Podcasts about marea britanie

Donald Trump a schimbat complet tactica în ceea ce privește tarifele vamale. A trecut de la strategia de mână forte la negocieri. China și Uniunea Europeană pot să ajungă la o înțelegere comercială cu SUA. După ce 100 de zile din mandatul actual președintele american a răsturnat lumea cu tarifele sale vamale, Donald Trump se întoarce la intenții mai bune.Ieri, reprezentanți ai SUA și ai Chinei au anunțat că s-a ajuns la un acord privind taxele vamale. Cele două state au convenit să suspende pentru 90 de zile o parte din taxele vamale impuse în urmă cu câteva săptămâni. Suspendarea taxelor vamale va fi operațională începând de mâine.Spectaculos este nivelul convenit de reducere a taxelor. Dacă până mai ieri, importurile dinChina în SUA erau taxate cu 145%, de mâine tarifele vamale vor scădea la 30%. Invers, importurile din SUA în China vor fi taxate cu 10% în loc de 125%. Desigur, diferența de cote este „ca de la cer la pământ”, dar la un tarif de 145% era foarte probabil ca puține mărfuri să mai poată fi tranzacționate între cele două economii.Deocamdată, vorbim doar despre un acord limitat în timp. În cele 90 de zile de suspendare a tarifelor vamale cele două părți vor negocia. Este să recunoaștem un pas înainte pentru o înțelegere comercială între SUA și China. De asemenea, să ne aducem aminte că între SUA șiUniunea Europeană au loc negocieri pentru a găsi o serie de soluții în ceea ce privește tarifele vamale reciproce.S-ar părea că Donald Trump s-a schimbat radical. Este posibil să fi fost o tehnică de negociere? Se poate, numai că Donald Trump a întins foarte mult „coarda” ajungându-se ca piețele să devină volatile, ca nivelul de incertitudine din economie să crească foarte mult sau ca o parte dintre consumatori să se manifeste împotriva companiilor deținute de oamenii care lucrează alături de Trump.Ieri, piețele au devenit dintr-odată exuberante la anunțul celor două administrații. Astfel, prețul petrolului a crescut cu 3%, indicii bursieri au urcat, dolarul s-a apreciat față de yen și față de euro. Să ne aducem aminte că războiul comercial declanșat de Donald Trump a avut ca prime efecte o scădere a monedei naționale, dolarul, în raport de alte valute.Unii experți ne îndeamnă să ne bucurăm reținut spunând că practic ne aflăm doar în fața unei suspendări a tarifelor vamale. Cu toate acestea, în urmă cu câteva săptămâni totul părea blocat în relația comercială SUA-China, iar acum se poate vedea cum revine optimismul atât pe piețe, cât și în rândul politicienilor de ambele părți,Cine a câștigat? Trump cu tehnica sa abruptă de negociere care se vede acum că a funcționat? Sau China care de pe poziția sa fermă a reușit să îl „îndoaie” pe Donald Trump? Deocamdată, nu știm cine a câștigat, pentru că mai avem de așteptat cel puțin 90 de zile.De altfel, abordarea lui Trump s-a schimbat substanțial. De exemplu, săptămâna trecută, președintele american a anunțat un acord comercial cu Marea Britanie. Chiar dacă datele înțelegerii nu au fost finalizate un lucru este cert și anume că Marea Britanie va deschide piețele pentru produse americane în valoare de câteva miliarde de dolari, printre care carnea de vită, etanolul și pentru materiile prime agricole. De partea cealaltă, industria auto britanică va beneficia de o reducere a taxării de la 27,5% la 10% pentru o limită de 100.000 de mașini pe an, adică totalul exporturilor de anul precedent.Secretarul de stat american pentrucomerț a anunțat că firmele britanice vor putea să exporte în America fără taxe vamale piese de avioane, inclusiv motoare Rolls Royce. În schimb, o companie britanică va cumpăra avioane Boeing în valoare de 10 miliarde de dolari.Totodată, Uniunea Europeană a început un proces de negociere cu SUA pe tema tarifelor vamale. Vom vedea dacă se va ajunge la un rezultat, dar cert este că Donald Trump „a întors foaia” pe subiectul taxelor vamale trecând de la tactica “pumnului în masă” la negocieri.

Banca Europeană de Investiții (BEI) și grupul bancar francez BPCE, al doilea ca mărime din Hexagon, au semnat un acord de împrumut în valoare de 200 de milioane de euro pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul agricol și al bioeconomiei franceze. Aceasta este prima operațiune pe care BEI o semnează în Franța, ca parte a pachetului de 3 miliarde de euro aprobat în 2024 pentru a sprijini întreprinderile europene din sectorul agricol. Împrumuturile vor fi direcționate în special către tinerii fermieri și vor susține modernizarea fermelor și investițiile în tehnologii durabile, informează BEI. Cea mai mare parte a fondurilor va fi alocată regiunilor eligibile pentru programele europene de coeziune și tranziție. 30% din sumă va merge către finanțarea investițiilor în sisteme de irigații eficiente din punct de vedere energetic, instalarea de panouri solare, utilaje cu emisii scăzute de carbon, regenerarea solului și managementul durabil al resurselor.Avertisment FAO: febra aftoasă, o amenințare la adresa securității alimentare globale și a comerțului liberVirusul febrei aftoase continuă să circule în diferite zone ale lumii, iar recentele focare din Europa și din Orientul Mijlociu indică faptul că boala rămâne o amenințare pentru securitatea alimentară globală și pentru comerțul liber, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).Agenția recomandă guvernelor vigilență și măsuri de biosecuritate și de sensibilizare în rândul fermierilor și comunităților pentru a proteja animalele.Îngrijorările cresc în contextul în care Europa se confruntă cu cea mai mare epidemie de boală de la începutul acestui secol, iar, recent, în Orientul Mijlociu – în Bahrain, Irak și Kuweit, cu potențial de răspândire către alte țări din regiune – a fost depistată o tulpină a virusului neobișnuită pentru această zonă, probabil provenită din Africa de Est.În Europa, Germania a reușit să controleze un focar în ianuarie, dar noi cazuri, care au apărut ulterior în Ungaria și Slovacia, persistă. Ca măsură de precauție, Marea Britanie a interzis importurile de carne și produse lactate din țările europene afectate, inclusiv din Austria, din cauza prezenței virusului în vecinătatea granițelor sale.Planul Comisiei: simplificare și flexibilitate în implementarea unor standarde de mediuComisia Europeană vizează alocarea de fonduri mai mari pentru fermierii afectați de dezastre naturale, slăbind în același timp regulile ecologice menite să protejeze mediul. Aceasta este concluzia publicației Politico, după consultarea pachetului de măsuri propus de Comisie pentru simplificarea agriculturii în blocul comunitar.Propunerile, ce urmează să fie publicate în data de 14 mai, ar reduce și mai mult controalele asupra plății fondurilor politicii agricole comune, ar scuti micii agricultori de verificările privind eco-condiționalitățile și ar crește plafonul de subvenții adresat acestora. De asemenea, proiectul propune mai multă flexibilitate în implementarea unor standarde ecologice.Noile măsuri vin în completarea celor luate anul trecut, când mai multe cerințe de mediu au fost relaxate sau eliminate în urma protestelor fermierilor europeni.Gest de susținere a creșterii bugetului PAC în Parlamentul EuropeanReprezentanții sectorului agricol solicită majorarea fondurilor destinate agriculturii în viitorul cadru financiar multianual (CFM), o revendicare care beneficiază de sprijin în Parlamentul European. Totuși, acest obiectiv nu va fi ușor de atins, potrivit Euractiv.Săptămâna trecută, cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă și 123 abțineri, eurodeputații au adoptat o rezoluție în care și-au prezentat viziunea și solicitările privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, în încercarea de a influența propunerea legislativă a Comisiei programată să fie anunțată la jumătatea lunii iulie.„Bugetul PAC trebuie să fie majorat în următorul cadru multianual și să fie indexat anual în funcție de inflație”, se arată în documentul de poziție al Parlamentului European. Eurodeputații resping ideea integrării PAC într-un fond unic pentru fiecare stat membru și solicită explorarea unor surse de finanțare suplimentare, pentru a răspunde provocărilor de mediu, geopolitice și economice cu care se confruntă fermierii europeni. Cu toate acestea, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a încercat în mod repetat să tempereze așteptările europarlamentarilor cu privire la subvențiile agricole sporite.Europa, sub presiunea vremiiCentrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene avertizează în cel mai recent raport al său că precipitațiile reduse și temperaturile peste medie afectează zone extinse din nordul Europei și părți din Alpii Occidentali, reducând debitele râurilor și rezervele de apă din sol.Previziunile pentru perioada aprilie – iunie 2025 anunță condiții mai uscate decât media în nordul și vestul Europei, inclusiv în Regatul Unit și Irlanda. În schimb, se așteaptă o vreme mai umedă decât media în Peninsula Iberică, centrul Italiei, estul Alpilor și Grecia.Temperaturile mărilor și oceanelor continuă să fie neobișnuit de ridicate, favorizând riscul apariției furtunilor, ploilor torențiale și inundațiilor extreme.

 Ilie Bolojan anunta ca în turul 2 al alegerilor prezidențiale a decis să-l voteze pe Nicușor Dan. Intre timp, George Simion, publica pe blogul sau un mesaj amenințător la adresa celor care nu-l votează: ”Ce mă fac cu voi?” ”Păreți bezmetici, iraționali și total nedispuși că acceptați că lumea nu este doar cum o vedeți voi”, scrie liderul AUR.         UK: Carta Albă a imigrației stabilește cea mai dură reforma a sistemului din ultimii 50 de aniGuvernul britanic si-a prezentat planul „radical” de reducere a imigraţiei, într-un moment în care Marea Britanie vede cum extrema dreaptă urcă în sondaje. Intre altele, se dubleaza de la 5 la 10 numarul anilor de rezidenta necesari pentru cetatenie. Se va pubica o carte alba a imigratiei, discutam mai tarziu in aceasta seara.PKK kurd se autodizolvă și pune capăt insurecției sale împotriva TurcieiGruparea kurda PKK se autodizolva si renunta la lupta armata dupa 40 de ani de conflict cu Turcia.  Gruparea este considerata terorista de Ankara si aliatii sai occidentali.        

Văzut de sus, acum 300 000 de ani, pământul arăta ca o țesătură uriașă de păduri, munți și ape locuite de tot felul de animale și de o specie nou apărută, Homo sapiens, care s-a impus în fața celorlalte specii de hominizi, dar a rămas integrat în acest peisaj. Trăia din vânat și era organizat în triburi. Văzut de sus, el nu se distingea cu nimic de celelalte animale. Era nomad și se muta dintr-un loc în altul, ca orice animal, în căutare de hrană bună de vânat. Dar acum 10 000 de ani s-a întâmplat ceva care a schimbat acest tablou. Omul s-a transformat din nomad în sedentar. În loc să se mai mute dintr-un loc în altul după hrană, a rămas pe loc și a adus hrana la el.Cum a făcut? A descoperit AGRICULTURA. Era mai ușor și mai inteligent să cultivi câteva semințe în pământ și să te hrănești cu rodul lor decât să alergi toată ziua prin pădure ca să vânezi animale. Dacă aveai noroc, prindeai câteva și te hrăneai, dar era la fel de posibil să te prindă și să te mănânce ele pe tine. Era mai comod și mai puțin riscant să scoți hrana din pământ, nu din pădure.Cât a fost vânător nomad, omul făcea parte din mediul natural în care trăia, era integrat în el. Când a devenit agricultor sedentar, raportul lui cu natura s-a inversat. Acum omul integra natura în lumea lui. Ca agricultor, omul nu mai era înghițit de natură, a început să o înghită el pe ea. Din acest motiv, acum 10 000 de ani, pământul văzut de sus a început să își schimbe înfățișarea. Pe întinderile uriașe de păduri, ape și munți, au apărut niște pete noi: câmpurile cultivate de om. Asta vedem și astăzi dacă ne uităm de sus: câmpuri cultivate de om. Dar nu le mai lucrăm cu sapa, ci cu tehnologii venite din viitor.Am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » pe o doamnă a agriculturii românești. Alina Crețu a studiat la Iași, la Lille, în nordul Franței, și în Marea Britanie. Este actualmente directoare a FAPPR, adică Forumul Agricultorilor și Producătorilor Profesioniști din România, înființată în 2012. Este o asociație de fermieri care lucrează suprafețe cuprinse între 50 și 50 000 de hectare. E ceva uriaș în care Alina și-a găsit rostul pe care vrea să îl dea mai departe.Mai multe despre acest proiect puteți afla la adresa: forumulappr.ro.

Care este stadiul negocierilor pentru pace în Ucraina? Ce semnificație a avut întîlnirea, intens mediatizată, dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski de la funeraliile Papei Francisc de sîmbătă, prima după celebra întîlnire între cei doi din Biroul Oval? Cei doi lideri au stat faţă-n faţă, pe două scaune în interiorul Bazilicii Sfîntul Petru şi au discutat pentru cîteva minute – o imagine care a făcut înconjurul lumii și a generat speranță. Dar dincolo de o imagine emoționantă, ce semnificație are această întîlnire sub cupola Vaticanului? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.Cătălin Gabriel Done: „În primul rînd este un succes al diplomaţiei Vaticanului, pe de-o parte, ca spaţiu neutru de negociere, iar pe de altă parte, un succes al diplomaţiei italiene. Pentru că, după vizita Giorgiei Meloni la Washington, vedem o mînă întinsă de Donald Tump către Volodimir Zelenski, o reconciliere, vedem un dialog susţinut între cele două părţi şi, mai mult decît atît, vedem că Volodimir Zelenski se află în centrul atenţiei marilor puteri europene, mă refer la Franţa, la Marea Britanie şi la Germania. Această imagine a celor doi lideri sub cupola Bazilicii Sfîntul Petru de la Vatican este o imagine a unui succes diplomatic care îl pune pe Volodimir Zelenski pe o poziţie de forţă în ceea ce priveşte negocierile cu Federaţia Rusă, şi cu SUA, pentru că vedem că în spatele lui Zelenski s-au aliat toate naţiunile europene, acea coaliţie de voinţă funcţionează, lucru care i-a dat de gîndit lui Donald Trump şi l-a făcut să fie mult mai conciliant în ceea ce priveşte Ucraina.”Cît de realistă este posibilitatea unui armistiţiu în Ucraina, pe care Vladimir Putin spune că şi-l doreşte, avînd în vedere raportul de forţe de pe teren?Cătălin Gabriel Done: „Acest armistiţiu este posibil în anumite condiţii. Vedem o deschidere şi a Kievului în ceea ce priveşte îngheţarea conflictului pe actuala linie a războiului. Dar lucrul acesta, pe de-o parte, nu-i convine lui Vladimir Putin, pentru că vedem o ofensivă tot mai agresivă în aceste zile. Iar pe de altă parte, toate aceste declaraţii contradictorii venite de la Washington nu prea îl ajută pe Zelenski. Zelenski îşi doreşte nu doar încheierea războiului printr-un tratat de pace, Zelenski îşi doreşte garanţii de securitate din partea SUA şi UE, retrocedarea de drept a zonelor cucerite de Rusia şi îşi mai doreşte ca SUA să garanteze faptul că Crimeea se va întoarce sub controlul Kievului şi că nu va exista o recunoaştere internaţională a anexării peninsulei.”Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Unul dintre dosarele deschise de președintele Donald Trump odată cu revenirea sa la Casa Albă este cel cu privire la programul nuclear al Iranului. Sîmbătă va avea loc în Oman a treia întîlnire dintre SUA și Iran pentru negocieri pe această temă. În 2015 a fost încheiat un acord nuclear internaţional între Iran, pe de-o parte, şi SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania pe de altă parte (JCPOA). Acordul prevedea suspendarea unor sancțiuni în schimbul renunțării Teheranului la programul său nuclear. În 2018, în timpul primului său mandat, preşedintele Donald Trump a retras Statele Unite din acest acord şi a reintrodus sancţiuni pentru Iran. Care au fost consecinţele retragerii Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul? Cu ce se prezintă acum la negocieri fiecare parte, la ce nu sînt dispuşi să renunţe pe de-o parte americanii, pe de altă parte iranienii? Cum priveşte Israelul apropierea diplomatică dintre SUA şi Iran? Care sînt şansele să vedem un acord între SUA şi Iran? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).De ce a retras Donald Trump Statele Unite din acordul cu Iranul în 2018?Ioana Constantin-Bercean: „Cred că a fost o greşeală strategică a administraţiei Trump, pentru că acel acord controla programul nuclear al Iranului. Republica Islamică Iran, ca stat semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară, la fel ca România şi toate cele peste 150 de state semnatare ale acestui NPT, au dreptul să-şi dezvolte programe nucleare civile. Singurele state care au legal voie să dezvolte program nuclear militar sînt acelea din grupul P5 (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța). Iranul era limitat, prin acel JCPOA, să îmbogăţească uraniu pînă la 3,67%, spre deosebire de toate celelalte state semnatare ale Tratatului de Neproliferare, care pot îmbogăţi uraniu în scop civil pînă la 20%. Acest acord se întindea pe o perioadă de 15 ani. A fost cel mai complex şi mai strict acord de control al programului nuclear semnat vreodată. Dar Donald Trump, pe de-o parte a spus că doreşte să pună pe masă un acord mai bun şi a explicat atunci de ce, în viziunea domniei sale, acel acord – semnat în timpul administraţiei Obama – nu este bun. Şi putem privi şi din perspectiva aceasta, că dorea să facă lucrurile mai bine decît Barack Obama, care primise Premiul Nobel pentru viziunea lui de neproliferare nucleară şi de remodelare pacifistă a Orientului Mijlociu. Dar, pe de altă parte, dacă ne uităm în urmă, în prima administraţie Trump erau foarte mulţi diplomaţi şi oameni politici foarte porniţi împotriva Iranului şi care îşi doreau foarte mult un război cu Iranul, din diverse motive. Influenţat probabil de ce se îtîmpla în jurul lui, influenţat de lobby-ul israelian, nu trebuie să ne ferim să spunem asta, Donald Trump a decis să retragă unilateral SUA din acord, în mai 2018, promiţînd că va pune pe masă un acord mai bun. Dar nu cîştigat un al doilea mandat şi nu a reuşit să facă acest lucru în termenul promis de domnia sa.”Cum se uită acum Israelul la aceste apropieri dintre SUA şi Iran?Ioana Constantin-Bercean: „Este una dintre cele mai bune şi necesare întrebări. Pentru că ştim că Israelul şi, în principal premierul Benjamin Netanyahu, s-a opus de la început semnării unui acord nuclear între SUA şi Iran. Dar să ne amintim de a doua vizită a premierului Netanyahu la Washington, acum două săptămîni şi de discuţia din Biroul Oval cu presa. Atunci a spus ceva foarte important, ceva ce nu a mai declarat niciodată public: a spus că în ceea ce priveşte Iranul este de acord cu o soluţie diplomatică, după modelul libian.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

Urmăriți un reportaj halucinant în care vedem cum în Marea Britanie, o țară până de curând creștină, o femeie ce propovăduiește credința este prigonită și batjocorită nu doar de musulmani, ci chiar și de autoritățile din așa-numita "lume liberă".Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s

Au fost mai multe summituri pe tema apărării Europei în ultimele săptămîni, la Paris dar și la Londra, întîlniri în care s-au căutat soluții pentru întărirea apărării continentului dar și pentru susținerea în continuare a Ucrainei. Liderii europeni au vorbit despre „ReArm Europe”, apoi despre „Readiness 2030”. Despre securitatea și apărarea Europei în vremuri de reconfigurare a ordinii mondiale vorbim astăzi cu analistul politic Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”. Cu ce ne-am ales pînă acum din aceste discuții, în privința securității și apărării Europei?Robert Lupițu: „Ca semnal politic şi strategic ne-am ales cu faptul că Europa s-a trezit. Şi nu doar Europa din interiorul Uniunii Europene, ci şi partea care compune continentul european şi aici mă refer în principal la Marea Britanie. Asistăm la un leadership în creştere comun franco-britanic, pentru că aceste reuniuni au început în februarie, într-un format restrîns găzduit de preşedintele francez Emmanuel Macron în două rînduri, apoi premierul britanic Keir Starmer a găzduit primul summit la Londra în 2 martie, concretizîndu-se prima nuanţare a coaliţiei de voinţă pentru sprijinirea Ucrainei. (...) Am avut aceste iniţiative foarte bune, foarte importante dat trebuie să vedem cum se vor concretiza ele în următoarele luni. E-adevărat, avem un plan de înarmare care a căpătat o nouă denumire – nu mai este planul de ReArm, de reînarmare, că a trezit ceva nemulţumiri la Madrid şi la Roma – dar este un plan de 800 de miliarde de euro, aşa cum UE ştie mai bine să facă şi anume să vadă de unde poate localiza banii dar acei bani nu există fizic şi trebuie să-i identificăm.”Se mai poate baza Europa pe Statele Unite în cadrul Alianței Nord Atlantice?Robert Lupițu: „Vedem din partea Statelor Unite, cel puţin la nivel declarativ instituţional, că da. Vedem alte declaraţii care nu sînt în regulă. Dar, cel puţin la nivelul prezenţei fizice pe teritoriul continentului european, mă refer la prezenţa militară care încă este acolo, se poate baza. Am văzut săptămîna trecută discursul secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Varşovia, chiar cu trei luni înainte de summitul NATO de la Haga, care a spus cît se poate de clar că nu există o variantă în care America sau Europa să meargă pe cont propriu. Administraţia americană, chiar dacă n-o recunoaşte sau n-a ajuns la acel pasaj de politică externă, are nevoie de Uniunea Europeană, cel puţin pentru a-şi gestiona relaţia cu China.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

O zi dupa ce Franta si Marea Britanie au anuntat desfasurarea unei forte de reasigurare in Ucraina, Volodimir Zelenski avertizeaza că Rusia ”se pregăteşte de o ofensivă de primăvară”. Moscova este acuzată de Kiev că trage de timp refuzand un armistiţiu, cu scopul de a-şi consolida avantajul militar pe teren. Vladimir Putin a evocat ideea unei ”administraţii tranzitorii” în Ucraina – sub egida ONU - care să organizeze alegeri prezidenţiale, înaintea oricăreor negocieri ale unui acord de pace. Administratia ucraineana a criticat acest anunt.  Societatea civilă cere AEP publicarea săptămânală a informaţiilor financiare ale candidaţilorIn contexul apropierii alegerilor prezidentiale, Expert Forum cere Autoritatii Electorale Permanente publicarea săptămânală a informaţiilor financiare ale candidaţilor. ONG-ul aminteste ca lipsa de transparenţă a fost un factor decisiv în eşecul precedentului scrutin electoral, din noiembrie anul trecut.  Lipsa datelor a redus posibilitatea de a observa că unul dintre candidaţi, Călin Georgescu, nu declarase niciun venit sau cheltuială.Israelul efectuează atacuri în sudul Beirutului, pentru prima oară de la armistiţiul de la 27 noiembrie, incheiat cu miscarea HezbollahPreşedintele libanez Joseph Aoun se află astazi în Franţa, pentru a discuta cu Emmanuel Macron, in conditiile in care Parisul îşi exprimă susţinerea faţă de Liban şi îndeamnă guvernul israelian la reţinere.

Presa din întreaga lume prefațează discuția telefonică dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, programată pentru marți. Comentatorii remarcă optimismul lui Donald Trump dar atenționează asupra condițiilor maximale puse de Moscova. Apelul, programat pentru marți, va fi prima conversație cunoscută între cei doi lideri de când Putin a stabilit numeroase condiții pentru încetarea focului cu Ucraina, scrie The New York Times.Potrivit cotidianului spaniol El País, Donald Trump „este optimist cu privire la acceptarea de către Moscova a armistițiului” și consideră că părțile „au șanse foarte bune” de a ajunge la un acord. (Sursa: Toute l'Europe).Înaintea discuțiilor cu liderul rus Vladimir Putin, președintele american Donald Trump a sugerat că va solicita concesii teritoriale din partea Ucrainei, notează Firstpost.USA Today amintește că  ”Vladimir Putin a vorbit în repetate rânduri despre necesitatea de a elimina ceea ce el descrie drept „cauzele fundamentale” ale războiului. El se referă la expansiunea NATO în Europa de Est și pune sub semnul întrebării însuși conceptul de suveranitate ucraineană. Putin a spus că orice acord de încetare a focului va trebui să includă încetarea livrărilor de arme occidentale către Ucraina”.„Întrebat ce concesii așteaptă de la Vladimir Putin, președintele SUA a răspuns că o mare parte a discuției se va concentra pe revendicări teritoriale”, relatează Der Spiegel.După cum notează revista franceză Le Point, ”Rusia ar putea cere garanții că aderarea Ucrainei la NATO va fi exclusă din orice acord de pace, după cum a declarat Alexander Grushko, ministrul adjunct de externe al Rusiei, pentru presa rusă Izvestia.Și tot în Franța, Le Parisien observă că ”Vladimir Putin a stabilit până acum condiții maximaliste pentru încheierea conflictului, cum ar fi cedarea din partea Ucrainei a cinci regiuni anexate de Moscova, abandonarea ambițiilor sale de a adera la NATO și dezmembrarea guvernului ucrainean”În comentariul său, BBC remarcă tonul optimist al comentariilor care vin de la Moscova în perspectiva discuției dintre liderii rus și american: ”Viceministrul rus de externe Alexander Grushko tocmai a acordat un lung interviu ziarului Izvestia în care susține că războiul din Ucraina a arătat că NATO și UE au „subestimat” Rusia.În ceea ce privește forțele de menținere a păcii, chiar dacă Marea Britanie și UE vorbesc despre asigurarea unei posibile încetări a focului, Rusia spune „nu” oricăror trupe NATO sau UE desfășurate pe teren.Toate acestea ilustrează o presupusă agresiune occidentală împotriva Rusiei”.Dar Rusia ”ignoră în mod deliberat dovezile agresiunii reale - Crimeea în 2014, atacul cu agent neurotoxic de la Salisbury din 2018, multiple acte de sabotaj și altele.Dar nimic din toate acestea nu sună ca un mesaj al unei țări aflate sub presiune sau care se pregătește să facă concesii.Se pare mai degrabă că Rusia crede în prezent că ea face cărțile”. 

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) trage un semnal de alarmă referitor la evoluția economiei globale în condițiile în care SUA impune taxe vamale. Efectele sunt menționate în raportul OECD: producție mai mică, inflație mai mare, încetinire a creșterii economice. OECD a publicat raportul privind perspectivele economice. Prognoza instituției internaționale este deja tradițională, doar că raportul din martie a.c. are ceva în plus și anume este primul după ce administrația Trump a început să aplice noua sa politică economică.Analiza OECD oferă câteva repere despre felul în care va evolua economia mondială în noile condiții de creștere a incertitudinii. Raportul notează pentru început că anul trecut economia mondială a fost rezilientă și a înregistrat o creștere cu 3,3%. Cele două motoare de creștere au fost veniturile realizate de companii mai mari decât în anul precedent și reducerea ratelor de dobândă.Ceea ce a câștigat anul trecut, va pierde anul acesta. Prognoza OECD arată o încetinire a creșterii economiei mondiale pe fondul scăderii încrederii consumatorilor și a creșterii incertitudinilor din economie. Sursa acestora este în principal schimbarea politicii economice în multe state, respectiv introducerea de bariere comerciale.Raportul OECD precizează că deciziile privind taxele vamale luate de SUA și cele de răspuns ale altor state vor avea consecințe economice. Taxele vamale mai mari vor aduce venituri suplimentare la buget pentru toate statele care cresc tarifele, dar în același timp prețul bunurilor importate va fi mai mare, ceea ce îi va afecta pe consumatori, fie că este vorba despre persoane fizice sau companii.Anul trecut, la nivelul economiei mondiale s-a înregistrat o creștere a salariilor mai mai mare decât nivelul productivității. Dar, această evoluție a dus în cele mai multe economii la o creștere a costurilor cu forța de muncă. În Europa, au crescut salariile minime, în timp ce în unele economii, precum Brazilia, Statele Unite, Spania, Marea Britanie sau Canada, salariile au depășit nivelul de dinainte de pandemie. Sunt, însă, și state în care salariile nu au ajuns la valoarea pe care o aveau înainte de anul 2020. Este cazul Italiei, Franței sau Japoniei.Tensiunile inflaționiste vor persista în economia globală. Multe state vor avea și anul acesta rate ale inflației ridicate sau în orice caz mai mari decât nivelul ideal de 2%. Cu toate acestea, raportul OECD previzionează că economia mondială își va încetini creșterea față de anul trecut (3,2%), iar inflația va fi mai mare în multe dintre economii. Statele care aplică taxe vamale mai mari, precum SUA, Mexic sau Canada, vor avea și o rată a inflației mai ridicată.Analiza OECD arată riscurile și provocările cu care se va confrunta anul acesta economia mondială. Ele pleacă de la aceeași temă, cea mai complicată, și anume taxele vamale introduse de SUA și măsurile în oglindă luate de statele afectate de deciziile administrației Trump.Sunt o serie de calcule care arată că o creștere cu 10% a taxelor vamale bilaterale între SUA și țări terțe duce la reducerea producției mondiale cu 0,3% timp de trei ani și, în același timp, la o creștere a inflației cu 0,4 puncte procentuale timp de trei ani. Dincolo de cifre, tendințele sunt importante, iar ele arată că taxele vamale au impact în economia mondială, în sensul scăderii producției și creșterii prețurilor. Să recunoaștem, nu este chiar evoluția pe care ne-o dorim pentru economie.Mai complicat este că o rată a inflației mai mare decât așteptările de la începutul anului va obliga băncile centrale să își reseteze politica monetară, adică fie să amâne reducerea dobânzii, fie chiar să ajungă la o creștere a dobânzii de politică monetară. În aceste condiții, politica monetară va rămâne prudentă în cele mai multe economii ale lumii.În concluzie, raportul OECD arată că anul acesta va fi dificil pentru economia mondială. Un an plin de incertitudini, un an sub amenințarea creșterii inflației și un an în care creșterea economică va încetini. Complicat, nu-i așa?

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Un institut economic german a calculat sumele care au fost acordate ca ajutor Ucrainei. Tema este controversată, iar valorile care circulă în mediul politic sunt foarte diferite. Analiza institutului Kiel arată că Uniunea Europeană a ajutat mai mult Ucraina decât SUA. Una dintre temele confuze din ultimele luni este cea a ajutorului acordat Ucrainei. La nivel înalt, au fost vehiculate o serie de cifre care, însă, sunt contestate fie de către americani, fie de europeni. În acest context, Institutul german Kiel pentru Economie Mondială a calculat ajutoarele acordate de state Ucrainei.Astfel, în perioada ianuarie 2022 - decembrie 2024, „harta” ajutoarelor este următoarea: Statele Unite – 114 miliarde de euro, Germania -28 miliarde, Marea Britania – 15 miliarde , Franța – 14 miliarde, Japonia -10,5 miliarde, Italia – 10 miliarde, Olanda – 9,7 miliarde, Danemarca – 9 miliarde, Canada – 8 miliarde, Suedia -7 miliarde de euro.Trebuie spus că statele din afara Uniunii Europene au oferit ajutoarele, fiecare în parte, în mod bilateral. În cazul statelor membre, ajutorul acordat Ucrainei se divide în două componente, una bilaterală, alta alocată prin instrumentele financiare create de Uniunea Europeană. Este vorba despre mai multe mecanisme de finanțare, precum Facilitatea europeană pentru pace, Mecanismul de asistență macrofinanciară sau Banca Europeană pentru Investiții (BEI).Trebuie remarcat că în total valoarea ajutorului acordat de Uniunea Europeană este mai mare decât cel al SUA. Ceea ce arată că abordările președintelui american sunt pe de o parte, exagerate, iar, pe de altă parte, de-a dreptul incorecte.La nivel european, ajutoarele cumulate au atins nivelul de aproximativ 134 miliarde de euro, ceea ce însemană o sumă mai mare decât cea alocată de Statele Unite. Pentru a avea un ordin de mărime, să spunem că ajutorul european pe parcursul a trei ani este aproximativ egal cu jumătate din PIB-ul României.Prin Facilitatea europeană pentru pace au fost alocate 50 miliarde de euro, iar un împrumut de 45 de miliarde de euro a fost finanțat din veniturile obținute din activele rusești imobilizate.La nivel militar, acordul de cooperare în domeniul securității semnat în februarie 2024 de către președinții Zelenski și Macron este valabil pentru o perioadă de 10 ani. De exemplu, Franța a înființat un fond de sprijin pentru Ucraina prin care se finanțează, printre altele, producția pentru Ucraina a tunurilor Caesar. Totodată, o serie de IMM-uri franceze din domeniul energiei, infrastructurii, sănătății, aprovizionării cu apă, deminării sau construcțiilor de locuințe au câștigat proiecte finanțate din fondul de sprijin al Ucrainei. În același timp, să nu uităm că Ucraina și Marea Britanie au semnat un tratat pe 100 de ani.Institutul german Kiel face și o statistică, pe țări, pentru trei capitole de ajutor și anume militar, financiar și umanitar. Statele Unite au acordat în majoritate ajutor militar, Uniunea Europeană are doar ajutor financiar și umanitar, ajutorul german cuprinde toate cele trei categorii, dar cea mai parte este constituită de cel militar. În rest, statele au proporții diferite în ceea ce privește cele trei componente ale ajutorului pentru Ucraina.În concluzie, studiul Institutului Kiel arată că Ucraina a primit ajutor, militar, financiar sau umanitar de la 41 de state, state membre ale Uniunii Europene, dar și membri ai G7, grupul țărilor industrializate. De menționat că analiza a ținut cont doar de ajutoarele acordate de la guvern la guvern, donațiile private sau cele de la organizații financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional, nu sunt incluse în studiu. Dincolo de cifre, această analiză este importantă pentru că pune la locul lor statele care au ajutat Ucraina și face ordine asupra unei întrebări care se aude tot mai des: cine a plătit mai mult pentru Ucraina?

Premierul britanic Keir Starmer s-a aflat joi la Kiev cu angajamentul de a contribui la garantarea securității Ucrainei. Aceasta, cu câteva zile înainte ca Donald Trump să depună jurământul ca președinte al SUA. Starmer a propus un „parteneriat pe 100 de ani” în domenii precum apărare, știință, energie și comerț. Presa internațională detaliază contextul vizitei. ”Este prima călătorie a lui Starmer în Ucraina ca prim-ministru de la preluarea mandatului în vară”, transmite Deutsche Welle.”Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto a vizitat de asemenea, Kievul. Și ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a fost în Ucraina în această săptămână”.CNN constată ”o creștere a activității diplomatice în perioada premergătoare învestirii lui Trump de luni, de la care se așteaptă pași înapoi față de angajamentul administrației Biden de a fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar pentru a învinge Rusia. Trump a indicat, de asemenea, că vrea ca Europa să-și asume mai mult povara pentru a ajuta Ucraina”.Potrivit ziarului spaniol El Mundo, ”întâlnirea dintre Starmer și Zelenski a fost întreruptă de alarme și tiruri în încercarea de a doborî o dronă în apropierea palatului prezidențial, chiar înainte de conferința de presă programată.Vizita în Ucraina, amânată de mai multe ori de la sosirea pe Downing Street, vine la trei luni după criticile guvernului ucrainean, care a susținut că relațiile „au dat înapoi” în comparație cu predecesorul Rishi Sunak, cu întârzieri în livrarea de armament și de rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune”.Bloomberg citează un expert ucrainean potrivit căruia Marea Britanie este acum văzută ca „unul dintre aliați, mai degrabă decât ca un lider între statele europene în sprijinirea Ucrainei. Faptul că a durat atât de mult timp pentru ca prim-ministrul să meargă la Kiev este un semnal”.Totuși, ”Londra și Parisul discută despre trimiterea ipotetică a forțelor lor de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei după încetarea focului”, scrie The Telegraph.”O zonă - tampon””Misiunea de menținere a păcii ar trebui să devină un garant al securității și păcii dacă Ucraina și Federația Rusă sunt de acord să pună capăt ostilităților. Tema devine din ce în ce mai relevantă pe fundalul discuțiilor dintre liderii politici despre încetarea focului și negocieri de pace în Ucraina”.După cum relatează Newsweek, ”în timpul întâlnirii lor din Marea Britanie de săptămâna trecută, Macron și Starmer au discutat despre trimiterea de trupe, dar premierul britanic nu a fost pe deplin în sprijinul ideii.Un scenariu propus este instituirea unui spațiu de 800 de mile între noile granițe ucrainene și ruse, cu o zonă „tampon” demilitarizată stabilită și susținută de trupele occidentale pentru a se asigura că restul Ucrainei nu este atacat de Rusia.Dar rămân întrebări în ce măsură Trump ar trebui să forțeze Kievul să cedeze teritorii, ceea ce a fost sugerat de către reprezentantul său special pentru pace în Ucraina, Keith Kellogg”.Cu toate acestea, precizează Financial Times, ”ideea de desfășurare a trupelor europene la o scară suficientă pentru a descuraja Rusia a primit un sprijin limitat în unele capitale, mai ales dacă s-ar face fără sprijinul militar al SUA. Polonia a exclus-o. Unii analiști și oficiali cred că o misiune de instruire a trupelor ucrainene pe pământul ucrainean ar fi mai realistă”.

Statele membre NATO cu ieșire la Marea Baltică au decis să-și coordoneze eforturile pentru a răspunde provocărilor și sabotajelor din partea așa-numitei flote-fantomă a Rusiei. Amenințările pentru europeni pot veni însă și pe calea aerului, după cum avertizează șeful guvernului de la Varșovia. Premierul polonez Donald Tusk a acuzat Rusia că plănuiește „acte de terorism aerian” la nivel mondial, transmite Associated Press.Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă susținută miercuri la Varșovia alături de președintele ucrainean Volodymr Zelenskyy.Premierul polonez a afirmat că nu dorește să intre în detalii, însă poate să confirme validitatea temerilor că Rusia ar plănui acte de teroare aeriană, nu numai împotriva Poloniei, ci și împotriva companiilor aeriene din întreaga lume.Oficiali din occident au acuzat în mai multe rânduri Rusia că a sponsorizat acte de sabotaj și atacuri în Europa. Kremlinul a respins acuzațiile. Totuși, câteva evenimente petrecute recent vin să sporească temerile occidentalilor.După cum transmite radiodifuzorul public irlandez RTE, oficialii din domeniul securității bănuiesc că serviciile de informații rusești s-au aflat în spatele unui complot pentru introducerea unor dispozitive incendiare în pachete pe avioanele cargo care se îndreptau spre America de Nord.Unul dintre ele a luat foc la un centru de curierat din Germania și altul s-a aprins într-un depozit din Anglia, anul trecut.Poliția anti-terorism din Marea Britanie a declarat în octombrie că investighează modul în care un colet a izbucnit în flăcări într-un depozit la începutul acestui an, după ce un caz similar din Germania a fost atribuit Rusiei.Citeste siȘefa diplomației UE acuză Rusia de sabotaj programat la adresa EuropeiÎn noiembrie, Lituania a efectuat arestări în cadrul unei anchete penale privind trimiterea de dispozitive incendiare pe avioane cu destinație occidentală.Potrivit presei poloneze și lituaniene, dispozitivele, inclusiv aparate de masaj electrice implantate cu o substanță inflamabilă, au fost trimise din Lituania în Marea Britanie în cursul lunii iulie și ar putea fi în spatele unui incendiu de camion produs în vecinătatea Varșoviei.Consilierul șef de securitate al președintelui lituanian a declarat că Moscova se află în spatele incidentelor.Politico amintește la rândul său că Moscova a mai fost acuzată că a sabotat infrastructura europeană de transport și a bruiat semnalele GPS în mai multe țări, ca parte a unei campanii de război hibrid a liderului rus Vladimir Putin împotriva continentului.În aprilie anul trecut, ministrul ceh al transporturilor, Martin Kupka, avertiza că Rusia a întreprins „mii de încercări” de a ataca liniile ferate europene de la începutul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit acuzația „fără temei”.Mai recent, conducerea de la Baku a acuzat Rusia că a doborât neintenționat un avion de linie azer prăbușit în Kazahstan pe 25 decembrie, ucigând 38 de persoane.Președintele rus Vladimir Putin și-a cerut scuze omologului său din Azerbaidjan pentru ceea ce el a numit un „incident tragic” în urma accidentului, dar a refuzat să recunoască faptul că Moscova este responsabilă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În 2024 au avut loc scrutinuri în zeci de țări din întreaga lume. Peste o treime din populația globului a fost implicată în aceste alegeri. Au votat cetățeni din SUA, Rusia, India, Taiwan, Mexic, Iran, Pakistan, Marea Britanie precum și din țările Uniunii Europene, între care Franța, Austria, Slovacia, România. De asemenea, cetățenii Uniunii Europene au ales un nou Parlament European. Care este bilanţul acestor alegeri în ceea ce priveşte democraţia? Ce rămîne după acest an super electoral? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.Înainte de alegerile din 2024 au avut loc o serie de crize majore care au afectat zone întregi de pe glob: pandemia și situațiile generate de ea, cu crize în sistemele de sănătate, restricții impuse de autorități, invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, războiul din Gaza, conflictele recente din Orientul Mijlociu. Ce rol a jucat situația complexă la nivel internațional în alegerile oamenilor?Camil Pârvu: „Fiecare dintre aceste crize a jucat un rol important. Mă gîndesc de exemplu la cum s-a reorientat votul diasporei româneşti. În 2019-2020, diaspora încă vota pentru candidaţi ai establishment-ului. Astăzi votul masiv este tocmai împotriva establishment-ului. Chiar dacă şi atunci era gîndit ca un vot de protest, votul de protest în 2019-2020 era în interiorul unei constelaţii de partide mainstream. Or, în ultimul an, acest vot de protest a căpătat cu totul alte forme de exprimare, din ce în ce mai destructurante pentru instituţiile care au guvernat şi gestionat cultura politică şi organizaţională din ţările din Vestul Europei şi din SUA.”Se poate identifica un trend global electoral?Camil Pârvu: „Chiar azi am citit în Financial Times o ipoteză destul de interesantă şi anume că în Nordul global sau în Europa şi SUA a predominat un vot de protest împotriva elitelor politice şi a establishment-ului, în timp ce în ţările aşa-zis în curs de dezvoltare, gen India sau Mexic, cei care erau deja la putere au rămas la putere, au fost într-un fel confirmaţi – în Mexic prin succesoarea preşedintelui dinainte. Există o nemulţumire mai mare în ţările vestice decît în restul lumii.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

La Bruxelles au fost decernate premiile pentru „inspirație agricolă și rurală”. Au fost acordate șase premii după ce au fost analizate 100 de proiecte din întreaga Uniune Europeană. În acest an, tema competiției a fost „puterea tinerilor” propunându-și să evidențieze posibilitățile de dezvoltare ale tinerilor și femeilor din zonele rurale. Criteriile avute în vedere pentru selectarea proiectelor câștigătoare au fost: să fie prietenoase cu mediul, să încurajeze agricultura inteligentă, să fie incluzive din punct de vedere social, inovatoare și să beneficieze de finanțare prin politica agricolă comună. Astfel, au fost fost premiate șase proiecte din care cinci au fost desemnate de un juriu format din specialiști din cadrul rețelei EU CAP și un premiu a fost ales prin votul online al publicului.Premiul pentru agricultură inteligentă și competitivă a fost atribuit unei cooperative din regiunea Toscana (Italia) care cultivă iris, o floare prezentă de mai bine de 1.000 de ani pe stema orașului Florența și care este folosită la producerea alimentelor, cosmeticelor și parfumurilor.Premiul pentru protejarea mediului a fost acordat pentru dezvoltarea unor soluții durabile de stocare, gestionare și reutilizare a deșeurilor agricole din plastic. Proiectul aa fost realizat de două instituții de învățământ din Finlanda împreună cu o asociație a fermierilor din Savonia de Nord.Premiul pentru producție cu caracter socio-economic în mediul rural a fost primit de proiectul numit „Mica fabrică de conserve” derulat în nord-estul Normandiei (Franța) prin care sunt colectate produsele agricole în exces din zonă, transformate în conserve și apoi distribuite locuitorilor.Premiul pentru tineri din zona rurală a fost obținut de proiectul „Open Farms” dezvoltat în Italia în anul 2022 pentru a stimula tinerii să împărtășească idei, cunoștințe și bune practici din domeniul agricol.Premiul pentru egalitatea de gen a fost acordat unei asociații austriece care sub brandul „Frau iDA” oferă birouri, spații de lucru și săli de evenimente cu prioritate femeilor.În fine, premiul acordat ca urmare a votului publicului a fost primit de un proiect dezvoltat în Estonia printr-o cooperare între apicultori și cercetători. Proiectul a creat o metodă bazată pe ADN pentru a verifica autenticitatea mierii, respectiv se analizează toate urmele de ADN din mediile de producție și anume plante, animale, bacterii, ciuperci sau viruși.Fonduri europene pentru campanii de promovare a produselor agroalimentareAnul viitor, Comisia Europeană va aloca 132 milioane de euro pentru cofinanțarea promovării produselor agroalimentare europene de calitate atât pe piața internă, cât și la nivel mondial. Obiectivele programului de promovare din anul 2025 sunt identificarea unor noi oportunități pentru fermieri și pentru industria alimentară. Adoptarea programului pentru anul viitor coincide cu un deceniu de promovare a produselor agroalimentare europene. În această perioadă, au primit finanțare 600 de campanii derulate sub titulatura „Bucură-te, este din Europa!”. Anul viitor, vor fi alocate 63 milioane de euro pentru promovare în țări din afara Uniunii Europene și 58 milioane de euro pentru piața internă.Principalele piețe țintă din afara Uniunii sunt considerate China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore și zona Americii de Nord. De asemenea, Marea Britanie este o destinație importantă pentru produsele agroalimentare europene unde ajung 20% din exporturile statelor membre.Prognoze privind agricultura europeană în următorul deceniuComisia Europeană a publicat prognoza privind sectorul agricol pentru următorul deceniu. Raportul arată că agricultura europeană se află în fața a trei provocări majore: adaptarea la schimbările climatice, preocupări legate de sustenabilitate și cererea în schimbare a consumatorilor. Conform prognozelor realizate de Comisia Europeană, sectorul agricol va continua să fie un exportator net de produse, iar Uniunea Europeană va rămâne auto suficientă pentru majoritatea mărfurilor agroalimentare. Tendințele remarcate în analiză sunt: o ușoară scădere a producției de carne, stabilizarea producției de cereale, producția de lapte va rămâne constantă, iar cea de legume va crește și, de asemenea, efectivul de păsări de curte va înregistra o creștere.Prognozele se bazează pe analizele realizate de OCDE și de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) care estimează pentru următorii opt ani o scădere ușoară a prețurilor produselor agricole și o creștere a cererii din țările în care populația are venituri mici și medii. Raportul Comisiei Europene analizează separat câteva sectoare agricole, precum culturile vegetale, producția de lapte și produse lactate, producția de carne, culturile specializate, dar și aspectele legate de protecția mediului.Schimbări pentru o mai bună organizare a piețelor produselor agricoleComisia Europeană a inițiat schimbarea cadrului juridic actual privind organizarea comună a piețelor produselor agricole și, totodată, un nou regulament privind aplicarea transfrontalieră a practicilor neloiale. Propunerile Comisiei Europene doresc să consolideze poziția fermierilor pe lanțul de aprovizionare agroalimentară.Ambele propuneri de schimbare preiau recomandările care reies din dialogul strategic privind viitorul agriculturii în Uniunea Europeană și răspund provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol.Schimbările propuse de Comisia Europeană se referă la consolidarea regulilor privind contractele dintre fermieri și cumpărători, instituirea unor mecanisme obligatorii de mediere între fermieri și partenerii de afaceri, creșterea forței de negociere pentru organizațiile de producători și asociațiile acestora, sprijin financiar pentru organizațiile de producători care gestionează crizele care apar, definirea mai clară a termenilor precum corect, echitabil sau lanțuri de aprovizionare scurte atunci când se comercializează produse agricole și încurajarea acțiunilor cu caracter social cum ar fi reînnoirea generațională sau îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor agricoli.

La vârsta de 17 ani a obținut primul contract internațional la Milano. Acesta a fost doar începutul în lumea modei pentru Ana Maria, pentru ca dupa aceea lucrurile sa mearga de la sine. A călătorit și a lucrat în țări diferite, cu culturi diferite, precum: Italia, Japonia, Taiwan, Coreea, Singapore (aici a vrut sa si ramana), China, Marea Britanie, Franța, pentru cele mai cunoscute branduri. Între 2003 și 2016 a locuit și a lucrat la Paris pentru case de modă precum Chanel, Dior, Givenchy, Lanvin, Chloé, Paco Rabanne, ca model de fitting dar si in prezentarile de moda.S-a intors in Romania pentru a fi mai aproape de familie dar cumva si pandemia a mai schimbat regulile jocului in modeling. Asadar, bucuria de a ramane acasa si de a lucra la proiecte care o definesc si motiveaza a fost una imensa. Mai ales ca drumul ei s-a dus usor catre proiecte caritabile.A înfințat asociația „Magic Wings”  cu ceva ani in urma si de atunci se ocupă cu modernizarea, dotarea și renovarea secțiilor din spitalele publice de pediatrie din România, dar și din școlile speciale, astfel încât cei mici să beneficieze de un diagnostic corect și rapid dar și de intervenții medicale la standarde europene. Si a reusit. Acum se ocupa cu reabilitarea în întregime a Secției de Spitalizare de Zi Pediatrie a Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, de la Lacul Bucura.Mai multe detalii gasiti pe www.magicwings.ro

Efectele alegerii lui Călin Georgescu: izolare internațională, punere în discuție a apartenenței la UE și NATO (Libertatea) - Atenţie: Pilonul II de pensii private, unde au banii 8,2 milioane de români, are un minus de 2 mld lei, adică 400 mil. euro, în săptămâna şoc după turul întâi la prezidenţiale (Ziarul Financiar) - Artiștii ies în stradă pentru democrație. Joi, la Universitate, "România SPERĂ!", vor spune într-un glas Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț sau Marius Manole (Ziare.com) Am vorbit cu susținătorii lui Călin Georgescu după primul tur și după alegerile parlamentare. S-a schimbat ceva? (Snoop)Snoop a vorbit cu opt oameni cu ocupații variate, avocat, medic, regizor de operă, actor, casnică, lucrătoare în curățenie. După alegerile parlamentare, unii au spus că „îl iubesc și mai tare” pe Georgescu, alții au fost iritați să fie abordați din nou: „vreți să mă convingeți să nu-l mai votez?”, în vreme ce unul dintre ei s-a răzgândit chiar înainte de parlamentare, „după documentarul Recorder”.Snoop a stat de vorbă cu votanții lui Călin Georgescu, să înțeleagă cu ce i-a convins acesta să îi ofere încrederea lor.În urma interviurilor, a identificat 12 teme și cuvinte-cheie: ca frecvență și importanță acordată de către intervievați.6 termeni au fost menționați cu asocieri pozitive, iar ceilalți 6 cu conotații negative. Cuvintele sunt: spiritualitate, sănătate, acasă/întoarcere, iubire, calm, diplomat (pozitiv), respectiv Ucraina, USR, LGBT/gay/homosexual, PSD, sionist/evreu, vaccin/COVID.Când am căutat pe grupurile de Telegram ale susținătorilor lui Călin Georgescu, cu ajutorul unui soft special, cuvintele-cheie din discuțiile noastre le-am regăsit cu mare frecvență. Ceea ce sugerează că sunt teme importante în discuțiile dintre susținători și în ceea ce-i preocupă pe votanții lui Călin Georgescu.Călin Georgescu a fost opțiunea a 2.120.401 dintre alegători.Efectele alegerii lui Călin Georgescu: izolare internațională, punere în discuție a apartenenței la UE și NATO (Libertatea)Cursa pentru Palatul Cotroceni intră pe ultima sută de metri. În timp ce unele partide se poziționează clar pentru un candidat (PNL, UDMR, SENS, REPER sunt pro-Lasconi, în timp ce POT și AUR pro-Georgescu), altele joacă o carte a așa-zisei neutralități, cum e cazul PSD, care speră să fie ori cu un președinte, ori cu celălalt într-o formula politică aflată la guvernare. Libertatea a vrut să afle ce ar putea însemna pentru România, în plan extern și intern, ca în cea mai importantă funcție din stat să fie un politician care își exprimă aprecierea pentru Putin, are un discurs antipartide, împotriva instituțiilor europene și care pune sub semnul întrebării apartenența la NATO. Iar aspectul esențial este cel al limitelor pe care le are din punct de vedere al exercitării mandatului. Politologul George Jiglău susține că influența și puterea de care va beneficia Călin Georgescu, dacă va fi președinte, va depinde mult dacă va avea o majoritate parlamentară și un Guvern pe linia sa de gândire sau dacă îi vor fi ostile. ROEXIT? „Vedem că la nivelul populației este o parte care rezonează cu ideile lui Georgescu. Este acel narativ anti-UE. Nu știm câți la sută din cei care au votat sau vor vota aderă la ideea că UE nu ne ajută la nimic, dar există cu siguranță. Dacă s-ar ajunge la referendum nu m-aș baza foarte mult că populația ar respinge categoric ieșirea României din UE, chiar dacă și zilele acestea sondajele ne-au arătat că suntem favorabili la ideea de UE. Dacă s-a întâmplat în Marea Britanie (n.r. – referendum pentru ieșirea din UE) nu văd de ce nu s-ar întâmpla și la noi sau în altă parte”, a declarat pentru Libertatea George Jiglău.Atenţie: Pilonul II de pensii private, unde au banii 8,2 milioane de români, are un minus de 2 mld lei, adică 400 mil. euro, în săptămâna şoc după turul întâi la prezidenţiale (Ziarul Financiar)Potenţialul unui episod de euroscepticism a speriat investitorii, atât români, cât şi străini l Incertitudinea generată de alegeri şi anxietatea instalată în societate cu privire la riscul unei schimbări de direcţie a României au adus scăderi atât pe piaţa titlurilor de stat româneşti, cât şi pe Bursa de la Bucureşti, iar Pilonul II nu este imun la această volatilitate. Pilonul II a mai avut scăderi abrupte în ultima perioadă, pe care le-a recuperat după normalizarea condiţiilor de piaţă, reaminteșteZiarul Financiar.În paginile aceleiași publicații găsiți și mesajul antreprenorilor români din sectoare cheie ale economiei, din industrie, comerţ, construcţii, transporturi, HoReCa şi servicii medicale: Românii au arătat că atunci când există un pericol mare se mobilizează, se unesc.Dan Ostahie (Altex), Adrian Mihai (FAN Courier), Dragoş Petrescu (City Grill), Iulian Stanciu (eMag), Cristian Erbaşu (Construcţii Erbaşu) şi Mihai Miron (Ropharma) au vorbit despre ce a câştigat România în ultimii 30 de ani, despre drumul european şi euro­atlantic al ţării, despre responsa­bilitatea an­treprenorilor faţă de ţară, dar au remarcat însă şi strigătul unei părţi însemnate a populaţiei care a fost uitată de clasa politică în ultimii ani. Artiștii ies în stradă pentru democrație. Joi, la Universitate, "România SPERĂ!", vor spune într-un glas Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț sau Marius Manole (Ziare.com)Artiștii din România anunță un eveniment manifest pro-democrație pentru joi, 5 decembrie, la ora 20:00, la Universitate. Sub titlul "România SPERĂ!", Oana Pellea a postat pe pagina personală de Facebook anunțul făcut de toți cei care vor organiza un maraton civic despre liberate și democrație. "Vino joi la ora 20:00 la Universitate alături de Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Marius Manole, Mihai Călin, Dan Teodorescu & Trupa Taxi, Oana Gheorghiu, Carmen Uscatu, Radu Vancu, Cătălin Striblea, byron, Valeriu Nicolae pentru un maraton civic despre liberate și democrație. La 35 de ani de la Revoluția care ne-a deschis calea către libertate și democrație, România se află într-un moment decisiv. Nici acum nu știm adevărul despre ce s-a întâmplat atunci, dar știm că sacrificiul celor care au visat o țară în care copiii lor să fie liberi a deschis calea unui drum greu, presărat cu multe dezamăgiri dar și cu cele mai importante realizări ale societății noastre: dreptul de a călători, a se stabili, a învăța și a lucra în țările Europei și apartenența la cea mai mare organizație interstatală de securitate. Demnitatea umană, libertățile fundamentale, egalitatea între persoane, solidaritatea, drepturile cetățenilor și justiția sunt valorile care ne pot uni pe toți. 'România SPERĂ' reprezintă strigătul nostru comun pentru protejarea și consolidarea acestor valori fundamentale", scrie în mesajul artiștilor.Ziare.com amintește că și Elena Lasconi, candidata USR la președinția României, a anunțat, o manifestație pro-Europa în Piața Victoriei, pentru joi seara, de la ora 17:00. 

Premierul slovac a acceptat invitația postului rusesc de televiziune Rossiya 1 și a participat la o emisiune în care a exprimat puncte de vedere aproape identice cu cele ale Kremlinului în privința războiului din Ucraina, transmite site-ul postului tv slovac TA3.  Rossiya 1 este principalul post de televiziune de stat din Rusia și difuzează permanent propaganda Kremlinului, iar Fico este primul lider al unui stat european care apare la acest post de televiziune controlat total de Kremlin, subliniază sursa citată.În emisiunea amintită premierul Fico a apreciat că ajutorul UE pentru Ucraina nu face decât să prelungească războiul și a subliniat că respingerea planului de pace al Rusiei propus la negocierile de la Istanbul din aprilie 2022 a fost o greșeală, care se datorează Occidentului, un punct de vedere identic cu cel al Kremlinului. Planul de pace propus la acea vreme de Rusia prevedea demilitarizarea totală a Ucrainei și era imposibil de acceptat de către Kiev, reamintește TA3.Principalele partide de opoziție din Slovacia au transmis un protest comun în care se arată că apariția lui Fico la postul Rossiya1 ”este o rușine internațională pentru Slovacia””Dar nu este doar o rușine pentru țara noastră, ci și dovada că Fico este dispus să se coboare oricât de jos dacă este vorba de interesul său personal și de apărarea criminalilor de război. Ar fi putut eventual să profite de apariția în acea emisiune pentru a cere Rusiei să-și retragă trupele din Ucraina, dar el a făcut exact pe dos”, a declarat un deputat al opoziției.Bulgaria: Guvernul răspunde acuzațiilor de fraudare a alegerilorGuvernul nu are competențe privind supravegherea activităților din comisiile electorale, pentru că s-ar crea o situație de conflict de interese, a declarat premierul Dimitar Glavchev la ședința de guvern de miercuri, ca răspuns la acuzațiile privind posibila fraudare a rezultatelor de la alegerile parlamentare din 27 octombrie, transmite publicația vesti.bg.”Există supraveghere video la comisiile elctorale, există autorități competente care pot face apel la Curtea Constituțională în caz de fraudă electorală, iar dacă există probe Curtea poate decide în consecință. Guvernul nu are mjloacele legale să intervină în acest proces”, a explicat premierul.Reacția  premierului vine după ce președintele țării, Rumen Radev, a declarat public că dacă ar fi fost numit un guvern interimar special pentru organizarea acestor alegeri ”nu am fi asistat la acest val de contestații, care nu dovedește decât slăbiciunea statului”.Bosnia Herțegovina: Investițiile străine în scădereÎn primele șase luni ale anului în curs, investițiile directe în Bosnia Herțegovina au atins nivelul de 955.9 de milioane de mărci bosniace (cca 480 de milioane de euro), în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, când acestea s-au ridicat la cca 557 milioane de euro, transmite Radio Sarajevo, care citează datele publicate de Banca Națională a Bosniei Herțegovina.În prima jumătate a anului trecut, Croația a fost cel mai important investitor străin, cu cca 90 de milioane de euro, pe locul doi s-a situat Germania, cu cca 75 milioane de euro și Slovenia pe locul 3 cu 71 milioane de euro. Austria a fost al patrulea investitor străin, cu peste 50 de milioane de euro.În clasamentul principalilor investitori străini figurează de asemenea Serbia, Țările de Jos, Marea Britanie și Rusia.”Se remarcă o tendință de scădere a investițiilor din Rusia, în timp ce țările UE și țările vecine rămân principalii investitori”, se arată în comunicatul Băncii naționale.  Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus: Michaela Vdoviaková - Slovacia;Desislava Dimitrova - Bulgaria Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Maia Sandu a  câștigat clar cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale și se pregătește să preia cel de-al doilea mandat în fruntea Republicii Moldova. Presa internațională a reacționat imediat remarcând dimensiunea europeană a acestei victorii. ”Pro-europeana Maia Sandu realeasă președinte, un nou eșec pentru Kremlin”, titrează Le Monde.”Victoria foarte clară a șefului statului în funcție îi liniștește pe cei douăzeci și șapte dar și pe cei din Ucraina, într-un context de interferență crescândă a Rusiei în vecinătatea sa”.Kyiv Independent vorbește despre ”un proces electoral încordat ce urmează la scurt timp după alegerile parlamentare larg disputate din Georgia, în care partidul de guvernământ Visul georgian a pretins că a câștigat majoritatea. Partidele pro-europene și monitorii internaționali au pus la îndoială integritatea alegerilor”.În timp ce The Guardian observă că ”poziția Maiei Sandu a fost slăbită după un referendum inițiat chiar de ea, în care moldovenii au fost întrebați dacă susțin integrarea în UE. Acesta a trecut doar cu o mică marjă la 20 octombrie.Rezultatul alegerilor va fi salutat la Bruxelles, la o săptămână după ce Georgia, un alt stat ex-sovietic care speră să adere la UE, a reales un partid considerat de majoritatea țărilor ca fiind din ce în ce mai prietenos cu Moscova și mai autoritar”.Potrivit Politico, ”serviciile de securitate au avertizat cu privire la eforturile Rusiei de a perturba și denatura votul la secțiile de votare din Germania, Rusia și Marea Britanie”.Cu toate acestea, ”Maia Sandu, este pe cale să-și asigure încă patru ani în funcție, în urma scrutinului de duminică, în ciuda acuzațiilor larg răspândite că Moscova a lucrat pentru a influența votul împotriva ei”.Citeste siMaia Sandu a câștigat al doilea mandat de președinte al R.Moldova.”Am dovedit că uniți reușim să-i învingem pe cei care voiau să ne îngenuncheze”Reuters notează că ”victoria fostei consiliere a Băncii Mondiale, în vârstă de 52 de ani, care a accelerat eforturile națiunii de a părăsi orbita Moscovei și de a adera la Uniunea Europeană, este văzută de susținătorii săi ca o confirmare a cursului hotărât pro-occidental pe care l-a urmat.Dar dominația lui Stoianoglo în unele părți ale țării sugerează că partidul ei se confruntă cu o provocare grea la alegerile parlamentare cheie din vara viitoare, care vor decide componența guvernului”.Potrivit Sky News, ”Maia Sandu a susținut efortul Moldovei de a adera la UE până în 2030, în timp ce dl Stoianoglo a spus că, în calitate de președinte, și el va sprijini integrarea în UE, dar va dezvolta și legături cu Rusia în interes național.Firstpost constată că, ”pentru mulți moldoveni, președintele pro-occidental Maia Sandu, care a câștigat un al doilea mandat în alegerile prezidențiale cruciale împotriva unui rival pro-rus, a devenit un simbol al schimbării, pe măsură ce ea încearcă să deschidă o cale nouă, pro-europeană pentru fosta republică sovietică”.Iar Euronews amintește că ”deplasarea bruscă spre vest a Moldovei a supărat Moscova și a înrăutățit semnificativ relațiile cu Chișinăul.De atunci, autoritățile moldovenești au acuzat în repetate rânduri Rusia că duc un vast „război hibrid”, de la campanii extinse de dezinformare la proteste ale partidelor pro-Rusia până la scheme de cumpărare a voturilor care subminează alegerile la nivel național.Rusia a negat orice amestec”.

Dacă apreciezi vinul bun, este imposibil să nu fi degustat deja unul din multele soiuri recunoscute internațional de la Purcari. Azi ai ocazia să îi afli secretele din spatele etichetei!Omul care a făcut cea mai premiată vinărie în Europa centrală si de est – Victor Bostan – ne împărtășește astăzi povestea celui mai de succes export moldovenesc. Vinul Purcari. Un vin care a parcurs deja o călătorie de sute de ani, de la licoarea țarilor Rusiei Imperiale și selectat pentru cramele Casei Regale din Marea Britanie, la paragina totală în care l-a lăsat economia sovietică, la o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro, astăzi.  Este Purcari un vin moldovenesc sau românesc? Categoric, românesc, spune omul care a luptat să îi respecte și să îi ducă mai departe tradiția, Victor Bostan. Și poate nu e coincidență că prima recunoaștere internațională, prima medalie de aur a vinului Purcari, vine în exact anul în care România modernă era recunoscută internațional și se năștea ca stat independent: 1878.Degustă astăzi o filă de istorie românească plină de savoare, tradiție și viitor. La Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Liviu Păsat este un antreprenor cu experiență, având o formare inițială în IT. De-a lungul carierei, a inițiat și proiectul “Trezește Banii din Viața Ta”, un concept prin care și-a propus să aducă claritate și soluții în gestionarea finanțelor personale. Prin intermediul acestui proiect, Liviu a reușit să ajungă la peste 25.000 de participanți la evenimente organizate în România și Marea Britanie.Este autorul cărții “Obiceiuri care fac toți banii”, un titlu ce sintetizează viziunea sa despre importanța obiceiurilor în succesul financiar. În plus, Liviu a fost activ pe piețele internaționale, fiind un Amazon Seller cu vânzări de peste 760.000 USD în SUA, Canada, Marea Britanie, Europa și Australia.

Potrivit unei știri publicate de agenția Rador, guvernul de la Moscova a creat un registru al țărilor care ”impun politici neoliberale distructive, ce contrazic valorile rusești” și ai căror cetățeni vor putea primi dreptul de a se stabili în Rusia. Lista a fost publicată pe portalul oficial al informațiilor juridice și include 47 de state. Este vorba despre aproape toate țările membre ale Uniunii Europene, deci și România, dar cu două excepții: Ungaria și Slovacia.Mai găsim, bineînțeles, SUA, Marea Britanie, Japonia și, evident, Ucraina. Lista include și Taiwanul, a cărui independență Federația Rusă nu o recunoaște oficial dar care, iată, merită să să se afle pe lista țărilor neprietenoase.Cetățenii țărilor incluse în această listă vor putea obține permisiunea de a locui în Federația Rusă, dacă au avut de suferit de pe urma a ceea ce Kremlinul numește ”atitudinile distructive neoliberale” din partea guvernelor țărilor lor.Publicarea listei vine la o lună după ce Vladimir Putin a semnat un decret potrivit căruia cei care se consideră victimele politicilor neoliberale pot beneficia de vize de ședere fără a fi nevoie să demonstreze vreo „cunoaștere a limbii ruse, a istoriei ruse sau a legilor fundamentale”.La apariția decretului, mai multe figuri marcante de extremă dreapta și adepți ai teoriilor conspirației au celebrat noua politică a Moscovei lăudând societatea rusă și considerând-o superioară celor occidentale.Vor profita ei de această ocazie pentru a-și putea realiza idealurile, în interiorul Rusiei? Vom vedea, așadar un exod către Rusia al celor care se consideră victime ale politicilor neoliberale? Sau aceștia vor prefera, în cele din urmă, terenul – totuși - mai sigur al societăților occidentale?Până când vom vedea – sau nu - eventuale cozi pe culoarele de intrare în Rusia, să remarcăm faptul că războiul declanșat la 24 februarie 2022 nu este doar despre anihilarea și distrugerea națiunii ucrainene, așa cum însuși Vladimir Putin a declarat în acea dimineață fatidică.Războiul Rusiei este, în esență, unul cultural, îndreptat împotriva civilizației liberale și nu doar împotriva unei națiuni, cea ucraineană, cu aspirațiile ei pro-occidentale.Este încă o dovadă – dacă mai era nevoie de așa ceva – că ambițiile lui Putin nu se limitează doar la nefericitul său vecin.Până atunci, rămâne întrebarea: chiar se va grăbi cineva să lase lumea liberă pentru Rusia lui Putin? Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cea de-a noua ediție a Karpatia Horse Show va avea loc în perioada 27 și 29 septembrie la Domeniu Cantacuzino din Florești, Prahova. Vor fi trei zile de regal hipic, cu două arene ce vor găzdui trei competiții hipice, peste cinci show-uri ecvestre și demonstrații. Mai mult, vineri și sâmbătă programul este extins până seara cu două concerte pe Scena Palatului Micul Trianon. Despre ediția 2024 Karpatia Horse Show, vorbim cu Mihnea Virgolici, directorul evenimentului. Karpatia Horse Show– singurul eveniment de acest gen din România – este o invitație la evadare din cotidian, alături de familie, prieteni sau colegi. Domeniul Cantacuzino fiind la doar o oră distanţă de Capitală și de alte orașe din județele Prahova, Dâmbovița și Brașov.Pe cele 150 hectare de natură variată ale Domeniului Cantacuzino din Florești vor fi organizate plimbări și peste douăzeci de activități destinate adulților si copiilor. Începând cu acest an, copiii beneficiază și de un centru de activități. Prin achiziționarea unui bilet dedicat activităților pentru copii este asigurat accesul nelimitat la un număr extins de activități, iar părinții vor beneficia de zone de terasă și relaxare. În plus, vor exista trei zone gastronomice, iar pentru cei dornici să petreacă întreaga  perioadă pe domeniu organizatorii propun o zonă de camping cu facilități moderne.„Am fost plăcut impresionat să descopăr la Concursul Complet Internațional ce a avut loc în cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris mai multe cupluri cal-călăreț care au participat la diferite evenimente ecvestre, pe care le-am organizat de-a lungul anilor. Pe unii dintre ei îi vom revedea și în acest an la Florești performând la Concursul Complet de 4*. Estimăm deja că vom avea participanți din Austria, Bulgaria, Finlanda și Marea Britanie. Din punct de vedere al performanței sportive ediția a IX-a este prima în care reușim organizarea Concursului Complet Internațional de nivel 4* într-un an care nu este pre-olimpic și ne propunem să păstrăm acest nivel. În plus, în cadrul Karpatia Horse Show vom organiza finala națională de Concurs Complet pentru călăreți de 2* și novici,” spune Mihnea Vîrgolici, Directorul evenimentului Karpatia Horse Show.Programul fiecărei zile are ca element central una dintre cele trei probe pe care cuplurile cal-călăreț le susțin în cadrul Concursurilor Complete, dar și concursuri demonstrative, show-uri, demonstrații, concerte live și alte activități cu valențe distincte în fiecare zi pentru a vă bucura de experiențe cât mai diferite dacă treceți pragul evenimentului în toate cele trei zile.Prima zi a evenimentului, vineri, 27 septembrie, va începe după prânz și aduce în centrul atenției proba de dresaj – în care este evaluată armonizarea cuplului cal-călăreț prin urmărirea unui parcurs elaborat de mișcări.Surpriza din acest an este prezența lui Spencer Sturmey, unul dintre cei mai apreciați comentatori sportivi din lume și cel care a descifrat spectatorilor Eurosport tainele acestui sport la Jocurile Olimpice. Un călăreț de 5* foarte experimentat , el va susține și un stagiu de pregătire pentru călăreți înaintea demarării celei de-a noua ediții a Karpatia Horse Show, alături de Cristina Călin, o sportivă cu o vastă experiență în arta dresajului, desăvârșită la Școala de Elită a Federației Ecvestre Franceze, Cadre Noir, apoi în Marea Britanie și Dubai, de unde a revenit în Europa, câștigând Campionatul Balcanic de Dresaj.Cei doi vor susține o lecție de echitație deschisă cuplurilor cal – călăreț avansați, dar şi un master- class de dresaj clasic.Este o zi a relaxării, a discuțiilor tihnite, a plimbărilor pe domeniu, care se continuă cu concertele de seară menite să prelungească starea de destindere după o săptămână intensă. Anul acesta organizatorii propun o trupă nouă, dar remarcabilă, Leoaia, și mereu actualii Sarmalele Reci.Sâmbăta, 28 septembrie este ziua adrenalinei. În proba de cross concurenţii de la Concursul Complet Internațional și din finala Campionatului Național vor parcurge, în funcție de nivelul la care participă, până la 6 kilometri pe teren variat, sărind peste obstacole naturale spectaculoase pentru a-și dovedi rezistenţa şi viteza în orice condiţii. În această zi, publicul va avea la dispoziţie zone de belvedere de unde vor putea urmări evoluția concurenților la trecerea peste obstacolele cele mai impresionante.Starea de suspans a zilei este prelungită de către marii maeștri ai atelajelor prin proba de maraton și parcurgerea cu viteză a obstacolelor labirint.Programul este extins seara prin concerte menite de asemenea să surprindă și să incite, iar anul acesta propunerile sunt Jazzy Jo care aduce un jazz cu influențe de soul și ritmuri energice, urmată de Mihail, poate singurul artist experimental din peisajul artistic românesc cu succes mainstream și sute de milioane de vizualizări.Ziua de închidere a evenimentului, duminică, 29 septembrie este una plină de fast care, pe lângă probele din cadrul competițiilor, propune show-uri şi parade şi surprinde emoția premierii celor mai  buni sportivi. Tot în ultima zi a evenimentului, va avea loc o demonstrație  de sărituri peste obstacole fixe. Cătălina Sfetea, multiplă campioană națională și în elita europeană a săritorilor de obstacole va face un moment demo de sărituri la mare înălțime. Parade retro-mobil sau de life-style completează programul zilei, o zi a eleganței și a întâlnirilor memorabile într-un cadru unic.Programul Karpatia Horse Show și bilete găsiți pe website-ul evenimentului.

Presa internațională a relatat pe larg despre articolul comun și conferința șefilor MI6 și CIA, Sir Richard Moore și William Burns. Cei doi au publicat un editorial în cotidianul Financial Times, apoi au apărut sâmbătă la o dezbatere organizată de același ziar. Ordinea mondială internațională este „sub amenințare într-un mod pe care nu l-am văzut de la Războiul Rece”, au avertizat cei doi șefi de servicii secrete.După cum notează Financial Times, ”a fost pentru prima dată din istoria parteneriatului de 77 de ani al agențiilor când cei doi șefi au apărut împreună la un eveniment public. De asemenea, reprezintă cea mai recentă mișcare a agențiilor de spionaj americane și britanice de a ieși din umbră pentru a avertiza țările pe care le servesc despre pericolele tot mai mari cu care se confruntă lumea.Șefii agențiilor de spionaj au vorbit despre ceea ce au numit o gamă fără precedent de amenințări la adresa ordinii internaționale, de la războiul lui Putin din Ucraina și campania Rusiei de operațiuni de sabotaj în Europa până la ascensiunea Chinei și schimbările tehnologice rapide”. Politico relatează că șefii agențiilor de spionaj au mai spus că au văzut războiul din Ucraina venind „și au putut să avertizeze comunitatea internațională”, parțial prin desecretizarea unor documente, pentru a ajuta Kievul.„Menținerea cursului [în Ucraina] este mai vitală ca niciodată”, au spus aceștia, adăugând că agențiile lor vor continua să ajute serviciile de informații ucrainene.„Nimeni dintre noi nu ar trebui să ia cu ușurință riscurile escaladării”, - iată remarca lui William Burns, preluată de BBC.El a descris un moment de la sfârșitul anului 2022 în care a existat, a spus el, un „risc real” al potențialei utilizări a armelor nucleare tactice de către Rusia, ca răspuns la eșecurile de pe câmpul de luptă.Domnul Burns a transmis oficialilor ruși mesaje în care avertiza asupra consecințelor folosirii lor.„Totuși, nu m-am gândit niciodată – și aceasta este opinia agenției mele – că ar trebui să fim intimidați în mod inutil de asta”, a continuat directorul CIA.„Putin este un bătăuș. Va continua să se zburlească din când în când.”Întrebat despre o aparentă disponibilitate sporită a serviciilor de informații ruse de a efectua operațiuni ascunse, cum ar fi acte de sabotaj și incendie în Europa, Sir Richard Moore a spus că folosirea criminalilor pentru a comite atacuri sugerează un anumit grad de disperare. CNN transmite că atât Burns, cât și Moore au subliniat importanța parteneriatului dintre SUA și Marea Britanie, în special în fața agresiunii ruse. Burns a citat perioada premergătoare războiului din Ucraina, lansat de președintele rus Vladimir Putin în februarie 2022, drept unul dintre cele mai bune exemple. Potrivit L'Express, o altă sursă de îngrijorare legată de acest conflict este posibilitatea ca Iranul să furnizeze Rusiei rachete balistice, deși CIA nu a confirmat acest scenariu.Aceasta ar fi o „escaladare dramatică” a relațiilor dintre cele două țări, potrivit lui Burns, Teheranul furnizând până acum doar drone cu performanțe slabe pentru a fi folosite în Ucraina. Despre războiul din Gaza, directorul CIA a spus că Statele Unite lucrează foarte mult la noi propuneri de încetare a focului. Un nou plan, întocmit cu ajutorul mediatorilor din Qatar și Egipt, ar urma să vadă lumina zilei, speră el, „în zilele următoare”.Cu toate acestea, nu este sigur, adaugă Burns, că Benjamin Netanyahu, premierul israelian și liderul Hamas, Yahya Sinwar, sunt gata să încheie un acord. 

După cum știm, FBI și Departamentul de Stat au acuzat Rusia că încearcă să influențeze alegerile prezidențiale din SUA din 2024 prin intermediul mass-mediei controlate de Kremlin și al platformelor online de propagandă. Există însă și o dimensiune europeană a subiectului. Documentele dovedesc existența unei ample operațiuni de manipulare și război psihologic la adresa Europei. ”Circa 2800 de politicieni, oameni de afaceri, jurnaliști și influenceri din 81 de țări, inclusiv Italia: iată în ce constă operațiunea Rusiei de a manipula Europa”, scrie La Stampa. Există, de asemenea, o listă cu 1900 de „anti-influenceri” cu care Moscova se luptă, continuă ziarul italian, care a citit toate documentele din ancheta FBI și rechizitoriul Departamentului de Justiție.”Totul se învârte - așa cum se știe deja parțial, dar nu cu această bogăție de detalii - în jurul „Agenției de Design Social”, un proiect de inginerie pro-Rusia, anti-Ucraina, anti-occidentală, care acționează sub ordinele directe ale șefului adjunct al personalului președintelui rus Vladimir Putin, Serghei Kiriyenko.Potrivit FBI, campania se referă la crearea de site-uri web false care imită instituţiile media legitime. Numită Doppelganger, aceasta plasează conținut care promovează narațiuni specifice pentru a promova obiectivele guvernului rus.Doppelganger a creat domenii sofisticate care imită site-urile web ale instituțiilor media legitime precum Fox News, The Washington Post și, de asemenea, publicațiile italiene La Stampa și La Repubblica”.Politico observă că dosarul FBI dezvăluie războiul psihologic secret al lui Putin în Europa:”Războinicii informaționali ruși au identificat Germania ca fiind o țintă deosebit de ușoară.Scopul campaniei Kremlinului în Europa a fost să semene diviziune, să discrediteze America și să submineze sprijinul pentru Ucraina, potrivit unei serii de documente rusești, memorii și procese-verbale de la întâlnirile cabinetului de război psihologic.Documentele arată că scopul campaniei este „să evoce în audiență reacții raționale (cum ar fi: „de ce trebuie NOI să ajutăm Ucraina?”) dar și emoționale (cum  că „americanii sunt atât de ticăloși!”).”Citeste siProcurorul general al SUA anunță sancțiuni concrete pentru propagandiștii KremlinuluiPotrivit publicației grecești Protothema, ”un alt document al Agenției de Design Social descrie o operațiune numită „Activarea conflictelor internaționale” care vizează în mod specific Franța și Germania.Scopul operațiunii este de a „escalada tensiunile interne pentru a promova interesele Federației Ruse”, precum și de a „influența conflictele din viața reală și de a crea în mod artificial situații de conflict” prin articole false, operațiuni de influențare, postări și comentarii direcționate pe rețelele sociale”.Daily Express vorbește despre ”cum incearcă spionii lui Vladimir Putin sa-i manipuleze pe britanici impotriva Ucrainei.Kremlinul vizează politicieni, lideri de afaceri, jurnaliști și influenceri ai rețelelor sociale pentru a-i păcăli astfel încât să pună la îndoială sprijinul pentru Kiev.Esențială pentru a face acest lucru, cred anchetatorii, este discreditarea Marii Britanii din cauza sprijinului militar, economic și politic al Londrei pentru Ucraina și a poziției sale diplomatice. SUA sunt, de asemenea, o țintă cheie.FBI a citat o notă internă a Rusiei care spunea: „În primul rând, trebuie să discredităm SUA, Marea Britanie și NATO și, în al doilea rând, să-i convingem pe germani să se opună politicii ineficiente a sancțiunilor”.

Artiști de succes, business managers, agenți de booking, reprezentanți ai caselor de discuri, agenți de PR, specialiști în online & digital, publicitari, producători de filme, reprezentanți ai radiourilor, publisheri, compozitori și mulți alții, schimbă idei și discută despre ce este nou în industria muzicală, toți reuniți sub același acoperiș, la Mastering the Music Business, la Hotel Caro, în București. O discuție despre acest eveniment, cu inițiatoarea MMB, Anca Lupeş. Având pe agendă teme precum sustenabilitatea în industria muzicală, traiectoria unui artist de la talent local la trend global sau povești de succes ale marilor festivaluri, MMB a strâns la București 145 de speakeri, printre care se numără Lisa Nasta de la Glastonbury – important festival pe continent, Ivone Lesan – una dintre cele mai recunoscute susținătoare ale egalității de gen din industrie, reprezentantă a festivalului Primavera Sound, Selly – content creator și antreprenor, Paul Cioc – marketing manager la HaHaHa Production, Mark Garfield –  sync agent la Pop-Up Music, Ioana Chereji – Head of Communication la UNTOLD Universe, Oskar Strajn, booking agent la Eurosonic, Adam Dobie de la Electric Castle, Emil Ionescu, organizator de evenimente și fondatorul iabilet.ro, artiştii Deliric şi  Dan Byron. Evenimentul reunește invitati din țări precum India, Mexic, Belgia, Marea Britanie, Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Italia, Olanda și multe altele, aducând în prim-plan perspective și tendințe globale în muzică. Printre sesiunile oferite se numără paneluri, workshop-uri, studii de caz și prezentări ce abordează diverse genuri muzicale, de la rock alternativ și trap, până la hip hop și manele.După întâlnirile programate la Hotel Caro, seara, în Club Expirat se întâmplă MMB Showcase, cu: Alanaire (Spania), Alone at Parties (România), Michelle & Les Garçons (Franța), WOOMB (Bulgaria), Roadkillsoda (România) boebeck (HU), Kadjavsi (România), Roadkillsoda (RO), GØK2 (Estonia), printre alții.Anul acesta, conferința include 3 sesiuni de speed meetings cu reprezentanți ai celor mai importante festivaluri, cluburi sau agenții din țară și din străinătate și  9 recepții de networking (breakfast, lunch & drinks), la care participanții vor avea ocazia să interacționeze între ei într-o atmosferă relaxată. În cadrul recepțiilor vor avea loc și  8 mini recitaluri acustice, oferind tinerilor artiști o platformă valoroasă pentru a fi descoperiți și a-și promova muzica în fața unui public avizat. Participanții au ocazia să-i asculte pe: Alex Ștefănescu, Nidal, Krrysopher, Cireșan, Eligarf, Sabrina Stoica, Andra Andriuca, Villia.Accesul la conferința MMB se face pe baza de bilet, dar la MMB Showcase Festival intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Accesul publicului se va face în fiecare seară de festival începând cu ora 19:00.

Psiholingvist. Coach de limba engleză. Mamă. Om căruia îi plac oamenii în toată omenia lor.Amalia Bhalli, invitata mea din acest episod, este profesorul care folosește elemente din psiholingvistică pentru a-i ajuta pe oameni să vindece blocaje mai mult subconștiente, decât conștiente, prin intermediul procesului de învățare a limbii engleze.Înainte să-ți spui că nu este cazul tău sau că nu funcționează, ascultă episodul până la final.Întreabă-te care au fost experiențele tale cu învățarea limbii engleză și cu oamenii care ar fi trebuit să o faciliteze. Sunt mari șanse ca dacă astăzi nu o vorbești cursiv să nu fie din cauza faptului că nu știi suficient de multe cuvinte sau nu le pronunți corect, ci pentru că ți s-a spus cândva că nu-i de tine sau că nu îți iese limba asta nicicum, iar asta să se fi transformat în narativul care acum te ține pe loc la nivel personal și profesional.    Dă play episodului și vezi care dintre ideile de mai jos ți se par interesante și de ajutor:

Presa franceză a informat că Pavel Durov, miliardarul fondator și CEO al aplicației de mesagerie Telegram, a fost reținut sâmbătă seara pe aeroportul Le Bourget din apropierea Parisului. Acest episod, care-l vizează pe conducătorul celei mai populare rețele sociale din spațiul de limbă rusă, poate avea consecințe semnificative în contextul războiului din Ucraina dar mai ales pe fondul războiului hibrid pe care Rusia îl duce împotriva Occidentului. Dar, având în vedere criticile adresate și proprietarului rețelei X, Elon Musk, se pune întrebarea: se termină, oare, cu impunitatea șefilor marilor rețele de socializare? După cum au informat posturile TF1 și BFM TV, Durov a fost reținut în temeiul unui mandat francez în timp ce cobora din avionul său privat după un zbor din Azerbaidjan.Mandatul de arestare emis de procurorii francezi susține că moderarea inadecvată a conținutului rețelei Telegram echivalează cu complicitate la terorism, fraudă, spălare de bani, trafic de droguri și alte infracțiuni, potrivit relatărilor presei franceze.După cum relatează Le Monde, în Franța, Telegram se afla pe banca acuzaților deja după atacurile din 13 noiembrie 2015 de la Paris. Teroriștii ar fi comunicat de fapt prin această mesagerie, înainte de atacuri și cu deplină impunitate, în timp ce Durov a fost acuzat că știa de mult timp că jihadiștii comunicau prin rețeaua sa.Telegram nu a comentat situația, după cum nici ministerul francez de interne și nici poliția nu au făcut vreun comentariu, a informat Reuters.În timp ce, potrivit TF1, autoritățile franceze verifică posibilele legături ale lui Durov cu Kremlinul.Platforma criptată Telegram are aproximativ 900 de milioane de utilizatori activi și este una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din lume.Un calcul greșitSpre deosebire de platformele din SUA, care sunt criticate pentru exploatarea comercială a datelor personale, Telegram a adoptat o abordare diferită și s-a angajat să nu dezvăluie niciodată informații despre utilizatorii săi.După ce Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, Telegram a devenit principala sursă de conținut nefiltrat – și uneori înșelător – din ambele părți despre război și politica din jurul conflictului, notează Politico.În același timp, Telegram a fost criticată pentru că a facilitat activitățile grupurilor extremiste, inclusiv în timpul revoltelor de extremă dreapta, după uciderea a trei copii în Marea Britanie în iulie.Avocatul lui Durov, a calificat acuzațiile împotriva clientului său „absolut ridicole”, potrivit agenției de presă ruse RIA Novosti. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat că Durov, născut în Rusia, a calculat greșit, fugind din Rusia și crezând că nu va trebui niciodată să coopereze cu autoritățile guvernamentale din străinătate.Iar ambasada Rusiei la Paris a acuzat duminică autoritățile franceze că „refuză să coopereze” cu Moscova.Politico îl citează pe John Scott-Railton, cercetător senior al Universității din Toronto, potrivit căruia „arestările angajaților marilor platforme pentru motive legate de moderare și acces sunt rare”, iar acest episod este unul ”fără precedent” .Iar publicația europeană amintește că proprietarul rețelei X, Elon Musk, s-a confruntat și el cu critici ample din cauza moderării pe platforma sa de socializare. Ca reacție la cele întâmplate, miliardarul de origine sud-africană a distribuit un interviu pe care Durov l-a făcut în aprilie cu personalitatea media conservatoare Tucker Carlson, adăugând hashtag-ul #FreePavel. În propriul său tweet, Carlson a susținut că arestarea a fost un atac la adresa libertății de exprimare. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională comentează dialogul dintre proprietarul rețelei X, Elon Musk și candidatul republican la președinție, Donald Trump. O discuție parțial ratată din motive tehnice. Analizând conținutul, comentatorii atrag atenția asupra puterii imense pe care o deține Elon Musk. Pentru Le Monde, conversația dintre Elon Musk și Donald Trump a început cu un fiasco:”Timp de patruzeci de minute, a fost imposibil de urmărit această discuție. Înainte de interviu, comisarul european, Thierry Breton, i-a trimis un lung avertisment domnului Musk, ordonându-i să respecte legile europene și precizând că și regulile de moderare îl privesc”.”Interviul lui Trump cu Musk s-a transformat într-o altă catastrofă X”, scrie și Politico.”Musk a postat înaintea evenimentului cu Trump că va face niște teste ale sistemului. Dar aceste măsuri de precauție nu au putut salva platforma de la prăbușire. În timpul interviului nestructurat, Musk a fost adesea de acord cu Trump cu privire la probleme precum imigrația, inflația și criminalitatea.Citeste siDonald Trump revine pe reţeaua X (fostă Twitter) în cadrul unei «conversaţii» lungi şi provocatoare cu Elon MuskȘi BBC a văzut o discuție prietenoasă, cu multe laude reciproce.”Trump, care a fost sceptic față de vehiculele electrice și a promis anterior că va anula subvențiile federale, l-a lăudat pe producătorul auto Tesla, deținut și de domnul Musk.El a spus recent că „nu are de ales” decât să susțină vehiculele electrice din cauza susținerii domnului Musk și a numit produsul Tesla genial” .Ziarul spaniol La Vanguardia, citat de Eurotopics, consideră că Musk este periculos:„Președintele Biden a reiterat că Trump ar reprezenta o amenințare reală pentru securitatea SUA dacă ar câștiga alegerile. Cu sprijinul necondiționat al lui Musk și implicarea activă în campanie, acest pericol crește. (...) Musk a permis rețelei X să devină un focar de ură, propagandă de extremă dreaptă și dezinformare. (...) În plus, el s-a alăturat mișcării Make America Great Again, care alimentează teoria deplasării în masă a populației și nevoia de deportări în masă (... ) El a distribuit, de asemenea, videoclipuri false create de inteligența artificială, cu Kamala Harris și a acuzat-o că a încercat să provoace un holocaust”.La Stampa avertizează la rândul său că „proprietarul X, cea mai folosită rețea de socializare pentru dezbateri și știri, a umplut-o cu știri false, extremism și conspirații, unele scrise de el și altele împărtășite de el.El îl susține pe Trump și l-a intervievat. Vrea să influențeze alegerile americane. Și când este dezamăgit de anumite rezultate ale alegerilor, alimentează revoltele. Și nu doar în legătură cu problema atacului de la Capitoliu, din 6 ianuarie 2021. El a transformat fostul serviciu de mesagerie scurtă Twitter într-o „casă online” pentru extremiștii de dreapta și a contribuit la declanșarea revoltelor din ultimele zile în Marea Britanie”.

Guvernul britanic intenţionează să adapteze programa şcolară pentru a-i pregăti mai bine pe copii împotriva dezinformării şi a "teoriilor conspiraţiei sordide" care circulă online. Aceasta, în urma recentelor revolte de extremă dreapta, după cum  arată un interviu publicat duminică, citat de AFP și Agerpres. Autorităţile britanice au fost foarte deranjate din cauza rolului reţelelor sociale în săptămâna de violenţe rasiste şi islamofobe care a urmat unui atac cu cuțitul ce a luat viaţa a trei fetiţe în Southport (nord-vestul Angliei) pe 29 iulie.Într-un interviu pentru Sunday Telegraph ministrul Educaţiei, Bridget Phillipson, a afirmat că e mai important ca niciodată ca tinerilor să li se ofere abilităţile necesare pentru a dezvolta un simţ critic asupra a ceea ce văd online.Acest obiectiv, notează AFP, va face parte dintr-o vastă revizuire a programei şcolare pentru ciclurile primar şi secundar lansată de noul guvern laburist, ale cărei concluzii sunt aşteptate anul viitor.Conform Sunday Telegraph, ideea guvernului nu este de a crea cursuri specifice privind dezinformarea, ci de a include acest subiect în mai multe materii.După cum remarcă și o analiză a Politico, dezinformarea pe platformele online a jucat un rol crucial în incitarea acestor revolte, deoarece indivizi cu un număr mare de urmăritori răspândesc afirmații false.Publicația invocă un studiu asupra modului în care influencerul misogin Andrew Tate, difuzorul de știri GB Darren Grimes și agitatorul anti-musulman Tommy Robinson au avut un impact semnificativ în răspândirea online a zvonurilor fictive.Normalizarea islamofobieiCu toate acestea, ușurința cu care aceste afirmații rasiste se răspândesc demonstrează și faptul că normalizarea islamofobiei în societatea britanică ține nu doar rețelele sociale.Potrivit unui raport din 2019 al grupului anti-rasist Hope not Hate, „mai mult de o treime dintre oamenii din Marea Britanie cred că islamul este o amenințare pentru modul de viață britanic”.Citeste siDemonstrațiile violente anti-imigranți din UK au eșuat. Care este bilanțul lor?Aproape o treime din public (32 la sută) subscrie la teoriile conspirației anti-musulmane, inclusiv afirmațiile privind „zonele interzise”, pe care aproape jumătate dintre alegătorii conservatori (47 la sută) le consideră adevărate.Potrivit unei alte analize, publicată de The Conversation, chiar dacă adolescentul arestat în urma atacului nu este un imigrant, dezinformarea despre el s-a răspândit imediat.Iar cei care s-au revoltat în jurul centrelor care găzduiesc migranți și al moscheilor se prezintă ca luând măsuri împotriva unei amenințări din interior.Supremația albă – notează The Conversation - se întemeiază pe narațiunea unei amenințări specifice de gen și rasiale. Această idee este curentul de bază al sloganului nazist ”kinder küche, kirche” (”copii, bucătărie, biserică”) care trasează rolul femeilor în interiorul casei și al bărbaților în afara casei.De altfel, cel mai faimos slogan al naționalismul alb îi îndeamnă pe adepți să „asigure un viitor” copiilor albi. Concluzia ar fi că dezinformarea reprezintă doar una dintre cauzele fenomenului, însă rădăcinile pot fi cu mult mai profunde. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Aflat în conflict deschis cu Uniunea Europeană, miliardarul Elon Musk, proprietar al platformei de socializare X, a intrat și în colimatorul autorităților din Marea Britanie. Și aceasta, în strânsă legătură cu revoltele de extremă dreapta de  după uciderea a trei fete într-o sală de dans pentru copii din Southport. Proprietarul rețelei X a înfuriat guvernul britanic, după ce a comentat dezordinile provocate de grupuri de extremă-dreapta spunând că „războiul civil este inevitabil”.Confruntat cu criticile oficialilor de la Londra, Elon Musk și-a continuat și chiar întărit afirmațiile contradictorii, acuzându-i pe aceștia de reacție unilaterală și de ”orbire”.Atitudinea lui Musk a fost criticată de biroul prim-ministrului britanic Keir Starmer, care a spus că nu există „nicio justificare” pentru comentariile miliardarului.În timp ce secretarul pentru Știință și Tehnologie Peter Kyle – direct responsabil pentru implicarea guvernului britanic cu companiile de  tehnologie – a deplâns faptul că Elon Musk „nu este responsabil în fața nimănui”.Într-un interviu pentru ziarul Times, Kyle a spus că a face față unor giganți tehnologici precum Musk este ceva care seamănă mai mult cu diplomația decât cu afacerile tipice – și a subliniat controversa privind utilizarea sistemului de satelit Starlink al lui Musk pe tot parcursul războiului din Ucraina.„Elon Musk are puterea de a avea un impact profund asupra rezultatului războiului dintre Rusia și Ucraina și este o persoană care nu răspunde în fața nimănui”, a spus Kyle.Și iată cum preocupările mai vechi ale instituțiilor Uniunii Europene sunt împărtășite acum și de Londra.Compania X este acuzată că a încălcat regulile Uniunii Europene privind conținutul online și de faptul că bulina sa albastră înșală utilizatorii.Comisia a spus că X nu a respectat, de asemenea, cerința Actului privind Serviciile Digitale  (DSA) de a furniza informații despre publicitate care să poată fi cu ușurință verificate de utilizatori.Citeste siComisia Europeană: X, platforma lui Elon Musk, înşală utilizatorii şi încalcă regulile pentru conţinutul onlineX a fost, de asemenea, acuzată că a blocat cercetătorii să acceseze datele sale publice.Compania, care va avea la dispoziție câteva luni pentru a răspunde acuzațiilor, s-ar putea confrunta cu o amendă de până la 6% din cifra de afaceri globală dacă va fi găsită vinovată de încălcarea DSA.Investigațiile separate ale Comisiei Europene continuă cu privire la difuzarea conținutului ilegal pe X și măsurile pe care le-a luat pentru a contracara dezinformarea.De altfel, Elon Musk a fost puternic criticat pentru că a permis difuzarea de mesaje antisemite pe rețeaua sa, după atentatele din 7 octombrie.Marea Britanie este văzută drept mai permisivă și mai puțin înclinată spre suprareglementare în comparație cu Uniunea Europeană, dar chiar și așa, platforma lui Elon Musk a provocat nervozitate.Este acuzată că a permis punerea în circulație a unor informații false despre identitatea atacatorului – identificat în mod greșit ca un solicitant de azil care tocmai sosise în Regatul Unit.Șeful X a fost, de asemenea, criticat pentru că a restabilit contul activistului de extremă dreaptă Tommy Robinson, care a co-fondat Liga engleză de apărare. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

”R.Moldova reușește să se prezinte ca o voce importantă regională, iar cel de-al patrulea summit al Comunității Politice Europene din Marea Britanie oferă ocazia președintei Maia Sandu să vorbească despre provocări și oportunități. Datorită ajutorului țărilor membre ale UE, R.Moldova astăzi rezistă și face față provocărilor, spune într-un interviu la RFI, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza. În cadrul summitului CPE, mai mulți prieteni ai R.Moldova s-au reunit, joi, și au discutat despre cooperarea pentru o Moldova pașnică și stabilă, afirmă șefa statului, aflată în Marea Britanie. 

Jordan Rakei, GoGoPenguin, Roberto Fonseca, MonoNeon sau Matteo Mancuso au fost capetele de afiș pentru ediția 2024, JAZZx Festival de la Timișoara, eveniment ajuns la a 12 ediție. Un eveniment care și-a propus să aducă împreună comunitățile muzicale din vestul țării, invitând pe scenă artiști care inovează, oameni care experimentează, pentru lărgirea perspectivei artistice. Până la Piață Libertății, marea scena a JAZZx, evenimentele de peste zi m-au purtat pe străzile orașului descoperind la Kunsthalle Bega o expoziție de Andrei Arion sau la Casa Isho, unde Marius Bercea a prezentat 'This Side of Paradise'. Pomenesc aici și de 'Future Days', expoziția Facultății de Arhitectura și Urbanism din Timișoara, toate incluse în programul JAZZx de anul acesta.În inima comunității Faber, la Ambasada, prin sesiuni de Masterclass, muzicienii străini invitați la Timișoara și-au împărtășit din experiența lor tuturor celor interesați. Am văzut ușurința cu care omul care a cântat într-o vreme cu Buena Vista Social Club, Roberto Fonseca, a trecut prin compoziții de Gillespie utilizând ritmurile sud-americane, argumentând ușurința cu care face asta printr-o replică scurtă, 'din fericire, m-am născut în Cuba!'.Roberto Fonseca este unul dintre marii ambasadori ai muzicii cubaneze, cu un amestec elegant de vechi și nou. Deși principala sa pasiune rămâne jazz-ul, stilul pianistului este la fel de divers ca populația din Havana: blues, funk, hip-hop, afro-jazz. O multitudine de influențe se revarsă de la clapele sale. Firesc, s-a dansat printre scaunele din Piața Libertății când Fonseca a cântat la scena mare, iar daca asta nu a fost suficient, cine a dorit mai mult, s-a putut retrage la Comenduirea Garnizoanei care a găzduit Jam Session-urile nocturne cu artiștii invitați la JAZZx.Printre cei care au făcut noapte albă improvizând, au fost și artiștii invitați la scena matinală de Spoken-Word, sub brandul deja cunoscut de Strada Fără Nume. O micuță scena ce nu s-a lăsat închisă nici măcar în vremuri de pandemie. ''Tocmai am susținut un show împreună, un show de spoken-word, poezie și muzica, totul improvizat. Nu e nimic planificat, deci nu știm ce urmează să se întâmple, până când nu se întâmplă, și asta face ca totul să fie viu și distractiv, interactiv cu audiența. Este a patra sau a cincea oară când participam la acest festival, de asemenea, am fost invitat să facilitez un curs pentru poezie și muzică aici, pentru a împărtăși din experiența și priceperea noastră în Marea Britanie, lucrând aici cu tineri poeți români, din Moldova de asemenea, anul acesta avem participanți și din Franța și Marea Britanie. Este vorba despre a ajuta și împărtăși din experiența artistică acumulată, cum facem asta, care este nivelul aici în România, similaritățile, care sunt diferențele. Suntem toți artiști și cu cât împărtășim din experiență, cu atât putem învață mai multe împreună.'' spune Chris Redmond.Chris Redmond este un scriitor și interpret care lucrează cu cuvinte vorbite, în muzică și teatru. Poezia sa a fost prezentată la BBC Radio 1, BBC Radio 4, XFM și SKY Arts. Artist consacrat pe scena poeziei spectacolului din Marea Britanie, cântă în locații, de la cafenele și pub-uri până la Southbank Centre din Londra, Soho Theatre și cele mai mari festivaluri din Marea Britanie – Glastonbury, Latitude și The Big Chill. Chris este fondatorul și gazda „Tongue Fu”, responsabil de evenimentele Spoken-Word la JAZZx Timișoara.Strada Fără Nume este un proiect desfășurat în cadrul Festivalului JAZZx, proiect care susține cercetarea artistică și dezvoltarea abilităților artiștilor prin activități de coproducție, cooperare, interdisciplinaritate și schimb de experiență în domeniul muzical și literar, precum și de mediere și incluziune culturală. Ateliere “Spoken Word”: dezvoltarea abilităților de lectură publică ale tinerilor poeți români prin organizarea de ateliere educaționale interdisciplinare, spectacole și jam sessions cu poeți români, poeți și mentori din Europa. În cadrul atelierelor educaționale, poeți tineri din diferite orașe din România au fost selectați prin  apel deschis la nivel național, să petreacă o săptămână în Timișoara, unde împreună au putut crea și dezvolta spectacole de tipul „spoken word” în regim de co-producție. La numai 27 de ani, Matteo Mancuso este un chitarist ce surprinde prin tehnica sa de interpretare, capabil să implementeze din sunete si metode de chitară clasică pe un instrument electric. De altfel, Matteo face ceea ce a văzut acasă. Tatăl sau Vincenzo Mancuso l-a crescut pe muzică de chitară clasică."Pentru mine, jazz-ul și rock-ul au multe elemente în comun, și mereu mi-a plăcut paleta de culori, armoniile sofisticate a jazz-ului, dar în același timp, cântând la chitara electrică, îmi place sunetul distors și puterea rock-ului. Așa că am vrut să amestec cele doua genuri, și sigur este ceva ce se numește jazz fusion, lucru pe care mulți muzicieni îl cântă cu mult înaintea mea, dar asta este genul muzical care îmi place, caut să amestec din ceea ce am auzit în trecut. Familia m-a ajutat mult pentru a ajunge unde sunt astăzi, și asta în mare parte pentru că am cântat mult împreună, și nu a fost deloc forțat, nu a venit cu lecții obligatorii, mereu a fost distractiv pentru mine, și mereu am spus că tatăl meu a fost foarte bun în a mă face să râd, să mă distrez cu instrumentul, și nu m-a forțat să învăț din elementele muzicii, toate chestiile plictisitoare, cele de studiu, au venit mai tărziu, aici cred că este secretul, asta a funcționat, cel puțin în cazul meu." spune Matteo Mancuso.În 2023 a lansat albumul “The Journey”, care a atras atenția la esența diverselor sale influențe muzicale. “Matteo este evoluția chitarei fusion, tehnica să uluitoare este o încântare de urmărit. El este dovada că spiritul evolutiv al chitariștilor este ferm intact” spune Steve Vai. Matteo este unul din artiștii care își recunoaște influențele, și mai mult, dă înapoi din ceea ce a descoperit prin muzică, Matteo fiind printre artiștii care au susținut ore de masterclass la Timișoara.JAZZx este un proiect visat și produs de Centrul Cultural PLAI pentru comunități diverse, într-un parteneriat public-privat și efort comun de a accesibiliza forme artistice de calitate care ne aduc împreună.Început în 2006 cu scopul de a organiza festivalul PLAI - festival de worldmusic, comunități și diversitate în toate formele ei, Centrul Cultural PLAI a luat de-a lungul timpului diferite forme și formate, toate cu scopul de a oferi soluții comunitare și de a genera sinergii și impact de durată. Pe lângă producția de evenimente comunitare și croite pentru parteneri, PLAI a dezvoltat și AMBASADA, proaspăt aniversând 9 ani de existență. Ea a devenit foarte repede locul de întâlnire, conectare și dezvoltare a comunităților de 'doers' din țară - primul centru cultural independent din România parte din Trans Europe Halles - rețea europeană de astfel de spații. JAZZx este despre puterea individului care face ca și în 2024 Timișoara să continue să fie o capitală culturală vibrantă și armonică în care jazz-ul, prin diferitele sale influențe să promoveze libertățile și toleranța. Este despre puterea creației prin artă, muzică, până la puterea cuvântului, Strada Fără Nume este unul din proiectele educaționale care s-a dezvoltat organic din scena de SpokenWord @JAZZx, în același spirit în care scenele festivalului susțin talent local și la început de drum, recunoscând valoarea cuvântului scris și magia colaborărilor din arte, acolo unde poezia și improvizația muzicală crează povești ce mișcă suflete."Poezia poate capta dispoziția a ceva și îl poate condensa și distila într-o cu totul altă formă, și când îl comunicam printr-un performance are efect imediat. Poeții scriu repede pentru că nu facem o nuvelă, așa că putem fi destul de prezenți, gata să răspundem, asta poate fi parte dintr-un show de improvizație. Deci este o oportunitate pentru dialog și reflexie creativă legat de tot ce se întâmplă în lume, asta ne ajută să navigăm prin prezent." mai spune Chris Redmond.

Cele mai recente sondaje de opinie prevăd cel mai slab rezultat din istorie al Partidului Conservator de guvernământ în alegerile parlamentare din Marea Britanie din 4 iulie, în paralel cu cel mai bun rezultat obținut vreodată de Partidul Laburist. Principala cauză a acestei evoluții este ascensiunea fulgerătoare în sondaje a Partidului Reformei (Reform UK, dreapta populistă) condus de Nigel Farage.

Presa internațională comentează declarațiile secretarului general al NATO din ziarul britanic The Telegraph potrivit cărora există consultări directe între membri pentru a folosi transparenţa în ceea ce priveşte arsenalul nuclear al aliaților, ca mijloc de descurajare. Aliații vorbesc foarte rar despre potențialul lor militar, observă comentatorii. Comentând interviul acordat de șeful NATO, The Telegraph notează că ”atât SUA, cât și Marea Britanie și-au angajat măsurile de descurajare nucleară în cadrul NATO, în timp ce alți aliați europeni împart povara responsabilității prin depozitarea armelor pe teritoriul lor și investirea în sistemele de lansare a acestora.Numărul de arme nucleare operaționale este extrem de secret, dar estimările sugerează că Regatul Unit are aproximativ 40 din cele 225 desfășurate la un moment dat. SUA au aproximativ 1.700 din 3.700.Franța, a treia putere nucleară a NATO, nu-și pune arsenalul atomic la dispoziția alianței din cauza unei decizii de lungă durată de a-și menține independența propriilor sale măsuri de descurajare. Într-o analiză a agenției Reuters citim că ”președintele rus Vladimir Putin a avertizat în mod repetat că Moscova ar putea folosi arme nucleare pentru a se apăra în circumstanțe extreme.Acesta acuză SUA și aliații săi europeni că împing lumea în pragul confruntării nucleare, oferind Ucrainei arme în valoare de miliarde de dolari, dintre care unele sunt folosite împotriva teritoriului rus.NATO, care și-a asumat un rol mai important în coordonarea livrărilor de arme către Kiev, rareori vorbește public despre arme, deși se știe că SUA au desfășurat bombe nucleare în mai multe locații din Europa”. Iar Kyiv Independent amintește că, ”Rusia și Belarus au pornit recent cea de-a doua etapă a exercițiilor nucleare cu arme tactice, simulând utilizarea armamentului nuclear în Ucraina.Potrivit Ministerului rus al Apărării, exercițiile sunt un răspuns la „declarații provocatoare și amenințări ale unor oficiali occidentali individuali împotriva Federației Ruse” – deși ministerul nu a precizat ce oficiali occidentali au lansat amenințări sau declarații provocatoare.Grupul celor Șapte (G7) a avertizat într-o declarație comună din 14 iunie că o situație în care Rusia ar folosi arme nucleare în războiul său împotriva Ucrainei ar fi inadmisibilă”.  Potrivit revistei Newsweek , ”viziunea lui Stoltenberg reflectă comentariile făcute de Pranay Vaddi, directorul principal al Casei Albe pentru controlul armelor, care a spus că în această lună SUA ar putea fi nevoite să-și sporească desfășurarea de arme nucleare strategice.Comentariile au provocat o mustrare din partea Chinei, care a acuzat SUA că subminează dezarmarea nucleară.Ca răspuns, Departamentul de Stat al SUA a spus că Washingtonul este dispus să aibă discuții privind controlul armelor, „dar trebuie să ne pregătim și pentru posibilitatea ca Rusia și China să continue să refuze angajamentul”.Iar săptămânalul francez L'Express se îngrijorează cu privire la creșterea cheltuielilor nucleare în întreaga lume”În cinci ani, finanțarea pentru arme nucleare a crescut cu peste 30%, iar numărul focoaselor nucleare operaționale s-a mărit sub influența unui climat geopolitic deosebit de tensionat”.

Nigel Farage a declarat că scrutinul parlamentar din Marea Britanie din 4 iulie din 2024 "ar trebui să fie alegerile despre imigrație", la lansarea manifestului electoral al Partidului Reformei (populist eurosceptic). Liderul Partidului Reformei a declarat că dorește să vadă o "înghețare" a imigrației neesențiale, de care a făcut răspunzătoare listele de așteptare din Serviciul Național de Sănătate (NHS) și de criza locuințelor, afirmând că alte partide "preferă să nu discute despre asta".

Susținerea pentru Ucraina a rămas pe agenda liderilor occidentali, chiar dacă, în ultimele zile, pare a fi ieșit de pe radarul opiniei publice în timpul alegerilor europene. În această săptămână, aliații Ucrainei s-au întâlnit de mai multe ori în Europa, pregătind summitul pentru pace din Elveția din acest weekend. După cum relatează publicația franceză L'Express, Volodimir Zelenski a participat, la Berlin, la o conferință internațională pentru reconstrucția Ucrainei, reunind reprezentanți ai guvernelor și ai sectorului privat, inclusiv zece prim-miniștri. Aceasta, în timp ce Rusia continuă progresul lent început în urmă cu câteva luni în fața unei armate în criză de recruți și arme.Zelenski le-a cerut partenerilor occidentali să împiedice ca Ucraina ”să fie divizată de un zid”După cum transmite Euronews, ”Europa se angajează să ajute Ucraina să-și reconstruiască infrastructura energetică. Această reconstrucție se va concentra pe energiile regenerabile și pe hidrogen.Germania și Uniunea Europeană au promis că vor ajuta Ucraina să-și reconstruiască infrastructura energetică, l-au asigurat marți Olaf Scholz și Ursula Von der Leyen pe Volodimir Zelenski la Berlin”.RTBF, televiziunea publică francofonă din Belgia amintește că președintele Joe Biden este așteptat la summitul G7 din Italia, înarmat cu noi anunţuri în favoarea Ucrainei, pentru a-i arăta preşedintelui rus Vladimir Putin că „timpul nu este de partea lui”.Președintele american și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski vor avea o întâlnire bilaterală joi, urmată de o conferință de presă comună, în luxoasa stațiune de pe litoral Borgo Egnazia, din Puglia.De asemenea, potrivit Casei Albe, membrii G7 vor discuta și despre „sprijinul Chinei pentru complexul militar-industrial rus”, precum și despre politicile comerciale neloiale ale Beijingului.Le Figaro notează că  90 de state și organizații s-au înregistrat la Summit-ul pentru pace, spune Elveția.  Conferința este de așteptat să abordeze chestiuni de interes internațional: securitatea nucleară și alimentară, libertatea de navigație și probleme umanitare, cum ar fi prizonierii de război, a declarat ministrul elvețian de externe Ignazio Cassis.În acest timp, alte publicații examinează și efectele alegerilor europene asupra sprijinului pentru Ucraina.Rezultatul este un avantaj pentru propaganda rusă, comentează Corriere della Sera.„Majoritatea pro-ucraineană și-a menținut terenul în cea mai mare parte, dar avansul extremei drepte a declanșat o stare de euforie în Rusia. Primul care a ridicat paharul a fost Marat Bashirov, autoproclamat prim-ministru al Republicii Populare Lugansk. El vede alegerile drept o dovadă că oamenii din Europa nu vor să lupte împotriva Rusiei. Iar înfrângerea lui Macron și Scholz este, după spusele lui Dmitri Medvedev, o reflectare a politicii lor inepte de sprijinire a guvernului ucrainean”. (Sursa: Eurotopics)Iar în Marea Britanie, The Spectator se teme de ”o slăbire dramatică a celor două motoare principale ale UE: Berlin și Paris. Europenilor și în special ucrainenilor ar putea să nu le placă urmările.”

Ce face PNL după eșecul alegerilor: mizează pe cinism? (DW) - Facturile cu care au cucerit țara: 9 milioane de euro a cheltuit Coaliția PSD-PNL pe publicitate TV și online în doar o lună (Snoop) - Harta schimbării la vot în diaspora. Cum au cucerit Șoșoacă și AUR Vestul, iar Ștefănuță și REPER au luat Olanda și Danemarca (Panorama) Oboseala lui Toni Greblă. De ce se fură voturi în România anului 2024? (SpotMedia)Refuzul autorităților de a renumăra voturile în competițiile electorale în care scorul e foarte strâns a provocat tensionarea bruscă a scenei politice. Partidele și-au adus susținătorii în fața birourilor electorale, iar liderii formațiunilor formulează acuzații, dau declarații și postează pe rețelele sociale. Încrederea populației că în data de 9 iunie au fost alegeri corecte s-a spulberat, consideră jurnalistul Emilian Isăilă de la SpotMedia.Printr-o intervenție televizată și un comunicat al Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, președintele AEP, a acuzat actorii politici care prezintă dovezi cu posibile furturi de voturi și încălcări ale legii că încetinesc procesul electoral.El a spus că eventualele erori au fost provocate de oboseală. Instituția n-a avut nicio reacție față de zecile de documente oficiale prezentate, care conțin indicii că ar fi fost falsificate, iar niciun procuror n-a anunțat declanșarea vreunei investigații independente în cazurile prezentate de candidați sau de alegători.Sunt deja rapoarte ale persoanelor care au votat și nu se regăsesc în listele electorale, dar și zeci de plângeri penale în toată țara. Ce face PNL după eșecul alegerilor: mizează pe cinism? (DW)Președintele Klaus Iohannis e satisfăcut de rezultatele obținute de PSD+PNL, deși partidul lui a pierdut pe linie după îmbrățișarea cu social-democrații.Klaus Iohannis, promotorul stabilității prin sacrificarea liberalilor în alianța cu social-democrații, nu mai are multe argumente pentru menținerea lui Nicolae Ciucă în fruntea partidului și nici pentru guvernarea comună, dar are încă destulă influență în partid.Rezultatele PNL sunt însă dezastruoase prin comparație cu alegerile precedente. Liberalii au pierdut aproape 300 de primării, circa 4000 de locuri în consiliile locale, cinci președinți de Consilii Județene, și au cu doi europarlamentari mai puțin decât înainte. Aritmetica este clară și cere o repoziționare rapidă a Partidului Național Liberal înaintea prezidențialelor din toamnă și a parlamentarelor din decembrie. În ultimii trei ani, liberalii îndemnați de Klaus Iohannis au fost pragmatici, au pus în față interesele lor personale și de grup, renunțând cu cinism la statul de drept. Sub alianța de guvernare PSD+PNL, în România democrația s-a diluat, meritocrația a fost exclusă aproape total în selecția elitelor administrative și politice, iar politicienii de top se află la cel mai scăzut nivel intelectual din ultimii 30 de ani.  Un comentariu de Sabina Fati, corespondentă DW la București. Facturile cu care au cucerit țara: 9 milioane de euro a cheltuit Coaliția PSD-PNL pe publicitate TV și online în doar o lună (Snoop)Documente de 45 de milioane de lei reprezentând publicitate pentru social-democrați și liberali la alegerile europarlamentare din 9 iunie au fost analizate de Snoop, din surse publice.Suma totală de publicitate, TV și online, plătită de PSD și raportată până pe 6 iunie 2024 la AEP a fost de aproape 30 de milioane de lei. Din aceşti bani, 13,3 milioane de lei au mers la televiziuni, iar 16,7 milioane de lei au mers în online. PNL a cheltuit 15,5 milioane de lei. Din aceşti bani, 8,2 milioane de lei au mers la televiziuni, iar 7,3 milioane de lei au fost cheltuiţi în campanii online. AUR a folosit peste 15 milioane de lei pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la tv, radio, presă scrisă sau în online. USR a cheltuit 4 milioane de lei. A cumpărat publicitate în media la B1 TV, Digi24, G4Media, Libertatea, Hotnews. Harta schimbării la vot în diaspora. Cum au cucerit Șoșoacă și AUR Vestul, iar Ștefănuță și REPER au luat Olanda și Danemarca (Panorama)Preferințele politice ale românilor plecați în străinătate s-au schimbat de la cer la pământ, între europarlamentarele din 2019 și cele de acum, din 2024. Dar și interesul lor pentru aceste alegeri a scăzut: au venit la urne cu 44% mai puțini români, în diaspora.Panorama a analizat rezultatele votului la europarlamentare, în cele mai mari 11 bazine electorale din diaspora, și le-a comparat cu imaginea de acum cinci ani, de la scrutinul similar pentru Parlamentul European.Cu trei mari excepții – Moldova, Olanda și Danemarca – AUR și SOS, partidul Dianei Șoșoacă, și-au disputat de la egal la egal locul întâi la alegerile din țările unde trăiește și votează cea mai mare parte a diasporei române. La mică distanță, i-au urmat rămășițele alianței conduse de USR, în 2019 (REPER, Nicu Ștefănuță, Vlad Gheorghe), care dacă ar fi rămas unite, ar fi scos cel mai bun scor și în 2024, în diaspora.De la scorul de câteva procente al lui George Simion, din 2019, AUR a câștigat alegerile în cinci din țările cu cele mai multe voturi în diaspora – Spania, Belgia, Franța, Austria și SUA. Dacă acum cinci ani nu exista, SOS-ul Dianei Șoșoacă a câștigat în 2024 votul românilor din Marea Britanie, Germania și Italia. Cumulat, aceste două partide au scos procentele pe care le scotea USR-PLUS în diaspora, în 2019, de peste 40%.Votul extremist, naționalist, pare că a crescut mai mult pe fondul scăderii polului PNL-PSD, decât pe cel al USR. Iar dacă USR nu s-ar fi fragmentat în 2024 și ar fi menținut legătura cu mișcările din diaspora, ar fi luptat acum de la egal la egal cu valul extremist AUR-SOS.Republica Moldova menține status-quo-ul și nu merge cu extremiștii. În Moldova, vedem singurul caz unde voturile din jurul polilor PSD și PNL a crescut față de 2019.

Marea Britanie vrea să reintroducă serviciul militar obligatoriu. Este prima promisiune de campanie a premierului Rishi Sunak, care speră să-și prelungească mandatul și după alegerile din 4 iulie, informeaza AFP, potrivit hotnews.ro.

Delegația României prezentă la Campionatul European de canotaj s-a întors în țară după competiția de la Szeged, unde a obținut 8 medalii : 4 de aur, 2 de argint și 2 de bronz. Canotorii români s-au clasat pe locul 2, după Marea Britanie. La salonul oficial de la Otopeni ei au vorbit despre cum a decurs concursul și despre ce va urma la Jocurile Olimpice de la Paris

Valentin Lazea este, din 1999, economist șef al Băncii Naționale a României. A studiat în Marea Britanie, în Italia și în Statele Unite. A fost, până în 2021, președinte al think tank-ului Centrul Român de Politici Economice și, până în 2015, a condus, din poziția de președinte, Consiliul de Administrație al societății de plăți electronice Transfond. Este autorul cărții „O istorie morală a politicilor monetare și fiscale”. O carte despre cum valorile societății și ale fiecăruia dintre noi au influențat evoluția economiei în ultimii 150 de ani și au fost, la rândul lor influențate. Politicile monetare și fiscale, spune Valentin Lazea, sunt o reflectare a mentalităților epocii. O conversație despre cum s-a schimbat viziunea oamenilor despre crize, datorie, impozite, muncă, bunăstarea, satisfacție personală sau consum și marile evenimente și curente care au determinat aceste schimbări. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială, 100% românească, ce crede în puterea de a schimba lumea prin perseverență și implicare, dar și în puterea de a o construi prin fiecare proiect - personal sau profesional, mai mic sau mai mare. Dedeman promovează inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partenerul de încredere al The Vast&The Curious aproape de la început. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne ajută să evoluăm și să devenim mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursă. E o companie românească, fondată acum 25 de ani la Cluj de antreprenorul Voicu Oprean. AROBS este astăzi o companie internațională, cu birouri în nouă țări și mai mult de 1.200 de oameni și parteneri în Europa, Asia și America.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți.   

Presa internațională se arată îngrijorată de consecințele economice ale crizei din marea Roșie. Ca reacție la atacurile repetate asupra navelor comerciale  efectuate de către rebelii Houthi susținuți de Iran, SUA și Marea Britanie,... citiţi mai departe

Ce am pentru tine azi nu e episod de podcast, ci un masterclass despre comunicare, despre cum să vorbim pe limba interlocutorilor noștri și despre cum ne folosim punctele forte mai des. Facilitatoarea acestui masterclass improvizat aici în Pauza de Bine și partenera mea de dialog este Magda Tabac, The PCM Lady - cum a numit-o un client la un moment dat și așa a rămas. După mai bine de 12 ani petrecuți în organizații din Germania, Brazilia, România și Marea Britanie, Magda a decis să facă o schimbare de carieră și de atunci îi ajută pe oameni să se cunoască mai bine, să comunice mai clar și să își gestioneze stresul cu succes, iar pentru asta ea folosește certificările în Process Communication Model (PCM) și NeuroMindfulness. Pe Magda o găsești pe: - site: https://magdatabac.com/ - LinkedIn: https://www.linkedin.com/in/magdatabac/ Pentru mine a fost o bucurie să o descopăr mai bine pe Magda, să mă reconectez cu modelul PCM și să îți aducem acest episod care știu că te va ajuta să te cunoști mai bine și să îți îmbunătățești relațiile. Mulțumesc că dai episodul mai departe! Nici nu știi cât de mult contează și cum ne ajuți să mai scriem capitole de Pauza de Bine!  Știi deja că mă bucur să primesc vesti de la tine, deci nu te sfii și spune-mi ce profil ai conform PCM, ce a fost util pt tine și vrei să pui în practică.

A conversation with Burhan Sönmez, the author of the novel Stone and Shadow at FILIT 2023 International Festival of Literature and Translation Iași, Romania. Ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași l-a avut ca invitat special pe scriitorul Burhan Sönmez. Născut în 1965, acesta a studiat Dreptul la Istanbul, unde a și profesat o vreme ca avocat pentru drepturile omului. A fost membru al Societății pentru Drepturile Omului (IHD) și fondator al Fundației pentru Cercetare Socială, Cultură și Artă (TAKSAV). În 1996 a fost grav rănit în timpul unui asalt al poliției turce și s-a refugiat pentru o perioadă mai lungă în Marea Britanie. În 2009 i-a apărut primul roman, Miazănoapte, urmat în 2011 de Păcate și inocenți. Cel de-al treilea roman, Istanbul Istanbul, publicat în 2015 (traducere la Editura Polirom, 2016), i-a adus EBRD Literature Prize în 2018. Păcate și inocenți a fost recompensat cu Premiul Sedat Simavi, una dintre cele mai prestigioase distincții literare din Turcia. Labirint, cel de-al patrulea roman, a fost publicat în 2018 (traducere în limba română în colecția „Anansi. World Fiction“ a Editurii Pandora M). Cărțile lui au fost traduse în 42 de limbi. În prezent, Burhan Sönmez își împarte viața între Cambridge și Istanbul, iar din 2021 este președintele PEN International. La FILIT, am discutat cu Burhan Sönmez despre romanul Piatră și umbră (2023, traducere de Veronica D. Niculescu în colecția "Anansi. World Fiction" a editurii Pandora M) și despre condiția actuală a scriitorului expus conflictelor și opresiunii de pretutindeni. (Cezar Gheorghe)   Foto de © Silviu Gheție

În acest episod, vorbesc despre relațiile diplomatice ale României din anii '70, manifestate mai ales prin vizitele lui Nicolae Ceaușescu în străinătate. Începând de la Acordurile de la Helsinki, e destul de clară poziția conducătorului RSR față de țările capitaliste. În perioada următoare, se leagă mai multe prietenii cu statele din Orientul Mijlociu, Africa și America de Sud, de unde Ceaușescu se alege cu diamante, plimbări și promisiuni. Una dintre promisiuni, aceea a petrolului iranian, va provoca o criză destul de mare la începutul anilor '80. Povestesc și vizitele celebre din SUA și Marea Britanie, dar și despre oximoronica "luptă pentru pace" a regimului.Support the show

Numărul celor foarte tineri care pleacă din România s-a dublat în ultimii 10 ani. În urma lor, ne uităm perplecși la cifre. Suntem o majoritate tristă gata să se întoarcă pe partea cealaltă a resemnării, în timp ce o minoritate aparent vigilentă se arată, în cele din urmă, la fel de puțin capabilă de înțelegere socială. Plecați sau rămași, tinerii generației Z se simt mai degrabă ignorați. Apolitizată prin dezgustul față de politicianul mic, inadecvat și incapabil, lipsită de șansa unei educații timpurii pentru democrație, această nouă generație își caută, totuși, o cale a ei. Cum se uită cei mai tineri români cu drept de vot spre politică și, mai ales, cum se uită politicienii la ei? Cine și pe ce căi ajunge să le vorbească? Sunt ei mai fragili în fața extremiștilor care le speculează frustrarea? Răspunsurile vin, în acest episod, de la Vlad Adamescu și de la Răzvan Petri. Răzvan și Vlad s-au întâlnit la facultate, în Marea Britanie. Au absolvit licee de top în România, apoi Științele Politice la King's College London. Împreună au fondat Politică la minut, o platformă online care explică actualitatea politică pe înțelesul generației lor. Ambii cred, cu optimism moderat, într-un viitor aici. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.