Podcasts about analiz

Pirmais drons ar NATO izīcinātāju palīdzību notriekts, bet nu sākusies diskusija, vai šāda aizsardzība nav pārāk dārga cīņā ar droniem? Šis ir viens no diskusijas tematiem nedēļas notikumu apskatā raidījumā Krustpunktā. Satraukumu šajā nedēļā radīja neatliekamās palīdzības automašīnu rindas pie Stradiņu slimnīcas. Skaidrs, ka netrūkst arī dažādu politisko notikumu. Analizē laikraksta "Diena" žurnālists Atis Rozentāls, portāla "Delfi" galvenais redaktors Filips Lastovskis, Rīgas Stradiņa universitātes docente, politoloģe Lelde Metla-Rozentāle un "Latvijas Avīzes" žurnāliste Māra Lībeka.  

ABD merkezli yapay zeka şirketi Anthropic, Claude modeliyle ilgili endişe verici bir eğilimin sürmesi halinde, insanların çok yakın bir gelecekte yapay zeka sistemleri üzerindeki kontrolünü kaybetme riskiyle karşı karşıya olduğu uyarısında bulundu. Yapay zeka geliştirme sürecinin yavaşlatılması veya geçici olarak durdurulması gerçekten söz konusu mu? Yapay zeka sistemlerinde yaşanan son gelişmeleri Boğaziçi Üniversitesi Öğretim Üyesi Doç. Dr. Şener Özönder değerlendirdi.

Unde pierzi bani? În Marketing, în Vânzări sau în structura de Business? Alături de Marian Hurducaș, Ruxandra Marin și Sandu Băbășan, demontăm mitul „marketingul e doar un cost” și vedem unde trebuie să investești prioritar în 2026.În acest video, „despicăm firul în patru” pe marginea uneia dintre cele mai mari dileme din ecosistemul de business. Analizăm cum se întrepătrund aceste trei discipline și de ce succesul nu vine dintr-o singură direcție, ci din echilibrul dintre strategie, execuție și viziune. Indiferent dacă ești antreprenor, marketer sau om de vânzări, perspectivele din această discuție te vor ajuta să înțelegi mai bine ierarhia priorităților într-o piață tot mai competitivă.Vei afla:0:00- Intro0:47- Marian Hurducaș: perspectiva de Marketing5:31- Ruxandra Marin: perspectiva de Business11:06- Sandu Băbășan: perspectiva de Vânzări16:11- Marketing vs Vânzări: Cine aduce de fapt profitul?18:39- Strategie de investiție: Cum aloci 100.000 € în afacerea ta?19:59- Se vinde singur un produs cu ofertă și brand puternic?21:12- Cum a apărut disputa dintre Business, Marketing și Vânzări?34:08- Structura organizatorică: Cine raportează cui? (Marketing vs Sales)52:54- Cum poate fiecare departament (business, marketing, vânzări) să le ajute pe celelalte?Alături de Marian Hurducaș, Ruxandra Marin și Sandu Băbășan, „despicăm firul în patru” pe marginea celei mai mari dileme din afaceri. Află de ce succesul nu vine dintr-o singură direcție și cum să echilibrezi strategia cu execuția într-o piață tot mai dură.Parteneri Unicredit Bank - https://www.unicredit.ro/ro/persoane-fizice.htmlCluj Business Campus - https://www.cbcampus.roFilmare și editare - Andrei Ciortea https://www.instagram.com/garaj_studio/──────────────────────────────

İran, ABD'den gelecek ve sivil altyapıyı hedef alacak bir ikinci dalgadan kaçınmak isterken ABD ise savaşı daha maliyetli kılmadan Hürmüz ve nükleer meseleyi çözmek istemektedir.Yazan: Oral ToğaSeslendiren: Halil İbrahim Ciğer

ABD Merkez Kuvvetler Komutanlığı (CENTCOM), Hürmüz Boğazı üzerinde ABD'ye ait bir Apache helikopterinin düşürülmesi üzerine İran'a yönelik saldırılar başlattı. İran Silahlı Kuvvetleri ise saldırılara karşılık bölgedeki bazı ABD üslerini hedef aldı. Bölgeden son gelişmeleri Anadolu Ajansı Tahran Muhabiri Tolga Akbaba aktardı.

Dışişleri Bakanı Hakan Fidan'ın Singapur, Endonezya, Güney Kore ve Bangladeş'i kapsayan yoğun diplomasi trafiği, Türkiye'nin çok kutuplu dünya düzeninde bağımsız ve etkin bir aktör olma iradesinin tecessümüdür.Yazan: Hayati ÜnlüSeslendiren: Halil İbrahim Ciğer

Çevre, Şehircilik ve İklim Kurumu'nun ilk kez AA Editör Masası'nda duyurduğu, Toplu Konut İdaresi Başkanlığı'nın (TOKİ) orta gelir grubuna yönelik yeni konut kampanyasını Anadolu Ajansı Muhabiri Fatma Sevinç Çetin ile konuştu.

Epizodes nosaukums: Ķermenis kā instruments. Raidījuma nosaukums - Un viņi kļūs viena miesa Raidījuma vadītāji Dina un Sandris Floreni Datums - 22.05.26. Apraksts - Atgriešanās mājās: Kā salabot saikni ar savu ķermeni Apkopojums: Raidījums pievēršas mūsdienās izplatītajam duālismam, kas mākslīgi šķeļ prātu no ķermeņa, radot atsvešinātību, emocionālas problēmas un traucējot veselīgai seksualitātei. Tā vietā, lai uztvertu miesu kā ienaidnieku vai tikai kā instrumentu, tiek piedāvāts kristīgs un holistisks skatījums uz ķermeni kā svētu un neatņemamu cilvēka būtības daļu. Analizējot stresa, liekā svara un perfekcionisma ietekmi, raidījums skaidro, kā šī iekšējā plaisa bloķē patiesu tuvību un baudu. Praktiskajā daļā tiek piedāvāti rīki nervu sistēmas nomierināšanai un "iemiesošanās" prakses, kas palīdz izkāpt no "galvas" un atgriezties klātesamībā šeit un tagad. Mērķis ir veidot integrētu vidi, kurā neizmantojam ķermeni ļaunprātīgi, bet pieņemam un rūpējamies par to, spējot sajust - būt šeit un tagad un izmantot tai skaitā arī mīlestības apmaiņai ar tuvākajiem.

Çocuk edebiyatında yapay zeka ve insan yaratıcılığının karşılaştırılma sonuçları neler? Edebi metinlerde yapay zeka ne kadar başarılı? Yapay zeka üretimi olan öyküler çocukların pedagojik ihtiyacını karşılar mı? Detayları Eğitimci ve Yazar Dr. Kevser Akın ile konuştuk.

Z wartości producentów chipów wyparował 1 bilion USD. Przecena była gwałtowna. W piątek spółki korzystające z hossy na AI traciły często powyżej 10%. To nie oznacza końca hossy, ale zmienność zostanie z nami na dłużej. Czy paniczną wyprzedaż uruchomiły dobre dane z amerykańskiego rynku pracy, czy przyczyny ukrywają się gdzie indziej? Inwestorzy boją się podwyżek stóp, co przełożyło się również na notowania obligacji i kurs dolara. O tym wszystkim i nie tylko o tym, Rafał Bogusławski z Analiz.pl i KupFundusz.pl w poniedziałek 8 czerwca o 8.45! Zapraszamy!

İsrail ateşkese rağmen Lübnan'daki işgal alanını genişletiyor. İsrail, Litani Nehri'nin kuzeyine geçerek stratejik Şakif Kalesi'ni ele geçirdi. AA Muhabiri Halil İbrahim Ciğer'in konuyla ilgili sorularını AA Orta Doğu Muhabiri Çağrı Koşak yanıtladı.

Bu yıl, hac ibadetini yerine getirmek üzere kutsal topraklarda bulunan 1 milyon 700 binden fazla Müslüman hacı oldu. Arafat ve Müzdelife vakıflarını ve hacıların heyecanına dair günlük anılarını AA İstanbul Haberleri Müdürü Muhammed Enes Can, kutsal topraklardan AA Podcast için anlatıyor. 

Straujā tempā ir tapusi jauna valdības koalīcija un sadalītas arī atbildības jomas. Līdz vēlēšanām ir ļoti maz laika, tieši tāpēc ministra darbam būs pievērsta liela uzmanība. Kā Ko varam gaidīt no jaunās valdības, par to diskusija raidījumā Krustpunktā. Analizē domnīcas "Providus" pētniece Līga Stafecka, politologs, Latvijas Universitātes profesors Jānis Ikstens, Latvijas Tirdzniecības un rūpniecības kameras padomes loceklis Ģirts Rungainis un viceprezidente Inga Zemdega-Grāpe, un SKDS sociāli politisko pētījumu nodaļas vadītāja, projektu direktore Ieva Strode.  

Straujā tempā ir tapusi jauna valdības koalīcija un sadalītas arī atbildības jomas. Līdz vēlēšanām ir ļoti maz laika, tieši tāpēc ministra darbam būs pievērsta liela uzmanība. Kā Ko varam gaidīt no jaunās valdības, par to diskusija raidījumā Krustpunktā. Analizē domnīcas "Providus" pētniece Līga Stafecka, politologs, Latvijas Universitātes profesors Jānis Ikstens, Latvijas Tirdzniecības un rūpniecības kameras padomes loceklis Ģirts Rungainis un viceprezidente Inga Zemdega-Grāpe, un SKDS sociāli politisko pētījumu nodaļas vadītāja, projektu direktore Ieva Strode.  

‘Kurban' kelimesinin anlamı nedir, kurban ibadeti nasıl okunmalı? Kurban ibadetinin kazandırdıklarını, Müslümanlar için anlam ve önemini Yazar Yusuf Yıldız ile konuştuk.

Adabımuaşeret insan ilişkilerinde nasıl bir rehber? Çocuklara görgü kurallarını kazandırmanın yolları neler? Bayramlaşma ve misafirlik adabı nasıl olmalı? Görgü kurallarına dair detayları ve modern hayatta değişen usulleri Eğitimci Yazar Seher Aydın Yıldız ile konuştuk.

Guiri Guiri al Aire, jueves 21 de mayo del 2026

"Iznomājam telpas!" – šādu plakātus Rīgas centra namu pirmo stāvu skatlogos var redzēt gana daudz. Kā Rīgā aktivizēt ekonomiku un palielināt dzīvību – par to diskusija Krustpunktā. Analizē arhitekte, pilsētplānotāja Sarmīte Barvika, Nekustamā īpašuma attīstītāju alianses valdes loceklis Ints Dālderis, Latvijas viesnīcu un restorānu asociācijas vadītājs Andris Kalniņš un "VEFRESH" vadītājs Viesturs Celmiņš. Tukši skatlogi un nereti arī tukši logi virs tiem. Sociālajos medijos jau ilgāku laiku cilvēki diskutē par to, kāpēc Rīgā ir tik daudz mazapdzīvotu namu. Visbiežāk arī piesauc Brīvības ielu, kur vietumis namsaimnieku bizness acīmredzami nīkuļo. Bet, protams, runa jau nav tikai par vienu ielu. Ceļojot pa Eiropu, var redzēt, ka pilsētas ir ļoti dažādas. Arī citviet pasaulē var redzēt līdzīgas ainas kā Rīgā un vēl sliktāk, bet ir pilsētas, kur neapdzīvoto telpu atrast ir gandrīz neiespējami un dzīvība, šķiet, kūsā it visur. Kāpēc tā? Kas nosaka to, ka cilvēki grib dzīvot un strādāt pilsētā, un kas ir jādara, lai Rīga būtu viena no tādām? Pirms pāris nedēļām studijā bija Rīgas domnieki, kuriem bija ļoti atšķirīgi viedokļi par transportu galvaspilsētā. Bet ne jau tikai satiksmes jautājumi nosaka pilsētas dzīvīgumu?

"Iznomājam telpas!" – šādu plakātus Rīgas centra namu pirmo stāvu skatlogos var redzēt gana daudz. Kā Rīgā aktivizēt ekonomiku un palielināt dzīvību – par to diskusija Krustpunktā. Analizē arhitekte, pilsētplānotāja Sarmīte Barvika, Nekustamā īpašuma attīstītāju alianses valdes loceklis Ints Dālderis, Latvijas viesnīcu un restorānu asociācijas vadītājs Andris Kalniņš un "VEFRESH" vadītājs Viesturs Celmiņš. Tukši skatlogi un nereti arī tukši logi virs tiem. Sociālajos medijos jau ilgāku laiku cilvēki diskutē par to, kāpēc Rīgā ir tik daudz mazapdzīvotu namu. Visbiežāk arī piesauc Brīvības ielu, kur vietumis namsaimnieku bizness acīmredzami nīkuļo. Bet, protams, runa jau nav tikai par vienu ielu. Ceļojot pa Eiropu, var redzēt, ka pilsētas ir ļoti dažādas. Arī citviet pasaulē var redzēt līdzīgas ainas kā Rīgā un vēl sliktāk, bet ir pilsētas, kur neapdzīvoto telpu atrast ir gandrīz neiespējami un dzīvība, šķiet, kūsā it visur. Kāpēc tā? Kas nosaka to, ka cilvēki grib dzīvot un strādāt pilsētā, un kas ir jādara, lai Rīga būtu viena no tādām? Pirms pāris nedēļām studijā bija Rīgas domnieki, kuriem bija ļoti atšķirīgi viedokļi par transportu galvaspilsētā. Bet ne jau tikai satiksmes jautājumi nosaka pilsētas dzīvīgumu?

Hantavirüs nedir, hastalık tabloları neler? Hantavirüs açısından kimler risk altında? Mayıs 2026'da kaydedilen vakalar küresel bir pandemi riski taşıyor mu? Detayları İstanbul Medeniyet Üniversitesi Öğretim Üyesi ve Göztepe Süleyman Yalçın Şehir Hastanesi Enfeksiyon Hastalıkları Uzmanı Prof. Dr. Yasemin Çağ ile konuştuk.

Kas pirms nedēļas būtu domājis, ka dronu ielidošana Latvijas teritorijā izrādīsies liktenīga visai valdībai. Un, ka valdības krišana nebūs ne tuvu vienīgais skaļais notikums. Par nedēļas aktualitātēm spriežam Krustpunktā. Analizē politologs Juris Rozenvalds, Latvijas TV žurnālists Raimonds Rudzāts un TV24 žurnāliste Anita Daukšte. Šī ir bijusi viena traka nedēļa. Katrā ziņā tiem, kas interesējas par politiku, nebija garlaicīgi. Dronu ielidošana Latvijas teritorijā beidzās ar aizsardzības ministra atlaišanu un, kā izrādījās, ar to nekas nebeidzās. "Progresīvie" ar to nesamierinājās, paziņoja, ka valdību vairs neatbalsta. Un tad papildus asumu visam piešķīra zemkopības ministra un Valsts kancelejas vadītāja aizturēšana "kokrūpnieku lietā". Vispirms abus atstādinājusi, premjere Evika Siliņa paziņoja par demisiju. Tas ļoti īss šīs nedēļas notikumu atstāts. Tagad notiek partiju sarunas, gan pašiem gan ar Valsts prezidentu, tiek veidota jauna koalīcija. 

Kas pirms nedēļas būtu domājis, ka dronu ielidošana Latvijas teritorijā izrādīsies liktenīga visai valdībai. Un, ka valdības krišana nebūs ne tuvu vienīgais skaļais notikums. Par nedēļas aktualitātēm spriežam Krustpunktā. Analizē politologs Juris Rozenvalds, Latvijas TV žurnālists Raimonds Rudzāts un TV24 žurnāliste Anita Daukšte. Šī ir bijusi viena traka nedēļa. Katrā ziņā tiem, kas interesējas par politiku, nebija garlaicīgi. Dronu ielidošana Latvijas teritorijā beidzās ar aizsardzības ministra atlaišanu un, kā izrādījās, ar to nekas nebeidzās. "Progresīvie" ar to nesamierinājās, paziņoja, ka valdību vairs neatbalsta. Un tad papildus asumu visam piešķīra zemkopības ministra un Valsts kancelejas vadītāja aizturēšana "kokrūpnieku lietā". Vispirms abus atstādinājusi, premjere Evika Siliņa paziņoja par demisiju. Tas ļoti īss šīs nedēļas notikumu atstāts. Tagad notiek partiju sarunas, gan pašiem gan ar Valsts prezidentu, tiek veidota jauna koalīcija. 

Yapay zeka artık sadece bir asistan değil, günlük işlerimizi yöneten bir ‘karar verici' konumunda. Peki, bu konfor alanı bilişsel yeteneklerimizi köreltiyor mu? Yapay zeka alışkanlıkları bağımlılığa dönüşür mü? Karar verme yetimizi yapay zekaya devretmenin nasıl sonuçları olacak? İstanbul Medipol Üniversitesi Öğretim Üyesi Prof. Dr. Başak Gezmen ile konuştuk.  

În acest episod din Banii Vorbesc, discut cu Daniel Tudor despre piața imobiliară din România și despre modul în care ar trebui să privim investițiile în imobiliare în 2026. Analizăm contextul actual al pieței: – evoluția prețurilor și a numărului de tranzacții – accesibilitatea locuințelor în România comparativ cu alte țări din Europa Centrală și […] Articolul Imobiliare in 2026 – Merita sa investim in acest an complicat? cu Daniel Tudor S10E09 apare prima dată în Laurentiu Mihai.

12 Nisan'da Barselona'dan yola çıkan ve İtalya ile Yunanistan duraklarının ardından 10 Mayıs'ta Marmaris'e ulaşan “Küresel Sumud Filosu”, 54 teknenin yer aldığı konvoyuyla Gazze'ye gitmek üzere yeniden Akdeniz'e açıldı. Yolculuğa dair son notları Küresel Sumud Filosu Yönetim Kurulu Üyesi Sümeyra Akdeniz Ordu ile konuştuk.

ABD merkezli yazılım şirketi Palantir, geçtiğimiz günlerde sosyal medya hesabından bir manifesto yayınladı. Şirketin CEO'su Alex Karp'ın "Teknolojik Cumhuriyet: Sert Güç, Yumuşak İnanç ve Batı'nın Geleceği" adlı kitabına dayanan metin, teknoloji ve jeopolitik ekseninde sert tartışmaları beraberinde getirdi. Manifestonun içeriğini ve Palantir'in küresel yapay zeka savaşlarındaki yerini, KÜME Vakfı Teknoloji Politikaları Programı Koordinatörü Ozan Ahmet Çetin ile konuştuk.

Smart Money # 4 Cristi Tudorescu revine cu un nou episod din Smart Money! Analizăm împreună cele mai fierbinți subiecte economice ale momentului: Împrumuturile statului. Cât de mult ne costă instabilitatea politică actuală? Prețul la pompă. De ce nu scade benzina direct proporțional cu barilul de petrol de pe piețele internaționale? Peste Ocean: Radiografia economiei și a burselor americane 00:00:44 Subiectele ediției 00:01:30 Statul se împrumută mai scump 00:02:57 Sunt necesare noi împrumuturi? 00:04:15 Deficitul bugetar actual 00:05:15 Ce se întâmplă cu carburanții? 00:09:30 Măsuri luate de guvern 00:12:10 Inflația în Statele Unite și probabilități recesiune 00:15:04 Retragere de la conducerea Apple 00:18:17 Vestea bună. Reziliența economiilor europene 00:21:06 Vestea rea. Consecințele traficul restricționatprin strâmtoarea Ormuz 00:23:10 Secțiunea Q&A

Raidījumā Piespēle atkal hokejs, bet uzmanības centrā tā jaunā paaudze. Kopā ar jaunajiem hokejistiem Martinu Klaucānu un Danielu Reidzānu rezumējam Latvijas U-18 hokeja izlases izcīnīto 4. vietu pasaules čempionātā Slovākijā. Nedēļas notikumu izlasē: Latvijas vīriešu hokeja izlase pārbaudes spēļu ciklu pirms pasaules čempionāta noslēdz ar divām uzvarām pār Norvēģiju, sastāvu izziņos 12. maijā; Latvijas Basketbola līgas fināls sākas ar “Ventspils” uzvaru pār “Valmieru”, sērijas par bronzas godalgām pirmajā mačā “VEF Rīga” uzveic Rīgas “Zeļļus”; Starptautiskā Olimpiskā komiteja reabilitē baltkrievus, Latvijā varētu veidot īpašu komisiju, kas vērtētu latviešu potenciālos startus sacensībās, kur piedalās agresori; Latvijas U-17 futbola izlasē iekļauj ilgstoši un vēl nesen Maskavā spēlējušu futbolistu, Latvijas Futbola federācija neveikli taisnojas.

"Tam Vaxtı" verilişinin bu dəfəki qonağı Profayler, insan davranışları üzrə mütəxəssis Təbriz Hacınski oldu.

Anadolu Ajansı (AA) ve Türkiye Katılım Bankaları Birliği (TKBB) iş birliğiyle düzenlenecek "Anadolu Ajansı Katılım Finans Zirvesi" yarın başlıyor. İstanbul Finans Merkezi Ziraat Bankası Oditoryumu'nda katılım finans ekosistemine yön veren isimleri buluşturacak zirvenin detaylarını Anadolu Ajansı Ekonomi Finans Haberleri Direktörü Serhat Akkan ile konuştuk.

Sosyal medya, bir reklam filmi anne-çocuk ilişkisini 'sahipli köpek' üzerinden anlatılmasına verilen tepkilerle çalkalanıyor. Aile kurumu neden hedefleniyor? Anne-çocuk ilişkisinin hayvanseverlik üzerinden hırpalanmasına nasıl cevap verilmeli? Çocuk ve Genç Psikiyatristi Prof. Dr. Veysi Çeri, AA Podcast'e konuştu. 

Stāsta Latvijas Stratēģijas un ekonomikas risinājumu institūta (LaSER) pētnieks Roberts Kits. Producente Liene Jakovļeva. Valsts aizsardzība ir gan valsts institūciju, gan iedzīvotāju kopīga atbildība. To paredz visaptverošas valsts aizsardzības pamatprincipi, kurus Latvija ievieš kopš 2019. gada. Būtiska loma šajā sistēmā ir sabiedrības noturībai – gatavībai pielāgoties iekšējiem un ārējiem satricinājumiem, spējai funkcionēt krīzes situācijās un pārvarēt tās. Visaptverošas valsts aizsardzības sistēmas izveidē Baltijas valstis ir mācījušās no Ziemeļvalstīm, kuras lepojas ar plašu pieredzi totālās aizsardzības īstenošanā jau kopš Aukstā kara laika. Ziemeļvalstu totālās aizsardzības sistēmas raksturo vispārēja karaklausība, kas veido pamatu bruņoto spēku personālsastāva rezervei, plaši materiālie krājumi, kas ļauj sabiedrībām funkcionēt piegādes ķēžu satricinājumu gadījumos, kā arī cieši integrētas militārās un civilās aizsardzības komponentes. Īpaši izceļams ir Somijas piemērs. Helsinku civilās aizsardzības patvertņu ietilpība pārsniedz pilsētas iedzīvotāju skaitu, un civilās aizsardzības plāni paredz, ka apdraudējuma gadījumā daļa valsts iedzīvotāju varētu tikt evakuēta uz Helsinkiem, kur tiem būtu pieejamas pazemes patvertnes. Tāpat Somija lepojas ar vienu no lielākajām bruņoto spēku personālsastāva rezervēm Eiropā. Neraugoties uz salīdzinoši nelielo valsts iedzīvotāju skaitu – aptuveni 5,6 miljoni –, bruņoto spēku rezervi veido gandrīz miljons cilvēku ar skaidri noteiktām lomām kara laika struktūrā. Lielā mērā tas ir pateicoties mērķtiecīgam obligātajam militārajam dienestam. Ja, piemēram, Zviedrija laika posmā no 2010. līdz 2017. gadam iedzīvotājus neiesauca, tad Somija šo sistēmu saglabāja bez pārtraukumiem. Kā skaidrot Somijas veiksmes stāstu? Paši somi nereti runā par sisu. Vārda etimoloģiskā nozīme ir saistāma ar iekšķīgumu, iekšējiem orgāniem, tomēr biežāk ar to saprot psiholoģisku raksturiezīmi. Terminu labprāt izmanto arī Somijas politiķi. Piemēram, prezidents Aleksanders Stubs (Alexander Stubb) pagājušā gada novembrī aicināja Eiropas valstis bruņoties ar sisu, lai stātos pretī Krievijas hibrīduzbrukumiem un informatīvajai kara darbībai, un, protams, turpinātu atbalstīt Ukrainu. Neraugoties uz plašo termina lietojumu, vispārpieņemtas sisu definīcijas nav. Tāpēc Alto Universitātes pētniece Emīlija Lahti (Emilia Lahti) 1208 Somijas iedzīvotājiem uzdeva jautājumu, ko viņiem nozīmē sisu. Analizējot respondentu atbildes, pētniece izvirzīja trīs galvenos tematiskos blokus. Pirmkārt, sisu ir sevišķi izteikta neatlaidība – nepadošanās un mērķu sasniegšana par spīti šķietami nepārvaramiem šķēršļiem. Otrkārt, tas ir domāšanas veids, kas vērsts uz drosmīgu, apņēmīgu un aktīvu rīcību. Tā ir arī uzticēšanās sev, ka izdosies paveikt iecerēto, pat ja pastāv acīmredzami ierobežojumi. Treškārt, somi ar sisu saprot iekšējo latentā spēka rezervju izmantošanu brīžos, kad enerģija šķietami jau ir izsmelta. Visbiežāk, tas tiek saistīts tieši ar ķermenisku spēku turpināt virzīties uz mērķa sasniegšanu. Līdzīgi kā sportisti, kas pirms finiša spurta iegūst otro elpu. Tas nozīmē, ka sisu ietver gan psiholoģiskas kvalitātes, gan fiziskas enerģijas rezerves cilvēka iekšienē.[1] Sisu nav tikai mūsdienu fenomens.Piemēram, "New York Times" 1940. gadā raksta: “Somiem ir viens mīļākais vārds. Viņi teiks, ka tas ir visbrīnišķīgākais no visiem vārdiem. Šis vārds ir sisu.”[2] Plašāku atpazīstamību sisu ieguva Ziemas kara laikā 1939.–1940. gadā, pateicoties Somijas varonīgajai pretestībai ievērojami daudzskaitlīgākajam Padomju karaspēkam. Tieši šajā laikā ar degmaisījumu piepildītas pudeles jeb Molotova kokteiļi ieguva savu nosaukumu. Tā bija ironiska atbilde PSRS Ārlietu ministra Vjačeslava Molotova paziņojumam, ka Somiju bombardējošās Padomju lidmašīnas patiesībā piegādā humānās palīdzības kravas. Nodēvējot PSRS aviācijas bumbas par “Molotova maizes groziem”, somi laipni papildināja ēdienreizi ar dzērienu – “Molotova kokteili”[3]. Somijas iedzīvotāju drosme un neatlaidība Ziemas karā ir sisu izpausme, taču šīs kvalitātes attīstījušās krietni senākā vēsturē. Kā savā grāmatā “Baltija – Eiropas nākotne” uzsver Olivers Mūdijs (Oliver Moody), Somijas nacionālais kults sisu ir veidojies, gadu simtiem cīnoties ar skarbajiem Ziemeļu klimatiskajiem apstākļiem, badu un slimībām.  Piemēram, 17. gadsimtā, kad ilgstoša sala dēļ Baltijas jūra bija aizsalusi un graudu piegādes nebija iespējamas, somi pārvarēja grūtības, cepot maizi no maltiem zivju kauliem, bērza tāss un ķērpjiem. [4] Lai arī cik ekstrēmi būtu apstākļi, padoties nav sisu garā. Sisu koncepts noderēs arī Latvijas iedzīvotājiem. Laikā, kad pasaule kļūst arvien dinamiskāka un nereti – draudīgāka, drosme, mērķtiecība un neatlaidība ir būtiskas personības iezīmes. Arī domājot par sabiedrības noturību un visaptverošu aizsardzību kā iedzīvotāju un valsts institūciju kopīgu atbildību, sisu nāks talkā. Tas var nebūt viegli, bet citādi nevar. [1] Lahti, E. E. (2019). Embodied fortitude: An introduction to the Finnish construct of sisu. International Journal of Wellbeing, 9(1). [2] Strode, H., (1940). Sisu: A Word That Explains Finland [3] Stout, J. (2022). The history of the Molotov cocktail, an iconic weapon of underdogs.  [4] Moody, O. (2025). Baltic: The Future of Europe. John Murray.

Raport „Aktywa Polaków w ETF-ach” to pierwsze w Polsce opracowanie poświęcone ETF-om znajdującym się w portfelach krajowych inwestorów. Powstał w oparciu o dane pochodzące z siedmiu polskich biur i domów maklerskich: BM Alior Banku, DM BOŚ, BM mBanku, BM Pekao, BM PKO BP, BM Santander oraz XTB. Zostały one uzupełnione informacjami z pozostałych krajowych domów maklerskich dotyczącymi ETF-ów notowanych na GPW, a także danymi z TFI i KDPW. O rynku i metodologii raportu Robert Stanilewicz rozmawia z Michałem Duńcem, prezesem Analiz Online. Zapraszamy do posłuchania!

Anadolu Ajansının (AA) ilk çocuk kitabı "Önemli Bir Haberim Var" yayımlandı. Deneyimli gazeteciler Ertuğrul Cingil ve Sefa Salantur tarafından kaleme alınan, habercilik ilkelerini konu edinen kitaba dair detayları ve AA'nın ilham veren öyküsünü konuştuk.

ABD/İsrail ile İran arasında yaşanan savaşın ardından gelen ateşkeste kırılganlık hakim. Hürmüz boğazı ve Çin'in savaşa yaklaşımı nasıl? ABD'nin süper güç imajı zayıflıyor mu? Savaşın akıbeti hakkında AA Muhabiri Halil İbrahim Ciğer'in sorularını Milli İstihbarat Akademisi Başkan Yardımcısı Dr. Hakkı Uygur yanıtladı.

Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social (Ziarul Financiar) - Ministrul Dragoș Pîslaru: Parchetul European a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR (EduPedu) -  INTERVIU „În fiecare an am spus că eu sigur voi participa la Eurovision” – Alexandra Căpitănescu (Cotidianul) Analiză: Peter Magyar și noua politică a Ungariei în Ardeal (DW) Cu două treimi din parlament de partea sa, partidul conservator Tisza și liderul său Peter Magyar vor prelua conducerea Ungariei și vor putea schimba întreg sistemul creat de Viktor Orban și Fidesz: justiția, Constituția, mass-media de stat, subvențiile pentru presa care l-a servit pe Orban atât în Ungaria cât și în Transilvania, fundațiile suveică prin care banii trimiși maghiarilor de peste granițe se întorceau parțial în cercul politic al favoriților de la Budapesta sau chiar în buzunarele UDMR. Deocamdată programul său de guvernare nu are un capitol dedicat Transilvaniei și nici maghiarilor din afara țării. Marșul lui de 300 de kilometri între Budapesta și Oradea de acum un an a fost exemplar în ceea ce a avut de arătat Magyar legat de Ardeal: că preferă naționalismul de tip civic, nu naționalismul iredentist. Poate că banii pentru Ardeal vor fi mai puțini, dar mai bine distribuiți și mai corect atribuiți. Bucureștiul nu a vrut să perturbe relația transfrontalieră dintre Budapesta și comunitatea maghiară din Transilvania, fiindcă România are o relație similară cu Republica Moldova, în care banii trimiși spre Chișinău nu au urmat întotdeauna canale oficiale, iar finanțările nu au fost mereu transparente.  Relația bilaterală româno-ungară va rămâne probabil la fel, cu tot cu aranjamentele neoficiale. În schimb, Peter Magyar va scoate la suprafață banii dedicați Transilvaniei, va avea o relație diferită cu UDMR și nu va ezita să-i pedepsească și să-i arate cu degetul pe cei care au participat la corupția din guvernarea Orban, chiar dacă sunt maghiari din România. Integral pe pagina DW. Ce ar trebui să învețe PSD și liderii partidului din lecția predată de Ungaria: populismul în toate formele sale are totuși picioarele scurte și poate duce numai în prăpastie (Republica) Orban din Ungaria pierde alegerile la un scor dureros pentru el și formațiunea sa, la putere în ultimii 16 ani. 138 mandate VS 55 este un rezultat atât de zdrobitor, încât nu poate fi contestat. Practic, alegătorii unguri, prezenți aproape 8 din 10 la urne, i-au zis lui Orban că trebuie să dispară.  Viktor Orban a fost doar un individ care a sugrumat presa liberă, a distrus societatea civilă, a mutilat legi, a drenat fondurile UE alocate Ungariei, și-a plantat apropiații la toate nivelurile în toate domeniile, având tendința de a controla industrii întregi în stil mafiot. Când a văzut că pierde teren, l-a transformat pe Soros în sperietoare națională.  Credeți că vor învăța ceva politicenii din România? Nu, PSD este captivul grupării populist-naționaliste (Olguța Vasilescu și soțul), Sorin Grindeanu este total defazat și inadecvat, analfabet în ce privește așteptările populației. AUR speră și speră, dar nu s-a suit pe val când ar fi avut ocazia și în curând, retorica sa va fi chiar împotriva trendului, comentează jurnalistul Alex Livadaru, autor fondator Republica. Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social (Ziarul Financiar) Viktor Orban, autocraticul lider politic al Ungariei din ultimii 16 ani, a fost foarte admirat în România şi dat ca exemplu pozitiv, de adevărat lider politic, pentru retorica lui naţionalistă, populistă, pentru susţinerea maghiarizării capitalului în Ungaria, pentru modul cum s-a ridicat împotriva Bruxelles-ului. Duminică, 12 aprilie 2026, Viktor Orban a fost înfrânt zdrobitor în alegeri. Viktor Orban a dat cu şutul celui mai de succes model economic văzut până acum din toată istoria omenirii – extinderea Uniunii Europene, integrarea fostelor state comuniste şi susţinerea economică a acestora cu fonduri europene. Viktor Orban a ales să dea cu şutul modelului european, „predându-se“ chinezilor, ruşilor şi chiar americanilor. Toate aceste puteri n-au reuşit însă să vină cu bani, cu suficienţi bani care să ridice Ungaria. De fapt, toate aceste ţări vin să facă un business, şi mai puţin să dezvolte economic o zonă, o ţară cu banii lor. Aviz amatorilor din România, dacă cineva crede că este mai bine cu alţii, cu alte puteri. Pentru România nu există alternativă la Uniunea Europeană, la Bruxelles, la modelul Uniunii Europene, la ceea ce pune pe masă Uniunea Europeană într-un mod concret, nu din vorbe, scrie Cristian Hostiuc, director editorial ZF. Ministrul Dragoș Pîslaru: Parchetul European a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR (EduPedu) „Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o”, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Oficialul și-a declarat speranța „ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”. Achiziția de microbuze școlare electrice la suprapreț, prin contracte cu finanțare PNRR, acuzată într-o anchetă a publicației Reporter de Iași, s-a petrecut după ce, în 2023, Ministerul Educației modifica țintele de achiziții, după ce ratase realizarea acestora în timpul declarat inițial. Atunci, în 2023, a fost redus la jumătate numărul de microbuze pe cale să fie achiziționate și capacitatea microbuzelor dorite, fără ca schimbările să fie anunțate public în prealabil. Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile — între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele. Mai mult pe pagina Edupedu. INTERVIU „În fiecare an am spus că eu sigur voi participa la Eurovision” – Alexandra Căpitănescu (Cotidianul) „Choke me” este povestea mea și ,mai ales, călătoria mea muzicală de până acum, iar prin această piesă am vrut să nu îmi mai pun limite și să îmi dau voie să cred în mine, în muzica mea și ce pot să transmit eu ca și artist”. După o pauză de doi ani, România a decis să revină la Eurovision. Pe 4 martie își alegea și reprezentantă. Alexandra Căpitănescu reușea să adune cele mai multe voturi din partea juriului, 82 din 84 posibile, și astfel devenea omul prin care România revine la cel mai cunoscut concurs muzical din întreaga lumea. Piesa sa, „Choke me”, a stârnit numeroase controverse în spațiul public, iar britanicii de la The Guardian au scris că melodia „romantizează strangularea sexuală”. În replică, Alexandra Căpitănescu a precizat că piesa este o metaforă pentru presiunea pe care o punem singuri asupra noastră. Citiți interviul în Cotidianul.

"Nie ma w Ministerstwie Spraw Zagranicznych analiz, które mówią, że Stany Zjednoczone mogłyby opuścić NATO" - przyznał w Porannej rozmowie w RMF FM Marcin Bosacki. Wiceszef MSZ podkreślił, że z wypowiedzi Donalda Trumpa - często sprzecznych - Europa, w tym Polska, musi wyciągać odpowiednie wnioski. Wspomniał też o sytuacji na Węgrzech.

Salutare! Sunt George Buhnici și te invit să asculți o poveste fascinantă despre munte și viață, alături de exploratorul David Neacșu. Avem aici o discuție esențială despre responsabilitatea uriașă a unui ghid montan față de cei care își pun viața în mâinile lui. Descoperim împreună amintiri incredibile din Antarctica, un loc cu umiditate zero și un soare care efectiv miroase a ars pe piele. Analizăm pericolele invizibile ale muntelui, de la curenții de aer tăioși până la importanța critică a unui echipament care să-ți protejeze articulațiile. Discutăm deschis despre realitatea dură a încălzirii globale, vizibilă prin retragerea accelerată a ghețarilor și impactul asupra resurselor de apă. Taxăm dur fenomenul „alpiniștilor de TikTok” și al ghizilor fără experiență care caută doar faimă rapidă pe rețelele de socializare. Explorăm conceptul noii sale cărți, „Cartea inimilor”, o celebrare a pasiunii pure pentru junglă, expediții, prieteni și familie. Încheiem cu o lecție despre logistica riguroasă necesară în orice expediție extremă, fie că vorbim despre Everest sau despre cucerirea polilor planetei. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Nacionālā aviosabiedrība "airBaltic" atkal nonākusi mīnusos un arī apturējusi akciju sākotnējo publisko piedāvājumu, kas tika uzskatīts kā variants finansējuma piesaistei. Kāda ir mūsu aviācijas nākotne, ko darīt ar "airBaltic", par to būs diskusija Krustpunktā. Analizē uzņēmējs, investors, Latvijas tirdzniecības un rūpniecības kameras padomes loceklis Ģirts Rungainis, SEB bankas ekonomists Dainis Gašpuitis, ekonomists Aivars Strakšas un "Grant Thornton Baltic" partneris Raitis Logins. Vai tiešām mums vajag savu nacionālo aviokompāniju par katru cenu? Šāds jautājums atkal parādījies publiskajā telpā pēc pagājušās nedēļas ziņām, kā lidsabiedrība "airBaltic" plānus startēt biržā ir apturējusi, bet zaudējumi, lai arī samazinās, iepriekšējā gadā vienalga sasnieguši 44 miljonus. Bez papildus naudas nākotnē neiztikt. Vai valstij atkal ieguldīt kompānijā? Tam būtu jāstājas pretī pamatīgam sabiedrības neizpratnes un kritikas vilnim. Vai tas vispār ir iespējams un vajadzīgs? Kā zināms, pagājušā gadā savu darbību jau izbeidza čarterreisu nodrošinātājs. Kas sagaida Latvijas aviācijas nozari nākotnē un kādas būs sekas, ja būs nu viens, vai otrs notikumu pavērsiens? Apzināti uz šo sarunu neesam aicinājuši nevienu, kas pašlaik ir iesaistīti politikas veidošanā, jo vēlamies uz visu paraudzīties ar skatu no malas.

LEADERS: Cătălin Striblea îl are invitat, pentru a doua oară, pe Mihnea Măruță, într-un episod dens despre ecrane, algoritmi și marea provocare a generației noastre: abandonul copiilor în rețea. De ce a devenit ecranul „suzeta minții" pentru cei mici tineri și copii și ce se întâmplă cu noi atunci când interacțiunea cu inteligența artificială o înlocuiește pe cea umană? Mihnea Măruță analizează lucid pericolele ascunse din spatele rețelelor sociale și ne explică de ce unele tehnologii, precum Chat GPT, par deja depășite în fața noilor entități digitale. Principalele teme abordate: Capcana digitală: Sunt rețelele sociale o amenințare la nivel mondial? Analizăm exemplul Australiei și nevoia de reglementare. Evoluția AI: Ce înseamnă „singularitatea" și cum ar arăta o lume în care mașinăriile inteligente primesc drepturi? Putere și etică: Cât de înfricoșătoare este forța cognitivă a noilor algoritmi și cum se rescrie conceptul de „rău" la nivel programatic. Generații sub presiune: De ce apar depresia și resentimentul în mediul online și cum putem proteja mințile copiilor de ispita algoritmului. O conversație esențială pentru părinți, pasionați de tehnologie și pentru oricine simte că ritmul schimbării a devenit amețitor. 00:02:48 Cum funcționează, de fapt, instrumentele mogulilor tech? 00:03:36 Este ChatGPT deja depășit? 00:09:30 Întâmplarea din camera de hotel 00:12:25 Tendința mondială: Scăderea interacțiunii umane 00:16:00 Ar trebui să acordăm drepturi mașinăriilor? 00:23:09 De ce „Răul va trebui rescris" în era digitală 00:24:52 Experimentul surprinzător de la Anthropic 00:27:00 Concepte fundamentale: Katehon și Moonshot 00:31:55 Ce este, de fapt, singularitatea? 00:34:35 Poate o inteligență artificială să „înțeleagă" cu adevărat? 00:39:30 Swarm AI agents: Cine se joacă cu mințile noastre? 00:43:14 20 de teme esențiale despre rețelele sociale 00:56:55 Care este scopul rețelelor sociale? 00:58:54 Recomandare de lectură: Careless People de Sarah Wynn-Williams 01:03:30 Generații nefericite: Prețul conectivității permanente 01:12:25 Ecranul, suzeta minții: Cum ne pierdem copiii în rețea 01:23:55 Mecanismul depresiei și al resentimentului digital 01:35:35 Amenințarea globală: Suntem pregătiți? 01:37:50 Soluții radicale: Exemplul Australiei 01:51:15 Ticăloșia la nivel programatic

Vitamīns A redzei un ādai, vitamīns B matiem, nagiem un nerviem, vitamīns C sirds un asinsvadu veselībai, bet vitamīns D imūnsistēmas uzlabošanai. Tas ir tikai neliels saraksts, kāpēc mums ir nepieciešami šie organiskie savienojumi. Bet, vai tos jālieto īpaši? Varbūt pietiek ar pilnvērtīgu uzturu? Uzklausām speciālistus raidījumā Kā labāk dzīvot. Analizē ortomolekulārās terapijas speciāliste Antra Briede, farmācijas zinātņu doktore, Rīgas Stradiņa universitātes Farmakoloģijas un farmakoterapijas katedras docētāja Anna Gavrilova un Latvijas Universitātes Medicīnas un dzīvības zinātņu fakultātes asociētā profesore, sertificēta farmaceite Zane Dzirkale. "Ja uzturs  ir sabalansēts, visiem nav nepieciešams lietot papildus vitamīnus," norāda Anna Gavrilova. "Ja skatāmies uz Latviju, ne vienu nepārsteigšu, ka mums ir ļoti izplatīts D vitamīna trūkums, to būtu jālieto." Antra Briede, atsaucoties uz apjomīgu pētījumu, norāda, ka teorētiski var ar uzturu uzņemt pietiekami daudz vitamīnu, prakse atšķiras. Pārsvarā tie ir B grupas vitamīni.   Zane Dzirkale bilst, ka arī it kā tik ikdienišķa lietā, kā vitamīnu lietošana, svarīga ir individualizēta pieeja. Daudz kas atkarīgs no katra cilvēka dzīves veida un izvēlēm ikdienā. Lai rūpīgi izvērtētu, kādi vitamīni organismā trūkst, nepietiek ar ikdienas analīzēm. Anna Gavrilova vērtē, ka uztura bagātinātāji būt jālieto, ja cilvēks meklē kādu risinājumu, kā var par sevi papildus parūpēties, ja vēlas. Runājot par lietderīgumu, ir svarīgi saprast, ar kādu mērķi to lietos. Jāņem vērā arī dažādas individuālās saslimšanas, lai saprastu, kā attiecīgā vitamīna deficītu novērstu.

Një emision ku si asnjëherë më parë mendimet dhe fjalët vijnë si në jetë, të pacensuruara…Mirë, ndoshta pak të censuruara. “Pardon my French” nga Jonida Aliçkolli dhe Lei Kraja, ku e vetmja gjë që nuk dinë të bëjnë është të flasin frengjisht! Një gjë është e sigurtë, të qeshurat dhe surprizat janë të garantuara. Nuk do të mungojnë të ftuarit në studio, diskutimet mbi tema të ndryshme në mënyrën më të ‘zhveshur', si dhe muzikën më bukur të momentit. “Pardon My French” çdo të mërkurë në orën 18:00, me të ftuar special dhe intervista ekskluzive.

En Capital Intereconomía repasamos las claves del día y la evolución de los mercados en Asia, Wall Street y Europa, en una jornada marcada por la cautela inversora y la atención a la geopolítica y a las próximas referencias macroeconómicas en Estados Unidos. Las bolsas asiáticas cotizaron con tono prudente, condicionadas por varios festivos en la región y por la evolución del petróleo, pendiente de las conversaciones entre Irán y Estados Unidos. En Wall Street, el foco estuvo en el movimiento activista de Elliott Investment, que ha tomado un 10% en Norwegian Cruise y ha reclamado cambios estratégicos, en un mercado que sigue muy atento al comportamiento del S&P 500 y a su dificultad para consolidar por encima de los 7.000 puntos. En el primer análisis de la mañana, Alexis Ortega, profesor de Finanzas de la EAE Business School, abordó las claves de bolsa, bonos y dólar, con especial atención a las actas de la Fed, el dato de PIB y el PCE en Estados Unidos. También analizó cómo los temores en torno a la inteligencia artificial están afectando principalmente a las compañías de software, mientras el Ibex 35 intenta rebotar tras cuatro jornadas consecutivas a la baja. El programa incluyó el habitual resumen de la prensa económica nacional e internacional y, en el bloque geopolítico, conversamos con José Luís Orella, profesor de Historia Contemporánea de la Universidad CEU San Pablo. Analizó las advertencias de Volodímir Zelenski sobre no “repetir el error” de ceder territorio a Rusia y las declaraciones de Donald Trump, que ha asegurado que participará indirectamente en las conversaciones con Irán, en un contexto internacional que sigue condicionando la evolución de los mercados.

En Capital Intereconomía abrimos nuestra Tertulia Capital con Ignacio García de Vinuesa, economista, y Manuel Romera, director del Sector Financiero del IE Business School, para analizar una jornada marcada por el debate económico y las nuevas iniciativas del Gobierno. La tertulia abordó el impacto de la inteligencia artificial en el sector financiero, tras conocerse que Santander, BBVA y CaixaBank afrontan ajustes de empleo vinculados a la automatización y la digitalización. También se analizó el lanzamiento del fondo soberano “España Crece”, dotado con 23.000 millones de euros y con el objetivo de movilizar hasta 120.000 millones en inversión, centrado en vivienda en alquiler, productividad y nuevas tecnologías. Los invitados debatieron sobre el papel del Estado como impulsor de inversión estratégica, las implicaciones del mensaje del presidente Sánchez al empresariado —“que paguen más”— y el contexto laboral, con la afiliación sindical en mínimos pese a niveles récord de subvenciones y la promoción gubernamental de la subida del SMI a 1.221 euros. En la Entrevista Capital, Aurelio García del Barrio, director del Global MBA con especialización en Finanzas del IEB, valoró en profundidad el alcance del plan “España Crece”. Analizó si el objetivo de movilizar 120.000 millones es realista, el foco en vivienda en alquiler y productividad, y si este instrumento puede convertirse en un verdadero catalizador de crecimiento estructural o quedarse en una herramienta de impulso coyuntural. Cerramos con el análisis de preapertura de las bolsas junto a Pablo García, director de DIVACONS-AlphaValue, que puso el foco en el tono del mercado europeo, la reacción de los inversores ante las políticas fiscales y el impacto de la inteligencia artificial en el sector bancario y tecnológico.

Waldemar Żurek o sprawie Zbigniewa Ziobry, zaskarżeniu Węgier, o ENA, sprawie Romanowskiego, łatwiejszych rozwodach, KRS, aferze Epsteina i relacjach z prezydentem

“Hasta adam”, artık tek tek Avrupa ülkelerini değil, bütün bir kıtayı tanımlayan yapısal bir metafora dönüşüyor. Avrupa, küresel rekabetin yeni parametrelerinde oyun kurucu olma niteliğini hızla kaybediyor.Yazan: Serdar Karagöz  Seslendiren: Halil İbrahim Ciğer

Set on being a brain surgeon since childhood, and armed with “unwavering self-confidence” instilled in her by her mother, Analiz powered through college, medical school and a PhD program. Facing steep climbs and faith-testing challenges along the way. Now, the accomplished neurosurgeon and research scientist opens up about leading in the operating room, navigating bias as an Afro-Latina doctor, and relying on her faith to keep her steady.If you loved this episode, listen to Why Dr. Julie Ramos Insists You Take Care of Your Heart and How One Day at a Time's Isabella Gomez Found Her Strength. Show your love and become a Latina to Latina Patreon supporter! Hosted by Simplecast, an AdsWizz company. See pcm.adswizz.com for information about our collection and use of personal data for advertising.

Nous sommes le premier décembre, les fêtes de fin d'année approchent. Le calendrier de Noël commence aujourd'hui sur www.onethingafrenchday.com. Chaque jour, ouvrez une nouvelle case ayant pour thème la culture française, des choses parfois anodines mais qui nous définissent.  Il y a aussi les vitrines de Noël des grands magasins. C'est un classique à Paris. On a l'impression qu'elles étaient en place plus tôt cette année. En tout cas, c'est ce dont nous avons parlé à la marche nordique hier.  Et puis, on peut dire que notre dîner de samedi soir chez nos amis brésiliens Analiz et Alexandre a lancé la saison. Nous étions plusieurs de l'équipe de kung-fu à venir déguster des Pão de qeijo, les petits pains aux fromages typiques du Brésil.  Nous verrons aussi quel fromage français Alexandre a découvert récemment et aussi qu'on ne peut parler des fêtes sans évoquer nos pâtisseries préférées.  A bientôt !