Podcasts about vorbim

Vorbim des despre inovare. Despre digitalizare. Despre competitivitate. Dar dincolo de cuvintele mari, rămâne întrebarea: cum transformăm industrii tradiționale, cum este construcția, într-un motor real de tehnologie și colaborare?În acestă ediție se discută despre rolul clusterelor în economia modernă și despre cât de pregătite sunt companiile românești să inoveze cu adevărat. Invitata lui Marian Hurducaș este Rodica Lupu, unul dintre cei mai activi promotori ai dezvoltării ecosistemelor de inovare din România și director al ClusterTEC – o inițiativă care își propune să aducă tehnologia în centrul industriei construcțiilor.

Azi îți propun o conversație care s-ar putea să nu îți fie foarte confortabilă și pe care tocmai de aia îți recomand musai să oasculți până la final.Vorbim despre feluri în care îți sabotezi creșterea.Ce îmidoresc pt tine este  să te poziționezi diferit față de procesul tău de dezvoltare sau transformare interioară. Să-ți redefinești relația cu el în așa fel încât să te simți mai:

LEADERS Patrick Ciorcilă. Cum faci cel mai bun turneu WTA din lume. Istorii cu Ronaldinho, Halep și Hagi. Ce se ascunde în spatele unui caiet de sarcini de 700 de pagini și cât de greu este să aduci legende precum Ronaldinho pe un stadion din România? Cătălin Striblea stă de vorbă cu Patrick Ciorcilă, omul care, în ciuda tinereții, a devenit unul dintre cei mai importanți arhitecți de evenimente sportive din țară. Fost jucător de tenis, Patrick a înțeles rapid că pentru a umple arenele ai nevoie de „vectori de imagine" și nume uriașe, dar și de o armată de aproape 1.000 de oameni care să lucreze ceas. Vorbim despre banii din spatele turneelor WTA, despre cât costă o licență, despre presiunea de a gestiona cererile a 60 de sportivi de top și despre eșecul ca etapă obligatorie spre succes. Un episod despre pasiune, business sportiv și rigoarea necesară pentru a pune România pe harta mondială a tenisului. În acest episod vei descoperi: ▶ Cum a ajuns Ronaldinho la Cluj și impactul numelor mari în vânzarea de bilete. ▶ Diferențele de bugete și categorii în circuitele WTA. ▶ Povestea licenței pentru un turneu 250 WTA și ambiția de a trece la nivelul 500. ▶ De ce uzura în tenis este imensă și cum se gestionează cariera scurtă a unui sportiv. ▶ Regulile stricte (și uneori absurde) ale forurilor internaționale.

Lumea a văzut o Americă mult mai puțin ofensivă la Conferința de Securitate de la München din acest an. Este aceasta și reflectarea unei schimbări de politică? Unul dintre liderii proeminenți ai Europei vede o schimbare de ton, nu de substanță. Când vine vorba despre abordarea Rusiei sau a relației transatlantice, cuvintele unui anumit lider european devin repere importante. Vorbim despre președintele finlandez Alexander Stubb. Țara sa are o experiență de lungă durată în a ține Rusia sub radar – prin descurajare militară și diplomație. Atlantist convins, Alexander Stubb a reușit să clădească o bună relație personală cu dificilul președinte american Donald Trump. Și asta eventual la o partidă de golf, dar fără a-l linguși sau a-și afirma întotdeauna acordul cu liderul de la Casa Albă. În cazul Groenlandei, de exemplu, Stubb s-a situat clar de partea Danemarcei și a Europei. Într-un interviu pentru Politico, în marja Conferinței pentru Securitate de la München, președintele finlandez a atras atenția că politica americană față de Europa nu s-a schimbat fundamental, cu tot discursul mai împăciuitor al secretarului de stat Marco Rubio, în comparație cu cel de anul trecut al vicepreședintelui JD Vance. „Politica externă americană s-a schimbat”, a declarat Alexander Stubb, referindu-se la Strategia de Securitate Națională a SUA, care a rezervat unele dintre cele mai dure remarci aliaților din Europa și la mesajele recente ale unor oficiali de rang înalt. Un mesaj este ideologic, este foarte MAGA... iar al doilea este America pe primul loc.” ”Relația transatlantică nu se încheie” Potrivit lui Alexander Stubb, comentariile lui Rubio despre Statele Unite care mută povara apărării convenționale către Europa, concentrându-se în același timp pe emisfera vestică și Asia, nu sunt foarte diferite de cele ale lui Vance. Totuși, președintele finlandez crede că discursul secretarului de stat american a mai ”redus temperatura în relația transatlantică”, Stubb a menționat că a vorbit cu Rubio aproximativ o jumătate de oră după discurs, adăugând: „Respectăm alegerile suverane ale țărilor”. Potrivit analizei președintelui finlandez, comentariile lui Rubio au arătat o ordine clară a priorităților pentru Washington: „Nr. 1 este emisfera vestică, nr. 2 este Indo-Pacificul și apoi nr. 3 este Europa.” Stubb a susținut că europenii ar trebui să înțeleagă schimbarea americană condusă de Trump. Președintele finlandez - un atlantist de lungă durată - a subliniat, de asemenea, că integrarea militară a Finlandei cu Statele Unite este anterioară aderării la NATO, iar cooperarea bilaterală „este mai bună decât a fost vreodată”. Relația transatlantică nu se încheie, a susținut el, ci evoluează către un echilibru diferit al rolurilor. „Este în interesul Statelor Unite să aibă forțe de apărare foarte puternice în Finlanda, Suedia și Norvegia”, a spus Stubb. „Haideți să continuăm să lucrăm la acest parteneriat transatlantic”, a îndemnat președintele finlandez. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ungaria se pregăteşte pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie. Unele sondaje arată că principalul partid de opoziţie, Tisza, condus de Péter Magyar, ar putea fi votat de 48% dintre alegătorii hotărîţi, în timp ce partidul Fidesz al premierului Viktor Orbán ar fi susţinut de numai 40% dintre votanţi. Se clatină regimul lui Viktor Orbán? Ce şanse are partidul de opoziţie Tisza să cîştige acest scrutin? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Cine este Péter Magyar? Luciana Ghica: „Este o față mai tînără a lui Viktor Orbán, ceva mai în ton cu timpurile. Vorbim, practic, de o scindare, nu neapărat a unui partid – pentru că Tisza nu a derivat din Fidesz, ci sînt cîteva figuri care au plecat din Fidesz –, dar vorbim de o scindarea a aceluiași tip de mișcare politică. Péter Magyar nu este doar un alt Orbán, mai tînăr. Însă, să nu ne așteptăm la o schimbare radicală dacă va cîștiga și să nu uităm că, de fapt, în esență, nu există o schimbare radicală a dezbaterii politice în Ungaria în acest moment. Nu avem de a face cu o opoziție reală la mișcarea politică pe care a construit-o și la tipul de clientelism pe care l-a construit Viktor Orbán.”Péter Magyar a publicat un program politic și economic stufos, de 240 de pagini, cu teme clasice de guvernare. E vorba despre fiscalitate, despre soluții pentru a contra dependența energetică a Ungariei, despre relația cu Europa, despre relația cu Ucraina. Ce cîștigă și ce riscă partidul său, Tisza, care s-a prezentat inițial ca o mișcare antisistem,venind cu această serie de propuneri articulate, clasice, formale?Luciana Ghica: „Poţi să fii antisistem pînă la un punct. Nu merge dacă vrei mai mult. Tipul de abordare pe care îl are Péter Magyar acum este singurul care îl poate face să cîștige: se concentrează nu pe chestiuni de politică externă, ci pe chestiuni de politică internă, de politică economică în primul rînd și de politici sociale. Avem de-a face cu o populație din ce în ce mai săracă, cu un nivel de trai din ce în ce mai scăzut. Și, desigur, ce poate să promită sînt chestiuni legate de taxare. Îi impozităm pe cei mai bogaţi și care au miliarde. Îi ajutăm pe cei mai săraci. Reîncercăm să punem Ungaria pe hartă, dar fără să schimbăm semnificativ traiectoria. De altfel, în acest document de peste 200 de pagini, chestiunea pro-europeană este moderată. Tocmai pentru a atrage votanții care încă sînt captivii lui Orbán. Practic se luptă pentru același tip de electorat.” Cine sînt votanţii lui Péter Magyar? Luciana Ghica: „Pe de o parte, a reușit să atragă din electoratul tipic al lui Viktor Orbán, asta îi dă cel mai mare avantaj, acolo este, de fapt, miza. Și, desigur, pentru a avea o șansă în acest moment, pe de altă parte îl vor sprijini și votanții partidelor democratice obișnuite, care sînt, în general, din mediul urban, cu educație superioară.”Se va schimba ceva în relația Budapestei cu Bruxelles-ul, în eventualitatea că se va schimba guvernarea? Luciana Ghica: „Cel puțin pentru început, da. Pentru că, dacă Magyar cîștigă, are nevoie de sprijinul Bruxelles-ului, mai ales pentru deblocarea fondurilor europene, pentru a salva economia.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Episodul 128 îl are ca invitat pe Berti Barbera, muzician, compozitor, realizator de televiziune și una dintre vocile recognoscibile ale scenei culturale românești. Vorbim despre parcursul lui artistic, despre muzică și televiziune, despre întâlnirile care te formează și despre cum rămâi curios și conectat într-o lume tot mai grăbită și zgomotoasă. Discuția trece prin experiențe personale și profesionale, ritmul vieții publice, bucuria scenei, dar și momentele de vulnerabilitate care vin inevitabil odată cu expunerea. Un dialog relaxat și sincer despre creativitate, echilibru și felul în care îți construiești drumul fără să pierzi contactul cu tine. În partea a doua a episodului, ajungem și la cărți: Iulia Gorzo recomandă lecturi care completează perfect starea episodului și ne ajută să ieșim din conversație cu idei și curiozități noi. 00:01:28:13 – Încălzim atmosfera cu bancuri și observații despre frigul serios care a venit peste noi, povești despre taxiuri greu de găsit, probleme pe drum și cum se simte iarna pentru cei care stau la casă, când frigul începe să intre „și în pereți" 00:19:00:14 – Despre muzică, televiziune, începuturi, parcurs artistic, experiențe de scenă și cum rămâi curios și autentic într-un spațiu public aglomerat. Cu Berti Barbera 01:59:55:03 – Spuma filelor cu Iulia Gorzo cuprinde: Alan Moore, Dave Gibbons - Watchmen, Cormac McCarthy - Meridianul Sângelui, Anne Enright - Pitulicea, Anne Enright - Actrița 03:03:54:05 – Oale, ulcele și tigăi 03:20:17:22 – Încheierea episodului

A doua rundă de negocieri de pace în format trilateral – Ucraina, Rusia, Statele Unite ale Americii – s-a încheiat azi la Abu Dhabi. S-a convenit un schimb de prizonieri, primul în ultimele cinci luni, după cum a declarat emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff. În ce măsură contează pentru Kremlin, pentru Vladimir Putin, presiunile Casei Albe și dorința lui Donald Trump de a se încheia războiul din Ucraina? Chestiunea teritorială e foarte importantă și pentru Ucraina și pentru Rusia. Va fi dispusă Ucraina să cedeze teritoriile din Est pe care încă le controlează? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională. Formatul trilateral pune SUA într-o poziție ambiguă: e și actor politic important, și negociator, deci nu joacă doar un rol de mediator. Ce beneficii și ce riscuri aduce această poziție la masa discuțiilor?Mihai Isac: „Trebuie să înțelegem că Statele Unite, în poziția pe care foarte bine ați subliniat-o, atît de parte a negocierilor, cît și de mediator, încearcă să obțină un capital de imagine şi în plan politic intern. Statele Unite au un an electoral extrem de important în 2026, cînd, în noiembrie vom asista la alegeri importante, ceea ce numim midterm elections, alegeri pentru o treime din Senatul american şi pentru întreaga componență a Camerei Reprezentanților. Președintele republican Trump încearcă să prezinte cu înverșunare orice evoluție pe plan extern drept o mare victorie a diplomației sale. Știm întreaga saga a Premiului Nobel pentru Pace rîvnit de către președintele Trump, precum și faptul că se laudă că este o persoană care încheie conflictele începute de predecesori ai săi. Deci aceste evoluții de la Abu Dhabi trebuie privite și în acest context.”Va fi dispusă Ucraina vreodată să cedeze teritoriile din Est pe care încă le controlează?Mihai Isac: „Este greu de spus. Conform Constituției ucrainene, cedarea de teritorii este interzisă. Sînt anumite linii roșii pe care și Zelenski, și clasa politică de la Kiev trebuie să le respecte. Dacă în urmă cu 4 ani vedeam un număr de peste 80% din populația ucraineană opunîndu-se cedării de teritorii, acum numărul celor care sînt adepții unei linii dure în această politică a scăzut. Dar totul este extrem de volatil pentru că depinde foarte mult în schimbul a ce se cedează teritorii. Fără acele regiuni, Ucrainei îi va fi extrem de greu să-i reziste pe viitor Federaţiei Ruse, avînd în vedere că zona respectivă este puternic fortificată din 2014. Este o regiune care împiedică prăbușirea întregului front estic și Federaţia Rusă își consumă masiv resursele pentru a demantela această linie fortificată. Vorbim de trupe, de artilerie, de forțe aeriene, de forțe speciale. Partea ucrainiană are acolo nu numai simple orașe, sînt noduri logistice prin care sînt dirijate forțele menite să sprijine apărarea. Iar căderea lor ar însemna practic o debandadă completă a administrației ucrainiene în Est iar căderea Donbasului ar putea să afecteze moralul trupelor ucrainiene și în alte regiuni.”La actuale negocieri s-a discutat pe grupuri tematice. E acest format de negociere mai productiv? Mihai Isac: „Totul depinde de presiunile exercitate asupra Federației Ruse. Orice formulă care ar putea să ducă cel puțin la o încetare a focului pe o perioadă de timp – pentru că este mult prea devreme să vorbim de închierea unui păci – este de bun augur din punctul de vedere al populației civile. Dar chiar și acest format vedem că nu are un rezultat concret, pare mai mult o tactică de tragere de timp aplicată de Federația Rusă. Orice zi cîștigată de Federația Rusă prin participarea la lungi discuții care nu au un rezultat concret pe teren este o zi cîștigată de mașinăria de război a Moscovei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Leaders Special. Cătălin Striblea a fost live într-o ediție Leaders în care se discută despre ce se întâmplă în America. Vorbim despre dosarele Epstein, activitatea ICE, cum se raportează americanii la ele și ce vrea grupul de lângă Trump. Teodor Tiță este invitatul său. Teodor este publisherul Gen Știri, editorialist la Dilema, fost redactor șef Europa FM și jurnalist la BBC. A lucrat în cadrulmai mai multore programe de promovare a democrației și a participat la cursuri și schimburi de experiență la mai multe publicații americane.

Viața socială este o rețea complexă organizată pe grupuri, unde interacțiunile noastre sunt dictate de un mecanism clar de statusuri și roluri. Într-o lume în care egalitarismul forțat este o utopie, adevărata valoare constă în egalitatea șanselor noastre la umanizare și emancipare. Statusul reprezintă poziția ierarhică pe care o ocupăm în societate, fie că vorbim despre prestigiu, profesie sau economie. Din acest statut derivă în mod natural rolul, care este partea dinamică a identității noastre și modul în care ne prezentăm celorlalți. Succesul nostru social depinde de măsura în care reușim să onorăm acest statut prin îndeplinirea așteptărilor de rol. Atunci când comportamentul nostru se îndepărtează de demnitatea funcției ocupate, riscăm să ne pierdem respectul și cota în ochii grupului. În final, trebuie să înțelegem că orice poziție socială vine cu un preț specific pe care suntem obligați să îl plătim zi de zi prin rolul pe care ni-l asumăm. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Care sînt preocupările și așteptările românilor din diaspora cu privire la propriile lor vieți și la viitorul țării din care au plecat? Ce i-a motivat să facă o alegere politică sau alta? Cîte feluri de diaspora avem? Ce-i unește, pînă la urmă, pe oameni atît de diferiți? Cîteva răspunsuri aflăm în studiul „Diaspora neascultată”, realizat de sociologul Barbu Mateescu și publicat de Fundația Konrad Adenauer. „În diaspora, indiferent de opțiunea de vot exprimată în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, antipatia față de politicieni este puternică” – este una dintre concluziile studiului. Invitaţii noştri sînt sociologul Bogdan Iancu şi, din Italia, Miruna Căjvăneanu, jurnalistă, absolventă de științe politice, autoare a unor studii despre diaspora, membră în Consiliul pentru o bună conviețuire din cadrul Zonei Metropolitane - Roma, unde este responsabilă de participare civică și votul cetățenilor europeni. Miruna Căjvăneanu: „Trăiesc în Italia din 1999 şi am văzut o diaspora, o a doua Românie, cum îmi place s-o numesc, care s-a schimbat. A devenit din ce în ce mai conştientă de sine. Iată, în Italia, sîntem deja la a treia generaţie de români. Sînt mulţi români născuţi aici, care au o identitate dublă sau chiar triplă: se simt deopotrivă români şi italieni şi au un sentiment puternic de cetăţenie europeană. Vorbim despre diaspora occidentală. Avem şi diaspora din Statele Unite, din alte ţări – este un puzzle foarte dinamic, foarte bogat, care ar trebui să ne bucure pentru că ne dă o imagine mai bogată a ţării. Cred că este reciproc avantajos să ne considerăm şi parte a României dar şi un motor care poate ajuta România să meargă mai departe. (...) Se spune în România că cei din diaspora nu sînt la curent cu ce se întîmplă în ţară. Dar am putut constata că românii din diaspora, mă refer şi la cei din Italia, pe care-i cunosc, ţin să fie informaţi cu privire la ce se petrece în ţară, vin deseori în ţară, se informează şi participă destul de implicat şi în cunoştinţă de cauză la ceea ce se întîmplă în ţară.”Ce ar trebui să facă statul român pentru diversele comunităţi de români din diaspora? Cu ce ar trebui să înceapă pentru ca românii din diaspora să se simtă ascultaţi?Bogdan Iancu: „Cred că, în primul rînd, ar trebui să o cunoască. Să-și dorească să o cunoască. Şi să răspundă felurilor în care se creează cunoaștere despre această diaspora și altfel decît prin confirmarea temelor care se declină de foarte multe ori în acest apel la tradiții, care adesea e un răspuns la un prezent care nu ne împlinește, nu? Ce societăți au nevoie să elogieze aproape religios trecutul istoric chiar și atunci cînd el a fost problematic? Societăți care nu trăiesc un prezent confortabil. Prin urmare, ar trebui să răspundă motivelor pentru care persoanele astea au abandonat România. (...) Oamenii au nevoie de acces la servicii de educație și de sănătate mai bune și acces la servicii sau birocraţie mult simplificată. (...) Eu mă întreb de ce nu avem un institut de cercetare a migrației și a diasporei românești, la proporţia pe care o are. Nu avem un muzeu. Avem 35 de ani de experiențe de absolut toate felurile, de la migrație sezonieră, white collar, pendulară...  România pur și simplu a răspuns unor dinamici sociale prin absolut toate tipurile de migrație care pot fi imaginate. Ar trebui să avem măcar o instituție care să producă cunoaștere și să o reprezinte.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Episodul 127 îl are ca invitat pe Iulian Postelnicu – actor multiplu premiat Gopo, unul dintre cei mai apreciați ai generației sale. Vorbim despre copilăria din Târgu Bujor, despre anii complicați de după '89, despre drumul către actorie și perioada formativă a studenției. Discutăm despre efectul "Plaha", despre putere și oligarhie, despre filme și roluri care nu lasă loc de confort: „Arest", „Oameni de treabă". Ne uităm și spre viitor: ce va schimba inteligența artificială în cinema și cât de pregătiți suntem pentru asta. 00:01:37 - În deschidere, ne plimbăm prin friguri reale și mediatice, povestim despre Chișinău, saună, copcă, cramă, gale, filme, bancuri și mici absurdități locale 00:37:30 - "Plaha" în "Arest" și între "Oameni de treabă." Cu Iulian Postelnicu 02:11:01 - Spuma filelor cuprinde: Mircea Cărtărescu - Theodoros, Margaret Atwood - Rău trupesc, Goran Mrakic - O beție cuantică 02:31:55 - Vânătorile Dianei: recomandări culturale cu Diana Popescu, alături de care și încheiem episodul cu delicatese, că doar ne știți!

Sute de specialiști români din divizia IT a grupului Schwarz, care deține Lidl și Kaufland, construiesc astăzi infrastructura digitală a Europei, dincolo de soluțiile și aplicațiile pentru retail. Prin cloud, soluții de securitate cibernetică și sisteme care țin totul în funcțiune non-stop, de la magazine și fabrici până la fluxuri uriașe de date, echipa ajută Europa să-și păstreze controlul asupra propriilor date și tehnologii.În loc să depindă aproape exclusiv de platforme americane, continentul începe să-și construiască propria independență digitală, iar o parte importantă din această muncă se face în România, la București.Vorbim azi cu Octavian Ichim, CEO Schwarz Digits România, despre suveranitatea digitală, ce înseamnă asta cu adevărat pentru companii și oameni și cum, în timp ce industria globală are de suferit, specialiști din România contribuie la infrastructura critică pe care se bazează întreaga Europă.— Acest episod este prezentat de Schwarz Digits: De la retail, la arhitectul suveranității digitale a Europei.Mulțumim prietenilor de la Allianz-Țiriac pentru găzduirea în super-studioul lor de podcast. —Hacking Work este primul proiect social, civic și educațional din România care vorbește clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori. Acest produs multimedia este realizat de echipa Hacking Work și produs de SPOR - Școala Pentru oameni Responsabili.În proiectul Hacking Work includem episoade de podcast audio și video, newslettere publicate pe Substack, articolele de analiză și opinie publicate pe blogul hackingwork.ro și emisiuni de radio difuzate în parteneriat cu posturi cu acoperire națională.—Ne găsești peYouTube, Substack, Spotify, Apple Podcast, Facebook , Linkedin, Instagram

Președintele Statelor Unite ale Americii Donald Trump a anunțat că va impune tarife vamale de 10%, începînd cu 1 februarie, pentru cele 8 state europene (Danemarca, Finlanda, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos, Marea Britanie și Norvegia) care nu sînt de acord cu preluarea Groenlandei de către SUA. Tarifele vor crește la 25% de la 1 iunie dacă cele opt state continuă să se opună. În weekend, mii de persoane au protestat în Danemarca și în Groenlanda față de planurile președintelui american cu privire la Groenlanda. De ce își dorește Donald Trump atît de mult Groenlanda? Ce consecințe au asupra unității transatlantice tensiunile dintre Donald Trump și liderii europeni pe tema Groenlandei? Care ar fi scenariul ideal de depășire a acestei crize? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”. Robert Lupițu: „Am mai avut crize în interiorul alianței transatlantice de la fondare încoace, criza Canalului Suez, criza cu războiul din Irak, unde multe țări nu au vrut să se ralieze Statelor Unite, și aici ne referim în principal la Franța și la Germania. Însă, parcă de această dată vorbim de cea mai gravă criză de la fondarea NATO, pentru că este o criză în interior, în care un stat membru fondator dorește să achiziționeze, fie printr-un act de proprietate, fie printr-o anexare – sînt termenii folosiți –, un teritoriu semi-autonom, care face parte din NATO, al unui alt stat membru fondator, deși aceste discuții ar putea fi foarte bine rezolvate și discutate în interiorul alianței transatlantice, pentru că, trebuie să spunem, pretențiile legate de securitatea arctică pe care Statele Unite le invocă, sînt legitime, și anume pericolul rusesc și chinez.”Care ar fi scenariul ideal de depășire a acestei crize?Robert Lupițu: „Scenariul ideal de depășire a acestei crize ar fi, fără doar și poate, o soluție negociată din punct de vedere strategic și militar în interiorul NATO, împreună cu un pachet economic bilateral transatlantic Europa-Statele Unite, atît în ceea ce privește Groenlanda, cît și în ceea ce privește relația transatlantică per ansamblul său. Ideea de a avea o amprentă militară nordatlantică mai puternică în Oceanul Arctic, în Groenlanda nu trebuie să fie exclusă. O regăsim și în ultimele declarații ale summit-urilor NATO. Și asta ar fi o recunoaștere a intereselor legitime americane în această zonă. Vorbim despre protejarea, respectarea și apărarea principiilor care țin de ordinea internațională bazată pe reguli și anume suveranitatea și autodeterminarea Groenlandei. Şi nu în ultimul rînd capacitatea Europei de a arăta că este un partener egal, dar că în egală măsură nu se clintește în momentul în care partenerul transatlantic indispensabil, și repet, indispensabil, poate avea anumite solicitări care sînt greu de digerat.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Will Evans este fondatorul uneia dintre cele mai importante edituri americane care se concentrează pe traduceri. În Statele Unite ale Americii, se publică în măsură covîrșitoare autori de limba engleză. Piața editorială americană este dominată de cîteva edituri cu sediul la New York, în Manhattan. Will Evans a înființat Deep Vellum în 2013, la Dallas, Texas, tocmai pentru a-i publica pe cei subestimați de editurile din capitala culturală a Americii. Așa au apărut în SUA cărți de Andrei Kurkov, Mihail Șișkin, Mircea Cărtărescu, Tatiana Țîbuleac, Magda Cârneci. Will Evans a venit la București pentru cîteva întîlniri precum și pentru lansarea ediției în limba engleză a romanului „Vara în care mama a avut ochii verzi” de Tatiana Țîbuleac, apărută la Deep Vellum, în traducerea Monicăi Cure.Adela Greceanu  a stat de vorbă cu Will Evans despre piața editorială americană și editura Deep Vellum, fondată ca răspuns la monopolul reprezentat de cele cinci mari edituri newyorkeze, despre scriitorii români pe care îi are în portofoliu, despre puterea traducerilor literare de a crea punți. Will Evans: „Credem că fiecare persoană este un cititor și merită să facă parte din viața literară, intelectuală. Dar, prea des, modul în care sînt organizate interesele corporatiste în țara noastră a făcut ca majoritatea oamenilor să fie excluși. Sînt făcuți să creadă asta: cărțile sînt doar pentru oamenii bogați sau pentru cei care merg la universitate, dar chiar nu este cazul. Trebuie să ne asigurăm că aceste cărți sînt o parte activă a implicării tuturor în societatea noastră. (...) Nu ar trebui să fie așa, dar în Statele Unite este considerat un act politic să faci cărți traduse. Vorbim despre literatura română. Ce știu americanii despre România? Ce știu americanii despre Rusia, Ucraina, Israel, Palestina sau Mexic? Nu știm nimic despre vecinii noștri, darămite despre restul lumii, iar traducerea este o parte importantă a acestui lucru. Cultura americană are o istorie și o tendință de a nu interacționa cu restul lumii, unde exportăm cultură. Noi nu importăm multă cultură la scară largă. Și acest dialog dintre America și restul lumii și dintre american și cetățeanul lumii, este ceva de care avem multă nevoie. Așa că a traduce cărți în engleză este un act politic: de a aduce americanii în dialog cu restul lumii, astfel încît să nu se mai uite la lume ca la un străin, să nu-i dezumanizeze pe străini, ci să se poată vedea reflectați în străin și să realizeze că internaționalul ne include, diversitatea ne include și că nu putem face nimic singuri.” Despre Tatiana Țîbuleac spune că este o autoare care se potrivește foarte bine cu profilul editurii Deep Vellum. Will Evans: „Peste jumătate din lista noastră de traduceri, peste jumătate din lista noastră în general, sînt cărți scrise de femei. Asta a fost întotdeauna o piatră de temelie pentru ceea ce face Deep Vellum, pentru că, atunci cînd am început, doar un sfert dintre cărțile care apăreau în baza de date a traducerilor (din SUA), erau scrise de femei. Noi ne dorim să fie cel puțin jumătate - un obiectiv ușor de atins. Așa că Tatiana se potrivește foarte bine. Noi spunem despre «Vara în care mama a avut ochii verzi» că este un fel de «De veghe în lanul de secară» european. E un incredibil roman de voce despre maturizare și are ceva unic.”Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Cătălin Striblea, Analyze That 50. Principalele subiecte politice și sociale ale zilei. Vorbim despre criza din Venezuela și importanța sa în Europa. Ce va face Trump în Groenlanda? Sunt corecte taxele lui Bolojan? AUR, semne tot mai puternice că este partid de sistem.

Pentru prima ediție LEADERS din 2026, Cătălin Striblea îl are invitat pe George Leca – un om care învață continuu, provoacă sisteme și pune sub semnul întrebării convingeri rigide, acceptate fără a mai fi analizate, idei pe care oamenii sau organizațiile le consideră „adevăruri" doar pentru că așa s-a făcut mereu. Vorbim despre leadership ca proces de schimbare permanentă, despre manageri care trebuie să creeze tensiune ca să poată crea progres și despre emoțiile care apar inevitabil atunci când ceva se transformă. De la consultanță de business și decizii greu de implementat, la o tehnică de învățare bazată pe lucrul cu caii și o prietenie prin corespondență cu Regina Elisabeta a Marii Britanii. Discuția merge mai departe, spre România de azi: lipsa de resurse, migrația forței de muncă, educația care dă rezultate abia peste generații, dezinformarea și „vaccinul" împotriva știrilor false, dar și responsabilitatea administrației într-o țară în care autoritatea nu înseamnă întotdeauna putere. Este un episod despre decizie și implementare, despre neîncredere, pierdere și schimbare, dar și despre convingerea că în România poate fi mai bine – dacă avem curajul să recunoaștem greșelile și să întrerupem cercurile vicioase.

Ministerul Finanțelor a publicat datele privind situația bugetului de stat pe primele 11 luni ale anului. Execuția bugetară era așteptată pentru a răspunde la două teme importante și anume: în ce măsură se văd rezultatele deciziilor luate de guvern în această vară și, implicit, dacă există progrese în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar. Răspunsul este „da” la ambele întrebări. Să detaliem. Măsura care a făcut vâlvă a fost creșterea TVA, atât a cotei standard, cât și a cotelor reduse începând cu luna august a.c.. Astfel, în primele 11 luni ale anului veniturile încasate la buget din TVA au crescut cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care restituirile de TVA au crescut și ele cu 7%. Se poate face și o evoluție comparativă a încasărilor din TVA în lunile august-noiembrie a.c., față de aceeași perioadă a anului trecut, care ne arată că încasările din TVA au crescut la aproximativ 50 miliarde de lei, de la 42,4 miliarde lei în anul 2024. Cu alte cuvinte, cifrele ne arată că încasările din TVA au crescut, dar trebuie să fim bine înțeleși, acest lucru nu înseamnă, însă, că s-a redus și gap-ul de TVA sau în mod automat economia a performat în mod deosebit. O dinamică mai logică Mai sunt două tendințe care aduc argumentele unei îmbunătățiri a situației bugetare. În primul rând, veniturile totale au crescut cu 13%, iar cheltuielile cu aproximativ 10%. Este un raport de creștere normal pentru o economie care vrea să reducă deficitul și totodată este o dinamică mai logică, după ce ani la rând situația a fost invers, adică cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile bugetare. În al doilea rând, există o reducere a deficitului bugetar. În comparație cu anul precedent, deficitul bugetar în primele 11 luni a ajuns la 6,4%, față de 7,15% din PIB. Vorbim și despre o scădere în termeni nominali, în sensul că deficitul s-a redus de la 125 la 121 miliarde de lei. Un semn de întrebare este dacă deficitul va atinge la sfârșitul anului nivelul așteptat de 8,4% din PIB. Pare destul de greu, chiar și pentru România marilor deficite, să reușească într-o singură lună, decembrie a.c., să facă un deficit de 2% din PIB. De exemplu, în noiembrie față de octombrie a.c., deficitul a crescut cu 0.68% din PIB, iar păstrarea aceluiași ritm și în decembrie a.c. ar fi o veste bună. Desigur, ar fi o situație de bun augur ca 2025 să se încheie cu un deficit mai mic decât cel așteptat, în special pentru bugetul de anul viitor Investițiile continuă să crească Mai sunt câteva capitole care oferă un indiciu față de evoluția situației bugetare. Este vorba despre cheltuielile de personal, cele cu dobânzile, cu investițiile și cheltuielile de asistență socială. Veniturile sub o formă sau alta au o dinamică pozitivă. Cheltuielile de personal trebuie analizate prin prisma înghețării salariilor bugetare și reducerii unor sporuri începând cu luna iulie a.c. Astfel, cheltuielile la acest capitol în perioada iulie-noiembrie a.c. față de anul precedent au scăzut cu 1,7 miliarde lei, de la 70,4 la 68,7 miliarde lei. Așadar, se văd primele rezultate. Cheltuielile cu dobânzile au explodat, plus 38%, dar creșterea nu este imputabilă actualului guvern, ci plățile se fac în contul unor împrumuturi mai vechi care au ajuns anul acesta la scadență. Cheltuielile cu investițiile continuă să crească, mai mult cu 16% față de anul precedent, dar, în continuare, sunt mai mulți bani alocați din bugetul național decât din fondurile europene. În orice caz, procentajul alocărilor pentru investiții este de aproximativ 5,7% din PIB, mai mult decât media europeană, iar o viitoare ordine de priorități va aduce eficiență și un impact mai mare asupra creșterii economice. În fine, cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 11,7%, dar avansul vine de la recalcularea pensiilor de anul trecut și de la includerea în acest capitol a compensării facturilor la energie. Așadar, bugetul transmite semnale de ajustare, dar mai este mult până departe.

În acest episod stau de vorbă cu Andrei Roșu, sportiv de anduranță și antreprenor, fondator Filgud. Discutăm despre drumul lui de la un job stabil și o viață confortabilă la sporturi extreme și, mai departe, la construirea unui business care pornește din disciplină și consecvență.Vorbim despre ce înseamnă să treci de la intenție la acțiune, cum se formează obiceiuri care rezistă în timp și ce legătură există între sportul de anduranță și antreprenoriat. Pe final, Andrei ne povestește despre cartea sa și motivele pentru care a ales să o scrie acum.Iată despre ce am discutat:00:00:00 Intro00:02:30 Despre Andrei Roșu00:05:06 Viața comodă pe canapea00:07:32 Declicul schimbării personale00:08:17 Paternitatea ca oglindă00:11:30 Emailul neașteptat00:12:29 Obiceiuri care trag în jos00:14:13 Lecții din Canalul Mânecii00:16:57 Întrebarea care te scoate din blocaj00:17:21 Nașterea brandului Filgud00:20:19 Ideea devenită produs00:23:31 Creștere construită pe termen lung00:26:11 Relația cu scrisul00:32:57 Mesaj ascultătoriProgramul Marțea Mastercard, care se desfășoară în perioada asta și oferă posibilitatea de a primi cashback atunci când plătiți online într-o zi de marți – funcționează simplu: dacă folosiți un card Mastercard și îl înscrieți pe priceless.com/marti, primiți 10% cashback la prima plată online din campanie.Descoperă detalii și insight-uri din discuțiile noastre, cărțile menționate și detalii despre invitați pe florinrosoga.ro. Aici te poți înscrie la un newsletter lunar pentru a afla noile episoade.Iar dacă îți place să asculți aceste podcasturi, acordă-ne două minute și scrie o recenzie pe Spotify sau Apple Podcasts. Este un gest simplu care ne sprijină enorm să abordăm subiecte interesante și alți invitați pe gustul tău.

În această ediție, ultima din 2025, Marian Hurducaș și invitatul său, Marian Andrei - I like IT, vorbesc despre cele mai importante momente din tech ale anului 2025 — probabil cel mai intens an tech din ultimul deceniu.2025 e anul în care inteligența artificială a făcut saltul de la simplu asistent la agent autonom, anul în care telefoanele, laptopurile și chiar mașinile au devenit dispozitive AI-native, anul în care am început să discutăm serios despre energie, infrastructură și impactul tehnologiei asupra societății.Vorbim despre un an în care industria auto s-a transformat într-o industrie software, centrele de date au devenit subiect geopolitic, iar media – de la știri la video – s-a reinventat sub presiunea AI.Cei doi încearcă să înțelegă nu doar ce s-a întâmplat, ci și ce urmează.

Există domenii în care schimbarea se vede treptat, aproape imperceptibil. Și există domenii în care realitatea se transformă în timp real, sub ochii noștri. Mobilitatea face parte din a doua categorie. Firmele care folosesc zeci sau sute de vehicule nu mai pot funcționa doar pe intuiție sau pe obiceiurile trecutului. Aici intervine munca unor oameni care privesc funcționarea unei companii nu doar ca pe o operațiune logistică, ci ca pe un organism viu, cu nevoi, fluxuri și responsabilități.Valentin Vasiliță este unul dintre acești oameni. Conduce digitalizarea activităților DKV Mobility în România și lucrează cu companii care vor să își administreze flotele într-un mod mai așezat. Vorbim despre un sector care, deși pare tehnic la exterior, atinge fiecare bucată din viața unei companii: de la costuri, la modul în care lucrează echipele, până la felul în care sunt planificate resursele. Valentin vede aceste piese și încearcă să le pună într-o formă care să aibă sens pentru manageri și pentru șoferi.Principalele lucruri discutate:00:00 Introducere: de ce mobilitatea se schimbă rapid02:53 Parcursul lui Valentin04:54 De ce digitalizarea devine o prioritate pentru companii07:40 Ce înseamnă, concret, digitalizarea unei flote08:50 Vizibilitate, control și date centralizate11:12 Provocările reale în adoptarea soluțiilor digitale14:24 De ce renunțarea la Excel este un pas greu15:23 Sisteme esențiale: FMS, telematică și aplicații mobile18:44 Cum ajută digitalizarea la reducerea costurilor21:24 Datele din sistem și deciziile de business24:08 Cum se transformă datele în optimizare reală26:39 Cel mai important sfat pentru companii la început27:54 Concluzii și gânduri finale

Antreprenorii înțeleg bine cum fiecare decizie operațională, oricât de mică, poate influența direcția unei afaceri. Uneori, schimbarea nu vine din proiecte mari, ci din felul în care sunt administrate activitățile repetitive, cele care se întâmplă în fiecare zi și care conturează stabilitatea unei companii.Invitatul meu, Ion Mihai, Regional Sales Manager la DKV Mobility România, lucrează de peste un deceniu alături de firme care încearcă să își păstreze echilibrul într-o piață tot mai rapidă. A văzut atât momentele în care costurile scăpate din vedere au pus presiune pe o afacere, cât și situațiile în care o reorganizare atentă a flotei a adus ordine și claritate.Astăzi discutăm despre felul în care companiile pot naviga perioada care urmează, despre presiunile economice ce se conturează și despre cum pot antreprenorii să transforme administrarea flotei într-un proces mai simplu și mai predictibil. Vorbim despre pași concreți, despre instrumente utile și despre ce rezultate pot apărea atunci când o firmă decide să își optimizeze modul în care se mișcă oamenii și vehiculele sale.00:00 Introducere01:52 Cine este Ion Mihai03:08 De ce optimizarea costurilor devine o prioritate03:50 Presiunea economică și tendințele din 202605:54 Problemele reale ale companiilor cu flote08:04 Cum se gestiona flota înainte de soluțiile moderne09:44 Ce înseamnă, de fapt, o flotă auto11:29 De ce contează soluțiile de management încă de la început13:32 Claritate și control prin date centralizate14:02 Quick wins pentru reducerea costurilor16:25 Rolul tehnologiei și al platformelor digitale18:55 Vehicule electrice și impactul pe termen lung21:52 Bune practici pentru consum și utilizare23:59 Ce rezultate pot aștepta antreprenorii25:00 Beneficiile reale pentru o flotă de mașini27:04 Concluzii

Centrul Român OISTAT, filiala națională a Organizației Internaționale a Scenografilor, Tehnicienilor și Arhitecților de Teatru a reprezentat România la World Stage Design (WSD) 2025, participarea înseamnă recunoașterea valorii artiștilor români invitați, pas important către candidatura României pentru găzduirea ediției World Stage Design din 2029. Vorbim astăzi despre acestă realizare dar și despre proiectul Stage Box cu Adrian Damian - scenograf, coordonatorul proiectului Stage Box. Centrul Român OISTAT a lansat în luna noiembrie proiectul STAGE BOX. Elevii de la Colegiul Tehnic de Arhitectură și Lucrări Publice „I. N. Socolescu”, Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” au explorat lumea fascinantă a culiselor teatrului. Sub îndrumarea unor profesioniști din domeniul artelor spectacolului, aceștia au descoperit prin experiență directă, importanța și valoarea unor meserii precum cele de lighting, sound și video designer. La baza proiectului stă un concept inovator: STAGE BOX, un atelier mobil echipat cu o machetă de scenă funcțională. Aceasta reproduce un spațiu teatral complet, cu sisteme de lumini, sunet, video și elemente de scenografie fiind un laborator în miniatură unde elevii pot învăța, experimenta și crea. Centrul Român OISTAT a reprezentat România la World Stage Design (WSD) 2025, cel mai mare eveniment dedicat designerilor profesioniști și emergenți ce activează în domeniul scenografiei de spectacol, care anul acesta s-a desfășurat în Sharjah, Emiratele Arabe Unite. Această participare înseamnă recunoașterea valorii artiștilor români invitați și, mai ales, un pas important către candidatura României pentru găzduirea ediției World Stage Design din 2029. Acest obiectiv ambițios este cu atât mai aproape de realizare, cu cât propunerea României a fost foarte apreciată în cadrul prezentărilor potențialilor organizatori ai WSD 2029. Mai mult decât atât, anul acesta România a fost reprezentată la Sharjah în toate cele trei secțiuni importante ale WSD: •⁠ în secțiunea de expoziții, ⁠cele trei lucrări ale României au fost: „Transcendent Renaissance” (Călin Țopa), în cadrul Professional Sound Exhibition, și „SynergyX” & „Network of Emotions” (Adrian Damian), în cadrul Professional Space & Objet Design Exhibition. •⁠ în secțiunea de conferințe, Iuliana Gherghescu a susținut flash talk-ul „Scenography in Transition: Evaluating the Relevance of Designers in the Era of Artificial Intelligence”, iar Călin Țopa a prezentat albumul „Seven Minutes After Midnight” în cadrul Sound Kitchen (conferințe destinate designerilor de sunet profesioniști). • în Scenofest (secțiunea care găzduiește spectacole), a avut loc performance-ul „Transcendent Renaissance”, prezentat în Situl Arheologic Mleiha, creat de Călin Țopa (creator concept și compozitor), alături de Brad Ward (sound designer), Cristian Șimon (lighting designer), Adrian Damian (scenograf), Mădălina Ciotea (actriță și coordonator performeri), documentat de Tudor Cucu (foto / video), Vladimir Amzăr (videograf) și interpretat de patru performeri, tineri artiști internaționali. De asemenea, Nic Ularu, vicepreședinte OISTAT România, a fost distins cu premiul Honorary Member, unul dintre cele mai importante distincții oferite de OISTAT Internațional, iar Călin Țopa a câștigat premiul II pentru Sound Design. La începutul anului 2026 va fi făcut și anunțul țării gazdă pentru World Stage Design 2029. Centrul Român OISTAT, felicitat pentru candidatura depusă în cadrul WSD 2025, are o șansă foarte mare să aducă WSD la București în 2029, anul următoarei ediții a celui mai mare eveniment dedicat artiștilor profesioniști și emergenți ce activează în domeniul designului de spațiu, decor, costume, lumini, sunet și video în artele performative.

Vorbitorincii găzduiesc un episod cu totul ieșit din comun. Invitata noastră este Niculina Moica, arestată în 1959, la doar 15 ani, și condamnată la 20 de ani de muncă silnică. A fost eliberată după 5 ani, împreună cu tatăl ei, în urma unui decret de grațiere – 5 ani petrecuți prin închisorile din Târgu Mureș, Jilava, Botoșani, Arad și Oradea. Povestea ei este una dintre acele mărturii rare care te obligă să te oprești și să asculți. O lecție de curaj, luciditate și rezistență în fața unui sistem care încerca să zdrobească tot. O premieră pe care nu vrei să o ratezi. Ne încălzim cu câteva bancuri și facem un mic update de la ultimele filmări pentru Vorbitorincii: am ajuns la Craiova, am fost la Gaudeamus și am bifat și o seară la teatru. Ocazie excelentă să vă recomandăm spectacolele „Rinocerii" și „Improbabil". Vorbim și despre articolele bune de pe vorbitorincii.ro, iar pe final ne amintim o întâmplare savuroasă cu Bănel Nicoliță la teatru. Îngrijorări sănătoase cu și despre alegerile pentru București O deținută de ținută. Cu Niculina Moica Recomandări la Spuma filelor: Giuliano da Empoli - Vremea prădătorilor, Maxim Radu Niculai - Pictând apa, Arturo Pérez-Reverte - Sidi, o poveste de la graniță, Arturo Pérez-Reverte - Ultima problemă, Dan Perșa - Recensământul morților Dr. Mihai Craiu Oale, ulcele și tigăi cu finețuri

Pentru Pauza de Bine de azi îți propun o temă pe care o vom explora în premieră în podcast. E un subiect care a intrat pe radarul meu acum vreo 3 ani și despre care se vorbește prea puțin încă: perimenopauza.Dacă despre menopauză se vorbește mai mult sau e mai cunoscut termenul, ea reprezintă într-un fel ultima stație în tranziția numită perimenopauză – o perioadă care se poate întinde chiar pe 10 ani înainte de instalarea menopauzei.Partenera mea de conversație este Nora Neghină, psiholog clinician și psihoterapeut relațional, cu o experiență solidă în lucrul cu familii și cupluri. Este certificată din 2015 ca Trainer Mindsight, iar din 2024, Nora și-a extins expertiza devenind coach specializat în menopauză, sprijinind astfel femeile să navigheze această tranziție complexă printr-o perspectivă integrativă: psihologică, relațională și de stil de viață.Vorbim cu Nora despre:Ce este perimenopauza și ce se întâmplă în corpul unei femei (inclusiv la nivel de creier)Impactul emoțional pe care îl areCum afectează dinamica din relația de cupluCum gestionăm combinația mamă la perimenopauză și copil adolescentCe impact poate avea din punct de vedere profesionalLucruri simple pe care putem să începem să le facem încă de aziCartea recomandată în episod este ”Creierul la menopauză” de Lisa Mosconi.Pe Nora o găsești pe Instagram și pe Pagina de psihologie.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

”Răufăcătorul AI” este tema principală a ediției cu numărul 33 din Cutia cu Știri. Plus: atenție sporită la reclamele de pe tiktok, dar și la fructele tăiate cuburi în supermarket - ambele vă pot provoca necazuri. Mergem până în Japonia pentru a ne amuza pe seama unui câștigător la loto, dar și până în China, pentru un subiect... mai degrabă neașteptat :) Vorbim și despre un proiect foarte fain pentru Via Transilvanica, dar care a fost suspendat momentan din lipsă de fonduri. Despre toate acestea dar și alte subiecte, în ediția cu numărul 33 a Cutiei cu Știri Radio AS Târnăveni.

Duminica aduce din nou rubrica „Întrebări și răspunsuri” dedicată reflecțiilor asupra vieții cotidiene prin prisma credinței. Vorbim despre iertare și vindecare, despre iubire și har.Vă mulțumim pentru comentarii!Răspândiți dragostea!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Confruntată cu amenințarea rusească, Uniunea Europeană caută modalități de intervenție rapidă a trupelor sale, în caz de criză. Așa a apărut ideea unui ”Spațiu Schengen Militar”. Miercuri, Comisia Europeană a făcut primii pași în această direcție.   După cum arată o analiză a ziarului Le Figaro, sabotajul asupra liniei feroviare Varșovia-Lublin, pe care guvernul polonez îl pune pe seama Rusiei, ilustrează importanța strategică a infrastructurii în război. „Infanteria câștigă bătălii, dar logistica câștigă războaie”, a reamintit miercuri comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, citând o frază a generalului american John Pershing din timpul Primului Război Mondial. Astfel că Uniunea Europeană intenționează să simplifice procedurile și să modernizeze infrastructurile cheie pentru ca trupele și echipamentele să ajungă repede acolo unde este nevoie, în caz de pericol.   Asta își propune acest „Schengen militar”. Comisia vrea să reducă timpul de autorizare pentru deplasarea trupelor și echipamentelor pe continent de la 45 de zile în prezent la maximum 3 zile, pe timp de pace. Dar în cazul unei crize? Ei bine, dacă birocrația va putea fi simplificată de urgență, cu infrastructura e mult mai complicat. Le Figaro reamintește că atunci când armata franceză a vrut să trimită o duzină de tancuri Leclerc la baza NATO din România, în toamna anului 2022, s-a confruntat cu o mlaștină birocratică și logistică care a prelungit desfășurarea la... 45 de zile!  Germania interzisese utilizarea rețelei sale rutiere, argumentând că transportul militar depășea sarcina maximă autorizată pe osie (12 tone). Transportul feroviar a întâmpinat și el probleme. Unele poduri feroviare nu puteau susține încărcătura. Anul acesta, în timpul exercițiului NATO Dacian Fall de luna trecută, convoiul a trebuit să călătorească pe mare de la Marsilia până la portul grecesc Alexandropolis, apoi înapoi pe șosea prin Grecia, Bulgaria și România. 500 de puncte nevralgice identificate Astfel, conform planului, autoritățile naționale și europene trebuie să își modernizeze infrastructura. Poduri, tuneluri, căi ferate, porturi… aproximativ 500 de puncte nevralgice au fost identificate în coordonare cu NATO de-a lungul a patru coridoare militare – Nord, Est, Centru-Sud și Centru-Nord – ale căror trasee exacte rămân confidențiale. Acestea urmează să fie consolidate până în 2030 Din punctul de vedere al organizării, în cazul unei crize majore, Comisia poate declara stare de urgență, aprobată de Consiliu în câteva ore, ocolind autorizațiile administrative. Planul include, de asemenea, stabilirea unui acces prioritar pentru echipamentele militare. Bruxelles-ul propune, de asemenea, punerea în comun a resurselor strategice între statele membre, prin intermediul unui portal digital unic. Vorbim despre trenuri de marfă, stocuri de muniții, combustibil și altele. Toate acestea, concomitent cu consolidarea industriei de apărare. Bugetul alocat mobilității militare va crește de zece ori în următorul buget multianual al UE (2028-2034), ajungând la 17,6 miliarde de euro. Așadar, nevoia de acțiune este urgentă, având în vedere că mai multe servicii de informații europene și șeful Statului Major al Apărării din Franța, Fabien Mandon, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unei confruntări cu Rusia în termen de trei până la patru ani. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Vorbim astăzi despre frumusețea ce vine dintr-un echilibru între corp, minte și emoție. Andreea Tudorache este femeie, mamă, mentor, coach, antreprenor care redefinește frumusețea prin autenticitate și curaj. Este autoarea unei metode originale care combina coaching-ul cu transformarea feminină, și spune că frumusețea nu este doar despre aspectul fizic, ci despre starea de bine, încrederea în sine și originalitate. Invitata emisiunii RFI360 astăzi, Andreea Tudorache.  Andreea Tudorache este antreprenoare în industria frumuseții cu o experiență de peste zece ani în management, leadership și relația directă cu femeile, Andreea a construit o comunitate solidă de cliente și colaboratoare, formată din femei de succes: antreprenoare, lideri de opinie, femei din zona publică și creativă, unite de aceeași dorință — de a trăi frumos, echilibrat și autentic. În acest sens a strâns toată experiența personală într-o metodă ce combină principiile frumuseții holistice, psihologiei aplicate și leadershipului feminin, oferind femeilor un cadru prin care își pot dezvolta imaginea și energia.

Pe 13 noiembrie, în Control Club, ORKID marchează o dublă lansare: noul single „Urlă ca marea” și relansarea platformei independente de muzică alternativă Stray Lights 2.0, printr-un concert special alături de Rotko. Evenimentul va continua bilunar aducând pe scena Control un nou val de trupe indie și alternative din România. Vorbim cu Vlad Ilicevici, membru al trupei Orkid și inițiator al proiectului Stray Lights + Victor Dădăciu de la Cardinal, parte din proiectul Stray Lights. Stray Lights este o comunitate care reunește unele dintre cele mai relevante formații românești de muzică alternativă, printre care Cardinal, Orkid, D.E.N.I.S, Kadjavsi, Zammorian, Second Wave, Baby Elvis, Gunshee, PLANT, Valerinne, Methadone Skies, Faunlet, Getchoo, Brainwasher, Coridor Apartament, Astro Générale, Taxawall, Asincron, Mock Surprise, Midpoint, Air Lines, Black Water, Jahmolxes, Church of Cthulhu, Bluebell Creeper și Rotko. Platforma funcționează ca o rețea informală de sprijin și colaborare, care își propune să ofere vizibilitate, context și solidaritate trupelor independente, într-un peisaj muzical aflat mereu în tranziție.  „Stray Lights 2.0 este o necesitate. O formă de coagulare, colaborare și într-ajutorare între cât mai multe dintre trupele care fac muzică alternativă, neanacronică și relevantă din România. Majoritatea acestor trupe sunt ignorate și multe dispar după un an sau doi. Nu există un plan real de susținere și evoluție pentru această formă de manifestare creativă atât de necesară. Stray Lights nu e o agenție de booking, un label sau o casă de producție — e un mic grup de oameni care încearcă să se ajute între ei, fiecare cum poate. Și, dincolo de asta, e o bucurie să fim împreună, să povestim, să bem o bere și, din când în când, să mai punem o cântare.” - Vlad Ilicevici, membru Orkid și inițiator al Stray Lights. ORKID, trioul din București format din Vlad Ilicevici (chitare, synthuri, voce), Radu Pop (percuție, synthuri) și Mihnea Dumitrescu (bass), își definește stilul ca angry shoegaze/post-traumatic blues, un amestec intens de emoție și distorsiune. Cu influențe de la punk și garage la post-metal, indie și blues, Orkid a lansat până acum cinci albume de studio: Standing Still in the Dark (2016), Suruaika (2018), Deraiat (2020), In the Light We Are Safe (2022) și Noi contra Noi (2023), ultimele trei produse de Adrian Despot și Sorin „Pupe” Tănase.  Noul single, „Urlă ca marea”, marchează reluarea colaborării cu Andrei Robin Proca (Robin and the Backstabbers), producătorul primului lor album. Piesa aduce un sound nou, minimalist și contondent, care surprinde tensiunea unei emoții reprimate, izbucnind cu forța unei furtuni – brută, intensă, devastatoare, iar videoclipul are ca punct de pornire un live drawing al artistului vizual Pisica Pătrată.  Concertul de pe 13 noiembrie îl are ca invitat pe Victor Dădaciu basist și solist al trupei Cardinal. Din Cluj-Napoca vine ROTKO, un proiect de art-rock, alternativ și electronică fondat în 2025, care combină synthuri modulare, drum machine-uri și chitară cu distors pentru a crea o atmosferă melancolică și introspectivă. ROTKO aduce în scena locală o estetică modernă și un sound cinematic, aflat la granița dintre real și vis.

Pauza de Bine de azi e ultima din seria Inside Out, un calup de 4 episoade pe care am vrut neapărat să le înregistrez pentru tine spre finalul de an, dar în același timp înainte să începi să te arunci în planuri random pentru 2026.Vorbim azi despre un adevăr de care nu te poți ascunde: nu vine nimeni să te salveze. Soluția magică pe care o aștepți de undeva din exterior nu există.Și cu cât mai repede înțelegi și accepți acest lucru, cu atât mai repede îți poți construi viața și afacerea de care să îți fie drag.Să aștepți să îți pice în poală o astfel de soluție miraculoasă e un pariu costisitor pentru că te face să te simți neputincioasă,să te îndoiești de tine și pierzi și timp prețios pe care nu ți-l dă nimeni înapoi.Sunt curioasă ce simți tu că ai nevoie la finalul anului. Nu există răspuns corect sau greșit.Dacă însă nevoile tale se suprapun cu ce ți-am împărtășit în seria Inside out, te aștept la workshop-ul tradiție New Year, REAL You – sezonul 2025-2026.Poți alege între 4 date – două în decembrie și două în ianuarie, cu mențiunea că locurile sunt limitate și se ocupă repede.Îl poți ocupa pe al tău aici: https://www.cristinaotel.ro/new-year-real-you/M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoaneapropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

Avertisment din partea directorului FMI pentru Europa: modelul social european poate fi pus în pericol de creșterea economică limitată și acumularea datoriilor. Soluțiile, însă, țin de întărirea Uniunii, nu se slăbirea ei. În octombrie, FMI a estimat că PIB-ul zonei euro va crește cu 1,2% în acest an  - o estimare ajustată în sus față de precedentele. Dar dincolo de această veste bună, rămân serioase semne de întrebare. Le-a sintetizat Alfred Kammer, directorul departamentului pentru Europa al Fondului Monetar Internațional, într-o conferință organizată de BCE la Bruxelles. El a atențiomat că dacă o creștere economică modestă va persista în zona euro iar datoria va continua să se mărească, modelul social european va fi în pericol. Acest avertisment trebuie le să dea de gândit decidenților europeni și naționali. Pentru că acest model social european este, până la urmă, marea forță de atracție a Uniunii, alături de sistemele extinse de libertăți. Vorbim despre accesul gratuit la educație, despre asigurările de sănătate, sistemele de pensii, sistemele de protecție socială, concediile plătite – de fapt, toată această plasă socială care, potrivit multora, face din Europa cel mai bun loc de trăit din lume.   Măsurile tradiționale nu mai sunt suficiente Însă, așa cum avertizează reprezentantul FMI, pentru ca acest model să poată fi menținut, Europa are nevoie de măsuri semnificative spre a duce creșterea economică la un alt nivel. Pur și simplu, măsurile tradiționale de consolidare fiscală nu vor fi suficiente pentru a preveni explozia nivelurilor datoriei, punând în pericol modelul social al Europei. Iar pentru aceasta, trebuie găsite răspunsuri la multe probleme. Una ar fi cea a protecționismului - barierele comerciale intra-UE rămân ridicate - echivalentul a 44% pentru bunuri și 110% pentru servicii, spune reprezentantul FMI. Populația Europei este îmbătrânită și este nevoie de forță de muncă suplimentară. Iar lipsa unei piețe energetice unificate menține costurile ridicate și slăbește securitatea și reziliența energetică. Titlul discursului reprezentantului FMI la conferința BCE a fost, de asemenea, semnificativ: „Cum poate Europa să plătească pentru lucruri pe care nu și le poate permite” Auzind această intervenție a directorului FMI, mulți vor cânta prohodul Europei – iar unii o vor face cu un soi de satisfacție. Vorbim despre cei care preiau pe nemestecate propaganda rusească: Europa este o entitate îmbătrânită, decăzută și falită. Să nu mai vorbim că și ei sunt beneficiarii modelului social european, care se bazează, printre altele, pe libertatea de circulație a persoanelor, serviciilor sau a forței de muncă. De fapt, soluțiile propuse sunt exact împotriva a ceea ce propun euroscepticii: mai puțin protectionism național și piețe mai deschise, renunțarea la izolaționismul energetic sau o imigrație adaptată la nevoile economice. Și ar mai fi revizuirea bugetelor, reducerea cheltuielilor publice, limitarea serviciilor gratuite pentru cei care au cu adevărat nevoie și nu și le pot permite altfel. Măsuri care sunt atât de puternic contestate, din Franța până în România. În cele din urmă, modelul social european poate fi menținut prin reforme curajoase și prin întărirea Uniunii. Și nu poate fi replicat într-o țară anume, prin protecționism și izolarea de Europa. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Realizat de Asociația Tzuby's Kids, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) și Alianța România Fără Orfani (ARFO), ghidul ce aduce claritate întregului proces de adopție, provocărilor și nevoilor reale ale copiilor. Vorbim despre "Pregătirea pentru adopție - Călătoria care îți schimba viața" cu autorii acestei cărți, Liviu Mihăileanu și Mirela Claudia Mihăileanu, ei înșiși părinți adoptivi. Se împlinesc anul acesta zece ani de activitate pentru Asociația Tzuby's Kids, si, în baza experiențelor acumulate, a rezultat cartea "Pregătirea pentru adopție - Călătoria care îți schimba viața", o carte ce propune un cadru empatic și realist, care clarifică trauma abandonului și modul în care părinții se pot pregăti emoțional și informațional pentru adopție. Volumul le oferă părinților viitori și actuali un instrument de orientare într-un proces birocratic și emoțional complex, facilitând înțelegerea realităților adopției și ale plasamentului familial. „Transformarea începe cu tine. Dacă simți că poți iubi dincolo de limite și ești gata să schimbi nu doar viața unui copil, ci și propria ta viață, acest ghid îți arată cum să începi.”– Liviu și Mirela Claudia Mihăileanu Mirela Claudia Mihăileanu, consilier în adopție și formator acreditat în îngrijirea copiilor cu istoric de traumă, este un specialist dedicat familiilor aflate în procesul de adopție. A organizat numeroase cursuri de pregătire pentru viitori părinți adoptivi, oferindu-le suport emoțional și educațional și contribuind la formarea unei comunități solide de părinți informați și pregătiți pentru această călătorie. Liviu Mihăileanu este președintele Alianței România Fără Orfani, membru al boardului World Without Orphans Europe și președinte al Asociației Tzuby's Kids. În ultimii 10 ani, a fost direct implicat în modificarea legislației privind protecția drepturilor copilului și regimul juridic al adopției în România. Aceste modificări legislative au favorizat schimbarea filosofiei de intervenție a sistemului de protecție, trecând de la instituționalizare la prioritizarea intervenției familiale. Începând din 2015, Tzuby's Kids a sprijinit mii de părinți adoptivi și de plasament, psihologi și asistenți sociali în îngrijirea copiilor cu istoric de traumă și a facilitat integrarea a sute de copii în familii adoptive și de plasament.

Asociația Viitor Plus a lansat pachetul „EcoInteractiv”, un pachet complet de materiale ce oferă un set concret de resurse pedagogice potrivite pentru elevii din ciclul gimnazial și liceal, iar prin îmbinarea educației non-formale, cu teme complexe de sustenabilitate, EcoInteractiv poate transforma Săptămâna Verde într-o experiență de învățare integrată și captivantă. Vorbim pe acest subiect cu Teia Ciulacu, fondatoarea și președinta Viitor Plus. Pachetul EcoInteractiv de la Viitor Plus include 12 planuri de lecții interactive cu teme actuale de mediu (schimbări climatice, economie circulară, energie verde, poluarea aerului și apei, transport sustenabil etc.); două seturi de carduri tip mind map, care stimulează gândirea critică și învățarea prin joc, într-o structură de cauză-efect; două filme de animație educative, dedicate temelor Schimbările climatice și Economia circulară. „Lecțiile, filmele și cardurile formează un combo educațional dinamic, care face conceptele de mediu mai ușor de înțeles și aplicat”, spune Ioana Duică, manager proiect EcoInteractiv. Lecțiile și animațiile sunt disponibile pe site gratuit. Cardurile educative sunt în format digital, dar pot fi tipărite pe carton pentru a putea fi folosite. Puteți solicita din fondurile disponibile la ISJ pentru Săptămâna Verde pentru printarea mai multor seturi la nivel de școală, pe care le veți putea folosi în anii următori. Resursele EcoInteractiv sprijină profesorii implicați în programul Săptămâna Verde, oferind instrumente moderne pentru ciclul gimnazial și liceal. Prin combinarea educației non-formale (animații, jocuri de logică, activități practice) cu teme de sustenabilitate, programul transformă lecțiile într-o experiență de învățare captivantă.

Peste 70 de țări au fost reprezentate de-a lungul timpului, doar 52 de campioni urcând pe cea mai înaltă treaptă. Ediția europeană 2026 se va desfășura la Marsilia, transformând orașul într-o veritabilă capitală gastronomică. Vorbim despre această premieră pentru țara noastră, în RFI360, cu Chef Cezar Munteanu, președintele Asociației Bucătarilor și Cofetarilor din Turism – România (ANBCT) România a fost selectată oficial să participe la Bocuse d'Or Europe 2026, cea mai prestigioasă competiție gastronomică din lume. Este pentru prima dată când România ajunge la acest nivel al performanței gastronomice, alături de cele mai respectate națiuni culinare ale lumii, prin eforturile și viziunea Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism (ANBCT), singura organizație recunoscută oficial de echipa SIRHA/ Bocuse d'Or. Procesul de selecție și de acceptare a unei țări invitate este extrem de riguros, evaluând în primul rând capacitatea organizației gazdă de a gestiona și pregăti o competiție de o asemenea anvergură. Tema aleasă pentru competiția națională și europeană Bocuse d'Or Europe, „Tradiția reinterpretată”, practic o provocare pentru candidati să îmbine trecutul cu viitorul gastronomic local, totul cu accent pe sustenabilitate, responsabilitate în bucătărie și promovarea produselor autohtone. Fiecare echipă participantă este formată dintr-un Chef, bucătar profesionist român, cu experiență demonstrată în competiții culinare, responsabil de concept și execuție; un Commis, tânăr bucătar născut după 24 ianuarie 2004, reprezentant al noii generații; și un Antrenor (Coach), profesionist cu rol de coordonare strategică și comunicare cu juriul, fără implicare directă în gătit. Toate cele trei roluri sunt obligatorii și rămân neschimbate pe tot parcursul competiției, de la etapa națională până la cea europeană, inclusiv și mondială. Echipele selectate pentru faza națională a Bocuse d'Or sunt oameni care vin din bucătării din toată țara și din restaurante de top din străinătate, care au învățat ce înseamnă rigoarea, lucrul în echipă și respectul pentru gust. Această primă ediție Bocuse este reprezentată de o generație care a crescut prin competiții, prin muncă și cu mândria de a duce gastronomia românească acolo unde îi este locul – spune Chef Cezar Munteanu, președinte ANBCT, organizatorul oficial al evenimentului. Echipele finaliste Bocuse d'Or România 2025: Chef Vasilică-Marinică Bejenaru Antrenor: Liviu Preda Commis: Andrei Fabian Lupoi Chef Vasilică Bejenaru, medaliat cu argint și bronz la IKA Culinary Olympics 2024, câștigător Arena Bucătarilor și laureat GastroPan, este coordonat de antrenorul Liviu Preda, cu peste 30 de ani de experiență și multiple distincții internaționale, medaliat la Salonul Mondial de Gastronomie și Global Chef Challenge. Alături de ei, tânărul commis Lupoi Fabian Andrei, elev al Liceului Tehnologic „Maria Baiulescu” din Brașov și ajutor de bucătar la Restaurant Belvedere, aduce entuziasmul și rigoarea noii generații în arta culinară. Chef Bogdan Cozma Antrenor: Dadiana Munteanu Commis: Andrei Nicolae Miron Echipa lui Chef Bogdan Cozma aduce împreună experiența și inovația generațiilor culinare. Chef Bogdan Cozma este premiat la IKA Culinary Olympics (locul 3), Cupa Mondială Villeroy & Boch (locul 3) și este antrenor al Echipei Naționale de Juniori, ce a obținut dublu bronz mondial. Echipa este coordonată de antrenoarea Dadiana Munteanu, dublu medaliată cu bronz la IKA 2024 și argint la Global Young Chefs Challenge 2023. Commis: Miron Andrei Nicolae, Head Chef la D.A.R Events Restaurant & Barn din Botoșani, cu peste cinci ani de experiență în gastronomie și distincții internaționale (aur la Croatian Culinary Cup 2025, argint la Rimini Vegan Chef 2025, bronz la IKA Culinary Olympics 2024 – echipa de juniori). Chef Emanuel Mocan Antrenor: Dragoș Bercea Commis: Alexia Stan Echipa lui Chef Emanuel Mocan aduce împreună performanța și viziunea culinară la cel mai înalt nivel. Chef Emanuel Mocan, câștigător Arena Bucătarilor 2017, „Les Chefs en Or” Paris (locul 1 junior, locul 3 senior), medaliat cu argint la Global Chef 2023 și dublu argint la IKA 2024. Este coordonată de antrenorul Dragoș Bercea, multiplu medaliat la competiții internaționale, cele mai recente rezultate fiind la IKA Culinary Olympics 2024 (cu 2 medalii de argint). Commis-ul este Stan Alexia, absolventă a Manchester Metropolitan University în Culinary Business Management, în prezent Sous Chef la One Soul Brașov, cu experiență internațională în Cipru și premii la competiții pentru tineri bucătari, precum Junior Chef's Arena. Chef Laurențiu Neamțu Antrenor: Daniel Nistor Commis: Mihai Pușcalău Chef Laurențiu Neamțu îmbină fine dining contemporan cu spiritul competițional al noii generații. Cu experiență în restaurante cu stele Michelin și finalist „Chefi la Cuțite”, propune o abordare rafinată, echilibrată și modernă a gastronomiei, alături de antrenorul Daniel Nistor, dublu medaliat cu argint la IKA 2024, bronz la IKA 2020, multiplu laureat GastroPan și Arena Bucătarilor. Commis Mihai Pușcalău este cel mai tânăr membru al echipei, student în primul an la American Hotel Academy din Brașov, pasionat de gastronomie și de perfecționarea tehnicilor culinare, cu ambiția de a deveni chef cu stea Michelin. Chef Mihai Ciprian Necula Antrenor: Cristian George Mihali Commis: Andra Maria Huțanu Echipa lui Chef Mihai Ciprian Necula aduce împreună rigoarea internațională și pasiunea pentru bucătăria mediteraneană. Mihai are peste 25 de ani de carieră internațională, formare în Italia și Germania și participant la IKA 2024, promovează un stil culinar bazat pe simplitate, echilibru și rafinament. Antrenorul echipei este Cristian George Mihali, chef român stabilit în Franța, cu experiență în restaurante cu stea Michelin, inclus în Top 100 Români de Pretutindeni (2024), membru al Asociației Internaționale a Discipolilor lui Auguste Escoffier și promotor al gastronomiei românești în diaspora. Huțanu Andra Maria este commis-ul, încă elevă la Liceul Tehnologic Economic de Turism din Iași și ajutor de bucătar la Hotel Unirea Iași, o tânără implicată și autodidactă, aflată la început de drum în cariera culinară. Selecția Națională Bocuse d'Or România marchează un pas important pentru gastronomia românească și confirmă ambiția unei generații de profesioniști de a se alinia standardelor mondiale. Pe 27 noiembrie 2025, cele cinci echipe vor concura într-o probă de 6 ore, la finalul căreia se va decide cine va reprezenta România la Bocuse d'Or Europe 2026, la Marsilia. Competiția din acest an are o semnificație istorică: este prima dată din 1987 când România face parte oficial din circuitul Bocuse d'Or. Evaluarea va fi realizată de un juriu internațional format din chefi de renume, un gest de recunoaștere a excelenței bucătăriei românești pe scena mondială. Bocuse d'Or Europe – Ediția Bocuse d'Or Europe 2026 va avea loc la Marsilia, în cadrul Sirha Méditerranée. În această ediție specială, Bocuse d'Or și Sirha Méditerranée creează împreună un adevărat ecosistem al gastronomiei mondiale, unde profesioniști, producători, pasionați de gătit și talente emergente se întâlnesc într-un cadru unic. Marsilia va fi transformată, pentru câteva zile, în capitala mondială a gastronomiei, oferind o scenă spectaculoasă pentru cei 20 de candidați europeni care își vor prezenta viziunea asupra „haute cuisine-ului” contemporan.

Analyze That 42. Cătălin Striblea a fost live cu principalele subiecte politice și sociale ale zilei. Vorbim despre reducerea numărului de militari americani. Cum vede Trump estul Europei? Numirea Oanei Gheorgiu. Cu cine va juca Nicușor. Bolojan, izolat este PNL alături de el? Așteptăm întrebările și opiniile voastre

Cătălin Striblea a fost live cu Selly, antreprenorul care conduce festivalul Beach Please și are cel mai cunoscut canal de vloguri din România. Câte afaceri conduce, cum a reușit să treacă de la distracție pe Youtube la afaceri de milioane de euro. Ce înseamnă industria showbiz în termeni de bani, angajări și taxe. Vorbim despre orașul Nibiru și nevoile antreprenorilor din România când vine vorba de politici publice. Plus, explicații despre controversele care-l înconjoară. Așteptăm întrebări și opinii. 

Premierul polonez Donald Tusk lansează un semnal de alarmă. Într-un interviu acordat publicației britanice The Sunday Times, șeful guvernului de la Varșovia atrage atenția asupra apelurilor din Europa de reconstruire a legăturilor economice cu Rusia. Semnalul lui Tusk vine după ce o instanță poloneză a respins cererea de extrădare în Germania a unui ucrainean acuzat de participare la aruncarea în aer a conductei North Stream 2. Prim-ministrul polonez Donald Tusk avertizează că sfârșitul războiului Rusiei în Ucraina ar putea duce la eforturi de reluare a legăturilor economice cu Rusia - inclusiv la repornirea controversatului gazoduct Nord Stream 2. În timp ce Europa se află în fața posibilității unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina, Tusk a descris apelurile politicienilor europeni de a reconstrui legăturile cu Moscova la sfârșitul războiului drept „un semnal de alarmă”. „Știu ce înseamnă atunci când cineva din Europa vrea să restabilească Nord Stream 2, să aibă afaceri bune cu petrolul și gazele din Rusia și așa mai departe”, a spus el. „Pentru mine, este întotdeauna ca un semnal de alarmă”, a spus Tusk într-un interviu acordat publicației The Sunday Times. Nord Stream 2, conducta  majoră care transportă gaze din Rusia în Germania prin Marea Baltică, este descrisă de critici ca o greșeală strategică și un simbol al concilierii Europei cu Moscova. Conducta a fost aruncată în aer în 2022, după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei și după un ultimatum adresat Occidentului, în care cerea retragerea NATO pe aliniamentele din 1997. Un scafandru profesionist ucrainean a fost arestat ulterior pentru presupusa sa implicare în sabotaj. „Problema cu North Stream 2 nu este că a fost aruncată în aer. Problema este că a fost construită”, a scris Tusk pe rețelele de socializare X la începutul acestei luni, amintește Politico. În interviul acordat The Sunday Times, Tusk a declarat că o hotărâre a unei instanțe poloneze care blochează o cerere de extrădare a Germaniei pentru unul dintre suspecții de sabotaj Nord Stream înseamnă că Ucraina are dreptul de a ataca ținte legate de Rusia oriunde în Europa. Liderul polonez a criticat, de asemenea, automulțumirea Europei și subestimarea constantă a amenințărilor expansioniste ale lui Putin. „Vorbim despre sfârșitul erei iluziilor în Europa – prea târziu, mă tem. Prea târziu pentru a fi bine pregătiți pentru toate amenințările, dar nu prea târziu pentru a supraviețui”, a avertizat Tusk. De asemenea, în interviu, Tusk a descris ieșirea Marii Britanii din UE drept „una dintre cele mai mari greșeli din istoria noastră [europeană comună]” – la 10 ani după încercarea eșuată a prim-ministrului britanic David Cameron de a folosi referendumul Brexit ca pârghie pentru a obține concesii de la UE. „Și astăzi cred că a devenit mult mai vizibil”, a spus Tusk. Acesta a fost puternic implicat în prima fază a negocierilor Brexit în calitate de președinte al Consiliului European la acea vreme. „Mai ales după Brexit, polonezii și-au dat seama că situația obiectivă din Marea Britanie nu este mult mai bună decât în ​​Polonia. Știu, de asemenea, că mulți încep să părăsească Marea Britanie și să-și înceapă o viață aici, în Polonia”, a spus premierul Poloniei – o țară care a beneficiat enorm de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cătălin Striblea, dialog cu Petrișor Peiu. Este prima dată când un lider AUR răspunde la întrebările comunității Vorbitorincii despre soluțiile economice ale AUR. Vorbim despre decizia CCR, sistemul de taxare din România, propunerile de impozitare a companiilor. Dar și ce înseamnă românizarea unor companii. Vă așteptăm opiniile și întrebările. Ce opinie are domnul Peiu despre amenințarea Rusiei și conflictul ruso-ucrainean?  Vorbim despre decizia CCR, sistemul de taxare din România, propunerile de impozitare a companiilor.  Ce înseamnă românizarea unor companii.  Este prima dată când un lider AUR răspunde la întrebările comunității Vorbitorincii despre soluțiile economice ale AUR.

Vorbim cu Victor Benderra, coordonatorul Festivalului Les Films de Cannes à Bucarest.

Fost ministru al Muncii și Protecției Sociale, actual deputat, Marcel Spatari revine într-un moment-cheie pentru Moldova. Vorbim despre:

00:01:45– Ne facem încălzirea cu bancuri, povești de la Filit Chișinău, Târgu-Mureș și Cluj, câteva reflecții despre alegerile din Moldova și măsurile împotriva propagandei rusești, plus apariția noii traduceri Jonathan Coe, semnată de Radu Paraschivescu. Vorbim și despre isprăvile lui Trump – „is he a dictator or just a dick?” – și apoi îl întâmpinăm pe invitatul special al ediției 119. 00:42:27 – French Cannes-Cannes, cu Cristian Mungiu. 02:20:17 – Spuma filelor aduce: Tatiana Țîbuleac – Când ești fericit, lovește primul, Dorota Masłowska – Ceilalți, Giuliano da Empoli – Vremea prădătorilor, Cosmin Popa – Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu 02:43:09 – Chitară clasică cu Maxim Belciug. 03:07:20 – Vânătorile Dianei Popescu: recomandări culturale pentru perioada următoare. Încheiem cu Cartea bunătății. Povești din Moldova, de Cristina Andone – nu doar pentru copii, ci pentru oricine vrea să înțeleagă mai mult.

În pauza de bine de azi partenera mea de conversație este Andreea Popa, psiholog și coach pentru schimbare și tranziții, cu focus pe cunoașterea și reglarea emoțională.Vorbim azi despre un subiect care ne pasionează pe amândouă - schimbarea făcută dintr-un loc al acceptării.Câteva idei asupra cărora ne-am oprit în episod:- ce e acceptarea și cum diferă de resemnare sau pasivitate- de ce schimbările făcute dintr-un loc al forțării nu rezistă în timp- ce poți face concret ca să ajungi într-un loc al acceptării Atât Andreea, cât și eu am dat exemple personale care sper să îți fie inspirație și să îți aducă liniște și validarea că nu doar ție ți se întâmplă diverse lucruri. :) Pe Andreea o găsești pe Instagram.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel⁠

Liliana Nicolae,unul dintre cei mai buni jurnaliști de reportaje radio din România, realizează o campanie Vorbitorincii despre școala la țară. Cum arată, ce rezultate are, o mai putem îmbunătăți? Vă invităm să cunoașteți oamenii care predau la țară, dar și pe copiii de acolo. Vorbim astăzi despre o școală dintr-un sat din Bărăgan. O școală altfel, unde matematica se predă diferit, fizica și chimia încep din clasa a V-a, nu din a VI-a , ca în alte părți. Profesorii de aici au făcut câteva  schimbări și spun că vor un singur lucru: să-i țină pe elevi aproape de școală, pentru că dincolo de gard, deseori, sunt tot felul de tentații.  

Discutăm cu Anca Vasiliu, director de cercetare la CNRS, Centrul de cercetare Leon-Robin despre gândirea antică, Universitatea Paris Sorbonne. Vorbim despre volumul său "Imagini ale sinelui în Anctichitatea târzie", apărut recent la Editura Spandugino.

Balkan Taksim, unul din proiectele muzicale originale ale României, propune un mix de ritmuri tradiționale cu o infuzie de sunete electronice. Rezultatul unei munci de documentare a sunetului pornită din Carpați, prin Balcani, privind spre Anatolia, Balkan Taksim crează o combinație energică privită printr-un caleidoscop muzical. Vorbim despre cel mai nou album al trupei Balkan Taksim, "Acide balkanique", lansat pe 19 septembrie in Franța, cu Sașa-Liviu Stoianovici, în RFI360. Saşa-Liviu Stoianovici și Alin Zăbrăuţeanu sunt recunoscuți pentru felul natural în care combină muzica tradiţională balcanică, instrumentele populare, rare, muzica electronică şi trip-hop-ul, în proiectul muzical Balkan Taksim. Împreună au lansat cel de-al doilea album, „Acide balkanique”, pe 7 septembrie, în cadrul Balkanik Festival, iar pe 19 septembrie prezintă noul album în Franța. Sașa-Liviu Stoianovici este cercetător și istoric al cobzei, studiază instrumentele din alte vremuri, din aceasta parte de continent, și face asta cu atenție pentru tot ce e contemporan, găsind acordurile potrivite pentru că cei tineri să descopere muzica. În Balkan Taksim (Bandcamp), Sașa-Liviu Stoianovici cântă la mai multe instrumente, precum sazul turcesc, cobza românească, tanburul otoman, diferite tipuri de cimpoi - sârbeşti, româneşti şi bulgăreşti, šargija bosniacă şi gusla sârbească. De asemenea, foloseşte uneori thereminul şi sintetizatoarele analogice şi digitale. Cercetător de teren experimentat, cu o experienţă bogată în înregistrarea de sunet, Stoianovici a studiat ultimii cântăreţi ţărăni la cobză din România, rezultatul acestei cercetări fiind în prezent încapsulat într-un dosar UNESCO multistatal - „Cobza – cunoştinţe, tehnici şi muzici tradiţionale”, realizat în colaborare cu Republica Moldova. Alin Zăbrăuţeanu (chitară bas, sintetizatoare, sampling, ritmuri, mixaj), artist cu o experienţă de peste 18 ani în domeniul muncii de studio, s-a dezvoltat ca sound-designer, cât şi ca producător muzical. Creator de coloane sonore premiat, Alin este responsabil pentru sunetul multor filme de ficţiune şi documentare din ultimii ani. Interesat de modelarea sunetului prin tehnologii inovatoare, Alin Zăbrăuţeanu aduce în Balkan Taksim (Facebook) o doză de rigoare, fiind responsabil de liniile de bas, de percuţiile generate electronic sau cu ajutorul colecţiilor de sunete, cât şi de mixaj. În prezent, cântă la bas electric, sintetizatoare analogice şi digitale şi foloseşte diverse dispozitive de sampling în munca de studio sau în concerte. Editat de reputata casă de discuri franceză Buda Musique, şi masterizat la Paris de Alex Gopher (Translab), „Acide balkanique” propune o călătorie muzicală care acoperă atât zone reale, cât şi imaginare. Există opt piese pe acest album - unele dintre ele sunt pur instrumentale, iar altele sunt cântate în limba română şi în limba sârbo-croată. Membrii Balkan Taksim (Youtube) folosesc mai multe instrumente tradiţionale cu coarde: tanburul otoman întâlneşte cobza, iar între ele pot fi ascultate vocile a două tipuri de tamburiţă, prim-ul şi dangubica/samica. Ca de obicei, majoritatea acestor sunete sunt, pe alocuri, filtrate şi distorsionate. De asemenea, ca semnătură sonoră, sazul electric turcesc îşi face din nou apariţia, cu texturile sale acide şi distorsionate. Există pe album şi chitară bas, sintetizatoare analogice şi digitale, theremin, diverse eşantioane audio extrase din înregistrări cu muzică tradiţională.

Analyze That 34.  Cătălin Striblea a fost live despre principalele subiecte politice și sociale ale zilei. Vorbim despre pachetul doi al lui Bolojan și ce-l mai desparte de plecarea de la guvern. De ce se taie 13 mii de oameni. Sunt aliați Bolojan și Nicușor? Îl sprijină președintele? Așteptăm opiniile și întrebările voastre.

Ce sunt, de fapt, adictiile și dependentele? Sunt alegeri greșite, lipsă de voință sau răspunsuri la o durere nevindecată? În acest episod Mind Architect, Paul Olteanu stă de vorbă cu Cristina Bâra și Diana Safta, două profesioniste cu experiență vastă în lucrul cu traumele și în vindecarea adicțiilor, pentru a înțelege mai profund ce se află în spatele comportamentelor compulsive.Explorăm cum dependențele nu sunt semne de slăbiciune, ci mecanisme de adaptare la suferință, o încercare de a face față durerii, rușinii sau lipsei de conexiune. Vorbim despre cum se diferențiază o adicție de o obișnuință sau o pasiune, despre rolul traumei din copilărie, despre rușine, recăderi și despre pașii concreți spre vindecare.Vei înțelege de ce „opusul adicției este conexiunea", care sunt cele mai frecvente mituri despre adictii, ce tipuri de suport pot ajuta – de la psihoterapie la grupuri și relații sigure – și cum putem privi cu mai multă compasiune pe noi înșine sau pe cei dragi care se confruntă cu dependente. Un episod esențial despre umanitate, suferință și puterea reconectării.Seria #DespreAdicții este parte din colaborarea cu proiectul ReConnect, o inițiativă marca Compassionate Inquiry Experience, care își propune să invite o altă perspectivă de a ne uita la ce e în spatele încercării de a face față durerii mai degrabă decât a contribui la și mai multă izolare.Dacă îți dorești să participi la evenimentul ReConnect, în perioada 18-19 octombrie, poți afla mai multe informații aici: https://ro.compassionateinquiry.com/reconnect2025 Acest episod este produs și distribuit cu susținerea Banca Transilvania. Resurse:1. How to Change Your Mind: What the New Science of Psychedelics Teaches Us About Consciousness, Dying, Addiction, Depression, and Transcendence, Michael Pollan 2. The Myth of Normal, Dr. Gabor Mate 3. Dosed (documentar)

Vorbim cu Remus Ioan Ștefureac, sociolog, analist politic, om cu mintea limpede și cuvintele bine cântărite. Îl știți poate din studiile care zguduie știrile de seară sau din analizele care pun în cuvinte ceea ce noi ceilalți doar simțim vag: unde merge România și ce mai vrea poporul ei. Dar dincolo de statistici și procente, cu Remus Ștefureac vorbim în această seară despre ceva mult mai profund: despre trecutul care nu trece. Despre comunism, despre oamenii zdrobiți în închisori și despre nostalgia periculoasă după "vremurile alea". O conversație despre adevăruri incomode, despre cum se naște mitul dictaturii blânde și despre ce putem face ca istoria să nu fie rescrisă cu pixul uitării. 00:01:33 - Am vorbit despre căldurile de azi și de pe vremea când eram tineri și nu ne plângeam așa ușor. Radu a fost la piață după zmeură și a dat peste niște cartofi Lungulețu. Cătălin a fost la cramă, unde vinul e bun și poveștile și mai bune. Și avem și câteva bancuri noi. 00:41:30 - Nostalgia cuprinde Romania. Remus Ștefureac, sociolog. 02:15:24 - Spuma filelor vine cu Ha - Joon Chang - Economia comestibilă, Nicola Pugliese - Nava neagră, Adrian Jicu Maiorescu - confesiunile unui stoic, Florin Bican - Răsciclopedia de povești  02:46:55 - (P) Mirela Nemțanu, director executiv Hospice, Casa Speranței - În luptă cu suferința semenilor noștri 03:30:01 - Recomandări culturale cu Diana Popescu

Cătălin Striblea este în dialog cu Vitalie Cojocari, jurnalist Euronews, vorbitor de limba rusă. Vorbim despre falsul istoric rusesc și mesajul Moscovei că România nu trebuie să existe. Care este atmosfera la Moscova după ultimatumul lui Trump? Cât primești dacă ești în armata rusă și atrocitățile de acolo? Cât mai rezistă militarii ucraineni? Dar populația supusă unor bombardamente zilnice? Și cine va câștigă războiul electoral din Republica Moldova? 00:00 - Cum a ajuns Rusia să spună că România este efemeră 11:00 - Povestea civililor omorâți de Rusia la Cernăuți 23:40 - La fumat cu Lavrov și Kim Jong Un 28:33 - Povestea tatălui lui Vitalie în armata rusă 33:09 - Atrocități și bani în armata rusă  39:00 - Noul nivel al propagandei ruse 50:28 - Cum a reușit operațiunea dronelor ucrainene 56:15 - Asasinarea șefului operațiunilor speciale ucrainene 1:05:16 - Primarul: ”Îți trag două palme de-ți sar mucii” 1:13:00 - De ce au tăiat rușii gazul din Transnistria 1:17:20 - Ce este un holodilnic 1:26:33 - De ce nu mai poate intra în UE primarul Chișinăului 1:37:09 - Ce să vizitați în republica Moldova 1:48:00 - Vitalie și fetița sa campioană 

Alexandru Bălășescu. De ce sunt românii altfel. Distruge democrația AI-ul? „Pericolul nu este că mașinile ne vor lua locul. Pericolul este că prin fărâmițarea și expertizarea fiecărei bucăți a societății sau prin conceperea societății ca un model complicat, le vom da mașinilor posibilitatea de a prelua totul foarte ușor” spune antropologul Alexandru Bălășescu, invitatul acestei ediții de Vorbitorincii Leaders. Vorbim despre schimbările prin care trece lumea noastră și ne întrebăm cum a ajuns omul să fie considerat o eroare de sistem, cum tehonologia ne va aduce izbăvirea și, de fapt ce gândesc cei care generează inteligența artificială.  Ne aduce împreună și o carte Climate Change in the Age of Artificial Intelligence, care sperăm să apară tradusă și în România. Și nu este singurul titlu de carte pe care-l veți auzi în cele 2 ore de interviu. Țineți aproape un pix și o hârtie, o să auziți vorbindu-se despre multe cărți pe care credem că veți dori să le citiți. 04:28 Antropolog cu accent 09:23 București, ”orașul cablurilor” 17:46 Individualismul american, ierarhia babuinilor și succesul mișcării MAGA 22:18 Democrația contrabalansează accelerarea capitalismului 28:45 De la ac la ROMBAC, Ceaușescu voia să facă tot 37:36 Unde este inteligența artificială? 46:00 IA, rău sau bine? 01:00:10 Biserica lui Thiel - ACTS-17 01:12:07 Drepturile corporațiilor devin mai importante decât ale oamenilor 01:24:48 Măsura izbăvirii este exprimată monetar 01:36:40 Sursa schimbării climatice 01:49:20 Ce face Palantir Technologies 1:54:14 Sistemul mandarină 02:07:55 Fenomenul migrației