Podcasts about Bine

România e una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu acceptă căsătoriile între persoane de același sex și nici vreo altă formulă juridică de recunoaștere a cuplurilor LGBTQ. Astfel,România se plasează pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește protecția legală și respectarea drepturilor persoanelor LGBTQ.  Sîmbătă, 13 iunie, are loc marșul Bucharest PRIDE, la care sînt așteptați peste 30.000 de participanți. Marșul încheie un amplu program de evenimente culturale dedicate comunității LGBTQ și desfășurate sub titlul „All of Us” și marchează 30 de ani de la înființarea Asociației Accept. Despre problemele cu care încă se confruntă comunitatea LGBTQ, despre ce reprezintă Asociaţia Accept, despre semnificaţia marşului Bucharest PRIDE vorbim cu Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației Accept, şi regizorul Eugen Jebeleanu, membru în Consiliul director al asociației.Ce sărbătoriți în 2026, la 30 de ani de la înființarea Asociației Accept?Victor Ciobotaru: „Avem multe motive de sărbătorit, pentru că marșul este și un festival, o sărbătoare, în care comunitatea LGBT se bucură. În primul rînd, sărbătorim anii de reziliență la nivel de comunitate, anii aceștia în care persoanele din comunitate, atît la nivel individual, cît și ca familii, au rezistat, au trăit în această țară, au iubit și-au dus viețile, în lipsa recunoașterii legale. Sărbătorim faptul că avem o comunitate mai puternică, mai vizibilă decît în anii precedenți. Sărbătorim și toate victoriile juridice pe care le-am obținut pînă acum pentru avansarea drepturilor persoanelor LGBT din România. Însă, în același timp, menținem și ideea de protest a marșului Bucharest Pride, în care continuăm să ne cerem drepturile, pe care nu le avem, în ciuda faptului că le cerem în stradă de 21 de ani, de la primul Pride organizat în România. (...) Avem în vedere, în primul rînd, dreptul de a avea familiile protejate și recunoscute legal, ca oricare altă familie. Facem referire la dreptul persoanelor transgender de a-și putea schimba actele conform identității lor. Statul român continuă nu numai să pună piedici, dar şi să tragă de timp în a respecta și a oferi protecția de care persoanele din comunitate au nevoie.”Cum se face că România poate avea un Pride masiv în capitală și alte marșuri asemănătoare în orașele mari, dar nu reușește să rezolve problemele instituționale sau legale?Eugen Jebeleanu: „Sîntem blocați, cred, și într-un moment politic destul de fragil în care este România azi și nu numai. Și asta face ca lucrurile să avanseze foarte lent. Bineînțeles, ca să lăsăm și o parte optimistă în această discuție, există victorii, există niște cîștiguri pe care comunitatea le-a avut de-a lungul anilor și tocmai această vizibilitate pe care o avem azi, totuși, în anumite momente importante. Există un număr foarte mare de oameni care participă la acest marș și care fac o grămadă de lucruri extraordinare în toată această săptămînă și în timpul anului, dar cred că bariera este din partea politică unde lucrurile, din păcate, văzînd cum avansează și cum urcă această extremă dreapta, sînt îngrijorătoare și pur și simplu blochează avansarea unor demersuri în vederea acestor drepturi despre care tot vorbim. Cu siguranță, toate lucrurile astea țin de misiunea Asociației Accept și de misiunea noastră ca oameni implicați și activiști sau artiști care lucrăm pe aceste teritorii, dar dincolo de asta e vorba și de demnitatea cu care ar trebui să poată trăi o persoană gay, trans într-o țară europeană astăzi, ceea ce nu se întîmplă. Adică lucrurile cred că se răsfrîng și într-un mod mult mai cotidian în discriminarea cu care ne confruntăm, în lucrurile care încă sînt de depășit. Există o reprezentare poate uneori eronată, există multe lucruri în educație care nu sînt rezolvate și de aici vedem și niște repercursiuni tragice. Au fost cazuri în care tinerii au renunțat, și-au luat viața de fapt, pentru că au fost supuși unor tratamente absolut teribile și nu au fost recunoscuți de părinților. Blocajele sînt de ordin macro, la nivel politic, și de ordin micro, în tot ceea ce noi putem să facem și nu doar noi, oamenii din comunitate, dar fiecare prin gesturile noastre și, bineînțeles, și prin mersul la vot.”„Societatea nu este pregătită” – ăsta este argumentul pe care îl auzim adesea dinspre zona politică. Ce înseamnă că societatea nu este pregătită?Victor Ciobotaru: „Aceasta este o marotă pe care o auzim de la politicienii care s-au perindat de-a lungul timpului la putere, în încercarea de a cîștiga timp. Cînd vine vorba de respectarea drepturilor omului într-o societate democratică, acesta nici nu ar trebui să fie un argument, pentru că respectarea unui drept fundamental este garantat de Constituție și nu de voința unora sau altora și nici măcar de voința unei majorități. Pentru că într-o democrație nu putem vorbi de tirania majorității, care poate decide astăzi sînt de acord cu dreptul tău și mîine nu, nu mai sînt de acord. Nu așa merg lucrurile într-o democrație. Politicienii care folosesc acest tip de argumente, că societatea nu e pregătită, sînt doar politicieni populiști care fug de responsabilitatea pe care o au în a decide, în a legifera pentru protecția tuturor cetățenilor, pentru că de asta au fost aleși acolo. Însă, dincolo de acest pseudo-argument, care nu stă în picioare, noi știm că societatea este pregătită. Pentru că doar în ultimii 10 ani, societatea românească a trecut printr-o transformare profundă. Sînt numeroase studii care arată faptul că românii din toate categoriile sociale înțeleg cu ce se mănîncă democrația, mai mult decît se pare că înțeleg politicienii și înțeleg nevoia de protecție a drepturilor. Înțeleg faptul că o familie formată din două persoane de același sex are aceleași nevoi ca o familie heterosexuală și sînt de acord cu protecția. E un studiu din anul 2024, unde, pentru prima dată, se arăta că o majoritate de 53% dintre români erau de acord cu o formă de protecție și recunoaștere legală a familiilor formate din persoane de același sex. Fie că vorbim despre căsătorie, fie că vorbim despre parteneriat civil. Deci, avînd în vedere realitățile acestea, dovedite și prin studii sociologice, nu putem vorbi despre o societate care nu e pregătită. Politicienii sînt cei care nu sînt pregătiți să-și asume o reformă în sensul acesta.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

O dronă maritimă a explodat în portul Constanța. Prezența dronei a fost semnalată încă de dimineață, dar timp de patru ore autoritățile nu au intervenit. Drona s-a autodetonat. La această oră, portul și zona de coastă a Constanței este evacuată. În același timp, România se pregătește de un nou guvern cu puteri depline. Eugen Tomac este premierul desemnat. Ce s-a întâmplat la Constanța? Cum apreciați intervenția autorităților? Noul guvern ne va apăra mai bine?

După 14 ani de la precedentul său roman, Filip Florian revine în atenția cititorilor cu o nouă carte. Se numește „Media aritmetică” și a apărut la Polirom. Și este o poveste scrisă la persoana întîi de un fost sublocotenent de artilerie, Tudi (Tudor) Vlădoianu, care, după ce a luptat în Al Doilea Război Mondial, în 1948 se vede nevoit să se ascundă în podul unei mătuși. Pentru că rușii redeschid o anchetă legată de o ambuscadă în care a fost implicat în toamna lui 1944, cînd românii luptau alături de ruși, aproape de Budapesta. Și, ascuns în pod, Tudi începe să scrie. Despre întîmplări din viața lui, despre evenimente dinaintea războiului, din război și de după, dar și despre evenimente ceva mai vechi, despre Primul Război Mondial, la care a participat tatăl său. Am vorbit cu Filip Florian despre personajul pe care l-a creat, despre puterea cuvîntului scris pe care o descoperă naratorul său, despre istoria sîngeroasă a primei jumătăți a secolului trecut, despre interbelicul deloc idilic și despre atmosfera acelor ani, pe care o reconstituie în roman. Și, desigur, despre misteriosul titlu al cărții. Filip Florian: „M-am gîndit mult cum să apuc lucrurile astea, înainte de a începe. Fiindcă, să faci o salată și să amesteci tot felul de povești, începînd de la Primul Război Mondial, sau ușor dinainte, și mergînd pînă în anii aceia destul de negri, '48-'49, e foarte complicat. Așa încît, cedîndu-i acestui om dreptul de a vorbi la persoana întîi, a fost o ușurare foarte mare. El nu are pretenția că ține un jurnal, ci scrie în acel pod pentru a nu înnebuni, pentru a nu se da cu capul de pereți. Începe mai degrabă din acest motiv. Are nevoie de un soi de descărcare, de pace interioară pe care scrisul, măcar minimal, i-o oferă. În al doilea rînd, pentru că nu ține un jurnal, cu povești simple de zi cu zi, își permite să scrie orice și oricînd. Asta mi-a și plăcut teribil. Să penduleze în timp absolut după pofta lui. Dacă într-o zi, de exemplu, îi e dor de o bunică, scrie despre acea bunică și despre niște povești legate de ea. Dacă a doua zi își amintește nu știu ce grozăvie din război, scrie despre asta. Bineînțeles că toate au legătură între ele, ceea ce sper că se vede destul de clar și de bine în carte. Însă, această mișcare înainte-înapoi creează, după mine, și o șansă mai mare de a vedea cît de legate sînt, de fapt, toate lucrurile între ele. Nimic nu s-a întîmplat și nu se întîmplă din senin. Mie mi-a convenit epoca de atunci, dar în același timp, scriind, m-am trezit că parcă prezentul ar veni peste mine și personajul meu, în acel pod. Bunăoară, eu am început înainte de a exista războiul din Ucraina. Am tot vorbit despre armata rusă, despre ruși, despre tot felul de mizerii de-ale lor de pe front. (...) Așa încît, deodată m-am trezit cu războiul ăla care semăna cutremurător cu ce scriam. Apoi, vorbind despre anii '30, excesele extremei drepte, legionarii, guvernarea lui Goga, multe măsuri absolut aberante, toate acele legi din perioada dictaturii carliste, m-am trezit și ne-am trezit cu toții cu ultimele alegeri. Mai întîi prezidențiale și apoi parlamentare și cu o realitate complet nouă în România de azi. Nu despre asta am vrut să scriu, însă vorbesc despre fascinația unui scriitor de a vedea că o realitate care aparent e veche e aproape aceeași cu cea din prezent.”Media aritmetică este o modalitate personală de calcul a naratorului: dă note evenimentelor dintr-o zi, apoi adună notele și împarte rezultatul la numărul evenimentelor. Așa obține „media aritmetică”, „o medie care, invariabil, se învârtea şi se învârte în jurul cifrei şapte.” Ce semnificație are această ciudățenie?Filip Florian: „Sigur că e și un joc, dar pe de altă parte, pentru el, e și un fel de leac tot calculul ăsta. Într-o zi te gîndești numai la lucruri cumplit de rele. Deci, n-ar avea, în teorie, cum să iasă șapte. Dar, totuși, ridicîndu-te puțin deasupra lucrurilor sau vieții și constatînd, bunăoară, că tu ești întreg fizic, în timp ce alții, oameni care s-au întors de pe front, sînt infirmi sau, mai știu eu, foarte grav bolnavi, fără să vrei, trebuie să dai o notă bună acestei povești, că tu, fizic, încă ești complet întreg. Așa încît, forțînd un pic nota, ce-i drept, și găsind permanent și note bune, poți ajunge la acel șapte, care e o formulă a echilibrului. Asta mă fascinează de mulți ani. Nu-i vorba doar de cartea asta. Parcă atunci cînd ți se întîmplă tot felul de chestii bune, nu știu cum, în timp destul de scurt, vine ceva să le echilibreze. Și invers, dacă treci prin drame, prin povești foarte rele, de asemenea, în destul de scurt timp, se întîmplă ceva bun, care echilibrează.”Despre perioada interbelică descrisă în carte, o perioadă idealizată după 1990, Filip Florian spune:„Cred că noi, după '90, am avut un soi de exces anticomunist, ușor întîrziat, poate și fiindcă România n-a fost cea mai eroică țară, n-a existat o Primăvară de la Praga, o revoluție cum a fost cea maghiară din 1956, n-am avut lideri ca Lech Wałęsa sau un sindicat ca Solidaritatea. Dacă e să luăm tot blocul comunist estic, am fost cam pe la coadă, din păcate, așa încît senzația mea e că am căzut într-un exces anticomunist, lucru care a dus imediat și aproape inevitabil la o idealizare a interbelicului, la o prezentare a lui ca un soi de pămînt feeric, de perioadă magică. Or, încet, încet, privind mai bine epoca aia, constatăm că n-a prea fost așa, din foarte multe motive. Adică nu văd de ce extrema dreaptă și tot soiul de crime și masacre sînt băgate ușor sub preș, uitate, ignorate și alegem cu penseta doar ce a fost bun atunci. Și apoi s-au petrecut lucruri cumplite, mai ales pe frontul de Est. De asemenea, e un fel de tăcere deplină a tuturor pe subiectul ăsta. Lucruri care aproape au șocat și ofițerii germani, care, pur și simplu, nu își puteau imagina ce-i cu acea furie antisemită românească și cu ororile și pogromurile de la Odesa sau din lagărul de la Bogdanovca, ulterior. Așa încît, într-un fel, cel puțin pentru mine, cu cartea asta am încercat să echilibrez lucrurile, fiindcă altfel n-am înțelege de ce vorbim numai și numai și numai despre închisorile staliniste, care au fost, evident, ceva oribil. Tragedie e puțin spus. Dar, totuși, lumea n-a început cu ele. Au fost foarte mari mîrșăvii și înaintea lor. Și cred că ne-ar fi tuturor mai bine să vorbim, cu un ton egal, cu același fel de a măsura gravitatea lucrurilor despre toate astea.” Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Dacă lucrezi și ai succes, dar încă nu ești foarte bine plătit, nu înseamnă că nu faci o treabă de calitate. Ci ai nevoie să formulezi mai bine ce problemă importantă rezolvi pentru clientul tău. Oamenii investesc mai mult și se implică mai bine în rezolvarea situației lor când sunt conștienți de importanța și gravitatea acesteia. Ori dacă nu prezinți gravitatea problemei și nu le arăți cât îi costă că e nerezolvată, te blochezi singur la un nivel inferior de câștig. În acest episod special te ghidez să determini ce problemă mai mare și mai importantă rezolvi de fapt pentru client, ca să ai colaborări care te împlinesc și să fii mai bine plătit. 

Partidele din fosta coaliție de guvernare au ajuns la un acord care prevede adoptarea noii legi a salarizării. Potrivit acestora, veniturile angajaților de la stat nu vor scădea. Mai mult, anvelopa salarială a bugetarilor va crește cu 8 miliarde de lei. Pe de altă parte, legea a dus la numeroase proteste ale sindicatelor, care spun că, în cazul unor categorii profesionale, veniturile vor scădea. De altfel, sindicatele din sănătate organizează în prezent un protest. Cum vă afectează această nouă legislație? Este aceasta o lege echitabilă pentru angajații din sectorul public? Este bine că statul va mai cheltui peste un miliard de euro în plus pentru veniturile bugetarilor?

Președintele american Donald Trump spune că negocierile cu Iranul „merg bine” și promite fie „un acord grozav pentru toți”, fie nici un acord. În același timp, Statele Unite au atacat ținte din Sudul Iranului – e vorba de baze de lansare de rachete și ambarcațiuni despre care Washingtonul susține că amenințau navigația în zona Strîmtorii Ormuz. Teheranul denunță loviturile drept un semn de rea-credință, mai ales că atacurile s-au petrecut chiar în timpul negocierilor. Miza acestor discuții e redeschiderea Strîmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul mondial de petrol și gaze. Dar Trump încearcă să impună o extindere a Acordurilor Abraham – ceea ce complică negocierile. Care sînt șansele unui acord între Washington și Teheran? Și cînd ne putem aștepta la redeschiderea strîmtorii? L-am întrebat pe analistul politic Dragoș Mateescu. Ce sînt Acordurile Abraham despre care vorbeşte preşedintele Donald Trump şi cum ar putea influenţa încheierea păcii semnarea lor de către statele invocate de liderul de la Casa Albă, între care Pakistan, Qatar, Turcia, Egipt, Iordania?Dragoș Mateescu: „(Acordurile Abraham) reprezintă o inițiativă a domnului Trump personal, din primul său mandat, concretizată cu două țări inițial, Emiratele Arabe Unite și Bahrain. Aceste acorduri sînt numite Abraham pentru că se adresează popoarelor cărții, popoarelor biblice, religiilor monoteiste. E un simbol, bineînțeles. Acordurile Abraham presupun recunoașterea Israelului, deschiderea de proiecte de colaborare care să includă Israelul și, în schimbul acestor lucruri, țările semnatare sînt incluse în aceste proiecte, în diferite moduri. În cazul Bahrainului și Emiratelor, ele se află pe traiectoria celui mai mare proiect care derivă din aceste acorduri, India-Middle East-Europe Economic Corridor, coridorul economic, logistic, digital, energetic, foarte complex, între India, două porturi din India, Orientul Mijlociu, prin portul Haifa, și Grecia.”Dar de ce încearcă Donald Trump să lege dosarul iranian de Acordurile Abraham? Nu se complică foarte mult procesul de vreme ce sînt implicate atîtea state, fiecare cu alte relații, fiecare cu alte interese? Dragoș Mateescu: „E un proiect de incluziune. Pentru mine este similar cu Comunitatea Cărbunelui și Oțelului care a fondat Uniunea Europeană. Ar putea duce la avantaje pentru țările implicate care să atragă o integrare regională. Bineînțeles, să integreze în primul rînd Israelul, dar cu avantaje pentru toate țările din regiune. Pentru că nu este vorba doar despre o legătură logistică care se treacă prin Emirate, Haifa și Pireu. Presupune și exploatarea resurselor energetice non-petroliere, fără gaze, fără fosili, respectiv solare, eoliene, din regiunea Peninsulei Arabice în general, prin Orientul Mijlociu. Să alimenteze Ciprul, să alimenteze Uniunea Europeană, care caută întotdeauna alternative. De ce nu Turcia, care, deocamdată, e foarte ostilă la toate aceste proiecte. Și, de ce nu, să integreze Iranul! Poate participa, poate profita, la fel ca și Egiptul. Egiptul n-a spus niciodată nu, Iordania n-a spus niciodată nu. De fapt, partea logistică trece prin Iordania. Și conexiunile digitale, care și ele sînt foarte importante.” E un proiect de incluziune. Dar include în vreun fel și chestiunea palestiniană acest mare proiect de incluziune?Dragoș Mateescu: „Arabia Saudită a fost gata să participe, fără nici o problemă, pînă a izbucnit nenorocirea din Gaza. Și condiționează participarea sa de rezolvarea problemei statalității palestiniene. Respectiv recunoașterea statalității independente a Palestinei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Le GROS recadrage de cette criminologue sur la prostitution | Histoire grave pour cette députée du PQ lourdement menacée | Un pro-palestinien menace l’ancienne Ministre fédérale des Affaires étrangères | C’est fini pour le CH… JiC est fataliste Dans cet épisode intégral du 26 mai, en entrevue : Maria Mourani, criminologue, sociologue et présidente de Mourani-Criminologie Bryan Montcalm, co-propriétaire de N&N remorques Fabien Major, planificateur financier et animateur du balado Le Planif sur QUB.ca Une production QUB Mai 2026Pour de l'information concernant l'utilisation de vos données personnelles - https://omnystudio.com/policies/listener/fr

Biologia interpersonală este știința modului în care creierul, mintea și relațiile se modelează reciproc. Construind pe munca lui Daniel Siegel Ph.D., explorăm cele patru stiluri de atașament și stilurile narative pe care ele le generează, cele nouă domenii ale integrării, fereastra de toleranță și venim cu o nouă perspectivă asupra adolescenței.Nora Neghină este psiholog clinician și terapeut relațional, certificată ca trainer Mindsight din 2015, de Mindsight Institute, fondat de dr. Daniel J. Siegel. Din 2024 are și specializarea de coach specializat în menopauză, iar pe site-ul Pagina de Psihologie este autoarea rubricii „Opțiunea Mindsight".Acesta este al 11-lea episod din sezonul realizat în parteneriat cu  @PaginadePsihologie  Astăzi discutăm despre:Biologia interpersonală și cum se aplică ea în viața de zi cu ziTrepiedul stării de bine: creier, minte, relațiiCele patru stiluri de atașament și narativele rezultateCele nouă domenii ale integrăriiTranziția de la reactivitate la reflexivitateFereastra de toleranță și coreglareaTehnici de parenting fundamentate în neurobiologieAcronimul ESSENCE și caracteristicile adolescențeiResurse menționate în episod: Cartea Mindsight. Noua știință a transformării personale de Daniel J. Siegel Cartea Parentaj sensibil și inteligent (Parenting from the Inside Out) de Daniel J. SiegelCartea Creierul copilului tău (The Whole-Brain Child) de Daniel J. SiegelCartea Inteligența parentală de Daniel J. SiegelCartea și caietul de lucru Copilul cu mintea deschisă (The Yes Brain) de Daniel J. Siegel "(00:00) Intro""(05:08) Ce este neurobiologia interpersonală""(07:10) Neuroplasticitatea și abordarea lui Daniel Siegel""(09:43) Ce este Mindsight - lentila prin care privim mintea noastră și a celorlalți""(11:35) Cei 3 O și triunghiul stării de bine""(13:33) Definiția minții după Daniel Siegel: proces emergent, întrupat, relațional""(17:36) De ce relațiile sunt al treilea pilon esențial pentru sănătatea mintală""(19:26) Deconectare sănătoasă vs izolare - cum le recunoaștem?""(21:51) Atașamentul: de la Mary Ainsworth la stiluri narative""(24:05) Atașamentul anxios ca narativ: indecizie și du-te-vino""(26:25) Atașamentul dezorganizat și trauma de dezvoltare""(27:52) Atașamentul evitant: distanță emoțională și lipsă de insight""(30:05) Stilurile de atașament se pot schimba""(33:22) Atașamentul securizant - cum se aude el""(37:09) Identificarea stilurilor narative la alți oameni""(39:52) Cum susținem un partener cu narativ evitant: recorporalizarea""(42:55) Cum susținem un partener cu narativ anxios: pauza și diferențierea""(48:18) Cele nouă domenii ale Integrării și utilitatea lor""(50:15) Integrarea interpersonală ""(53:10) Neurodivergență vs lipsă de integrare din perspectiva Mindsight""(56:23) Furie sănătoasă și reflexivitate vs Disfuncție și reactivitate""(01:00:45) Response ability - pasul înapoi în locul reacției""(01:03:35) Întrebări din comunitate: atașamentul în relații diferite""(01:06:17) Adult Attachment Interview și cartea 'Parentaj sensibil'""(01:10:25) Aplatizare emoțională, alexitimie și citirea contextului""(01:13:40) Furia, fereastra de toleranță și exercițiul cu mingile""(01:16:09) Mișcarea ca instrument de reglare""(01:17:40) Coreglarea și rolul apropiaților""(01:22:20) Cum și de la ce vârstă învățăm copiii să identifice emoțiile din corp?""(01:25:00) Numirea expresiilor copilului ca mod de a-l face să se 'simtă simțit'""(01:27:18) ESSENCE - Cele 4 caracteristici ale adolescenței""(01:28:06) Emotional Spark și viteza de procesare a informației""(01:29:06) Social Engagement și Novelty""(01:31:01) Creative Exploration, familia și invidia stârnită""(01:33:47) Actualizare: cortexul se maturizează complet abia la 30 de ani""(01:37:55) Unde o găsești pe Nora Neghină și rubrica 'Opțiunea Mindsight'""(01:39:55) Top 3 cărți de Daniel Siegel pentru explorare""(01:41:42) Caroline Welch: Darul prezenței conștiente - Mindsight pentru femei"

O seară cu zâmbete, amintiri faine și povești de neuitat alături de Amalia Enache, una dintre cele mai îndrăgite prezențe din televiziunea din România. Dar asta nu e tot! Trecem prin recomandări culturale de excepție, dezbatem festivaluri care pun România pe harta artelor, primim vești literare de la Radu Paraschivescu și vă dăm întâlnire în țară: la Iași, Cluj și Timișoara! 00:01:36 Exersăm limba olandeză cu Radu Paraschivescu, proaspăt întors de la Amsterdam, de la întâlnirea cu cititorii organizată de Ioana Chicet-Macoveiciuc. Vorbim despre cultul cartofilor prăjiți, un desert cu o prezentare inedită, o vizită la Moinești și concerte Beethoven încântătoare. Trecem prin atmosfera de la Premiile Gopo și aflăm noutăți despre următorul volum din "Ghidul nesimțitului". Plus o invitație la expoziția Tincuței Marin de la Galeria Jecza din București și programul turneului nostru în țară: ▸ Sâmbătă, 16 mai – suntem la Iași, la Romanian Creative Week (Umorul ca formă de inteligență colectivă). ▸ Sâmbătă, 23 mai – Întâlnirile Vorbitorincii la Cluj, alături de Mihnea Măruță (Bine și rău în ziua de azi - eveniment SOLD-OUT!). ▸ Sâmbătă, 27 iunie – Întâlnirile Vorbitorincii la Timișoara, alături de

Pavel asigură că Dumnezeu ține povestea în mâini, lucrândpentru binele nostru suprem. Cel mai mare dar pentru omenire a venit prin suferința Fiului! Crucea a fost locul cel mai întunecat, dar și cel mai strălucitor act de iubire și mântuire. C.S. Lewis: „Dumnezeu șoptește în plăceri, vorbește în conștiință, dar strigă în dureri.”Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Episodul de azi e pentru oricine vrea să se joace cu cuvintele, să se reconecteze cu bucuria de a scrie sau să își antreneze “mușchiul scrisului” și mai ales pentru oamenii care au afaceri proprii și se blochează când au de creat conținut scris.Partenera mea de dialog este Alexandra Palaloga, un om blând și creativ care facilitează ateliere fizice și online de scriere creativă pentru copii și adulți, și ajută oamenii să se reconecteze cu joaca și să creadă din nou în comunități.Am stat la povești pe-ndelete cu Alexandra despre:cum ne putem repoziționa față de scris ca să devină o abilitate accesibilă, nu una rezervată doar celor talentați;îmbrățișarea identității de scriitor fără ca asta să însemne să lansăm bestsellere;legătura dintre cât de ușor scriem și câtă încredere avem în propriile idei;micro-practici cu care să începem să ne antrenăm creativitatea și abilitatea de a scrie;cărți care să ne inspire în călătoria asta.Pe Alexandra o găsești pe ⁠Instagram. Aici găsești pdf-urile de journaling ghidat.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

Situația combinatului Liberty din Galați, fostul Sidex, ne aduce aminte de privatizările din anii 2000. Romeo Borza, unul dintre administratorii concordatari ai companiei, a declarat pentru „Ziarul Financiar” că se va face o nouă încercare de vânzare la un preț de 465 milioane de euro, după ce în urmă cu câteva săptămâni licitația internațională care a plecat de la 690 milioane de euro nu a avut niciun cumpărător. Liberty Galați se află de un an de zile în concordat preventiv, o procedură asemănătoare cu insolvența, și noii administratori caută soluții pentru a salva afacerea. Compania are 1.000 de creditori neplătiți, dintre care cei mai mari sunt statul, prin ANAF, care are de recuperat 150 milioane de euro și Eximbank, o societate bancară cu capital de stat, care are de încasat 300 milioane de euro. Prima dată Sidexul, actualul Liberty, a fost privatizat în anul 2001. A fost o vânzare cu scandal către Mittal, pentru că prețul de 77 milioane de dolari, din care statul a încasat 25 de milioane, a fost considerat ridicol de mic. Sidex Galați era un simbol al economiei socialiste care nu a reușit să să se adapteze la noile rigori. Întins pe o suprafață de 1.600 de hectare, un combinat de mărimea unui mic oraș, cu o importantă miză socială în zonă, Sidex era „căpușat la greu” în anii 90. S-a spus că suma încasată pentru privatizarea Sidex a fost atât de mică încât ar fi echivalat cu vânzarea pe un dolar. Criticii privatizării uitau că aprovizionarea cu materie primă și vânzarea produselor fabricate depindeau de companii care reușeau să facă business în timp ce combinatul pierdea bani. De exemplu, mi-a rămas în minte că, înainte de privatizare, Sidex avea pierderi de un milion de dolari pe zi, adică 365 milioane de dolari pe an. La care se adăugau datoriile istorice. Situația Sidex din anul 2001 și cea a Liberty peste mai bine de două decenii are destule asemănări, dar și destul deosebiri. Sidex 2001 și Liberty 2026 au în comun dificultățile economice: datorii neachitate, furnizori neplătiți, pierderi financiare. Trebuie remarcat că datoriile către stat rămân un punct comun, iar actuala companie nu și-a achitat împrumutul bancar pe care l-a contractat, în timp ce Sidexul avea datorii mari către o firmă considerată căpușă. De asemenea, marea problemă rămâne cea a piețelor de desfacere. Sidex și Liberty suferă din același motiv și anume din lipsă de competitivitate pe piețele de vânzare. Iar prețul energiei electrice, un cost esențial pentru industria siderurgică, a fost și este un punct sensibil pentru combinat. Nici România, nici Uniunea Europeană nu au reușit să găsească o soluție pentru ca sectoarele industriale mari consumatoare de energie electrică să poată intra în competiție pe piață cu producătorii din China, de exemplu. Desigur, sunt și diferențe între Sidexul din anul 1999 și Liberty din 2026. În primul rând, numărul angajaților este mult mai mic, în 26 de ani a avut loc o restructurare naturală a personalului. În al doilea rând, investitorii au adaptat capacitatea de producție a combinatului sau mai exact a fost redusă atât producția, cât și activele fizice. În fine, în al treilea rând, clienții de astăzi au nevoie de produse siderurgice de o calitate mai înaltă decât în urmă cu două decenii. Acum, combinatului Liberty i-a venit, din nou, sorocul. Adică, este scos la vânzare într-un moment poate mai dificil decât în urmă cu două decenii. La prima strigare a licitației nu a venit niciun investitor. Vom vedea ce va fi în pasul doi, dar semnalele nu sunt deloc încurajatoare și s-ar putea să revină discuția referitoare la cumpărarea combinatului pentru „un euro”. Bineînțeles, ar fi o variantă simbolică, pentru că nu știm dacă un potențial nou investitor va fi obligat să plătească datoriile vechi, care în cazul Liberty ajung la cel puțin 450 milioane de euro. În concluzie, combinatul din Galați se învârte de ani de zile într-un cerc vicios din care nici privatizarea, nici vânzarea nu l-au putut scoate.

Ce opțiuni are PSD pentru a-l demite pe Ilie Bolojan. Scenariile de lucru (G4Media) - Grindeanu caută un aliat ca să-l dea jos pe Bolojan. Ce a făcut Băsescu când a fost în locul lui Nicușor Dan. Detalii din întâlnirile PSD din teritoriu (HotNews) Ce opțiuni are PSD pentru a-l demite pe Ilie Bolojan. Scenariile de lucru (G4Media) Pasul decisiv va avea loc luni, 20 aprilie, când aproape 5.000 de lideri centrali și locali din PSD vor decide prin vot electronic, de la ora 17.00, dacă partidul îl mai susține pe Ilie Bolojan ca prim-ministru al guvernului de coaliție. Vor vota șefii de organizații județene, primarii, viceprimarii, președinții de consilii județene, parlamentarii, consilierii județeni și președinții de filiale comunale sau orășenești. Dacă ei vor decide la vot ca PSD să îl susțină în continuare pe Ilie Bolojan, criza politică se va încheia rapid, Sorin Grindeanu – inițiatorul crizei va avea poziția slăbită. Puțin probabil însă acest rezultat în absența unui mare cadou politic pe care să-l primească PSD – fie șefia serviciilor de informații, fie o concesie majoră la bugetul de stat abia votat, notează jurnalistul G4Media Cristian Pantazi. Ce se va întâmplă după previzibilul vot anti-Bolojan? Pasul următor va fi retragerea miniștrilor PSD, a vicepremierului și secretarului general al guvernului din executivul Bolojan, urmat de cererea ca premierul să demisioneze, pe motiv că și-a pierdut majoritatea politică. Aici se deschid două opțiuni. Prima e demisia lui Bolojan, care ar deschide calea spre negocieri rapide pentru formarea unui nou guvern. Așa ajungem la a doua opțiune: Ilie Bolojan rămâne premier, dar fără miniștrii PSD. Aici lucrurile se complică, dar PSD are o soluție rapidă – moțiunea de cenzură. Odată ce moțiunea de cenzură, indiferent de inițiator, va fi votată, guvernul Bolojan va pica, iar președintele va declanșa negocierile pentru formarea unei majorități. Imposibil de spus acum dacă între PSD și PNL/USR va mai putea exista o colaborare după un astfel de comportament politic, e posibil orice scenariu. Grindeanu caută un aliat ca să-l dea jos pe Bolojan. Ce a făcut Băsescu când a fost în locul lui Nicușor Dan. Detalii din întâlnirile PSD din teritoriu (HotNews) În discuțiile regionale pe care Sorin Grindeanu le-a purtat cu oamenii din PSD, președintele social-democraților nu a spus niciodată că el este pregătit să fie premier după această criză politică, potrivit informațiilor HotNews, oferite de la mai mulți lideri de filială. Asta poate indica faptul că PSD nu vrea să ia guvernarea, ci doar să-l dea jos pe Bolojan. Ceea ce, constituțional, îi oferă o libertate de mișcare mai mare președintelui Nicușor Dan.  Ieșirea PSD de la guvernare îi aruncă un cartof fierbinte în brațe președintelui. Toată atenția se va îndrepta spre Palatul Cotroceni. Coaliția și Opoziția vor fi atente la mesajele prezidențiale. Nicușor Dan împarte același public cu Ilie Bolojan. Bolojan a fost premierul dorit de el, invocat ca „pereche” politică în campania electorală. O poziționare de partea PSD i-ar atrage un nou val de critici după cele legate de numirea procurorilor șefi. Nu cred că nu este conștient de această stare de fapt. Să nu uităm că Traian Băsescu și-a apărat timp de trei luni de zile guvernul Boc, în toamna lui 2009, tot după ieșirea PSD de la guvernare. Băsescu a rupt o bucată din PSD, UNPR-ul lui Gabriel Oprea, pentru a continua guvernarea.  PSD ia în calcul inclusiv apariția unui nou ALDE, o aripă-schismă, cu care să colaboreze în Parlament. ALDE a fost constituit imediat după ruperea USL, în 2014.  Există o imagine istorică cu Călin Popescu Tăriceanu, fost premier și președinte PNL, care urcă singur scările Palatului Victoria pentru a i se pune la dispoziție lui Victor Ponta. Așa a apărut ALDE. Cine va urca pe scările lui Grindeanu?, se întreabă jurnalistul Cristian Andrei. Ar fi bine ca Nicușor Dan să aibă un plan (Republica) Nu cred că Nicușor Dan e ticălos sau s-a dat cu ticăloșii. Unii ar spune că e cumpătat, moderat, mediator. Că e un politician metodic și calculat, care nu se aruncă în războaie politice inutile și care nu iese din litera Constituției. Că tace și face. Că are un plan. Ar fi bine ca Nicușor Dan să aibă un plan, o strategie, o direcție, scrie jurnalistul Florin Negruțiu, autor fondator Republica. Sunt alegători care încă îi acordă prezumția de bună credință. Ne vom lămuri curând. O să-l vedem cum acționează la debarcarea lui Bolojan, impusă de baronii transpartinici PSD-PNL. Deocamdată, dă impresia că este un președinte fricos. Şi singur. Și singurătatea asta vine exclusiv din vina lui. E singur pentru că risipește în fiecare zi uriașa putere de care dispune: legitimitatea celor 6.168.642 de voturi

Bine v-am regăsit la prima emisiune de după sărbătorile de Paște. În ediția de astăzi v-am pregătit o discuție cu colegul nostru, Dan Pârvu, realizatorul emisiunii Art Cultura de la RFI, căruia i-am cerut recomandări muzicale pentru perioada pascală și cu care am discutat despre muzica în perioadele de criză și de război și despre creație și libertate în vremurile turbulențelor geopolitice și a inteligenței artificiale. Pentru început, câteva subiecte de actualitate. - Reacții la Chișinău după alegerile din Ungaria. Ce înseamnă victoria opoziției și a lui Peter Magyar pentru viitorul parcursului european al Republicii Moldova și poate oare spera Chișinăul să înceapă în sfârșit negocierile politice cu Uniunea Europeană?  Liliana Barbăroșie a discutat cu mai mulți lideri de opinie de la Chișinău. - Moment istoric în Republica Moldova. Un tren cu ecartament european standard a traversat Prutul fără să-și schimbe roțile la graniță. Evenimentul unic a fost luat în furci de presa rusă, care echivalează renunțarea la ecartamentul rusesc cu un adevărat act de agresiune. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

8 aprilie este Ziua Internaţională a Romilor. Ce se sărbătoreşte cu această ocazie? Romii au fost sclavi în Ţările Române aproape 500 de ani. Zeci de mii de romi au fost deportaţi în Transnistria în cel de-Al Doilea Război Mondial. Ce se ştie despre sclavia romilor şi Holocaustul romilor? L-am întrebat pe istoricul Ioan Valentin Negoi, autorul volumului „Istoria nespusă a romilor din România”, apărut la Hyperliteratura. Ioan Valentin Negoi despre Ziua Internaţională a Romilor: „Se sărbătorește emanciparea romilor din întreaga Europă. În 1971, mai mulți lideri romi, unii dintre ei supravieţuitori ai ororilor Holocaustului, au pus bazele mișcării internaționale a romilor. Au stabilit mai multe lucruri, cum a fi limba oficială, limba romani – nu limba țigănească. E important să înțelegem că mai mulți romi, din mai multe țări, au decis că limba este limba romani. Cuvîntul țigan nu există în limba romani. Este un cuvînt peiorativ, este un exonim, o poreclă dată romilor. Şi au mai ales imnul romilor, „Gelem, gelem” („Am umblat, am umblat”) și steagul. Au pus bazele mișcării internaționale a romilor și poporului rom, au zis ei în 1971. Celebrăm ziua de 8 aprilie din 1990.” Cartea dumneavoastră este scrisă pentru publicul larg. Explică, prezintă evenimente istorice, detalii puţin cunoscute.Ioan Valentin Negoi: „E prima mea carte de popularizare, eu am mai scris cărți de specialitate, pentru publicul avizat, lucrarea de doctorat sau articole științifice. Această lucrare s-a dorit a fi una chiar de popularizare. Am ales să o scriu într-un limbaj mai lejer, fără foarte multe note de subsol (...), să răspundă la cîteva întrebări, pe care le tot primeam în diferite contexte. De ce rom și nu țigan? A trebuit să explic vechimea cuvîntului rom și că acest cuvînt nu se trage din rădăcina cuvîntului român. (...) Cuvîntul rom, în limba romani, înseamnă fiu de om, fiu al femeii, om.”De ce în istoria noastră, istoria robiei romilor, istoria deportării romilor în Transnistria au rămas mai degrabă o chestiune marginală?Ioan Valentin Negoi: „Da, din păcate se discută foarte puțin în spațiu românesc despre această traumă colectivă. Totuși, trebuie să înțelegem că în momentul în care discutăm despre sclavia romilor sau despre Holocaust, discutăm despre istoria românilor ca întreg. Ciprian Necula spunea că pentru a avea o viziune clară asupra istoriei românilor, românii trebuie să înceteze să se gîndească la romi ca stăpîni de sclavi, iar romii trebuie să înceteze să se uite la români ca la stăpînii lor. E foarte greu să accepţi că ai fost stăpînul unor oameni timp de 500 de ani, că ai abuzat de ei din toate punctele de vedere, economic, sexual. (...) Istoria romilor este lungă și complexă. Am încercat să transmit o istorie obiectivă, să vorbesc prin fapte, să dau citate cît mai multe, să arăt cum erau lucrurile și am vorbit și despre eroi. E păcat să nu discutăm și despre voievodul rom Ștefan Răzvan. (...) Bineînțeles, cînd discutăm despre istoria romilor, trebuie să vorbim și despre aportul cultural al romilor. Am adus în discuție familia Dinicu. Discutăm mult prea puțin despre valoarea culturală a acestei familii. Angheluș Dinicu este persoana care a pus pe hîrtie „Ciocîrlia”, una dintre melodiile românilor ca emblemă națională. N-a fost creația lui proprie. Se spune că provine din Asia și era o melodie cunoscută, populară, dar el a fost primul care a așezat-o pe hîrtie. Şi Grigoraş Dinicu a dus-o la nivel de artă.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Piše Andrej Lutman, bereta Jure Franko in Eva Longyka Marušič. Pesniška zbirka Bine Štampe Žmavc Strmoglavljenje sanj si zasluži oznako lepotica med knjigami, za kar gre zahvala prefinjenosti oblikovalke Tanje Radež. Izdelek je tržno naravnan, saj mora zadovoljiti kriterije konkurenčnosti na trgu pesniških zbirk, ki izhajajo brez podpore raznih javnih skladov. Knjižno napotilo je prispeval Matej Krajnc, njegovo vsebino pa nakazuje naslov: Ko bi šel in nimaš kam iti, pojdi k sebi. A takšno usmeritev zavračajo verzi s platnice: »Ko pride knjiga, / malo polistaš, / samo malo.« Nasprotje interesov je idealno za vznik zanimanja za knjigo. Povzetek teh nasprotij označuje ugotovitev, da je pot k sebi speljana prek knjige, skozi njo in ob njej. Da pa bo takšnih nasprotij še več, je povsem uporaben konec pesmi z naslovom Zarisana pot: »Toda vedel si – / pot / ni bila tvoja.« Zbirko Strmoglavljenje sanj je skorajda nujno imeti pri sebi. Bina Štampe Žmavc s svojim pesnjenjem nadaljuje žlahtno tradicijo kontrapunktično zasnovanega razmišljanja, čustvovanja in dojemanja, saj naj bi strmoglavljenje pomenilo, da so sanje zgoraj. Uvodna pesem, ki daje naslov celotni knjigi, delno pojasnjuje, kaj strmoglavljenje sanj pomeni: »Kot v najjasnejši budnosti, / se je nenadoma zavedela, / da zlato jabolko / nikoli ne bo prišlo v njene roke.« Pesniti o sanjah, upesnjevati sanje, sanjati o pesnjenju so dejavnosti, ki jih je posebej zaznamovalo gibanje, znano pod imenom nadrealizem, ki predpostavlja, da je nekaj nad tako imenovanim realnim. Tudi oznaka nova stvarnost lahko vsaj delno osvetli pesnjenje Bine Štampe Žmavc. In še nekaj je treba poudariti: ženstvenost dojemkov takšne stvarnosti. Ob tem je nujno omeniti tudi pesnico Nežo Zajc, ki s svojim pesnjenjem še koreniteje posega v domene, ki so vsem, bivajočim pred ali pod tako imenovano stvarnostjo, redkeje dostopne. Še bolj redko je, da bi se o tem pisalo na širšemu bralstvu pristopen način, in prav v tem je srž pesnjenja Bine Štampe Žmavc. Svoje dojemanje polstanj, dremeža, polbudnosti, globinskosti ali plitvine sanjskega sporoča pristopno in s tem omogoča lažji pogled v tavajočnost, kamor pač zmore seči pesniška duša.

Cresc presiunile PSD pentru debarcarea premierului Ilie Bolojan. Miercuri, președintele Nicușor Dan se va întâlni la Cotroceni cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, pentru a afla care sunt planurile acestui partid. Ilie Bolojan a spus că este posibilă o criză și că nu mai are energie să vorbească cu Sorin Grindeanu despre acest subiect. Între timp, PSD are mai multe reuniuni locale pentru a hotărî soarta coaliției. Este bine sau rău pentru România ca PSD să plece de la guvernare? Cristian Tudor Popescu este cap la cap astăzi la România în Direct.

Cresc presiunile PSD pentru debarcarea premierului Ilie Bolojan. Miercuri, președintele Nicușor Dan se va întâlni la Cotroceni cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, pentru a afla care sunt planurile acestui partid. Ilie Bolojan a spus că este posibilă o criză și că nu mai are energie să vorbească cu Sorin Grindeanu despre acest subiect. Între timp, PSD are mai multe reuniuni locale pentru a hotărî soarta coaliției. Este bine sau rău pentru România ca PSD să plece de la guvernare? Cristian Tudor Popescu este cap la cap astăzi la România în Direct.

Azi avem episod aniversar!

Te-ai surprins vreodată simțind o strângere de inimă sau o ușoară tristețe atunci când cineva apropiat a primit o veste bună? Invidia este adesea numită „păcatul ascuns”, pentru că este greu de mărturisit, dar extrem de distructiv pentru cel care îl poartă în suflet. Spre deosebire de alte vicii, invidia nu oferă nicio satisfacție, ci doar o măcinare continuă. În acest mesaj, pastorul Alexei Tentiuc arată cum să identificăm și să smulgem din rădăcină acest sentiment care ne orbește în fața propriilor binecuvântări.

Invitata mea este Adina Petre - terapeut specializat în traumă, coach de înaltă performanță și fondatoarea Insights, o companie dedicată lucrului cu antreprenori și profesioniști ambițioși care vor să își reconstruiască relația cu succesul, identitatea și propria viață după perioade de burnout sau experiențe dificile.Prin munca ei, Adina explorează legătura dintre traumă, sistemul nervos și performanța sustenabilă, ajutând oamenii să își regăsească autonomia, claritatea și direcția autentică în viață și în carieră.Vorbim azi despre:Întoarcerea la sinele autentic după traumăCum ne modelează trauma identitatea și cum facem diferența între cine suntem cu adevărat și cine am avut nevoie să devenim ca să supraviețuimCum știm dacă în procesul nostru de life design mai e nevoie să mai ”săpăm” în trecut sau e timpul să începem să construim viitorulCum arată autonomia din perspectiva sistemului nervos și cum ne dăm seama dacă facem alegeri din aliniere sau din survival modeCe se întâmplă dacă ne încăpățânăm să construim the dream life fără să adresăm trecutulCare sunt elementele absolut esențiale în procesul de a construi viața pe care ne-o dorimPe Adina o găsești pe site, Instagram și LinkedIn.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

În acest nou episod Baricade, Cătălin Striblea și Radu Naum analizează situația tensionată din Iran, în urma intervențiilor militare recente desfășurate de Israel și Statele Unite ale Americii. Ce se întâmplă când democrațiile decid că o dictatură a devenit prea periculoasă? Pot interveni militar în numele libertății sau al securității? Și unde se termină principiile și începe geopolitica? Discuția pornește de la reacțiile nepoliticoase din social media și ajunge la teme mult mai mari: propaganda, adevărul în politică, discursurile liderilor occidentali și echilibrul global dintre marile puteri. De la comparații neașteptate cu filmul Apocalypse Now până la analiza relațiilor dintre Rusia, China și Iran, episodul explorează limitele puterii democrațiilor într-o lume tot mai instabilă. Un episod despre război, propagandă, democrație și despre cât de fragilă este stabilitatea globală.

După un prim interviu acordat în urmă cu doi ani, o nouă discuție cu Simon Valette, directorul Liceului Francez Anna de Nouailles din București. Face bilanțul activităților instituției sale și revine asupra subiectelor abordate atunci, asupra viziunii sale despre ceea ce ar trebui să fie o „educație bună” sau asupra gestionării smartphone-urilor și a rețelelor sociale în viața de zi cu zi.

Poet, prozator, traducător, profesor al Facultății de Litere a Universității Lucian Blaga din Sibiu, activist și intelectual public, Radu Vancu este una dintre cele mai importante voci ale literaturii române actuale. Am stat de vorbă cu prilejul apariției anul trecut a romanului Paradis și a reeditării romanului Transparența, ambele la editura Polirom. Deși este un roman distopic, în lumina conflictelor militare nenumărate de astăzi, criza morală descrisă în Paradis devine din ce în ce mai probabilă, în timp ce spectrul unui regim totalitar dedicat ștergerii umanului în numele unui Bine abstract devine o posibilitate din ce în ce mai realistă. În lumina acestei noi configurații politice, la cel de-al 48-lea episod al Podcastului Narativ, am discutat cu Radu Vancu despre posibilitățile literaturii și ale conștiinței scriitorilor de a se opune instaurării barbariei și de a apăra demnitatea umană (Cezar Gheorghe). 

În programul cultural din seara aceasta avem opera Gämingdämmerung de Richard Wangner. Timestamps: 0:00 – ALL INTRO 3:34 – Paul s-a jucat Zelda II: The Adventure of Link 9:36 – Edgar s-a jucat Star Trek Voyager: Across the Unknown 20:33 – Scrisori de la Voi 22:38 – Gaming is over: Microsoft schimbă subit CEO-ul Microsoft Gaming cu unul PRO AI; 35:19 – Sony inchide Bluepoint; Analiză Epyllion relevă plafonarea industriei de gaming; Tencent închide TiMi Montreal fără niciun joc scos, a finanțat în secret Highguard; 44:23 – Ubisoft insistă că scoate jocuri în timp ce concediază oameni non-stop; Jucător de Street Fighter săltat de ICE; Companie cumpără site-uri de gaming și le transformă în slop; YouTube: https://www.youtube.com/c/jocsivorbe1416 https://www.youtube.com/c/JocȘiVorbeBits Twitch: www.twitch.tv/jocsivorbe iTunes: https://podcasts.apple.com/us/podcast/all-vorbe/id1331438601 Spotify: https://open.spotify.com/show/3RFgOJDgyEnpvkUQoSh0Tc Facebook: www.facebook.com/JocSiVorbe/ Instagram: https://www.instagram.com/jocsivorbe/e Discord: https://discord.gg/m5a6DDfBFc Tip Jar: https://ko-fi.com/jocsivorbe Patreon: https://www.patreon.com/jocsivorbe RSS și linkuri de download: http://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:281506836/sounds.rss

Natura umană e fragilă și ușor de indus în eroare. Cunoaștemprea puțin influența faptelor noastre asupra altora. Ceea ce facem sau spunem poate părea neînsemnat, dar poate avea rezultate importante - fie spre bine, fie spre rău. O viață în care faptele se potrivesc cu vorbele e putere în lume. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Pentru final de ianuarie și ca pregătire pentru un februarie orientat mai degrabă spre a crea și a ne bucura decât spre rezoluții și presiune, plus că suntem în prag de an al Calului de Foc, am ales să vorbim despre parteneriate și colaborări care ne ajută să creștem și să ne amplificăm impactul.Dacă ești freelancer, soloprenor, antreprenor sau cochetezi cu a începe un business propriu, Pauza de Bine de azi e gândită mai ales pentru tine, deși au ieșit la suprafață atâtea lucruri faine în conversație, că sigur îți vei lua ceva valoros din episod chiar dacă nu ai și nici nu vrei să creezi o afacere. Parteneriatele există și în alte contexte din viețile noastre, nu doar în cele profesionale.Partenera mea de dialog este Ada Chindea - coach transformațional care susține femeile antreprenor să se (re)conecteze cu cine sunt cu adevărat și să-și transforme fricile în curaj autentic printr-un proces de (re)descoperire acurcubeului interior astfel încât să strălucească în business și în viață.Explorăm împreună:blocaje des întâlnite care ne împiedică din a spune DA unor parteneriate sau care ne țin într-o pasivitate în care așteptăm noi să ni se propună diverse colaborări;dacă facem parteneriate cu prietenii și în ce condiții;împărțirea responsabilităților partenerilor și stabilirea limitelor;când evaluăm colaborarea/parteneriatul și cum decidem dacă e cazul să ne oprim sau să continuăm;care sunt elementele de ”igienă” ale unui parteneriat de succes.Pe Ada o găsești pe site și Instagram.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Există o preocupare reală legată de ceea ce se numește schimbarea modelului de creștere al economiei românești și, în termeni mai preciși, pentru definirea unui pachet de măsuri care să ducă la relansare și la creștere economică. Mai exact, în urmă cu câteva zile, economistul Cristian Popa a publicat o analiză intitulată „Motorul creșterii: de la consum la investiții”. Ieri, Confederația patronală „Concordia” a prezentat propunerea unui pachet de relansare și creștere economică. Există puncte comune analiza lui Cristian Popa și propunerile de la relansare ale organizației patronale? Bineînțeles, atunci când vorbim despre măsuri de sprijin pentru economie trebuie să avem în vedere și creșterea de valoare adăugată. Așadar, între cele două demersuri ar trebui să existe puncte de intersecție. Astfel, analiza lui Cristian Popa, membru în Consiliul de administrație al BNR, pleacă de la realitatea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent. Economia românească a ajuns la un deficit extern de 8,2% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Experții în economie au explicat că importurile masive finanțează prosperitatea partenerilor comerciali. Dincolo de acest dezechilibru de balanță comercială, Cristian Popa remarcă situația de pe piața internă și anume că nivelul cererii depășește cu mult oferta locală. În consecință, România nu duce lipsă de cerere, ci de capacitatea de a o acoperi cu producție internă. În aceste condiții, lucrurile par destul de simple și anume România nu are decât să crească producția autohtonă, pentru care există mult spațiu pentru vânzare, pentru a descoperi o sursă sigură de creștere economică. Cristian Popa evocă și indicatorii economici de anul trecut, adică un deficit bugetar de 9,3% din PIB și o creștere economică cu 0,9%. Restul nu este tăcere, ci sunt importuri. Schimbarea modelului economic se poate face, crede Cristian Popa, luând o pauză de la stimularea consumului (o direcție care nu este în acest moment nici realistă, nici posibilă din punct de vedere bugetar) și orientarea către investiții. Iar pentru a accelera investițiile România are deja instrumentele financiare necesare și anume fondurile europene. De exemplu, România are la dispoziție numai anul viitor fonduri europene în valoare de 5% din PIB care pot merge spre investiții. Despre bani europeni vorbește și planul de relansare al economiei prezentat de Confederația Concordia. Patronatul, în spirit pragmatic, adaugă și o serie de alte propuneri, multe dintre ele putând fi aplicate fără costuri bugetare suplimentare. Totul începe cu lucrurile știute, precum păstrarea cotei unice sau anunțarea modificărilor fiscale cu șase luni înainte de aplicare. Apoi, simplificarea administrativă, debirocratizarea și digitalizarea sunt acțiuni care ajută mediul de afaceri, dar despre care se discută de ani de zile. De exemplu, organizația patronală cere o inspecție administrativă unică, digitalizată, care să integreze controalele ITM, ANSVSA, ANPC, Mediu, într-o singură vizită la contribuabil, ceea ce ar reduce mult costurile de conformare ale companiilor. În plus, creditele fiscale și deductibilitățile pentru investițiile productive, eliminarea suprataxării sistemului bancar și în felul acesta deblocarea creditării, investițiile în sectorul IT care, spune analiza Concordia, au un efect de antrenare ridicat, în sensul că un euro investit generează 3-5 euro în PIB, sunt măsuri propuse de mediul de afaceri. După cum se poate vedea organizația patronală se concentrează pe debirocratizare și investiții. Sunt punctele comune cu analiza economistului Cristian Popa. Doar că spune Cristian Popa, capitalul trebuie să fie investit cu cap, adică să aibă un efect multiplicator semnificativ. Problema vine din administrația locală. Ieri, de exemplu, mai multe autorități locale au anunțat construcția unor stadioane. Ar trebui ca investițiile publice de la nivel local să fie prioritizate. Altfel, efectele în economie și în societate vor fi minime, banii vor fi risipiți, iar relansarea va întârzia.

Pentru Pauza de Bine de azi îți propun o temă pe care o vom explora în premieră în podcast. E un subiect care a intrat pe radarul meu acum vreo 3 ani și despre care se vorbește prea puțin încă: perimenopauza.Dacă despre menopauză se vorbește mai mult sau e mai cunoscut termenul, ea reprezintă într-un fel ultima stație în tranziția numită perimenopauză – o perioadă care se poate întinde chiar pe 10 ani înainte de instalarea menopauzei.Partenera mea de conversație este Nora Neghină, psiholog clinician și psihoterapeut relațional, cu o experiență solidă în lucrul cu familii și cupluri. Este certificată din 2015 ca Trainer Mindsight, iar din 2024, Nora și-a extins expertiza devenind coach specializat în menopauză, sprijinind astfel femeile să navigheze această tranziție complexă printr-o perspectivă integrativă: psihologică, relațională și de stil de viață.Vorbim cu Nora despre:Ce este perimenopauza și ce se întâmplă în corpul unei femei (inclusiv la nivel de creier)Impactul emoțional pe care îl areCum afectează dinamica din relația de cupluCum gestionăm combinația mamă la perimenopauză și copil adolescentCe impact poate avea din punct de vedere profesionalLucruri simple pe care putem să începem să le facem încă de aziCartea recomandată în episod este ”Creierul la menopauză” de Lisa Mosconi.Pe Nora o găsești pe Instagram și pe Pagina de psihologie.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

Invitata mea de azi este Irina Stancu - coach și educator financiar specializat în educație financiară și investiții pentru femei.Iar în Pauza de Bine® de azi vorbim despre cum creăm stabilitate financiară și sentimentul de siguranță în vremuri incerte la care se adaugă și revoluția AI:Ce putem face ca să nu ne lăsăm copleșite de incertitudinea din jurCare sunt cele mai mari riscuri în prezent fie că vorbim de piața muncii, investiții sau economie în general și ce e important să înțelegem ca să ne putem adapta mai conștientCe oportunități apar în contextul actual când vine vorba de AI, investiții sau de noi moduri de a munci și a crea valoareCe obiceiuri și decizii financiare pot face diferența acum în cazul antreprenoarelor pentru a-și recăpăta sentimentul de stabilitate și control, chiar și când lucrurile din jur sunt imprevizibileCum putem naviga toate aceste schimbări ample fără să ne copleșească frica sau să intrăm în  blocaj și  ce atitudine, mentalitate sau perspectivă ne ajută să rămânem curajoase și deschise, chiar și când viitorul e incert.Pe Irina o găsești pe:- Site: https://irinastancu.ro/-Instagram: https://www.instagram.com/irinastancu.ro/- Youtube: https://www.youtube.com/@Irina_stancuNu uita că înscrierile pentru workshop-ul tradiție New Year, REAL You sunt deschise și locurile se ocupă repede!Dacă vrei să închizi 2025 cu intenție și recunoștință, dacă vrei să îți conturezi intențiile și obiectivele pentru 2026 și să faci asta printr-un proces ghidat prin care au trecut 440 de persoane în ultimii ani, e musai să ni te alături:➡️ https://www.cristinaotel.ro/new-year-real-you/M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

Anul acesta, au fost economiști care au insistat pe ideea că România va intra în recesiune. Bineînțeles, nu era vorba doar despre defetism, ci și despre folosirea unui model de prognoză. Cifrele recente ar putea să le dea dreptate celor care au prognozat recesiunea. În trimestrul al treilea, economia românească a scăzut cu 0,2% față de trimestrul anterior. Este o evoluție care atrage atenția, cu atât mai mult cu cât, într-o precizare care nu îi este neapărat caracteristică, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a remarcat la sfârșitul săptămânii trecute, cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației, că scăderea economică trebuie să fie un semnal de alarmă. Nu este neobișnuit ca economia să înregistreze o scădere față de trimestrul precedent. Ultima oară s-a întâmplat în primul trimestru al anului 2023, atunci când scăderea a fost minimă, cu 0,1%. Dar, sunt economiști care pun preț pe indicatorul de raportare la trimestrul anterior luând în calcul că acesta arată o tendință. Este adevărat că în termeni anuali creșterea economică este pe plus, adică atât în trimestrul al treilea 2025 față de aceeași perioadă de anul trecut, cât și în primele nouă luni ale anului, ritmul creșterii a fost cu 1,4%, ca serie ajustată sezonier. O analiză a grupului BCR arată că agricultura, prin producția realizată, și sectorul construcțiilor au contribuit la creșterea economică, iar producția industrială a scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, cererea internă și-a încetinit creșterea și a avut ca efect o scădere a vânzărilor cu amănuntul. O scădere care vine și pe fondul reducerii puterii de cumpărare din cauza creșterii inflației. Iar inflația a urcat din cauza creșterii TVA, a tarifelor la energia electrică și a accizelor. Va aluneca economia românească în recesiune? Prognozele oficiale spun că nu, de exemplu chiar Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat un raport despre România în care arată că prognoza de creștere pentru anul acesta este de 1%, iar anul viitor estimarea FMI pentru creșterea economică este de 1,4%. Dar, economiști independenți vorbesc în continuare despre o recesiune tehnică, situație în care s-ar ajunge dacă și în ultimul trimestru al anului s-ar înregistra o scădere față de trimestrul precedent. De fapt, marea problemă nu este neapărat intrarea sau nu în recesiune, ci faptul că economia și-a pierdut capacitatea de a genera o creștere la un nivel ridicat. În urmă cu patru-cinci ani, România avea un ritm solid de creștere economică, în pofida faptului că principala contribuție venea de la consum. Anul trecut, specialiștii au observat că la un stimul bugetar de 8,6% din PIB s-a realizat o creștere economică cu 0,9%, iar anul acesta pentru un deficit bugetar de 8,4% din PIB se va atinge, să admitem, o creștere economică de cel mult 1%, care ar putea include și un scurt episod de recesiune tehnică. Evident, este prea puțin. Desigur, în jocul evoluției produsului intern brut intră și inflația. BNR a realizat o amplă anchetă de prețuri cu ocazia creșterii TVA din luna august. Astfel, au fost monitorizate prețurile a 33.000 de produse alimentare plus același număr de mărfuri nealimentare pentru a vedea în ce măsură creșterea TVA s-a transmis asupra prețurilor produselor. Concluziile sunt că în cazul alimentelor, pentru 80% dintre produse prețurile au crescut o dată cu creșterea TVA, iar la o parte dintre mărfuri, 13%, creșterile de prețuri au fost mai mari decât creșterea TVA. La produsele nealimentare, majorările de prețuri au fost mai lente în timp și mai mici decât nivelul de creștere al TVA. Explicația poate fi aceea că mulți producători și comercianți au preferat să aștepte lunile de toamnă, atunci când în mod tradițional ajustează prețurile produselor nealimentare. Au fost și excepții. De exemplu, în cazul combustibililor transmiterea creșterii TVA în prețuri a fost de numai 50%, iar legumele, fructele și ouăle au avut chiar scăderi de prețuri. În concluzie, economia românească este în faza în care ajustează prețurile, în principiu, în sus, fără însă ca efectele să fie vizibile și asupra creșterii economice.

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Pauza de Bine de azi e ultima din seria Inside Out, un calup de 4 episoade pe care am vrut neapărat să le înregistrez pentru tine spre finalul de an, dar în același timp înainte să începi să te arunci în planuri random pentru 2026.Vorbim azi despre un adevăr de care nu te poți ascunde: nu vine nimeni să te salveze. Soluția magică pe care o aștepți de undeva din exterior nu există.Și cu cât mai repede înțelegi și accepți acest lucru, cu atât mai repede îți poți construi viața și afacerea de care să îți fie drag.Să aștepți să îți pice în poală o astfel de soluție miraculoasă e un pariu costisitor pentru că te face să te simți neputincioasă,să te îndoiești de tine și pierzi și timp prețios pe care nu ți-l dă nimeni înapoi.Sunt curioasă ce simți tu că ai nevoie la finalul anului. Nu există răspuns corect sau greșit.Dacă însă nevoile tale se suprapun cu ce ți-am împărtășit în seria Inside out, te aștept la workshop-ul tradiție New Year, REAL You – sezonul 2025-2026.Poți alege între 4 date – două în decembrie și două în ianuarie, cu mențiunea că locurile sunt limitate și se ocupă repede.Îl poți ocupa pe al tău aici: https://www.cristinaotel.ro/new-year-real-you/M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoaneapropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

CREDINCIOȘIA „Stăpânul său i-a zis: Bine, rob bun şi credincios...” (Matei 25:23)

În acest episod Vorbitorincii, istoricul Cosmin Popa ne vorbește despre „marea economie” din Epoca de Aur — cum dădea bine în rapoarte și cât de scumpă era, de fapt, în viața de zi cu zi. O conversație despre propagandă, lipsuri și miturile economice care încă mai circulă. 00:01:37 – „La pomul lăudat nici mere nu face.” Cine-o fi zis? Miodrag Belodedici, Dorinel Munteanu sau Gheorghe Hagi? Aflați jucând un mic joc inspirat din volumul lui Radu Paraschivescu – În virtutea inepției. Pe lângă asta, avem bancuri, amintiri din studenție, (Știați de sandvișul cu bere?), petreceri și ceaiuri, examene și o recomandare la TNB – Proorocul Ilie, plus câteva povești de artă contemporană (spre deliciul lui Radu). 00:35:26 – Îngrijorări sănătoase despre „participarea la cântecul Rinocerii” și o privire amuzată asupra scenariilor despre noi din social media. 00:50:27 – „Dacă era atât de bine, de ce era atât de rău?” – discuția cu Cosmin Popa despre economia Epocii de aur. 02:15:56 – Spuma filelor: recomandările de lectură:  Cosmin Popa – Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu Ingrid D. Rowland – Iluziile artei. Ferestre deschise spre altă realitate Ryan Holiday & Stephen Hanselman – Stoic zi de zi. 366 de citate despre înțelepciune, perseverență și arta de a trăi Bogdan Răileanu – Picioare de lotus 02:45:22 – Gastronauții Diana Popescu și Dragoș Vasile vă poartă prin lume, cu gust, textură și aromă. Găsiți episoadele pe canalul de YouTube Vorbitorincii. 02:51:30 – Final cu oale, ulcele și tigăi pline de mâncare de petrecere.

Episoadele în care am ocazia să mă reconectez cu clientele mele care mi se alătură în Pauza de Bine în postura de invitatesunt printre preferatele mele. Iar azi e fix unul dintre aceste episoade.Am cunoscut-o pe Andra în 2024, când s-a înscris înmastermind-ul Joyful Business Accelerator și doar câteva luni mai târziu am avut șansa să îi fiu alături și prin programul de Life Design.Andra e un curator al practicilor creative și exact despre creativitate am vorbit cu ea și despre:cum corpul ne poate fi sursă de inspirație în era inteligenței artificialecoborâtul din minte în corppractici care să ne ajute să scoatem la exterior idei din interiorul nostrucum putem folosi AI-ul ca pe un partener în procesul creativPe Andra o găsești pe Instagram și site.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel⁠

Matei 25:14–30 (NTR) 14  Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într-o călătorie, și-a chemat sclavii și le-a încredințat averile lui. 15   Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat, 16    cel ce primise cinci talanți s-a dus și a făcut negustorie cu ei și a câștigat alți cinci. 17   Tot așa, cel ce primise doi a câștigat și el alți doi. 18    Dar cel ce primise unul s-a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo argintul stăpânului său.19    După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit și a început să-și încheie socotelile cu ei. 20    Cel ce primise cinci talanți s-a apropiat și a adus încă cinci talanți, zicând: „Stăpâne, mi-ai încredințat cinci talanți. Iată, am mai câștigat încă cinci!“. 21  Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!“.22    S-a apropiat apoi și cel ce primise doi talanți și a zis: „Stăpâne, mi-ai încredințat doi talanți. Iată, am mai câștigat doi!“. 23   Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!“.24    S-a apropiat și cel ce primise un talant și a zis: „Stăpâne, am știut că ești un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat, 25    așa că mi-a fost teamă și m-am dus să-ți ascund talantul în pământ. Iată aici talantul tău!“. 26    Stăpânul lui, răspunzând, i-a zis: „Sclav rău și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și că adun de unde n-am împrăștiat? 27   Atunci trebuia ca tu să-mi fi dat arginții la bancheri, pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu.28   Așadar, luați-i talantul și dați-i-l celui ce are zece talanți. 29   Căci celui ce are i se va da și va avea din belșug, însă de la cel ce n-are se va lua chiar și ce are. 30   Iar pe sclavul acela nefolositor, alungați-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!“.  Probabil ați auzit că parabola talanților se referă la a face fapte bune sau a folosi darurile și chemările date de Dumnezeu și, ca urmare, a primi răsplată sau judecată, până chiar la punctul de a pierde mântuirea. Într-adevăr, dacă citim această pildă în mod izolat, există câteva motive evidente pentru care am putea adopta acest punct de vedere. În primul rând, cele trei persoane care au primit talanții de la stăpânul care pleca în călătorie erau toți slujitori sau robi ai acelui om, ceea ce ar putea implica faptul că erau deja în împărăție, mântuiți și născuți din nou. Aruncarea celui de-al treilea sclav în întunericul de afară din versetul 30, ca urmare a faptului că nu a folosit și nu a înmulțit ceea ce i-a dat stăpânul, poate însemna pierderea mântuirii veșnice. În al doilea rând, stăpânul i-a dat fiecărui servitor un număr diferit de talanți și se aștepta ca aceștia să-i pună la treabă, să-i administreze bine și să-i înmulțească. Acest lucru ne poate face cu ușurință să ne gândim la darurile, talentele și chemările pe care Dumnezeu le-a dat fiecărui credincios și care sunt luate înapoi dacă nu sunt folosite corespunzător. Întrebare: Este al treilea rob un credincios autentic de la început, care nu a făcut suficiente fapte bune și, prin urmare, și-a pierdut mântuirea? Să presupunem că așa stau lucrurile și să citim Romani 4:4-5:Romani 4:4-5 (NTR)4  Dar plata celui ce lucrează nu este considerată un har, ci o datorie, 5  însă celui care nu lucrează, ci se încrede în Cel Care-l îndreptățește pe cel lipsit de evlavie, credința îi este considerată dreptate. După cum puteți observa, avem o problemă dacă elevăm „pilda talanților” la rangul de „fapte” în lumina a ceea ce a învățat Pavel în aceste versete: avem o mântuire prin fapte și nu doar prin credința în jertfa lui Isus. Apoi ce să mai zicem despre ceea ce a spus Isus în Ioan 6:28-29 cu privire la lucrări sau fapte? În aceste versete, Isus a fost întrebat despre ce fel de lucrări trebuie să facem pentru a-I fi plăcuți lui Dumnezeu. Probabil observați că Isus le spune ce-I place lui Dumnezeu. Însă nu erau fapte (la plural), ci o singură lucrare, iar acea lucrare este să CREDEM:Ioan 6:28-29 (NTR)28Atunci ei L-au întrebat: ‒ Ce să facem ca să înfăptuim lucrările lui Dumnezeu?29 Isus a răspuns și le-a zis: ‒ Lucrarea lui Dumnezeu este aceasta: să credeți în Acela pe Care L-a trimis El. Chiar și Isus a refuzat să laude faptele. Da, SUNTEM creați pentru fapte bune. Asta suntem. Totuși, ideea că mântuirea noastră depinde de ele și că salvarea ar fi o răsplată nu este biblică. Acum, să presupunem că slujitorul este un credincios născut din nou care nu și-a folosit darurile așa cum ar fi trebuit și nu și-a îndeplinit chemarea dată de Dumnezeu pe acest pământ. Înseamnă asta că Dumnezeu îi va lua acele daruri sau mântuirea? Romani 11:29 ne învață că „darurile și chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile”. Putem concluziona că această parabolă nu vorbește nici despre daruri și chemări. Este oare posibil ca acest slujitor să fi fost cineva care nu l-a cunoscut niciodată pe stăpân? Este posibil să fi avut o asemănare de credință mântuitoare autentică, dar fără fapte corespunzătoare? Cu alte cuvinte, el avea o credință moartă, similară cu cea discutată de Iacov. Să analizăm câteva indicii din text care arată că este așa: 1.      În versetul 26, stăpânul îl numește „sclav rău și leneș”. I-a numit Isus sau Dumnezeu vreodată pe copiii Săi sclavi, răi sau leneși? Nu.2.      Acest slujitor trăiește cu frica judecății. 1 Ioan 4:18 ne spune că „dragostea desăvârșită alungă frica” și credincioșii nu ar trebui să se teamă de judecată.3.      El îl percepe greșit pe stăpân. Acest slujitor îl descrie pe stăpân ca fiind un „om aspru”, dar nu nu este prezentat așa stăpânul în parabolă. Ceilalți slujitori se bucură de bunătatea și generozitatea lui. Evident, acest al treilea rob nu-l cunoștea cu adevărat pe stăpân, similar fecioarelor nechibzuite cărora mirele le spune: „Nu v-am cunoscut niciodată”. În continuare, să analizăm contextul pildei talanților. Tema întregii discuții din Matei 24 și 25 (venirea Fiului Omului ca un hoț în noapte, urâciunea pustiirii, pilda celor zece fecioare, pilda talanților, judecata oilor și caprelor) este sfârșitul timpurilor, judecata și separarea. Care va fi exact factorul determinant sau criteriul după care vor fi separați cei drepți de cei nedrepți la sfârșitul timpurilor? Acesta va fi credința în adevărul Evangheliei, care a fost însoțită de fapte. Credința fără fapte este moartă, ceea ce înseamnă că nu a existat niciodată. Talanții dați acelor trei slujitori (în contextul celor zece fecioare) trebuie să se refere atunci la adevărul Evangheliei dat tuturor oamenilor în diferite măsuri de credință și înțelegere. Pilda talanților nu vorbește despre credincioși aruncați în iad pentru că nu fac suficiente fapte bune sau că nu umblă suficient în sfințenie. În schimb, este vorba despre cei cărora li s-a dat revelația Împărăției (referindu-se la toți oamenii sau, mai precis, la liderii evrei din vremea lui Isus) și au respins-o. Ei sunt cei care primesc judecata, nu creștin...

Azi reluăm dialogurile cu oameni faini care ne inspiră.Invitata mea azi este Sorina Manu - Executive & Authentic Leadership Coach. Misiunea ei este să ghideze femeile să-și construiască branduri personale puternice pornind din interior.Printre altele, am vorbit despre:ce se întâmplă când urmăm orbește sfaturi de branding personal și care e prețul pe care îl vom plăti pe termen lungcare e fundația fără de care nu poți avea un brand personal autenticcum îți descoperi esențadespre obiceiul cel mai important pentru menținerea brandului personal aliniat cu această esență.Pe Sorina o găsești pe site, Instagram și LinkedIn.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

În Franța, s-a deschis o adevărată polemică pe marginea așa-numitei „taxe Zucman”. Este vorba despre o propunere legislativă, inspirată de economistul de stânga Gabriel Zucman, care prevede aplicarea unei taxe pe marile averi. Proiectul de lege, aprobat în februarie a.c. de Adunarea Națională și respins, în luna iunie a.c., de Senatul Franței, vrea să taxeze cu 2% pe an activele mai mari de 100 de milioane de euro. Datele prezentate de specialiști arată că sunt 1.800 de proprietari care au averi mai mari de 100 milioane de euro care ar trebui să plătească taxa respectivă. Propunerea legislativă a venit de la partidul ecologist, iar analiștii cred că prevederea ar putea reveni în dezbaterea parlamentară o dată cu proiectul bugetului de stat pe anul viitor. Reprezentanții organizațiilor civice care susțin ideea cred că există un sprijin popular larg pentru taxarea marilor averi și fac presiuni asupra clasei politice pentru a promova legislația. Ideea unei taxe pe averi mari nu este străină nici guvernului. Doar că este văzută diferit de varianta Zucman, în sensul că, pe de o parte, baza activelor impozabile include active profesionale, ceea ce ar mări sfera impozitării și ar coborî pragul la două milioane de euro. Pe de altă parte, cota de impozitare ar fi fixată la un nivel de patru ori mai mic decât în varianta propunerii legislative ecologiste, respectiv la 0,5% din active. Propunerea Zucman este criticată vehement de oamenii de afaceri francezi. De exemplu, Bernard Arnault, proprietarul companiei LVMH și unul dintre cei mai bogați oameni din lume a caracterizat în termeni duri proiectul inspirat de la economistul francez. Arnault a declarat pentru publicația britanică Sunday Times că propunerea lui Gabriel Zucman „reflectă dorința acestuia de a dărâma economia franceză”. Omul de afaceri a spus despre Zucman că este un activist de extremă stânga care își folosește expertiza pseudo-academică pentru a-și promova ideologia care își propune să distrugă economia liberală. Cuvinte grele. Pe fond, Bernard Arnault a reamintit că este cel mai mare contribuabil dintre persoanele fizice franceze și unul dintre cei mari plătitori de taxe și impozite prin companiile pe care le deține. Economistul s-a apărat pe rețeaua X și în dispută au intrat și politicieni de stânga care, bineînțeles, au sărit în ajutorul lui Gabriel Zucman. Reprezentanți ai guvernului de la Paris au fost în ultima perioadă atenți la posibilele consecințe ale introducerii unei taxe pe averile mari. Este vorba despre riscul ca unii oameni de afaceri să își schimbe reședința fiscală sau să vândă o parte din acțiunile pe care le dețin, ceea ce ar face companiile lor vulnerabile în fața unor eventuale preluări progresive de către investitori străini. În contextul dezbaterilor pe marginea propunerii legislative s-a dat și exemplul unui start-up francez de succes din domeniul inteligenței artificiale, Mistral. Conform variantei Zucman, cei trei fondatori ai companiei ar trebui să plătească 60 milioane de euro pe an, bani pe care de fapt nu îi au în buzunar și pentru respecta regula ar fi nevoiți să cedeze din acțiunile firmei. Patronul LVMH nu este singurul care critică ideea legii. Nicolas Dufourcq, director al băncii de investiții BPI, consideră că proiectul este „comunist și absurd”, pentru că, de exemplu, în 10 ani statul ar lua 20% din capitalul unei companii mari. Acesta crede că în Franța se cultivă „o ură față de bogați”. Și președintele Medef, cea mai mare organizație patronală franceză, și-a exprimat îngrijorarea față de astfel de propuneri care cresc nivelul fiscalității. Și în România bântuie ideea supraimpozitării averilor mari. Dar, o veche vorbă spune că impozitarea este „arta de a jumuli o găină fără să țipe”. În Franța, nu se poate spune, în acest moment, că funcționează metoda.

A zecea predică din seria Tratament pentru suflet, din cadrul programului de duminică, 20 iulie 2025, a pastorului Cristi Sonea.Te invităm alături de noi, iar dacă nu poți, te încurajăm să intri pe www.bbso.ro pentru a vedea mai multe despre misiunea și viziunea noastră.Iar dacă îți place ceea ce facem și vrei să ne ajuți, o poți face prin donație pe https://www.bbso.ro/doneaza/Îți mulțumim că ești parte din lucrarea noastră!

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Bine te-am regăsit după vacanța de 10 săptămâni!Pe lângă life updates de peste vară, pentru că s-au întâmplat multe, vreau să îți las în episodul de azi 5 întrebări care te ajută să ai o tranziție mai lină vară-toamnă și claritate despre cum să iei decizii conștiente pentru restul lunilor rămase din an.Septembrie poate fi un amplificator pentru visurile și obiective tale pentru că vine cu un boost de energie și entuziasm similar cu cel din ianuarie, dar nu cu aceeași presiune că you need to figure everything out pentru un an întreg. Poate fi o oportunitate să te uiți la obiectivele și intențiile de pe vision board, să reevaluezi priorități și să îți canalizezi energia spre ceea ce e cu adevărat important pentru tine.Listele de așteptare pentru programul de Life Design și pentru workshop-ul New Year, REAL You:- https://www.cristinaotel.ro/life-design/- https://www.cristinaotel.ro/new-year-real-you/Descoperă cum putem să lucrăm împreună 1 la 1: https://www.cristinaotel.ro/procese-de-transformare-1-la-1/Iar dacă vrei să ni te alături în cea de-a 10-a ediție a mastermind-ului Joyful Business Accelerator, o poți face completând formularul de aici:➡️ https://bit.ly/JBAmastermind10

Pauza de Bine de azi există datorită uneia dintre clientele mele dragi care a avut curajul și dorința de a împărtăși cu tine o bucată din povestea ei cu speranța că episodul îți va ieși în cale exact când ai nevoie. Alexandra Viscrian este Life Coach, Wellbeing Mentor & Trainer și organizează workshop-uri de dezvoltare personală în mediul corporate. Misiunea ei este să ajute oamenii să își crească încrederea în ei fiind autentici și aliniați și să îmbrățișeze schimbările cu blândețe. Ne vei auzi vorbind despre cum:identifici convingerile care te țin pe locarată un proces de rescriere a unei convingeri limitativeprocedezi când, deși știi ce (nu) ar trebui să faci, regreseziai putea privi altfel aceste convingeri în loc să le percepi ca pe niște inamici cu care să te lupți.Pe Alexandra o găsești pe Instagram și LinkedIn.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel 

Une grande caravane baptisée Soumoud, pour « résilience » a quitté Tunis en début de semaine avec pour objectif de rallier la capitale égyptienne ce matin, puis al-Arish, à une cinquantaine de kilomètres de Rafah, le poste frontière à la frontière entre l'Égypte et la bande de Gaza. Ces milliers de personnes, venus de plusieurs pays d'Afrique du Nord, « ne veulent plus se contenter de simples manifestations de rue pour exprimer leur soutien à la Palestine. Ils vont désormais au-delà », assure Le Pays. « Quand on connaît le calvaire que vivent les Gazaouis depuis quelque temps, on ne peut que saluer ce geste de solidarité qui vaut son pesant d'or. »  Le journal burkinabè se demande en revanche si le « Convoi maghrébin de la résilience arrivera à bon port. Ne sera-t-il pas bloqué par Israël ? On croise donc les doigts ». Le ministre de la Défense israélien, Israël Katz a d'ores et déjà ordonné à l'armée d'empêcher l'entrée à Gaza de ce qu'il a qualifié de « manifestants djihadistes ». Après l'épisode du Madleen, ce bateau humanitaire transportant des militants pro-palestiniens occidentaux et intercepté par Israël, La Presse, en Tunisie, fait part de son pessimisme, alors que « les sociétés civiles, partout, affichent leur volonté de faire passer l'aide aux Gazaouis. Ni la Flottille de la liberté ni les convois humanitaires terrestres, ni aucune marche ne peuvent lever le siège de Gaza », se désole un de ses éditorialistes.  À lire aussiÉgypte: Israël appelle les autorités du pays à bloquer une marche pro-palestinienne Prudence de mise coté égyptien « Pour défier le blocus israélien », Al-Ahram en Égypte rapporte que les délégations internationales devront d'abord obtenir une autorisation préalable des autorités égyptiennes « afin d'assurer leur sécurité, compte tenu de la sensibilité du terrain. »  Le président égyptien « Al-Sissi cèdera-t-il ? », se demande de son côté Algérie 360 pour qui « la tension monte » autour de cette caravane, notamment après l'arrestation hier de trois avocats algériens à l'aéroport du Caire. « Ces arrestations semblent liées à leur implication dans la caravane », ce qui « fait craindre une répression plus large. » Le média algérien craint aussi que ces arrestations n'enveniment « davantage les relations diplomatiques. Elle met également en lumière les restrictions imposées aux mouvements de solidarité pro-palestiniens, même lorsqu'ils sont pacifiques et humanitaires. »  Burundi : le parti au pouvoir vainqueur haut la main des législatives D'après les résultats publiés par la Céni, mercredi, le CNDD-FDD a en effet raflé la totalité des 100 sièges mis en jeu lors du scrutin du 5 juin. Dans certaines localités, les résultats « frôlent, voire dépassent des scores brejnéviens », s'exclame Iwacu. « Rien pour l'opposition », signale Afrik.com en Une de son site. L'opposition qui a qualifié de « grande mascarade » le résultat de ces scrutins, « est aujourd'hui laminé, cingle Iwacu. Cela n'augure donc rien de bon ». Pour Afrik.com, c'est « une nouvelle étape de la marche autoritaire dans un pays où le pluralisme politique est en net recul. » Le CNL, principal parti d'opposition, avait été formellement exclu, nous remémore le site. « Votes multiples », « bulletins pré-remplis », « emprisonnements arbitraires » d'observateurs, la formation a relevé de nombreuses irrégularités. À lire aussiLégislatives au Burundi: le parti au pouvoir rafle la totalité des sièges en jeu à l'Assemblée Une autopsie qui met le feu aux poudres au Kenya  « Un traumatisme à la tête, des marques de strangulation, des bleus sur les épaules, les mains, les jambes, du sang suintant du nez et de la bouche. » Voilà le descriptif sordide livré par Le Monde Afrique après la mort d'Albert Ojwang.  Ce blogueur « connu pour son franc-parler », comme le décrit The Star au Kenya, avait été retrouvé sans vie dans sa cellule dans l'ouest du pays quelques heures après son arrestation, les forces de l'ordre lui reprochant d'avoir terni le nom du numéro 2 de la police kényane. Celle-ci avait assuré que le professeur d'histoire et d'éducation religieuse s'était suicidé en détention. « Loin d'avoir convaincu l'opinion publique dans un pays régulièrement secoué par la question des violences policières », comme le rappelle Jeune Afrique, et version démentie donc par les légistes.  The Star croit même savoir que l'activiste a d'abord été torturé dans une forêt avant d'être emmené inconscient au commissariat. Le Daily Nation kényan nous apprend qu'une veillée aux chandelles organisée dans tout le pays demain par un syndicat national d'enseignants, « pour réclamer la justice non seulement pour lui, mais pour toutes les vies innocentes perdues à cause d'actions policières illégales ». À lire aussiKenya: la police dans la tourmente après la mort en détention d'Albert Ojwang

Bine ai venit la podcast-ul Romanian Weekly, unde poți asculta diferite povești și învăța limba română în același timp. Să începem! Join Anna on her exciting first day at a marketing company as she navigates the challenges of starting a new job. From meeting welcoming colleagues to learning the ropes of her new role, experience her journey of growth and acceptance. Discover how a friendly atmosphere and supportive team help Anna transition from nervous newcomer to valued team member. This episode provides insight into workplace dynamics and the importance of camaraderie in a professional setting. Thank you for listening to this episode. If you want to cite the text, you can access the website www.romanianweekly.com Ciao!

It's the annual parade of Bonus Bits - things this year's guests said that I couldn't fit into their episodes, and/or weren't about language, but now is their time to shine. We've got tricorn hats, changing your dog's name, Boston cream pie, parmesan vs vomit, the placebo effect's negative sibling, the universal blank, headache poetry and bawdy riddles. And more! Thanks to, in order of appearance: Joanna Kopaczyk, Juliana Pache, Ben Zimmer, Stacey Mei Yan Fong, A.J. Jacobs, Zazie Todd and Caroline Crampton. Visit theallusionist.org/bonus2024 for the transcript of this episode, more information about the topics therein, links to all the guest and their original episodes, and all the previous years' bonus episodes. Content note: this episode contains mentions of cancer and death, and anti-fat culture - but I tell you when that section is about to start, so you can skip ahead by five and a half minutes if you need to. To help fund this independent podcast, take yourself to theallusionist.org/donate and become a member of the Allusioverse. You get regular livestreams with me reading from my ever-expanding collection of dictionaries, inside scoops into the making of this show, and watchalong parties - coming up, we've got Great Pottery Throwdown 2025, and Cold Comfort Farm (1995). And best of all, you get the company of your fellow Allusionauts in our delightful Discord community. And go to theallusionist.org/events for information about the Allusionist's big 10th birthday live show in Vancouver BC on 12 January 2025. This episode was produced by me, Helen Zaltzman, with music and production assistance from Martin Austwick of palebirdmusic.com. Find @allusionistshow on Instagram, Facebook, YouTube, Threads, Bluesky, TikTok, etc. Our ad partner is Multitude. If you want me to talk about your product or thing on the show, sponsor an episode: contact Multitude at multitude.productions/ads. This episode is sponsored by:• Rosetta Stone, language-learning programs available for 25 different languages. Allusionist listeners get 50% off lifetime memberships at rosettastone.com/allusionist. • Audio Maverick, a new 9-part documentary podcast from CUNY TV about radio maven Himan Brown. Hear about the dawn of radio and Brown's remarkable career, via archive footage and new interviews with audio mavericks, by subscribing to Audio Maverick in your podcast app.• Squarespace, your one-stop shop for building and running your online forever home. Go to squarespace.com/allusionist for a free 2-week trial, and get 10 percent off your first purchase of a website or domain with the code allusionist.• Rocket Money, the personal finance app that helps find and cancel your unwanted subscriptions and monitors your spending. Go to rocketmoney.com/allusionist to save money and lower your outgoings.Support the show: http://patreon.com/allusionistSee omnystudio.com/listener for privacy information.