Podcasts about sunt

Sunt tinerii de astăzi pilonii invizibili ai succesului în asigurări? Specialiștii susțin că este nevoie de o forță de muncă proaspătă într-un domeniu atât de complex și care trebuie permanent readaptat, pentru a ține pasul cu inovațiile. Ce unelte se pot utiliza pentru captarea atenției noii generații si pregătirea ei? Aflăm, însă, mai multe detalii din emisiunea ”Ora de Risc” by XPRIMM, transmisă de RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național. Invitat: Otilia PETRARIU, CEO, Consultant AA Broker

Una dintre marile surprize ale alegerilor de duminică din Republica Moldova a fost accederea în Parlament a Partidului Democrația Acasă, condus de controversatul politician Vasile Costiuc. Formațiunea a trecut pragul electoral de 5%, deși sondajele o cotau cu scoruri de de unu-două procente. În România, partidul AUR a salutat această performanță. Dar cum de a fost posibil? Valeriu Pașa explică: ”Sunt aceiași oameni și este și o inacțiune din partea rețelelor sociale, în speță TikTok. Eu bănuiesc că ei le-au făcut jocul foarte conștient. Le-au suspendat pagina oficială de TikTok fără motive evidente, ceea ce i-a făcut să se victimizeze. Aceasta a generat multă gălăgie pe rețelele sociale și le-a crescut vizibilitatea. Însă tot cei de la TikTok au ignorat o serie întreagă de conturi care au ocolit în mod deliberat algoritmii, crescând vizibilitatea și emoția. Nu mai vorbesc despre imixtiunea absolut ilegală a lui George Simion. O imixtiune acceptată și salutată de acest partid. George Simion nu este cetățean al Republicii Moldova, el nu are dreptul să facă agitație electorală în Republica Moldova. Este ilegal. Mai mult, vorbim despre pagini de Facebook legate de o publicație obscură, Timpul.md, deținută de compania care a primit marea parte a publicității din partea AUR, zeci de milioane de lei, sunt date publice. Aceste pagini au cheltuit pentru reclame și au manipulat promovând acest partid [Democrația Acasă]. Conform legii, finanțarea din străinătate este interzisă. Nu există mari diferențe față de ceea ce a făcut Rusia. Nu contează de unde vin banii. Nu știu ce urmări juridice vor fi dar este periculos să ignorăm acest precedent, pentru că mâine vine Putin să facă campanie pentru cineva, spunând că s-a mai întâmplat. Este o chestiune destul de gravă care trebuie să fie în vizorul autorităților”, spune Valeriu Pașa, expert al comunității watchdog.md.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) - Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) - Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) - Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Dosarul alegerilor anulate: există proba implicării Rusiei (DW) Președintele României își va informa omologii europeni despre noile dovezi care certifică în alegerile prezidențiale din România de anul trecut implicarea Rusiei. Nicușor Dan va participa la summitul informal al Consiliului European care începe astăzi, 1 octombrie, la Copenhaga, și va continua cu reuniunea Comunității Politice Europene. Acolo le va prezenta liderilor prezenți raportul Parchetului General de la București. Există, în acest moment, probe noi și clare ale interferenței rusești în răspândirea dezinformărilor, a apreciat președintele, într-o conferință de presă ieri la Timișoara.  România a fost 'prinsă pe picior greșit' din cauza amplorii și vitezei tehnologice a operațiunii desfășurate în favoarea lui Călin Georgescu, a declarat, tot ieri, președintele Dan. Moldova a reușit să se apere mai bine decât România la provocări cel puțin identice pentru că ”a fost prevenită” iar ”acolo unde au simțit că nu au resurse, au cerut ajutorul țărilor europene și l-au primit”, a spus demnitarul de la Cotroceni. România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) Breșa de securitate din România a pus în pericol stabilitatea politică, socială și economică din Uniunea Europeană, dar și pe cea militară, în contextul războiului din Ucraina. SRI nu are director din iulie 2023, când Eduard Hellvig a demisionat la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru. Rapoartele de activitate, pe ultimii patru ani, ale principalei agenții de informații nu au fost discutate în Parlament, deși au existat inițiative în acest sens. În timp ce Maia Sandu a conștientizat pericolul reprezentat de Rusia, a informat populația și a luat măsuri pentru descurajarea acțiunilor ostile ale Kremlinului, la București, Iohannis, Ciolacu și Ciucă au folosit informații secrete pentru a se poziționa mai bine în lupta politică. Ambiția lui Marcel Ciolacu de a ajunge președintele României, în ciuda faptului că nu avea susținere publică, lipsa de autoritate și activitate ale lui Klaus Iohannis, dar și campania bezmetică a PNL care a mizat totul pe candidatura lui Nicolae Ciucă au creat furtuna perfectă din societate, care a fisurat arhitectura statului, fisură prin care s-a strecurat Rusia, provocând cea mai mare criză de siguranță națională de după 1990. Din cauza complicităților politice, a faptului că PNL și PSD sunt și astăzi la guvernare și a contextului actual, marcat de conflictul militar de la graniță, e greu de crezut că vreun procuror își va asuma sarcina de a investiga ce s-a întâmplat cu adevărat în 2024 și cine sunt responsabilii, conform legii. Dar o astfel de investigație nu va putea fi amânată la infinit pentru că la mijloc a fost vorba de un atac la siguranța, democrația și independența României, garantate de Constituție. Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) Într-un raport privind climatul investițional din România (Romania Investment Climate Statement), Departamentul de Stat al SUA atrage atenția asupra corupției generalizate din România. Tradus pe limbajul unui CEO de mare companie, frazele din raport spun în esență următorul lucru: ți se cere mită din momentul în care ai pus piciorul în țară. Ai de trecut un container prin vamă, trebuie să dai șpagă. Ai nevoie de diverse avize și autorizații de la administrația locală? Nu se poate fără șpagă. Ai un business mai mare și interacționezi cu guvernul? Ei bine, și aici te lovești de corupție. Ce se întâmplă mai departe, în mediul privat, în relațiile dintre companii? Nici aici n-ai scăpat. Marfa din containerul tău ajunge în magazin, pe raft, tot pe bază de șpagă. Ce face însă România pentru a combate fenomenul corupției? Din raport se înțelege destul de clar că nu mare lucru: legislația anticorupție a fost măcelărită de politicieni, procurorii DNA intimidați și supuși la presiuni, iar cazurile care ajung totuși în instanță se prescriu până la o sentință definitivă, infractorii scapă. Aderarea la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ar include într-adevăr România într-un club select al business-ului mondial. Numai că politicienii români sunt experți în trucarea realității, în construirea formelor fără fond.  Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) În iulie 2025, România avea puțin peste 1,3 milioane de funcționari publici – medici, polițiști, angajați în administrație etc. Este o scădere față de ianuarie, când au fost cei mai mulți angajați ai statului din ultimii 16 ani. Rămân, însă, cu peste 116.000 de bugetari mai mulți decât acum zece ani, deși populația a scăzut. Administrația locală și sănătatea au, fiecare, cu aproape 50.000 mai mulți salariați. În primele șase luni din 2025, cheltuielile salariale ale statului au fost mai mari cu 10% decât în aceeași perioadă a anului trecut. Asta deși legea bugetului statului pe 2025 estimase o scădere a lor cu 5%. Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Publicația se întreaba câţi angajaţi are cu adevărat România? Pentru ca un indicator aparent simplu – numărul de salariaţi– devine un labirint statistic. Concret, Institutul Național de Statistica numără salariaţi, Inspecţia Muncii ține evidența contractelor, Casa de Pensii contabilizează numărul de asiguraţi, iar Comisia de Prognoză jonglează cu două statistici paralele. România nu ştie cu exactitate câţi angajaţi are. Și-atunci cum îşi fundamentează statul deciziile economice? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? 

Un studiu recent publicat de Banca Centrală Europeană (BCE) include recomandarea pentru cetățenii europeni de a avea în casă bani cash. Se precizează și suma care ar trebui păstrată în locuință și anume 100 de euro sau contravaloarea cumpărăturilor pe care le face familia într-o săptămână. Când am văzut recomandarea BCE mi-am adus aminte de gluma aceea care mai circulă și astăzi în rândul publicului. Și anume, ce face un român după ce a rămas fără bani? Răspunsul este: schimbă 100 de euro. Nu știu cum se întâmplă în Europa de Vest, dar aș putea paria că pentru mulți români a avea 100 de euro în casă este ceva de la sine înțeles. Marii fani ai cashului din România s-au grăbit să se bucure văzând titlurile presei internaționale pe tema sutei de euro. Numai că dacă citim cu atenție studiul BCE și titlurile din mass-media vom vedea că BCE se referă la un anumit context și anume cel al unei crize. Cu alte cuvinte, sfatul de a avea 100 de euro cash se referă la situația unei crize tehnologice sau energetice în care sistemele de plată moderne clachează pur și simplu și devin nefuncționale. Indiferent cum se fac plățile, ideal este ca riscul evaziunii să fie cât mai redus. Este de la sine înțeles că dacă sistemul de plată electronic nu mai funcționează, plata cash devine esențială. De asemenea, este de la sine înțeles că numerarul reprezintă o componentă a pregătirii pentru situații de criză. Lichiditățile contribuie la o reziliență sistemică amplă, se arată în studiul BCE. De altfel, Europa este în plină dezbatere referitoare la utilizarea numerarului. Sunt specialiști care pledează pentru reducerea masivă a utilizării banilor cash, dar și experți care susțin plățile electronice și văd creșterea utilizării lor. Ca de obicei, părerile sunt radical împărțite între cash și utilizarea plăților online. Studiul BCE arată că, în pandemie, deținerile în numerar au explodat ajungând la 155 miliarde de euro, comparativ cu o creștere anuală înainte de criza sanitară de 55 miliarde de euro. Studiul arată că, paradoxal, au crescut și cashul, și plățile online. ”O anvelopă de rezervă” Banii cash nu sunt văzuți ca un activ financiar care trebuie folosit neapărat în fiecare zi, ci doar ca o „anvelopă de rezervă” pentru un eventual moment în care se prăbușesc sistemele de plăți la nivel internațional. România este totuși o țară a numerarului. Și spunem acest lucru prin prisma observațiilor din teren, dar și a cifrelor statistice. În ultimii ani, progresul plăților electronice este tot mai evident. România are și o legislație care impune un prag maximal de plăți cash care se pot efectua zilnic de către companii. De cele mai multe ori, plățile online sunt privite ca un mod de luptă cu evaziunea. Fără îndoială, plățile electronice sunt esențiale pentru o economie fiscalizată. Dar, plata online nu este decât doar una dintre metodele de luptă cu evaziunea fiscală. De cealaltă parte, plățile în numerar sunt văzute ca o formă de manifestare a libertății economice și s-a ajuns chiar până la o serie de teorii conspiraționiste care vizează deținerea numerarului sau, dimpotrivă, limitarea folosirii cashului. Probabil că soluția cea mai bună este calea de mijloc care să permită atât plata în numerar, fără să o încurajeze neapărat, cât și plata electronică. De altfel, BCE a arătat de mai multe ori beneficiile și caracteristicile plăților în numerar. Cele două sisteme, plata în numerar și cea online, pot conviețui împreună. Progresul, însă, este adus de plățile electronice, ele reprezintă viitorul, indiferent de opoziția de care se lovesc. În concluzie, ar trebui ca mecanismul plăților electronice să fie privit ca atare și să fie scos din teorii ale conspirației care fac mai mult rău decât bine.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt cruciale pentru parcursul european al acestei țări, declară într-un interviu la RFI vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD). El vorbește de asemenea despre Ucraina, dronele Rusiei, imunitatea eurodeputatei extremiste Diana Șoșoacă și tensiunile din coaliția de la București. Victor Negrescu, despre alegerile parlamentare din Republica Moldova: ”Sunt cruciale (...). Ce s-a schimbat față de anii anteriori este că aceste alegeri sunt definitorii pentru traiectoria Republicii Moldova pentru anii care urmează. Dacă forțele proeuropene vor câștiga alegerile, aș zice că Republica Moldova intră pe o traiectorie ireversibilă spre aderarea la UE. Dacă forțele proruse vor câștiga teren, există riscul ca Republica Moldova să ajungă cumva în siajul intereselor de la Moscova, sub controlul direct al Federației Ruse și acest lucru ar fi foarte grav și ar împiedica practic acest proces de aderare la UE”. Despre imunitatea eurodeputatei Diana Șoșoacă: ”Această solicitare a fost trimisă către Parlamentul European și va exista o analiză în cadrul Comisiei Juridice, din care fac parte. O să analizăm dosarul și solicitarea pe care am primit-o și evident, în măsura în care se dorește, vom audia și europarlamentarul, dacă doamna Șoșoacă își dorește acest lucru. Aceasta este procedura normală”. Despre dronele rusești: ”Aici, în Parlamentul European, am cerut ca la viitoarea sesiune plenară de la Strasbourg, să avem o dezbatere a PE cu privire la aceste interferențe străine și aceste amenințări reprezentate de drone și nu numai. De asemenea, lucrăm la o rezoluție a Parlamentului European, tocmai pentru a transmite acest mesaj de solidaritate venit dinspre UE. Vom sublinia acolo sper și soluțiile posibile”. Despre coaliție: ”Eu cred că trebuie să dăm dovadă de mai mult tact, să abordăm lucrurile serios, mai mult dialog. Discuția purtată recent la Cotroceni împreună cu președintele Nicușor Dan înțeleg că a fost una foarte bună și am constatat deja câteva decizii clare, prelungirea în ceea ce înseamnă zona de alimente și menținerea prețurilor într-o zonă predictibilă, de asemenea, vedem că discuțiile privind reforma din administrație continuă și ăsta e un lucru bun”.

De la dobândirea independenței, în 1991, niciodată această mică republică nu a atras într-o asemenea măsură atenția presei internaționale și a experților.   Nu este ceva nou pentru cetățenii acestei republici să se vadă puși în fața unei alegeri geopolitice, Est sau Vest. Aproape mereu a fost așa în cei 34 de ani de independență. Și atunci, de ce această atenție cu totul specială? Ar fi mai multe explicații. Dacă până acum, alegerea geopolitică îi privea mai degrabă pe cetățenii Republicii Moldova, de această dată, consecințele se vor resimți cu mult peste granițele țării. Și aceasta, din cauza prezenței tot mai agresive a Rusiei. O eventuală guvernare pro-rusă va aduce multă instabilitate în regiune. Ucraina va căpăta un vecin ostil, într-o zonă sensibilă, la Marea Neagră. În plus, zona de influență rusă ar ajunge chiar pe râul Prut, față în față cu România. Și la doi pași de baza aeriană Mihail Kogălniceanu, cel mai mare centru NATO din sud-estul Europei, esențială pentru Ucraina. Desigur, alegerile din Republica Moldova sunt și un test pentru politica de extindere a Uniunii Europene. Cât de susținută este aceasta în statele candidate? Rezultatul alegerilor ne va da un răspuns. Și mai este conștientizarea de către presa și analiștii din Occident a pericolului războiului hibrid. Europenii se confruntă cu acest tip de agresiune în multiple feluri. Dronele survolează statele membre ale NATO și pot perturba activitatea de pe aeroporturi, cum se întâmplă la Copengaha și Oslo. Au loc atacuri cibernetice și acte de sabotaj. În plus, europenii înțeleg tot mai clar că ingerințele în alegeri, prin campanii de dezinformare, manipularea rețelelor sociale și corupție electorală, nu se vor limita doar la Republica Moldova. Se întâmplă chiar acum în Cehia, înaintea alegerilor legislative de la sfârșitul săptămânii viitoare. Și se va putea întâmpla și în alte părți. Așa cum s-a întâmplat și în România. Și, dacă veni vorba despre România, mizele specifice sunt uriașe. Sigur, este umbra amenințătoare a Rusiei, de care am vrut să fim mereu departe. Dar mai sunt și interesele economice. Statul român a investit mult în Republica Moldova și cel puțin până acum a fost o poveste de succes, țara făcând pași mari către Europa. Dar și companiile românești s-au orientat către Republica Moldova. Sunt peste 300 de milioane de euro investite de companii din România. De altfel, România este principalul investitor străin în Republica Moldova și primul partener comercial. Toate acestea ar putea avea mult de suferit în cazul unei guvernări pro-ruse la Chișinău. Iar o asemenea pierdere n-ar cădea deloc bine, având în vedere actuala situație economică și financiară din România. Și ar mai fi ceva. Pentru prima dată, societatea românească este divizată cu privire la alegerile de duminică. Aceasta, deoarece, extrema dreaptă, cotată în sondaje chiar și cu 40%, susține fățiș partida pro-rusă în Republica Moldova.   O premieră pentru România democratică. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un studiu privind digitalizarea în agricultură, publicat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene în data de 19 septembrie a.c., arată că cei mai mulți dintre fermierii intervievați sunt optimiști cu privire la impactul tehnologiei asupra activității economice și anticipează beneficii pentru mediu și pentru lucrătorii agricoli. Rezultatele cercetării relevă că fermele europene folosesc pe scară largă instrumente IT generale (93% dețin cel puțin unul), majoritatea utilizând platforme de comunicare și aplicații mobile, însă tehnologiile digitale specializate pentru culturi și animale sunt adoptate mai puțin. 79% dintre fermierii chestionați utilizează cel puțin o tehnologie pentru culturi, dar numai 29% folosesc trei sau mai multe. În cazul tehnologiilor pentru animale, 83% au adoptat cel puțin una, și doar 17% folosesc mai mult de trei. Studiul s-a bazat pe date colectate din nouă state membre – Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Lituania, Ungaria și Polonia – selectate pentru a asigura un eșantion relevant pentru sectorul agricol european și o reprezentare echilibrată a regiunilor biogeografice și geografice ale UE. Dintre aceste țări, Grecia și Ungaria prezintă cele mai mici rate de adoptare a tehnologiilor, în timp ce Germania, Franța și Polonia au, în general, rate mai ridicate. În privința numărului mediu de instrumente digitale utilizate, Spania și Italia se remarcă prin cele mai multe. Dinamica introducerii tehnologiilor digitale în agricultura europeană a crescut între 2008 și 2020, apoi a încetinit, iar planurile fermierilor pentru următorii cinci ani rămân moderate, se arată în raport. Documentul, disponibil pe platforma Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, este însoțit de un tablou de bord care permite vizualizarea datelor și evidențiază principalele tendințe.   Dezvoltare rurală cu o nouă viziune: abordare integrată și accent pe servicii La conferința „Pactul Rural”, desfășurată săptămâna trecută, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a prezentat direcțiile prin care Comisia Europeană dorește să sprijine dezvoltarea zonelor rurale în perioada 2028–2034. El a declarat că instrumentele actualei politici agricole comune vor fi menținute, însă implicarea autorităților și a comunităților rurale în planificarea cheltuirii fondurilor publice va crește. Reducerea disparităților teritoriale și îmbunătățirea condițiilor de viață la sate se vor regăsi printre obiectivele Planurilor Naționale, iar statele membre vor trebui să demonstreze cum vor asigura acest lucru. Viitorul cadru financiar va permite o abordare mai integrată și mai eficientă, a precizat Hansen, inclusiv prin utilizarea fondurilor de cercetare Orizont și noului Fond pentru competitivitate destinate agriculturii, biotehnologiei și sănătății. El a subliniat, de asemenea, importanța menținerii obligativității programării LEADER pentru toate statele membre și a evidențiat oportunitățile oferite de parteneriatele naționale și regionale. Schimburile de idei din cadrul conferinței, care a reunit peste 250 de participanți, precum și colaborările din lunile următoare vor contribui la actualizarea Planului de Acțiune Rurală, așteptată la începutul anului 2026.   Acord pentru utilizarea îngrășămintelor RENURE Comitetul Uniunii Europene pentru nitrați a dat aviz favorabil propunerii Comisiei Europene pentru utilizarea așa-numitelor îngrășăminte RENURE peste limita de aplicare a gunoiului de grajd și a gunoiului de grajd procesat stabilită de Directiva privind nitrații, informează Executivul european. Autorizarea va permite statelor membre și fermierilor să înlocuiască îngrășămintele chimice cu îngrășăminte RENURE, fabricate din gunoi de grajd prelucrat, asigurând în același timp protecția apelor și a mediului. Totodată, măsura va reduce costurile pentru fermieri și va spori autonomia strategică a sectorului agricol al UE, precizează Comisia. În urma acordului Comitetului pentru nitrați, propunerea privind RENURE va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene spre examinare, pentru o perioadă de trei luni. Dacă nu vor exista obiecții, Executivul european va putea adopta acest amendament la Directiva privind nitrații și va deveni aplicabil în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea în legislația națională.   Consultare publică pentru revizuirea legislației privind bunăstarea animalelor de fermă Comisia Europeană a lansat o consultare publică înaintea revizuirii legislației privind bunăstarea animalelor de fermă. Consultarea va rămâne deschisă până la 12 decembrie 2025. Noua lege răspunde inițiativei cetățenești „Să punem capăt erei cuștii”, dar va aborda și problema standardelor de bunăstare a animalelor referitoare la produsele importate în Uniunea Europeană. Contribuțiile fermierilor, cetățenilor, întreprinderilor europene și ale altor părți interesate, precum și sondajele de opinie specifice și evaluările științifice furnizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară vor sprijini activitatea Comisiei de revizuire. Prima propunere este așteptată la sfârșitul anului viitor.   UE pregătește un cadru comercial pe termen lung cu Republica Moldova Uniunea Europeană intenționează să treacă de la regimul temporar la un cadru pe termen lung în relația comercială cu Republica Moldova. Săptămâna trecută, Consiliul a aprobat poziția pe care Uniunea Europeană o va adopta în cadrul Comitetului de asociere UE–Republica Moldova privind creșterea accesului pe piață pentru șapte produse agricole moldovenești care nu au fost încă liberalizate: prune, struguri de masă, mere, roșii, usturoi, cireșe și suc de struguri. Un comunicat al Consiliului precizează că viitorul acord va include clauze de protecție a pieței și va condiționa extinderea accesului pe piața unică de alinierea treptată a Republicii Moldova la standardele agroalimentare ale UE până în 2027.

În această seară, LEADERS aduce în prim-plan o conversație pe care nu o poți trece cu vederea. Cătălin Striblea stă față în față cu Radu Burnete, consilier prezidențial, pentru un dialog în care cuvintele apasă greu și cifrele spun adevărul pe care politica l-a tot amânat. Burnete admite direct: „Nu a existat voință politică să reformăm ANAF”. O recunoaștere ce ridică întrebări mari — cât de scump plătim această lipsă de curaj? Evaziunea fiscală a trecut pragul suportabil, iar plafonarea prețului la energie a lăsat România cu o datorie de peste 30 de miliarde de lei — bani găsiți prin împrumuturi și compromisuri, dar mereu plătiți, în final, de fiecare dintre noi. Iar viitorul nu sună mai bine: un deficit de 9% împinge România spre un scenariu întunecat, unde un leu din trei cheltuiți de stat este împrumutat. Cât poate continua acest drum sau undde duce? O discuție despre economie, politică și consecințele lor asupra fiecăruia dintre noi. 00:03:00 Familia Iohannis în Sibiu 00:10:55 Sunt semnale de 2-3 ani că economia nu merge 00:15:00 Ce avem de făcut în privința energiei 00:18:30 Scăderea investițiilor 00:23:00 Situația de la ANAF 00:30:00 E o problemă politică sau a societății evaziunea fiscală? 00:33:40 Criză de colectare? 00:37:00 Taxarea cifrei de afaceri 00:40:30 O treime din banii pe care-i cheltuim sunt împrumutați 00:46:00 Mărirea TVA-ului - președinte versus prim-ministru 00:48:10 Reforma administrativă 01:01:27 Sunt mulți români cu bani 01:13:55 Ratarea unor mari momente europene 01:19:00 Problema din învățământul românesc 01:28:00 Sursele deficitului 01:33:46 Dezechilibre în interiorul administrației publice 01:37:00 Cota unică 01:53:33 Din punct de vedere economic, România este în cel mai bun moment al istoriei

Are 13 pisici, ține cu dreptatea și, deunăzi, a făcut legea în mijlocul străzii. Casa ei e amenajată în stil feng shui, iar amintirile din comunism par desprinse din paginile unui roman. E Monica Tatoiu — autentică și veșnic îndrăgostită. De fashion, vacanțe și scufundări…. Care i-au fost slăbiciunile? Bărbații inteligenți. O discuție ca între fete, despre lucruri intime, dar și despre cărți de citit, pentru că ne place să diversificăm.

Nicolae Lazăr. Un primar grozav de la țară.  La interviurile sub umbrela Vorbitorincii am stat de vorbă cu primarul din Hoghilag, Nicolae Lazăr, despre cum arată viața reală la sat, dincolo de știrile de la televizor sau de percepția noastră de la distanță. Am discutat despre tăieri și reorganizări în administrațiile publice, despre școlile din mediul rural și despre provocările comunităților defavorizate. Și o să ascultați un primar curajos, care spune lucrurilor pe nume. În vara asta am mers chiar acolo, ca să vedem cu ochii noștri ce înseamnă să trăiești în una dintre cele mai sărace comune din județul Sibiu. Am ascultat povești care ne-au cutremurat. Pentru mulți copii de aici, școala este singura șansă la un viitor mai bun. De aceea, am decis să ne implicăm. Fiecare donație, fiecare share, fiecare vorbă bună contează. Sunt pași mici care pot aduce o schimbare mare. O comunitate se ridică prin oamenii care aleg să creadă în ea. Donațiile se pot face către ASOCIATIA PROFESORILOR DIN HOGHILAG – cont bancar: RO63RZBR0000060028032162 sau pe pagina de Facebook Scoala Hoghilag Hai să terminăm împreună școala din Hoghilag! O comunitate se ridică prin oamenii care aleg să creadă în ea.  00:05:00 Plecare sașilor după 1989 00:07:10 Rușinea de a-ți declara etnia 00:08:10 Sărăcia de la Valchid 00:12:50 Istoria comunității 00:14:40 Bani risipiți 00:19:00 De ce e nevoie de o școala inteligentă 00:24:00  E nevoie de oameni empatici în zonele rurale 00:30:35 Mirajul căldurii din pardoseală 00:34:50 Hoghilag, tărâmul tuberozelor 00:38:50 Reformele ministrului David 00:48:50 Oamenii săraci se agață de orice speranță, fie ea și una otrăvită, dar cineva le oferă o speranță 01:06:20 Banii din fondurile UE și primăriile 01:23:27 Hai să terminăm împreună școala din Hoghilag! Mulțumim celor care au donat deja, împreună am strâns 16.000 de euro 01:24:14 Problema ajutoarelor sociale

Eu sunt Domnul Dumnezeul tău - a doua parte

 PSD nu acceptă varianta concedierii a 10% din funcționarii primăriilor și insistă pentru libertatea aleșilor locali de a decide să reducă din cheltuieli fără a da oameni afară. Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu este de acord cu această variantă, pentru că nu ar aduce economii pe termen lung.   Săptămâna viitoare, decisivă pentru prețul alimentelor de bază Marile lanturi de magazine nu sunt de acord cu intervenţia statului în economie, deci nu sustin nici prelungirea masurii de plafonare a adaosului comercial, însă ţinând cont de situaţia actuală i-au transmis premierului ca se vor conforma deciziei.  Masura ar urma sa expire la 1 octombrie dar ideea eliminarii ei a nascut tensiuni in Coalitie, in conditiile in care PSD si UDMR vor ca ea sa fie pastrata.   Parlamentari de la putere îi cer lui Nicușor Dan să deschidă relațiile diplomatice cu Taiwanul „România este într-o categorie de comportament mai apropiată de Rusia și Coreea de Nord”, apreciaza semnatarii scrisorii care caracterizeaza abordarea actuala ca fiind obtuza. Raportarea actuala la administratia de la Taipei  interzice practic orice contact politic oficial și descurajează cooperarea economică. Care ar putea fi reactia Chinei care revendică insula ca teritoriu propriu, discutam in aceasta seara.   Sindicatele din Franţa i-au dat un ultimatum premierului Sébastien Lecornu după ultima zi de mobilizare la nivel naţional Liderului de la Matignon i se cere să prezinte până pe 24 septembrie principalele măsuri pe care le are în vedere în proiectul de buget de anul viitor, măsuri care să răspundă revendicărilor discutate cu sindicatele în timpul consultărilor. În caz contrar, vor urma alte greve şi proteste.     

Eu sunt Domnul Dumnezeul tău - prima parte

În acest episod vorbesc despre corelația dintre sezonul personal în care te afli și sezonul de business pe care îl traversezi. Conexiunea dintre cele două anotimpuri e importantă pentru succes – dictează modelul de business, portofoliul de produse, modul în care lucrezi și implicit, cât succes vei avea. Este un episod pentru ascultătoarele podcastului, din care cred să pot învăța multe și ascultătorii... 

Cum ar putea fi afectat Guvernul Bolojan de o decizie nefavorabila a CCR pe tema măsurilor fiscale (Adevărul) - Spionul dintre NATO și Rusia: România veriga slabă (DW) Contestare a politicii Guvernului Bolojan: „Mi-e teamă că România va pierde tot ce-a câştigat în ultimii ani” (HotNews) „Nu ştiu dacă aţi observat că cei care au susţinut politicile lui Traian Băsescu îl văd pe Ilie Bolojan drept un continuator fidel”, afirmă profesorul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la SNSPA. El spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, că România riscă să repete scenariile crizei din 2010, când ajustările bugetare brutale au generat costuri sociale şi au alimentat ascensiunea extremelor politice. „Nicio persoană raţională nu poate spune că nu e nevoie de reducerea cheltuielilor. Dar să nu confundăm reforma cu austeritatea”. „Această brutalitate trezeşte resentimente sociale. exact de asta n-avem noi nevoie acum, cu o Rusie în continuă ofensivă împotriva Occidentului şi cu o China care încearcă să profite de orice slăbiciune”. „Un guvern de extrema dreaptă va înseamna, de fapt, sfârşitul aventurii economice şi a bunăstării româneşti. Sunt convins de asta. Astfel, eu cred că guvernul trebuie să vadă acest semnal de alarmă, că nu se pot juca într-o democraţie cu sentimentele cetăţenilor”. Cum ar putea fi afectat Guvernul Bolojan de o decizie nefavorabila a CCR pe tema măsurilor fiscale (Adevărul) Toate cele cinci proiecte ale pachetului II de măsuri fiscal-bugetare asumate de Guvern în Parlament au ajuns pe masa judecătorilor constituționali. Eșecul la CCR al unuia dintre proiecte nu ar însemna și pierderea legitimității actualului Executiv, care este girată de majoritatea strânsă în Parlament de Coaliției, subliniază analiștii. De altfel, experiențele anterioare arată faptul că Executivul poate merge mai departe și poate reveni în Legislativ cu un nou proiect. „Nu cred că Curtea Constituțională va da un cec în alb pe tot ce înseamnă aceste proiecte” spune în dialogul cu ziarul Adevărul Radu Carp, profesor de drept. „Dacă vorbim despre pensiile magistraților, fiecare își dă seama că o decizie a Curții Constituționale care ar respinge proiectul de lege ar fi în favoarea pensiilor magistraților. Ar fi, așa cum s-au mai luat până acum, o decizie de castă, ca să zic așa. Dar aici nu trebuie să plătească Guvernul. Reformele care sunt vizate în aceste legi nu cred că încalcă principii Constituționale. Și nici adoptarea lor nu încalcă principii Constituționale. Așa încât, chiar și în cazul unor decizii nefavorabile, cred că nu este afectată legitimitatea guvernării, ea trebuie să continue atâta timp cât are o majoritate în Parlament și să încerce să reformeze sistemele din România, chiar dacă aceste sisteme pun o mare rezistență. (...) Legitimitatea guvernului provine din mandatul încredințat de Parlament în urma alegerilor”, explică redactorul șef Historia Ion M. Ioniță. „Legitimitatea oricărui Guvern pornește din Parlament”, punctează politologul Andrei Țăranu, amintind că există un precedent, din 2011, care ne arată că Executivul își poate continua misiunea. CCR va dezbate în 24 septembrie sesizările primite. Spionul dintre NATO și Rusia: România veriga slabă (DW) Fostul director adjunct al Serviciului de Informații din R. Moldova, Alexandru Bălan, a primit date sensibile din România și apoi le-a tranzacționat cu KGB Belarus. În mod ironic, spionul transnațional a fost prins la Timișoara unde urma să participe la o conferință cu titlul „Parcursul pro-european și provocările viitorului: alegerile parlamentare 2025 din R. Moldova”.  Potrivit procurorilor care îl investighează „a fost angrenat în activități de divulgare neautorizată a unor informații secrete de stat, către reprezentați ai unei puteri străine, respectiv ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat - KGB al Republicii Belarus, în condiții de natură să pună în pericol securitatea națională a României”.  Anchetatorii au date din care rezultă că în 2024 și 2025 fostul șef al SIS Moldova a avut două întâlniri la Budapesta cu ofițeri de informații din Belarus și că „există suspiciuni rezonabile că au avut scopul de a transmite instrucțiuni și a face plăți pentru servicii prestate”. Jurnalista Sabina Fati consideră că rămâne complicat de explicat pentru oficialii români cum a ajuns Alexandru Bălan numărul 2 într-un serviciu secret străin să intre în posesia prețioaselor informații care țin de securitatea națională. A lucrat ca ofițer acoperit pentru vreunul din serviciile autohtone, a fost racolat de vreunul dintre ele și pe urmă a devenit spion dublu?  Sau mai întâi l-au recrutat belarușii? Alexandru Bălan era un pion între NATO și Rusia alimentat (și de) România, iar prezența lui cu secretele țării în buzunar, pregătite pentru belaruși, nu face decât să scoată la iveală alte fisuri, de data aceasta din zona cea mai sensibilă a țării. În acest fel, România se vede tot mai vulnerabilă, cu oameni speciali gata oricând să lucreze de partea inamicului. Integral pe pagina DW.

Sunt ecouri dupa ce premierul Ilie Bolojan a sugerat că România trebuie să crească vârsta de pensionare la toate categoriile pentru a evita colapsul sistemului în următorii 5-10 ani. Intre timp, Guvernul a revenit si prin purtatoarea de cuvant a transmis ca nu are în vedere cresterea vârstei standard de pensionare. O dezbatere care trebuie deschisa la un moment dat, crede analistul economic Aurelian Dochia. Argumentele lui in aceasta seara.    Noi contre între reprezentanții Coaliției de guvernare Fostul ministru de Finanţe Marcel Boloş sustine că l-a anunţat de cateva ori pe premierul Marcel Ciolacu că ”deficitul bugetar se duce în cap”. Informările au inceput  din vara anului trecut, spune liberalul. Raspunsul fostului lider PSD nu poate fi reprodus. Ce inseamna ca seful guvernului a ignorat respectivele avertismente, discutam mai tarziu.  Prim-ministrul francez a pierdut votul de încredere în Parlament. Consecințele ar putea afecta Europa întreagă, inclusiv Ucraina în război Se așteaptă ca François Bayrou să își prezinte demisia președintelui Franței Viitorul prim-ministru va trebui să se ocupe, sub presiunea timpului, de adoptarea bugetului pentru 2026. Criza politicadin franta este un subiect pe care il vom aborda in 40 de minute , mai ales ca sunt asteptate proteste in Hexagon.      Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a adresat Parlamentului European, în cadrul unei ședințe solemne Rusia și-a dezlănțuit întregul arsenal hibrid împotriva noastră iar câmpul de luptă sunt alegerile de la sfarsitul lunii. Moldova poate fi terenul de testare, dar ținta este Europa, a completat lidera de la Chisinau. Corespondenta noastra , Valeria Vitu i-a urmarit discursul.     

Analyze That 34.  Cătălin Striblea a fost live despre principalele subiecte politice și sociale ale zilei. Vorbim despre pachetul doi al lui Bolojan și ce-l mai desparte de plecarea de la guvern. De ce se taie 13 mii de oameni. Sunt aliați Bolojan și Nicușor? Îl sprijină președintele? Așteptăm opiniile și întrebările voastre.

Un refren care se aude foarte des în spațiul public, în ultimul timp, este că, de fapt, măsurile de reducere a deficitului bugetar sunt luate degeaba. Adică, eforturile care se fac de societatea românească nu au efect asupra bugetului, respectiv nu duc la scăderea deficitului. Cel mai bun exemplu în acest sens este că TVA a crescut începând cu prima zi a lunii august. Deci, nu avem date publice pentru a vedea care a fost efectul creșterii TVA asupra încasărilor bugetare. Nu știm nici dacă veniturile din TVA au crescut, nici dacă ridicarea cotelor de TVA a inhibat consumul și încasările bugetare au stagnat. Din acest punct de vedere, nu ne putem pronunța dacă efectul asupra bugetului a fost pozitiv, negativ sau inexistent. De asemenea, primul pachet a început să se aplice tot din luna august a.c. și de aceea efectele nu sunt încă vizibile. Așadar, cine spune că pachetele de măsuri nu-și fac efectele asupra bugetului fie minte, fie nu este informat. Mai mult, pachetul 2 abia a trecut de Parlament prin asumarea răspunderii, deci efectele le vom vedea în ultima parte a anului și în 2026. În al doilea rând, se văd în buget unele semne încurajatoare. Este vorba despre evoluția deficitului bugetar lunar. Mai precis, anul a început cu un deficit bugetar lunar, în ianuarie a.c., de 11 miliarde de lei, a urcat la 19 miliarde în februarie a.c. și de atunci a scăzut constant ajungând în iunie a.c. la 5,5 miliarde, iar în luna iulie a.c. la 6,7 miliarde de lei. Este o tendință pozitivă, de scădere a deficitului bugetar, care dă speranțe că în a doua parte a anului reducerea va fi și mai accentuată. Mai mult, în luna iulie a.c., bugetul s-a apropiat de o mică performanță, adică obținerea unui excedent primar. Concret, deficitul bugetar a fost de 6,7 miliarde, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 6,5 miliarde de lei, foarte aproape de nivelul deficitului. Este adevărat că plățile lunare cu dobânzile au urcat destul de mult față de luna anterioară, dar, cu toate acestea, găsim o zonă de echilibru bugetar. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru. Și în anii anteriori au existat situații în care deficitul lunar s-a apropiat de nivelul de plată al datoriei publice, în mai 2024 și în iunie 2023, deci nu este neapărat o noutate. Va trebui însă să vedem dacă apropierea de un excedent primar lunar se va menține pe o perioadă mai lungă de timp. Nu pare o mare realizare (scăderea deficitului bugetar lunar), dar să nu uităm că reducerea deficitului se face pas cu pas, lună de lună. Ne putem întreba: ce a dus la tendința de reducere a deficitului bugetar? Sunt mai multe explicații: începând cu luna iulie a.c. s-au aplicat măsurile de reducere a sporului salarial pentru condiții vătămătoare de muncă și măsuri de reducere a numărului de zile de concediu de odihnă acordate suplimentar angajaților statului care lucrează în condiții grele. La care se adaugă decizia luată anul trecut prin ordonanța trenuleț de a îngheța salariile bugetare și pensiile. De altfel, anul acesta avem o stabilizare a cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială, respectiv în medie cheltuielile cu salariile bugetare au fost de 14 miliarde de lei pe lună, iar cele cu asistența socială au ajuns în medie la 21 miliarde de lei pe lună. Este încă un semn bun mai ales spre deosebire de anul trecut când cheltuielile cu salariile bugetare și cele cu pensiile au crescut semnificativ în mai multe rânduri. Sunt câteva semnale pozitive, care însă nu pot estompa realitatea că deficitul bugetar pe primele șapte luni ale anului a crescut față de anul precedent. De aceea, este de așteptat ca pachetele de măsuri de ajustare bugetară să își arate efectele începând chiar din această toamnă.

După ultima etapă de dinaintea pauzei competiționale, prilejuite de jocurile echipei naționale, Universitatea Craiova și Rapid, situate pe primele două locuri, rămân singurele echipe neînvinse în Superligă. CFR și FCSB au remizat în “derbiul răniților”și ocupă locuri de baraj. Tudor Furdui face analiza etapei a 8-a din Superliga de fotbal. Etapa a 8-a a început vineri, cu victoria Rapidului în Giulești, 2- 0 cu UTA. Rapidiștii au rămas în continuare neînvinși în Superligă, în timp ce arădenii au suferit primul eșec în actualul sezon. Gâlcă a fost în sfârșit un antrenor fericit. Echipa sa este pe locul 2 în clasament.  Trebuie să felicit băieții că au făcut un meci foarte bun, mai ales prima repriză. Un joc așa cum ne-am dorit și golurile au venit în urma unor acțiuni lucrate și cea din fază fixă, și cea care a fost pe inițiere și sunt foarte satisfăcut de acest fapt și mai ales pentru atitudinea lor.  Antrenorul Adrian Mihalcea a fost conștient că UTA a întâlnit un Rapid în creștere de formă.  O echipă care în Giulești se transformă poate un pic și noi într-o zi mai proastă.  Sâmbătă, Universitatea Cluj a învins la Clinceni revelația Unirea Slobozia, scor 1 0, prin golul lui Nistor, aflat la prima sa reusita in acest sezon. Chiar dacă a plecat cu trei puncte din deplasare, Ioan Ovidiu Sabău a fost nemulțumit de fotbaliștii care au intrat de pe bancă Printre.  Jucători care le dai sarcini, comunici cu ei și dau impresia că nu vor ori că nu înțeleg și nu e normal. Echipa asta nu e o casă de binefacere, Echipa asta vrea să antreneze caractere. Oamenii astia din club ne respectă foarte mult, iar noi trebuie, când intrăm în teren. Dacă suntem deciși să dăm de cinci, dacă suntem șase, să dăm de șase. Și aici intervine educația și caracterul tău. Adică să știi că ai și drepturi și obligații.  Seara, Dinamo a câștigat cu 2 la 0 în fața lui Hermannstadt, pe Arena Națională, ambele goluri marcate după pauză. Antrenorul croat Copii a fost mulțumit că Dinamo a urcat pe locul trei, după Craiova și Rapid, în timp ce antrenorul Sibiului, Marius Măldărășanu, i-a fost rușine de prestația elevilor săi din repriza a doua.  La cald nu vreau să spun lucruri care să doară, dar nu îmi explic să văd așa o diferență mare din punct de vedere al jocului în prima repriză și pe urmă în a doua repriză catastrofală, fără reacție, fără să punem presiune, să încercăm să intrăm în joc chiar și la 2 0.  Duminica a fost o zi cu trei partide în Superligă. Mai întâi, FC Argeș a mai obținut o victorie, 2 1 cu codașa Metaloglobus, într-un meci decis în primul sfert de oră, și a urcat pe locul patru în clasament, un loc pe care nu îl visau nici cei mai fanatici suporteri ai piteștenilor. Craiova lui Rădoi și-a întrerupt seria de victorii consecutive, 6 la număr, din campionat, iar antrenorul Universității a fost supărat de condițiile de la stadionul din Botoșani.  După ce au ajuns la stadion. Vă spun sincer că a acceptat și acel 0 0 și numai să termine meciul, ca să putem să plecăm, pentru că nu am crezut că în 2025 mai poti gasi asa ceva pe un stadion in Romania. Dar în continuare viața ne oferă surprize. Mulți spun că nici măcar hârtie igienică n-au vrut să ne dea. Știam că Botoșani încearcă să joace fotbal, știam că se respectă, că oamenii de aici și politicul ajută.  În plus, Rădoi a spus că egalul a fost nedrept.  O partidă intensă, o partidă în care, din punctul meu de vedere, o singură echipă a fost pe teren. Din punctul meu de vedere, astă-seară am pierdut nemeritat două puncte, dar se întâmplă. Nu avem cum să ștergem acest parcurs pe care l-am avut până acum.  Leo Grozavu, antrenorul Botoșaniului, a spus că și echipa sa are probleme, dar nu se plânge și că punctul obținut cu Craiova a fost un punct muncit.  Nu este foarte mult acest punct. Dar este un rezultat care poate să ne dea mai multă încredere pentru viitor. Mi-aș dori să felicit băieții pentru acest punct muncit. În al doilea si nu în ultimul rand, as dori sa multumesc publicului spectator pentru atmosfera creata.  Tot egal s-a terminat si și derby-ul răniților dintre CFR și FCSB. Clujenii au condus de fiecare dată, dar bucureștenii au revenit. S-a terminat 2 la 2 și ambele echipe rămân în subsolul ierarhiei din Superliga. Autorul unui gol pentru clujeni, Damian Djokovic, a spus ce i-a lipsit echipei sale pentru a câștiga.  Se știe că au o echipă care mai ales cu mingea, cu posesie, e o echipă bună. Noi, fizic, nu prea. După ritmul de ultimele două luni nu prea am făcut față.  Portarul FCSB-ului, Ștefan Târnovanu, a fost iritat de arbitraj.  Penalty clar! Să mă ierte Dumnezeu! Ne mai întreabă oamenii de ce ne supărăm? Foarte ciudat arbitraj.  În ultimele două meciuri ale etapei disputate ieri, Csikszereda a obținut al doilea punct în Superligă, după egalul 1 la1 de pe teren propriu, contra Oțelului Galați, iar la Ovidiu, Farul a învins Petrolul cu 2 la 1. Prima victorie a marinarilor după trei înfrângeri consecutive.  Superliga ia o pauză de două săptămâni. Naționala va juca vineri un amical împotriva Canadei, iar peste fix o săptămână întâlnește în deplasare Cipru, în preliminariile Campionatului Mondial din 2026.    

Inevitabilul s-a produs. La scurt timp după apelul public al deputatului AUR Dan Tanasă de boicotare a livrărilor efectuate de migranți, un lucrător străin a fost lovit, în plină stradă, de un tânăr român. De la violența de limbaj la violența fizică nu este decât un pas. Acest episod ar trebui să le dea multora de gândit. Mai întâi de toate, românilor din interiorul țării. Prezența acestor lucrători a devenit una obișnuită, ei ocupă posturi pe care localnicii, în general nu le vor – iar motivele necesită o discuție separată. Acești muncitori, în general discreți și care rareori generează probleme, contribuie la bugetul public, la pensiile noastre și la programele sociale. Iar întrebarea este: chiar vrem să trăim într-o societate în care oamenii să fie agresați în plină stradă doar pentru că arată altfel?   Un al doilea mesaj este către românii din diaspora. Foarte mulți dintre ei susțin tabăra așa-zis suveranistă – în realitate pro-rusă, după cum o arată tot mai clar poziționările din ultimul timp.  Inclusiv în privința Republicii Moldova. Iarăși, explicațiile pentru aceste opțiuni unt multiple și necesită o analiză separată. Dar acești români din Europa, care și-au pus speranțele într-unul ca Dan Tanasă, ar trebui să se întrebe acum: ce s-ar întâmpla dacă acolo unde trăiesc ei, în Italia, Spania, Marea Britanie sau oriunde, niște indivizi inspirați de un Dan Tanasă autohton s-ar porni să le care pumni în gură în timp ce ei muncesc? Le-ar plăcea? S-ar simți satisfăcuți în amorul național? Sau, mai bine, poate ar înțelege că au căzut într-o capcană perfidă, întinsă de niște indivizi fără scrupule și de o propagandă cu originea la Kremlin. În sfârșit, sunt autoritățile. Întâmplarea fericită a făcut ca la locul atacului să se afle un polițist în timpul liber, a cărui conștiință l-a făcut să acționeze. Faptul pozitiv este că, după o scurtă perioadă de tăcere – să sperăm că a fost cauzată doar de uluială –statul a reacționat. Președintele Nicușor Dan a condamnat actul de agresiune iar Ministerul Afacerilor Interne a lăudat acțiunea angajatului său. Sunt reacții firești, într-o societate care își dorește să-i protejeze pe toți. Lipsește însă în continuare latura educațională, afirmarea mai apăsată a valorilor care ar trebui să stea la baza societății noastre. Iar celor care încă nu înțeleg de ce toate acestea sunt necesare, le recomand să facă un mic efort pentru două vizite: Muzeul celui de-al doilea Război Mondial de la Gdansk și traseul Arheologia Terorii de la Berlin. Dacă vor face efortul să meargă până acolo sau măcar să-și ttimită copiii în excursie – nu costă mai mult decât o vacanță în Grecia - vor înțelege rolul nefast al propagandei. Și vor vedea cum propagarea urii duce, inevitabil, la crimă.

Creta, Rodos şi Cipru nu sunt doar simple destinaţii turistice, cu ape turcoaz. Sunt adevărate continente, doar că în miniatură. Vorbim despre locuri încărcate de memorie, cu monumente spectaculoase la aproape fiecare pas, cetăţi înșirate în straturi succesive de civilizaţie. Fundația Calea Victoriei vă propune o călătorie în timp, într-un curs suţinut de lectorul Radu Oltean, invitat astăzi în emisiunea RFI360.  Creta este pământul mitului şi al arheologiei. Leagănul civilizaţiei minoice, cu palatele sale labirintice de la Knossos, Phaistos sau Malia, păstrează ecoul unui trecut misterios, cu fresce vibrante şi simboluri sacre. Aici, în inima Mării Egee, au navigat negustorii şi legendele. Mai târziu, în Evul Mediu, Creta a devenit bastion veneţian şi apoi teatru de război în luptele cu otomanii. În secolul XX, insula a intrat din nou în istorie – de această dată ca loc al unei rezistenţe eroice împotriva ocupaţiei naziste. Rodos, la rândul său, a fost poarta de intrare în Levant. Oraşul medieval Rodos, ridicat de cavalerii ioaniţi, este unul dintre cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Europa – un colos arhitectural ce aminteşte de marile utopii cavalereşti. Străzile sale de piatră, palatul Marelui Maestru, porturile fortificate – toate spun povestea unui Occident militarizat, aşezat la marginea Islamului. Însă gloria Rodosului nu începe în Evul Mediu. Cu secole înainte, insula îşi etala bogăţia printr-o aroganţă monumentală: Colosul din Rodos, una dintre cele Şapte Minuni ale Lumii, o statuie uriaşă a zeului Helios, ridicată la intrarea în port – o demonstraţie de forţă economică şi rafinament artistic greu de egalat în Antichitate.  Cea mai estică dintre cele trei, Cipru, este şi cea mai tensionată – un pământ aflat permanent între lumi, între imperii, între identităţi. Aici, Orientul şi Occidentul nu doar s-au întâlnit, ci s-au confruntat. Colonizat de micenieni, fenicieni şi greci, apoi integrat în lumea romană, bizantină, cruciată şi veneţiană, Cipru a fost deopotrivă avanpost militar, nod comercial şi ţintă strategică. În Evul Mediu, sub dinastia franceză a Lusignanilor, insula a trăit un moment de strălucire gotică: catedralele din Famagusta sau Nicosia, comparabile cu cele din nordul Franţei, sunt mărturii ale unui Occident adus în inima Levantului. A urmat dominaţia veneţiană, apoi cucerirea otomană şi, în secolul XX, lunga agonie a conflictului greco-turc – război civil, epurări, intervenţie militară, diviziune. Astăzi, frontiera care taie capitala Nicosia în două reaminteşte că istoria Ciprului nu s-a încheiat.  Radu Oltean este artist şi cercetător specializat pe ilustraţia reconstitutivă istorică şi arheologică, şi ne propune prin acest curs sa descoperim oraşe dispărute, palate ruinate, mozaicuri romane, biserici gotice transformate în moschei, picturi murale bizantine în capele de munte, dar şi castele veneţiene care domină ţărmurile albastre. Vom înţelege cum Mediterana nu este o mare care separă, ci un spaţiu care uneşte. Iar Creta, Rodos şi Cipru sunt noduri vitale ale acestei reţele de schimburi, credinţe, arte şi putere – puncte de întâlnire unde civilizaţiile s-au contopit, s-au confruntat şi s-au reinventat.

I dag handler det om mat, men ikke bare hva som er “sunt”. Vi snakker om hvordan vi faktisk kan spise smart, tenke selv og navigere i jungelen av råd og myter. Med meg har jeg professor i ernæring ved NMBU, forsker og forfatter Birger Svihus, og min gode venn og podkaster Wolfgang Wee. Sammen er de aktuelle med boken MAT – Spis smart, tenk selv.Vi tar for oss alt fra korn og grønnsaker til fisk, fett, protein og kosemat. Hva betyr det egentlig å spise “godt nok” i hverdagen? Hvor mye og hvilke protein trenger vi? Hvilke fett kan vi trygt steke i, og hvorfor er ultraprosessert mat ofte en felle? Vi snakker om hvordan dagens kosthold utfordres mer av overskudd enn av mangel, hvordan vi kan kjenne igjen mat med lav næringsverdi og hvilke små bytter som kan gjøre en stor forskjell.Og ja – vi må innom kosematen også. For hvordan kan vi finne balansen mellom næring, nytelse og et kosthold som faktisk varer?For mer fra Birger og Wolfgang:Boken: MAT - spis smart - tenk selvinstagram.com/wolfgangweeyoutube.com/wolfgangweeuncutØnsker deg en nydelig uke!AnnetteFølg meg gjerne på:Instagram.com/dr.annettedraglandFacebook.com/drannettedraglandhttps://youtube.com/@drannetteDisclaimer: Innholdet i podcasten og på denne nettsiden er ikke ment å utgjøre eller være en erstatning for profesjonell medisinsk rådgivning, diagnose eller behandling. Søk alltid råd fra legen din eller annet kvalifisert helsepersonell hvis du har spørsmål angående en medisinsk tilstand. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

În fiecare ediție descoperim împreună cât de ciudată, amuzantă și uneori chiar șocantă poate fi lumea în care trăim. De la sporturi bizare și idei ieșite din comun, până la tehnologie de ultimă oră și întrebări serioase despre viitor, toate se întâlnesc într-un mix surprinzător.Am început cu o doză de adrenalină: Extreme Ironing – da, există un sport în care oamenii calcă haine în cele mai periculoase locuri din lume. Și dacă vi se pare nebunie, ce spuneți de chess boxing? Îți pui mintea la contribuție cu șah, dar trebuie să reziști și în ring. Evident, nici Red Bull nu se lasă mai prejos și continuă să aducă proiecte care sfidează fizica. Toate acestea ne amintesc că imaginația nu are limite.Dar imaginația contează și în tehnologie. Aflăm cum se fac jocurile video, un proces fascinant în care arta, programarea și psihologia se întâlnesc. În paralel, realitatea ne aduce cu picioarele pe pământ: discuții despre banii de la pensii și despre cum recoltele au scăzut cu 30%. Sunt subiecte serioase, care ne afectează pe toți, mai ales într-o lume plină de știri false unde chiar trebuie să știm ce să credem și ce să ignorăm.Pe partea de gadgeturi, apar tot felul de noutăți: Pixel 10 Pro XL, un telefon așteptat de fani, plus lansările și update-urile care ne fac cu ochiul de la Google. Nu lipsesc nici recomandările: gb.ro cu gadgeturi atent selectate, winwin.fit pentru un stil de viață sănătos, coffeehouse.ro pentru iubitorii de cafea și sense4fitsummit.com, un eveniment unde comunitatea pasionaților de fitness se adună la un loc.Internetul însă devine tot mai complex. Aflăm că ”îți vrea buletinul”, că poate fi limitat subtil de limbaj și că, de fapt, nici măcar lui Grok nu-i pasă de datele tale. În schimb, AI-ul promite să-ți facă pozele mai bune și chiar să te ajute să-ți dezvolți maturitatea emoțională. Pare că tehnologia ne modelează la toate nivelurile.Explorăm și cosmosul: roboții de pe ISS, primul chatbot din spațiu și chiar un gel revoluționar care regenerează cartilajul. Iar din China vine știrea despre un robot care asistă la naștere – parcă desprins dintr-un film SF. Mai aproape de noi, în Timișoara, se construiește o nouă fabrică auto, semn că România rămâne atractivă pentru industrie.Printre toate aceste subiecte, rămâne și realitatea de zi cu zi: scrollăm prea mult, unele update-uri ar fi mai bine dezinstalate, iar lansările din acest an promit să ne golească buzunarele.Și pentru că o emisiune fără cultură și entertainment nu ar fi completă, vorbim despre serialul Resident Alien, despre relaxarea neașteptată dată de muzica rap cubaneză și, bineînțeles, despre noile forme de țepe high class care ne pândesc.În final, rămâne ideea că trăim într-o lume în care absurdul, inovația, riscurile și oportunitățile merg mână în mână. Tot ce putem face este să fim atenți, curioși și să alegem conștient ce merită timpul și energia noastră.

”Aș recomanda să se fure mai puțin, dacă chiar e o problemă financiară atât de gravă”, spune într-un interviu la RFI procurorul militar Bogdan Pîrlog, președintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, care comentează chestiunea pensiilor speciale. El mai afirmă că ”Justiția este în momentul de față în moarte clinică, dar ceea ce se redeschide acum este perna pe față”. Bogdan Pîrlog, despre reforma justiției: ”Această așa-zisă reformă nu este nici o reformă, nu aduce absolut nimic, nu are nici o justificare și nu va face decât să îngroape sistemul judiciar, iar cetățeanul va deconta din plin prăbușirea sistemului judiciar (...). Ca un sfat, dar aici ca cetățean, nu ca magistrat: dacă chiar este o problemă financiară atât de gravă, aș recomanda să se fure mai puțin”. Despre pensiile speciale: ”Aveți idee la cât iese acum un magistrat la pensie? (...) Se iese la 60 de ani, potrivit legii din 2022. Deci momentul acesta al vârstei de pensionare a fost depășit (...). Sunt niște dispoziții tranzitorii pe zece ani, în care la acest moment se iese la pensie undeva pe la 50 de ani, dar anul ăsta. Anul următor, cresc. În zece ani, se ajunge la 60 de ani”. Despre dosarele Revoluției și Mineriadei, în care este anchetat Ion Iliescu: ”În ceea ce privește răspunderea penală, este evident că nu poate fi trasă o persoană decedată la răspunderea penală, însă lămurirea situației de fapt, chiar dacă privește acte de conduită ale persoanei decedate se va cerceta, având în vedere că discutăm de o acțiune concertată, din ce am citit din presă, a mai multor persoane și atunci trebuie lămurită sub toate aspectele. Deci probabil se vor efectua acte de urmărire penală și cu privire la conduita lui Ion Iliescu, chiar dacă a decedat, dar fără să atragă răspunderea acestuia”.

Vineri expiră ultimul termen fixat de președintele american Donald Trump pentru ca Rusia să accepte o încetare a focului în Ucraina. Între timp, trimisul special al Casei Albe urmează să ajungă la Moscova. Presa internațională evaluează șansele acestei misiuni. După cum notează La Stampa ”emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, este așteptat la Moscova, după ce optimismul lui Trump s-a evaporat odată cu eșuarea negocierilor ruso-ucrainene de la Istanbul. Termenul limită dat de Trump a fost scurtat de la 50 la 10 zile după recentele bombardamente ale Rusiei asupra orașelor ucrainene”. Ultimatumul expiră vineri, iar Andriy Yermak, șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, a scris în The Washington Post că în această săptămână «lumii i s-ar putea oferi o oportunitate de a pune capăt războiului»”. (Sursa: Eurotopics). Publicația americană The Hill amintește la rândul său că   ”președintele este din ce în ce mai frustrat de faptul că Vladimir Putin i-a ignorat apelurile pentru un acord de pace. Ultimul termen limită pentru Moscova ar expira tehnic vineri, deși Trump s-a dovedit flexibil în ceea ce privește impunerea de tarife vamale asupra țărilor terțe”.   Potrivit analizei revistei Newsweek, trimiterea lui Witkoff ”este probabil menită să adauge o presiune suplimentară asupra Moscovei. Cu toate acestea, de la amenințările președintelui SUA, retorica de la Kremlin a sugerat că nu s-a schimbat  nimic în strategia de război. Witkoff, un magnat imobiliar, s-a întâlnit deja cu Putin de mai multe ori la Moscova, dar liderul rus a respins în repetate rânduri planurile americane de încetare a focului”. Potrivit expertului consultat de publicația americană, ”Putin nu este pregătit să oprească războiul și nu va renunța la cererile sale ca Ucraina să predea părțile rămase din regiunile Donețk, Herson și Zaporijia, pe care le are încă sub control”. Expertul a spus că ”accentul pentru SUA ar trebui să fie acela de a închide lacunele care permit Rusiei să genereze venituri din vânzările de petrol și că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a finanța ajutorul militar pentru Ucraina”. Expertul consultat de RBC Ucraina nu exclude posibilitatea ca ”rușii să fi testat, prin canale diplomatice închise, propunerea de a discuta și de a găsi un teren comun. Witkoff va fi cel mai probabil folosit doar ca instrument. Spre deosebire de vizitele anterioare, este puțin probabil să transmită vreun mesaj de la Trump. Sarcina sa principală va fi să primească ceva de la Putin și să i-l transmită lui Trump. Aceasta ar putea fi foarte bine viziunea Rusiei asupra modului de a se pune capăt războiului - o propunere în baza căreia rușii ar fi dispuși să vină la masa negocierilor. În acest context, Politico observă că Vladimir Putin trage de timp. El ”ezită să răspundă ultimatumului lui Donald Trump pentru un armistițiu. Kremlinul continuă să încetinească orice posibile negocieri de încetare a focului cu Kievul, purtătorul de cuvânt afirmând că președintele rus Vladimir Putin „nu exclude” o întâlnire cu omologul său ucrainean - dar numai după ce se vor efectua „lucrări” încă nespecificate”.

De ce este România interesată în parcursul European al Republicii Moldova? Desigur, este comuniunea de limbă și identitate românească. Sunt considerentele geopolitice și de securitate. Dar mai există ceva: aspectul economic. Foarte interesantă discuția cu ambasadorul Republicii Moldova în România, dl, Victor Chirilă, pe care o veți putea asculta în cadrul emisiunii Moldova Zoom de astăzi, după știrile de la ora 10.00. Am vorbit, desigur, despre alegerile legislative de la 28 septembrie – despre miza lor regională și europeană. Dincolo de acestea, unul dintre aspectele despre care se discută mai puțin este cel al interesului economic, imediat, al României, legat de alegerile din Republica Moldova. Potrivit ambasadorului, companiile din România au investit deja în Republica Moldova 300 de milioane de euro. La aceasta se adaugă deciziile unor companii străine care operează în România și care și-au extins afacerile și în Republica Moldova. Câteva importante proiecte de infrastructură sunt în desfășurare, de la autostrada care ar lega orașele Iași și Chișinău, cu planul de a  ajunge la Odesa, și până la interconectările energetice. De exemplu, liniile de înaltă tensiune Suceava-Bălți și Gutinaș-Strășeni. Foarte importantă este preluarea de către România a Portului Liber Giurgiulești, ieșirea la Dunăre a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău tocmai au avizat cererea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” Constanța de a achiziționa 100% din capitalul firmei care operează portul Giurgiulești. Potrivit Guvernului de la București, România intenționează să investească peste 24 de milioane de euro în modernizarea portului.  Preluarea de către România a portului de la Giurgiulești are și o importantă componentă strategică, legată de controlul la gurile Dunării. Concluzia e limpede ca apa de izvor: România este profund interesată în continuarea parcursului european al Republicii Moldova și din perspectiva propriilor interese economice. Iar dacă privim prin această lentilă, se vede și mai clar absurdul apelului liderului extremist român George Simion de boicot la adresa produselor moldovenești. România a devenit de mai mulți ani principalul partener economic al Republicii Moldova, depășind cu mult Rusia. Până și muzelul sovietic numit Transnistria și-a mutat accentul economic dinspre Rusia către vest. Afacerile, de o parte și de alta a Prutului, sunt în plină dezvoltare, în pofida problemelor generate de războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Astfel că orice lovitură dată acestor afaceri nu doar că este în interesul Moscovei, dar afectează și companiile din România. Și culmea este că exact acei care vor să lovească în interesele economice românești, se autointitulează ”suveraniști”. Noroc că apelul lor la boicot nu este băgat în seamă de consumatorul român. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Modernizare cu documente false la Aeroportul Kogălniceanu. România riscă să piardă zeci de milioane de euro (Snoop) - Ce ne spun primele date de la retaileri despre cum va arăta inflaţia până la final de an. Mingea scumpirilor a fost aruncată de guvern la comercianţi. De decizia lor va depinde dacă va creşte inflaţia şi dobânzile vor rămâne sus, împiedicând relansarea economiei (Ziarul Financiar) Cum au luat naștere pensiile speciale și de ce sunt greu de eliminat. „Nu ar rezolva nimic un referendum” (Adevărul) Pensiile pe care astăzi încearcă să le taie Executivul au luat naștere ca un colac de salvare pentru sistemul de justiție în urmă cu aproape 30 de ani. Ministrul Justiției care a introdus noțiunea de pensii de serviciu este Valeriu Stoica. El explica necesitatea pensiilor speciale pentru magistrați, la fel ca alte beneficii introduse în 1997, pentru a atrage în profesie cei mai buni absolvenți de drept. Totuși aprecia că s-a ajuns la o exagerare, în sensul că „ar trebui că pensia de serviciu să nu poată depăși salariul”. „După 28 de ani, pot să spun că am făcut o greșeală”, spune în 2025, într-un alt interviu Valeriu Stoica. Momentul a fost un punct de plecare și pentru alte categorii sociale. Pe lângă faptul că, în 2004, în timpul guvernării Adrian Năstase, calculul pensiilor pentru magistrați s-a mutat de la raportarea la venitul net la venitul brut ( n. r. – 80% din ultimul venit brut în loc de 80% din venitul net), fiind majorate astfel sumele primite de magistrați după pensionare, tot atunci a fost inclus aici și personalul Curții de Conturi. În 2005 a urmat personalul diplomatic și consular, iar în 2006, în timpul guvernării Tăriceanu, a fost introdusă indemnizația pentru limită de vârstă pentru parlamentari. Au urmat grefierii și personalul auxiliar din instanțe și apoi militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special. Au crescut foarte mult avantajele, dar acest lucru nu se poate spune și despre calitatea actului de justiție, afirmă jurnalistul Ion M. Ioniță în paginile ziarului Adevărul. „Oamenii așteaptă foarte mult în procese. Și acum deciziile apar foarte târziu. Și acum sunt numeroase situații de prescripție a unor fapte pentru că durata proceselor este foarte mare”. „Un referendum, precum cel propus de comunitatea Declic, nu numai că ar presupune costuri foarte mari în plus de la bugetul de stat, dar nici nu ar rezolva, pentru că răspunsul este clar, nu trebuie să faci referendum ca să știi care va fi răspunsul populației din România. E implicit răspunsul aici”, mai punctează Ion M. Ioniță, redactor șef Historia. Declic îi cere președintelui Dan un referendum național privind introducerea principiului contributivității în calculul tuturor pensiilor, inclusiv al celor speciale.  88.000 de persoane au semnat petiția. Modernizare cu documente false la Aeroportul Kogălniceanu. România riscă să piardă zeci de milioane de euro (Snoop) O firmă din Turcia este cercetată pentru falsificarea unor documente care i-au permis să câștige contractul de modernizare a Aeroportului Kogălniceanu, începută în mai 2023. Finanțarea a fost semnată de ministrul transporturilor de la acea dată, Sorin Grindeanu, iar execuția, de reprezentanții aeroportului și de o asociere de firme din România și Turcia. Cazul a ajuns la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi. Lucrările scoase la licitație în 2023 au constat în dezvoltare terminal la Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu”, turnul de control și parcarea. Valoarea inițială a proiectului a fost de peste 202 milioane de lei fără TVA (46 milioane de euro), iar peste 160 de milioane de lei (32 milioane de euro) urmau să provină din fonduri europene prin „Programul Operațional Infrastructură Mare” (POIM). Ultima informare din partea Aeroportului, din 4 august 2025, spune că valoarea totală a contractului este de 278 de milioane de lei (55,9 mil. euro).  Pe larg, pe Snoop.ro. Ce ne spun primele date de la retaileri despre cum va arăta inflaţia până la final de an. Mingea scumpirilor a fost aruncată de guvern la comercianţi. De decizia lor va depinde dacă va creşte inflaţia şi dobânzile vor rămâne sus, împiedicând relansarea economiei (Ziarul Financiar) Economia a încetinit vizibil, iar pentru o relansare rapidă, dobânda de politică monetară stabilită de BNR ar trebui să scadă, însă inflaţia deja mare – cea mai mare din Europa – şi perspectivele deloc favorabile privind preţurile încurcă. Aici intervine responsabilitatea comercianţilor de orice fel de a accepta acum un câştig mai mic, mutare care le-ar da şansa să pună umărul la relansarea economiei. În luna iunie România a raportat o rată a inflaţiei de 5,8%. Majorarea TVA începând cu luna august riscă însă să ducă acest indicator în sus mai degrabă decât în jos. Preţurile nu sunt influenţate de majorarea TVA doar în magazinele alimentare, ci şi în restaurante, în farmacii, benzinării sau magazine de bricolaj. De fapt, peste tot unde banii schimbă mâinile. ZF a mers în magazine şi a luat exemplul a 25 de bunuri din patru reţele – Lidl, Mega Image, Carrefour şi Kaufland. Doar trei produse au preţul neschimbat la începutul lunii august.

România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) - Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul Financiar) - România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) -  Eroare de strategie. De ce era nevoie de Nicușor Dan sau Ilie Bolojan la Broșteni (SpotMedia) La Broșteni, Suceava, deși Guvernul României a reacționat rapid, a trimis forțe masive de intervenție în zonă, sprijin material, logistic, hrană, apă, absența președintelui sau a prim-ministrului a creat un vid de autoritate ocupat rapid de propaganda Rusiei. Toată promovarea politică, de un cinism înfiorător, făcută de George Simion și de Călin Georgescu, profitând de suferința celor afectați de tragedie, a fost posibilă pentru că președintele și prim-ministrul, cei care aveau autoritatea publică și morală să arate sprijin pentru cei aflați la necaz, nu au fost prezenți. Poate absența lor a fost justificată, poate au considerat că o astfel de deplasare ar putea fi interpretată ca fiind populistă, poate că s-au ferit să transforme o tragedie într-un eveniment politic. Toate acestea, în opinia jurnalistului SpotMedia, sunt raționamente valabile, de bun simț și decizii logice într-o situație normală. Dar dacă ne uităm în jur, România gâfâie și scârțâie din toate balamalele ca să păstreze aparența de normalitate. Rusia trage spre țara noastră cu toate armele războiului hibrid. Simion și Georgescu sunt folosiți la maximum pentru a crește neîncredere în democrație, instabilitatea economică și socială, pentru a provoca o serie de crize politice. România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) Cabinetul condus de Ilie Bolojan se înscrie într-un șir mai lung de guverne care au debutat cu scandaluri legate de membri săi încă din prima lună. În ultimele 3 echipe guvernamentale 9 miniștri au plecat ca urmare a unor presiuni publice. Astfel de scandaluri arată că România are nevoie și de politicieni, iar partidele trebuie să găsească mecanismele de promovare necesare pentru a aduce la vârf oamenii potriviți, spune profesorul Radu Carp. Citiți mai mult în ziarul Adevărul. Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul financiar) Toată România este cuprinsă de febra ajustărilor fiscale-bugetare, creşterea TVA şi a altor taxe, restructurarea bugetară, pensiile speciale, etc. Toată lumea a auzit că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană - 9,3% în 2024, toată lumea a auzit că guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar şi de aceea trebuie puse în aplicare pachetele fiscale 1,2,3, şi câte or mai fi. Guvernul este cu spatele la zid, suntem într-un mare derapaj fiscal, cresc taxele şi impozitele, dar înregistrăm cea mai mare acumulare de capital, chiar de la cel mai sărac român până la cel mai bogat român. De unde vine asta: 1. Averea imobiliară a românilor, formată din apartamente, case, terenuri, clădiri de birouri, spaţii logistice, creşte de la an la an odată cu creşterile de preţuri de pe piaţa imobiliară. Conform estimărilor, averea imobiliară a depăşit 500 de miliarde de euro şi se îndreaptă către 550 de miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult. 2. Depozitele bancare ale românilor, persoane fizice sunt la un maxim istoric – 389 de miliarde de lei. 3. Titlurile de stat. Soldul titlurilor de stat vândute către populaţie în lei şi valută a depăşit 46 miliarde de lei. Integral în ZF. Creșterea TVA la locuințe pune capac la șansa familiilor tinere de-a-și cumpăra o casă și presează în sus prețul chiriilor: de ce au explodat prețurile în ultimii 4 ani? Programul „Noua Casă”, tot mai inaccesibil (CursDeGuvernare) Majorarea cotei de TVA de la 9% la 21%, la achiziția unei locuințe noi, de la 1 august, va avea un impact puternic asupra pieței imobiliare, deja afectată de scumpirile generate de inflația ridicată la materialele de construcții din ultimii trei ani. Până acum, livrarea de locuințe noi cu o suprafață până la 120mp și o valoare de maxim 600.000 lei (exclusiv TVA) realizate către persoane fizice beneficia de cota redusă de TVA de 9%, dacă sunt îndeplinite condițiile și formalitățile prevăzute în Codul Fiscal. Această facilitate fiscală a fost esențială pentru sprijinirea accesului la o locuință, în special pentru tinerii care accesau programul „Prima Casă”. Trecerea la cota unică de TVA de 21%, reprezintă în practică o majorare cu 133% a cotei de TVA. Programul Noua Casă lansat în 2009 este unul dintre puținele programe guvernamentale care s-a bucurat de un real succes. Până la finele lunii decembrie 2024, au fost 334.048 de beneficiari, fiind acordate garanții în valoare de 31,6 miliarde lei, care au susținut credite totalizând peste 64 miliarde lei. Însă ca urmare a creșterilor de prețuri, numărul locuințelor finalizate a scăzut de la un vârf de 73.338 în 2022 la 60.787 în 2004, ceea ce reprezintă o reducere de 17,3% în doar doi ani. România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) Un sfert din totalul locuințelor din România sunt nelocuite: mai exact 2,5 milioane de case. Iar aproximativ jumătate dintre acestea sunt la țară. Satele părăsite nu sunt doar în zone greu accesibile din munți sau Delta Dunării. Sunt comune care sunt și la 50 de kilometri de București și care au 25% dintre case neocupate. Europa Liberă a vizitat trei dintre ele: Răsmirești, în județul Teleorman, la 70 de kilometri de București, comuna Ciocârlia, județul Ialomița, și satul Valea Unghiului, din județul Prahova, unde pe străzi, nu e nimeni. Nici nu prea mai are cine să fie. Dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea aici erau 320 de oameni, în 2022 mai locuiau 79. Statul român, eșec lamentabil în atragerea de bani europeni pentru cele mai poluate județe (PressOne) România are la dispoziție 2,13 miliarde de euro, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, prin Programul Național Tranziție Justă (2021–2027), pentru înverzirea a șase județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, unde funcționează unii dintre cei mai mari poluatori industriali. Potrivit PressOne, la aproape trei ani de la aprobarea programului, România nu a accesat aceste fonduri. Programul este blocat, atrage atenția Eliza Barnea, expertă Bankwatch și membră în Comitetul de Monitorizare care supraveghează implementarea. Printre prioritățile Proiectului Tranziție Justă sunt crearea de locuri de muncă, reconversia profesională, atragerea de investiții verzi, reducerea amprentei de carbon, precum și reducerea impactului social și economic al tranziției către neutralitate climatică. „Statul nu face din sport o prioritate”. David Popovici a tras un nou semnal de alarmă la revenirea din Singapore (Golazo) „Sportul e cel mai bun ambasador al unei țări”. David Popovici (20 de ani) a revenit în România din Singapore, după Campionatele Mondiale de natație la care a reușit să câștige două medalii de aur, la 100m și 200m liber. A fost întâmpinat cu aplauze din partea celor prezenți și a primit și un buchet de flori. Golazo a consemnat declarațiile înotătorului. „Una dintre dorințele mele este să încerc să ajut să se realizeze ceva”.   „Bazinul din Complexul «Lia Manoliu» trebuie renovat. Am vorbit despre asta când? Acum un an, după Jocurile Olimpice de la Paris, când am avut multe camere în față și o s-o fac din nou”.

În doar câteva luni, Donald Trump a majorat tarifele medii impuse de Statele Unite restului lumii de la 2,5% la aproximativ 17% - cu 15% pentru Uniunea Europeană. Incertitudinea rămâne ridicată. Presa internațională analizează primele efecte ale acestui șoc economic. În Le Monde, economistul-șef al Axa vorbește despre efectele taxelor vamale impuse de Donald Trump. AXA este una dintre cele mai importante instituții financiare la nivel mondial, cu sediul la Paris: ”Cine va suporta costurile? Sunt americanii, dar încă nu știm care. Angrosiștii și-ar putea reduce marjele de profit, comercianții cu amănuntul și-ar putea reduce și ei marjele sau nivelul prețurilor de consum va crește, cu un impact direct asupra consumatorului. Întrebarea este dacă măsura va funcționa pentru balanța comercială și veniturile Statelor Unite. Citeste siDisputa tarifară dintre SUA și UE a fost soluționată, dar cu ce costuri? Ei bine, nimic nu este gratuit, spune economistul șef al Axa: fie tarifele funcționează, reechilibrând balanța comercială, dar apoi volumul importurilor va scădea. Și, odată cu aceasta, veniturile din taxe vamale. Sau nu funcționează, și Trezoreria va primi o sumă uriașă, dar balanța comercială va continua să se deterioreze. Pe termen scurt, efectul poate fi pozitiv pentru deficitul SUA, dar până la sfârșitul anului 2026,  nimic nu este sigur”.   Și totuși, putea Uniunea Europeană să obțină un acord mai bun? Pesimismul european față de acordul cu Trump este nejustificat. Este probabil tot ce ar fi putut realiza UE, conchide o analiză a publicației The Conversation:   Cei mai mari câștigători ai acestei înțelegeri sunt producătorii auto din Europa. SUA au redus diverse taxe specifice sectorului pentru bunuri precum aeronave, mașini și piese auto la plafonul de 15%. Aceasta reduce efectiv tarifele pentru mașinile fabricate în UE (de la 27,5%). Între timp, producătorii auto americani se bazează în mare măsură pe piese din Mexic și China - încă supuse unor tarife mai mari. Acest lucru face ca vehiculele din UE să fie mai competitive pentru consumatorii americani decât mașinile „americane” care se bazează pe piese de peste hotare. Faptul că UE a evitat cel mai rău scenariu și a protejat sectoare cheie sugerează nu un triumf, dar limitarea influenței lui Trump. De la anunțul acordului, imaginea care a rezultat din partea multor lideri europeni a fost una sumbră. Este adevărat, UE nu a câștigat - dar a supraviețuit. Și acest lucru, deocamdată, este probabil suficient.     Presa comentează și declarațiile președintelui Donald Trump potrivit cărora două submarine nucleare urmează a fi deplasate în regiuni apropiate Rusiei. Mișcarea vine după ceea ce Trump a numit declarații „prostești și incendiare” din partea fostului președinte rus, Dimitri Medvedev. The Moskow Times relatează că ”amenințarea a avut loc pe fondul unui termen limită stabilit de Trump pentru sfârșitul săptămânii viitoare. El a cerut ca Rusia să pună capăt războiului din Ucraina sau se va confrunta cu noi sancțiuni. În ciuda presiunilor din partea Washingtonului, atacurile Rusiei împotriva vecinului său continuă să se desfășoare la capacitate maximă”. După cum transmite BBC, agențiile de presă rusești au fost destul de disprețuitoare față de anunțul lui Trump. Într-o declarație acordată ziarului Moskovsky Komsomolets, un comentator militar a concluzionat că Trump „face o criză de nervi”. Un general rus în retragere a declarat pentru Kommersant că discursurile președintelui SUA despre submarine sunt „diatribe fără sens”.

De ce e nevoie în spațiul mediatic de o emisiune care să se concentreze exclusiv pe actualitatea din Republica Moldova? Care e publicul țintă? Răspund oamenii care vor contribui cu analize, interviuri și materiale din și despre Republica Moldova: Valeria Vițu, corespondenta RFI România la Chișinău, jurnalista Lina Grâu, cea care va realiza emisiunea din studioul de la București, de la Bălți vine cu reportaje jurnalistul Dumitru Pelin.  O vom avea alături și pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic într-o discuție în care vă vom spune de ce este nevoie de o astfel de emisiune dedicată exclusiv Republicii Moldova.

Ce sunt, de fapt, adictiile și dependentele? Sunt alegeri greșite, lipsă de voință sau răspunsuri la o durere nevindecată? În acest episod Mind Architect, Paul Olteanu stă de vorbă cu Cristina Bâra și Diana Safta, două profesioniste cu experiență vastă în lucrul cu traumele și în vindecarea adicțiilor, pentru a înțelege mai profund ce se află în spatele comportamentelor compulsive.Explorăm cum dependențele nu sunt semne de slăbiciune, ci mecanisme de adaptare la suferință, o încercare de a face față durerii, rușinii sau lipsei de conexiune. Vorbim despre cum se diferențiază o adicție de o obișnuință sau o pasiune, despre rolul traumei din copilărie, despre rușine, recăderi și despre pașii concreți spre vindecare.Vei înțelege de ce „opusul adicției este conexiunea", care sunt cele mai frecvente mituri despre adictii, ce tipuri de suport pot ajuta – de la psihoterapie la grupuri și relații sigure – și cum putem privi cu mai multă compasiune pe noi înșine sau pe cei dragi care se confruntă cu dependente. Un episod esențial despre umanitate, suferință și puterea reconectării.Seria #DespreAdicții este parte din colaborarea cu proiectul ReConnect, o inițiativă marca Compassionate Inquiry Experience, care își propune să invite o altă perspectivă de a ne uita la ce e în spatele încercării de a face față durerii mai degrabă decât a contribui la și mai multă izolare.Dacă îți dorești să participi la evenimentul ReConnect, în perioada 18-19 octombrie, poți afla mai multe informații aici: https://ro.compassionateinquiry.com/reconnect2025 Acest episod este produs și distribuit cu susținerea Banca Transilvania. Resurse:1. How to Change Your Mind: What the New Science of Psychedelics Teaches Us About Consciousness, Dying, Addiction, Depression, and Transcendence, Michael Pollan 2. The Myth of Normal, Dr. Gabor Mate 3. Dosed (documentar)

"Fulminant, revenire supersonică" titrează "L'Equipe" după ce David Popovici a luat încă un titlu mondial, cel de la 100m liber, la Campionatele Mondialele de Natație. David este mândru de performanța obținută la Singapore și  dezvăluie care a fost secretul pentru a deveni primul înotător din istorie care reușește „dubla" de aur la 100 și 200 de metri liber în doua ediții diferite ale Mondialelor. Nu s-au inventat cuvinte pentru aprecierea pe care o merită David. Două medalii de aur obținute la Singapore fac din campionul nostru primul înotător din istorie care reușește dubla de aur la 100 și 200 de metri liber, în două ediții diferite ale Mondialelor. David a înregistrat ieri cel mai bun timp al lui si al doilea cel mai mic din istoria probei regină a natației, cea de 100 de metri liber. El a oprit cronometrul la 46 51 secunde, un timp cu doar 11 sutimi de secundă mai lent decât cel reușit de Zhanle Pan la Paris, în 2024, la Jocurile Olimpice, un record mondial al probei. Acum, chinezul nici măcar nu s-a calificat în finală, iar principalii rivali, americanul Jack Alexy și australianul Kyle Chalmers, au fost depășiți lejer de român pe ultimii 50 de metri. Fulminant, au scris francezii de la L'Equipe, care l-au comparat pe Popovici cu un supersonic pentru a descrie revenirea fenomenală a românului pe a doua lungime, în timp ce, fascinați, americanii de la World Aquatic au exclamat Performanța monstruoasă a lui David, care și-a recuperat fiecare picătură din magia etalată la 17 ani. După cursă, românul a dezvăluit în engleză, la Flash interviu, care a fost rețeta câștigătoare. Și-a îmbunătățit substanțial înotul pe sub apă și a reușit să se detașeze față de ceilalți competitori în mintea sa și a construit ca un fel de ziduri pe culoarele sale de înot. Și-a imaginat că este singur și că face ceea ce a antrenat. După aceste mărturisiri, Super David a dat un interviu și în limba română, în care a reamintit că a fost la un pas să abandoneze cu trei zile înainte de începerea competiției din Singapore.  Mă simt bine, sunt mândru de mine, Sunt mândru de faptul că am reușit să mă împing și să găsesc puterea să concurez la această competiție, chiar dacă înainte mi-a fost dificil și am vrut să mă retrag. Și uite că adică simt că a meritat, am câștigat câte două medalii, am reușit să mă autodepășesc, să fac și al doilea cel mai bun timp din istorie, să mă apropii și mai tare de recordul mondial.  David a explicat și de ce începe cursa mai lent, după care intră în modul turbo.  Nu am puterea și înălțimea neapărat și explozia celorlalți. Să înot atât de repede pe primul 50. Dar, ca în orice cursă, contează cine atinge peretele primul. Și așa că profit de anduranța și rezistența pe care o am și eficiența de pe al doilea 50.  La Singapore, Popovici a stabilit recordul competiției la 100 de metri, l-a depășit și pe cel al Europei, având în posesie și cinci dintre cele mai bune 10 rezultate din toate timpurile, dar s-a arătat încântat că nu a trecut recordul mondial al chinezului Zhanle Pan. Asta înseamnă că în următorii ani are spațiu de progres, cel mai important obiectiv de la orizont fiind Jocurile Olimpice din 2028.  Sincer, mă bucur că nu l-am bătut acum recordul mondial. Bineînțeles că vreau să-l bat la un moment dat, dar sunt bucuros că nu am făcut-o acum, pentru că în felul ăsta am în continuare un obiectiv către care să tind.  David a fost extrem de bucuros că imnul României s-a auzit pentru a doua oară la Campionatele Mondiale de natație de la Singapore. El a dezvăluit că până și rivalul său, australianul Kyle Chalmers, astepta să asculte Deșteaptă-te, române!  E întotdeauna foarte frumos să mă urc pe podium și să aud imnul României. Chiar Kyle Chalmers, australianul, îmi spunea înainte pe podium că e bucuros și el, că în sfârșit aude un imn diferit. Totdeauna Statele Unite, Marea Britanie. Nici nu știe cum e imnul României și de-abia așteaptă să-l audă. Așa că exact așa mă simt.  David nu mai ia startul și în cursa de 50 de metri. După efortul depus la Singapore, campionul nostru a spus că așteaptă o vacanță binemeritată și le-a mulțumit tuturor românilor care l-au încurajat de la fața locului și din fața televizoarelor.  O vacanță frumoasă și lungă și să-mi văd de viață, să trăiesc. Simt foarte bine. Sunt mândru de mine și încă o dată vă mulțumesc că m-ați urmărit, adică și tuturor celor din sală, dar și celor de acasă.  Noi, David, ar trebui sa-ti multumim pentru că ne-ai facut din nou mândri că suntem români. Tu nu înoți, ci zbori spre aur. Continuă așa!      

Vară de vară, Timișoara devine centru pentru un festival muzical ce pornește din jazz, lăsând loc explorărilor și fuziunilor între sunet, note și cuvinte. JAZZx este un eveniment ajuns anul acesta la a treisprezecea ediție, iar când ai pe același afiș artiști precum Bela Fleck, Edmar Castaneda, Jacob Banks, New Fossils, Amphitrio sau The Philharmonik, ca să dau câteva exemple, este clar că urmează zile memorabile în Piața Libertății din Timișoara.   Un nume așteptat anul aceasta la JAZZx a fost Meshell Ndegeocello. O artistă recunoscută pentru talentul cu care îmbină diferite influențe muzicale, de la funk și soul, la jazz, hip hop , reggae și rock, iar totul este completat de mesajele pieselor sale cuprinse în versuri, multe din acestea din zona de activism social. Cu un astfel de mesaj și-a început concertul de la Timișoara. Andreea Iager Tako are o experiență vastă în marketing, management de evenimente culturale. Toată lumea o știe de la Centru Cultural Plai, organizator al evenimentului JAZZx: "E important să demonstrăm rolul acesta, de neînlocuit, al culturii, pe care noi o vedem nu ca sector, nu ca industrie, ci efectiv ca bază a unei comunități funcționale, comunități care aleg să vină împreună și să facă parte dintr-un tot. E foarte important să înțelegem. Lumea se schimbă foarte mult, sunt foarte multe interferențe externe, lucruri care ne afectează, pe care nu le putem controla, asta ne schimbă felul în care relaționam unii cu ceilalți, în care contribuim individual și colectiv la calitatea vieții pentru toată lumea, iar cultura, și cu atât mai mult muzica, are acest rol magic de a aduce oamenii împreună, pentru un limbaj comun, pentru o conexiune acolo unde pare că suntem atât de diferiți încât nu mai avem niciun dialog, cred că am simțit lucrul ăsta și în alegeri și în pandemie și cine știe ce o să vina în viitor. Vorbim foarte mult la nivel global despre apărare și ne gândim doar la zona militarizată, dar pentru noi acest mușchi al rezilienței este arma cu care ar fi bine să ne înarmăm cu toții, într-un mod în care știm să și protejăm, să folosim empatia, să venim împreună, să ne ascultăm, și cred că muzica asta te învață să faci." La Timișoara am putut vedea anul acesta un virtuoz al harpei din Columbia. Edmar Castaneda a venit însoțit de Antonio Sanchez, toboșar de cinci ori premiat cu Grammy, totul într-un un dialog muzical captivant, completat de talentul și experiența lui Bela Fleck.  Câștigător a 18 premii Grammy, din 42 de nominalizări, Bela Fleck este un artist care a redefinit banjo-ul, transformandu-l dintr-un instrument tradițional într-un vector al inovației muzicale. De la bluegrass la jazz și colaborări cu artiști legendari, Fleck surprinde mereu prin explorările sale sonore. "Am fost foarte norocos, imediat ce am terminat școala, am început să cânt în diferite trupe, pornind de jos, fără să fac bani, doar cântam și acumulam experiență. Astăzi este mult mai greu în muzică. Eu am spus mereu oamenilor că dacă nu ești nevoit, poate ar fi mai bine să nu faci asta. Dacă nu ești atât de motivat, dacă nu ești dispus să faci totul pentru asta, sigur, poți încerca, dar trebuie să privești cu atenție în jur, să vezi ce fac și ceilalți, să te întrebi, dacă ești la fel de bun, și astfel să speri că ai o șansă. Unii oameni sunt buni muzicieni, dar nu sunt bucuroși să plece în turnee, pe drumuri, cu mașina, ore întregi, deci trebuie să vezi cine ești și ce anume te mulțumește. Sunt și alte căi pentru a avea o poveste frumoasă în muzică, și nu necesită să urci pe o scenă. Știu oameni care și-au dorit să cante bine la banjo dar nu au vrut să meargă în turnee și să cante pentru public, așa că au ales să rămână în domeniul muzicii lucrând ca manager al unui artist, ca producător, iar experiența asta muzicală i-a făcut să fie buni publiciști, jurnaliști, sau producători. Deci e o întreagă lume a muzicii din care poți fi parte.", a spus Bela Fleck la sesiunea de Masterclass de la JAZZx. Cu un public de diferite vârste, JAZZx nu mai este, de ceva timp, un eveniment dedicat doar timișorenilor. Numele importante de pe afiș aduc tot mai mulți turiști pentru un city-break muzical fix în această perioadă, mulți din țară, dar neașteptat de mulți și din afara țării, după cum explică Andreea Iager Tako. "Suntem norocoși că avem parteneri pe termen lung, parteneri privați care înțeleg importanța actului cultural dincolo de entertainment și marketing, și chiar se uită la impact, lor de datorăm această supraviețuire, dar în egală măsură sunt partenerii instituționali pe care i-am avut încă de la definirea, de la co-crearea conceptului JAZZx. Am visat la jazz împreună cu Primăria la început, avem și Consiliul Județean Timiș alături, acum și Centrul de Proiecte, de fapt acest efort colectiv rezultă din faptul că toată lumea a înțeles că brand-ul de oraș trebuie să fie trăit, nu e de ajuns să fie pe hârtie. De la artiști până la publicul general, fie că sunt din Timișioara sau nu, simt această atmosferă aparte care se construiește aici, și de fapt este meritul fiecărui participant, fie că e parte din public sau ajungi la Masterclass, sau la scena de Spoken Word, de fapt este o construcție realizată împreună." Dacă seara am avut concerte în Piața Libertății, diminețile au pornit pe micuța scenă de pe Strada Fără Nume, scena de Spoken Word, unde Chris Redmond alături de Tongue FU și invitații, au încurajat versul să domine muzica. Apoi, sesiuni de masterclass cu artiștii invitați să cânte la JAZZx, iar ziua se încheia cu  jam session-uri pline de energie. În tot acest timp, JAZZx privea deja spre următoarea ediție. Revine Andreea Iager Tako de la Centrul Cultural PLAI.  "Suntem privilegiați că putem organiza JAZZx și putem visa la el, bineînțeles că nu e ușor și că fiecare ediție se construiește cu câțiva ani în urmă de fapt. Acum lucrăm deja activ pentru 2026, 2027, chiar și 2028, dar nu le luam ca fiind date. În fiecare an muncim să demonstram impactul pe care genul acesta de activare a orașului îl are, nu numai la nivel de cât de bine ne simțim, și această bucurie care devine normalitate zilele astea, dar și tot ce înseamnă impact asupra orașului, impact economic, turistic, felul în care oamenii se mișcă prin oraș, ce apreciază, ce descoperă, și învățarea asta continua este în relație cu publicul. A contat mereu pentru noi și la PLAI dar și la JAZZx să luam feedback, să vedem cum reacționează oamenii la concepte noi, de aceea adaugăm în fiecare ediție noi concepte. Anul acesta am mers cu JAZZx internațional de exemplu." spune Andreea Iager Tako, vorbind aici despre IOANAx Soultrain. Un proiect tânăr marca Subcarpati, adaptat într-un timp scurt pentru ediția 2025 JAZZx, o fuziune între jazz-ul și folclorul românesc, completat de vocea Ioanei Milculescu și reinterpretarea modernă, proiect pe care JAZZx l-a prezentat într-un concert la Londra. Câștigător al NPR Tiny Desk 2024, Christian Gates, cunoscut prin proiectul muzical The Philharmonik, este o revelație a soul-ului contemporan. Îmbină hip-hop, R&B și jazz într-un stil autentic, alimentat de introspecție și carismă scenică, cucerind publicul prin versatilitate și mesaj. "Simt că am ajuns cu toții într-un moment al vieții în care trebuie să fim capabili să rezistăm fricilor noastre. Nu vorbesc despre teama de păianjen sau înălțimi, vorbesc despre frica care ne oprește din a încerca, pentru că am simțit durere pentru ceva ce am pierdut poate, în viață noastră, și mi-am dat seama că multă vreme am cedat fricii. Acum, pentru că sunt acolo, și am reușit să câștig niște bani printr-un concurs, sunt acum cu voi, aici, asta pentru că nu am renunțat. Că faceți asta ca muzicieni profesioniști sau ca un hobby, ca simplu iubitor de muzică, noi ca muzicieni trecem prin multe, în acest domeniu sau în viața noastră, dar totul prinde sens dacă continui să încerci, asta vă pot promite.", spune Christian Gates. Prin astfel de întâlniri se crează interacțiuni autentice între artiști cu experiență și muzicieni aflați la început de drum, o conexiune emoțională cu spectatorii, inspirați fiind să descopere și să participe la un festival care te invită să cunoști un oraș prin oamenii săi. JAZZx este un vector cultural și turistic important, publicul din toată lumea fiind invitat să cunoască moștenirea istorică și artistică pe care Timișoara o deține.

Dragoș Anastasiu a dat „șpagă de supraviețuire” timp de 8 ani, a denunțat și a mutat activitatea pe altă firmă, iar anul următor a vândut afacerea unui mare grup german. „Era o afacere de 150 de milioane de euro” (HotNews) - Zeci de angajați de la o Agenție de stat și rude ale lor au primit ajutoare de urgență de sute de mii de lei de la instituția unde lucrează / ANPIS: ”Probleme grave de sănătate” (G4Media) - Luxul, marca Senatului României. Împarte, din bani publici, butoni cu pietre semiprețioase, serviete din piele, eșarfe, stilouri și alte obiecte scumpe. Ne costă peste 250.000 euro (SpotMedia)De ce întârzie cu orele trenurile din România? Pentru că proiectele feroviare întârzie cu anii. Studiu de caz: ruta Cluj-Oradea (Europa Liberă)  Prin cazul Anastasiu, liderii din business sunt avertizaţi direct să nu se bage în politică (Ziarul Financiar) După cazul Dragoş Anastasiu, care s-a  soldat cu execuţia în numai trei zile a vicepremierului, înainte să înceapă vreo reformă, viaţa îşi urmează cursul, comentează în ZF jurnalistul Cristian Hostiuc, director editoarial al publicației. Până la urmă, execuţia în direct a lui Anastasiu, unul dintre cei mai cunoscuţi lideri din business, a fost şi este un avertisment direct pentru liderii de business din sectorul privat să stea în banca lor, că poate fiecare are câte un “schelet” prin dulap, de care a uitat. Liderii din business, aşa cum au fost şi pe vremea lui Cioloş, nu sunt deloc bineveniţi în politica sistemului de stat. Acum, că vicepremierul Dragoş Anastasiu şi-a dat demisia, să vedem câteva teme economice care sunt pe masă: - se reîntorc pe piaţă miliardele de euro care au plecat în criza politică, dar  - băncile din România au expunere mult prea mare pe piaţa titlurilor de stat, - bomba arieratelor, adică datoriilor ştiute şi neştiute, poate exploda în orice moment,  - fără stabilitate politică suntem terminaţi. Dragoș Anastasiu a dat „șpagă de supraviețuire” timp de 8 ani, a denunțat și a mutat activitatea pe altă firmă, iar anul următor a vândut afacerea unui mare grup german. „Era o afacere de 150 de milioane de euro” (HotNews) Tranzacția s-a realizat prin mutarea activității de turism de la firma Touring Europabus Romania, cea care a dat șpagă, pe o altă firmă, Travel Brands, înființată în 2018. În 2019, Anastasiu a vândut toată afacerea de turism către grupul german REWE, care în acel an avea o cifră de afaceri de 55 de miliarde de euro și deține marca de turism Dertour. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a spus la conferința de presă de duminică, 27 iulie, în care și-a anunțat demisia din Guvern, că șpaga care se dă în România se divide în ”șpagă de supraviețuire” și ”șpagă de îmbogățire”. Despre el, Anastasiu a spus că a dat ”șpagă de supraviețuire”. În anul 2009, trei funcționari ANAF au primit sarcină să controleze Touring Europabus Romania. Controlul a afirmat că a descoperit la firmă nereguli la neplata de către companie a taxelor și impozitelor pe salarii, potrivit judecătorilor care a condamnat pe principala autoare a controlului, pentru că a luat mită ca să nu consemneze neregulile și să nu aplice legea în cazul Touring Europabus Romania. Integral pe pagina HotNews. EXCLUSIV Zeci de angajați de la o Agenție de stat și rude ale lor au primit ajutoare de urgență de sute de mii de lei de la instituția unde lucrează / ANPIS: ”Probleme grave de sănătate” (G4Media) Zeci de angajați ai Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) au primit în perioada 2017-2025, din partea instituției în care lucrează, ajutoare de urgență de peste 185.000 de lei, după cum rezultă dintr-o investigație G4Media.ro bazată de informațiile unui avertizor de integritate și pe documente oficiale. 20 de angajați din structura centrală și din județe au primit din partea instituției ajutoare de urgență în valoare de 169.000 de lei, cel mai mic fiind de 4.000 de lei, iar cel mai mare de 20.000 de lei. Dubii asupra imparțialității modului în care au fost împărțite aceste ajutoare sunt susținute de inadvertențe descoperite de G4Media.ro în documente interne al Agenției puse la dispoziție de un avertizor de integritate. Agenția este instrumentul prin care Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale plătește toate tipurile de indemnizații sociale din România, iar ajutoarele de urgență reprezintă, teoretic, sume de bani acordate de Stat, prin Hotărâre de Guvern, în cazuri excepționale, cum ar fi boli incurabile, rude ale unor persoane decedate în catastrofe naturale/accidente de muncă, situații de sărăcie cruntă. Luxul, marca Senatului României. Împarte, din bani publici, butoni cu pietre semiprețioase, serviete din piele, eșarfe, stilouri și alte obiecte scumpe. Ne costă peste 250.000 euro (SpotMedia) Peste 1,23 millioane de lei – adică mai bine de 250.000 euro  – a cheltuit Senatul României pe eșarfe, butoni cu pietre semiprețioase, serviete din piele saffiano, silouri și altele asemenea. Toate, cumpărate prin încredințare directă de aceeași firmă de apartament cu un singur angajat. 12 DAV Avenue SRL a fost înființată în 2012, este activă din 2015 și - potrivit agregatorului cu informații de business listăfirme.ro - are un singur angajat. Are sediul social într-un apartament dintr-un bloc din Ilfov, situat în vecinătatea pădurii Băneasa. La solicitarea spotmedia.ro, Senatul României a transmis că „bunurile au fost oferite de către demnitarii români români în cadrul acțiunilor parlamentare interne și externe”. Citiți mai mult pe pagina Spotmedia. De ce întârzie cu orele trenurile din România? Pentru că proiectele feroviare întârzie cu anii. Studiu de caz: ruta Cluj-Oradea (Europa Liberă) România riscă să piardă trenul unor investiții majore prin PNRR din cauza întârzierilor de pe marile șantiere feroviare. În țara cu unele dintre cele mai lente trenuri din Europa – aceste investiții sunt vitale pentru a aduce transportul feroviar la nivel de secol XXI. Europa Liberă a verificat unul dintre marile proiecte. Am descoperit, printre altele, cum șinele dintr-o zonă aglomerată au fost demontate înainte ca măcar proiectarea construcției celor noi să fie făcută. În tot acest timp – CFR improvizează și își transportă călătorii cu... autocarul.

Descarcă gratuit Revolut folosind link-ul meu și ai șansa să primești 80 lei

Sunt puțini părinți care își dau seama cât de important este să le transmită copiilor lor influența unui exemplu evlavios. Această influență este mult mai puternică decât teoria.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Nu mai căutați! Timestamps: 0:00 Intro 8:00 Paul s-a jucat Red Faction: Guerrilla și Red Faction: Armageddon 23:00 Barosul Revoluției 30:13 Știri: Ubisoft vorbește cu acționarii; Ubisoft știe de ce a dat greș Star Wars Outlaws; Ubisoft are șef nou la studio nou; Ubisoft zice că te distrezi mai tare când spargi bani pe microtranzacții; Ubisoft explică de ce e politic Assassin's Creed Shadows; Ubisoft are păreri despre dreptul tău de a deține joc 48:51 John Wick Hex dispare; Sunt concediați oameni de la King și Virtuos; Conservatorii au venit după PORNOȘAG PE STEAM 1:11:29 Nintendo banează încă un utilizator Switch; BRANCARDIERII AU VENIT DUPĂ TRALALERO TRALALA; Schimbări de politici la TakeTwo https://web.archive.org/web/20250720013016/https://www.vice.com/en/article/group-behind-steam-censorship-policies-have-powerful-allies-and-targeted-popular-games-with-outlandish-claims/ YouTube: https://www.youtube.com/c/jocsivorbe1416 YouTube Stream Highlights: https://www.youtube.com/c/JocȘiVorbeBits Twitch: https://www.twitch.tv/jocsivorbe iTunes: https://podcasts.apple.com/us/podcast/all-vorbe/id1331438601 Spotify: https://open.spotify.com/show/3RFgOJDgyEnpvkUQoSh0Tc Facebook: www.facebook.com/JocSiVorbe/ Instagram: https://www.instagram.com/jocsivorbe/ Discord: https://discord.gg/m5a6DDfBFc Tip Jar: https://ko-fi.com/jocsivorbe Patreon: https://www.patreon.com/jocsivorbe RSS și linkuri de download: http://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:281506836/sounds.rss

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE (G4Media) - Stafia regimului comunist încă îi bântuie pe români. Pericolele (re)evaluării regimului condus de Ceaușescu: „Și cuvintele pot deveni gloanțe” (Libertatea) - Bani și bași | Ar trebui festivaluri ca Neversea și UNTOLD să fie duse în afara orașelor? Câteva răspunsuri (Panorama) PSD, rupt între Stănescu și Grindeanu pe tema ieșirii de la guvernare (SpotMedia) De două zile liderii PSD transmit mesaje contradictorii, arătând că la nivelul partidului dezorientarea e mare, odată cu declanșarea unor reforme instituționale.  Social-democrații au fost de acord cu creșterea taxelor, dar când a venit vorba de reduceri de posturi în administrația centrală și locală, mai puțini bani pentru primari și mai puține privilegii pentru rețelele de partid din instituții, discursul s-a schimbat, iar unii lideri cer ieșirea de la guvernare. Cine și-ar fi imaginat în urmă cu un an, când PSD, aliniat în spatele lui Marcel Ciolacu, se pregătea să recâștige Palatul Cotroceni după aproape un sfert de secol și să controleze încă o lungă perioadă România, că marele partid va ajunge să fie prins, fără scăpare, între forța politică a unui președinte surpriză și cea a unui prim-ministru de coșmar din perspectiva elitelor bugetare. Conform mai multor surse, social-democrații sunt dezorientați, speriați de pierderea susținerii publice și fără soluții. În acest tumult al schimbărilor declanșate de premierul Ilie Bolojan, în PSD s-au conturat două tabere, una condusă de Paul Stănescu și cealaltă de Sorin Grindeanu. Primul, care deține și poziția de secretar-general al partidului, a cerut public ieșirea de la guvernare. Bogatul și influentul baron local se gândește că din Parlament PSD, folosind AUR, ar putea cenzura acțiunile Guvernului, blocând reformarea instituțiilor publice. Dar Paul Stănescu uită faptul că situația de astăzi e diferită de cea 2007, atunci când PSD a susținut guvernul minoritar al lui Călin Popescu Tăriceanu, fără să fie formal la guvernare. În acea perioadă, social-democrații erau Puterea și Opoziția în acelaşi timp, se aflau într-o alianță informală cu liberalii aflați la guvernare, alianță care i se opunea lui Traian Băsescu, președintele de atunci. Astăzi, în cazul unei ieșiri a PSD de la guvernare, nimeni din partid n-ar putea garanta că fără accesul la resurse bugetare, fără controlul unor ministere și instituții, partidul ar putea să-și revină. Citiți mai mult pe pagina SpotMedia. ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE (G4Media) Noul context strategic european, care aduce finanțări fără precedent pentru industria de armament și muniție, tensiunile din NATO generate de președintele SUA, Donald Trump, și nu în ultimul rând războiul din Ucraina regăsesc industria românească de apărare în amorțire: subfinanțată, lipsită de tehnologie, de contracte internaționale și cu un management infliltrat politic. Pe de altă parte, fabricile de tradiție au încă personal calificat și mulți oameni capabili de inovație, o resursă prea puțin folosită. În plus, se anunță o serie de colaborări internaționale și proiecte noi de dezvoltare a unor facilități de producție.Analiza pe larg pe pagina G4Media. Stafia regimului comunist încă îi bântuie pe români. Pericolele (re)evaluării regimului condus de Ceaușescu: „Și cuvintele pot deveni gloanțe” (Libertatea) Ultimul sondaj INSCOP a arătat că tendința românilor e de a reevalua tot mai mult regimul comunist și pe Nicolae Ceașescu, cifrele fiind îngrijorătoare, după cum arată mai mulți specialiști, care au și dezbătut rezultatele studiului. Câteva dintre reperele sondajului arată că o parte a respondenților sunt nostalgici după o perioadă neagră a țării noastre, în timp ce aproximativ jumătate dintre tinerii chestionați mai degrabă văd cu ochi buni pe fostul dictator și practici condamnate oficial de instituțiile statului, România având un raport de condamnare a regimului comunist. 48,4% dintre cei chestionați consideră că se trăia mai bine înainte de 1989, 65,1% că era mai puțină corupție, iar 66,2% că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, 85,1% că mâncarea era mai sănătoasă, cu toate că 80,9% recunosc că era mai puțină libertate și 59,2% că regimul e responsabil de abuzuri și crime. Amănunte în Libertatea. Bani și bași | Ar trebui festivaluri ca Neversea și UNTOLD să fie duse în afara orașelor? Câteva răspunsuri (Panorama) România a devenit o piață importantă pentru evenimente de acest fel, dar un festival ca Neversea Kapital sau ca UNTOLD adună și critici, an de an. Adesea, oamenii care locuiesc în zonă se plâng de deranj, în vreme ce organizatorii și autoritățile nu-și asumă vreo vină, din moment ce evenimentele sunt organizate, cel puțin la nivel declarativ, în acord cu ce spune legea. Realitatea e că, la mijloc, sunt foarte mulți bani. Iar când banii vorbesc, pare că nu mai contează nivelul de decibeli la care o fac, scrie Panorama. Anul trecut, România a fost vizitată de aproape 2,4 milioane de turiști străini, în creștere cu 13,5% față de 2023, arată datele oficiale. Bucureștiul conduce topul destinațiilor și e urmat de județele Constanța, Brașov, Cluj, Prahova, Bihor, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Mureș. Deși nu știm numărul, e clar că mulți vin și pentru artiștii pe care-i pot vedea în acea perioadă pe scenele din România. În cazul Clujului, spre exemplu, UNTOLD prinde, de câțiva ani încoace, prima parte a clasamentului în mai toate topurile internaționale de festivaluri, având în vedere anvergura evenimentului. 80 mil. € /an este contribuția UNTOLD la economia Clujului, potrivit organizatorilor. „Sunt bani care rămân în servicii conexe – de la hoteluri, apartamente care se închiriază, taxiuri, servicii de car sharing, terase, restaurante, mall-uri, deci orice afaceri din oraș”, afirmă Edy Chereji, cofondator UNTOLD și organizatorul evenimentului de la București. Chereji punctează că impactul depinde, într-adevăr, și de dimensiunea comunității locale.

Presa europeană comentează pe larg tema migrației către Europa. O întrebare persistă în mintea jurnaliștilor internaționali: „Are Europa capacitatea de a găsi un răspuns eficient la provocările migrației?” „Nu este momentul pentru negare”, notează ziarul spaniol El Mundo Publicația avertizează împotriva polarizării și a tabuurilor din dezbaterea privind migrația: „Este de la sine înțeles că declarațiile care stigmatizează o parte a populației trebuie condamnate în termenii cei mai fermi posibili. Acestea sunt inacceptabile. Dar, în același timp, este extrem de iresponsabil să negi existența unor probleme de integrare și coexistență care pot apărea, și să-i acuzi de rasism pe cei care încearcă să deschidă o dezbatere. Gestionarea fluxurilor migratorii, în încercarea de a realiza o imigrație legală și ordonată, va necesita realism și voință politică. În caz contrar, populismul va fi cel care va câștiga teren.” Jurnaliștii de la Frankfurter Rundschau susțin că recentul summit de la Berlin privind migrația este rupt de realitate și că nu a adus rezultate semnificative: „Unele decizii pot fi rezonabile, cum ar fi eliminarea procedurilor duplicate în UE. Alte planuri, însă, sunt complet rupte de realitate. De exemplu, se discută din nou despre posibilitatea ca oamenii să rămână în țări terțe în timp ce cererile lor de azil sunt prelucrate de Uniune. Totuși, astfel de modele sunt discutabile din perspectiva drepturilor omului și extrem de costisitoare. Sunt sortite eșecului. Dobrindt a repetat, de asemenea, afirmația că traficanții de persoane pot fi combătuți prin norme mai stricte, deși este clar că se va întâmpla exact contrariul. Dacă frontierele sunt închise pentru cei care vor să solicite azil, singura modalitate de a ajunge la destinație va rămâne sprijinul traficanților.” Și cei de la Novinky, din Cehia, consideră că totul este o farsă care continuă. „Europa este încă departe de a găsi soluții adecvate la problema migrației”, notează publicația: „Chiar în ziua summitului ministerial, Germania a trimis 81 de infractori afgani condamnați înapoi în Afganistan. Adică 81 din 11.000 care, potrivit autorităților, ar fi trebuit să părăsească Germania de mult timp. O privire asupra statisticilor Eurostat este atât revelatoare, cât și necesară. Conform acestor date, în 2024, două mii cinci sute de persoane au solicitat azil în fiecare zi în țările europene. Așadar, ce se poate spune despre mica excursie a miniștrilor de interne la Zugspitze? Că a fost doar un alt episod din farsa continuă în care se pretinde că se iau măsuri.” adaugă Novinky. „Se repetă aceleași greșeli vechi”, notează și El Periódico de Catalunya Ziarul spaniol critică incapacitatea politicienilor europeni de a învăța din trecut și de a gestiona mai bine migrația: „Mai mult sau mai puțin același lucru se întâmplă în toate societățile europene. Imigranții tulbură obiceiurile comunităților în care sosesc, dacă venirea lor nu a fost prevăzută sau pregătită. Cum acest lucru nu se întâmplă niciodată, apar conflicte care, de obicei, sunt gestionate prost. ... Torre Pacheco are 41.684 de locuitori, dintre care 11.927 sunt cetățeni din afara UE. Astfel de schimbări sociologice trebuie gestionate cu inteligență. În caz contrar, se creează un teren fertil pentru neînțelegeri, respingere și ură.” au completat aceștia.   Grupaj realizat de Cezar Ionescu

Nu mai puțin de 6 echipe sunt la egalitate de puncte, 4 la număr, după disputarea celei de-a doua etape a Superligii de fotbal. Din opt meciuri, patru dintre ele s-au terminat la egalitate, o singură echipă, campioana FCSB, reușind să se impună în deplasare. Pentru patru dintre echipele Superligii urmează în zilele următoare meciuri în cupele europene. Tudor Furdui face analiza etapei.

În 2025, Festivalul Național de Teatru Tânăr Ideo Ideis celebrează 20 de ani de existență. Sunt două decenii de teatru, dialog și întâlniri memorabile, purtate de energia și curajul adolescenților. Că în fiecare vară, orașul Alexandria devine scena vie a unei generații care se exprimă cu sinceritate și pasiune prin teatru. Pentru a dezvolta acest subiect, invitații emisiunii RFI360: Judith State, actriță, coregraf, dansatoare, și Liviu Romanescu, directorul festivalului Ideo Ideis. Ediția din 2025 își propune mai mult decât un simplu schimb de spectacole – își dorește să creeze contexte de învățare, dialog și conexiune între tinerii artiști și comunitățile din care provin, contribuind astfel la dezvoltarea unui ecosistem cultural sustenabil la nivel național. Ideo Ideis își propune să ajungă în locuri care încă își caută vocea culturală, unde inițiativele independente nu sunt doar binevenite — ci sunt necesare. Acolo unde un spectacol, un atelier sau o întâlnire pot aprinde o scânteie care durează.  Urmând acest traseu, în urma unui proces de selecție foarte competitiv – cu peste 40 de trupe înscrise din toată țara – au fost alese opt trupe de teatru tânăr, din opt orașe.  ACT – Bacău Amprente – Brașov Artwork – Iași Atelierul de Teatru – Botoșani Gong – Roman Les Dilettantes – Alexandria Protha – Panciu Mircea Albulescu – Câmpina Fiecare trupă va fi însoțită de mentori din lumea teatrului profesionist, care îi vor ghida și susține în procesul de creație și autocunoaștere: Judith State, Paul Ipate, Andreea Grămoșteanu, Andrei Huțuleac, Maria Obretin, Gabriel Răuță, Corina Moise și Liviu Pintileasa. "Oamenii ne fac să continuăm – este sloganul care stă în centrul ediției aniversare, reflectând esența festivalului: comunitatea, prietenia și forța transformatoare a teatrului", după cum explică Liviu Romanescu, directorul festivalului. „Timp de 20 de ani, energia, întrebările și întâlnirile dintre adolescenții care vin la festival și artiștii invitați ne-au arătat că teatrul este o formă vie de libertate și descoperire. Că pentru orașele mici și medii din România, expresia artistică potențată de efervescența tinerilor poate reprezenta gura de aer necesară revitalizării comunitare. Într-un context socio-economic tot mai apăsător, întâlnirile autentice, cu interogări, cu priviri curioase, cu iz creativ, pot rămâne un instrument care să ofere sens adolescenților, care să cimenteze acel simț de apartenență și să dea contur vocii viitorilor adulți. La Ideo Ideis, nu le cerem să devină actori, ci să devină mai curajoși, mai empatici, mai ei. Iar asta le dă încredere să meargă mai departe. De aceea, de 20 de ani, vin aici generații întregi de artiști – nu doar ca să dea mai departe, ci ca să se reconecteze cu începutul. De multe ori poate chiar cu începutul lor. Cu acel spațiu, interior sau exterior, în care arta, adolescența și comunitatea se întâlnesc și aprind scânteia. Asta ne face să continuăm. Pentru cel puțin încă 20 de ani...” Ediția aniversară a pregătit o săptămână de spectacole, ateliere de dezvoltare personală, întâlniri inspiraționale, dialoguri între generații, momente de conexiune autentică și multă emoție, într-un oraș care a crescut odată cu festivalul.  Weekend-ul de festival e marcat de Seara Povestitorilor, un eveniment emblematic Ideo Ideis, care aduce pe scenă oameni cu voci autentice și povești care inspiră. Publicul din Alexandria are întâlnire cu: Maia Morgenstern (Vineri, 1 August, 20:30)  Alina Ceușan & Ada Galeș ( Sâmbătă, 2 August, 20:30) Jurnaliștii Recorder Cristian Delcea & Mihai Voinea (Duminică, 3 August, 20:30) Pentru programul complet al proiecțiilor și detalii suplimentare, vizitați site-ul oficial și urmăriți paginile noastre de social media: Facebook si Instagram Accesul este gratuit. Urmarește Fesivalul Ideo Ideis, aici: ideoideis.ro/festivalul

Comisia Europeană propune schimbarea bugetului pentru viitoarea perioadă, 2028-2034. Viitorul buget ar trebui să fie construit pe trei piloni și să fie condiționat de respectarea regulilor statului de drept. Îi va deranja pe mulți europeni, dar totuși un lucru este clar: Europa și bugetul au nevoie de o schimbare. Se spune că este o nebunie să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți să obții alt rezultat. Și atunci, este nevoie de o schimbare. Acesta pare a fi motto-ul sub care Comisia Europeană a prezentat ieri o primă propunere de buget multianual pentru perioada 2028-2034. Partea protocolară este mai puțin importantă, deși ieri parlamentarii europeni au considerat aproape un afront faptul că Piotr Serafin, comisarul pentru buget, a anunțat că va prezenta proiectul la ora 12:30, a amânat sosirea pentru ora 14:00 și în final a ajuns în Parlament la ora 16:00. Poate credeți că sunt amănunte, dar europarlamentarii au considerat, pe de o parte, că propunerea de buget a fost rectificată până în ultima clipă și, pe de altă parte, că a fost un gest nepoliticos față de Parlament. Să trecem însă la problemele de fond. Comisia Europeană a vrut să schimbe ceva în cel mai important instrument de politică publică și anume bugetul. Este justificată nevoia de schimbare doar dacă citim raportul Draghi despre starea Europei. Vom găsi acolo faptul că Uniunea Europeană are nevoie de competitivitate, de reducerea decalajelor față de SUA în materie de tehnologie, cercetare-dezvoltare sau digitalizare. Cum poți dezvolta progresul tehnic altfel decât alocând fonduri în acea direcție? Iar, noile provocări ale societății europene sunt asigurarea securității, diferența de dezvoltare tehnologică și continuarea programelor de reducere a emisiilor de carbon. Actualul buget multianual include 52 de programe de finanțare ceea ce îl face atât redundant, cât și prea complicat. În aceste condiții, Comisia Europeană a propus ieri structurarea bugetului viitor pe trei piloni: primul, care cuprinde finanțări pentru agricultură, pescuit, politica de coeziune și politici sociale; al doilea pilon este al competitivității, care include cercetarea și inovarea, iar al treilea pilon este format din acțiunile externe, inclusiv Ucraina. Sumele propuse pentru fiecare pilon sunt de 865 miliarde de euro pentru agricultură, coeziune și proiecte cu caracter social, 410 miliarde de euro pentru competitivitate și 200 de miliarde de euro pentru acțiunile externe. Programul pentru competitivitate are ambiția de a dezvolta tehnologiile viitorului. Pentru a atinge acest obiectiv, Ursula von der Leyen a anunțat dublarea fondurilor pentru programul de cercetare Horizon, o creștere de cinci ori a bugetului pentru tehnologia digitală și o creștere de șase ori a fondurilor pentru decarbonizare. Alte priorități sunt energia, spațiul și mobilitatea militară. Acțiunile externe au alocate 200 miliarde de euro, din care 100 miliarde de euro sunt destinate Facilității pentru Ucraina, un fond deschis de statele membre la sfârșitul anului 2023 pentru a oferi asistență financiară Ucrainei. Ulterior s-au mai adăugat 50 miliarde de euro pentru actualul exercițiu bugetar. De asemenea, trebuie spus că aceste sume se împart între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Un capitol bugetar aparte va fi cel al rambursării împrumuturilor pe care Uniunea Europeană le-a contractat pentru a putea finanța planurile naționale de redresare și reziliență. Comisia Europeană solicită introducerea a două noi surse de venit, respectiv creșterea accizei la produsele cu tutun și o taxă pe deșeurile electronice nereciclate. Sunt multe obiecții la propunerea Comisiei Europene. Primele sunt legate de politica agricolă comună. Fermierii, care de altfel au și protestat ieri în fața Parlamentului European, doresc păstrarea politicii agricole comune în forma actuală și nu unirea cu fondurile de coeziune. Deocamdată, negocierile au dus la menținerea așa-numitului pilon I, cel al plăților directe. De asemenea, raportorii pentru buget ai Parlamentului European consideră că suma totală, 2.000 de miliarde de euro, este prea mică. Totuși, ieri au fost lansate dezbaterile publice pentru viitorul buget. Lupta pentru banii europeni este abia la început.

Agențiile de rating sunt în continuare „cu ochii” pe România. Este normal, pentru că vor să vadă efectele programelor de reducere a deficitului bugetar. Rezultatele ar trebui să fie cele așteptate. Ieri a fost ziua agențiilor de rating. Pe de o parte, a fost publicat un raport al Fitch, care dorește să îi aducă la zi pe investitori cu situația din economia și politică românească. Pe de altă parte, premierul și ministrul finanțelor s-au întâlnit cu reprezentanții agenției Standard and Poor's. Dialogul guvernului cu agențiile de rating este important, pentru că în continuare sunt așteptate calificativele pentru România, în următoarele luni. De aceea, întâlnirile cu experții agențiilor de rating sunt esențiale, pentru că în felul acesta reprezentanții companiilor pot afla direct de la sursă ce își propune guvernul pentru a reduce deficitul bugetar și ambele părți pot câștiga încredere. De altfel, nota de ieri a Fitch pleacă exact de la adoptarea primului pachet de ajustare bugetară. Agenția de rating reamintește că în data de 15 august va fi publicat calificativul de țară, un termen pe care îl știam, dar prin care se reconfirmă că pericolul unei retrogradări a ratingului nu a fost complet depășit. O citire atentă a analizei Fitch ne oferă câteva chei de înțelegere a modului în care agenția vede evoluția societății românești (economică, dar și politică, pe alocuri). Așadar, ce spune nota redactată de Fitch? Analiza arată că primul pachet va avea impact asupra bugetului, în sensul că anul acesta efectul va fi de 1,1% din PIB, iar anul viitor se va ajunge la 3,5% din PIB. Sunt cifre încurajatoare, mai ales dacă se are în vedere că măsurile de reducere a deficitului bugetar se aplică anul acesta doar pe parcursul a cinci luni în loc de 12. Analiza Fitch trebuie citită nu doar cuvânt cu cuvânt, ci și printre rânduri. Raportul constată că riscurile politice s-au diminuat o dată cu rezultatele alegerilor de anul acesta, iar președintele țării, Nicușor Dan și premierul, Ilie Bolojan, subliniază, împreună, necesitatea reducerii deficitului bugetar. Acordul politic încheiat între partidele care formează coaliția guvernamentală își propune o consolidare fiscală ambițioasă. Dar, agenția de rating atrage atenția și asupra efectelor posibil negative pe care măsurile de reducere a deficitului bugetar le pot induce în economie. Le știe toată lumea, și sindicatele, și patronatele, și politicienii. Numai că atenționarea agenției poate avea altă miză. Raportul Fitch scrie despre riscul de creștere a inflației, pentru că mai mult de jumătate din veniturile suplimentare preconizate că vor fi încasate anul acesta la buget vin din creșterea TVA. Ori, se știe că o creștere de TVA, dincolo de partea pozitivă (că aduce mai mulți bani la buget), are și un efect negativ (și anume creșterea prețurilor). „Creșterea TVA va genera o inflație mai mare, care va eroda veniturile reale”, scrie în raportul Fitch. Fără îndoială, într-o analiză adresată investitorilor nu poți trece peste riscurile induse de măsurile de consolidare fiscală. Dar, la un moment dat te poți întreba: ce vor de fapt, agențiile de rating de la România? Ar vrea și o reducere a deficitului și creștere economică. Ar vrea și venituri bugetare mai mari și evitarea creșterii inflației. Dintre cele bune și cele rele, coaliția guvernamentală a ales să scadă deficitul, o măsură absolut necesară. De aceea, ne-am fi așteptat, dacă nu la câteva fraze de încurajare în acțiunile guvernului de a reduce deficitul, măcar la un mesaj subliminal care să arate că pe 15 august a.c. ratingul va rămâne neatins. În schimb, printre rânduri putem citi o oarecare îngrijorare legată de schimbarea premierului din anul 2027, atunci când PSD ar putea să „o lase mai moale” cu reducerea deficitului bugetar. În concluzie, tonul analizei Fitch este la fel cu cel al experților din țară: așteaptă rezultatele pentru a avea confirmarea că eforturile făcute nu sunt degeaba.

Primul pachet de masuri fiscale adoptat de Guvern continua sa aiba ecouri. Salariaţi din mai multe instituţii au protestat în Piaţa Victoriei, faţă de măsurile fiscale din primul pachet, despre care afirmă că ”afectează grav capacitatea de administrare a fondurilor europene”. Pe de alta parte, ministrul de resort, Dragoş Pîslaru, spune ca Bruxelles a confirmat că primul pachet adoptat de guvern şi al doilea, care urmează, rezolvă problema traiectoriei fiscale. AUR a atacat la CCR pachetul austerităţii, apreciind că este ”o lege toxică” şi reprezintă un abuz de putere. Masurile sunt prevazute sa intre in vigoare la 1 august.   Sunt reacţii la Moscova după anunţul lui Donald Trump că va da arme Ucrainei Kremlinul transmite ca va analiza declaratiile dar considera că Ucraina la va percepe ca pe un semnal de război. In plus, Rusia sustine ca este dispusa sa negocieze un acord cu Kievul.  Presedintele american s-a aratat dezamagit de Rusia si a anunţat că Washingtonul a decis să continue transferul de arme şi echipamente militare către Kiev, dacă Europa va plăti pentru aceste livrări.   Interviu RFI cu unul din sponsorii campaniei lui Nicușor Dan Numele celor care au sponsorizat cu sume importante în campania electorală a lui Nicușor Dan au fost făcute publice de actualul președinte. Printre acestea și un clujean, de etnie ucraineana, care a împrumutat echipa lui Dan, în două tranșe, corespunzătoare celor două tururi de scrutin, cu 800.000 de lei. Acum om de afaceri, el a explicat de ce s-a implicat în campania prezidentiala.        

Principiile celui de-al doilea pachet de măsuri privind reducerea deficitului bugetar au fost prezentate de premierul Ilie Bolojan. A fost un pas înaintea prezentării programului detaliat care va avea loc la sfârșitul acestei luni. Nu îmi aduc aminte să fi auzit în ultimii 30 de ani un mesaj atât de tranșant precum cel transmis la sfârșitul săptămânii trecute de premierul Ilie Bolojan. Mai mult ca sigur că premierul a pus „pe jar” o mulțime de angajați din sectorul public o dată cu prezentarea celui de-al doilea pachet de măsuri de reducere a deficitului bugetar. Am aflat lucruri noi despre administrarea fondurilor publice. Cum ar fi de exemplu faptul că în ultimii cinci ani bugetul Casei Naționale de Sănătate a crescut cu aproape 60%, până la 77 miliarde de lei, anul acesta. Ceea ce nu înseamnă că serviciile medicale publice s-au îmbunătățit în aceeași măsură, în continuare fiind plăți întârziate și o lipsă de medicamente și materiale în multe spitale. De asemenea, Ilie Bolojan a exemplificat și situația companiilor de stat. Premierul a dezvăluit că indicatorii de performanță de la firmele de stat sunt atât de lejeri încât ei sunt îndepliniți cu mare ușurință de manageri. De fapt, indicatorii de performanță sunt stabiliți doar pentru ca șefii companiilor să își poată primi salariile mari și bonusurile. Premierul a adus în discuție și subiectul reformei pensiilor speciale. Este o temă atât de mult discutată în ultimii ani încât uneori aproape că nici nu înțelegi ce se poate face pentru a schimba ceva. Ilie Bolojan a dat exemplul magistraților, domeniu în care, în multe cazuri, ieșirea la pensie se face la 48 de ani, o vârstă mult prea „fragedă”. Înțelegem că guvernul își propune să modifice vârsta de pensionare. În plus, premierul vine cu o idee simplă, care se poate aplica, și anume schimbarea legii în sensul în care nivelul pensiei să nu mai fie egal cu 80% din ultimul salariu brut (ceea ce face, în multe cazuri, ca pensia să fie mai mare decât salariul net). Modificarea sugerată de prim-ministru este ca pensia să fie egală cu 80% din salariul net. Nu pare un câștig extraordinar, dar ar fi o variantă care ar mai atenua nemulțumirile din rândul opiniei publice pe această temă. Premierul Bolojan nu atinge însă cel mai complicat subiect: al așa-numitelor pensii de serviciu, după cum sunt numite pensiile militarilor sau ale polițiștilor. Ceea ce ne arată că tema reformării sistemului de pensii speciale este departe de a fi clarificată. Cu siguranță, exemplele pe care le-a dat Ilie Bolojan cu ocazia prezentării celui de-al doilea pachet de măsuri nu sunt decât o parte din privilegiile și facilitățile pe care, de-a lungul timpului, și le-au creat funcționarii din administrația centrală și locală plus angajații din companiile de stat. Sunt două decenii de când prin legi, prin ordonanțe sau prin contracte colective de muncă, angajații la stat și-au introdus o serie întreagă de avantaje de natură salarială sau extra-salarială. În această materie, a existat o imaginație debordantă. Din al doilea pachet de măsuri de reducere a deficitului bugetar lipsește ceva. Și anume, un program de disponibilizare sau de reducere a numărului funcționarilor publici și a numărului de agenții guvernamentale. În programul de guvernare se vorbește despre comasarea sau desființarea unor agenții, precum și despre reducerea cu 20% a posturilor din administrație. Deocamdată, pachetul al doilea nu are nimic în sensul reducerii numărului de agenții guvernamentale și reducerii numărului de angajați din administrația centrală. Există doar câteva idei enunțate de premier despre administrația locală referitoare la introducerea unor standarde privind numărul de personal. În orice caz, principiile din cel la cel de-al doilea pachet de reducere a deficitului bugetar sunt, în linii generale, încurajatoare. Premierul „a detonat” câteva „mici bombe” în sectoare de care nu s-a atins nimeni în ultimii 20 de ani, precum sistemul sanitar, administrația locală sau companiile de stat. De-a lungul timpului, multe încercări de schimbare s-au lovit de diverse obstacole, cel mai important fiind principiul legal al dreptului câștigat. Va merge guvernul Bolojan până la capăt?

INTERVIEW: Kim Morgan & Lexie Tomlinson from Hic Sunt Dracones Productions on new show 'Neuro-Spice Girls' by Zac Hoffman on Radio One 91FM Dunedin

Alexandru Bălășescu. De ce sunt românii altfel. Distruge democrația AI-ul? „Pericolul nu este că mașinile ne vor lua locul. Pericolul este că prin fărâmițarea și expertizarea fiecărei bucăți a societății sau prin conceperea societății ca un model complicat, le vom da mașinilor posibilitatea de a prelua totul foarte ușor” spune antropologul Alexandru Bălășescu, invitatul acestei ediții de Vorbitorincii Leaders. Vorbim despre schimbările prin care trece lumea noastră și ne întrebăm cum a ajuns omul să fie considerat o eroare de sistem, cum tehonologia ne va aduce izbăvirea și, de fapt ce gândesc cei care generează inteligența artificială.  Ne aduce împreună și o carte Climate Change in the Age of Artificial Intelligence, care sperăm să apară tradusă și în România. Și nu este singurul titlu de carte pe care-l veți auzi în cele 2 ore de interviu. Țineți aproape un pix și o hârtie, o să auziți vorbindu-se despre multe cărți pe care credem că veți dori să le citiți. 04:28 Antropolog cu accent 09:23 București, ”orașul cablurilor” 17:46 Individualismul american, ierarhia babuinilor și succesul mișcării MAGA 22:18 Democrația contrabalansează accelerarea capitalismului 28:45 De la ac la ROMBAC, Ceaușescu voia să facă tot 37:36 Unde este inteligența artificială? 46:00 IA, rău sau bine? 01:00:10 Biserica lui Thiel - ACTS-17 01:12:07 Drepturile corporațiilor devin mai importante decât ale oamenilor 01:24:48 Măsura izbăvirii este exprimată monetar 01:36:40 Sursa schimbării climatice 01:49:20 Ce face Palantir Technologies 1:54:14 Sistemul mandarină 02:07:55 Fenomenul migrației

In hoc colloquio loquimur de libris qui sunt notissimi sed nobis non placuerunt.

Mihai Morar prezintă un fenomen: cea mai urmărită româncă pe tiktok, Andra Gogan.Cu peste 10 milioane de urmăritori pe tiktok și peste 6 milioane pe YouTube, Andra vine în studioul Fain & Simplu direct din Cartea Recordurilor. Însă ceea ce aflăm astăzi este mult peste statistică; pentru că Andra îi dezvăluie lui Mihai ce stă în spatele succesului ei, ce a sacrificat pentru asta și cât mai este dispusă să urmeze această cale.Aflată de la 5 ani în lumina scenei, în diversele ei forme, Andra a cunoscut de mică realitatea neștiuta a unor copii care devin cunoscuți în mediul online. Surprinzător pentru mulți, primii influenceri români nu au avut deloc viață ușoară la scoală, unde succesul din activitățile extrașcolare a adus în special ... bullying! Iar faptul că de asta s-au făcut vinovați și unii profesori este revoltător. O experiență pe care Andra a ales să o transforme în ceva pozitiv, inițiind o campanie anti bullying alături de Poliția Română. O inițiativă dublată însă de o realitate tristă: eroina a milioane de fetițe încă se confruntă cu agresivitate în mediul online chiar și astăzi.Și nu este singurul lucru ascuns în spatele zâmbetelor ei. Ce altceva nu a lăsat să se știe până acum, care sunt planurile ei, cât muncește pentru un reel de 15 secunde și cât câștigă... afli în podcastul de astăzi. Într-un interviu necosmetizat, needitat, sincer ca realitatea. Andra Gogan la Fain & Simplu. Cu Mihai Morar.