Podcasts about nume

Vară de vară, Timișoara devine centru pentru un festival muzical ce pornește din jazz, lăsând loc explorărilor și fuziunilor între sunet, note și cuvinte. JAZZx este un eveniment ajuns anul acesta la a treisprezecea ediție, iar când ai pe același afiș artiști precum Bela Fleck, Edmar Castaneda, Jacob Banks, New Fossils, Amphitrio sau The Philharmonik, ca să dau câteva exemple, este clar că urmează zile memorabile în Piața Libertății din Timișoara.   Un nume așteptat anul aceasta la JAZZx a fost Meshell Ndegeocello. O artistă recunoscută pentru talentul cu care îmbină diferite influențe muzicale, de la funk și soul, la jazz, hip hop , reggae și rock, iar totul este completat de mesajele pieselor sale cuprinse în versuri, multe din acestea din zona de activism social. Cu un astfel de mesaj și-a început concertul de la Timișoara. Andreea Iager Tako are o experiență vastă în marketing, management de evenimente culturale. Toată lumea o știe de la Centru Cultural Plai, organizator al evenimentului JAZZx: "E important să demonstrăm rolul acesta, de neînlocuit, al culturii, pe care noi o vedem nu ca sector, nu ca industrie, ci efectiv ca bază a unei comunități funcționale, comunități care aleg să vină împreună și să facă parte dintr-un tot. E foarte important să înțelegem. Lumea se schimbă foarte mult, sunt foarte multe interferențe externe, lucruri care ne afectează, pe care nu le putem controla, asta ne schimbă felul în care relaționam unii cu ceilalți, în care contribuim individual și colectiv la calitatea vieții pentru toată lumea, iar cultura, și cu atât mai mult muzica, are acest rol magic de a aduce oamenii împreună, pentru un limbaj comun, pentru o conexiune acolo unde pare că suntem atât de diferiți încât nu mai avem niciun dialog, cred că am simțit lucrul ăsta și în alegeri și în pandemie și cine știe ce o să vina în viitor. Vorbim foarte mult la nivel global despre apărare și ne gândim doar la zona militarizată, dar pentru noi acest mușchi al rezilienței este arma cu care ar fi bine să ne înarmăm cu toții, într-un mod în care știm să și protejăm, să folosim empatia, să venim împreună, să ne ascultăm, și cred că muzica asta te învață să faci." La Timișoara am putut vedea anul acesta un virtuoz al harpei din Columbia. Edmar Castaneda a venit însoțit de Antonio Sanchez, toboșar de cinci ori premiat cu Grammy, totul într-un un dialog muzical captivant, completat de talentul și experiența lui Bela Fleck.  Câștigător a 18 premii Grammy, din 42 de nominalizări, Bela Fleck este un artist care a redefinit banjo-ul, transformandu-l dintr-un instrument tradițional într-un vector al inovației muzicale. De la bluegrass la jazz și colaborări cu artiști legendari, Fleck surprinde mereu prin explorările sale sonore. "Am fost foarte norocos, imediat ce am terminat școala, am început să cânt în diferite trupe, pornind de jos, fără să fac bani, doar cântam și acumulam experiență. Astăzi este mult mai greu în muzică. Eu am spus mereu oamenilor că dacă nu ești nevoit, poate ar fi mai bine să nu faci asta. Dacă nu ești atât de motivat, dacă nu ești dispus să faci totul pentru asta, sigur, poți încerca, dar trebuie să privești cu atenție în jur, să vezi ce fac și ceilalți, să te întrebi, dacă ești la fel de bun, și astfel să speri că ai o șansă. Unii oameni sunt buni muzicieni, dar nu sunt bucuroși să plece în turnee, pe drumuri, cu mașina, ore întregi, deci trebuie să vezi cine ești și ce anume te mulțumește. Sunt și alte căi pentru a avea o poveste frumoasă în muzică, și nu necesită să urci pe o scenă. Știu oameni care și-au dorit să cante bine la banjo dar nu au vrut să meargă în turnee și să cante pentru public, așa că au ales să rămână în domeniul muzicii lucrând ca manager al unui artist, ca producător, iar experiența asta muzicală i-a făcut să fie buni publiciști, jurnaliști, sau producători. Deci e o întreagă lume a muzicii din care poți fi parte.", a spus Bela Fleck la sesiunea de Masterclass de la JAZZx. Cu un public de diferite vârste, JAZZx nu mai este, de ceva timp, un eveniment dedicat doar timișorenilor. Numele importante de pe afiș aduc tot mai mulți turiști pentru un city-break muzical fix în această perioadă, mulți din țară, dar neașteptat de mulți și din afara țării, după cum explică Andreea Iager Tako. "Suntem norocoși că avem parteneri pe termen lung, parteneri privați care înțeleg importanța actului cultural dincolo de entertainment și marketing, și chiar se uită la impact, lor de datorăm această supraviețuire, dar în egală măsură sunt partenerii instituționali pe care i-am avut încă de la definirea, de la co-crearea conceptului JAZZx. Am visat la jazz împreună cu Primăria la început, avem și Consiliul Județean Timiș alături, acum și Centrul de Proiecte, de fapt acest efort colectiv rezultă din faptul că toată lumea a înțeles că brand-ul de oraș trebuie să fie trăit, nu e de ajuns să fie pe hârtie. De la artiști până la publicul general, fie că sunt din Timișioara sau nu, simt această atmosferă aparte care se construiește aici, și de fapt este meritul fiecărui participant, fie că e parte din public sau ajungi la Masterclass, sau la scena de Spoken Word, de fapt este o construcție realizată împreună." Dacă seara am avut concerte în Piața Libertății, diminețile au pornit pe micuța scenă de pe Strada Fără Nume, scena de Spoken Word, unde Chris Redmond alături de Tongue FU și invitații, au încurajat versul să domine muzica. Apoi, sesiuni de masterclass cu artiștii invitați să cânte la JAZZx, iar ziua se încheia cu  jam session-uri pline de energie. În tot acest timp, JAZZx privea deja spre următoarea ediție. Revine Andreea Iager Tako de la Centrul Cultural PLAI.  "Suntem privilegiați că putem organiza JAZZx și putem visa la el, bineînțeles că nu e ușor și că fiecare ediție se construiește cu câțiva ani în urmă de fapt. Acum lucrăm deja activ pentru 2026, 2027, chiar și 2028, dar nu le luam ca fiind date. În fiecare an muncim să demonstram impactul pe care genul acesta de activare a orașului îl are, nu numai la nivel de cât de bine ne simțim, și această bucurie care devine normalitate zilele astea, dar și tot ce înseamnă impact asupra orașului, impact economic, turistic, felul în care oamenii se mișcă prin oraș, ce apreciază, ce descoperă, și învățarea asta continua este în relație cu publicul. A contat mereu pentru noi și la PLAI dar și la JAZZx să luam feedback, să vedem cum reacționează oamenii la concepte noi, de aceea adaugăm în fiecare ediție noi concepte. Anul acesta am mers cu JAZZx internațional de exemplu." spune Andreea Iager Tako, vorbind aici despre IOANAx Soultrain. Un proiect tânăr marca Subcarpati, adaptat într-un timp scurt pentru ediția 2025 JAZZx, o fuziune între jazz-ul și folclorul românesc, completat de vocea Ioanei Milculescu și reinterpretarea modernă, proiect pe care JAZZx l-a prezentat într-un concert la Londra. Câștigător al NPR Tiny Desk 2024, Christian Gates, cunoscut prin proiectul muzical The Philharmonik, este o revelație a soul-ului contemporan. Îmbină hip-hop, R&B și jazz într-un stil autentic, alimentat de introspecție și carismă scenică, cucerind publicul prin versatilitate și mesaj. "Simt că am ajuns cu toții într-un moment al vieții în care trebuie să fim capabili să rezistăm fricilor noastre. Nu vorbesc despre teama de păianjen sau înălțimi, vorbesc despre frica care ne oprește din a încerca, pentru că am simțit durere pentru ceva ce am pierdut poate, în viață noastră, și mi-am dat seama că multă vreme am cedat fricii. Acum, pentru că sunt acolo, și am reușit să câștig niște bani printr-un concurs, sunt acum cu voi, aici, asta pentru că nu am renunțat. Că faceți asta ca muzicieni profesioniști sau ca un hobby, ca simplu iubitor de muzică, noi ca muzicieni trecem prin multe, în acest domeniu sau în viața noastră, dar totul prinde sens dacă continui să încerci, asta vă pot promite.", spune Christian Gates. Prin astfel de întâlniri se crează interacțiuni autentice între artiști cu experiență și muzicieni aflați la început de drum, o conexiune emoțională cu spectatorii, inspirați fiind să descopere și să participe la un festival care te invită să cunoști un oraș prin oamenii săi. JAZZx este un vector cultural și turistic important, publicul din toată lumea fiind invitat să cunoască moștenirea istorică și artistică pe care Timișoara o deține.

If you're walking investors through your pitch deck slide-by-slide. Hiding the biggest risk in your business until the very end or treating meetings like job interviews, you're making the same mistakes that keep founders stuck in the endless cycle of “we'll pass for now.”    Fundraising isn't just about your traction or your vision. It's about breaking the pattern-recognition bias VCs use to filter out anything that doesn't look like their last big win.    If you want to raise serious capital, you have to show them why you're the outlier worth betting on.    Alexander Wulff has raised over $20 million (including an $8 million seed round) by doing the opposite of what founders are usually told. Today, he's building Nume, an AI CFO built to replace the spreadsheet chaos founders like you deal with every week.    Why do we need to work hard for warm intros? Does presenting our pitch deck actually work against us?    In this episode, Alexander shares what actually works when you're raising capital, especially when your model doesn't fit the mold. You'll learn how to lead with your biggest risk (instead of trying to hide it), and how to reframe the pitch deck as a teaser.   Topics Covered; How Alexander raised $20M+, including an $8M seed round The “tech plus service” strategy that scared off most VCs What 100+ failed VC pitches taught him about objection-handling Why cold outreach almost never works (and how to get warm intros fast) How to structure a pitch that starts with your biggest risk Why “average energy” founders rarely win VC money Why passion, performance, and “controlled craziness” matter more than polish Smart ways to use AI to make financial ops proactive, accurate, and founder-friendly Guest Bio   Alexander Wulff is the co-founder and CEO of ScaleUp Finance, which began as a CFO-as-a-Service platform combining technology and human expertise to help startups manage their financial operations. Today, that vision has evolved into Nume—the world's first true AI CFO, built to eliminate the spreadsheet chaos and reactive reporting that holds founders back. Alexander's entrepreneurial journey started early. He published a bestselling book at just 19 and launched his first venture at 20, turning dormant university-held patents into a funded startup. His experience spans fundraising, fintech innovation, and scaling high-growth companies, and he brings a unique mix of operational insight and bold, contrarian thinking to everything he builds. Visit https://www.scaleup.finance/ to learn more and connect with Alex on LinkedIn.  About Your Host   Jayla Siciliano, Shark Tank entrepreneur turned real estate investor, excels in building brands, teams, and products. CEO of a bi-coastal luxury short-term rental company, she also hosts the Seed Money Podcast, where she's on a mission to help early-stage entrepreneurs turn their ideas into reality!    Connect: Website: https://seedmoneypodcast.com/ Instagram: https://www.instagram.com/jaylasiciliano/ Subscribe and watch on YouTube https://www.youtube.com/@seedmoneypodcast/   

Sapiens Sapiens, c'est chaque mois une conversation en toute liberté avec une personnalité. Une rencontre entre êtres humains, tout simplement, pour mieux nous comprendre. Dans notre 34ème numéro, Olivier Babeau reçoit Thierry Gadou, président du groupe Vusion, leader français de la digitalisation du commerce avec plus d'un milliard d'euros de chiffre d'affaires. Ce groupe discret mais essentiel transforme en profondeur l'organisation et la performance des magasins, en France comme à l'international. Au cours de cet échange, plusieurs sujets clés sont abordés : – L'histoire et les innovations de Vusion Group – Le rôle central du magasin physique dans un e-commerce durable – La mutation des comportements d'achat et l'adaptation du commerce – Le lien entre digitalisation, rentabilité et amélioration des conditions de travail – Les enjeux de territoire, d'emploi et de consommation responsable – Les perspectives du Big Data dans le retail – Les propositions concrètes du rapport co-écrit avec l'Institut Sapiens pour faire du commerce un moteur de transformation écologique et sociale Un dialogue éclairant sur l'avenir du commerce et les leviers de son renouveau, au croisement de la technologie, de l'économie locale et de la durabilité. https://www.vusion.com/

Dans sa chronique, Stéphane Ricoul revient sur un débat qu'il avait amorcé plus tôt : celui de l'interdiction des téléphones dans les écoles. S'appuyant sur une étude récente, il approfondit sa réflexion en déplaçant la focale du support vers l'environnement numérique dans lequel évoluent les jeunes.

Mihai Morar ne duce înapoi în timp, în România anilor '90, alături de cel care a făcut cadrul pentru scena muzicală de azi: Radu Fornea.A fost vecin cu un medic celebru în toată lumea, care i-a schimbat viața. A oscilat între mai multe posibile cariere strălucite – neurochirurgie, producție de roboți, jurnalism – dar a ales lucrul la care nici nu se gândea ca adolescent. Muzica! Și a dus-o la alt nivel. Pentru că Radu Fornea este cel care are la activ hit-uri cu peste 100 de artiști diferiți! Nume care au dominat scena românească post '89, care au impus stiluri și au schimbat, pentru totdeauna, societatea noastră.Ești curios să afli câți bani a făcut din muzică omul identificat cu Proiect K1 și stilul etno? Care au fost dedesubturile momentului în care hit-urile unei noi lumi au înlocuit șlagarele artiștilor de ieri? Cine sunt oamenii care au inițiat stiluri și proiecte mari azi? Și, mai ales, cum a apărut cadrul legal care permite artiștilor de azi să câștige zeci de mii de euro, de la cei 500 de dolari, cât era plătită o trupă pe val în anii de după Revoluție?  Nu rata o discuție ca o călătorie în timp! Către vremurile mai simple, mai nereglementate, mai pline de speranță, în care luxul, pentru români, înseamna un telefon cu clapetă și un Cielo!Și află, dacă nu știai deja, despre cel mai inedit festival autohton: Unforgetable Festival, cel mai mare festival cu locuri pe scaune. Găzduit în perioda 11 – 13 septembrie de București. Realizat de Radu Fornea și prezentat de Mihai Morar. Doi oameni de media și muzică ce inversează azi rolurile, la Fain & Simplu.

Samstagnachmittag – Zeit für Swissmade! Stefan Heimoz bringt sein neues Album mit, dazu gibt's frische Songs von Marius Bear und Dave Kull. Und: Swissmade verlost Konzerttickets der Lovebugs! Wenn das Radio Geschichten erzählt, die unter die Haut gehen, dann ist Samstagnachmittag und Swissmade! Studiogast ist einer, der Musik lebt: Stefan Heimoz ist zu Besuch und bringt sein neues Album «Nume es Lied» mit. Swissmade spricht mit ihm über die Entstehung der Lieder, über Inspiration, Heimat und warum ein einfaches Lied manchmal mehr sagt als tausend Worte. Doch damit nicht genug: Wir haben musikalische Neuheiten im Gepäck, die berühren. Marius Bear meldet sich mit frischen Tönen und einer ganz persönlichen Geschichte zurück. Seine neue Single «Gingerella», erschienen am 13. Juni auf der EP «When We Get There We'll Know 2.0». Er erzählt uns, warum ausgerechnet seine Schulfreundin Zora eine Rolle in der Story spielt. Persönlich, berührend, und musikalisch auf den Punkt gebracht. Auch Dave Kull hat neue Musik aufgenommen, seine neue Single «I'm in Love» ist Teil der kommenden EP «Love Songs», die Anfang Juli erscheint. Dave bleibt seinem authentischen Stil treu – mit warmem Sound, klaren Worten und viel Gefühl. Und als kleines Sahnehäubchen oben drauf gibt's noch Tickets für ein Konzert der Lovebugs zu gewinnen. Einfach anrufen, miträtseln und mit etwas Glück live dabei sein, wenn die Kultband die Bühne rockt. Swissmade, eine Sendung zwischen Lied, Liebe und Lebensgefühl – voller Überraschungen und ehrlicher Töne.

Stéphane Ricoul dresse un portrait comparatif des politiques numériques des six grands partis fédéraux. Tous s'entendent sur l'importance de l'Internet haute vitesse, de la protection des données, de la cybersécurité et de l'économie numérique. Un tour d'horizon utile pour saisir les visions numériques qui façonneront l'avenir du pays.

Comment protéger nos enfants des dangers du numérique ?

Sute de conturi cu nume de români și mesaje puternic anti-UE, unele scrise direct în limba rusă, au invadat un grup de Telegram, relatează G4Media, citând un cunoscut blogger din România. Aceasta este o componentă a războiului hibrid, spune acesta. Zmenta este numele unui creator de conținut cunoscut în trecut pentru postările satirice și ironice.Potrivit acestuia, grupul vizat de acțiunea de influențare reunește peste 10.000 de români interesați de subiecte precum economie, bursă și companii. Începând cu luna martie el a observat o invazie de conturi suspecte care au început să comenteze masiv la orice postare, indiferent de conținutul acesteia.Zmenta relatează că mesajele distribuite de aceste conturi urmăreau să inducă frică, frustrare și ură față de Uniunea Europeană, autorități și Occident în general.Iată ce scrie autorul postării: ”La începutul lunii martie au tot intrat pe unul din grupurile mele de Telegram (pe care scriu despre companii/economie/bursă) – zeci-sute de conturi. Am tot blocat din ele.La absolut orice postam, și dacă scriam o rețetă de murături, conturile astea lăsau zeci de comentarii de genul “Românii sunt slugile europenilor, UE ne fură bogățiile, autoritățile sunt împotriva poporului, românii trebuie să se trezească și în luna mai să nu mai fie lași, doar așa România va renaște și va scăpa de trădătorii globaliști.” și multe alte mizerii pe care sigur le bănuiți.Comentarii total pe lângă subiectul postărilor, dar postau cu scopul de a induce ură față de UE, frustrare, frică și a stârni “curajul” de a renunța să mai fim “slugile” străinilor și să fim iar România de altădată.Toate comentariile erau postate de conturi cu nume românești, dar cu username străin, multe cu nume rusești și poze de profil generate cu inteligența artificială.Ei bine, ghinionul a fost că aseară conturile astea au dat EROARE. Și la o postare în care discutam despre delirul lui Trump cu tarifele, au început să lase comentarii cu textul CHIAR ÎN LIMBA RUSĂ și cu “translation” în limba engleză, în loc să posteze doar textul tradus din rusă în română. Deci au confirmat direct că textele sunt scrise în rusă și după traduse.Amuzant, dar trist.Asta fac rușii pe un grup, dar imaginați-vă că asta fac pe toate rețelele sociale și oamenii chiar cred ceea ce scriu niște conturi operate direct de Rusia. Oare pe ce candidați îi avantajează astfel de operațiuni dovedite că sunt desfășurate de ruși?Deci asta nu e o dovadă clară a implicării Rusiei în destabilizarea societății românești? Nu? Acesta nu e război hibrid?” – întreabă Zmenta în postarea sa.

Adriana Carreon Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Hoi ier Liebe und schön sinder wider do zunere neue Folg vo 'Meh Herz'. I dere Folg gits es chlises Neujohrs-Update und denn e gfüehrti Meditation wo chan helfe zum: - Dich mit dinem innere Selbst z'verbinde- Klarheit auf dinem Weg z'finde- Dini tüüfste Wünsch z'visualisiere & ihne z'vertraue- Mitem Fluss & de Essenz vo dinem Herz in Harmonie z'choD' Meditation startet ab (11:44)Nimm der einen Moment für Dich – chum ines tüüfs Schnuufe, vertrau dem was chunnt und lohn di vo dinere Vorstelligsgschraft leite. Nume 20-30 Minute pro Tag zum sich mit sich selber verbinde, chan soo vil inneri Klarheit bringe! Es lohnt sich, enjoy! :)-Und do de Link zu de Energie Readings mit neue Termine im Februar / 40 oder 70 Minute Sessions möglich über Zoom:ENERGY READINGS - NEUI TERMIN-Ganz e dicki Umarmig, Nadia ✧̣̇

Stéphane Ricoul nous partage une réflexion au sujet des géants du numérique qui dominent l'économie et influencent les démocraties. Malgré des régulations en Europe et aux États-Unis, leur lobbying freine les restrictions. Faut-il les réguler comme des services publics ou les laisser libres d'innover ?

Citiți rubrica săptămânală „Întrebări și răspunsuri” din care fac parte unele dintre comentariile pe care ni le-ați scris și cărora le-am răspuns.Răspândiți dragostea!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Stéphane Ricoul appelle à agir face à la dépendance numérique, responsable de 4 % des émissions de GES, un chiffre qui pourrait doubler d'ici 2030. Il prône une sobriété numérique via l'optimisation des usages, le recyclage des appareils et une meilleure gestion des données. Soulignant les atouts du Québec, il invite entreprises et gouvernements à s'engager dès maintenant pour faire du numérique un levier de durabilité.

Tu rêves de transformer ta passion créative en métier ? Aujourd'hui je discute des différentes possibilités de gagner de l'argent quand on est artiste ou artisan avec Aurore Bay, illustratrice et créatrice de contenu ! Si tu veux développer la vente de tes créations en ligne : regarde vite le cours vidéo 100% Gratuit

Seit über 50 Jahren sammelt Ernst Burren Stimmen und Stimmungen aus seiner solothurnischen Umgebung und verwandelt sie in Mundarttexte von literarischer Weltgeltung. Darin spiegelt sich der Zustand eines Landes, wo Anschluss und Gemeinschaft gern gewünscht, aber nicht unbedingt verwirklicht sind. Als im Lauf der 1960er-Jahre die Schweizerinnen und Schweizer ihren Feierabend vermehrt vor dem eigenen Fernsehapparat verbringen, wächst das Bedürfnis, auch ausländische Sender zu empfangen. Deshalb schliesst man sich quer durchs Land in vielerlei Initiativen zusammen, um auf den Anhöhen sogenannte Gemeinschaftsantennen zu errichten. So lernen auch die hiesigen Haushalte spannende Programme kennen wie den «Internationalen Frühschoppen» der ARD oder die «ZDF-Hitparade». Man ist anschlussfähig geworden, hat plötzlich eine Auswahl sowie Abwechslung und bleibt umso lieber daheim. Diese Erfahrung scheint auch prägend gewesen zu sein für den literarischen Beobachter Ernst Burren. Das Spannungsfeld von innen und aussen, Öffnung und Rückzug, Für-sich- und In-der-Welt-Sein durchzieht sein ganzes Werk, von den frühestens Gedichten (darunter eines mit dem Titel «färnsehluege») bis zur jüngsten Veröffentlichung «Nume no vor em Färnseh». Zum 80. Geburtstag des Autors hat SRF-Regisseur Reto Ott eine Reihe dieser zeitlos anmutenden Texte zu einem neuen Hörspiel zusammengestellt und sie mit vielen prominenten Stimmen wie Mike Müller und Birgit Steinegger chorisch und monologisch aufgenommen. Die mehrschichtige Klangspur von Stefan Weber ist unterlegt mit Tönen aus dem Schweizer Mittelland, historischen Sequenzen aus dem SRF-Archiv und dem unverwechselbaren Sound des Unterhaltungsorchesters des Schweizer Radios (UOR), der aus den Siebzigern ins Heute herüberweht. Mit: Ueli Jäggi, Birgit Steinegger, Mike Müller, Rahel Hubacher, Dieter Stoll, Lisa Christ, Mario Fuchs, Sara Capretti, Ernst C. Sigrist Tontechnik Aufnahmen: Björn Müller - Montage, Sounddesign, Mix: Stefan Weber - Textauswahl und Regie: Reto Ott - Produktion: SRF 2024 - Dauer: 2 x ca. 30 Die verwendeten Texte von Ernst Burren stammen aus den folgenden Publikationen: «Zirkusmusig», «Blaui Blueme», «Füürwärch», «Dr Troum vo Paris», «I däm Auter no nes Gschleipf», «Nume no vor em Färnseh» (alle Cosmos Verlag) und «mir nähs wies chunnt – Gedichte aus 50 Jahren» (Verlag Der gesunde Menschenversand).

Seit über 50 Jahren sammelt Ernst Burren Stimmen und Stimmungen aus seiner solothurnischen Umgebung und verwandelt sie in Mundarttexte von literarischer Weltgeltung. Darin spiegelt sich der Zustand eines Landes, wo Anschluss und Gemeinschaft gern gewünscht, aber nicht unbedingt verwirklicht sind. Als im Lauf der 1960er-Jahre die Schweizerinnen und Schweizer ihren Feierabend vermehrt vor dem eigenen Fernsehapparat verbringen, wächst das Bedürfnis, auch ausländische Sender zu empfangen. Deshalb schliesst man sich quer durchs Land in vielerlei Initiativen zusammen, um auf den Anhöhen sogenannte Gemeinschaftsantennen zu errichten. So lernen auch die hiesigen Haushalte spannende Programme kennen wie den «Internationalen Frühschoppen» der ARD oder die «ZDF-Hitparade». Man ist anschlussfähig geworden, hat plötzlich eine Auswahl sowie Abwechslung und bleibt umso lieber daheim. Diese Erfahrung scheint auch prägend gewesen zu sein für den literarischen Beobachter Ernst Burren. Das Spannungsfeld von innen und aussen, Öffnung und Rückzug, Für-sich- und In-der-Welt-Sein durchzieht sein ganzes Werk, von den frühestens Gedichten (darunter eines mit dem Titel «färnsehluege») bis zur jüngsten Veröffentlichung «Nume no vor em Färnseh». Zum 80. Geburtstag des Autors hat SRF-Regisseur Reto Ott eine Reihe dieser zeitlos anmutenden Texte zu einem neuen Hörspiel zusammengestellt und sie mit vielen prominenten Stimmen wie Mike Müller und Birgit Steinegger chorisch und monologisch aufgenommen. Die mehrschichtige Klangspur von Stefan Weber ist unterlegt mit Tönen aus dem Schweizer Mittelland, historischen Sequenzen aus dem SRF-Archiv und dem unverwechselbaren Sound des Unterhaltungsorchesters des Schweizer Radios (UOR), der aus den Siebzigern ins Heute herüberweht. Mit: Ueli Jäggi, Birgit Steinegger, Mike Müller, Rahel Hubacher, Dieter Stoll, Lisa Christ, Mario Fuchs, Sara Capretti, Ernst C. Sigrist Tontechnik Aufnahmen: Björn Müller - Montage, Sounddesign, Mix: Stefan Weber - Textauswahl und Regie: Reto Ott - Produktion: SRF 2024 - Dauer: 2 x ca. 30'

Seit über 50 Jahren sammelt Ernst Burren Stimmen und Stimmungen aus seiner solothurnischen Umgebung und verwandelt sie in Mundarttexte von literarischer Weltgeltung. Darin spiegelt sich der Zustand eines Landes, wo Anschluss und Gemeinschaft gern gewünscht, aber nicht unbedingt verwirklicht sind. Als im Lauf der 1960er-Jahre die Schweizerinnen und Schweizer ihren Feierabend vermehrt vor dem eigenen Fernsehapparat verbringen, wächst das Bedürfnis, auch ausländische Sender zu empfangen. Deshalb schliesst man sich quer durchs Land in vielerlei Initiativen zusammen, um auf den Anhöhen sogenannte Gemeinschaftsantennen zu errichten. So lernen auch die hiesigen Haushalte spannende Programme kennen wie den «Internationalen Frühschoppen» der ARD oder die «ZDF-Hitparade». Man ist anschlussfähig geworden, hat plötzlich eine Auswahl sowie Abwechslung und bleibt umso lieber daheim. Diese Erfahrung scheint auch prägend gewesen zu sein für den literarischen Beobachter Ernst Burren. Das Spannungsfeld von innen und aussen, Öffnung und Rückzug, Für-sich- und In-der-Welt-Sein durchzieht sein ganzes Werk, von den frühestens Gedichten (darunter eines mit dem Titel «färnsehluege») bis zur jüngsten Veröffentlichung «Nume no vor em Färnseh». Zum 80. Geburtstag des Autors hat SRF-Regisseur Reto Ott eine Reihe dieser zeitlos anmutenden Texte zu einem neuen Hörspiel zusammengestellt und sie mit vielen prominenten Stimmen wie Mike Müller und Birgit Steinegger chorisch und monologisch aufgenommen. Die mehrschichtige Klangspur von Stefan Weber ist unterlegt mit Tönen aus dem Schweizer Mittelland, historischen Sequenzen aus dem SRF-Archiv und dem unverwechselbaren Sound des Unterhaltungsorchesters des Schweizer Radios (UOR), der aus den Siebzigern ins Heute herüberweht. Mit: Ueli Jäggi, Birgit Steinegger, Mike Müller, Rahel Hubacher, Dieter Stoll, Lisa Christ, Mario Fuchs, Sara Capretti, Ernst C. Sigrist Tontechnik Aufnahmen: Björn Müller - Montage, Sounddesign, Mix: Stefan Weber - Textauswahl und Regie: Reto Ott - Produktion: SRF 2024 - Dauer: 30 Die verwendeten Texte von Ernst Burren stammen aus den folgenden Publikationen: «Zirkusmusig», «Blaui Blueme», «Füürwärch», «Dr Troum vo Paris», «I däm Auter no nes Gschleipf», «Nume no vor em Färnseh» (alle Cosmos Verlag) und «mir nähs wies chunnt – Gedichte aus 50 Jahren» (Verlag Der gesunde Menschenversand).

Adriana Carreon Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Cet épisode est consacré au numérique. Écoutez ce podcast pour en découvrir davantage ! Un quiz d'écoute en téléchargement gratuit est proposé sur l'espace pédagogique du site de la Fondation Charles de Gaulle. Avec la participation de : Sophie Junien-Lavillauroy, directrice des projets pédagogiques et numériques de la Fondation Charles de Gaulle Yanice Hajjaj Jourdren des Montoléâtres, étudiant à Sciences Po Paris, stagiaire du parcours civique de Sciences Po à la Fondation Charles de Gaulle Matheo Salot, étudiant à Sciences Po Paris, stagiaire du parcours civique de Sciences Po à la Fondation Charles de Gaulle Montage : Jean-Baptiste Berque, chargé de communication de la Fondation Charles de Gaulle

Succesul extremei drepte în alegerile regionale germane nu este o problemă doar pentru guvernul federal de la Berlin. Mediul financiar și de afaceri este de asemenea îngrijorat. Întreprinderile germane se tem că avansul extremei drepte va speria lucrătorii străini atât de necesari dar și investitorii. Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat votul popular în landul Turingia și a a venit pe locul al doilea în Saxonia, la mică distanță de Uniunea Creștin-Democrată.După cum se știe, AfD a mizat pe o platformă puternic anti-imigranți și a avut de câștigat în urma unui atac petrecut în august în orașul Solingen, în care un refugiat sirian de 26 de ani a ucis trei localnici. Ulterior, Statul Islamic și-a revendicat responsabilitatea pentru atac.Totuși, după cum arăta un studiu al Institutului Economic German, publicat cu o lună înainte de alegerile din cele două landuri, tocmai estul Germaniei, cu o economie tot mai dinamică, suferă cel mai mult de pe urma lipsei forței de muncă și este cel mai dependent de angajații străini.În toate statele federale din estul Germaniei (cu excepția Berlinului), numărul angajaților germani a scăzut între 2022 și 2023, inclusiv din cauza vârstei. Iar această scădere a putut fi compensată într-o anumită măsură de angajații străini.Acum, șefii de întreprinderi se tem că retorica AfD, îndreptată împotriva angajaților străini și amenințările cu deportări în masă vor amplifica dezechilibrele de pe piața muncii. După cum notează Politico, Joachim Nagel, președinte al băncii centrale Bundesbank și un susținător puternic al imigrației, spune că până în 2026, Germania va pierde mai mulți lucrători din cauza pensionării în fiecare an decât câștigă din imigrație, chiar și la ritmul actual. Într-un interviu acordat ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, el s-a declarat „ foarte tulburat” de rezultatele alegerilor din landurile estice.Însă, după atacul de la Sollingen, discursul politicienilor este exact în sensul invers. O disonanță cognitivă, după cum spune, pentru Politico, Marcel Fratzscher, președintele think tank-ului DIW din Berlin.„A susține că acum suntem copleșiți și trebuie să deportăm pe scară largă și apoi, în același timp, să spunem că avem nevoie de imigrație este o contradicție fundamentală. Nu e de mirare că oamenii nu mai cred în politicieni”, spune acesta.Nume mari ale economiei germane, precum Deutsche Bank, Siemens sau BASF, își manifestă de asemenea îngrijorarea.Aceste firme au susținut o campanie națională numită „Sunt pentru valori” înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din acest an, alarmate de semnele că ascensiunea extremei drepte îi va speria atât pe muncitori cât și pe investitori.Un studiu efectuat de Institutul de Cercetare Economică din Köln în rândul întreprinderilor și asociațiilor patronale sugera anul trecut că această amenințare va deveni din ce în ce mai gravă în timp. În timp ce doar 28% dintre respondenți au spus că un AfD puternic face mai dificilă recrutarea de muncitori străini calificați pe termen scurt, această pondere a crescut la peste 60% atunci când întrebarea s-a referit la un termen lung.AfD, la rândul său, susține că țara trebuie să se concentreze mai mult pe menținerea acasă a germanilor talentați. Chestionat de Politico, purtătorul de cuvânt economic al partidului a declarat că 270.000 de muncitori calificați părăsesc Germania în fiecare an.Acesta este un punct pe care majoritatea oponenților săi și Bundesbank îl recunosc – dar pur și simplu nu îl văd ca o alternativă la imigrație. Acești lucrători calificați vor pleca oricum.Drept urmare, tot mai multe companii pur și simplu admit înfrângerea. Chiar și campionul național al producției de mașini, Volkswagen, analizează închiderea unor fabrici germane pentru prima dată în istoria sa.

Adriana Carreon Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Jordan Rakei, GoGoPenguin, Roberto Fonseca, MonoNeon sau Matteo Mancuso au fost capetele de afiș pentru ediția 2024, JAZZx Festival de la Timișoara, eveniment ajuns la a 12 ediție. Un eveniment care și-a propus să aducă împreună comunitățile muzicale din vestul țării, invitând pe scenă artiști care inovează, oameni care experimentează, pentru lărgirea perspectivei artistice. Până la Piață Libertății, marea scena a JAZZx, evenimentele de peste zi m-au purtat pe străzile orașului descoperind la Kunsthalle Bega o expoziție de Andrei Arion sau la Casa Isho, unde Marius Bercea a prezentat 'This Side of Paradise'. Pomenesc aici și de 'Future Days', expoziția Facultății de Arhitectura și Urbanism din Timișoara, toate incluse în programul JAZZx de anul acesta.În inima comunității Faber, la Ambasada, prin sesiuni de Masterclass, muzicienii străini invitați la Timișoara și-au împărtășit din experiența lor tuturor celor interesați. Am văzut ușurința cu care omul care a cântat într-o vreme cu Buena Vista Social Club, Roberto Fonseca, a trecut prin compoziții de Gillespie utilizând ritmurile sud-americane, argumentând ușurința cu care face asta printr-o replică scurtă, 'din fericire, m-am născut în Cuba!'.Roberto Fonseca este unul dintre marii ambasadori ai muzicii cubaneze, cu un amestec elegant de vechi și nou. Deși principala sa pasiune rămâne jazz-ul, stilul pianistului este la fel de divers ca populația din Havana: blues, funk, hip-hop, afro-jazz. O multitudine de influențe se revarsă de la clapele sale. Firesc, s-a dansat printre scaunele din Piața Libertății când Fonseca a cântat la scena mare, iar daca asta nu a fost suficient, cine a dorit mai mult, s-a putut retrage la Comenduirea Garnizoanei care a găzduit Jam Session-urile nocturne cu artiștii invitați la JAZZx.Printre cei care au făcut noapte albă improvizând, au fost și artiștii invitați la scena matinală de Spoken-Word, sub brandul deja cunoscut de Strada Fără Nume. O micuță scena ce nu s-a lăsat închisă nici măcar în vremuri de pandemie. ''Tocmai am susținut un show împreună, un show de spoken-word, poezie și muzica, totul improvizat. Nu e nimic planificat, deci nu știm ce urmează să se întâmple, până când nu se întâmplă, și asta face ca totul să fie viu și distractiv, interactiv cu audiența. Este a patra sau a cincea oară când participam la acest festival, de asemenea, am fost invitat să facilitez un curs pentru poezie și muzică aici, pentru a împărtăși din experiența și priceperea noastră în Marea Britanie, lucrând aici cu tineri poeți români, din Moldova de asemenea, anul acesta avem participanți și din Franța și Marea Britanie. Este vorba despre a ajuta și împărtăși din experiența artistică acumulată, cum facem asta, care este nivelul aici în România, similaritățile, care sunt diferențele. Suntem toți artiști și cu cât împărtășim din experiență, cu atât putem învață mai multe împreună.'' spune Chris Redmond.Chris Redmond este un scriitor și interpret care lucrează cu cuvinte vorbite, în muzică și teatru. Poezia sa a fost prezentată la BBC Radio 1, BBC Radio 4, XFM și SKY Arts. Artist consacrat pe scena poeziei spectacolului din Marea Britanie, cântă în locații, de la cafenele și pub-uri până la Southbank Centre din Londra, Soho Theatre și cele mai mari festivaluri din Marea Britanie – Glastonbury, Latitude și The Big Chill. Chris este fondatorul și gazda „Tongue Fu”, responsabil de evenimentele Spoken-Word la JAZZx Timișoara.Strada Fără Nume este un proiect desfășurat în cadrul Festivalului JAZZx, proiect care susține cercetarea artistică și dezvoltarea abilităților artiștilor prin activități de coproducție, cooperare, interdisciplinaritate și schimb de experiență în domeniul muzical și literar, precum și de mediere și incluziune culturală. Ateliere “Spoken Word”: dezvoltarea abilităților de lectură publică ale tinerilor poeți români prin organizarea de ateliere educaționale interdisciplinare, spectacole și jam sessions cu poeți români, poeți și mentori din Europa. În cadrul atelierelor educaționale, poeți tineri din diferite orașe din România au fost selectați prin  apel deschis la nivel național, să petreacă o săptămână în Timișoara, unde împreună au putut crea și dezvolta spectacole de tipul „spoken word” în regim de co-producție. La numai 27 de ani, Matteo Mancuso este un chitarist ce surprinde prin tehnica sa de interpretare, capabil să implementeze din sunete si metode de chitară clasică pe un instrument electric. De altfel, Matteo face ceea ce a văzut acasă. Tatăl sau Vincenzo Mancuso l-a crescut pe muzică de chitară clasică."Pentru mine, jazz-ul și rock-ul au multe elemente în comun, și mereu mi-a plăcut paleta de culori, armoniile sofisticate a jazz-ului, dar în același timp, cântând la chitara electrică, îmi place sunetul distors și puterea rock-ului. Așa că am vrut să amestec cele doua genuri, și sigur este ceva ce se numește jazz fusion, lucru pe care mulți muzicieni îl cântă cu mult înaintea mea, dar asta este genul muzical care îmi place, caut să amestec din ceea ce am auzit în trecut. Familia m-a ajutat mult pentru a ajunge unde sunt astăzi, și asta în mare parte pentru că am cântat mult împreună, și nu a fost deloc forțat, nu a venit cu lecții obligatorii, mereu a fost distractiv pentru mine, și mereu am spus că tatăl meu a fost foarte bun în a mă face să râd, să mă distrez cu instrumentul, și nu m-a forțat să învăț din elementele muzicii, toate chestiile plictisitoare, cele de studiu, au venit mai tărziu, aici cred că este secretul, asta a funcționat, cel puțin în cazul meu." spune Matteo Mancuso.În 2023 a lansat albumul “The Journey”, care a atras atenția la esența diverselor sale influențe muzicale. “Matteo este evoluția chitarei fusion, tehnica să uluitoare este o încântare de urmărit. El este dovada că spiritul evolutiv al chitariștilor este ferm intact” spune Steve Vai. Matteo este unul din artiștii care își recunoaște influențele, și mai mult, dă înapoi din ceea ce a descoperit prin muzică, Matteo fiind printre artiștii care au susținut ore de masterclass la Timișoara.JAZZx este un proiect visat și produs de Centrul Cultural PLAI pentru comunități diverse, într-un parteneriat public-privat și efort comun de a accesibiliza forme artistice de calitate care ne aduc împreună.Început în 2006 cu scopul de a organiza festivalul PLAI - festival de worldmusic, comunități și diversitate în toate formele ei, Centrul Cultural PLAI a luat de-a lungul timpului diferite forme și formate, toate cu scopul de a oferi soluții comunitare și de a genera sinergii și impact de durată. Pe lângă producția de evenimente comunitare și croite pentru parteneri, PLAI a dezvoltat și AMBASADA, proaspăt aniversând 9 ani de existență. Ea a devenit foarte repede locul de întâlnire, conectare și dezvoltare a comunităților de 'doers' din țară - primul centru cultural independent din România parte din Trans Europe Halles - rețea europeană de astfel de spații. JAZZx este despre puterea individului care face ca și în 2024 Timișoara să continue să fie o capitală culturală vibrantă și armonică în care jazz-ul, prin diferitele sale influențe să promoveze libertățile și toleranța. Este despre puterea creației prin artă, muzică, până la puterea cuvântului, Strada Fără Nume este unul din proiectele educaționale care s-a dezvoltat organic din scena de SpokenWord @JAZZx, în același spirit în care scenele festivalului susțin talent local și la început de drum, recunoscând valoarea cuvântului scris și magia colaborărilor din arte, acolo unde poezia și improvizația muzicală crează povești ce mișcă suflete."Poezia poate capta dispoziția a ceva și îl poate condensa și distila într-o cu totul altă formă, și când îl comunicam printr-un performance are efect imediat. Poeții scriu repede pentru că nu facem o nuvelă, așa că putem fi destul de prezenți, gata să răspundem, asta poate fi parte dintr-un show de improvizație. Deci este o oportunitate pentru dialog și reflexie creativă legat de tot ce se întâmplă în lume, asta ne ajută să navigăm prin prezent." mai spune Chris Redmond.

Willkommen zur 50. Jubiläumsfolge vom Doppelsturm-Podcast! Und es gäbe wohl keinen besseren Zeitpunkt dazu; die Schweizer Nati versetzt uns alle mit ihrem dominanten Spiel gegen Italien in Euphorie. Und die Erwartungen bleiben selbst gegen das 1.5 Milliarden-Kader der Engländer hoch. In der heutigen Folge schauen wir voraus auf die tollen Viertelfinals dieser EURO, besprechen die mögliche Zukunft Murat Yakins und ziehen eine erste Zwischenbilanz der EM. Viel Spass beim Zuhören!

La început a fost JazzTM, apoi a devenit JAZZx, un eveniment care și-a propus să aducă împreună comunitățile muzicale din vestul țării, invitând pe scenă artiști care inovează, cei care experimentează descoperind noi orizonturi, dar și legende vii ale diferitelor subgenuri strânse în jazz. Pentru a afla mai multe despre ediția 2024, vorbim astăzi cu Andreea Iager-Tako, inima din PLAI, Ambasada, Faber și JAZZx și Krisztina Kalapati cea care se ocupă de școlile de vară de spoken word. În perioada 5 iulie – 7 iulie un nou sezon de JAZZx se deschide în Piața Libertății din Timișoara, găzduind peste 120 de artiști ce ajung în orașul din vestul țării. 3 zile de concerte memorabile, o scenă centrală în Piața Libertății dar și o scenă matinală de Spoken Word sub brandul deja cunoscut de Strada Fără Nume, ediția care stă să înceapă este dovada pură că arta unește. Public local, național și internațional e așteptat să participe la această ediție memorabilă care reunește în egală măsură artiști din întrega lumea, cu startul zilei oferit mereu de talent din România, prin participarea Marsdelux, Tereza Catarov și Mischa Blanos. Linia de mijloc al tuturor celor 3 zile este asigurată de experiment, depăsiri și spargere de formate clasice prin Matteo Mancuso, MonoNeon si Jazzbois dar și headlineri precum Jordan Rakei, Gogo Penguin si Roberto Fonseca.Încă din 2013, JAZZx și-a propus să aducă aproape de toate comunitățile Timișoarei o muzică de înaltă valoare artistică. Pe parcursul celor peste 12 ani, JAZZx a reușit să aducă Timișoara pe harta festivalurilor și evenimentelor de jazz de importanță majoră la nivel mondial, nu numai din perspectiva artiștilor internaționali, dar și a căilor deschise pentru comunitățile de artiști români care au crescut odată cu el. Sunt 133 de premii Grammy care atestă măiestria artiștilor JAZZx, dar dincolo de recunoaștere, emoția și speranța gestului de a-i asculta împreună, așa diferiți și unici cum suntem, a fost și rămâne mereu neprețuită!Despre ediția 2024 JAZZx dar și despre povestea de până acum, aflați informații accesând https://plai.ro/jazz/

Obiceiurile noastre alimentare, stilul de viață, hainele pe care le îmbrăcăm, modul cum vorbim și legătura cu Dumnezeu contribuie la formarea unui nume bun între oameni, dar mai ales înaintea Creatorului. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Dienvidāfrikas Republikas (DĀR) parlamenta vēlēšanās, šķiet, pielikts punkts 30 gadus ilgušajam Āfrikas Nacionālā kongresa (ĀNK) varas monopolam. Indijā noslēgušās vairāk nekā mēnesi ilgušās parlamenta apakšpalātas vēlēšanas. Jaunkaledonija pieprasa Makronam atsaukt vēlēšanu izmaiņas. Ārkārtas stāvoklis atcelts. Aktualitātes pasaulē analizē Latvijas Radio ārpolitikas ziņu korespondents Rihards Millers un laikraksta "Diena" komentētājs Andis Sedlenieks. Neviena vara nav mūžīga, # 1 – Indija Vakar, 4. jūnijā, notika galīgā balsu saskaitīšana pēc sešas nedēļas ilgušajām Indijas parlamenta apakšpalātas, oficiāli dēvētas par Tautas palātu, vēlēšanām. Vēlēšanas pasaules lielākajā demokrātijā notiek pēc mažoritārās sistēmas, respektīvi, 543 deputāti tiek ievēlēti vienmandāta apgabalos. Viņi pārstāvēs 968 miljonus Indijas balsstiesīgo, no kuriem vēlēšanās piedalījās 642 miljoni, kas ļauj apgalvot, ka šīs ir plašākās vēlēšanas pasaules vēsturē. Balsošanas punktu ir apmēram miljons, tai skaitā īpaša komanda, kas devās apmēram 40 kilometru gājienā pa kalnu takām, lai sasniegtu vienu balsotāju kādā attālā Himalaju ciematiņā, vai cita, kas veselu dienu autobusā līkumoja cauri Giras nacionālā parka džungļiem pie hindu mūka vientuļnieka. Par vēlētāju balsīm sacentās veselas 744 partijas, no kurām gan tikai nedaudz virs trīsdesmit ir tādas, kuras ieguvušas kaut vienu mandātu iepriekšējās vēlēšanās, un tikai sešas darbojas vispārnacionālā līmenī; visas pārējās ir reģionālas partijas. Izšķirošā cīņa norisinājās starp diviem spēkiem: pašreizējā premjera Narendras Modi vadīto Indijas Tautas partiju, kura kopā ar pārdesmit reģionālajām partijām veido labēji orientēto Nacionāli demokrātisko aliansi, un partiju Indijas Nacionālais kongress, kuras vadītajā Indijas Nacionālās attīstības iekļaujošajā aliansē ir vairāk kreisu spēku, t. sk. Utarpradēšas pavalstī bāzētā Sociālistiskā partija, antikorupcijas motīvus kopjošā Vienkāršā cilvēka partija, veselas trīs dažādu nokrāsu kompartijas u.c. Vēlēšanu laika aptaujas solīja ierasti labus rezultātus labējam blokam un, attiecīgi, trešo nedalītas varas termiņu Narendram Modi. Taču rezultāti izrādījušies ne tuvu tik spoži: Indijas Tautas partijai tikušas 240 vietas, kas ir par 32 mazāk nekā vajadzīgs, lai veidotu vienpartijas vairākuma valdību. Tagad tai nāksies vairāk rēķināties ar saviem reģionālajiem sabiedrotajiem, pret kuriem līdz šim tā izturējusies ar zināmu aroganci, kas šai partijai maksājis, piemēram, zaudējumu Mahārāštras pavalstī. Savu priekšvēlēšanu kampaņu Tautas partija lielā mērā balstīja ierastajos ksenofobijas motīvos, pozicionējot sevi kā spēku, kurš aizstāvēs hinduistu kopienu, un ienaidnieka birku piekarinot pirmām kārtām musulmaņu kopienai. Tas izrādījies nepārliecinošs vēstījums miljoniem Indijas jaunāko vēlētāju, kuru vidū bezdarba līmenis pārsniedz 23%, t.sk. absolventu vidū – 42%. Tā nu visapdzīvotākajā Indijas pavalstī Utarpradēšā pārliecinošākie rezultāti ir Sociālistiskajai partijai, kas, cita starpā, aizstāv arī reliģisko minoritāšu intereses. Neviena vara nav mūžīga, # 2 – Dienvidāfrika „Mūsu cilvēki ir teikuši savu vārdu, vai mums tas patīk, vai nē,” tā, uzzinot 29. maijā notikušo vēlēšanu rezultātus, atlika vien rezignēti izteikties līdzšinējam Dienvidāfrika Republikas prezidentam Sirilam Ramafosam. Pirmo reizi kopš aparteīda sistēmas likvidācijas un pirmajām vispārējām vēlēšanām 1994. gadā viņa partija – Āfrikas Nacionālais kongress – ieguvusi mazāk nekā pusi no parlamenta vietām, proti – simt piecdesmit deviņas no četriem simtiem. Partijas ietekme, kas savu maksimumu sasniedza 2004. gada vēlēšanās, pēc tam pakāpeniski saruka ar katru nākamo kadenci. Šajās vēlēšanās kritums ir lielāks nekā visās trīs iepriekšējās kopā. Nacionālā kongresa zaudēto balsu lielākā daļa nonākusi pie jaundibinātās kreisi populistiskās partijas „Nācijas šķēps”, kuru vada eksprezidents, korupcijas noziegumos apsūdzētais un par tiesas prasību ignorēšanu notiesātais Jakobs Zuma. Galvenā opozīcijas partija, Demokrātiskā alianse, kuras elektorātā dominē eiropiešu un indiešu izcelsmes, kā arī jauktas rases vēlētāji, savu mandātu skaitu palielinājusi nenozīmīgi. Tā nu prezidentam Ramafosam tagad jāmeklē koalīcijas partneris. Loģiskāk šķistu raudzīties kreisajā virzienā, kur atrodas šo vēlēšanu trešās un ceturtās pozīcijas ieguvēji – jau piesauktais „Nācijas šķēps”, kā arī vēl viena kreiso populistu grupa, partija „Ekonomiskās brīvības cīnītāji”. Demokrātiskā alianse šādu kombināciju jau nodēvējusi par „pastardienas koalīciju”, kuras sociālekonomiskā politika pārvērtīšot Dienvidāfriku par Zimbabvi vai Venecuēlu, pie tam iegrūdīšot to smagā etniskā konfliktā. Ievērojot, ka abu minēto kreisi radikālo partiju lozungi joprojām saistās ar baltās rases pārstāvju īpašumu pārdali par labu melnādainajiem, tai skaitā zemes īpašumu konfiskāciju, šāds apgalvojums nešķiet gluži pārspīlēts. Šķiet, ka arī pats prezidents Ramafosa apzinās, ka potenciālo koalīcijas partneru radikālisms draud ar destabilizāciju, tāpēc viņš sliecas uz koalīciju ar Demokrātisko aliansi. Tomēr tāda savienība varētu kā vienam, tā otram partnerim draudēt ar elektorāta aktīvu neizpratni. Kā iespēji situācijas amortizācijas varianti tiek minēts „nacionālās vienības valdības” modelis, kurā kopā ar Nacionālo kongresu un Demokrātisko aliansi piedalītos arī kādas no mazākajām melnādaino vairākumu pārstāvošajām partijām, vai arī Nacionālā kongresa mazākuma valdība ar Demokrātiskās alianses atbalstu. Jaunkaledonija gruzd Jaunkaledonija ir Francijai piederīga sala Klusā okeāna dienvidaustrumos, viena no t.s. aizjūras kopienām, kurai piešķirts īpašs autonomijas statuss. 1998. gadā noslēgtā vienošanās starp salas neatkarības kustības pārstāvjiem un Francijas valsti paredzēja pakāpenisku varas nodošanu vietējām institūcijām, paralēli īstenojot trīs secīgus neatkarības referendumus. Tie arī notika – 2018., 2020. un 2021. gadā –, un balsojums visos trīs bija par palikšanu Francijas sastāvā. Līdz ar to Parīze uzskata jautājumu par izlemtu un arī turpmāk paturēs savā pārziņā ārlietas, armijas un policijas spēkus, imigrāciju un valūtu. Taču Jaunkaledonijai ir sava pilsonība, kas tiek piešķirta paralēli Francijas un Eiropas Savienības pilsonībai, un tiesības piedalīties vietējās vēlēšanās ir tikai tiem, kuri dzīvojuši salā pirms 1998. gada, kā arī viņu pēcnācējiem. Tādējādi šīs tiesības ir liegtas apmēram 42 000 Jaunkaledonijas iedzīvotāju, kuri te ieradušies vēlāk. Maija vidū Francijas parlamenta apakšpalāta nobalsoja par izmaiņām, kas paredz atcelt šos ierobežojumus, atstājot spēkā vien desmit gadu pastāvīgas uzturēšanās cenzu dalībai vēlēšanās. Tas nav pieņemams daudziem salas pamatiedzīvotājiem kanakiem, kuru proporcionālā daļa iedzīvotāju skaitā gadu gaitā sarukusi līdz 41%. Jaunkaledonijas galvaspilsētā Numeā sāka slieties barikādes, protesti drīz vien izvērtās vardarbīgi, tajos dzīvību zaudēja pieci protestētāji un divi policijas spēku pārstāvji. Galu galā salā tika ievests trīs tūkstošus liels papildus armijas kontingents un bruņutehnika. Prezidents Makrons, apmeklējot Jaunkaledoniju 23. maijā, paziņoja, ka nevēlas uzspiest pārmaiņas ar spēku, un pagaidām process tiek apturēts. Mēneša beigās tika ziņots, ka valdības kontrole galvaspilsētā Numeā ir atjaunota. Tikām protestu kustības vadošā spēka – Sociālistiskās kanaku nacionālās atbrīvošanās kustības – līderi aicinājuši prezidentu skaidri deklarēt atteikšanos no iecerētajām izmaiņām, jo pretējā gadījumā viņi nevarot aicināt savus sekotājus pārtraukt akcijas. Sagatavoja Eduards Liniņš.

David Cameron a făcut o vizită fulger săptămâna trecută la Tirana pentru a felicita Albania că a devenit o poveste de succes în cadrul NATO. Șeful diplomației britanice a mulțumit, de asemenea, premierului Edi Rama pentru eforturile pe care le face țara sa alături de Regatul Unit în controlarea imigrației ilegale. Revista Presei Europa Plus: tvklan.al  relatează scurta și condensata vizită a secretarului de stat britanic pentru Afaceri Externe, fostul prim-ministru al Regatului Unit, David Cameron la Tirana – „una dintre cele mai scurte vizite ale unui oficial străin” în capitala albaneză.În doar 80 de minute de ședere pe pământ albanez, a fost primit doar de premierul Rama (...) Motivele care l-au adus la Tirana: dorința  de a-și exprima personal aprecierea față de progresul Albaniei.„Unul dintre motive este să aplaud succesul Albaniei pentru că Albania este cu adevărat o poveste de succes economic, o poveste de succes în cadrul NATO”.David Cameron a salutat, de asemenea, cooperarea în domeniul imigrației ilegale.„A fost un parteneriat cu adevărat minunat,  pozitiv, foarte reușit și sper că va servi drept exemplu pentru alții, deoarece migrația ilegală este o problemă cu care se confruntă toată lumea, le-am spus miniștrilor din alte țări că trebuie să confruntăm această problemă.  În ceea ce privește (cooperarea, n.r.) dintre Albania și Regatului Unit, ați demonstrat că sunteți inovatori, creativi și munciți mult la aceste parteneriate. Obțineți astfel rezultate excelente. Economia dumneavoastră a crescut, sectorul turismului va avea mare succes în anii următori și vor exista multe oportunități pentru ca oamenii să rămână în Albania, contribuind astfel la întărirea economiei țării, iar noi vă vom sprijini,” a adăugat șeful diplomației britanice.Tinerii bulgari aleg slujbele după salariu, nu după oportunități de dezvoltare„Tinerii din Bulgaria acordă prioritate salariului atunci când iau în considerare drumul în carieră,” scrie boulevardbulgaria.bg  care cotează studiul „Tânăra Bulgarie” realizat pentru anul 2023 „Nasoka” și „Boulevard Bulgaria.” Potrivit acestuia, nivelul salariului este prioritatea principală a 67% dintre tinerii și tinerele cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani. „Plăcerea de a face un loc de muncă” este, însă, al doilea cel mai important motiv pentru alegerea unei profesii (53,7% dau acest răspuns), cu mult înaintea potențialelor oportunități de dezvoltare a carierei (18,2%.) Care sunt principalele două motive pentru care alegeți o anumită profesie față de altele? Este o întrebare din studiul care continuă în 2024.Securitatea financiară rămâne prima prioritate a tinerei generații bulgare, în timp ce realizarea personală ocupă locul cinci după educație, prietenii și posibilitatea de a deveni independenți. În grupa de vârstă 20-25 de ani, care și-au început deja drumul profesional, realizările profesionale se situează pe a treia poziție după bani și autonomie când vine vorba de motivele privind alegerea unei slujbe. O coproducție Macedonia de Nord – Croația la festivalul Odense din Danemarca Scurtmetrajul nord-macedonean „Mala Shega” (O mică glumă) face parte din selecția oficială a Festivalului de Film Odense din Danemarca, citim în slobodenpecat.mk, Europa Liberă în limba nord-macedoneană. În competiție intră 149 de filme din 39 de țări selectate din 4.140  scurtmetraje din întreaga lume. „Mala Shega,” semnat de regizorului Trifun Sitnikovski, produs de DNF Films, este o coproducție nord macedoneană - croată cu sprijinul Agenției pentru Centrul Cinematografic și Audiovizual Croat.Filmul este o poveste de dragoste despre cel dificil moment din viața unui adolescent: ce urmează după liceu. Pe măsură ce Nadia se apropie de sfârșitul liceului, se confruntă cu o decizie crucială care îi va modela viitorul. Ar trebui să rămână în orașul natal, înconjurată de familie și prieteni? Sau ar trebui să plece în străinătate și să studieze? Un băiat face această decizie foarte greu de luat.Festivalul Internațional de Film de la Odense este organizat în fiecare an din 1975 în inima Danemarcei, iar scurtmetrajele prezentate în cadrul festivalului sunt eligibile pentru premiile Oscar și Premiile Filmului European (EFA). Anul acesta festivalul va avea loc în perioada 26 august - 1 septembrie la Odense. Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:Erzen Shushku - Albania;                                    Ivanovska Borislava - Bulgaria                                Ivana Panovska - Macedonia de Nord Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Adriana Carreon Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Aujourd'hui, je vous propose une interview passionnante avec Slash Coin et Frédéric Martin, qui est le CEO de MyDId (Token SYL). Au programme : évolutions du projet , parcours, mission de MyDId, utilité du token SYL et évolutions, stratégie et vision, aspect réglementaire, IA,... Chaîne YouTube de @SlashCoin / @ucg6ij86yc8rij4nrlulcbza LE PROJET : https://mydid.com/ Linkedin de Georges : / georges-tresignies-98183719b Linkedin de Frédéric : / frederic2 CONTENU ÉDUCATIF, ce n'est pas du conseil en investissement. Mes emails privés pour recevoir des opportunités d'investissements, des contenus exclusifs, des accès spéciaux à des événements :

Coming of age in den 1970er-Jahren. «Wenns bei anderen Familien auch so friedlich wäre, dann gäbe es weniger Hässliches auf der Welt», sagt der Vater, sagt die Mutter, und die Tochter sagt es auch. Das geht lange gut, Konflikte werden mit Verständnis und Autorität überdeckt. Und doch könnten die Welten zwischen Eltern und Kind nicht verschiedener sein. Auseinandersetzungen wären dringend nötig, finden aber nicht statt. Und dann rastet das Mädchen aus, schlägt sein Zimmer kurz und klein, beleidigt die Mutter – und verschwindet. Mit: Franz Matter (Vater), Linda Geiser (Mutter), Yvonne Roth (Susi), Dieter Stoll (Herr Aebi), Birgit Steinegger (Frau Aebi), Gertrud Demenga (Nachbarin), Peter Freiburghaus (Tinu), Kurt Frauchiger (Hene), Silvia Jost (Denise) und Marlies Begert (Stewardess) Regie: Charles Benoit - Produktion: SRF 1979 - Dauer: 42'

Stéphane Ricoul se penche sur l'empreinte carbone du numérique, soulignant les conclusions d'un rapport conjoint d'ADEME et SERP en France. Le secteur des TI représente 2,5% de l'empreinte carbone nationale, avec une influence croissante des centres de données alimentés par des énergies fossiles. La consommation de données en croissance, en particulier la vidéo, contribue aux émissions de gaz carbonique. L'impact environnemental du numérique provient à 80% des terminaux, avec 78% de leur fabrication, 21% de leur utilisation et 1% de leur distribution. Le Québec, la Norvège et d'autres cherchent à atténuer ces effets par des mesures de fabrication plus durables. Des scénarios de sobriété numérique et d'éco-conception sont envisagés en Europe pour réduire l'impact.

Nicolas Senn besucht das legendäre Fest auf dem Urnerboden. Älplerinnen und Älpler treffen sich zu einem grossen Volksmusikfest. Musikalisch sorgen die Rusch-Büeblä, das Ländlertrio TanzARTig, das Schwyzerörgeliquartett Nume hüt und der Jodlerklub Flühli für Stimmung auf der grössten Schweizer Alp. Nach drei Jahren Pause kann der Saison-Höhepunkt am 7. August wieder auf dem Urnerboden stattfinden. Älplerinnen und Älpler treffen sich und geniessen das Zusammensein und den Austausch mit Gleichgesinnten. Das traditionelle Älpler-Wunschkonzert auf dem Urnerboden lockt Jahr für Jahr viele Volksmusikfreunde an. Es wird gefeiert, neue Freundschaften werden geknüpft und Beziehungen gepflegt. Nicolas Senn mischt sich unter die Älplerinnen und Älpler und erlebt das Fest hautnah. Die Rusch-Büeblä bringen am Nachmittag das grosse Festzelt in Stimmung. Am Abend gibt es die traditionelle Sendung der SRF Musikwelle, wo Musikwünsche live von Alp zu Alp gesendet werden. In der Sendung sorgt das Berner Schwyzerörgeliquartett Nume hüt, das Ländlertrio TanzARTig sowie der Jodlerklub Flühli für ein musikalisches Feuerwerk. Auch ein Betruf ist Tradition unter den Älplern. Nicolas Senn trifft auf Heinz Schmid, der die Tradition mit Herzblut lebt.

Nous sommes tous confronté au désordre numérique et nos appareils étouffent sous les photos, fichiers, documents que nous conservons parfois depuis des décennies. Le stockage dans le Cloud, nous aide à libérer de la place, mais pour mieux encombrer des data centers qui ont une empreinte carbone forte. Marie Vegas nous propose des tips pour organiser nos vies numériques.Lien vers l'article et les notes de cet épisode : https://productivyou.com/le-numerique-en-finir-avec-le-desordre-invisible/LinkedIn : https://www.linkedin.com/company/priscille-livenais-services/Linkedin Priscille : https://www.linkedin.com/in/priscillelivenais/Facebook : https://www.facebook.com/productivYou/Pinterest : https://fr.pinterest.com/productivyou/Instagram : https://www.instagram.com/productivyou/Instagram : https://www.instagram.com/priscille_livenais_services/Facebook : https://www.facebook.com/PriscilleLivenaisServicesYoutube :https://www.youtube.com/c/Productivyou2015Vous souhaitez être tenue informée de mes nouveaux services ? Inscrivez vous sans obligation, pour recevoir des nouvelles ! http://eepurl.com/hkSrlvRéserver un entretien découverte offert : https://calendly.com/priscille-livenais/30min

Dans le podcast du jour on parle sobriété numérique avec Romain Fallet, plus particulièrement des enjeux d'obsolescence programmée du matériel.    Pourquoi remplacer un matériel, quelles sont les exigences de ressources des logiciels ? Ne seraient-ils pas à l'origine de cette obsolescence ?  Face à ces questions on abordera la complexité de mise en oeuvre du développement sobre, son coût, le poids de gérer la retro-compatibilté des devices et surtout la volonté et la conscience humaine face à ces enjeux.  Deviens un Développeur Freelance Libre : https://artisandeveloppeur.fr/freelance-libre  Pour suivre Romain Fallet : https://www.linkedin.com/in/romain-fallet/  Liens pour le premier épisode (obsolescence) : Article de blogue qui m'a ouvert les yeux sur le sujet : https://tonsky.me/blog/disenchantment/fr/ Rapport de l'ademe qui explique que la part dans la pollution numérique est lié à la fabrication des terminaux : https://infos.ademe.fr/magazine-avril-2022/faits-et-chiffres/numerique-quel-impact-environnemental/ Association pour s'informer sur le sujet : https://www.greenit.fr/ Outil pour connaître l'impact environnemental de son site : https://www.ecoindex.fr/ Pour me suivre :https://www.linkedin.com/in/romain-fallet/   Liens pour le second (vie privée) : Guide pour les développeurs : https://www.cnil.fr/fr/la-cnil-publie-un-guide-rgpd-pour-les-developpeurs Décision de la CNIL à l'encontre de Microsoft sur le consentement aux cookies : https://www.cnil.fr/fr/cookies-sanction-de-60-millions-deuros-lencontre-de-microsoft-ireland-operations-limited Contra Chrome : une BD décapante qui démontre la toxicité de Google Chrome

Was machen Sachen in der Berner Choreohalle? Wie sieht das Verhältnis zwischen Itten und Wicky aus? Ist Croci-Torti die Tessiner Antwort auf Jürgen Klopp? Warum hat GC kein sportliches Konzept, aber «günnt de Match» trotzdem? Und warum wechselt Noah Loosli eigentlich nach Bochum? Gutzi und Dömer zünden eine Pyro und bejubeln mit den Zweikampf-Ultras das pünktliche Erscheinen der neuen Folge.

Durante muchos años la mayor parte de los modelos de Renault tenían como nombre un simple número. Pero, a diferencia de otras marcas, en las que el número era una pista, en Renault el número despista. Así que vamos a repasar todos… del R3 al R900, ¿o no sabías que hubo un R900, una especie de monovolumen con motor V8? ¡Hoy nos vamos a divertir! Porque es cierto que en otras marcas la numeración te da una pista. Pongamos por ejemplo BMW. Sabes que el primer número te da una referencia de la categoría del coche, un serie 3 es más que un serie 1 y menos que un serie 5. Además, los impares son 4 puertas laterales y los pares 2. Y las dos siguientes cifras te orientan sobre la cilindrada… todo muy organizadito y muy alemán… algo parecido hace, por ejemplo, Mercedes-Benz. Pues en Renault resulta que un R15 es un deportivo y que un R16 es una berlina media. Un R10 es un tres volúmenes, pero el R9 es también 3 volúmenes, como el R12… pero en cambio el R11 es dos volúmenes… ¡Vaya lio! ¿O no? Pues la verdad es que no. Cierto que no hay una lógica “global” pero por el conocimiento de la marca y de los modelos lo cierto es que la inmensa mayoría de los casos nadie tiene ningún problema para saber de qué coche hablamos. Hay excepciones, como el R3 que no todo el mundo conoce, o el R7 que no lo hubo en todos los países, o los R15, R15 y R17 no muy conocidos en España. Y la estrella del video de hoy, el R900. Y empezamos, por orden ascendente y con una advertencia: NO hemos tenido en cuenta los coches de competición sobre todo los F1. ¡Vamos allá! R3 (1961), R4 (1961), R5 (1972), R6 (1968), R7 (1974), R8 (1962), R9 (1981), R10 (1965), R11 (1981), R12 (1969), ¿R12+1?, R14 (1976), R15 (1971), R16 (1965), R17 (1971), R18 (1978), R19 (1988), R20 (1975), R21 (1986), R25 (1983), R30 (1975) y R900 (1959) Conclusión. ¿Me he olvidado de alguno? Espero vuestros comentarios . Y en un próximo vídeo, los F1. Coche del día. Cualquiera me valdría. Confieso que cuando vi los primeros dibujos, ni siquiera eran fotos, de los R20 y R30 me enamoré de ese coche. Pero no, el coche del día es el R16, un coche que cuando le vi me pareció un R6 “grandote” y que cuando lo probé me enamoró… un TX tendría, sin duda, en mi garaje.

Ernst Burren ist unglaublich. Auch als 78-Jähriger bringt er im Zweijahres-Rhythmus Bücher mit Mundartgeschichten heraus. Burren betrachtet weiter den sich ändernden Alltag, ganz ohne Moralkeule. Bei «Nume no vor em Färnseh» sind Ernst Burrens Betrachtungen wieder kürzer geworden: Es sind eher Gedichte. Manchmal schon wieder in Modern-Mundart-Manier der frühen 70er-Jahre. Seine Welt ist nicht schwarz-weiss. Sie beginnt mit alltäglichen Sätzen, Gedanken, Begegnungen, die sich überraschend entwickeln können. Aus der Gewohnheit wird ein Ereignis, aus Gemütlichkeit ein Chaos. Aus einem Unglück wird Glück und aus Verzweiflung reine Freude. Das Altwerden und den Tod lässt der Solothurner Autor ebensowenig aus wie das fehlende Hier und Jetzt vieler Leute. Allzu oft verklären wir nostalgisch die Vergangenheit oder hoffen nur auf eine bessere Zukunft, statt etwas dafür zu tun. Im zweiten Teil der Sendung gibt es Hintergrundinfos zum Familiennamen Mahnig, zum Ort Bigstatt und zum Wort Baueledämpfer. Und schliesslich hat noch ein Tipp aus der Mundartwelt Platz: Sagen aus dem Baselbiet als Audioproduktion («Sage uf d Ohre»). TIPPS: Ernst Burren: Nume no vor em Färnseh. Cosmos 2022. Sage uf d Ohre; Baselbieter Sagen. Hörbuch. Verlag Baselland 2022.

Ingrid Briggiler es médica obstetra, ginecóloga y emprendedora argentina. Ella desde NUME, nuevo método trabaja con el proposito de educar en salud haciendo foco en las mujeres. En esta entrevista nos cuenta su trayectoria y el desarrollo del un servicio: Llamando al doctor. Como emprendedora colabora con diseñadores de marca, y de interacción que la apoyan concretizando sus modelos de negocios. Después de haber hecho muchas entrevistas a diseñadores y diseñadores enfocadas en temas de salud, a veces, también entrevistamos médicos y emprendedores para preguntar qué rol le dan al diseño y como el diseño apoya su quehacer. El diseño cada vez va adquiriendo diferentes roles en el ecosistema de salud, y mucho depende del entendimiento en diseño que tengan otros actores del ecosistema. Entrevistarlos es parte de enriquecer este diálogo, y que a partir de entendernos más mutuamente, podemos abrir nuevas vías de comunicación. Esta entrevista es parte de las listas: Argentina y diseño, México y diseño, Diseño y salud, Diseño con perspectiva de género y Diseño feminista.

Ingrid Briggiler es una niña nacida en Argentina, que descubrió en la medicina su pasión, aunque con el paso del tiempo esta se mezcló con el emprendimiento. Esta niña estudió en la Universidad Nacional de Rosario, para posteriormente graduarse en Ginecología y obstetricia en la Universidad de Buenos Aires y al surgir la curiosidad en los negocios, obtener un MBA en la universidad de San Andrés. Es Fundadora de dos emprendimientos con enfoque a la salud, inicialmente LLAMANDO AL DOCTOR, una App móvil que comunica pacientes con médicos las 24 horas del día, desde cualquier lugar y que a la fecha cuenta con más de 6 millones de usuarios en 6 países de Latinoamérica. Adicionalmente, Ingrid Funda y dirige la empresa NUME (Nuevo Método), empresa femtech que educa en salud, con el fin de dar a las mujeres el control de su futuro, mediante una correcta educación y selección del método anticonceptivo más adecuado. NUME, se ha denominado como el Netflix de los anticonceptivos, ya que mediante su método de suscripción, tienes acceso a tu anticonceptivo preferido en la puerta de tu casa y a asesorías ilimitadas en ginecología o sexología. Síguenos en: www.cuentoscorporativos.com Newsletter. Escribe una Reseña Encuesta Audiencia Nuestras redes sociales: Facebook Instagram. Linkedin. Twitter --- Send in a voice message: https://anchor.fm/cuentos-corporativos/message

Cu un nume pe care îl consideră prostesc, total deosebit de frații și părinții lui – adevărate modele în lumea dragonilor –, Ou învață că a fi diferit te face unic. Un dragon pe nume OU ne învață că fiecare are cel puțin o calitate care îi dă valoare. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/cufarulcupovesti/message

Mon Carnet, le podcast de Bruno Guglielminetti Vendredi 4 février 2022 Au sommaire : Entrevues: IBM Bromont aura un ordinateur quantique (1:47) La recherche médicale grâce à l'infonuagique d'AWS (16:04) Les priorités de YouTube en 2022 (27:33) Notre fascination envers le métavers avec Hervé Fischer (41:26) Billets: Dupont: Google et la publicité (1:02:49) Weber : Les banquiers suisses et les cryptomonnaies (1:09:57) Ricoul : Olympiques et Numérique riment-ils? (1:14:19) Collaborateurs : Luc Dupont, Thierry Weber et Stéphane Ricoul www.MonCarnet.com Une production de Guglielminetti.com Février 2022

God is Love. He is drawing all to Himself. God is a majestic all-encompassing God. He is the divine “yes” to all His children world-wide. Join myself with Pastor Sijin Thomas as we share with signs following at Christian Faith Church in Nume, India. ➡️ Find Pastor Sijin: @Christian Faith https://www.facebook.com/profile.php?id=100049186784541 Stay connected to receive more free ministry resources every day! Catherinetoon.com FB: Catherine Toon, MD IG: @CatherineToon ➡️ Watch on YouTube: Catherine Toon, MD (like & subscribe for more!) ➡️ Subscribe wherever you get your podcasts ➡️ Visit my Instagram Podcast highlight for more links

Acest episod bonus vă aduce prima parte din podcastul Obiceiul Pământului, un nou proiect al prietenilor noștri de la DoR.  Când am început să ascult, am realizat că nu pot, pur și simplu, să mă opresc.  Povestea pe care o spune acest serial în șase episode, despre cei 500 de ani de sclavie a romilor, perioadă care nu se regăsește în cărțile de istorie, dar se împletește încă în viața și cultura noastră, este esențială, profundă și tragică.  Le-am propus să îl preiau integral și îl veți auzi în continuare.  Sclavia a început în 1385 și a fost abolită abia în 1856, timp în care romii au fost proprietăți ale statului român, ale bisericii și boierilor. Au fost cumpărați pentru prețul unui cal, vânduți, lăsați moștenire. Nume banale de străzi, precum Dezrobirii, ascund acest trecut nedemn. Expresii banale precum ”să te îneci ca țiganul la mal” ascund cruzimi de nedescris.  ”Obiceiul pământului” era, în Evul Mediu, legea nescrisă care ghida viața societății. Spunea și că, dacă te nășteai rom, erai sclav. Deși azi nu ne mai guvernează, încă există în noi. Pentru a realiza acest podcast, jurnalistul Ana Maria Ciobanu a petrecut anul 2021 înregistrând cercetători, activiști și artiști romi despre sclavie și modul în care efectele ei se resimt și astăzi.  Găsiți podcastul Obiceiul Pământului pe dor.ro și în orice librărie audio unde ascultați podcasturi.