Podcasts about oameni

Dezvăluirile despre viața din interiorul uneia dintre cele mai mari companii digitale din lume, Facebook, stârnesc, fără îndoială, interesul. Este exact ce se întâmplă cu apariția editorială intitulată „Oameni neglijenți”, o carte scrisă de cea care a fost timp de șapte ani directoarea departamentului de politici publice la nivel mondial la Facebook, pe numele ei Sarah Wynn-Williams. Cartea a fost „condamnată” în instanțele americane, în sensul că justiția a dat câștig de cauză companiei Facebook arătând că autoarea a încălcat o clauză semnată la rezilierea contractului prin care era obligată să nu denigreze firma. Cu toate acestea, cartea nu a fost interzisă, iar publicul a devenit și mai curios să o citească. Dovada cea mai bună în acest sens este că săptămâna trecută cartea a fost în top 3 vânzări pe rețeaua Amazon.Ce spune Sarah Wynn-Williams în cartea publicată recent? Cotidianul francez „Les Echos” face o sinteză. Un fapt șocant este ritmul de muncă impus de vicepreședinții companiei. Aceștia lucrau aproape non-stop și îi obligau pe subordonați să intre în același program. Sarah Wynn-Williams scrie că șefa ei dormea doar între orele unu noaptea și cinci dimineața, ritm de lucru la care s-a adaptat și ea pentru a putea răspunde în timp util mail-urilor pe care le primea.Sarah Wynn-Williams povestește o întâmplare ce pare de-a dreptul ireală. Aflată chiar în sala de nașteri, în plin travaliu, a primit un mesaj de la vicepreședinta de operațiuni a companiei care vroia o serie de informații înainte de întâlnirea pe care o avea programată cu președintele Braziliei. Sarah a luat laptopul și a scris un e-mail. Soțul ei și medicul au încercat să o oprească, dar nu au reușit să o convingă.În orice caz, recunoaște autoarea cărții, nu doar Facebook a fost de vină. „Acum îmi este rușine de ceea ce am făcut, dar am fost mereu o persoană care nu vrea să îi dezamăgească pe alții, însă, la Facebook am simțit că nu am de ales”, scrie Sarah Wynn-Williams.Nu lipsesc nici acuzațiile de hărțuire sexuală. Nu intrăm în detalii care se pot găsi în carte, dar să spunem că în cauză a fost, pe de o parte, vicepreședintele Joel Kaplan, fostul ei șef, la adresa căruia compania a făcut o investigație în anul 2017 care l-a găsit nevinovat pe cel acuzat. Pe de altă parte, mai există o acuzație de hărțuire sexuală și la adresa unei alte vicepreședinte, Sheryl Sandberg. Cert este că autoarea cărții despre Facebook consideră că a fost îndepărtată din companie tocmai din cauză că a denunțat hărțuirea la care a fost supusă.Nici Zuckerberg nu are parte de o prezentare prea elogioasă. Autoarea cărții povestește cum într-o seară în care se organizau jocuri de societate era tot mai evident că toată echipa îl lăsa să câștige pe șeful Facebook. Când Sarah Wynn-Williams a refuzat să intre în acest joc, ea a fost acuzată că a trișat. Este doar un exemplu, care poate părea banal, dar care vorbește de la sine despre atmosfera de la vârful companiei.Totodată, Sarah arată că a fost nevoie de mult timp și multă energie pentru a-l face pe Mark Zuckerberg să recunoască rolul pe care l-a jucat Facebook, în anul 2016, în alegerea ca președinte a lui Donald Trump.Dincolo de ritmul de lucru și de atmosfera de la Facebook, Sarah Wynn-Williams denunță și unele instrumente de cenzură a conținutului pentru a pregăti intrarea pe piața chineză, care până la urmă nu a mai avut loc. De asemenea, politica grupului nu a oprit mesajele de ură în Birmania.Facebook a reacționat. Un purtător de cuvânt a declarat că „Sarah Wynn-Williams a fost concediată din cauza performanțelor slabe și comportament toxic, că o anchetă a stabilit că acuzațiile de hărțuire sunt nefondate, iar cartea este mincinoasă și defăimătoare și nu ar fi trebuit publicată niciodată”. Cu siguranță, părerile despre carte vor fi împărțite. Dar, cum se spune, niciodată nu iese fum fără foc.

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Când te trezești dimineața, scoală-te cu o laudă pentru Dumnezeu pe buzele tale și, când pleci la muncă, pornește cu o rugăciune pentru ajutor de la Dumnezeu! Așteaptă să primești o frunză din pomul vieții! Aceasta te va liniști și întări, umplându-ți inima cu pace și bucurie. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Banii sunt peste tot. Ne influențează alegerile zilnice, ne modelează relațiile și conturează viitorul pe care ni-l imaginăm. Și totuși, pentru mulți dintre noi, educația financiară rămâne un subiect lăsat deoparte, abordat doar când apar probleme.Astăzi discutăm despre bani cu Sergiu Penciu, un om care nu îi vede ca pe o enigmă rezervată experților, ci ca pe o parte firească a vieții. Sergiu a lucrat nouă ani în domeniul bancar și a fost implicat în dezvoltarea programului „Școala de Bani” la BCR. În ultimii opt ani, a ținut cursuri pentru peste 12.000 de oameni, ajutându-i să își înțeleagă mai bine relația cu banii.Ce îl diferențiază? Nu oferă rețete miraculoase și nu folosește termeni complicați. Crede că educația financiară ar trebui să fie la fel de accesibilă ca orice altă abilitate practică. Oricine poate învăța să își gestioneze banii, fie că este un angajat care își drămuiește salariul, fie că este un antreprenor care își organizează cash flow-ul. A mers atât de departe încât și-a învățat fiica de șapte ani câteva reguli de bază despre bani, pentru că educația începe în familie, nu în bănci sau în sălile de curs.În acest episod, nu vom vorbi despre metode rapide de îmbogățire. Discuția va fi despre lucruri mai importante: cum să ne organizăm banii astfel încât să avem stabilitate, cum să economisim fără să simțim că renunțăm la ceea ce ne place și cum să ne pregătim pentru viitor fără anxietate.România este pe ultimele locuri în Europa la educație financiară, conform unui studiu al Standard & Poor's. De ce? Ce ne lipsește? De ce unii oameni par să fie mereu într-o criză financiară, în timp ce alții reușesc să-și păstreze echilibrul indiferent de circumstanțe?

Într-o lume tot mai violentă și nesigură, Andrea Filip îi dezvăluie lui Mihai Morar cum ne putem găsi, totuși, echilibrul și calea către dezvoltarea spirituală.Conflict endemic, crize umanitare, incertitudine. Sunt realitățile care descriu pentru tot mai mulți oameni situația actuală. Și totuși... Andrea Filip ne prezintă o altă perspectivă asupra realitații de azi. Pentru că omenirea este, totuși, într-o poziție incomparabil msi bună decât orice perioadă din trecut, din punctul de vedere al speranței de viață, al celor care au scăpat de sărăcie și al șanselor pe care le poate fructifica. Mai mult, dezvoltarea noastră spirituală, descrisă de psihoterapeutul Andrea Filip drept cheia existenței noastre, scopul nostru în viață, este la îndemâna tuturor celor deschiși să vadă asta. Cum poți ajunge mai aproape de spiritualitate? Cum poți trăi mai bine și îți poți îndeplini destinul? Sunt întrebări la care găsești răspunsul în podcastul de astăzi, podcast care te introduce în terapia Theta Healing și în scala conștinței, pentru mulți, cheile către dezvoltarea noastră spirituală. Descoperă și tu un alt fel de a privi realitatea și de a-ți afla scopul în viață. La Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Se împlinesc 166 de ani de la Unirea Principatelor Române. Elita care a făcut posibilă unirea, recunoașterea ei pe plan internațional și apoi a participat la consolidarea tînărului stat român a fost, în mare măsură, formată din scriitori. Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor în 24 ianuarie 1859, la București, după ce fusese ales domnitor și la Iași, în 5 ianuarie. Dar acest moment este precedat şi urmat de eforturi diplomatice în cancelariile europene. Și este posibil într-un context internațional favorabil. Despre rolul scriitorilor pașoptiști la realizarea unirii, la recunoașterea ei pe plan internațional și, apoi, la consolidarea tînărului stat român am vorbit cu Alina Pavelescu, istoric, director adjunct al Arhivelor Naționale ale României și scriitoare.Alina Pavelescu: „Acei intelectuali despre care vorbiți și care erau într-adevăr scriitori, dar încă nu erau politicieni – ei au fost mai întîi niște oameni de litere și abia după aceea au devenit politicieni – încep să pledeze cauza României în timpul studenției lor în principal la Paris. Și găsesc un teren favorabil în Franța lui Napoleon III, care a fost unul dintre sprijinitorii principali, dacă nu cumva cel mai important actor politic extern care a sprijinit ideea de unire a Principatelor Române. (...) Oamenii care fac credibilă în străinătate ideea de unitate națională a românilor sînt oameni care s-au format în străinătate, care au aderat la lojile masonice din Franța și care în felul acesta au reușit să se integreze într-o ambianță culturală a unei mari puteri și să creeze imaginea unei națiuni frecventabile, a unei națiuni care putea să trăiască la înălțimea idealurilor Europei occidentale din acea vreme, putea să le înțeleagă, putea să aspire la ele și la rigoare putea să le și realizeze. (...) Acești intelectuali care au adus spiritul și ideile occidentale în Principatele Române la acea vreme au avut rolul cheie în ceea ce s-a întîmplat.”Tinerii din generația de la 1848, pașoptiștii, cum aveau să fie numiți, sînt, în egală măsură, spirite europene, deschise către nou, și mari patrioți. De fapt, sînt mari patrioți pentru că sînt spirite europene. Ei sînt artizanii Unirii. Mulți dintre ei sînt scriitori: Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, Ion Ghica (în scrisorile lui către Alecsandri Mircea Cărtărescu găsește adevărate perle narative și romane in nuce). Cum de pasiunea pentru literatură se leagă în cazul lor de pasiunea pentru ideile revoluționare, între care se remarcă ideea politică de stat națiune, cea mai modernă idee a acelor vremuri?Alina Pavelescu: „Lucrurile erau foarte legate în modelul de intelectual al epocii. Acești oameni reprezentau acel model, pe care l-am numi astăzi polimat, al unor intelectuali care aveau o formație mai degrabă enciclopedistă, pentru care cultura era foarte importantă, pentru care educația maselor era foarte importantă. Propria lor educație era importantă, mai ales atunci cînd se făcea într-un spirit care le permitea să-și modernizeze și să-și înnoiască țara. Ei legau ideea de cultură națională de ideea de datorie față de țară. La momentul acela în România abia se năștea o literatură națională.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Alege cu înțelepciune oameni care să te inspire. Acest mesaj profund și practic îți va arăta cum să identifici influențele negative, să te protejezi de ele și să alegi oamenii potriviți care să te inspire și să te ajute să crești spiritual. Vei descoperi principii biblice puternice, exemple relevante și mărturii personale despre importanța discernământului în relațiile pe care le cultivi. 4 Liste Importante din viața fiecărui dintre noi: (Întrebări de aplicare) 1. Fă o listă cu oamenii (cărțile, personalitățile etc.) care au avut cea mai mare influență pozitivă asupra caracterului și vieții tale. De ce te-au influențat? Cum este relația ta cu acești oameni acum? Ce trebuie să faci pentru a îmbunătăți această relație? 2. Alcătuiește o listă cu oamenii (inclusiv din cărți și filme) care te-au influențat negativ. Ce efecte negative a avut influența lor? Cum și când vei pune capăt acestei influențe? 3. Fă o a treia listă cu oamenii de care vrei să fii influențat de acum înainte. Când și cum vei cultiva influența lor asupra ta? În ce aspecte ale vieții dorești să fii influențat? 4. Fă o listă cu persoanele de care ești legat, dar care te pot influența negativ dacă nu ești vigilent. Ce influențe negative trebuie să le oprești și cum vei face acest lucru? Mesaj predicat de pastorul bisericii Buna Vestire, Vasile Filat.

Dintr-un băiat timid, Randi a ajuns să cânte în fața a sute de mii de oameni. Astăzi, este un bărbat admirat de multe femei, dar încă nu a găsit iubirea adevărată. Crescut cu teama de cureaua tatălui, a avut totuși curajul să renunțe la Conservator atunci când faima în muzică a început să prindă contur. Descoperă traiectoria sa ca artist, dar și convingerile sale despre căsătorie, religie și viața de dincolo, într-un interviu care nu este pentru oricine…

În acest episod, îl am alături pe Cristian Presură pentru a răspunde „întrebărilor stupide” care ne macină zilnic, de la risipa de mâncare și bugetele de educație, până la chemtrails și inteligența artificială. Discutăm deschis despre cum tehnologia, mentalitățile și strategiile de țară ne pot influența viitorul și încercăm să înțelegem de ce, uneori, lucrurile sunt mult mai simple (sau mai complicate) decât par. Bonus: aflăm și de ce e important să ne uităm în carte și să lăsăm telefonul deoparte, măcar din când în când! IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Carmen Uscatu a publicat recent volumul autobiografic „Anul în care nu am murit” (Editura Humanitas). Carmen Uscatu este președinta și co-fondatoarea asociației „Dăruiește Viață”, ONG-ul care a construit un nou corp de clădire, dotat cu echipamente performante și tehnologie de ultimă generație, la Spitalul „Marie Curie”, doar din donații și sponsorizări de la cetățeni și firme. „Anul în care nu am murit” este o poveste cutremurătoare despre viață, moarte și renaștere. Carmen Uscatu a avut, la 24 de ani, un grav accident de mașină care i-a schimbat viața. Povestea ei, dramatică și plină de încercări, este totodată plină de speranță și încredere în umanitate. „Eu am tendința să le arăt oamenilor că se poate și altfel” scrie ea în volumul autobiografic, o frază care sintetizează întregul ei parcurs. Carmen Uscatu: „Dincolo de oamenii care m-au salvat, au fost cărțile. Ele mi-au oferit acea lume la care eu nu aveam acces în anumite momente, fie pentru că eram pe un pat de spital și tot ce vedeam erau niște pereți albi, patul, mama care mă îngrijea, medicii și asistentele din jur, fie pentru că eram blocată în mintea mea. Și-atunci cărțile erau cele care îmi ofereau fie o lume imaginară, fie lumea reală a altor oameni care au trecut prin întîmplări grele și au reușit. E o carte a recunoștinței mele pentru viața pe care o am acum.”Cum funcționează spitalul construit din donații și sponsorizări?Carmen Uscatu: „L-am finalizat în 2023. Din cauza unui război cu autoritățile am reușit să îl deschidem abia în 2024, în aprilie. Primii pacienți au fost mutați din veche clădire în noua clădire undeva în jurul datei de 15-16 aprilie. Funcționează cu aceeași echipă din vechea clădire, deși, pe oncologie ei și-au dublat numărul de pacienți de cînd s-a deschis acest spital. Asistentele au început să facă training-uri online împreună cu spitalul St. Jude din SUA, medicii au început fellowship-uri de un an, doi la clinicile cu care colaborăm, din Olanda, Princess Máxima, și din Tennessee, St. Jude. Au început să se formeze echipele multidisciplinare. (...) Accesul la experiența celor mai mari clinici din Europa și din lume ne va aduce mult mai curînd aproape de ceea ce se întîmplă la nivel mondial: e o efervescență extraordinară în a salva cît mai mulți copii bolnavi de cancer. Există realmente o mare șansă. Rata de supraviețuire în Europa este pe la 83%. Ceea ce este extraordinar este că medicii, asistentele au început să vadă acest viitor. Le-a fost greu să creadă în acest proiect dar acum lucrurile se întîmplă la o cu totul altă dimensiune decît acum un an sau doi.”Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Câți lideri care pun oamenii mai presus de afacere cunoști? Știi tu, dintre cei care nu vor profit cu orice preț, care știu ce înseamnă respectul și au grijă de angajați. Sau cei pentru care „înainte de business suntem oameni”, cum spune Dragoș Stoica, nu e doar o vorbă-n vânt.Dragoș este Country Manager al Brillio România, o multinațională americană din sectorul IT care a intrat pe piața locală în 2020 și în prezent are 200 de angajați. S-a alăturat echipei în 2021, aducând cu el o experiență de peste 14 ani în management de proiecte și leadership acumulată la IBM.Am pus de-o discuție ca la carte despre ce poate face un lider pentru a avea angajați mulțumiți și cum împaci omenia cu succesul financiar, mai ales când crezi că cele două nu fac casă bună împreună. Să-ți fie de folos!—Acest podcast este prezentat de UniCredit Bank, locul în care fiecare provocare devine o oportunitate de a construi un viitor mai bun. Proiectul multimedia Hacking Work vă este oferit de DevNest și este sprijinit de MedLife.Acest episod este filmat la București, în Casa Signature construită de prietenii noștri de la EFdeN, cărora le mulțumim pentru ospitalitate. —Hacking Work este primul proiect social, civic și educațional din România care vorbește clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori. Acest produs multimedia este realizat de echipa Hacking Work și produs de SPOR - Școala Pentru oameni Responsabili.În proiectul Hacking Work includem episoade de podcast audio și video, newslettere publicate pe Substack, articolele de analiză și opinie publicate pe blogul hackingwork.ro și emisiuni de radio difuzate în parteneriat cu posturi cu acoperire națională.—Ne găsești peYouTube, Substack, Spotify, Apple Podcast, Facebook , Linkedin, Instagram

Scriitoarea Kapka Kassabova ne propune în volumul „Frontiera” o călătorie de-a lungul graniței unde Bulgaria se învecinează cu Turcia și Grecia. În periplul ei, autoarea cunoaște oamenii locurilor, adevărate personaje care îi dezvăluie istoriile acestui spațiu complex, marcat de traume colective dar și de povești despre supraviețuire. Cartea „Frontiera” este ea însăși o construcție de frontieră: între ficțiune și literatură de călătorie, între relatare jurnalistică și carte de istorie și se citește ca un roman de aventuri. Kapka Kassabova a participat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), unde a fost înregistrat acest interviu, tradus de Sorina Chiper.În periplul dumneavoastră ați cunoscut oamenii locurilor, adevărate personaje, care v-au spus poveștile lor și poveștile acestui spațiu complex. Cum v-ați apropiat de ei și i-ați convins să vă vorbească?Kapka Kassabova: „S-a întîmplat firesc, pentru că am petrecut ceva vreme în acele spații, nu am trecut rapid, ca un simplu jurnalist. Și am fost interesată la modul real iar oamenii au fost foarte generoși și deschiși să-și împărtășească poveștile de viață cu mine. Există și un alt aspect: și anume că partea periferică a Bulgariei, a Turciei, a Greciei e uitată de oamenii de la centru, din orașe. Oamenii care trăiesc în asemenea zone nu sînt obișnuiți să fie văzuți. Nimeni nu-i întreabă voi ce mai faceți, cum vă merge, ce se întîmplă aici? Și-n această călătorie pe graniță am învățat să-i ascult cu adevărat pe oameni. Uneori asta e tot ce trebuie să faci: să asculți și să fii prezent.”Cum să citim „Frontiera”: ca pe un reportaj literar, ca pe un jurnal de călătorie, ca pe o carte de istorie?Kapka Kassabova: „Mai mult decît orice, e o carte despre experiența umană. E o carte în care cititorul e invitat să exploreze, așa cum eu însămi am explorat, o carte în care cititorul e invitat să gîndească, să simtă și să vrea să schimbe ceva.”În adolescență ați emigrat din Bulgaria în Noua Zeelandă. Acolo ați studiat franceza, rusa și engleza. În 2005 v-ați stabilit în Scoția, unde trăiți și în prezent. Scrieți în engleză. Cum vă raportați la propria dumneavoastră identitate, compusă în spații atît de diverse?Kapka Kassabova: „Cred că se discută foarte mult în zilele noastre despre identitate. După aceste călătorii în patria mea natală, în Balcanii mei de origine, mi-am dat seama că adevărata mea patrie este pămîntul viu. Și, mai ales după ultima carte din tetralogie, o carte despre viața pastorală, mă identific mai mult cu alte ființe vii decît cu un construct politic. Cred mai degrabă că sîntem ceea ce iubim și sîntem acel loc căruia îi aparținem. Iar pentru mine acel loc este pur și simplu natura vie.”„Frontiera” este primul volum dintr-o tetralogie din care mai fac parte volumele „To The Lake”, „Elixir” și „Anima”.„Frontiera” a apărut în limba română la Pandora M, în colecția Anansi, în traducerea Onei Frantz.Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Mai mulți protestatari din Novi Sad, Serbia, au fost arestați week-end-ul trecut după ce au participat la protestele care cer răspunsuri de la autorități în urma accidentului de la gara din oraș. Pe 1 noiembrie, plafonul gării s-a prăbușit ucigând 15 persoane. Până acum poliția nu a făcut arestări în cazul plafonului.   Locuitorii din Novi Sad au protestat, la sfârșitul săptămânii trecute, față de lentoarea anchetei privind prăbușirea  plafonului gării din oraș, pe 1 noiembrie, accident în care și-au pierdut viața 15 persoane și mai multe au fost rănite, citim în n1info.rs.„Deși Parchetul a anunțat procedura de cercetare preliminară în legătură cu tragedia petrecută la 1 noiembrie, încă nu a anunțat persoanele arestate,” scrie site-ul televiziunii sârbe.Poliția a arestat mai multe persoane, însă, la protestele din week-end. Printre arestați se numără un consilier municipal și fostul viceprim-ministru al Voivodinei, Goran Ješić. Citeste siPreședintele Serbiei la mormintele copiilor morți în tragedia de la Novi Sad„Este tragic că procuratura ne dă informații cu lingurița, crezând că acestea vor fi suficiente pentru activiști, opoziție și cetățeni. Așa-zisa lege, așa-zisele instituții și autoritățile s-au grăbit să acționeze împotriva activiștilor care au participat la demonstrația de la Novi Sad, ducându-i la diferite secții de poliție, nu numai din Novi Sad, ci și în împrejurimile orașului. Și când vine vorba de plafon și paisprezece oameni (acum 15, n.r.) sunt uciși, vedem că este un proces foarte lent, netransparent. Asta îi enervează și mai mult pe oameni și îi împinge să se lupte,” spune Jelena Božić de la ONGul SviĆe. Croaţii au comemorat victimele asediului de la VukovarÎn jutarnji.hr citim despre comemorarea victimelor asediului din Vukovar. Armata Populară Iugoslavă, susținută de diverse forțe paramilitare din Serbia, au asediat timp de 87 de zile orașul, între august și noiembrie 1991. Vukovar a fost apărat de aproximativ 1.800 de soldați ai Gărzii Naționale Croate și de voluntari civili.„Scene emoționante în Vukovar: Aproximativ 120.000 de oameni au pășit în Coloana de Amintiri, conduși de 2.656 de tineri în tricouri albe.” Numărul coincide cu numărul victimelor făcute de sârbi.„Prin această inițiativă, am vrut să oferim a tinerilor posibilitatea de a se conecta mai personal cu una dintre victime,” a declarat organizatorul evenimentului.Tinerii l-au cunoscut și pe Branko Borković, ultimul comandant al apărării orașului Vukovar. „Nu aș schimba nici o decizie pe care am luat-o atunci pentru apărarea orașului,” a declarat veteranul.Primarul orașului Vukovar, Ivan Penava, a fost vorbit despre persoanele dispărute și crimele de război.  „În ceea ce privește instituțiile Republicii Croația din ultimii 3-4 ani, se simte un pas semnificativ înainte în căutarea celor dispăruți. În ceea ce privește justiția croată, pot observa anumite evoluții în arestările responsabililor, dar rămâne frustrare în ceea ce privește statul major de comandă și Statul Major al Armatei Populare Iugoslave care scăpa cu succes de mâinile justiției. Mulți sunt decedați, dar nu toți, iar o astfel de judecată este o problemă de igienă de bază în fiecare societate,” a spus primarul.Muntenegru participă la COP29 la BakuÎn www.vijesti.me citim despre participarea președintelui muntenegrean, Jakov Milatović, la summitul pentru climă, COP29 care are loc în perioada 11-22 noiembrie la Baku în Azerbaidjan. „Cred că am făcut un pas important în domeniul platformelor inovatoare pentru finanțarea politicilor verzi. Am făcut acest lucru anul trecut în cooperare cu Oficiul Națiunilor Unite”, a spus Milatović.Potrivit spuselor sale, Guvernul Muntenegrului a alocat resurse semnificative drept capital inițial. „Apoi, împreună cu multe țări donatoare și cu Uniunea Europeană, am făcut un pas înainte spre finanțarea politicilor ecologice,” adaugă Milatović.El a prezentat acest lucru ca un exemplu al modului în care o țară atât de mică și în curs de dezvoltare, precum Muntenegru, poate contribui la protejarea mediului și oferă un exemplu bun pentru alte țări din lume în domeniul finanțării politicilor ecologice durabile. Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:Nevena Bajić - Serbia;Jelena Vukadinović - Muntenegru Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Biserica Maranata Ghiroda - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Virgil Neagu, în data de 6 noiembrie 2024.

Romanul „Prinde iepurele” de Lana Bastašić (Black Button Books, trad. Octavia Nedelcu) are în centru povestea prieteniei dintre două tinere din Bosnia, care ajung să se reîntîlnească după 12 ani de tăcere. Una dintre ele, cea care spune povestea, Sara, a trăit în Dublin în tot acest timp, iar cealaltă, Lejla, a rămas în țara natală. Vor face împreună o călătorie la Viena, prilej de fapt să călătorească în trecut, în trecutul lor comun, în trecutul recent al Bosniei. Deși nu e în prim-plan, războiul care a măcinat Bosnia e prezent în fundal, e un fel de elefant din încăpere, e ceea ce desparte și unește personajele. Lana Bastašića fost la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), unde am înregistrat acest interviu, tradus de Daniel Nedelcu.Lana Bastašić: „Niciodată nu mi-am dorit să scriu o carte despre sîrbi, croați, bosniaci. Ci am vrut să scriu despre oameni. Pentru că războiul te face să nu vezi oamenii ca oameni, în primul rînd, ci să te gîndești la ei în termeni de etnie, religie, etc.”Cum ajung oameni care trăiau în bună vecinătate să se omoare între ei, așa cum s-a întîmplat în războaiele din fosta Iugoslavie?Lana Bastašić: „Nu știu dacă sînt capabilă să răspund la o întrebare atît de mare. Dar totul începe de la limbă și povești. Și începe cu propaganda dezumanizării celuilalt. Odată ce fascismul reușește să te convingă că cealaltă persoană nu e o persoană, că reprezintă mai puțin decît tine, cred că natura umană e în stare de orice. Nu cred în rău. Răul e ceva ce se întîmplă în basme. Dar cred că natura umană poate fi împinsă spre extreme în anumite circumstanțe. În același timp, ca oameni sîntem capabili de empatie și dragoste și cred că aceasta e lupta pe care trebuie să ne-o asumăm.”Povestea o spune Sara, fata șefului de poliție din Banja Luka și prietena Lejlei, al cărei frate, Armin, a dispărut într-o zi fără urmă. Așa cum au dispărut mulți alți tineri bosniaci musulmani din oraș. Aici e un ecou al traumei provocate de războaiele din fosta Iugoslavie, de genocidul și crimele de război de care au fost găsiți vinovați liderii militari sîrbi. De ce ați ales să spuneți povestea prin vocea Sarei?Lana Bastašić: „Cînd am început să mă gîndesc la această poveste, Lejla ar fi trebuit să fie personajul principal. Dar a trebuit să-mi amintesc că aceasta nu e povestea mea, pentru că nu am un nume musulman și nu am trecut prin ce au trecut acești oameni în țara mea. Deci a trebuit să-mi amintesc privilegiul meu la acel moment și a trebuit să-l includ în text. Și, de asemenea, a trebuit să-mi pun întrebarea: cine spune povestea unui război? Pentru că uneori e mult mai important să ne întrebăm cine ne spune povestea decît să ne gîndim la evenimentele care au avut loc. Am vrut ca cititorii să își dea seama că, dacă ar fi citit o carte în care Lejla ar fi fost personajul principal și naratorul, ar fi fost o cu totul altă carte.”Romanul „Prinde iepurele”, publicat în 2018, a primit Premiul Uniunii Europene pentru Literatură și a fost tradus în peste 15 limbi. Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

Viitorul este făcut înainte de toate de oameni. Oameni care lucrează şi produc plusvaloarea care face din noi o comunitate umană, o societate. Nu suntem o turmă, valoarea noastră e dată de relaţia umană iar în această relaţie este cuprinsă şi relaţia dintre angajat şi firma la care lucrează. Dacă eşti companie şi vrei să îţi ţii angajaţii aproape ai nevoie să le oferi mai mult decât un salariu. E vorba în primul rând de avantaje extrasalariale cum sunt cardurile de masă,  cele culturale şi de vacanţă. De aceste carduri nu profită doar salariaţii ci şi industriile unde sunt cheltuite aceste beneficii : HoReCa, turism şi ospitalitate. Aceste carduri mai au şi alt avantaj : accelerează digitalizarea României unde mai avem multe de făcut.Avem în România mai multe companii care oferă acces la acest tip de beneficii. Am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » pe Lelia Mancaș, care se ocupă de marketing, comunicare şi CSR la compania Edenred România. Edenred este listată la bursa de valori Euronext de la Paris şi conectează peste 50 de milioane de angajaţi şi două milioane de comercianţi parteneri.Lelia Mancaș are un master în economie la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti şi a lucrat în marketing pentru Allianz-Tiriac Asigurări, Metropolitan Life, World Class, Instant Factoring iar în 2021 a ales Edenred România. Mai multe despre această companie puteţi afla la adresa : edenred.ro

Biserica Betel Munchen - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit pastorul de Nicu Wagner, în data de 6 octombrie 2024.

Biserica Betel Gătaia - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Ionică Jijie, în data de 6 octombrie 2024.

Calcul - Cât au costat deplasările lui Iohannis în străinătate, în două mandate. "A dat lovitura" pe final (Profit.ro) - Cum e Iohannis ca Iliescu: A lăsat sistemul să lucreze pentru sine. A fost temător, ascuns, acționând în cvasi-clandestinitate (SpotMedia) - Tichetele casnice pentru români: doar 7 angajatori au accesat programul anul acesta. Număr mic și al prestatorilor care vor să beneficieze de protecție socială (PressOne) - Povestea unui sfârşit - Eurotex, cândva unul dintre cei mai mai producători de haine din România, a închis operaţiunile (Ziarul Financiar) Calcul - Cât au costat deplasările lui Iohannis în străinătate, în două mandate. "A dat lovitura" pe final (Profit.ro)În doi ani de mandat, președintele Klaus Iohannis a consumat pe deplasări externe peste 25 de milioane de euro. Cheltuielile totale ale Președinției au crescut de aproape 4 ori în cele două mandate, relevă datele analizate de Profit.ro. Cheltuielile totale ale președintelui, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei. Pentru anul acesta a fost programat un buget de 135 de milioane de lei (plus 7 milioane de lei primiți în plus la rectificarea bugetară de săptămâna trecută). Pentru comparație, bugetul total actual al președintelui Cehiei este de 96 de milioane de echivalent lei pe an. Cum e Iohannis ca Iliescu: A lăsat sistemul să lucreze pentru sine. A fost temător, ascuns, acționând în cvasi-clandestinitate (SpotMedia)Profesorul de științe politice Alexandru Gussi face bilanțul președinției lui Klaus Iohannis într-un interviu acordat spotmedia.ro."A fost președintele care a avut cel mai mic impact asupra proceselor de transformare sau de conservare din ultimii 35 de ani. (…) Ca și Iliescu, și-a utilizat abilitatea politică exclusiv pentru a păstra puterea. Ca și acesta, a lăsat sistemul să lucreze pentru sine, ca și cum nu ar avea nicio responsabilitate. Ca și Iliescu, a fost temător, să nu zic fricos, ascuns, acționând în cvasi-clandestinitate".Dincolo de un bilanț ale unor mandate care nu și-au propus prea multe, felul în care Klaus Iohannis este ridiculizat în ultimele lui luni la Cotroceni arată și vechea poveste în care sistemul care l-a servit pe președinte nu numai îl abandonează, dar se ascunde în spatele acestuia, mai spune analistul.Integral, pe pagina SpotMedia. Ce spune Geoană despre donația familiei Mănescu la Fundația soției sale: „Un gest făcut de niște oameni onorabili” (Digi24)Mircea Geoană acuză că există o acțiune de compromitere a sa în această perioadă, pentru a-l discredita campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Fostul înalt oficial NATO a spus că această campanie ar fi pusă la cale de FSB și de alți oameni aflați sub influența Rusiei. El a făcut referire și la fostul oligarh Mihail Hodorkovski, despre care bănuiește că este în legătură cu Putin, și doar mimează disidența. Hodorkovski a reacționat după investigația unor jurnaliști care au arătat legăturile dintre un șef de campanie al lui Geoană și un afacerist rus.Întrebat, la Digi24, despre donația pe care au făcut-o Rareș și Ramona Mănescu către Fundația soției sale în 2023, Geoană a spus că a fost „un gest făcut de oameni onorabili”. El precizează că în prezent nu ține legătura cu familia Mănescu.Mircea Geoană a vorbit la Digi24 și despre vizita pe care a făcut-o la Moscova în anul 2009, precizând că a fost „o vizită normală, exploratorie” și că s-a dus în Rusia „ca orice om care vrea să conducă o țară”. Tichetele casnice pentru români: doar 7 angajatori au accesat programul anul acesta. Număr mic și al prestatorilor care vor să beneficieze de protecție socială (PressOne)De la începutul anului, aproximativ 6.300 de persoane prestează servicii casnice în baza acestei legi, conform datelor furnizate de ANOFM.Legea, în vigoare din ianuarie, reglementează activitățile de curățenie în gospodării, stabilind că prestatorii primesc vouchere în valoare de 15 lei, în schimbul serviciilor Teoretic, măsura are scopul de a combate munca la negru și de a oferi acces la asigurări sociale persoanelor care prestează servicii casniceConform legii, voucherele pot fi cumpărate de la Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și de la oficiile poștale, dar în prezent nu există această ultimă opțiuneDe la începutul anului până acum au fost folosite aproximativ 23.653 de tichete de beneficiarii serviciilor casnice, mai arată datele oficiale obținute de PressOne. Povestea unui sfârşit - Eurotex, cândva unul dintre cei mai mai producători de haine din România, a închis operaţiunile. „E o decizie grea pentru mine, dar un semnal bun pentru România. Producţia de haine e o industrie a ţărilor sărace, iar dacă se închide, înseamnă că România nu mai e săracă“ (Ziarul Financiar)Compania Eurotex din Iaşi, cândva unul dintre cei mai mai producători de haine din România, a închis operaţiu­nile, iar Marius Şandru, fon­da­torul businessului, spune că motivul e simplu, industria de confecţii nu mai funcţio­nează în România.„Am lucrat cu multe branduri simultan, dar nu reuşeam să vindem suficient. Am lu­crat cu Inditex (proprietarul Zara), Mango, H&M, cu alte nume mari din Germania şi din ţările nordice.“Cel mai bun an pentru companie în termeni de cifră de afaceri a fost 2021, cu un nivel al încasărilor de 127 mil. lei.Între 2016 şi 2019, Eurotex raporta an de an afaceri de peste 100 mil. euro.Tot pe atunci avea şi 300 sau chiar peste 300 de salariaţi, scrie Ziarul Financiar.

Aproape 5500 de persoane au fost evacuate în patru județe din cauza inundațiilor (G4Media) - „Dacă nu puteți să ajutați, măcar nu ne încurcați”. Cum umilește guvernul Ciolacu copiii excepționali ai României (SpotMedia) - Avertismentul unui specialist HR: „Urmează un val de concedieri”. Ce trebuie să facă angajații pentru a nu fi victimele abuzurilor (Adevărul) Aproape 5500 de persoane au fost evacuate în patru județe din cauza inundațiilor / Pompierii au intervenit în 90 de localități din 27 de județe / Circulația feroviară a fost oprită pe un tronson / Doi stâlpi și zeci de copaci au căzut pe șosele (G4Media)Aproape 5500 de persoane au fost evacuate până luni dimineață, în patru județe din țară, în urma ploilor torențiale anunțate de săptămâna trecută. Pompierii au fost solicitați să intervină în 90 de localități din 27 de județe, iar zeci de copaci și doi stâlpi electrici au căzut pe șosea din cauza furtunii. Circulația feroviară era oprită pe un tronson luni dimineață, iar circulația autobuzelor și tramvaielor din Capitală a fost perturbată pentru scurt timp duminică seară. Administraţia Naţională de Meteorologie  a emis, duminică, o avertizare Cod roşu de ploi torenţiale şi abundente valabilă până luni dimineaţa în judeţul Galaţi şi coduri portocalii și galbene de furtună și ploi torențiale în restul țării.Judeţele din Moldova, Dobrogea, centrul şi estul Munteniei sunt vizate de o atenţionare Cod galben de ploi şi vânt până marţi dimineaţa la ora 10:00, mai scrie G4Media.Aproape 100 de unităţi de învăţământ din judeţul Galaţi au astăzi avea activitatea suspendată. Povestea barajului care n-a fost să fie. A fost abandonat la jumătate. Întreg, ar fi salvat de inundații zeci de mii de oameni (Europa Liberă)În 1980, România comunistă împrumuta echivalentul de azi a 350 de milioane de dolari pentru cea mai mare construcție hidrotehnică din Moldova: proiectul de irigații Covurlui, care includea un baraj și un lac de acumulare în județul Galați. Ar fi irigat 144.660 hectare de teren și ar fi apărat de inundații peste 5.000 de case. Construit pe jumătate, proiectul este abandonat de trei decenii. Între timp, zona a fost inundată de trei ori în ultimii 11 ani.Integral, aici. România a câștigat 13 medalii de aur la Olimpiada Internațională de Chimie Aplicată din Indonezia (EduPedu)Elevii și-au plătit singuri biletele de avion, după ce Ministerul Educației ar fi refuzat să susțină financiar participarea, ba chiar ar fi tergiversat deplasarea, potrivit profesorului coordonator. Competiția apare în calendarul oficial românesc cu olimpiade finanțate de Ministerul Educației.„Dacă nu puteți să ajutați, măcar nu ne încurcați”, scria intr-o postare pe Facebook prof.  Daniela Bogdan, coordonatoarea celor 10 elevi de la Colegiul Sava din echipa românească.Mai mult, aici. „Dacă nu puteți să ajutați, măcar nu ne încurcați”.  Cum umilește guvernul Ciolacu copiii excepționali ai României (SpotMedia)Ioana Ene Dogioiu scrie despre acest rezultat pentru care nu a existat nici breaking news la televizor și pentru care politicienii cu siguranță nu se vor înghesui la aeroport ca să-și facă selfie-uri cu premianții.Dacă în lotul românesc pentru Indonezia ar fi fost și un copil sărac, căruia părinții nu îi puteau cumpăra biletul de avion, avea vreo șansă din partea statului român? Nu este evident că în România educată reușita unui copil fără posibilități este aproape un miracol?În timp ce elevi români excepționali câștigau tot ce se putea câștiga în Indonezia fără niciun ajutor, premierul Marcel Ciolacu își făcea campanie electorală în căminele studențești din Regie și scria pe Facebook vorbe alese: „le cerem să învețe și ne mândrim cu ei atunci când România este pe podium datorită performanțelor lor”. România ar trebui nu să se mândrească, ci să se rușineze că performerii ei reușesc împotriva, nu cu ajutorul statului român. Și să nu se mire că mai toți pleacă în țări care se mândresc mai puțin, dar fac cu mult mai mult, notează jurnalista SpotMedia.  Avertismentul unui specialist HR: „Urmează un val de concedieri”. Ce trebuie să facă angajații pentru a nu fi victimele abuzurilor (Adevărul)Într-un studiu al Romanian Economic Monitor, din cadrul UBB, se arată că evoluția efectivului de salariați în domeniul IT din România va putea ajunge la o stagnare sau ar putea să aibă chiar o scădere în 2024.Consultantul în resurse umane Doru Șupeală este de părere că urmează un val de concedieri în mai multe industrii din România, precum IT, automotive, textile, și, odată cu acesta, multe companii vor folosi strategii pentru a renunța la angajați cu costuri minime, putându-se ajunge la abuzuri.Doru Șupeală explică în interviul acordat ziarului Adevărul, ce pot face angajații și cum poate fi modificată legislația pentru ca aceștia să nu fie victimele abuzurilor din partea angajatorilor. Corporatiştii încep să descopere salariul brut şi taxele şi impozitele pe care le plăteşte compania în numele lor la stat: Dintr-un salariu brut de 3.500 de euro, salariul net este de 2.000 de euro, iar taxele şi impozitele luate de stat sunt de 1.500 de euro. Dar ce face guvernul cu aceşti bani, unde se duc ei şi de ce se fură atât de mult în ţara asta? (Ziarul Financiar)Corporatiştii descoperă cât de mari sunt taxele în România, dar mai mult decât atât, întrebarea următoare este legată de ce anume face statul cu banii mei, unde se duc, la cine se duc.Aceste întrebări au început să apară odată cu creşterile de preţuri la diverse servicii, începând de la taxele şcolare pentru şcolile private, consultaţiile medicale la clinicile private şi, nu în ultimul rând, sunt întrebări legate de pensie în contextul actual al recalculării generale a pensiilor.Cristian Hostiuc, director editorial ZF, consideră că lumea nu prea înţelege cum e cu deficitul bugetar, cu derapajul bugetar, cu creşterea cheltuielilor statului, dar în momentul în care guvernul va majora taxele şi impozitele din cauza tuturor acestor derapaje, discuţiile de la cafea vor deveni mai tensionate şi se vor îndrepta din ce în ce mai mult asupra guvernului, asupra celor din politică, asupra statului.În acel moment îi va fi mai greu statului să vândă idea de stabilitate politică, de securitate naţională, de necesitatea unor decizii economice.Şi să nu ne mirăm că vor câştiga teren cei care vor fi antisistem.

De vorbă cu Nicu Wagner, pastorul biserici Betel din Munchen, producător muzical, interpret de muzică creștină, despre experiențele avute cu Domnul.

Ce se întâmplă atunci când un cetățean „invizibil,” cu o carieră solidă în tehnologie și un curaj ieșit din comun, se ridică de pe margine și revendică scena? Sabin Sărmaș, lider independent și un susținător real al digitalizării și educației, ne arată cu degetul intersecția care poate face România bine - acolo unde se întâlnesc instituțiile statului și antreprenorii, leadershipul autentic, banii, oamenii și misiunea lor comună. Însă acest peisaj utopic nu e iertat de „păcate”, iar Sabin vorbește la fel de deschis despre luptele și compromisurile care vin la pachet cu ambiția, într-un sistem încă paralizat de frică și inerție.Cum construiești o comunitate, și nu doar „declarativ”? De ce avem nevoie de un plan real pentru diaspora? Cum se vede politica, din culise, dincolo de „jocurile de culise”? Sunt doar câteva dintre întrebările la care primim răspunsuri care vor zgudui din temelii multe dintre preconcepțiile legate de leadershipul modern.Urmărește episodul și scrie-ne în comentarii ce crezi despre viziunea lui Sabin Sărmaș pentru România și cum putem face pasul decisiv spre o țară a inovației și a liderilor autentici. De unde începem să construim România în care vrem să trăim? —Acest podcast este prezentat de UniCredit Bank, locul în care fiecare provocare devine o oportunitate de a construi un viitor mai bun. Proiectul multimedia Hacking Work vă este oferit de DevNest și este sprijinit de MedLife.Proiectele Hacking Work sunt găzduite de Cluj Business Campus.—Hacking Work este primul proiect social, civic și educațional din România care vorbește clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori. Acest produs multimedia este realizat de echipa Hacking Work și produs de SPOR - Școala Pentru oameni Responsabili.În proiectul Hacking Work includem episoade de podcast audio și video, newslettere publicate pe Substack, articolele de analiză și opinie publicate pe blogul hackingwork.ro și emisiuni de radio difuzate în parteneriat cu posturi cu acoperire națională.—Ne găsești peYouTube, Substack, Spotify, Apple Podcast, Facebook , Linkedin, Instagram

Oastea PNL a primit ordinul oficial de luptă. Va fi suficientă mobilizarea primarilor pentru a-l duce pe generalul necarismatic Ciucă în turul 2? (G4Media) - Sondaje cu cifre extrem de diferite pentru prezidențiale și parlamentare. Care au fost erorile la alegerile din primăvară pentru institutele care dau acum, din nou, rezultate uneori opuse? (HotNews) Oastea PNL a primit ordinul oficial de luptă. Va fi suficientă mobilizarea primarilor pentru a-l duce pe generalul necarismatic Ciucă în turul 2? (G4Media)PNL a primit duminică, la Consiliul Național, ordinul formal de luptă: Nicolae Ciucă a fost desemnat candidatul la prezidențiale, iar Rareș Bogdan le-a cerut primarilor din sală 2 milioane de voturi. Adică aproape cât a luat PNL la locale. Evenimentul cu peste o mie de participanți e unul ritualic pentru un partid mare: trebuie să mobilizeze partidul, să-i dea un sens, o miză. Iar primarii au înțeles perfect, în ciuda lipsei complete de carismă a lui Ciucă: dacă nu trag tare la prezidențiale, partidul va lua un scor slab la parlamentare, ceea ce le va afecta direct banii pentru proiecte. Dar e suficient pentru Ciucă?, întreabă jurnalistul Cristian Pantazi.Redactorul șef G4Media se oprește asupra a două momente care au scuturat plictiseala inerentă unui eveniment cu final dinainte știut: discursurile lui Valeriu Stoica și Emil Boc.Stoica, fostul ideolog al partidului adus uneori în prim-plan ca să demonstreze că PNL încă e un partid liberal, a anunțat sfârșitul erei Iohannis. Nimeni nu a aplaudat, ba chiar am simțit o ușoară stânjeneală în rândul delegaților. Frica de Iohannis, perceput ca stăpânul instrumentelor coercitive din stat, persistă ca o pâclă deasă în inconștientul partidului.Emil Boc a mitraliat câteva fraze-slogan cu care a reușit să ridice sala în picioare. Ales direct ca primar al Clujului de șase ori, Boc știe cum să energizeze publicul, chiar și cu prețul unei trimiteri la poetul Octavian Goga, politician militant fascist și antisemit, după cum a observat Libertatea. Boc l-a prezentat pe Nicolae Ciucă drept ”gardian al democrației, justiției și statului de drept” – o mistificare a realității, din moment ce șeful PNL a scăpat de acuzația de plagiat după o serie de decizii administrative și în justiție care arată tocmai călcarea în picioare a statului de drept. Sondaje cu cifre extrem de diferite pentru prezidențiale și parlamentare. Care au fost erorile la alegerile din primăvară pentru institutele care dau acum, din nou, rezultate uneori opuse? (HotNews.ro)CURS a oferit chiar duminică, 15 septembrie, în ziua alegerii lui Nicolae Ciucă drept candidat al PNL, următoarea ordine: Ciolacu 30%, Ciucă 17%, Geoană 13%, Simion 13% și Lasconi 10%. INSCOP a dat recent Geoană 20%, Ciolacu 17-19%, Lasconi 15-16%, Simion și Șoșoacă 13-14%, Ciucă 10%. Dar câtă acuratețe au avut sondajele acestor institute, și ale altora, la alegerile europarlamentare și locale?CURS și INSCOP, care acum au oferit mai multe sondaje pentru alegerile din noiembrie – decembrie, au sondat intenția de vot, la nivelul întregii țări, și pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie. CURS a estimat corect scorul Alianței PSD-PNL încă de la începutul lunii mai, anume 48%, pe când INSCOP l-a subestimat cu cinci procente în sondajul prezentat la finele aceleiași luni.Hotnews mai scrie că din valul de sondaje pentru Primăria Capitalei majoritatea au dat rezultate eronate. Inundațiile devastatoare - complicitatea la propria nenorocire și vampirizarea electorală a suferinței (SpotMedia)Oamenii loviți de tragedia inundațiilor sunt, cu siguranță, într-o situație teribilă și au nevoie de ajutor imediat – apă, mâncare, locuințe, școli și grădinițe provizorii. Prezența premierului, a ministrului de Interne și al Mediului în zona calamitată este firească, pentru că, pe lângă empatie, după posibilitățile fiecărui demnitar, ea ar trebui să ofere un pic de siguranță că intervenția este la cel mai înalt nivel posibil. Ar trebui să reprezinte un semnal și pentru cei care intervin și pentru victime.Dacă vizita premierului era firească, ceea ce a făcut mai apoi dl Ciolacu nu este doar electoral și populist, ci de-a dreptul toxic ca model pentru viitor: ”Am fost acolo să mă uit în ochii lor și să le spun că nu îi voi dezamăgi! Sunt peste 5.000 de case afectate. Le vom reface pe toate!!” Din bani publici, nu personali sau ai PSD, înțelegem, comentează Ioana Ene Dogioiu.Câte dintre aceste 5.000 de case aveau plătita asigurarea obligatorie PAD, destinată exact despăgubirii pentru dezastre naturale, inclusiv inundații?Statistica arată că doar 23% dintre locuințele din România erau asigurate.Investiția proprietarului ar fi fost de 130 de lei/an, adică mai puțin de 11 lei/lună, pentru locuințele din materiale moderne și 50 de lei pentru cele din chirpici.Oameni fără asigurare sunt despăgubiți de stat dintr-un buget colectat de la cetățeni, inclusiv de la cei care au plătit asigurarea obligatorie și, uneori, chiar suplimentară facultativă. Ceea ce statul ar trebui să încurajeze prin politicile sale ar fi acest tip de comportament responsabil, nu dependența de mila autorităților, cu atât mai generoase cu cât sunt alegerile mai aproape, mai scrie jurnalista SpotMedia.

Biserica Filadelfia București - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Cristi Boariu, în data de 18 august 2024.

Biserica Philadelphia din Mansuè (TV), Italia - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Simion Bumbar, în data de 28 iulie 2024.

În R.Moldova este marcată Ziua Constituției. Potrivit șefei statului, Maia Sandu, ”acum trei decenii, moldovenii au decis să construiască împreună o țară în care oamenii trăiesc liber, un stat în care drepturile tuturor cetățenilor sunt respectate. În pofida provocărilor din ultimii ani, continuăm să construim în Republica Moldova un stat pentru oameni”. Cu prilejul marcării celor 30 de ani de la adoptarea Constituției, la Parlament are loc, luni, o ședință solemnă.

Fostul preşedinte Donald Trump, candidat republican la alegerile americane din noiembrie, a fost evacuat de la un miting de campanie în Pennsylvania, cu sânge pe față, după ce s-au auzit mai multe focuri de armă, scriu AFP şi Reuters. Atacatorul și un participant la miting au fost uciși, în timp ce alți doi spectatori au fost răniți, a precizat Secret Service într-un comunicat.

OBIECȚII ÎMPOTRIVA MÂNTUIRII ETERNE (PARTEA IX)Iuda 1:3–7 (Necredința de după mântuire)Iuda 1:1–7 (BTF2015)1 Iuda, rob al lui Isus Cristos și frate al lui Iacov, celor ce sunt sfințiți prin Dumnezeu Tatăl și păstrați în Isus Cristos și chemați:2 Milă și pace și dragoste să vă fie înmulțite.3 Preaiubiților, dându-mi toată silința ca să vă scriu despre salvarea comună, am fost constrâns să vă scriu și să vă îndemn să luptați cu zel pentru credința care a fost dată sfinților o dată.4 Fiindcă s-au furișat anumiți oameni, care din vechime au fost rânduiți pentru această condamnare, oameni neevlavioși, schimbând harul Dumnezeului nostru în desfrânare și negând pe singurul Domn Dumnezeu și pe Domnul nostru Isus Cristos.5 De aceea doresc a vă aduce aminte, deși odată ați știut aceasta, că Domnul, după ce a salvat poporul din țara Egiptului, a nimicit pe cei ce nu au crezut.6 Și pe îngerii care nu și-au ținut domeniul de activitate, ci și-au părăsit propria locuință, El i-a păstrat în lanțuri veșnice sub întuneric, pentru judecata marii zile.7 Așa cum Sodoma și Gomora și cetățile din jurul lor, care asemenea acelora, s-au dedat curviei și au mers după altă carne, sunt puse înainte ca exemplu, suferind răzbunarea focului etern.Când citim acest pasaj, unii dintre noi, credincioși sinceri, am putea avea impresia la prima vedere că Iuda îi avertiza și îi „amenința” pe credincioșii autentici că, dacă nu își păstrează credința purtându-se moral până la sfârșitul vieții lor și dacă se lasă influențați de acei oameni neevlavioși infiltrați printre ei, își vor pierde mântuirea și vor suferi răzbunarea focului veșnic. Iuda oferă chiar două exemple care insinuează acest tip de gândire. Primul exemplu este despre acei oameni din Israel care au fost salvați de Domnul din Egipt la un moment dat și apoi au fost distruși din cauza necredinței lor. Al doilea îi descrie pe îngerii care au fost cândva îngeri sfinți, dar apoi s-au răzvrătit împotriva autorității lui Dumnezeu, părăsind tărâmul pe care Dumnezeu îl stabilise pentru ei, ca să rămână în el. Ei au ajuns în lanțuri veșnice, în întuneric, așteptând ziua cea mare a judecății. Se crede că aceștia sunt fiii lui Dumnezeu din Geneza 6:1–4 care s-au coborât pe pământ și s-au căsătorit cu fiicele oamenilor, dând naștere unor uriași. Să vedem dacă această interpretare a lui Iuda 1:1–7 este acceptabilă.Noi, creștinii, avem adesea un dezavantaj semnificativ în interpretarea corectă a pasajelor dificile, deoarece trebuie să ne bazăm doar pe ceea ce este scris și chiar tradus din alte limbi, precum greacă și ebraică. În plus, publicul căruia Biblia i se adresa aparținea unor culturi cu anumite obiceiuri, preconcepții și probleme, dintre care multe ne sunt străine astăzi. Faptul că nu am fost prezenți acolo pentru a auzi tonul și atitudinea cu care s-au spus unele lucruri, precum și contextul cultural și ceea ce se petrecea, care impunea ca anumite lucruri să fie spuse, ar trebui să ne facă și mai sârguincioși și atenți în interpretare. Când vine vorba de siguranța mântuirii, epistola lui Iuda se încadrează în această categorie de pasaje care necesită revelație de la Duhul Sfânt și o atenție sporită la detalii.Iuda spune în versetul 3 că, în timp ce dorea să împărtășească cu ei lucruri despre mântuirea comună și despre binecuvântările mântuirii, s-a simțit obligat să-i încurajeze, să-i îndemne și să-i inspire să lupte pentru credință. Scopul lui Iuda a fost să-i încurajeze pe acești credincioși și să le dea speranță, nu să-i descurajeze cu amenințări și frică. Ca principiu general de interpretare, orice cuvânt al Scripturii inspirat de Duhul Sfânt nu va aduce niciodată frică în inima credinciosului, ci credință, speranță și mângâiere. Romani 10:17 spune că auzirea Cuvântului lui Dumnezeu produce credință, iar 1 Corinteni 14:3 ne spune că orice cuvânt de profeție, care este asemenea Cuvântului lui Dumnezeu și inspirat de Duhul Sfânt, aduce oamenilor edificare, îndemn și mângâiere. Dacă citirea acestui pasaj din Iuda ne-a lăsat cu mai multă frică decât credință și speranță, dacă ne-a creat teamă de a ne pierde mântuirea, ceva trebuie să nu fie în întregime corect cu interpretarea noastră. Acesta este un indiciu că Iuda s-ar putea să nu se fi referit aici la posibilitatea credincioșilor adevărați de a-și pierde mântuirea veșnică.Revenind la versetul 3, să observăm că Iuda nu îi încurajează pe credincioși să păstreze credința sau să vegheze în ea în sensul trăirii sfinte sau chiar al luptei bune a credinței. În schimb, el folosește o expresie diferită: să lupte cu zel pentru credință. Care credință? Cea care a fost dată sfinților odată pentru totdeauna. Aici avem un indiciu că Iuda nu se referă la viața sfântă sau încrederea în Dumnezeu, ci în mod specific, la ansamblul sau întregul conținut al credinței, doctrinele corecte ale ei și ale harului care le-au fost vorbite inițial de apostoli. Iuda vrea să-i încurajeze pe credincioși să lupte pentru credințele și convingerile lor din Evanghelie și să le păzească de oamenii neevlavioși și de oricare alte posibile erezii, nu să „lupte” cu ei înșiși pentru a nu-și pierde credința. De ce trebuia Iuda să-i încurajeze în acest domeniu? Pentru că anumiți oameni neevlavioși s-au strecurat în biserică pe neobservate și schimbau harul în desfrânare. Ei nu-L recunoșteau pe Isus Cristos ca Dumnezeu. Din descrierea lui Iuda, acești oameni erau necredincioși care s-au alăturat în mod conștient bisericii, încercând să-i convingă pe credincioși prin argumente, că poate Isus nu e singura cale de mântuire, că poate ar trebui să fie mai toleranți cu toți oamenii deoarece Dumnezeu îi iubește și că poftele fizice sunt normale și nu pot fi negate.Cartea lui Iuda pare o carte foarte potrivită și pentru vremurile în care trăim și probabil că nu întâmplător se află la sfârșitul Bibliei înainte de Apocalipsa. Dacă o citim cu atenție, nu putem decât să observăm că descrie în detaliu ce se întâmplă acum în lume cu propaganda LGBTQ, cu știința și dezvoltarea tehnologică ridicându-se deasupra lui Dumnezeu și încercând să-L excludă în totalitate și cu un număr tot mai mare de oameni influenți care susțin că Isus nu este singura cale de salvare și că mântuirea poate fi găsită în orice religie a lumii. De exemplu, nu știu dacă ați auzit vreodată de ea, dar există o carte numită Secretul, care vorbește despre obținerea a tot ceea ce dorești în viață prin Legea Atracției și plasează toate religiile în aceeași categorie. Această carte îl numește pe Dumnezeu un câmp imens de energie, o minte supremă, o conștiință sau o sursă creatoare din care toți oamenii fac parte și fiecare religie are propriul nume pentru ea. Oprah Winfrey, o persoană foarte influentă din Statele Unite ale Americii, despre care se presupune că este creștină, a spus public că ea nu crede că Isus Cristos este singura cale către mântuire. Ea a prezentat chiar argumente care par solide pentru inimile și mințile ce nu sunt ancorate în Cuvântul lui Dumnezeu. Mai mult, majoritatea filmelor realizate de Hollywood sau Netflix în ultima vreme promovează agenda LGBTQ într-un fel sau altul, în numele iubirii și toleranței. Nu numai atât, dar multe dintre filme îi pun pe creștini în mod intenționat într-o lumină proastă, în contrast cu știința, de parcă aceștia ar fi foarte înguști, miopi și neagă mereu știința. Acest lucru nu este adevărat. Oameni influenți și chiar pastori de biserici, încep să promoveze ideea că adulterul, homosexualitatea și căsătoriile între persoane de...

Biserica Bethel Montreal - mesaj de încurajare și zidire spirituală, susținut de pastorul Aurel Bălici, în data de 16 iunie 2024.

Manifestanţi antiguvernamentali s-au reunit luni la Ierusalim, cerând noi alegeri în încercarea de a-l înlocui pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care se află din nou în fruntea uneia dintre cele mai de dreapta coaliţii din istoria Israelului, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Sute de mii de francezi au ieşit sâmbătă pe străzile principalelor oraşe franceze ca să spună «NU» extremei drepte şi ipotezei ca Reuniunea naţională, partidul extremei drepte franceze, să ajungă la putere în urma legislativelor din 30 iunie şi 7 iulie. La Paris, marşul contestatar a reunit între 75.000 şi 250.000 de oameni, în funcţie de surse. Mulţi dintre ei erau tineri.

Emisiunea "Vieți schimbate", realizată de A7TV - mesaj prezentat de Ionică Herlea, în data de 7 iunie 2024. Predici pentru vremuri grele - https://www.fitioameni.ro ,,Nu locul îl mântuiește pe om, ci libera lui voie. Adam, strămoșul nostru, a căzut chiar din rai, iar dreptul Lot s-a păzit chiar în Sodoma”. (Sfântul Efrem Sirul, 306 - 373) Creștinii a avut întotdeauna de luptat cu ideile, idelogiile și filozofiile care apăreau în lumea în care trăiau. O idee de acest fel este legată de responsabilitatea morală a omului față de Dumnezeu. Mulți au ajuns să creadă că această responsabilitate poate fi oferită altcuiva, sau că Dumnezeu nu va fi atât de exigent în ceea ce privește ascultarea de ceea ce El a poruncit. Dacă vrei să afli cum poți evita ideile false despre mântuire, nu pierde această ediție!

 Aproximativ un milion de oameni au fugit din oraşul Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, în ultimele trei săptămâni, a anunţat marţi Agenţia ONU pentru Refugiaţii Palestinieni (UNRWA), relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Emisiunea "Vieți schimbate", realizată de A7TV - mesaj prezentat de Ionică Herlea, în data de 24 mai 2024. A fi om implică mai multe aspecte decât existența biologică. Omul trebuie să aibă idealuri, valori, caracter și teamă de Dumnezeu. Află în această emisiune cum poți deveni om adevărat și cum poți face față presiunii sociale degradante!

Biserica Betania Krems - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Ionică Jijie, în data de 2 aprilie 2024.

Salutare, prieteni! Vin astăzi cu o discuție super interesantă pe care am avut-o la podcastul meu, IGDLCC, cu două personalități pe care le admir (și eu) mult - profesorul Dumitru Borțun și antreprenorul Cristian Onețiu.Am stat vreo două ore de vorbă și am dezbătut intens unele dintre cele mai arzătoare subiecte legate de prezentul și viitorul României. Și vă zic ceva - a fost cel mai tare dialog pe care l-am avut de mult timp! Amândoi invitații mei au venit cu perspective extrem de pertinente și de bine articulate, cu idei care chiar dau de gândit.Am vorbit despre ce ne trebuie nouă ca țară ca să facem pasul către un viitor mai bun - lideri autentici, cu viziune și curaj, care să pună interesul României mai presus de al lor. Oameni care să inspire și să mobilizeze energiile creative ale acestui popor. Și ghiciți ce? Cred că tocmai asta încercăm și noi să facem prin comunitatea noastră de aici - să trezim ce-i mai bun în noi, dorința de a construi ceva durabil.Un subiect care m-a interesat mult a fost cel al antreprenoriatului românesc. Cristi a explicat excelent care sunt problemele și ce ar trebui făcut pentru a întări acest sector vital pentru economie. E clar că dacă vrem să prosperăm, trebuie să îi sprijinim mult mai mult pe oamenii care au curajul să își asume riscuri și să creeze plus valoare.Tot Cristi a venit cu o idee super interesantă - cum putem profita de ocazia reconstrucției Ucrainei de după război pentru a da un boost economiei românești. Ar fi păcat să ratăm această oportunitate!Încă un aspect asupra căruia am meditat după discuție a fost rolul femeilor în societatea noastră. Cred că unul dintre lucrurile esențiale pentru progresul României este să avem cât mai multe femei puternice și capabile în poziții de decizie. Țările care au înțeles asta o duc mult mai bine ca noi. E timpul să rupem barierele astea anacronice și să lăsăm competența să primeze, indiferent de gen.Mă opresc aici, că deja v-am dat prea multe spoilere. Vedeți că am lăsat link la podcast mai jos, așa că dați play și pregătiți-vă pentru o doză concentrată de înțelepciune despre România și viitorul ei. Chiar merită ascultat cap-coadă!După ce terminați, veniți și împărtășiți-vă și voi gândurile și concluziile aici în comunitate. Sunt foarte curios ce ați mai adăuga la cele discutate de noi. Până data viitoare, să auzim numai de bine! Pace!

Biserica Speranța Timișoara - mesaj de încurajare și zidire spirituală, susținut de pastorul Cristi Boariu, în data de 31 martie 2024.

Biserica Muntele Sionului, Deva - mesaj de încurajare și zidire spirituală, susținut de pastorul Cristi Boariu, în data de 17 martie 2024.

Biserica Betel Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, susținut de pastorul Cristi Boariu, în data de 17 martie 2024.

Biserica Betel Sighet - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Simion Bumbar, în data de 1 martie 2024.

Biserica Română din Kitchener - mesaj de încurajare și zidire spirituală, susținut de Fănel Șuteu, în februarie 2024.

Biserica Betel Chapel, Chicago - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de Ioan Pănican, în data de 28 ianuarie 2024.

Biserica Speranța Ștei - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de Bogdan Schulleri, în data de 28 ianuarie 2024.

Cei mai mari oameni din istorie au condus prin exemplul personal, nu prin cuvinte mărețe. Fapta a avut întotdeauna mai multă valoare decât cuvântul. Un caracter integru întâi descoperă problema și face schimbarea în viața personală, apoi poate vorbi altora despre beneficiul schimbării. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Viața unui pastor este plină de provocări și de binecuvântări. Fiecare provocare poartă cu sine o binecuvântare. Podcastul cu pastorul Alin Nemeș dezvăluie frumusețea vieții și a slujirii, motivându-ne la o trăire mai adâncă cu Dumnezeu. Experiențele cu Dumnezeu, precum şi principiile în jurul cărora gravitează podcastul, sunt o adevărată încurajare pentru fiecare ascultător! Urmărește episodul în format video aici: https://www.youtube.com/watch?v=NJTKTXA8JwE Poți susține lucrarea Ekklesia aici: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.ekklesia.ro/doneaza/

Discuție înregistrată la 30 decembrie, 2023. Cunoscut și ca „primul roman social” din literatura rusă, Oameni sărmani este, de asemenea, primul roman al lui Feodor Dostoievski, pe care acesta l-a scris timp de nouă luni și care a fost publicat pentru prima oară în 1846. A fost inspirat de una din povestirile scurte ale lui Nikolai Gogol. Are forma unei serii de scrisori dintre doi oameni: Makar Devușkin și Varvara Dobroselova. Dacă vrei să mențin regularitatea acestor întâlniri, susține-mă pe Patreon: www.patreon.com/meditatii ▶DISCORD: – Comunitatea amatorilor de filosofie și literatură: discord.gg/meditatii ▶DIALOGURI FILOSOFICE: – Română: soundcloud.com/meditatii/sets/dialoguri-pe-discord – Engleză: www.youtube.com/playlist?list=PLL…NYNkbJjNJeXrNHSaV ▶PODCAST INFO: – Website: podcastmeditatii.com – Newsletter: podcastmeditatii.com/aboneaza – YouTube: youtube.com/c/meditatii – Apple Podcasts: podcasts.apple.com/us/podcast/medi…ii/id1434369028 – Spotify: open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm – RSS: feeds.soundcloud.com/users/soundclo…613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: www.patreon.com/meditatii – PayPal: paypal.me/meditatii ▶TWITCH: – LIVE: www.twitch.tv/meditatii – Rezumate: www.youtube.com/channel/UCK204s-jdiStZ5FoUm63Nig ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: www.instagram.com/meditatii.podcast – Facebook: www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com

Emanuel Church Anaheim, California - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de Ioel Rotariu, în data de 14 ianuarie 2024.

Biserica Română din Kitchener - mesaj de încurajare și zidire spirituală, susținut de pastorul Onisim Botezatu, în data de 5 ianuarie 2024.

Trăim într-o lume care pune rațiunea și rezultatele pe un piedestal. E o lume care există, spune Cosmin, de la „gât în sus”, așa cum el însuși a trăit mare parte a vieții. Acest fel de a funcționa ne împinge către un soi de egocentrism și către alegeri care ne transformă în indivizi unidimensionali, obsedați de „a reuși”, „a clădi”, „a ajunge”. Lui Cosmin i-au ieșit toate acestea: a reușit, a clădit, a ajuns. Și a constatat că se transformă într-un om cu care nu vrea să aibă de-a face. Conversația noastră e o poveste despre devenire personală, despre lecțiile esențiale pe care viața ni le servește exact când credeam că am atins succesul și despre cum să trăim altfel decât de la gât în sus. Cosmin Alexandru a fost un rebel care a urât școala, dar mai târziu a cofondat insituții de educație. Este decan al Entrepreneurship Academy, singura facultate de antreprenoriat din România. A fost un antreprenor determinat și obsedat de muncă ce s-a transformat, în timp, într-un expert în muncă în echipă și în ce ajută oamenii să fie performanți și să funcționeze bine împreună. Este cofondator al Teamology, o companie de consultanță pionier în acest domeniu. Și corealizator, împreună cu Raluca Răschip, al podcastului cu același nume. În ultimul timp, se antrenează în abordarea sistemică, o metodă care îi dezvăluie că e parte dintr-o poveste umană și spirituală mai mare, mai bogată, din care face parte fără a fi întotdeauna personajul principal. Învață noțiuni care i s-ar fi părut ridicole altădată: intuiție, instinct, conectare cu sine. Am vorbit, de asemenea, și despre echipe și claritatea și relațiile umane care le fac să performeze, despre de a ce a primi e la fel de important precum a da. Și despre prețul reușitei, o latură pe care nu o vedem sau nu vrem să o vedem. Am vorbit cu Cosmin în octombrie 2023, într-o întâlnire live la Teatrul Apollo111. **** Conversațiile noaste live sunt susținute de BCR. BCR construiește mecanisme și produse pentru o Românie mai inteligentă financiar. Și, pentru că totul pleacă de la oameni și nevoile lor, soluțiile BCR se bazează pe sute de mii de conversații cu companii și oameni obișnuiți.  Iar sistemul lor gratuit de consiliere financiară a contribuit deja la o viață mai bună pentru 200.000 de oameni care au beneficiat de un plan financiar personalizat.   **** Partenerul nostru este de asemenea MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România. O organizație construită cu pasiune și îndrăzneală de către un grup de antreprenori români, dar și de medici buni, care cred că împreună putem să facem România bine. **** Evenimentele live vă sunt prezentate și de Autonom. O companie de familie, fondată de Dan și Marius Ștefan în 2006, la Piatra Neamț, Autonom este acel gen de succes rapid care a rezultat după 20 de ani de muncă susținută. Azi, conduc cel mai mare grup de produse și servicii de mobilitate din România.  De la o simplă închiriere de mașină, la soluții complexe pentru flote sau soluții de finanțare, soluțiile Autonom susțin companiile, în orice moment s-ar afla pe drum. **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Omul care are în mână sănătatea românilor – ministrul Alexandru Rafila vorbește deschis cu Mihai Morar despre greșelile din pandemie, șpaga din sistem și miturile despre vaccinuri.A fost vaccinul anticovid salvatorul umanității sau cel mai mare tun din istoria ei? Cine are azi dreptate, autoritățile sau antivacciniștii? Și ce încredere putem să mai avem în sistemul medical de stat?Afli tot astăzi, într-un podcast sincer și concentrat ca serul adevărului.La Fain & Simplu, cu Mihai Morar.