Podcasts about vorbim

Vor fi vreo 23 de artiști străini și români ce vor surprinde publicul cu un program eminamente eclectic. Între 12 și 15 iunie, Green Hours, cel mai vechi club de jazz din România postdecembristă, alături de partenerii săi culturali tradiționali, prezintă 9 sesiuni sonore excepționale, în aer liber, la km 0 al mișcării underground din București, pe Calea Victoriei 120. „Noi căutăm să aducem atît artiști consacrați – și sînt mai mulți artiști superconsacrați – cît și artiști tineri, emergenți, cărora le întrevedem traiectorii serioase. Și în sensul acesta cred că avem mînă bună.”, zicea despre festival, cu ceva timp în urmă, Voicu Rădescu, fondator Green Hours. Vorbim despre Green Hours Jazz Fest 2025 cu Rozana Mihalache, director & coordonator artistic la Green Hours.

În acest episod discut cu profesorul Dumitru Borțun despre situația actuală din România, subliniind complexitatea și provocările cu care ne confruntăm ca națiune. Abordăm aspecte precum mentalitatea colectivă a românilor, diviziunile sociale și cum tradițiile pot influența percepția asupra prezentului și viitorului. Vorbim despre peremiști, fenomenul migrației, dar și despre cum PSD-ul a devenit un instrument al intereselor personale și locale, deviant de la misiunea sa originală de reprezentare a voinței populației.Subiectele discutate se extind asupra realităților economice și sociale, ilustrând o falia crescută între cele două Românii: una educată și progresistă, alta marcată de lipsuri și obiceiuri tradiționale. Reflectăm asupra unei întâlniri între generații în care se resimt profund efectele unei societăți în continuă transformare, dar care încă este legată de trecut.Un alt punct major al discuției se concentrează pe importanța educației și reforma sistemului educațional ca o metodă esențială de a construi un viitor mai bun. Pe lângă problemele actuale, profesorul Borțun subliniază nevoia unei abordări critice a educației care să integreze atât aspecte moderne cât și nevoile sociale ale comunității. El propune o viziune integrată care să aducă împreună educația formală și cea non-formală, implicând întreaga comunitate în procesul educațional.În final, ne concentrăm asupra importanței unei culturi a proiectului și implicației fiecărui individ în activitățile sociale și politice. Acesta este un apel la acțiune, încurajându-ne să ne asumăm responsabilitatea pentru progresul comunităților noastre și să devenim activi în viața publică. Emisiunea subliniază că orice schimbare reală vine din implicarea comunității, subliniind că trebuie să lucrăm împreună pentru a construi România pe care ne-o dorim. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Continuăm seria despre secolul al XIX-lea cu o perspectivă asupra momentului Charles Darwin în istorie. Vorbim despre impactul pe care l-a avut excluderea lui Dumnezeu din povestea despre istoria planetei și istoria noastră dar și despre cel mai simplu mod de a avea succes la gagici: colecționarea obsesivă de gândaci și scoici. Invitați speciali: Charles Lyell, doamna de la aprozar, Thomas Malthus (tipul care n-ea certat că nu ne stau nădragii pe noi) și, desigur, Hannah Arendt. 00:00 Intro03:55 Pe când Aristotel dădea bărcuțe06:45 Da' oscioarele? (despre fosile)09:04 Vârsta pământului11:53 Uniformitarianismul13:50 Lamarkismul (nu "Lamarkianismul" cum am zis)17:56 Viața lui Darwin21:49 Argumentul creaționist22:49 Călătoria pe HMS Beagle24:50 Observații cruciale pe Galapagos28:48 Influența lui Malthus32:54 BINGO!35:28 Russell Wallace - al doilea Darwin38:52 Impactul teoriei lui DarwinSupport the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Vorbim de mulți ani despre problemele majore din sistemul de educație al României: analfabetismul funcțional, abandonul școlar, carențele din zona educației civice, despre impactul problemelor din educație asupra societății, asupra democraţiei. De asemenea, un studiu al Ministerului Educației din 2023 arată că 20% dintre adulți se află în situația de analfabetism funcțional la literație și că 27% sînt în aceeași situație în ce privește competențele de calcul. De ce am ajuns aici? Și de unde ar trebui să înceapă o reală reformă a sistemului educațional? L-am întrebat pe Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” din Galați.Doru Căstăian: „Primele locuri unde ar trebui să meargă banii care se folosesc în momentul ăsta în sistem sînt, pe de-o parte, către politici de creştere a calităţii, acolo unde calitatea nu e ceea ce trebuie şi, în al doilea rînd, în schimbarea sistemului de formare iniţială şi de mentorat. Cercetările sînt destul de clare în direcţia asta. Cum spunea chiar recent fondatorul testelor PISA, un sistem nu poate fi mai bun decît profesorii din interiorul lui. Trebuie investit serios şi cu sens în formarea profesorilor şi în politici care să ducă la creşterea calităţii acolo unde ea lasă de dorit.”Mulţi dintre elevii de azi provin din familii în care părinţii lor au şi ei probleme în a înţelege un text sau a face calcule simple. Cum ne afectează această moştenire educaţională la nivel de societate?Doru Căstăian: „Mă bucur că şi studiile au început să arate un lucru care, din punctul meu de vedere, este şi era evident de foarte mult timp: e o poveste asta cu şcoala cea serioasă care se făcea pe vremuri. De fapt, principala noastră problemă acum e că, dintr-un anumit punct de vedere, funcţionăm tot în paradigma acelei şcoli serioase – cu cîte ghilimele doriţi –, pe care n-am reuşit s-o reformăm profund, cu adevărtat. Sigur că nimeni nu aruncă la gunoi rezultatele şi performanţele reale care au existat de-a lungul timpului în sistemul de învăţămînt românesc. Dar tot ceea ce azi apare în rapoartele de ţară şi tot ceea ce azi i se reproşează sistemului, caracterul elitist, inegalităţile uriaşe, faptul că e un sistem care vînează trofee pentru a-şi justifica lipsa de performanţă medie, toate astea vin din sistemul acela mult lăudat şi pe care nostalgicii îl regretă. Urmările le vedem în fiecare zi: într-o populaţie dezangajată civic, în calitatea dialogului public, în nivelul de toleranţă societală, le vedem la vot, le vedem în fascinaţia faţă de tot soiul de naraţiuni simple şi simpliste care îi prind pe oameni aproape mereu pe picior greşit. Sigur că discuţia e mai complexă, pentru că nu toate aceste efecte pot fi puse strict pe seama eşecului sistemului de educaţie, sînt şi cauze mai profund filosofice, sociologice. Dar sistemul de educaţie la noi este fără doar şi poate un factor agravant.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural  

– Am fost foarte ocupat, de aia nu ți-am răspuns. Dar acum te rog să mă ajuți cu ceva. Mesaj primit azi dimineață. De la un (fost) GM de mare companie. Căruia îi scrisesem în urmă cu vreo 3 luni. Să îl întreb ceva. Ne știm destul de bine. Adică ne-am întâlnit de câteva ori. Și am povestit la telefon și prin mesaje de multe ori. Adică nu e că l-am întrebat ceva fără să ne știm sau ceva. Nu mi-a răspuns atunci. Eu și uitasem că nu mi-a răspuns. Când mi se întâmplă așa dau din umeri și aia e, merg mai departe. Că nu toți cei care nu răspund văd mesajul și aleg să nu răspundă. Uneori sunt erori ale sistemului sau alte de astea tehnice. Oricum, pentru mine ne-răspunsul ăsta nu contează. Stai relax, dacă vreau să dau neapărat de persoana în cauză, apoi nu scapă până nu răspunde, parol. În speța de față, chestiunea este alta: cum adică ”am fost foarte ocupar, de aia nu ți-am răspuns”? Adică, gen, noi ceilalți n-avem nicio treabă și doar el era ocupatul de serviciu? Adică, gen, mesajul meu a fost atât de puțin important pentru el încât nu merita să îmi răspundă? Adică, gen, eu acuma ar trebui să zic ”da, șerif, te rezolv și pe tine” sau să mă burzuluiesc și să îi dau și io seen și aia e? Ce s-a întâmplat la faza asta între mine și el intră în categoria de touchpoint de brand personal. Pe scurt, un astfel de touchpoint înseamnă orice punct de contact între lume exterioară și tu ca brand personal. În aceste puncte de contact se întâmplă ceva magic pentru unii și ceva porcărios pentru alții: se influențează percepția celorlalți în legătură cu brandul tău personal. Punct cu punct. Picătură cu picătură. Problemuța știi care este? Că ceilalți (este un mod generic de a-i categorisi pe cei de la care tu vrei să obții beneficii ca brand personal) lucrează foarte simplu, simplist și simplifactor. Și tu faci, de altfel, parte din ”ceilalți”. Și tu gândești simplu, simplist și simplificator. Fiecare dintre noi avem niște sertărele în minte. Ca instrumente de lucru în relația cu ceilalți. Sertărelele astea sunt echivalente cu niște nevoi (închipuite sau nu, asta-i altă discuție) pe care noi am vrea ca ceilalți să ni le satisfacă. Și, ca să ne fie ușor să trăim noi în viața noastră și cu ceilalți pe lângă noi, ce facem noi, fiecare dintre noi, în ceea ce privește brandurile personale ale celorlalți? Păi fix asta facem: punem fiecare brand personal în niște sertărele. Simplu, simplist și simplifactor. Că de aia vin și zic: obiectivul fundamental al unui brand personal bine construit este să intre repede și decisiv în sertărelul celorlalți în așa fel încât atunci când ceilalți deschid acel sertărel să vadă fix brandul tău personal prima dată. Și, cumva cât de cât ideal, să te contacteze să faceți o combinație (pardon my French). Adicătelea tu să obții beneficii din faptul că tu oferi la rândul tău beneficii celui care te-a activat din sertărelul ăla din capul lui. E complicată daravera asta cu brandul personal. Din ce în ce în mai complicată. Dar se poate face. Greu, cu trudă și sudoare. Dar se poate. Dacă te interesează construcția unui brand personal care să și obțină beneficii de aia cu care poți să și plătești facturi (nu doar să te dai mare că ai făcut nuș câte jdemii de riciuri), vezi că am lansat de curând un program de construcție de brand personal. În 5 (plus 1) pași. Vorbim dacă vrei. Că io și știu. Îmi dai mail pe cristi@strongpoint.ro și vorbim. Aia zic.

În acest episod discutăm despre diferența esențială între a vorbi și a comunica, despre ascultarea activă și tiparele care distrug relația fără să ne dăm seama.Descoperă cum ne învață Scriptura să vorbim cu adevăr, dar și cu dragoste – și cum putem reaprinde dialogul autentic în familie.Pentru toți cei care știu că iubirea are nevoie decuvinte… dar și de tăceri care ascultă.

Simți că între tine și partenerul tău s-a instalat o tăcere rece? Sunteți împreună… dar nu mai sunteți apropiați?Vorbim despre intimitate – nu doar fizică, ci și emoțională, spirituală și sufletească. Ce o rupe, ce o vindecă, și cum o putem reconstrui pas cu pas.Un episod sincer, pentru cei care vor mai mult decât o căsnicie „funcțională” – vor o relație vie.

La alegerile parlamentare din Albania de duminică, 11 mai, Partidul Socialist al premierului Edi Rama a obținut 52% din voturi, în timp ce Partidul Democrat s-a clasat pe locul al doilea cu 34% din voturi. Edi Rama a promis că Albania va intra în Uniunea Europeană pînă în 2030. Vineri, 16 mai, are loc la Tirana summitul Comunității Politice Europene, ce reunește țările din UE dar și țări din afara ei. Care sînt perspectivele Albanei de aderare la Uniunea Europeană? Care e miza summitului Comunității Politice Europene de vineri, care va avea loc la Tirana? L-am întrebat pe Dragoș Ioniță, analist specialist în Balcanii de Vest, membru al Centrului de Studii Europene din cadrul SNSPA.A fost o surpriză rezultatul alegerilor, cu un scor atît de mare în favoarea Partidului Socialist?Dragoș Ioniță: „N-aş spune neapărat că a fost o surpriză, dat fiind faptul că partidul de guvernămînt încă deţinea o bună parte din resursele necesare participării în campanie. Resursele, în special cele media, din Albania se aflau în curtea patidului de guvernămînt condus de Edi Rama. Vorbim despre o mass-media încă finanţată de către stat şi care are nevoie de mai multă libertate de exprimare, însă acest fapt încă nu se observă în Albania.”Edi Rama a promis aderarea la Uniunea Europeană pînă în 2030. Cît de realistă este această proiecție?Dragoș Ioniță: „A recunoscut chiar dumnealui că este un termen foarte ambiţios. Albania s-a decuplat de Macedonia de Nord, cu care a fost cuplată pînă anul trecut în septembrie, cele două erau la pachet în toate procesele de negociere. Cînd Uniunea Europeană a constatat că Macedonia de Nord va fi întîrziată din cauza blocajelor impuse de Bulgaria şi de politica sa cu privire la minorităţi, s-a decis decuplarea, ceea ce a permis Albaniei să accelereze într-un mod remarcabil, am spune, în acest parcurs european. Din cele 33 de capitole pe care le-ar avea de negociat, Albania a deschis deja 16, e-adevărat, nu a închis nici unul. Este încă un proiect în plină derulare, însă este remarcabil că în 7 luni au reuşit să convingă atît elitele politice cît şi birocraţii europeni că acele capitole pot fi deschise, că s-au îndeplinit toate criteriile necesare deschiderii lor: şi criterii pur tehnice, şi criterii politice, pentru că este nevoie de girul ambelor categorii de actori.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Viorica Marina, psiholingvista, cercetătoare în domeniul științelor cognitive și psihologa. Vorbim despre volumul "Puterea limbajului", apărut la Editura Humanitas.

Miruna Radiovici, artistă vizuală și curatoarea Cristina Bută. Vorbim despre expoziția "Companions to the afterlife", care se poate vedea la Galeria Posibilă din București pana pe 14 iunie.

Vorbim cu jurnalista de investigații Ramona Ursu despre candidații de la prezidențiale, dar și despre rețeaua bisericească a lui Călin Georgescu, ce este statul paralel și cum funcționează și ajungem și la dosarele lui Marian Munteanu și Miron Cozma de la Securitate.   00:01:30 - Avem câteva bancuri noi și povestim ce-am mai făcut de la ultima noastră întâlnire: teatru, urmează o nouă lansare marca Radu Paraschivescu 00:16:51  - Am fost la Săvârșin, la festivalul ”Suflet de România”. Am făcut treabă bună, o să vedeți filmarea în următorul episod, dar am avut și peripeții.  00:47:03 - Fugi cu Ursu (la alegeri). Cu Ramona Ursu 02:19:28 - Spuma filelor vă aduce următoare recomandări: Dubravka Ugrešić - Baba Iaga a făcut un ou, Paul Auster - Baumgartner, Jamie Tahsin și Matt Shea - Lumea fraților Tate 02:42:48 - Fotbal și fotbalamuc cu ceva supărări dinspre Real Madrid. Urmează vești despre Poli Timișoara 02:58:15 - Oale, ulcele și tigăi cu bunătăți de la Săvârșin

Într-o lume în care jurnalismul se face din redacție, Jacqui Banaszynski câștigătoare a premiului Pulitzer ne reamintește că poveștile nu apar pe fluxul de știri.  "Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni" spune la RFI jurnalista devenită editor și profesoară la Universitatea Missouri. Cu ocazia participării la cea de-a 10a ediție Power of Storytelling, Jacqui Banaszynski a stat de vorbă cu Andreea Pietroșel despre viitorul jurnalismului, AI și puterea poveștilor de a schimba societatea. Idei principale: "Lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi" "Pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări." "O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos"     Rep:  Ne aflăm aici cu Jacqui Banaszynski. Este o legendă a jurnalismului, câștigătoare a premiului Pulitzer, profesoară și reporter. Bine ați venit la RFI România!Jacqui Banaszynski: Mulțumesc, Andreea! Mă bucur să fiu aici! Rep: Mă bucur să vorbesc în sfârșit cu dvs, pentru că am auzit atât de multe povești în ultimii ani. Conferința The Power of Storytelling a revinit după cinci ani cu cea de-a 10-a ediție. Din cele 10 ediții, ați ratat doar una și ați contribuit la lansarea conferinței în 2011. Cu ce vă ocupați și de ce v-ați întors astăzi aici? Iubiți atât de mult România? Jacqui Banaszynski: Da, este o întrebare la care este greu să răspund și primesc întrebarea asta tot timpul în SUA, când oamenii îmi spun: unde te duci? Și eu le răspund „în România”, iar ei îmi spun: unde este România? Iar eu le spun: mai bine uită-te pe hartă. Îl știam pe Cristian Lupșa, care a inițiat Power of Storytelling. L-am cunoscut când era student la Universitatea din Missouri, unde eu predam. Și după ce s-a întors aici, m-a contactat pentru că voia să predea tipul de jurnalism pe care îl învățase la Universitatea din Missouri și mi-a spus: mă poți ajuta cu asta? I-am spus „sigur”. Și așa am făcut schimb de idei până când a decis să înceapă revista și să odată cu ea și Conferința Power of Storytelling. Dar a fost o decizie de ultim moment. Avea nevoie de niște vorbitori, a apelat la mine pentru că știu o mulțime de jurnaliști din Statele Unite și am venit, și am mai venit o dată să lucrez cu oamenii din echipa lui. Este ceva în legătură cu acest loc care mă atrage, nu pot să vă spun ce este, doar că îmi plac tinerii pe care i-am întâlnit aici, generația voastră și cei din Generația Z. Toți par să aibă acest spirit de creativitate și aceasta este într-adevăr cea mai bună conferință la care am participat vreodată. Iar eu am participat la sute de conferințe de tipul acesta. Deci, în parte vin în România atât de des pentru că aș face destul de multe pentru Cristian și echipa lui, dar , de asemenea și pentru că întotdeauna plec de aici plină de inspirație.Rep: Le vom trimite înregistrarea fără să punem presiune pe el:) Cariera dvs. se întinde pe 50 de ani și ați relatat povești de pe toate cele șapte continente, din Etiopia până în Antarctica. Ce au adus toate aceste călătorii pentru cercetare și muncă pentru dvs - ca profesionist și ca persoană? Jacqui Banaszynski:  Bună întrebare. Cred că m-a învățat să nu presupun că modul meu de a vedea lumea este automat cel corect. Când americanii călătoresc din cauza statutului pe care SUA l-au avut întotdeauna, cel puțin în ultimii 80 de ani, este foarte ușor pentru ei să vadă lumea printr-o perspectivă și o narațiune americană. Și când am călătorit în alte locuri, am învățat să las asta deoparte și să încerc să înțeleg că alți oameni văd lumea prin propria lor perspectivă și experiență, ceea ce este foarte valoros pentru un jurnalist. Pentru că asta încercăm să facem sau ar trebui să încercăm să facem în fiecare poveste pe care o spunem. Să vedem povestea prin prisma experienței persoanei despre care relatam, nu prin a noastră. Și în fiecare loc în care am fost, am întâlnit acești oameni extraordinari care făceau lucruri nebunești: expediții cu sania trasă de câini, oameni care încearcă să își țină familiile unite în timpul foametei și a fost remarcabil, am fost foarte, foarte norocoasă. Rep: Credeți că jurnaliștii de astăzi au o abordare diferită față de reportaj, față de timpul petrecut pe teren?Jacqui Banaszynski: Din păcate, da. Mi se pune des această întrebare, chiar și în SUA, când lucrez cu tineri jurnaliști în cadrul atelierelor, ei spun: nu putem ieși din birou. Vorbim mult despre modul în care puteți lucra de la distanță și prin zoom, prin telefon, Facebook, mesagerie orice. Nu este același lucru cu a fi pe teren. Acest lucru se întâmplă în același timp în care industria se contractă, reducerile sunt teribile pentru presa din întreaga lume și, de asemenea, în SUA, dar cred că oamenii pot găsi modalități de a ajunge pe teren pe poveștile care contează cu adevărat și în moduri mai scurte decât cred ei că trebuie să. Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Puteți face multe în două ore, nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni.   Rep: Este adevărat, dar trebuie să avem și un exercițiu. Jacqui Banaszynski: Da, și trebuie să ai sprijinul redactorului șef sau al editorului tău. Trebuie să ai pe cineva care este dispus să te lase să faci asta și, personal, asta cred că ne lipsește acum: editorii care să spună „povestea nu este în redacție, este acolo afară, așa că du-te și găsește-o!”. Asta a fost lumea în care am crescut eu și generația mea. Dacă eram în redacție, editorul se enerva și spunea „du-te și găsește o poveste”, iar noi trebuia să plecăm.Rep: Ce părere aveți despre inteligența artificială? Este o amenințare sau nu?Jacqui Banaszynski: Nu sunt un fan până acum. Cred că ar putea fi un instrument uimitor care să ne ajute în tot felul de moduri, în special în ceea ce privește progresele medicale și tehnologice care ne-ar ajuta ca societate. Nu cred că o putem controla. Cred că am pierdut deja această bătălie. Este cu mult înaintea noastră și, prin urmare, va lua locuri de muncă și cred că amenințarea la adresa jurnalismului este enormă.  Oamenii care îl folosesc spun că este un instrument grozav. Este mai rapid decât Google, poți găsi tot felul de lucruri foarte repede, dar...Rep: Trebuie totuși să verificăm informațiile date de AI.Jacqui Banaszynski: Așa speră,  dar dacă redacția de știri taie și taie și taie din personal și cei care rămân nu au timp... O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos. Deocamdată nu sunt un fan, nu știu dacă voi fi vreodată, dar nu cred că trebuie să-mi fac prea multe griji pentru că sunt bătrân. Nu voi trăi suficient de mult pentru a fi o amenințare pentru mine. Dar este foarte problematic. Zilele trecute am citit un articol în care se spunea că tehnicienii de la Open AI susțin că ar trebui să poată trece peste legile privind drepturile de autor și să preia direct materiale de la oameni creativi, jurnaliști, pentru a alimenta AI. Astfel, ei spun că într-un fel vor să scape de legile privind drepturile de autor. Ei bine, asta este o amenințare. Este o mare amenințare. Rep: Ați predat la Școala de Jurnalism din Missouri și la Institutul Pointer și ați editat nenumărați tineri jurnaliști. Ce ați învățat de la ei?Jacqui Banaszynski: Știți, lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi. Am auzit odată, cu ani și ani în urmă, un lucru pe care nu l-am uitat niciodată: predai ceea ce trebuie să înveți. Dacă te gândești la asta este foarte, foarte interesant. Și astfel, atunci când predai, pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări, iar treaba mea era să spun „cum te pot ajuta cu această provocare?”, dar nu pot presupune că știu răspunsul până nu știu cu ce se luptă. Deci, de fiecare dată când făceam asta, învățam mai multe, nu doar despre cum vedeau ei lumea, ci și despre profesia mea și despre meserie, pentru că trebuia să fiu capabil să o articulez, să o descompun, să le dau oamenilor părțile componente, să le spun cum funcționează, așa că a trebuit să mă întorc și să studiez fundația reală a poveștilor.Rep: Credeți că acum jurnaliștii sunt capabili să asculte sau doar au opinii puternice și sunt părtinitori? Jacqui Banaszynski: Cred că depinde de jurnalist. Din ce în ce mai mulți jurnaliști sunt împinși către social media, unde au o perspectivă și o opinie puternică. Dacă ne uităm la principalele redacții de știri din SUA, cum ar fi New York Times, Washington Post, Seattle Times, reporterii lucrează în continuare ca jurnaliști direcți care încearcă să obțină informații, să le verifice și să le pună în context. Dacă vă uitați la televizor, situația este diferită, National Public Radio este foarte puternic în SUA, dar trebuie să faceți o distincție între reporteri și editori de opinie și din ce în ce mai mulți oameni intră în această lume a opiniei.Rep: Care este diferența dintre media mainstream și cea independentă în SUA și Europa?Jacqui Banaszynski: În SUA folosim acest termen pentru presa care nu aparține guvernului. Astfel, presa tradițională, New York Times, este un ziar independent, care nu primește bani de la guvern și care nu aparține guvernului. Este un ziar mainstream, dar este independent, la fel ca radiourile publice. Așadar, folosim termenii „mainstream” și „independent” oarecum interschimbabili, diferența fiind, pentru noi, că puteți avea o organizație de știri independentă care nu face parte din mainstream, ceea ce înseamnă că este un start-up, mai nou, care este pe cont propriu și care învață să se dezvolte. Dar acestea devin foarte repede parte din mainstream.  Foxnews, de exemplu, este în strânsă legătură cu guvernul. Așa că nu i-aș numi o organizație de știri independentă. Pur și simplu nu aș face-o. Rep: Ați câștigat premiul Pulitzer în 1988 pentru un serial revoluționar despre un cuplu de homosexuali care murea de SIDA în America rurală, într-o perioadă în care ziarele nu puneau persoane gay pe copertă și, cu siguranță, nu într-o lumină pozitivă. Ce le-ați spune jurnaliștilor care acoperă subiectele cu care se confruntă comunitatea LGBT în zilele noastre, când roata pare să se învârtă invers și comunitățile sunt din nou vizate? De fapt, Ungaria tocmai a anulat Pride. Jacqui Banaszynski: În SUA am mulți prieteni homosexuali care sunt îngrijorați că mariajul homosexual, care face acum parte din constituție, va fi anulat. În urmă cu o lună, a apărut o poveste oribilă despre o persoană transgender care a fost ținută captivă timp de o lună și bătută până la moarte, torturată. Ce le-aș spune oamenilor? Le-aș spune, probabil, că atunci când am apărut în presa tradițională exista o presă gay foarte robustă. Nu era o presă clandestină, ci una existentă, așa că am obținut multe idei de articole, sfaturi și surse de acolo. Este o modalitate prin care comunitatea își găsea vocea. Le spuneam să se prezinte la întâlnirile publice, le spuneam să devină foarte activi din punct de vedere politic și să nu ia lucrurile de bune. Atunci când Roe vs Wade, dreptul la avort, a fost adoptat în SUA, cred că oamenii care credeau în dreptul de a alege, au luat de bun faptul că acum este sigur. Ei bine, 50 de ani mai târziu a fost eliminat. Și cred că comunitatea LGBT trebuie să facă același lucru, trebuie să lupte în fiecare bătălie care le ia drepturile.Rep: Dar ce pot face jurnaliștii?Jacqui Banaszynski: Jurnaliștii pot spune această poveste, pot asculta, pot fi atenți, pot realiza că există un eveniment în cascadă și că dacă te duci după această persoană astăzi, s-ar putea să te duci după următoarea persoană mâine și următoarea persoană a doua zi. Celălalt lucru pe care presa îl poate face este să ne ocupăm de problema persoanelor transgender, care a fost una dintre țintele administrației Trump și ale campaniei dinaintea alegerii sale și au făcut mare caz de sportivii transgender, practic femei transgender care joacă în echipe feminine. Este un procent mic de oameni. Este ca și cum nu este o problemă în lume și au făcut-o o problemă. Și presa ar trebui să dea aceste numere, astfel încât de fiecare dată când administrația împinge și spune xyz presa ar trebui să spună - da, acest lucru este ceea ce au spus, acesta este adevărul, acesta este cât de mulți oameni acest lucru afectează.Rep: Am citit că există de fapt un procent foarte mic de atlete transgender care câștigă de fapt atunci când concurează.Jacqui Banaszynski: Da, și un procent foarte mic care concurează la orice fel de nivel de elită. Este un număr foarte mic de oameni. Nu cunosc statisticile cu exactitate, dar dacă aș mai fi acoperit aceste probleme, m-aș fi asigurat că știu cifrele, unde există aceste programe și cum se simt oamenii din acele școli locale, acele comunități locale, înainte să vorbesc cu administrația. Trebuie să punem lucrurile în context. Acest lucru necesită timp și muncă.Rep: Ați spus în mod celebru că pensionarea este ca un balansoar și că vizionarea serialelor nu este pentru dvs., ce repere v-ați mai setat ?Jacqui Banaszynski: Nu știu. M-am semipensionat. Am părăsit ultimul meu tip de slujbă oficială în urmă cu 6 luni și încă îmi dau seama și, sincer, am fost atât de distras de ceea ce se întâmplă în DC și la nivel internațional încât nu mi-am dat seama prea multe, cu excepția faptului că vreau să-mi curăț garajul pentru că este o mizerie. Mulți oameni spun că ar trebui să scriu o carte. Nu știu. Eu nu sunt acolo. Predau din ce în ce mai mult și îmi place din ce în ce mai mult, așa că s-ar putea să fac mai mult din asta. Deci, repere, nu simt că am nevoie de mai multe repere. Niciodată nu mi-am propus să am oricum, așa că nu mai caut astfel de realizare.

Arhitectul Teodor Frolu, vicepreședinte al asociației Ivan Patzaichin - Mila 23. Vorbim despre proiectul apele unite ale României.

Invitații de astăzi sunt Regizorul Robert Kocsis și Darius Prodan actor și președinte ProTeatru. Vorbim despre douș proiecte nominalizate la Gala premiilor UNITER: AUZIT.Teatru Radiofonic și Moara Artiștilor.

Eduard Dumitrașcu, președinte Asociația Română pentru Smart City. Vorbim despre Green Energy Expo-RomEnvirotec, intre 9 si 11 aprilie.

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

Trăim într-o perioadă în care antreprenorii au acces la mai multe informații, instrumente și comunități ca niciodată. Și totuși, paradoxal, mulți dintre ei simt că nu mai au claritate. Nu mai au ritm. Și deși știu ce au de făcut… nu reușesc să o facă.Astăzi stau de vorbă cu Liviu Păsat – antreprenor, coach și fondatorul comunității „Zi de Zi”. Vorbim despre cum se rupe legătura dintre intenție și acțiune, despre energie emoțională, despre cum ne alegem prioritățile într-o lume care cere tot mai mult.Nu e un episod despre rețete, ci despre întrebări. Despre blocaje reale. Și despre ce putem face atunci când „merge treaba”, dar noi nu ne mai simțim bine în mijlocul ei.

Acum 11 ani am început o tradiție de ziua mea, aceea de a scrie o listă cu atâtea motive de recunoștință câți ani împlinesc. Anul ăsta am ajuns la 42 de motive pe care le-am găsit cu ușurință. Ce am conștientizat recent este că prin acest obicei pe care mi l-am format, prin faptul că îmi antrenez de atâta timp mintea să găsească lucruri bune în viața mea, mi-am mărit capacitatea de a sta cu bucuria, cu mândria reușitelor.Celebrarea victoriilor de orice proporții e ceva în care cred puternic. În același timp, multe dintre clientele mele au o dificultate în a-și da voie să facă asta.Explorăm împreună în episod de unde vine dificultatea asta și cum poți începe încă de azi să ții mai mult spațiu pentru a te bucura de succesele tale, pentru a le integra și a le transforma într-un combustibil foarte diferit de cel pe bază de critică și judecată.Vorbim și despre upper limit problem și te las și cu un exercițiu fain pe care să îl explorezi.Dacă ești într-un moment în care vrei să-ți onorezi procesul, să ieși din goană și de pe pilotul automat și să construiești dintr-un spațiu de autenticitate, de intenție și de aliniere și simți că ai nevoie de sprijin ca să faci tranziția asta într-un mod în care să și reziste, putem face asta împreună printr-un proces de coaching transformațional. Deschid 3 locuri pentru un proces profund de coaching de 4 luni în care lucrăm exact cu aceste lucruri începând din luna mai: să încetinești ca să-ți auzi voceasă te reconectezi cu ce contează pentrutinesă îți crești încrederea în tinesă construiești din autenticitate, nudin presiune într-un mod potrivit ție și care îți onorează capacitatea din sezonul în care te afli.Găsești detaliile aici: https://www.cristinaotel.ro/coaching/M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

InTerConectArt, așa se numește proiectul lansat de colectivul de artiști și psihoterapeuți ai Asociației Entuziart, o invitație la conectare interumană prin terapii expresiv-creative. Pe 6 aprilie, de la ora 15:00 Green Hours Jazz Cafe din București găzduiește o serie de întâmplări care duc mai departe misiunea Entuziart, aceea de a da tuturor posibilitatea ca prin artă să-și cunoască potențialul terapeutic. Vorbim despre art terapie destinată nevăzătorilor, cu actorul Valentin Andrieș. Asociația Entuziart va lansa pe 6 aprilie la Green Hours, doua proiecte artistice InTerConectArt și Ecosisteme Empatice Incluzive - proiecte care subliniază importanța terapeutică a artei, susținând empatia și incluziunea. Evenimentul va reuni trei secțiuni principale: o expoziție de Outsider Art, un tur al instalației senzoriale incluzive „Micul Prinț” și un spectacol de teatru-forum intitulat „Zmeii și Cei-Care-Au-Devenit-Furtună”. Expoziția Outsider Art va putea fi vizitată începând cu ora 17:00 și va aduce în prim-plan lucrări realizate de persoane cu dizabilități, având ca scop celebrarea diversității și creativității. Aceasta va include desene şi picturi realizate de artiştii Ștefan Macovski și Elena Dobrică, ambii implicați în proiecte anterioare de succes ale Asociației Entuziart, de la ateliere de art-terapie din cadrul programului “Emoții prin Culoare și Muzică-IV”, finanțat prin Programul anual Mol pentru Sănătatea Copiilor în perioada 2022-2025, la proiectul „Prin art-terapie către sufletul celor lipsiți de voce”, o expoziție găzduită de Arcub,  Hanul Gabroveni, în care au fost prezentate lucrări de artă psihopatologică realizate de beneficiari ai centrelor DGASPC.  O atracție centrală va fi instalația senzorială „Micul Prinț”, creată pentru a fi explorată prin simțul tactil, ghidat, cu ochii fizici închiși, pentru simți și a "vedea" mai bine cu ochii minții și mai ales ai inimii, frumusețea din lucrările de ceramică realizate de persoane care prin actul creativ transcend întunericul datorat deficiențelor de vedere. Această abordare unică va promova empatia și va contribui la destigmatizarea persoanelor cu dizabilități, oferindu-le ocazia de a-și exprima creativitatea într-un spațiu public apreciat. Piesele din cadrul instalației senzoriale au o poveste aparte care va fi descoperită o dată cu parcurgerea turului. Instalația senzorială va putea fi vizitată între orele 15:00 și 20:00. Evenimentul este deschis publicului larg și este adaptat pentru persoane cu dizabilități motorii sau de vedere. Toți sunt bineveniți să trăiască această experiență artistică incluzivă, iar intrarea este liberă! Proiectul InTerConectArt este co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Totodată, Asociația Entuziart anunță și începerea implementării proiectului EEI! - Ecosisteme Empatice Incluzive, în cadrul Programului SAVE („School Anti-Violence Ecosystem”), coordonat de Fundația World Vision România și cofinanțat de Uniunea Europeană printr-un grant cu valoarea totală de 30.000 de euro, proiect care se va desfășura timp de nouă luni, implicând 6 școli gimnaziale și licee speciale și incluzive din București (Liceul de Nevăzători, Centrul Special de Educație Incluzivă, Școala Gimnazială nr 28, Școala Gimnazială 4, Școala Gimnazială 190 și Școala Gimnazială Ana Lugojana) și două din Timișoara (Școala Gimnazială Sfânta Maria și Colegiul Național Bănățean). Proiectul EEI! - Ecosisteme Empatice Incluzive, își propune să promoveze diversitatea și empatia față de situația vulnerabilă a copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și nevoi speciale, să dezvolte conștientizare față de nevoile acestora reducând abuzul și hărțuirea provenite din partea comunității prin dezvoltarea comunităților de susținere, cât și să informeze beneficiarii și publicul larg în privința drepturilor copiilor cu CES. Prin tehnici artistice, performative și de teatru-forum, proiectul dorește să contribuie la crearea ecosistemelor empatice și incluzive, adresându-se unui număr de peste 2500 de beneficiari direcți - copii, părinți, profesori și specialiști instituționali.  Spectacolul de teatru-forum „Zmeii și Cei-Care-Au-Devenit-Furtună” va începe la ora 19:00 și este poate cea mai directă și interactivă parte a evenimentului, dizolvând granițele dintre public și actori și creând contextul pentru o poveste provocatoare despre depășirea obstacolelor și revendicarea propriei voci, într-un moment de reflecție și de dialog deschis. Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Fundației World Vision România. Nici Uniunea Europeană și nici Fundația World Vision România nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea. Empatia reprezintă condiția de bază, absolut necesară pentru abilitatea de a accepta diferențele și de reducere a prejudecăților. Astfel, proiectele propuse de Asociația Entuziart sunt menite să creeze și faciliteze procese creative pentru a dezvolta toleranța, empatia și înțelegerea, dar și o atitudine proactivă care susține împuternicirea persoanelor vulnerabile din cadrul comunității. Asociația Entuziart este o organizație non-guvernamentală dedicată promovării și sprijinirii persoanelor de orice vârstă și cu orice tip de abilități, prin activități creative și artistice cu scopuri terapeutice. Asociația se implică activ în oferirea de ajutor psihoterapeutic persoanelor din zone defavorizate, colaborând cu şcoli speciale, şcoli de masǎ, spitale de psihiatrie și D.G.A.S.P pentru a extinde accesul la serviciile de art terapie și stabilește parteneriate semnificative cu instituții academice precum Universitatea București, oferind contexte de practică pentru studenții din Facultatea de Psihologie

Azi te invit să vorbim despre un ritual nenegociabil care la prima vedere ar putea să pară neproductiv sau neimportant.E ceva ce nu apare pe lista de to do și care deseori îmi pune clientele în dificultate, dar care face o diferență uriașă în viața și business-ul nostru: spațiul.Spațiozitatea nu e un lux, e ceva absolut esențial în vremurile de azi. Nu e de temut, e de râvnit. Nu e o pierdere de timp, ci o investiție.Cu cât mai ocupată crezi că ești, cu atât mai mare nevoie ai să încetinești și să îți oferi spațiu pentru odihnă, recuperare, încărcare, evaluare, (re)aliniere.Vorbim despre:- motivele care ne fac reticente la ideea de spațiu;- beneficiile pe care spațiozitatea ni le aduce;- ce se întâmplă când (nu) ne oferim spațiu;- moduri în care poți începe să creezi spațiu în viața ta încă de azi.Dacă simți că ți-ar prinde bine un ghidaj blând ca să creezi acest spațiu interior și vrei să introduci meditația în rutina ta, acum aproape 2 ani am creat și lansat un pachet de meditații ghidate exact pentru asta.Sunt scurte, simple, și gândite să te readucă înapoi la tine, mai ales în zilele agitate.Le găsești în shop aici: https://meditatii.cristinaotel.ro/.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s

Din nou, despre urs - și cum statul n-a făcut absolut nimic nici pentru om, nici pentru animal, deși bani au fost încasați cu milioanele. Aproape jumătate din mașinile din Mureș sunt neconforme RAR. Românii au, din păcate, o speranță mică de viață, în raport cu celelalte țări UE. O nouă ( a câta?) fraudă pe whatsapp. Vorbim și despre provocări nebune pe TikTok (există oare și alt gen de provocări acolo?). Dacă dormi mai puțin ești mai predispus să crezi în conspirații - așa că atenție la orele de somn! Într-o notă bună - la Târnăveni are loc în luna mai festivalul Ligetti. Iar departe de noi, în China, elevii studiază de acum inteligența artificială ca materie obligatorie. Despre toate acestea și nu numai - în episodul 28 al CUTIEI CU ȘTIRI RADIO AS.

Guvernul a anunțat lansarea noului program Start Up Nation. Lăsând la o parte detaliile tehnice pe care orice viitor candidat trebuie să le citească atent, sunt câteva noutăți pe care le aduce varianta nouă a programului. În primul rând, Start Up Nation 2025 are la dispoziție un buget record, de 440 milioane de euro. În al doilea rând, toți banii alocați sunt din fonduri europene. Este o situație salutară, dacă avem în vedere că s-a discutat mult în ultimii ani despre utilizarea cu precădere a fondurilor europene, în locul celor de la bugetul național. Mai ales într-un ciclu bugetar european în care fondurile comunitare sunt din belșug, atât din bugetul multianual, cât și din planul național de redresare și reziliență (PNRR).În al treilea rând, programul de anul acesta aduce o premieră și anume introducerea unor cursuri de antreprenoriat, fără absolvirea cărora cei care vor să primească finanțarea nu se pot înscrie în programul Start Up Nation. În principiu, ideea este binevenită. E util ca tinerii care vor să înceapă o afacere să aibă în prealabil o serie de cunoștințe de bază. Dar, în destul de multe cazuri, cursurile de formare profesională au fost făcute formal, doar pentru ca firmele de profil să încaseze banii. Dacă așa vor sta lucrurile și în cazul Start Up Nation, atunci buna intenție nu va valora prea mult.Departe de mine de a fi foarte critic cu noul Start Up Nation, dar este nevoie ca atunci când lansezi un program de 440 milioane de euro să existe o evaluare a ceea ce s-a întâmplat în anii anteriori.Rareori în România programele de ajutor de stat au o evaluare a eficienței cu care s-au cheltuit banii. Oarecum surprinzător, pentru Start Up Nation există o analiză a impactului realizată de Consiliul Concurenței.Astfel, instituția care supraveghează mediul concurențial a publicat săptămâna trecută un raport care evaluează rezultatele programului în anii 2017 și 2018. Astfel, Consiliul Concurenței arată că obiectivele programului ar trebui să fie clar definite și ușor de cuantificat. Concret, în analiză se spune că obiectivul „îmbunătățirea performanțelor economice ale IMM-urilor” este vag și dificil de cuantificat.Raportul Consiliului Concurenței precizează că îndeplinirea obiectivului este relativă. Adică, din perspectiva menținerii pe piață a companiilor ajutorul de stat a avut un impact pozitiv, dar, în ceea ce privește cifra de afaceri obiectivul nu a fost îndeplinit, beneficiarii programului înregistrând cifre de afaceri mai mici decât concurenții care nu au apelat la sprijin.Trebuie spus că Start Up Nation de anul acesta are obiective la fel de neclare ca și edițiile anterioare, ceea ce ne arată că guvernul nu a ținut cont de observațiile Consiliului Concurenței.O altă recomandare a autorității de concurență este că programul ar trebui să facă o selecție a sectoarelor economice cărora li se adresează schema de ajutor de stat, în sensul stimulării unor domenii competitive. În sprijinul acestei idei a venit și analiza care arată că beneficiarii ajutorului de stat au înregistrat rezultate mai slabe decât concurenții lor care nu au primit fonduri.Zona în care a funcționat programul a fost cea a înființării de locuri de muncă, în sensul că, în perioada 2020-2022 o companie care a primit fonduri a avut de două ori mai mulți angajați decât o firmă care nu a beneficiat de bani publici.În anii 2017-2018, programele Start Up Nation au finanțat aproximativ 15.000 de IMM-uri cu o sumă totală de 2,9 miliarde de lei, din care 420 milioane de lei au provenit din fonduri europene. Vorbim despre bani mulți, aproximativ 600 milioane de euro, și de aceea guvernul ar fi trebuit să țină cont de observațiile autorității de concurență. Nu a făcut-o. Start Up Nation este, fără îndoială, un program important, dar care ar trebui modernizat în funcție de obiectivele europene și naționale ale acestei perioade.

Legislația fiscală este atât de încurcată încât firmele mari au ajuns să se încurce în ea. Impozitul minim combinat cu impozitul specific dau un amestec complicat din care companiile riscă să fie la mâna fiscului, adică la felul în care inspectorii interpretează legile. Camera Consultanților Fiscali (CCF) atrage atenția, printr-o adresă publică transmisă Ministerului Finanțelor, că legislația privind impozitarea unor companii mari este neclară. Tema este cu atât mai complicată cu cât în acest moment companiile pregătesc finalizarea bilanțurilor contabile pentru anul trecut și implicit auditarea lor. Din acest punct de vedere, unele firme sunt în situația de a interpreta legislația fiscală.Despre ce este vorba? Fără a intra în amănunte tehnice, există două tipuri de impozite: impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul suplimentar din activitatea de petrol și gaze. Problema apare pentru companiile care au obținut venituri din domeniul energetic (petrol și gaze) pe lângă cele din activitatea de bază.Ca un exemplu, avocatul Gabriel Biriș arăta recent felul în care o companie din sectorul de retail a ajuns să fie considerată o firmă energetică doar pentru că în apropierea unui supermarket avea în proprietate o benzinărie.Să ne întoarcem la tema aplicării legislației fiscale. Problema este că unele companii se află la intersecția interpretării a două impozite, unul pe cifra de afaceri, al doilea, suplimentar pe veniturile din petrol și gaze. Camera Consultanților Fiscali arată că sunt două abordări: în prima interpretare, unele companii au plătit impozitul minim pe cifra de afaceri, când acesta a fost mai mare decât impozitul pe profit, chiar dacă au obținut și venituri din petrol și gaze. A doua interpretare este cea a companiilor care plătesc impozit pe profit plus impozitul specific pe cifra de afaceri.Această abordare neunitară nu doar că este anormală într-o economie în care legislația fiscală ar trebui să fie clară și simplu de aplicat, dar este profund dezavantajoasă mediului de afaceri. În sensul că un viitor eventual control fiscal ar face ca firmele să fie la mâna inspectorilor fiscali și la interpretarea legilor de către aceștia. Consultanții cer Ministerului Finanțelor o precizare clară legată de aplicarea legislației. O clarificare este, fără îndoială, absolut necesară. Dar, problema este mai complicată.Astfel, recent avocatul Gabriel Biriș a făcut publice datele unei analize referitoare la aplicarea practică a impozitului minim pe cifra de afaceri. Impozitul poate fi plătit de companii care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane de euro. În practică, pot exista următoarele situații: companiile care au o rată a profitului mai mare de 6,25% nu sunt afectate de impozitul minim și vor plăti doar impozit pe profit; firmele care au o rată a profitului cuprinsă între 1% și 6,25% vor plăti impozitul minim, care calculat în termeni de impozit pe profit înseamnă o rată cuprinsă între 16% și 100%; companiile care au o rată a profitului mai mică de 1% trec practic pe pierdere, pentru că impozitul minim de 1% este mai mare decât profitul; în fine, în cazul în care firmele înregistrează pierderi aplicarea impozitului minim nu face altceva decât să majoreze nivelul acestora.Numeric, analiza avocatului Gabriel Biriș arată că în România sunt 1.084 de companii care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane de euro. Dintre acestea, 70% sunt afectate de impozitul minim, în sensul că pierderea este mai mare, intră pe pierderi sau le micșorează marja de profit, în timp ce pentru numai 30% efectul introducerii impozitului minim este neutru. Trebuie spus că firmele afectate au în total 28% din cifra totală de afaceri din economie. Impactul după cum se poate vedea este mare.Dar, care vor fi efectele previzibile? Acționarii firmelor afectate ar putea lua mai multe decizii prin care să evite creșterea fiscalității. Vorbim despre divizarea companiei, despre mutarea în străinătate, despre reducerea investițiilor sau despre schimbarea modelului de business, în sensul trecerii de la producția și vânzarea de produse finite către facturarea de servicii de producție. După cum se poate vedea, toate variantele sunt nefavorabile economiei românești. Așa se întâmplă când legile sunt făcute cu intenția de a „stoarce” cât mai mulți bani de la companii.

Donald Trump și Vladimir Putin au căzut de acord asupra încetării focului, pentru 30 de zile, asupra infrastructurii energetice din Ucraina și Rusia. Despre discuţia telefonică de marţi dintre cei doi lideri precum şi despre demersurile diplomatice pe care le pot face statele europene pentru ca SUA să nu abandoneze Ucraina şi nici Europa am vorbit cu Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.Valentin Naumescu: „Preşedintele Putin a respins pur şi simplu iniţiativa formulată de partea americană, aşa-zisul plan de pace al lui Donald Trump. L-a respins avînd abilitatea politică de a îmbrăca acest refuz în hainele aparente ale unei acceptări parţiale. Dar de fapt Putin a spus NUpărînd că spune DA. Nu este vorba de nici o încetare a focului, de nici un acord şi de nici un armistiţiu, dovadă că, imediat după ce s-a încheiat discuţia telefonică, luptele şi bombardamentele ruseşti au continuat cu şi mai mare intensitate în Ucraina. Vorbim doar de nişte enunţuri de presă, de nişte declaraţii. Orice acord privind încheierea acestui război este deocamdată departe. Dintr-un motiv foarte simplu: Putin simte acum că Rusia are superioritate militară pe front, că armata rusă este în ofensivă, că Ucraina este lipsită de ajutor militar şi, în consecinţă, Rusia doreşte să-şi impună în totalitate condiţiile în faţa Ucrainei, să obţină indirect o capitulare a Ucrainei.”Rusia cere oprirea ajutorului militar străin și a furnizării informațiilor pentru Ucraina. Ceea ce echivalează cu o slăbire a poziției Kievului. Ar putea Donald Trump să accepte la un moment dat această condiție?Valentin Naumescu: „Da, cred că ar putea s-o accepte şi pe aceasta şi pe altele pe care Putin le va formula. Pentru că în acest moment nimeni nu înţelege în ce a constat planul de pace al lui Trump, despre care ne vorbea în campania electorală de anul trecut. Iată, mîine sînt două luni de cînd a preluat acest mandat la Casa Albă. Nu vedem nici un progres, dimpotrivă, Rusia este din ce în ce mai agresivă, mai sigură pe sine că victoria este aproape. Relaţiile transatlantice sînt la un nivel minim de încredere după Al Doilea Război Mondial. Nu ştiu cînd va începe Washingtonul să realizeze, în timpul acestei administraţii Trump 2, faptul că nu se poate avea încredere în regimul Putin şi în Rusia. Ca de atîtea alte ori, ruşii folosesc toate oportunităţile care li se oferă, toate aceste concesii, aceste compromisuri, de fapt, pentru a-şi întări poziţia în Ucraina, pentru a slăbi Ucraina şi pentru a diviza Occidentul, ceea ce ştim că doresc de foarte mult timp.”Ce demersuri la nivel diplomatic pot face statele europene pentru ca SUA să nu abandoneze Ucraina şi nici Europa?Valentin Naumescu: „Pot face multe statele europene pentru că totuşi există în Europa lideri importanţi care au încă uşi deschise la Washington. Am văzut vizite bune la Casa Albă realizate de preşedintele francez Emmanuel Macron, de premierul britanic Keir Starmer. Au fost şi secretarul general al NATO, şi preşedintele Poloniei, probabil va merge şi noul cancelar al Germaniei în săptămînile sau lunile viitoare. Aceste ţări importante pot da un semnal că ele vor ajuta în continuare Ucraina, că nu se poate discuta nici un fel de aranjament de încheiere a războiului fără participarea, legitimă, a Ucrainei şi chiar fără participara europenilor. Pentru că este de neimaginat construcţia unei viitoare ordini de securitate europene care să nu aibă la masă aliaţii europeni.”Valentin Naumescu a publicat recent volumul „Cumpăna. Lumea la răscrucea marilor schimbări”. Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Macedonia de Nord este în doliu național vreme de șapte zile, în urma tragediei din clubul Pulse din orașul Kočani. În primele ore ale dimineţii de duminică, un incendiu declanșat de artificii la concertul unei trupe de hip-hop a provocat moartea a cel puţin 59 de persoane, majoritatea adolescenți și tineri adulți. De asemenea, sînt peste 100 de răniți, unii în stare gravă. 20 de persoane au fost reținute. Licența clubului Pulse fusese emisă ilegal, au anunțat autorităţile. O tragedie care ne amintește de ce s-a întîmplat la noi în 2015, la clubul Colectiv. Cum a fost posibilă? Şi ce urmează pentru Macedonia de Nord? L-am întrebat pe Dragoș Ioniță, specialist în zona Balcanilor, membru al Centrului de Studii Europene din cadrul SNSPA. Dragoș Ioniță: „Dacă ne uităm la tot ce s-a întîmplat, de la procesul de autorizare pînă la organizarea respectivului spaţiu, vom vedea că totul seamănă cu ce s-a întîmplat la noi în 2015, la Colectiv. Vorbim despre un spaţiu care nu era destinat petrecerilor, adunărilor mari de oameni, un spaţiu care era ilegal adaptat pentru astfel de evenimente, care nu era pregătit pentru situaţii de urgenţă, nu avea nici autorizaţie de funcţionare, dar nici autorizaţie de securitate la incendiu. Exista o singură ieşire, a doua era blocată, chiar baricadată, după cum spun autorităţile locale. În plus, totul a culminat cu lipsa supravegherii din partea autorităţilor. Dincolo de faptul că nu a existat acea autorizaţie, nici ulterior, după ce locaţia a fost dată în folosinţă şi utilizată ilegal pentru astfel de evenimente, nu a existat supraveghere din partea autorităţilor responsabile de situaţiile de urgenţă.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural  

Mihai Constantinescu este un investitor cu e experiență în piața de capital și un trainer dedicat educației financiare. De-a lungul carierei sale, a ajutat mulți oameni să înțeleagă mai bine mecanismele din spatele banilor și să ia decizii financiare mai înțelepte. Este și fondatorul blogului și podcastului Educat și bogat, platformă în care își împărtășește lecțiile învățate și perspectivele asupra lumii financiare.În acest podcast, Mihai explorează cu noi modul în care educația financiară a devenit o parte fundamentală a vieții sale și cum, prin aceasta, chiar și cei care nu se consideră experți pot naviga cu succes provocările financiare. Vorbim despre greșelile frecvente pe care oamenii le fac atunci când vine vorba de bani sau despre capcanele invizibile care ne împiedică să avansăm.

Discutăm în acest episod despre o nouă modă, care nu e nouă deloc: corpurile extrem de slabe. Iar odată cu apariția celei mai noi unelte, Ozempic, am vorbit cu Cristina Petrescu-Ghenea despre ce impact va avea acest medicament asupra corpurilor. Încercăm să aflăm dacă Ozempic poate fi o opțiune bună pentru unii oameni și în ce condiții. Sau e mai bine să ne uităm la motivele pentru care e dezirabil să îți faci corpul să fie cât mai slab. Vorbim și despre impactul pe care l-au avut vedetele în promovarea Ozempic și cum se va schimba imaginea și stigma asupra corpurilor noastre, într-o lume în care a slăbi pare să fie la numai o injecție distanță.Pe Cristina ați mai putut-o asculta într-un alt episod al nostru Despre dezirabilitate și corpuri grase și o puteți urmări, de asemenea, în podcastul Reconectat, pe care îl realizează. Ai sub 18 ani, îți recomandăm ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.sexulvsbarza.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Toate locurile unde ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠o găsiți pe Kitty⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Tema muzicală: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Dorroo⁠

În episodul de azi vorbim cu Beti Pataki despre fermentare. Pornim discuția cu o introducere despre ce înseamnă fermentarea, pe care invitata noastră îl descrie ca o colaborare cu niște micro-organisme pentru a produce o schimbare, o revoluție. Vorbim și despre natura DIY, experimentală și accesibilă a fermentării. În a doua parte analizăm felurile în care capitalismul a format modul în care ne raportăm la producția, conservarea și consumul de hrană. În acest context explorăm fermentarea și foraging-ul ca practici anti-capitaliste. În încheiere, Beti ne oferă câteva rețete accesibile cu care putem începe să experimentăm fiecare. ===== Re(Surse) Katz, S.E.,. Wild fermentation: The flavor, nutrition, and craft of live-culture foods. Chelsea Green Publishing (2016). https://www.goodreads.com/book/show/134879652-wild-fermentation Katz, S.E.,The art of fermentation: an in-depth exploration of essential concepts and processes from around the world. Chelsea green publishing (2012). https://www.goodreads.com/book/show/13598307-the-art-of-fermentation Redzepi, R. and Zilber, D. Foundations of Flavor: The Noma Guide to Fermentation: Including Step-By-Step Information on Making and Cooking With: Koji, Kombuchas, Shoyus, Misos, Vineg. Artisan Publishers (2018). https://www.goodreads.com/book/show/37590384-foundations-of-flavor Pascal Baudar, ig: https://www.instagram.com/pascalbaudar/ books: https://www.goodreads.com/author/show/14356817.Pascal_Baudar Mona Petre, Ierburi uitate, Ed. Nemira (2021). https://www.goodreads.com/book/show/59240079-ierburi-uitate Plante sălbatice comestibile. (Grup Fb) https://www.facebook.com/groups/1838992219748794 Enciclopedia plantelor sălbatice comestibile Vol.1: Anca Corduban, Mona Petre, Simona Grossman, Leurda. Allium ursinum, Ed. Aska (2023) https://shop.aska.ro/produs/leurda-allium-ursinum/ Vol.2: Simona Grossman, Mona Petre, Urzica. Urtica dioica, Ed. Aska (2024) https://shop.aska.ro/produs/urzica-urtica-dioica/ Keywords de căutat mai departe: compostare bokashi, agricultura regenerativă Matt Powers - Regenerative Soil & Permaculture (Yt channel) https://www.youtube.com/@MattPowersSoil Dr. Elaine Ingham's Soil Food Web School (Yt channel) https://www.youtube.com/@soilfoodwebschool Plants for a future (portal with info about plant species). https://pfaf.org/user/ Cultivă Orașul, o inițiativă de agricultură urbană, auto-organizată și autonomă din Cluj. ig: https://www.instagram.com/cultiva_orasul/ fb: https://www.facebook.com/cultivaorasul Artwork by Deni ig: @scrijelit.psd Muzica: Dead End, by Bezna Minții https://www.youtube.com/watch?v=PPYFdSRP_rI

Anul trecut au avut loc în Republica Moldova alegeri prezidențiale și un referendum legat de aderarea la UE. Alegerile s-au desfășurat într-un climat tensionat, în urma unor tentative de destabilizare din partea Rusiei. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit atunci despre „un atac fără precedent pentru istoria întregii Europe” asupra țării, „bani murdari, cumpărare ilegală de voturi, implicarea în procesele electorale a unor forțe ostile din afara țării și a unor grupări criminale, minciuni, inducerea urii și a fricii”. Vorbim astăzi despre cum s-a apărat Republica Moldova de ingerințele Rusiei în alegeri și despre ce poate învăța România din experiența țării vecine. Invitatul nostru este jurnalistul Mihai Isac, din Republica Moldova.Ziarul de Gardă din Republica Moldova a realizat investigații care au arătat cum a funcționat schema de corupere a alegătorilor cu bani din Rusia, pentru a vota NU la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. Ne puteți explica ce au descoperit jurnaliștii de la Ziarul de Gardă?Mihai Isac: „Nu este pentru prima dată cînd mass-media din Republica Moldova demonstrează implicarea banilor murdari de proveniență estică în coruperea voinței electoratului din Republica Moldova. Dacă veți urmări activitatea Ziarului de Gardă, în urmă cu aproximativ trei ani, chiar una dintre jurnalistele implicate în ancheta la care v-ați referit a fost implicată într-o altă anchetă în care s-a arătat cum prin folosirea acestor bani sînt organizate proteste ilegale împotriva autorităților constituționale de la Chișinău. În același timp, chiar în noaptea alegerilor, doamna președintă Maia Sandu a menționat cifra de 300.000 de voturi care ar fi fost cumva viciate de activitatea acestei rețele paralele. (...) Republica Moldova este practic un teren de război, un cîmp de luptă informațional, unde Federația Rusă dezvoltă și aplică noi strategii și tehnici menite să corupă voința electoratului.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

România trebuie să recunoască genul persoanelor trans care și-au schimbat actele într-o altă țară a Uniunii Europene. Discutăm cu Ian Teodorescu despre această decizie care fără îndoială va înfuria toți conservatorii români.Vorbim despre procedurile de schimbare de gen și care e situația persoanelor trans în 2025. Dar discutăm și despre ce ne putem aștepta să se întâmple în viitorul apropiat.Aflăm și ce facem cu amenințarea populiștilor și conservatorilor la adresa comunității LGBTQA+.O discuție relaxată despre teme importante și grave care a încercat în același timp să vă dea indicii, implicit și explicit, despre cum ne putem menține sănătatea mintală în astfel de vremuri.Pe Ian îl găsiți pe Insta la @ian.teodorescu sau tiktol la @ian.teodorescu Și îl puteți citi, de asemenea, pe contul asociației @acceptromania.Credit photo @flo.paun55Ai sub 18 ani, îți recomandăm ⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.sexulvsbarza.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠Toate locurile unde ⁠⁠⁠⁠⁠⁠o găsiți pe Kitty⁠⁠⁠⁠⁠⁠Tema muzicală: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠Dorroo

M.C.N. Podcast revine! În episodul al patrulea al sezonului vorbim despre educație. Trăim vremuri în care, s-a dovedit încă o dată, că doar ea ne mai poate salva. Invitați la masă i-am avut pe Monica Florea, Corina Popa, Virgil Stănescu și Dan Prediger. Aflăm ce merge bine și care sunt problemele sistemului educațional românesc, dar și cum ar putea fi ele rezolvate. Cât de importantă este relația profesor-elev-părinte? Vorbim și despre formele de educație alternative și cum putem pregăti copiii, ca să facă față societății actuale. Prezenți în public alături de noi au fost studenți de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, bursanți la GO Scholarship România și beneficiari ai Up Generation. Mulțumim și Fundației Noi Orizonturi pentru că au participat la acest episod. Noi Orizonturi oferă educatorilor și părinților instrumente prin care împuternicesc copiii și tinerii să-și atingă potențialul maxim să conducă şi să producă schimbări pozitive în comunităţile lor. Mai multe informații despre Fundația Noi Orizonturi găsiți pe www.noi-orizonturi.ro. Îi poți sprijini donând în fundraising-ul lor - https://noi-orizonturi.galantom.ro/fu... sau redirecționând 20% din impozitul pe profit. /Instagram: / noiorizonturi Prietenii de la Black Cab au fost și de data asta alături de noi și s-au ocupat de transportul în confort și siguranță al invitaților. Mulțumim! /Instagram: / / blackcab.romania /Facebook: / / theblackcab ---- Produced by: Headline Management /Instagram: / headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram: / calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: / evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram: / ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram: / alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Iulia Mocanca, Răzvan Gârz & Teodora Nedelcu ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

Există un eveniment care are ca misiune să promoveze comunicarea, deschiderea, ascultarea activă și dorința de a face lucrurile să meargă alături de persoanele relevante din viața noastră. Ajuns la cea de-a treia ediție, sub numele „De mână cu tine”, Tandem aduce împreună pe scenă, 7 perechi de speakeri din zona de familie și educație.  Vorbim despre evenimentul programat pe 8 februarie la Mindspace Business District cu Cristina Ursu, trainer, psihoterapeut, coach și, speaker in cadrul evenimentului Tandem, Andrei Bratu, actor, improvizator, trainer și fondator al teatrului de improvizație Improteca.“Gândește-te la primul lucru care îți vine în minte despre ceea ce știi sau ceea ce poți face și spune-mi, cu mâna pe inimă, că poți sau știi acel lucru 100% prin forțe proprii, fără să existe cel mai mic ajutor de la altcineva. Așa-i că nu găsești? E ca și cum ai trage tu cu șutul și pe urmă ai fugi în poartă să prinzi mingea. Sau ca și cum ai fi actorul care scrie scenariul, regizează filmul, interpretează rolul principal, apoi se uită la film ca spectator. Ai prins ideea. Încă de când ne naștem, cineva e acolo. Ne ține de mână, ne dă un sfat, ne învață ceva, ne susține, împrumută, ajută, uneori enervează și agasează. Dar mereu e cineva acolo care e parte din dezvoltarea și progresul nostru.”, povestește Cristina Ursu, trainer, psihoterapeut, coach și inițiatoarea Tandem.Speakerii care vor urca pe scena celei de-a treia ediții Tandem sunt:Sonia Neagoe și Andrei BratuAndrei Bratu este actor, improvizator, trainer și fondator al teatrului de improvizație Improteca. A studiat actoria clasică și, în prezent, urmează cursurile de masterat în Managementul Instituțiilor Teatrale la UNATC București. De asemenea, Andrei deține o diplomă de electrician și are o pasiune pentru ciuperci, plante și viața în natură.Sonia Neagoe este analist HR într-o companie multinațională și urmează cursuri de improvizație și canto. A studiat sinteza muzicologică și istoria artei.S-au întâlnit acum șapte ani în Vamă, iar aproape patru ani au avut o relație la distanță. De mai bine de trei ani, trăiesc împreună. Deși au personalități foarte diferite, formează o echipă solidă și se completează perfect.Aylin și Andra PinticanAndra este mama lui Aylin și-a lui Sibel și Povestitor de Rost. Aylin este, de 15 ani încoace, antrenorul de viață al Andrei.Andra și Aylin vin pe 8 februarie pe scena Tandem să povestească cum arată aceeași poveste, cea a plecării Andrei pe vas, din două filtre total diferite: prin ochii mamei care pleacă și prin ochii fetiței de 4 ani care rămâneIoana Dăncescu și Alexandra NeaguIoana este psiholog și psihoterapeut specializat în psihoterapia traumei și terapie de cuplu. O știe de mulți ani pe Alexandra. Au crescut împreună și procesul lor a trecut prin numeroase etape. Au fost ani cu de toate dar mai cu seamă le-au adus în dar rodul unei munci în care amândouă s-au implicat.Alexandra a avut la 17 ani contact cu psihoterapia, lucrând timp de un an cu un psihoterapeut specializat în terapia cognitiv comportamentală. La 25 de ani mâncatul compulsiv și depresia au îndemnat-o să se întoarcă în terapie. La aproape 32 de ani știe că sunt părți din ea care sunt curioase, curajoase, empatice, perseverente, bune și iubitoare, și părți care sunt anxioase, negativiste, temătoare și într-o suferință mare. Pe toate a învățat să le accepte și să le iubească alături de psihoterapeutul ei, Ioana, care o însoțește în această călătorie de 14 ani, cu multă empatie și răbdare.Vlad Pappa și Micaela BorboriciAmândoi pasionați de artă și design, s-au cunoscut în anul 2 al facultății de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” și au construit o echipă atât pe plan profesional, cât și privat.Sunt două persoane complementare care reușesc, prin comunicare, să navigheze cu succes provocările ce apar, care construiesc împreună și găsesc un echilibru între pasiune și prietenie, timp împreună și separat, muncă în echipă și lucru independent, seriozitate și distracție. Ca într-un puzzle, caută mereu să îmbine cât mai ușor mediul profesional, prietenii și familia.Împreună de mai bine de 20 de ani, o jumătate din viață au mers în tandem și vin să dea mai departe câteva dintre secretele lor.Lestat Monroe & Perry ZizziSunt împreună de un sfert de secol. Lunga lor relație i-a purtat de la Londra la Paris și, în 2003, în București. Copiii lor gemeni (un băiat și-o fată) s-au născut în 2010 în SUA.Și, fiind amândoi și oameni cu mintea orientată către antreprenoriat, în 2020 au pus împreună bazele Romanian Diversity Chamber of Commerce, un business chamber concentrat pe egalitate, diversitate și incluziune.Silvia și Simona MitreaÎntr-o societate în care prăpastia dintre elevi și profesori devine din ce în ce mai mare, Simona (fondatoarea Romanian Gifted School) și Silvia (elevă), vin să ne arate că, deși aceste diferențe sunt și vor fi mereu prezente, există căi prin care bariera se poate ridica și zidurile se pot sparge.Împreună sunt un tandem extrem de relevant și important pentru viitorul educației și pentru schimbarea perspectivei. Silvia Stelea și Irina CrockerSurori gemene, prietene extrem de apropiate, colaboratoare și activiste pentru incluziune și drepturile omului, nevăzătoare din cauza unei afecțiuni degenerative, au înotat în tandem prin viață din momentul în care o tragedie personală le-a accelerat pierderea vederii.Vor veni la Tandem să povestească despre ce le ține în relații bune, despre diferențele dintre gemeni, despre momente de cumpănă și despre comunicarea fructuoasă în familie. Accesul în sală se va face începând cu ora 9:30, iar evenimentul va începe la ora 10:00. Evenimentul va dura 4 ore și va include o pauză de brunch delicios, apă, cafea și ceai.Locația este Mindspace Business District, lângă Metrou Pipera.Mai multe detalii sunt disponibile pe site www.betterist.ro/tandem și Facebookhttps://www.facebook.com/discursuritandem

După o pauză de mai bine de un an, ne întoarcem. Și trebuie să vorbim despre Eropedia. Ce s-a întâmplat cu noi în anul care a trecut, care sunt planurile noastre de viitor, atât cele personale cât și cele legate de podcast. Ce rubrici noi plănuim, ce invitații vă facem, totul în noul nostru episod, acum și în versiune video. Ai sub 18 ani, îți recomandăm ⁠⁠⁠https://www.sexulvsbarza.ro⁠⁠⁠ Toate locurile unde ⁠⁠⁠o găsiți pe Kitty⁠⁠⁠ Tema muzicală: ⁠⁠⁠Dorroo

Coaliția lasă impresia de câteva zile că începe să facă economii serioase la buget, prin măsuri mai mult sau mai puțin de austeritate, însă în plan secund ministerele și alte instituții centrale au dat drumul la ultimele zeci de concursuri înainte de a fi înghețate angajările la stat, scrie Libertatea: ”Ministerul Afacerilor Externe este instituția care dă tonul angajărilor pe ultima sută de metri. În luna decembrie a lansat 12 concursuri pentru a angaja nu mai puțin de 303 persoane. Ministerul Muncii a fost mai prevăzător și a dat drumul la numeroase concursuri de la jumătatea lunii noiembrie, pentru care probele au fost în luna decembrie”.„Trenulețul” guvernamental lovește din plin 30.000 de microîntreprinderi și pune în pericol 10% dintre angajații lor (Europa Liberă)Mai multe decizii fiscale incluse de Guvern în „ordonanța – trenuleț”, adoptată luni, 30 decembrie, bulversează zeci de mii de microîntreprinderi. Obligați să ia decizii peste noapte, antreprenorii nu văd altă soluție decât restrângerea activității.Faptul că România nu are un sistem dur de taxare nu înseamnă că microîntreprinderile înfloresc. Conform datelor centralizate de profit.ro, în iunie 2024 numărul microîntreprinderilor active a coborât la 408.000, cu 87.130 mai puține față de sfârșitul anului 2023. Diminuarea poate fi explicată de restricțiile aplicate anul acesta de Guvern la impozitarea în regim de microîntreprindere, cum ar fi o impozitare mai ridicată pentru unele activități sau limitarea numărului de microîntreprinderi în care un acționar poate deține peste 25%.Lux pentru partide în 2024: 200 milioane de euro de la buget. Subvenții gigant: PSD – 30 de milioane de euro, PNL – peste 24 de milioane de euro (Snoop.ro)Guvernul Ciolacu a împins limitele bugetare în 2024 și în cazul finanțării partidelor politice: peste 384 milioane de lei sub formă de subvenție (77 milioane de euro). Este un record istoric. La aceste sume se adaugă banii primiți ca rambursare după alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.Notă de plată. Organizarea Târgului de Crăciun din Piața Constituției a costat aproape un milion de euro. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți pe amenajarea tematică (Buletin de București).La Târgul de Crăciun din Piața Constituției au participat peste 1,3 milioane de persoane, însă nici cheltuielile pentru organizarea evenimentului nu sunt departe de această cifră. Mai multe contracte publice arată că nu mai puțin de 987.000 de euro au fost cheltuiți, printre altele, pentru amenajarea tematică, amplasarea scenei, protocol pentru artiști, trenulețul pentru copii şi pentru serviciile de pază.Reporterii Buletin de București au analizat 10 licitații și contracte încredințate direct de Centrul de Creație, Artă și Tradiție (CREART), organizatorul Târgului de Crăciun din Piaţa Constituţiei, din care reiese pe ce au fost cheltuiți cei aproape un milion de euro.De departe, cei mai mulți bani au fost cheltuiți de CREART pentru amenajarea tematică a Târgului de Crăciun din Piața Constituției. Contractul în valoare de peste 436.000 de euro pentru serviciile de amenajare tematică a fost încheiat offline, printr-o procedură specială.Top 5 spa-uri pe care să le vizitezi în Europa Centrală și de Est (Panorama)Sfârșitul și începutul unui an nou vin mereu cu o nevoie de relaxare și de evadare din cotidian, pentru a ne încărca bateriile. O soluție ca să prinzi puteri o oferă cultura spa și wellness. De aici învățăm că, din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat starea de bine cât mai aproape de natură, profitând de beneficiile apelor termale sau ale saunelor.Pornim, așadar, într-o călătorie imaginară în zone cu spa și wellness din vecinătatea noastră, mai precis în cinci țări din Europa Centrală și de Est: Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia și Pononia. Sunt centre de spa & wellness care sunt locuri cu istorie, locuri inedite sau foarte moderne. Unele au piscine cu ape cu proprietăți termale, altele au saune moderne și maeștri care participă la competițiile internaționale de aufguss (ritualuri multisenzoriale care au loc în saună). Toate sunt puse în slujba relaxării de care avem atât de mare nevoie.De sărbători, tinerii care au crescut în Italia colindă în română, dar vorbesc între ei în italiană (Hotnews.ro / Teleleu) „Chiar dacă am cetățenia, n-o să mă simt niciodată italiancă. N-am avut o viață în România, dar nici aici n-am avut o viață ca un italian adevărat”.Am mers la Forlì, în regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei, ca să documentăm pregătirile și sărbătoarea Crăciunului în diaspora. Am cunoscut aici două generații: părinții plecați din România la jumătatea anilor 2000 și copiii lor, născuți și crescuți în Italia, care au acum între 20 și 25 de ani. Istoriile lor de familie poartă traume care i-au marcat și care vor rămâne cu ei toată viața, dar această poveste nu este despre suferință, ci despre curaj, generozitate, familie, sprijinul comunității, credință și vindecare.

Într-o lume a productivității și a regulilor de urmat pentru a atinge succesul, persoanele cu ADHD ar putea fi copleșite de dificultățile în a găsi moduri optime de funcționare.  Cum arată motivația pentru cei diagnosticați cu ADHD? Ce se întâmplă când aceasta dispare și cum gestionăm momentele sau perioadele de procrastinare? Ce impact are nivelul de interes și cum ne putem folosi de el pentru a trăi vieți mai productive, dar și mai aliniate cu nevoile specifice pe care le are fiecare dintre noi?  Vorbim astăzi despre toate acestea cu Roxana Tașcu, psiholog în afaceri și coach în ADHD, așa că te invităm să ni te alături în a descoperi cum arată bunăstarea și productivitatea pentru persoanele cu ADHD. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România Resurse: Genetics of attention deficit hyperactivity disorder - https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6477889/  Interest-Based Nervous System: Understanding ADHD and Motivation - https://neurodivergentinsights.com/blog/interest-based-nervous-system  Gender Differences in ADHD and Their Clinical Implications - https://www.psychiatrictimes.com/view/gender-differences-in-adhd-and-their-clinical-implications  Gender differences in attention-deficit/hyperactivity disorder - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20385342/  ADHD and Environmental Factors - https://www.adhdcentre.co.uk/exploring-the-links-between-adhd-and-environmental-factors/  ADHD Causes - https://add.org/is-adhd-genetic/  „Modelul iModel este preluat de la ADDCA (ADD Coach Academy), prima și cea mai mare academie de formare pentru coach-i ADHD, acreditată de ICF și PAAC.”

În acest episod vorbim despre campania lui Maximinus la granița Daciei - și chiar dacă nu avem foarte multă informație încercăm să aflăm cât de mult se poate. Nu este o campanie simplă pentru Maximinus. Îi ia doi ani să calmeze lucrurile și nu avem certitudinea că a reușit să o facă cu succesul pe care l-a avut în Germania. Chiar dacă șterge de pe fața pământului iazigii, faptul că îi trebuie doi ani pentru operațiuni arată că lucrurile devin din ce în ce mai serioase pe granița dacică.

Într-o lume ce pare să gonească într-o singură direcție, conexiunea cu sinele se pierde ușor, și când mai avem și diferite traume acumulate în dezvoltarea noastră ca indivizi, apar tot felul de blocaje. Vorbim despre Modelul Relațional Neuro-Afectiv (pe scurt NARM), pornind de la volumul lansat recent de Pagina de Psihologie, "Trauma de dezvoltare", carte semnată de Laurence Heller și Aline LaPierre, invitată psiholog clinician Bogdana Bursuc.  Deși poate părea că oamenii suferă de un număr infinit de probleme și provocări emoționale, Laurence Heller și Aline LaPierre, autorii cărții "Trauma de dezvoltare", susțin că cele mai multe dintre acestea pot fi reduse la cinci principii organizatorice fundamentate biologic: nevoia de conectare, acordaj, încredere, autonomie și iubire-sexualitate. Ei descriu felul în care trauma timpurie afectează capacitatea de conectare cu sine și cu ceilalți, precum și modul în care scăderea vitalității care rezultă de aici reprezintă dimensiunea ascunsă ce stă la baza celor mai multe provocări psihologice și a multora dintre problemele fiziologice.Heller și LaPierre prezintă Modelul relațional neuro-afectiv – NeuroAffective Relational Model™ (NARM), o metodă care integrează abordări de jos în sus (ascendente) și de sus în jos (descendente) pentru reglarea sistemul nervos și rezoluția distorsiunilor identității, cum ar fi stima de sine scăzută, rușinea și auto-judecata cronică ce rezultă din trauma de dezvoltare și relațională. NARM nu ignoră trecutul unei persoane, însă pune accent pe lucrul în momentul prezent, concentrându-se pe punctele forte, resursele și reziliența clienților de a integra experiența conexiunii care susține fiziologia, psihologia și capacitatea noastră de relaționare.„Conștientizarea colectivă a traumelor de dezvoltare și C-PTSD reclamă această carte. Autorii oferă nu doar o carte, ci un mod de lucru clinic unic, inedit, care deschide o nouă lume pentru noi psihoterapeuții, precum și pentru persoanele cu care lucrăm. Un mod de lucru puternic fundamentat științific, care ne aduce profunzime și claritate, care ne deschide și ne așează în interiorul nostru. Această carte este un prieten și un mentor la care să revenim din nou și din nou.“ — Bogdana Bursuc, psihoterapeută, Master NARM practitioner și ambasadoare NARM™ în RomâniaBogdana Bursuc este psiholog clinician, psiholog organizațional și psihoterapeut specializat în mai multe forme de intervenție (TCC, EMDR, NARM) și coordonatorul Mind Institute, o organizație profesională care acordă servicii de sănătate mintală și training. 

Roda del Mundo este un cerc în jurul cărora se strâng muzicienii, fix în mijlocul lumii. Este o întâlnire unică pentru artiști din culturi și repere geografice diferite, cântând și improvizând într-un singur ritm. Este o petrecere ce nu ține cont de timp, gen și altfel de categorii și etichete, totul pentru un moment viu, irepetabil. Pentru a explica ce înseamnă Roda del Mundo, vorbește Yomira John (Panama), Cyril Atef (Franța/Iran), iar din partea Șaraimanic, Larisa Perde. Yomira s-a născut în Panama, are o descendență haitiană, este ambasadoarea a muzicii din Caraibe, specializată în calypso, tamboreras și salsa. Fiind parte din corul Musica Viva, s-a făcut remarcată în toată lumea pentru calitățile sale vocale, un adevărat ambasador al muzicii panameze. A câștigat un premiu Grammy cântând alături de Petrona Martinez."Prima oara când am cântat, nu îmi mai aduc aminte, dar îmi aduc aminte că primul strigat, după ce mama mi-a dat naștere, a fost puternic și mama a spus că toate infirmierele care lucrau în ziua aia au spus că voi ajunge cântăreață. A fost un moment important, pentru că în final, asta am devenit, o cântăreață. Dar astăzi nu sunt numai o cântăreață, sunt o femeie care se exprima într-o multitudine de forme artistice, și chiar dacă nu cânt, rămân în aceasta mișcare artistica, organizând, orchestrând." spune Yomira John.Cyril Atef este unul dintre artiștii care acceptă oricând fuziuni muzicale, așa se face că îl vedem în România trăind muzica alături de lăutarii noștri, venind după colaborări internaționale cu Bumcello, M, Alain Bashung sau Salif Keita, ca să dau numai câteva exemple. "Deci nu avem nevoie de o piesă muzicală așa cum o știe toată lumea, pentru că muzica poate fi de fapt invizibilă, internațională, un limbaj universal și te poți doar conecta bătând din palme și cântând o melodie." spune Cyril Atef.Cyril și-a adus contribuția importantă la albumele Bumcello, la realizarea albumului 'Lunatico' alături de Gotan Project, în turneu cu artistul francez M, sau combinând trance-ul african cu influențe electro-groove în CongopunQ. Dar astăzi Cyril înseamnă Papatef."Papatef a pornit acum 6 ani. Mie îmi place să fac oamenii să danseze și să fie totul intens. La fel ca la Roda, doar că durez mai mult de atât. De 6 ani cânt într-un club din Paris și pornesc la 10 seara, termin pe la 2 dimineața. Sunt disc-jockey dar nu în stilul celor care doar învârt de butoane, eu sunt un DJ de modă veche, folosesc CD-uri. Încă mai printez cd-uri pentru a avea cu mine cele mai bune piese de dans, pentru că îmi place să dansez, și după ce pun muzica, cânt peste piese la baterie și samplez din percuția mea, samplez secvențe din piesa și toată aceasta transformare înnebunește lumea. Îmi place că audiența nu e formată din snobi parizieni, sunt oameni de toate vârstele ba sunt și mulți tineri care vin la aceste petreceri, iar eu am 56 de ani, și ceea ce văd îmi dă speranță. Îmi da speranță pentru că muzica mea este plăcuta de tineri. " spune Cyril Atef.Despre cum a început povestea sa în seria de petreceri Roda del Mundo de la București, Cyril Atef spune:"Am cunoscut-o pe Larisa Perde printr-un prieten comun, Guts, și ușor a început să-mi vorbească despre acest concept. Știam că impresariază lăutari, pe Caliu, Taraf de Haidouks, oameni pe care îi iubesc și îi urmăresc de mulți ani, și mi-a vorbit despre Roda și am spus, hai! Să o facem! Și prima dată am cântat aici anul trecut în noiembrie, și a fost o energie sălbatică."Pe lângă a fi promotor al muzicii lăutarilor României, Larisa Perde prin Șaraimanic a promovat femeia în randul lăutarilor, gândind proiectul numit 'Lautaresele', proiect care merge în aprilie 2025 în Franța, cap de afiș la festivalul Welcome în Tziganie."Proiectul Lautaresele, am pielea de găină când zic asta, a pornit așa, parcă din neant. Țin minte că am avut o discuție cu Rona Hartner care visa să aibă un taraf de lăutari femei și m-am uitat la ea și mi-am spus 'mamă ce nebună e! cum să facă un taraf numai din femei, când eu abia găsesc o voce și toată lumea îmi spune că nu mai sunt femei care cântă.' Și când am pornit proiectul, treptat au început să vina femeile. Ele nu au venit până atunci pentru că nu au fost chemate. Și am găsit și femeie care cântă la țambal și la vioară, și la acordeon, și sunt convinsă că o să găsesc și la bas. Acest proiect a fost o super-surpriza pentru că de la primul concert a fost sold-out, cu femei pe afiș care nu erau cunoscute, și îmi dau seama că tot ceea ce fac eu, că mă tot întreb, cum de am ajuns să fac asta? Sunt niste chemări ale unor oameni, zeci, sute, mii poate, care au o nevoie interioara, o chemare, un strigat, și atunci ajung la mine și eu trebuie să le pun împreună. Pentru mine a fost o surpriză chemarea noastră la Festivalul 'Welcome în Tziganie' din Toulouse, care e un festival de renume pentru cultura gipsy. Cred că muzica nu e neapărat pe genuri, cred că până la esență, e umanitate. Vorbim despre mișcări ca să vindecăm ceva, și pentru mine Lautaresele este un proces de vindecare ale unor femei care nu avut contextul în care vocile să le fie auzite." spune Larisa Perde.

Pauza de bine de azi am creat-o cu gândul la tine și la cum te pot susține, împreună cu invitata mea, în a-ți crește șansele ca anul viitor să fie unul mai bun, mai abundent, mai înțelept pentru tine. Petruța Țuligă – partenera mea de conversație - este antreprenor și fondator Parentool, o platformă dedicată sprijinului emoțional și practic pentru părinți. În același timp, ea oferă consultanță de business și susține antreprenorii aflați la început de drum prin comunitatea La Primul Business.  Vorbim azi cu Petruța despre relația cu banii și cum ea ne afectează realitatea antreprenorială (episodul e super valoros și dacă nu ai un business propriu), vorbim despre ce face ca femeilor antreprenor să le fie mai greu (uneori) să creară bani pentru serviciile pe care le oferă, despre cum identitatea și felul în care ne percepem se simte și în relația cu banii, despre cum putem avansa la următorul nivel, despre cum stabilim prețurile pentru ceea e oferim și vorbim despre toate astea deschis și vulnerabil. Sper să fie o conversație aducătoare de conștientizări pentru tine! Pe Petruța o găsești pe ⁠Instagram⁠ și pe ⁠site⁠. Abia aștept să aflu cu ce ai rezonat, ce te-a pus pe gânduri, ce idei ți-au venit sau ce confirmări ți-ai luat din episod! M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție. Ne ajuți să atingem pragul de 500.000 de ascultări?

Înscrierile pentru o nouă ediție a concursului Eco Provocarea au început. Elevii și profesorii pot învăța cum să protejeze mediul și pot dezvolta abilități de leadership, timp de o jumătate de an. Invitata emisiunii Planeta Verde este Lucia Cojocaru, coordonatoarea proiectului realizat de organizația Viitor Plus. Ce este Concursul Național Eco Provocarea Juniori și Liceeni? Unde și cum se fac înscrierile, cum se desfășoară concret concursul și ce anume învață concurenții?Vorbim de fapt despre educație de mediu. Viitor Plus îi învață pe concurenți cum să fie mai responsabili cu natura. În ce măsură lipsește educația de mediu din școli și licee?Ce rămâne după încheierea concursului Eco Provocarea? Au fost schimbate comportamente, mentalități?

Lansarea oficială a noului album a fost în Club Quantic din București, dupa care trupa a pornit in turneu. 1 noiembrie la Underground Pub Iași, pe 15 noiembrie la Tulcea ‚La Liman', pe 28 noiembrie la Cluj la Atelier Cafe și pe 29 noiembrie la Love Bar în Sibiu. Vorbim despre albumul  'Ultratonic' cu liderul trupei Toulouse Lautrec, Cătălin Rulea. În 2024, Toulouse Lautrec împlinește 15 ani de existență. Toulouse Lautrec sunt post indie-rock, post-mainstream și post-underground. Au reușit să supraviețuiască myspace, youtube, facebook, instagram, spotify și acum fac față inteligenței artificiale. Au acum 6 albume, zeci de melodii în topuri, zeci de videoclipuri, nenumărate concerte în circa șapte țări și șapte mări, din ce își aduc aminte. Cu ocazia acestei aniversari, Toulouse Lautrec a relansat primele sale doua albume într-o ediție vinil.

Aproximativ 200 de persoane au participat pe 15 octombrie la Expirat Halele Carol din București la un eveniment-maraton caritabil ce s-a întins pe o durată de peste 6 ore. Suma de 8.000 lei a fost strânsă din încasările și din donațiile obținute în urma acestei ediții atât prin biletele achiziționate suma fiind donată în totalitate către Asociația Culturală Grivița 53. Vorbim despre Grivita53 cu Chris Simion-Mercurian și Bogdan Munteanu, organizatorul evenimentului. 5 artiști de pe scena muzicală din România au luat parte pro bono la Munteanu Fest 8: Ana Coman, D-L Goe, Prima Dragoste, Andra Andriucă și Marinov. 8.000 lei, este suma strânsă din încasările și din donațiile obținute în urma acestei ediții atât prin biletele achiziționate online din rețeaua iabilet.ro cât și la intrare în seara evenimentului. Ea va fi donată în totalitate către Asociația Culturală Grivița 53. În plus, au existat mulți susținători care au donat în timpul festivalului bani direct pe site-ul proiectului: www.grivita53.ro.„A 8-a ediție a Munteanu Fest a fost cu și despre oameni frumoși și inimoși. Și aș dori să-i amintesc pe această cale pe oamenii faini, prietenii și cunoscuții din fața scenei care au participat și au susținut cauza, pe artiștii care s-au perindat rând pe rând pe scenă sau la pupitrul de DJ și care ne-au încântat urechile și inimile, pe cei de la Expirat Halele Carol care au găzduit impecabil festivalul și mai ales pe Chris Simion-Mercurian și Tiberiu Mercurian de la Grivița 53 care își doresc tare mult să construiască acest teatru. Pot spune cu mâna pe inimă că a fost o mobilizare exemplară din partea tuturor. Și mă bucur că s-a strâns o sumă așa mare de bani în urma evenimentului caritabil. De asemenea, doresc să le mulțumesc partenerilor și prietenilor de la iaBilet care m-au ajutat mult cu partea de promovare, cu sistemul de ticketing pus la dispoziție fără costuri suplimentare, dar și tuturor partenerilor media și susținătorilor ce au promovat intens evenimentul de-a lungul ultimelor săptămâni. Pentru mine a fost impresionant să văd atâta solidaritate din partea oamenilor din jur pentru a susține o cauză.” – a spusBogdan Munteanu, organizatorul evenimentului.Grivita53 este mai mult decât un spațiu cultural, este un spirit al unei generații. Se definește prin ceea ce face și prin ceea ce lasă în urma sa. Acest spațiu cultural va rămâne moștenire Bucureștiului.

O poveste cu lecții de succes și eșec, de umor și de culoare, despre imaginea unui lider feminin autentic, cartea ''Povestea Unicornului care a alergat de la birou la Rio'' trece prin toate, un volum util pentru oamenii care acceptă transformări esențiale. Vorbim astazi despre autodepașire cu autoarea acestei cărti, Raluca Kișescu, femeia care la 46 de ani participa la maratonul de la Atena.  Raluca Kișescu a absolvit un liceu de informatică și o facultate cu specializarea „Burse internaționale și piețe de valori”, a profesat în domeniul marketingului și comunicării, fiind director de marketing într-o corporație, activitate remarcată în domeniu și premiata în cateva ocazii. Este implicată în proiecte cu impact social pentru Hospice și Bunici de Viitor, o inițiativă de informare și relaționare destinată categoriei de vârstă 60+. Iar în timpul ei liber găsește loc constant unei curse, unei sesiuni de alergare, un semi sau maraton în țară sau străinătate.Pe scurt, despre Raluca Kisescu, editura CurteaVeche spune: "Creativă, autentică, cu spirit liber, pus mereu pe glume, dar ancorată în realitatea business case-urilor, Raluca este unicornul care își dorește să unească lumi, oameni și dorințe." 

Astăzi, îl avem alături pe David Gérard, fost internațional de rugby al Franței și, de la începutul acestui an, noul antrenor al echipei naționale a României. Vorbim cu el despre rugby, bineînțeles, dar și despre statutul jucătorilor și semnificația spiritului rugbystic.

Din 18 septembrie, lungmetrajul documentar „Vis. Viață”, regizat de Ruxandra Gubernat, a intrat în cinematografe. Filmul, produsul unui efort îndrăzneț timp de patru ani, prezintă realitățile, aspirațiile și provocările tinerilor din Generația Z. Vorbim despre adevar, indiferent cât de inconfortabil ar fi, invitate în RFI360, Ruxandra Gubernat si Una Toma. "Vis. Viață" este un documentar observațional care urmărește viața a patru adolescenți pe parcursul tranziției de la copilărie la maturitate. Regizoarea Ruxandra Gubernat, cu experiență în proiecte sociale și cinematografice de impact, reușește să surprindă cu empatie și profunditate conflictele lor interioare și exterioare, între presiunile societale și dorințele lor intime. Proiectul a început cu o dorință de a examina modul în care tinerii de astăzi percep lumea înconjurătoare și cum își construiesc identitatea într-o societate care se schimbă în fiecare zi. Filmările au durat patru ani și au reușit să arate evoluția personajelor principale într-un mod autentic. „Am simțit că miza e cea mai mare la adolescenți. Mi se pare – de fapt, nu doar că mi se pare, e o certitudine că incertitudinile cresc exponențial pentru ei, că nu mai au nici măcar stabilitatea nesigură pe care o avem noi, millenialii, și că provocările vin din toate direcțiile: derivă socială, insecuritate materială, sănătate mintală, droguri și multe altele. Mai mult de-atât, deși mi s-a mai spus “ah, not another teenage movie”, nu știu niciun documentar românesc care să meargă acolo, printre ei, să vadă cum e viața de adolescent de la nivelul lor, nu top-down, nu ce ne imaginăm noi, din afară, că se întâmplă cu ei. Și mi-am dorit să fac asta. Să trăim un timp împreună. Și am avut norocul că m-au lăsat să exist lângă ei.” spune Ruxandra Gubernat într-un interviu. "Vis. Viață" a fost inclus în selecția oficială a Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania, a Festivalului internațional de film documentar Astra Film și a Festivalului Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială Moldox. 

Între 6 și 8 septembrie, Grădina Uranus din București se redeschide cu fast pentru public, cu prilejul celei de-a XI-a ediții a Festivalului Balkanik. Concerte, târg meșteșugăresc, expoziții, dezbateri, DJ seturi, video mapping, activități pentru copii și adulți, conturează noua ediție a Balkanik Festival. Vorbim despre acest eveniment cu Ligia Keșișian.  La această ediție a festivalului, Grădina Uranus devine un spațiu al descoperirilor, în care vechiul și noul, tradiția și inovația se întâlnesc într-un peisaj armonios. Ca de fiecare dată, meșteșugarii ce vor putea fi întâlniți la festival, cu demonstrații, ateliere și produse artizanale de luat acasă, oferă publicului o experiență autentică și inspirată din rădăcinile culturii noastre diverse.  Festivalul își deschide porțile vineri, 6 septembrie, de la ora 16:00. Sâmbătă și duminică, Grădina Uranus își primește publicul începând cu ora 12:00. Artiștii care vor urca pe scena festivalului în acest an sunt: Rumeliko (Grecia-România), Dikanda (Polonia), Fanfare Ciocârlia (România), DJ Set Ligia Keșișian & Miko Baghdasarian, DJ Set Obeah, Phuripe (ex-Ternipe, Ungaria), Kermesz A L'Est (Belgia), Shantel & Bucovina Club Soundsystem (Germania), DJ Set Esma & Murat Ertel (Baba Zula), DJ Set Miko Baghdasarian & Rautz, Mădălina Pavăl Orchestra (România), Collectif Medz Bazar (Armenia-Franța) si BaBa ZuLa (Turcia) O componentă importantă a festivalului, pentru al doilea an consecutiv, o reprezintă dezbaterile, conturate la această ediție pe tema „Ancestralitatea și tradițiile în arta prezentului: RITUALURI X NATURĂ X ARTĂ”. În contextul stresului socio-economic, al schimbărilor climatice și al tulburărilor politice, există un risc crescut de alienare față de propria identitate umană, culturală și corporală. Această secțiune a festivalului Balkanik explorează cum ancestralitatea și tradițiile sunt recontextualizate în arta contemporană pentru a reconecta publicul cu ritualurile și peisajele naturaleSâmbătă, 16:30 - Teodora Rotaru: Ritualuri ancestrale - ritualuri personale. Ritualurile practicate de femei în artă / Moderatoare: Alina Tofan Sâmbătă, 17:15 - Alina Tofan: Cum putem genera noi mituri cu ajutorul artei? / Moderator: Gabriela Cherciu  Duminică, 16:00 - Ioana Cotulbea: Fata Pădurii (cu focus pe acest personaj și misticismul din jurul ei) Duminică, ora 17:00 - Dochia: Oracolul risipei fast fashion by Plastic Art Performance Collective (invocăm imaginea babei Dochia, cu care toarcem povestea risipei modei de consum de azi. Aducem în contemporanul concret, aproape de uzajele și percepțiile tinerilor, metafora acumulării de ”cojoace” produse industrial și aruncate rapid, și o transfigurăm performativ în manifest anti fast fashion.) Târgul artizanal din cadrul festivalului oferă o varietate de obiecte făurite de tineri designeri locali, de la bijuterii, la haine din materiale naturale, accesorii pentru casă și multe altele, pornind de la motive etnice, reinterpretate în manieră modernă. Balkanik Festival invită și la această ediție meșteșugari din toată țara și din Republica Moldova, pentru a demonstra tradiții arhaice, pe cale de dispariție, creând un muzeu viu, unde tradițiile meșteșugărești trăiesc și evoluează, conectând trecutul cu viitorul prin mâinile și creativitatea acestor artizani remarcabili. Demonstrațiile și atelierele vor avea loc pe tot parcursul festivalului: Asociația Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu (Vatra MCP) continuă să susțină creativitatea și conservarea patrimoniului cultural, oferind o platformă meșteșugarilor din țară și străinătate. Turnul de apă din Grădina Uranus va fi însuflețit și pus în valoare la această ediție de video mapping, cu animații realizate de artistul Adistu, cu sprijinul Epson, lider mondial în domeniul videoproiectoarelor. Animațiile proiectate pe turn pornesc de la elemente ale naturii, floră, elemente cerești. Abonamentele și biletele pe zile pot fi achiziționate de aici: www.balkanikfestival.ro/tickets2024 

Aducem oameni deștepți la Leaders și nu sunt cuvinte mari, o să vă convingă de acest fapt și invitata acestui episod. Ruxandra Mercea este, am căutat un titlu generic pentru toate activitățile ei, antreprenor în educație. Este Director Executiv la Transylvania College, fondator Școala Încrederii și Spark Generation, un proiect online cu profesori din peste 20 de ţări. Este femeia care conduce școala românească din top 30 mondial. Și este și mama a patru copii.  A preluat afacerea de la părinți. A învățat, a luat pulsul la firul ierbii, cum s-ar spune, a adaptat ”uneltele” aduse din străinătate pentru copiii noștri. Și a avut și are succes. Pentru că, oricât de neîncrezători ar fi unii dintre noi, lucrurile se schimbă și în România. Și nu vorbim doar despre posibilitățile și deschiderea pe care le au elevii din mediul privat. Vorbim și despre ceea ce Ruxandra Mercea a reușit să facă cu profesorii din învățământul de stat. Proiectul Școala Încrederii cuprinde peste 300 de școli de stat, iar lista de așteptare numără tot atâtea unități de învățământ de stat. Profesorii își doresc și ei schimbarea, nu doar copiii și noi, părinții. Avem nevoie de generații pregătite pentru viitor și chiar se întâmplă acest lucru.   03:00 Trei proiecte importante și patru copii 09:00 Transformarea începe acasă 10:27 Listă de așteptare deschisă la Școala Încrederii 14:50 Există o școală potrivită pentru fiecare familie și copil 16:20 Scopul Transylvania Collage 18:40 Conversații oneste cu copiii 25:31 Costul emoțional pe care-l punem pe copii 29:35 Copiii ascund cu ce adulții nu sunt de acord 33:29 Experiența m-a învățat că fiecare copil are nevoie de un adult sănătos 37:15”Mamuții” educației 48:00 Cum facem față crizelor 53:21 Ce sunt conversațiile dificile 59:00 Focusul elevilor în ultimii doi ani de liceu 1:04:00 Meditațiile sunt problemele părinților 1:15:53 Românii sunt nesănătos de competitivi 1:21:44 Efectul proiectului Școala Încrederii 1:31:29 Cum rezolvi un conflict 1:36:05 Teme pentru acasă. E bine, e rău? 1:38:28 Altfel de ședințe cu părinții 1:58:42 Testare antidrog  

Timișoreanul Horia Cardoș, CEO și fondatorul Agroland, este invitatul lui Cătălin Striblea în acest episod Leaders, sub umbrela Vorbitorincii. Nu a fost angajat niciodată, a fost doar creator de companii. Regretă că în primii ani de activitate nu a greșit pe banii altora și chiar recomandă tinerilor să fie întâi angajați, pentru o perioadă, să învețe, apoi să-și deschidă aripile în lumea afacerilor. De-a lungul interviului aflăm de ce România importă mâncare, de ce investițiile în avicultură sunt profitabile, dar și că nu toți producătorii locali sunt pregătiți să lucreze cu retailerii. Vorbim și despre deficitul forței de muncă, prezent în toată Europa, dar și despre crezul invitatului, acela că la un moment dat, vom vedea un val de români care se vor întoarce acasă.    06:15 România este a șasea putere agricolă a Europei, dar care importă 50% din hrana pe care o consumă 18:20 Presiunile de la Comisia Europeană 39:36 Cum e condusă țara? 50:04 Ce-ar însemna creșterea TVA-ului? 1:24:49 Antibiotice și hormoni pentru păsări, se folosesc sau nu în fermele din țară? 1:41:01 Scrisoare pentru tinerii antreprenori 1:55:21 Viziunea se educă  

În acest episod:(00:02:05) - Discutăm despre neuromituri comune - concepții greșite despre creier răspândite în cultura populară(00:06:30) - Explorăm neuroplasticitatea - capacitatea creierului de a se remodela și adapta de-a lungul vieții (00:11:15) - Vorbim despre un studiu care arată cum antrenarea amintirii memoriilor din copilărie poate stimula plasticitatea creierului și reduce inflamația(00:15:45) - Analizăm cum funcționează diferitele tipuri de memorie - de la cea de scurtă și lungă durată, la memoria procedurală și autobiografică (00:22:10) - Aflăm că amintirile nu sunt stocate într-un singur "centru al memoriei", ci distribuite în tot creierul(00:28:30) - Discutăm diferențele dintre creierul feminin și masculin, inclusiv la nivel de ceas biologic și cicluri circadiene(00:34:20) - Facem paralele interesante între comportamentul masculilor la animale și la oameni, legat de competiție și economisirea energiei (00:39:50) - Abordăm mecanismele emoțiilor în creier și rolul lor în motivarea acțiunilor(00:46:10) - Vorbim despre efectele psihologice ale inflamației și cum se leagă de creier (00:52:40) - Analizăm cum creierul funcționează diferit în funcție de anotimpuri și expunerea la lumină (00:58:15) - Discutăm impactul călătoriilor și schimbărilor de mediu asupra memoriei autobiografice și sănătății creierului