Podcasts about discu

Mădălina Voinea de la Expert Forum a venit la IGDLCC și a vorbit despre troli, boți, campanii inautentice și felul în care propaganda a devenit o industrie care apasă exact pe fricile, singurătatea și frustrările oamenilor. Am încercat să înțelegem cine plătește, cine distribuie, cine profită și de ce statul român pare mereu cu un an întârziere când vine vorba de transparență, alegeri, bani de partid și influență politică online. Discuția merge dincolo de internet: ajunge la educație, comunitate, Uniunea Europeană, ONG-uri, copii, familii rupte de polarizare și întrebarea grea, dacă mai avem chef să ne apărăm democrația sau doar ne plângem de ea. Concluzia e simplă și incomodă: propaganda nu dispare dacă o ignorăm, iar România are nevoie de instituții curajoase, oameni informați și de fiecare dintre noi ieșit din bulă, vorbind din nou cu ceilalți.    IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

În episodul acesta pornim de la o idee interesantă: putem să privim fricile, respingerile și problemele de zi cu zi ca pe niște antrenamente. Conversația cu Cătălin Meșter merge în jurul conceptului de Emotional Gym, o perspectivă pe care el o dezvoltă de mai mulți ani în comunitatea I Love Failure, iar acum într-o platformă dedicată și care încearcă să mute atenția de la evitarea disconfortului către felul în care ne raportăm la el. Cătălin Meșter este antreprenor și dezvoltator al comunității I Love Failure. În ultimii ani a organizat conferințe, a construit o comunitate în jurul ideii de eșec și lucrează la o platformă care pornește de la o observație: viața ne pune oricum în fața unor situații dificile, iar felul în care reacționăm poate fi exersat. Discuția noastră a fost mai puțin despre tehnologie și mai mult despre oamenii care trec prin frici, amânări, limite și perioade complicate.

„Retroversiuni”, antologia de proză scrisă de femei, publicată la Paralela 45, a ajuns la ediția a patra. Tema de anul acesta este Mitologii. În ultimii ani, a crescut interesul unor scriitoare pentru revizitarea unor mituri, pentru rescrierea unor povești arhicunoscute dar din perspectiva eroinelor sau a personajelor femei despre care nu se vorbește prea mult în mitologie. E un tip de retroversiune, în fond - fiindcă retroversiune înseamnă retraducerea unui text dintr-o limbă străină în limba din care a fost tradus -, aducerea înapoi a poveștilor femeilor din mituri, după ce poveștile au trecut deja printr-o traducere, printr-o interpretare: cea a bărbaților care le-au elaborat, scris și rescris. Așa că o temă precum mitologii, propusă scriitoarelor pentru o antologie numită „Retroversiuni”, poate fi înțeleasă și ca o invitație la rediscutarea, rescrierea, chestionarea unor mituri din perspectiva femeilor sau din perspectivă feministă. Am vorbit despre toate acestea cu Cristina Ispas (care coordonează, alături de Victor Cobuz, antologia) și cu Maria Manolescu, una dintre autoarele prezente în acest volum. Cristina Ispas: „Este un fel de revendicare a narațiunii, a propriei narațiuni, care pînă acum a fost spusă de altcineva. Au fost două motive pentru care ne-am gîndit la tema asta. În primul rînd, mitologia constituie un corpus de povești minunate, sălbatice, pline de vrăjitoare și zei, pe care le citim în copilărie și cu care ne formăm. Și m-am gîndit că e un teritoriu la care mi-ar plăcea să mă întorc și prin prisma bucuriei de atunci. Și, desigur, exact așa cum ai spus și tu, am fost atenți la acest nou curent în cadrul căruia mai multe autoare revendică anumite mituri și le recontextualizează, le rescriu, le rediscută dintr-o perspectivă feministă sau doar feminină, de multe ori dînd voce unor personaje feminine care nu au voce, sînt doar elemente de decor, alteori rediscutînd și reinterpretînd povestea. Pentru că în copilărie, într-adevăr, am citit miturile cu mare bucurie și plăcere, dar mai tîrziu mi-am dat seama că erau acolo și lucruri pe care mi-ar plăcea să le corectez cumva. Pentru că aceste mitologii constituie un subiect enorm care a traversat milenii în cultura noastră și s-a răspîndit, a infuzat toate artele, literatură, teatru, film, pictură, muzică și au tot fost rescrise și repuse în alte contexte. Am și spus, în momentul în care le-am făcut propunerea autoarelor să intre în tema asta, că probabil avem nevoie de cel puțin 4-5 ediții, numai ca să începem discuția în zona mitologiei. ”Ce i-ați răspunde cuiva care ar spune totuși, astea sînt niște mituri, niște povești, le citim în copilărie, le-au citit generații după generații, astea sînt poveștile, de ce să ne apucăm acum să le rescriem sau să ne uităm la ele din altă perspectivă?Maria Manolescu: „Tocmai pentru că de asta sînt poveștile, ca să fie spuse, respuse, discutate. Pentru mine poveștile au fost calea de a învăța lumea, de a mă apropia de bunica mea și întotdeauna cea mai fascinantă parte era să discutăm după, despre ce se întîmplă acolo. Asta fac și cu copilul meu. Și mi se pare că poveștile ne-au adus și pe noi acum împreună, și pe noi în paginile acestei antologii. Să nu avem voie să le chestionăm ar fi ca și cum n-am fi liberi să ne bucurăm de ele. Rescrierea poveștilor se întîmplă de cînd lumea. Și Sofocle, și Eschil, și Euripide au rescris niște mituri pe care le-au auzit și le-au scris cum au vrut ei. Dacă nouă ni se pare acum că ei le-au scris în forma definitivă e doar o iluzie. Și ei au fost liberi în a le trata, la fel și Shakespeare și nu văd de ce nu le-am urma exemplul în privința libertății. (...) Pentru mine rescrierile, mai ales rescrierile miturilor, mi se pare că pot să fie un masterclass în nuanțare. Pentru că aceste figuri mitologice sînt foarte esențializate, sînt niște arhetipuri. Ne-am obișnuit să le asociem niște etichete foarte simple: soția geloasă, cicălitoare, răzbunătoare, monstrul, femeia monstruoasă... Rescriindu-le, facem loc nuanțelor. Mi se pare interesant să vezi dacă, de fapt, Medeea nu și-a ucis copiii, cum face Christa Wolf în romanul pe care l-a scris în anii '80 („Medeea. Glasuri”), o poveste foarte frumoasă. Toți ne-am obișnuit cu figura monstruoasă a Medeei care și-a ucis copiii. Și Christa Wolf zice dar dacă e o poveste fabricată, de fapt, politic? Mi se pare un gînd foarte bogat.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural 

Comunicarea spune multe despre felul în care ne raportăm la lume. Se vede în ședințe, în conflicte, în feedback, în conversațiile pe care le amânăm și în cele pe care le purtăm prea repede. Iar atunci când presiunea crește, diferența dintre ceea ce știm și ceea ce facem devine surprinzător de vizibilă.Invitata acestui episod este Daniela Irimia, trainer, coach și specialist în comunicare asertivă. De peste un deceniu lucrează cu profesioniști, antreprenori și echipe din organizații mari și medii, ajutându-i să comunice mai eficient și să construiască relații profesionale mai sănătoase. Discuția pornește de la o întrebare: de ce este atât de greu să comunicăm bine tocmai în momentele în care avem cea mai mare nevoie să o facem?00:00:00 Intro00:00:46 Despre Daniela Irimia00:04:00 Cele patru stiluri de comunicare00:07:24 Ce fac emoțiile sub presiune00:09:24 De unde vine defensiva00:12:02 Semnalele pe care ni le dă corpul00:15:20 Cum oferim feedback util00:19:16 Când celălalt se închide00:22:12 Cum primim observațiile celorlalți00:23:37 Cât adevăr există în feedback00:25:21 Liderul dă tonul echipei00:28:13 Cartea „Cum să vorbești ca să fii înțeles”00:30:01 Cum devenim comunicatori mai buni00:33:13 Ideile cu care rămânem la finalAcest episod este susținut de UniCredit Bank și oferta MicroStar, dedicată IMM-urilor. MicroStar este un pachet de cont curent creat pentru afacerile mici și mijlocii care caută soluții simple pentru operațiunile financiare de zi cu zi. Oferta include servicii bancare adaptate nevoilor antreprenorilor și poate fi accesată printr-un proces simplificat, gândit pentru firmele aflate în diferite etape de dezvoltare.Dacă ai o afacere sau te gândești să pornești una, merită să vezi detaliile ofertei, serviciile incluse și condițiile de eligibilitate. Mai multe informații despre UniCredit MicroStar sunt disponibile la https://unicredit.ro/microstar

Implică-te în misiunea Hope and Homes for Children accesând ⁠⁠https://hopeandhomes.ro/implica-te/ ⁠⁠Ascultă-ne și dă azi SUBSCRIBE pe:

Actuala ediție a Campionatului Mondial de Fotbal, care începe în 11 iunie, e una a superlativelor – 48 de echipe, 104 meciuri în 16 orașe din Mexic, Statele Unite și Canada – dar și una a contradicțiilor. FIFA a promis un turneu deschis și incluziv, însă politicile americane de imigrație îngreunează deja participarea a numeroși iubitori de fotbal. Ca să nu mai vorbim de prețul dinamic al biletelor, care transformă un sport popular într-un spectacol accesibil doar celor foarte bogați. În plus, așa cum se întîmplă adesea, Mondialul e și vitrină culturală, instrument de soft power, scenă politică, adică mult mai mult decît competiție sportivă. Despre toate acestea vorbim cu Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Statele Unite n-au avut cele mai cordiale relaţii în ultima vreme cu Mexic şi Canada, dacă ne gîndim doar la războiul tarifelor declanşat de Donald Trump. Se vor vedea tensiunile politice dintre cele trei state la acest Campionat Mondial de Fotbal?Mihail-Valentin Cernea: „Mă tem că da. Acum o să vedem ce se întîmplă la graniță pentru că, pînă la urmă, jucătorii vor sta în toate aceste trei țări și vor trebui să treacă de granițele foarte dure ale lui Donald Trump. Să nu uităm ce s-a întîmplat cu acel arbitru foarte talentat din Somalia care, din păcate pentru el, e din Somalia, care este în momentul de față scena unui scandal care ține de fraude în Statele Unite. Somalia a devenit pentru MAGA scena pentru o bătălie politică: democrații care aduc somalezi... Bănuiesc că acest arbitru i-a căzut victimă tocmai acestui scandal politic intern, adică e o problemă de politică internă americană care, iată, afectează și oameni nevinovați. Din cîte am înțeles, acel arbitru ar fi foarte, foarte bun, drept urmare, o pierdere și pentru Cupă, o pierdere și pentru fotbal. Dar politica internă americană domină pînă și politicile noastre externe și interne, în restul lumii, cum să nu domine și în fotbal?”Așa este, regimul vizelor s-a înăspit în Statele Unite ale Americii, controlele la granițe sînt mult mai severe, retorica naționalistă și anti-imigraționistă a președintelui Donald Trump e tot mai zgomotoasă. Cum poate o țară precum Statele Unite ale Americii în acest moment, cu aceste politici tot mai restrictive, să găzduiască un spectacol, o competiție care ar trebui să fie atît de deschisă?Mihail-Valentin Cernea: „Să nu reducem Statele Unite la MAGA și la Donald Trump. Statele Unite sînt mult mai mult decît MAGA și decît Donald Trump şi vor dăinui și după ce dispar MAGA și Donald Trump. Iar Statele Unite, în mod tradițional, sînt caracterizate de o cultură a deschiderii, de o cultură a imigrației, a acceptării diferențelor. Mai mult decît atît, tocmai în acest context de tensiuni între Mexic, Canada și Statele Unite, faptul că trebuie să organizeze împreună un turneu de o asemenea dimensiune, de o asemenea importanță, cu asemenea provocări de securitate, presupune cooperare la scară largă între toate aceste țări. Şi sper ca asta să fie o lecție pentru nord-americani pentru a găsi noi feluri de cooperare.”Chiar așa, se poate construi o cultură a cooperării pornind de la o experiență comună cum e acest turneu mondial?Mihail-Valentin Cernea: „Bănuiesc că da, măcar pentru că se formează legături. Niște oameni trebuie să vorbească cu niște oameni, trebuie să se organizeze, trebuie să se știe ce se întîmplă cu echipele, ce se întîmplă pe stadioane. E nevoie de cooperare politică, de asemenea, nu e vorba doar de cooperare economică, nu e vorba doar de cooperare sportivă. Sînt și niște decizii politice care trebuie luate de canadieni, de americani și de mexicani, ca lucrurile să funcționeze cum trebuie. Şi bineînțeles că toate cele trei țări au un stimulent în această cooperare pentru că, pînă la urmă, nu e vorba doar de o afacere internă nord-americană, nu vorbim de acorduri de liber schimb și așa mai departe, ci vorbim de o situație în care toată planeta se uită la aceste trei țări și la modul în care vor organiza acest turneu final. Vorbim de cel mai important sport al planetei, vorbim de foarte multe echipe, foarte multe națiuni și chiar și națiunile care nu s-au calificat probabil că vor privi ce se întîmplă acolo. Așa că au toate stimulentele canadienii, americanii și mexicanii să nu se facă de rîs din cauza cine știe căror probleme de politică internă sau de relații inter-state pe care le au în momentul de față. Măcar temporar ar trebui să avem un armistițiu între diferitele rivalități.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

„Trebuie să fie o problemă globală.” De aici pornește conversația cu Mihai Guran, angel investor, cu două exit-uri în portofoliu și cu o experiență care vine din ani de întâlniri cu fondatori, negocieri și pariuri asumate pe idei care păreau, la început, fără șanse.Discuția aceasta se așază în jurul unei întrebări simple: cum recunoști o oportunitate reală într-o lume în care tehnologia accelerează, iar entuziasmul poate deveni zgomot de fond?Pentru mai multe resurse despre episodul de astăzi, notițe, ideile sumarizate - click aici pentru pagina episodului***Găsești notițe, ideile principale, insight-uri și cărțile menționate în toate episoadele pe florinrosoga.ro. Aici te poți înscrie și la un newsletter.Dacă îți plac aceste podcasturi, ajută-ne cu o recenzie pe Spotify sau Apple Podcasts. Este un gest simplu care ne ajută să abordăm subiecte și invitați interesanți.***Podcasturile noastre sunt aici:

Papa Leon al XIV-lea avertizează asupra pericolelor Inteligenței Artificiale și își exprimă poziția față de provocările etice, sociale, politice ale dezvoltării fulminante a acesteia, pledînd pentru protejarea demnității umane în prima sa enciclică. Documentul, intitulat „Magnifica Humanitas” („Umanitatea magnifică”), a fost lansat în prezența Suveranului Pontif, a unor înalți oficiali ai Bisericii Catolice precum și a unor experți în domeniu precum Cristopher Olah, cofondatorul companiei americane Anthropic, creatoarea lui Claude. Cum de Suveranul Pontif a ales să vorbească în primul său document adresat întregii comunităţi catolice despre Inteligența Artificială? L-am întrebat pe Constantin Vică, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, doctor în filosofie, specializat în etica informației și computerelor.Constantin Vică: „Pentru că acesta este probabil subiectul cel mai important al deceniului nostru, poate chiar al întregului secol, vedem ce o să apară, pentru că transformările sînt extrem de rapide, cum nu s-a mai întîmplat în istoria mediilor de comunicare și informare. Mie îmi place foarte mult că se spune răspicat un lucru pe care eticienii, filozofii, oamenii din zona științelor comportamentale, științelor sociale, l-au observat de multă vreme: tehnologia aceasta nu este un simplu instrument, ea devine un mod de viață, ea înghite culturile lumii, ea a înghițit de fapt toată moștenirea culturală, aia pe care am reușit să o trecem în digital, încet, încet distruge democrațiile și mi se pare o alegere foarte bună din partea unui papă să ia acest subiect fierbinte, mai ales că nu este un subiect trecător. Este momentul de tranziție, este un moment de schimbare. Revoluția digitală s-a încheiat propriu-zis și acum urmează „teroarea”. Teroarea între ghilimele este dată nu de proasta utilizare, ci mai degrabă, de proasta înțelegere a efectelor Inteligenței Artificiale asupra noastră. Și pentru că are și această poziție relevantă, deopotrivă în planul comunității, în plan pastoral, în planul ecleziastic, dar și în planul politic - să nu uităm că asta este un document al unui stat, al statului Vatican -, pentru că are această dublă poziție, cred că și-a ales cel mai bun subiect.”În textul Papei Leon al XIV-lea apare ideea că inteligența artificială nu mai este doar un instrument, ci și un mediu, un mediu mental, un mediu poate chiar spiritual. Poate exista o spiritualitate algoritmică?Constantin Vică: „Nu știu dacă o spiritualitate algoritmică e cu putință, pentru că spiritualitatea ține într-un fel de o zonă a misterului și a non-raționalului. Ține de arhetipurile profunde care circulă cultural, pentru că nu există vreun trib, nu există vreo națiune în lumea asta care să nu aibă dimensiunea spirituală. Problema este cînd ea poate fi confiscată și într-un fel simulată în mod simplificat cu ajutorul Inteligenței Artificiale, pentru că Inteligența Artificială a devenit pînă la urmă locul mărturisirii. Foarte mulți oameni discută și vorbesc cu sistemele lor de AI în aceste medii ca să mărturisească. Iar arta mărturisirii este totuși o artă a creștinismului! Întrebarea este ce facem cu mărturisirea care nu își găsește o oglindire într-un alt suflet? Ce facem cu mărturisirea care, de fapt, se lovește de un zid, un zid semantic, interesant, care îți răspunde, dar la urma urmei, un zid? Ce facem cu mărturisirea care nu duce la catharsis? Pentru că ea nu cred că poate să ducă la catharsis. (...) Întrebarea este: oare mai cunoaștem ceva în celălalt, oare înțelegem această mărturisire ca pe o formă transformatoare, oare întîmpinăm, primim grija celuilalt, iertarea? Pentru că poate să-ți răspundă orice AI-ul, dar nu poate să te ierte.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Performanța se decide în interior, în dialogul pe care îl avem cu noi înșine, mult înainte să apară în KPI-uri sau în prezentări. În acest episod vorbim despre presiunea care nu se vede și despre mecanismele care ne pot împinge înainte profesional, în timp ce, pe dedesubt, consumă energie și relații.Invitatul meu este Petre Bârlea, psihoterapeut, cu experiență în lucrul cu oameni performanți, lideri și profesioniști care funcționează bine în exterior, chiar foarte bine, și care totuși trăiesc cu o tensiune constantă. Discuția noastră merge în zona profesională: leadership, burnout, relația cu autoritatea, cultura organizațională și costurile ascunse ale performanței susținute pe termen lung.Pentru mai multe resurse despre episodul de astăzi, notițe, ideile sumarizate - click aici pentru pagina episodului***Găsești notițe, ideile principale, insight-uri și cărțile menționate în toate episoadele pe florinrosoga.ro. Aici te poți înscrie și la un newsletter.Dacă îți plac aceste podcasturi, ajută-ne cu o recenzie pe Spotify sau Apple Podcasts. Este un gest simplu care ne ajută să abordăm subiecte și invitați interesanți.***Podcasturile noastre sunt aici:

Mai multe asociații de creatori au făcut un apel către autorități pentru repunerea în dezbatere publică a Ordonanței de Urgență nr. 89/2025 și Ordinului ANAF nr. 59/2026, cu privire la obligația de înrolare în sistemul RO e-Factura a persoanelor fizice titulare de drepturi de autor. Înrolarea ar trebui să devină obligatorie de la 1 iunie. „La baza demersului nostru au stat numeroasele sesizări și îngrijorări exprimate de membrii comunității noastre profesionale” - se arată în apel.Luni, Ministerul Finanțelor a susținut un amendament, adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, prin care sînt exceptate de la obligația utilizării e-Factura persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor. Amendamentul urmează să fie supus la vot în plenul Camerei Deputaților. Invitatele noastre sînt Iulia Gorzo, de la Asociația Română a Traducătorilor Literari (ARTLIT), și Tudorița Șoldănescu, manager cultural, președinta Asociației Incubator de Scenarii Culturale. Am discutat cu ele despre ideea autorităților de a trata munca de creație ca pe o prestare de servicii sau activitate economică, despre îngrijorările provocate de directiva care ar trebui să intre în vigoare la 1 iunie, despre multiplele situații în care se găsesc persoanele care lucrează pe contracte de drepturi de autor, despre faptul că înrolarea în sistemul e-factura nu ar face decît să dubleze o muncă de declarare a veniturilor, precum și despre inițiativa Ministerului Finanțelor de a depune un amendament prin care titularii de drepturi de autor să fie exceptați de la înrolarea în sistemul RO e-factura. Iulia Gorzo: „Această ordonanță este greșită la nivel de principiu. Colegele mele care au ajutat la redactarea apelului au pus acolo și o hotărîre a Curții de Justiție a Uniunii Europene într-o speță în care exact asta s-a disputat: dacă drepturile de proprietate intelectuală pot fi echivalate cu prestări de servicii. Iar decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost că nu pot fi echivalate. Iar ca oamenii să înțeleagă: în această lume a noastră, toată lumea e taxată, să nu credem că autorii sînt niște boemi care nu-și plătesc taxele. Nu. Pe toate aceste contracte se plătesc taxe, totul este transparent.”Tudorița Șoldănescu: „Există o foarte mare neclaritate la nivelul celor care fac aceste legi cu privire la ce înseamnă acest contract de drepturi de autor, ce conține în sine dreptul de autor, ce înseamnă o operă. Atunci cînd faci un contract de drepturi de autor cu un artist vizual, care lucrează douăzeci de tablouri și le expune într-un spațiu expozițional, tablourile alea nu îmi revin mie pentru că eu i-am plătit acest drept de autor. Nu este nici ceva lipsit de concretețe, dar nu este nici ceva atît de concret încît să mi-l bag în buzunar. Este bunăvoința artistului ca lucrarea pe care a făcut-o să fie în spațiul meu timp de două săptămîni, ca un public larg să vină s-o vadă. De aceea dreptul de autor este atît de special și de aceea trebuie să aibă niște reglementări separate de cele care privesc vînzarea, comercializarea, veniturile fixe din activități comerciale. Este inefabil și trebuie să fie protejat. Cei care fac regulile nu înțeleg acest lucru. Nu-i nici o problemă dar întrebați-ne, că vă explicăm. (...) Gîndim împreună, găsim o soluție, reglementăm corect.”Ministerul Finanțelor a susținut luni un amendament, adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, prin care sîntexceptate de la obligația utilizării e-Factura persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor. Amendamentul urmează să fie supus la vot în plenul Camerei Deputaților. Ce șanse sînt să fie votat amendamentul în plenul Camerei Deputaților? Eventual pînă la 1 iunie, cînd ar inta în vigoare obligativitatea înrolării în sistemul e-factura?Iulia Gorzo: „Cred că sînt șanse bune. Urmărim, sîntem foarte atenți la ce se va întîmpla. Cred că sîntem pe drumul cel bun. Mă bucur foarte mult că vocea atîtor oameni a fost importantă, de data asta. Iată că se poate. (...) Pentru mine a fost o lecție despre cum comunitatea noastră se poate mobiliza și poate schimba niște lucruri cînd este vizată.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Cum ne afectează smartphone-urile și social media starea de bine, sănătatea mintală și relațiile? Începem astăzi seria Digital Wellbeing, 6 episoade dedicate acestei teme, susținută de Vodafone.În acest episod introductiv al seriei, Paul Olteanu și Luciana Baicea urmăresc viteza extraordinară de adoptare a smartphone-urilor și rețelelor sociale din 2007 încoace, ne arată ce spun datele globale și europene despre sănătatea mintală a tinerilor după 2010 și explică de ce sistemul nostru nervos nu e proiectat pentru felul în care folosim azi tehnologia.Discuția se sprijină pe cercetarea psihologului Jonathan Haidt (New York University), autorul cărții The Anxious Generation (O generație în pericol), pe studiul ISBRD 2026 realizat de Fundația Vodafone împreună cu Save the Children și Ipsos, plus date de la Eurostat, UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății.În acest episod discutăm despre:Adopția smartphone-ului și a social media și de ce perioada 2010–2012 e un punct de cotiturăDatele despre anxietate, depresie, somn și singurătate la adolescențiDe ce designul rețelelor sociale activează aceleași circuite ca jocurile de norocCele patru riscuri fundamentale: atenție fragmentată, dependență, izolare și afectarea somnuluiResurse menționate în conversație:Cartea O generație în pericol (The Anxious Generation) de Jonathan HaidtCartea Dopamine Nation de Anna LembkeStudiul ISBRD 2026 — Fundația Vodafone, Save the Children, Ipsos - ⁠Copilărie Conectată: starea de bine și reziliența digitală a copiilor și tinerilor din Europa⁠Acest episod face parte din seria Digital Wellbeing, susținută de Vodafone și de Fundația Vodafone."(00:00) Intro""(02:30) Structura seriei și conținutul din cele 6 episoade ale ei""(06:46) Geneza: lansarea iPhone în 2007 și adopție globală smartphone""(10:07) De la 5% pe rețele la 85%: adopția social media""(13:04) De la camera frontală la TikTok: nașterea culturii performative""(16:45) Erving Goffman: 'instagramabil' și viața ca performanță socială""(20:50) Date Jonathan Haidt: anxietate +139% și depresie +145% după 2010""(25:41) Argumentul substituirii: restrângerea timpului petrecut cu prietenii""(29:47) Somn sub 7 ore la adolescenți: ce arată cercetarea""(30:54) 'Viața mea se simte fără sens' — colapsul speranței la tineri""(34:01) Studiul ISBRD 2026: bunăstarea digitală a tinerilor europeni""(37:12) 97% folosesc internetul zilnic — dar pentru ce anume?""(40:49) Pentru ce a evoluat sistemul nervos vs. lumea de astăzi""(44:30) Coldplay și ecranul ca fereastră: a trăi vs. a filma momentul""(47:38) Ritmurile biologice și joaca liberă (Gordon Neufeld)""(49:40) Recompensa variabilă și cele 31 de studii interne Meta""(53:07) De ce 'busy' a devenit medalie de onoare și filme pentru double screen""(57:04) Conexiune, autonomie și sens: iluzia competenței prin metrici""(01:02:30) Identitate, ierarhii și comparație: oglinda lui Dunbar vs. milioane de străini""(01:06:34) Întrupare și sincronicitate: ce se pierde în texte și emoji""(01:09:50) Dimensiunea audienței și stabilitatea comunității după Haidt""(01:14:05) Dauna 1 — Fragmentarea atenției: impactul notificării necitite""(01:20:53) Dauna 2 — Dependența și recompensa variabilă""(01:23:40) Anna Lembke și cele patru simptome ale sevrajului""(01:25:39) Dauna 3 — Izolarea socială și conflictul prin mesaje""(01:29:19) Dauna 4 — Lumina albastră, conținutul emoțional și 'revenge scrolling'""(01:31:36) Ce urmează în episoadele 2–6 ale seriei"

În această sesiune captivantă de întrebări și răspunsuri duhovniceşti, Părintele Teologos abordează frământările pelerinilor contemporani, oferind repere clare pentru o viață creştină echilibrată. Discuția traversează subiecte practice și profunde, de la motivul pentru care fructele de mare sunt de post și folosirea corectă a metanierului, până la dilemele moderne legate de buletinele cu cip, implicarea socială a Bisericii și starea de Rai. Cu mult discernământ, părintele ne aminteşte că, dincolo de regulile formale, esenţa mântuirii noastre constă în dobândirea iubirii și într-un program de rugăciune statornic. Vă invităm să descoperiţi aceste sfaturi ziditoare!Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Palatul Cotroceni a găzduit miercuri Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice, co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. „Delivering More for Transatlantic Security” („Mai mult pentru securitatea transatlantică”) a fost tema întîlnirii. La finalul evenimentului s-a accentuat ideea colaborării strînse a aliaților cu SUA în cadrul NATO, s-a reiterat ideea că Federația Rusă este cea mai importantă amenințare la adresa Alianței Atlanticului de Nord şi ţările participante au convenit să susțină la summitul NATO de la Ankara, din iulie, conceptul NATO 3.0. Despre toate acestea am vorbit cu analistul de politică internațională Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.La finalul summitului B9 și Țările Nordice s-a insistat pe ideea că Federația Rusă este cea mai importantă amenințare la adresa alianței. Ce rol are acest tip de declarație?Robert Lupițu: „Sigur, par cuvinte aruncate pe un document, însă dacă ne-am găsi în situația, puțin probabilă, ca la un summit aliat ulterior să nu mai vedem Rusia încadrată astfel, de fapt atunci ne-am da seama ce înseamnă a continua să numești Rusia o amenințare, pentru că în primul rînd este. Ea poate fi diluată în percepția publică pentru că tot timpul vedem lideri politici și documente oficiale care spun că Rusia este o amenințare, dar dacă cumva nu am mai spune asta, atunci cineva ar putea deduce că nu mai este. Şi nu este cazul, pentru că vedem instrumentarul de război clasic militar pe care îl poartă împotriva Ucrainei și de război hibrid cognitiv pe care îl poartă împotriva societăților sau infrastructurilor noastre.”Țările participante la summitul B9 și Țările Nordice au convenit să susțină la summitul NATO de la Ankara, din iulie, conceptul NATO 3.0. Despre ce este vorba?Robert Lupițu: „În momentul în care am încheiat relatările de la summitul de ieri, am mers pe formula că NATO 3.0 a intrat în dispozitivul strategic al alianţei la București – folosind o terminologie militar-geopolitică. Conceptul NATO 3.0 a luat naștere în luna februarie la reuniunea miniştrilor apărării din NATO de la Bruxelles, cînd Statele Unite au fost reprezentate de subsecretarul de stat al Pentagonului, al departamentului de război sau al apărării, Elbridge Colby, care este supranumit și artizanul strategiei naționale de apărare. Acolo el a prezentat conceptul de NATO 3.0. Practic, el a împărțit NATO în trei perioade. Perioada de NATO 1.0 care a existat de la momentul înființării, din 1949, pînă la finalul Războiului Rece. Conceptul de NATO 2.0 și anume redefinirea Alianţei și tot ce a urmat cu extinderile ulterioare. Şi NATO 3.0, în care ne-am afla acum sau urmează să ne aflăm, care se referă la faptul că Uniunea Europeană și Europa per ansamblu, aliații europeni trebuie să fie în măsură să asigure securitatea convențională a continentului, adică acea securitate specifică apărării convenționale de tip terestru, aerian și maritim, în timp ce Statele Unite vor rămîne implicate inclusiv din perspectivă neconvențională, adică descurajare strategică nucleară. Aceea a fost propunerea de la acel moment a Statelor Unite, care acum este preluată de către aliații de pe flancul estic, urmînd să fie propusă pentru summit-ul NATO de la Ankara.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Implică-te în misiunea Hope and Homes for Children accesând ⁠⁠https://hopeandhomes.ro/implica-te/⁠⁠Ascultă-ne și dă azi SUBSCRIBE pe:

Doi dintre cei mai puternici oameni din industria tehnologică, Elon Musk și Sam Altman, se confruntă în instanță. Procesul a început luni în California. Elon Musk l-a acuzat pe Sam Altman că a încălcat misiunea inițială, de organism non-profit, a organizației pe care au fondat-o împreună în 2015, OpenAI (creatoarea ChatGPT), prin formarea unei entităţi cu scop lucrativ. Care este miza, considerată uriașă, a procesului, pentru dezvoltarea acestei tehnologii? Putem separa argumentele etice ale lui Elon Musk de faptul că el însuși, la rîndul lui, dezvoltă propriul model, xAI? L-am întrebat pe Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. Radu Uszkai: „Miza e una cît se poate de clară și de mare, pentru că momentul pe care îl trăim acum seamănă foarte mult, sigur, păstrînd niște proporții, cu ce se întîmpla în Statele Unite în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Așa-numita perioadă Gilded Age, cînd spațiul american, atît din punct de vedere economic, cît și politic, era dominat, destul de autoritar, de cîteva figuri din zona de business, foarte, foarte influente. Că vorbim de oameni din zona oțelului, că vorbim de oameni din zona bancară, financiară, că vorbim de oameni din zona transportului feroviar, putem privi cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea drept o luptă de putere între cîteva persoane-cheie, pe niște industrii sau în niște industrii care urmau să traseze, de fapt, viitorul economic al Statelor Unite într-un interval de timp de cel puțin jumătate de secol. În sensul acesta, miza actuală nu poate fi despărțită de ce s-a întîmplat atunci. Problema pe care aceste companii cred că o au într-o măsură destul de mare e aceea că toate fac niște promisiuni foarte mari și vedem că multe companii procedează ca și cum respectivele promisiuni ar fi autentice și anume că acești agenți artificiali sînt capabili să substituie forța de muncă umană din companii – și piața pare că recompensează genul acesta de mișcări, crescînd, de pildă, valoarea acțiunilor unor companii care fac asta, care concediază oamenii și aleg să externalizeze sarcinile către asemenea agenți. Însă promisiunile acestea sînt, în momentul de față, mult prea mari raportat la ce poate tehnologia să facă. E, așadar, o luptă, o bătaie, o confruntare epică pe niște promisiuni foarte, foarte mari pe care industria, în prezent, nu poate să le livreze, însă, în același timp, e o confruntare pe niște resurse extrem de mari care sînt puse în joc. Resurse publice – ne uităm la spațiul american și vedem preocuparea administrației Trump pentru a cîștiga acest conflict pe tema inteligenței artificiale. Şi există și o miză politică importantă, fiindcă, dacă ești cel care deține cheia la acest seif algoritmic al viitorului muncii și al informației, ești o persoană care poate să domine povestea pe care o spunem despre viitorul speciei noastre.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Discuții tensionate ieri la Tiraspol: „Formatul 5+2 pentru Transnistria, cu participarea Rusiei, este mort”, spun oficialii moldoveni. Este nevoie de un format nou, cu UE, România și Ucraina, spune președintele Parlamentului, Igor Grosu. Transnistria cere, în tandem cu Moscova, revenirea la vechiul format de negocieri, așa-numitul format 5+2, unde Rusia avea un rol central. Chișinăul, însă, nu îl acceptă, după ce Rusia a atacat Ucraina, iar deceniile de activitate a vechiului format au dus doar la consolidarea regimului separatist transnistrean. Experții de la Chișinău semnalează o vizibilă schimbare în abordări din partea Guvernului, o atitudine mai curajoasă și mai fermă. Liliana Barbăroșie a analizat subiectul cu expertul pe securitate, Rosian Vasiloi. Temele ediției: - Tot mai mulți politicieni importanți din statele membre UE se opun procesului aderării accelerate la spațiul comunitar. După Ungaria și Polonia se declară împotriva unui asemenea proces rapid. Ce înseamnă asta pentru Republica Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Procuratura Generală a Republicii Moldova a venit cu detalii legate de un caz de rezonanță maximă care a marcat opinia publică din Republica Moldova: dosarul educatoarei din Hâncești, care și-a pus capăt zilelor după ce a fost abuzată mulți ani de soț. Astfel, au fost dispuse, la solicitarea avocaților, expertize noi și exhumarea cadavrului. Procurorii anunță și că în ziua decesului, după ora morții, un polițist rutier ar fi întocmit un proces verbal pe numele Ludmilei Vartic, la cererea soțului. Valeria Vițu, cu detalii, de la Chișinău. - Ofițeri din conducerea de vârf a Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria, cetățeni ruși, au fost declarați indezirabili în Republica Moldova. - Legislativul de la Tiraspol, numit Soviet Suprem, a prelungit starea de urgență în economie instituită în Transnistria. - În Republica Moldova au fost comemorate ieri victimele foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-1947. Peste 200 de mii de oameni au murit atunci de foame. - Președinta Maia Sandu participă la astăzi la Antalya Diplomacy Forum, la invitația Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Știrile zilei: Discuții tensionate au avut loc ieri la Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria, în condițiile în care Guvernul moldovean și-a schimbat abordarea față de Transnistria și ia măsuri pentru a o integra în câmpul legal al Republicii Moldova. Reprezentantul administrației transnistrene, Vitali Ignatiev, a amenințat cu părăsirea discuțiilor și a cerut Chișinăului revenirea imediată a negocierilor pentru reglementarea transnistreană în formatul 5+2. Un apel identic a fost formulat ieri de la Moscova de ministrul adjunct de externe al Rusiei. Din formatul 5+2, în baza căruia au avut loc negocierile în ultimele decenii, fac parte Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori, UE și SUA au  doar un statut de observatori, iar Chișinăul și Tiraspolul au statut egal de părți implicate în conflict. Formatul, considerat ineficient de Chișinău, a fost înghețat după ce Rusia a atacat Ucraina. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat aseară la emisiunea Cabinetul din Umbră de la Jurnal TV că formatul vechi de negocieri nu mai este eficient. Nervozitatea de la Tiraspol trădează situația foarte complicată în care se află regimul separatist, inclusiv economic și energetic, mai ales după ce în Ungaria opoziția a câștigat alegerile. În prezent, alimentarea Transnistriei cu gaze se face prin intermediul companiei MET din Ungaria, care operează în baza plăților făcute de Rusia. Schema ar putea să nu mai funcționeze, spune Igor Grosu. În ceea ce privește procesele legate de statutul politic al Transnistriei, oficialul recunoaște că discuțiile actuale dintre Chișinău și Tiraspol nu pot constitui o bază pentru soluționarea politică. Este nevoie de un format nou în care să se regăsească alți actori, care să ajute inclusiv la demilitarizarea Transnistriei, prin desființarea prezenței militare ruse care există acum acolo: UE, România și Ucraina, spune Igor Grosu. *** Președintele Parlamentului a confirmat și informația publicată pe surse de presa de la Chișinău, potrivit căreia cinci ofițeri din conducerea de vârf al Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria, cetățeni ruși, au fost declarați indezirabili în Republica Moldova. „Când vor ieși din Transnistria și vor ajunge pe malul drept, adică în Republica Moldova, vor fi trimiși acasă”, a spus Igor Grosu. Autoritățile de la Chișinău au interzis rotația militarilor ruși în Transnistria încă din 2014 și prin actuala decizie încearcă să elimine din țară ofițerii ruși care încă mai rămân în Transnistria. Datele Chișinăului arată că acolo ar mai exista puțin peste 100 de militari veniți de la Moscova. Restul, din contingentul rusesc de 1500 de soldați sunt localnici care au cetățenie rusă. Recent, președinta Maia Sandu a retras cetățenia moldovenească mai multor localnici care s-au angajat în armata rusească din Transnistria, pentru a descuraja această practică.   *** Legislativul de la Tiraspol, numit Soviet Suprem, a prelungit starea de urgență în economie instituită în Transnistria. Motivul este criza economică accentuată, pe fundalul reducerii livrărilor de gaze. Portalul Zona de Securitate notează că în regiune salariile în sectorul bugetar sunt achitate cu întârziere și incomplet, iar bugetul local are un deficit declarat de peste 50 la sută. *** Președinta Maia Sandu participă la Antalya Diplomacy Forum, la invitația Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Evenimentul reunește lideri politici, diplomați și experți internaționali. În marja forumului, șefa statului va avea întrevederi bilaterale cu șefi de stat și de guvern din regiune, anunță un comunicat al Președinției de la Chișinău. *** În Republica Moldova au fost comemorate victimele foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-1947. Peste 200 de mii de oameni au murit atunci de foame în Republica Moldova. Iar Banca Națională a Moldovei pune de astăzi în circulație moneda comemorativă „In memoriam: Foametea din Basarabia 1946-1947”, care completează seria „Evenimente istorice”. „Comemorarea foametei din 1946-1947 este mai mult decât un act de doliu - este o asumare a identității noastre europene. Este o datorie morală și istorică să nu uităm această perioadă întunecată a trecutului nostru. Moneda are astfel rolul de a contribui la asumarea și transmiterea memoriei colective generațiilor viitoare”, potrivit guvernatoarei BNM, Anca Dragu, citată de un comunicat al instituției.

În acest episod BT Business Talks, Claudiu Pândaru stă de vorbă cu Tiberiu Moisă, Director General Adjunct MidCorporate & IMM la Banca Transilvania, despre rolul leadershipului într-o organizație mare și despre modul în care băncile pot susține dezvoltarea mediului de business. Discuția explorează relația dintre bancă și antreprenori, importanța încrederii în parteneriatele pe termen lung și provocările aduse de transformarea tehnologică din sectorul financiar. Într-un context economic în continuă schimbare, companiile au nevoie nu doar de finanțare, ci și de parteneri care înțeleg dinamica mediului de afaceri și pot contribui la dezvoltarea sustenabilă a acestuia. Un episod despre leadership, adaptare și parteneriate solide într-o economie în continuă transformare.

Astăzi vorbim despre inteligența artificială aplicată: cum construiești agenți care citesc contracte, cum validezi acuratețea răspunsurilor în diverse contexte, cum scalezi un voice AI la sute de mii de apeluri și cum integrezi feedback automat direct în CRM pentru echipe de vânzări. Invitatul meu este Bogdan Vaida, fondator High Performance Automations, implicat în proiecte internaționale în Canada, Qatar și Europa, unde AI-ul este deja parte din procese reale, nu doar un experiment.În episodul acesta intrăm în detalii tehnice și practice: arhitectură, testare, limitări, vibe-coding, automatizări pentru antreprenori și ce merită învățat în următoarele luni dacă vrei să lucrezi serios în AI. Discuția va fi concentrată pe cum funcționează lucrurile în teren și ce înseamnă, de fapt, să implementezi inteligența artificială la scară.

Un episod esențial despre sănătatea rinichilor, unul dintre cele mai importante și, de multe ori, ignorate organe din corp. Invitatul este Prof. Dr. Adrian Covic, medic primar nefrolog, profesor universitar și președintele ales al Societății Române de Nefrologie, unul dintre cei mai respectați specialiști în domeniu. Discuția acoperă pe larg problemele care pot afecta rinichii, semnele subtile pe care corpul le transmite și pe care mulți le ignoră, dar și legătura directă dintre hipertensiune, diabet și boala cronică de rinichi. Vei afla când se ajunge la dializă, dacă poate fi evitată, ce analize sunt esențiale pentru depistarea timpurie și, mai ales, ce poți face concret pentru a-ți proteja rinichii înainte să fie prea târziu. Episod realizat în cadrul unei campanii susținute de Societatea Română de Nefrologie, cu un obiectiv clar: mai multă informare, mai multă prevenție.

De mai bine de un deceniu, rapoartele internaționale semnalează un recul al democrației și al drepturilor omului la nivel global. Libertățile civile se restrîng, spațiul public devine mai controlat, iar siguranța publică e folosită drept justificare pentru măsuri care, pînă nu demult, ar fi fost considerate inacceptabile. Nu vorbim doar despre dictaturi sau despre regimuri autoritare, ci despre o tendință mai largă, care afectează inclusiv state democratice: drepturile încep să se erodeze sub presiunea securității. Recent, în Knesset (Parlamentul israelian) a fost votată o lege care instituie pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru atacuri mortale împotriva israelienilor. Legea prevede că palestinienii condamnați de instanțele militare pentru comiterea de atacuri mortale considerate „acte de terorism” vor fi executați prin spînzurare în termen de 90 de zile. Ce înseamnă această revenire la pedeapsa capitală ca instrument de politică penală? L-am întrebat pe analistul Mihail-Valentin Cernea, lector la Academia de Studii Economice, unde predă filosofie. Vedem tot mai des cum securitatea e invocată  pentru a justifica urgența unor legi liberticide. Unde e linia de demarcație între o măsură legitimă de securitate și un abuz de putere?Mihail-Valentin Cernea: „În primul rînd nu e neapărat un fenomen nou. În general, de-a lungul istoriei, restrîngerile pentru ce libertăți au fost acordate într-o epocă sau alta, apăreau în general din motive de securitate sau din motive de război. Evident că guvernele au folosit motivele de securitate și pentru a provoca restrîngeri care erau mai degrabă în interesul guvernului decît în interesul cetățenilor. Deci nu sîntem neapărat într-o situație nouă. Am fi putut purta această conversație și după 2001, după atacurile din 11 septembrie, cînd au început deja anumite măsuri în Statele Unite, de exemplu, care frizau încălcarea drepturilor omului.”Din perspectiva standardelor democratice și a drepturilor omului în Israel, unde situați democrația israeliană în acest moment?Mihail-Valentin Cernea: „Într-un punct foarte dificil din istoria ei. Și nu e doar legat de această lege. E foarte grav cînd o societate ajunge să reaprobe pedeapsa cu moartea. Văd de multe ori discuțiile acestea și în spațiul public românesc și tot timpul mă îngrijorează. Pentru că a accepta pedeapsa cu moartea, în esență, înseamnă că îi dai statului posibilitatea să-și execute propriii cetățeni, după procedurile statului. Evident, știm foarte bine că există erori judiciare. Ce facem atunci cînd îi cerem statului să execute oameni pentru varii crime? Facem două lucruri. În primul rînd, încălcăm contractul social dintre cetățeni și stat, pentru că, într-un fel sau altul, statul se angajează pentru siguranța cetățeanului atunci cînd e în grija statului. Atenție, o persoană care este executată se află în grijă statului în acea perioadă. Și, în al doilea rînd, ne asumăm acest risc, că vom executa oameni nevinovați. Noi, ca societate, nu doar statul, de data asta, pentru că, într-o situație în care readucem pedapsa cu moartea, sîntem de acord cu ea, este votată democratic, asta înseamnă că există un consens public în această direcție. Faptul că există acest consens public în Israel pentru introducerea pedepsei cu moartea pentru alți oameni care nu sînt israelieni este problematic, ca să mă exprim elegant.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

A treia rundă de marșuri „No Kings/Fără Regi” a avut loc sîmbătă în Statele Unite ale Americii. Organizatorii estimează că mai mult de 8 milioane de oameni au participat la cele peste 3300 de acțiuni de protest, organizate în toate cele 50 de state şi au spus că protestele vizează politicile președintelui american, inclusiv războiul din Iran, politicile privind imigrația și creșterea costului vieții. Care e povestea sloganului „No Kings/Fără Regi”? Ce impact are pentru americani implicarea în proteste a unor vedete precum precum Robert de Niro și Bruce Springsteen? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu.Andrei Țăranu: „Constituția SUA s-a născut dintr-o întrebare foarte serioasă în epoca respectivă, vorbim de 1789, pentru că modelul dominant în lumea considerată atunci civilizată, adică Vestul Europei și puţine state din Orient, era absolutismul monarhic. Au existat voci care au spus că ar fi bine ca și în cazul Statelor Unite să se impună/aleagă un rege, dar care să nu fie, evident, britanic, pentru că obținuseră și cîștigaseră Războiul de Independență împotriva Marii Britanii. Cealaltă linie a fost linia republicană, care a prevalat și a construit un model constituțional al unui preşedinte care are, în multe privințe, caracterul unui monarh, așa cum se înțelegea un monarh la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, dar nu un monarh absolutist, ci unul care se supune Constituției și elementelor legislative pe care le-am numit mai tîrziu, spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, checks and balances, adică greutăți și contragreutăți care fac ca instituțiile statului să se organizeze astfel încît să fie foarte puține pierderi din partea uneia sau alteia dintre puteri. Astfel, președintele SUA, care stă sub conducerea celei mai vechi Constituții în vigoare din lume, păstrează aceste caracteristici monarhice, doar că e un monarh care poate să stea în funcție maxim 8 ani, adică 4 ani în primul (mandat) și 4 ani în al doilea. Și asta face ca sistemul, de obicei instituția prezidențială, să încerce să-şi găsească puteri și în afara propriei sale structuri și, unde se poate, să mai adune niște puteri în favoarea sa. Vi-l aduceți aminte pe Richard Nixon care a fost forțat să își dea demisia din funcția de președinte, tocmai pentru că abuzase de calitatea sa de președinte. Or, ceea ce face Donald Trump în acest moment este să abuzeze extrem de mult de funcția sa de președinte. După cum știți, a abuzat atunci cînd a introdus tarife, fără nici o logică, împotriva unor parteneri de foarte lungă durată ai SUA și apoi Curtea Supremă a Statelor Unite, care este echivalentul unei curți constituționale, a spus că acțiunea asta a fost împotriva legii. În cazul Maduro dar și în actualul război din Iran a luat hotărîri de natură militară care ar fi trebuit să treacă prin Congres și în special prin Senat, pentru că structura federală a SUA s-a construit pe modelul în care statele oferă președintelui o putere, în special în politica externă, dar această putere este controlată de Senat.”Credeţi că aceste proteste exprimă o criză de încredere în instituţia prezidenţială, în Donald Trump sau în democraţia însăşi?Andrei Țăranu: „Ar trebui subliniat că este probabil cel mai mare protest care a avut loc vreodată în SUA: 8 milioane de cetățeni americani, în același timp, pe tot cuprinsul SUA. Nu s-a mai întîmplat asta. Nici în perioada de maximă explozie a protestelor din anii ʼ60, cu Martin Luther King, sau a mișcărilor hippie nu s-a atins un asemenea nivel de participare. Oamenii ăștia mai degrabă își doresc să prezerve democrația împotriva acțiunilor extremiste ale președintelui Donald Trump și a acelei părți din societate care îl mai susține, acea parte din MAGA care încă susține politicile lui  Trump.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Invitatul emisiunii este domnul Cristian Hordilă, manager al festivalului internațional de film Transilvania, membru în Consiliul director al European Film Promotion.

Fostul premier Florin Cîțu consideră că bugetul de stat pe 2026 este timid. El observă că discuția despre marile reforme lipsește. Florin Cîțu, despre bugetul pe 2026: ”Este un buget care încearcă să garanteze supraviețuirea politică a Guvernului. Un buget timid, într-o economie fragilă. Discuțiile despre reforme, despre lucruri mari nu mai există”. În opinia sa, ”așa cum este făcut (bugetul pe 2026-n.r.), pare că orice mișcare îl va deraia și atunci este foarte probabil să vedem iarăși creșteri de taxe sau să crească deficitul peste cel estimat”. Despre scumpirea carburanților: ”Cel mai bun lucru ar fi să nu intervii ca de obicei cum intervine Guvernul României, dar majoritatea, prin plafonări de prețuri sau intervenții de genul ăsta. Cel mai simplu era la începutul anului să scazi TVA-ul și acciza. Aș merge pe această variantă, pe reducere de TVA și de acciză, este cea mai bună variantă pentru cetățeni”.

Povestea lui Vladislav Duda, un tânăr care a ales să fugă din calea războiului traversând munții Maramureșului, reprezintă o mărturie dureroasă despre curajul disperat și realitățile brutale ale supraviețuirii. Deși mulți dintre cei care încearcă să treacă această graniță sunt induși în eroare de informații false, crezând că au de parcurs doar câțiva kilometri până la siguranță, în realitate se confruntă cu un traseu extrem de dificil, de peste 20 de kilometri, care poate dura ore întregi chiar și pentru alpiniști experimentați. Muntele, în special partea românească, devine un loc al tragediei pentru cei neechipați, unde condițiile meteo și terenul aspru transformă o încercare de salvare într-o luptă inegală cu moartea. Dincolo de pericolele fizice, acești oameni poartă traume psihice profunde, mulți dorind să lase totul în urmă și să își reseteze complet viața, refuzând să se mai întoarcă la locurile devastate de conflict. Discuția cu Dan Benga, salvamontistul care a fost martor la sute de astfel de drame, subliniază efortul supraomenesc al echipei de salvare, care continuă să caute supraviețuitori în condiții limită, încercând să ofere răspunsuri disperate pentru familiile care așteaptă un semn de viață. Este o realitate dură, aflată chiar la granița noastră, care ne forțează să înțelegem că, dincolo de știrile de la televizor, există suferințe pe care nici măcar nu ni le putem imagina. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

În acest nou episod Baricade, Cătălin Striblea și Radu Naum analizează situația tensionată din Iran, în urma intervențiilor militare recente desfășurate de Israel și Statele Unite ale Americii. Ce se întâmplă când democrațiile decid că o dictatură a devenit prea periculoasă? Pot interveni militar în numele libertății sau al securității? Și unde se termină principiile și începe geopolitica? Discuția pornește de la reacțiile nepoliticoase din social media și ajunge la teme mult mai mari: propaganda, adevărul în politică, discursurile liderilor occidentali și echilibrul global dintre marile puteri. De la comparații neașteptate cu filmul Apocalypse Now până la analiza relațiilor dintre Rusia, China și Iran, episodul explorează limitele puterii democrațiilor într-o lume tot mai instabilă. Un episod despre război, propagandă, democrație și despre cât de fragilă este stabilitatea globală.

Astăzi o am alături de mine pe Ana Barton, scriitoare și lector, un om care lucrează de ani buni cu limbajul și cu oamenii, atât în zona culturală, cât și în contexte profesionale. Parcursul ei trece prin scris, educație și lucru direct cu echipe, iar ceea ce o definește este atenția constantă la felul în care gândim, formulăm și ajungem unii la alții prin cuvinte. Experiența ei vine din practică, din dialog și din multe observații adunate în timp.Discuția noastră pornește de la ideea că scrisul a devenit forma principală de comunicare în viața profesională. Scriem mult, rapid, zilnic, și totuși apar frecvent neînțelegeri, tensiuni și blocaje. Vom vorbi despre scris ca formă de dialog, despre bună-voință în comunicare, despre gândire critică și despre ce înseamnă să scriem clar și responsabil.

Implică-te în misiunea Hope and Homes for Children accesând ⁠⁠https://hopeandhomes.ro/implica-te/ ⁠⁠  Ascultă-ne și dă azi SUBSCRIBE pe:  

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu aduce în atenția publică un concept nou care acum apărea doar în documentele interne ale NATO – cel de „război cognitiv”, Un război orientat spre mentalitățile colective, pentru a face oamenii să nu mai poată discerne ce e adevărat și ce e fals și să modifice inclusiv rezultatele alegerilor pentru un impact regional. Republica Moldova a fost pe parcursul timpului un soi de laborator test pentru propaganda și influențele maligne ale Federației Ruse. De acum încolo, Republica Moldova este nu mai este un stat periferic a vecinătății estice, este un stat de frontieră de a cărui securitate depinde și securitatea Uniunii Europene, declară invitatul ediției de astăzi a Moldova Zoom, analistul politic Nicolae Țîbrigan, cercetător științific al Academiei Române. Temele ediției: - Despre Rusia și presiunile pe care aceasta le exercită asupra vecinătății ei și asupra Europei în general a vorbit președinta Maia Sandu la Conferința de securitate de la Munchen. Singura soluție pentru un viitor democratic al Moldovei este integrarea în Uniunea Europeană. „O Moldovă mai puternică în interiorul Uniunii Europene înseamnă o Europă mai sigură”, a punctat șefa statului. Valeria Vițu a urmărit declarațiile. - Maia Sandu a acuzat Federația Rusă la Munchen că a atacat cibernetic Republica Moldova în ultimele campanii electorale. Răspunsul Moscovei nu a întârziat să apară. Politicieni de la Moscova, dar și politicieni proruși de la Chișinău o acuză din nou pe președintă că ar vrea să atace militar regiunea separatistă transnistreană. Când a mai existat această acuzație ne spune jurnalistul Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Republica Moldova de când s-a format este în situația de a se opune războiului hibrid al Rusiei, motiv pentru care experiența ei este foarte utilă în combaterea dezinformării și atacurilor hibride pe care Kremlinul le duce împotriva întregii Europe, declară la RFI europarlamentarul Eugen Tomac, consilierul onorific pentru diaspora al președintelui Nicușor Dan. Eugen Tomac a fost invitatul dimineții la RFI, iar colegul meu Cosmin Ruscior l-a întrebat cu ce poate contribui Republica Moldova la combaterea atacurilor hibride ale Rusiei asupra democrațiilor occidentale. - Prima reuniune din acest an a miniștrilor de Externe în formatul „Triunghiul Odesa” – Republica Moldova, România și Ucraina – a avut loc în contextul Conferinței de Securitate de la München. - Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării discută strategii pentru implicarea activă a Republicii Moldova în reconstrucția Ucrainei - Vremea rece revine în Republica Moldova – cod galben de schimbare bruscă a vremii, ceață și ghețuș pe drumuri. Știrile zilei: Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a participat, alături de omologii săi din România și Ucraina, Oana Țoiu și Andrii Sybiha, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de Externe în formatul „Triunghiul Odesa”, desfășurată în contextul Conferinței de Securitate de la München. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării trilaterale în contextul provocărilor de securitate generate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu accent pe coordonarea politică, securitatea energetică și conectivitatea regională. Miniștrii au subliniat necesitatea unor acțiuni comune pentru contracararea amenințărilor hibride și dezinformării. Oficialii au salutat avansarea interconexiunii pe domeniul energetic, dar și a unor proiecte de infrastructură pentru integrarea regiunii în rețelele europene de transport. *** Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării discută strategii pentru implicarea activă a Republicii Moldova în reconstrucția Ucrainei. Ministrul Eugeniu Osmochescu a explicat, într-o emisiune la TV8, că, deși Moldova nu poate concura direct cu Polonia, țara are totuși un potențial semnificativ în sudul Europei, în special în regiunile apropiate de Ucraina, precum Odesa. Ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău a mai spus că Moldova trebuie să se concentreze pe domeniile în care poate contribui semnificativ, cum ar fi transportul, logistica, sectorul IT și infrastructura drumurilor. *** Chișinăul se află pe un traseu ireversibil de integrare europeană, procesul trebuie continuat cu aceeași intensitate, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac, aflat zilele trecute la Chișinău. În această dimineață, Eugen Tomac a fost în stidoul RFI, unde a declarat colegului nostru Cosmin Ruscior că Republica Moldova de când s-a format este în situația de a se opune războiului hibrid al Rusiei, motiv pentru care experiența ei este foarte utilă în combaterea dezinformării și atacurilor hibride pe care Kremlinul le duce împotriva întregii Europe. Revenim cu detalii în program. *** Vremea rece revine în Republica Moldova – cod galben de schimbare bruscă a vremii, temperaturile vor scădea brusc, ploile vor trece treptat în lapoviță și ninsoare și se va forma ghețuș. Peste 40 de mii de utilizatori au rămas fără energie electrică din cauza precipitațiilor din noaptea trecută, informează Ministerul Energiei. Premier Energy a raportat peste 5 mii de deconectări În prezent, pe drumurile naționale se circulă în condiții de ploaie, carosabil umed și, pe alocuri, ceață densă, cu vizibilitate redusă. În următoarele zile, temperaturile ar putea coborî până la -3 grade ziua și până la -10 grade noaptea.

Lumea în care trăim se schimbă mai repede decât ne-am fi imaginat acum 10 ani. Lucruri care păreau imposibile sau poate exagerate au ajuns subiecte serioase de discuție: viitorul NATO și al Uniunii Europene, mișcările Rusiei, echilibrul marilor puterilor de pe glob, dar și cât de pregătită este România pentru scenarii politice radicale. În acest episod Baricade, Cătălin Striblea și Radu Naum fac un exercițiu de imaginație despre ce urmează în următorul deceniu? Război mondial sau reconfigurare globală? Guverne autoritare sau democrații mai fragile ca oricând? România, în toată această schimbare, unde va fi? Discuția pornește, inevitabil, de la realitatea imediată — gropile și șantierele fără sfârșit din București — și ajunge la marile teme geopolitice care ne pot afecta direct viețile. Vă rugăm să ne scrieți în comentarii care sunt părerile voastre, cum vedeți aceste schimbări și dacă suntem pregătiți pentru toate acestea. Mulțumim 00:00 Promo 01:34 Transmisiuni sportive în vremuri de demult 05:12 Concerte de la ruși 08:09 Se vor termina vreodată gropile din București? 29:04 O lume în schimbare 32:20 Ne imaginam aceste lucruri în 2016? 38:50 În următorul deceniu putem asista la un război mondial? 43:01 Mișcarea rușilor la granița finlandeză 45:50 Va mai exista NATO? 48:52 Uniunea Europeană va mai exista? 55:00 Trece România la moneda euro? 57:10 Se va uni Moldova cu România? 59:47 Trei mari puteri mondiale? 01:05:11 Al treilea mandat pentru Trump și război civil în America? 01:09:56 Va veni un guvern autoritar în România? 01:14:40 Va rămâne România întreagă?

Episodul 128 îl are ca invitat pe Berti Barbera, muzician, compozitor, realizator de televiziune și una dintre vocile recognoscibile ale scenei culturale românești. Vorbim despre parcursul lui artistic, despre muzică și televiziune, despre întâlnirile care te formează și despre cum rămâi curios și conectat într-o lume tot mai grăbită și zgomotoasă. Discuția trece prin experiențe personale și profesionale, ritmul vieții publice, bucuria scenei, dar și momentele de vulnerabilitate care vin inevitabil odată cu expunerea. Un dialog relaxat și sincer despre creativitate, echilibru și felul în care îți construiești drumul fără să pierzi contactul cu tine. În partea a doua a episodului, ajungem și la cărți: Iulia Gorzo recomandă lecturi care completează perfect starea episodului și ne ajută să ieșim din conversație cu idei și curiozități noi. 00:01:28:13 – Încălzim atmosfera cu bancuri și observații despre frigul serios care a venit peste noi, povești despre taxiuri greu de găsit, probleme pe drum și cum se simte iarna pentru cei care stau la casă, când frigul începe să intre „și în pereți" 00:19:00:14 – Despre muzică, televiziune, începuturi, parcurs artistic, experiențe de scenă și cum rămâi curios și autentic într-un spațiu public aglomerat. Cu Berti Barbera 01:59:55:03 – Spuma filelor cu Iulia Gorzo cuprinde: Alan Moore, Dave Gibbons - Watchmen, Cormac McCarthy - Meridianul Sângelui, Anne Enright - Pitulicea, Anne Enright - Actrița 03:03:54:05 – Oale, ulcele și tigăi 03:20:17:22 – Încheierea episodului

Cei mai fericiți oameni care lucrează în marketing sunt cei care își cunosc scopul. Din acest motiv am făcut un interviu cu Raluca Manole (Co-founder & CMO at Spark Generation) la GrowthCon (cea mai mare conferință de growth-marketing din Transilvania) despre ce înseamnă să-ți găsești scopul în cariera de marketing. Cumpără bilete pentru GrowthCon 2026 - https://growthcon.roDacă ești marketer, antreprenor sau creator de conținut – clipul ăsta e pentru tine. Abonează-te pentru mai multe idei practice despre marketing autentic.Nu mai sta la mila algoritmilor, abonează-te la newsletterul meu săptămânal de marketing - https://katai.ro

Un episod care te obligă să încetinești și să te uiți atent la trecut ca să înțelegi prezentul. Tudor Dinu – profesor doctor abilitat la Universitatea din București, specialist în limba, literatura și civilizația greacă, doctor honoris causa al Universității Democrit a Traciei – intră în dialog cu Cătălin Striblea despre una dintre cele mai incomode întrebări ale societății românești: de unde vine, de fapt, corupția? Când începe ruptura dintre putere și responsabilitate? Cine au fost fanarioții și de ce continuă să fie invocați și astăzi? Cât din influența otomană e realitate istorică și cât e o scuză comodă? De ce unele mentalități par să supraviețuiască oricărui regim? Discuția pornește din istorie – epoca fanariotă, administrația otomană, rolul elitelor grecești – și ajunge în prezent, acolo unde reflexele puterii, relația cu statul și toleranța față de abuz se repetă sub forme diferite. Nu e o lecție de manual, ci o conversație lucidă despre continuități incomode, responsabilitate și tentația de a explica totul prin trecut, fără a ne asuma prezentul. Un dialog dens și necesar, despre memorie, putere și limitele explicațiilor facile. Găsiți aici link către site-ul menționat în acest episod: darcuzar.ro/ 00:02:40 – Introducere: de ce ne întoarcem la istorie ca să înțelegem prezentul 00:06:20 – Cine au fost fanarioții și cum ajung la putere 00:13:50 – Imperiul Otoman și administrarea Țărilor Române 00:21:30 – Corupția: context istoric sau mecanism perpetuat 00:30:10 – Elitele, puterea și lipsa responsabilității 00:39:40 – Ce moștenim cu adevărat din epoca fanariotă 00:49:20 – Mituri, clișee și explicații convenabile 00:58:30 – Legătura dintre mentalități vechi și România de azi 01:07:10 – De ce e mai ușor să dăm vina pe trecut 01:15:40 – Concluzii: ce facem cu istoria dacă vrem un viitor diferit

Podcastul ăsta s-a născut dintr-un cadou, de ziua mea.Și a ieșit o conversație așa cum e viața noastră: simplă, sinceră, plină de întrebări puse cu inima.Am vorbit despre schimbări, despre ce înseamnă să fii bine chiar și atunci când lucrurile se așează altfel, despre încredere, curaj și despre cât de mult simt copiii.Nu e un podcast despre carieră. E un podcast despre noi. Despre tată și fiică. Despre cum ne ascultăm, cum ne explicăm și cum mergem mai departe, împreună.

Un episod LEADERS fabulos, care te obligă să te oprești și să gândești. Răzvan Rughiniș – specialist în inteligență artificială, Prodecan la Automatică și Calculatoare, autorul volumului „Societatea digitală – Stăpâni, cetățeni sau sclavi?" – vorbește fără ocolișuri despre lumea care se construiește sub ochii noștri. O lume în care munca, valoarea umană și puterea se reașază radical. Ce înseamnă, concret, ideea tulburătoare de „vom plăti ca să muncim"? Cine controlează cu adevărat AI-ul: statele, corporațiile sau câțiva jucători globali? Putem integra acest salt tehnologic uriaș fără conflicte majore și fără costuri sociale ascunse? Discuția merge de la fundamentele inteligenței artificiale și costurile ei reale, până la riscuri financiare despre care se vorbește prea puțin, promisiunea AI-ului general, impactul asupra generației Z, competiția SUA–China, reglementările europene și poziția fragilă a României în această nouă ecuație globală. Un dialog dens, lucid și incomod, despre o revoluție care nu mai este viitor, ci prezent.

Pentru prima ediție LEADERS din 2026, Cătălin Striblea îl are invitat pe George Leca – un om care învață continuu, provoacă sisteme și pune sub semnul întrebării convingeri rigide, acceptate fără a mai fi analizate, idei pe care oamenii sau organizațiile le consideră „adevăruri" doar pentru că așa s-a făcut mereu. Vorbim despre leadership ca proces de schimbare permanentă, despre manageri care trebuie să creeze tensiune ca să poată crea progres și despre emoțiile care apar inevitabil atunci când ceva se transformă. De la consultanță de business și decizii greu de implementat, la o tehnică de învățare bazată pe lucrul cu caii și o prietenie prin corespondență cu Regina Elisabeta a Marii Britanii. Discuția merge mai departe, spre România de azi: lipsa de resurse, migrația forței de muncă, educația care dă rezultate abia peste generații, dezinformarea și „vaccinul" împotriva știrilor false, dar și responsabilitatea administrației într-o țară în care autoritatea nu înseamnă întotdeauna putere. Este un episod despre decizie și implementare, despre neîncredere, pierdere și schimbare, dar și despre convingerea că în România poate fi mai bine – dacă avem curajul să recunoaștem greșelile și să întrerupem cercurile vicioase.

Serviciile secrete nu i-au trimis președintelui Nicușor Dan informații despre probleme de corupție din justiție. Cum vrea el să organizeze „referendumul” (HotNews) - Daniel David, ministrul care a livrat austeritate și a aruncat școala și profesorii în cea mai mare criză de încredere (Edupedu) - Legăturile lui Ion Iliescu cu generalii din rețeaua „Corbii” racolați de Moscova. Cum a reușit URSS să-și mențină influența în Armata Română (Libertatea) 7 probleme ale Justiției de (ne)rezolvat pentru Nicușor Dan (DW) Doar 11 magistrați au avut curajul să meargă la Cotroceni și să-și spună public nemulțumirile. Întâlnirea lor cu președintele a fost transmisă direct de Președinție prin rețelele sociale. Dar, în vreme ce Nicușor Dan asculta mărturisirile procurorilor și magistraților despre cum a fost depusă justiția în mâinile unei grupări cu legături politice, Inspecția Judiciară a dat publicității un raport din care rezultă că derapajele care apar în investigația Recorder au fost deja verificate și n-ar mai fi mare lucru de făcut.  Iată câteva dintre problemele prezentate de procurori şi judecători la Cotroceni: Președinții de instanțe au prea multă putere; Modalitatea de promovare în posturi nu este obiectivă și poate afecta independența și imparțialitatea, iar meritocrația contează prea puțin; Inspecția Judiciară ar trebui desființată și ar merita regândit întreg sistemul disciplinar prin crearea unui corp național al inspectorilor pentru că „Există clar un dublu standard al Inspecției Judiciare”; Justiția nu se mai poate autoregla, cum a sugerat președintele Nicușor Dan: fiindcă cele mai importante instituții din sistemul juridic, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București,  „sunt controlate” de oameni care „au fost ajutați să ajungă acolo prin diferite mecanisme”, „toate pârghiile sunt deținute în puncte cheie din sistem”; E nevoie de schimbarea legilor justiției prin intervenția parlamentului, „dar clasa politică vrea această intervenție legislativă, care este principala beneficiară a sistemului?  Sunt greu de găsit soluții concrete câtă vreme în parlament există grupuri de interese strâns legate de magistrații aflați în fruntea instanțelor și parchetelor. Un pact politic pentru Justiție al partidelor din arcul de guvernământ ar fi un prim pas. Totuși destul de (im)posibil de pus în practică, consideră jurnalista Sabina Fati, corespondentă DW la București. Serviciile secrete nu i-au trimis președintelui Nicușor Dan informații despre probleme de corupție din justiție. Cum vrea el să organizeze „referendumul” (HotNews) Președintele Nicușor Dan vrea vot prin corespondență pentru consultarea magistraților privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au declarat surse din Administrația Prezidențială pentru HotNews, care au vorbit și despre rolul serviciilor secrete. Discuțiile de luni cu magistrații veniți la Cotroceni au avut loc nu doar cu tabăra „anti CSM”, ci și cu cea „pro CSM”, au explicat doi oameni din adminstrația prezidențială, pentru HotNews. Datorită sensibilității subiectului, aceștia au vorbit sub condiția confidențialității.  În privința „referendumului”, cum l-a numit șeful statului, se evaluează un vot prin corespondență, au precizat cele două surse din Administrația Prezidențială. Mai exact, întrebarea ar putea să fie trimisă printr-un buletin care ajunge la instanța din care fac parte magistrații, iar apoi la aceștia. Ei ar returna buletinul prin corespondență. Se discută despre un vot nenominal, neidentificabil. În această variantă, Administrația Prezidențială va trimite direct prin instanțe această consultare și nu prin Consiliul Superior al Magistraturii. Daniel David, ministrul care a livrat austeritate și a aruncat școala și profesorii în cea mai mare criză de încredere (Edupedu) După un an de ministeriat, Daniel David și-a prezentat demisia premierului Bolojan. A fost numit în guvernul Ciolacu 2 pe 23 decembrie 2024 – a ieșit din guvernul Bolojan pe 22 decembrie 2025. Un an în funcția de ministru al Educației și Cercetării, două mandate în două guverne. De 150 de zile nu mai făcuse o conferință de presă la ministerul pe care-l conducea. În primul mandat, în Guvernul Ciolacu, Daniel David a fost prezentat și s-a prezentat drept ministrul reformei bazate pe dovezi.  Profilul său academic – profesor universitar de psihologie, cercetător recunoscut internațional, fost rector al Universității Babeș-Bolyai, expert evaluator pentru instituții academice de prestigiu din SUA și Europa – i-a oferit un capital de credibilitate fără precedent pentru un ministru al Educației. Tocmai acest profil a creat așteptări uriașe în sistem. Primele fisuri au apărut prin lipsa de onestitate, scrie jurnalistul Mihai Peticilă de la Edupedu. Consiliul Fiscal a arătat că economia pe care o va face ministerul în acest an prin toate măsurile din legea Bolojan, care dau peste cap școlile, profesorii și elevii, este de 0,6% din bugetul MEC sau 0,02% din PIB. Reacția ministrului David la analiza făcută de Consiliul Fiscal, analiză obligatorie prin lege pentru Guvern: „Nu ei sunt experții. Eu vă spun câți bani mi-ar fi trebuit.” În ședința în care au fost propuse măsurile, în Coaliția de Guvernare și cu reprezentanții ministerelor, conform surselor Edupedu.ro, ministrul Daniel David a fost singurul care a ridicat mâna și și-a asumat că va lua măsurile propuse, fără să comenteze. Tot ce a decis politicul, David a aplicat fără reacție. Motivul său declarat celor din minister și din cabinet: „dacă noi aplicăm în educație primii, atunci toți vor vedea exemplul nostru și ne vor urma”. Era în iunie 2025. Până în final de noiembrie 2025, niciunul dintre colegii săi miniștri nu aplicaseră și în domeniilor lor măsuri de austeritate. Legăturile lui Ion Iliescu cu generalii din rețeaua „Corbii” racolați de Moscova. Cum a reușit URSS să-și mențină influența în Armata Română (Libertatea) După numirea în fruntea Armatei de către Ion Iliescu, generalul Nicolae Militaru a reactivat o serie de militari care fuseseră marginalizați de Ceaușescu pentru apartenența lor la serviciile secrete sovietice. Iar noua putere coagulată în jurul lui Ion Iliescu era organizată încă din anii ‘80 cu sprijinul serviciilor secrete sovietice. Aceste legături cu Moscova au încetinit apropierea noastră de Occident și ne bântuie chiar și acum. Continuarea, în Libertatea.

LEADERS 75, invitat Cătălin Radu. În acest episod Vorbitorincii LEADERS, Cătălin Striblea discută cu Radu Cătălin, Director General Bristol-Myers Squibb, despre starea reală a sistemului de sănătate din România, accesul la medicamente inovative și diferențele față de Europa și SUA. România a făcut progrese importante în sănătate, iar speranța de viață a crescut semnificativ față de anii '90. Totuși, accesul la inovație medicală rămâne lent, birocratic și inegal. Discuția atinge teme esențiale: imuno-oncologia, costurile cercetării, drumul unui medicament până la pacient, programul național de oncologie, fiscalitatea din sănătate și blocajele reformei. Un dialog aplicat despre decizii, responsabilitate și soluții concrete pentru viitorul sănătății în România. - Companiile farmaceutice și banii - Statele Unite sunt vârful inovației în medicină - Bristol-Myers Squibb a inventat imuno-oncologia - Drumul unui medicament până la omologare - Ce este un medicament inovativ - Cât costă un astfel de medicament - România a făcut un salt uriaș în sănătate - Sistemul social e avantajos? - Experiența din Germania - Cum acționează un medicament imuno-oncologic - De ce e cancerul greu de vindecat - Programul național de oncologie - Taxele la stat - Câți bani dau românii pe suplimente - Soluții pentru România - Peste 50% dintre medici sunt concentrați în șase orașe din țară - Unde se oprește reforma în Sănătate - Kazahstan, o experiență fabuloasă - România, la coada Europei - Un gând optimist

Discuțiile de aderare la UE pentru Republica Moldova rămân la nivel tehnic din cauza opoziției Ungariei pentru aderarea Ucrainei. Chișinăul, însă, nu dramatizează și pune accent pe continuarea reformelor, în așteptarea unei noi oportunități. Cele mai dificile reforme țin de reformarea justiției, anticorupția, dar și de dezvoltarea economică. Noul premier moldovean Alexandru Munteanu a preluat acum ceva mai mult de o lună conducerea executivului cu promisiunea de a pune accent pe dezvoltarea economică. Un obiectiv susținut și de UE prin planul de creștere economică de 1,9 miliarde. Invitatul de astăzi al Moldova Zoom este expertul economic de la Chișinău, Dumitru Pîntea, cu care am discutat despre perspectivele de creștere economică a Republicii Moldova Temele ediției: - Republica Moldova urmărește cu mult interes unul dintre cele mai spectaculoase procese de judecată din istoria statului. Este vorba de procesul lui Vlad Plahotniuc, acuzat de mai multe scheme de corupție. Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”. - La Bruxelles începe summitul Consiliului European, un summit de la care Republica Moldova aștepta lansarea negocierilor politice de aderare. Discuțiile rămân, însă, la nivel tehnic din cauza opoziției Ungariei pentru aderarea Ucrainei. O corespondență de Mihaela Gherghișan. - Rusia nu este interesată nici de o pace durabilă, dar nici să câștige războiul în Ucraina, avertizează la RFI Thierry Wolton, jurnalist istoric și scriitor francez. Putin așteaptă mai degrabă ca America să își piardă interesul în războiul ruso-ucrainean. Un interviu realizat de Mădălina Șerban. - O misiune a FMI constată că după mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, Republica Moldova înregistrează o recuperare treptată. - Chișinăul reiterează că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene susțin deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, iar o decuplare de Ucraina va veni firesc în următoarele etape de negociere. - Autoritățile moldovene inițiază verificări privind folosirea termenelor „eco”, „bio”, „ecologic” și „organic” în denumirea produselor. Știrile zilei: O echipă a FMI a purtat în ultimele două săptămâni discuții cu autoritățile Republicii Moldova, iar șefa misiunii, Alina Iancu, a declarat la încheierea misiunii că după mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, FMI atestă o recuperare treptată a creșterii economice. Procesul de aderare la UE și Planul de creștere oferă o oportunitate unică pentru stimularea productivității, accelerarea creșterii economice pe termen lung și îmbunătățirea nivelului de trai. Pentru valorificarea acestei oportunități vor fi necesare reforme hotărâte care să ducă la eliminarea deficiențelor structurale. FMI constată în Republica Moldova o creștere economică impulsionată de cererea internă, dar și riscul unor dezechilibre externe crescânde pe fundalul unui grad sporit de incertitudine. Rata de creștere a PIB-ului va fi de 2,7 la sută în acest an. Finanțarea substanțială acordată de UE a ajutat la protejarea populației și agenților economici de cel mai recent șoc energetic. Inflația a scăzut și se așteaptă o revenire a ratei inflației în intervalul țintit de Banca Națională a Moldovei (BNM) între 5 și 6,5 la sută în acest an. Experții FMI prognozează pentru anul viitor o creștere a PIB de până la 2,3 la sută, impulsionat de recolta bună din anul curent și de cererea internă, și o creștere de 3,7 la sută până în 2028. Totuși, misiunea FMI notează că perspectivele economice ale Republicii Moldova rămân extrem de incerte din cauza numeroaselor riscuri care țin în principal de sporirea efectelor negative ale războiului din Ucraina, dar și de riscul de întârzieri în implementarea reformelor și utilizarea necorespunzătoare a finanțării externe. Pe de altă parte, creșterea economică ar putea fi chiar impulsionată de o implementare accelerată a reformelor, dar și de evoluțiile mai favorabile în plan geopolitic. *** Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene susțin deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și a subliniat că, în etapele următoare ale procesului, decuplarea de Ucraina va fi una firească, întrucât fiecare stat candidat are propriul set de priorități de reformă. „Astăzi la Bruxelles începe ultimul summit al UE din acest an. Ungaria se opune deschiderii negocierilor politice cu Ucraina, motiv pentru care, pentru Republica Moldova, au fost deschise zilele trecute negocierile tehnice pe capitole, decizia politică urmând să aștepte un consens la nivel european”, spune viceprim-ministra pentru integrare europeană din Guvernul de la Chișinău, Cristina Gherasimov. *** Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) vor iniția verificări privind modul în care operatorii economici folosesc termenii „eco”, „bio”, „ecologic” și „organic” în denumirea produselor și a mărcilor înregistrate. Utilizarea neautorizată a acestor noțiuni poate induce în eroare consumatorii, defavorizează producătorii onești și atrage sancțiuni, anunță autoritățile de la Chișinău.

Baricade 44 Radu Naum și Cătălin Striblea intră într-o discuție fără menajamente despre tema care aprinde toate taberele: „Mai poate fi salvată România?" Discuția pornește de la investigații recente și momente-cheie din spațiul public și ajunge rapid la miezul problemelor structurale: justiția și relația ei cu politicul, frica magistraților de a ieși în față, dosare tergiversate, diferențe de tratament, reforme începute și abandonate. Sunt analizate momente-cheie din ultimii 20 de ani, de la pierderea controlului politic asupra justiției până la încercările de reformă și reculurile evidente ale sistemului. O conversație tensionată, fără lozinci și fără ocolișuri, despre un stat care pare prins între reformă și regres. Împărțim lumea în două, ca de obicei Justiția servește politicul Plecăm de la investigația Recorder și discursul lui Nicușor Dan de 1 decembrie Teama magistraților de a ieși în față Conferința de presă CAB, un proces de anii 50 Probleme și în curțile altora 2004, anul în care statul român a cedat controlul politic asupra justiției Doamnele în justiție, domnii în politică Justiție cu diferențe Mărturiile oamenilor din investigația Recoder Finalizarea dosarelor Schimbările din timpul dnei Macovei și a lui Traian Băsescu Sportul s-a întors, parțial în comunism Reorganizare în rău Sunt probleme grave, sistemice România este o țară coruptă... de sute de ani Ne întoarcem la bază, educația! Ne reîntâlnim la anul. La mulți ani!

În cel mai recent episod BT Talks, Andi Moisescu îl are invitat pe Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal. Discuția nu se oprește la scoruri și competiții, ci merge în profunzime: despre leadership, strategie și cum se transformă fotbalul într-o lume în care tehnologia și digitalizarea schimbă regulile jocului. Este un episod despre oameni, despre echipe și despre cum să rămâi relevant într-o lume care se schimbă rapid. 

Hai Simona Timestamps: 0:00 Intro 4:20 Paul s-a jucat Hades 2 31:36 Edgar s-a jucat Aliens: Infestation 41:20 Discuție despre discuții online despre jocuri 50:47 Știri: Embracer mai vinde două studiouri; Sega recunoaște că Nintendo e mai bun; Prince of Persia Sands of Time există 57:46 Artista de la Sucker Punch vorbește despre concediere; YouTube: https://www.youtube.com/c/jocsivorbe1416 YouTube Stream Highlights: https://www.youtube.com/c/JocȘiVorbeBits Twitch: https://www.twitch.tv/jocsivorbe iTunes: https://podcasts.apple.com/us/podcast/all-vorbe/id1331438601 Spotify: https://open.spotify.com/show/3RFgOJDgyEnpvkUQoSh0Tc Facebook: www.facebook.com/JocSiVorbe/ Instagram: https://www.instagram.com/jocsivorbe/ Discord: https://discord.gg/m5a6DDfBFc Tip Jar: https://ko-fi.com/jocsivorbe Patreon: https://www.patreon.com/jocsivorbe RSS și linkuri de download: http://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:281506836/sounds.rss

Unul dintre cei mai experimentați experți în politică externă, Iulian Fota, revine la „Informații Gratuite Despre Lucruri Care Costă” pentru a desluși ce se întâmplă cu adevărat în jocul geopolitic actual. Discuția despre Rusia, Israel, Iran, dar și despre cum se adaptează Occidentul, îți oferă o perspectivă unică asupra viitorului apropiat și a pericolelor care ne pândesc. Analizăm de ce o armă nucleară este atât de importantă pentru un stat, mai ales în contextul amenințărilor din Orientul Mijlociu. Încercăm să înțelegem de ce anumite țări acționează așa cum acționează, și care sunt riscurile și provocările cu care se confruntă lumea.Aflăm ce înseamnă de fapt un "preț al naționalismului" și de ce poate duce la un dublu faliment: economic și diplomatic. Ne întrebăm dacă există un declin al Occidentului și o anumită „scleroză” în deciziile luate. Această discuție este mai actuală ca oricând și te ajută să înțelegi ce se întâmplă dincolo de știrile de la televizor. Așa că nu uita, lumea nu va mai fi la fel! IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Am avut onoarea să stau de vorbă cu Martin Strel, supranumit „Omul-Pește”, un înotător legendar care a reușit să traverseze râuri mamut, cum ar fi Amazonul și Dunărea. Ne-a povestit despre provocările incredibile pe care le-a întâmpinat, de la ape pline de piranha până la forța copleșitoare a naturii și a tornadelor. Martin ne-a arătat că nu e vorba doar de forță fizică, ci mai ales de o conexiune profundă cu mediul înconjurător și o disciplină de fier. Este un om care a învățat să-și asculte corpul și să-și depășească limitele într-un mod pe care puțini și-l pot imagina.Discuția este o lecție despre perseverență, despre curaj și despre cum să te ridici de fiecare dată, indiferent de obstacole. Mai mult decât atât, am vorbit și despre proiectele sale umanitare, prin care își folosește notorietatea pentru a sprijini cauze importante. Martin Strel este o dovadă vie că, atâta timp cât crezi în tine și în ceea ce faci, imposibilul devine doar un cuvânt. Ascultă acest episod și lasă-te inspirat de povestea unui om care a înotat împotriva curentului, la propriu! IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Salutare, oameni buni! Într-un episod special al podcastului IGDLCC, am stat de vorbă cu Claudiu Pândaru, un jurnalist pe care îl apreciez enorm. Am abordat un subiect complex, dar extrem de important: cum ne-a schimbat tehnologia percepția asupra libertății și democrației.Suntem oare victimele unei simulări complexe, în care cineva ne dictează realitatea? Am încercat să găsim un răspuns la această întrebare, vorbind și despre de-profesionalizarea politicii din România. Discuția a atins și tema inteligenței artificiale, care pare să fie o constantă a zilelor noastre.Am povestit despre cum inteligența artificială ne influențează viața, de la comunicare până la medicină, dar și despre riscurile pe care le presupune. Am încheiat cu un gând despre curaj și despre importanța de a ne asuma riscurile, în special atunci când crezi în ceea ce faci. Sincer, a fost o discuție de neuitat. Vă invit să o ascultați până la capăt! IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Noul episod BARICADE îl aduce în prim-plan pe Cătălin Striblea și Radu Naum, într-o dezbatere despre tema care domină agenda publică: „Magistrații scufundă România?" Discuția urmărește evoluția sistemului de justiție din ultimele două decenii: – controversele legate de pensiile magistraților și modul în care acestea au fost construite în timp – intențiile inițiale ale ministrului Stoica și distorsiunile care au apărut pe parcursul reformei – formarea unui bloc solid în interiorul Justiției și efectele asupra funcționării statului – absența unei reacții politice consistente – blocajul negocierilor care menține tensiunea între puterile statului 00:00:00 Promo 00:01:40 Nu vorbim de trafic, dar…… 00:04:30 Un banc cu pensionari 00:05:10 De ce așteptăm pensia 00:08:05 Cine va plăti pensiile 00:10:17 Injustiții legate de Justiție 00:14:40 Magistrații scufundă România. Argumentația lui radu Naum 00:17:30 De la inițiativa dl. Stoica la realitatea zilelor noastre 00:21:00 Tăieri semnificative versus tăieri ritualice 00:24:20 Comportamentul magistraților 00:30:00 Savonea și abuzurile 00:35:00 Nu se face curățenie în breaslă 00:41:00 Sistemul are power brokeri 00:42:25 Negocieri blocate 00:48:30 Teme pentru clasa politică 00:52:20 Politicul în Curtea Constituțională 00:58:50 Deficitul României 01:01:50 Tăcerea unor magistrați. Lipsește curajul? 01:08:00 Problema magistraților - Nicușor Dan versus Ilie Bolojan 01:14:40 Ce nu a înțeles AUR 01:15:50 Rezolvarea problemei din ediția trecută. Dl Naum încă nu a rezolvat-o 01:17:18 Care e cel mai bun lucru care s-a întâmplat în România după 1989? Dar cel mai rău? - Așteptăm răspunsurile în comentarii

În acest episod din Thinking Made Visible, stau de vorbă cu Anca Ienin, farmacist naturopat, despre suplimente naturale, energie, echilibru hormonal și felul în care putem înțelege mai bine corpul nostru, dincolo de promisiunile rapide și de sfaturile găsite online.Într-o perioadă în care suplimentele par soluția pentru orice - de la oboseală și lipsă de energie până la stres și imunitate, Anca explică limpede de ce nu există o formulă universală.Fiecare organism are ritmul și nevoile lui, iar alegerea corectă pornește întotdeauna de la cunoaștere și analiză, nu de la imitație.Discuția atinge teme esențiale precum legătura dintre stres, cortizol și epuizarea suprarenalelor, relația dintre alimentație și echilibrul hormonal, dar și rolul real al suplimentelor în susținerea corpului.Anca vorbește despre importanța Magneziului și a cofactorilor săi, despre modul în care Vitamina D, C sau alte suplimente pot fi utile doar atunci când sunt administrate corect și adaptate la contextul fiecărui individ.Explică de ce automedicația, chiar și în forma ei naturală, poate destabiliza organismul și de ce este mai sănătos să privim suplimentele ca pe un sprijin, nu ca pe o soluție în sine.E un dialog fără termeni complicați, dar cu informații solide, care aduce laolaltă logica medicinei și înțelegerea profundă a corpului uman.Anca vorbește cu răbdare despre modul în care obiceiurile zilnice, somnul, alimentația și stresul influențează energia, starea mentală și hormonii și despre cum o abordare echilibrată poate transforma complet felul în care ne raportăm la sănătate.Dacă vrei să înțelegi mai bine ce se întâmplă în corpul tău atunci când ești epuizat, de ce suplimentele nu sunt întotdeauna răspunsul și cum poți să previi dezechilibrele fără extreme, episodul acesta e pentru tine:Intro (00:00)Cine este Anca Ienin (2:02)Susținător al suplimentelor naturale și al hranei vii = împotriva medicinei alopate? (5:10)Situație în care a folosit combinația dintre cele două: suplimente și medicina alopată (6:26)Care este diferența dintre a lua suplimente naturale și a lua vitamine? (12:07)Cum rescriem aceste convingeri? (16:11)Antreprenorii, creatorii, freelancerii, părinții cu copii, care lucrează 8–10 ore pe zi (18:26)Sănătatea bărbaţilor – exemplu concret (20:32)Paradoxul „Sunt de succes, dar sănătatea este pe buturgă.” (25:08)Principalele simptome ale femeilor care ajung în FEMIS (27:32)Combinarea terapiei cu partea de suplimente naturale (32:51)Adolescenţii şi suplimentele naturale (36:07)Te duci la cauză sau lucrezi doar la simptom? (38:22)Top 3 suplimente prost înțelese de majoritatea lumii (40:47)Femeile care sunt la perimenopauză sau menopauză (51:01)Consultarea medicilor înainte de a lua suplimente (54:04)Importanța prevenției în cabinetul medicului de familie (59:04)Top 3 suplimente pe care le foloseşti frecvent (59:51)Conexiunea nevăzută între suplimente şi binele pe care-l fac în corp (1:03:17)Mesaj pentru persoanele care au căutat deja soluţii şi nu au reuşit să le găsească pe cele potrivite lor (1:06:10)Outro (1:11:10)Dacă vrei să vezi și Webinarul despre care vorbim în finalul episodului, îl găseşti aici. Urmăreşte-l până la capăt, poate să-ţi aducă claritatea de care aveai nevoie.

Dirty Work Hour 3: The Sound Soiree returns with Dan Orlovsky's interesting analogy for the 49ers' quarterback situation, Draymond and a possible extension of a previous bold prediction, and Vlad Guerrero having fun with David Ortiz. The guys discuss some soundbites from Mac Jones' post-practice press conference from Thursday. Finally, the Dirty Work Sports Calendar includes the Sharks' opening night tilt with the Vegas Golden Knights, Rodeo Tea at the Cow Palace, and Tango Class.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Dirty Work Hour 3: The Sound Soiree returns with Dan Orlovsky's interesting analogy for the 49ers' quarterback situation, Draymond and a possible extension of a previous bold prediction, and Vlad Guerrero having fun with David Ortiz. The guys discuss some soundbites from Mac Jones' post-practice press conference from Thursday. Finally, the Dirty Work Sports Calendar includes the Sharks' opening night tilt with the Vegas Golden Knights, Rodeo Tea at the Cow Palace, and Tango Class.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Vrei să înveți cum să faci marketing sănătos? Abonează-te la newsletterul săptămânal: https://katai.ro/Cum îți dai seama că ești pregătit să îți francizezi afacerea? Ce rol are marketingul în tot acest proces și ce capcane ar trebui evitate? În acest interviu, povestesc cu Raluca despre provocările și oportunitățile francizării, dar și despre succesul unor branduri românești care au ales acest drum.Subiecte discutate:0:00 – A ales ea franciza sau franciza a ales-o pe ea? 3:12 – Poate fi un creator de conținut francizat? 5:35 – Switch-ul de la Raluca executantă la Raluca imaginea Franchwise 10:59 – De ce antreprenorii se identifică atât de mult cu business-ul lor? 14:14 – Cum îți dai seama că ești pregătit să-ți francizezi business-ul 20:02 – Exemple de strategii proaste de francizare 23:14 – Rolul marketingului în procesul de francizare 27:19 – Semnele că un brand e pregătit pentru francizare 30:16 – Un brand românesc francizat cu succes Cumpără bilet la conferința de marketing - GrowthCon care va avea loc pe 30-31 octombrie 2025 în Cluj-Napoca.

Violență și abuz în relațiile de cuplu - un subiect delicat dar esențial abordat din perspectiva psihologică în cel de-al treilea episod din seria "Pe ce lume trăim". Adrian Dinu, psiholog și trainer în echipa Mind Architect discută alături de Diana Vasile, expert în psihologia traumei și fondatoarea Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei, despre dinamica complexă a relațiilor abuzive.În acest episod aflați de ce unii reușesc să iasă rapid din relații de cuplu toxice, în timp ce alții rămân captivi ani de zile în cicluri de violență domestică și abuz emotional. Diana Vasile explică factorii psihologici care fac ca victimele să nu recunoască red flags-urile și cum abuzul în relații se dezvoltă treptat, începând adesea cu perioade aparent idilice.Câteva idei importante din conversație:- De ce relațiile abuzive încep "idilic" - și cum această perioadă perfectă devine o capcană psihologică- Paradoxul poveștilor victimelor - de ce sunt fragmentate și contradictorii, dar tocmai de aceea sunt credibile- Mitul femeii hipercompetente - presiunea socială de a fi "doamnă în societate, scorpie în pat, gospodină în bucătărie"- De ce îți vine să ignori red flags-urile - și cum memoria implicită ne sabotează judecata- Când lovești peretele în loc de persoană - e progres sau tot formă de violență?- "Psihicul e atât de inerțios" - de ce schimbarea e atât de grea și cum să o forțezi- Testul simplu: Dacă îți spune că perspectiva ta "nu contează" - e deja abuz emotional?- Secretul agresorilor din toate mediile sociale - de ce "toți spun aceleași lucruri", indiferent de educație.Discuția oferă sfaturi practice pentru a ajuta persoanele din anturaj care trec prin relații abuzive, explică de ce poveștile victimelor par adesea fragmentate și contradictorii, și prezintă resurse concrete pentru cei care au nevoie de ajutor. Resurse menționate: - Hotline violență domestică 0800 500 33, - cartea "Anatomia Traumei" de Diana Vasile