Podcasts about Vede

Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia) - Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar)   Premierul Ilie Bolojan: Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care mi-l doresc. Dar asta poate România acum / De la finalul lui 2026, putem analiza serios nivelul de majorare a acestor salarii (Edupedu) Prim-ministrul Ilie Bolojan a recunoscut că salariile profesorilor nu pot fi considerate „rezonabile” și a afirmat că nici el personal nu este mulțumit de nivelul lor actual, dar susține că România nu își permite mai mult în prezent. Oficialul a promis într-un interviu acordat TVR Info și difuzat luni seară, 8 septembrie, în prima zi de școală, că de la finalul anului 2026, când expiră plafonarea veniturilor în sectorul public, Guvernul va putea analiza „serios” o creștere a salariilor din educație. Edupedu.ro rezumă declarațiile premierului. Opinie: Marii absenți de la deschiderea anului școlar (DW) Jurnalistul DW George Arun îi numește pe președintele Dan, prim-ministrul Bolojan și ministrul Educației Daniel David. Ei au fost marii absenți de la deschiderea anului școlar și explicații lor sunt ridicole. Legea 141, „legea Bolojan“, care conține și măsurile de austeritate din sistemul de învățământ preuniversitar, e criticabilă, dar nu în totalitate.  Măsurile bugetar-fiscale aplicate sistemului de învățământ au fost concepute contabilicește într-un domeniu atât de complex și văduvit de reforme reale trei decenii și jumătate. Pe de altă parte însă, mărirea cu două ore pe săptămână a normei didactice nu e o gaură-n cer. Nu e de neglijat nici faptul că în afara concediului de odihnă cadrele didactice de la toate ciclurile de învățământ au peste două luni în care se află în activitate. Adică ar trebui să meargă la școală și să facă ceva, măcar patru ore pe zi. Există măsurători ale orelor de activitate? Se duc zilnic profesorii și învățătorii la școală? Întrebări retorice, mai ales în ceea ce privește școlile din mediul rural. Și mai e ceva care nu justifică protestele de amploare ale cadrelor didactice, oricum, nu în totalitate. Din cei peste 40.000 de candidați din învățământul preuniversitar înscriși inițial la examenul de titularizare din iulie pentru un post de educator, învățător sau profesor, doar 34.000 s-au prezentat la proba scrisă pentru a ocupa un loc de muncă în sistem pe perioadă nedeterminată. Restul candidaților pentru o carieră didactică asigurată de un contract de muncă până la pensie au preferat să rămână suplinitori sau au părăsit meseria de dascăl după votarea Legii 141/2025 privind măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar. REPORTAJ Cazul de succes al școlii dintr-un județ sărac, unde profesorii au atras fonduri europene ca să-i motiveze pe copii să termine cel puțin opt clase. „Să vadă că lumea poate fi și altfel decât cea a părinților lor” (HotNews) În comuna Curcani, Călărași, localitate cu 5.300 de locuitori, din care 462 de oameni își caută de muncă, de regulă pe salariul minim, profesorii sărbătoresc la începutul școlii efectul muncii lor: au atras singuri fonduri europene de 250.000 de euro pentru elevi, pentru ca aceștia să aibă o șansă în plus față de părinții lor. Asta, în timp ce educația din România a pierdut deja 718 milioane de euro din PNRR, pentru că nu și-a implementat proiectele asumate inițial, după cum a anunțat Ministerul Educației, în august. Citiți reportajul pe Snoop.ro și pe Hotnews. Cristian Grosu / Maurul care nu poate să moară (CursDeGuvernare) Ceea ce șochează în acest foarte amplu proces de redresare financiară a țării e singurătatea în care se află premierul Ilie Bolojan, într-o întreprindere în care toți reprezentanți partidelor care susțin guvernul ar fi trebuit să-și bage capul în poză. În poza reformei. Dar, cu excepția unor miniștri de la USR, toată lumea, de la Nicușor Dan la minoritățile din Parlament, fuge de asocierea cu măsurile pe care premierul se încăpățânează să le ia, sub uriașa presiune a timpului pe care-l are la dispoziție pentru a evita nervozitatea agențiilor de rating și usturimea dobânzilor la care ne împrumutăm. Da, era de așteptat o tensiune și o revoltă generală: asta pentru că nimeni nu scapă neatins de măsurile nepopulare pe care le presupune orice schimbare. Dar nu asta e neapărat problema – că lumea politică pro-guvernamentală fuge de asocierea cu Bolojan: ci faptul că premierul nici măcar nu e lăsat să ia măsurile nepopulare pe care le presupune o reformă. O REFORMĂ, adică. Iar asta va avea consecințe. Prima consecință e că Reforma s-ar putea rezuma – ca efecte – doar la creșterea fiscalității și micile gesturi de politețe față de echitatea socială. Articolul de opinie al jurnalistului Cristian Grosu, integral, pe pagina CursDeGuvernare. Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia) Duminică, ziua celor patru moțiuni contra guvernului Bolojan, tonul critic nu a fost dat de opoziția AUR, în pofida vociferărilor lui George Simion și compania, ci de unul dintre partenerii de guvernare, PSD, al cărui președinte interimar i-a transmis șefului său de guvern că țara nu se conduce cu toporul. Trei sunt însă mizele mari pentru Sorin Grindeanu, iar ierarhizarea este strictă: Confirmarea la șefia PSD, la Congresul anunțat, dar neprogramat încă, lucru care nu e lipsit de importanță; Menținerea la putere și preluarea frâielor guvernării după ce țara va avea un buget și austeritatea nepopulară va fi abandonată în narațiunea grelei moșteniri post-Bolojan; Împingerea cât mai mult spre primăvară a alegerilor pentru Primăria București. Oficial și la vedere, România e într-un proces de reformare și tentativă de desprindere de modul de organizare fesenistă a puterii și resurselor administrative; neoficial însă, România politică e într-un proces de restaurație pentru care sunt puse la bătaie grupuri și grupulețe - politice, sindicale, instituționale, facțiuni din serviciile de informații, scrie jurnalista Magda Grădinaru de la SpotMedia. Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar) România are mai puţini locuitori decât acum zece ani, dar mai mulţi bugetari. În timp ce populaţia României s-a redus cu peste 700.000 de oameni în ultimii zece ani, statul a angajat încă 118.000 de bugetari. În 2015 statul funcţiona cu 1,18 milioane de angajaţi la stat, acum are nevoie de 1,3 milioane. Creşterea numărului de angajaţi bugetari din perioada 2015 -2025 provine în primul rând din numărul mai mare de angajaţi în administraţiile locale. Astfel, pe poziţia „administraţie publică locală, din care autorităţi executive locale”, adică pur şi simplu funcţionarii din primării, prefecturi, consilii judeţene şi locale, nu angajaţi din şcoli sau din  spitale, avem în iunie 2025 un număr de 281.520 angajaţi, în creştere cu aproape 48.000 de persoane faţă de decembrie 2015, arată datele de la Ministerul Finanţelor. Aceasta înseamnă procentual o creştere medie a numărului de angajaţi din primării cu 20% în ultimii 10 ani. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 165 miliarde de lei în 2024, ceea ce la 1,306 milioane de bugetari înseamnă un salariu mediu brut în sistemul bugetar de 10.500 de lei, adică un salariu mediu net de 6.200 de lei (1.200 euro). Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2025 s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei, scrie Ziarul Financiar.

„Prvních 12 let herecké kariéry mi nedocházelo, že to je kariéra,“ usmívá se herečka Národního divadla a nositelka Ceny Thálie, známá také ze seriálu Kukačky, minisérie Podezření nebo z filmu Krajina ve stínu. „Krize jsem zažila hned po škole. Budou přicházet a odcházet pořád, je to součástí uměleckého a hereckého života,“ poznamenává.Všechny díly podcastu Host Lucie Výborné můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

„Prvních 12 let herecké kariéry mi nedocházelo, že to je kariéra,“ usmívá se herečka Národního divadla a nositelka Ceny Thálie, známá také ze seriálu Kukačky, minisérie Podezření nebo z filmu Krajina ve stínu. „Krize jsem zažila hned po škole. Budou přicházet a odcházet pořád, je to součástí uměleckého a hereckého života,“ poznamenává.

Z kolébky civilizací jedno z nejdepresivnějších míst na Blízkém východě. Tak popisuje některá území Iráku skučící pod náporem změn klimatu cestovatelka a spisovatelka Lenka Hrabalová. Někdejší zemědělský ráj mezi řekami Eufrat a Tigris trpí nedostatkem vody pro zavlažování polí, vysokou salinitou na jihu Iráku, ale i úmornými vedry a prašností, které vedou k vybíjení stád a stěhování z rurálních oblastí na nuzné okraje městských aglomerací.

Z kolébky civilizací jedno z nejdepresivnějších míst na Blízkém východě. Tak popisuje některá území Iráku skučící pod náporem změn klimatu cestovatelka a spisovatelka Lenka Hrabalová. Někdejší zemědělský ráj mezi řekami Eufrat a Tigris trpí nedostatkem vody pro zavlažování polí, vysokou salinitou na jihu Iráku, ale i úmornými vedry a prašností, které vedou k vybíjení stád a stěhování z rurálních oblastí na nuzné okraje městských aglomerací. Všechny díly podcastu Podhoubí můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

A Pechino va avanti la serie di incontri tra leader mondiali e questa volta è toccato al premier slovacco Robert Fico incontrare il presidente russo Vladimir Putin. "Dobbiamo guardare alle opportunità per approfondire ed espandere la nostra cooperazione, per trovare aree in cui possiamo lavorare strettamente insieme", ha detto Fico, citato dall'agenzia Ria Novosti.

Těhotným ženám i matkám s dětmi, které se ocitly v krizi, pomáhá už více než 30 let organizace Na počátku. Vede ji nová ředitelka Barbora Bumbová.Všechny díly podcastu Dobré dopoledne můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Strmé výšlapy, těžké nohy – a odměna v podobě výhledů do okolí. Takhle zná Nízké Tatry většina z nás. A kdo říká, že se nahoře nezadýchá, ten tam nejspíš vyjel lanovkou. Teď ale přibyla možnost zvládnout takové náročné výlety i s úsměvem. Díky túrám s průvodci, kteří cestou přidají příběhy i rady, jak se v horách pohybovat bezpečně. Vše je zdarma a stačí se pouze předem registrovat. Všechny díly podcastu Zápisník zahraničních zpravodajů můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Noříme se do 10. kapitoly epištoly Židům, kde se mluví o tom, že pravá víra nezůstává jen v rovině slov – odráží se v praktické lásce i vytrvalosti, a čerpá sílu z naděje na příchod Krista. Tento list nebyl napsán těm, kdo by víru ztratili, ale těm, kdo se potřebovali znovu povzbudit k věrnosti. Vede nás nejen k vážnému varování před odpadnutím, ale i k připomenutí hlubokého smyslu Kristovy jedinečné oběti. Tento podcast můžete podpořit na https://radio7.cz

► http://www.krestanekurim.cz► http://www.krestanekurim.cz/youtube► http://www.krestanekurim.cz/spotify► https://www.facebook.com/krestanekurim

Po gymnáziu nešel podnikatel Vojtěch Hlavenka na vysokou školu, chtěl hned podnikat. „Primárně proto, že mám trochu problém s autoritami a chtěl jsem vždy věci dělat ,po svém‘ a hlavně něco tvořit. Podnikání nebo práce v neziskovém sektoru to krásně splnilo. To je ten můj vlastní svět,“ přiznává v pořadu Hovory.Všechny díly podcastu Hovory můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Z přehlídkového mola až na vrchol finančního byznysu.

John Bok se rval, když bránil mladší spolužáky, vysmrkal se do pionýrského šátku a jeho oblíbeným způsobem boje jsou hladovky. Dodnes obdivuje odvahu veřejnosti i politiků a vadí mu, když ji kolem sebe nevidí. „Vede to k degeneraci politiky,“ vysvětluje pro Český rozhlas Plus spoluzakladatel spolku Šalamoun, bývalý disident a šéf první ochranky Václava Havla. „Vede to k tomu, že lidé potom už ničemu nevěří.“Všechny díly podcastu Osobnost Plus můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Stejně jako spousta jiných oblastí lidského života, i jména podléhají módám a trendům. Mají na ně vliv slavné osobnosti, umělecká díla i společenská a politická situace.

Stejně jako spousta jiných oblastí lidského života, i jména podléhají módám a trendům. Mají na ně vliv slavné osobnosti, umělecká díla i společenská a politická situace.

Stejně jako spousta jiných oblastí lidského života, i jména podléhají módám a trendům. Mají na ně vliv slavné osobnosti, umělecká díla i společenská a politická situace.

Stejně jako spousta jiných oblastí lidského života, i jména podléhají módám a trendům. Mají na ně vliv slavné osobnosti, umělecká díla i společenská a politická situace.

Stejně jako spousta jiných oblastí lidského života, i jména podléhají módám a trendům. Mají na ně vliv slavné osobnosti, umělecká díla i společenská a politická situace.

Stejně jako spousta jiných oblastí lidského života, i jména podléhají módám a trendům. Mají na ně vliv slavné osobnosti, umělecká díla i společenská a politická situace.

Stejně jako spousta jiných oblastí lidského života, i jména podléhají módám a trendům. Mají na ně vliv slavné osobnosti, umělecká díla i společenská a politická situace.

Stejně jako spousta jiných oblastí lidského života, i jména podléhají módám a trendům. Mají na ně vliv slavné osobnosti, umělecká díla i společenská a politická situace.

Stejně jako spousta jiných oblastí lidského života, i jména podléhají módám a trendům. Mají na ně vliv slavné osobnosti, umělecká díla i společenská a politická situace.

Stejně jako spousta jiných oblastí lidského života, i jména podléhají módám a trendům. Mají na ně vliv slavné osobnosti, umělecká díla i společenská a politická situace.

Stejně jako spousta jiných oblastí lidského života, i jména podléhají módám a trendům. Mají na ně vliv slavné osobnosti, umělecká díla i společenská a politická situace.

L'inviato della Casa Bianca Steve Witkoff ha incontrato Putin a Mosca e Bloomberg rivela che il Cremlino potrebbe proporre agli Usa una tregua aerea. Secondo il Financial Times Trump invece sta valutando nuove sanzioni contro la flotta ombra delle petroliere russe. Ma intanto Mosca continua ad attaccare l'Ucraina.Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com 

Výhřez meziobratlové ploténky patří k velmi nepříjemným úrazům. Jak k němu vůbec dojde a co můžete udělat proto, abychom takové zdravotní komplikaci předešli? Nejen to vysvětlil ve vysílání Českého rozhlasu Vysočina fyzioterapeut Alois Polák.

V tomto díle Štěpán Křeček s Martinem Kořenkem rozebírá, jak během deseti let vybudoval portfolio čítající dvě stě nájemních bytů. Probírali také, jak se vyvíjí realitní trh v Česku, zda se dá prostřednictvím nemovitostí zajistit na důchod, jaká jsou práva nájemníků, co obnáší správa takového množství nemovitostí a s jakými problémy se v praxi setkal. Martin Kořenek je investor, lektor a popularizátor investování do nemovitostí. Po studiích nastoupil do korporátu, kde postupně stoupal po kariérním žebříčku. V roce 2015 se však rozhodl pro zásadní změnu – po přečtení knihy o realitním investování koupil svůj první byt. Během několika let vybudoval s manželkou portfolio více než 200 nájemních nemovitostí a stal se finančně nezávislým. Díky bohatým zkušenostem z oblasti marketingu, prodeje i provozního řízení dnes pomáhá ostatním, jak pomocí nemovitostí dosáhnout pasivního příjmu. Vede workshopy a konzultace, během nichž sdílí osvědčené strategie a postupy, jak efektivně investovat, optimalizovat daně a postavit si vlastní realitní portfolio na míru. Celý díl najdete na Herohero a Forendors.

Hostem středečního pořadu Na place byl herec Vasil Fridrich. S moderátorem Davidem Novotným si povídal o jeho vztahu ke sportu. S jakými sporty začínal jako dítě? Proč nevydržel u lyžování? Jakou pozici měl v basketbalovém týmu? Vede syny k aktivnímu stylu života? Poslechněte si ve středeční talkshow.Všechny díly podcastu Na place můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Celý záznam najdete na https://herohero.co/dobrovskysidloPoslechněte si záznam živého vystoupení podcastu Dobrovský & Šídlo z amfiteátru La Skala na Malé Skále z pátku 18. července 2025

Quando si parla di adozione dell'AI nelle aziende, ci si imbatte spesso in quello che potremmo definire un “paradosso della percezione”: l'AI è già presente ma non viene riconosciuta. Secondo McKinsey solo il 24 % dei leader è realmente consapevole di quanto i propri team la stiano già utilizzando.In questo nuovo episodio della seconda stagione di WIP, insieme a Ludovico Diaz, CEO di NTT DATA Italia, parliamo di come stanno reagendo le imprese all'arrivo dell'AI e come si misura davvero l'impatto dell'intelligenza artificiale sul business. Dal 26 al 28 settembre a Torino Chora&Will Days, il primo festival di Chora e Will: scopri il programma e come partecipare su days.chorawill.com Firma la proposta di legge di iniziativa popolare per chiedere una legge sul voto fuorisede: https://shor.by/GcvZ Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Premierul Viktor Orbán l-a întrebat pe astronautul maghiar Tibor Kapu, în timp ce acesta efectua o misiune la bordul Stației Spațiale Internaționale, dacă războiul din Ucraina se vede din... spațiu. Astronautul a luat parte la misiunea Axiom 4, alături de astronauți din 30 de țări, care au petrecut 20 de zile la bordul Stației Internaționale. „Misiune îndeplinită! Tibor Kapu se întoarce pe Pământ! O mare mândrie pentru Ungaria!”, a scris prim-ministrul Viktor Orbán pe Facebook cu ocazia întoarcerii Misiunii Axiom 4, săptămâna trecută, relatează telex.hu. Axiom Space a fost prima companie care a trimis o misiune privată la Stația Spațială Internațională pentru a efectua experimente. Astronauți din 31 de țări au efectuat 60 experimente legate de imprimarea 3D, motoare ionice sau ADN-ul uman. „Ungaria a fost readusă pe harta spațială în ultimele săptămâni și, credeți-mă, este foarte vizibilă de aici”, a declarat maghiarul Tibor Kapu în spațiu. Astronautul a avut, de asemenea, o conversație cu Viktor Orbán pe când se afla la bordul ISS. Premierul i-a spus astronautului că nu pot vorbi despre politică, religie, publicitate, gen, încălzire globală și pseudoștiință, însă l-a întrebat dacă războiul din Ucraina este vizibil din spațiu, mai scrie publicația citată. De ce vrea Orban ca opoziția de la Momentum să participe la parlamentarele din 2026 Fostul președinte al partidului maghiar de stânga Momentum, András-Fekete Győr, a susținut într-o emisiune la radio că partidul premierului Orban, Fidesz a încercat în repetate rânduri să încurajeze Momentum să participe la alegerile parlamentare din 2026 după ce formațiunea a anunțat că nu se va prezenta. Momentum susține că șansele sale sunt mici și că nu vrea să fragmenteze votul opoziției care are oportunitatea de a înlătura regimul Orban. „Fidesz are un interes personal în a se asigura că participă la alegeri cât mai multe partide. Prin urmare, nu a apreciat decizia Momentum de a nu se prezenta”, a explicat politicianul citat de 24.hu. Acesta spune că Fidesz ar fi propus partidului Momentum o sumă foarte mare de bani, aproximativ un miliard de forinți ( 2,5 milioane de euro.) Partidul lui Orban s-ar fi oferit și să strângă semnăturile pentru candidații Momentum. Fekete-Győr a ținut să sublinieze că partidul a respins această ofertă. Cum a încercat opoziția din Slovacia să forțeze mâna guvernului privind sancțiunile anti Rusia Partidul slovac de opoziție, Libertate și Solidaritate (SaS) susține că l-a prins în capcană pe premierul Robert Fico și că acesta trebuie să voteze în favoarea sancțiunilor împotriva Rusiei, relatează spravy.pravda.sk. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă de liderul SaS, Branislav Gröhling. „Acum câțiva ani, Fico a spus că, dacă o cincime dintre parlamentari propun o poziție privind afacerile europene, iar Parlamentul nu decide altfel în termen de 14 zile, acea poziție devine valabilă. Așadar, s-a exprimat deja o poziție conform căreia guvernului trebuie să susțină sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Poziția este sprijinită de peste 30 de parlamentari ai opoziției. Întrucât Parlamentul nu s-a întrunit în termen de 14 zile pentru modificarea acesteia, SaS consideră că decizia este în vigoare și obligatorie pentru guvern,” a adăugat politicianul din opoziție. Robert Fico condiționa sprijinul pentru cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei de obținerea de garanții de securitate energetică și stabilitatea prețurilor în Slovacia. El este deosebit de îngrijorat de planul Comisiei Europene de a pune capăt importurilor de gaze rusești începând cu 1 ianuarie 2028. Opoziția susține că prim-ministrul apără interesele rusești, mai degrabă decât pe cele ale cetățenilor slovaci. „Acesta este interesul public: să nu ne aflăm într-o zi sub ocupație rusească, așa cum s-a întâmplat cu georgienii, ucrainenii sau moldovenii. Domnule prim-ministru, scopul este să-l slăbim pe Putin, astfel încât într-o bună zi să nu ne trezim în spatele sârmei ghimpate precum oamenii din Abhazia sau Osetia de Sud”, a declarat o politiciană din opoziție.   Au participat la Revista Presei, Europa Plus: Kevin KOVÁCS, Ungaria Anna Réka, RÁFI, Ungaria Dominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Franța a desemnat Rusia drept amenințarea „cea mai directă” la adresa intereselor țării și a stabilității continentului. Iată ce transmite ziarul ucrainean Kyiv Independent, preluat de G4Media. Afirmația apare în noua revizuire strategică națională, a Franței, publicată chiar de Ziua Națională, pe 14 iulie. Strategia de securitate a Franței o spune clar: în anii următori și până în 2030, principala amenințare la adresa Franței și a europenilor este riscul unui război deschis în chiar inima Europei. Documentul constată întensificarea acțiunilor ostile împotriva Franței și a partenerilor săi europeni dincolo de conflictul direct: intimidare nucleară, interferențe în domeniul informației, atacuri cibernetice, sabotaj, spionaj, detenție arbitrară a cetățenilor, survolarea teritoriului anumitor aliați, tentative de interferență în procesele electorale, demonstrații ostile împotriva forțelor franceze și aliate, acțiuni pe teritoriul național. În plus, potrivit analizei Parisului, Rusia folosește toate mijloacele pentru a submina sprijinul pentru Ucraina. Franța a mai avertizat că Rusia încearcă să descurajeze aliații Ucrainei să își sporească sprijinul militar, consolidându-și în același timp propriile parteneriate cu China, Iranul și Coreea de Nord. În paranteză fie spus, priviți doar la narațiunile Kremlinului preluate și distribuite în mediile românești care se autointitulează suveraniste: cum că România alocă inutil resurse pentru sprijinirea Ucrainei, în timp ce guvernul aplică măsuri de austeritate.  Sau că România s-ar pregăti să-și mobilizeze populația pentru a porni la război de partea Ucrainei, împotriva Rusiei. Revenind la documentul de securitate francez, să mai observăm afirmația potrivit căreia Washingtonul urmărește o „politică externă mai puțin previzibilă”, cu consecințe majore pentru NATO și războiul Rusia-Ucraina. În cele din urmă, și într-un sens mai larg, modelul european de democrație liberală și umanism este cel atacat astăzi și contestat într-o ofensivă ideologică globală. Chiar și în cadrul Uniunii Europene (UE), această ofensivă subminează capacitatea noastră de acțiune colectivă, constată documentul.   Dincolo de acestea, acțiunile destabilizatoare ale Iranului au creat condițiile pentru un război generalizat în Orientul Apropiat și Mijlociu. China și-a întărit, de asemenea, poziția cu scopul de a deveni principala putere mondială până în 2050, ceea ce duce la transformări majore în mediul geopolitic și tehnologic global. Astfel că intrăm într-o nouă eră, una cu un risc deosebit de ridicat al unui război major, de mare intensitate. În acest context – spune documentul – este vital să ne pregătim pentru acest scenariu: Franța și europenii trebuie să fie capabili să se apere mai bine și să descurajeze orice nouă agresiune rusească pe continent. Uniunea Europeană și statele sale membre și-au consolidat semnificativ eforturile de apărare și au accelerat crearea de noi instrumente pentru a face față unor amenințări reînnoite. Iar Franța va continua să susțină aceste eforturi, se mai spune în analiza, comandată de președintele francez Emmanuel Macron. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa europeană salută, în general, decizia președintelui american Donald Trump de a sprijini Ucraina, inclusiv cu rachete Patriot. Este analizat și ultimatumul de 50 de zile până la un armistițiu, adresat Rusiei. Însă nu toți comentatorii sunt optimiști. ”Donald Trump ia act de propriul eșec în războiul din Ucraina. El promite arme pentru Kiev și sancțiuni pentru Moscova”, titrează Le Monde. ”O parte din anturajul său prezent luni în Biroul Oval fusese martoră, sau chiar participase, în cazul vicepreședintelui său, la mustrările severe adresate președintelui ucrainean. Autoproclamat adversar al asistenței militare americane către Kiev, J.D. Vance a păstrat tăcerea de data aceasta”. The Irish Times notează că „insistența lui Trump că SUA nu vor plăti pentru arme va contribui mult la liniștea opoziției vocale din cadrul mișcării sale MAGA față de orice implicare directă a SUA în război.” (Sursa: Eurotopics) „Este dificil de știut cu precizie cât de mari ar trebui să fie cheltuielile militare pentru a face diferența și a-l obliga pe Vladimir Putin să ia în considerare un armistițiu”, analizează cotidianul britanic The Guardian, adăugând că, totuși, „orice sumă de peste 10 miliarde de dolari ar trimite un semnal puternic Moscovei, având în vedere cele 67 de miliarde de dolari deja plătite Ucrainei de Joe Biden în aproape trei ani”. Același ziar constată că ”încercările lui Putin de șantaj nuclear, care l-au tulburat atât de tare pe Joe Biden, sunt demne de dispreț. Dacă ar avea curajul, NATO l-ar putea băga înapoi pe Putin în cutia lui În schimb, ”o înfrângere pentru Ucraina și o înțelegere în termenii hegemonici ai lui Putin ar fi o înfrângere pentru Occident în ansamblu - un eșec strategic care ar prevesti o eră de conflict permanent și tot mai extins în întreaga Europă.” Ziarul belgian Le Soir constată că ucrainenii au învățat să trăiască cu „valurile de atacuri cu drone rusești, iar pe de altă parte, cu salvele mediatice ale lui Donald Trump care rezonează în mass-media globală ca un foc de tun”. Cât despre Zelenski, ziarul belgian observă că ”după ce a demonstrat, în Biroul Oval, în timpul altercației din 28 februarie, că nu este pregătit să îngenuncheze în fața nimănui”, acesta a ales cartea ”concilierii și a dialogului cu omologul său american”. (Sursa. Courrier International). Ceva mai sceptic, Frankfurter Allgemeine Zeitung nu vede nicio schimbare majoră în gândirea lui Trump: Trump ”dorește să transfere costul armelor către europeni. Ceea ce înseamnă că Europa va trebui probabil să plătească și mai mult pentru Kiev decât a făcut-o până acum. Nu toți miniștrii de finanțe ai continentului și-au dat seama încă de acest lucru. Și Trump nu este interesat ca Ucraina să câștige, așa cum a cerut Biden. Ceea ce își dorește este un acord de pace și un Premiu Nobel. Dar fără concesii semnificative din partea Kievului, este greu de imaginat că va obține ceva din toate acestea.” (Sursa: Eurotopics) Ziarul italian La Stampa vede o problemă în termenul limită de 50 de zile stabilit de Trump: ”Cu alte cuvinte, America va permite armatei ruse să profite din plin de vară pentru a-și continua ofensiva  în care Kremlinul își investește toate resursele”.

Maracanà con Marco Piccari e Stefano Impallomeni. Ospiti: De Paola:" Retegui la Nazionale la vede con il binocolo." Braglia:" Il Napoli può dominare per anni come la Juve" Orlando:" ADL il numero 1 non da oggi."

Maracanà con Marco Piccari e Stefano Impallomeni. Ospiti: Marocchino:" La Juve deve fare un mercato di qualità" Oppini:" David va bene ma per cambiare la squadra serve Osimhen" Fava:"David vede molto la porta. Usa bene il fisico, ma la Ligue 1 con è la SerieA"

Ruské vedení v poslední době zvyšuje obrátky skryté kampaně proti potratům. Opatření, která mají zkomplikovat umělé přerušení těhotenství, totiž nejsou upravována federálními zákony, ale na úrovni nižších územněsprávních celků, uvádí v analýze ruské exilové internetové vydání Re:Russia.Všechny díly podcastu Svět ve 20 minutách můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

„Potkal jsem romské vysokoškoláky a zjistil, že s nimi sdílím své pocity. Vždy jsem byl na okraji společnosti, na periferii a změnilo to až mé vzdělávání,“ popisuje historik umění a spisovatel Martin Kanaloš.

Na hranicích mezi Gruzií a Ruskem, které tvoří pohoří Velký Kavkaz, jsou jen tři hraniční přechody, z toho dva vedou do Rusy okupované Abcházie a Jižní Osetie. Rusko a Gruzii tak de facto spojuje jediný hraniční přechod a jediná silnice. Vede skrz průsmyk podél 5tisícové hory Kazbek a řeky Aragvi a dnes je to především klíčová obchodní tepna, po které jezdí kamion za kamionem. V minulosti měla ale hlavně vojenský význam, proto se jí dodnes říká Gruzínská vojenská cesta.Všechny díly podcastu Zápisník zahraničních zpravodajů můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

⏰ Driiiing! Evooo, pa je prišel. Kratki, z Žiga Kos upava, da sladki. Ne, ni še nagrad za Prvo ligo Telemach 2024/25, tudi Vedeža še ne, vem, vem, imejte malo še razumevanja. Sva pa obdelala na hitro obe tekmi članske reprezentance. In podrobno zelo Zic, vabljeni tam k poslušanju.

Česko podle tzv. indexu prosperity a finančního zdraví kleslo loni v rámci zemí EU z 15. na 16. místo. „Naše místo je stabilní, Je otázka, jestli ten klesající trend bude dlouhodobý,“ hodnotí Tomáš Zima, přednosta Ústavu lékařské biochemie a laboratorní diagnostiky 1. lékařské fakulty Univerzity Karlovy. Dále okomentuje návrh na vytvoření páteřní sítě pohotovostí a situaci na amerických univerzitách.Všechny díly podcastu Jak to vidí... můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Česko podle tzv. indexu prosperity a finančního zdraví kleslo loni v rámci zemí EU z 15. na 16. místo. „Naše místo je stabilní, Je otázka, jestli ten klesající trend bude dlouhodobý,“ hodnotí Tomáš Zima, přednosta Ústavu lékařské biochemie a laboratorní diagnostiky 1. lékařské fakulty Univerzity Karlovy. Dále okomentuje návrh na vytvoření páteřní sítě pohotovostí a situaci na amerických univerzitách.

Běžet, letět a spolehnout se sám na sebe. Takový je závod Moravian Challenge v disciplíně hike and fly v moravských Beskydech – jediný vícedenní podnik svého druhu v Česku. Jak se k survival sportu Tomáš Matera dostal? Kde nejraději trénuje? A proč je výhodné být softwarovým vývojářem i sportovcem zároveň?Všechny díly podcastu Host Radiožurnálu můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Alimentation, sport, hydratation, respiration, exposition au soleil… En apprenant bien à comprendre les besoins de notre corps, il est possible de mieux préserver sa santé et de prévenir certaines maladies.  Comment bien s'hydrater ? Quel est le rôle du sucre dans le fonctionnement du corps humain ? En quoi la mastication est-elle importante dans notre alimentation ? Quelle est la dose de vitamine D dont notre corps a besoin ?   Dr Olivier Vankemmel, urologue à l'Hôpital privé le Bois à Lille, diplômé de cancérologie et auteur du livre «La santé sans ordonnance : Comprendre les lois du corps humain pour transformer sa vie», aux éditions du Rocher.  ► En fin d'émission, nous parlons du lancement du projet European Vaccine Hub, la réponse de l'Union européenne à la menace de futures pandémies. Piloté par onze institutions de recherche de premier plan dans cinq pays, dont l'Institut Pasteur en tant que partenaire fondateur, cet outil collaboratif vise à renforcer la souveraineté européenne en matière de vaccins.Interview de James Di Santo, directeur de l'Unité Physiopathologie du système immunitaire et directeur du Centre de vaccinologie et d'immunothérapie à l'Institut Pasteur. Programmation musicale : ► Tame Impala - The Less I Know The Better► Ngasa Ngasa - Faje ‘a Vede.

Alimentation, sport, hydratation, respiration, exposition au soleil… En apprenant bien à comprendre les besoins de notre corps, il est possible de mieux préserver sa santé et de prévenir certaines maladies.  Comment bien s'hydrater ? Quel est le rôle du sucre dans le fonctionnement du corps humain ? En quoi la mastication est-elle importante dans notre alimentation ? Quelle est la dose de vitamine D dont notre corps a besoin ?   Dr Olivier Vankemmel, urologue à l'Hôpital privé le Bois à Lille, diplômé de cancérologie et auteur du livre «La santé sans ordonnance : Comprendre les lois du corps humain pour transformer sa vie», aux éditions du Rocher.  ► En fin d'émission, nous parlons du lancement du projet European Vaccine Hub, la réponse de l'Union européenne à la menace de futures pandémies. Piloté par onze institutions de recherche de premier plan dans cinq pays, dont l'Institut Pasteur en tant que partenaire fondateur, cet outil collaboratif vise à renforcer la souveraineté européenne en matière de vaccins.Interview de James Di Santo, directeur de l'Unité Physiopathologie du système immunitaire et directeur du Centre de vaccinologie et d'immunothérapie à l'Institut Pasteur. Programmation musicale : ► Tame Impala - The Less I Know The Better► Ngasa Ngasa - Faje ‘a Vede.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

⏰ Driiiiiing! Ofsaaaajd 419! Nov teden in to kakšen vikend in kakšen finiš. Domžale ali Triglav? V četrtek Triglav, v nedeljo Domžale. Rumena družina se je, eee, nekako rešila, odrešila, obdržala po res bizarnih dodatnih kvalifikacijah. 1:3 in 1:4? Skupno 5:4? Dafaq? Res lep obisk v Kranju. Jaša bi ligo širil ... Približno par sekund, 12 bi še šlo, ampak format se nikakor ni obnesel. In, ja, da ne pozabim: Žiga Kos ima vedno prav, hahahah.

V Chlumci nad Cidlinou v Královéhradeckém kraji byste na jedné rodinné zahradě našli unikátní svět na kolejích. Na pozemku rodiny Špecingerových v Roosveltově ulici, kde roste i jehličnatý les, můžete obdivovat hned dvě kolejiště. Malou Albulu, věrnou kopii skutečné alpské úzkorozchodné železnice ve Švýcarsku, a potom Drážku, malodráhu o rozchodu 250 mm. Tou se dokonce můžete i svézt.

Válka na Ukrajině je fenomén a v jeho znamení žije přinejmenším Evropa už déle než rok. Zamyslíme se tak nad otázkou: Jaký je a po více než dvě staletí byl stav ruského vojenství? Jsou Rusové opravdu tak dobří vojáci, jak si o sobě často sami myslí a jak jim politici typu Vladimira Putina s oblibou tvrdí? Anebo jsou to do armády a poté do války zahnaní normální chlapi, kterým se v bojích a bitvách vždy vedlo a vede všelijak?

Federico Fubini analizza le conseguenze delle decisioni annunciate e rese immediatamente operative da Donald Trump nella conferenza-show del 2 aprile alla casa Bianca. Davide Frattini racconta la visita del premier israeliano in Ungheria, nonostante il mandato di arresto emesso dalla Corte penale internazionale. Cesare Zapperi presenta le assise del partito di Salvini, che si terranno il 5 e 6  a Firenze, otto anni dopo l'ultima volta.I link di corriere.it:I dazi affondano le Borse di tutto il mondoCosa c'è scritto nella tabella dei dazi di Trump e perché i calcoli sono sbagliatiCosì cambierà lo statuto della Lega. E Salvini va da Bossi per la «pace»