Romania, stii bine

Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 69, în care invitată a fost Camelia Donțu, realizatoarea campanei ”Fonduri europene-succese românești”.       Este vorba despre o serie de reportaje despre comunități în creștere, localități mai primitoare, oportunități și români care dovedesc că se poate. Există un nou exercițiu financiar european, 2021-2027, în care sunt puse la bătaie 31 de miliarde de la Uniunea Europeană, iar cu co-finanțarea României, ajungem la 43 de miliarde.   Liniile de finanțare vor fi deschise anul viitor. România trebuie să gândească proiecte care au sens în timp, cu accent pe digitalizare, inovare, energie verde, care acoperă cu adevărat nevoile comunității. ”Avem foarte mulți bani de cheltuit de la Uniunea Europeană, de pe toate palierele, adică de la omul simplu până la firmă până la autoritate. Iar directiva Uniunii Europene este să ne facem o viață mai bună, fie că înseamnă infrastructură, digitalizare, energie verde, orice, dar să ne facem viața mai bună. Din ce am citit, se pune mai mult, acum, accent pe faptul de a ne simți bine, de a ne îmbunătăți calitatea vieții, standardul vieții, pentru că astfel se duce și în societate mai departe acest bine.” - spune Camelia.

Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 68, în care vorbim despre cine ar trebui să pună în aplicare soluțiile și care ar fi sursele de finanțare pentru problema gunoaielor, care acoperă, la propriu, România. Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu și specialist în politici de mediu și om politic, este invitat în noua ediție a podcastului ”România, știi bine!”. În Maramureș, munți de gunoaie se adună fără niciun fel de control și fără niciun fel de direcție. Cum se poate rezolva o astfel de problemă și, totodată, din cauză nu reușim să adunăm, în mod civilizat, deșeurile din țara noastră? Octavian Berceanu: „În celelalte țări din Europa, problema asta sau provocarea, de fapt, a fost de mult depășită, pentru că ei sunt mult mai pragmatici și văd gunoiul ca o resursă, un lucru care produce bani. Nu e ca în sudul Italiei sau ca în România modul ăsta de a produce bani, ci unul care produce bani la vedere, în economie, în economia reală și care generează prosperitate și locuri de muncă”.

Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 67. Soluțiile pentru abandonul școlar încep să funcționeze imediat, și pot avea efecte toată viața. Rareș Năstase și Adrian Dumitrescu, manager de profesori în organizația ”Teach for Romania” au fost invitați în noua ediție a podcastului ”România, știi bine!” pentru a discuta despre cum pot fi salvați copiii și familiile lor care nu recunosc în școală un drum care, deși lung, schimbă în bine destine care altfel rămân modeste. Nu doar copiii abandonează școala, ci și societatea îi abandonează, ori cel puțin ultima parte o putem schimba.

Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 66. Alex Dima a fost invitat pentru a discuta despre urmările schimbărilor climatice și despre cât de afectată este România de acest fenomen.   Seceta a lăsat fără culturi câmpuri întregi care hrăneau milioane de oameni. În multe țări ale Europei, luni la rând n-a plouat, râuri au secat și a început să se pună problema unei crize a apei. În această vară, în Regatul Unit, obișnuitele ploi au dispărut. Și România face parte din acest scenariu și începe să se confrunte serios cu lipsa apei. Încă nu este cunoscută clar paguba în agricultură, dar până acum, sute de mii de hectare de culturi au fost calamitate în totalitate.

Podcastul ”România, știi bine!”, episodul 65, o are invitată pe Paula Herlo, care a adus la ”România, te iubesc!” ancheta ”Podurile noastre toate”. Acolo am văzut că 700 de astfel de construcții sunt în situație de risc și reprezintă un real pericol.       Podurile construite în comunism cedează sub incompetența autorităților care contemplă dezastrul. Puține dintre ele au fost consolidate sau întreținute în timp, iar rezultatul este evident. Mai grav este că și cele reabilitate se prăbușesc și nu există niciun fel de siguranță în acest sens.   Cristian Leonte: S-a întâmplat ceva de duminică până astăzi a sărit cineva în apărarea noastră, a celor care folosim aceste poduri? Paula Herlo: ”Bineînțeles că nu s-a întâmplat nimic, a fost doar zumzet în județele în care am poposit în această vară. Autoritățile au simțit care mai de care să se justifice pentru ce s-a întâmplat în județul lor. Nu s-a întâmplat absolut nimic și nici nu sunt speranțe că se va întâmpla ceva, pentru că aceste poduri sunt vechi de 50 de ani și, în tot acest timp, cu surprindere, am aflat că n-au avut loc lucrări de de întreținere.”  

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 64. Astăzi, invitata lui Cristian Leonte a fost Sabina Fati -  jurnalist, scriitor și autor.      Mergem ”pe urmele conflictelor de lângă noi”. Este titlul celui mai recent volum al Sabinei. Mai exact, este vorba despre volumul ”Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi”.

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 63. Astăzi, invitatul lui Cristian Leonte a fost Thierry Wolton - jurnalist, scriitor și eseist specializat în spațiul rusesc.    Autor al trilogiei “O istorie mondială a comunismului”, Wolton este o voce limpede și argumentată în mijlocul valului de informații și imagini aduse de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.  Este KGB la putere acum în Rusia?  

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 62, iar Paula Herlor a fost invitată să vorbească despre ancheta jurnalistică la care a lucrat împreună cu Alex Dima la ”România, te iubesc!”, ”Agricultură pe arătură”.   România ar putea hrăni peste 80 de milioane de oameni, dar agricultura noastră este fărâmițată, deoarece nu are nici forță de muncă, nici irigații și nici viziune. Agricultura românească ar putea fi vedeta viitorilor ani, dacă și autoritățile vor înțelege că ne așteaptă vremuri grele în care fiecare țară își va păstra stocurile de alimente ca să-și hrănească propriul popor. Stăm bine la capitolul producției de cereale, suntem exportatori, dar nu avem linii de procesare. „În ultimele săptămâni am vizitat producători de legume, crescători de vaci de lapte și procesatori. Iar concluzia pe care am tras-o seamănă mult cu ce spuneau profesorii în trecut: doamnă, e brânză bună în burduf de câine. Are potențial, dar nu vrea. Cam așa și cu agricultura noastră: are potențial, dar nu vor alții să i-l exploateze. Sau, dacă vor, atunci nu e clar de ce n-au reușit autoritățile să i-l cultive până acum”, spune Paula Herlo.

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 61, iar Cosmin Savu a fost invitat să vorbească despre o industrie din România care a ... dispărut. Iar asta s-a întâmplat în decada în care aveam cea mai mare nevoie de ea.       Duminică, 15 mai 2022, el a prezentat la ”România, te iubesc!” o analiză a unor afaceri făcute de oligarhii ruși în România ultimilor ani. Banii aduși prin diverse vehicule financiare au acaparat bucăți importante din economia României, în domenii precise - industria metalurgică și industria de petrol și gaze - industrii care joacă un rol foarte important în evoluția și independența unei țări.

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 60. Invitații acestei ediții au fost Paula Herlo și Septimius Pârvu (Expert Forum), care au vorbit despre ”O țară cu de toate” - reportajul prezentat de Paula, duminică, 8 mai, la ”România, te iubesc!”.     65 de miliarde de lei din programul Anghel Saligny sunt gata să ajungă la primarii din toată țara. Însă experiența ultimilor 10 ani de PNDL ne arată că acești bani ajung la firme de casă, iar unele lucrări de milioane de euro sunt făcute de mântuială. Problema vine din faptul că mii de proiecte din celelalte programe, PNDL 1 și PNDL 2, sunt neterminate, iar autoritățile nu par să fi învățat ceva din greșelile trecutului când, pe milioane de euro, primarii au recepționat drumuri proaste sau lucrări nefuncționale. ”Va aduce foarte puțină dezvoltare în localitățile unde primarii sunt corupți sau incompetenți. Pentru că sunt și localități unde a adus bunăstare. Vorbim de 70 % dintre proiecte, raportate ca fiind finalizate. Noi am și descoperit unele proiecte care apăreau ca fiind finalizate, dar nefuncționale. În lipsa unui audit, este foarte greu de spus dacă programul ăsta a fost un succes. Dacă te uiți în cifre și spui că 70 % dintre proiecte sunt funcționale, ai putea să spui că da, acolo lucrurile merg bine, oamenii au rețele de apă, canalizare, iluminat, școli și ce a mai finanțat acest program. Dar, în lipsa unui control în teren, să vezi real ce se întâmplă cu acele proiecte și în ce stare sunt după ce au fost recepționate, e greu de spus dacă au fost sau nu un succes.” - spune Paula Herlo în podcast.

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 59. Rareș Năstase a vorbit despre ”Înapoi în mine”, un reportaj despre situația minelor din țară și potențialul de pe piața materialelor critice.     Cu un război pe continent, la graniţa României, şi cu multiple sancţiuni impuse Rusiei, s-a ajuns, inevitabil, la creşteri mari de preţuri în industria mondială. Avem resurse, avem potențial și, cel puțin declarativ, avem și voință. România ar putea deveni unul dintre marii jucători de pe piața materialelor critice, dar are și importante zăcăminte de combustibili fosili.

Duminică, 3 aprilie, la România, te iubesc!, Cosmin Savu și Paul Angelescu au făcut analiza războiului din Ucraina, în ancheta La granița dintre război și apărare.  Reportajul a condus topul preferințelor telespectatorilor și a înregistrat 5.8 puncte de rating și 21.2% cotă de piață în rândul publicului național, cu vârsta cuprinsă între 21 și 54 de ani, din categoriile ESOMAR ABCD, în timp ce poziția secundă a obținut 2.8 puncte de rating și 10% share.  Războiul din Ucraina a adus schimbări majore în lumea europeană, iar zona cea mai tensionată este la granițele noastre. Acest fapt a determinat Uniunea Europeană și NATO la acțiuni fără precedent. În România sunt în jur de 4000 de soldați din țări ale Alianței Nord-Atlantice, mare parte dintre ei veniți în baza Mihail Kogălniceanu, din Constanța.   

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 57. Trecem dintr-o criză în alta, împreună sau dimpotrivă. Iar dacă nu este destul timp să așezăm faptele și amintirile într-o ordine care să aibă sens, dăm cuvânt cronicarului momentului. Radu Paraschivescu, scriitor, traducător, observator al lumii, a venit la podcastul ”România, știi bine” cu cel mai recent volum al său, ”Noi suntem români/nimeni nu-i perfect”, apărut la editura Humanitas.

Podcastul „România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii „România, te iubesc!”, a ajuns la episodul 56: „Program de subdezvoltare locală”. PNDL este Programul Național cu o finanțare record de 10 miliarde de euro care ar fi trebuit să aducă secolul 21 în satul românesc. După 10 ani de la lansarea programului, experții care l-au analizat au ajuns la concluzia că a servit firmelor de casă și politicienilor ca să-și fidelizeze primarii. Localnicii au fost nevoiți să se mulțumească cu ce au primit: asfalt peste noroi, rețele de apa și canalizare nefuncționale și școli renovate, dar fară elevi. Parcurgem acum drumuri comunale cosmetizate sub lucrări de proastă calitate pentru care s-au decontat lucrări de milioane de euro. Despre programul „de subdezvoltare locală”, într-un nou episod al podcastului „România, știi bine”.

Podcastul „România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii „ROMÂNIA, TE IUBESC!”, a ajuns la episodul 55. România primește refugiați din Ucraina. Valul de solidaritate și simpatie este uriaș, iar ajutorul este oferit din întreaga țară. Însă, numărul celor care fug din fața războiului continuă să fie mare. Cum vom face față situației pe termen lung? Ce nevoi trebuie să acoperim? Cum ne pregătim să trăim alături de oamenii care caută adăpost la noi, fie și temporar? Despre experiența altor valuri de refugiați și despre organizarea acțiunilor de binefacere discutăm cu doamna Gabriela Leu, reprezentant al Agenției ONU pentru Refugiați.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ROMÂNIA, TE IUBESC!, a ajuns la episodul 54. Pe baza anchetei jurnalistului Alex Dima, Alina Kasprovschi ne-a oferit informații despre ”rucsacul de cutremur” și cum ne putem proteja. Au trecut 45 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, din România. Atunci, pământul s-a cutremurat cu o mangnitudine de 7.4 grade pe scara Richter, timp de 56 de secunde. Mii de oameni au fost răniți și au murit sau au rămas fără adăpost, iar capitala a fost cea mai afectată. Bucureștiul este în primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic. Dacă alegeți să fiți pregătiți, discuția de astăzi este un bun început. După ediția ”România, te iubesc!” de duminică, dezvoltăm subiectul ”pregătire”: ce conține rucsacul pentru cutremur? Ce măsuri minime de prevedere putem lua împreună cu familia? Ce putem pune la adăpost din timp, pentru cazul unui cutremur?

Podcastul „România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ROMÂNIA, TE IUBESC!, a ajuns la episodul 53. Informațiile, fotografiile și filmările independente de pe frontul Ucrainei circulă acum cu o viteză uriașă. Cum le verificăm, cum le publicăm și cum le explicăm? Acesta a fost subiectul episodului 53, unde invitați au fost Marian Andrei și Rareș Năstase. 

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ROMÂNIA, TE IUBESC!, a ajuns la un nou sezon, în 2022. În episodul 52, Paula Herlo a povestit ce a văzut în județul Botoșani. De altfel, reportajul ”Botoșani în paragină”, difuzat în 13 februarie la PRO TV, a fost urmărit de peste 1.3 milioane de români, fiind lider absolut de audiență. După difuzarea acestui reportaj, primarul comunei Mihai Eminescu din județul Botoșani s-a arătat nemulțumit de concluziile jurnaliștilor de la ”România, te iubesc!”.  Și, totuși, Paula Herlo îi readuce aminte primarului comunei Mihai Eminescu faptul că acesta a refuzat invitația echipei România, te iubesc! de a face un tur al comunei, pentru a prezenta ”marile realizări” ale primăriei. ”Dânsul a apărut în reportaj, nu i-a plăcut cum a apărut, pentru că spune că, de fapt, a făcut foarte multe lucruri bune și noi am arătat ce n-a făcut. De fapt, cred că asta este treaba unui jurnalist, să-ți arate ție, ales local, ce n-ai făcut, ca să miști lucrurile. Eu mă bucur că domnul Gireadă are multe realizări, (...) țin minte că l-am întrebat când am intrat în birou dacă vrea să facem un tur în comună, să avem discuția în mașină și să-mi arate lucruri. A zis că nu poate, că pleacă la București, dar merge cu noi viceprimarul. Discuția este pe cameră filmată. Și la sfârșit, foarte supărat că l-am deranjat cu niște întrebări, l-am întrebat dacă ne mai însoțește domnul viceprimar, să vedem marile relizări ale comunei. Și a zis: Nu mai, mergeți și filmați ce vreți voi. După care, iată-l foarte deranjat că n-am spus și ce lucruri bune face.” - a spus Paula Herlo în podcastul ”România, știi bine”, transmis LIVE în fiecare marți de la ora 11.00 pe paginile de Facebook și Youtube ale Știrilor Pro TV și România, te iubesc.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ROMANIA, TE IUBESC!, a ajuns la episodul 51. Alex Dima ne spune povestea adevărată a preotului Dan Damaschin, ”părintele cu 10.000 de copii”. Este o continuare a poveștii care se cere susținută de cât mai multe inimi largi: povestea preotului Dan Damaschin din Iași, o adevărată instituție de binefacere, de educație, asistență socială - un munte de energie și de fapte bune.  Preotul Damaschin se ocupă de o grămadă de familii, dar ... cel mai mult îi ajută pe copii. Cum puteți ajuta: glasulvietii.ro Banca Transilvania, Asociația ,,Glasul Vieții” RO64BTRLRONCRT00W8759401 (Lei) RO49BTRLEURCRT00W8759401 (Euro) RO17BTRLGBPCRT00W8759401 (Lire) Cod Swift BTRLRO 22 

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, a ajuns la episodul 50. La drum spre … Africa! Începutul unei noi aventuri, o misiune umanitară medicală și educațională, a fost detaliat de Cosmin Savu. Podcastul a fost transmis LIVE pe paginile de Facebook Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!” , precum și pe conturile de YouTube Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!”. Mihai Lupu, Cosmin Savu și Grațian Mihăilescu sunt prieteni buni și formează echipa UCaB, care și-a propus să participe la raliul caritabil Budapesta-Bamako de la începutul anului 2022.  

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, a ajuns la episodul 49. Camelia Donțu ne povestește despre întâlnirea cu unul dintre cei mai importanți creatori români: Stere Gulea. Lumea filmelor sale are rădăcini puternice în experiențele sale din copilărie până la maturitate. În același timp, Stere Gulea și-a păstrat poziția fermă și verticlă în fața corupției, minciunii, a imposturii la cel mai înalt nivel. În noua ediție a podcastului ”România, știi bine”, urmăriți fragmente extinse din interviul pe care Camelia Donțu i l-a luat regizorului și scenaristului, pentru portretul realizat cu ocazia Zilei Naționale. Reportajul integral, difuzat în 1 Decembrie, poate fi urmărit aici.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, a ajuns la episodul 48. Cosmin Savu ne-a oferit detalii despre ”Metale rare uitate în sertare” - un reportaj despre zăcămintele României. Podcastul a fost transmis LIVE de la ora 11.45 pe paginile de Facebook Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!” , precum și pe conturile de YouTube Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!”. România este una dintre puținele țări europene cu rezerve conturate de zăcăminte rare, metale care sunt foarte căutate în era digitalizării.  

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, a ajuns la episodul 47, în care am vorbit cu Alex Dima despre ”satele de bine” din România, care formează o adevărată “rețea a binelui”. Trăim vremuri în care speranța pare că se stinge, iar veștile bune răzbat tot mai greu. Soluția pentru a ieși la lumină stă în oameni! Pe dealurile și munții din jurul Sibiului funcționează o adevărată ”rețea a binelui”. Emisiunea integrală ”România, te iubesc!”, difuzată în 31 octombrie, poate fi vizionată aici.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, ajunge astăzi la episodul 46, în care vorbim despre ”Statul degeaba”, o serie de anchete jurnalistice, realizate de Alex Dima. Statul român și angajații lui își bat joc de patrimonii uriașe, evaluate la zeci de milioane de euro, dar transformate în găuri negre, în care dispar bani. Cum este să mergi la muncă și să nu faci nimic? Este o întrebare la care armate de funcționari din această țară ar trebui să răspundă, dar nu-i întreabă nimeni.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, ajunge astăzi la episodul 45, cu ”Arii protejate în ape tulburi”, un reportaj realizat de Rareș Năstase. Podcastul a fost transmis LIVE de la ora 11.45 pe paginile de Facebook Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!” , precum și pe conturile de YouTube Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!”. ”În ape tulburi” este un reportaj realizat de Rareș Năstase, la ”România, te iubesc!”, care poate fi vizionat integral aici. ”Ariile protejate au acest statut... mai mult pe hârtie, în România. Asta pentru că autoritățile noastre dau tot felul de derogări, iar legislația permite tot felul de portițe, prin care se poate exploata cu utilajele și în zone unde flora și fauna ar trebui să fie neatinse de intervenții brutale, în maluri și în albiile râurilor. Investitorii se acoperă cu avize și autorizații, iar când sunt prinși că încalcă legea, caută căi pentru a primi amenzi cât mai mici sau deloc”, spune Rareș Năstase. 

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, ajunge astăzi la episodul 44, cu ”Războiul gunoaielor”, un reportaj realizat de Cosmin Savu. Emisiunea integrală ”România, te iubesc!”, difuzată în 3 octombrie, poate fi vizionată aici. Cosmin a povestit LIVE despre încercările și metodele de intimidare pe care cei direct interesați de afacerile cu gunoi le folosesc.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, a ajuns la episodul 43. Paula Herlo continuă povestea castelelor și conacelor de vis din România, dar și a celor care așteaptă reînvierea gloriei trecute, cu alte exemple de arhitectură clasică. Este vorba de clădiri și povești prezentate în reportajul ”Trecutul are viitor”, care nu au mai avut loc în spațiul de emisie de duminică, 26 septembrie (emisiunea poate fi urmărită integral aici). Paula a intrat în subteranele birocrației care țin în întuneric și uitare comori ale țării noastre. Podcastul a fost transmis LIVE pe paginile de Facebook Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!” , precum și pe conturile de YouTube Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!”.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, a ajuns la episodul 42. Rareș Năstase a  povestit ceea ce nu s-a văzut până acum la TV, în noua serie ”Migranții de contrabandă”.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!” a ajuns la episodul 41, în care Paul Angelescu ne prezintă realitatea sumbră în care ne aflăm. Echipa ”România, te iubesc” a încercat să afle dacă dezastre precum cele provocate de incendiile de vegetație în Grecia s-ar putea întâmpla și în România. Iar răspunsul este îngrijorător, în contextul încălzirii globale. Reporter: Se pot întâmpla astfel de fenomene și în România? ”Da, din păcate, da, deși la o scară mai mică. Se întâmplă deja, avem incendii de vegetație care au o peridiocitate anuală, numai că extinderea și impactul asupra comunității umane este mult mai mic. Pe viitor însă putem avea multe efecte nedorite și în România, după exemplul celor din Grecia”, explică dr. Roxana Bojariu, director departament schimbări climatice din Administrația Națională de Meteorologie.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!” a ajuns la episodul 39 în care discutăm despre modul în care şcoala românească a făcut faţă provocării pandemiei. În plină criză medicală, școala face propriile victime. Ne mândrim că avem olimpici, însă în România reală, elevii au rămas de mântuială. Evaluarea elevilor, în această perioadă, nu poate fi la fel de riguros făcută ca înainte. Această perioadă poate fi salvată, acolo unde profesorii sunt cu adevărat interesați.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”  a ajuns la episodul 39, în care Paula Herlo ne prezintă realitatea sumbră în care ne aflăm.  Violența în familie asupra copiilor este o normalitate în majoritatea familiIlor din România. Un copil bătut va purta întreaga viață urmele loviturilor, în suflet, în minte, în personalitate. Ce e de făcut, în țara în care bătaia e acceptată? Am discutat cu Paula despre ce e de făcut, cum am putea apăra generația următoare de educația făcută cu palma. Am urmărit și declarația nedifuzată a unui procuror despre un caz cumplit de violent. Și am mers pe firul poveștilor din spatele materialului difuzat duminică, 23 mai 2021.. Urmăriți discuția în noul nostru podcast, “România, știi bine”.  

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!” a ajuns la episodul 38, în care discutăm despre situația dezastruoasă a căilor ferate din România. Rețeaua feroviară din România are cea mai scăzută viteză de pe continent, cu sute de restricţii de viteză şi cu peste 1.000 de puncte periculoase pentru traficul feroviar. 70% din căile ferate românești au restanțe la reparaţii, iar pe coridorul european se circulă şi cu 5 km pe oră. În ediția difuzată duminică, 9 mai 2021, Paul Angelescu a arătat cum România se confruntă cu o contradicție rușinoasă: avem una dintre cele mai vaste rețele feroviare din Europa, de aproape 20.000 de kilometri, însă 70% din această rețea este scadentă la revizii. Din acest motiv, CFR nu are capacitatea de a pune șine noi nici măcar în locurile unde trenurile au deraiat din cauza șinelor vechi. ”Calea ferată a ajuns într-o stare atât de degradată în ultimii 30 de ani, pentru că e o poveste care a început după anii 90, s-a tot agravat, încât singura măsură care a rămas la îndemâna CFR infrastructură, compania de stat deținută de Ministerul Transporturilor, care gestionează căile ferate, șina, traversele și așa mai departe, singura măsură la îndemâna lor - și asta e un citat din raportul oficial - este reducerea vitezelor maxime de circulație prin introducerea restricțiilor de viteză. De ce a rămas singura măsură? Pentru că cei peste 19.000 de kilometri de cale ferată, atât are rețeaua din România, una dintre cele mai mari din Europa, se degradează, se strică, ăsta e adevărul, într-un ritm atât de rapid încât angajații CFR nu au cum să țină pasul cu reparațiile. Exemplu concret: în 2020 au ridicat 406 restricții de viteză. S-a muncit, s-a intervenit. Au ridicat 406 restricții, însă au apărut 427 de restricții noi, deci cu 11 mai mult. Și problema asta, cu mici excepții, se întâmplă în fiecare an. Și asta are în spate faptul că 70 %, 72 % din rețeaua feroviară are restanțe la reviziile capitale.” - a explicat Paul Angelescu în podcastul ”România, știi bine”, difuzat exclusiv pe www.stirileprotv.ro și pe pagina de Facebook a Știrilor Pro TV.

Astăzi vă invităm să urmăriți pe larg o discuție care nu a avut suficient spațiu in emisiunea de duminică. Cosmin Savu a avut un dialog cu psihologul Mihai Copăceanu despre mecanismele grupului infracțional, despre ce gândește și de ce trăiește un infractor așa cum trăiește. O perspectivă pshilogică asupra crimei organizate, o privire aruncată in mintea criminalului venită de la un psiholog specializat in adicții, care a studiat în Italia și Marea Britanie, la Milano, Oxford și Londra, dar și în penitenciare exact comportamentul celor descriși în reportaj. Pornim cu întrebarea clasică: cum funcționează relațiile dintr-un grup infracțional organizat? “La modul general, grupurile de crimă organizată, că le numim noi, în România, clanuri, că ele sunt grupuri organizate în Occident, sunt, de fapt, niște organizații foarte stabile, guvernate de o structură ierarhică extrem de complexă, unde greu poți să o cunoști și protejate sau securizate de niște norme riguroase”, a declarat Mihai Căpăceanu.

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 36. Alex Dima a vorbit în cea mai recentă ediție a emisunii „România, Te iubesc!” despre modul în care statul distruge sectorul agriculturii, prin incompetență. Alex Dima continuă acum discuția despre sistemele de irigații din România, care funcționează prost, dar și despre fermierii care au învins seceta fără ajutorul statului. „Totuși, nimeni nu răspunde? Nu suportă niște consecințe”   Aceasta a fost cea mai frecventă întrebare în rândul telespectatorilor, în urma emisiunii de duminică. „Am pornit de la datele și crunta realitate de anul trecut, când milioane de hectare au fost pârjolite de secetă, iar datele arată că noi, anul trecut, am plătit 930 de milioane de lei despăgubiri pentru fermieri, în timp ce în sistemul de irigații am băgat vreo 280 de milioane. Asta în condițiile în care acum, fermierii vor încă un miliard de lei pentru culturile distruse în primăvara lui 2020 și cumva suntem într-un sac fără fund, în care tot băgăm bani dar nu reparăm cauza. Dacă am avea sisteme de irigații nu ar fi nevoie să plătim despăgubiri”, a spus Alex Dima. A mai rămas ceva de furat din sistemul de irigații al României? Sunt mai mult de 30 de ani de când aceste sisteme nu mai funcționează sau funcționează cu greu. A mai rămas ceva de furat din sistemul de irigații al României? „Da, ANIF-ul stă pe o avere de șase milioane de euro. Bătălia mare acum e pe contractele de reparații și reabilitări. E o bătălie între firmele apropiate fostului partid de guvernământ și cele apropiate actualei guvernări”, consideră Alex Dima. Discuția dintre Alex Dima și Cristian Leonte a putut fi urmărită de la ora 11.00 pe stirileprotv.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV.

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 35. Paula Herlo și echipa „România te iubesc” au urmărit achizițiile făcute în pandemie, și au aflat de ce două spitale de zeci de milioane de euro zac nefolosite, la Lețcani și Letea.   Paula Herlo continuă discuția despre spitalele închise ale României, așa cum le-ați văzut în reportajul de duminică, la “România, te iubesc!”. La o lună după filmare, spitalul modular de la Lețcani e tot închis. La fel, cel de la Bacău. Și, din nefericire, un nou incident tragic s-a produs, în unitatea mobila ATI a spitalului “Victor Babeș”. Ne interesează cauzele și responsabilitățile pentru aceste situații. Dar, ca jurnaliști și ca oameni, discutăm și care ar putea fi soluțiile, cine și cum trebuie să muncească pentru ca lucrurile să funcționeze, mai ales în situații de criză. Vedeți aici “România, te iubesc”, 11 aprilie 2021. “Pandemia Paralelă” Emisiunea integrală. Discuția dintre Paula Herlo și Cristian Leonte a putut fi urmărită de la ora 11.00 pe stirileprotv.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV.

Podcast ”România, știi bine”, episodul 34. Jurnalistul Paul Angelescu a fost pe urmele dezastrului de la Piatra Neamț, unde, în noiembrie 2020, a avut loc una dintre tragediile din sistemul sanitar românesc: pacienții au ars de vii la terapie intensivă. Reportajul realizat de Paul cu echipa ”România, te iubesc!” a fost difuzat la PRO TV în 4 aprilie 2021 și poate fi urmărit integral aici. Secția acestui spital nu avea avize de la DSP, hidranții nu funcționau, sistemul de ventilație era inexistent, instalația electrică era din anii 70 și electricienii angajați nu aveau avize de la Autoritatea pentru Reglementare în Energie. În salon, personalul medical aprindea candele pentru cei aflați în pragul morții, într-un mediu puternic îmbogățit cu oxigen. Toate acestea s-au desfășurat sub ochii celor 8 manageri pe care i-a avut spitalul în 12 luni, toți numiți politic și fără concurs. ”În primul rând am putut să vedem acel perete despărțitor de pe holul ATI-ului care a ars. După ce au făcut acel perete despărțitor improvizat, multă lume spune că ar fi trebuit să ceară un aviz de la Direcția de Sănătate Publică, eventual și unul de la ISU. DSP spune că nu a existat acel aviz, ISU ne-a spus în reportaj că nici măcar nu au fost întrebați dacă e în regulă sau nu acel perete. Iar Corpul de Control al Ministerului Sănătății a constatat că, din cauza acelui perete, secția ATI nu putea să fie folosită corespunzător. Asta nu înseamnă că din cauza peretelui a ars. Însă ridică anumite semne de întrebare, dacă pacienții ar fi trebuit să fie transferați în acel ATI, deoarece ei fuseseră transferați în ziua în care a avut loc incendiul.” - povestește jurnalistul Paul Angelescu despre neregulile descoperite la spitalul din Piatra Neamț.

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 33, în care Cristian Leonte a stat de vorbă cu Cosmin Savu și Rareș Năstase.  Reportajele lor din cartierul ANL îngropat în noroi, dar și despre minele părăsite din Maramureş, care otrăvesc apele şi pământul, au ridicat un val de reacții și comentarii. Primul subiect discutat a fost cel al cartierului construit de statul român pentru tineri, ”Henri Coandă”, care, după aceea, s-a dovedit a fi o imagine a incompetenței administrative româneşti. O altă dovadă a incompetenței administrative este problema ”apelor bolnave” din Maramureș, care poluează masiv, inclusiv în sud-vestul ţării, în judeţul Mehedinţi. Acolo, de ani de zile, o fostă mină de cărbuni încă împrăştie o boală necruţătoare, care distruge rinichii localnicilor. Vedeți aici emisiunea integrală ”România, te iubesc” difuzată în 28 martie 2021.  

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 32. Rareș Năstase și echipa „România te iubesc” au dezvăluit că, în loc de rețele noi cu surse de apă curată, autoritățile au lăsat numai promisiuni în cele mai multe dintre comunități. Abia 35% din satele românești au rețele de apă. De exemplu, localnicii din comuna Rebra au o stație făcută în 2009, dar primesc la robinet… apă menajeră. Rareș Năstase a vorbit cu jurnalistul Cristian Leonte despre problema rețelelor de apă potabilă în România, care a fost prezentată în ediția emisiunii „România te iubesc” din 21 martie 2021. Rareș Năstase: “Problema apei și problema apei pe care o primesc românii prin sistemul centralizat e una extrem de complexă și, dacă stai să te gândești, fiecare caz în parte, fiecare caz pe care noi l-am luat și l-am studiat, e o mică anchetă în parte, pentru că peste tot trebuie să găsești răspunsuri la întrebările oamenilor, la ce s-a întâmplat concret acolo, la fața locului. Sunt multe situații care sunt de-a dreptul ridicole, dar, în același timp, oamenii de acolo trăiesc o dramă, pentru că e vorba de un atentat la sănătatea localnicilor, și atunci bineînțeles că pierzi timp cu fiecare caz în parte. Important este că oamenii trebuie să înțeleagă și trebuie să-și ceară drepturile, iar apa este un drept al lor. Sunt foarte mulți dintre ei care ne spuneau: ‘Dacă mergeți la primar, întrebați de apă. Dacă mergeți la Garda de Mediu...’. Și ei ar trebui să facă același lucru. Să-și întrebe primarul, să-și întrebe consilierii, să-și întrebe toți factorii locali de acolo și să sesizeze”. Cristian Leonte: ″Ăsta e un lucru care deja s-a transformat într-o mini-dezbatere în mesajele pe care le-am primit de duminică încoace și mulțumim pentru toate mesajele. Sunt de o parte cei care spun că autoritățile nu-și fac treaba niciodată și că tot timpul acoperă cu pământ, fie la propriu, fie la figurat, toată situația. Pe de altă parte sunt cei care spun că oamenii sunt cei care otrăvesc apele, pentru că ei livrează apei gunoi, frate, dejecții... Tot ce n-ar trebui să n-ajungă în apă... Totuși, oamenii sunt cei care pun în apă, oamenii sunt cei care murdăresc apa, care o otrăvesc...”. Rareș Năstase: “Spuneam mai devreme că sunt multe cauze pentru care apa nu mai este potabilă. Aici sunt, pe de o parte, acțiunile și inacțiunile autorităților locale și pe de altă parte cred că este și răspunsul comunității, pentru că, de multe ori, în zone pe care le găseam cu apă potabilă acum 10-15 ani, în prezent nu mai au apă potabilă. Și aici vorbim de zone în care s-a făcut agricultură intensivă, dar, mai nou, avem o uriașă sursă de poluare de la comunitate, să spun așa. Fie că vorbim de agenți economici, firme, insituții ale statului, dar și cetățeanul... Pentru că, așa cum ați văzut și-n reportaj, și vom mai prezenta situații de genul ăsta, din păcate, zona pânzei freatice, zona albiei râurilor, sunt foarte multe locuri care au devenit niște gropi de gunoi improvizate, gropi de gunoi nelegale, unde, dacă aruncă o persoană, aruncă și următorul, și următorul și tot așa. Eu cred că acolo, zonal, sunt cumva permise, pentru că am găsit situații în care inclusiv autoritățile locale, primăriile, recurg la această metodă. E o practică mai nouă în România. Adică e de vreo câțiva ani, dar este ireal ce se întâmplă: îngropatul gunoiului. Se adună un morman mai mare și apoi apare o lamă, un utilaj, și a acoperit totul”. (...) Cristian Leonte: “Unul din bucățile de material care n-au mai avut loc care n-a mai avut loc în ediția de duminică este cea în care un oficial al Gărzii de Mediu, nu greșesc, explică cum s-au construit în cascadă stații de epurare, stații de captare, stații de epurare, stații de captare...”. Rareș Năstase: “Trăim în țara investițiilor ineficiente. Avem drumuri care duc în păduri și nicăieri, avem stații de epurare făcute ca să fie făcute, stații de aducțiune apă, la fel. Uite, vezi, filmați pe ascuns, cu camera ascunsă, oferă aceste declarații. Oficiali din sistem, da? Oficiali care știu despre ce este vorba, care văd lucrurile astea, nu le opresc din timp...”. Vedeți aici “Orașul din România în care apa este infestată cu bacterii chiar sub nasul autorităților”, emisiunea integrală din 21 martie!

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 31. Cosmin Savu și echipa „România te iubesc” au făcut radiografia grupărilor interlope care au împânzit Capitala, începând de la origini. Este momentul imediat de după Revoluția din 1989, care le-a permis ascensiunea, întinsă deja până acum pe două generații. Sunt deci de grupări interlope în București și Ilfov care ăși dispută, de multe ori sângeros, teritoriul unde se defășoară afaceri ilegale, precum prostituție ori trafic de droguri. Profiturile sunt uriașe și infractorii au nevoie de modalități prin care să-și albească banii, de aceea mulți dintre foștii interlopi sunt acum investitori de succes în afaceri. Cosmin Savu a dezvăluit într-o discuție cu jurnalistul Cristian Leonte ce nu s-a văzut în ediția emisiunii „România te iubesc”, din 14 martie 2021, episoadele dedicate ascensiunii lumii interlope în Capitală. Vedeți aici ”Radiografia grupărilor interlope din București. Cum au făcut miliarde prin şmecherie şi violenţă”, emisiunea integrală din 14 martie! Discuția dintre Cosmin Savu și Cristian Leonte a putut fi urmărită de la ora 11.00 pe stirileprotv.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV.

Podcast ”România, știi bine”, episodul 30. Paula Herlo a prezentat în campania ”Județe la stăpân”, difuzată la Pro TV, situația din Călărași, care este un județ sărac, deși are toate calitățile pentru a fi prosper.A rămas ceva nespus despre Călărași? Sau despre stăpânii săi? Da, destule.Avem nevoie de explicații despre mecanismele subdezvoltării. Și despre schema furturilor perpetue. Motivele pentru care în Nana, celebra localitate agricolă, nu s-a investit nici un euro din fonduri europene, “bani de afară”, cum le zice primarul.Călărași este un județ în care modelul de cheltuire iresponsabilă a banilor este mai puțin ascuns decât în alte părți ale țării.Paula Herlo a fost LIVE de la ora 11.00, pe stirileprotv.ro, pe www.protvplus.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV.

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 29. Alex Dima a prezentat în campania ”Județe la stăpân”, difuzată la Pro TV, situația din Prahova, o zonă cu un potențial uriaș, dar stăpânită de indivizi care o țin pur și simplu pe loc.Sunt locuri în România care par prinse într-un ”coșmar al înapoierii”, pe care ”cineva” se tot ocupă să-l înnoiască.”Cineva” cu nume și prenume, dar mai ales ”cineva” care poate transmite puterea de a ține lucruri în loc. Am numit această putere ”Județe la stăpân”.În episodul 29 al podcastului ”România, știi bine” am vizitat oameni și locuri din spatele spectaculoaselor priveliști din Prahova, așa cum le-a văzut Alex Dima.”Primul cuvânt care îmi vine, dincolo de revoltă, pentru că te revoltă toată această situație, este inconștiență! Pentru că oamenii care poluează acolo își cresc copiii acolo. Ba mai mult, doamna Grațiela Gavrilescu este deputat de Prahova și a fost ministru al Mediului în mai multe mandate și înțeleg că locuiește în Ploiești, un loc în care de multe ori nu se poate respira. Am discutat cu oameni care îmi spuneau că mai bine nu deschizi geamul atunci când vrei să aerisești. Moara Nouă apare în material, e o localitate imediat lângă Ploiești. Oamenii de acolo îmi spuneau că dimineață nu poți să deschizi geamul, pentru că miroase foarte urât. Oamenii ăștia care poluează trăiesc acolo. Agenția pentru Mediu. L-am întrebat pe directorul Agenției pentru Mediu cum se simte și a dat-o din lac în puț. Nu au ce să spună pentru că nu fac nimic și nu-i interesează. De fapt, asta este. Nu-i interesează, nu le pasă.” - a spus Alex Dima.Alex Dima a fost LIVE în noul episod al podcastului ”România, știi bine”, difuzat de la ora 11.00, pe stirileprotv.ro, pe www.protvplus.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV.

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 28. Paul Angelescu a prezentat o radiografie a județului Giurgiu în campania ”Județe la stăpân”, difuzată duminică la Pro TV,Duminică, în campania “Judeţe la stăpân”, Paul Angelescu a făcut o radiografie dureroasă a situaţiei din judeţul Giurgiu şi a vorbit despre sistemele de tratare a apei care nu funcţionează, afectând sănătatea populaţiei.Şi la ieșirea din București spre Giurgiu, corespondentul Pro TV  a găsit un pod atât de grav avariat, încât este considerat “pericol iminent” de experţii angajaţi de ministerul Transporturilor şi care pune în pericol traficul feroviar spre sudul şi vestul ţării, dar şi munţi de gunoaie de pe malurile râului Argeş.Vedeți aici ”România, te iubesc!” - „Județe la Stăpân”, emisiunea integrală din 23 februarie.

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 27. De această dată, Rareș Năstase și campania ”Județe la stăpân”, difuzată duminică la Pro TV, prezintă o radiografie a județului Hunedoara.În subteran, Hunedoara are bogății impresionante de aur și cărbune. Deasupra, la înălțime, are alte bogații naturale și un potențial fabulos.”Eu sunt extrem de plăcut surprins de bogățiile pe care le are acest județ. Aici este, de fapt, marele paradox, pentru că hunedorenii stau acolo pe niște comori, și nu vorbesc aici numai despre comorile din subteran, dar au niște locuri în care natura pur și simplu este magnifică. Nu știu dacă mai sunt multe locuri în România cum sunt ținuturile din Hunedoara.” - spune corespondentul Pro TV Rareș Năstase.Paradoxal, la mijloc este multă paragină, sărăcie și interese.În Hunedoara găsești Văi ale Plângerii, întreținute pe bani frumoși și tot aici am întâlnit edili și aleși care se fac că nu știu nimic despre scandaluri, risipă și decontări cu dedicație.În localitățile de pe Valea Jiului, în care timpul a stat în loc, voință există. Există oameni care doresc să vină să investească în zonă, dar au o anumită reținere.„La prima vedere, zonele par neprietenoase. Ai bogății în subteran, ai bogății deasupra, iar în mijloc, pe văi, ai localitățile care sunt într-adevăr zone paupere, zone în care investițiile lipsesc”, spune Rareș Năstase.Reținerea antreprenorilor poate avea mai multe cauze. Administrația deficitară, care pare că nu dorește să fie la conducerea unor zone prospere, nu face nimic pentru dezvoltarea micilor orașe, nu atrage investitori în zonă și nu încearcă să dezvolte turismul.Primarii ajung să aibă mandate peste mandate, rămân la conducerea unui oraș timp de peste 10 ani și apoi dau mai departe conducerea fiilor. Acest fenomen este sprijinit mai ales de absenteismul la vot, de pesimismul oamenilor, care „s-au obișnuit că nu se întâmplă nimic bine și consideră că e peste puterile lor” să facă o schimbare, consideră Rareș Năstase.De asemenea, funcționarii se feresc să vorbească despre problemele de la nivel local și județean de teamă să nu își piardă locurile de muncă.Cristian Leonte: „Putem pune presiune pe administrația locală, în afară de momentul votului, care e o dată la patru ani și pe care ar fi bine să-l folosim, și periodic, sistematic”.În cadrul cenușiu din Valea Jiului, modele de dezvoltare există. Sunt și investitori care scapă de rețineri și vin în zonă, majoritatea pentru a-și deschide pensiuni și cabane, și oameni care au fost plecați în străinătate și se întorc acasă cu planuri mari.Una dintre ideile de dezvoltare a zonei, regăsite de Rareș Năstase pe parcursul realizării reportajului dar care nu a mai fost inclusă în materialul final, vine din partea unor tineri. Aceștia doresc să transforme Țara Hațegului într-un circuit de turism educațional.Vedeți aici ”România, te iubesc!” - „Județe la Stăpân”, emisiunea integrală din 16 februarie!Discuția dintre Rareș Năstase și Cristian Leonte poate fi urmărită de la ora 11.00 pe stirileprotv.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV.

Dan Byron este invitatul ultimului podcast ”România, știi bine!” din acest sezon.Dan Byron vorbește despre cel mai recent album al trupei byron, ”Nouă”, în care tema despărțirii de țară se întoarce și surprinde din mai multe piese.Cum s-au născut textele, unele dureroase, grele, dar atât de expresive? Ce ascultăm e o poveste de dragoste sau o poveste despre o țară întreagă lăsată acasă?În încheierea sezonului nostru de podcasturi, o discuție despre trecutul care ne marchează prezentul, chiar și în muzica actuală, cu Dan Byron și Cosmin Savu, de la ora 11.00 pe stirileprotv.ro, pe www.protvplus.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV.

Culege câte un suflet care crește cu prea puțină șansă la educație – sau chiar deloc! – și îl sprijină, îi arată drumul, îi arată unde poate ajunge, îl îndeamnă să viseze lucruri mari.Cati și comunitatea pe care a strâns-o în jurul ei a reușit deja să salveze copii de pe drumul închis al sărăciei, al abandonului. Câți anume? Chiar și unul singur ar fi un câștig petru lumea noastră, dar Cati nu s-a oprit la un copil salvat. De fapt, îi caută permanent pe următorii copii care au nevoie de educație, de ajutor, de o lumină în viață.Informații necesare pentru cei care ar dori să o sprijine pe Cati Ross și Asociația Eltera:https://eltera.org/about/ASOCIATIA ELTERAIBAN: RO08 RZBR 0000 0600 1910 5175Raiffeisen Bank – RomaniaSwift: RZBRROBUPaypal: http://paypal.me/elteraorgDiscuția cu Paula Herlo și Cati Ross a fost LIVE pe stirileprotv.ro, pe canalul oficial de Youtube ”România, te iubesc!” și pe paginile de Facebook Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!”.

Podcast ”România, știi bine”, episodul 24. La Știrile PRO TV se difuzează începând de luni, 2 decembrie, o nouă serie de reportaje care descriu drumul țării noastre și al oamenilor ei în ultimii 30 de ani.Vă regăsiți în tabloul acesta? Vă amintiți drumul? Ați fost aici sau ați mai plecat, căutând noi oportunități?Noi ne amintim. Mai mult, vedem cu lucrurile se leagă peste decenii, cum decizii proaste sau rău intenționate sau interese mici au dat peste cap viețile oamenilor.Rareș Năstase și Cosmin Savu ne-au introdus în acest hățiș de amintiri, imagini și declarații, ca un pas mai aproape de a afla cine și de ce suntem azi cine suntem.Ca în fiecare marți de la ora 11.00, podcastul “România, știi bine”, a fost LIVE pe stirileprotv.ro, pe www.protvplus.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV. 

Podcast ”România, știi bine”, episodul 23. La început de iarnă, echipa “România, te iubesc!” și editura Humanitas lansează o carte care încălzește inimi și poate dezmorți viitorul.“Ne Facem Bine” este o sumă de portrete ale unor oameni care dăruiesc din timpul, telantul, energia și dragostea lor pentru a face dezinteresat binele în jurul lor. În comunitate, în sat, în oraș. Câte puțin, câte mai mult, pentru cei în nevoie, pentru cei vulnerabili.Ei sunt eroii zilelor noastre, iar pentru noi sunt modele de succes și dovada că doar noi și numai împreună putem să ne facem bine, după întuneric, tristețe, deznădejde, frică.De la ora 11.00 a fost invitat Gabriel Liiceanu, scriitor, filosof, director al Editurii Humanitas, cu care am discutat despre noul volum “România, te iubesc!”, despre scriere și citit în secolul XXI, despre puterea generozității și forța cuvântului.Discuția a fost LIVE pe următoarele canale online: pe stirileprotv.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV. 

Podcast ”România, știi bine”, episodul 22. Povestea averii lui Ovidiu Tender este doar una dintre cele care au fost clădite în tranziția României de la comunism la piața liberă. Tender a oferit unele detalii despre creșterea afacerilor sale în interviul pe care i l-a acordat lui Cosmin Savu, dar, chiar și așa, rămân destule întrebări.Care sunt până la urmă relațiile sale cu personaje din serviciile de informații ale României? Și dacă ... sau cum a profitat de ele?Cum explică publicului ascensiunea direct în birourile puterii de la București? Care sunt dedesubturile participării sale la privatizarea celei mai mari companii românești, Petrom?Cum și dacă au funcționat achizițiile și investițiile făcute de Tender în legătură cu statul român? 

”România, știi bine”, EPISODUL 21. În ediția ”România, te iubesc!” difuzată duminică, 10 noiembrie, la Pro TV, am văzut spitalele de psihiatrie ale României: sumbre, apăsătoare, fără soluții pentru pacienți, dărăpănate și uzate moral. Au reacționat autoritățile? A tresărit o urmă de vină, de rușine pentru viețile care se scurg în condiții mizerabile?În noul nostru podcast am căutat răspunsuri alături de Paula Herlo, care investighează de mulți ani problemele sistemului de sănătate și caută soluțiile pentru cei mai vulnerabili dintre cetățenii României.Ni s-a alăturat deputatul de Cluj Emanuel Ungureanu, care a filmat condițiile din spitalele de regulă închise publicului și presei, și de regulă mizerabile și degradante pentru pacienții dinăuntru.Paula Herlo și Emanuel Ungureanu au documentat cu filmări nenumărate cazuri în care pacienții erau tratați absolut inuman. Ei au reușit să intre în unele spitale de psihiatrie și să filmeze în locuri în care presa nu are acces, în locuri în care publicul nu are acces.Parlamentarul a declarat că noul ministru al Sănătății, Victor Costache, s-a autosesizat după dezvăluirile făcute la ”România, te iubesc” despre condițiile îngrozitoare în care sunt ținuți pacienții spitalelor de psihiatrie. ”Posturile s-au luat pe șpăgi. Am în față un raport de la Socola și l-am rugat pe domnul ministru, am aflat că va lua măsuri: demiteri, control. Aștept să comunice public reacții la ceea ce știu că a văzut duminică. Însă aici sunt sute de pagini trimise la Parchet și rog Parchetul să se miște. Oamenii care-și cumpără postul. Când dai o șpagă de 5000, de 10.000 de euro, păi pe tine te interesează serviciul, ai închis ușa acolo, îi vezi pe ăia ca niște animale sălbatice.Sunt medici care îmi zic tot așa pe surse, șoptit, în loc să iasă demn să spună în baza meseriei lor, a eticii profesionale, să spună domne nu e ok că oamenii ăștia sunt sedați tot timpul. Tot timpul când intram erau așa, legați de pat, legume.” - a spus deputatul de Cluj în cadrul podcastului ”România, știi bine”, difuzat exclusiv online în fiecare marți de la ora 11.00 pe știrileprotv.ro și pe paginile de Facebok și Youtube ale emisiunii ”România, te iubesc”.La rândul său, Paula Herlo spune că a început anchetele jurnalistice plecând de la tragicul caz petrecut la spitalul de psihiatrie din Săpoca: ”Am plecat, ca toată lumea, de la cazul Săpoca, atunci când 7 oameni au fost uciși de un pacient aflat în delir etilic. Atunci s-a discutat pentru prima dată despre ce se întâmplă de fapt în spitalele de psihiatrie. Să înțelegm că aceste instituții sunt închise, doar angajații au acces acolo și cei care conduc instituțiile. De cele mai multe ori sunt la marginea orașului sau în comune, ferite de ochii lumii și nimeni nu știe ce se întâmplă acolo de fapt.””Tratament fără scăpare” - ce urmează? Episodul 21 al podcastului ”România, te iubesc!” a fost LIVE de la ora 11.00 pe stirileprotv.ro, pe www.protvplus.ro, pe canalul de YouTube “România, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV.

Podcast “România, ştii bine”, episodul XX. Traficul de persoane ne privește personal. E o rană deschisă a țării noastre, prin care se scurg vieți mult prea tinere duse, prin amăgire, în zonele cele mai întunecate ale orașelor Europei.Exploatate sexual, viețile le sunt mutilate, fizic, mental, emoțional. Iar când eforturile Poliției (române ori străine) salvează o ființă, altele sunt deja pe drum, gata să fie înșelate, vândute, puse la muncă.După ediția de duminică, ”Oameni la stăpân”, au rămas foarte multe întrebări. Au rămas, pentru că spațiul de emisie este totuși limitat, și imagini nedifuzate.Vă așteptăm la noul nostru podcast, alături de Rareș Năstase, să vedem aceste imagini nedifuzate, mărturii incredibile despre un club clandestin care ar fi fost protejat – spune martorul – de prezența unor polițiști. Și să aflăm detalii din timpul filmărilor, în țară și peste hotare.Câte fete tinere sunt scoase din țară pentru prostituție? Câte sunt forțate? Care e dimensiunea unei rețele care ia de acasă ori de la școală ori de pe stradă o fată ca s-o forțeze la prostituție? Unde sunt părinții în toată povestea?Unde sunt polițiștii în toată povestea – și aici avem mărturii șocante; unde sunt controalele de la frontieră?Cum arată comunitatea din care tinerele sunt luate?Cine, ce și cum are de făcut azi, acum, pentru ca nici o fată, minoră sau nu, să nu mai fie victimă vânzătorilor de visuri?Vă așteptăm LIVE pe stirileprotv.ro, pe www.protvplus.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV.

Podcast ”România, știi bine”, episodul 19. Africa, atât de aproape! Afacerile românilor în Africa par să urmeze un model îndelung experimentat în țara noastră.Diferența este ca țările africane nu au regulile Uniunii Europene.Asta e tot?!Împreună cu Cosmin Savu am intrat puțin în culisele afacerilor derulate de întreprinzători români pe continentul african, cel mai bogat în resurse al planetei.Discuția cu Cosmin Savu a fost LIVE pe stirileprotv.ro, pe canalul oficial de Youtube ”România, te iubesc!” și pe paginile de Facebook Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!”.