Podcasts about violen

Vandaag wacht u een heel bekend barokwerk én heel gepast qua timing, nl. het “Te Deum”, in 10 delen, van Marc-Antoine Charpentier, een Frans barokmeester. Daarop hoort u het vroeg-romantisch Trio-Klarinet, sopraan-zangeres en piano in nl. “Der Hirt auf dem Felsen” van Franz Schubert, gevolgd door het 3-delige “Concerto voor 2 Violen”, strijkers en continuo […]

Degradarea valorilor morale fundamentale alimentează creșterea violenței în societate; instabilitatea familială afectează profund echilibrul psihic al minorilor. Consumul de substanțe psihoactive declanșează instincte agresive necontrolate; aceste comportamente cauzează adesea vătămări corporale grave sau decese. Obsesia pentru resurse financiare facile devine motorul principal al infracțiunilor; tinerii aleg delincvența pentru a obține satisfacții materiale imediate. Mediul digital promovează modele de îmbogățire rapidă cu un impact nociv; influența rețelelor sociale alterează discernământul utilizatorilor vulnerabili. Educația reprezintă singura metodă eficientă pentru restabilirea normalității în conduită; familia și școala trebuie să colaboreze pentru interiorizarea normelor etice. Justiția oferă o formă de reparație morală prin aplicarea unor pedepse riguroase; legea este necesară pentru a descuraja actele de răzbunare personală. Recuperarea persoanelor care au comis fapte antisociale necesită tehnici de remodelare a comportamentului; dialogul constructiv ajută la înțelegerea cauzelor profunde ale criminalității. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

-Acest podcast este prezentat de UniCredit Bank, locul în care fiecare provocare devine o oportunitate de a construi un viitor mai bun. Proiectul multimedia Hacking Work este sprijinit de MedLife.—Hacking Work este primul proiect social, civic și educațional din România care vorbește clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori. Acest produs multimedia este realizat de echipa Hacking Work și produs de SPOR - Școala Pentru oameni Responsabili.În proiectul Hacking Work includem episoade de podcast audio și video, newslettere publicate pe Substack, articolele de analiză și opinie publicate pe blogul hackingwork.ro și emisiuni de radio difuzate în parteneriat cu posturi cu acoperire națională.—Ne găsești peYouTube, Substack, Spotify, Apple Podcast, Facebook , Linkedin, Instagram

Tess ontfermt zich over de volkstuin van haar vader. Maar waar alles groeit en bloeit, komt ook het verleden weer tot leven. Lees nu de ultieme lenteserie Op de volkstuin! Uitgegeven door Luitingh Sijthoff Spreker: Klavertje Patijn

Comisia parlamentară ”România fără violenţă domestică” este un laborator de soluții, declară într-un interviu la RFI președinta comisiei, Alina Gorghiu. Deputata PNL propune mai multe modificări ale legislației, în așa fel încât femeile să fie mai protejate. O discuție pe larg la RFI despre problema femicidului în România. Alina Gorghiu, despre femicid: ”Până acum, în România, ideea de femicid era tratată ca pe o situație de familie, ca pe o dramă de familie, ca pe o crimă pasională și nu ca o problemă de securitate publică în România. De astăzi, această realitate cât se poate de neplăcută are un nume”. Despre pedeapsa pentru femicid: ”Pedeapsa este cea pentru omor calificat, până la 20 de ani sau pedeapsa cu închisoarea pe viață (...). O perspectivă importantă și a comisiei pe care o conduc și introdusă în legea cu femicidul este partea de educație. Educația de gen în școli, în care vom introduce nevoia de a respecta femeia, de a-ți respecta partenera, colega, e un lucru foarte important. Noi la prevenție va trebui să lucrăm. Avem pârghii în România să protejăm victimele, cu toptanul, sunt foarte multe legi, foarte multe prevederi. Monitorizarea aplicării lor este de multe ori deficitară. Cunoașterea acestor pârghii prin care ne putem proteja nu este la nivelul pe care mi-l doresc”. Despre victimele femicidului: ”Sunt 47 de femei ucise de parteneri în România (în 2025-n.r.). Asta înseamnă de fapt femicid, asta înseamnă apogeul unui șir întreg de violențe, de control, de dominație, de constrângere psihologică. Cifrele pentru mine sunt reci. În spatele cifrelor sunt oameni”.

In deze week bij Kalm met Klassiek heeft presentator Ab Nieuwdorp je veel te vertellen. Hij blikt allereerst vooruit op de Last Night of the Proms, het Britse muziekspektakel, aanstaande zaterdag. Om alvast in de stemming te komen draait hij deze hele week Britse muziek, in rustgevende sferen. Daarnaast heeft hij een speciale uitnodiging voor je. Daarover aan het einde van de aflevering én hieronder meer. Uiteraard is er ook alle ruimte voor de muziek. Dit keer is dat een prachtige oude sonate van de Engelse componist William Boyce. Kalm met Klassiek bestaat 5 jaar! Om dit te vieren nodigen we je uit voor een handwerkconcert op vrijdagmiddag 19 september om 14.30 uur in de Grote Zaal van TivoliVredenburg. Klik hier (https://www.tivolivredenburg.nl/agenda/65750495/handwerkconcert-met-live-muziek-19-09-2025) om je tickets te bestellen. Met de speciale kortingscode AVROTROS1909 is een kaartje slechts 2 euro. Vul de code in onder het kopje 'Kortingscode', na het inloggen en het invoeren van je gegevens. Wil je meer Kalm met Klassiek? Ga naar npoklassiek.nl/kalmmetklassiek (https://www.npoklassiek.nl/thema/kalm-met-klassiek). Alle muziek uit de podcast vind je terug in de bijbehorende speellijst (https://open.spotify.com/playlist/6YgSfm1Sux7CroiJvzeUdx?si=be36463468d84e37). 

Primăria Capitalei a anulat, în ultimă instanță, avizarea mitingului organizației extremiste Noua Dreaptă – o acțiune cu vizibile accente rasiste. Dar acesta este doar vârful aisbergului pentru că evenimente din ultimele zile aruncă o perspectivă sumbră asupra societății noastre. Când un livrator din Bangladesh a fost bătut de un tânăr român în plină stradă în București, la scurt timp după apelul xenofob al deputatului AUR Dan Tanasă, am fi putut crede - sau spera - că a fost doar un incident izolat. Se pare că nu. Cel puțin două evenimente îngrijorătoare s-au produs în ultimele zile,  cu conotații xenofobe și extremiste. Să le luăm pe rând. Mai întâi, un cetățean al municipiului Cluj-Napoca a fost agresat într-un magazin pentru simplul motiv că vorbea în limba maghiară cu soția sa. Victima susține că agresorul i-ar fi zis că ”nu are ce căuta în țară”, după cum relatează presa clujeană. Apoi, un cetățean pasager al unui zbor care venea de la Bruxelles a fost imobilizat de poliție la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, după ce a făcut un scandal monstru la bordul avionului. Potrivit imaginilor publicate de Hotnews, bărbatul, din Suceava, a început să țipe „I want cash, no card” („Vreau cash, nu card”) sau „De ce nu sunt buni banii mei” și a avut un limbaj violent la adresa echipajului. El a strigat către pasageri „vaccinaților” și a avut alte mesaje împotriva LGBT sau a Uniunii Europene. De asemenea, a mai strigat numele Dianei Șoșoacă și a lui Nicolae Ceaușescu, relatează Hotnews. Potrivit poliției de frontieră, individul era băut. Dar consumul excesiv de alcool nu este în nicio împrejurare o circumstanță atenuantă. Ar mai putea fi vorba de încă un eveniment, petrecut tot la Cluj-Napoca, în care un imigrant a fost bătut până la comă – dar motivațiile agresiunii rămân neclare. Poate că este mult spus că avem de-a face cu un fenomen, dar tendința este îngrijorătoare și nu putem să ne facem că nu vedem radicalizarea din zona extremei drepte. Ea este evidentă în mesajele publicate pe rețelele sociale, din ce în ce mai agresive. Tot mai multe persoane se plâng că au primit amenințări online, unele, dintre cele mai înfiorătoare. Și aceasta, pe măsură ce se înmulțesc apelurile online la revoltă generalizată și violență publică. Și oricât de revoltător a fost mesajul deputatului AUR Dan Tanasă, de iresponsabil și la limita legii, acest gest nu putea genera, de unul singur, un asemenea șir de evenimente. Cauzele acestei revărsări de violență în spațiul public trebuie să fie mai profunde și ele necesită o analiză atentă. Acum două săptămâni, mai multe organizații ale societății civile au atras atenția asupra gravității problemei.  Iată ce se arăta în petiția comunității Declic adresată președintelui Nicușor Dan: ”Noi, alegătorii dumneavoastră, suntem lăsați singuri în fața propagandei ruse! (...) Suntem amenințați atunci când deconspirăm minciuni. (...) Vedem violență, amenințări și minciuni  - împotriva cărora instituțiile statului scriu, uneori, o postare pe social media și cam atât. Iar cei care le-au propagat își văd de treabă liniștiți”.  Poate că, în sfârșit, a venit momentul unei acțiuni coordonate. Pentru că pericolul este real și este aici. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Violență și abuz în relațiile de cuplu - un subiect delicat dar esențial abordat din perspectiva psihologică în cel de-al treilea episod din seria "Pe ce lume trăim". Adrian Dinu, psiholog și trainer în echipa Mind Architect discută alături de Diana Vasile, expert în psihologia traumei și fondatoarea Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei, despre dinamica complexă a relațiilor abuzive.În acest episod aflați de ce unii reușesc să iasă rapid din relații de cuplu toxice, în timp ce alții rămân captivi ani de zile în cicluri de violență domestică și abuz emotional. Diana Vasile explică factorii psihologici care fac ca victimele să nu recunoască red flags-urile și cum abuzul în relații se dezvoltă treptat, începând adesea cu perioade aparent idilice.Câteva idei importante din conversație:- De ce relațiile abuzive încep "idilic" - și cum această perioadă perfectă devine o capcană psihologică- Paradoxul poveștilor victimelor - de ce sunt fragmentate și contradictorii, dar tocmai de aceea sunt credibile- Mitul femeii hipercompetente - presiunea socială de a fi "doamnă în societate, scorpie în pat, gospodină în bucătărie"- De ce îți vine să ignori red flags-urile - și cum memoria implicită ne sabotează judecata- Când lovești peretele în loc de persoană - e progres sau tot formă de violență?- "Psihicul e atât de inerțios" - de ce schimbarea e atât de grea și cum să o forțezi- Testul simplu: Dacă îți spune că perspectiva ta "nu contează" - e deja abuz emotional?- Secretul agresorilor din toate mediile sociale - de ce "toți spun aceleași lucruri", indiferent de educație.Discuția oferă sfaturi practice pentru a ajuta persoanele din anturaj care trec prin relații abuzive, explică de ce poveștile victimelor par adesea fragmentate și contradictorii, și prezintă resurse concrete pentru cei care au nevoie de ajutor. Resurse menționate: - Hotline violență domestică 0800 500 33, - cartea "Anatomia Traumei" de Diana Vasile

Revolte masive anti migranți au izbucnit în Torre Pacheco, un mic oraș din provincia Murcia, situată în sud-estul Spaniei. Aceste revolte vin în urma presupusei agresiuni, pe 9 iulie, asupra unui bărbat în vârstă de 68 de ani. Ancheta este în desfășurare și trei suspecți au fost arestați. Dar de unde atâta violență? – se întreabă comentatorii. O temă care ar trebui să dea de gândit și în România. După cum notează comentatorii ziarului El País, locuitorii s-au trezit prinși într-o spirală a violenței în urma a ceea pare a fi un act coordonat al diferitelor grupuri de extremă dreapta, provenite în mare parte din afara orașului. Încă din 11 iulie, acestea au manifestat lângă oraș, dar violențele au izbucnit de marți noaptea în interior, după ce extremiștii au chemat la o ”vânătoare” de migranți. Tensiunile s-au diminuat ușor în noaptea de 14 spre 15 iulie, dar presa spaniolă vorbește despre o nouă vânătoare, în următoarele zile și nopți. Extremiștii se coordonează pe rețeaua rusească Telegram, printr-un canal numit „Deportați-i acum”. Ziarul La Razón constată că știrile false au reprezentat unul dintre factorii declanșatori ai violenței Astfel, au fost puse în circulație false imagini care pretindeau că surprind atacul asupra bărbatului de 69 de ani. Aceste imagini nu corespundeau nici faptelor, nici declarațiilor presupusei victime. Alte informații eronate sau manipulate au circulat pe canalele Telegram și pe alte rețele de socializare  servind la justificarea actelor de violență și la încurajarea discursului de ură. Retorica Vox Pentru comentatorii spanioli, atitudinea partidului de extremă dreapta Vox, a treia cea mai mare forță politică din Spania, a contribuit, fără îndoială, la alimentarea retoricii anti-imigrație. Potrivit site-ului catalan ElNacional, Torre Pacheco servește, drept „laborator” pentru Vox, care urmărește să „ridice temperatura retoricii anti-imigrație”. După cum spune politologul Máriam Martínez-Bascuñán, ”extremiștii câștigă teren pentru că se conectează cu temeri reale”. Dar, notează publicația, atacul la adresa bărbatului este una; extremiștii sunt alta. Apelurile la vânătoare au îngrozit orașul și au răspândit insecuritatea - în acest caz, una foarte reală – într-o municipalitate unde, din anii 1980, economia locală a fost parțial susținută de imigranți. Cine sunt, de fapt, acești imigranți? După cum afirmă publicația EuroWeelky, sunt ”mâinile invizibile de după rafturi”. Cei care sortează și împachetează. Până când, ceea ce a început ca un protest s-a terminat în violență stradală. Iar evenimentele din micul oraș spaniol trebuie să dea de gândit și în România. O țară în care numărul imigranților care-și găsesc de lucru crește. La fel și discursul urii promovat de extrema dreaptă împotriva lor. Iar un simplu fapt divers, amplificat de rețelele de dezinformare, poate duce la evenimente necontrolabile. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

La sfîrșitul săptămînii trecute, o femeie de 23 de ani a fost împușcată mortal pe stradă, în plină zi, de un bărbat care a abuzat-o ani de zile, încă de cînd era doar o fată de 14 ani. „Este al 25-lea caz de femicid din ultimele cinci luni. În fiecare an în România zeci de femei sînt omorîte doar pentru că sînt femei. Violența împotriva femeilor e insuficient sancționată, e tolerată de cei care ar trebui să ne protejeze și transformată apoi în context de blamare a victimei” se arată într-un comunicat al asociațiilor care au organizat protestul „Niciuna înfrîntă. Niciuna uitată. Niciuna mai puțin”. Crima este forma extremă a violenței. Crima aduce subiectul violenței împotriva femeilor la știri. Dar violența aceasta se manifestă în multe feluri, prin hărțuire, prin amenințări, prin încălcarea ordinelor de protecție precum şi prin alte forme, mai greu de identificat ca abuz. Ce poate face o femeie care e amenințată constant sau agresată fizic, cum se poate proteja, unde poate cere ajutor? De ce avem atîtea cazuri de femicid – e problema societății care tolerează violența împotriva femeilor, e eșecul instituțiilor care ar trebui să protejeze victimele, nu avem legi destule? Le-am întrebat pe Monaliza Cîrstea, directoarea Direcției Strategii, Politici, Programe și Parteneriate, din cadrul Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, şi pe Iolanda Beldianu, de la Asociația Pas Alternativ, din Brașov.Monaliza Cîrstea: „Din nefericire, ne confruntăm cu un nivel foarte ridicat de toleranţă a societăţii cu privire la acest fenomen. Învăţăm de mici că unde dă mama, creşte, că. dacă nu te loveşte soţul sau partenerul. înseamnă că nu te iubeşte şi sîntem într-un fel programaţi să acceptăm şi chiar să ne resemnăm în faţa acestei violenţe domestice. Însă eu cred că lucrurile nu trebuie să stea aşa. Cred că avem legi solide. Şi nu o spunem noi, o spune Consiliul Europei care a evaluat modul în care România şi-a îndeplinit obligaţiile cu privire la implementarea şi armonizarea Convenţiei de la Istanbul şi, mai nou, avem şi o directivă europeană care impune şi mai multe reguli şi pe care noi ne străduim să le transpunem întocmai. Însă toate aceste legi trebuie să fie implementate şi acolo există mari probleme. Există mari probleme în cooperarea la nivel multidisciplinar între autorităţile locale care nu doresc să finanţeze suficient, nu iau în considerare problematica victimelor violenţei domestice. Profilul acestora este complex şi necesită o pregătire intensă, o instruire adecvată, în special din perspectiva de gen, din perspectiva de a înţelege nevoile lor, de a fi aproape de ele, de a le acompania în toate etapele de intervenţie de care au nevoie.”Iolanda Beldianu: „O femeie care este victimă a violenţei este practic captivă în acea relaţie în care agresorul a avut grijă şi timp să o izoleze, să o depriveze de legătura cu exteriorul, care ar putea să-i fie punct de sprijin la un moment dat. Eu militez pentru ideea că, atunci cînd sesizăm că este o situaţie de abuz, de violenţă, oriunde în preajma noastră – legea presupune şi chiar recomandă intervenţia şi a terţilor care ştiu de situaţie –, am putea să reclamăm şi să sesizăm organele îndreptăţite să intervină. Mă refer la poliţie, în primul rînd, atunci cînd e vorba de o situaţie de criză, dar pot fi apelate şi serviciile conexe, specializate – consiliere psihologică, psihoterapie, asistenţă socială, consultanţă juridică, înainte de reprezentarea efectivă în instanţă. Sînt lucruri la care o victimă poate să apeleze.  Nu putem să ne plîngem că nu avem legi. Nu legea este problema, ci aplicarea ei. Şi aplicarea se face cu oameni. Iar la acei oameni care devin instrumente ale aplicării legii – acolo este o mică problemă. Fenomenul violenţei e atît de frecvent încît îi atinge pe toţi, inclusiv pe cei care sînt în situaţia de a aplica legea.”Apasă PLAY pentru

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Pătrundeți în mintea infractorilor și înțelegeți complexitatea fenomenului infracțional alături de colonelul Dan Antonescu. O discuție aprofundată despre adaptarea infractorilor la schimbările socio-economice 1 , tactici de manipulare și violență 2 , și impactul factorilor precum recesiunile 3 sau influența social media asupra comportamentelor antisociale 4 . Descoperiți strategii de recunoaștere a pericolelor și de auto-protecție într-o lume în continuă schimbare.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Avsnitt 273. Natur & Kultur anser sig ha behov av en kanal för att ge ut bredare litteratur och återuppväcker ett gammal klassiskt förlagsnamn - Legenda. Åtminstone är det klassiskt i journalistens ögon som här får en chans att minnas en utgivningslinje som är värd att lyfta fram. När den danska författaren Søren Ulrik Thomsen fick Svenska Akademiens nordiska pris nyligen så kunde förläggaren jubla om han ville. Men över vad? Att ha gett ut Thomsens senaste bok Store Kongensgade 23? Absolut. Över ökad försäljning? Mer tveksamt. Här ger han oss siffrorna som säger en hel del om det intellektuella samtalet och nyfikenheten i Sverige idag. Vi slänger in ett lättviktigt samtal om årets aprilskämt. En inte helt rolig historia. Storytel gick för ett tag sedan ut och meddelade omvärlden att man gjort en egenanmälan till Konkurrensverket om sitt uppköp av Bokfabriken. Det låter ovanligt gentilt av Storytel men är, som oftast, en fråga om taktik. Hur kommer vi bäst undan? Journalisten ger er bakgrunden. Vi ger er lite bakgrund när vi stämmer av det internationella läget runt kampen för författarnas copyright och techbolagens stora språkmodeller och ser att den första ronden i en avgörande kamp strax kommer att börja. Få känner idag till en av de mer centrala personerna i framväxten av den moderna bokhandeln – Leif Olsson. Här pratar vi om en del av milstolparna i en livsgärning i den fysiska bokhandelns tjänst. PS 1: Ja vi vet. Det var inte Olle Adolphsson som skrev texten till Violen ifrån Flen. Det var Ulf Peder Olrog.    PS 2: Länk till den som vill undersöka om vilka böcker som är piratkopierade av Meta: https://www.theatlantic.com/technology/archive/2025/03/search-libgen-data-set/682094/   01 06         Natur & Kultur breddar sin utgivningsprofil 08 28         Sören Ulrik Thomsen i alla ära 12 14         Årets aprilskämt – ett skämt 15 06         Konkurrensverkets undersökning av Storytel 19 33         Copyrighten i fara när de Trump går på offensiven 24 18         Samtal med Leif Olsson

Asociația Moașelor din România (AMsR) și Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) au semnat recent un protocol de colaborare privind respectarea drepturilor femeilor și accesul real la servicii de sănătate și de protecție împotriva abuzurilor. Ce reprezintă această colaborare, cum și cînd se vor traduce în realitate obiectivele propuse? Am întrebat-o pe Irina Mateescu, președinta Asociației Moașelor din România.Ce prevede legislația din România cu privire la violența de gen și violența domestică - forme complexe care includ mai multe tipuri de violență, nu doar pe cele mai vizibile, cum e violența fizică?Irina Mateescu: „Avem incluse mai multe tipuri de violență în legislația din România, care s-a tot îmbunătățit în ultima perioadă - și ne bucurăm să avem acest parteneriat cu ANES, le mulțumim pentru toată munca imensă depusă pe îmbunătățirea legislației și a implementării ei. Avem, într-adevăr, violență fizică, violență economică, violență religioasă - cînd îți impui partea de credințe, valori și asupra celuilalt sau nu-l lași pe celălalt să-și exprime liber religia - avem violență emoțională și noi am pus pe masa deciziilor privind îmbunătățirea acestei legislații și violența obstetrică și sperăm să fie adoptată, am făcut toate demersurile pentru a fi inclusă și această formă de violență în definiția violenței de gen din România. (...) Rolul sistemului de sănătate este unul major în prevenirea prin educație, identificarea și gestionarea tuturor formelor de violență de gen, inclusiv traficul de persoane, agresiunile sexuale sau violența partenerului intim. Toate astea ajung uneori la medicul de familie, la specialist, la o cameră de gardă, într-un ambulatoriu sau într-o clinică privată. Am avut noi, ca moașe, multe cazuri care ne-au ajuns la cursuri, le-am identificat la o consiliere de după naștere. Identificăm niște riscuri, pentru că de multe ori nu putem vorbi separat cu femeia. Dar trebuie să fim noi în alertă constantă, să observăm riscurile care ne arată controlul din partea partenerului, care ne pot semnala un abuz și o nevoie a acelei persoane de a i se întinde o mînă, de-a o ajuta să iasă din abuz. Sistemul de sănătate e o poartă de intrare pentru aceste persoane.”  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

There's a chance I'll be dead by morning. My neighbor hired people to remodel her home, and they're using bone saws at 3am. I saw a man forget about 9/11. I'm addicted to rice crispy treats now. I got a Taylor Swift coloring book. And, I saw some boys causing destruction and that was pretty cool. Enjoy.New episodes are released every Tuesday. If you want to interact with the show, we have a voice mailbox. Call 818-336-1146 and leave feedback, or just complain, and maybe I'll use it in a future broadcast.https://www.icancomplain.com/TEXT THE RAINWATER HOTLINE

Violența este o rană foarte dureroasă a omenirii, despre care unii spun că este prezentă mai ales din cauza conflictelor religioase, iar prima dovadă pe care o aduc sunt paginile Vechiului Testament.Despre violență, originea, prezența ei în Scriptură și în viața de zi cu zi și modul în care această problemă poate fi rezolvată, ne vorbește Pr. lect. univ. dr. Sorin BUTE într-un interviu realizat de Trinitas TV.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Protestul AUR este anarhic și anticonstituțional, cu scopul de a obține calificarea lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale care urmează, apreciaza politologul Cristian Pirvulescu. In aceasta seara incercam sa ne lamurim daca exista un potential de violenta in societate, eventual un efect al dezinformarii masive din ultima perioada.      Ministrul Finantelor dă din nou asigurări că nu vor exista noi majorări de impozite și taxeTanczos Barna a declarat că instituția pe care o conduce construiește un buget pe 2025 cu ținta de deficit de 7%, conform angajamentelor din planul fiscal pe șapte ani încheiat cu Comisia Europeană. După ce bugetul va fi gata, vor începe discuțiile cu sindicatele și patronatele pentru reforma fiscală.  Copenhaga, pregătită de o discuție cu Trump pe tema GroenlandeiDanemarca recunoaşte că Statele Unite au interese de securitate legitime în regiunea arctică şi este pregătită să discute cu viitoarea administraţie Trump, a afirmat  ministrul de externe de la Copenhaga. Analizam aceasta declaratie in 40 de minute.  Franța are un proiect de a-i închide împreună pe cei mai periculoși 100 de traficanți de droguriIar în Franța, ministrul de Justiție vrea să îi adune într-o închisoare de înaltă securitate pe cei mai mari 100 de narcotraficanți. Iar pentru asta, dorește să golească o facilitate, să o securizeze și să instaleze echipamente care vor bruia semnalul rețelelor de telefonie mobilă pentru ca traficanții să nu își poată continua afacerile din celule, așa cum se intampla acum.

Los carteles muestran "una imagen realista de lo que les sucederá en su viaje", dijo el gobernador Greg Abbott, uno de los críticos más vocales de las políticas migratorias del gobierno federal.

Începând de duminică, forțele de opoziție siriene au preluiat controlul asupra celei mai mari părți a orașului Alep, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului. O situație dificilă pentru președintele Bashar-al Assad și susținătorii săi ruși și iranieni. Potrivit The Telegraph, este ”un regres strategic semnificativ pentru președintele sirian Bashar al-Assad, care se bazase pe sprijinul rus și iranian pentru a-și menține puterea. Acum, cu Alep în mâinile rebelilor, echilibrul de putere s-a schimbat.Atât Iranul, cât și Hezbollah-ul susținut de Iran în Siria au fost slăbiți de recentul conflict cu Israelul, rebelii ar putea încerca să profite de slăbiciunea percepută a acestora”.”Dar cine sunt rebelii care conduc ofensiva în Siria?” Este întrebarea din titlul articolului pe care îl citim în The New York Times: ”Grupul care avansează acum, Hayat Tahrir al-Sham, spune că vrea să înlocuiască guvernul Assad cu unul inspirat de principiile islamice.Hayat Tahrir al-Sham a fost afiliat Al Qaeda de care s-a rupt cu ani în urmă și a ajuns să domine ultimul bastion al opoziției siriene.Odată văzută ca una dintre cele mai puternice facțiuni extremiste ale rebeliunii, grupul a încercat mai târziu să-și minimizeze aspectele radicale și s-a concentrat pe construirea în zona sa de teritoriu a unui gen de guvern civil – deși unul autoritar și conservator”. ”Odată cu revenirea insurgenței, care a recâștigat controlul asupra Alepului, guvernul sirian plătește pentru refuzul său de a face concesii, incapacitatea de a se reforma și de a ieși din izolare”, este de părere Le Monde:”Rămânând un paria în ochii occidentalilor din cauza, spun ei, represiunii sângeroase pe care a dus-o împotriva poporului său, Bashar Al-Assad reușise să-și salveze postul, datorită sprijinului iranian și rus.”Un joc riscant cu multe necunoscutePotrivit Euronews, ”creșterea violenței vine într-un moment de mare tulburare politică în Orientul Mijlociu. Israelul luptă activ cu Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban, ambele grupări amenințând că vor genera tulburări regionale mai largi.Violența reînnoită din Siria riscă, de asemenea, să implice două puteri regionale în conflict. Atât Rusia, cât și Turcia au propriile interese de protejat, ambele părți oferind sprijin grupurilor în conflict.Un război care atrage în oricare dintre țări în ciocniri directe una cu celalaltă ar aduce consecințe dăunătoare unei scene politice deja instabile”.După cum amintește FirstPost, ”în războiul civil sirian, Iranul și Turcia sunt susținători ai taberelor opuse. În timp ce Turcia a sprijinit de mult timp forțele de opoziție, Iranul împreună cu Rusia l-au sprijinit pe Assad. Din 2020, luptele au stagnat, după ce Rusia și Turcia au intermediat o încetare a focului. Acum, această înțelegere se vede spulberată.Turcia s-a opus mișcării împotriva lui Assad și în ultima vreme a căutat un fel de apropiere. Aceste eforturi sunt acum îngreunate de ofensiva forțelor de opoziție împotriva regimului”.Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că ”nu întâmplător escaladarea are loc acum, în timp ce președintele ales al SUA, Donald Trump, se pregătește să preia mandatul. Turcia și rebelii vor să impună faptul împlinit pe teren, în timp ce capacitatea Washingtonului de a acționa este limitată. Dar este un joc riscant cu multe necunoscute.”

Ce lipsește din planul lui Ciolacu (G4Media) - Speranța de viață și speranța de viață sănătoasă: cât au recuperat statele față de perioada pre-pandemie. Cum stă România și cât costă recuperarea unui an de sănătate (CursDeGuvernare) - Bestsellere, condamnați și dosare lipsă - bilanțul deconspirării fostei Securități la 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 (Europa Liberă) Ce poate face România ca Republica Moldova să nu cadă în plasa Rusiei lui Putin. Expert: „Nu mai e timp, trebuie acțiune” (Adevărul)Referendumul din Republica Moldova a fost tranșat la limită, o victorie mai mult decât simbolică într-o țară postsovietică, până anii trecuți o jucărie în mâna Rusiei. În același timp, victoria la limită, într-un climat extrem de tensionat, cu acuzații reciproce, trage un semnal de alarmă privind viitorul parcursului european al acestei țări.Expertul în securitate Marius Ghincea avertizează că nici măcar o victoria președintelui Maia Sandu, în turul 2, nu garantează că Republica Moldova va continua un progres ferm pe aceeași linie pro-occidentală. Forțele pro-ruse pot în continuare pune sub semnul întrebării viitorul european al Chișinăului, mai spune el. În opinia expertului, România poate, totuși, să ia unele măsuri măcar pentru a evita intrarea totală a Republicii Moldova în sfera de influență a Rusiei.România va trebui să investească mai mult în Republica Moldova și să aibă o politică mai proactivă.În acest sens, România trebuie să continue realizarea unei interconectări energetice cu Republica Moldova, pentru a o ajuta să scape de vulnerabilitatea față de gazele rusești.Citiți mai mult în Adevărul. Ce lipsește din planul lui Ciolacu (G4Media)„Am citit programul PSD și am verificat cuvintele importante pentru un Președinte al României: Justiție: 0, Stat de drept: 0, Anticorupție: 0, Violență: 0”, a scris duminică pe Facebook ministrul liberal al justiției, Alina Gorghiu, după ce Marcel Ciolacu și-a prezentat așa zisul Plan de țară la Palatul Parlamentului.Corecte observații, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media. Numai că tema justiției n-a fost evacuată din spațiul public doar de către PSD. Nici candidatul PNL, Nicolae Ciucă, nu vorbește despre justiție, stat de drept și anticorupție. Sunt cuvinte tabu și pentru liberali. De ce? Pentru că nici ei nu-și doresc o justiție puternică, independentă și capabilă să atace corupția la nivel înalt.În discursul său de candidat, Ciolacu le-a promis pesediștilor liniște, armonie și că va împărți puterea ca să fie toată lumea mulțumită. Planul său de țară reprezintă un discurs de candidat la prezidențiale cu mesaje țintite către toate categoriile de electorat. Tuturor le proiectează o Românie în plin avânt.Din planul lui Ciolacu pentru România curge din abundență, ca din orice program electoral, lapte și miere. Numai că nimic nu se poate construi durabil într-o țară măcinată de corupție, condusă de politicieni submediocri. Nimeni nu vrea să trăiască în paradisul hoților neprinși, în raiul infractorilor cu protecție politică, în patria semidocților ajunși la putere. Speranța de viață și speranța de viață sănătoasă: cât au recuperat statele față de perioada pre-pandemie. Cum stă România și cât costă recuperarea unui an de sănătate (CursDeGuvernare)Speranța medie de viață sănătoasă la 65 de ani s-a redus în România, de la recordul de 6,6 ani atins în anul prepandemic 2019, la numai 3,9 ani în 2022, conform datelor Eurostat. Cea mai mare scădere din UE s-a înregistrat însă în Germania, unde anii pe care o persoană de 65 de ani îi poate aștepta să-i mai trăiască fără probleme de sănătate grave sau moderate, ca medie pentru ambele sexe, a coborât de la 12,2 ani, la 8,4 ani, în același interval. Aceasta arată că ambele state au pierdut mai mult decât întregul avans înregistrat din 2015 la acest important indicator.Revenirea la nivelul pre-pandemic a speranței de viață sănătoasă va fi atinsă probabil anul acesta.Pierderea va fi recuperată rapid, însă problema gravă consistă în decalajul dintre speranța de viață sănătoasă și speranța de viață, care va implica majorarea cheltuielilor personale și bugetare în creștere accelerată, notează CursDeGuvernare.Un decalaj care în cazul României, țara UE cu a treia cea mai mică speranță medie de viață la naștere, creează probleme cu mult înainte chiar ca oamenii să se pensioneze, după cum arată datele Eurostat. Bestsellere, condamnați și dosare lipsă - bilanțul deconspirării fostei Securități la 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 (Europa Liberă)Au trecut 35 de ani de la Revoluția română din Decembrie 1989. Un timp prea scurt pentru societatea democratică să scotocească și în cele mai ascunse cotloanele ale Securității românești - instituția care a contribuit la sovietizarea și la menținerea sub teroare și control a României timp de 50 de ani.29 de kilometri de documente care probează practicile securității române sunt în custodia Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) – instituția creată să reconfigureze și să reconstituie adevărul istoric al uneia dintre cele mai negre perioade din istoria României.După trei decenii și jumătate de democrație, nu tot ce a produs Securitatea e public. Unele dosare au ars în decembrie 1989, altele au dispărut fără urmă, unele sunt incomplete, iar altele sunt încă probabil nedesecretizate din rațiuni de securitate națională.Continuarea pe pagina Europei Libere.

Violența obstetrică este o formă a violenței de gen care nu a fost investigată suficient în România – iată premisa de la care pornește un studiu privind experiența nașterii în spitalele românești, realizat la inițiativa Asociației Moașelor Independente. Ce este violenţa obstetrică? E vreo diferență între spitalele de stat și spitalele private din perspectiva felului cum sînt tratate femeile gravide? Care sînt cele mai întîlnite forme de violență obstetrică? Le-am întrebat pe una dintre autoarele raportului, Diana-Elena Neaga, moașa Irina Mateescu şi medicul primar obstetrică-ginecologie Lacziko Szidonia.Care sînt cele mai întîlnite forme de violenţă obstetrică?Irina Mateescu: „Vorbim de un număr foarte mare de sarcini supramedicalizate, în cazul femeilor care plătesc în privat consultaţiile. Ele sînt chemate cel mai adesea mai des decît e necesar. Vorbim despre inducerea naşterii, despre programarea la cezariană fără motiv medical şi fără ca femeia să-şi dorească acest lucru, vorbim despre epiziotomie la naşterile vaginale, care nu este necesară în toate cazurile, e necesară mai degrabă într-un procent mic şi este folosită într-un procent foarte mare, vorbim despre poziţia la naştere, despre lipsa alegerii unui travaliu activ, vorbim despre lipsa unei persoane de sprijin în sala de naşteri – asta e ceva extrem de comun în special în mediul public – şi vorbim despre separarea de copil imediat după naştere, cînd nu sînt motive medicale, care pare o regulă mai degrabă, decît excepţia.”Nu ar fi nevoie şi de o informare sau educare a viitoarelor mame pentru a şti să facă alegeri corecte?Lacziko Szidonia: „Este nevoie, bineînţeles. Eu am privilegiul să lucrez într-un spital privat în care asta a şi fost iniţiativa: să facem un loc mai bun unde femeile pot să nască. Ne-am trezit cu femei care vin de la sute de kilometri pentru că oferim altceva. Şi sigur că e greu, de exemplu, pentru o femeie cu doi copii mici acasă, la a treia naştere, să călătorească sute de kilometri pentru o naştere altfel. Şi întotdeauna întreb: e a treia naştere, ştiţi să naşteţi, ştiţi ce se întîmplă, de ce faceţi sacrificiul ăsta, de ce nu spuneţi acolo cum vreţi să naşteţi. Şi femeile nu sînt ascultate, din păcate. Inclusiv femeile care ştiu fiindcă deja sînt mame sau femeile la o primă sarcină care s-au documentat întîmpină rezistenţă în cadrul sistemului, atît de stat, cît şi privat. Şi sînt lucruri extrem de simple: să stai pe o minge în travaliu, să te plimbi în travaliu, să bei apă, să mănînci în timpul travaliului, să poţi să-ţi alegi poziţia în care vrei să stai, să ţi se dea imediat copilul, să nu se taie imediat cordonul ombilical. Lucruri care nu necesită investiţii de milioane, ci doar un pic de schimbare de paradigmă, de viziune.”Diana Neaga: „Mi-aş fi dorit foarte mult ca o astfel de cercetare să fi fost făcută de Ministerul Sănătăţii, pe un eşantion reprezentativ naţional. Noi invităm la dialog. Raportul e primul pe tema aceasta şi e o uşă deschisă la un dialog extins cu cadrele medicale, cu autorităţile din domeniu pentru a găsi împreună soluţii. Cred că meritul raportului este că am dat voce femeilor, asta ne-am dorit.” Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

The hero that loves to eat chimichangas while executing a perfect superhero landing is again knocking at your door! The merc with the mouth himself, Ryan Reynolds as Deadpool, is back and he's bringing a “friend.” You thought he was dead at the end of “Logan” but the Disney Marvel money was just too sweet and so Hugh Jackman as Wolverine comes back to join our indestructible hero in “Deadpool and Wolverine.” No such resurrection for Marvel will come from this movie alone but the prospect of getting these two all-time fav characters together is exciting. In this third Deadpool movie, our beloved Wham fan has gone limp in life and he's looking for a way to matter again. He's still got the love of all his friends but he there's someone in his life that he wants back and he's willing to do anything. Deadpool soon receives an offer to give him almost exactly what he wants but at a terrible price. Enter Wolverine into the movie when Deadpool learns he's an important part of everything going on in this movie. They don't exactly start out creating their own secret handshake and riding a tandem bicycle. Wolverine, who can count being super anti-social as one one of his superpowers, doesn't want to split a PB&J sandwich with Deadpool, much less help him in his quest. Will Deadpool be able to win Wolverine over? How many Madonna songs will be in the soundtrack? Does Jonathan Majors make a cameo? Is it worth finding out? Check out this episode to maybe find out. “Deadpool and Wolverine” also stars Emma Corrin, Matthew Macfayden, Morena Baccarin, Rob Delaney, Leslie Uggams, Karan Soni, Brianna Hildebrand, Shioli Kutsuna, Stefan Kapicic and Randal Reeder. Support the Show.Feel free to reach out to me via:@MoviesMerica on Twitter @moviesmerica on InstagramMovies Merica on Facebook

Arestări în Leeds după revolta violentă în care au fost implicați români. Premierul britanic cere măsuri dure. Keir Starmer a condamnat revoltele pe care le numește „șocante și rușinoase” precizând că acordă întregul său sprijin poliției în „luarea celor mai ferme măsuri posibile Pentru noul Guvern laburist e o situație cu potențial exploziv. Explicații imediat în 40 de minute.Pană uriașă IT O pană uriașă IT creează probleme la nivel mondial: Avioane oprite la sol, spitalele nu mai fac operații. Microsoft semnalează o pană de serviciu majoră care afectează utilizatori şi companii din întreaga lume. Numărul de urgenţă 911 este indisponibil în SUA. Aeroporturi, trenuri şi televiziuni, afectate la nivel mondialFermierii moldoveni cer instituirea stării de urgențăFermierii moldoveni solicită instituirea stării de urgență în agricultură în contextul secetei din acest an. Este măsura cea mai importantă și absolut necesară, spun agricultorii de peste Prut. 

Emisiunea ”BBC World Travel Show”, împreună cu laboratorul de arheologie marină al Universității din Kotor, Muntenegru și cu Centrul de scufundări ”Adriatic Blue” din Herceg Novi, pregătește o ediție specială dedicată artefactelor scufundate în apele teritoriale ale Muntenegrului din Marea Adriatică.   ”Rezultatele cercetărilor laboratorului de arheologie vor fi prezentate telespectatorilor din lumea întreagă prin intermediul modelelor de realitate virtuală dar și al scufundărilor la epavele scufundate din golful Kotor”, se arată într-un comunicat al universității amintite, citat de publicația Vijesti.Echipa BBC condusă de prezentatoarea Carmen Roberts a realizat deja o serie de scufundări pentru explorarea epavei unei nave de război aparținând marinei fostei Iugoslavii. ”Ediția dedicată Muntenegrului a emisiunii ”BBC World Travel Show” nu este doar o oportunitate excelentă de a prezenta patrimoniul marin unic al Muntenegrului, ci și o ocazie de a atrage atenția lumii întregi asupra importanței prezervării și protejării vestigiilor scufundate în mările și oceanele lumii”, se mai arată în comunicatul universității. Serbia: Tot mai multe acte de violență în mediul universitarUn candidat și un reprezentant al comisiei electorale au agresat fizic mai mulți studenți în timpul campaniei electorale pentru alegerea parlamentului Facultății de filozofie din Novi Sad, transmite publicația sârbă Autonomija. O studentă care a fost atacată și-a pierdut cunoștința ca urmare a loviturilor, în prezent ea aflându-se în siguranță.”Violențele nu sunt o noutate în facultatea noastră, ele apar în mod regulat de luni, dacă nu chiar de ani de zile. Este nevoie de măsuri disciplinare urgente, nu ne mai putem ascunde în birourile noastre și pretinde că sunt chestiuni care îi privesc pe studenți. Este o problemă care privește întreaga comunitate universitară, iar tăcerea nu este o soluție, nici măcar din punct de vedere filozofic în acest caz”, a declarat profesorul Vladimir Mihić de la facultatea amintită.Circa 100 de angajați ai facultății au semnat un apel de solidaritate cu studenții agresați și împotriva violenței în mediul universitar.”Am inițiat acest apel pentru că observăm, ca de fiecare dată, că nu există nici un fel de reacție din partea conducerii facultății”, a subliniat profesorul Vladimir Mihić .Unul dintre agresori, studenta Ivana Macak, candidată la funcția de președinte al parlamentului studențesc, este și candidată din partea unui partid pro-rus la alegerile locale din 2 iunie a.c., mai amintește sursa citată. Lucrări de amploare pentru reabilitarea catedralei din Zagreb Catedrala din Zagreb este mai scundă cu 30 de metri, după ce cele două clopotnițe, grav avariate la cutremurul din 2020, au fost complet demontate, urmând a fi reconstruite folosind materialele originale, relatează publicația Jutarnji.”Inițial am încercat să lucrăm fără să demontăm cele două turnuri, dar pe parcurs ne-am dat seama că gradul de avariere este mult mai mare decât estimam. Până în prezent am demontat cca 4000 de blocuri de piatră, fiecare în greutate de cca 100 kg. Fiecare bloc a primit un cod de bare și a fost scanat în sistem 3D, urmând a fi folosit la reconstrucție”, a declarat Ante Mlinar, reprezentantul societății Spegra, din Split, antreprenorul lucrărilorEste interesant de notat că pe parcursul celor șase luni cât a durat demontarea,  locuitorii din Zagreb nu au observat că cele două turnuri au dispărut, întrucât acestea erau înconjurate de un eșafodaj acoperit cu pânză, pe care apar imaginile construcției originale, notează sursa citată.  Au colaborat la redactarea Revistei presei Europa Plus:Mia Kruẑić - Muntenegru;Daria Marković - Serbia;Jelena Bistrović - Croația Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei    

Poliția din New York a evacuat forțat, marți seara, tabăra pro-palestiniană din campusul Universității Columbia. Forțele de ordine i-au dislocat pe studenții pro-palestinieni care au ocupat Hamilton Hall, o clădire istorică din campusul universitar. Au avut loc zeci de arestări. Presa internațională a relatat cu lux de amănunte evenimentele, în timp ce comentatorii își pun întrebări cu privire la influența evenimentelor asupra campaniei electorale.  După cum transmite Le Figaro, ”marea și renumita Universitate din Manhattan a fost timp de două săptămâni epicentrul unei mișcări din campusurile americane în sprijinul cauzei palestiniene. Poliția din New York a intervenit manu militari marți seara, pentru a-i disloca pe manifestanții care se baricadaseră într-o clădire încă din noaptea precedentă”.O intervenție a poliției a fost solicitată de administrația universității pentru a „restabili securitatea și ordinea”, transmite The Washington Post. The New York Times precizează, la rândul său, că „președintele universității, Nemat Shafik, a cerut poliției din New York să-și mențină prezența în campus cel puțin până pe 17 mai, pentru a preveni instalarea altor tabere. În timp ce în Los Angeles, tensiunile au crescut după ce poliția a sosit marți seară în campusul UCLA, pe fondul ciocnirilor dintre demonstranții pro-palestinieni și contraprotestatari”. Los Angeles Times relatează că ”UCLA a anulat cursurile miercuri, la câteva ore după ce violența a izbucnit într-o tabără pro-palestiniană amenajată în campus.Chiar înainte de miezul nopții, un grup mare de contrademonstranți, purtând ținute negre și măști albe, a sosit în campus și a încercat să dărâme baricadele din jurul taberei. Violențele au avut loc la câteva ore după ce universitatea a declarat că tabăra este ilegală și încalcă politica universității. (...)Videoclipurile au arătat focuri de artificii declanșate, cel puțin unul fiind aruncat în tabără. Pe parcursul a câteva ore, contrademonstranții au aruncat obiecte în tabără și în cei din interior, izbucnind lupte în mod repetat. Unii au încercat să pătrundă cu forța în tabără, iar partea pro-palestiniană a folosit spray-uri cu piper pentru a se apăra”.Citeste siZeci de arestări în rândul protestatarilor pro-Palestina la Universitatea ColumbiaCNN informează că fostul președinte Donald Trump a descris acțiunea poliției drept „un lucru frumos de urmărit”.”În acest timp, președintele Joe Biden se trezește prins într-o serie de curente politice și diplomatice fără o soluție ușoară.El se opune fărădelegii și preluării clădirilor campusului și a condamnat ferm cazurile de antisemitism. Dar trebuie să țină cont și de dreptul studenților de a protesta, chiar și atunci când furia este îndreptată asupra politicilor sale față de Israel.În același timp, el traversează un moment extrem de sensibil al războiului din Gaza, în timp ce oficialii urmăresc o nouă propunere pentru a asigura eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas. Planul, dacă va fi acceptat, ar avea ca rezultat o pauză temporară a luptei - un rezultat care, speră unii consilieri Biden, ar putea scădea temperatura de acasă.Pentru președinte, evenimentele aduc o povară cu șase luni înainte de alegeri. Este un moment rar care pune cererea pentru o conducere prezidențială puternică în contradicție cu empatia, o marcă comercială a personalității sale publice”.Iar pentru ziarul francez Libération, ”aceste noi demonstrații pro-palestiniene din Statele Unite au reaprins dezbaterea tensionată începută încă din octombrie, între libertatea de exprimare și acuzațiile de antisemitism. Țara are cel mai mare număr de evrei din lume după Israel și milioane de arabo-musulmani americani”.

WMAL GUEST: 7:05 AM - INTERVIEW - MARY MARGARET OLOHAN - Reporter at Daily Signal on the attacks on churches Where to find more about WMAL's morning show:  Follow the Show Podcasts on Apple podcasts, Audible and Spotify. Follow WMAL's "O'Connor and Company" on X: @WMALDC, @LarryOConnor,  @Jgunlock,  @patricepinkfile and @heatherhunterdc.  Facebook: WMALDC and Larry O'Connor Instagram: WMALDC Show Website: https://www.wmal.com/oconnor-company/ How to listen live weekdays from 5 to 9 AM: https://www.wmal.com/listenlive/ Episode: Thursday, February 29, 2024 / 7 AM Hour  O'Connor and Company is proudly presented by Veritas AcademySee omnystudio.com/listener for privacy information.

M.C.N Podcast s-a întors astăzi cu un subiect care a stat pe buzele online-ului în ultimelezile, dar despre care vorbim mult prea puțin: Violența Domestică. Te invit să afli ce nu știai că nu știi despre formele de violență și cum poți interveni la timp, atunci când le observi. Urmărește și tu până la capăt episodul 6 din MCN Podcast, unde îi avem alături pe Cosmin Andreica (Polițist și Președinte Sindicat Europol), Giulia Crișan (Avocat - din partea Asociației ANAIS), Adela Szenteș (Psihoterapeut - din partea Asociației ANAIS) și Cynthia Loris (Artist Plastic - victimă a violenței domestice). În public am avut studenți la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea București) și de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației (Universitatea Titu Maiorescu). Alături de noi au fost și reprezentanți de la Asociația ANAIS, asociație fondată la sfârșitulanului 2011 cu scopul de a promova, respecta și apăra drepturile femeilor, copiilor și tinerilor. Le poți fi și tu aproape aici: /Instagram: https://www.instagram.com/asociatiaan... /Facebook: https://www.facebook.com/AsociatiaANAIS Mulțumim și partenerilor de la AVON - compania preocupată nu numai să aducă frumusețe și independenţă femeilor, dar și să le îmbunătățească viața, militând continuu pentru respectul și standardul lor de viață. De peste două decenii, AVON investește constant în campanii care previn și combat violența asupra femeilor dar și în susținerea prin consiliere și suport cu ajutorul asociațiilor de profil atunci când acestea devin victime ale violenței. /Instagram: https://www.instagram.com/avonspace/?... /Facebook: https://m.facebook.com/AvonSpace Produse Campanii Sociale: https://rb.gy/3o0qtm Prietenii de la Black Cab ne-au fost și ei aproape și s-au ocupat de transportul invitaților. Mulțumim! /Instagram: https://www.instagram.com/blackcab.ro... /Facebook: https://www.facebook.com/blackcab.rom... ----. Produced by: Headline Management /Instagram: https://www.instagram.com/headline.ma... Directed by: Călin Crețu /Instagram: https://www.instagram.com/calin.cretu.7/ Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: https://www.instagram.com/evgenygromik/ Animație: Ioana Luiza /Instagram: https://www.instagram.com/ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram:https://www.instagram.com/alexandrapa... Producție & Social Media: Eliza Radu, Lavinia Aranghel, Răzvan Gârz, Andreea Olteanu & Irina Perju ---- Find me on: /Facebook: https://www.facebook.com/micutzu.stan... /Instagram: https://www.instagram.com/micutzustan... Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #podcast ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

- Tribunal Electoral avala que todas las corcholatas violen la Ley - Seis de cada diez mexicanos se sienten inseguros donde viven - México ya tiene diez boletos asegurados para los Juegos Olímpicos de París 2024

Violen bestaan al vijfhonderd jaar. En al eeuwenlang wordt de Stradivarius gezien als de allerbeste. Maar waarom eigenlijk, en klopt dat wel? Kun je dit instrument eruit halen bij een blinde test? Wetenschapsredacteur Hendrik Spiering laat horen wat een instrument goed maakt.Presentatie: Gemma VenhuizenGast: Hendrik SpieringRedactie en montage: Elze van DrielHeeft u vragen, suggesties of ideeën over onze journalistiek? Mail dan naar onze ombudsman via ombudsman@nrc.nlZie het privacybeleid op https://art19.com/privacy en de privacyverklaring van Californië op https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.

Dumitru Borțun ține un adevărat curs de comunicare la Mihai Morar.Profesor la SNSPA, doctor în filosofie, autor de lucrări de specialitate, comentator politic, Dumitru Borțun ne arată astăzi unde greșim în modul în care comunicăm unul cu altul.Ce ne lipsește, ca neam? Unde putem să ne îmbunătățim interacțiunea cu ceilalți și, mai ales, care este regula de aur pe care ar trebui să o aplicăm?Află astăzi, la Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Într-o singură săptămână, am văzut la televizor cum se manifestă tupeul, isteria, întunericul uman în toate formele lui. Moartea jurnalistei Iulia Marin de la Libertatea a devenit, sub ochii unei națiuni în permanentă stare de alertă, subiect de serial cu accente subumane. Filtrul audiovizualului românesc ar trebui să fie CNA. Dar, când posturi ca România TV trec ușor peste amenzile formale și propagă mai departe ura și discriminarea, se pornește un buldozer greu de suportat și aproape imposibil de oprit – violența psihologică la scară națională. Ce ne rămâne de făcut? În primul rând, informarea. Din cărți și de la specialiști despre ce este, cu adevărat, suferința psihică și cum ne putem îngriji de propria sănătate mintală. Apoi, înțelegerea mai profundă a ceea ce-am trăit, istoric, și a ceea ce trăim chiar acum. Explicațiile vin, în acest episod, de la Cătălina Dumitrescu – psiholog clinician și psihoterapeut, doctor în științe psihologice, autor de carte și de articole despre știință și cunoaștere de sine publicate la editura Humanitas și în revista „Dilema Veche”. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica. *** Helpline DepreHUB: Pentru sprijin și prim-ajutor psihologic, în caz de episoade depresive, anxietate sau atacuri de panică, hub-ul antidepresie poate fi contactat non-stop la numărul de telefon 037 445 6420, apelabil gratuit din orice rețea, la nivel național.

În ultimele șase luni, Cristina Șobea a făcut peste 2500 de kilometri împreună cu echipa mobilă de la Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale, ca să ofere sprijin psiho-emoțional persoanelor refugiate din Ucraina. Ascultă cu răbdare și atenție istoriile oamenilor care au trecut prin abuz. Cristina are peste zece ani de experiență în psihologie, dar ce înseamnă violența de gen a aflat încă în copilărie. Atenție: urmează mențiuni despre violența emoțională, fizică și sexuală. *** Abonează-te la „Sunt Bine Podcast” pe rețelele de socializare: Facebook: https://www.facebook.com/suntbinepodcast Instagram: https://www.instagram.com/suntbinepodcast/ YouTube: https://www.youtube.com/@suntbinepodcast Site: https://suntbine.md/ *** Gazda sezonului 2: Natalia Sergheev Inginer de sunet: Constantin Coada Ilustrație: Natalia Romanciuc Editoarea textului: Alina Țurcanu Dublaj în limba română: Cristina Popușoi Co-fondatoarea „Sunt Bine”: Victoria Colesnic Muzica: Andrei Teacă și Lilian Severin Asistență tehnică: Tudor Bologan *** Podcastul „Sunt Bine” face parte dintr-un proiect mai larg, implementat de Reţeaua de Tineri Educatori de la Egal la Egal „Y-PEER Moldova”. Episodul a fost realizat cu sprijinul financiar din partea Federației Internaționale a Planificării Familiale (IPPF). Opiniile exprimate ne aparțin și nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor. 

În acest episod, vorbesc despre măsurile represive luate împotriva legionarilor după instaurarea regimului carlist. Codreanu, nicadorii și decemvirii sunt asasinați după ce li se înscenează evadarea din închisoare. Legionarii ripostează asasinându-l pe premierul Armand Călinescu. Au loc reglări de conturi în stradă, iar cadavrele sunt expuse, deși episodul se petrece în interbelic, nu pe vremea lui Țepeș. În cele din urmă, forțat de circumstanțele internaționale, Carol al II-lea începe demersuri de conciliere cu legionarii.Support the show

Cum își taie singur statul român craca de sub picioare. „Mărirea taxelor e cea mai proastă idee pe timp de criză” (Adevărul) - Atenție la AUR. Violența politică nu e întâmplătoare (SpotMedia) - Veste uriașă pentru Simona Halep!... citiţi mai departe

Anii de școală sunt acea perioadă importantă din viață care ne formează ca personalități, ne setează traiectoria pe care vom merge și ne deschide uși despre care nici nu bănuiam înainte. Totodată, anume în acești ani se pun cele mai multe pietre la temelia personalității noastre. De primii ani petrecuți în colectivitate depinde cât de capabili vom fi să luăm decizii, să ne acceptăm așa cum suntem și să putem riposta în fața lucrurilor care ne nemulțumesc. Violența la școală este un subiect delicat, care pendulează constant între frică, intimidări, jigniri și zdrobirea eu-lui propriu. Deși nu este un fenomen nou pentru țara noastră, bullying-ul ia amploare de la an la an. Ce stă la baza acestor porniri grosolane, cine ar trebui să împiedice violența între elevi sau între profesori și elevi, dar și ce soluții există pentru a pune piedici acestui fenomen, am încercat să aflăm în reportajul de mai jos.

Dj Occult is the host of - "Real Vibes Podcast" a mixture of local west coast energy, music, politics, DJ culture, underground vibes, truths, facts, and so much more! http://www.djoccult.com/livestream TIP JAR $ https://streamlabs.com/djoccult/tip

Comportamentele tinerilor sunt adesea modelate de adulți și de cei care se îngrijesc de ei. Prin stoparea comportamentului nerespectuos și prin educația prin intermediul modelelor pozitive, putem pune capăt ciclului violenței.

George se pregateste pentru munca de noapte pentru urmatoarele doua luni. O sa faca tot posibilul sa reziste si sa livreze pentru companie. Vladimir ii aminteste lui George ca a lucrat pentru Amazon Studios care au cumparat Culver Studios, un studio de film din Culver City, California. Creat inițial de pionierul filmului mut Thomas H. Ince, acolo s-au filmat clasici din Epoca de Aur de la Hollywood. Se discuta titluri filmate acolo. George cauta o gagica cu cazare in Buftea dar se pare ca se necesita teste pentru boli sexuale. Termenul gigolo implică de obicei un bărbat care adoptă un stil de viață constând dintr-un număr de astfel de relații în serie, mai degrabă decât să aibă alte mijloace de sprijin. Odată un loc fix în toate metropolele importante și pe majoritatea străzilor principale, teatrul pentru adulți a dispărut aproape din peisajul nostru urban modern odata cu aparitia websiturilor porno. Porci mistreți pe plaja din Mamaia. Tesla operează în prezent din patru facilități complet operaționale. Trei sunt în Statele Unite, iar unul în China. Jetson One este o drona de pasageri (vehicul electric vertical de decolare și aterizare), o mașină cu echipaj uman de mărime umană. Ciocnizor mare de hadron: O renovare care ar putea revoluționa fizica „Am căutat cea de-a cincea forță de când sunt fizician al particulelor”, spune dr. Sam Harper. „2022, Poate că acesta este anul”. --- This episode is sponsored by · Anchor: The easiest way to make a podcast. https://anchor.fm/app Support this podcast: https://anchor.fm/romania/support

#VN 143 🎙 4 aprilie 2022 cu Dragoș Pătraru Violența nu e o problemă doar la noi, e o problemă globală. Violența domestică a crescut în întreaga lume în perioada carantinei din timpul pandemiei, nu doar în România. Ei bine, ceea ce s-a întâmplat la Oscaruri vine peste tot contextul ăsta. Chiar dacă e vorba despre violența unui bărbat îndreptată împotriva altui bărbat, o astfel de acțiune, pe o astfel de scenă, validează niște comportamente. Audiție plăcută! -------------------------------- Recomandare de carte: Samuel Moyn - Humane: How the United States Abandoned Peace and Reinvented Wars ▪️ Podcast #VN video @StareaNatiei - YouTube, Twitch, Facebook

Erika Guevara-Rosas, directora para las Américas de Amnistía Internacional, comenta que los señalamientos del presidente de México, Andrés Manuel López Obrador, sobre que ya no se violan los derechos humanos en el país niegan la realidad, porque las cifras oficiales indican lo contrario. Guevara-Rosas afirma que es cierto que el mandatario recibió en 2018 un país con una situación complicada en materia de DD.HH., pero considera que eso no es justificación para que este escenario se haya mantenido durante sus dos primeros años de gestión.Para conocer sobre cómo CNN protege la privacidad de su audiencia, visite CNN.com/privacidad