Podcasts about sunt

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Cătălin Striblea, Analyze That 50. Principalele subiecte politice și sociale ale zilei. Vorbim despre criza din Venezuela și importanța sa în Europa. Ce va face Trump în Groenlanda? Sunt corecte taxele lui Bolojan? AUR, semne tot mai puternice că este partid de sistem.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu declară într-un interviu la RFI că judecătorii care boicotează ședințele CCR privind pensiile magistraților ar trebui să răspundă penal. Parlamentarul vorbește de asemenea despre cea mai recentă măsură a Guvernului legată de concediile medicale: ”Este halucinant”. Emanuel Ungureanu, despre cei patru judecători propuși de PSD, care au boicotat ședințele CCR pe tema pensiilor pentru magistrați: ”Părerea mea este că cei patru judecători constituționali, acești oameni puși de PSD acolo ar trebui să răspundă penal, pentru că ceea ce comit ei cu sfidare este un abuz de putere cât se poate de clar”. Despre decizia Guvernului ca românii să nu mai aibă plătită prima zi a concediului medical: ”Mi se pare o măsură halucinantă (...). Chestiunea asta, să dai o lege, pentru că unii s-ar putea să fure, pentru că unii s-ar putea să mintă, păi, de ce avem atâtea instituții de control, care ar trebui să meargă și să verifice care concedii sunt fictive și care nu sunt?”. Despre mesajul premierului Ilie Bolojan după ultima ședință de Guvern din 2025: ”Românii au strâns cureaua, dar clientela de partid nu. Sunt cheltuieli ale statului care puteau fi reduse mult mai mult și nu s-a făcut acest lucru, întâi s-a luat de la populație și mai puțin de la privilegiați. Deci e loc de mult mai bine și era loc de mult mai bine să se ia de la clientela de partid”.

Lucrurile nu pot să continue așa la CCR, ne facem de râs în toată Europa, declară într-un interviu la RFI liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu. El îi critică pe cei patru judecători ai Curții Constituționale, numiți de PSD, care boicotează ședințele pe tema legii privind pensiile speciale pentru magistrați. Daniel Fenechiu, despre situația de la CCR legată de pensiile magistraților: ”Mi se pare de neimaginat, n-aș fi putut să-mi imaginez că se ajunge la o situație în care patru judecători, care practic nu vor să se pronunțe un anumit tip de soluție, să blocheze activitatea Curții pentru a doua oară. E o chestiune care nu are nici un suport, nici logic, nici moral”. Despre lacuna legislativă privind CCR: ”Legile sunt făcute ca să fie interpretate cu bună credință. Sunt multe legi care, gândite bine, dau consecințe proaste, pentru că oamenii în loc să le aplice în sensul bunei credințe, nu fac altceva decât să speculeze niște lucruri. Și această reglementare privind funcționarea Curții Constituționale are niște lacune”. Despre PSD: ”M-am ferit să politizez atât de mult, pentru că sincer, n-am reușit să înțeleg ce poate câștiga PSD din blocarea reformei (...). Cred că lucrurile nu pot să continue, pentru că ne putem trezi în data de 16 în aceeași situație, să ne ducem pe data de 28 și din 28 să ne ducem în februarie și ne facem de râs în toată Europa”.

Cei patru judecători constituționali care au boicotat ședințele de duminică și de luni ale Curții referitoare la pensiile magistraților și-au argumentat decizia prin faptul că Guvernul ar fi trebuit să clarifice în mod public că noul act normativ „va abroga pensiile de serviciu ale magistraților”. Cum se traduce acest lucru? Surse din CCR au explicat pentru HotNews că, de fapt, nemulțumirea este legată de procentul de 70% din ultimul salariu net, cât ar urma să fie pensia unui magistrat după intrarea în vigoare a noii legi, față de 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent (acest lucru a dus la situația, nemaiîntâlnită în Europa, ca pensiile să fie mai mari decât salariile magistraților). Cel mai probabil, cei patru judecători constituționali care au lipsit de la ședința de luni, 29 decembrie, vor cere pe 16 ianuarie o nouă amânare pentru o dată ulterioară, 28 ianuarie, spun sursele. Motivul ar fi acela că judecătorii, care doresc respingerea legii inițiate de Guvernul Bolojan, nu mai dețin majoritatea în CCR. Legea prevede că dacă trei judecători solicită amânarea unei decizii aceasta se amână, dar nu specifică de câte ori se poate face acest lucru, au mai explicat sursele HotNews: „Se poate ajunge și la Paști, cu aceste amânări, cine știe ce se mai întâmplă până atunci”. Boicot sau grevă constituțională? (Europa Liberă)  Profesorul de drept constituțional Bogdan Dima spune că legea CCR prevede sancțiuni în cazul încălcării grave a atribuțiilor de către magistrații constituționaliști, dar e de părere că intenția de a nu asigura cvorumul pentru o ședință nu se poate încadra în categoria faptelor grave. Profesorul Cristian Pîrvulescu spune chiar că legea nu ar trebui schimbată pentru a nu mai permite astfel de situații, părere la care achiesează și Dima. Mecanismele de a da voce minorității, spun cei doi, fac parte din jocul democratic. Lipsa de cvorum, abținerea, amânările sunt forme de exprimare liberă și forme de negociere. Altfel, spun cei doi, s-ar ajunge la situația ca majoritatea să decidă arbitrar fără o dezbatere reală și eficientă. Cum va ieși însă România din acest blocaj rămâne de văzut. Deși menționat constant în ultimele două zile, PSD nu a formulat un punct de vedere. Nu a formulat încă un punct de vedere nici Palatul Cotroceni. Cum e afectată România de războiul dronelor. (Deutsche Welle)  România folosește avioanele militare pentru a se apăra de dronele rusești. Pe termen scurt nu are alte soluții, deși se vorbește despre niște planuri în acest context. O analiză de Sabina Fati: ”Dronele rusești au planat liniștite deasupra spațiului autohton de cel puțin 15 ori în ultimii doi ani: au verificat capacitatea de reacție și poate chiar voința de a răspunde intruziunii lor în spațiul național. Porturile ucrainene la Dunăre, Ismail și Reni, aflate la câțiva kilometri de granița cu România, sunt ținte permanente din 2023 încoace. În toată această perioadă, însă, apărarea țării nu a avansat prea mult și frontiera estică pare să rămână vulnerabilă. Nici Germania nu stă prea bine: acum două zile aeroportul din Hanovra a fost închis aproape 15 ore, după ce mai multe drone s-au apropiat periculos de aeroport. La începutul lunii decembrie, șeful Biroului poliției federale germane, Holger Münch, a declarat că peste 1.000 de zboruri de drone suspecte au fost consemnate în Germania în acest an, iar Rusia este principala suspectă. Incidentele au avut loc în proximitatea obiectivelor militare, în zone portuare și deasupra altor infrastructuri importante. În vreme ce Marea Neagră a devenit un teren de exersare a dronelor rusești și ucrainene, România nu se grăbește să găsească soluții defensive eficiente și uită un principiu de bază: costul apărării trebuie să fie mult mai mic decât cel al atacului”. România se confruntă cu un val de cazuri de gripă (Digi24) Dr Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș” anunță că la Institutul din capitală, de exemplu, s-a dublat numărul bolnavilor care ajung la camera de gardă. Medicii se așteaptă ca în următoarele săptămâni și la începutul anului viitor situația să fie una complicată și fac apel la prevenție prin vaccinare și reguli de protecție.

Vestea că instituția care supraveghează regulile de respectare a concurenței în România va face un studiu despre piața cărnii de porc a atras atenția. Consiliul Concurenței și-a consolidat imaginea unei instituții în care există expertiză și de multe ori reprezentanții unor companii, antreprenori sau experți au făcut apel la intervenția Consiliului pentru a regla unele distorsiuni dintr-un sector economic. Desigur, un studiu realizat pe filiera de produs a cărnii de porc nu are ce să strice, mai ales că instituția a anunțat că vrea să analizeze întregul lanț, de la fermă, la abator, la procesatori și până la retail. Sunt foarte curios, însă, dacă analiza Consiliului Concurenței va aduce mai mult decât știm în acest moment. Vom vedea. Deocamdată, câteva lucruri sunt clare. Prima constatare este că, dintre produsele alimentare, carnea de porc contribuie cel mai mult la deficitul balanței comerciale, respectiv cu aproape un miliard de euro. Sunt estimări care arată că din totalul consumului de carne de porc doar o treime mai provine din România. Recent, unul dintre acționarii unui mare procesator român, Cris Tim, declara că importă carne de porc în valoare de 100 milioane de euro anual, pentru că din țară nu poate cumpăra. Situația este logică dacă ne gândim că de la identificarea primului focar de pestă porcină africană (PPA) în România, în anul 2017, și până anul acesta, estimările arată că au fost sacrificați aproximativ 1,8 milioane de porci. Practic, cifrele ne spun că România nu a putut opri niciodată în ultimii opt ani răspândirea pestei porcine africane. Nu s-a putut reduce sau eradica acest virus din două motive: situația atipică față de alte state europene a creșterii porcinelor în România și populismul politicienilor. În România, se cresc mai mulți porci în gospodăriile individuale decât în exploatațiile industriale. Ceea ce este o tradiție și un motiv de mândrie pentru unii români, duce, în condițiile existenței pestei porcine africane, la mari riscuri de răspândire. Mai mult, sunt situații în care gospodăriile populației se transformă în adevărate mini-ferme în care sunt crescuți zeci de porci. Nerespectarea normelor de biosecuritate și sanitare, foarte sensibile în cazul pestei porcine africane, și transportul animalelor pentru vânzarea lor au fost principalele cauze pentru care virusul nu a putut fi stopat, ba, dimpotrivă, chiar s-a răspândit. În același timp, decidenții politici nu au avut curajul să ia măsuri care să împiedice extinderea focarelor de pestă porcină africană. Motivul este simplu: ar fi trebuit să le impună fie respectarea unor reguli de biosecuritate stricte, fie chiar în anumite zone să interzică creșterea porcilor. Au fost câteva încercări legislative care ar fi trebuit să reglementeze situația gospodăriilor individuale, dar niciun politician și niciun partid nu le-a dus până la capăt și astfel regulile stricte nu s-au aplicat. În aceste condiții, cu 1,8 milioane de porci sacrificați în opt ani, nu este de mirare că România importă multă carne de porc. Creșterea porcilor în gospodăriile populației este un subiect atât de sensibil electoral încât niciun ministru al agriculturii și niciun șef al ANSVSA nu au îndrăznit să ia măsuri eficiente. Este adevărat că s-au derulat mai multe programe de reproducție în sectorul suin, dar rezultatele sunt încă eclipsate de prezența virusului PPA. Spre deosebire de România, Spania, cel mai mare producător de carne de porc din Uniunea Europeană, a luat măsuri rapide și hotărâte atunci când în Catalonia a apărut virusul PPA la câțiva porci mistreți. Au fost mobilizați oameni pentru a vâna mistreții, iar efectivul acestora se va reduce la jumătate, au fost închise unele drumuri critice și instituțiile sau companiile au trecut la repararea împrejmuirilor care au rolul de a bloca apropierea porcilor mistreți de zonele locuite. Este o mobilizare pe care în România nu am văzut-o niciodată. De aceea, studiul Consiliului Concurenței nu strică, dar analizele industriei cărnii de porc ar trebui făcute de alte instituții, care apoi să ia și decizii.

Dacă vrem să-L vedem pe Împărat în frumusețea Lui, trebuie să ne comportăm în mod corespunzător. Trebuie să depășim stadiul în care eram copilăroși. Când suntem provocați, să rămânem tăcuți! Sunt vremuri în care tăcerea este elocventă.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Serviciile secrete nu i-au trimis președintelui Nicușor Dan informații despre probleme de corupție din justiție. Cum vrea el să organizeze „referendumul” (HotNews) - Daniel David, ministrul care a livrat austeritate și a aruncat școala și profesorii în cea mai mare criză de încredere (Edupedu) - Legăturile lui Ion Iliescu cu generalii din rețeaua „Corbii” racolați de Moscova. Cum a reușit URSS să-și mențină influența în Armata Română (Libertatea) 7 probleme ale Justiției de (ne)rezolvat pentru Nicușor Dan (DW) Doar 11 magistrați au avut curajul să meargă la Cotroceni și să-și spună public nemulțumirile. Întâlnirea lor cu președintele a fost transmisă direct de Președinție prin rețelele sociale. Dar, în vreme ce Nicușor Dan asculta mărturisirile procurorilor și magistraților despre cum a fost depusă justiția în mâinile unei grupări cu legături politice, Inspecția Judiciară a dat publicității un raport din care rezultă că derapajele care apar în investigația Recorder au fost deja verificate și n-ar mai fi mare lucru de făcut.  Iată câteva dintre problemele prezentate de procurori şi judecători la Cotroceni: Președinții de instanțe au prea multă putere; Modalitatea de promovare în posturi nu este obiectivă și poate afecta independența și imparțialitatea, iar meritocrația contează prea puțin; Inspecția Judiciară ar trebui desființată și ar merita regândit întreg sistemul disciplinar prin crearea unui corp național al inspectorilor pentru că „Există clar un dublu standard al Inspecției Judiciare”; Justiția nu se mai poate autoregla, cum a sugerat președintele Nicușor Dan: fiindcă cele mai importante instituții din sistemul juridic, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București,  „sunt controlate” de oameni care „au fost ajutați să ajungă acolo prin diferite mecanisme”, „toate pârghiile sunt deținute în puncte cheie din sistem”; E nevoie de schimbarea legilor justiției prin intervenția parlamentului, „dar clasa politică vrea această intervenție legislativă, care este principala beneficiară a sistemului?  Sunt greu de găsit soluții concrete câtă vreme în parlament există grupuri de interese strâns legate de magistrații aflați în fruntea instanțelor și parchetelor. Un pact politic pentru Justiție al partidelor din arcul de guvernământ ar fi un prim pas. Totuși destul de (im)posibil de pus în practică, consideră jurnalista Sabina Fati, corespondentă DW la București. Serviciile secrete nu i-au trimis președintelui Nicușor Dan informații despre probleme de corupție din justiție. Cum vrea el să organizeze „referendumul” (HotNews) Președintele Nicușor Dan vrea vot prin corespondență pentru consultarea magistraților privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au declarat surse din Administrația Prezidențială pentru HotNews, care au vorbit și despre rolul serviciilor secrete. Discuțiile de luni cu magistrații veniți la Cotroceni au avut loc nu doar cu tabăra „anti CSM”, ci și cu cea „pro CSM”, au explicat doi oameni din adminstrația prezidențială, pentru HotNews. Datorită sensibilității subiectului, aceștia au vorbit sub condiția confidențialității.  În privința „referendumului”, cum l-a numit șeful statului, se evaluează un vot prin corespondență, au precizat cele două surse din Administrația Prezidențială. Mai exact, întrebarea ar putea să fie trimisă printr-un buletin care ajunge la instanța din care fac parte magistrații, iar apoi la aceștia. Ei ar returna buletinul prin corespondență. Se discută despre un vot nenominal, neidentificabil. În această variantă, Administrația Prezidențială va trimite direct prin instanțe această consultare și nu prin Consiliul Superior al Magistraturii. Daniel David, ministrul care a livrat austeritate și a aruncat școala și profesorii în cea mai mare criză de încredere (Edupedu) După un an de ministeriat, Daniel David și-a prezentat demisia premierului Bolojan. A fost numit în guvernul Ciolacu 2 pe 23 decembrie 2024 – a ieșit din guvernul Bolojan pe 22 decembrie 2025. Un an în funcția de ministru al Educației și Cercetării, două mandate în două guverne. De 150 de zile nu mai făcuse o conferință de presă la ministerul pe care-l conducea. În primul mandat, în Guvernul Ciolacu, Daniel David a fost prezentat și s-a prezentat drept ministrul reformei bazate pe dovezi.  Profilul său academic – profesor universitar de psihologie, cercetător recunoscut internațional, fost rector al Universității Babeș-Bolyai, expert evaluator pentru instituții academice de prestigiu din SUA și Europa – i-a oferit un capital de credibilitate fără precedent pentru un ministru al Educației. Tocmai acest profil a creat așteptări uriașe în sistem. Primele fisuri au apărut prin lipsa de onestitate, scrie jurnalistul Mihai Peticilă de la Edupedu. Consiliul Fiscal a arătat că economia pe care o va face ministerul în acest an prin toate măsurile din legea Bolojan, care dau peste cap școlile, profesorii și elevii, este de 0,6% din bugetul MEC sau 0,02% din PIB. Reacția ministrului David la analiza făcută de Consiliul Fiscal, analiză obligatorie prin lege pentru Guvern: „Nu ei sunt experții. Eu vă spun câți bani mi-ar fi trebuit.” În ședința în care au fost propuse măsurile, în Coaliția de Guvernare și cu reprezentanții ministerelor, conform surselor Edupedu.ro, ministrul Daniel David a fost singurul care a ridicat mâna și și-a asumat că va lua măsurile propuse, fără să comenteze. Tot ce a decis politicul, David a aplicat fără reacție. Motivul său declarat celor din minister și din cabinet: „dacă noi aplicăm în educație primii, atunci toți vor vedea exemplul nostru și ne vor urma”. Era în iunie 2025. Până în final de noiembrie 2025, niciunul dintre colegii săi miniștri nu aplicaseră și în domeniilor lor măsuri de austeritate. Legăturile lui Ion Iliescu cu generalii din rețeaua „Corbii” racolați de Moscova. Cum a reușit URSS să-și mențină influența în Armata Română (Libertatea) După numirea în fruntea Armatei de către Ion Iliescu, generalul Nicolae Militaru a reactivat o serie de militari care fuseseră marginalizați de Ceaușescu pentru apartenența lor la serviciile secrete sovietice. Iar noua putere coagulată în jurul lui Ion Iliescu era organizată încă din anii ‘80 cu sprijinul serviciilor secrete sovietice. Aceste legături cu Moscova au încetinit apropierea noastră de Occident și ne bântuie chiar și acum. Continuarea, în Libertatea.

Vicepremierul Tanczos Barna spune într-un interviu la RFI că ”Ordonanța trenuleț” pe care o are în vedere Guvernul pregătește terenul pentru legea bugetului pe 2026. Demnitarul declară pe de altă parte că unii directori de companii de stat, mai ales în domeniul feroviar, nu-și merită banii. Tanczos Barna crede de asemenea că protocolul coaliției nu poate fi renegociat acum. Tanczos Barna, despre reforme: ”Sunt în continuare, din păcate, câteva companii unde nu-și merită banii directorii, mai ales companiile din domeniul feroviar, unde sunt foarte mari pierderile, pe de o parte, iar pe partea cealaltă, sunt în continuare mari salariile directorilor (...). Au contracte care nu pot fi desfăcute”. Despre o renegociere a protocolului coaliției: ”Eu nu cred că este posibil acum. Partidele au un comportament neadecvat, nu vreau să folosesc alt termen, în Parlament, am văzut și ieri, când USR a scos cartelele de vot în momentul în care ar fi trebuit coaliția să-l apere practic pe domnul ministru Predoiu. Din punctul meu de vedere, acest comportament este de neacceptat, la fel cum a fost de neacceptat comportamentul PSD când a fost vorba de o moțiune simplă la adresa doamnei Buzoianu (...). Nu cred astăzi că se poate renegocia protocolul, nu există intenție din partea partidelor”. Despre eventuale demersuri de suspendare a președintelui Nicușor Dan, pe fondul problemelor din Justiție: ”Aberante, n-au nici o șansă. Nu se va întâmpla. Trebuie să ne uităm la cine spune, nu la ce spune și o să ne dăm seama că este doar o flacără de paie. Este imposibil, nu există nici o intenție serioasă din partea nimănui de suspendare a președintelui Nicușor Dan”.

Sunday Night Sermon

Există o preocupare reală legată de ceea ce se numește schimbarea modelului de creștere al economiei românești și, în termeni mai preciși, pentru definirea unui pachet de măsuri care să ducă la relansare și la creștere economică. Mai exact, în urmă cu câteva zile, economistul Cristian Popa a publicat o analiză intitulată „Motorul creșterii: de la consum la investiții”. Ieri, Confederația patronală „Concordia” a prezentat propunerea unui pachet de relansare și creștere economică. Există puncte comune analiza lui Cristian Popa și propunerile de la relansare ale organizației patronale? Bineînțeles, atunci când vorbim despre măsuri de sprijin pentru economie trebuie să avem în vedere și creșterea de valoare adăugată. Așadar, între cele două demersuri ar trebui să existe puncte de intersecție. Astfel, analiza lui Cristian Popa, membru în Consiliul de administrație al BNR, pleacă de la realitatea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent. Economia românească a ajuns la un deficit extern de 8,2% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Experții în economie au explicat că importurile masive finanțează prosperitatea partenerilor comerciali. Dincolo de acest dezechilibru de balanță comercială, Cristian Popa remarcă situația de pe piața internă și anume că nivelul cererii depășește cu mult oferta locală. În consecință, România nu duce lipsă de cerere, ci de capacitatea de a o acoperi cu producție internă. În aceste condiții, lucrurile par destul de simple și anume România nu are decât să crească producția autohtonă, pentru care există mult spațiu pentru vânzare, pentru a descoperi o sursă sigură de creștere economică. Cristian Popa evocă și indicatorii economici de anul trecut, adică un deficit bugetar de 9,3% din PIB și o creștere economică cu 0,9%. Restul nu este tăcere, ci sunt importuri. Schimbarea modelului economic se poate face, crede Cristian Popa, luând o pauză de la stimularea consumului (o direcție care nu este în acest moment nici realistă, nici posibilă din punct de vedere bugetar) și orientarea către investiții. Iar pentru a accelera investițiile România are deja instrumentele financiare necesare și anume fondurile europene. De exemplu, România are la dispoziție numai anul viitor fonduri europene în valoare de 5% din PIB care pot merge spre investiții. Despre bani europeni vorbește și planul de relansare al economiei prezentat de Confederația Concordia. Patronatul, în spirit pragmatic, adaugă și o serie de alte propuneri, multe dintre ele putând fi aplicate fără costuri bugetare suplimentare. Totul începe cu lucrurile știute, precum păstrarea cotei unice sau anunțarea modificărilor fiscale cu șase luni înainte de aplicare. Apoi, simplificarea administrativă, debirocratizarea și digitalizarea sunt acțiuni care ajută mediul de afaceri, dar despre care se discută de ani de zile. De exemplu, organizația patronală cere o inspecție administrativă unică, digitalizată, care să integreze controalele ITM, ANSVSA, ANPC, Mediu, într-o singură vizită la contribuabil, ceea ce ar reduce mult costurile de conformare ale companiilor. În plus, creditele fiscale și deductibilitățile pentru investițiile productive, eliminarea suprataxării sistemului bancar și în felul acesta deblocarea creditării, investițiile în sectorul IT care, spune analiza Concordia, au un efect de antrenare ridicat, în sensul că un euro investit generează 3-5 euro în PIB, sunt măsuri propuse de mediul de afaceri. După cum se poate vedea organizația patronală se concentrează pe debirocratizare și investiții. Sunt punctele comune cu analiza economistului Cristian Popa. Doar că spune Cristian Popa, capitalul trebuie să fie investit cu cap, adică să aibă un efect multiplicator semnificativ. Problema vine din administrația locală. Ieri, de exemplu, mai multe autorități locale au anunțat construcția unor stadioane. Ar trebui ca investițiile publice de la nivel local să fie prioritizate. Altfel, efectele în economie și în societate vor fi minime, banii vor fi risipiți, iar relansarea va întârzia.

„E oare limba greacă «moartă», cum spun unii, doar pentru că nu se mai vorbește azi? Sau e, de fapt, cea mai vie, pentru că din ea au rodit limbile moderne ale Occidentului? Limba greacă este fundamentul pe care s-a ridicat civilizația mare a lumii.", spune Gabriel Liiceanu despre volumul lansat la Humanitas, "Kairos. Manual de greacă veche", adaptat și tradus de Ștefan Colceriu. Kairos ne ne dovedește că greaca veche se poate învăța ca orice limbă modernă. După parcurgerea acestui manual, vom avea acces la orice text al elenismului antic. Sunt 95 de lecții împărțite în doua volume, lecții care se adresează unui public de vârste foarte variate, începând cu elevii de gimnaziu și de liceu. O metodă ușoară de învățare, aducând în paginile sale un mit, o anecdotă, o idee filozofică, noțiuni de gramatică noua. Dar cât de relevanta este astăzi vechea limbă greacă?

Liderii Uniunii Europene incearca sa ajunga astazi la o intelegere despre cum să finanţeze Ucraina urmatorii doi ani. Opţiunea preferată este utilizarea activelor ruseşti îngheţate în UE, dar care depinde de aprobarea improbabila a Belgiei. Pe agenda intalnirii este si extinderea Uniunii Europene, dar nu sunt vesti prea bune nici pentru Kiev, nici pentru Chisinau. Dezvoltam imediat.     "Franța nu semnează acordul cu țările Mercosur". Proteste violente la Bruxelles Presedintele Emmanuel Macron anunta ferm de la Bruxelles: "Franta nu semneaza acordul cu tarile Mercosur", sub presiunea agricultorilor si a unei clase politice care se opune aproape in unanimitate acordului cu blocul sud-american. Sunt proteste violente la Bruxelles, aproximativ 10.000 de fermieri au iesit in strada cu utilaje.  Economist: măsurile fiscale ale guvernului sunt luate strict politic, fără studii de impact Salariul minim va creste anul viitor, dar de la 1 iulie, nu de la 1 ianuarie, cheltuielile in administratia centrala vor fi reduse cu 10%, fara a fi afectate salariile de baza, impozitul minim pe cifra de afaceri scade la 0,5% , in timp ce parlamentarii si partidele pierd zece la suta din venituri. Economistul Adrian Negrescu spune ca masurile fiscale ale guvernului sunt luate strict politic, fara studii de impact. Companiile care produc in Romania sunt sanctionate  asa cum nu se intampla in lumea civilizata, mai atrage atentia economistul.  Legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei a fost adoptată de Parlament. Care sunt schimbările Actul normativ a fost retrimis Parlamentului de Nicușor Dan pentru reexaminare, însă obiecțiile președintelui au fost respinse, astfel că proiectul a trecut în forma în care a fost adoptat prima dată. Odată cu promulgarea legii, Parchetul General nu va mai avea nicio scuză să nu condamne în mod sistematic antisemitismul și xenofobia, spune  politologul Cristian Pîrvulescu. Ii veti asculta argumentele in 40 de minute.   

Baricade 44 Radu Naum și Cătălin Striblea intră într-o discuție fără menajamente despre tema care aprinde toate taberele: „Mai poate fi salvată România?" Discuția pornește de la investigații recente și momente-cheie din spațiul public și ajunge rapid la miezul problemelor structurale: justiția și relația ei cu politicul, frica magistraților de a ieși în față, dosare tergiversate, diferențe de tratament, reforme începute și abandonate. Sunt analizate momente-cheie din ultimii 20 de ani, de la pierderea controlului politic asupra justiției până la încercările de reformă și reculurile evidente ale sistemului. O conversație tensionată, fără lozinci și fără ocolișuri, despre un stat care pare prins între reformă și regres. Împărțim lumea în două, ca de obicei Justiția servește politicul Plecăm de la investigația Recorder și discursul lui Nicușor Dan de 1 decembrie Teama magistraților de a ieși în față Conferința de presă CAB, un proces de anii 50 Probleme și în curțile altora 2004, anul în care statul român a cedat controlul politic asupra justiției Doamnele în justiție, domnii în politică Justiție cu diferențe Mărturiile oamenilor din investigația Recoder Finalizarea dosarelor Schimbările din timpul dnei Macovei și a lui Traian Băsescu Sportul s-a întors, parțial în comunism Reorganizare în rău Sunt probleme grave, sistemice România este o țară coruptă... de sute de ani Ne întoarcem la bază, educația! Ne reîntâlnim la anul. La mulți ani!

Timișoara a fost gazda unui eveniment grandios: Gala Campionilor la automobilism. De mai mult de un deceniu în fruntea Federației Române de Automobilism Sportiv, Norris Măgeanu a reușit să strângă în orașul de pe Bega un număr impresionant de piloți, toți îmbrăcați la patru ace. Gala Campionilor la Automobilism de la Timișoara a fost un eveniment grandios la care au participat în jur de 1000 de persoane. Norris Măgeanu, șeful Federației Române de Automobilism Sportiv, a ținut să marcheze cei 11 ani din fruntea federației pe care o conduce printr-un eveniment pe măsură: Gala Campionilor. „Este Gala care marchează 20 de ani ai Federației Române de Automobilism Sportiv în România. Ne-am înființat în 2005, și este Gala care marchează 121 de ani de sport automobilistic în România”, a spus Norris Măgeanu, președintele Federației Române de Automobilism Sportiv. Evenimentul, unul grandios, a adunat peste 1000 de invitați, iar piloții s-au întrecut în ținute de Oscar. Domnii au venit îmbrăcați în costume și smoking-uri, la care și-au asortat papioane, iar doamnele în rochii elegante de seară. Îmbracat la 4 ace, unul dintre cei mai apreciați piloți de la viteză în coastă Octavian Ciovică a participat pentru a 19-a oară la o gală a Automobilismului românesc și a spus cum a fost pentru el anul competițional 2025. „Port smoking, așa cum cere codul la o gală, este o creație a celor de la Label. Mă bucur că sunt pentru al 19-lea an la o gală a Federației Române de Automobilism Sportiv” - Octavian Ciovică, pilot în Campionatul Național de Viteză în Coastă.  De ani buni, Norris Măgeanu mărturisește că se îmbracă de la același designer:  „Îmi este simplu pentru că odată ce m-am obișnuit cu modul de lucru al Adinei Buzatu, cu care colaborez și de la care iau, în general, haine, asta mă ajută să le aranjez și să le reașez fără probleme”. Pentru acest eveniment, Laura Savu, organizatoarea și fondatoarea Women Rally și cea care și-a făcut un club al femeilor iubitoare de motorsport a purtat o rochie neagră lungă extrem de elegantă. Savu a fost încântată de gala auto de la Timișoara: „Mă simt extraordinar la această gală. Este cel mai frumos eveniment al anului, organizat de Federația Română de Automobilism Sportiv, unde toată familia FRAS se întâlnește să sărbătorească rezultatele și succesele obținute în decursul anului competițional”. La marele eveniment, Emil Ghinea pilot în Campionatul Național de Viteză în Coastă a făcut furori cu... pantofii săi! Pilotul a dezvăluit cine a fost sursa sa de inspirație: “În tinerețe eu am fost fan Michael Jackson. El purta pantofi din aceștia alb cu negru. Și acum sunt fanul lui. Pentru mine, Michael Jackson rămâne un fenomen. Pantofii sunt făcuți de prietenul meu, Marian Nedelcu. La fiecare gală el îmi face încălțările”. Invitatul special al Galei de la Timișoara a fost președintele Agenției Naționale pentru Sport, Bogdan Matei, un mare iubitor al sportului pe patru roți: „Sunt la șaptea gală a Federației Române de Automobilist Sportiv. Doresc în primul rând să felicit conducerea federației și pe președinte Norris Măgeanu. Face lucruri minunate. De la an la an, Federația Română de Automobilism Sportiv crește tot mai mult”.

Vă recomandăm cu căldură să urmăriți un filmuleț scurt și adânc de sezon, în funcție de capacitatea de pătrundere a fiecăruia dintre noi - mergând de la carnal, trecând prin socio-geopolitic și terminând cu cel duhovnicesc.Sunt doar 4 minute și jumătate. Să vizionăm cu luare aminte și cu asumare.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Lumea zice că e arogant. Eu, după atâția ani, vă spun doar atât: e perfectionist. Cântă în baie ca noi toți, nu suportă făina și nisipul (mai ales pe tălpi la mare) și în telefonul meu încă poartă porecla pe care i-am pus-o din prima zi. Vă invit să-l descoperiți așa cum îl știu eu: sexos, mișto, sensibil, obsedat de ordine și cu simțul umorului. O discuție care trece de la azile la farfurii, de la plâns la mâncare la jocuri pe calculator și animale virtuale Tamagotchi. Ne vedem cu el și la FINALA MasterChef, pe 16 decembrie. Până atunci, dați play noului episod Gând la gând cu Teo. O să-l descoperiți altfel.

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Progresul nu apare dintr-un singur gest mare, ci din lucruri mici, repetate zilnic. Din decizii conștiente. Din obiceiuri care te ajută să crești — nu să stai pe loc. În episodul acesta vorbim despre 30 de direcții concrete prin care îți poți îmbunătăți viața, felul în care gândești, relația cu banii, cu timpul tău și cu tine însuți.Nu sunt teorii. Nu sunt clișee. Sunt lucruri practice.De la obiceiuri de bază cum ar fi să-ți începi ziua mai devreme, să citești, să planifici și să îți respecți obiectivele, până la acțiuni care țin de disciplină financiară, dezvoltare personală, investiții, gândire strategică și gestionarea vieții într-un mod intențional.Unele dintre idei sunt simple. Altele vor cere curaj, luciditate și, poate, renunțări.Dar toate au același scop:să te ducă mai departe decât unde ești azi.Dacă ai simțit că vrei mai mult: mai mult sens, mai multă direcție, mai mult control, mai multă claritate, atunci episodul ăsta e pentru tine.Ascultă-l cu sinceritate.Și apoi alege cel puțin un lucru pe care îl pui în practică astăzi.Progresul începe cu o decizie.Restul vine din repetiție.---Ți-a plăcut? Te rog, dă mai departe!► SUBSCRIBE!Urmărește-mă Online Aici:WebsiteLinkedINFacebookInstagramTikTok

Urmăriți un scurt și frumos material realizat de Predania Films în care părintele Pimen vorbește despre învățătura centrală a Starețului Tadei: „Cum îți sunt gândurile, așa îți este și viața.”Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ministerul Finanțelor a publicat ieri datele privind execuția bugetară, iar ministrul Alexandru Nazare a prezentat o serie de informații referitoare la buget. Întrebarea care s-a auzit tot nai des în ultimul timp a fost în ce măsură măsurile luate de guvern se simt și în cifrele bugetului de stat. Sunt date care arată că au apărut primele semne pozitive ale ajustării bugetare. Astfel, deficitul bugetar a scăzut în primele 10 luni ale anului. Nu mult, dar a scăzut. Pe primele 10 luni ale anului, deficitul a fost de 108,8 miliarde de lei, cu 550 milioane de lei mai puțin decât anul trecut. În termeni procentuali, deficitul a ajuns la 5,72% din PIB față de 6,22% din PIB, în anul 2024. Pare un pas mic, dar scăderea poate fi încurajatoare. Trebuie, însă, să remarcăm că urmează lunile cele mai grele pentru buget, respectiv noiembrie a.c. (pentru care încă nu avem datele bugetare) și decembrie a.c. Respectiv, deficitul bugetar care a avut o ușoară tendință de scădere în octombrie a.c., va urca mult de la 5,7% la 8,4% din PIB. Cu alte cuvinte, deficitul va crește în ultimele două luni ale acestui an mai mult chiar decât România și-a propus să facă reducerea deficitului în anul 2026. Cineva s-ar putea întreba dacă nu se poate bloca deficitul la actualul nivel de 5,7% din PIB, dar, desigur, nu este decât un calcul pur teoretic, pentru că în decembrie a.c. se vor plăti facturi restante, se vor transfera sume către primării sau se vor achita o parte din datoriile statului cum sunt concediile medicale sau plățile către furnizorii de energie electrică. Ministrul finanțelor a defalcat câteva date bugetare pe trimestrul 3 plus luna octombrie a.c. Este logic să decupăm ultimele patru luni, pentru că începând cu iulie a.c. se aplică măsurile de reducere a deficitului. De aceea, cheltuielile de personal au scăzut cu 1,1 miliarde de lei, o sumă mică raportată la totalul cheltuielilor cu salariile bugetare pe un an, dar care ne arată că măsurile luate (înghețarea salariilor bugetare și reducerea unor sporuri) încep să se vadă în buget. De asemenea, sumele alocate pentru investițiile publice au crescut la 96 miliarde de lei de la 88 miliarde în 2024. Guvernele de anul acesta au menținut la un nivel înalt investițiile, în pofida eforturilor de scădere a deficitului și nu au apelat la tradiționalele tăieri de cheltuieli de la investiții. Un element care trebuie remarcat este și faptul că după mult timp, investițiile din fonduri europene au fost mai mari decât cele de la bugetul național. Este o tendință pe care o așteptam de mult timp, prioritizarea proiectelor de investiții finanțate din bani europeni în fața celor realizate cu fonduri de la bugetul de stat. Guvernul păstrează un procentaj important din PIB alocat pentru investiții, dar acest lucru nu îl scutește de vechiul reproș și anume că nu se văd efectele în economie. De aceea, poate că guvernul ar trebui să facă un exercițiu de transparență și să publice de exemplu lista cu cele mai mari 100 de alocări pentru investiții din bani de la buget. Un capitol la care cheltuielile publice au crescut foarte mult este cel al dobânzilor. Ministrul finanțelor a precizat ieri că nivelul cheltuielilor cu dobânzile a fost puternic subevaluat la momentul adoptării bugetului de stat. Desigur, subevaluarea nu a fost întâmplătoare, ci a făcut parte din strategia de reducere a deficitului bugetar folosind date cosmetizate. De altfel, sumele necesare pentru plata dobânzilor pot fi destul de ușor anticipat la începutul anului, micile devieri urmând a fi corectate pe parcursul anului. Ministrul Nazare a explicat că la prima rectificare bugetară situația a fost adusă la zi. Există și calcule care arată că în termeni reali încasările din TVA de exemplu au o tendință de scădere. Este adevărat, dar micile ajustări încurajatoare nu pot fi nici ele ignorate.

Ascultați un cuvânt duhovnicesc al părintelui Spiridon Bailey care dezvăluie modul în care ateismul încearcă să submineze adevărul creștin în această epocă a martiriului.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

This week we continue our rewatch of Star Trek: The Animated Series S01E11 The Terratin Incident and S01E12 The Time Trap. We also review the first two episodes of Pluribus. Jaime pays his debt by reviewing Cats (2019). Pessimum quod fēlēs contigit post canēs.Fantastic Four: First StepsApple TV's new name now comes with a new sound | The VergeMade by hand. - Behind the creation of the new Apple TV intro.(HQ) Windows 95 Startup Sound - Brian Eno - The Microsoft SoundAlien is coming back to Earth for a second season | The VergeThe first Toy Story 5 teaser threatens the toys with a tablet | The VergeThe Super Mario Galaxy Movie | Official TrailerApple's Godzilla show Monarch is back in February | The VergeApple TV is getting MLS games at no extra cost | The VergeFallout Season Two Official Trailer | Prime VideoApollo–Soyuz - WikipediaGood Boy - Official Trailer | HD | IFC FilmsCATS - Official Trailer [HD]Stranger Things 4 | Volume 2 Trailer | NetflixMisspelling spotted in first LEGO Star Trek setThe Running Man | Official Trailer (2025 Movie) - Edgar Wright, Glen PowellEdgar Wright Put Arnold Schwarzenegger on a $100 Bill, Sent The Running Man Script to Stephen KingPluribus image from MovieStillDB.comSupport this podcast at — https://redcircle.com/spockcast-a-star-trek-discovery-picard-and-lower-decks-podcast/donationsAdvertising Inquiries: https://redcircle.com/brandsPrivacy & Opt-Out: https://redcircle.com/privacy

Sunt industrii care fac mult zgomot — și sunt industrii care doar mișcă lumea, în tăcere. Transporturile fac parte din a doua categorie.În spatele fiecărui colet care ne ajunge la ușă, al fiecărui produs din raft sau kilometru de autostradă, există o rețea uriașă de oameni, camioane, date și decizii. O lume care, până nu demult, trăia doar pe asfalt, în apă, aer sau cale ferată.Dar astăzi, asfaltul se mută în cloud. Hărțile se transformă în dashboard-uri, telefoanele în algoritmi, iar kilometrii în date.În ediția de azi vorbim despre digitalizarea transporturilor — despre cum tehnologia schimbă una dintre cele mai vechi industrii din lume și despre cum comunicarea o ajută să devină mai vizibilă, mai umană și mai eficientă.Invitatul meu este Claudia Barbu, consultant în marketing și comunicare și Managing Partner la DRIVION, agenție de marketing strategic care ajută companiile din transport și logistică să-și găsească direcția — și vocea.

Vezi toate episoadele pe ⁠⁠⁠https://hopeandhomes.ro/podcast⁠⁠⁠. Implică-te în misiunea Hope and Homes for Children accesând ⁠⁠https://hopeandhomes.ro/implica-te/ ⁠⁠Ascultă-ne și dă azi SUBSCRIBE pe:

Format ca grafician, dar activ și ca muzician, regizor de videoclipuri, designer, antreprenor cultural sau inițiator de proiecte educaționale, Cătălin Rulea aduce la RFI cel mai nou single al trupei sale, Toulouse Lautrec, „Viața la mâna a doua” . După albumele Heroes, Extraordinar, Dejun pe iarbă, X, A fost sau n-a fost și Ultratonic, procesul de creație a ajuns apocaliptic în ce-a de a șaptea fază.  „Viaţa la mâna a doua” este o piesă despre nenumăratele alegeri pe care trebuie să le facem, nevoia noastră de a schimba ceva, de a o lua de la capăt, de a renunța la tot. Despărțiri, falimente, eșecuri, îndrăgostiri, pasiuni, obsesii sau pur și simplu fomo sau escapism, toate ne caracterizează ca oameni. De câte ori nu ai vrut și tu să schimbi tot, de câte ori nu ai zis că o iei de la capăt? Viaţa este precum o lungă călătorie cu trenul. Sunt multe gări dar sunt și câteva noduri feroviare. Când se schimbă locomotiva sau trebuie să schimbi vagonul, trebuie să te asiguri că ești în locul care trebuie. Ești pregătit?” (Cătălin Rulea, Toulouse Lautrec). „Viața la mâna a doua” anunță cel de-al șaptelea album Toulouse Lautrec, single-ul urmând să fie lansat pe data de 15 noiembrie printr-un concert în club Quantic, București. Biletele sunt disponibile în rețeaua iabilet: bilete.toulouselautrec.ro. Toulouse Lautrec sunt o amintire a Micului Paris în anii 2000, sunt o fotografie alb-negru a unui cadru de film „back to the future” în care actorul folosește o cheie de 16". Toulouse Lautrec au împrumutat din personalitatea pictorului şi au răspândit-o pe undele radiourilor și pe scenele țării. Într-o epocă a prefixului „post”, Toulouse Lautrec sunt post indie-rock, post-mainstream şi post-underground. Au reușit să supraviețuiască Myspace, YouTube, Facebook, Instagram, Spotify şi acum fac față inteligenței artificiale. Ei sunt şi au rămas patru băieți care cântă la chitări şi la tobe şi se reinventează deja de 14 ani. Au 6 albume, zeci de melodii în topuri, zeci de videoclipuri, nenumărate concerte în circa 7 ţări şi şapte mări.

Pauza de Bine de azi e ultima din seria Inside Out, un calup de 4 episoade pe care am vrut neapărat să le înregistrez pentru tine spre finalul de an, dar în același timp înainte să începi să te arunci în planuri random pentru 2026.Vorbim azi despre un adevăr de care nu te poți ascunde: nu vine nimeni să te salveze. Soluția magică pe care o aștepți de undeva din exterior nu există.Și cu cât mai repede înțelegi și accepți acest lucru, cu atât mai repede îți poți construi viața și afacerea de care să îți fie drag.Să aștepți să îți pice în poală o astfel de soluție miraculoasă e un pariu costisitor pentru că te face să te simți neputincioasă,să te îndoiești de tine și pierzi și timp prețios pe care nu ți-l dă nimeni înapoi.Sunt curioasă ce simți tu că ai nevoie la finalul anului. Nu există răspuns corect sau greșit.Dacă însă nevoile tale se suprapun cu ce ți-am împărtășit în seria Inside out, te aștept la workshop-ul tradiție New Year, REAL You – sezonul 2025-2026.Poți alege între 4 date – două în decembrie și două în ianuarie, cu mențiunea că locurile sunt limitate și se ocupă repede.Îl poți ocupa pe al tău aici: https://www.cristinaotel.ro/new-year-real-you/M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoaneapropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

Mirela Nemțanu și Mihai Morar ne poartă printr-un univers necunoscut: ultimele clipe de viață.Sfârșitul este o certitudine pentru noi toți. Însă câți ne gândim la el? Ce înseamnă? Cum va veni? Ce vom simți? Sfârșitul pe această lume este, pentru majoritatea, ceva incert și îndepărtat. Însă pentru aproape 200.000 de romani anual este certitudinea palpabilă iminentă, aflată uneori, la doar câteva ore distanță. Alături de ei, peste 20.000 de copii se sting, an de an, fără să aibă ocazia să ajungă vreodată oameni mari.Sunt oamenii la care statul român a renunțat. Pentru care nu face absolut nimic, deși și ieșirea din viață este la fel de importantă ca însăși viața. De ei se ocupă doar câteva ONG uri și fundații. Care fac treaba statului. Gratis!Hospice Casa Speranței este fundația medicală care oferă acestor oameni un sfârșit demn. Îngrijire medicală celor aflați în stadiul terminal, consiliere psihologică familiilor. Oferind, în mod neașteptat... speranță.Cunoaște-i pe oamenii care au trecut deja marele prag spre care ne îndreptăm toți. Și descoperă ceea ce ei au aflat în ultimele clipe: ce contează cu adevărat în viață.Un dialog între Mirela Nemțanu și Mihai Morar despre viitorul nostru, al tuturor.La Fain & Simplu.

Salvete sodales!Hoc in episodio nostrae seriei principis cui nomen est Latinitas Animi Causa, Andreas de quinque praeceptis quae peritissimi linguae Latinae sequuntur loquor. Sunt autem plura! Ea videre vultis? Fac sciam infra!

Fără surprize la Congresul PSD de astăzi: Grindeanu candidează singur. Cum se modifică statutul partidului (Adevărul) - Fostul primar Daniel Tudorache se pregătește să intre în Top 10 inculpați de lux ajutați de Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, să scape de pedepse (Libertatea) - INTERVIU INTEGRAL Ciprian Ciucu: Mă lupt cu Băluță că nu vreau să ia PSD Bucureștiul / Categoric nu o să candidez la Cotroceni / Refacerea Bulevardului Magheru și consolidarea seismică sunt proiectele majore (G4Media) - De ce cresc de la an la an vânzările de Black Friday și cum ajung românii să cumpere lucruri de care nu au nevoie (HotNews) Fără surprize la Congresul PSD de astăzi: Grindeanu candidează singur. Cum se modifică statutul partidului (Adevărul) Partidul Social Democrat organizează astăzi un Congres pentru alegerea noii conduceri. Sorin Grindeanu, președinte interimar, urmează să fie confirmat oficial în fruntea partidului, cu puteri depline. Evenimentul marchează schimbări importante în structura internă a PSD, inclusiv alegerea unei noi echipe de conducere și modificarea statutului. Printre noutăți se numără și renunțarea oficială la eticheta de „progresist”. Noua echipă a PSD, propusă prin moțiunea lui Sorin Grindeanu, reunește membri cu notorietate, cu putere în partid, dar din zone diferite: eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, candidează pentru un post de prim-vicepreședinte al PSD. În același timp, eurodeputatul Claudiu Manda, vicepreședinte pe regiunea sud-vest, candidează pentru postul de secretar general al partidului, înlocuindu-l pe Paul Stănescu, iar deputatul Gabriel Zetea, în prezent vicepreședinte pe administrație și infrastructură, candidează pentru un post de vicepreședinte regional pentru zona de Nord-Vest. Noua echipă de conducere va cuprinde cinci prim-vicepreședinți, opt vicepreședinți regionali și 12 vicepreședinți pe diverse domenii de activitate, pe lângă secretarul general și președintele Consiliului Național și poziția de președinte. Astfel, scrie ziarul Adevărul, numărul membrilor conducerii crește de la 21 la 27.  Lupii tineri din echipa lui Sorin Grindeanu. Cine sunt greii PSD din spatele lor (Cotidianul) Tinerii din PSD care au ajuns în lumina reflectoarelor sunt crescuți la umbra greilor din PSD. Liderii cu greutate se retrag din prim-plan, dar nu renunță la frâiele puterii. În echipa lui Grindeanu nu se vor mai regăsi Paul Stănescu, Marian Neacșu, Radu Moldovan. Nici Mihai Tudose nu mai e chiar în prima linie, deși rămâne președintele Consiliului Național. Alți lideri cu vechime s-au retras mai demult. Dar asta nu înseamnă că nu influențează deciziile partidului de după cortină.  Lupii noi din PSD sunt crescuți la umbra lor, o arată evoluția carierei acestora din urmă și, în unele cazuri, declarațiile publice. Oamenii grei din PSD i-au crescut și i-au aruncat acum în jungla de la București ca să ocupe primele poziții la vârful partidului și să le ducă mai departe moștenirea.  Cine pleacă, cine vine în echipa lui Grindeanu citiți în Cotidianul. Fostul primar Daniel Tudorache se pregătește să intre în Top 10 inculpați de lux ajutați de Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, să scape de pedepse (Libertatea) Daniel Tudorache este următorul condamnat care se pregătește să își anuleze pedeapsa, după recursul în casație depus de el și ajuns la complet, din componența căruia face parte și șefa Înaltei Curți, Lia Savonea. Până acum, judecătoarea a ajutat cel puțin 10 nume grele din politică, administrație și mediul privat să scape ori să își îndulcească situația penală. Fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, condamnat pe 21 ianuarie 2025 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influență, va afla pe 17 noiembrie 2025 dacă va scăpa sau nu de pedeapsă. Libertatea prezintă în ordine cronologică descrescătoare alte 10 dosare ale unor inculpați VIP care au beneficiat de clemența judecătoarei Lia Savonea de când a ajuns la Înalta Curte. INTERVIU INTEGRAL Ciprian Ciucu: Mă lupt cu Băluță că nu vreau să ia PSD Bucureștiul / Categoric nu o să candidez la Cotroceni / Refacerea Bulevardului Magheru și consolidarea seismică sunt proiectele majore (G4Media) Ciprian Ciucu, candidatul PNL la Primăria București și primar în funcție al Sectorului 6, a declarat într-un interviu acordat lui Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă pentru G4Media. ro că principalul său rival în cursă este Daniel Băluță de la PSD. Ciucu a spus că refacerea Bulevardului Magheru și a Căii Victoriei din centrul Capitalei, descongestionarea traficului și consolidarea seismică sunt principalele sale proiecte la Primăria București. Ciucu a exclus o viitoare candidatură la Președinția României cu excepția unei situații ”excepționale” și a propus mai multe soluții pentru traficul sufocant din Capitală. De ce cresc de la an la an vânzările de Black Friday și cum ajung românii să cumpere lucruri de care nu au nevoie (HotNews) Black Friday a devenit în România un ritual anual al cumpărăturilor. Deși mulți spun că reducerile sunt o păcăleală, cifrele arată altceva: de la an la an, magazinele bat recorduri de vânzări. Fenomenul spune multe despre cum s-au schimbat românii, nu doar în obiceiurile de consum, ci și în felul în care reacționează emoțional la ideea de ofertă.  Mai multe studii au analizat de-a lungul anilor motivele psihologice, sociale și de marketing care stau la baza cumpărăturilor de Black Friday, dar și a tendinței de a achiziționa produse de care nici nu ai nevoie. Studiile, citate de HotNews, vorbesc despre cumpărarea impulsivă, despre teama de a pierde o ocazie bună, despre sentimentul de urgență și de raritate, dar și despre motive legate de pura plăcere. Suntem influențați foarte mult și de ce fac oamenii din jur, fiindcă aflăm despre prieteni care ne spun că și-au luat airfryer, espressor, aspirator robotic, geacă sau smartphone, așa că ne gândim să nu rămânem mai prejos. eMAG organizează Black Friday pe 7 noiembrie, cel mai devreme în istoria evenimentului de shopping.   

Reprezentanții a două mari bănci de investiții americane au tras un semnal de alarmă. Prezenți la un eveniment al liderilor financiari din întreaga lume, desfășurat la Hong Kong, directorii generali ai Morgan Stanley și Goldman Sachs au avertizat asupra posibilității ca piețele bursiere să înregistreze o scădere. Motivul ar fi acela al unei supraevaluări a domeniului tehnologic. Directorul Morgan Stanley a spus chiar că o scădere a prețurilor cu 10% sau 15% ar fi o corecție moderată și binevenită chiar, după ce indicii bursieri înregistrează maxime istorice. De altfel, o scădere a prețului acțiunilor este considerată chiar benefică însemnând o revenire la niveluri mai sustenabile. Nu este prima dată când analiștii atrag atenția asupra sectorului tehnologic. Cel mai des s-a făcut comparația între momentul de astăzi și bula „dot com” din anii 2000, atunci când companiile legate de internet s-au devalorizat puternic. David Solomon, CEO al Goldman Sachs, vorbește despre ciclurile de creștere, despre schimbarea traiectoriei și despre faptul că niciunul dintre bancherii de pe Wall Street nu poate vedea momentul scăderii până nu se întâmplă. În același timp, trebuie spus că recomandările sau opiniile liderilor din sectorul financiar au influențat piața, în sensul că a fost suficient ca bancherii de investiții să afirme, după o analiză a indicatorilor economici ai unei companii, că acțiunile nu sunt recomandate pentru cumpărare pentru ca prețul să scadă. Deci, în multe cazuri, prognozele managerilor de pe Wall Street ajung să fie profeții auto-împlinite. Piața americană de capital are și un așa-numit indicator al fricii care a urcat la un nivel maxim, în timp ce indicii bursieri au scăzut ușor. Bancherii văd că multiplii de evaluare ai companiilor de tehnologie (indicatori pe baza cărora se calculează valoarea unei firme) sunt întinși puternic. Este un sector supraîncălzit despre care analiștii financiari cred că se va corecta, adică prețul acțiunilor va scădea. Cu cât prețul acțiunilor companiilor de tehnologie crește, cu cât entuziasmul pentru inteligența artificială este mai mare, cu atât crește îngrijorarea în rândul directorilor din finanțele americane. În octombrie a.c., Jamie Dimon, șeful J.P. Morgan a avertizat asupra riscului unei corecții semnificative a prețurilor pe Bursa de la New York în următorii doi ani. Există multe zone de incertitudine la nivel mondial, precum tensiunile geopolitice, cheltuielile guvernamentale, deficitul, gradul de îndatorare al SUA, dar și noul val de remilitarizare la nivel global. Evident, cu această ocazie apar și o serie de specialiști care de-a lungul timpului au prezis diverse crize, precum cea financiară din anul 2008. Entuziasmul pentru inteligența artificială generativă a alimentat creșterea unor companii implicate în această industrie, precum Nvidia sau Microsoft. De exemplu, Nvidia a ajuns la o valoare de piață amețitoare, de 5.000 de miliarde de dolari. De asemenea, sunt analize care arată că nivelul cheltuielilor cu infrastructura legată de inteligența artificială va crește în următorii ani până la 2.800 miliarde de dolari. Recent, Open AI și Amazon au semnat un acord pe șapte ani pentru servicii de cloud în valoare de 38 miliarde de dolari. Ce ne arată aceste cifre? Că există o frenezie a finanțărilor pentru companii care au legătură cu noile tehnologii, fie că este vorba despre inteligență artificială, infrastructură tehnologică, microprocesoare sau cloud. Sunt investiții enorme care se vor derula în următorii ani. Întrebarea este: există riscul spargerii bulei companiilor de tehnologie? Părerile sunt împărțite, dar analiștii financiari observă că spre deosebire de anii 2000, companiile au profituri solide și operațiuni comerciale profitabile. Ceea ce le pune la adăpost de crize majore.

Președinta Maia Sandu declară la Bruxelles că este imperios necesar ca UE să găsească în următoarele luni o soluție pentru a debloca negocierile pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei. „Cel mai bun mod de a apăra pacea Europei este de a-i extinde spațiul de pace. Dacă Moldova rămâne în afara Uniunii, va continua să fie o verigă lipsă în securitatea UE și a Ucrainei, iar Rusia se va regrupa și va lovi din nou. „Cetățenii noștri trebuie să vadă, prin fapte, că ușa Europei este deschisă — și că locul Moldovei este înăuntru”, a mai declarat președinta Maia Sandu la Bruxelles. Temele ediției: - Amenințările pe online la adresa jurnaliștilor au devenit o regulă în Republica Moldova, în campaniile electorale în mod special, dar și atunci când aceștia abordează subiecte incomode sau publică investigații. Cum se poate proteja un jurnalist și ce pot face autoritățile pentru ca amenințările să nu degenereze în agresiuni fizice? Invitata Moldova Zoom de astăzi este jurnalista Mariana Rață, moderatoare a emisiunii de investigație „Cutia Neagră” la TV8. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Cine și câți sunt dușmanii aderării Republicii Moldova la UE din România? Un răspuns de la jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - La Iași, peste 200 de tineri din Republica Moldova învață de la zero, la un curs facultativ, ce înseamnă integrarea europeană. Un reportaj de Ecaterina Tanasiiciuc. - Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu ține prima ședință după învestire. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, efectuează pe 6 și 7 noiembrie o vizită oficială la Chișinău - Republica Moldova a fost marți în centrul discuțiilor la Bruxelles. - Economia moldovenească rămâne în stagnare pe fundalul provocărilor globale. Știrile zilei: Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu ține miercuri prima ședință după învestire. Unul din primele proiecte ale noului Executiv este cel de denunțare a Acordului cu Guvernul Federației Ruse privind funcționarea Centrului Cultural rus, care funcționează la Chișinău. Acordul a intrat în vigoare încă în 2001, iar acum autoritățile moldovene subliniază că, în contextul actualei situații geopolitice, continuarea funcționării Centrului Cultural rus poate fi utilizată de Federația Rusă pentru promovarea unor narative distorsionate. Noul Guvern va examina și proiectul care prevede aprobarea Acordului cu Guvernul României privind controlul coordonat pe teritoriul român, pe ambele sensuri de control, în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Cantemir (Republica Moldova) – Fălciu (România), semnat la București la 1 octombrie 2025. *** Comisia Europeană a prezentat marți raportul de extindere, o evaluare detaliată a progreselor înregistrate în ultimul an de statele candidate pentru aderarea la UE, raport care spune că Republica Moldova este țara care a înregistrat cele mai multe progrese în ultimul an, în pofida încercărilor de interferență din partea Rusiei. *** Președinta Maia Sandu declară la Bruxelles că Republica Moldova își dorește să rămână țară democratică și parte a lumii libere, statut pe care i-l poate asigura doar calitatea de membru al UE, mai ales că Rusia nu va renunța la intenția de a o deturna, chiar dacă a pierdut ultimele trei alegeri în Republica Moldova. Aflată într-o vizită de lucru la Bruxelles, Maia Sandu a participat și la o conferință dedicată subiectului extinderii Uniunii Europene, organizată de Euronews. Iar la finalul vizitei șefa statului a găzduit un eveniment dedicat Republicii Moldova, cu sute de oficiali și reprezentanți ai instituțiilor europene. Maia Sandu a declarat la eveniment că Moldova este pregătită pentru următorul pas în aderare și că Europa nu-și mai poate permite zone gri nesigure. „Cel mai bun mod de a apăra pacea Europei este de a-i extinde spațiul de pace. Dacă Moldova rămâne în afara Uniunii, va continua să fie o verigă lipsă în securitatea UE și a Ucrainei”, a declarat Maia Sandu. Rusia se va regrupa și va lovi din nou — căutând noi vulnerabilități, învățând din eșecuri, rafinându-și metodele. „Cetățenii noștri trebuie să vadă, prin fapte, că ușa Europei este deschisă — și că locul Moldovei este înăuntru”, a mai declarat președinta Maia Sandu la Bruxelles. Mai multe detalii despre discuțiile de la Bruxelles – în program. *** Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, efectuează o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 6 – 7 noiembrie. Aceasta va susține un discurs în plenul legislativului moldovean, cu ocazia constituirii noii componențe, pro-europene, a Parlamentului. Roberta Metsola se va întâlni cu oficialii moldoveni și va participa la o întâlnire cu tinerii la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Economia Republicii Moldova rămâne în stagnare pe fundalul provocărilor globale, în timp ce inflația, deși încă ridicată, urmează un trend descendent. Sunt constatările ediției de toamnă a raportului de țară a Grupului Băncii Mondiale la Chișinău. Raportul constată deteriorarea poziției externe a Republicii Moldova, dar și oportunitățile pe care procesul de integrare europeană le oferă pentru reforme și creștere economică, transmite Radio Chișinău. Banca Mondială notează că în primele nouă luni, nivelul mediu al inflației a fost de aproximativ 8%, peste ținta de 5 la sută a Băncii Naționale, din cauza prețurilor la energie, servicii și produse alimentare. Pentru acest an experții estimează o creștere economică modestă de aproape 1,5 la sută, susținută de investiții și de creșterea veniturilor populației. Deficitul bugetar ar urma să fie de aproximativ 4,4 la sută din Produsul Intern Brut (PIB), sub limita planificată. Unul din principalele obiective declarate de noul guvern de la Chișinău, condus de economistul Alexandru Munteanu, este dezvoltarea economică a Republica Moldova, puternic marcată de consecințele războiului din Ucraina.

Bucureștiul arată rău, e ca o casă cu infrastructura într-o suferință majoră, declară într-un interviu la RFI candidatul PSD la Primăria Capitalei, Daniel Băluță. Actualul primar al Sectorului 4 vorbește despre problema traficului, a trotinetelor electrice și despre implicarea președintelui Nicușor Dan în alegeri, de partea candidatului USR, Cătălin Drulă. Daniel Băluță, despre alegerile pentru Primăria Bucureștiului: ”Arată rău Capitala României. Sunt mai multe paliere. Imaginați-vă că este o casă a cărei infrastructură, rețeaua de apă, rețeaua de gaz, rețeaua de canalizare, toate acestea se găsesc într-o suferință majoră, ele sunt foarte vechi și trebuiesc înlocuite, pentru că nu mai sunt de mult, cel puțin o parte dintre ele, funcționale”. Despre Nicușor Dan: ”Să știți că și eu mă simt la fel de susținut de președintele Nicușor Dan, cum sunt convins că toți ceilalți candidați se simt și ei susținuți de președintele Nicușor Dan (...). De ce mă simt susținut? Pentru că de-a lungul timpului, relația pe care am avut-o cu PMB, când domnul Nicușor Dan era primarul Capitalei, a avut drept efect această colaborare obținerea unor rezultate notabile”. Despre Cristian Popescu Piedone: ”Domnul Cristian Popescu Piedone, ca oricare alt cetățean al României, are drept de vot, își poate exprima opțiunea de vot în modul în care își dorește. Ca atare, a afirmat public că mă votează”. Despre problema traficului: ”Unele măsuri sunt rapide, măsurile de interzicere sau de reducere a tonajului sunt unele dintre acestea, dar mai importantă este finalizarea șoselei de centură, a inelului median, a radialelor, ne interesează să schimbăm cât mai repede liniile de tramvai, ne interesează să generăm și să finalizăm cât mai repede proiectele de extindere a rețelei de metrou”. Despre trotinetele electrice: ”Aș întreba oamenii, așa cum am întrebat oamenii dacă sunt de acord sau nu să decidă în privința autorizațiilor de construire, în privința bugetelor, la fel, pe mai multe tipuri de probleme care generează aceste tipuri de dezbatere, aș genera un referendum pentru așa ceva local, este un lucru legitim și am putea să reglementăm rapid această problemă, pentru că în cele din urmă, această comunitate trebuie guvernată de oameni și trebuie să luăm deciziile pe care oamenii și le doresc”.

Cu voci critice in Congresul american si in randul unor militari de rang inalt din Statele Unite, care spun ca decizia de a retrage militari din Europa de Est nu e potrivita, seful NATO este la Bucuresti. Din Romania, America a retras 800 de militari. NATO e aici pe tot flancul estic si investeste in Romania. Când e nevoie, putem spori trupele, a transmis Mark Rutte. Ce alte mesaje au aliatii, va spunem imediat.      S-a înțeles sau nu Coaliția pe reforma administrației? Dupa ce surse politice au avansat ideea ca liderii coaliției au ajuns la un acord de principiu privind reforma administrației publice, Sorin Grindeanu a negat informatia. De ce fac iar opozitie social-democratii desi sunt la putere?  Pana cand  Sorin Grindeanu nu va fi ales lider cu puteri depline si pana cand nu vom avea un primar nou in Bucuresti, cei din coalitie  isi vor pastra abordarea, se vor face ca lucreaza, spune jurnalistul Sebastian Zachmann.  Argumentele in interviul din aceasta seara.  Sunt percheziții de amploare la mai mulți  medici din România care și-ar fi obținut fictiv diplome de rezidențiat în Republica Moldova Ar fi vorba de 12 persoane, cetateni romani si moldoveni care s-au specializat  în medicină de urgență, chirurgie plastică sau microchirurgie reconstructivă si care ar profesa la Bucuresti, Tulcea si Vrancea. Facem lumina in acest caz, mai tarziu Retailerul online Shein și-a deschis primul magazin fizic în Paris Compania a fost acuzata în mod regulat de asociațiile de mediu și de drepturile omului, care condamnă condițiile de fabricație, transportul produselor și munca subcontractanților. In Franta este confruntata și cu ancheta judiciară deschisă după vânzarea de păpuși sexuale cu aspect de copil.

Comisia parlamentară ”România fără violenţă domestică” este un laborator de soluții, declară într-un interviu la RFI președinta comisiei, Alina Gorghiu. Deputata PNL propune mai multe modificări ale legislației, în așa fel încât femeile să fie mai protejate. O discuție pe larg la RFI despre problema femicidului în România. Alina Gorghiu, despre femicid: ”Până acum, în România, ideea de femicid era tratată ca pe o situație de familie, ca pe o dramă de familie, ca pe o crimă pasională și nu ca o problemă de securitate publică în România. De astăzi, această realitate cât se poate de neplăcută are un nume”. Despre pedeapsa pentru femicid: ”Pedeapsa este cea pentru omor calificat, până la 20 de ani sau pedeapsa cu închisoarea pe viață (...). O perspectivă importantă și a comisiei pe care o conduc și introdusă în legea cu femicidul este partea de educație. Educația de gen în școli, în care vom introduce nevoia de a respecta femeia, de a-ți respecta partenera, colega, e un lucru foarte important. Noi la prevenție va trebui să lucrăm. Avem pârghii în România să protejăm victimele, cu toptanul, sunt foarte multe legi, foarte multe prevederi. Monitorizarea aplicării lor este de multe ori deficitară. Cunoașterea acestor pârghii prin care ne putem proteja nu este la nivelul pe care mi-l doresc”. Despre victimele femicidului: ”Sunt 47 de femei ucise de parteneri în România (în 2025-n.r.). Asta înseamnă de fapt femicid, asta înseamnă apogeul unui șir întreg de violențe, de control, de dominație, de constrângere psihologică. Cifrele pentru mine sunt reci. În spatele cifrelor sunt oameni”.

Aliz Kosza e unul dintre acei oameni care par să fi trecut prin toate etapele unei vieți profesionale: începuturile timide, provocările, vârfurile, schimbările de sens. Când vorbește, nu are tonul unui om care dă lecții, ci al cuiva care a văzut destule încât să nu mai fie grăbit. Cariera ei traversează aproape jumătate de secol de economie românească și spune o poveste despre adaptare, curaj și construcție. Într-o lume în care succesul e adesea măsurat prin cifre, Aliz vorbește despre oameni, despre echipe, despre procese care dau sens unei organizații.A condus companii mari - Orkla Foods România, MOL România, Fabryo Corporation - și a lucrat în peste douăzeci de industrii. A format generații de lideri, a lansat branduri care au rămas vii și, din 2012, și-a dedicat timpul mentoratului și strategiei de business. Conceptul ei, Sufletul în business, a devenit un spațiu de reflecție pentru antreprenori care vor mai mult decât creștere - vor claritate și sens. Într-un fel, e o continuare firească a ceea ce a făcut dintotdeauna: a construit. Doar că acum, în loc de fabrici și echipe, construiește perspective.Copilăria ei a avut ceva din logica unei povești simple. Spune că nu știa că e un lider, doar acționa ca unul. Organiza copiii la fotbal sau la cules de cartofi, făcea planuri și împărțea responsabilități. Era o formă de leadership instinctiv, născut din dorința de a aduce ordine și energie acolo unde ceilalți vedeau haos. Primul loc de muncă, în turism, i-a oferit un contact direct cu diversitatea lumii și i-a format reflexele profesionale: respectul pentru clienți, calmul în situații tensionate și curiozitatea față de diferențele culturale.În anii '90, a început o nouă etapă. A pornit de la poziția de merchandiser și a urcat, pas cu pas, până la funcția de CEO. Drumul ei arată că experiența practică poate fi o formă de educație în sine. Fără să fi avut un mentor, a învățat din fiecare pas și, mai târziu, a devenit ea însăși un sprijin pentru alții. Într-un fel, a făcut ceea ce psihologul Carol Dweck numește „mentalitate de creștere” - un mod de a privi greșelile nu ca pe obstacole, ci ca pe material de lucru.În acest episod, explorăm împreună teme care definesc parcursul unui lider adevărat: cum se transformă leadershipul odată cu experiența, ce înseamnă să construiești un model de business ancorat în ADN-ul propriei companii, cum trecem de la produs la brand și ce greșeli repetăm adesea ca antreprenori. Discutăm despre strategie, despre felul în care deciziile pot modela oameni și organizații, dar și despre cum se naște sensul într-o lume a cifrelor și a presiunilor.Conversația noastră nu e despre rețete. E despre reflecție, despre lucrurile care se sedimentează în timp și dau consistență unei vieți profesionale. Așa cum scria Jim Collins în Good to Great,

În acest episod din Thinking Made Visible, stau de vorbă cu Anca Ienin, farmacist naturopat, despre suplimente naturale, energie, echilibru hormonal și felul în care putem înțelege mai bine corpul nostru, dincolo de promisiunile rapide și de sfaturile găsite online.Într-o perioadă în care suplimentele par soluția pentru orice - de la oboseală și lipsă de energie până la stres și imunitate, Anca explică limpede de ce nu există o formulă universală.Fiecare organism are ritmul și nevoile lui, iar alegerea corectă pornește întotdeauna de la cunoaștere și analiză, nu de la imitație.Discuția atinge teme esențiale precum legătura dintre stres, cortizol și epuizarea suprarenalelor, relația dintre alimentație și echilibrul hormonal, dar și rolul real al suplimentelor în susținerea corpului.Anca vorbește despre importanța Magneziului și a cofactorilor săi, despre modul în care Vitamina D, C sau alte suplimente pot fi utile doar atunci când sunt administrate corect și adaptate la contextul fiecărui individ.Explică de ce automedicația, chiar și în forma ei naturală, poate destabiliza organismul și de ce este mai sănătos să privim suplimentele ca pe un sprijin, nu ca pe o soluție în sine.E un dialog fără termeni complicați, dar cu informații solide, care aduce laolaltă logica medicinei și înțelegerea profundă a corpului uman.Anca vorbește cu răbdare despre modul în care obiceiurile zilnice, somnul, alimentația și stresul influențează energia, starea mentală și hormonii și despre cum o abordare echilibrată poate transforma complet felul în care ne raportăm la sănătate.Dacă vrei să înțelegi mai bine ce se întâmplă în corpul tău atunci când ești epuizat, de ce suplimentele nu sunt întotdeauna răspunsul și cum poți să previi dezechilibrele fără extreme, episodul acesta e pentru tine:Intro (00:00)Cine este Anca Ienin (2:02)Susținător al suplimentelor naturale și al hranei vii = împotriva medicinei alopate? (5:10)Situație în care a folosit combinația dintre cele două: suplimente și medicina alopată (6:26)Care este diferența dintre a lua suplimente naturale și a lua vitamine? (12:07)Cum rescriem aceste convingeri? (16:11)Antreprenorii, creatorii, freelancerii, părinții cu copii, care lucrează 8–10 ore pe zi (18:26)Sănătatea bărbaţilor – exemplu concret (20:32)Paradoxul „Sunt de succes, dar sănătatea este pe buturgă.” (25:08)Principalele simptome ale femeilor care ajung în FEMIS (27:32)Combinarea terapiei cu partea de suplimente naturale (32:51)Adolescenţii şi suplimentele naturale (36:07)Te duci la cauză sau lucrezi doar la simptom? (38:22)Top 3 suplimente prost înțelese de majoritatea lumii (40:47)Femeile care sunt la perimenopauză sau menopauză (51:01)Consultarea medicilor înainte de a lua suplimente (54:04)Importanța prevenției în cabinetul medicului de familie (59:04)Top 3 suplimente pe care le foloseşti frecvent (59:51)Conexiunea nevăzută între suplimente şi binele pe care-l fac în corp (1:03:17)Mesaj pentru persoanele care au căutat deja soluţii şi nu au reuşit să le găsească pe cele potrivite lor (1:06:10)Outro (1:11:10)Dacă vrei să vezi și Webinarul despre care vorbim în finalul episodului, îl găseşti aici. Urmăreşte-l până la capăt, poate să-ţi aducă claritatea de care aveai nevoie.

Opinie: Ce vrea Sorin Grindeanu? Controlul Justiției? (DW) - Cu ce tinichele de coadă candidează Marcel Ciolacu la CJ Buzău: scandalul cu jeturile private Nordis, farmaciile și fotovoltaicele nepotului, afacerile protejatei, deficitul-record (G4Media) - Cum a fost construită Catedrala Națională. Interviu cu arhitectul celei mai mari catedrale ortodoxe din lume (HotNews) Bolojan: Eu pot să plec mâine. Dar să mi se spună care sunt soluţiile geniale, care corectează lucruri şi nu deranjează pe nimeni (News.ro) Premierul Ilie Bolojan afirmă că poate în orice moment să renunţe la funcţie, dar solicită să i se spună care sunt ”soluţiile geniale” prin care deficitul bugetar poate fi corectat, scrie News.ro. ”Orice partid consideră că Guvernul nu-şi face datoria are posibilitatea să depună moţiuni de cenzură şi să facă o majoritate în Parlament, în aşa fel încât, cu AUR, cu cine se poate, ca Guvernul să plece”, adaugă prim-ministrul. ”În administraţia locală din România, în majoritatea unităţilor administrative, cheltuielile de personal reprezintă între 60 şi 90%. Dacă vrei să faci ceva reduceri din total cheltuieli şi nu vrei să te atingi de personal, foarte bine, te duci la diferenţa care este foarte mică. Ce înseamnă asta? Înseamnă cheltuielile cu încălzirea şcolilor, cu iluminatul public. Asta vrem să facem? ”. Ilie Bolojan a anunţat că va ”insista şi pe partea de reduceri administrative” în administraţia centrală. Joi seară, la Antena 3, Bolojan a mai spus că declaraţiile contradictorii în interiorul coaliţiei aflate la guvernare au legătură cu încrederea oamenilor.  INTERVIU Theodor Paleologu: „E foarte plauzibilă o alianță PSD–AUR. Au foarte multe lucruri în comun” (Adevărul) Prevalența teoriilor conspirației și ascensiunea extremismului reprezintă fenomene îngrijorătoare în societatea românească contemporană, potrivit analizei lui Theodor Paleologu. În Interviurile Adevărul, fostul ministru al Culturii a abordat aceste teme, subliniind impactul lor asupra climatului politic și social. Opinie: Ce vrea Sorin Grindeanu? Controlul Justiției? (DW) Mizele conflictului din coaliția de guvernământ au legătură cu decredibilizarea premierului Ilie Bolojan, cu o restaurație similară celei din perioada Dragnea, cu bătălia pentru controlul instanțelor și parchetelor, avertizează jurnalista Sabina Fati, corespondent DW. Sorin Grindeanu are ambiții mai mari, vrea să fie ales, la Congresul din 7 noiembrie, președinte plin al PSD. Pentru a ajunge acolo, trebuie să-și protejeze oamenii mai bine decât a făcut-o în 2017 (când a adoptat Ordonanța 13, care anula infracțiunea de neglijență în serviciu, introducea pragul de 200.000 de lei pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu și anula ideea de favorizare a făptuitorului în cazul în care un membru de familie îl proteja pe un altul. Sub presiunea străzii a renunțat în final la aceste idealuri pro-corupție).  Miza e în continuare controlul asupra Justiției. Ministrul de resort, Radu Marinescu, este omul trimis de primărița Craiovei, Olguța Vasilescu, devenită una din cele mai puternice figuri din partid. Ministrul Justiției este omul cheie din guvern care îi propune președintelui întreaga elită a parchetelor: procurorul general, procurorul șef al DNA și adjuncții lui, șeful Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și adjuncții lui, plus șefii de secții. Anul viitor se fac noi propuneri. PSD vrea să controleze cât mai mult din această mare felie a magistraților, așa că încearcă să-i ajute, pentru ca, la rândul lor, să fie ajutat. Înalta Curte a făcut deja câțiva pași prietenoși spre PSD, în dosare importante, iar după respingerea legii la CCR, cei mai mulți procurori și judecători au ieșit din greva în care intraseră la sfârșitul lunii august.  Cu ce tinichele de coadă candidează Marcel Ciolacu la CJ Buzău: scandalul cu jeturile private Nordis, farmaciile și fotovoltaicele nepotului, afacerile protejatei, deficitul-record (G4Media) Marcel Ciolacu are o șansă mare să câștige în sfârșit la vot pe persoană fizică la CJ Buzău. Fostul premier PSD părea anulat politic de înfrângerea de la prezidențiale, de blatul cu George Simion, de scandalurile de corupție și de cel mai mare deficit bugetar din UE. Spre deosebire însă de colegii de coaliție Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă, Ciolacu vrea cu orice preț să revină în prim-plan. Nu am văzut până acum la fostul premier nici un gest de regret ori penitență pentru la dezastrul politic și bugetar din 2024. Doar declarații care sfidează bunul simț. Ciolacu e în pole-position la alegerile din 7 decembrie pentru că nici un alt partid important nu și-a anunțat un candidat la șefia Consiliului Județean Buzău, un județ oricum dominat copios de PSD, care are 76% din primari. În plus, el a negociat în ultimele săptămâni cu mai multe figuri relevante din județ pentru a se asigura de susținerea lor sau măcar de non-combat, potrivit informațiilor G4Media. Iar sâmbătă, Ciolacu vrea să își asigure la o mare conferință de partid sprijinul primarilor PSD din județ. VIDEO „Patriarhia a aplicat un sistem privind bugetul cu care noi nu eram obișnuiți”. Cum a fost construită Catedrala Națională. Interviu cu arhitectul celei mai mari catedrale ortodoxe din lume (HotNews) „Un manager de proiect elvețian m-a întrebat: «de ce vă trebuie o biserică atât de mare? În Elveția toate catedralele noastre sunt goale»”, povestește, într-un interviu pentru publicul HotNews, arhitectul Constantin Amâiei, cel care s-a ocupat de proiectul Catedralei Naționale. Cu câteva zile înainte de inaugurarea construcției monumentale începute în 2010, Constantin Amâiei dezvăluie detalii neștiute despre lucrările ale căror costuri se ridicau la începutul acestui an la 270 milioane de euro, potrivit Patriarhiei.   „Am avut și critici de la colegi arhitecți care spuneau că trebuia să facem o catedrală din secolul 21 cu sticlă și metal. Noi a considerat că e mai bine să fie o catedrală tradițională pentru că noi, ortodocșii, avem în mentalul colectiv o anumită formă a bisericii. Dacă o modificăm, nu o mai recunoaștem”, spune Constantin Amâiei.  Constantin Amâiei este din Bacău, membru al Ordinului Arhitecților. Este de asemenea, autorul Catedralei „Înălțarea Domnului” din Bacău. Catedrala Națională sau a „Mântuirii Neamului” va fi inaugurată în 26 octombrie, după mai bine de 15 ani de la începerea lucrărilor. La eveniment va fi prezent și Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului. De asemenea, sunt așteptați mii de credincioși din toată țara.

În ultimii ani, Chișinăul și-a modernizat strategiile de apărare, punând accent pe modernizarea unei armate rămase cam la nivelul tehnologic al Uniunii Sovietice, iar acum printre priorități sunt apărarea antiaeriană și interoperabilitatea cu armatele statelor UE, declară invitatul Moldova Zoom, secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. Acesta spune că parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă din partea unor forțe externe ostile”. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinția Maia Sandu a discutat cu opoziția privind desemnarea candidatului pentru funcția de premier. La această oră Maia Sandu se întâlnește și cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat joi seara că îl vor înainta de economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de premier. O corespondență de Valeria Vițu. - Republica Moldova și România se luptă cu femicidul, însă numai la Chișinău există o lege, atrage atenția jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Consiliul European salută progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană, iar Chișinăul anunță că este pregătit să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare – cele care țin de educație și cultură. - Se așteaptă ca președinta Maia Sandu să desemneze astăzi candidatura noului prim-ministru. - Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. - Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze, pro-ruse, care se confruntă cu un vid de ptuere. Știrile zilei: Consiliul European a salutat progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană și a reafirmat sprijinul ferm al celor 27 de state pentru integrarea europeană a țării. În concluziile adoptate joi seara la Bruxelles, liderii europeni au felicitat autoritățile de la Chișinău pentru angajamentul ferm și măsurile eficiente pentru protejarea integrității recentelor alegeri parlamentare, în pofida ingerințelor hibride ale Federației Ruse. „Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării și pentru a valorifica experiența acesteia prin lecțiile învățate”, se menționează în textul oficial al Concluziilor Consiliului European. *** Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat concluziile reuniunii de la Bruxelles, subliniind că acestea, citez, „ne dau multă încredere și sunt o recunoaștere a muncii depuse de Guvern și de societate pentru reformele în drumul spre UE”. Sprijinul celor 27 de lideri de state este un semn că ușile Uniunii Europene sunt larg deschise pentru Republica Moldova”, a declarat Cristina Gherasimov. Aceasta a mai spus că Moldova este pregătită să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare la Uniunea Europeană – capitolele 25 și 26, care țin de educație și cultură, care au fost deja aliniate la normele europene. *** Președinția Maia Sandu a discută cu liderii grupurilor parlamentare despre desemnarea noului premier. Ieri după amiaza aceasta s-a întâlnit cu opoziția, iar la această oră discuțiile continuă cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat aseară că îl vor înainta pe economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, după ședința Consiliului Politic Național al partidului. Potrivit lui Grosu, Munteanu este „un om cu profilul și experiența care se pliază pe necesitățile actuale ale Republicii Moldova, în special în ceea ce privește creșterea economică”. *** Parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă”, a declarat pentru RFI secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. La București, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat recent că România are instrumentele politice, militare și de altă natură, pentru a sprijini Moldova, și mai ales cetățenii români din Republica Moldova, în cazul unei agresiuni externe. Secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău a mai subliniat că noua strategie militară a Republicii Moldova, criticată de Rusia, schimbă filosofia de apărare a țării și mizează pe cooperarea cu România — un partener considerat „mai mult decât strategic”. *** Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. Asigurările în acest sens au fost date de ministrul în exercițiu al energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a spus că nu există riscul ca Moldova să rămână fără combustibil, nici acum, nici pe viitor. Marea majoritate a produselor petroliere sunt importate din România. *** Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze. Autonomia, cunoscută pentru orientarea sa pro-rusă, este controlată în prezent de adepți ai oligarhului fugar Ilan Șor, care a coordonat rețeaua rusească de deturnare a alegerilor din Republica Moldova. Autonomia se confruntă cu un vid de putere, după ce șefa administrației, bașkana Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru implicare în finanțarea ilegală a partidului condus de Ilan Șor. În plus, mandatul legislativului local, numit Adunarea Populară, expiră în noiembrie, iar comisia electorală a autonomiei, care ar trebui să anunțe alegeri noi, a fost dizolvată de aleșii locali acum doi ani. În aceste condiții, Chișinăul caută soluții pentru a aduce autonomia în logica statului de drept. În urma discuțiilor cu șeful Serviciului de Informații și Securitate, Adunarea Populară a Găgăuziei a anunțat crearea unui grup de lucru cu Parlamentul de la Chișinău pentru asigurarea funcționalității regiunii.

Episodul 157 din Thinking Made Visible vorbește despre relația dintre generații, felul în care adolescenții și adulții se reglează emoțional împreună și despre curajul de a rămâne prezenți atunci când e cel mai greu să o faci.Alături de Georgiana și Briseis Spătaru, am explorat cum se transformă relațiile dintre părinți și copii atunci când învățăm să ne ascultăm, să ne conținem și să privim dincolo de reacții.E un episod despre relațiile dintre generații, despre cum părinții pot învăța să fie prezenți emoțional, dar și despre procesul de reglare emoțională conștientă care începe în momentul în care nu mai vrem să avem dreptate, ci să înțelegem.Mi-a fost clar, ascultându-le, că relația dintre un adult și un adolescent nu e despre control sau perfecțiune, ci despre spațiul dintre cei doi, acel loc în care amândoi învață să se vadă, să se audă și să se respecte.Mi-a prins bine conversația aceasta pentru că mi-a reamintit că relațiile nu se construiesc din reguli, ci din oameni care rămân aproape, chiar și atunci când nu e confortabil.Am vorbit despre oglindire, umor, asertivitate și compasiune - abilitățile care pot transforma felul în care adulții se raportează la copiii lor.Despre cum, dincolo de teorii și parenting perfect, există o zonă vie, plină de nuanțe, în care părinții și adolescenții cresc împreună.E unul dintre acele episoade care te fac să te gândești la tine, nu doar la ceilalți.Să vezi ce din felul tău de a fi adult merită păstrat și ce poți așeza mai blând, ca să rămâi conectat cu adolescentul tău chiar și atunci când e greu.Dacă ești părinte, educator sau lucrezi cu tineri, musai să asculți Episodul 157 din Thinking Made Visible până la final.Intro (00:00)Bris, cine ești tu? (2:49)Cum e Georgiana ca mamă? (3:48)Ce, din mama ta, o face pentru tine un model de femeie? (4:35)Cum ai descrie-o pe adolescenta care a îndrăznit să vină în podcast cu mama ei? (5:26)Cum aduci echilibrul între plăcerea ei și riscurile la care se supune când face acest sport? (8:22)Ce face Georgiana și cum te sprijină, chiar și de la distanță? (11:21)Care crezi că sunt principalele provocări pe care le trăiesc majoritatea adolescenților astăzi? (13:08)Sunt pregătiți adulții de astăzi să conțină și să își vadă copiii așa cum au nevoie? (16:17)Trei abilități pe care adulții cu adolescenți ar fi bine să le dezvolte (18:52)Spațiul adevărului (24:45)Cum ai gândit atunci când ai dezvoltat Cursul de Relaționare Emoțională și Spirituală pentru Copii? (27:37)C.R.E.S.C. – pentru profesori și părinți (27:58)Cum i-ai descrie unui adolescent Cursul C.R.E.S.C.? (32:36)Provocări pe care le au adulții care au copii adolescenți (38:34)Ai vrea să fii implicată în discuțiile părinților sau preferi să nu știi? (44:27)Despre ce este Cursul C.R.E.S.C.? (52:54)Cum te ajută la școală sau în relațiile cu prietenii tăi? (55:32)Ce i-ai recomanda acelui adult să facă în acest moment ca să deschidă ușa spre o relație mai frumoasă cu al său copil? (1:00:28)Adultul face primul pas (1:01:14)De unde începi să construiești? (1:02:16)De ce este important C.R.E.S.C.? (1:05:44)Outro (1:09:10)

Sunt mai bine de 3 ani și jumătate de când avem un război la graniță, iar toate retrospectivele conflictului ruso-ucrainean subliniază schimbarea paradigmei tehnologice. Ca scurt exemplu, dronele, deși nu mai sunt de mult o noutate în apărare, au devenit mai ieftine, mai eficiente și mai letale.În această ediție vorbim despre un subiect care nu mai este doar pentru generalii din sălile de comandă sau pentru analiștii militari de carieră. Este un subiect care ne privește pe toți: războiul modern. Un război în care dronele zboară peste orașe sau decimează flote navale, algoritmii analizează în timp real, iar bătăliile se dau nu doar pe teren, ci și în spațiul cibernetic.Invitatul lui Marian Hurducaș este unul dintre cei mai atenți observatori ai acestei realități în schimbare – Tudor Curtifan, redactor-șef al publicației Defense România, printre puținele publicații media din România în domeniul securității și politicii externe. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București, unde a urmat și un program de masterat. Ulterior, a urnat cursuri și s-a specializat în securitate națională și relații internaționale, publicând constant informații și analize despre aceste domenii.Printre ariile sale de interes se numără integrarea noilor tehnologii în teatrele de operații, contrapropaganda și spațiul ex-sovietic.

Pe fondul protestelor anti-imigrație, a violențelor la adresa lucrătorilor străini și a accentuării mesajelor care incită la discriminare, în primul episod din podcastul Politică la minut by Recorder, Vlad și Răzvan și-au propus să răspundă concret la întrebarea „Sunt muncitorii străini o problemă reală pentru România?”Aceștia analizează temele de propagandă ale extremei drepte din România și de dincolo de granițe, demontează cele mai populare mituri despre migratorii străini și analizează motivele pentru care pare că tinerii sunt mai predispuși în a pica în plasa dezinformărilor.„Politică la minut by Recorder” e un podcast în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu îți aduc explicații clare și accesibile despre funcționarea sistemelor politice, analizează evenimente de actualitate și dezbat fenomene care ne influențează viața de zi cu zi.Vlad Adamescu și Răzvan Petri sunt licențiați în științe politice cu First Class Honours la King's College London. Vlad are un masterat în Politici Publice Europene și Internaționale de la London School of Economics and Political Science (LSE), iar Răzvan a absolvit un masterat în Politici Publice la University College London.„Politică la minut” este o inițiativă nepartizană și apolitică, fondată în 2020, dedicată explicării actualității politice românești și europene și creșterii implicării civice a tinerilor.

Analyze That 39. Cătălin Striblea a fost live cu principalele subiecte politice și sociale. Discutăm despre codul roșu și funcționarea autorităților. Coaliția aduce AUR la putere zi de zi. 100 de zile cu Bolojan. De ce s-a amânat decizia CCR privind magistrații. Cine sunt rinocerii și de ce? Nicușor Dan și dosarul Georgescu. Așteptăm opiinile și întrebările voastre. 

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Sunt tinerii de astăzi pilonii invizibili ai succesului în asigurări? Specialiștii susțin că este nevoie de o forță de muncă proaspătă într-un domeniu atât de complex și care trebuie permanent readaptat, pentru a ține pasul cu inovațiile. Ce unelte se pot utiliza pentru captarea atenției noii generații si pregătirea ei? Aflăm, însă, mai multe detalii din emisiunea ”Ora de Risc” by XPRIMM, transmisă de RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național. Invitat: Otilia PETRARIU, CEO, Consultant AA Broker

În această seară, LEADERS aduce în prim-plan o conversație pe care nu o poți trece cu vederea. Cătălin Striblea stă față în față cu Radu Burnete, consilier prezidențial, pentru un dialog în care cuvintele apasă greu și cifrele spun adevărul pe care politica l-a tot amânat. Burnete admite direct: „Nu a existat voință politică să reformăm ANAF”. O recunoaștere ce ridică întrebări mari — cât de scump plătim această lipsă de curaj? Evaziunea fiscală a trecut pragul suportabil, iar plafonarea prețului la energie a lăsat România cu o datorie de peste 30 de miliarde de lei — bani găsiți prin împrumuturi și compromisuri, dar mereu plătiți, în final, de fiecare dintre noi. Iar viitorul nu sună mai bine: un deficit de 9% împinge România spre un scenariu întunecat, unde un leu din trei cheltuiți de stat este împrumutat. Cât poate continua acest drum sau undde duce? O discuție despre economie, politică și consecințele lor asupra fiecăruia dintre noi. 00:03:00 Familia Iohannis în Sibiu 00:10:55 Sunt semnale de 2-3 ani că economia nu merge 00:15:00 Ce avem de făcut în privința energiei 00:18:30 Scăderea investițiilor 00:23:00 Situația de la ANAF 00:30:00 E o problemă politică sau a societății evaziunea fiscală? 00:33:40 Criză de colectare? 00:37:00 Taxarea cifrei de afaceri 00:40:30 O treime din banii pe care-i cheltuim sunt împrumutați 00:46:00 Mărirea TVA-ului - președinte versus prim-ministru 00:48:10 Reforma administrativă 01:01:27 Sunt mulți români cu bani 01:13:55 Ratarea unor mari momente europene 01:19:00 Problema din învățământul românesc 01:28:00 Sursele deficitului 01:33:46 Dezechilibre în interiorul administrației publice 01:37:00 Cota unică 01:53:33 Din punct de vedere economic, România este în cel mai bun moment al istoriei

Liliana Nicolae,  unul dintre cei mai buni jurnaliști de reportaje radio din România, realizează o campanie Vorbitorincii despre școala la țară. Cum arată, ce rezultate are, o mai putem îmbunătăți? Vă invităm să cunoașteți oamenii care predau la țară, dar și pe copiii de acolo. Anul trecut au fost peste 400.000 de elevi care au renunțat la școală - spun studiile Organizației Salvați Copiii. Asta înseamnă aproape 20 % din copiii cu vârsta între 7 și 17 ani. Este enorm. Peste media europeană. De fapt, aproape dublu față de media europeană.  Cine sunt copiii care dispar din sistem? Autoritățile îi numesc  “abandonați”. Adică elevi care abandonează școala. Fără să spună prea multe despre faptul că și statul, și comunitățile îi abandonează pe acești copii.  

Nicolae Lazăr. Un primar grozav de la țară.  La interviurile sub umbrela Vorbitorincii am stat de vorbă cu primarul din Hoghilag, Nicolae Lazăr, despre cum arată viața reală la sat, dincolo de știrile de la televizor sau de percepția noastră de la distanță. Am discutat despre tăieri și reorganizări în administrațiile publice, despre școlile din mediul rural și despre provocările comunităților defavorizate. Și o să ascultați un primar curajos, care spune lucrurilor pe nume. În vara asta am mers chiar acolo, ca să vedem cu ochii noștri ce înseamnă să trăiești în una dintre cele mai sărace comune din județul Sibiu. Am ascultat povești care ne-au cutremurat. Pentru mulți copii de aici, școala este singura șansă la un viitor mai bun. De aceea, am decis să ne implicăm. Fiecare donație, fiecare share, fiecare vorbă bună contează. Sunt pași mici care pot aduce o schimbare mare. O comunitate se ridică prin oamenii care aleg să creadă în ea. Donațiile se pot face către ASOCIATIA PROFESORILOR DIN HOGHILAG – cont bancar: RO63RZBR0000060028032162 sau pe pagina de Facebook Scoala Hoghilag Hai să terminăm împreună școala din Hoghilag! O comunitate se ridică prin oamenii care aleg să creadă în ea.  00:05:00 Plecare sașilor după 1989 00:07:10 Rușinea de a-ți declara etnia 00:08:10 Sărăcia de la Valchid 00:12:50 Istoria comunității 00:14:40 Bani risipiți 00:19:00 De ce e nevoie de o școala inteligentă 00:24:00  E nevoie de oameni empatici în zonele rurale 00:30:35 Mirajul căldurii din pardoseală 00:34:50 Hoghilag, tărâmul tuberozelor 00:38:50 Reformele ministrului David 00:48:50 Oamenii săraci se agață de orice speranță, fie ea și una otrăvită, dar cineva le oferă o speranță 01:06:20 Banii din fondurile UE și primăriile 01:23:27 Hai să terminăm împreună școala din Hoghilag! Mulțumim celor care au donat deja, împreună am strâns 16.000 de euro 01:24:14 Problema ajutoarelor sociale

Analyze That 34.  Cătălin Striblea a fost live despre principalele subiecte politice și sociale ale zilei. Vorbim despre pachetul doi al lui Bolojan și ce-l mai desparte de plecarea de la guvern. De ce se taie 13 mii de oameni. Sunt aliați Bolojan și Nicușor? Îl sprijină președintele? Așteptăm opiniile și întrebările voastre.

Ce sunt, de fapt, adictiile și dependentele? Sunt alegeri greșite, lipsă de voință sau răspunsuri la o durere nevindecată? În acest episod Mind Architect, Paul Olteanu stă de vorbă cu Cristina Bâra și Diana Safta, două profesioniste cu experiență vastă în lucrul cu traumele și în vindecarea adicțiilor, pentru a înțelege mai profund ce se află în spatele comportamentelor compulsive.Explorăm cum dependențele nu sunt semne de slăbiciune, ci mecanisme de adaptare la suferință, o încercare de a face față durerii, rușinii sau lipsei de conexiune. Vorbim despre cum se diferențiază o adicție de o obișnuință sau o pasiune, despre rolul traumei din copilărie, despre rușine, recăderi și despre pașii concreți spre vindecare.Vei înțelege de ce „opusul adicției este conexiunea", care sunt cele mai frecvente mituri despre adictii, ce tipuri de suport pot ajuta – de la psihoterapie la grupuri și relații sigure – și cum putem privi cu mai multă compasiune pe noi înșine sau pe cei dragi care se confruntă cu dependente. Un episod esențial despre umanitate, suferință și puterea reconectării.Seria #DespreAdicții este parte din colaborarea cu proiectul ReConnect, o inițiativă marca Compassionate Inquiry Experience, care își propune să invite o altă perspectivă de a ne uita la ce e în spatele încercării de a face față durerii mai degrabă decât a contribui la și mai multă izolare.Dacă îți dorești să participi la evenimentul ReConnect, în perioada 18-19 octombrie, poți afla mai multe informații aici: https://ro.compassionateinquiry.com/reconnect2025 Acest episod este produs și distribuit cu susținerea Banca Transilvania. Resurse:1. How to Change Your Mind: What the New Science of Psychedelics Teaches Us About Consciousness, Dying, Addiction, Depression, and Transcendence, Michael Pollan 2. The Myth of Normal, Dr. Gabor Mate 3. Dosed (documentar)