Podcasts about prea

Iacov recunoaște că pâinea - lucrul simplu, cotidian - e darde la Dumnezeu. Nu cere lux, ci strictul necesar: hrană și îmbrăcăminte. Prea adesea mâncăm în grabă, în exces sau din plictiseală, transformând darul în ispită. Alimentația responsabilă e mai mult decât stil de viață - e act de supunere. În lume a excesului, cumpătarea e gest de credință!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

În acest episod îți spun de ce iubesc social media și cum utilizez Stories ca funcționalitate să mă conectez cu mii de oameni în fiecare zi...și să vând! Stories sunt un tool excelent de a te conecta cu audiența ta de mai multe ori pe zi, fără să dai prea mult din casă. În acest episod îți spun ce, cât, cum fac eu să fiu permanent pe Stories fără să exagerez.

A adus pe lume mii de copii, dar spune că adevărata lecție pe care a învățat-o în toți acești ani a fost să devină și psiholog pentru cuplurile care îi trec pragul. Pentru că infertilitatea nu înseamnă doar analize, proceduri și tratamente, ci și teamă, presiune, întrebări nerostite și multă suferință dusă în tăcere. Succesul unui cuplu care reușește…devine și succesul lui.“La fiecare 6 cupluri, unul se confruntă cu infertilitatea. E mult. Prea mult.” Și poate tocmai de aceea mesajul domnului Dr. Massawi este atât de important: fertilitatea nu înseamnă automat fertilizare in vitro. Înseamnă să știi unde te situezi, să înțelegi din timp ce opțiuni ai și să îți faci un plan pentru viitorul tău. La Embryos, oamenii nu vin doar pentru proceduri, ci pentru răspunsuri, echilibru și speranță. Pentru că uneori cel mai important pas nu este tratamentul, ci curajul de a afla unde te situezi și de a începe la timp.

 What does it actually take for North Carolina correctional facilities to comply with PREA? It goes far beyond policy—staff training, inmate screening, reporting systems, audits, and accountability all work together to prevent sexual violence and protect people in custody. With challenges like staffing shortages and high turnover, North Carolina facilities must turn federal rules into real, everyday safety practices. 

 How does Wyoming work to prevent sexual abuse inside correctional facilities? Through PREA standards, the state relies on staff training, inmate screening, reporting systems, and independent audits to strengthen safety and accountability. Wyoming also publishes reports and audit results, showing how transparency and oversight play a key role in protecting incarcerated individuals. 

 How do Kentucky correctional facilities work to prevent sexual violence and harassment behind bars? Under PREA guidelines, prisons and jails must follow strict standards through staff training, inmate screening, reporting systems, and ongoing audits to maintain safety. While challenges like staffing shortages and older facilities remain, Kentucky institutions are expected to treat compliance as a daily responsibility—not a one-time task. 

Masterplanul Velo, adoptat de Consiliul General al Capitalei în iulie 2025, e cel mai ambițios document de mobilitate pe bicicletă din istoria Bucureștiului: 565 km de piste până în 2035, împărțite într-o rețea primară de 150 km și una secundară de 415 km, integrate cu transportul public.  Planul include 600 de facilități de parcare pentru biciclete, 350 de stații de bike-sharing cu aproximativ 7.000 de e-bike-uri, dar și campanii educaționale pentru siguranță rutieră. Ținta declarată: 18% cotă modală pentru ciclism până în 2035 și 90% din locuitori să trăiască la cel mult 500 de metri de o pistă principală. E o veste bună, dar cu multe semne de întrebare. Rețeaua actuală de piste din București se întinde pe 56,3 km, din care doar 25,38 km sunt funcționali, întrucât restul de aproximativ 30 nu îndeplinesc standardele minime de operare. Astfel că saltul enorm va depinde de finanțare europeană prin Programul Regional București-Ilfov și, mai ales, de voința politică de a aloca spațiu stradal bicicliștilor în detrimentul mașinilor.

În acest episod din Banii Vorbesc, discut cu Radu Hanga, președintele Bursa de Valori București, despre evoluția pieței de capital din România, creșterea numărului de investitori și despre cum arată viitorul bursei românești în următorii ani. În ultimii ani, Bursa de Valori București a trecut printr-o perioadă de dezvoltare accelerată: – numărul de investitori a […] Articolul Este Bursa din Romania prea scumpa? cu Radu Hanga – Presedinte BVB S10E06 apare prima dată în Laurentiu Mihai.

Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit luni despre o cooperare sporită cu națiunile europene în domeniul nuclear. El a menționat Germania, Polonia, Grecia, Olanda, Belgia, Danemarca și Suedia. Cooperarea ar include exerciții nucleare comune și, în cele din urmă, potențiala desfășurare temporară de avioane de vânătoare franceze cu capacitate nucleară în țările aliate. Mișcarea a fost salutată de potențialii aliați, dar nu chiar toată lumea este încântată...  Este cea mai mare schimbare nucleară europeană de la Războiul Rece încoace, consideră Politico. Președintele francez a indicat amenințările din partea Rusiei și Chinei, precum și schimbarea priorităților de apărare ale SUA drept motive pentru dezvoltarea armelor atomice. Mai mulți lideri europeni au reacționat pozitiv. Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat aprobarea, confirmând pe rețeaua de socializare X „măsuri concrete înainte de sfârșitul acestui an”. Polonia, la rândul său, „se află în discuții cu Franța și un grup de aliați europeni apropiați cu privire la programul avansat de descurajare nucleară”, a declarat la rândul său premierul Donald Tusk. „Ne înarmăm împreună cu prietenii noștri, astfel încât dușmanii noștri să nu îndrăznească niciodată să ne atace”, a adăugat el. Premierul suedez Ulf Kristersson consideră că inițiativa franceză poate „contribui la consolidarea capacităților colective ale Europei”, care „de la cel de-al Doilea Război Mondial […] nu au fost niciodată mai importante”. Citeste siConflictul din Orientul Mijlociu: Franţa trimite portavionul „Charles-de-Gaulle” în Mediterană Premierul suedez a precizat însă, „că discuțiile vor avea loc «în consultare cu Statele Unite» și NATO.  Iar un purtător de cuvânt al NATO a salutat evoluțiile în domeniul descurajării nucleare franceze și a precizat pentru AFP că se așteaptă cu nerăbdare o cooperare îmbunătățită cu Parisul pe această temă. Danemarca, țară care „a încheiat un acord de cooperare cu Franța privind descurajarea nucleară”, a salutat inițiativa prin vocea prim-ministrului Mette Frederiksen, Aceasta va „complementa și în niciun caz nu va înlocui” angajamentele Danemarcei în cadrul NATO, a precizat ea. Totuși, „unele țări, precum Italia, par reticente în acest stadiu”, notează ziarul Le Parisien. Roma vede în această inițiativă o încercare a Franței de a-și impune poziția de lider în Europa”. Giorgia Meloni ”continuă să favorizeze umbrela de securitate americană”, mai observă ziarul. Și încă un detaliu punctat de Le Parisien: perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027 ridică îngrijorări la Berlin că o Franță condusă de Reuniunea Națională (RN) ar putea într-o zi să se schimbe în această chestiune”.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Urmăriți un dialog foarte elocvent în care un specialist explică modurile în care deseori părinții nu înțeleg problemele copiilor legate de dependența de jocuri video și cât de complexe sunt acestea din punct de vedere psihologic.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Cătălin Striblea, Analyze That 50. Principalele subiecte politice și sociale ale zilei. Vorbim despre criza din Venezuela și importanța sa în Europa. Ce va face Trump în Groenlanda? Sunt corecte taxele lui Bolojan? AUR, semne tot mai puternice că este partid de sistem.

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Ce se va întâmpla în anul viitor în relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite? Întrebarea este cu atât mai presantă cu cât, în strategia de securitate recent adoptată, America își propune să sprijine partidele naționaliste și de extremă dreapta din Europa. Dar există o problemă... Într-adevăr, Donald Trump a promis sprijin partidelor și mișcărilor naționaliste și de extremă dreapta din Europa, pe care el le consideră ”patriotice”. Problema este că Trump rămâne nepopular nu doar în Europa în general, dar nu se bucură de o mare susținere nici măcar în rândul simpatizanților partidelor populiste de dreapta, arată un sondaj realizat de Politico. Susținătorii partidelor populiste de dreapta, pe care administrația le-a menționat în strategia sa de securitate, îl susțin pe președintele SUA într-o măsură mai mare decât alții, dar nici măcar aceștia nu-i oferă liderului de la Casa Albă un sprijin răsunător. În Franța, printre alegătorii partidului Reuniunea Națională, mai mulți au opinii negative în ce-l privește pe Donald Trump (38%) față de 30% opinii pozitive. Și susținătorii Alternativei pentru Germania sunt divizați în privința lui Trump, 34% având o părere bună despre el și 33% negativă. În Marea Britanie, scorul între votanții formațiunii Reform UK este echilibrat, 39% opinii negative față de 38% pozitive. Noile date se constituie într-un potențial avertisment la adresa partidelor populiste de dreapta care încearcă să atragă un sprijin mai larg, apropiindu-se în același timp de Trump. În strategia sa de securitate, Donald Trump descrie Europa drept un spațiu al crizei, care se confruntă cu amenințarea dispariției. Accentuarea diviziunilor O versiune confidențială a documentului, dezvăluită de presa americană, ar afirma chiar că Donald Trump ar viza patru state pe care le-ar putea desprinde de Uniunea Europeană, dând astfel o lovitură mortală unui bloc pe care îl consideră drept un rival economic și un adversar ideologic. Acestea sunt Italia, Austria, Ungaria și Polonia. Totuși, chiar și în aceste țări, sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne puternic, așa cum arată ultimul sondaj Eurobarometru. Sprijinul pentru o Uniune Europeană mai puternică – deci, în niciun caz, desființată – se cifrează între 82% în Polonia și 86% în Austria. Așadar, o intervenție directă a lui Donald Trump și a brațului său ideologic MAGA în dezbaterile europene ar contribui mai degrabă la accentuarea diviziunilor, inclusiv în ce-i privește pe potențialii alegători ai dreptei populiste. Iar aceasta se vede cel mai clar în Franța, unde liderii extremei drepte s-au grăbit să respingă eforturile Casei Albe. Jordan Bardella, lider al Reuniunii Naționale, a respins, într-un interviu pentru The Telegraph ideea de a fi ”vasal” față de un ”frate mai mare precum Trump”. În timp ce Thierry Mariani, membru al consiliului național al partidului, a declarat pentru Politico că „Trump ne tratează ca pe o colonie - cu retorica sa, dar mai ales din punct de vedere economic și politic”.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Urmăriți un material concis și la obiect despre câteva metode pe care le putem folosi pentru a ne îmbunătăți atenția care este supusă astăzi unui asalt nemilos.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Oh, cine poate descrie vaietele care se vor auzi când, la tragerea liniei dintre timp și eternitate, Judecătorul cel neprihănit Își va ridica glasul pentru a declara: „Este prea târziu"? Multă vreme porțile cerului au fost larg deschise și mesagerii cerești au rostit invitația de a intra: „Cine vrea, să ia apa vieții fără plată".Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

This week on Red, White & Bruised, host Robin breaks down another week of chaos from the Trump administration, from potential war crimes to beefing with pop stars to gutting protections for trans prisoners.THE BIG STORY: Pete Hegseth's Boat Strike Scandal The Secretary of Defense is facing war crime allegations after reports surfaced that a second missile was fired at survivors of an initial strike on an alleged drug boat in the Caribbean. 87 people dead across 22 strikes. No evidence released. And Hegseth says he "fully supports" killing shipwrecked survivors. We dig into the Washington Post reporting, the congressional briefings, and why 75% of Americans want to see the receipts.ALSO THIS WEEK:Sabrina Carpenter vs. The White House: The administration used her song for ICE deportation propaganda. She called it "evil and disgusting." The White House called her "stupid." Also, they pissed off Franklin the Turtle. Yes, the children's character. We discuss.Trump's National Security Strategy: Great Replacement Theory is now official U.S. foreign policy. Europe is the enemy. Russia is a partner. This is fine.January 6 Pipe Bomb Arrest: They finally caught the guy. Plot twist: he's a Trump supporter who believed the Big Lie.National Parks Go MAGA: Free admission on MLK Day and Juneteenth? Gone. Free admission on Trump's birthday? You bet."Affordability" Is a Scam Now: Trump ran on lowering prices. Now he says the word "affordability" is a Democratic con job. The cognitive dissonance is breathtaking.Tennessee Special Election Results: A 13-point swing toward Democrats in a deep red district. What it means for 2026.Trump vs. Kaitlan Collins: Another day, another female journalist called "stupid and nasty."MTG's Revenge Tour: Marjorie Taylor Greene confirms Trump was "furious" about her support for releasing the Epstein files. "He said it was going to hurt people."DOJ Guts Trans Prison Protections: The administration quietly ordered inspectors to stop checking whether prisons protect trans inmates from rape. The cruelty is the point.Keywords/Tags: Trump administration, Pete Hegseth, war crimes, boat strikes, drug war, Caribbean, Sabrina Carpenter, ICE, deportation, Franklin the Turtle, National Security Strategy, Great Replacement Theory, January 6, pipe bombs, Brian Cole Jr., national parks, MLK Day, Juneteenth, Trump birthday, affordability, cost of living, inflation, Tennessee special election, Aftyn Behn, Kaitlan Collins, CNN, Marjorie Taylor Greene, MTG, Epstein files, DOJ, trans rights, LGBTQ, prison rape, PREA, political podcast, news podcast, left-leaning podcast, progressive politics, 2025 news, Trump 2025Become a supporter of this podcast: https://www.spreaker.com/podcast/we-saw-the-devil-a-true-crime-podcast--4433638/support.Website: http://www.wesawthedevil.comPatreon: http://www.patreon.com/wesawthedevilDiscord: https://discord.gg/X2qYXdB4Twitter: http://www.twitter.com/WeSawtheDevilInstagram: http://www.instagram.com/wesawthedevilpodcast.

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Dacă ne mulțumim cu doar câteva binecuvântări, ne descalificăm să primim Duhul în plinătatea Lui fără margini. Prea ușor ne mulțumim cu o mică fărâmă, deși este privilegiul nostru să așteptăm o mișcare profundă a Duhului lui Dumnezeu. Așteptând puțin, primim puțin.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Căderea pieței cripto a adus din nou în atenție riscurile pentru investitori. Prăbușirea valorii bitcoin arată volatilitatea pieței și atrage atenția asupra așa-numiților „investitori turiști” care vin și pleacă foarte repede. Este simpatic să vezi cum marii susținători ai investițiilor în criptomonede dispar fără urmă din spațiul public, acum când valoarea bitcoin tocmai a scăzut cu 30% față de vârful atins la începutul lunii octombrie a.c. Mulți dintre cei care la fiecare mică mișcare a criptomonedelor săreau imediat cu previziuni de creștere fulminantă s-au retras în aceste zile. Au rămas în schimb analiștii care încearcă să găsească tot felul de explicații pentru prăbușirea bitcoin. Cel mai distractiv este că în bunul obicei al specialiștilor în piețe financiare se vorbește despre corecție, nu despre cădere. Adică, o prăbușire de la o valoare de 126.000 de dolari pentru un bitcoin la 88.500 de dolari ar fi de fapt o corecție. Faptul că piața bitcoin a pierdut într-o lună și jumătate 1.000 miliarde de dolari din capitalizare, adică aproape 30%, nu este o cădere în gol, ci o corecție. Dincolo de termenii folosiți pentru a îndulci momentul, analiștii caută motivele scăderii valorii criptomonedelor. O variantă este legătura pe care ar putea să o aibă căderea pieței cripto cu acțiunile de pe piața Nasdaq, respectiv cu valoarea acțiunilor companiilor de tehnologie, precum Meta, Nvidia, Alphabet sau Amazon, care a crescut foarte mult din luna aprilie a.c. Unii analiști cred că scăderea bitcoin anunță o scădere a prețului acțiunilor firmelor de tehnologie, dar în ultimele săptămâni este la modă să prevestești spargerea „bulei” de inteligență artificială. Alții și-au adus aminte de resorturile care au dus la creșterea de anul acesta. A fost vorba despre sentimentul investitorilor că Rezerva Federală americană va reduce dobânzile de mai multe ori, ceea ce va elibera bani care vor fi îndreptați către activele riscante. O a doua explicație pentru creșterea la bursă a pieței cripto a fost creșterea ETF-urilor pe bitcoin. Dar, acum este vorba despre scăderea nu despre creșterea valorii criptomonedelor. Evoluția pieței a schimbat tendința. Unii investitori mai mici sau mai mari au început să piardă bani ceea ce a făcut ca nivelul vânzărilor să crească. Alții, au vândut pentru a câștiga, adică pentru a evita o evoluție defavorabilă a pieței. Pe de altă parte, investitorii de retail nu au cumpărat chiar dacă prețurile au scăzut, așa cum se întâmplă în cazul acțiunilor, semn că au considerat cotația cripto încă prea ridicată. Acum, însă, analiștii și-au amintit brusc de toate inconvenientele criptomonedelor. Adică, bitcoin a mai scăzut cu 30% în anul 2014 și chiar cu 45%, în anul 2022. Unii experți susțin că este o diferență importantă între episoadele anterioare de scădere și ceea ce se întâmplă în ultimele zile. Și anume, în 2022, a fost vorba despre o panică instalată din cauza războiului din Ucraina și a evoluțiilor geopolitice, acum, vânzările sunt făcute de cei care câștigă din creșterea prețurilor sau cum se spune în limbaj de specialitate „își marchează profitul”. Nu este nimic anormal în acest lucru, numai că volatilitatea pieței își arată colții. Analizele subliniază că piața cripto este dominată de așa-numiți „investitori turiști”, care sunt sensibili la fluctuațiile de preț. Cu alte cuvinte, în momentele complicate toate zonele gri ale pieței cripto se transformă în puncte negre, în sensul că investitorii interesați de obținerea de randamente rapide se grăbesc să vândă. În acest moment, bitcoin a avut o performanță financiară mai scăzută decât obligațiunile americane ceea ce este cu totul atipic pentru un activ promovat ca un vehicul de creștere și diversificare. Prăbușirea valorii ar putea să slăbească aura criptomonedelor. Investitorii vor înțelege pe pielea lor că parteneriatul cu bitcoin și ethereum nu este doar la câștig, ci și la pierdere. De fapt, dincolo de de explicațiile savante, lucrurile sunt mult mai simple piața cripto este supusă volatilității și escrocheriilor. Despre riscuri, adepții cripto evită să vorbească.

Premierul polonez Donald Tusk lansează un semnal de alarmă. Într-un interviu acordat publicației britanice The Sunday Times, șeful guvernului de la Varșovia atrage atenția asupra apelurilor din Europa de reconstruire a legăturilor economice cu Rusia. Semnalul lui Tusk vine după ce o instanță poloneză a respins cererea de extrădare în Germania a unui ucrainean acuzat de participare la aruncarea în aer a conductei North Stream 2. Prim-ministrul polonez Donald Tusk avertizează că sfârșitul războiului Rusiei în Ucraina ar putea duce la eforturi de reluare a legăturilor economice cu Rusia - inclusiv la repornirea controversatului gazoduct Nord Stream 2. În timp ce Europa se află în fața posibilității unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina, Tusk a descris apelurile politicienilor europeni de a reconstrui legăturile cu Moscova la sfârșitul războiului drept „un semnal de alarmă”. „Știu ce înseamnă atunci când cineva din Europa vrea să restabilească Nord Stream 2, să aibă afaceri bune cu petrolul și gazele din Rusia și așa mai departe”, a spus el. „Pentru mine, este întotdeauna ca un semnal de alarmă”, a spus Tusk într-un interviu acordat publicației The Sunday Times. Nord Stream 2, conducta  majoră care transportă gaze din Rusia în Germania prin Marea Baltică, este descrisă de critici ca o greșeală strategică și un simbol al concilierii Europei cu Moscova. Conducta a fost aruncată în aer în 2022, după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei și după un ultimatum adresat Occidentului, în care cerea retragerea NATO pe aliniamentele din 1997. Un scafandru profesionist ucrainean a fost arestat ulterior pentru presupusa sa implicare în sabotaj. „Problema cu North Stream 2 nu este că a fost aruncată în aer. Problema este că a fost construită”, a scris Tusk pe rețelele de socializare X la începutul acestei luni, amintește Politico. În interviul acordat The Sunday Times, Tusk a declarat că o hotărâre a unei instanțe poloneze care blochează o cerere de extrădare a Germaniei pentru unul dintre suspecții de sabotaj Nord Stream înseamnă că Ucraina are dreptul de a ataca ținte legate de Rusia oriunde în Europa. Liderul polonez a criticat, de asemenea, automulțumirea Europei și subestimarea constantă a amenințărilor expansioniste ale lui Putin. „Vorbim despre sfârșitul erei iluziilor în Europa – prea târziu, mă tem. Prea târziu pentru a fi bine pregătiți pentru toate amenințările, dar nu prea târziu pentru a supraviețui”, a avertizat Tusk. De asemenea, în interviu, Tusk a descris ieșirea Marii Britanii din UE drept „una dintre cele mai mari greșeli din istoria noastră [europeană comună]” – la 10 ani după încercarea eșuată a prim-ministrului britanic David Cameron de a folosi referendumul Brexit ca pârghie pentru a obține concesii de la UE. „Și astăzi cred că a devenit mult mai vizibil”, a spus Tusk. Acesta a fost puternic implicat în prima fază a negocierilor Brexit în calitate de președinte al Consiliului European la acea vreme. „Mai ales după Brexit, polonezii și-au dat seama că situația obiectivă din Marea Britanie nu este mult mai bună decât în ​​Polonia. Știu, de asemenea, că mulți încep să părăsească Marea Britanie și să-și înceapă o viață aici, în Polonia”, a spus premierul Poloniei – o țară care a beneficiat enorm de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Urmăriți un material foarte bine documentat despre o realitate care de multe ori este trecută cu vederea: discuția despre inteligența artificială ascunde mașinăria infernală care controlează viețile oamenilor deja de multe zeci de ani.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Lumea întreagă a privit imaginile cu fostul președinte francez Nicolas Sarkozy îndreptându-se către închisoarea pariziană unde are de ispășit o pedeapsă privativă de libertate de cinci ani. El a fost susținut de un mare număr de politicieni francezi de dreapta și de o parte a opiniei publice. Dar cât de corectă este această eroizare a fostului președinte francez? Annika Joeres este, din 2017, corespondenta în Franța a ziarului german Die Zeit. Ea a relatat pentru ziarul său evenimentele legate de încarcerarea fostului președinte francez. Într-o discuție cu redactorii revistei franceze Courrier International, ea și-a exprimat surprinderea față de ușurința cu care Nicolas Sarkozy a reușit să răspândească imaginea pe care și-o dorea în presa franceză. A observat o mare empatie, dar nu și față de victimele reale. Corespondenta ziarului german vorbește despre o inversare completă a rolurilor.   ”Nu mai vorbim despre consecințele actelor criminale ale dictatorului Gaddafi. Și au fost multe victime, în special cele ale atacului din 1989 comis de Gaddafi, cu care Sarkozy și locotenenții săi au făcut un pact. Acum, însă, vorbim despre cele trei pulovere pe care le ia cu el și despre cărțile pe care le-a ales pentru a se prezenta ca o figură tragică, eroică. Nu faptul că Nicolas Sarkozy și Carla Bruni fac asta șochează. Știm că el este foarte inteligent în a se pune în valoare; probabil este sfătuit de oameni care știu să comunice bine. Șocant este că multe instituții media franceze cad în această capcană. Reproduc imaginile pe care Nicolas Sarkozy vrea să ni le prezinte: eroul tragic”.   De la anunțul condamnării sale și de la încarcerarea sa, personalități de dreapta au apărut la televizor pentru a-și exprima sprijinul față de fostul președinte, remarcă reporterul revistei Courrier International.   Un aspect pe care corespondenta ziarului german îl găsește interesant. ”Mai precis, cei care au cerut întotdeauna o severitate mai mare față de infractori consideră acest lucru nedrept, acum că unul de-al lor este încarcerat. Prea multe schelete în dulap Cei care doreau ca deținuții să rămână închiși mai mult timp și ca închisorile să fie și mai dure cu deținuții erau, până la urmă, din dreapta lui Sarkozy. Este și cazul celor care sunt de partea lui Marine Le Pen. Este un pic absurd, acum ei uită complet propriile lor argumente”. Corespondenta ziarului german  acceptă că această eroizare rezultă și din statutul președintelui, care este complet diferit de cel de cancelar și care îi conferă șefului statului francez multă putere, unii spun chiar monarhică. ”Este o figură de neconceput în Germania, unde probabil acest tip de eroizare nu este posibil, în primul rând pentru că puterile cancelarului sunt mai larg împărțite decât în ​​Franța”. Întrebată dacă Nicolas Sarkozy ar putea juca în continuare un rol politic, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat, jurnalista își exprimă rezervele. ”Desigur, este dificil să spui „niciodată” în viața politică, pentru că există întotdeauna reveniri. Dar Nicolas Sarkozy are prea multe schelete în dulap. Tot acest spectacol a fost un ultim răgaz. Sarkozy va fi în închisoare, nu pe scena politică”. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Exodul 20.7 7. Să nu iei în deşert Numele Domnului Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui.

Marcu 6.1-6 Isus a plecat de acolo şi S-a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.2. Când a venit ziua Sabatului, a început să înveţe pe norod în sinagogă. Mulţi, când Îl auzeau, se mirau şi ziceau: „De unde are El aceste lucruri? Ce fel de înţelepciune este aceasta care I-a fost […]

Institutional CRE investing: A market run by allocation math – and uncertainty My podcast/YouTube guest today is Greg MacKinnon, Director of Research at the Pension Real Estate Association (PREA). PREA represents the institutional real estate community - think pension funds, sovereign wealth funds, endowments, and other fiduciaries managing hundreds of billions on behalf of millions of beneficiaries. These are the investors who typically allocate to real estate as part of their overall investment portfolios and who set the tone for how capital flows through the entire real estate market.   Greg explains how while institutional real estate remains a roughly 10% sleeve in diversified institutional portfolios, the number matters less than the mechanics behind it. When equities rally and private values fall, the real estate slice shrinks—creating a theoretical bid to “rebalance” back to target. In practice, that bid has been clogged by a fund-recycling problem: closed-end vehicles haven't been returning capital as quickly because exits have slowed, which leaves investors waiting for distributions before recommitting. Until that dam breaks more broadly, new capital formation into private real estate remains inconsistent across strategies and managers.   Office: price discovery by compulsion Institutional portfolios built in a world where office was a core holding are still working through the repricing. Unlevered office values are down on the order of ~40% from pre-COVID peaks nationally; with leverage, many positions are effectively wiped out, explaining why owners resist selling and why trades are scarce. That stasis is ending as lenders tire of “extend and pretend,” loan maturities arrive, and forced decisions accelerate. The practical question for CIOs isn't simply “hold or sell” but how fast to harvest, return, and re-underwrite risk elsewhere. Expect more office volume but much of it distress-driven rather than conviction buying.   The rate cut mirage: CRE runs on growth and the 10-year Market chatter obsesses over the next Fed move. Institutional capital takes a broader view. The cost of capital that matters for underwriting – term debt, cap-rate anchoring, discount rates – is tethered more to the 10-year Treasury than the overnight Fed funds rate. A policy cut can coexist with a higher 10-year if inflation risk re-prices, blunting any “cuts are bullish” narrative. More importantly: CRE performance tracks the real economy's breadth and durability. Historically, rising interest rates often coincide with strong growth and healthy real estate. Falling rates tend to arrive with deceleration, which is why “cuts” are not automatically good news for NOI or values. Underwrite your forward cash flows, not the headline.   Policy risk is now an underwriting line item Global capital has long treated the U.S. as the default safe harbor. That advantage compresses when macro policy feels unpredictable – tariffs one week, reversals the next, and public debate over central-bank independence. Some non-U.S. allocators have simply chosen not to live with the noise premium, shifting incremental dollars to Europe. Domestic institutions aren't exiting the U.S., but the signal is clear: political-economy volatility now shows up as a higher hurdle rate, more conditional investment committee approvals, and a stronger preference for managers who can navigate policy in both research and structuring.   Where the money is actually going Facing actuarial return targets and a cloudy macro, institutions are tilting toward “where alpha lives now”: Digital and specialized industrial: data centers; cold storage; and industrial outdoor storage (IOS) – think secured yards for heavy equipment – where supply is constrained and tenant demand is need-based. Housing adjacencies: single-family rental, manufactured housing, student housing, and seniors housing, plus targeted affordable strategies that can layer policy incentives with operating expertise. Selective core logistics and resilient multifamily: still investable but crowded; institutions need an edge in submarket selection, cost basis, or operations to meet return hurdles. Themes in common: operational complexity that deters industry tourists, local expertise that differentiates underwriting, and cash flows less correlated to the office cycle.   The portfolio is changing: from “real estate” to “real assets” Many large investors are reorganizing how they bucket risk. Instead of a hard 10% “real estate” sleeve, they're adopting either a broader real assets mandate (real estate + infrastructure + sometimes commodities) or a private markets sleeve (real estate + private credit + private equity). The goal is flexibility: tilt to where relative value is best without tripping governance wires each time. This structural shift makes it easier for a head of Real Assets to move dollars from, say, mid-risk equity in apartments to long-duration infrastructure when spreads and growth argue for it, and to rotate back when underwriting improves. It's a quiet change with large implications for which managers get funded and when.   “Institutional quality” is a culture, not a class of building Too many sponsors use “institutional quality” as shorthand for a gleaming asset. Institutions define quality as process: governance, repeatability, controls, reporting cadence, and audit-ready data, plus the discipline to say “no” when the numbers don't clear the bar. That's why a best-in-class niche specialist (e.g., Southwest self-storage or cold-chain) can attract blue-chip LPs without owning a single skyline trophy. Conversely, a sponsor with a glossy deck but ad-hoc reporting will struggle to cross the institutional threshold even in “prime” locations.   What to do now (operators and allocators) Own the 10-year, not the headline. Build your assumptions around the 10-year Treasury and the yield curve, not the Fed's short-term rate projections. Stress cash flows under slower growth. Lean into complex operations. Data centers, IOS, cold storage, seniors housing, where capability barriers protect yield. Be distribution-aware. If you're raising from institutions, understand their recycling constraints; design pacing and structures that fit their liquidity reality. Institutionalize the back office. Reporting, controls, and data pipelines are capital-raising assets. Treat them as such. Bottom line: allocations still want to be filled, but the bar is higher and the path is narrower. Those who combine operating edge with institutional process will take disproportionate share when the dam finally breaks.   n.b. Greg and I take a detailed look at what ‘institutional' real estate really means; how it's defined, structured, and operates. It's worth tuning in so you can separate fact from fiction the next time you see the term in a pitch deck.   *** In this series, I cut through the noise to examine how shifting macroeconomic forces and rising geopolitical risk are reshaping real estate investing.   With insights from economists, academics, and seasoned professionals, this show helps investors respond to market uncertainty with clarity, discipline, and a focus on downside protection.    Subscribe to my free newsletter for timely updates, insights, and tools to help you navigate today's volatile real estate landscape. You'll get: Straight talk on what happens when confidence meets correction - no hype, no spin, no fluff. Real implications of macro trends for investors and sponsors with actionable guidance. Insights from real estate professionals who've been through it all before. Visit GowerCrowd.com/subscribe Email: adam@gowercrowd.com Call: 213-761-1000

România e un s(t)at în care fură toți și nu latră nimeni sau mai bine zis nu mușcă nimeni, spune Radu Naum. De cealaltă parte, Cătălin Striblea spune că există oameni care vor să lupte cu corupția, există societate civilă care luptă cu corupția, mesajul general al acestei țări este că vrea anticorpuție. Întrebarea este cine plătește nota de plată?  Vă mulțumim că ne urmăriți și așteptăm sugestii de teme de discuții 04:30 Nicușor Dan, omul care le rezolvă pe toate 07:30 Deficitul țării poate fi considerat un act de înaltă trădare? 10:40 Să plătească vinovații 15:04 România este un stat asistat social 19:00 S-au făcut mai multe stadioane decât spitale 21:50 De ce luăm banii greu de la UE 29:17 40% mărire pentru pensii. De unde banii ăștia? 35:20 Paradis fiscal și stat social  43:59 Poate Nicușor Dan să facă România un stat cu responsabilități? 50:25 Prea multe ”incendii” de stins 56:00 România versus Polonia - nu ratați episodul din Vorbitorincii Leaders cu Răzvan Petri și Vlad Adamescu de la Politică la minut! 01:01:19 Știre tulburătoare din Franța 01:06:25 Răspunsul problemei din ediția trecută 01:08:26 Două probleme pentru această ediție

Fear of authoritarian targeting PFRs; Determined ex-PFRs can succeed remotely; Eleventh Circuit finds Alabama law overbroad; state must allow individualized review for parents’ rights; DOJ ends PREA funding, increases prison sexual abuse risks. [0:00] Intro[03:08] Could Trump Target PFRs? Exploring Fears and Reality[11:16] Navigating Parole Restrictions: Surviving Michigan's PFR Policies[18:10] Alabama’s Parenting Ban: When Rights...

This week you'll hear our chat with the author of Countering Dispossession: Reclaiming Land: A Social Movement Ethnography, the political ecologist David E Gilbert (not to be confused with the former Weather Underground prisoner in the US). For this episode, David and I speak about the book, the small community in south Sumatra, Indonesia known as Casiavera, the legacy of colonial land grabs, the people who live there and the agro-ecology of the rainforest at the base of the Arin volcano. You can find more of David's work at https://DavidEGilbert.Com Links: The Black Snake: Standing Rock, the Dakota Access Pipeline, and Environmental Justice by Katherine Wiltenburg Todrys Via Campesina: https://viacampesina.org/ Landless Workers Movement (MST): https://mst.org.br/ Sarakhat Patani Indonesia (SPI): https://spi.or.id/ Mentions of Tan Malaka in the Southeast Asian Anarchist Library (https://sea.theanarchistlibrary.org/search?query=tan+malaka ) or writings on Marxists.Org (https://www.marxists.org/archive/malaka/ ) Feed'em Freedom Foundation (Detroit): https://feedemfreedom.org/ Our interviews on the ZAD: https://thefinalstrawradio.noblogs.org/?s=zad Grassroots Indonesian Eco-movement Wahli: https://www.walhi.or.id/ Announcement May Day Happy upcoming May Day, comrades known and unknown! I hope that wherever you are and whatever you do, you're surrounded by siblings in love and struggle, you can take pleasure in the beauty of the world around you, take strength from our predecessors who share our vision of a life unencumbered by state / capital & the other anchors foisted upon our shoulders, and with the energy to create a path towards our desires Ángel Espinosa Villegas We had an interview scheduled with Ángel Espinosa Villegas, a trans masc butch dyke, formerly a 2020 uprising prisoner who was transferred to ICE detention for deportation, however the screws seem to have decided to escalate the deportation to Chile rather than let hir continue to speak to the media. Keep an eye out for upcoming interviews with Ángel, and consider checking out hir GoFundMe. At the end of this post there are some statements from Angel... Supporting The Show Hey listeners… we've had a string of early releases with more on the way coming out through our patreon for supporters at $3 or more a month, alongside other thank-you gifts. If you can kick in and help, the funds go to our online hosting, and creation of promotional materials like shirts and stickers, but MOSTLY to funding our transcription efforts. We hate to ask for money, but if you have the capacity to kick us a few bucks a month, either through the patreon or via venmo, paypal or librepay or by buying some merch from us (we have a few 3x, 4x & 5x sized tshirts in kelly green coming soon), we'd very much appreciate the support. We're hoping to make a big sticker order in the near future. If you need another motivator, the 15th anniversary of The Final Straw Radio is coming up on May 9th, 2025 and we are not above accepting birthday presents. That's 15 years of weekly audio (albeit at the beginning it was more music than talk), including 8 of which 7 of which aren't in our podcast stream (you can find some early show examples in this link _by skipping to the last page of posts on our blog). Other ways to support us include rating and reviewing us on google, apple, amazon and the other podcasting platforms, printing out and mailing our interviews into prisoners, using our audio or text as the basis for a discussion of an ongoing movement, contacting your local radio station to get us on the airwaves, and talking about us to others in person or on social media. Alright, capping this shameless plug! Angel statements: These are press statements and direct quotes that Ángel Espinosa-Villegas has provided from inside Prairieland Detention Center in Alvarado, TX, where she was held from April 1 to April 25, 2025. Ángel is currently in transfer to an undisclosed location, but has not been able to contact loved ones yet. These messages were received by loved ones on the outside throughout the past 3 weeks and she has given explicit permission to publicize these statements. “We dance a lot, draw our hopes and homes on the walls of this place any way we can. We tell stories of home, hold each other past language barriers because we all know all too well what it's like to be torn away from our families, hold onto hope, only for it to be crushed cruelly by these heartless fascist traitors. To remain utterly powerless at the mercy of the abusers of gluttonous power. People are quite literally dragged out, hogtied, by these pirates that speak of protecting democracy yet dehumanize and humiliate us without so much as a look in our eyes before ripping us apart from our newfound friends, and, more distantly, our families we have here. They rob us of the little money we have and have no paths of recovery. They tell us clean water is a privilege and not a right. That speaking to our families is a privilege. That seeing the sun is a privilege. That if we get too loud of this constant mistreatment, then we should get ready to eat mace.” “Most people here don't have the means to speak out against these human rights' violations we face every day. But I will take any and every chance to fight, to expose the way they treat us that these human traitors have normalized.” “This was supposed to never happen again. But here it is again. We need everyone demanding our freedom, to expose all the vultures robbing these vulnerable people of everything from money to merely see our families and small children. We're not even allowed to say goodbye, to hug our children goodbye. What madness is this? How is this STILL happening to us, I ask myself when I wake up. Is this country for the free? For those yearning for a safe, happy life? If this country and its people care about freedom and safety, then people should refuse to let this government and administration work a second longer until they free us ALL.” “A lot of women here are fighting their cases because they've been following protocol to obtain legal papers or asylum or were just rounded up randomly from racial profiling. One woman here lost her purse with all her money on a train and went to church to seek help. The church called ICE on her because she couldn't speak English! Another woman here was late to her job and her boss called ICE on her. Few of us have criminal records. Most were just following advice from their lawyers and continuing their appointments with ICE and USCIS to get their visa or temporary protected status or whatever it was they were doing. But because of Trump's administration they're all rounded up by ICE and deported.” “I'm feeling alright, mostly numb since being locked up is so abusive and heart wrenching. Here... It's a rollercoaster. I witness, every single day, cries of agony and anger and despair. I see people hogtied and dragged out. People being yelled at to gather their things and go into the unknown, being threatened with PREA for hugging as we say our goodbyes and well wishes. This place is much worse than prison in many ways. I hear guttural wails and sobs so many times a day. It's like being at a perpetual funeral; laying to rest this person's life, that one's dreams, the other's hope. Knowing they'll be inevitably harmed, kidnapped, sometimes disappeared or even killed when they go and we can do absolutely nothing.” “We're just hostages. Being one for so long now... I'm so hollow on the inside. I haven't dropped any tears the last year and a half. I just can't. Not even when I was sentenced. I don't know how I'll even begin to heal, but I sure as fuck ain't ever gonna stop fighting. My hope and ambition to fight... I've just been refueling his entire time being down.” “Fighting brings me solace. Helping others brings me solace, some meaningfulness, a melting of stone in my petrified heart. I spend most of my time going around and helping people as much as I can; working the tablets, giving phone calls, cooking food, doing little chores and tasks for the older, sick, or disabled ladies.“ With love & solidarity, Free All Dykes . ... . .. Featured Track: Judas Goat by Filastine from Burn It (a benefit for Green Scare defendants)

Credință, credință vie, trebuie să avem. O credință care lucrează prin dragoste și purifică sufletul. Trebuie să învățăm să aducem toate lucrurile la Domnul cu simplitate și credință fierbinte.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Join us for a profound discussion with Dr. Peter Linneman, whose 45-year career blends scholarly rigor and practical business insight, garnering accolades like the PREA's prestigious Graaskamp Award and inclusion in "100 Most Powerful People in New York Real Estate." His experience, underpinned by academic distinction at the University of Chicago and the Wharton School of Business, provides a unique perspective on the complexities of the real estate market. In this episode of Keeping It Real Estate, Dr. Linneman explores the future of multifamily properties, demographic impacts, and the chronic underproduction of single-family homes. With insights shaped by his tenure at Wharton and his extensive advisory roles, this conversation is a must-listen for anyone interested in the strategic depth of real estate investing. Keeping it Real Estate is brought to you by Granite Towers Equity Group, helping investors create passive income through multifamily real estate. To get in touch with the founders of Granite Towers, Mike Roeder and Dan Brisse, visit https://www.granitetowersequitygroup.com/contact

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

Credeam că o să fie cel mai scurt episod din istoria recentă a podcastului; în schimb ne-am dat seama că subiectul sfârșitului domniei lui Filip prezintă mai multe aspecte interesante care merită subliniate. Cred că asta o să fie cea mai interesantă temă - a căderii - o temă pe care o vom exploata constant de-acum încolo. Cum ajung domniile mari și aparent puternice să decadă? Prea multă încredere în sine? Prea multă bogăție? O împărăție prea mare? Vom vedea.

I was pleased to be joined by the illustrious Dr. Peter Linneman to get his thoughts on the economy, tariffs and the industrial real estate market!In the interview Dr. Peter Linneman shares his perspective on current events in the industrial real estate market, emphasizing the importance of cutting through the noise to focus on fundamental economic indicators such as job growth, GDP trends, and capital flows. He uses an analogy of trying to predict the Super Bowl winner 10 years from now to illustrate the futility of long-term market forecasts based on short-term events. Linneman discusses the state of various real estate sectors, noting that office spaces have bottomed out and are starting to recover, while industrial warehouses, particularly big-box facilities, have experienced overbuilding but are expected to absorb excess supply due to steady demand growth. He also addresses reshoring and manufacturing, stating it will remain limited due to higher labor costs in the U.S., and emphasizes America's economic strength due to robust capital markets and innovation. Linneman remains optimistic about the resilience and long-term strength of the U.S. economy despite ongoing challenges.About Dr. Linneman: For nearly 45 years, Dr. Peter Linneman's unique blend of scholarly rigor and practical business insight has won him accolades from around the world, including PREA's prestigious Graaskamp Award for Real Estate Research, Wharton's Zell-Lurie Real Estate Center's Lifetime Achievement Award, Realty Stock Magazine's Special Achievement Award, being named "One of the 25 Most Influential People in Real Estate" by Realtor Magazine and inclusion in The New York Observer's "100 Most Powerful People in New York Real Estate".After receiving both his Masters and Doctorate in Economics under the tutelage of Nobel Prize winners Milton Friedman, Gary Becker, George Stigler, Ted Schultz and Jim Heckman, Peter had a distinguished academic career at both The University of Chicago and the Wharton School of Business at the University of Pennsylvania. For 35 years, he was a leading member of Wharton's faculty, serving as the Albert Sussman Professor of Real Estate, Finance and Public Policy as well as the Founding Chairman of the Real Estate Department and Director of the prestigious Zell-Lurie Real Estate Center. During this time, he was co-editor of The Wharton Real Estate Review. He has published over 100 scholarly articles, eight editions of the acclaimed book Real Estate Finance and Investments: Risks and Opportunities, and the widely read Linneman Letter quarterly report. He is also the co-creator of the popular, and highly regarded, Real Estate Finance and Investment Certification course, REFAI. Most recently, he co-authored (with Dr. Michael Roizen and Albert Ratner) the best-selling book "The Great Age Reboot: Cracking the Longevity Code for a Younger Tomorrow."Peter's long and ongoing business career is highlighted by his roles as Founding Principal of Linneman Associates, LLC, a leading real estate advisory firm, and its affiliates. For more than 40 years, he has advised leading corporations and served on over 20 public and private boards, including serving as Chairman of Rockefeller Center Properties, where he led the successful restructuring and sale of Rockefeller Center in the mid-1990s.Although retired from Wharton's faculty, Dr. Linneman continues his commitment to education through his SAM Elimu educational charity for orphans and children of extreme poverty in rural Kenya. He has been married for nearly 50 years and remains an exercise enthusiast. Connect with Dr. Linneman:Website: https://www.linnemanassociates.com/LinkedIn: https://www.linkedin.com/in/peterlinneman/SAM Elimu charity: https://www.samelimucharity.org/--

Niciodată nu L-am putea obosi pe Hristos cu cererile noastre insistente. Noi nu ne bazăm pe Dumnezeu pe cât ar trebui. Să lăsăm nerostit orice cuvânt de nemulțumire!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Ce (nu) a învățat puterea după votul de la prezidențiale și cum riscă din nou PSD și PNL să arunce țara în mâinile unui extremist (Panorama) - De ce noile buletine cu cip au rămas tot la stadiul de proiect? (HotNews) - România, țara asistaților social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă (Adevărul) Boala României (SpotMedia)A trimite protestul de duminică în derizoriu ar fi o mare eroare. Pentru că el nu a fost despre Călin Georgescu, ci despre cauzele care au provocat creșterea acestuia. A fost un protest despre starea societății care se simte abandonată de conducătorii ei, notează jurnalista Ioana Ene Dogioiu.Boala cea mare este ruperea totală a legăturii de încredere dintre guvernați și guvernanți. Prea mulți nu mai văd rostul partidelor politice, nu mai pot accepta că fără ele nu există democrație, că alternativa este dictatura. Unii chiar o doresc, în timp de scandează „libertate”.Atribuie puteri dictatoriale unui soi de Mesia, întâmplător acum Călin Georgescu, care să le rezolve pe toate mult dincolo de puterile lui constituționale și legale. Ceea ce clasa politică ar trebui să înțeleagă însă este că fenomenul care stă la originea acestei stări a societății nu trece de la sine, precum răceala. Dimpotrivă, se amplifică. Și chiar dacă Georgescu ar fi cumva neutralizat, cât timp cauzele care l-au generat rămân, apariția unui înlocuitor ar fi doar o chestiune de timp.Dacă dl Ciolacu reușește să-și depășească adolescentina pasiune pentru Tik Tok, poate se gândește ce îi cer de fapt oamenii din stradă.Nu e cine știe ce mister: seriozitate, predictibilitate, respect și comunicare reală, adică de încredere. Exact ceea ce nu se întâmplă nici după alegeri măcar, dacă ne uităm la ordonanța trenuleț, dacă ne uităm la data alegerilor, dacă ne uităm la baletul în jurul candidatului comun.Poate dl Iohannis realizează până la urmă evidența că fiecare zi pe care o petrece în funcția actuală este un termen de iritare, enervează, este sfidătoare.Integral pe pagina SpotMedia. Ce (nu) a învățat puterea după votul de la prezidențiale și cum riscă din nou PSD și PNL să arunce țara în mâinile unui extremist (Panorama)„Am trecut în 2025 doar calendaristic. Din punct de vedere politic, suntem fix în 2024, mai puțin PNL-ul, care l-a schimbat pe Ciucă cu Bolojan”, remarcă, pentru Panorama, politologul Andrei Țăranu.Problema e, însă, că nimeni nu vrea să mai vorbească despre ce s-a întâmplat la scrutinul din 24 noiembrie și nimeni nu explică de ce s-au anulat alegerile: dacă a existat un culoar ilegal făcut pentru Călin Georgescu, de Rusia sau de români, cine sunt vinovații.Implicarea Rusiei în alegeri nu a fost probată nici până acum, iar noul Executiv și-a văzut de treabă. Drept urmare, odată instalat la Palatul Victoria, Guvernul Ciolacu 2 s-a grăbit să încerce să rezolve și cea mai stringentă problemă rămasă în planul doi, din cauza alegerilor: deficitul bugetar.Așa a apărut celebra ordonanță-trenuleț. Doar că și aici a repetat o parte din greșelile care i s-au imputat anul trecut, iar criticile au venit din partea mediului de afaceri.Patronatele au fost chemate la discuții, dar au aflat ulterior că Guvernul a introdus în forma finală, două zile mai târziu, mai multe măsuri care nu au fost discutate. Ordonanța de Urgență a fost aprobată pe 30 decembrie, în penultima zi a anului.Din nou, Guvernul a decis să meargă pe aceeași cale bătătorită a lipsei de comunicare și a nerespectării unui cadru predictibil, două mari condiții cerute de mediul privat, de fiecare dată când se discută despre modificări fiscale.Pe de altă parte, înghețarea pensiilor, a salariilor bugetarilor și a alocațiilor a creat nemulțumiri și-n rândul celor care au votat coaliția PSD-PNL, mai ales că li se promisese anul trecut fix contrariul. De ce noile buletine cu cip au rămas tot la stadiul de proiect? Ce „dificultăți tehnice” invocă autoritățile (HotNews)Noile cărți electronice de identitate, aflate în faza de proiect pilot încă din vara anului 2021 în județul Cluj, ar fi urmat să fie emise în toată țara din noiembrie anul trecut. Așa anunța Ministerul Afacerilor de Interne (MAI), însă nu s-a întâmplat asta. Motivul? Într-un răspuns transmis HotNews.ro, autoritățile invocă „dificultăți tehnice apărute la testele cu noul suport de stocare (cip) care va fi prezent pe noile carduri de identitate“.Ministerul de Interne spune că România nu va pierde banii europeni – 150 de milioane de euro – din PNRR, pentru că data emiterii cărților electronice de identitate nu este condiție, iar sumele „sunt raportate atât la numărul de cărți electronice de identitate emise, cât și la investițiile în infrastructura necesară pentru furnizarea serviciilor asociate cărții electronice de identitate”.„În 2025 vor fi emise minimum 3.350.000 de cărți electronice de identitate”, mai arată MAI. România, țara asistaților social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă (Adevărul)România continuă să fie o țară a asistaților social. Conform datelor prezentate la solicitarea „Adevărul” de către Ministerul Muncii, în România au fost, în 2024, nu mai puțin de 259.418 beneficiari ai venitului minim de incluziune, ce a înlocuit ajutoarele sociale.Conform informațiilor furnizate de către Ministerul Muncii în exclusivitate pentru "Adevărul”, anul trecut nu mai puțin de 14.855 beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat pur și simplu să presteze ore în folosul comunității ori să se prezinte la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă pentru a își căuta un job.În ceea ce privește topul localităților cu cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune, anul trecut pe primul loc s-a situat comuna Râmnicelu (județul Buzău), cu 876 beneficiari. Și cum comuna are 4.726 locuitori, asta înseamnă că aproape 20% dintre ei trăiesc din ajutoare sociale.Pe locul doi ca număr de beneficiari s-a situat comuna Valea Moldovei din Suceava (832), comună ce are 4.393 locuitori. Locul trei a fost ocupat de comuna Slobozia Bradului din Vrancea, cu 777 beneficiari.

La 35 de ani, Alexandru Chipciu este unul dintre cei mai reprezentativi jucători ai liderului Superligii de fotbal, Universitatea Cluj. Chipciu se află în cantonamentul de pregătire cu echipa sa. Fost campion cu FCSB, Chipciu spune de ce nu va accepta nicio alta ofertă de la un alt club din România, ce ar însemna dacă “U” Cluj ar lua titlul și cum va acționa ca să rămână în continuare în vederile selecționerului Mircea Lucescu.

In this episode, Dr. Peter Kim shares the story of how Passive Income MD all began. What started as his own search for financial freedom turned into something much bigger—a platform that's helping thousands of doctors break free from the constant grind of trading time for money.   Peter talks about his early doubts, the lessons he learned along the way, and how real estate investing became a way to build a life on his terms. It's a journey full of personal growth, challenges, and a lot of inspiration. Tune in to hear how one doctor's experience sparked the creation of Passive Income MD and how it's making a difference for doctors everywhere. Are you looking for a community to encourage you as you begin, or want to accelerate your business to the next level? Then join thousands of physicians who share the same journey of creating their ideal lives through multiple streams of income by joining us in our Facebook communities such as Passive Income Docs and Passive Income MD.   Waystone Advisors brings this episode to you. ​Waystone Advisors helps clients design wealth strategies that provide flexibility and control as they pursue their most important goals. By going beyond traditional investing, the firm customizes wealth-building strategies using a blend of academically tested research and unique financial solutions, empowering clients to achieve financial success. Learn more about ​Waystone Advisors. Like what you heard? Subscribe and Rate Us!

În acest episod, îl am alături pe Cristian Presură pentru a răspunde „întrebărilor stupide” care ne macină zilnic, de la risipa de mâncare și bugetele de educație, până la chemtrails și inteligența artificială. Discutăm deschis despre cum tehnologia, mentalitățile și strategiile de țară ne pot influența viitorul și încercăm să înțelegem de ce, uneori, lucrurile sunt mult mai simple (sau mai complicate) decât par. Bonus: aflăm și de ce e important să ne uităm în carte și să lăsăm telefonul deoparte, măcar din când în când! IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

În acest episod vorbim despre campania lui Maximinus la granița Daciei - și chiar dacă nu avem foarte multă informație încercăm să aflăm cât de mult se poate. Nu este o campanie simplă pentru Maximinus. Îi ia doi ani să calmeze lucrurile și nu avem certitudinea că a reușit să o facă cu succesul pe care l-a avut în Germania. Chiar dacă șterge de pe fața pământului iazigii, faptul că îi trebuie doi ani pentru operațiuni arată că lucrurile devin din ce în ce mai serioase pe granița dacică.

Invitatul acestei ediții, violistul Răzvan Popovici, este o poveste muzicală care se întâmplă pe scenele importante ale lumii. Și pe care l-am descusut de toate cele, de la apariția festivalului SoNoRo în peisajul nostru muzical, la ceremoniile șamanice și mâncărurile deosebite din Peru, la capricii de vedete, dar și ce înseamnă să cânți pe scenele Carnegie Hall din New York și Century Hall din Japonia. Altfel, avem în acest episod și îngrijorări sănătoase, explicăm și câteva expresii de demult, ne bucurăm de prezența Dianei Popescu și încheiem cu cărți minunate, fotbal și mult zahăr. Chiar prea mult. 00:00 Bancuri noi, o întâlnire la Piatra Neamț cu Dragoș Pătraru și câte ceva despre consumul de alcool, impresii după concertul lui Plácido Domingo. Și vă așteptăm sâmbătă, pe 16 noiembrie, la Timișoara, să stăm de vorbă despre ”Întuneric și lumină în muzica pop-rock”.  20:17 Colecții de cartonașe cu fotbaliști, impresii din vizita lui Cătălin în Statele Unite, ce înseamnă expresiile ”a da vrabia din mână pe cioara de pe gard” și ”a da cu oiștea în gard” 01:06:03 Forza viola! Cu Răzvan Popovici 02:22:36 Spuma filelor vă aduce Ben Rothenberg - Naomi Osaka, Hiromi Shinya - Enzima miraculoasă, Marin Malaicu Hondrari -Clandestin, Alexei Navalnîi- Memorii 02:48:56 Vinicius, Real Madrid și Manchester City și o ediție aniversară la Digi Sport la Fotbal și fotbalamuc 03:04:59 Vânătorile Dianei. Diana Popescu, desigur, și a sa carte recent lansată, ”Viața are abonament pe toate liniile”. Plus recomandări culturale pentru următoara perioadă. 03:23:56 Oale, ulcele și tigăi cu mult zahăr. Prea mult zahăr!

Emisiunea "Vieți schimbate", realizată de A7TV - mesaj prezentat de Ionică Herlea, în data de 8 noiembrie 2024. ,,…Din zei de-am fi scoborâtori, C-o moarte tot suntem datori! Totuna e dac-ai murit Flăcău ori moş îngârbovit; Dar nu-i totuna leu să mori Ori câine-nlănţuit…”. (George Coșbuc – Decebal către popor) Majoritatea oamenilor se resemnează în fața vieții, mulțumindu-se cu foarte puțin din ea: mâncare, supraviețuire, plata facturilor sau cu un trai de rutină. Prea puțini vor libertate, creație, valori sau idealuri care trec de nivelul ordinar. Ei sunt un fel de morți-vii care trăiesc mai mult la nivel de Bios. Dacă vrei să afli cum poți cere mai mult de la viață, nu pierde această ediție!

Deschiderea oficială a negocierilor cu UE aduce pentru Ucraina noi oportunități, dar și provocări uriașe. Care sunt chestiunile cele mai fierbinți pe care Kievul le va avea de rezolvat? Andreea Orosz a discutat cu Marin Gherman, lector în științe politice la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și jurnalist, originar din Cernăuți, care descrie Ucraina ca pe un pește mare, greu de înghițit de UE:

Biserica ASZ Loma Linda, California - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Valentin Dănăiață, în data de 7 iunie 2024.

Prea Persaud is a doctoral candidate at the University of Florida and a Visiting Instructor in the Religion Department at Swarthmore College, PA. Her research focuses on Hinduism in the Caribbean and the intersection between race and religion. In her dissertation, “God Must be a Trini: The Transformation of Hinduism into a Caribbean Religion,” she uses Hinduism in Trinidad to challenge studies on diasporic Hinduism that center India as the homeland, scholarship on the Caribbean that ignores the influence of Asian migration, and the rigidness of categories within the study of religion.  She is on the steering committees for the North American Hindu Unit and the Religion in South Asia Unit at the American Academy of Religion and a member of the Intersectional Critical Hindu Studies Group. Her recently publications include several chapters in the edited volume Hinduism in the 5 Minutes edited by Steven Ramey, and “Creolization, Caribbeanness, and Other Categories in the Study of Caribbean Hinduism” in American Examples: New Conversations about Religion edited by Michael Altman.  Visit Sacred Writes: https://www.sacred-writes.org/luce-cohort-spring-2023

Relația dintre copil și părinții acestuia este printre cele mai importante și marcante relații ale vieții lui. Pentru părinți, relația cu copiii este printre cele care produc cele mai multe transformări, dar și care aduc cele mai multe provocări.  Cum se definește un părinte în relația cu copilul său? Cum e această definiție construită atunci când părintele are rol de tată?  Cum ne impactează credințe precum “am pierdut deja primii ani din viața lui, e prea târziu să mai recuperez”, “eu trebuie să mă sacrific pentru familie” sau “dacă eu m-am descurcat singur când eram copil, poate și el să se descurce”?  Ce ne poate motiva să începem să redefinim relația cu copiii noștri, chiar și la vârsta adultă? Cum ne descoperim filtrele cu care am operat până acum și care sunt instrumentele care să ne permită să le modificăm?  În acest prim episod al mini-seriei lui, Dorin ne vorbește despre relația cu fiul său, Dan, despre cum a hotărât să înceapă un proces de recreare a relației dintre ei doi, dar și despre ce mecanisme defensive și credințe vechi care necesitau actualizări a descoperit în drumul său către schimbare.