Podcasts about discu

Negocieri de pace ruso-ucrainene sînt așteptate azi, 15 mai, la Istanbul. Discuțiile au fost propuse de președintele rus Vladimir Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că merge personal la Istanbul să-l aștepte pe Vladimir Putin dar că nu se va întîlni cu alți oficiali ruși. Putin nu a venit în Turcia, a trimis o delegație de oficiali condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinsky. Zelenski a ajuns la Ankara şi s-a întîlnit cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. În același timp, miniștrii de externe ai țărilor NATO sînt și ei în Turcia, pentru discuții informale privind cheltuielile pentru apărare, în contextul în care Statele Unite cer ca țările alianţei să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare. Despre evenimentele care au loc zilele acestea în Turcia am vorbit cu Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.Claudiu Degeratu: „Ucraina nu face altceva decît să susţină abordarea americană, care împarte în două capitole acest proces de negociere: încetarea pentru 30 de zile a conflictului, fără nici un fel de alte precondiţii şi după aceea, a doua etapă de negociere a acordului de pace. În timp ce ruşii pun condiţii: nu încetează focul 30 de zile pînă nu stabilim care sînt condiţiile de pace pe care le vrem pentru etapa a doua. Rusia aplică o tehnică de precondiţii, în timp ce Statele Unite aplică o tehnică de feliere, de fragmentare, o tehnică a salamului, cum se spune în negocieri, întîi să gestionăm prima felie, după aceea mai tăiem o felie, fără să condiţionăm dacă vom consuma tot salamul sau nu. Sînt două abordări diferite.”Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat de mai multe ori că Turcia nu va recunoaște anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. Ce rol poate juca președintele turc în discuțiile de pace?Claudiu Degeratu: „Este un factor de echilibru pentru că [Turcia] este cea mai importantă ţară NATO din regiune care asigură inclusiv poliţia aeriană în zona Mării Negre, dacă se observă o anumită activitate. Şi, bineînţeles, partea de mediere diplomatică. A reuşit, a făcut-o inclusiv pe urgenţele de natură umanitară legate de exportul de cereale. S-a implicat şi a găsit o formulă, la început trilaterală, cu Ucraina şi Federaţia Rusă, după aceea a fost o formulă internaţională umanitară, asigurată împreună cu Naţiunile Unite pentru a deschide fluxul de cereale pentru zonele cu probleme umanitare de pe glob, deci accesul la grîne din Federaţia Rusă şi din Ucraina pentru anumite zone speciale, nu pentru comerţ liber. (...) Interesul pentru Crimeea este clar legat de această problemă identitară şi de apartenenţă a comunităţii tătare din Crimeea, care a avut de suferit în permanenţă în cadrul Uniunii Sovietice şi după aceea şi în Federaţia Rusă. Ultimele acţiuni violente împotriva comunităţii şi liderilor comunităţii tătare din Crimeea s-au desfăşurat în 2014, odată cu anexarea Crimeei de Federaţia Rusă, cînd au fost eliminaţi fizic o parte din liderii tătari şi o parte a trebuit să se refugieze din această zonă. Deci este un caz special Crimeea, aceasta este o linie roşie turcească.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

După cum se știe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat  că este gata să participe la convorbiri de pace cu omologul său Vladimir Putin, joi, la Istanbul. Propunerea lui Zelenski vine ca răspuns la declarația lui Putin cum că Federația Rusă este pregătită pentru negocieri directe cu Ucraina. Experți ucraineni în relații internaționale vorbesc despre perspectivele acestor discuții. Cu puțin timp înainte de preconizatele discuții de pace, colegii noștri de la RFI Ucraina au cerut detalii unor experți de la Kiev. Așadar, la ce ne putem aștepta de la negocierile prezăzute să înceapă joi?Politologul Igor Chalenko spune că „singurul subiect al negocierilor ruso-ucrainene propuse în Turcia poate fi exclusiv introducerea unui armistițiu de 30 de zile. Dar în niciun caz reluarea negocierilor «Istanbul-2022» sau «realități teritoriale»”.Este aici de remarcat o nuanță.Moscova insistă asupra revenirii la „negocierile de la Istanbul”, pe care, potrivit Federației Ruse, Ucraina le-a „zădărnicit” în 2022.Propaganda rusă folosește adesea în acest context termenul „Acorduri de la Istanbul”, dar, de fapt, părțile nu au ajuns niciodată la vreun acord. Și aceasta, în special, din cauza cerințelor ultimative ale Moscovei.Potrivit lui Chalenko, înainte de o posibilă nouă rundă de negocieri, țările occidentale trebuie neapărat să impună sancțiuni suplimentare Federației Ruse. La urma urmei, Moscova este cea care a respins un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai.Potrivit Forțelor Armate Ucrainene și analiștilor militari, în ciuda armistițiilor pe termen scurt „din mai” și „de Paște”, Federația Rusă nu și-a încetat tentativele de asalt și atacurile aeriene.Astfel, în dimineața zilei de 12 mai, Rusia a atacat regiunea Odesa, distrugând clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. Un tren de marfă civil din regiunea Donețk a fost, de asemenea, lovit.Analistul militar Oleksandr Kovalenko este de părere că indiferent dacă Putin va participa sau nu la negocierile din 15 mai, aceasta va fi ”o altă etapă de imitare a procesului de negocieri”.Politologul Petro Oleșciuk spune, de asemenea, că sfârșitul războiului nu este benefic pentru ruși. În opinia sa, acest lucru va priva Moscova de ultimele pârghii de influență asupra Ucrainei, lucru pe care Federația Rusă nu și-l dorește.El explică faptul că în spatele unor concepte precum ”denazificare” sau ”demilitarizare”  se ascunde dorința de a dezmembra statul ucrainean și de a distruge națiunea ucraineană.Politologul Volodimir Fesenko consideră că propunerea lui Zelenski pentru o întâlnire la Istanbul are un sens pur tactic. Anume, să-l pună pe Putin în fața unei situații dificile:”Zelenski ridică brusc miza negocierilor. Dacă Putin refuză, înseamnă că nu dorește negocieri, înseamnă că ar putea apărea responsabil în ochii lui Trump. Deși modul în care Trump percepe toate acestea este încă o mare întrebare”.Politologul amintește că președintele SUA a declarat că întâlnirea va clarifica dacă este posibil un acord între Ucraina și Rusia. Iar dacă nu, UE și Statele Unite „pot acționa în consecință”.Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, obiectivele Rusiei, în ciuda declarațiilor de pregătire pentru negocieri, nu s-au schimbat.Kremlinul continuă să atace pozițiile avansate ale Ucrainei și să creze condițiile pentru o agresiune împotriva Ucrainei și a NATO în următorii ani, se arată în raportul institutului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Care este stadiul negocierilor pentru pace în Ucraina? Ce semnificație a avut întîlnirea, intens mediatizată, dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski de la funeraliile Papei Francisc de sîmbătă, prima după celebra întîlnire între cei doi din Biroul Oval? Cei doi lideri au stat faţă-n faţă, pe două scaune în interiorul Bazilicii Sfîntul Petru şi au discutat pentru cîteva minute – o imagine care a făcut înconjurul lumii și a generat speranță. Dar dincolo de o imagine emoționantă, ce semnificație are această întîlnire sub cupola Vaticanului? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.Cătălin Gabriel Done: „În primul rînd este un succes al diplomaţiei Vaticanului, pe de-o parte, ca spaţiu neutru de negociere, iar pe de altă parte, un succes al diplomaţiei italiene. Pentru că, după vizita Giorgiei Meloni la Washington, vedem o mînă întinsă de Donald Tump către Volodimir Zelenski, o reconciliere, vedem un dialog susţinut între cele două părţi şi, mai mult decît atît, vedem că Volodimir Zelenski se află în centrul atenţiei marilor puteri europene, mă refer la Franţa, la Marea Britanie şi la Germania. Această imagine a celor doi lideri sub cupola Bazilicii Sfîntul Petru de la Vatican este o imagine a unui succes diplomatic care îl pune pe Volodimir Zelenski pe o poziţie de forţă în ceea ce priveşte negocierile cu Federaţia Rusă, şi cu SUA, pentru că vedem că în spatele lui Zelenski s-au aliat toate naţiunile europene, acea coaliţie de voinţă funcţionează, lucru care i-a dat de gîndit lui Donald Trump şi l-a făcut să fie mult mai conciliant în ceea ce priveşte Ucraina.”Cît de realistă este posibilitatea unui armistiţiu în Ucraina, pe care Vladimir Putin spune că şi-l doreşte, avînd în vedere raportul de forţe de pe teren?Cătălin Gabriel Done: „Acest armistiţiu este posibil în anumite condiţii. Vedem o deschidere şi a Kievului în ceea ce priveşte îngheţarea conflictului pe actuala linie a războiului. Dar lucrul acesta, pe de-o parte, nu-i convine lui Vladimir Putin, pentru că vedem o ofensivă tot mai agresivă în aceste zile. Iar pe de altă parte, toate aceste declaraţii contradictorii venite de la Washington nu prea îl ajută pe Zelenski. Zelenski îşi doreşte nu doar încheierea războiului printr-un tratat de pace, Zelenski îşi doreşte garanţii de securitate din partea SUA şi UE, retrocedarea de drept a zonelor cucerite de Rusia şi îşi mai doreşte ca SUA să garanteze faptul că Crimeea se va întoarce sub controlul Kievului şi că nu va exista o recunoaştere internaţională a anexării peninsulei.”Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Alături de noi se află Corina Neagu, expertă HR cu experiență în domeniul resurselor umane, care a lucrat cu organizații din diverse sectoare. Corina este o persoană pasionată de modul în care evoluează felul în care lucrăm și cum putem folosi tehnologia pentru a crea un loc de muncă mai bun.Discuția de astăzi se va concentra pe schimbările rapide pe care inteligența artificială le aduce în viața profesională a fiecăruia dintre noi, dar și pe modul în care angajații și organizațiile pot naviga aceste transformări. Vom vorbi despre oportunitățile și provocările ce apar atunci când tehnologia înlocuiește sau completează munca umană și, mai ales, despre ce înseamnă acest lucru pentru viitorul locurilor de muncă. Sunt curios să aflu ce părere are Corina despre cum putem naviga aceste vremuri și ce ne așteaptă în viitorul apropiat.

Se apropie Paștele. Mulți dintre noi ne vom întîlni la masa de sărbători cu familia extinsă, poate ne vom revedea după o lungă perioadă. Ce vom discuta? Cum de uneori, în asemenea ocazii, ies la iveală nu doar bucuria de a fi împreună, ci şi tensiuni de tot felul? La masa de sărbători se vor purta, probabil, în unele familii și discuții pe teme politice – sîntem în plină campanie electorală, după un an politic foarte dificil. Cum putem să fim împreună, totuși, în ciuda divergențelor și a opțiunilor politice? L-am întrebat pe antropologul Alex Dincovici.Pentru un antropolog cum este să se uite la o asemenea masă de sărbătoare?Alex Dincovici: „E interesant dar şi provocator. Şi din punct de vedere personal, pentru că şi eu sînt unul dintre acei oameni care se duce la mese de sărbători cu rudele şi am trăit asta şi în copilărie. Poate sună ciudat dacă spun că e momentul potrivit ca astfel de tensiuni să apară. E momentul potrivit în sensul în care avem din ce în ce mai puţine contexte de comunicare în familiile extinse. Dacă ne uităm la dinamicile demografice din România, sînt foarte multe zone în care mare parte din familie nu mai este acasă, copiii pleacă în căutarea unui loc mai bun. Şi, în condiţiile în care comunicarea constantă, de zi cu zi sau săptămînală este pe nişte teme generale, de tipul ce-ai mai făcut, eşti bine, nu eşti bine, nu prea există spaţii mai ample de conversaţie despre nişte lucruri care sînt importante la nivel social, inclusiv la nivel relaţional. Şi, pentru că există un ritual de sărbători, să vii să stai la masă să discuţi, evident că trebuie să umpli timpul cu ceva. Şi – mai un televizor pornit, un post de radio –  apar teme majore şi există multe clivaje în societate în acest moment, unele artificiale, altele mai puternice. În ultimii ani poate le vedem din ce în ce mai des. Şi evident că oamenii se poziţionează în mod diferit. Şi există acest spaţiu – i-aş spune sigur, dar nu mai e neapărat sigur în momentul în care începi să exprimi diferenţe de opinie. El devine tensionat în mod inevitabil, mai ales cînd avem de-a face cu familii extinse unde există tot felul de relaţii problematice, poate de mult timp, care sînt gestionate mai degrabă prin absenţă decît prin discuţii sau negocieri constante.”Cum putem să fim împreună totuși, în ciuda divergențelor și a opțiunilor politice?Alex Dincovici: „E bine să învăţăm să discutăm despre lucrurile care contează şi despre ceea ce se află de fapt în spatele deciziilor, inclusiv sau mai ales al deciziilor politice. Pentru că atunci cînd oamenii votează cu un anumit candidat sau altul sau susţin un anumit tip de politică sau alta, de puţine ori discuţia este despre persoana respectivă sau despre lucrul care iese la suprafaţă şi pe care se ceartă lumea de foarte multe ori. E despre nişte nevoi mai profunde, despre mize mai profunde pe care le avem. În toate aceste discuţii există un numitor comun, care ar trebui să unească: toată lumea îşi doreşte să fie mai bine, să îi fie mai bine.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Constantin-Bogdan Matei, președintele Agenției Naționale pentru Sport, este invitatul emisiunii „Prietenii lui Ovidiu”. Discuția vizează situația sportului românesc, problemele și lipsurile cu care ne confruntăm, detalii despre finanțare și pregătirile pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles, precum și subiectul rentelor viagere. Constantin-Bogdan Matei nu îl menajează deloc pe primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, acuzându-l că, de zece ani, nu a reușit să construiască o sală polivalentă, iar patinoarul se află într-o avansată stare de degradare.

Președintele Donald Trump a anunțat miercuri noile tarife vamale pe care Statele Unite ale Americii le vor impune țărilor din întreaga lume. „Ziua Eliberării” și „declarația noastră de independență economică” a numit liderul american această zi de 2 aprilie. Care sînt consecințele măsurilor anunțate de la Casa Albă pentru economia americană și economia mondială? Cum va fi afectată România de aceste tarife? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Radu Uszkai: „Trump a zis-o de nenumărate ori, în campania electorală şi nu numai, că acest cuvînt, tariffs, e unul dintre cuvintele lui preferate din limba engleză. Şi subscrie la o istorie foarte stranie a Americii conform căreia America a fost cea mai bogată din lume pînă la 1913 cînd, spune el, cadrul instituţional fiscal din SUA s-a modificat, a fost introdus un impozit pe venit, fiindcă înainte de 1913 o bună parte a veniturilor federale însemnau bani generaţi de taxele vamale.”Ce impact vor avea aceste taxe asupra economiei americane?Radu Uszkai: „O parte a administraţiei americane încearcă să prezinte planul acesta – şi de aceea cadrul în care a fost prezentat a fost Ziua Eliberării – ca pe o scutire de taxe. Asta e o minciună grosolană. În primul rînd sînt o taxă regresivă pe consum. Ceea ce înseamnă că cei mai săraci americani sînt cei care vor suferi cel mai mult de pe urma acestei politici. Pentru că, de fapt, ceea ce se va întîmpla va fi că preţul la raft al diverselor bunuri pe care oamenii le consumă, preţul diverselor servicii pe care oamenii le achită va creşte cu cel puţin 10%. Dincolo de asta, tarifele vamale nu fac industriile naţionale mai competitive, ba chiar din contră, avem o sumedenie de date economice care indică fix opusul. Globalizarea şi competiţia la nivel global sînt cele care fac companiile naţionale competitive.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Au fost mai multe summituri pe tema apărării Europei în ultimele săptămîni, la Paris dar și la Londra, întîlniri în care s-au căutat soluții pentru întărirea apărării continentului dar și pentru susținerea în continuare a Ucrainei. Liderii europeni au vorbit despre „ReArm Europe”, apoi despre „Readiness 2030”. Despre securitatea și apărarea Europei în vremuri de reconfigurare a ordinii mondiale vorbim astăzi cu analistul politic Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”. Cu ce ne-am ales pînă acum din aceste discuții, în privința securității și apărării Europei?Robert Lupițu: „Ca semnal politic şi strategic ne-am ales cu faptul că Europa s-a trezit. Şi nu doar Europa din interiorul Uniunii Europene, ci şi partea care compune continentul european şi aici mă refer în principal la Marea Britanie. Asistăm la un leadership în creştere comun franco-britanic, pentru că aceste reuniuni au început în februarie, într-un format restrîns găzduit de preşedintele francez Emmanuel Macron în două rînduri, apoi premierul britanic Keir Starmer a găzduit primul summit la Londra în 2 martie, concretizîndu-se prima nuanţare a coaliţiei de voinţă pentru sprijinirea Ucrainei. (...) Am avut aceste iniţiative foarte bune, foarte importante dat trebuie să vedem cum se vor concretiza ele în următoarele luni. E-adevărat, avem un plan de înarmare care a căpătat o nouă denumire – nu mai este planul de ReArm, de reînarmare, că a trezit ceva nemulţumiri la Madrid şi la Roma – dar este un plan de 800 de miliarde de euro, aşa cum UE ştie mai bine să facă şi anume să vadă de unde poate localiza banii dar acei bani nu există fizic şi trebuie să-i identificăm.”Se mai poate baza Europa pe Statele Unite în cadrul Alianței Nord Atlantice?Robert Lupițu: „Vedem din partea Statelor Unite, cel puţin la nivel declarativ instituţional, că da. Vedem alte declaraţii care nu sînt în regulă. Dar, cel puţin la nivelul prezenţei fizice pe teritoriul continentului european, mă refer la prezenţa militară care încă este acolo, se poate baza. Am văzut săptămîna trecută discursul secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Varşovia, chiar cu trei luni înainte de summitul NATO de la Haga, care a spus cît se poate de clar că nu există o variantă în care America sau Europa să meargă pe cont propriu. Administraţia americană, chiar dacă n-o recunoaşte sau n-a ajuns la acel pasaj de politică externă, are nevoie de Uniunea Europeană, cel puţin pentru a-şi gestiona relaţia cu China.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Discuțiile despre miniștri și despre performanța ministerială nu trebuie ascunse ochilor publicului, declară la RFI deputatul PSD Petre Florin Manole. El comentează situația ministrului de Externe, Emil Hurezeanu, la un pas de a fi demis, în cazul Visa Waiver. Parlamentarul vorbește în interviul acordat RFI despre combaterea extremismului, alegerile prezidențiale din luna mai și candidatura lui Victor Ponta. Petre Florin Manole, despre Emil Hurezeanu, după decizia SUA privind Visa Waiver: ”Am văzut că nici liberalii nu refuză o discuție, doar că ei cred că ar trebui avută mai puțin în public și mai mult între patru ochi, dacă am înțeles bine sensul declarațiilor doamnei Turcan. După opinia mea, discuțiile despre miniștri și despre performanța ministerială nu trebuie ascunse ochilor publicului, cu cât mai multă transparență, cu atât mai bine”.Despre alegerile prezidențiale din mai: ”Partidul Social Democrat poate avea un singur candidat și are un singur candidat. Am rămas alături de Crin Antonescu”.Despre candidatura lui Victor Ponta: ”Domnul Victor Ponta este pe drumul domniei sale, nu este nici în partid, nici cu sprijinul partidului. Eu, personal, nu-l voi vota (...). În această speță, Victor Ponta și PSD sunt adversari”.

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Un nou interviu cu Adriana Record, director al Camerei Franceze de Comerț și Industrie în România (CCIFER). În această conversație, vorbim despre afaceri și investiții, dar nu numai. Discutăm și despre coaching și... artă contemporană.

Creșterea copiilor poate fi o provocare în zilele noastre, dar există soluții care pot aduce lumină și speranță! Discuția cu pastorul psihoterapeut Călin Onițiu ne ajută să înțelegem principiile biblice care ne pot ghida să facem față provocărilor și să ne educăm copiii cu valori sănătoase și puternice.Urmărește episodul în format video aici: https://www.youtube.com/watch?v=9ZCyUGOChWEPoți susține lucrarea Ekklesia aici: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.ekklesia.ro/doneaza/⁠⁠

Pacea nu trebuie să fie impusă Ucrainei, iar orice soluție pentru rezolvarea războiului trebuie să implice Statele Unite, reactioneaza cancelarul german Olaf Scholz cu privire la discuțiile dintre Donald Trump și Vladimir Putin. De asemenea, oficiali din mai multe state membre NATO au cerut un loc pentru Kiev la masa negocierilor. Discuțiile de pace „nu sunt o trădare” a Ucrainei, a replicat secretarul american al Apărării. Cum se raporteaza ucrainenii la toate aceste declaratii, l-am intrebat pe analistul politic ucrainean Marin Gherman.  28 de răniţi după ce o maşină a intrat în oameni la Munchen. Orașul urmează să găzduiască Conferința de la Munchen la care sunt așteptați lideri din întreaga lumeO zi inaintea Conferintei de la Munchen, cel puțin 30 persoane au fost rănite după ce o mașină a intrat în viteză într-un grup de persoane care protestau in orasul german. Șoferul, un afgan de 24 de ani, a fost reținut. Conferinţa de Securitate începe maine, iar vicepreşedintele american JD Vance şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski sunt asteptati sa soseasca astazi in Germania. Ce au hotărât autoritățile de la Chișinău după ce drone rusești au căzut din nou pe teritoriul Republicii MoldovaRepublica Moldova închide Centrul Rus de Cultură și Știință de la Chișinău, după ce alte două drone ale armatei ruse au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel de incidente reprezintă o amenințare gravă la adresa securității naționale și a cetățenilor moldoveni. Avem detaliile de la corespondentul nostru la Chisinau, Valeria Vitu.  Parisul găzduiește astăzi o conferință internațională privind SiriaO factiune rebela a preluat puterea la Damasc, dupa caderea regimului Assad , in decembrie. Uniunea Europeană a transmis săptămâna trecută că va reduce o parte din sancțiunile impuse Siriei, pentru a ajuta țara să se reconstruiască după mai mult de 13 ani de război civil.

Nu se putea un moment mai bun pentru o conversație despre arhetipurile din relația de cuplu decât în luna iubirii.În perioada asta iubirea este declarată și etalată peste tot, dar cum ar fi ca profitând de acest context și de conversația mea cu Marius Simion, să îți dai voie să înțelegi mai bine dinamica din relația ta de acum, și chiar din relațiile anterioare, identificând arhetipurile care contribuie la dezvoltarea sau sabotarea ei?Ar fi o dovadă de … iubire, nu-i așa? Pentru tine, pentru partener(ă) și pentru cuplul pe care îl formați.Marius este psiholog, terapeut și un foarte bun pedagog, care a început să studieze arhetipurile din nevoia de sens, dându-și seama că partenerii se blochează adesea în cuplu în arhetipul de copil.Discuția noastră curge lin, pe înțeles și sunt sigură că cel puțin una dintre ideile de mai jos ți se va părea interesantă sau utilă:

Germania se pregătește pentru alegerile anticipate din 23 februarie. Printre temele care se dezbat intens în campania electorală se numără migrația și ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care se află pe locul al doilea, potrivit sondajelor. Alianța de centru-dreapta CDU/CSU este pe primul loc, pe locul al treilea s-ar situa, conform sondajelor, social-democrații actualului cancelar Olaf Scholz, urmați de verzi. Olaf Scholz și liderul CDU/CSU, Friedrich Merz (posibilul viitor cancelar) au promis că nu vor colabora cu extrema dreaptă pentru formarea noii coaliții de guvernare. În weekend-urile trecute au fost proteste în mai multe orașe din Germania față de înăsprirea legii privind migrația, lege promovată de liderul de centru-dreapta Friedrich Merz cu susținerea primită din partea partidului de extremă dreapta AfD. Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, explică situaţia politică din Germania înainte de alegeri.Valentin Naumescu: „Cea mai arzătoare chestiune este cea a viitoarei coaliţii de guvernare. Creştin-democraţii exclud în acest moment cooptarea extremei drepte la guvernare. Rămîne în discuţie varianta Marii Coaliţii, cum o numesc germanii, Große Koalition (GroKo), între creştin-democraţi şi social-democraţi, dacă aceste două partide împreună vor depăşi 50% în Bundestag. Şi înţeleg că preferinţa creştin-democraţilor este pentru o coaliţie cu două partide, fiind mai uşor de gestionat. Ei ar evita, dacă e posibil, o coaliţie cu trei partide. Dacă nu se poate doar cu SPD, atunci e posibil să intre în discuţie şi verzii, cu aproximativ 13%, arată sondajele astăzi. Aceste trei partide cu siguranţă vor avea mai mult de 50%, doar că apar dezacordurile, diferenţele de viziune. De exemplu, creştin-democraţii vin cu elemente economice de centru-dreapta mai pronunţate, care scad accentul pe politicile ecologiste.”Care este bilanţul cancelarului Olaf Scholz şi ce impact au percepţiile germanilor asupra votului din 23 februarie?Valentin Naumescu: „E clar că e într-o scădere accelerată de popularitate. A fost perceput în general ca o figură slabă din punct de vedere politic, mai ales că în ultimii doi ani economia germană a intrat în recesiune. Nu-i o recesiune pronunţată, au fost scăderi mici, în jur de -1%, -0,5%, dar este neobişnuit pentru societatea germană să se confrunte cu recesiune economică. În plus, a fost chestiunea migraţiei, au fost mai multe evenimente dramatice care au accentuat sentimentul general – să nu ne facem iluzii, nu e doar la nivelul publicului AfD, este la nivelul societăţii germane că ce-i prea mult e deja prea mult şi trebuie stopată în special imigraţia ilegală care, într-adevăr va fi o temă majoră. Am văzut o opinie foarte interesantă în presa germană: că acesta va fi de fapt adevăratul final al epocii Merkel. Pentru că Olaf Scholz, deşi provine din alt partid, de la social-democraţi, a continuat în mare parte politicile erei Angela Merkel, centristă, destul de permisivă privind migraţia din Orient, cu un accent pe politicile verzi.”  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Apărut la Editura TREI, în colecția Fiction connection, cel mai recent roman al scriitorului francez este, deopotrivă, roman de aventuri și frescă istorică. Antoine Sénanque împletește destinele unor personaje reale și fictive, ne poartă în inima Evului Mediu și ne povestește despre războaie, Inchiziție, persecuții și trădări, dar și despre prietenie, curaj și puterea credinței.

În acest episod, stau de vorbă cu Cătălin Meșter, fondatorul I Love Failure - un concept unic în România care aduce pe scenă povești reale despre eșec și vulnerabilitate. Discuția explorează parcursul lui Cătălin, de la experiențele dificile din tinerețe până la crearea unei mișcări care încurajează autenticitatea și vindecarea prin împărtășirea poveștilor personale. Aflăm cum I Love Failure a evoluat de la evenimente mici la spectacole în operă, cu planuri de extindere în școli și diverse comunități. Conversația abordează teme importante precum anxietatea socială, presiunea perfecțiunii, efectele social media asupra sănătății mentale și importanța creării unor spații sigure unde oamenii pot fi vulnerabili. Un episod esențial pentru oricine e interesat de dezvoltare personală autentică și dorește să înțeleagă mai bine cum putem transforma eșecurile în oportunități de creștere.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

În acest episod, îl am ca invitat pe Daniel David, psiholog, profesor și actual Ministru al Educației. Discuția abordează provocările actuale din educația românească, de la analfabetismul funcțional până la impactul tehnologiei și social media asupra tinerei generații. David vorbește despre motivele pentru care a acceptat poziția de ministru într-un moment critic pentru România și subliniază importanța menținerii țării pe direcția euro-atlantică. Sunt abordate subiecte sensibile precum utilizarea telefoanelor în școli, rolul religiei în educație, și provocările legate de combaterea pseudoștiinței și a teoriilor conspirației. Un accent special este pus pe necesitatea modernizării metodelor de predare și adaptarea la noile realități tehnologice, inclusiv integrarea inteligenței artificiale în procesul educațional.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

O discuție profundă și nuanțată cu profesorul Ioan Stanomir despre cultură, literatură, politică și societate. De la analiza operelor marilor scriitori ruși și relația complexă dintre Rusia și Occident, până la reflexii despre iubire, moarte și sensul existenței umane. Stanomir împărtășește perspective valoroase despre pericolele extremismului și importanța păstrării democrației, oferind context istoric și cultural pentru înțelegerea provocărilor actuale. Discuția atinge subiecte sensibile precum antisemitismul, situația politică din România și pericolele utopiilor totalitare, culminând cu o analiză lucidă a momentului electoral din 2024.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

O discuție detaliată cu Florin Cujbă despre tendințele actuale în sănătate și longevitate. De la importanța suplimentelor și a nutriției corecte, până la ultimele inovații în domeniul anti-aging, episodul explorează cum putem trăi mai mult și mai sănătos. Sunt abordate subiecte precum rolul creatinei, al vitaminelor esențiale și al probioticelor, dar și cazul controversat al lui Brian Johnson și experimentele sale extreme. Discuția pune accent pe importanța unei abordări echilibrate, care începe cu mișcare și alimentație corectă, continuă cu sănătatea organelor interne și abia apoi cu suplimente pentru performanță.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Laure Castin este director regional al Agenției Universitare Francofone (AUF) din septembrie anul trecut. Vom vorbi cu ea despre lumea francofonă, bineînțeles, dar nu numai.

Banii sunt peste tot. Ne influențează alegerile zilnice, ne modelează relațiile și conturează viitorul pe care ni-l imaginăm. Și totuși, pentru mulți dintre noi, educația financiară rămâne un subiect lăsat deoparte, abordat doar când apar probleme.Astăzi discutăm despre bani cu Sergiu Penciu, un om care nu îi vede ca pe o enigmă rezervată experților, ci ca pe o parte firească a vieții. Sergiu a lucrat nouă ani în domeniul bancar și a fost implicat în dezvoltarea programului „Școala de Bani” la BCR. În ultimii opt ani, a ținut cursuri pentru peste 12.000 de oameni, ajutându-i să își înțeleagă mai bine relația cu banii.Ce îl diferențiază? Nu oferă rețete miraculoase și nu folosește termeni complicați. Crede că educația financiară ar trebui să fie la fel de accesibilă ca orice altă abilitate practică. Oricine poate învăța să își gestioneze banii, fie că este un angajat care își drămuiește salariul, fie că este un antreprenor care își organizează cash flow-ul. A mers atât de departe încât și-a învățat fiica de șapte ani câteva reguli de bază despre bani, pentru că educația începe în familie, nu în bănci sau în sălile de curs.În acest episod, nu vom vorbi despre metode rapide de îmbogățire. Discuția va fi despre lucruri mai importante: cum să ne organizăm banii astfel încât să avem stabilitate, cum să economisim fără să simțim că renunțăm la ceea ce ne place și cum să ne pregătim pentru viitor fără anxietate.România este pe ultimele locuri în Europa la educație financiară, conform unui studiu al Standard & Poor's. De ce? Ce ne lipsește? De ce unii oameni par să fie mereu într-o criză financiară, în timp ce alții reușesc să-și păstreze echilibrul indiferent de circumstanțe?

Președintele Donald Trump a anunțat tarife vamale considerabile pentru importurile din Canada, Mexic și China: 25% pentru mărfurile din Mexic și Canada și 10% taxe suplimentare pentru China. Cu cîteva ore înainte ca noile tarife să intre în vigoare, Donald Trump a acceptat o amînare de 30 de zile pentru Canada și Mexic, după ce a convenit cu liderii celor două țări vecine întărirea securității la granițele lor cu SUA. Ce implicații ar putea avea aplicarea tarifelor pentru țările vizate și pentru SUA? Va impune președintele american tarife similare și pentru importurile din Uniunea Europeană? Am întrebat-o pe Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie. De ce vrea Donald Trump să impună tarife vamale atît de mari Canadei și Mexicului?Antonia Colibășanu: „Nu cred că vrea neapărat să impună tarife vamale atît de mari. Cred că mai degrabă vrea să amenințe cu aceste tarife, în ideea în care vrea să discute cu aliații și să restructureze natura alianțelor cu aceștia. Pînă la urmă, Donald Trump este un om de afaceri și amînarea aceea cu cel puțin 30 de zile a tarifelor face parte dintr-o negociere de politică comercială. În ideea că Donald Trump este un om de afaceri, noi trebuie să înțelegem că el vrea să negocieze. Acum, ceea ce vrea el să negocieze din punct de vedere geopolitic este marea întrebare a momentului.”Dar e același lucru să conduci o țară și să conduci o companie privată? E democratic să abordezi în același fel economia națională și afacerile?Antonia Colibășanu: „Cred că acestea sînt întrebările-cheie la care cu toții așteptăm răspunsuri din interiorul societății americane. Din perspectiva omului care predă la clasă teoria relațiilor internaționale și geopolitica, aș spune că nu, nu este același lucru, cu siguranță. Abordările pe care le vedem acum sînt o noutate din punct de vedere ideologic. Pentru că SUA, cu administrația actuală, încearcă să-și croiască un nou drum în zona globală. Și vorbim de o personalitate de tip nou pentru un lider al SUA, o personalitate din zona afacerilor. El a mai gestionat în mod original lucrurile în SUA în primul său mandat. Avem un model pe care-l putem evalua. Avem și o nouă administrație, care nu mai seamănă cu prima administrație din primul mandat al lui Trump. Ne putem gîndi că întrebarea esențială este cum evoluăm din punct de vedere doctrinar, ideologic și cum evoluează contextul democratic, care sînt rolurile instituțiilor, dorește noua administrație a lui Trump să modifice în vreun fel rolul acestor instituții și mă refer inclusiv la rolul organizațiilor internaționale, rolul NATO în relația cu Uniunea Europeană. Întrebarea este justă, complicată și în definire.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Discuția despre programa școlară prea încărcată a elevilor revine, constant, în actualitate. Mulți părinți și elevi se plîng adesea că sînt prea multe ore de școală și prea multe materii – unele, poate, inutile. Și că, mai ales în anii terminali de liceu, elevii ar trebui lăsați să se concentreze pe disciplinele de bacalaureat și pe materiile unde au probe de admitere la universitate. În urmă cu cîteva zile Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică noile planuri-cadru pentru liceu. Cu intenția de a flexibiliza programul. În esență, se arată într-un document, schimbarea este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rînd de către minister, ci vor avea un cuvînt de spus școlile și elevii. Această  descentralizare ar încuraja autonomia și performanța, se arată în document. Potrivit noilor planuri-cadru, latina nu mai e disciplină obligatorie. Propunerea a stîrnit deja critici argumentate din partea filologilor și clasiciștilor. Ce pierd elevii dacă nu mai studiază latina? Cum stăm cu profesorii de latină, sînt ei destui și sînt pregătiți să predea latina? Cum se poate echilibra nevoia de adaptare la realitatea contemporană cu păstrarea unor tradiții academice? L-am întrebat pe Ștefan Colceriu, doctor în filologie clasică (greacă veche și latină), cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Latina a mai fost în ultimii ani în centrul unor discuții similare pe tema o păstrăm sau nu în programa de liceu. De ce se propune acum scoaterea ei din rîndul disciplinelor obligatorii, chiar și la profilul filologie? Ștefan Colceriu: „Pentru că lumea are impresia că latina e un balast. O impresie care trenează de 35 de ani în mintea autorităţilor din învăţămîntul românesc, cu luminoasa excepţie a domnului Mihai Şora care, după Revoluţie, în mandatul său de ministru, a reintrodus latina pe scară destul de largă în liceele din România. După acest mandat luminos, a fost o reducere constantă a orelor şi, treptat, latina a avut de suferit. Penultima lovitură, înaintea acesteia, a fost aceea că latina nu mai putea fi susţinută ca probă opţională la bacalaureat. În clipa în care o materie nu mai are acest statut, de a fi probă de bacalaureat, îşi pierde cu totul relevanţa. Cine ar mai vrea să studieze latina dacă nu poate să susţină un examen la sfîrşit care să arate ce progrese a făcut la materia respectivă?” Ce impact va avea faptul că latina ar putea deveni materie opţională? Ștefan Colceriu: „Eu sînt un susţinător al descentralizărilor, pentru că sînt liberal clasic şi cred că e foarte bine să existe descentralizare şi unele materii să fie la dispoziţia şcolilor. Realist vorbind, pentru că numărul de ore de latină a fost din ce în ce mai scăzut, nu există foarte mulţi profesori titulari care să-şi facă norma din orele de latină, motiv pentru care mulţi profesori trebuie să migreze dintr-o şcoală într-alta, unde nu sînt titulari. Problema este că în şcolile unde profesorii de latină nu sînt titulari, şcolile acelea nu pot să propună opţional de latină. Şi dacă nu se poate face asta, latina, în mod fatal, va dispărea din foarte multe locuri.  Abandonarea trunchiului comun, a obligativităţii ca măcar umaniştii să studieze latina conduce la dispariţia disciplinei. Or, dispariţia unei discipline, dispariţia unei instituţii este foarte greu de compensat după aceea.”   Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral O emsiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

„Mantaua” (rusă: Шине́ль) este o povestire de Nikolai Gogol, publicată în 1842. Povestirea a avut o mare influență asupra literaturii ruse. Eugène-Melchior de Vogüé, discutând despre scriitorii realiști ruși, a spus: „Cu toții am ieșit de sub Mantaua lui Gogol” (un citat adesea atribuit greșit lui Dostoievski). Scriind în 1941, Vladimir Nabokov a descris „Mantaua” drept „cea mai mare povestire rusă scrisă vreodată”. Discuție înregistrată la 26 ianuarie, 2025. ▶DISCORD: – Participă la următoarele discuții din book club: discord.gg/meditatii ▶DIALOGURI FILOSOFICE: – Română: soundcloud.com/meditatii/sets/dialoguri-pe-discord – Engleză: www.youtube.com/playlist?list=PLL…NYNkbJjNJeXrNHSaV ▶PODCAST INFO: – Website: podcastmeditatii.com – Newsletter: podcastmeditatii.com/aboneaza – YouTube: youtube.com/c/meditatii – Apple Podcasts: podcasts.apple.com/us/podcast/medi…ii/id1434369028 – Spotify: open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm – RSS: feeds.soundcloud.com/users/soundclo…613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: www.patreon.com/meditatii – PayPal: paypal.me/meditatii ▶TWITCH: – LIVE: www.twitch.tv/meditatii – Rezumate: www.youtube.com/channel/UCK204s-jdiStZ5FoUm63Nig ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: www.instagram.com/meditatii.podcast – TikTok: www.tiktok.com/@meditatii.podcast – Facebook: www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com

Israel și Hamas au ajuns la un acord de încetare a focului în Gaza și de eliberare a ostaticilor, care a intrat în vigoare duminică, 19 ianuarie. Acordul a fost mediat de Statele Unite ale Americii, Egipt și Qatar și a intrat în vigoare în ultima zi a mandatului lui Joe Biden la Casa Albă. Discuțiile, însă, au început acum mai multe luni. Cum s-a ajuns la această înțelegere, ce urmează pentru Fîșia Gaza și pentru Israel? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).Ioana Constantin-Bercean: „Este un lucru bun că s-a ajuns, totuşi, aici, dar trebuie să înţelegem că normalitatea Orientului Mijlociu ne poate readuce unde eram acum o săptămînă: la reluarea războiului, la reluarea atacurilor teroriste, la reluarea retoricii încinse de-o parte şi de alta. Este importantă, desigur, implicarea SUA în acest proces, pentru că astfel de acorduri şi negocieri sînt făcute de obicei sub umbrela unei mari puteri şi de data aceasta au fost din nou SUA, dar este la fel de importantă şi implicarea Qatarului şi a Egiptului. Pentru că trebuie să ne referim şi la strada arabă, la lumea pan-musulmană, care doreşte să se simtă reprezentată la rîndul ei, să nu vină totul de la partea occidentală. (...) Din acest acord este foarte complicat de spus cine pierde şi cine cîştigă. Sigur, cei mai cîştigaţi sînt ostaticii care au fost eliberaţi şi familiile lor. (...) Nimeni nu va cîştiga niciodată pînă la final, adică nimeni nu va obţine toate punctele pe care şi-ar dori să le bifeze. Pe de altă parte, va fi un proces continuu.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Azi vorbim cu Ștefan Vâju. El are o poveste care combină lucruri complet diferite și totuși… au sens. A început o carieră de medic veterinar, ceea ce mi se pare fascinant – să lucrezi cu animale, să ai răbdare cu ele, să înțelegi nevoile lor. A fost activ apoi ca medic veterinar în corporații pe biotech și nutriție animală.De-a lungul timpului Ștefan a intrat în proiecte din telecom, agricultură, IT – ei bine, domenii care te fac să te întrebi cum treci de la unul la altul. Dar Ștefan a simțit că poate face mai mult și a fondat Telepaws, o platformă de telemedicină pentru animale.Ce îmi place la Ștefan e că nu e doar despre muncă. E tatăl a trei copii, și din câte știu și eu ca părinte, asta vine cu propriul set de provocări și negocieri între frați. Și totuși, el rămâne calm. Aleargă pe munte, joacă tenis, citește… cumva își găsește un echilibru. Și azi o să discutăm exact despre asta: cum găsește timp să jongleze toate aceste roluri și ce învățăm noi din povestea lui.

În al 5-lea episod din seria “Discuțiilor filosofice în parc” m-am reîntâlnit după doi ani cu Eric, Șerban și Cristian, de data aceasta în Cluj, luna mai 2024. Am vorbit cam despre tot ce se putea vorbi, unde mai în glumă, unde mai în serios. ▶LINKURI RELEVANTE:
 – Videoul original: https://youtu.be/KSMGD-5CzXM?si=n1Prv-lrTWwz7K1T – Discuțiile precedente: https://www.youtube.com/watch?v=mCmg2Owhe6s&list=PLLnaYpeWGNO8VNp5GgTZe0Pn636-WJgtW&index=1&t=0s ▶DISCORD:
 – Comunitatea amatorilor de filosofie și literatură: https://discord.gg/meditatii 

 ▶DIALOGURI FILOSOFICE:
 – Română: https://soundcloud.com/meditatii/sets/dialoguri-pe-discord
 – Engleză: https://www.youtube.com/playlist?list=PLLnaYpeWGNO8IdPaNYNkbJjNJeXrNHSaV 
 ▶PODCAST INFO:
 – Website: https://podcastmeditatii.com
 – Newsletter: https://podcastmeditatii.com/aboneaza
 – YouTube: https://youtube.com/c/meditatii
 – Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/us/podcast/meditatii/id1434369028
 – Spotify: https://open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm
 – RSS: https://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:373963613/sounds.rss 

 ▶SUSȚINE-MĂ:
 – Patreon: https://www.patreon.com/meditatii
 – PayPal: https://paypal.me/meditatii 

 ▶TWITCH:
 – LIVE: https://www.twitch.tv/meditatii
 – Rezumate: https://www.youtube.com/channel/UCK204s-jdiStZ5FoUm63Nig 

 ▶SOCIAL MEDIA:
 – Instagram: https://www.instagram.com/meditatii.podcast
 – TikTok: https://www.tiktok.com/@meditatii.podcast – Facebook: https://www.facebook.com/meditatii.podcast
 – Goodreads: https://goodreads.com/avasilachi
 – Telegram (jurnal): https://t.me/andreivasilachi
 – Telegram (chat): https://t.me/podcastmeditatii
 
 ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com

 ▶CRONOLOGIE:
 0:00 – Intro 1:13 – Nietzsche, Amurgul idolilor și disprețul față de Socrate 5:46 – Heidegger și Nazismul 8:17 – Mitologia și contradicțiile naziste 9:44 – Nietzsche, Wagner și esteticul 12:54 – Eterna reîntoarcere și viața ca mit 14:16 – Planeta Moldova și Mitoș Micleușanu 16:29 – Eric: “eu nu cred în creier” 17:25 – Platon, Republica și modelul tripartit al sufletului 19:47 – Cristian, „matca transcendentală” și Geneza 22:00 – Andrei: „băi, existența e absurdă” 22:59 – Kierkegaard: Frică și cutremur 23:31 – Noua ordine mondială 24:38 – Satul ideal al lui Cristian 25:14 – Dante: Divina Comedie 28:27 – Palazzo Pitti și arta barocă 29:18 – Artificialul vs. Naturalul; intenția în artă 38:44 – Șerban se alătură 38:58 – „În [ultimii] doi ani, care-i credința care v-ați schimbat-o?” 43:22 – Andrei: „eu mă văd ca un romantic târziu” 43:58 – Șerban: „eu arăt a Fiodor Karamazov... și atât” 44:14 – Frații Karamazov 45:36 – „Fac Tarkovski” 47:46 – Eric și Platonismul 49:00 – Lumea e făcută din valori sau lucruri? 52:01 – Frederick Copleston vs. Bertrand Russell (1948) 56:43 – Hemingway: Bâtrânul și marea 58:51 – Sinuciderea lui Hemingway 1:00:15 – De ce scriitorii de azi scriu mai rău ca înainte? 1:00:43 – Frumusețea și fantezia 1:10:37 – Proust: În căutarea timpului pierdut 1:16:15 – André Gide 1:16:42 – Româna și limbile străine 1:18:18 – ASMR cu covrigi 1:19:15 – Cultura de astăzi e sterilă? 1:26:46 – Intenția artistului contează? 1:38:21 – Ce este o operă de artă? 1:45:53 – Diferența dintre artă și propagandă 1:48:17 – Eureka lui Cristian 1:48:47 – Șerban: “Act juridic consensual. Act juridic consenzual” 1:49:19 – Schimbarea sistemului de valori 1:51:37 – Cristian: “abandonul valorilor manifestat în simbolul gunoiului” 1:53:24 – Artistul care nu mai poate crea 1:55:45 – Abundența, piatra filosofală și alchimia artistică 1:58:27 – Ce este un artist adevărat? 2:07:10 – Trebuie să fim fideli intenției autorului? 2:12:20 – L'Adorazione dei Magi: pictura nefinisată a lui Leonardo da Vinci 2:16:32 – În altă ordine de idei 2:16:58 – Am epuizat toate ideile; Sam Harris 2:17:53 – Filosoful din Linella 2:19:09 – Outro

Toma Grozăvescu este un profesionist în marketing digital și growth hacking, cu o experiență de peste un deceniu în dezvoltarea de strategii pentru creșterea afacerilor. Cu un profil care îmbină expertiza tehnică și o înțelegere a dinamicii digitale, Toma a contribuit la extinderea mai multor branduri din sectoare diverse, oferind soluții personalizate și orientate pe date.Pasiunea sa pentru optimizare și analiză l-a condus în direcția growth hacking, unde a reușit să aplice tactici de creștere accelerată, adaptate fiecărui context. Toma este cunoscut pentru abordarea sa pragmatică, dar și pentru dorința de a testa constant noi metode care combină tehnologia cu înțelegerea pieței. De-a lungul carierei, a colaborat cu echipe și antreprenori pentru a dezvolta campanii de marketing eficiente și aliniate cu obiectivele de afaceri.

Actorul Alex Călin și compozitorul Cristian Lolea ne vorbesc despre experiența lor cu filmul Moromeții3...

00:00 Introducere pe străzile din Chișinău00:35 Context: Alegeri prezidențiale și referendum UE01:10 Atacuri informaționale rusești în Moldova01:55 Prima interacțiune cu cetățenii03:17 Vox Pop: "Vrem un viitor mai frumos"04:55 Discuție despre schimbările din Moldova06:41 Vox Pop: Perspectiva unui antreprenor local09:15 Exporturi și relații comerciale cu UE11:52 Demonstrarea propagandei pe Telegram15:40 Analiza campaniilor de dezinformare19:35 Strategia Rusiei în Moldova23:44 Vox Pop: Tinerii și visul european27:15 Ferme de trolli și metode de manipulare31:25 Vox Pop: "Suntem zombați de propaganda rusă?"34:05 Relația complexă România-Moldova37:22 Investiții și oportunități de business39:45 Provocările integrării europene41:15 Importanța prezenței la vot42:18 Vulnerabilități informaționale în România43:28 Perspectivele dezvoltării Moldovei44:01 Oportunități de investiții în agricultură44:40 Situația economică și obligațiunile de stat45:19 Reflecții finale despre viitorul Moldovei45:41 Discuție despre un potențial interviu cu Maia Sandu46:15 Aprofundarea relației cu Uniunea Europeană47:00 Impactul cooperării internaționale pe dezvoltarea locală47:45 Strategii pentru combaterea știrilor false48:30 Rolul tinerilor în viitorul politic49:15 Provocările economice actuale și viitoare50:00 Concluzii și îndemn la participare activă IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

44% dintre adolescenții armeni sunt în contact permanent cu prietenii lor pe rețelele sociale, scrie presa armeană care citează datele Organizației Mondiale a Sănătății. Unul din zece adolescenți are probleme de adicție. Cel mai dificil este pentru fetele de 15 ani.  În Armenia, utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților este în creștere, scrie 168.am citând date ale Biroului Regional al OMS pentru Europa.Potrivit acestuia, 1 din 10 adolescenții armeni se luptă să-și controleze comportamentul privind utilizarea rețelelor sociale.  44% dintre adolescenți  sunt în contact permanent online cu prietenii lor. În cazul fetelor de 15 ani, procentul este și mai mare - 49%. Ziarul armean prezintă și date cheie pentru Europa. Astfel, mai mult de unul din zece adolescenți (11%) au prezentat semne de comportament problematic în rețelele sociale, ceea ce indică faptul că se luptă să-și controleze utilizarea și resimt consecințele negative ale utilizării excesive. Fetele au o rată mai mare de comportamente problematice decât băieții (13% față de 9%).Mai mult de o treime dintre tineri (36%) au declarat că sunt în contact constant online cu prietenii lor, cea mai mare rată fiind în rândul fetelor de 15 ani (44%).Cancelarul german Olaf Scholz în TurciaDin haberturk.com aflăm despre vizita recentă a cancelarului cancelarul german Olaf Scholz în Turcia. Iată câteva dintre declarațiile lui Recep Tayyip Erdoğan.„Avem relații semnificative în toate domeniile cu Germania. Discuțiile noastre (...) s-au bazat pe o agendă bogată. Comerțul nostru bilateral a ajuns la 50 de miliarde de dolari. Obiectivul nostru este de 60 de miliarde de dolari. Dorim să ne consolidăm colaborarea și să lăsăm în urma noastră problemele cu privire la industria de apărare. (...) Extrema dreaptă este în creștere în Europa. În multe țări, mișcările care au atins puterea necesară pentru a fi parteneri în guvern îi fac pe turcii care trăiesc în Europa să se simtă inconfortabil.” Președintele turc a mai spus ca s-au purtat discuții despre Gaza și Liban și a cerut presiune internațională asupra Israelului pentru încetarea permanentă a focului.De partea sa, cancelarul german a spus că își dorește aprofundarea relațiilor dintre cele două țări, dar că în cazul Israel, opiniile diferă. „Atacul Hamas din 7 octombrie a fost o crimă teribilă. Trebuie adoptată o soluție bilaterală cu două state. Atât pentru Palestina, cât și pentru Israel. Este evident că Israelul trebuie să respecte și dreptul internațional. S-a făcut o propunere de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor. Dacă această propunere va fi implementată, va fi un pas important în evitarea prelungirii acestor conflicte în Liban,” a declarat în Turcia, Olaf Scholz.Retrospectiva cineastului kazah Darezhan Omirbayev  la ParisAl șaselea festival de film kazah de la Paris a avut loc la legendara Cinémathèque française, scrie dknews.kz. De data aceasta, programul festivalului a fost aproape în întregime dedicat unei retrospective a filmelor regizorului Darezhan Omirbayev.Bernard Benoliel, director pentru cultură și educație la Cinémathèque, l-a caracterizat pe regizorul kazah în acești termeni: „Omirbayev a inventat un personaj original. Toată lumea știe cât de dificil este să creezi o imagine unică, așa cum au făcut Charlie Chaplin și Jacques Tati. Personajul lui Omirbayev este autoportretul lui. La prima vedere, este un om calm și flegmatic, un iubitor de somn, un visător, un observator leneș, dar sub această înfățișare apatică și imperturbabilă de fapt sunt emoții tulburi, pasiuni, un foc aprins sub gheață. Și Omirbayev folosește cinematografia pentru a ne arăta o lume în care există adevăr și minciună, o lume în evoluție sau degradare, o lume care ne sperie. Și film după film, prin reflectarea Kazahstanului și a lumii, el dezvăluie ceva despre noi înșine.” Au participat la Revista Presei Europa Plus: Shushanik Tsaturyan - ArmeniaEmil Kozahonov - Kazahstan Ahmet Ozkan - Turcia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

0:00 Introducere și prezentarea Dr. Alexandra Mircea3:25 Evoluția dietei umane și impactul asupra sănătății dentare8:10 Legătura dintre sănătatea orală și bolile cardiovasculare15:30 Importanța propriocepției dentare și problemele implanturilor22:45 Conexiunea dintre postura corpului și alinierea dentară28:20 Impactul problemelor dentare asupra digestiei și nutriției35:15 Inovații în tehnologia dentară: scanări 3D și gutiere invizibile42:50 Rolul inteligenței artificiale în viitorul stomatologiei51:30 Importanța alinierii dentare la orice vârstă58:40 Discuție despre "mugurii de dinți" și regenerarea dentară1:05:15 Legătura dintre sănătatea orală și starea psihică1:12:30 Perspective asupra programelor naționale de sănătate dentară1:18:45 Sfaturi practice pentru îngrijirea dentară zilnică1:25:20 Abordarea holistică a sănătății și importanța prevenției1:31:00 Concluzii și recomandări finale IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Podcastul “Mai Departe” cu Artur Gurău și Vlad Sliusarenco, stand-up comediant. Discuție despre influenceri și limbajul folosit de aceștia, influența lui Dorin Galben și cum interviurile cu oameni controversați afectează încrederea publicului, Standupovka, show-urile de standup și de ce au nevoie oamenii pe internet.

• Introducere: Prezentarea lui Cristian Diaconescu și a candidaturii sale la președinție• Analiza situației geopolitice actuale: Ucraina, NATO, relațiile cu SUA și UE• Discuție despre provocările de securitate ale României și pregătirea țării în caz de conflict• Insight-uri din culisele diplomației și negocierilor internaționale• Starea actuală a armatei române și necesitatea investițiilor în apărare• Analiza deficitului bugetar și a situației economice a României• Viziunea lui Cristian Diaconescu pentru viitorul României și motivele candidaturii sale• Discuție despre reforma sistemului politic și administrativ din România• Perspectiva asupra alegerilor prezidențiale și șansele candidaților independenți• Concluzii și reflecții asupra provocărilor și oportunităților care stau în fața României IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

00:00:00 Introducere și context economic actual00:03:35 Importanța investiției în dezvoltarea personală00:07:10 Schimbările majore în economia viitorului00:11:15 Provocările antreprenorilor mici și mijlocii în 202400:15:25 Impactul diasporei române asupra economiei00:19:30 Discuție despre inflație și politicile economice actuale00:24:15 Oportunități în tehnologie și inovație pentru România00:28:48 Importanța educației și adaptabilității în era digitală00:33:35 Strategii de investiție și gestionare financiară00:38:00 Rolul comunităților în dezvoltarea economică și personală00:42:40 Discuție despre inteligența artificială și viitorul muncii00:47:50 Importanța brandului național și promovării valorilor românești00:52:50 Strategii pentru tineri în alegerea carierei și educației00:57:55 Provocările și oportunitățile din domeniul tehnologic01:02:10 Importanța hobby-urilor și a diversificării activităților01:06:55 Discuție despre leadership și management în afaceri01:11:40 Rolul inovației și adaptabilității în succesul profesional01:16:30 Importanța networking-ului și a relațiilor profesionale01:21:15 Sfaturi pentru antreprenori și manageri de afaceri01:26:00 Discuție despre viitorul industriei tech în România01:30:45 Importanța educației continue și a învățării pe tot parcursul vieții01:35:20 Strategii de adaptare la schimbările rapide din economie și tehnologie01:40:10 Sfaturi pentru investiții și dezvoltare personală01:45:05 Concluzii și perspective de viitor pentru economia României01:49:55 Încheiere și mulțumiri IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Podcastul “Mai Departe” cu Artur Gurău și Anatol Durbală. Discuție despre studiul IRI Moldova care arată că 2% dintre moldoveni au încredere în Anatol Durbală, responsabilitățile creatorilor de conținut față de publicul lor, popularitatea pe social media, lecțiile învățate de la soția sa, Olesea Sveclă, ce greșeli a făcut la Ora de ras, Emilian Crețu și popularitatea lui, cum se colaborează corect cu brandurile.

00:00:00Prezentarea Irinei Cuc și contextul călătoriei sale de 2 ani 00:05:30 Primele experiențe de călătorie: Excursii cu familia și dezvoltarea independenței 00:12:00 Pregătiri, temeri și prima experiență la hostel 00:20:00 Discuție despre sistemul educațional și presiunea alegerii carierei la o vârstă fragedă 00:29:00 Percepții despre Occident: Observații asupra societății americane 00:39:00 Experiențe în Japonia: Cultura, mâncarea și provocările întâlnite ca turist 00:52:00 Călătoria în Bali: Viața de digital nomad și impactul turismului 01:05:00 Cum să găsești hosteluri, opțiuni de transport și gestionarea bugetului 01:20:00 Experiențe de surfing în Bali: Învățarea unui sport nou și conexiunea cu natura 01:35:00 Reflecții asupra stilului de viață nomad: Avantaje, provocări și căutarea echilibrului 01:50:00 Importanța rădăcinilor și a comunității: Balanța între călătorii și nevoia de apartenență 02:06:00 Planuri de viitor: Proiectul cafenelei și lecții învățate din călătorii 02:15:00 Concluzii și sfaturi pentru tinerii călători: Încurajări și considerații finale IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Salutare! Astăzi am avut plăcerea să stau de vorbă cu Raul Mândru, un vechi amic și un român care face valuri în industria publicității din New York. Și credeți-mă, a fost o discuție care merită toată atenția voastră!Raul e genul acela de om care te face să te întrebi dacă nu cumva ai putea avea și tu mai mult curaj să explorezi o carieră în lumea largă. A plecat din România, a studiat design în Germania, și pe la 25 de ani deja câștiga premii Cannes Lion - adică Oscarurile publicității. Și asta era doar începutul!În 2009, fix în mijlocul crizei financiare, când toată lumea încerca să-și păstreze jobul, Raul și-a luat premiile în geantă și s-a mutat la New York, la sediul central Ogilvy. Așa, ca să fie treaba treabă! După ce a simțit că a ajuns într-o zonă de confort la Ogilvy, s-a mutat la o agenție digitală, 360i. De ce? Pentru că acolo se făcea "digital marketing cum trebuia". Și pentru că aveau dozator de bere la birou, evident.Ce mi se pare fascinant la Raul e că mereu e cu un pas înainte. Când toată lumea abia se obișnuia cu social media, el deja lucra la campanii de influencer marketing. Când alții încă se chinuiau să înțeleagă cum funcționează Instagram-ul, el făcea viral cu "Instagram Menu" - o idee atât de simplă și genială încât te întrebi de ce nu s-a gândit nimeni la asta mai devreme.Acum 10 ani, Raul și partenerul lui de business au început RXM Creative. Și nu oricum, ci lucrând pe proiecte de la Sunglass Hut și Ray-Ban în timp ce încă aveau joburi full-time. Talk about hustle! Dar ce mă fascinează cel mai mult e cum vede Raul viitorul publicității și al tehnologiei. Am vorbit despre AI și cum îl folosesc în agenție - nu pentru a înlocui creativitatea umană, ci pentru a o amplifica. Raul vede AI-ul ca pe un tool care te ajută să vinzi o idee mai bine sau să scalezi o echipă, nu ca pe ceva care va înlocui munca creativă.Am discutat și despre proiectul Neom din Arabia Saudită, unde Raul și echipa lui lucrează. E un proiect ambițios, care vrea să redefinească cum vor arăta orașele viitorului. Și să știți că primul proiect vizitabil, Sindala, se deschide chiar anul ăsta!Ce mi-a plăcut cel mai mult în discuția noastră e optimismul lui Raul. Într-o lume în care mulți sunt pesimiști despre viitor, el vede oportunități peste tot. Fie că vorbim de tehnologie, de publicitate sau de dezvoltare urbană, Raul are o perspectivă "can do" care e molipsitoare.Am vorbit și despre cum să rămâi relevant într-o lume care se schimbă atât de rapid. Sfatul lui Raul? Fii curios, ieși din zona ta de confort, călătorește, cunoaște oameni noi. E o lecție bună pentru noi toți, indiferent de domeniul în care lucrăm.Și, bineînțeles, am abordat și subiecte mai filozofice. Cum rămânem autentici într-o lume din ce în ce mai digitală? Cum ne asigurăm că nu rămânem blocați într-o bulă informațională? Sunt întrebări la care fiecare dintre noi trebuie să găsească răspunsuri.În final, ce am învățat de la Raul e că viitorul aparține celor care sunt suficient de curajoși să-l modeleze. Fie că vorbim de publicitate, de tehnologie sau de dezvoltare urbană, oamenii ca el sunt cei care vor defini cum va arăta lumea de mâine.Așa că, dragii mei, dacă vreți să înțelegeți mai bine încotro se îndreaptă industria publicității, cum se îmbină creativitatea cu tehnologia și cum putem rămâne relevanți într-o lume în continuă schimbare, dați play la acest episod. Sunt convins că veți rămâne la fel de fascinați ca mine de perspectivele lui Raul.Nu uitați să dați like și share dacă v-a plăcut episodul. Și dacă nu v-ați abonat încă la podcast, acum e momentul! Avem o mulțime de discuții interesante pregătite cu oameni care chiar au ceva de spus.Până data viitoare, rămâneți curioși și puneți întrebări! Și nu uitați să ieșiți din când în când din bula voastră - s-ar putea să descoperiți o lume fascinantă... dincolo. 00:00:00 Introducere și prezentarea invitatului Raul Mandru 00:02:10 Parcursul profesional: De la Germania la New York în publicitate 00:06:35 Câștigarea premiului Cannes Lion și oportunitatea de a lucra la Ogilvy New York 00:12:40 Fondarea RXM Creative: De la proiecte secundare la agenție de succes 00:18:55 Provocările deschiderii unei afaceri în SUA și adaptarea la piața din New York 00:24:30 Tranziția către munca de la distanță și impactul pandemiei asupra afacerii 00:28:30 Utilizarea inteligenței artificiale în publicitate și procesul creativ 00:34:40 Discuție despre viitorul AI și potențialul impact asupra industriei creative 00:39:40 Viața în New York vs. percepția din media: Realitate vs. Senzațional 00:45:15 Oportunitățile și provocările vieții în New York pentru creativi 00:51:30 Impactul social media și tehnologiei asupra atenției și comportamentului uman 00:58:15 Proiectul NEOM: Viziunea pentru orașul viitorului în Arabia Saudită 01:09:20 Detalii despre Sindala: Prima zonă vizitabilă din proiectul NEOM 01:15:45 Sustenabilitatea și tehnologia în proiectul NEOM 01:21:30 Discuție filozofică despre realitate, percepție și conștiință 01:28:15 Rolul creativității umane în era dominată de inteligența artificială 01:35:20 Paradoxul alegerii între confort și creștere personală 01:41:45 Importanța ieșirii din zona de confort și expunerii la diverse perspective 01:46:45 Perspective asupra locurilor ideale de trăit în următorii 10 ani 01:49:25 Concluzii și mulțumiri finale IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Bine ați revenit la Baricade! Dezbaterea din acest episod  o dedicăm manelelor, inspirați de modul în care jucătorii lui Inter Milano au sărbătorit în vestiare câștigarea titlului. Pentru cei care nu știu despre ce este vorba, le spunem că fotbaliștii italieni au cântat și dansat de mama focului pe melodia ”Made in Romania” a lui Ionuț Cercel. Suntem sau nu un popor de maneliști? Suntem rasiști când vine vorba de manele? Discuția nu este simplă, vă așteptăm comentariile. Finalul îl dedicăm fotbalului de la noi. Cât nepotism e în fotbalul lui Hagi, Lucescu, Iordănescu?   01:45 Este o insultă să spui că suntem un popor de maneliști?  08:01 Maneaua ”Made in Romania” 15:40 Cazul comentatorului francez de radio 29:21 România, de la momentul intrării în UE, a decolat 45:34 Lispă de încredere în statul român 50:40 Este nepotism în cazurile Hagi, Lucescu, Iordănescu Jr.?  

Podcastul “Mai Departe” cu Artur Gurău și Cristina Miron, creatoare de conținut. Discuție despre umorul pe Instagram și TikTok, colaborările cu brandurile locale, bani din crearea de conținut, influencerii și politica, pasiunea pentru muzică și cum a ajutat-o să devină administratoarea Kira's Club din Chișinău, dar și jobul de DJ.

Podcastul “Mai Departe” cu Artur Gurău și Ana Danilescu, producătoarea “Dora Show” și autoarea podcastului “Sunt Voce”. Discuție despre televiziune și ce implică producția unei emisiuni ca “Dora Show”, secrete din culisele proiectului realizat împreună cu Emilian Crețu, relația dintre cei doi, audiențele mari, perioada ei la Kometa, libertățile și cenzura în televiziune, lansarea podcastului “Sunt Voce” și planurile ei pentru Republica Moldova.

00:00:00 Introducere și contextul actual al României în geopolitica globală 00:05:30 Discuție despre securitate și prosperitate: NATO și rolul României 00:12:45 Analiza liderilor politici: cazul Viktor Orban și relațiile cu Ungaria 00:21:35 Summitul NATO: implicații pentru România și Europa de Est 00:29:10 Situația din Ucraina: impactul asupra României și relațiile cu Rusia 00:37:25 Alegerile din SUA: scenarii posibile și consecințe pentru România 00:45:50 Economia României: provocări actuale și perspective de viitor 00:54:15 Bugetul militar al României: necesități și comparație cu alte țări NATO 01:02:40 Relațiile României cu UE: fonduri europene și convergența economică 01:10:55 Politica internă: pregătirea pentru alegerile din 2024 și provocările actuale 01:19:20 Securitatea energetică a României în contextul geopolitic actual 01:27:45 Diplomația română: realizări și arii de îmbunătățire 01:36:10 Tehnologie și inovație în domeniul militar: unde se situează România 01:44:35 Concluzii: viitorul României în contextul schimbărilor globale IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Prieteni, în ediția cu numărul 88 suntem onorați să-l avem alături pe Dan Perjovschi, unul dintre cei mai importanți artiști vizuali din România. Un invitat celebru pe mai multe continente și care are ”luxul sincerității”, cum frumos a spus Radu. Discuția este acaparatoare, vă așteptăm mesajele în comentarii. Completăm episodul cu bancuri, povestim pe unde am mai fost și ce am mai făcut și chiar ce-am mai mâncat. Și ne bucurăm și de prezența Dianei Popescu și ale sale recomandări culturale.  00:00 - Bancuri cu Bulă, Ițic și Ștrul și soacra otrăvită. Am fost la Turul Ciclist al Sibiului, toată admirația pentru sportivi, căldură mare, impresii despre Păltiniș. Și începem acest podcast.  00:19:25 - Ne gândim la viitoare destinații de călătorie, o mică discuție despre fotbal (abia așteptăm cartea la care lucrează Radu), recepție la Ambasada Statelor Unite ale Americii, piraterie pe scribd și răspunsul halucinant al premierului Ciolacu la întrebarea ”Când credeți că vor traversa românii Carpații pe autostradă?” 00:56:10 - Un fel de-a vorbi cu pereții. Cu Dan Perjovschi 2:48:34 - Cristian Tudor Popescu - Râsul dracului, Caroline Campbell - Puterea artei, Patrick Bringley - All The Beauty in the World, George Banu - Convorbiri teatrale la Spuma filelor 3:09:58 - Vânătorile Dianei recomandă Faust -”măcar o dată în viață”, Gertrude și Lexiconul amar, ambele în regia lui Silviu Purcărete, tur ghidat de artă contemporană, caravana TIFF Unlimited 3:27:40 - Oale, ulcele și tigăi cu smochine și dulciuri fără zahăr  

00:00:00 Introducere și discuție despre tentativa de asasinat asupra lui Trump 00:07:40 Analiza alegerilor prezidențiale din SUA și perspectivele lui Joe Biden 00:15:15 Importanța relației România-SUA și a parteneriatului NATO 00:23:25 Discuție despre summit-ul NATO și poziția României 00:31:35 Analiza situației politice din România și nevoile de reformă 00:39:05 Perspectiva asupra economiei și energiei în România 00:46:55 Discuție despre migrația românilor și perspective de revenire în țară 00:54:50 Analiza deficiențelor sistemului politic și administrativ din România 01:02:30 Propuneri pentru îmbunătățirea guvernanței și serviciilor publice 01:10:20 Discuție despre potențialul energetic al României și obstacolele existente 01:18:15 Analiza nevoii de reformă în sectorul energetic și administrație publică 01:26:00 Perspectiva asupra viitorului politic al României și potențialele schimbări 01:33:40 Discuție despre utilizarea tehnologiei în administrația publică 01:41:10 Propuneri pentru îmbunătățirea relației stat-cetățean 01:48:10 Întrebări despre teza de doctorat și concluzii finale IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Salutare tuturor și bine v-am regăsit la un nou episod din seria noastră de masterclass despre comunicare, realizat împreună cu profesorul Dumitru Borțun. În acest episod, mergem mai adânc în știința comunicării și explorăm concepte fascinante care ne ajută să înțelegem mai bine cum funcționează acest proces complex.Începem cu o discuție despre responsabilitatea generațiilor și importanța societății deschise, inspirați de ideile lui Karl Popper. Apoi, intrăm în miezul subiectului, analizând modele clasice de comunicare precum cel al lui Lasswell și Shannon-Weaver.Un moment important al episodului este dedicat funcțiilor comunicării, așa cum au fost ele definite de Roman Jakobson. Discutăm despre funcția expresivă, persuasivă, referențială, fatică, metalingvistică și poetică, oferind exemple concrete pentru fiecare.În a doua parte a episodului, ne concentrăm pe concepte mai avansate precum bagajul cultural și cunoașterea tacită, explorând cum acestea influențează modul în care percepem și interpretăm mesajele.Încheiem cu o discuție fascinantă despre limbaj ca instrument de gândire și cunoaștere, comparând diferite limbi și analizând cum acestea pot influența exprimarea ideilor și sentimentelor.00:00 Introducere și Reflecții asupra Generațiilor00:57 Responsabilitatea Generațiilor Noi01:13 Importanța Societății Deschise03:07 Discuție despre Comunicarea Eficientă03:12 Cunoașterea Științifică vs. Cunoașterea Comună05:47 Critica Istoricismului de Karl Popper09:12 Reclamă și Importanța Energiei Verzi09:58 Provocările Generațiilor și Comunicarea12:25 Raționalizarea Instituțiilor și Comunicării16:00 Exemple de Moralitate și Societate25:23 Modelul de Comunicare al lui Laswell31:06 Puterea Indignării31:42 Învățarea Emoțională și Schimbarea Cognitivă32:11 Impactul Comunicării Emoționale32:52 Fumatul și Imaginea de Sine35:58 Povești Personale despre Renunțarea la Fumat37:36 Riscurile de Sănătate ale Fumatului și Alcoolului39:00 Strategii de Comunicare și Sănătate Publică45:23 Rolul Zgomotului în Comunicare47:05 Modelul de Comunicare al lui Shannon și Weaver49:29 Importanța Contextului și Codului54:11 Funcțiile Comunicării58:59 Autocomunicare și Etica în Comunicare59:22 Promisiunea de a Vorbi despre Idei01:00:21 Funcția Empatică și Fatică în Relații01:06:38 Funcția Metanivistică și Metalimbajul01:14:13 Funcția Poetică și Arta Comunicării01:18:08 Rolul și Așteptările în Comunicare01:24:06 Semnificația Mesajului și Bagajul Cultural01:25:24 Bagajul Cultural și Emanciparea01:25:43 Decodificarea Realității: Semiotică și Percepție01:27:49 Interpretări Istorice Greșite: Cucerirea Spaniolă01:31:27 Structuri Simbolice și Tipuri de Inteligență01:44:14 Perspective Lingvistice: Precizie, Poezie și Echilibru01:50:00 Gânduri de Încheiere despre Limbaj și Comunicare

Podcastul “Mai Departe” cu Artur Gurău și Cătălina Munteanu. Discuție despre influenceri și micro-influenceri, puterea lor de a influența și a schimba percepția despre branduri, asocierea organică a creatorilor de conținut cu brandurile, colaborare ei cu Metro și alte companii.

00:00:00 - Introducere și prezentarea invitatului, Vasile Bănescu00:02:10 - Discuție despre progresul tehnologic și starea actuală a României00:13:40 - Explorarea relației dintre religie, politică și societate00:27:30 - Analiza populismului și a extremismului în contextul actual00:37:40 - Dezbatere despre inteligența artificială și implicațiile ei etice00:52:30 - Discuție despre natura conștiinței și a sufletului în raport cu AI01:05:00 - Explorarea limitelor cunoașterii umane și a misterului existenței01:21:30 - Analiză a conceptului de individualitate și personalitate01:35:00 - Dezbatere despre posibilitatea ca AI să dezvolte credințe religioase01:42:40 - Discuție despre necesitatea implicării religiei în conversația despre AI01:48:50 - Concluzii și gânduri finale despre viitorul tehnologiei și umanității

00:00 Introducere - George Buhnici prezintă invitata specială, Nicola Tibacu, prima femeie general a României, cu ocazia aniversării a 90 de ani.01:09 Copilăria și tinerețea - Nicola Tibacu povestește despre originile sale și sacrificiile făcute de părinți pentru a-i asigura educația.06:08 Lupta pentru educație - Detalii despre obstacolele întâmpinate din cauza "originii nesănătoase" și despre ajutorul primit pentru a urma liceul și facultatea.12:33 Debutul ca avocat - Începuturile carierei în avocatură în 1961 și provocările financiare care au determinat-o să se angajeze la Ministerul de Interne.16:17 Angajarea la Ministerul de Interne - Contextul politic al epocii și procesul de angajare în Minister.22:33 Experiența la Direcția de Cercetări Penale - Cazurile investigate și confruntarea cu nedreptățile sistemului comunist.33:40 Promovarea femeilor în Minister - Inițiativele de promovare a femeilor în funcții de conducere și numirea Nicolei Tibacu ca locțiitor director.36:10 Revoluția din 1989 - Situația tensionată de la Evidența Populației în timpul evenimentelor din decembrie '89.46:44 Revoluție sau lovitură de stat? - Opinii despre natura reală a evenimentelor din '89 și schimbările de după Revoluție.48:58 Numirea ca șef al Direcției Evidența Populației - Preluarea conducerii direcției în contextul post-revoluționar.  54:38 Proiectul de informatizare - Lansarea unui proiect ambițios de digitalizare a evidenței populației în anii '90.59:14 Trecerea în rezervă - Blocarea finalizării proiectului și trecerea forțată în rezervă în 1994.1:05:31 Revenirea în Minister - Colaborarea cu ministrul Dudu Ionescu pe tema informatizării, după pensionare.1:10:26 Birocrația și disfuncționalitățile sistemului - Observații despre persistența problemelor și nevoia de reformă.1:15:31 Acordarea gradului de general - Recunoașterea meritelor prin acordarea gradului de general în rezervă.1:17:17 Impactul experiențelor de viață - Reflecții despre lecțiile învățate și mulțumirea pentru realizări, în pofida greutăților.1:21:23 Originea discriminării - Discuție despre rădăcinile discriminării și rolul educației în combaterea acesteia.1:23:30 Depășirea misoginismului - Speranța că prin exemplul femeilor de succes, misoginismul va dispărea în timp.1:25:26 Implicarea în acțiuni caritabile - Activități curente de sprijinire a persoanelor defavorizate.1:26:15 Schimb de mulțumiri - Aprecieri și recunoștință reciprocă între Nicola Tibacu și George Buhnici.1:28:10 Digitalizare și probleme actuale - Discuții despre stadiul informatizării și deficiențele sistemului actual.1:41:15 Potențialul nevalorificat - Observații despre resursele umane remarcabile, insuficient valorificate în țară.1:51:07 Educația contra discriminării - Identificarea educației ca soluție pe termen lung împotriva discriminării.1:54:50 Mesaj final - Nicola Tibacu transmite recunoștință pentru oportunitatea de a-și împărtăși povestea.2:00:16 Încheiere - Sinteză, mulțumiri și încurajarea ascultătorilor de a distribui acest interviu inspirațional.

Hearing the bumps in the night and seeing the writing on the wall, Khaleesi, Morpheus, and Hermes duke it out with each other in this unique civil war episode! Subscribe, rate us 5, come join in all the other fun we offer, but most of all we hope you enjoy! If you liked this, and want to hear more, give us a follow and let us know! Or maybe you just want to tell us how awful we are? Comments help the algorithm, and we love to see ‘em! And as always, don't kill the messenger. ~Beloved Sponsors~Exotic Fridge Join our DISCORD server!! Whiskey Fund (help support our podcast habit!): PayPalOur Patreon & YouTube Connect with Hermes: Instagram & Twitter Connect with Morpheus: Instagram & Twitter Connect with Khaleesi: Instagram & Twitter Support the Show.