de o astfel de decuplare. Şi pentru noi, moldovenii, este important să spunem că nu sîntem noi în spatele acestei declaraţii sau intenţii. Mai degrabă am vrea ca ambele ţări să fie aproape de Uniunea Europeană şi să se integreze cît mai rapid. Dar realitatea este că acest parcurs vine cu propriile viteze şi decuplarea poate fi naturală, în sensul în care Republica Moldova îşi face temele de acasă şi nu are acele probleme pe care le are pe front Ucraina, are un conflict îngheţat, nu întîrzie în realizarea reformelor, finalizează screening-ul pe mai bine de trei capitole în scurt timp.”Ar putea decuplarea să fie percepută ca o concesie făcută Moscovei, în condiţile în care Rusia încearcă să saboteze parcursul european al ambelor ţări?Mihai Isac: „Desigur, în acest ton va fi interpretată de o parte din mass-media. Dar, în acelaşi timp există şi un precedent în acest sens: Albania şi Macedonia de Nord. În pofida faptului că la Chişinău partidele pro-europene susţin integrarea Ucrainei în UE şi sînt recunoscătoare Ucrainei că prin rezistenţa sa eroică a apărat şi Republica Moldova, în acelaşi timp foarte mulţi factori de decizie de la conducere, foarte multe persoane din societatea civilă din Republica Moldova, din alte medii pro-europene înţeleg faptul că este o oportunitate imensă pentru Republica Moldova. Şi, dacă Republica Moldova va primi oferta de a se decupla de Ucraina şi de a înainta mai rapid pe drumul de integrare europeană, cu siguranţă nu o va refuza.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Presa internațională comentează afirmațiile secretarului de stat Marco Rubio potrivit cărora urmează o săptămână decisivă pentru negocierile de pace în Ucraina. Jurnaliștii vorbesc și despre armistițiul de scurtă durată anunțat de Vladimir Putin, în jurul zilei de 9 mai.  Le Figaro vorbește despre ”abordarea caldă” și ”abordarea rece” a liderului american.”Pentru a impune o pace promisă inițial în termen de 24 de ore, Donald Trump are abordări calde - în mod normal rezervate lui Putin - și reci - de obicei îndreptate împotriva lui Zelenski.El l-a mustrat pe președintele ucrainean când acesta a refuzat planul de capitulare pregătit de administrația americană, în colaborare directă cu Kremlinul. Dar acum este supărat și pe Vladimir Putin când acesta își continuă bombardamentele mortale asupra unor ținte populate de civili”.Potrivit Newsweek, ”Trump a acordat procesului câteva săptămâni înainte ca răbdarea sa să expire. Așa că există presiune asupra Ucrainei și Rusiei pentru a se reuni la masa negocierilor și a demonstra că există o cale clară către pace și a menține implicarea SUA.Dar problemele cheie rămân: disputele privind concesiile teritoriale și viitorul securității Ucrainei”.La Stampa nu vede o apropiere a păcii.„Este greu de imaginat că Zelenski a reușit să submineze apropierea dintre Trump și președintele rus Vladimir Putin. (... )Da, este adevărat că, după întâlnirea din Bazilica Sfântul Petru, Trump a avut cuvinte mai dure decât de obicei la adresa lui Putin. El s-a considerat batjocorit de șeful Kremlinului și a sugerat noi sancțiuni împotriva Moscovei.Dar știm că este mult prea ușor pentru Putin să netezească lucrurile cu Trump în timp ce războiul continuă. Pe scurt, este dificil să nutrești speranța unui miracol în care Trump să susțină o pace justă în Ucraina.””Pentru Statele Unite, continuarea conflictului este acum responsabilitatea Ucrainei, nu a Moscovei”, observă Le Monde. ”Donald Trump încearcă astfel să-i impună un acord lui Volodimir Zelenski, menajându-l în același timp pe Vladimir Putin, pentru care nu și-a ascuns niciodată admirația”.The Conversation notează la rândul său:”Având în vedere lipsa evidentă a angajamentului Rusiei față de un acord, situația nu se îmbunătățește pentru președintele american Donald Trump. Se pare că nu se poate decide pe cine va da vina în cele din urmă dacă eforturile sale eșuează”Presa comentează și anunțul președintelui rus Vladimir privind un un armistițiu temporar în Ucraina pentru zilele care marchează cea de-a 80-a aniversare a victoriei asupra Germaniei naziste.Potrivit Firstpost, ”anunțul a venit într-un moment în care președintele american Donald Trump este frustrat de eșecul său de a pune capăt războiului. El promisese că va pune capăt războiului în termen de 24 de ore de la preluarea mandatului, dar războiul este nici pe departe aproape de sfârșit, în ajunul împlinirii a 100 de zile de mandat prezidențial”.Iar The Moscow Times amintește că ”Putin a ordonat ultima dată un armistițiu în weekendul de Paște, ceea ce a părut inițial să ia prin surprindere Ucraina, deși președintele Zelenski a declarat ulterior că susține ideea, deoarece ar putea deschide calea pentru un armistițiu mai amplu.De atunci, părțile beligerante nu au reușit să ajungă la un armistițiu necondiționat de 30 de zile, propus inițial de Statele Unite luna trecută”.

Imaginea întâlnirii dintre președinții Trump și Zelenski, chiar în catedrala San Pietro din Roma, după funeraliile Papei Francisc, au făcut instantaneu înconjurul lumii. Să fie un punct de cotitură către pacea în Ucraina? – se întreabă comentatorii. „Ultimul act diplomatic al Papei Francisc„, titrează Politico.Publicația îl citează pe ultimul ambasador al Statelor Unite pe lângă Sfântul Scaun. Acesta și-a exprimat convingerea că ”Papa Francisc ar fi fost plin de speranță și ar fi dorit ca rezultatul acelei întâlniri  să fie unul bun pentru Ucraina și pentru lume”.Kyiv Independent vede o „întâlnire importantă”, deoarece problema a fost întotdeauna lipsa „contactului direct” dintre Zelenski și Trump.”Trump și Zelenski nu s-au mai întâlnit personal de la confruntarea din februarie, desfășurată în Biroul Oval, unde Trump și vicepreședintele JD Vance l-au criticat pe Zelenski pentru ceea ce au numit o lipsă de recunoștință față de sprijinul SUA”.Le Monde notează că această discuție a avut loc într-un context de efervescență diplomatică în jurul războiului din Ucraina, pe care Donald Trump dorește să-l încheie cât mai repede posibil, punându-l pe omologul său, Volodimir Zelenski, sub o puternică presiune și în timp ce, pe front, Rusia își consolidează ascensiunea.Iar The New York Times apreciază că întâlnirea a crescut speranțele ucrainenilor.Aceasta, după ce ”Trump a încercat să forțeze Ucraina să adopte un plan de pace dezechilibrat. Dar speranța a apărut pentru prima dată în urma unui atac masiv cu rachete rusești asupra capitalei Ucrainei, joi dimineață, soldat cu 12 morți și aproape 90 de răniți. „Vladimir, STOP!”, a postat Trump pe Truth Social, într-o rară mustrare la adresa lui Putin.Și apoi, speranța a crescut sâmbătă, când Zelenski a reușit să discute aproximativ 15 minute cu Donald Trump la Roma.”Nu știm ce au spus cei doi președinți în scurta lor întâlnire” – comentează Sky News – ”dar liderul ucrainean va rămâne cu ideea pe care președintele Trump a expus-o săptămâna aceasta, spunând că America va sancționa Rusia în lipsa unui acord de pace.Aliații Ucrainei urmăresc cu atenție dacă Donald Trump va exercita măcar vreo presiune asupra lui Vladimir Putin, darămite să-l pedepsească pentru recentele atacuri sângeroase asupra Ucrainei.Sau dacă nu cumva pur și simplu va părăsi masa dacă propunerile sale eșuează, dând vina pe intransigența Ucrainei, înainte de a trece la o apropiere față de Moscova.În postările sale, după întâlnire, președintele SUA a fost critic la adresa lui Vladimir Putin.Dar planul de pace al lui Donald Trump pare din ce în ce mai predispus la eșec.Unii cred că a fost conceput tocmai ca să eșueze după ce SUA au cerut Ucrainei să cedeze suveranitatea Crimeii către Rusia, lucru pe care Zelenski nu îl poate face din punct de vedere politic și constituțional”.Potrivit analizei ziarului Le Figaro, ”Vladimir Putin consideră că a câștigat un atu și de data aceasta: chiar în ziua întâlnirii dintre Trump și Zelenski de la Roma, Moscova a anunțat că a recucerit tot teritoriul său din regiunea Kursk, unde ucrainenii lansaseră o ofensivă în august 2024”.

Prieteni, în această seară la Leaders veți urmări unul dintre cele mai tari interviuri date de Armand Goșu în ultima vreme. Am aflat cine sunt oamenii care formează cercul lui Vladimir Putin, cât de mare este pericolul pe care nu-l mai putem înlătura aproape deloc, de ce ne consideră rușii veriga slabă în această parte a Europei, dar și dacă există posibilitatea unui război aici. Este un episod colosal. Vă așteptăm părerile și comentariile. Vizionare plăcută! 05:20 Întâlnirea emisarilor de la Londra 11:00 O scenă, doi actori, un singur spectator 14:44 Putin controlează jocul diplomatic al lui Trump 18:00 Americanii sunt nepregătiți în negocieri 31:20 Există un plan rusesc pentru SUA 47:00 Tentativă de asasinat care l-a vizat pe Aleksandr Dughin 1:10:20 Granițe pentru Putin 1:20:15 Este România veriga slabă a Occidentului? 1:34:00 Oamenii influenți din jurul lui Putin 1:59:39 Relația SUA-Rusia este modestă din punct de vedere comercial 2:10:02 Problema este suveranitatea Ucrainei

Eșec la convorbirile de pace de la Londra: întâlnirea programată miercuri între cei mai importanți diplomați americani, britanici, francezi și ucraineni a fost anulată în ultimul moment.  Ucraina a refuzat să accepte condițiile Statelor Unite, iar secretarul de stat Marco Rubio nu a mai venit în capitala britanică. Presa internațională analizează situația. ”Speranțele unor progrese în negocierile de la Londra s-au năruit după ce reprezentantul SUA, Marco Rubio, s-a retras”, titrează Evening Standard.”Întrucât Donald Trump părea dispus să-i facă concesii semnificative lui Putin pentru a opri conflictul, un oficial european a spus că Rubio și-a exprimat îngrijorarea că Ucraina ar putea reveni la pozițiile sale dure de dinainte, făcând imposibil orice progres”.Potrivit The New York Times, ”vicepreședintele JD Vance a cerut miercuri ca Rusia și Ucraina să fie de acord cu o propunere de pace americană care să „înghețe liniile teritoriale” în războiul de trei ani, să determine Kievul să accepte anexarea Crimeei de către Rusia și să blocheze Ucraina din a deveni parte a NATO.Vicepreședintele Vance avertizase de altfel că Statele Unite se vor „depărta” de procesul de pace dacă cele două părți ar refuza să accepte termenii americani”.”Zelenski a zădărnicit o ambuscadă americană la Londra”, comentează The Independent.”Marco Rubio și-a anulat vizita la Londra pentru discuții de încetare a focului, după ce a reieșit că Zelenski nu va veni. Zelenski nu poate negocia cedarea teritoriului ucrainean, chiar la presiunea SUA. Constituția Ucrainei o interzice. Apartenența la NATO este de asemenea un obiectiv consacrat în același document”.Citeste siNegocierile de pace de la Londra, amânate. JD Vance: Ucraina şi Rusia vor trebui să facă concesii teritorialePe măsură ce discuțiile de la Londra eșuează, Kremlinul susține că „doar SUA rămân angajate”, constată The Kyiv Post.”Kremlinul a răspuns triumfător la vestea că discuțiile de pace cu Ucraina de la Londra s-au prăbușit, spunând că discuțiile cu SUA continuă - dar nu și cu Kievul sau Europa”.Pentru Huffington Post, ”schimbarea bruscă a planurilor de la Londra a venit pe fondul speculațiilor tot mai mari conform cărora SUA vor presa Ucraina să cedeze teritorii Rusiei, ca parte a unui potențial acord de pace - o posibilitate pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exclus-o din nou în cursul zilei de marți.În timpul discuțiilor de săptămâna trecută la Paris, oficialii americani au prezentat o propunere care includea permisiunea acordată Rusiei de a păstra controlul asupra teritoriului ucrainean ocupat, potrivit unui oficial european familiarizat cu chestiunea”.Le Monde amintește că ”în ultimele săptămâni, europenii și-au exprimat disponibilitatea de a mobiliza contingente de menținere a păcii, dar au solicitat participarea americanilor, la fel ca și autoritățile ucrainene. Administrația Trump, însă, a spus în repetate rânduri că nu va trimite trupe.Garanțiile de securitate sunt totuși considerate esențiale în ochii Kievului, pentru care războiul dus de Kremlin nu urmărește doar controlul unei părți a teritoriului său, ci și transformarea Ucrainei într-un stat vasal al Moscovei”.

Partidul aflat la putere în Georgia și a cărui autoritate nu este recunoscută de opoziție, ridiculizează atenționarea Uniunii Europene că georgienii ar putea pierde privilegiul de a călători în UE fără vize. „Și noi permitem germanilor să călătorească la noi fără vize. Și ce dacă?” a spus președintele paramentului de la Tbilisi. Pe 20 aprilie, Rusia a încălcat promisiunea de încetare a focului de 2.935 de ori și nu a încetat nici măcar la loviturile cu rază lungă care vizează infrastructura civilă. Volodimir Zelenzky a făcut aceste declarații citând raportului comandantului șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, prezentat la miezul nopții după încheierea sărbătorii de Paști.Cel mai mare număr lovituri a fost înregistrat în direcția Pokrovsk, relatează suspilne.media.Ucraina va continua să acționeze în același mod: răspunzând calmului cu calm și atacurilor rusești cu lovituri de răzbunare, a adăugat președintele ucrainean.Oficial georgian: și noi permitem cetățenilor germani să călătorească fără vize, ce dacă?„Nu s-a decis încă nimic la Bruxelles, dar Visul Georgian, aliații și susținătorii săi au deschis deja un front larg – subminând călătoriile fără vize și acuzând Uniunea Europeană de șantaj. De asemenea, ei promit, în numele poporului georgian, că vor putea călători cu ușurință fără viză,” relatează www.radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.Unii reprezentanți ai guvernului condus de Visul Georgian au deja interdicția de a intra într-o serie de țări europene din cauza sancțiunilor la care au fost supuși în urma alegerilor de anul trecut al căror rezultat nu a fost recunoscut de opoziție. „Cercul se lărgește treptat. Oficialii care dețin pașapoarte diplomatice s-au confruntat  cu probleme suplimentare atunci când călătoreau în țările UE,” scriu jurnaliștii georgieni.„Dacă nu se va schimba nimic în țară, experții se așteaptă ca mai devreme sau mai târziu să fie suspendată și liberalizarea vizelor pentru cetățenii georgieni de rând. ”„Sunt călătoriile fără vize o mană divină?! Și noi permitem cetățenilor germani să călătorească fără vize, deci?! " - a declarat președintele parlamentului format doar de Visul Georgian, fără opoziție, la un post TV. Acesta l-a numit arogant  pe ambasadorul german la Tbilisi după ce diplomatul a declarat că intrarea în UE fără viză este un privilegiu pe care Georgia trebuie să-l mențină.Fals: Maia Sandu ar avea în garderobă haine de zeci de mii de euroÎn ultimele zile în spațiul public au circulat mai multe informații precum că ținutele președintei Maia Sandu ar costa zeci de mii de euro, fiind de la branduri luxoase precum Chanel sau Loro Piana, citim în Ziarul de Gardă. Purtătorul de cuvând al șefei statului, Igor Zaharov, a dezmințit aceste date, spunând că este un fake.„E o minciună penibilă, născută din lipsă de idei și, probabil, dintr-o disperare crescută după investigația The Insider Russia care a expus rețelele de propagandă ale Kremlinului. Maia Sandu este cunoscută pentru viața modestă și integritatea sa. Mii de cetățeni au văzut cum călătorește alături de oameni, în aceleași condiții ca orice pasager, merge la aceleași magazine în care mergem noi toți”, a declarat Iuri Zaharov.Potrivit purtătorului de cuvânt al președintei, scopul răspândirii acestui fals este de a dezbina societatea.„Kremlinul și cei care îi fac jocul în țara noastră nu mai știu ce să inventeze ca să o lovească pe Maia Sandu, să ne scoată de pe calea europeană și să bage vrajbă între oameni.”  Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Întâlnire crucială la Paris între reprezentanţii Ucrainei, europenilor şi americanilor privind garanțiile de securitate pentru Kiev. Reuniunea are loc în condiţiile în care există temeri că preşedintele Donald Trump ar favoriza o înţelegere cu Moscova pentru încheierea războiului. Maru, suspectat că era dealerul de droguri al tânărului mort în Capitală, a fost arestat preventivRareș avea 20 de ani și a murit la câteva ore dupa ce a apărut la o petrecere cu droguri, transmisă pe TikTok. Decesul lui readuce in discutie reforma propusa de autoritati dupa teribilul accident de la 2 Mai, comis de Vlad Pascu, care il avea drept dealer pe acelasi Maru.  Guvernul schimbă felul în care sunt acordate și cheltuite voucherele de vacanțăÎn aceste condiții cei care primesc de la angajator astfel de beneficii trebuie să prezinte o declaraţie pe propria răspundere că au completat cu 800 de lei aceeași suma oferită de stat. Cu ce efect asupra industriei de turism, aflati in aceasta seara. 

Țările care își doresc sisteme democrate sunt percepute periculoase de dictatorul mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Dacă va câștiga războiul cu Ucraina, NATO și coaliția internațională, așa cum vede el confruntarea de forțe, „va avea grijă de Caucaz.” Va încerca să supună și dacă nu se supun, va ataca Armenia, Georgia și Kazahstanul. Iată avertismentul lui Ghenadi Gudkov, un politician rus, fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), care s-a opus regimului si trăiește acum în exil. „Fără rezistență, Georgia va deveni o provincie a Rusiei lui Putin,” este un titlu din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană, care a realizat un interviu cu Ghenadi Gudkov, un politician rus care s-a opus regimului, este considerat terorist de către ruși și trăiește în exil. Fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), apoi deputat în Duma de Stat, Ghenadi Gudkov  s-a opus deschis regimului lui Putin.Politicianul explică de ce consideră Visul Georgian, partidul aflat la putere în țară, drept aliat al Kremlinului, de ce crede că unitatea populară este factorul decisiv pentru viitorul Georgiei – și, în sfârșit, de ce crede că, dacă nimic nu se va schimba, Georgia va suferi aceeași soartă ca și Belarus.„Va fi un stat totalitar... modelul rusesc: tot ce s-a întâmplat în Rusia se va întâmpla și aici, dar într-un timp mult mai scurt”, spune Gudkov, politicianul care a rupt-o cu regimul de la Kremlin în „epoca de aur” a puterii Putin-Medvedev.Acesta consideră că dacă Putin rămâne la putere, mai devreme sau mai târziu va ataca Armenia, Kazahstanul și Georgia.„De ce ar trebui să atace, de exemplu, Georgia, dacă Visul georgian este la putere (și face tot posibilul să nu enerveze Kremlinul?” întreabă jurnaliștii de la Europa Liberă din Georgia.„Pentru că toate țările care au tendință spre democrație sunt periculoase pentru Putin, mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Georgia este în prezent la o răscruce între trecut și viitor. Și vedem că Georgia începe să regreseze parțial, să revină la un regim autoritar. Dacă Putin rămâne la Kremlin, trebuie să înțelegem că nu se va opri: după victoria asupra Ucrainei, a NATO și a întregii coaliții occidentale - exact așa percepe el victoria în războiul ucrainean, va avea grijă imediat de Caucaz - Georgia, Armenia... Cum va încerca să facă asta? În primul rând, într-o manieră pașnică, cei de la putere trebuie să devină oamenii lui Putin care să-i îndeplinească instrucțiunile. (...) Dacă nu i se vor supune, vor fi presiuni, o lovitură de stat, o revoltă armată, tulburări - tot ce se află în arsenalul Kremlinului. Dacă nici asta nu funcționează, atunci va fi război. Ocupație directă,” avertizează Ghenadi Gudkov .Atacul de la Sumy – răul absolut„Răul absolut.” Ministerul de externe ucrainean a cerut liderilor lumii să răspundă ferm la lovitura cu rachete asupra orașului Sumy,  în duminica Floriilor, pe 13 aprilie, aflăm din Ziarul Grupului pentru Drepturile Omului din Harkov, khpg.org.Pe 13 aprilie, Rusia a lansat două lovituri cu rachete în centrul orașului Sumy, provocând moartea a cel puțin 34 de persoane, inclusiv 2 copii și rănirea a 119 oameni, dintre care 15 copii.  Cel mai mare număr de morți a fost în troleibuzul care trecea prin apropiere locului unde a căzut cea de a doua rachetă. Oamenii se întorceau acasă după slujba de Florii. Potrivit șefului administrației militare regionale Sumy, aproape toți pasagerii și șoferul au murit. „Rusia este condusă de ucigași”, a declarat ministrul de externe ceh, Jan Lipavský.Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru o nouă crimă de război comisă de Rusia.UE a prelungit politica de „transporturi fără viză” cu Ucraina până la 31 decembrie 2025Anunțul a făcut făcut de Comisia Europeană citată de thepage.ua.Acordul de transport rutier sau „transportul fără viză” între Ucraina și UE permite transportatorilor ucraineni și europeni să opereze fără autorizații speciale pentru transportul bilateral și de tranzit, ceea ce simplifică logistica și reduce birocrația.De la intrarea în vigoare a acestui regim în 2022, importurile către UE prin transport rutier din Ucraina au crescut cu 42% în volum și 28% în valoare, în timp ce exporturile UE către Ucraina au crescut cu 37% în volum și 50% în valoare.Datorită „transportului fără viză”, Ucraina exportă peste 200.000 de tone de mărfuri către UE, iar importurile sunt la același nivel.Primul Parlament moldovenesc a marcat acum 35 de ani începutul unui drum spre liberateRepublica Moldova a marcat recent aniversarea a 35 de ani de la constituirea primului Parlament, relatează stiri.md.„Primul Parlament a marcat începutul unui drum spre liberate, independență și democrație, a deschis ușa către o societate pluralistă, în care libertatea și drepturile omului sunt valori fundamentale,” a spus Maia Sandu.Șefa statului a declarat că primul Parlament „a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a readus tricolorul, a oficializat utilizarea limbii române, a votat Declarația de independență pe 27 august 1991.”„Avem o șansă istorică să ancorăm definitiv Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Dar pentru ca acest drum să reușească, trebuie să rămânem fideli valorilor care ne-au unit atunci – statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice”, a declarat Maia Sandu. Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

Trupele ucrainene au început o ofensivă în regiunea rusă Belgorod. Președintele Volodimir Zelenski a explicat că această acțiune are ca scop protejarea regiunilor ucrainene Sumî și Harkov, de la frontiera de nord-est cu Rusia. Care mai este situația pe front? În ce măsură e posibilă o încetare a focului în viitorul apropiat? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Angela Grămadă: „Sînt tot mai multe declaraţii ale experţilor care confirmă că în prezent cea mai puternică armată pe teritoriul continentului european este cea ucraineană. Care are şi aproape un milion de oameni înrolaţi. Ei au experienţa luptei pe teren, au fost pregătiţi în aceşti trei ani să facă faţă unor riscuri şi provocări la care nu s-a aşteptat nimeni. Şi mai au şi sprijinul mai multor state UE. Fie prin coeziunea mai multor actori, fie în mod bilateral li se acordă asistenţă. Evident că este insuficientă pentru nevoile liniei frontului, care se întinde pe mii de kilometri, dar în acelaşi timp este importantă această experienţă a lor de a lupta împotriva agresiunii ruse de 11 ani.”Care este situația pe front în ultimele săptămîni?Angela Grămadă: „Avansul Rusiei nu este semnificativ, nu au reuşit în ultimele luni să ocupe mai mult de o sută şi ceva de kilometri pătraţi. În continuare încearcă să avanseze în regiunile Lugansk, Doneţk, Zaporojie, poate Herson şi o fac punînd presiune prin Harkov şi Sumî, cele două regiuni din nordul Ucrainei. Şi ruşii încearcă foarte mult să detaşeze personal militar, tehnică, muniţie spre Pokrovsk – o localitate foarte importantă, nu doar din punct de vedere strategic. Pokrovsk este una dintre puţinele regiuni din Ucraina care are cărbune cocsificabil, folosit în industria militară.”  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Un atac rusesc cu rachete asupra orașului natal al președintelui ucrainean, Krivoi Rog, a ucis vineri cel puțin 19 persoane, inclusiv nouă copii. Presa internațională analizează evenimentul și se întreabă la ce au servit negocierile de pace declanșate de administrația Trump.  ”A fost una dintre cele mai mortale lovituri din acest an într-un conflict care nu dă semne că se va sfârșit rapid, în ciuda eforturilor de pace din partea administrației Trump”, transmite CNN.”Președintele american Donald Trump s-a angajat să pună capăt rapid conflictului, dar nu a reușit să negocieze un acord. Aliații Ucrainei cred că Rusia trage de timp în negocieri în timp ce încearcă să-și asigure un avantaj pe câmpul de luptă”.Politico citează ministerul rus al Apărării potrivit căruia atacul a fost o „lovitură de precizie cu o rachetă puternic explozivă asupra unui restaurant unde se întâlneau comandanții formațiunilor și instructorii occidentali”.Potrivit The Washington Post, acest atac i-a înfuriat pe oficialii ucraineni. ”Orașul era deja în doliu, fiind vizat cu două zile mai devreme. Iar racheta a fost trasă la câteva ore după ce miniștrii de externe francez și britanic îl criticaseră pe Vladimir Putin pentru că amână negocierile de pace”. The New York Times vorbește despre sentimentul larg răspândit în Ucraina potrivit căruia ”Kremlinul a început negocierile ca o falsă dovadă de bunăvoință pentru a obține favorurile Casei Albe, dar fără intenția de a pune capăt luptei”.  Le Monde  notează că, în încercarea de a pune capăt ostilităților,  ”Donald Trump a întrerupt izolarea diplomatică impusă lui Vladimir Putin de către Occident  de la începutul ofensivei. Administrația sa face eforturi pentru încheierea rapidă a războiului, ținând discuții indirecte cu oficiali ruși și ucraineni, care nu au produs nicio consecință. Sub presiunea americană, Kievul a acceptat o încetare necondiționată a luptei timp de treizeci de zile, care de atunci a fost respinsă de Moscova”. The Guardian observă că oficialii americani „par să-și piardă răbdarea din cauza lipsei de progres în negocieri”. Washingtonul înțelege treptat că „este puțin probabil ca Kremlinul să renunțe la cererile sale maximaliste care vor priva Ucraina independență și vor aduce țara înapoi în sfera de influență a Rusiei”. În acest context, Germania refuză să invite Rusia și Belarus la cea de-a 80-a aniversare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, informează Le Figaro. Un comunicat de presă al Ministerului german de Externe prevede refuzul de a invita Rusia și Belarus la comemorarea victoriei împotriva Germaniei naziste, dezvăluie și Berliner Zeitung.Acest document le cere regiunilor și orașelor să nu invite diplomați din aceste două țări și chiar să-i trimită acasă, dacă ar apărea. Justificarea acestui lucru este clară: „trebuie să ne așteptăm ca Rusia (împreună cu Belarus) să exploateze comemorarea celui de-al Doilea Război Mondial și să o lege în mod impropriu de războiul său de agresiune împotriva Ucrainei”.

La răscruce de drumuri. Cum arată scenariul ideal și cel de coșmar pentru viitorul României (Adevărul) - Eșecul primului CSAT de după anularea alegerilor (DW) - Industria militară se pregătește să consume/investească 10 mld. euro pe an. Pe ce? (CursDeGuvernare) - Investițiile în fabricile din industria de apărare de stat, tărăgănate sau blocate de birocrație, contestații și indecizii (Europa Liberă) - Generația „experiment” 2012-2025: Primii elevi care au făcut clasa pregătitoare au găsit la liceu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară (EduPedu) Goana după voturi - Antonescu, Dan și Ponta. Trăsnăile calculate (SpotMedia)Săptămâna aceasta începe campania electorală prezidențială 2.0, al cărei deznodământ îl vom afla în 18 mai, odată cu numele viitorului președinte al României.Nu intrăm pe această ultimă sută de metri cu multe certitudini, dimpotrivă. Până la aceste prezidențiale, din noiembrie și din mai, turul I era mai degrabă o formalitate, pentru că, de fiecare dată, cu excepția anului 2000, s-au confruntat două blocuri mari, PSD și antiPSD, cu candidați care erau ca și calificați în finală de la început.De această dată lucrurile sunt cu mult mai complicate, din multe motive.Cele două blocuri și-au pierdut mult din vigoare, au avut candidați slabi, nereprezentativi, aparatele de partid nu mai au puterea de mobilizare, partidele sunt desprinse de electorat. Ura împotriva lor a generat un al treilea bloc, extrem de puternic, extremist.În fața lui s-a încercat o unitate ratată, dar nici el nu mai este unit. Voturile sunt fragmentate și calificarea în finală absolut incertă.La cum arată acum procentele, cu mențiunea că oricând pot apărea modificări spectaculoase, este destul de probabil ca un loc în finala din 18 mai să fie ocupat de George Simion, ca beneficiar al celei mai mari parți din susținerea orfană pentru Călin Georgescu.Pentru celălalt loc se bat, în acest moment, trei candidați cu șanse reale și procente destul apropiate: Crin Antonescu, Nicușor Dan și Victor Ponta. Mai ales primii doi par a fi intrat într-un concurs de trăsnăi colosale, care nu sunt, de fapt, scăpări, ci socoteli.Integral pe pagina SpotMedia.La răscruce de drumuri. Cum arată scenariul ideal și cel de coșmar pentru viitorul României| ANALIZĂ (Adevărul)România se află la răscruce de drumuri, iar alegerile prezidențiale din luna mai vor decide calea pe care o luăm. Expertul în securitate Marius Ghincea avertizează că pentru prima dată de la momentul Snagov, de acum trei decenii, nu mai există decizia fermă și unanimă privind orientarea politicii externe românești și «marea strategie» a României în domeniul securității și apărării exclusiv spre SUA și UE.În 1995, la Snagov, liderii politici ai vremii s-au întâlnit și au decis că România trebuie să se integreze în NATO și Uniunea Europeană, apartenența la valorile occidentale nu mai reprezintă o certitudine. A fost momentul în care până și partidele naționaliste ale vremii, România Mare și PUNR, au spus da Europei de Vest și Americii și au întors spatele Rusiei.Expertul în securitate și politici de guvernanță, Marius Ghincea vorbește despre o mare schimbare și explică direcțiile pe care am putea să o luăm, după ce vom traversa acest moment de răscruce.Există varianta pro-occidentală, cea pro-Rusia, fie o variantă de mijloc. Pe larg în Adevărul.Analiză: Eșecul primului CSAT de după anularea alegerilor (DW)Prima ședință a CSAT după anularea primului tur al prezidențialelor de anul trecut nu a elucidat eșecul serviciilor secrete care nu au depistat din timp intervenția Rusiei în procesul electoral autohton, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.Reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și aprobat „rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024”, fără să explice cum a fost posibilă ascensiunea bruscă a extremistului Călin Georgescu și sprijinul pe care acesta l-ar fi primit din partea Rusiei, după cum au arătat documentele desecretizate de preşedinte în decembrie anul trecut. Nu există deocamdată nicio comisie parlamentară care să ancheteze activitatea Serviciului Român de Informații (SRI) sau a Serviciului de Informații Externe (SIE) din perioada campaniei electorale din 2024.Spre deosebire de Germania sau de alte state occidentale, serviciile autohtone continuă să tacă și în această perioadă în care Bruxellesul, Parisul și Berlinul avertizează asupra pregătirilor pe care le face Rusia pentru a ataca unul sau mai multe state NATO în următorii ani.Industria militară se pregătește să consume/investească 10 mld. euro pe an. Pe ce? (CursDeGuvernare)CursDeGuvernare publică o analiză în 7 puncte a perspectivei a industriei de apărare pentru următorul deceniu.România ar putea ajunge până în 2027 să aibă un buget anual de minimum 60 de miliarde de lei / 12 miliarde de euro. Asta pentru a respecta atât cerințele NATO de a asigura un minimum de 2% din PIB, dar și programul UE de întărire a industriei militare, care vede încă 1,5% din PIB.Cu alocările bugetare interne și cu fondurile de finanțare externe, România deja se pregătește, cu firme din prima linie a industriei militare, să facă drone, blindate, camioane, radare, sisteme electronice militare, pulberi pentru muniție, mitraliere și nave de patrulare.În a doua linie încep să se așeze companiile care vor reprezenta marii producători de echipamente și sisteme militare care vor fi achiziționate pentru Armata Română, de la tancurile Abrams până la avioanele F-35. Companii internaționale ca Rheinmetall, General Dynamics, Raytheon, Hanwha, BAE Systems, Lockheed Martin, au anunțat investiții.Până ca planul unei industrii militare puternice să fie credibil și în practic, realitatea nu stă neapărat bine pentru sectorul Apărării.Investițiile în fabricile din industria de apărare de stat, tărăgănate sau blocate de birocrație, contestații și indecizii (Europa Liberă)La trei ani de la atacul Rusiei asupra Ucrainei și într-un moment în care UE le cere statelor membre să-și consolideze rapid apărarea, investițiile vitale pentru apărarea României - precum fabrica de pulberi militare, liniile de producție muniție de calibru NATO 155 de mm, arme de asalt moderne - trenează. De ce?21 de fabrici de muniție, arme și vehicule militare are statul român.15 dintre ele sunt în proprietatea Companiei Naționale Romarm, adică ale Ministerului Economiei – aici se produc gloanțe, proiectile mari, arme. Restul de șase sunt subordonate tot Ministerului Economiei – ele se ocupă de producție, mentenanță, achiziții, import-export etc.Din 2023, Europa Liberă scrie constant despre incapacitatea fabricilor de stat de muniție și armament de a livra Armatei României produse compatibile cu cele ale aliaților din Alianța Nord Atlantică (NATO).Generația „experiment” 2012-2025: primii elevi care au făcut clasa pregătitoare, la gimnaziu nu au avut în niciun an manuale la timp și nici profesori formați / Liceul i-a primit fără curriculum nou, cu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară (EduPedu)Circa 100.000 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a au participat de luni, 24 martie, la probele scrise de la simularea examenului de Bacalaureat 2025, potrivit datelor de prezență ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC). 20% din această cohortă nu s-a prezentat la aceste simulări, cel puțin la proba la alegere de miercuri. Ministerul susține că sunt 123.000 de elevi înscriși în ultimul an de liceu.Este vorba de cea mai mică generație de elevi ca număr de înscriși la școală, cu un parcurs școlar marcat de abandon, stagnare curriculară și lipsa de coerență a reformelor educaționale. Deși au început școala cu un curriculum nou, centrat pe competențe, acești elevi nu au beneficiat de continuitate în liceu, din cauza blocării reformei planurilor-cadru de către politicienii care au pus liniștea funcției mai presus de elevi.Continuarea, pe pagina EduPedu.

Cât costă panourile lui Crin Antonescu. 500 de „fețe” împărțite de PSD, PNL și UDMR (Snoop) - Câți bani au primit marile partide după campaniile electorale. AUR a pierdut cea mai mare sumă din cauza sancțiunilor (HotNews) - Ce institute de sondare estimează rezultatele alegerilor prezidențiale din 4 mai. Legăturile lor cu unii politicieni (Europa Liberă) Ciolacu: România merge cu Trump până la capăt (DW)România se contrazice din nou în politica ei externă, scrie jurnalista Sabina Fati.Primul-ministru s-a declarat total de acord cu ideea Casei Albe de a opri războiul ruso-ucrainean și banii pentru Kiev, chiar înaintea plecării lui Ilie Bolojan la Paris, la summit-ul statelor reunite în Coalition of the Willing, care vor să contribuie în continuare la apărarea Ucrainei.Marcel Ciolacu este de părere că România ar putea să aibă un trimis special pentru Washington și să găsească un nou ambasador care să fie din anturajul lui Donald Trump. Această nouă orientare a premierului vine odată cu precaritatea candidaturii lui Crin Antonescu. Tot mai multe sondaje arată că nu mai are potențial de creștere, iar un eșec al candidatului susținut de PSD, PNL și UDMR ar duce la modificări atât în interiorul guvernului, cât și în fiecare dintre partide.Brusca piruetă a premierului spre Trump și discursul anti-Soros are loc cu gândul că Washingtonul ar putea să-și întoarcă fața spre el.Odată angajat în această strategie clară, Ciolacu vrea să facă ordine în jurul lui și să-i dea la o parte pe cei care l-ar putea compromite, așa a ajuns să spună că nu este „un mare fan” Hurezeanu, fiindcă ministrul de Externe „nu este în dinamica diplomației care se impune acum cu SUA”.Premierul a explicat că Emil Hurezeanu, susținut de PNL, e un diplomat „de modă veche”, un ministru foarte bun pentru UE și contextul european, dar care nu face față exigențelor lui Marcel Ciolacu pe axa București-Washington.Primul ministru ar vrea să se transforme și el într-un fel de Viktor Orban, doar că spre deosebire de premierul ungar, Marcel Ciolacu nu are planuri clare și nu știe unde vrea să-și ducă țara, el vrea doar să supraviețuiască politic. Spre deosebire de prim-ministrul Ungariei, despre care se spune că a negociat deja cu Donald Trump mutarea celor 35.000 de soldați americani de la baza germană Ramstein în Ungaria, România nu a negociat nimic.România vrea să intre în plutonul statelor care au făcut politica lui Putin, cum sunt Slovacia și Ungaria, dar în același timp să-și păstreze și eticheta din Coalition of the Willing. România vrea să stea în ambele bărci, fără principii clare, fără strategii serioase. Face doar jocul zilei, fără prea multe gânduri de viitor, cum s-a mai întâmplat în istorie. Integral pe pagina DW în limba română.Cât costă panourile lui Crin Antonescu. 500 de „fețe” împărțite de PSD, PNL și UDMR (Snoop)Panourile cu imaginea lui Crin Antonescu au început să fie montate în toate județele la mijlocul lunii martie și vor trebui înlăturate până pe 4 aprilie, data la care începe oficial campania electorală. PSD, PNL și UDMR au convenit să împartă atât cheltuielile pentru afișajul outdoor, cât și responsabilitatea pe județe. Un mare miting va fi organizat, sâmbătă, la Cluj, dar marele absent s-ar putea să fie premierul Ciolacu. „România, înainte! Crin Antonescu președinte!” este mesajul de pe panourile electorale cu care candidatul Alianței PSD-PNL-UDMR încearcă să capteze atenția votanților înaintea alegerilor prezidențiale din mai. Panourile sunt și în limba maghiară în județele unde UDMR are o bună reprezentare. Panourile lui Crin Antonescu au costat 440.000 de euro (2.2 milioane de lei), potrivit informațiilor obținute de Snoop. PSD și PNL au plătit câte 200.000 de euro. 40.000 de euro au venit de la UDMR.Câți bani au primit marile partide după campaniile electorale. AUR a pierdut cea mai mare sumă din cauza sancțiunilor (HotNews)Statul român a contribuit cu peste 600 de milioane de lei (peste 120 milioane de euro) la finanțarea campaniilor electorale din 2024, potrivit documentelor consultate de HotNews.ro. Aproape jumătate din această sumă a revenit PSD. Social-democrații au primit, după cele patru runde de alegeri din 2024, o rambursare de peste 275 de milioane de lei. PNL a încasat de la AEP, după campanii, peste 180 de milioane de lei. Partidul condus de George Simion a cerut rambursarea a 24.7 milioane de lei, dar nu a primit suma integral. Problema descoperită de AEP a fost că împrumuturile primite de candidați de la o persoană privată au depășit limita legală. Mai multe surse din instituție susțin că persoana care a împrumutat candidații AUR este Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea TV.Ce institute de sondare estimează rezultatele alegerilor prezidențiale din 4 mai. Legăturile lor cu unii politicieni (Europa Liberă)Ultimele rânduri de alegeri au prins în ofsaid institutele de sondare a opiniei publice. Cu câteva excepții, rezultatele oficiale ale alegerilor au contrazis total și exit-pollurile, și sondajele publicate cu câteva zile înainte de scrutinuri.Și la alegerile prezidențiale din 2025, estimările procentelor care ar putea fi obținute de candidați fluctuează în funcție de cine anume face cercetarea sociologică – mai ales când vine vorba despre cei care s-ar situa pe a doua poziție, adică cei care ar intra în al doilea tur de scrutin.Ale cui sunt institutele de sondare a opiniei publice:CURS - Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS S.R.L este deținut în totalitate de fostul jurnalist Iosif Buble. El este proprietar și al Online Research SRL, companie care se ocupă tot cu activitati de studiere a pieței și sondare a opiniei publice.INSCOP Research este deținut de Remus Ioan Ștefureac și Ada Cornea Luca. În 2022, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 de euro (1.615.196 de lei).Citiți pe pagina Europei Libere  și despre: SOCIOPOL și fostul purtător de cuvânt al guvernului Ponta;  Avangarde & The Center, ale sociologului Marius Pieleanu; AtlasIntel, care are sediul în Brazilia, este înființată în 2017 și e condus de un român - Andrei Roman. IMAS, deținut de un fost deputat PSD; Metro Media Transilvania & IRES, controlată de fostul vicepremier PSD.

Garantiile de securitate pentru Ucraina au fost discutate la Paris, in cadrul coalitiei voluntarilor. Liderii europeni au fost convocați de președintele Emmanuel Macron,  pentru a pune la punct  un plan concret de acțiune prin care să fie apărate interesele Kievului. Niciun militar român nu va fi trimis în Ucraina, transmite presedintele interimar, Ilie Bolojan, care a fost prezent la intalnire. Va fi schimbat Emil Hurezeanu din fruntea diplomației de la București?Soarta ministrului de Externe ar putea fi decisa maine, cand acesta va discuta cu liderii coaliţiei despre schimbarea sa din funcţie. Emil Hurezeanu  ar putea fi demis după eșecul ridicării vizelor pentru SUA. Cu cateva zile inainte sa fie inclusa in programul Visa Waiver, administratia americana a suspendat pe termen nedeterminat includerea Romaniei in program. Autoritățile din Turcia au decis eliberare a opt jurnaliști reținuți în timpul demonstrațiilorPrintre cei eliberați se află și fotograful Agenției France Presse, Yasin Akgül. Manifestațiile au intrat în cea de-a doua săptămână. Sunt considerate cele mai mari proteste din ultimii 12 ani. Valul de revoltă a început pe 19 martie, odată cu arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, pentru “corupție” și terorism”. 

Un sondaj Eurobarometru apărut marți arată lucruri interesante despre așteptările cetățenilor europeni față de Uniune. În același timp, felul în care românii au răspuns întrebărilor își are relevanța lui, inclusiv în contextul apropierii campaniei electorale. Potrivit Eurobarometrului, aproape trei sferturi dintre cetățenii UE (74%) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. Este vorba despre cele mai multe răspunsuri pozitive înregistrate vreodată la această întrebare de când a fost adresată pentru prima dată, în 1983.De asemenea, două treimi dintre cetățenii europeni doresc ca UE să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității.Imaginea Uniunii Europene în ochii cetățenilor se menține la un nivel bun. Astfel, jumătate dintre europeni au o imagine pozitivă, cu cinci procente peste nivelul înregistrat acum doi ani. Dar cu două procente sub cel înregistrat acum trei ani, în momentul invadării Ucrainei de către Rusia.Să mai spunem că numărul celor care au o imagine pozitivă despre UE a crescut cu douăzeci de procente față de toamna anului 2013.În același timp, astăzi, puțin peste o treime dintre cei intervievați au o imagine neutră față de UE și doar 15% o imagine negativă. Dar cum se raportează românii la Uniunea Europeană? În general, pozitiv, dar cu o semnificativă componentă sceptică.Mai precis, când vine vorba despre imaginea de ansamblu față de UE, românii se situează foarte aproape de media înregistrată la nivelul UE.Dacă sunt însă întrebați despre beneficiile înregistrate de țară în urma apartenenței la bloc, lucrurile devin mai nuanțate.Într-adevăr, o majoritate semnificativă, adică 70%, afirmă că România a beneficiat. Cifra este însă cu 4% mai mică decât media europeană, în timp ce 28% - un număr, totuși, semnificativ - sunt de părere că țara nu a beneficiat de pe urma statutului de membru UE, românii fiind depășiți la acest capitol al dezamăgirilor de cehi, italieni, austrieci, greci și bulgari. Contribuția UE la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalul motiv pentru care calitatea de membru este considerată benefică atunci când analizăm răspunsurile la nivel european (35%). Respondenții din România consideră că apartenența la UE este benefică în primul rând pentru noile oportunități de angajare (42%).Cât despre răspunsurile la întrebarea dacă UE trebuie să-și asume un rol mai puternic în viitor, acestea variază de la 87% în Suedia la doar 47% în România și 44% în Polonia. Și, în timp ce  aproape  din zece cetățeni ai UE (89%) afirmă că statele membre ale UE ar trebui să acționeze mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale, doar 75% dintre români cred aceasta.Ce ne sugerează cifrele din dreptul României?Mai întâi de toate, că susținerea față de Uniunea Europeană se menține la cote solide, chiar dacă în unele aspecte ne situăm puțin sub medie.Rezultatele arată că o campanie electorală îndreptată împotriva Uniunii Europene nu poate asigura victoria. În schimb, își poate găsi ecou în rândul unei părți semnificative de electorat, probabil între un sfert și o treime.

Cu ce rămâne presa europeană discuția de marți dintre Donald Trump și Vladimir Putin? Comentatorii consideră că liderul rus a obținut aproape tot ce a vrut, reușind să-l manipuleze inteligent pe liderul american.  ”Putin joacă pentru a câștiga timp, iar Trump joacă alături de el”. Iată concluzia revistei germane Der Spiegel.”Liderul rus se abține de la atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene timp de 30 de zile. Aceasta este o mică concesie pentru a evita înstrăinarea lui Trump. De fapt, Putin vrea să continue războiul”.”Trump face exact ceea ce Rusia ar vrea să facă. Și nu este nimeni care să i se împotrivească”, titrează ziarul polonez Gazeta Wiborcza.”Putin îl va modela pe Donald Trump și, în același timp, va amâna încetarea focului. Pentru ca relațiile cu SUA să devină din ce în ce mai bune și, în același timp, să creeze impresia că lipsa unui armistițiu este vina Ucrainei”.Potrivit analizei ziarului Le Monde, în ce-l privește pe Donald Trump, cu cât trece timpul mai mult, cu atât promisiunile sale de rezolvare instantanee a conflictului se estompează”.În același timp,”chiar și la nivel simbolic, Casa Albă își trădează ardoarea pentru o apropiere de Kremlin. Donald Trump a susținut ideea lui Vladimir Putin de a organiza meciuri de hochei în Statele Unite și Rusia, se menționează în comunicatul Rusiei. Încălzirea relațiilor prin sport este un procedeu clasic al diplomației internaționale. Dar luarea în considerare a acestui instrument cu o țară vinovată de crime de război masive în Ucraina, când conflictul este departe de a fi încheiat, indică clar prioritățile Casei Albe”.Pentru Die Zeit, „Putin a reușit să-i ofere concesii minime lui Trump drept progres pe calea păcii”. Pentru președintele rus, „această convorbire a avut ca scop în primul rând să se elibereze de dilema pe care i-o pune oferta americano-ucraineană de încetare a focului fără condiții prealabile. Un răspuns pozitiv l-ar fi lipsit de influența militară asupra Ucrainei chiar înainte de începerea negocierilor de pace. Dar un „nu” clar ar fi putut să-l enerveze pe Trump, cu consecințe greu de prevăzut”. (Sursa: Courrier International).El Mundo este de părere că ”Putin, un agent veteran al KGB-ului, abil în a citi mințile rivalilor săi, a arătat că știe să-l manipuleze pe Trump, mascându-și ego-ul și jucându-se cu fleacuri imaginare precum „miile de soldați ucraineni care au fost salvați doar datorită lui Trump”.Analistul consultat de ziarul spaniol spune că "Putin îl ia ostatic pe Trump și își menține pozițiile maximaliste. Noul grup de lucru SUA-Rusia privind Ucraina continuă să țină Ucraina și Europa la dispoziția celor mari. Trump va vinde acest dezechilibru ca un succes, iar Putin va fi mulțumit”.Dar Europa? – întreabă Le Figaro, referindu-se la comunicatele de la Casa Albă și de la Kremlin.Ei bine, ”cuvântul nu este scris, nici în engleză, nici în rusă. „Liderii și-au confirmat intenția de a continua eforturile de a realiza o reglementare bilaterală”, au scris chiar rușii.

Alegeri prezidențiale 2025 | Cine (re)intră în cursă și ce averi au candidații (Europa Liberă) - „Colectivul” Macedoniei de Nord. De ce se repetă aceeași rețetă a dezastrului la incendiile din cluburi (Panorama) - Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești! Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin (Republica) - „Nimic nu este avantajos pentru Kiev. Negocierile au pornit și merg cât se poate de prost” / „Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”. Analiza discuției Trump-Putin nu dă vești bune Europei (HotNews) Cine va face pușcărie pentru dezmățul lui Iohannis? (SpotMedia)Desecretizarea de către președintele interimar Ilie Bolojan a cheltuielilor pentru deplasările externe ale lui Klaus Iohannis în cei 10 ani de mandat este un act sanitar. Și de transparență, și de legalitate, și de asanare a unei nesimțiri care depășește orice imaginație.Pe scurt, în cei 10 ani dl Iohannis a cheltuit pentru deplasările domniei sale peste 113 milioane de lei, adică aproape 23 de milioane de euro.Banii aceștia includ închirierea și operarea avioanelor de lux. Au fost doar zboruri cu regim special, niciunul de linie, dar și ciocoismul extrem al escalelor de Uber aerian la Sibiu, pentru a fi ridicată și lăsată consoarta.Nimic nu justifică asemenea dezmăț pe bani publici.Dl Iohannis a cheltuit 3,5 milioane de lei pe Hakuna Matata și în Safari prin Kenya. 7,5 milioane de lei că să fie primit de viceprimarul din Rio de Janeiro. 7 milioane de lei pentru turneul în Japonia și Singapore. Până și o vizită de o zi la Sofia a costat 50.000 de euro.Niciodată dl Iohannis nu a luat după el delegații de oameni de afaceri. Eventualii miniștri din delegație veneau separat, cu o cursă de linie.Situația tragică a României, ascensiunea extremiștilor sunt consecințe directe ale mandatelor Iohannis, ale dezamăgirii și frustrării provocate oamenilor inclusiv prin luxul opulent sfidător și secretizarea cheltuielilor în spatele cărora oamenii bănuiau sume exorbitante.  Dl Iohannis nu este singurul vinovat pentru această ticăloșie fără margini. El este profitorul, desigur, însă împarte vina cu armata de slugi care nu au îndrăznit să se opună, atrage atenția jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.Alegeri prezidențiale 2025 | Cine (re)intră în cursă și ce averi au candidații (Europa Liberă)Mai sunt 47 de zile până la primul tur al alegerilor prezidențiale reluate după anularea celor din noiembrie 2024. Și se apropie de final una dintre cele mai importante etape - înscrierea și validarea candidaților. 18 martie este ultima zi în care se pot formula contestații la CCR privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale.Pe 20 martie, Biroul Electoral Central (BEC) va publica lista finală cu aspiranții la Palatul Cotroceni. Iar pe 22 martie e stabilită ordinea candidațior pe buletinul de vot.Campania electorală începe pe 4 aprilie.Europa Liberă reține că s-au înscris în cursă 21 pretendenți, iar pe lista BEC a candidaților ale căror dosare au fost admise sunt 12 persoane. Cinci au candidat și la scrutinul precedent, cel din noiembrie 2024. Iar patru sunt candidați independenți.„Colectivul” Macedoniei de Nord. De ce se repetă aceeași rețetă a dezastrului la incendiile din cluburi (Panorama)59 de morți, aproape 200 de răniți, peste 20 de suspecți audiați, șapte zile de doliu și o națiune cu 1,8 milioane de oameni în stare de șoc. Așa arată fotografia la minut a dezastrului din clubul Pulse, din Macedonia de Nord. Rețeta dezastrului de la Kočani ne este mult prea familiară. Românii au trăit-o pe pielea lor, acum 10 ani, în tragedia de la Colectiv, din București.Un club deschis într-un fost depozit de covoare, care primise o autorizație de funcționare în condiții îndoielnice, în care s-au folosit ilegal materiale pirotehnice în timpul unui concert al unei trupe cu care nu se încheiase niciun contract, într-o clădire a cărei singură protecție la incendiu erau două extinctoare și o singură cale de acces pentru un public de aproximativ 500 de oameni. Sună cunoscut?Totuși, prima mare diferență între catastrofa din Pulse și cea din Colectiv este că autoritățile din Macedonia de Nord au înțeles din prima clipă că nu pot gestiona singure amploarea dezastrului. Au cerut imediat ajutorul Uniunii Europene, prin activarea Mecanismului de Protecție Civilă, pentru a transporta zeci de pacienți în alte țări unde li se poate oferi tratamentul necesar. Nouă țări au oferit sprijin imediat. Inclusiv România, care a intermediat luni, cu un avion militar, transferul a patru răniți în Lituania, lucru confirmat și de Comisia Europeană.Integral pe pagina Panorama.Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești! Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin (Republica)Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești!Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin din 18 martie.Ambii au cumpărat timp: pentru a scăpa de Zelenski și pentru a slăbi poziția europeană!Rusia primește cadou un acord de 30 de zile pentru oprirea bombardamentelor asupra infrastructurii energetice, în condițiile în care Rusia are deja 12 rafinării avariate. Iar Ucraina tocmai ce a anunțat două noi arme: o dronă cu autonomie mare și o rachetă ucraineană care poate ajunge adânc în teritoriul rus. Și se va discuta încetarea focului pe Marea Neagră, unde oricum rușii au pierdut multe nave. În schimb, Trump, care în fiecare zi plânge pentru victimele războiului la televizor, nu a reușit să obțină un acord pentru a opri atacurile asupra civililor. Să nu mai moară ucraineni în spitale, în școli, în instituții și în magazine sau locuințe.Comunicarea rusă vorbește de condiționarea Ucrainei pentru acordul american, de a nu mai cumpăra sau primi armament și renunțarea la pregătirea militară. Orice ajutor militar sau informațional pentru Ucraina trebuie să fie oprit. Condiții care nu se regăsesc în comunicatul Casei Albe. Integral, în Republica.„Nimic nu este avantajos pentru Kiev. Negocierile au pornit și merg cât se poate de prost” / „Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”. Analiza discuției Trump-Putin nu dă vești bune Europei (HotNews)Iulia Joja, profesoară adjunctă la universitățile Georgetown și George Washington din SUA, nu vede nimic avantajos pentru Ucraina în discuțiile SUA-Rusia.Într-un dialog purtat cu HotNews după convorbirea Trump-Putin, experta în securitate a arătat că întreaga negociere „este o glumă pentru orice negociator”, din moment ce SUA s-au arătat gata de la bun început să ofere Rusiei toate concesiile posibile. Pentru Trump, spune ea, ironic, nimic nu este însă un eșec.  „Din punct de vedere factual, negocierile au pornit și merg cât se poate de prost. Dar ne așteptăm să vedem în continuare ca Trump să se înfățișeze drept mare negociator și câștigător”.„Prin condițiile pe care le impune pentru un armistițiu total, Rusia arată, pur și simplu, că nu și-a modificat cerințele maximaliste”. „Atunci, în aceste condiții actuale, vedem Rusia încercând să solicite o capitulare a Ucrainei. Iar aceștia sunt pașii absolut necesari către capitulare”. „În România, rămâne același calcul valabil ca până acum. Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”.

Încetarea parțială a focului, convenită în timpul convorbirii telefonice dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, nu este deloc de natură a-i liniști pe europeni. Ei continuă să se teamă de un atac masiv al Rusiei. Și se pregătesc pentru ce-i mai rău. Nu a fost deloc un sentiment de ușurare. Concluziile discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin au fost primite în cancelariile europene cu un amestec de scepticism și teamă.Încetarea focului trebuie să fie „verificabilă”, cu ucrainenii „în jurul mesei”, a avertizat imediat președintele francez Emmanuel Macron după discuția dintre Trump și Putin.Într-o declarație comună în urma primirii președintelui francez, la Berlin, de către cancelarul german Olaf Scholz, cei doi lideri europeni au asigurat că Ucraina poate conta pe continuarea ajutorului militar european. Ceea ce sugerează că, din punctul de vedere franco-german, pacea nu este deloc aproape.Declarația a venit în aceeași zi în care parlamentul german, Bundestag, a aprobat un plan istoric de înarmare, de 500 de miliarde de euro.Amenințarea rusă privește toate țările europene, iată avertismentul președintelui Consiliului European, Antonio Costa, într-un interviu acordat marți Agenția France-Presse.Antonio Costa, care prezidează organismul ce-i reunește pe șefii de state și de guverne, a declarat că „vecinii Rusiei sunt preocupați de amenințarea militară reprezentată de Rusia”. Costa a spus că „este esențial ca toată lumea să înțeleagă că această amenințare este colectivă”.”Rusia se pregătește pentru o confruntare cu democrațiile europene în timp ce Statele Unite își schimbă atenția către regiunea Indo-Pacific”. Este declarația-avertisment făcută marți de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs ținut la Academia Militară Regală de la Copenhaga.Potrivit șefei Comisiei Europene, Rusia și-a extins masiv capacitatea de producție militaro-industrială”, în timp ce ”se pregătește pentru confruntarea viitoare cu democrațiile europene”.Europa trebuie să se înarmeze rapid pentru a stabili o descurajare credibilă până în 2030, a mai spus Ursula von der Leyen. Comisia Europeană urmează să își prezinte astăzi „Cartea albă” privind apărarea, ca parte a strategiei sale de înarmare a Europei. Iar joi va avea loc un summit european pe aceeași temă.Un mesaj în aceeași direcție a venit de la înalți diplomați din Letonia și Estonia, aflați la o conferință pe teme de securitate din capitala indiană New Dehli.Ei au avertizat că Vladimir Putin nu este de fapt interesat de niciun acord de pace semnificativ.„Nu există măcar un singur indicator că Rusia dorește pace”, a spus Baiba Braže, ministrul de externe al Letoniei.În timp ce Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei spune că Rusia cu siguranță ”nu și-a schimbat niciunul dintre obiective”.Aceste avertismente subliniază un sentiment profund de neliniște în capitalele europene atât cu privire la adevăratele dorințe ale Rusiei cât și față de adevărata capacitate de negociere cu care se laudă Donald Trump.Ceea ce europenii înțeleg – nu se știe dacă și președintele Trump - este natura războiului de agresiune declanșat de Vladimir Putin. Este un război împotriva aspirațiilor europene ale Ucrainei. Și un război împotriva democrațiilor europene în general.Iar marele semn de întrebare este dacă un asemenea război civilizațional poate fi oprit prin concesii teritoriale sau aranjamente economice. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională a reacționat imediat după aflarea primelor detalii despre convorbirea dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin. Comentatorii văd rezultatele ca fiind sub așteptările ridicate inițial de președintele american. ”Apelul a făcut parte dintr-o miză mare a lui Trump, expusă la începutul mandatului său, de a negocia un acord de pace”, amintește The Washington Post.Un ”semi-armistițiu”, este de părere ziarul francez Les Echos.”Rezultatul este departe de a opri toate operațiunile militare, navale, aeriene și terestre după trei ani de război, așa cum au convenit marțea trecută în Arabia Saudită înalții oficiali ai Casei Albe cu omologii lor ucraineni”.”Liderii europeni avertizează că discursul lui Putin despre pace este un miraj”, titrează Politico.”Aceste avertismente subliniază un sentiment profund de neliniște în capitalele europene cu privire la cât de departe poate ajunge Trump, care se prezintă drept cel mai bun negociator, în încheierea unui acord de pace viabil cu Putin”.După schimbul de aproape trei ore, Kremlinul a descris conversația ca fiind „detaliată și sinceră”, în timp ce Washingtonul a apreciat „beneficiul imens” al unei relații „mai bune” cu Rusia, transmite Le Figaro.”Nu există un acord privind încetarea generală a focului”, observă și Der Spiegel. ”Dar președintele Rusiei este aparent pregătit să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice pentru moment.Potrivit Kremlinului, Putin i-a pus lui Trump condiții pentru o încetare a focului cuprinzătoare. De exemplu, livrările de arme către forțele armate ucrainene și schimbul de informații ar trebui să înceteze”.The Times notează că ucrainenii au reacționat cu scepticism:”Un ofițer superior al serviciilor secrete ucrainene, care sperase că alegerea lui Trump ar putea forța încetarea războiului, s-a întrebat de ce președintele american nu a făcut eforturi mai mari pentru a obține acordul complet de încetare a focului și nu a luat măsuri, având în vedere că Putin a refuzat să înceteze lupta la sol”.Reuters nu uită să precizeze că schimbarea de abordare din Statele Unite îi îngrijorează pe aliații europeni.”Ucraina și aliații săi occidentali au descris de mult timp invadarea Ucrainei de către Rusia drept un atac imperialist, iar Zelenski l-a acuzat pe Putin că a prelungit în mod deliberat războiul.Zelenski, care a sosit marți în Finlanda, spune că suveranitatea Ucrainei nu este negociabilă și că Rusia trebuie să predea teritoriul pe care l-a ocupat. El spune că ambițiile Moscovei nu se vor opri la Ucraina dacă i se permite să păstreze teritoriul pe care l-a acaparat”.Potrivit BBC, armistițiul asupra infrastructurii energetice ”va veni ca o ușurare pentru civilii ucraineni obosiți de război. Din punct de vedere militar, s-ar putea însă să nu fie neapărat în interesul Ucrainei.În timp ce forțele sale terestre s-au retras, atât în ​​Kursk, cât și în părți din prima linie din Ucraina, atacurile sale cu drone cu rază lungă de acțiune au reușit o mulțime de lovituri directe asupra instalațiilor petroliere rusești. Acest lucru a avut, la rândul său, un impact asupra logisticii militare ruse, dar acum va trebui să se întrerupă”.

„Președintele rus nu vrea pace, iar Trump nu își poate permite ca un ucigaș în masă laș să câștige,” iată declarații făcute de fostul premier britanic, Boris Johnson pentru Daily Mail și citate de presa ucraineană. Jurnaliștii din Ucraina mai scriu că nimeni nu are încredere că Rusia va respecta un acord de încetare a focului și va recurge la provocări. După Acordurile de la Minsk, Putin și-a încălcat cuvântul de cel puțin 25 de ori.  „Experiența ne arată că trebuie să ne așteptăm la provocări din partea Rusiei,” este un titlu din pravda.com.ua care citează un interviu acordat pentru presa ucraineană de ministrul afacerilor externe, Andriy Sybiga.„Experiența noastră amară a procesului de la Minsk” și a încetării focului stabilit la acea vreme, au fost cel puțin 25 (înțelegeri privind încetarea focului, n.r.) arată că (...) ar trebui să ne așteptăm imediat la provocări din partea rusă,” adaugă oficialul ucrainean.„Deci avem nevoie de un mecanism eficient de control obiectiv”, a spus Sybiga și a precizat că Ucraina a început deja să formeze o echipă națională „responsabilă cu dezvoltarea modalităților, a algoritmilor care să asigure acest proces”.„Putin nu vrea pace, iar Trump nu își poate permite ca un ucigaș în masă laș să câștige,” a declarat fostul premier al Marii Britanii, Boris Johnson într-un articol pentru pentru Daily Mail, citat de publicația Dzerkalo Tyzhnia (Oglinda Săptămânii în limba ucraineană).Condițiile de pace ale lui Putin nu sunt doar inacceptabile, ci arată și o lipsă de respect pentru dreptul internațional, spune Boris Johnson care subliniază că obiectivele Rusiei în acest război rămân neschimbate: Kremlinul urmărește să elimine independența Ucrainei, să stabilească un regim pro-rus la Kiev și să recâștige controlul asupra teritoriilor care au făcut parte odată din URSS. În plus, Moscova vrea să submineze unitatea NATO și să pună sub semnul întrebării influența Statelor Unite în lume.„Mai presus de toate, Putin vrea să ridiculizeze Statele Unite și să submineze hegemonia americană”, a mai spus Boris Johnson.Cum fentează protestatarii georgieni amenzile Umbrelă, pălărie de marinar, ochelari de soare și multe altele: participanții la proteste sunt mai inteligenți decât „camere inteligente,” citim în radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană. Siteul publică un articol despre felul în care protestatarii încearcă să evite amenzile impuse de autoritățile pe care nu le recunosc, împotriva celor care protestează.„Amenda pentru blocarea unui drum este de 5000 GEL, cea de acoperire a feței este de 2000 GEL. Aș prefera să fiu amendat pentru că mi-am acoperit fața”, explică Nino în vârstă de 47 de ani, care a participat la protestele din ultimele săptămâni purtând mască, șapcă și glugă deasupra.În ciuda modificărilor aduse legii adunărilor și demonstrațiilor, care interzice, printre altele, acoperirea feței, majoritatea participanților la demonstrații au protestat recent de-a lungul bulevardului Rustaveli din Tbilisi cu fețele acoperite.Una dintre participantele la demonstrații, care iese în fiecare seară pe Bulevardul Roustavéli mărturisește: „Poate că arăt puțin ridicol, dar în mijlocul unui protest, orice este acceptabil ca deghizare. Nu trebuie să permitem ca amenzile contra noastră să îmbogățească statul, care folosește banii primiți nu pentru dezvoltarea țării, ci pentru propria bunăstare. Dacă am realizat ceva, fie că este vorba de sancțiuni, nerecunoașterea alegerilor, un guvern și un președinte ilegitim, este pentru că oamenii protestează continuu împotriva alegerilor trucate de acest guvern”, a spus femeia.Veaceslav Platon a fost arestat de autoritățile britaniceControversatul om de afaceri Veaceslav Platon, cercetat în R. Moldova în mai multe dosare penale, inclusiv în „Laundromat”, se află în custodia autorităților britanice. Precizarea a fost făcută de Violina Moraru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale (PG), la solicitarea Ziarului de Gardă.Cererea privind extrădarea lui Veaceslav Platon, transmisă de PG autorităților britanice, urmează să fie examinată la mijlocul lunii aprilie.Veaceslav Platon, aflat de mai mulți ani la Londra, a fost reținut pe 13 martie de către autoritățile britanice pentru a fi extrădat în R. Moldova. Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Presa din întreaga lume prefațează discuția telefonică dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, programată pentru marți. Comentatorii remarcă optimismul lui Donald Trump dar atenționează asupra condițiilor maximale puse de Moscova. Apelul, programat pentru marți, va fi prima conversație cunoscută între cei doi lideri de când Putin a stabilit numeroase condiții pentru încetarea focului cu Ucraina, scrie The New York Times.Potrivit cotidianului spaniol El País, Donald Trump „este optimist cu privire la acceptarea de către Moscova a armistițiului” și consideră că părțile „au șanse foarte bune” de a ajunge la un acord. (Sursa: Toute l'Europe).Înaintea discuțiilor cu liderul rus Vladimir Putin, președintele american Donald Trump a sugerat că va solicita concesii teritoriale din partea Ucrainei, notează Firstpost.USA Today amintește că  ”Vladimir Putin a vorbit în repetate rânduri despre necesitatea de a elimina ceea ce el descrie drept „cauzele fundamentale” ale războiului. El se referă la expansiunea NATO în Europa de Est și pune sub semnul întrebării însuși conceptul de suveranitate ucraineană. Putin a spus că orice acord de încetare a focului va trebui să includă încetarea livrărilor de arme occidentale către Ucraina”.„Întrebat ce concesii așteaptă de la Vladimir Putin, președintele SUA a răspuns că o mare parte a discuției se va concentra pe revendicări teritoriale”, relatează Der Spiegel.După cum notează revista franceză Le Point, ”Rusia ar putea cere garanții că aderarea Ucrainei la NATO va fi exclusă din orice acord de pace, după cum a declarat Alexander Grushko, ministrul adjunct de externe al Rusiei, pentru presa rusă Izvestia.Și tot în Franța, Le Parisien observă că ”Vladimir Putin a stabilit până acum condiții maximaliste pentru încheierea conflictului, cum ar fi cedarea din partea Ucrainei a cinci regiuni anexate de Moscova, abandonarea ambițiilor sale de a adera la NATO și dezmembrarea guvernului ucrainean”În comentariul său, BBC remarcă tonul optimist al comentariilor care vin de la Moscova în perspectiva discuției dintre liderii rus și american: ”Viceministrul rus de externe Alexander Grushko tocmai a acordat un lung interviu ziarului Izvestia în care susține că războiul din Ucraina a arătat că NATO și UE au „subestimat” Rusia.În ceea ce privește forțele de menținere a păcii, chiar dacă Marea Britanie și UE vorbesc despre asigurarea unei posibile încetări a focului, Rusia spune „nu” oricăror trupe NATO sau UE desfășurate pe teren.Toate acestea ilustrează o presupusă agresiune occidentală împotriva Rusiei”.Dar Rusia ”ignoră în mod deliberat dovezile agresiunii reale - Crimeea în 2014, atacul cu agent neurotoxic de la Salisbury din 2018, multiple acte de sabotaj și altele.Dar nimic din toate acestea nu sună ca un mesaj al unei țări aflate sub presiune sau care se pregătește să facă concesii.Se pare mai degrabă că Rusia crede în prezent că ea face cărțile”. 

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Cum va răspunde Kremlinul propunerii de armistițiu înaintate de Statele Unite și acceptate de Ucraina? Presa internațională analizează situația, după ce Vladimir Putin a spus că inițiativa trebuie analizată mai mult timp. Pentru unii comentatori, Rusia se află acum într-o situație mai favorabilă. După cum comentează The Wall Street Journal, Kremlinul îl pune pe chiriașul Casei Albe, „care s-a autoproclamat un as al negocierilor”, într-un „impas al propriei creații”.După ce a insistat că Vladimir Putin dorește pacea și a făcut presiuni pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să susțină armistițiul de 30 de zile, Trump se află acum în situația de a „trebui să decidă dacă va impune noi sancțiuni Moscovei, așa cum s-a angajat”.Dar „pedepsirea Moscovei ar putea adăuga un alt obstacol în calea deja anevoioasă către un acord de încetare a focului” și ar putea pune în pericol „obiectivul mai larg al Casei Albe de a îmbunătăți relațiile cu Rusia”.Le Figaro vorbește despre jocul de poker diplomatic dintre Trump și Putin:”Președintele american, convins că omologul său rus este dispus să facă pace, se trezește acum în fața unei dileme. Unii parlamentari republicani îl încurajează să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei pentru a exercita asupra acesteia o presiune comparabilă cu cea pe care a folosit-o împotriva Ucrainei după întâlnirea dezastruoasă cu Volodimir Zelenski”.Deutsche Welle citează experții aliniați Kremlinului, care cred că condițiile lui Putin ar putea fi acceptabile pentru Trump. „S-ar putea ca SUA să fie de acord cu cererea de embargo asupra armelor, înaintată de Moscova, pentru că Trump nu vrea să mai cheltuiască bani americani pe Ucraina”, a scris politologul de la Moscova Serghei Markov pe canalul său Telegram.El a continuat speculând că mobilizarea continuă în Ucraina este atât de nepopulară încât oprirea acesteia ar putea întări de fapt guvernul ucrainean.”Dar SUA furnizează din nou arme Ucrainei, după o scurtă pauză. Și mobilizarea este încă singura modalitate prin care Ucraina își poate menține apărarea. Prin urmare, pare puțin probabil ca Ucraina să fie de acord cu acești termeni”, consideră  publicația germană.The Conversation consideră la rândul său că Rusia se află acum într-o poziție mai favorabilă:”Dacă Putin ar respinge propunerea actuală, el nu ar risca doar resetarea mai amplă a relațiilor dintre SUA și Rusia, dar ar putea pierde și avantajul actual pe câmpul de luptă. Acest lucru se datorează faptului că o creștere a capacităților militare ucrainene ar schimba probabil echilibrul de putere, cel puțin în unele părți ale frontului.Scenariul cel mai probabil este o abordare rusă în două direcții. Este posibil ca Kremlinul să se angajeze cu privire la propunerea americană de încetare a focului, care a fost acum acceptată de Ucraina, în timp ce va face eforturi intense pentru noi câștiguri teritoriale înainte de încheierea discuțiilor cu SUA.Configurația particulară a negocierilor joacă și aici în mâinile Kremlinului. În lipsa unor discuții directe între Kiev și Moscova, Washingtonul trebuie să balanseze între cele două părți, încercând să reducă decalajele printr-un amestec de diplomație și presiune. Acest lucru a funcționat destul de bine cu Ucraina până acum dar este mult mai puțin sigur că această abordare va da roade similare cu Rusia”.Marea întrebare privind Ucraina: este Trump gata să-l împingă pe Putin în pace?, se întreabă The Guardian.Întrebarea decisivă va fi dacă Trump este sau nu pregătit să împingă cu adevărat Moscova atunci când amploarea „nuanțelor” lui Putin devine clară. Putin și-a prezentat poziția negociatorului lui Trump, Steve Witkoff, în discuții cu ușile închise, joi, la Moscova. Într-o tactică veche, el a subliniat dinamica de putere a întâlnirii, ținându-l pe Witkoff să aștepte timp de opt ore înainte de a-l primi pentru discuții. Într-o postare de ieri pe social media, Trump a insistat că „nu a fost deloc așteptat”, acuzându-i pe cei care au sugerat altfel că sunt „degenerați bolnavi”.Dacă, împotriva șanselor, Trump îl poate convinge pe Putin să fie de acord cu încetarea focului de 30 de zile, discuțiile vor trece apoi la întrebarea mai dificilă cum să transforme asta într-o pace durabilă. Chiar și înainte de asta, ar exista problema cum este monitorizată o astfel de încetare a focului, de-a lungul liniei de front, lungă și instabilă.

Presa internațională comentează răspunsul lui Vladimir Putin la propunerea americană privind un armistițiu de 30 de zile în războiul din Ucraina. Un ”da”, dar cu condiții. Comentatorii se întreabă dacă liderul rus este într-adevăr gata pentru pace. The Moscow Times observă că ”declarațiile lui Putin au venit la câteva zile după ce Ucraina a fost de acord cu o încetare a focului de 30 de zile, intermediată de SUA, în timpul negocierilor din Arabia Saudită. Kremlinul spune că așteaptă mai multe detalii de la oficialii Casei Albe înainte de a indica dacă va accepta propunerea”.Referindu-se la condițiile puse de Rusia, CNN remarcă faptul că ”nu este pentru prima dată când Putin cere eliminarea a ceea ce el numește „cauzele fundamentale” ale războiului; Kremlinul a susținut anterior că însuși actualul guvern ucrainean este parte din cauza principală”.Le Figaro notează că ”lui Vladimir Putin i-ar fi fost greu să închidă frontal ușa propunerii americane, dat fiind riscul de a părea mai războinic decât Zelenski. Și nimeni nu se aștepta ca liderul de la Kremlin, în timp ce se află într-o poziție puternică pe teren, să aprobe o suspendare a luptei fără a atașa condiții prohibitive”.Potrivit comentatorului BBC ”Vladimir Putin pare să fi identificat punctele slabe ale propunerii americane de încetare a focului și, în mod caracteristic, le exploatează pentru a-i arunca „mingea” înapoi lui Trump, pentru a folosi metafora preferată a americanilor în acest sens.Putin spune că acceptă principiul încetării războiului pentru a evita acuzația de a fi sabotorul. Dar el invocă o încetare a focului în condițiile sale, așa că îi aruncă lui Trump o serie întreagă de întrebări despre natura armistițiului propus, în special în ceea ce privește eventualele retrageri de trupe ucrainene”.„Donald Trump se înșală când consideră că o încetare comună a focului ar fi un pas uriaș către încheierea războiului dintre Moscova și Kiev”, este de părere editorialistul ziarului Le Monde: ”Din spectrul de motive pe care le-a invocat Putin pentru a-și justifica războiul reiese – implicit și uneori explicit – vechiul spirit imperial rus.În această „străinătate apropiată” a fostelor republici sovietice - Belarus, Georgia și, cu atât mai mult, Ucraina - Moscova intenționează să-și recreeze zona de influență.Nicio putere pro-occidentală la Minsk, Tbilisi și Kiev, nimic care să scape de o formă de tutelă a Kremlinului; nici să existe vreun contra-model care, prin contagiune, să poată pune în pericol autocrația de la Moscova.Problema este militară: Moscova intenționează să revizuiască arhitectura de securitate în Europa. Dar este și politică: regimului Putin îi este mai frică de democrație decât de NATO.Pe toate aceste puncte, negocierea privind viitorul Ucrainei, dacă va avea loc, va fi adevăratul test al orientării strategice a Statelor Unite ale lui Trump.Loialitate sau ostilitate față de aliații din tabăra occidentală? Apărarea privilegiilor superputerilor de astăzi? Soarta Occidentului colectiv este pe masă”. 

Un institut economic german a calculat sumele care au fost acordate ca ajutor Ucrainei. Tema este controversată, iar valorile care circulă în mediul politic sunt foarte diferite. Analiza institutului Kiel arată că Uniunea Europeană a ajutat mai mult Ucraina decât SUA. Una dintre temele confuze din ultimele luni este cea a ajutorului acordat Ucrainei. La nivel înalt, au fost vehiculate o serie de cifre care, însă, sunt contestate fie de către americani, fie de europeni. În acest context, Institutul german Kiel pentru Economie Mondială a calculat ajutoarele acordate de state Ucrainei.Astfel, în perioada ianuarie 2022 - decembrie 2024, „harta” ajutoarelor este următoarea: Statele Unite – 114 miliarde de euro, Germania -28 miliarde, Marea Britania – 15 miliarde , Franța – 14 miliarde, Japonia -10,5 miliarde, Italia – 10 miliarde, Olanda – 9,7 miliarde, Danemarca – 9 miliarde, Canada – 8 miliarde, Suedia -7 miliarde de euro.Trebuie spus că statele din afara Uniunii Europene au oferit ajutoarele, fiecare în parte, în mod bilateral. În cazul statelor membre, ajutorul acordat Ucrainei se divide în două componente, una bilaterală, alta alocată prin instrumentele financiare create de Uniunea Europeană. Este vorba despre mai multe mecanisme de finanțare, precum Facilitatea europeană pentru pace, Mecanismul de asistență macrofinanciară sau Banca Europeană pentru Investiții (BEI).Trebuie remarcat că în total valoarea ajutorului acordat de Uniunea Europeană este mai mare decât cel al SUA. Ceea ce arată că abordările președintelui american sunt pe de o parte, exagerate, iar, pe de altă parte, de-a dreptul incorecte.La nivel european, ajutoarele cumulate au atins nivelul de aproximativ 134 miliarde de euro, ceea ce însemană o sumă mai mare decât cea alocată de Statele Unite. Pentru a avea un ordin de mărime, să spunem că ajutorul european pe parcursul a trei ani este aproximativ egal cu jumătate din PIB-ul României.Prin Facilitatea europeană pentru pace au fost alocate 50 miliarde de euro, iar un împrumut de 45 de miliarde de euro a fost finanțat din veniturile obținute din activele rusești imobilizate.La nivel militar, acordul de cooperare în domeniul securității semnat în februarie 2024 de către președinții Zelenski și Macron este valabil pentru o perioadă de 10 ani. De exemplu, Franța a înființat un fond de sprijin pentru Ucraina prin care se finanțează, printre altele, producția pentru Ucraina a tunurilor Caesar. Totodată, o serie de IMM-uri franceze din domeniul energiei, infrastructurii, sănătății, aprovizionării cu apă, deminării sau construcțiilor de locuințe au câștigat proiecte finanțate din fondul de sprijin al Ucrainei. În același timp, să nu uităm că Ucraina și Marea Britanie au semnat un tratat pe 100 de ani.Institutul german Kiel face și o statistică, pe țări, pentru trei capitole de ajutor și anume militar, financiar și umanitar. Statele Unite au acordat în majoritate ajutor militar, Uniunea Europeană are doar ajutor financiar și umanitar, ajutorul german cuprinde toate cele trei categorii, dar cea mai parte este constituită de cel militar. În rest, statele au proporții diferite în ceea ce privește cele trei componente ale ajutorului pentru Ucraina.În concluzie, studiul Institutului Kiel arată că Ucraina a primit ajutor, militar, financiar sau umanitar de la 41 de state, state membre ale Uniunii Europene, dar și membri ai G7, grupul țărilor industrializate. De menționat că analiza a ținut cont doar de ajutoarele acordate de la guvern la guvern, donațiile private sau cele de la organizații financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional, nu sunt incluse în studiu. Dincolo de cifre, această analiză este importantă pentru că pune la locul lor statele care au ajutat Ucraina și face ordine asupra unei întrebări care se aude tot mai des: cine a plătit mai mult pentru Ucraina?

Elena Lasconi si-a depus astazi candidatura pentru prezidentialele din mai, spunind ca le multumeste si colegilor care o critica. Sunt pareri impartite in USR pe acest subiect. In timp ce unii membri o sustin pe lidera USR, Allen Coliban, vicepreședinte al formatiunii, îi cere public Elenei Lasconi să se retragă din cursa pentru Cotroceni. El spune ar fi un „adevărat miracol” ca aceasta să ajungă la 20% până în luna mai.    Kremlinul anunţă că refuză o încetare temporară a foculuiO încetare temporară a focului ar oferi Ucrainei un „respiro”, a declarat Kremlinul, argumentând astfel refuzul său de a accepta un armistiţiu. Rusia adauga ca doreşte un acord pe termen lung care să ţină cont de interesele sale. Declaratiile vin în contextul în care emisarul special al președintelui Donald Trump a ajuns astazi la Moscova pentru discuții cu oficiali ruși. Marcel Ciolacu: Nu impozitează nimeni tranzacţiile între rudeNu impozitează nimeni tranzacţiile între rude. ANAF îi verifică pe cei fără venituri declarate, dar care trimit sume mari de bani şi nu pot să le justifice, clarifica premierul Marcel Ciolacu. În spaţiul public au apărut temeri şi declaraţii cu privire la impozitarea, chiar cu 70%, a transferurilor de bani între părinţi şi copii. 

Cum s-a văzut de pe scena politică românească schimbul dur de replici din Biroul Oval ? Abordările liderilor români au fost diverse și ele trebuie citite în cheie electorală. Nu este de mirare că politicieni precum Elena Lasconi sau Nicușor Dan s-au situat ferm de partea președintelui Zelenski. Mesajul lor este în linie cu electoratul tradițional de centru-dreapta, cu vederi puternic pro-europene și sensibil la soarta Ucrainei.Doi lideri importanți au preferat discreția. Unul este șeful guvernului, liderul PSD, Marcel Ciolacu. De asemenea, președintele AUR, George Simion.Chestionat de reporteri la mitingul de sâmbătă – asupra căruia vom reveni – George Simion s-a eschivat, motivând că a fost prea ocupat cu organizarea protestului pentru a mai putea urmări ceea ce a șocat o lume întreagă.Celălalt exponent al extremei drepte, Călin Georgescu, și-a exprimat de asemenea susținerea pentru administrația Trump.Surprinzător pentru mulți, candidatul coaliției, Crin Antonescu a scris pe contul său de socializare că se situează de partea administrației Trump și că susținerea pentru Ucraina a fost ”conjuncturală”.Cum să interpretăm aceste mesaje? În cheie electorală.Liderul PSD și candidatul la președinție al coaliției privesc insistent către electoratul naționalist, nostalgic și izolaționist, pe care nu vor să și-l ostilizeze și pe care îl curtează. În plus, ei se tem că o poziționare prea fermă de partea Ucrainei ar supăra chiar o parte din electoratul coaliției, care s-ar putea duce către extrema dreaptă.Mult timp, alegătorii PSD (și într-o anumită măsură, ai PNL) au fost dopați cu discursuri eurosceptice sau chiar eurofobe, cu minciuni precum acelea că UE ne pune să mâncăm gândaci, că ne interzice Crăciunul sau încălzirea cu lemne, că ne trimite mâncare otrăvită. Ani de zile, acesta a fost discursul oficial al PSD sub Liviu Dragnea. Și nu a fost singurul. La PNL, lideri populiști precum Rareș Bogdan au adoptat mesaje asemănătoare.Aceste discursuri populiste, departe de a menține sprijinul pentru cele două partide, n-au făcut decât să pregătească electoratul pentru ceea ce avea să vină: extrema dreaptă radicală și profund antieuropeană.În fața acestei situații, Marcel Ciolacu și Crin Antonescu încearcă să salveze ce se poate salva.De partea sa, președintele interimar Ilie Bolojan a transmis vineri seara un mesaj scurt: ”Securitatea Ucrainei este crucială pentru securitatea Europei. Trebuie să fim uniți pentru a lupta pentru valorile noastre, libertate și pace”.Un mesaj prudent, de sprijin pentru Kiev, desigur, dar evitând o poziționare prea dură față de președintele Trump și impetuosul său vicepreședinte, JD Vance.De asemenea, Ilie Bolojan a susținut imediat ideea premierei italiene Giorgia Meloni privind un summit extraordinar UE-SUA. Astfel, președintele interimar i-a luat fața liderului AUR, George Simion, coleg de grup politic cu șefa guvernului de la Roma.Ocupat cu un miting ce s-a dovedit, în cele din urmă, un semi-eșec, George Simion s-a văzut lăsat în ofsaid: primul mesaj solid de susținere pentru inițiativa Giorgiei Meloni a venit de la președintele interimar Bolojan. Și nu de la colegul ei de familie politică, Simion.Mai mult: ambasadorul la București al Italiei a exprimat clar poziția țării sale: rușii au fost implicați în alegerile din România. O lovitură pentru extrema dreaptă grupată în jurul lui Călin Georgescu. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Imediat după schimbul dur de replici din Biroul Oval, presa internațională a început să analizeze consecințele evenimentului de vineri seară. Potrivit comentatorilor, Europa a rămas singură în fața Rusiei și există un singur câștigător: Vladimir Putin. Schimbul aspru de replici dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, a provocat „consternare de ambele maluri ale Atlanticului”, rezumă The Washington Post.Iar The New York Times a văzut „un schimb exploziv de insulte, care nu au fost niciodată văzute în Biroul Oval între un președinte american și un lider străin în vremurile moderne”.”A fost orice altceva decât un schimb diplomatic obișnuit în fața camerelor de filmat”, consideră Der Spiegel.The New York Post crede că, de fapt, ”Trump vrea să conserve puterea de luptă a SUA pentru ceea ce crede el că este adevărata amenințare - China. Pentagonul și-a epuizat stocul de arme la niveluri periculoase prin înarmarea Ucrainei.Dacă China ar invada Taiwanul mâine, probabil că o intervenție din partea SUA ar eșua”.În schimb, pentru ziarul belgian Le Soir,„Nu există cuvinte pentru a ne exprima uimirea față de această extorcare în direct, în fața camerelor de filmat, orchestrată de liderii unei superputeri care joacă pacea mondială precum pokerul, transformând Casa Albă într-o sală de jocuri de noroc a mafiei și strigând, cu pistolul la capul prăzii lor: fie semnezi și îți mulțumim, fie te vom abandona.”„După această scenă, nicio țară nu va mai avea încredere în Trump”, consideră Süddeutsche Zeitung. „Statele Unite devin un stat arbitrar, chiar un stat necinstit”, scrie ziarul german, care se teme că Zelenski „s-ar putea să nu supraviețuiască mustrării politice a lui Trump”.„Secvența care a avut loc în Biroul Oval este suficientă pentru a-i lăsa pe europenii, deja excluși din discuțiile inițiate asupra Ucrainei, atât paralizați, cât și perplecși”, subliniază ziarul elvețian Le Temps.Le Monde notează că ”altercația violentă ilustrează ostilitatea noii administrații americane față de Ucraina și marchează un punct de rupere între aliați.Această ostilitate a fost ilustrată de agresivitatea fără precedent a unui vicepreședinte american, J. D. Vance, față de liderul unei țări democratice în război cu o dictatură.Revoltați de brutalitatea domnilor Trump și Vance, liderii europeni s-au grăbit să-și exprime sprijinul pentru domnul Zelenski, cu excepția notabilă a premierului ungar Viktor Orban, care i-a mulțumit președintelui american.Dar ambuscada din Biroul Oval nu face decât să le confirme temerile: ruptura transatlantică este profundă, iar alinierea discursului domnului Trump cu cel al domnului Putin sugerează o inversare a alianțelor. Europa este acum singură împotriva Rusiei”.Iar o analiză a BBC observă că, dacă ”drama de vineri din Biroul Oval a stârnit o reacție rapidă din partea multor lideri mondiali, nu a existat niciun comentariu până acum din partea liderului de la Kremlin.Președintele Putin își poate permite să stea pe loc și să urmărească desfășurarea evenimentelor.Dacă fluxul de arme americane către Ucraina s-ar opri, ucrainenilor le-ar fi mult mai greu să se apere de forțele ruse, chiar dacă se bucură de solidaritate și de sprijin puternic din partea liderilor europeni.De ceva timp, Moscova crede că războiul din Ucraina merge pe calea Rusiei. Strigătele din Biroul Oval au cimentat această convingere”.

Ce vrea Ilie Bolojan? Ștacheta și importanța ei (SpotMedia) - Ce (poate) face România în pline negocieri privind soarta Ucrainei, cu care împarte o frontieră de 650 de km? (Europa Liberă) - „E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu (HotNews) România înfruntă patru crize suprapuse și războiul hibrid al Rusiei. Cine ține volanul și busola? (G4Media)Președintele Trump a anunțat un plan pentru Ucraina și Europa care îndreaptă România spre o criză de securitate. În paralel, o criză bugetară auto-provocată amenință Bucureștiul, la fel ca și criza profundă de încredere în politicieni și instituții. Peste toate vine criza tehnologică a revoluției inteligenței artificiale, dublată de războiul hibrid dus de Rusia. În cel mai greu moment al ultimelor trei decenii, România are o singură șansă: PSD și PNL să înțeleagă în al 13-lea ceas că au nevoie de un candidat la prezidențiale și un premier care să inspire votanții și să aibă anvergura și credibilitatea necesare pentru crizele suprapuse, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.Integral, pe pagina G4Media.Ce vrea Ilie Bolojan? Ștacheta și importanța ei (SpotMedia)Jurnalista Ioana Ene Dogioiu comentează primul mesaj transmis de Ilie Bolojan, cu voce și chip, în calitate de președinte interimar.Era esențial, în primul rând,  ca românii să audă că șeful statului, fie el interimar, li se adresează direct și asumat după atât de multă tăcere prezidențială. Este foarte important că dl Bolojan și-a definit prioritățile. În primul rând, stabilitate politică, economică și socială, pentru că “riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Tocmai de aceea, este nevoie de colaborarea întregii administrații publice centrale și locale, astfel încât să existe o bună guvernare, iar cetățenii să aibă încredere că statul funcționează pentru îndeplinirea așteptărilor legitime pe care le au.”Președintele interimar atrage atenția, fără panică, dar apăsat, că suntem în pericolul unei crize reale. Când? Când extremiștii aprind Molotovul moțiunii, mizând pe faptul că useriştii vor fi idioții lor utili, ca să arunce țară în aer. Instituţiile trebuie să lucreze și statul să funcționeze, nu să eșuăm în blocajul unei crize reale, este ceea ce cere public Ilie Bolojan.Continuarea, pe pagina SpotMedia.Ce (poate) face România în pline negocieri privind soarta Ucrainei, cu care împarte o frontieră de 650 de km? (Europa Liberă)În ciuda discuțiilor intense din aceste zile referitoare la negocierile de pace ale războiului din Ucraina – cu care România împarte o graniță de 650 de km – președintele interimar Ilie Bolojan nu a spus nimic despre acest subiect.Nu a făcut-o nici premierul Marcel Ciolacu, care a vorbit în fața presei înaintea ședinței de guvern de joi.Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat joi, după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, că România este pregătită să îşi asume partea sa din angajamentul privind „dezvoltarea de capabilităţi, în acelaşi timp cu continuarea contribuţiei la misiunile şi operaţiile NATO”.Totuși, România nu poate produce încă pentru Armata proprie și pentru Ucraina muniție de 155 de mm așa cum a promis încă din 2023, observă Europa Liberă.O primă ieșire externă a președintelui Bolojan va fi pe 21 și 22 martie, la Bruxelles, când va avea loc următorul Consiliu European.Până atunci, România, condusă de Ilie Bolojan, ar trebui să decidă dacă și cum ar vrea să contribuie cu trupe de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va decide așa de către aliații europeni, dar și dacă va crește bugetul pentru Apărare, la peste 2,5 % din PIB, așa cum cer insistent atât SUA cât și secretarul general al NATO, Mark Rutte.„E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu (HotNews)După ce Mircea Cărtărescu, scriitorul român cu cele mai multe premii internaționale, nu a întrunit voturile necesare pentru a intra în Academia România, HotNews a vorbit cu cei care l-au respins. Cum își argumentează aceștia decizia care a șocat lumea culturală din România? Scriitorul Valeriu Matei, cel care înaintea votului a distribuit un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu, consideră că acesta a insultat poporul român. Un alt contestatar, Nicolae Breban, spune că scriitorul tradus în peste 23 limbi „este bun, dar nu de nivelul Academiei”.Mircea Cărtărescu a obținut peste 20 de premii naționale și internaționale.Cine sunt cei doi contestatariNicolae Breban (91 de ani) este romancier, membru titular Academiei Române. A fost distins cu premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor. Acesta a deținut pentru o perioadă funcția de membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, până când a intrat în conflict cu autoritățile din acea vreme. Valeriu Matei (65 de ani) este scriitor din Republica Moldova și membru de onoare al Academiei Române. Acesta a primit mai multe premii din partea Uniunii Scriitorilor din România și din partea Academiei Române. A candidat la alegerile prezidențiale din 1996 din Republica Moldova.  

După cum știm, Donald Trump a discutat direct cu Vladimir Putin despre războiul din Ucraina și este pregătit pentru concesii majore. Dar cum se vede situația dinspre Ucraina și Rusia? Iată opiniile unor experți în securitate din regiune. Ei cred că în condițiile actualului armistițiu, un nou război este inevitabil. Și ridică un semn de întrebare cu privire la disponibilitatea lui Putin de a accepta, în cele din urmă, un acord. Maria Zolkina, expert ucrainean în Securitate regională, îndeamnă să fie luat în considerare cel mai rău scenariu posibil și să întreabă cine și cum va proteja Ucraina de următorul atac rusesc.Ea crede nu numai că "armistițiul" nu va funcționa, dar și că un război mai mare în Europa devine inevitabil.Experta vede aici un semnal clar pentru toate țările europene care trăiesc în ”subiectivism infam” în acest moment – din cauza propriei lor timidități, sau a lipsei dorinței de a evalua faptele trăind în iluzia că Putin "nu va ataca". Mykhailo Samus, un alt expert ucrainean în securitate, consideră  că această înghețare sub presiunea lui Trump constituie de fapt perioada dinaintea Marelui Război ruso-ucrainean cu numărul doi.”Acest război va fi foarte probabil odată ce factorul Trump va dispărea (și totodată, factorul putinist, nu). Planul nostru este să ne pregătim pentru următorul război”.Potrivit analistului, în paralel cu propria pregătire de război, sarcina Ucrainei este de a trezi în sfârșit Europa.”Statele Unite nu îi vor mai proteja pe europeni de Moscova. Acesta este parametrul care ar trebui să devină central în formarea sistemului de securitate și apărare al Europei. Europenii trebuie să accepte în sfârșit Ucraina ca parte integrantă a Europei, nu ca zonă tampon, zonă gri sau subiect al tranzacției cu Moscova”.Tatiana Stanovaya, expertă în politici ruse, spune de partea ei pe propriul cont de socializare, că  răbdarea lui Putin a dat roade.”Multe personalități de nivel înalt din cercurile diplomatice și de securitate ale Rusiei au fost din ce în ce mai frustrate de declarațiile și abordările inițiale ale lui Trump și ale echipei sale cu privire la Ucraina.Planurile lui Trump nu păreau doar inacceptabile, ci de-a dreptul ostile. Ideea de „a trata cu Rusia dintr-o poziție de forță” a fost deosebit de iritantă. Cu toate acestea, Putin a ales răbdarea, lucrând constant pentru a se acomoda cu Trump - fiind adaptabil, dând dovadă de flexibilitate și proiectând dorința de a face compromisuri. Acum, el și-a asigurat primul pas: lansarea unor negocieri substanțiale”.Experta în politici ruse se declară însă foarte sceptică asupra perspectivelor acestor discuții.”Trump vrea o încetare a focului și un fel de aranjament care să suspende problema Ucrainei pentru o vreme. Dar viziunea lui diferă radical de cea a lui Putin.Pentru Putin, o soluție reală înseamnă o Ucraină „prietenoasă” cu Rusia - lipsită de capacitate militară, cu o constituție rescrisă și care garantează neaderarea la NATO”.Potrivit expertei, Putin este pe deplin pregătit pentru ca aceste discuții să eșueze.Din perspectiva Kremlinului, Occidentul nu poate face nimic care să inverseze câștigurile teritoriale ale Rusiei și să împiedice colapsul Ucrainei pe termen lung.Cu ajutorul lui Trump, acest proces s-ar putea accelera; fără ajutorul lui Trump, tot se va întâmpla mai devreme sau mai târziu.Între timp, Putin va continua să-l lingușească și să-l liniștească pe Trump, oferind concesii pe care Trump le va prezenta drept un ”succes uriaș” și o”ofertă minunată”. Dar aceste concesii, cum ar fi încetarea focului, nu vor descuraja Rusia de la obiectivul său final: asigurarea unei Ucraine „prietenoase” în condițiile ei”.

Comentatorii analizează urmările convorbirii telefonice dintre Donald Trump și Vladimir Putin pe tema Ucrainei și pregătirile pentru încetarea războiului. Europa trebuie să se pregătească pentru propria apărare – este o concluzie aproape unanimă. După cum transmite BBC, ”deși se știa de mult că noua administrație americană va fi mai puțin simpatică față de Ucraina decât predecesoarea ei, cuvintele lui Trump și ale secretarului său apărării nu pot fi decât pe placul Moscovei.Zelensky a susținut în repetate rânduri că „nu pot exista discuții despre Ucraina fără Ucraina” – dar apelul telefonic Trump-Putin a dovedit contrariul.Ajutorul occidental – și ucrainenii care au beneficiat de el – sunt motivul pentru care Kievul nu a căzut la câteva zile de la invazia Rusiei, așa cum era așteptat de către unii.Dar drumul către o „pace justă”, așa cum spune Zelensky, nu va fi nici drept, nici neted pentru Ucraina”. Bloomberg consideră că  ”Trump a lăsat deoparte politica de lungă durată a SUA conform căreia nu ar trebui să se decidă nimic despre Ucraina fără participarea Kievului. De asemenea, el a eliminat aliații cu miză existențială în soluționarea unui conflict care răzbate la granițele lor. Mulți parteneri europeni ai NATO se tem acum că poziția americană mai conciliantă echivalează cu o ofertă pentru liderul rus”. Și Süddeutsche Zeitung” este de părere că Trump a aruncat peste bord mantra europeană potrivit căreia soarta Ucrainei nu ar trebui negociată fără Ucraina – și nu fără europeni. (...) Dictatorul rus, care s-a simțit atât de umilit și ignorat de Occident, încât a fost nevoit să-și invadeze țara vecină, apreciază în mod firesc acest lucru”. (Sursa: Courrier International).Potrivit Le Monde, ”în diplomație, coregrafia nu este niciodată o chestiune secundară. Permite punerea în scenă a relațiilor de putere. Modul în care Donald Trump a abordat războiul din Ucraina este încărcat de sens: el îl vede drept o problemă bilaterală cu Moscova. Președintele american a refuzat anterior să comenteze contactele sale telefonice cu Vladimir Putin încă din perioada de tranziție. De data aceasta, el a detaliat schimbul într-un mesaj pe rețeaua sa de socializare Truth. Abia atunci Donald Trump l-a sunat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. ”Statele Unite se grăbesc să renunțe la Bătrânul Continent”, analizează cotidianul belgian Le Soir.„Aceasta ”nu este o surpriză totală. Europenii înșiși au fost de mult de acord că trebuie să facă mai mult pentru apărarea lor și să încerce un început de emancipare.” Iar pentru ziarul italian La Repubblica: „Cea mai delicată parte ar fi împărțirea Ucrainei în două regiuni separate printr-o linie de încetare a focului, așa cum s-a întâmplat în Coreea de-a lungul paralelei 38 în 1953.Nu în ultimul rând pentru că noua graniță ar putea avea peste 1.000 de kilometri lungime, iar monitorizarea ei ar necesita contingente militare mari care ar putea fi asigurate de Europa și Turcia. Și de Italia.Prin urmare, Europa trebuie să înceapă să coopereze cu noul președinte al SUA, spre deosebire de trecut. ... Da, Trump reprezintă o ruptură bruscă cu trecutul, dar rămâne în interesul Europei să consolideze alianța atlantică și asta înseamnă să acceptăm provocarea de a urmări în comun o abordare „neconvențională” pentru rezolvarea conflictelor pentru care până acum nu a existat o soluție.” (Sursa: Eurotopics)

Pacea nu trebuie să fie impusă Ucrainei, iar orice soluție pentru rezolvarea războiului trebuie să implice Statele Unite, reactioneaza cancelarul german Olaf Scholz cu privire la discuțiile dintre Donald Trump și Vladimir Putin. De asemenea, oficiali din mai multe state membre NATO au cerut un loc pentru Kiev la masa negocierilor. Discuțiile de pace „nu sunt o trădare” a Ucrainei, a replicat secretarul american al Apărării. Cum se raporteaza ucrainenii la toate aceste declaratii, l-am intrebat pe analistul politic ucrainean Marin Gherman.  28 de răniţi după ce o maşină a intrat în oameni la Munchen. Orașul urmează să găzduiască Conferința de la Munchen la care sunt așteptați lideri din întreaga lumeO zi inaintea Conferintei de la Munchen, cel puțin 30 persoane au fost rănite după ce o mașină a intrat în viteză într-un grup de persoane care protestau in orasul german. Șoferul, un afgan de 24 de ani, a fost reținut. Conferinţa de Securitate începe maine, iar vicepreşedintele american JD Vance şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski sunt asteptati sa soseasca astazi in Germania. Ce au hotărât autoritățile de la Chișinău după ce drone rusești au căzut din nou pe teritoriul Republicii MoldovaRepublica Moldova închide Centrul Rus de Cultură și Știință de la Chișinău, după ce alte două drone ale armatei ruse au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel de incidente reprezintă o amenințare gravă la adresa securității naționale și a cetățenilor moldoveni. Avem detaliile de la corespondentul nostru la Chisinau, Valeria Vitu.  Parisul găzduiește astăzi o conferință internațională privind SiriaO factiune rebela a preluat puterea la Damasc, dupa caderea regimului Assad , in decembrie. Uniunea Europeană a transmis săptămâna trecută că va reduce o parte din sancțiunile impuse Siriei, pentru a ajuta țara să se reconstruiască după mai mult de 13 ani de război civil.

La fiecare început de an, Conferința de Securitate de la München captează atenția lumii întregi. Anul acesta, evenimentul va avea loc între 14 și 16 februarie. Iar raportul premergător generează numeroase comentarii. Documentul, pregătit în fiecare an de un grup de experţi, arată o lume polarizată, plină de incertitudini, informează luni agenția de știri EFE, citată de Agerpres și G4 Media. „Multipolarizare”. Acesta este titlul raportului premergător Conferinței de Securitate de la München, la care vor participa aproape 60 de şefi de stat sau de guvern şi peste 100 de miniştri.Potrivit raportului, liberalismul este pus sub semnul întrebării din punct de vedere politic şi economic de creşterea populismului şi a naţionalismului. Pe de altă parte, există o tensiune ideologică între democraţii şi autocraţii.Autorii documentului vorbesc despre o scenă internaţională multipolară, la care lumea se raportează diferit.Pentru unii este motiv de optimism, cum ar fi așa-numitul Sud Global sau țările BRICS. Acestea văd o șansă de a reduce influenţa Statelor Unite, mult timp percepute drept o putere prea dominatoare.Alții se uită cu pesimism către noua lume. Ei consideră că multipolarizarea creşte riscul dezordinii şi conflictelor.De exemplu, ţările G7 (cele mai bogate economii din lume) se numără printre pesimiști.Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, reprezintă îngroparea consensului în politica externă americană postbelică potrivit căruia internaţionalismul liberal a servit cel mai bine interesele americane. Pentru preşedintele Trump şi mulţi dintre susţinătorii săi, ordinea internaţională creată de SUA a fost o afacere proastă, constată raportul.O consecinţă a acestui fapt ar putea fi o renunţare din partea SUA la rolul său istoric de garant al păcii în Europa, ceea ce poate avea consecinţe importante pentru Ucraina.De partea sa, China este cel mai proeminent promotor al unei ordini multipolare, definindu-se ca un avocat al ţărilor din aşa-numitul Sud global. Mulţi occidentali văd în apărarea multipolarităţii de către Beijing o deghizare retorică asumată de China în competiţia sa cu SUA pentru putere.Iar autorii raportului estimează că Beijingul ar putea beneficia în cele din urmă de faptul că Washingtonul abandonează angajamentele internaţionale sau se distanţează de partenerii săi tradiţionali.În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, aceasta se confruntă cu provocări serioase. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi creşterea populismului naţionalist în cadrul societăţilor europene pun sub semnul întrebării elementele centrale ale viziunii liberale a UE.Realegerea preşedintelui Trump poate intensifica aceste provocări şi poate reînvia dezbaterea dacă UE trebuie să devină un pol autonom în politica internaţională.Viziunea Moscovei este aceea a unei lumi multipolare în jurul statelor civilizatoare, printre care se include şi Rusia. Ţările mai mici, printre care Rusia include şi Ucraina, ar urma să cadă astfel în sfera de influenţă a statelor civilizatoare.Autorii estimează că, pe lângă discrepanţele dintre viziunea Rusiei despre sine şi adevărata sa putere, Moscova a avut un oarecare succes în eforturile sale de a destabiliza ordinea internaţională.Pe plan intern însă, Rusia se confruntă cu probleme economice tot mai mari şi cu consecinţele exceselor sale imperialiste. Cu toate acestea, capacitatea Moscovei de a-şi implementa viziunea despre o lume multipolară cu diverse sfere de influenţă depinde de reacţia celorlalţi, estimează raportul Conferinţei de Securitate de la München. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Statele membre NATO cu ieșire la Marea Baltică au decis să-și coordoneze eforturile pentru a răspunde provocărilor și sabotajelor din partea așa-numitei flote-fantomă a Rusiei. Amenințările pentru europeni pot veni însă și pe calea aerului, după cum avertizează șeful guvernului de la Varșovia. Premierul polonez Donald Tusk a acuzat Rusia că plănuiește „acte de terorism aerian” la nivel mondial, transmite Associated Press.Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă susținută miercuri la Varșovia alături de președintele ucrainean Volodymr Zelenskyy.Premierul polonez a afirmat că nu dorește să intre în detalii, însă poate să confirme validitatea temerilor că Rusia ar plănui acte de teroare aeriană, nu numai împotriva Poloniei, ci și împotriva companiilor aeriene din întreaga lume.Oficiali din occident au acuzat în mai multe rânduri Rusia că a sponsorizat acte de sabotaj și atacuri în Europa. Kremlinul a respins acuzațiile. Totuși, câteva evenimente petrecute recent vin să sporească temerile occidentalilor.După cum transmite radiodifuzorul public irlandez RTE, oficialii din domeniul securității bănuiesc că serviciile de informații rusești s-au aflat în spatele unui complot pentru introducerea unor dispozitive incendiare în pachete pe avioanele cargo care se îndreptau spre America de Nord.Unul dintre ele a luat foc la un centru de curierat din Germania și altul s-a aprins într-un depozit din Anglia, anul trecut.Poliția anti-terorism din Marea Britanie a declarat în octombrie că investighează modul în care un colet a izbucnit în flăcări într-un depozit la începutul acestui an, după ce un caz similar din Germania a fost atribuit Rusiei.Citeste siȘefa diplomației UE acuză Rusia de sabotaj programat la adresa EuropeiÎn noiembrie, Lituania a efectuat arestări în cadrul unei anchete penale privind trimiterea de dispozitive incendiare pe avioane cu destinație occidentală.Potrivit presei poloneze și lituaniene, dispozitivele, inclusiv aparate de masaj electrice implantate cu o substanță inflamabilă, au fost trimise din Lituania în Marea Britanie în cursul lunii iulie și ar putea fi în spatele unui incendiu de camion produs în vecinătatea Varșoviei.Consilierul șef de securitate al președintelui lituanian a declarat că Moscova se află în spatele incidentelor.Politico amintește la rândul său că Moscova a mai fost acuzată că a sabotat infrastructura europeană de transport și a bruiat semnalele GPS în mai multe țări, ca parte a unei campanii de război hibrid a liderului rus Vladimir Putin împotriva continentului.În aprilie anul trecut, ministrul ceh al transporturilor, Martin Kupka, avertiza că Rusia a întreprins „mii de încercări” de a ataca liniile ferate europene de la începutul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit acuzația „fără temei”.Mai recent, conducerea de la Baku a acuzat Rusia că a doborât neintenționat un avion de linie azer prăbușit în Kazahstan pe 25 decembrie, ucigând 38 de persoane.Președintele rus Vladimir Putin și-a cerut scuze omologului său din Azerbaidjan pentru ceea ce el a numit un „incident tragic” în urma accidentului, dar a refuzat să recunoască faptul că Moscova este responsabilă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Eurodeputatul Eugen Tomac critică decizia Guvernului de a modifica programul de vot la alegerile prezidențiale din străinătate. Ora limită pentru ultima zi de vot va fi 21, ora României, în loc de ora locală, ca până în prezent. Pe de altă parte, președintele PMP comentează declarațiile false ale candidatului extremist Călin Georgescu, precum și incidentul legat de prăbușirea unei drone în județul Tulcea. Eugen Tomac, despre scurtarea programului de vot la alegerile prezidențiale: ”Mi se pare revoltătoare, inacceptabilă, un motiv în plus pentru a înțelege coaliția de guvernare că fiecare zi în plus aflat în fruntea Autorității Electorale Permanente a domnului Greblă reprezintă un eșec pentru această coaliție, pentru că așa cum a pregătit alegerile anul trecut, toate rândurile de alegeri au avut probleme”.În opinia sa, ”domnul Greblă a devenit de fapt un om care-și dorește ca tabăra antieuropeană să puncteze fără să facă nimic”.Despre drona rusească prăbușită în județul Tulcea: ”Îmi arată foarte clar că Rusia are o agendă foarte precisă, nu renunță la războiul de agresiune împotriva Ucrainei, că reprezintă în continuare o amenințare reală la adresa României”.

Premierul britanic Keir Starmer s-a aflat joi la Kiev cu angajamentul de a contribui la garantarea securității Ucrainei. Aceasta, cu câteva zile înainte ca Donald Trump să depună jurământul ca președinte al SUA. Starmer a propus un „parteneriat pe 100 de ani” în domenii precum apărare, știință, energie și comerț. Presa internațională detaliază contextul vizitei. ”Este prima călătorie a lui Starmer în Ucraina ca prim-ministru de la preluarea mandatului în vară”, transmite Deutsche Welle.”Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto a vizitat de asemenea, Kievul. Și ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a fost în Ucraina în această săptămână”.CNN constată ”o creștere a activității diplomatice în perioada premergătoare învestirii lui Trump de luni, de la care se așteaptă pași înapoi față de angajamentul administrației Biden de a fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar pentru a învinge Rusia. Trump a indicat, de asemenea, că vrea ca Europa să-și asume mai mult povara pentru a ajuta Ucraina”.Potrivit ziarului spaniol El Mundo, ”întâlnirea dintre Starmer și Zelenski a fost întreruptă de alarme și tiruri în încercarea de a doborî o dronă în apropierea palatului prezidențial, chiar înainte de conferința de presă programată.Vizita în Ucraina, amânată de mai multe ori de la sosirea pe Downing Street, vine la trei luni după criticile guvernului ucrainean, care a susținut că relațiile „au dat înapoi” în comparație cu predecesorul Rishi Sunak, cu întârzieri în livrarea de armament și de rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune”.Bloomberg citează un expert ucrainean potrivit căruia Marea Britanie este acum văzută ca „unul dintre aliați, mai degrabă decât ca un lider între statele europene în sprijinirea Ucrainei. Faptul că a durat atât de mult timp pentru ca prim-ministrul să meargă la Kiev este un semnal”.Totuși, ”Londra și Parisul discută despre trimiterea ipotetică a forțelor lor de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei după încetarea focului”, scrie The Telegraph.”O zonă - tampon””Misiunea de menținere a păcii ar trebui să devină un garant al securității și păcii dacă Ucraina și Federația Rusă sunt de acord să pună capăt ostilităților. Tema devine din ce în ce mai relevantă pe fundalul discuțiilor dintre liderii politici despre încetarea focului și negocieri de pace în Ucraina”.După cum relatează Newsweek, ”în timpul întâlnirii lor din Marea Britanie de săptămâna trecută, Macron și Starmer au discutat despre trimiterea de trupe, dar premierul britanic nu a fost pe deplin în sprijinul ideii.Un scenariu propus este instituirea unui spațiu de 800 de mile între noile granițe ucrainene și ruse, cu o zonă „tampon” demilitarizată stabilită și susținută de trupele occidentale pentru a se asigura că restul Ucrainei nu este atacat de Rusia.Dar rămân întrebări în ce măsură Trump ar trebui să forțeze Kievul să cedeze teritorii, ceea ce a fost sugerat de către reprezentantul său special pentru pace în Ucraina, Keith Kellogg”.Cu toate acestea, precizează Financial Times, ”ideea de desfășurare a trupelor europene la o scară suficientă pentru a descuraja Rusia a primit un sprijin limitat în unele capitale, mai ales dacă s-ar face fără sprijinul militar al SUA. Polonia a exclus-o. Unii analiști și oficiali cred că o misiune de instruire a trupelor ucrainene pe pământul ucrainean ar fi mai realistă”.

Pe măsură ce Donald Trump se apropie de revenirea la Casa Albă , se înmulțesc speculațiile că Ucraina și Rusia ar putea începe negocieri serioase de pace. Dar cum și când se vor putea încheia acestea? Abandonând promisiunea păcii peste noapte, Trump a invocat un termen de șase luni. În timp ce trimisul său special pentru Ucraina, Keith Kellogg, și-a stabilit obiectivul de a încheia războiul în 100 de zile. Dar care ar fi planul realist de pace pentru Ucraina? Întrebarea își face loc tot mai mult printre oficiali și analiști, pe măsură ce devine cât se poate de clar că promisiunea lui Donald Trump de a pune capăt războiului în 24 de ore a fost doar un artificiu electoral.Doi oficiali europeni au declarat pentru Financial Times că discuțiile recente cu echipa Trump nu au dezvăluit încă niciun plan concret de rezolvare a războiului. Oficialii au adăugat că tabăra lui Trump este precaută în a evita comparațiile cu retragerea haotică a lui Joe Biden din Afganistan, pe care nu vor să o vadă replicată în Ucraina.O analiză a prestigiosului institut britanic Chattam House arată la rândul său că o încetare rapidă a focului în Ucraina l-ar putea duce pe Donald Trump într-o capcană rusească.Aceasta ar lăsa Ucraina neprotejată și ar însemna doar o pauză înaintea unui război mai larg.Vladimir Putin ar câștiga timp pentru a-și reajusta economia și a-și reconstitui armata.Washingtonul și Kievul trebuie să convină asupra garanțiilor de securitate viabile înainte de a începe orice negocieri cu Putin, mai notează analiștii Chattam House.Planul de pace al lui Putin este de fapt un apel la capitularea Ucrainei, subliniază și o analiză realizată de think-thank-ul american Atlantic Council.Potrivit institutului american, cererile rusești pentru o Ucraină neutră și demilitarizată ar trebui să fie inacceptabile la Kiev și printre partenerii occidentali ai Ucrainei.A fi de acord cu condițiile de la Kremlin ar însemna să lăsăm milioane de ucraineni la mila lui Putin, încurajând totodată Moscova și invitând mai multă agresiune rusă.Încercările greșite ale Occidentului de a-l liniști pe Putin au dus deja la cea mai mare și sângeroasă confruntare militară pe pământ european de după al Doilea Război Mondial. Orice încercări suplimentare de liniștire vor avea consecințe la fel de dezastruoase pentru stabilitatea și securitatea viitoare a Europei.Într-adevăr, înalți oficiali europeni avertizează acum că o confruntare militară cu Moscova devine din ce în ce mai probabilă. Șeful spionajului german, Bruno Kahl, a avertizat recent că Rusia ar putea încerca să testeze NATO înainte de sfârșitul actualului deceniu.Iar analiștii de la Atlantic Council se întreabă în ce măsură liderii occidentali vor veni cu o formulă de securitate credibilă care să protejeze statalitatea ucraineană și să descurajeze alte agresiuni rusești.Dacă nu vor face acest lucru, perspectivele Ucrainei vor fi sumbre, iar pentru restul Europei vor urma ani de confruntare costisitoare cu o Rusie renăscută. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România