POPULARITY
Categories
340 episodes with AST
331 episodes with AST
170 episodes with AST
86 episodes with AST
46 episodes with AST
27 episodes with AST
33 episodes with AST
58 episodes with AST
28 episodes with AST
27 episodes with AST
28 episodes with AST
44 episodes with AST
10 episodes with AST
20 episodes with AST
23 episodes with AST
7 episodes with AST
13 episodes with AST
13 episodes with AST
20 episodes with AST
19 episodes with AST
11 episodes with AST
10 episodes with AST
7 episodes with AST
5 episodes with AST
8 episodes with AST
17 episodes with AST
11 episodes with AST
14 episodes with AST
7 episodes with AST
6 episodes with AST
8 episodes with AST
5 episodes with AST
7 episodes with AST
4 episodes with AST
6 episodes with AST
7 episodes with AST
6 episodes with AST
4 episodes with AST
3 episodes with AST
4 episodes with AST
6 episodes with AST
5 episodes with AST
97 episodes with AST
7 episodes with AST
4 episodes with AST
7 episodes with AST
7 episodes with AST
8 episodes with AST
6 episodes with AST
11 episodes with AST
3 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
3 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
16 episodes with AST
8 episodes with AST
6 episodes with AST
6 episodes with AST
6 episodes with AST
6 episodes with AST
2 episodes with AST
5 episodes with AST
11 episodes with AST
3 episodes with AST
3 episodes with AST
9 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
3 episodes with AST
3 episodes with AST
6 episodes with AST
3 episodes with AST
4 episodes with AST
3 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
6 episodes with AST
3 episodes with AST
3 episodes with AST
3 episodes with AST
3 episodes with AST
5 episodes with AST
2 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
4 episodes with AST
3 episodes with AST
53 episodes with AST
52 episodes with AST
6 episodes with AST
4 episodes with AST
5 episodes with AST
5 episodes with AST
5 episodes with AST
5 episodes with AST
3 episodes with AST
2 episodes with AST
4 episodes with AST
7 episodes with AST
7 episodes with AST
5 episodes with AST
6 episodes with AST
3 episodes with AST
3 episodes with AST
2 episodes with AST
2 episodes with AST
Greg screens Alan J. Pakula's 1971 mystery "Klute."
Cum arată relațiile în era digitală: cum ne afectează social media, aplicațiile de dating și ecranele capacitatea de a ne atașa? Simona Herb, trainer internațional în Emotionally Focused Therapy (EFT), ne explică de ce ne conectăm mai greu, de ce jucăm jocuri psihologice în online și ce putem face pentru a avea relații mai sănătoase.Simona Herb este președintele Asociației de Psihoterapie Sistemică Centrată pe Emoții (EFT România) și coordonatorul centrului de psihoterapie EFT Hub. Acesta este al patrulea episod dintr-un sezon dedicat relațiilor, realizat împreună cu Pagina de Psihologie. Astăzi discutăm despre:Cum ne prezentăm în social media și nevoia de atașament din spateJocurile psihologice din online ca forme de tatonareProtestul ca formă de a "recupera" atașamentulGhosting din perspectiva atașamentului evitant și anxiosCercetări despre dating apps și iluzia opțiunilor infiniteFlirt digital, infidelitate și cum stabilim limite în cupluDe ce arhivele digitale blochează doliul relațional și cum să ne eliberămResurse menționate în conversație:Cartea Liquid Love, de Zygmunt BaumanPreferințe declarate vs. alegeri reale în dating - Cacioppo & FinkelFlirt online ca infidelitate - Cravens & Whiting (2021)Episodul cu Marc Lewis despre neuroștiința din spatele adicțieiRespingerea și rețelele neuronale - Helen FisherRolul uitării în reglare emoțională - Schacter & EichCursuri și formări în metoda EFT - Asociația de Psihoterapie Centrată pe Emoții pentru Cuplu și FamiliePsihoterapie cu terapeuți acreditați în folosirea metodei EFTWorkshop pentru cupluri: Ține-mă strâns în brațeCurs online: Ține-mă strâns în brațe Episodul cu Daniel Siegel despre experimentul Still Face al lui Edward Tronick David Buss în dialog cu Andrew Huberman despre Psihologie evoluționistă -Intră live alături de noi în înregistrarea episoadelor și primește răspunsuri la ce te interesează cel mai mult. Vino în Comunitatea Membrilor Mind ArchitectAcest episod este produs și distribuit cu susținerea PPC România."(00:00) Intro""(01:59) Relații în era digitală: temele episodului""(05:43) Cum ne prezentăm și ne vindem în social media""(08:22) Sistemul nervos vs. ecrane: incompatibilitate profundă""(10:55) Nevoia de atașament din spatele like-urilor""(13:48) Instant gratification și impactul asupra creierului copiilor""(18:00) Atașament securizant: diferența dintre a ști și a simți iubirea""(20:07) David Buss: despre ce mint bărbații și femeile în online""(22:25) Iubirea lichidă: de ce ne atașăm tot mai greu""(25:30) Castelul din jurul inimii: cum ne protejăm și izolăm""(28:28) Cele 4 etape ale deconectării: de la protest la detașare""(33:50) Depresia relațională""(37:25) Detașarea""(40:43) Postări strategice ca tentative de reconectare""(47:44) Teoria opțiunilor infinite și iluzia ierbii mai verzi""(51:07) Jocurile psihologice de la începutul relației""(56:30) Dating apps: cum funcționează și ce impact au""(01:00:53) Ce spun că vor și ce aleg de fapt oamenii""(01:04:18) Speed dating vs. profil și criterii""(01:07:34) AI-ul ratează umanitatea din noi""(01:10:00) Lucruri nenegociabile în relație""(01:15:03) Ghosting și atașament: evitanți și anxioși""(01:17:56) Experimentul Still Face: efectul lipsei de răspuns""(01:21:19) Silent treatment vs. ghosting""(01:26:03) După infidelitate: negare, criză și reacția de panică""(01:31:21) Comparația cu alte cupluri din online și efectele ei""(01:36:40) Igiena digitală: cum ne limităm timpul și conținutul pe social media""(01:45:05) Flirt digital, mesaje private și infidelitate emoțională""(01:48:16) Ce e acceptabil și ce nu: granițe și reguli""(01:53:11) Contact cu foștii: autenticitate vs. siguranța relației""(01:59:04) Efortul în relații: contraintuitiv, neromantic dar necesar""(02:01:27) Arhivele digitale și doliul relațional blocat""(02:05:55) Infantil sau util: ștergerea pozelor și blocarea online""(02:11:02) Ritualuri și recomandări pentru conectare"
Astăzi o am alături de mine pe Ana Barton, scriitoare și lector, un om care lucrează de ani buni cu limbajul și cu oamenii, atât în zona culturală, cât și în contexte profesionale. Parcursul ei trece prin scris, educație și lucru direct cu echipe, iar ceea ce o definește este atenția constantă la felul în care gândim, formulăm și ajungem unii la alții prin cuvinte. Experiența ei vine din practică, din dialog și din multe observații adunate în timp.Discuția noastră pornește de la ideea că scrisul a devenit forma principală de comunicare în viața profesională. Scriem mult, rapid, zilnic, și totuși apar frecvent neînțelegeri, tensiuni și blocaje. Vom vorbi despre scris ca formă de dialog, despre bună-voință în comunicare, despre gândire critică și despre ce înseamnă să scriem clar și responsabil.
Dans cet épisode, Augustin Lefebvre analyse, à l'occasion de la sortie du film "Le Marsupilami" de Philippe Lacheau, les défis et les enjeux liés à l'adaptation de bandes dessinées célèbres, comme Astérix, Lucky Luke ou encore Tintin. Il évoque les choix des réalisateurs, les réactions des fans et les résultats mitigés de ces adaptations, tout en soulignant l'importance de respecter l'esprit original des œuvres. Augustin partage également des exemples d'adaptations réussies et d'autres qui ont déçu le public, offrant ainsi un éclairage passionnant sur ce sujet.Hébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.
Fatty liver affects 1 in 4 people worldwide, yet most don't know they have it. In this episode, we break down what fatty liver is, why it's connected to energy, blood sugar, inflammation, and long-term health, and walk through 5 science-backed steps to start improving it — from cutting processed foods and fasting to targeted supplements, gut repair, and the labs you need to track your progress. FEATURED PRODUCT Liver Boost by MSW Nutrition combines 15+ liver-supporting ingredients — including NAC, milk thistle, alpha-lipoic acid, turmeric, green tea extract, DIM, broccoli extract, and resveratrol — designed to nourish and support liver function while you work on the dietary and lifestyle changes discussed in this episode. When fatty liver means your liver is malnourished and overloaded, Liver Boost delivers the targeted nutrients research shows can help reduce oxidative stress, support detoxification, and promote the liver's natural regenerative capacity.
LEADERS 85 Rezistă Europa în fața MAGA? Într-o lume în care centrul politic pare să amuțească, iar extremele devin tot mai zgomotoase, avem nevoie de voci care să apere bunul simț și rigoarea intelectuală. Astăzi, la Interviurile Leaders, avem onoarea de a-l avea invitat pe profesorul Adrian Papahagi. O discuție densă despre supraviețuirea valorilor conservatoare, radiografia fenomenului Trump și viitorul României într-un context geopolitic tot mai fragmentat. 00:03:50 Criza de voce a centrului politic 00:05:45 De ce domină extremele discursul public? 00:09:54 Geneza fenomenului Trump, cauze și efecte 00:13:40 Comunismul în Franța anului 1997 00:16:10 Definiția corectă a conservatorismului 00:19:20 Paradoxul AUR, discurs suveranist pe valori de stânga 00:26:00 Ce înseamnă, de fapt, „secuveranismul"? 00:31:35 Prognoză politică, alegerile din 2028 și 2030 00:35:50 Modelul Bolojan, priorități pentru un premier eficient 00:41:10 Grindeanu și PSD 00:42:30 USR, între radicalism stângist și aroganță 00:46:20 Bilanțul lui Nicușor Dan, calități și performanță 00:52:30 România între ciocan și nicovală, relația cu UE și SUA 01:04:30 Analiza sociologică: „Cei 1000 de ani de acasă" care ne lipsesc 01:09:40 Identitatea europeană și moștenirea popoarelor germanice 01:15:42 Donald Trump prin prisma profesorului Papahagi 01:23:10 Care este cel mai mare risc pe care îl aduce Trump? 01:25:45 Urmează declinul regimului MAGA? 01:31:40 Scenarii de viitor, între optimism și realism dur
Taking the Artist's Edition Index from print to the spoken word. This month I discuss shipping changes, Dark Horse March 2026 Catalogue, Image May 2026 Catalogue, Simon and Schuster February 2026 Solicitations, and reviews of Catalogue Ralph Meyer Vente du 29 Novembre 2025, Astérix T.5 Le tour de Gaule d'Astérix Édition de luxe, DC W.I.P.: Dark Nights: Metal #1, and Wally Wood's EC Stories Artist's Edition-Expanded.
Petit poisson deviendra... pinnipède ! Après une série dédiée aux manchots, nous partons à la rencontre de ces mammifères marins moustachus et aux pattes en forme de pagaie, à nouveau en compagnie de Mathilde Chevallay.Mathilde est docteure en biologie marine, vulgarisatrice scientifique et photographe animalière. Spécialiste des comportements de prédation des Otaries à fourrure, des Éléphants de mer du Sud et des Manchots royaux, elle a pu les rencontrer au sein d'immenses colonies lors d'expéditions menées aux Îles Kerguelen, juste au dessus de l'Antarctique.Présents dans des milieux aussi bien polaires que tempérés ou tropicaux, les Pinnipèdes présentent une immense diversité de tailles, formes et couleurs. Mais tous possèdent en commun de super-adaptations au milieu marin, dans lequel ils passent les 3/4 de leur temps !De leur pelage contre-coloré permettant un camouflage parfait dans l'eau à leurs pattes en forme nageoire à l'origine du terme "pinnipède", plongeons-nous dans l'étude de l'anatomie de ces mammifères aussi heureux sur terre que sur mer.___
durée : 00:44:20 - Publication du deuxième tome bilingue occitan-français de "Flors salvatjas de Perigòrd - Fleurs sauvages du Périgord" - Jean-Louis Orazio, botaniste et spécialiste de la flore du Périgord, présente le deuxième tome de Flors salvatjas de Perigòrd, publié aux éditions Novelum. Ce nouvel ouvrage bilingue occitan-français est consacré aux Astéracées, l'une des familles de plantes les plus répandues dans nos paysages. Vous aimez ce podcast ? Pour écouter tous les autres épisodes sans limite, rendez-vous sur Radio France.
De ce ne atrage tocmai persoana care ulterior ne frustrează cel mai tare? Diana Lupu, psihoterapeut Imago, ne arată cum agenda inconștientului ne ghidează alegerile și cum putem transforma atracția în compatibilitate reală.Diana Lupu este psihoterapeut relațional avansat Imago, ghid pentru adolescenți și autoare a instrumentului de autocunoaștere Psihodescoperiri: Jurnalul tău de creștere. Lucrează cu cupluri, părinți dar și individual pentru deprinderea limbajului relațional și construirea de relații mai sănătoase printr-o combinație de știință, dialog și empatie. Pe Diana o puteți găsi pe site și pe Instagram.Acesta este al treilea episod dintr-un sezon dedicat relațiilor, realizat împreună cu Pagina de Psihologie. Astăzi discutăm despre:Ce este „imagoul" și cum ne formăm matrița inconștientă a relațiilorDe ce etapa romantică e un „văl biochimic" Părțile pierdute ale sinelui — cum căutăm reîntregirea prin parteneriMaximizator vs. minimizator — cum răspundem diferit la aceleași răniConversații esențiale la începutul relației: copii, căsătorie, bani, sexDiferența între disconfortul de creștere și cel care erodeazăCum creșteți împreună când unul e mai „treaz" decât celălaltReparare, apreciere și verificarea disponibilității ca instrumente practiceResurse menționate în conversație:Harville Hendrix & Helen LaKelly Hunt — fondatorii terapiei ImagoPsihodescoperiri: Jurnalul tău de creștere de Diana Lupu Brené Brown — despre critică, rușine și schimbare de comportamentPCM (Process Communication Model)Episod Mind Architect despre Sinele social, cu Raluca Anton și Adela Moldovan Episodul 1 cu Gáspár György, despre etapele de dezvoltareIntră live alături de noi în înregistrarea episoadelor și primește răspunsuri la ce te interesează cel mai mult. Vino în Comunitatea Membrilor Mind Architect.Acest episod este produs și distribuit cu susținerea PPC România."(00:00) Intro""(01:50) Despre episod""(05:11) Atractivitatea: biologic, social și Disney""(08:04) Imago: de ce nu alegem partenerii rațional""(10:11) Ne naștem, suntem răniți și ne vindecăm în relații""(12:14) Matrița relațională: cum se formează Imagoul""(14:26) Ce ne atrage inițial și de ce ne enervează ulterior""(16:02) Etapa romantică: vălul biochimic""(18:22) Părțile pierdute ale sinelui pe care le căutăm în alții""(20:21) Atracție vs. compatibilitate: definiții Imago""(23:17) Imago match: trăsături, rol și dinamica relațională""(26:18) Polii sinelui social: gândire-acțiune vs. simțire-emoție""(29:16) Comunitate: nevoia neîmplinită duce la căutare sau evitare?""(30:28) Aceeași rană, altă adaptare: maximizator vs. minimizator""(33:14) Exemplu de cuplu cu stiluri opuse de coping""(35:43) Diferențele și compatibilitatea""(38:37) Inconștientul nu face diferența între trecut și prezent""(41:37) Spirala conflictului: cum mecanismele de apărare se declanșează reciproc""(45:12) Ieșirea din spirală: empatie și dialog conștient""(48:13) Cum identifici etapa de dezvoltare cea mai rănită""(52:06) Exercițiu practic: plusuri, minusuri și nevoi neîmplinite din copilărie""(54:59) Compatibilitatea: valori și personalitate""(57:44) Exercițiul de viziune asupra relației""(01:01:45) Împreună sau separat? Activități individuale și lumea celuilalt""(01:06:14) De ce e nerealist să așteptăm totul de la un singur partener""(01:08:11) Disconfort sănătos vs. distructiv""(01:15:13) Când rămâi și când pleci""(01:20:25) Responsabilitate emoțională vs. susținere""(01:25:10) Mitul partenerului perfect: de ce relațiile cer efort conștient permanent""(01:29:30) Ce funcționează: reparare rapidă, apreciere și verificarea disponibilității""(01:35:40) Conflictele și energia: de ce momentul contează mai mult decât tehnica""(01:39:53) De la monolog la dialog: cuplul conștient și conectarea reală""(01:42:18) Când un partener crește și celălalt nu: modelare, nu critică""(01:47:32) Brené Brown: critică sau umilire""(01:51:03) Încheiere și întrebări comunitate"
Găsește și tu vacanța potrivită pentru tine și familia ta alături de ROȘU TOUR TRAVEL - eunice.rosu@rosutour.roAstăzi stau de vorbă cu Andrei Croitoru. Andrei este soț, tată, scriitor și slujitor. Se remarcă prin pasiunea lui pentru doctrina sănătoasă, claritatea cu care explică adevărurile Scripturii și dorința de a echipa familii și biserici cu o înțelegere biblică profundă. Din dragoste pentru Hristos și pentru Cuvânt, a scris mai multe cărți, printre care Isus Hristos în Vechiul Testament și Restaurarea Cinei Domnului.Astăzi l-am provocat să vorbim despre un subiect care cere mult interes și mult efort din partea noastră, ca părinți, dacă vrem ca lucrurile să meargă în direcția potrivită. Dar eu cred că suntem pregătiți să ne asumăm acest efort. Vorbim despre pașii pe care trebuie să îi facem pentru a crește băieți pregătiți teologic, despre valorile care ar trebui să îi definească, despre de unde începem formarea lor și cum împletim ghidarea practică cu cea spirituală.Este un episod pentru tați. Pentru mame care duc singure greul formării spirituale sau au parteneri implicați. Pentru lideri de biserici care se întreabă ce alipsit și ce lipsește în pregătirea tinerilor bărbați. Și pentru oricine crede că teologia nu este doar pentru amvon, ci pentru viața de zi cu zi.Este o conversație onestă, fără filtre și fără ascunzișuri, directă și sinceră, așa cum abordează Andrei orice subiect. Așa că ia-ți timp să o asculți în liniște și sper din inimă să îți fie de folos.____________Pe ANDREI il găsești aici: Youtube - https://www.youtube.com/@Apologiareformata Facebook – https://www.facebook.com/profile.php?id=100072934712258Cărțile lui Andrei se pot achiziționa direct de la el, printr-un mesaj. _______________Dacă VULNERABIL te-a ajutat în viața ta de credință — sau pur și simplu te-a atins într-un mod personal — ti-aș fi recunoscătoare dacă m-ai susține:
George T. Haber: Silicon Valley, inteligența artificială și viitorul dincolo de limitele umane Acest episod special este versiunea podcast a dialogului din seria Tech Leaders Talks, difuzată la Radio Guerrilla în 23.02.2026 — o producție Upgrade 100.Invitatul este George T. Haber (72 de ani), unul dintre cei mai de succes antreprenori români din Silicon Valley, supranumit „părintele DVD-ului” și fondator al mai multor companii de tehnologie vândute pentru sute de milioane de dolari. Astăzi, prin startup-ul său ZenAIos, lucrează la integrarea inteligenței artificiale în sistemul medical și administrație și explorează implicațiile profunde ale AI asupra economiei și condiției umane. Partenerul său de dialog este antreprenorul Dragoș Stanca, fondator Upgrade 100.Conversația explorează unele dintre cele mai importante întrebări ale prezentului și viitorului:– Cum arată revoluția AI văzută din interiorul Silicon Valley– Dacă inteligența artificială va înlocui munca umană și ce va da sens vieții într-o astfel de lume– Posibilitatea unei forme de „nemurire digitală”– Competiția globală pentru supremație tehnologică– De ce Europa și România riscă să rămână în urmă — nu din lipsă de talent, ci din lipsă de viziune– De ce îl susține Haber pe Trump, chiar si acum?Un dialog lucid despre tehnologie, putere și viitor — cu unul dintre antreprenorii care au contribuit direct la construirea erei digitale.
The Pacers are 0–3 coming out of the All-Star break, including two rough road losses to the Wizards, and suddenly the tank promoters are feeling very validated. Indiana now sits firmly in the 2nd slot of the inverse standings — so is this a skid… or a strategy? We kick off our first episode in a new series we are calling “Sunday State of the Pacers” breaking down: What's actually gone wrong in the three-game slide Whether the tank narrative is gaining real momentum Injury updates on TJ, Aaron, Obi, & Zu Pascal Siakam's return from personal reasons And why we're OK with “entertaining losses” GOAT of the Week: Jarace “Karate” Walker 16 PTS | 12 REB | 6 AST on 31 minutes a night — is this the leap we've been waiting for? Heat Check: Kobe Brown Career high Sunday and shooting 58% from deep (13/7 splits) — real rotation piece going forward? We preview the week ahead and what we will be watching for as the Pacers round out the home stand against Philly, Charlotte, and Memphis this week! We cover it all here on the inaugural Sunday State of the Pacers. Hosted by Simplecast, an AdsWizz company. See pcm.adswizz.com for information about our collection and use of personal data for advertising.
「アーセナル、最新の値上げでイギリス国内最高額のチケットを発表、ファンは不満」 プレミアリーグのアーセナルが最新のチケット価格引き上げを2月17日に発表し、一般入場券に168ポンド（約3万5千円）の価格を設定したことを受け、ファンが不満を示しているようだ。 UKメディア『The Football Supporters' Association』は、アーセナルが過去最高の収益を記録している一方で、5年連続でチケット価格を引き上げたと伝えた。また、UEFAチャンピオンズリーグ（CL）準々決勝と準決勝を対象に、新たな「A+」カテゴリーを設け、価格を90ポンド（約1万9千円）から168ポンドに設定したことも伝えた。 アーセナルのサポーターを代表する団体『アーセナル・サポーターズ・トラスト（AST）』は、新価格について「国内で最も高額な一般入場券だ」とし、値上げ継続に不満を示した。 同団体は「放映権料や商業収入が増え続けている今こそ、試合に足を運ぶサポーターからこれ以上負担を強いるのをやめるべきだ」と述べ、「クラブやリーグがコスト増加への対策にほとんど取り組まず、チケット価格が上昇し続けている現状はフラストレーションだ」と主張したと同メディアは伝えている。 また、シーズンチケットも約3.9％引き上げられ、来2026/27シーズンは多くの座席が1,000ポンド（約20.9万円）を超える見込みで、同国メディア『The Times』は下層スタンド中央の座席が1,011ポンド（約21.1万円）から1,281ポンド（約26.7万円）へ27％上昇すると報じた。
Conflictele în relații pot fi constructive sau distructive, diferența vine din cum le abordăm. Gáspár György ne explică de ce certurile sunt inevitabile și cum le putem transforma în oportunități de creștere.Gáspár György este psiholog clinician, psihoterapeut de cuplu și autorul a șase cărți, între care și Când Conflictul Are Sens. Co-fondator al comunității Pagina de Psihologie și al Academiei de Terapie Imago din România, Gáspár folosește metoda Gottman în munca sa și este una dintre cele mai cunoscute voci care promovează sănătatea relațională în spațiul public din România.Acesta este al doilea episod dintr-un sezon dedicat relațiilor, realizat împreună cu Pagina de Psihologie. Astăzi explorăm:Miturile despre conflicte care ne sabotează relațiileGândirea liniară vs. circulară în conversații dificileCei 6 călăreți ai apocalipsei relaționale (critică, defensivitate, dispreț, împietrire, control, beligeranță)Antidoturile pentru fiecare comportament distructivCum să rămâi curios când emoțiile se intensificăDualitatea particulă-undă aplicată în relațiiResurse menționate în conversație:Cartea "Când conflictul are sens" de Gáspár György Cartea "Rising Strong" de Brené BrownCercetările lui John și Julie Gottman despre Știința RelațiilorInstrumente: Carduri de replici pentru conflicte în cuplu - Instrumente: Carduri de replici pentru conflicte părinte-adolescentIntră live alături de noi în înregistrarea episoadelor și primește răspunsuri la ce te interesează cel mai mult. Vino în Comunitatea Membrilor Mind Architect Acest episod este produs și distribuit cu susținerea PPC România. "(00:00) Introducere""(04:17) Mituri despre conflicte""(07:14) John Gottman și Terapia Imago despre conflicte în relații""(08:51) Bagajul emoțional din copilărie și conflictele""(10:06) Conflictul ca mijloc spre o formă mai bună de a fi împreună""(13:33) Perspectivele diferite și sistemul nervos""(15:44) Conflictele ca semn de vitalitate și potențial""(17:04) Emoțiile neexprimate: semn că avem conversații de purtat""(18:51) Lisa Feldman Barrett și bugetul de energie în conversații dificile""(21:16) Cum să rămâi curios când ți se apasă butoane emoționale""(23:34) Permisiunea de a greși și importanța reparării pagubelor""(26:29) Mitul despre a nu te culca supărat""(29:14) După conflict, între reconectare și nevoia de spațiu""(31:06) Strategii similare, nevoi diferite în conflict""(34:34) Exemplu Gáspár: Escaladare și reparare cu un coleg""(38:14) Strategii diferite de reconciliere: vorbim sau îngropăm?""(41:42) Dualitatea particulă-undă aplicată în relații""(44:16) Starea de undă cu energie negativă vs. colapsul în particulă""(47:44) Decizii luate din stare activată: mai bine singur""(54:35) Gândirea liniară vs. circulară în conflicte""(57:10) Subiectivitatea minții: amândoi putem avea dreptate""(01:00:00) Co-creația: cum contribuim fiecare la escaladare""(01:03:52) Exemplu: Cum nu-i dăm partenerului ocazia să contribuie""(01:06:53) Etichetele în relații și cum ne limitează ele""(01:12:07) Ce facem când celălalt minimizează și evită""(01:19:08) Echilibrul între grijă și hiper-responsabilizare""(01:23:37) Cleaning the air: Tensiunea nevorbită erodează relația""(01:29:33) Umorul în conflicte: când ajută și când rănește""(01:34:13) Cei 6 călăreți ai apocalipsei relaționale (Gottman)""(01:35:51) Critica - atacul la persoană""(01:37:41) Disprețul și Defensivitatea""(01:39:51) Împietrirea, Controlul și Beligeranța""(01:43:23) Antidot Critică: exprimarea emoțiilor și nevoilor""(01:46:29) Antidot Defensivitate: asumarea responsabilității""(01:49:32) Asumare autentică vs. Îmi pare rău""(01:54:38) Antidot Dispreț: aprecierea și admirația""(01:56:38) Antidot Împietrire: autoreglare emoțională""(01:58:41) Antidot Control: flexibilitate și pornire lină""(02:03:46) Antidot Beligeranță: ramura de măslin""(02:04:31) Poziționare în conflict copil - celălalt părinte""(02:08:25) Carduri cu replici pentru conflicte"
>> Clique aqui para mais informações sobre a viagem à Grécia em abril (WhatsApp)Com a guerra encerrada, os deuses voltam os olhos não mais para a queda da cidade, mas para o retorno dos vencedores. Enquanto as troianas sobreviventes recebem destinos cruéis - escravidão, concubinato e a morte brutal do pequeno Astíanax -, Atena decide punir os gregos pelos sacrilégios cometidos durante a vitória. Em aliança improvável com Poseidon, ela prepara uma vingança exemplar: uma tempestade devastadora que transforma o mar Egeu num cemitério de navios. O castigo atinge heróis, separa destinos e inaugura os retornos trágicos que marcarão o pós-Troia, do assassinato de Agamêmnon à longa errância de Ulisses.Apoiadores podem acessar o material exclusivo neste link: https://noitesgregas.com.br/area-do-apoiador/Para apoiar o podcast e ter acesso a todo o conteúdo já publicado, acesse https://noitesgregas.com.br/apoiar
The Real Truth About Health Free 17 Day Live Online Conference Podcast
Dr. Marbas outlines essential lab tests and special panels for vegans, including CBC, B12, vitamin D, omega-3s, iron, and inflammation markers. #VeganHealth #PreventiveLabs #NutritionTracking #WellnessCheck
Vous avez dit "bizarre" ? C'est bien normal. Voici la première série de Baleine sous Gravillon consacrée à des espèces animales extraordinairement étranges.Dans cette première série, Marc et Marie-Juliette se penchent sur 5 animaux à l'anatomie hors du commun.Si vous aviez un pouvoir magique, lequel serait-il ? Dans le monde vivant, de nombreuses bébêtes ont opté pour l'invisibilité. Il existe probablement autant de techniques que d'espèces : changement de couleur, texture proche de celle d'un tronc d'arbre ou d'une pierre, immobilité, voire... transparence.Parmi ces dernières bestioles, on retrouve plus de 150 espèces de petites grenouilles dites "de verre". Ces amphibiens vivent à l'instar du Fulgore et de l'Araponga dans les forêts centrales et sud-américaines (décidément, il s'en passe des choses étonnantes dans cette région du monde !).Si elles ne sont pas tout à faits transparents (le terme approprié serait plutôt "translucide"), leur ventre laisse cependant complètement passer la lumière, ce qui rend ses organes vitaux (foie, estomac, ou cœur) visibles à l'œil nu ! Une particularité qui leur permet de se confondre avec les feuilles sur lesquelles elles résident (le reste de leur corps est d'un vert éclatant), échappant ainsi à un maximum de prédateurs.Malheureusement, cette beauté a un coût : en raison de leur apparence extraordinaire, elles sont très prisées de certains fans de NAC, les rendant ainsi victimes du trafic animalier. Elles sont également menacées par la déforestation, si bien que 11 espèces sont aujourd'hui en danger critique d'extinction...___
Fredrik snackar med Joachim Klahr om hans stackbaserade konkatenativaprogrammeringsspråk Quadrate. Joachim berättar såklart vad det innebär och hur det kom sig att han skapade Quadrate. På vägen berättar han också om den omvända polska notationens diskreta charm, och hur det påverkat språkets utveckling att han inte vill skapa ett leksaksspråk. Tack vare det har Quadrate bra dokumentation och en komplett svit med verktyg, inklusive pakethanterare och LSP. Vi diskuterar också saker i Quadrate som letar snyggare lösningar, att bygga ett säkert språk, och hur spelutveckling påverkat språket. (Det sista kanske någon annan kan svara bättre på.) Ett stort tack till Cloudnet som sponsrar vår VPS! Har du kommentarer, frågor eller tips? Vi är @kodsnack, @thieta, @krig, och @bjoreman på Mastodon, har en sida på Facebook och epostas på info@kodsnack.se om du vill skriva längre. Vi läser allt som skickas. Gillar du Kodsnack får du hemskt gärna recensera oss i iTunes! Du kan också stödja podden genom att ge oss en kaffe (eller två!) på Ko-fi, eller handla något i vår butik. Länkar Joachim Tidaholm Quadrate Stackbaserade språk Konkatenativt språk ls grep AWK Jquery Tokenizer Axiom RPN - reverse polish notation Diskret matematik TI-83 Klassiska HP-räknare Forth COBOL Fortran Hare - språk var syntax inspirerat Quadrate Factor Postscript LSP - language server protocol Brainfuck Stöd oss på Ko-fi AST - abstrakt syntaxträd dc Quadrate på Github Stack effect declaration SDL Opengl Doxygen Mkdocs dev.to Quadrate på Sourcehut Quadrate på diskett Titlar Ett stackbaserat konkatenativt programmeringsspråk Inga variabler En hel lång kedja av värden och instruktioner Förstå hur el funkar Det finns ett rätt sätt, och jag har gjort fel hela tiden RPN-evangelist Inte bara stöd för doubles Pusha vad du vill Finns det en hello någonstans? Jag vill inte gå till beta Hur stacken förändras
Emisiunea Moldova Zoom, pe care o realizăm de jumătate de an la RFI România, a câștigat aseară premiul „Excelența în jurnalism”, categoria radio, oferit de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). Moldova Zoom este singura emisiune cotidiană din presa din România dedicată actualității din Republica Moldova. „Un proiect nou pentru spațiul informațional din România și o abordare foarte echilibrată din punctul de vedere al selectării și prezentării subiectelor”, așa a explicat opțiunea juriului pentru Moldova Zoom Dan Constantin, președintele UZPR. „RFI România va menține și pe viitor angajamentul pentru acest proiect de importanță publică în cadrul căruia construim poduri informaționale și un spațiu românesc unic”, declară redactorul-șef Ovidiu Nahoi. Temele ediției: - Republica Moldova ar putea trece din nou printr-un val de scumpiri a energiei. Asta după solicitarea operatorilor de energie. Bombardamentele din Ucraina se văd și în facturile cetățenilor moldoveni. De ce? Ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Europa pleacă de la München fără ruptura transatlantică temută, dar și fără un răspuns clar la întrebarea-cheie: cum și când se termină războiul din Ucraina? La patru ani de la începutul războiului, există premise reale pentru o pace durabilă sau doar pentru o pauză fragilă? Liliana Barbăroșie a discutat subiectul cu Dumitru Mînzărari, expert în securitate și lector la Baltic Defence College. - La Chișinău are loc astăzi reuniunea Biroului Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. - Autoritățile din ministere și alte instituții moldovene vor efectua vizite în Statele Unite, după negocierile dintre președinta Maia Sandu și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, de la Munchen. - O nouă rundă de negocieri pentru pacea în Ucraina începe astăzi la Geneva între reprezentanții Rusiei, SUA și Ucrainei. - La Chișinău are loc, în premieră, extinderea celui mai amplu proiect dedicat sculpturii românești contemporane, „Luna Sculptorilor Români”. - Marți și miercuri în Republica Moldova sunt valabile un Cod Portocaliu și un Cod Galben de precipitații puternice și intensificări ale vântului. Știrile zilei: La Chișinău are loc marți reuniunea Biroului Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE). În cadrul reuniunii va fi efectuat un schimb de opinii privind reforma administrației publice locale, inițiată în Republica Moldova, anunță Guvernul de la Chișinău. Republica Moldova deține în această perioadă președinția prin rotație a Consiliului Europei. *** Autoritățile din ministere și unele instituții din Republica Moldova vor efectua o serie vizite în Statele Unite ale Americii, după negocierile dintre președinta Maia Sandu și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, de la Munchen. Inițiativa acestei întâlniri a venit din partea americană, a declarat ambasadorul Moldovei în SUA, Vladislav Kulminski, în cadrul unei emisiuni la TV8. „Întâlnirea este importantă și pentru că SUA continuă să joace un rol-cheie pentru Moldova în ceea ce privește asigurarea securității. Datorită acestei întâlniri, multe inițiative vor putea fi accelerate”. Potrivit diplomatului, negocierile dintre Maia Sandu și Marco Rubio au fost pregătite din timp de serviciile diplomatice ale ambelor țări. Mai mult, inițiativa a venit din partea americană, ceea ce a reprezentat un semnal clar că Moldova continuă să se afle în atenția Washingtonului. Diplomatul a subliniat că vizitele vor fi la nivel de ministere și instituții din domeniul energetic și economic și că negocierile sunt de o importanță majoră și „vor ajuta la deschiderea unui nou capitol” în relațiile bilaterale. *** O nouă rundă de negocieri pentru pacea în Ucraina începe astăzi la Geneva între reprezentanții Rusiei, SUA și Ucrainei. Negocierile vor fi unele dificile. Este puțin probabil ca războiul să se încheie prea curând, pentru că Putin va face totul pentru a-l prelungi, a declarat la RFI analistul politic Nicolae Țibrigan, cercetător la Academia Română. *** La Chișinău are loc, în premieră, extinderea celui mai amplu proiect dedicat sculpturii românești contemporane, „Luna Sculptorilor Români”, ajuns la cea de-a VI-a ediție. Evenimentul marchează sărbătorirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și integrează capitala Republicii Moldova în circuitul internațional al acestui demers cultural, consolidând dialogul artistic dintre România și Republica Moldova. Expoziția este realizată în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova, în cadrul proiectului inițiat de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, și desfășurat sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, și include artiști plastici din ambele țări, notează TVR Moldova. *** În această dimineață, circulația pe drumurile publice din Republica Moldova se desfășoară în condiții de iarnă. Astăzi și mâine este valabil un Cod Portocaliu și Cod Galben de precipitații puternice și intensificări ale vântului. Potrivit meteorologilor, în zonele aflate de codul portocaliu se așteaptă ninsori și lapoviță abundentă, cu cantități între 20 și 35 de litri pe metru pătrat. Vântul va sufla cu rafale de până la 15-20 metri pe secundă. Va viscoli, se vor forma troiene, iar vizibilitatea va fi redusă. Pe drumuri este posibil să se formeze ghețuș, iar izolat se pot produce depuneri de lapoviță și polei. Agenția națională a drumurilor îndemnă șoferii să manifeste prudență sporită. În următoarele zile, temperaturile ar putea coborî până la -10 grade noaptea.
Ce se va întâmpla în Europa după Conferința de securitate de la München? Comentatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului încearcă să găsească răspunsul. Un lucru e clar: schimbarea nu mai poate fi oprită. Euronews vorbește despre „vântul schimbării” , amintind de hitul formației Scorpions din 1990. După 1989, expresia simboliza ”promisiunea unei ordini mondiale unite și liberale”. Astăzi, ”la sfârșitul celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München, vântul s-a schimbat. Ne lovește direct - și nu mai vine doar din Est. Vine chiar din interiorul Occidentului și zguduie fundațiile structurii noastre de securitate mai mult ca niciodată. Cea mai mare schimbare geopolitică din trecut a fost prăbușirea blocului estic. Cea mai mare schimbare de astăzi este transformarea Occidentului în interiorul său. Citeste siRubio la München: cuvintele frumoase nu ascund realitatea Vântul s-a schimbat - și vine din direcții pe care le-am crezut mult timp sigure. Europa are la dispoziție resurse enorme: putere economică, capital intelectual și experiență diplomatică. Cu toate acestea, acest potențial nu trebuie utilizat doar retoric, ci și în mod real”. De partea sa, Le Monde invocă necesitatea unității europene. ”Observarea unei înstrăinări durabile între Statele Unite și Uniunea Europeană, care a reieșit din discursul lui Marco Rubio rostit sâmbătă în Germania, îi obligă pe europeni să nu mai apară ca divizați. Când administrația americană prezintă o imagine apocaliptică a Uniunii Europene ca pe un cimitir al ambițiilor, identităților și libertăților, UE poate riposta cu acuzații de negare a schimbărilor climatice, respingere a științei, derivă plutocratică și tendințe autoritare. „Civilizația occidentală” pe care Moscova o denigrează, nu mai are aceeași definiție de ambele părți ale Atlanticului, iar europenii nu au absolut niciun motiv să o abandoneze pe a lor”. ”Căsătorie de conveniență” Publicația poloneză Polityka, citată de Eurotopics, vede deja conturarea unui nou curs: ”Atitudinea prietenoasă a reprezentantului de la Washington a fost binevenită, dar fără mari iluzii. Cursul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Europei a fost stabilit de mult timp și este acum larg acceptat, deși este implementat cu viteze diferite de către diferiți actori” Dincolo de Ocean, The Wall Street Journal consideră că SUA și Europa ”nu mai sunt suflete pereche și intră într-o căsătorie de conveniență”. Potrivit ziarului, ”provocarea majoră în materie de securitate, văzută dinspre capitalele europene, este reprezentată de războiul Rusiei de subjugare a Ucrainei și de posibilele planuri ale Moscovei asupra statelor baltice și a altor părți ale Uniunii Europene. Președintele Trump, în schimb, a vorbit în repetate rânduri despre Rusia ca despre o sursă de afaceri importante și o posibilă protecție împotriva Chinei. Presiunea exercitată de Trump asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace în termenii Rusiei și a ceda teritorii necucerite din regiunea Donețk, a fost o sursă de tensiune transatlantică timp de luni de zile. Întrucât Trump îl prezintă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un obstacol în calea păcii, problema ar putea declanșa o altă criză în relațiile transatlantice în următoarele săptămâni, se tem mulți lideri europeni”.
In de jongste aflevering van de podcast "Spreekuur" deelt Dokter Servaas een heldere en wetenschappelijke uitleg over leververvetting. Zowel de oorzaken, de verschillende bloedwaarden (ALT, AST, GGT, AF), als de oplossingen komen aan bod. Wat maakt dit onderwerp zo belangrijk? Veel mensen hebben leververvetting zonder het te weten, maar je kan er wél zelf iets aan doen!Drie key takeaways voor jou:Leververvetting is vaak omkeerbaar: Door kleine, consistente aanpassingen aan je leefstijl, zoals gewichtsverlies, meer bewegen en beter slapen, kan je lever herstellen.Houd je bloedwaarden in het oog: Vraag je arts naar je leverwaarden en de FIB-4-score—belangrijke indicators voor je risico op leverschade of littekenvorming.Eén oorzaak bestaat zelden: Leververvetting is bijna altijd het gevolg van een samenspel van factoren zoals gewicht, voeding, beweging, slaap, stress, medicatie én genetische aanleg.Wil je weten wat de volgende stappen zijn? Beluister zeker de hele podcast en ontdek wat jij vandaag al kan doen om je lever gezond te houden!
In this episode, I open the Akashic Records and Spirit brings through a message from Starship. I channel guidance about New Earth, the collapse of old systems, and an impactful experience I had this week visiting my father at his nursing home that reminded me how sacred the small moments in our lives are. Whenever you feel called to listen to this episode is the right time – if you feel drawn here, regardless of the date, there is medicine for you. I'm so excited to invite you to a FREE breathwork and healing experience I'm co-hosting with my friend Erica Kelly @lilacroad This free event is on February 17th at 1pm AST (12 noon EST). Replay will be available if you can't show up live. Grab your seat HERE (invite your friends!!)
Astăzi discutăm despre Green Energy Expo & Romenvirotec - hub regional al tehnologiilor pentru energie verde, apă, deșeuri și orașe sustenabile (3-5 martie 2026, Romexpo, București), cu doamna Camelia Buda, organizator. Detalii despre eveniment aici
Avem confirmarea. Carrefour pleacă din România, după o prezență de 25 de ani, după ce a format piața de retail modern și după ce a dat încredere și altor mari investitori străini să vină în România. Carrefour vinde rețeaua către oameni de afaceri români, specializați în sectorul de retail, însă, în cel nealimentar. Este de remarcat transparența de care a dat dovadă compania franceză precizând și suma tranzacției, respectiv 832 milioane de euro. Dar, conform unor surse media, Carrefour România are datorii de 308 milioane de euro, probabil către furnizorii de produse. În acest caz, este foarte probabil ca suma care va fi plătită efectiv de cumpărător să fie redusă cu nivelul datoriilor urmând ca holdingul Pavăl, entitatea care va prelua efectiv retailerul francez, să achite restul datoriilor. O tranzacție de acest nivel atrage atenția și naște o serie de întrebări. Așadar, de ce a plecat Carrefour din România? Se poate spune că sunt cauze interne și externe. Cele interne au legătură cu profitabilitatea companiei și nivelul fiscalității din România. Concret, în anul 2024, cifra de afaceri a fost de 12,5 miliarde de lei, profitul brut a fost de aproximativ 180 milioane de lei, iar profitul net de numai 52,4 milioane de lei. Aceste cifre înseamnă o rată a profitului brut de 1,4%, o rată a profitului net de doar 0,4% și o rată a impozitării profitului brut de 70%. Se ajunge la acest procentaj aberant din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri. Este adevărat că profitul Carrefour România a fost fluctuant în ultimii 15 ani, dar în 2024 a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2010 până astăzi. Există și o cauză externă României, respectiv, anul trecut, la nivel de grup au apărut rezultate dezamăgitoare. La jumătatea anului trecut, banca de investiții americană JP Morgan a recomandat clienților să vândă acțiunile companiei franceze anticipând rezultate financiare slabe în anul 2023, la nivel global. Ceea ce s-a confirmat, iar Carrefour a anunțat un plan de reducere a cheltuielilor și de continuare a procesului de digitalizare. Grupul francez a vândut rețeaua de magazine pe care o deținea în Italia. Tranzacția de ieri din România nu face decât să continue ceea ce grupul Carrefour a început anul trecut, adică să se concentreze pe unele piețe (de exemplu, America Latină și în special Brazilia) și să renunțe la altele. Astăzi, este vorba despre ieșirea din România. Valoarea tranzacției este mare sau mică? De fiecare dată, tema este discutată, iar în cazul achiziției Carrefour de către holdingul Pavăl am auzit deja păreri care spun că suma tranzacției este prea mică. Dimpotrivă, eu cred că este mare. Aceste tranzacții se fac pe baza multiplilor de evaluare, iar dacă ne raportăm la anul 2024 multiplul de evaluare calculat ca raport între suma vânzării și profitul brut (EBITDA) este 22, ceea ce înseamnă o valoare extrem de mare. În cazul EBITDA estimată pentru anul trecut multiplul scade vertiginos. Dacă, însă, facem un calcul estimativ referitor la perioada în care se va recupera investiția ajungem la concluzia că va fi nevoie de 10-15 ani. O ultimă întrebare: pentru consumatori și producătorii locali va fi mai bine sau mai rău? Fără îndoială, frații Pavăl au construit un business de succes, Dedeman, însă între retailul de materiale de construcții și cel preponderent alimentar sunt și asemănări, dar și diferențe. Deci, noul proprietar va avea nevoie de o serie de ajustări manageriale. Apoi, este vizibil un soi de entuziasm referitor la faptul că un investitor român va susține necondiționat producătorii locali. Sunt așteptări hazardate. Retailul modern este extrem de concurențial și noii investitori vor fi obligați să se uite atent la raportul preț-calitate, indiferent dacă produsele vin din import sau din țară. Rețeaua Dedeman s-a dezvoltat pe principiul eficienței și nu pe cel al originii mărfurilor, iar proprietarii nu au ezitat să aducă produse din afara Uniunii Europene. În fine, există și speranța că preluarea Carrefour de către holdingul Pavăl va opri externalizarea agresivă a profitului. Vom vedea. Dacă nivelul profitului va rămâne în parametrii anilor trecuți teoria scoaterii profitului din țară se prăbușește. În concluzie, avem o tranzacție care aduce în retail un grup românesc. Vom vedea dacă va fi vorba și despre o schimbare de substanță sau doar una de acționariat.
Série. Les 15 et 22 mars, les Français seront appelés aux urnes pour élire leurs maires. « La Story », le podcast d'actualité des « Echos », consacre une série à ces élections. Dans ce deuxième épisode en deux parties, Pierrick Fay et ses invités analysent les enjeux du scrutin dans la deuxième ville de France, où le Rassemblement National (RN) espère se faire une place au soleil.« La Story » est un podcast des « Echos » présenté par Pierrick Fay. Cet épisode a été enregistré en février 2026. Rédaction en chef : Clémence Lemaistre. Invités : Paul Molga (correspondant des «Echos» à Marseille) et Ulysse Legavre-Jérôme (journaliste chargé de la politique aux «Echos»). Réalisation : Willy Ganne. Chargée de production et d'édition : Clara Grouzis. Musique : Théo Boulenger. Identité graphique : Upian. Photo : Alain ROBERT/SIPA. Sons : Public Sénat, BFM, FranceTV, Maritima Medias, CNews, France24, RMC, TF1, extrait du film «Astérix & Obélix : mission Cléopâtre».Retrouvez l'essentiel de l'actualité économique grâce à notre offre d'abonnement Access : abonnement.lesechos.fr Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.
Série. Les 15 et 22 mars, les Français seront appelés aux urnes pour élire leurs maires. « La Story », le podcast d'actualité des « Echos », consacre une série à ces élections. Dans ce deuxième épisode en deux parties, Pierrick Fay et Paul Molga analysent les enjeux du scrutin dans la deuxième ville de France, oùla gauche se bat face au Rassemblement National pour défendre son bilan.« La Story » est un podcast des « Echos » présenté par Pierrick Fay. Cet épisode a été enregistré en février 2026. Rédaction en chef : Clémence Lemaistre. Invités : Paul Molga (correspondant des «Echos» à Marseille). Réalisation : Willy Ganne. Chargée de production et d'édition : Clara Grouzis. Musique : Théo Boulenger. Identité graphique : Upian. Photo : Alain ROBERT/SIPA. Sons : Public Sénat, BFM, FranceTV, Maritima Medias, CNews, France24, RMC, TF1, extrait du film «Astérix & Obélix : mission Cléopâtre».Retrouvez l'essentiel de l'actualité économique grâce à notre offre d'abonnement Access : abonnement.lesechos.fr Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.
El teléfono de emergencias 112 recibió el año pasado medio millón de llamadas. Atendió en total 97.000 incidentes, con récord de llamadas el día del apagón de abril. Ese es uno de los dos días en los que se activó en 2025 el Plan Territorial de Protección Civil en fase de emergencias; también fue necesario el 18 de enero, tras el accidente del telesilla de Astún.
L'info du matin - Grégory Ascher et Erika Moulet ont évoqué le "plein à l'allemande", une astuce simple pour payer son carburant moins cher. Le winner du jour - Une skieuse mexicaine de 46 ans participe aux Jeux aux côtés de son fils, une première dans l'histoire. - Un homme gagne 1 million d'euros grâce à un ticket de grattage puis refuse de partager les gains avec son ami. Le flashback du jour - Février 1999. Début de la diffusion de la série "Charmed" sur M6 dans la trilogie du samedi, avec les trois sœurs Prue, Piper et Phoebe qui combattent des démons à San Francisco. Sortie au cinéma du premier film en prise de vues réelles tiré de la BD Astérix, "Astérix et Obélix contre César" de Claude Zidi. Les savoirs inutiles - Brigitte Bardot, Michèle Morgan, Mireille Mathieu, Catherine Deneuve, Inès de la Fressange, Laetitia Casta et Sophie Marceau ont toutes été le visage officiel de Marianne. La chanson du jour Twenty One Pilots "Heathens" 3 choses à savoir sur Tom et Jerry Qu'est-ce qu'on lit ? - Freida McFadden publie "La locataire", nouveau roman dans la lignée de ses précédents succès. - Un nouvel épisode de la saga "Spider-Man l'intégrale" est disponible en librairie au prix de 36 €. Le jeu surprise (Le petit quiz) - Quentin de Sermentot, vers Caen, gagne un séjour de deux nuits au Frégate Provence à Saint-Cyr-sur-Mer. La Banque RTL2 - Laetitia de Savigny-le-Temple, vers Melun, remporte un séjour de deux nuits pour deux personnes en hôtellerie haut de gamme Hôtels & Préférence. - Jessica de Marseille repart avec un coffret de chocolats Réauté.Hébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.
Ce nouveau dispositif, entériné dans le Budget 2026,offre des avantages fiscaux aux propriétaires qui louent un appartement. Une manière d'inciter les particuliers à l'achat de biens pour la location, marché qui subit une crise depuis plusieurs années. Dans «La Story», le podcast d'actualité des «Echos», Pierrick Fay et Anne-Sophie Vion analysent ce nouveau régime et la manière dont il est perçu par le secteur.« La Story » est un podcast des « Echos » présenté par Pierrick Fay. Cet épisode a été enregistré en février 2026. Rédaction en chef : Clémence Lemaistre. Invitée : Anne-Sophie Vion (journaliste au service Patrimoine des «Echos»). Réalisation : Willy Ganne. Chargée de production et d'édition : Clara Grouzis. Musique : Théo Boulenger. Identité graphique : Upian. Photo : iStock. Sons : France24, BFMTV, extrait du film «La Traversée de Paris», «Astérix & Obélix : Mission Cléopâtre».Retrouvez l'essentiel de l'actualité économique grâce à notre offre d'abonnement Access : abonnement.lesechos.fr/lastory Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.
En Italie, les Jeux Olympiques d'hiver, qui démarrent ce vendredi 6 février, ne seront pas aussi sobres qu'annoncés. Dans cet épisode en deux parties de «La Story», le podcast d'actualité des «Echos», Pierrick Fay et Jean-Marc Ludiena, directeur du cabinet de conseil Circle Strategy, évoquent des solutions pour faire des JO un évènement durable et rentable.« La Story » est un podcast des « Echos » présenté par Pierrick Fay. Cet épisode a été enregistré en février 2026. Rédaction en chef : Clémence Lemaistre. Invité: Jean-Marc Liduena (directeur général du cabinet de conseil Circle Strategy). Réalisation : Willy Ganne. Chargée de production et d'édition : Clara Grouzis. Musique : Théo Boulenger. Identité graphique : Upian. Photo : iStock. Sons : France24, FranceTV, Les Inconnus, Canal+, CIO, EuroNews, BeIn Sports, extraits de «Astérix et Obélix : mission Cléopâtre».Retrouvez l'essentiel de l'actualité économique grâce à notre offre d'abonnement Access : abonnement.lesechos.fr/lastory Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.
Tout n'est pas encore prêt et la facture a grimpé. Les Jeux Olympiques d'hiver démarrent ce vendredi 6 février en Italie, à Milan-Cortina. Dans cet épisode en deux parties de «La Story», le podcast d'actualité des «Echos», Pierrick Fay et Olivier Tosseri, correspondant des "Echos" à Rome, analysent les retombées économiques de l'évènement pour le pays.« La Story » est un podcast des « Echos » présenté par Pierrick Fay. Cet épisode a été enregistré en février 2026. Rédaction en chef : Clémence Lemaistre. Invité : Olivier Tosseri (correspondant des «Echos» à Rome). Réalisation : Willy Ganne. Chargée de production et d'édition : Clara Grouzis. Musique : Théo Boulenger. Identité graphique : Upian. Photo : iStock. Sons : France24, FranceTV, Les Inconnus, Canal+, CIO, EuroNews, BeIn Sports, extraits de «Astérix et Obélix : mission Cléopâtre».Retrouvez l'essentiel de l'actualité économique grâce à notre offre d'abonnement Access : abonnement.lesechos.fr/lastory Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.
La BT Talks, Andi Moisescu îl are ca invitat pe Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania și unul dintre cei mai influenți oameni din banking, numit de șase ori „Bancherul Anului". ✅ De la bancă „mică, dar ambițioasă" la liderul pieței Ömer povestește că, atunci când a venit la BT, banca era un adevărat underdog: locală, rapidă, antreprenorială, dar mică într-o piață dominată de jucători mari. Cultura de start-up, apropierea de oameni și agilitatea în decizii au transformat BT în liderul pieței, cu o responsabilitate pe măsura încrederii pe care o primește. ✅ 1999: începuturile într-o Românie plină de potențial Ajuns în România acum 26 de ani, Ömer își amintește 1999 ca pe un moment în care țara era plină de provocări, dar și de energie: „România avea – și are – un potențial uriaș." A văzut îndeaproape evoluția unei economii emergente într-una dintre cele mai dinamice din regiune, unde BT a crescut odată cu România. ✅ Investiție în comunitate: U-BT și Universitatea Cluj Un punct important al discuției a fost și implicarea BT în comunitatea locală. Pentru Ömer, susținerea sportului clujean și a proiectelor care aduc oamenii împreună este o parte naturală a ADN-ului BT. BT este partener strategic al U-BT Cluj, una dintre cele mai puternice echipe de baschet din Europa Centrală și de Est, și un susținător constant al echipei Universității Cluj, un simbol al orașului și al culturii sportive locale. Pentru el, aceste parteneriate înseamnă identitate, comunitate și responsabilitate: exact tipul de investiții care construiesc valoare pe termen lung. ✅ Succesul construit de oameni Pe tot parcursul discuției, Ömer revine la aceeași idee: succesul BT este despre echipă. Creșterea nu a venit dintr-o singură decizie, ci din consecvență, încredere și investiții în tehnologie, educație financiară și produse simple și utile. BT a fost un underdog. Astăzi este lider. Iar povestea merge înainte, împreună cu comunitatea care a făcut totul posibil. Made with ❤️ from BT
Extensions, coaching changes and now Ast coach Josh Martin heading to coach Texas High School Football. Advertising Inquiries: https://redcircle.com/brandsPrivacy & Opt-Out: https://redcircle.com/privacy
Paris n'a pas toujours été celui de la capitale ! Si vous avez lu "Astérix", vous savez qu'avant de s'appeler Paris, notre capitale s'appelait Lutèce. Sauf qu'avant de s'appeler Lutèce, elle avait un autre nom assez proche de celui qu'elle a aujourd'hui. Dans "Ah Ouais ?", Florian Gazan répond en une minute chrono à toutes les questions essentielles, existentielles, parfois complètement absurdes, qui vous traversent la tête. Un podcast RTL Originals.Hébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.
Pour pallier à l'absence du festival de la BD cette année, le «Grand Off» a démarré ce jeudi à Angoulême. Pendant ce temps, l'organisateur décrié de la manifestation a affirmé ne pas vouloir céder les rênes. Dans «La Story», le podcast d'actualité des «Echos», Clara Grouzis et ses invités reviennent sur la crise qui a secoué le festival.« La Story » est un podcast des « Echos » présenté par Clara Grouzis. Cet épisode a été enregistré en janvier 2026. Rédaction en chef : Clémence Lemaistre. Chef de service : Pierrick Fay. Invitées : Léa Delpont (correspondante des «Echos» dans le Sud-Ouest) et Sarah Dumeau (journaliste au service web des «Echos»). Réalisation : Willy Ganne. Chargée de production et d'édition : Clara Grouzis. Musique : Théo Boulenger. Identité graphique : Upian. Photo : Eric Pollet/Hans Luca via AFP. Sons : L'Humanité, FranceTV, France24, extraits de «Astérix aux jeux Olympiques», «Astérix et Obélix contre César» et «Mission Impossible». Retrouvez l'essentiel de l'actualité économique grâce à notre offre d'abonnement Access : abonnement.lesechos.fr/lastory Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.
Na první pohled obyčejné české dějiny v kostce. Jenže autorka paperbackové knížky patrně vůbec neexistuje a ruský ghostwriter jen kompiluje staré sovětské učebnice. Takových knížek vychrlil už ruský nakladatelský gigant AST desítky.Kromě fiktivních autorů je jim společné také to, že nezpochybňují sovětskou minulost a bolestná témata odbývají v několika větách. Třeba invazi z roku 1968. V rozhovoru s Petrem Gojdou mluví Kristina Vejnbendero ruské knižním průmyslu v době, kdy se za romány s homosexuální tematikou zavírá do vězení a Kreml investuje obrovské prostředky na retušování historické paměti doma i ve světě.
Champions League Decision Day sets the stakes across Europe, with knockout places, byes, and reputations on the line. We break down what's at risk, who faces real danger, and where opportunity exists to change an entire season in one night. Then we bring it home to Atlanta. Atlanta United's signing of Adrian Gill fits into a longer development pathway, and we hear directly from Matt Edwards on the offseason work, the role of homegrowns, Tata Martino's message, and the identity this team wants to build toward 2026. We also zoom out to the NWSL, where Trinity Rodman's new contract represents more than a star staying put — it's a signal of a league maturing, adapting, and investing in its future. Plus, a look ahead to the USMNT's World Cup preparation, why key player moves matter this summer, and what we want to see from the player pool as camp approaches. All of it wrapped up with the AST 3-4-3: local stories, global headlines, and a few reasons this game still makes us smile.
Alice și Marina Minoiu sunt două dintre cele mai interesante figuri ale noii generații de organizatori culturali din România. Amândouă au fost balerine, amândouă și-au construit carierele în afara țării, pe scene care contează. Alice s-a format la Liceul de Coregrafie Floria Capsali și a debutat pe scena Operei Naționale București în 2010. Momentul definitoriu al carierei sale a venit în 2021, când a dansat la Royal Albert Hall din Londra, în Romeo și Julieta, alături de Alina Cojocaru. După retragerea din scenă, a ales să facă altceva cu tot ce știe despre balet: să organizeze gale la standarde internaționale. Până acum, a pus pe picioare trei spectacole sold-out la Teatrul Național București, aducând în România artiști precum Natalia Osipova de la The Royal Ballet sau Iana Salenko de la Berlin State Ballet. Marina a fost solistă la Royal Danish Ballet și este una dintre cele mai apreciate balerine românce ale generației sale. S-a format în tradiția școlii daneze Bournonville și a dansat roluri din repertoriul clasic și neoclasic: La Sylphide, Manon, Giselle, La Bayadère, Jewels de Balanchine. În 2015, a fost nominalizată de revista britanică Dance Europe pentru cea mai bună interpretare feminină. Astăzi este coordonator de balet la Teatrul Național de Musical și Operetă Ion Dacian. Împreună, sub brandul Ars Gratia Regalia, construiesc proiecte culturale care aduc în România ceea ce altfel n-am avea cum să vedem. Pe 11 februarie 2026, organizează la Sala Palatului Gala Internațională de Balet Balanchine's Legacy, prima gală din România dedicată exclusiv operei legendarului coregraf George Balanchine, cu prim-balerini de la New York City Ballet, Opera din Paris, Houston Ballet și Royal Danish Ballet.
Greg screens Martin Ritt's 1965 spy thriller "The Spy Who Came in from the Cold."
Pour télécharger les guides de Board Project, le collectif que j'ai co-fondé, consacrés à la gouvernance des start-ups et scale-ups : le premier porte sur ce qui fait vraiment une gouvernance efficace (prise de décision, rôle du board, signaux d'alerte) et le second sur la rémunération des administrateurs indépendants, avec des benchmarks, des modèles concrets et des règles claires.You can download the Board Project guides (the collective of iNEDs I co-founded) covering effective governance and independent directors' remuneration.Here : www.board-project.com/publicationsDans cet épisode de cette semaine, je reçois Floriano Ascensao et Rachel Lionsquy de La Banque Postale, pour une immersion très concrète au cœur du financement durable et de la transformation ESG des grandes entreprises françaises. Une discussion ultra opérationnelle et sans langue de bois sur ce que signifie réellement « faire de l'ESG » côté banque et côté clients.Nous avons parlé :Du rôle du coverage bancaire comme véritable “médecin généraliste” des grandes entreprises, capable d'adresser aussi bien les besoins de financement classiques que les enjeux stratégiques, extra-financiers et de gouvernance.De la manière dont les enjeux ESG sont aujourd'hui systématiquement abordés dans les discussions avec les directions financières et extra-financières, parfois à l'initiative même des clients.De l'ADN spécifique de La Banque Postale, entreprise à mission, et de la légitimité que cela confère dans l'accompagnement des entreprises sur les sujets de durabilité et dans leur efforts de transition.Des préoccupations très concrètes et opérationnelles des entreprises : mesure de l'intensité carbone, qualité du reporting extra-financier, pilotage des trajectoires ESG et capacité à produire des données fiables.Du rôle-clé du hub “Sustainable Banking” de La Banque Postale, qui agit bien au-delà du financement et du conseil industriel, comme un véritable partenaire de réflexion stratégique et opérationnelle.De ce qu'est réellement un financement durable, des prêts et obligations verts ou sociaux aux “sustainability-linked loans” et “bonds”, construits sur des indicateurs matériels et sectoriels.De l'approche méthodologique très fine utilisée pour structurer ces financements, en s'appuyant sur l'analyse de la chaîne de valeur, la double matérialité et des outils de l'optimisation des processus pour entrer véritablement au cœur de la stratégie des clients.De l'impact du statut d'entreprise à mission, à la fois comme levier de crédibilité externe, facteur de confiance avec les clients, et puissant moteur d'attractivité et d'engagement en interne.Un échange dense et éclairant, qui montre comment la finance durable s'ancre aujourd'hui dans la réalité opérationnelle des entreprises, loin des slogans, et devient un véritable outil de pilotage stratégique.Recommandations de mes invités:“Astérix en Lusitanie” de Goscinny et Uderzo, scénario de Fabcaro et dessins de D. Conrad“Humus” de Gaspard KoenigLiens utiles:Floriano Ascensao: https://www.linkedin.com/in/floriano-ascensao-9a899b3/Rachel Lionsquy: https://www.linkedin.com/in/rachel-lionsquy-22871445/http://www.labanquepostale.com***************************Finscale, c'est bien plus qu'un podcast. C'est un écosystème qui connecte les acteurs clés du secteur financier à travers du Networking, du coaching et des partenariats.
Donald Trump lässt von seinem Wunsch nach Grönland einfach nicht ab. Inzwischen ist die Situation so weit eskaliert, dass Trump erneut mit strengen Zöllen gegen Europa droht. In Brüssel hingegen scheint man von seiner Position ebenfalls nicht abrücken zu wollen und denkt laut über eine sogenannte "Handels-Bazooka" nach. Wie der Streit weiter eskalieren könnte, was Europa und damit uns droht und wer hier am längeren Ast sitzt, erklärt Eric Frey, Leitender Redakteur des STANDARD.
In this solo episode of The Eric Bach Show, Eric breaks down what your bloodwork really says about your hormones, health, and performance — and why most guys are leaving massive gains on the table by ignoring it.Whether you're feeling tired, holding onto stubborn fat, or just not performing the way you used to, this is the wake-up call and action plan you didn't know you needed.What you'll learn:– Why “normal” testosterone doesn't mean optimal — and the red flags to look for even if your doctor says you're fine.– What it actually means when your SHBG is low, AST is high, and your free T is in the tank.– Why your liver could be quietly sabotaging your hormones and how to fix it without overhauling your entire life.– The real effects of alcohol on testosterone, liver enzymes, and recovery… even if you're just “a weekend drinker.”– How to spot early signs of burnout, low T, or metabolic slowdown before they become full-blown health issues.– Why some guys thrive into their 40s and 50s while others fall off in their 30s — and the bloodwork markers that predict it.– What most men get wrong about TRT, and how to know if you're a candidate or just missing the basics.– Why you can't out-train hormone dysfunction — and how to build muscle, drop fat, and feel better by fixing what's under the hood.– The importance of a lifestyle-first approach — and how to stack habits that make high performance automatic.– A no-BS look at supplementation: what works, what's a waste, and where to start.Want the full breakdown? Download our Free Testosterone Optimization Guide to get the exact strategies we use to help men raise testosterone naturally, get leaner, and perform better without gimmicks or guesswork.Who this episode is for:– Men in their late 20s to 40s who feel like their edge is slipping — physically, mentally, or hormonally.– Guys who've trained hard but aren't seeing the same results and want to know why.– Anyone who's tired of spinning their wheels and wants a real plan — grounded in data, lifestyle, and results.Work with Eric:Want a custom coaching plan based on your goals, schedule, and bloodwork? Apply for coaching at: bachperformance.com/coaching
The landscape of Arizona sports just shifted in a matter of hours! On today's The Valley Verdict, we break down a "Gold Standard" trade at Chase Field, a coaching carousel that just got a lot more complicated for the Cardinals, and a Sun Devil squad that found its grit just in time for the Territorial Showdown.In this episode:10:00 - Arenado is a Diamondback: We start with the breaking news that rocked the MLB—Nolan Arenado is coming to the Valley. We analyze how this 10-time Gold Glover changes the ceiling for the D-backs and why this move signals a "win-now" mentality that the rest of the NL West can't ignore.32:02 - The Tomlin Ripple Effect: Mike Tomlin is stepping down in Pittsburgh, and the shockwaves are hitting the Cardinals' front office. We discuss why this makes the Cardinals' job harder as they compete for top-tier candidates like John Harbaugh, and what it means for the "Enforcer" identity Michael Bidwill is trying to build.43:21 - Suns Road Stumble: We recap the Suns' 127-121 loss to the Miami Heat on the road. Despite the loss, we highlight Devin Booker's stellar "Ironman" performance, flirting with a triple-double (24 PTS, 9 REB, 9 AST), and we break down Coach Jordan Ott's post-game assessment of the team's defensive rhythm.58:55 - Sun Devil Resilience: ASU Basketball is back in the win column! We break down the 87-84 home victory over Kansas State that snapped a four-game skid. We feature the insights from Bobby Hurley, Moe Odum, and Anthony "Pig" Johnson on how they stayed together through the struggle.1:20:40 - The Tucson Trap: Bobby Hurley addressed the media ahead of tonight's massive road test against the #1 ranked University of Arizona. We analyze the challenges of playing in the most hostile environment in college basketball and what it will take for the Sun Devils to pull off the ultimate upset.1:26:25 - The Valley Pulse: We wrap things up with our Top 5 momentum rankings, where we rank the biggest power players in the Valley right now.Don't miss our breakdown of why this might be the most consequential week in Arizona sports history! Subscribe to The Valley Verdict and follow us on Facebook [@thevalleyverdict], Instagram [@thevalleyverdictpodcast], and YouTube [@thevalleyverdict] for more analysis.
[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan
durée : 00:02:54 - Les P'tits Bateaux - par : Camille Crosnier - Aujourd'hui, Lisbeth, huit ans, aimerais savoir si Astérix a un métier. Le journaliste et écrivain Romain Nigita lui répond. Vous aimez ce podcast ? Pour écouter tous les autres épisodes sans limite, rendez-vous sur Radio France.
Greg screens Ernst Lubitsch's 1939 classic comedy "Ninotchka."
Nutritionist Leyla Muedin discusses the renaming of fatty liver disease to metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease (M-A-S-L-D) to reduce stigma and improve diagnosis. Dr. Mary Ella's efforts at the University of Chicago Medicine highlight how this change aids in better patient identification and treatment. Leyla emphasizes lifestyle changes like a low-carb diet to manage and reverse the disease. The episode also covers the prevalence of fake extra virgin olive oil (EVOO) on the market, ways to identify authentic olive oil, and the importance of choosing quality over mass-produced options.
C dans l'air du 2 janvier 2026 - IA : demain tous chômeurs ?Présentation de Salhia BrakhliaL'intelligence artificielle (IA) prend de plus en plus de place dans nos vies. Elle commence même à remplacer certains emplois et suscite de ce fait une inquiétude grandissante. Aux Etats-Unis, la mutation a déjà commencé. Dans le secteur du conseil, le géant Accenture a annoncé pas moins de 12 000 licenciements. L'ampleur de ce plan social est inédite dans ce domaine d'activité et traduit une certitude : l'adaptation à l'IA n'est plus une option. Un signal fort dans un secteur historiquement fondé sur le capital humain.Dans le secteur bancaire européen, ce sont de plus de 200 000 emplois qui pourraient être supprimés d'ici à 2030, selon une étude de la banque Morgan Stanley relayée par le Financial Times. Ces perspectives posent question quant à la façon dont le marché du travail va être façonné dans le futur. Malgré les craintes d'une menace pour l'emploi, des analyses soulignent que l'IA n'élimine pas les postes mais transforme les missions, en concentrant l'effort humain sur les tâches complexes et stratégiques. Si l'IA automatise déjà une grande partie des tâches répétitives, l'humain demeure en effet un atout dans de nombreux domaines, comme les relations commerciales.Les États-Unis, qui se déjà sont emparés de ce marché, cherchent à accroitre leur avance. Dans cette optique, le président Donald Trump a lancé il y a un an le projet Stargate. Chiffré à 500 milliards de dollars, il est destiné à bâtir les centres de données géants de la future génération d'IA. Le programme est élaboré par OpenAI, la firme qui a lancé ChatGPT, la société d'investissement japonaise SoftBank et le géant du numérique Oracle. Les poids lourds mondiaux du numérique comme Amazon, Microsoft ou encore Facebook devraient profiter des retombées. Pour l'heure, leur capitalisation boursière atteint des sommets... Et commence à préoccuper les investisseurs et les autorités financières. Ces derniers craignent qu'il s'agisse d'une bulle et que tout s'effondre comme un château de cartes.La rupture technologique introduite par l'IA a des répercussions dans le domaine militaire, ce qui constitue enjeu majeur. Quelles places occuperont par exemple les robots et les drones sur le champ de bataille ? La question se pose déjà. Le 1er mai 2024, la France a ainsi annoncé la création de l'Agence ministérielle de l'intelligence artificielle de défense (AMIAD), rattachée directement au ministre des Armées. Bertrand Rondepierre dirige cette structure pensée pour doter la défense française de capacités souveraines en IA. Une équipe de C dans l'air l'a rencontré.L'IA va-t-elle nous priver de dizaines, voire de centaines de milliers d'emplois dans un proche avenir ?Une bulle financière est-elle en train de se former dans le secteur de l'IA ?Comment l'IA va-t-elle modifier le visage des guerres à venir ?Nos experts :- Nicolas Bouzou - Économiste – Directeur fondateur du cabinet Astérès - Chroniqueur à L'Express- Emmanuel Duteil - Directeur de la rédaction – L'Usine Nouvelle- Isabelle Ryl - Vice-présidente Intelligence artificielle - Université Paris Sciences & Lettres (PSL)- Guillaume Grallet - Journaliste – Le Point - Auteur de « Voyage aux frontières de l'intelligence artificielle »
© 2020-2026 Ivy Podcast Discovery LLC
