Podcasts about discu

Play Episode Listen Later Dec 2, 2025 3:32

Presa internațională comentează discuțiile din Florida dintre delegațiile Statelor Unite și Ucrainei. Comentatorii remarcă tonul optimist abordat de partea americană dar atrag atenția că mai sunt necesare multe eforturi pentru a se ajunge la un acord. Trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff este așteptat marți la Moscova. Potrivit NBC News, Ucraina a insistat ca orice acord de încheiere a războiului să includă garanții de securitate viitoare, în timp ce Moscova a insistat ca teritoriul ucrainean să fie cedat Rusiei și a cerut ca Ucraina să nu fie lăsată să adere la NATO. După „progrese” în discuțiile din cadrul clubului privat exclusivist Shell Bay al Witkoff din sudul Floridei, diplomația americană se confruntă cu un test la Kremlin, transmite CNN. ”Unul dintre cele mai „problematice aspecte” ale propunerii inițiale de pace a SUA, în 28 de puncte, a fost ideea ca Ucraina să renunțe oficial la aspirația sa, consacrată în Constituție, de a adera la NATO – o cerere cheie a Rusiei și ceea ce oficialii ucraineni continuă să respingă. Dar se sugerează că, pe măsură ce avansează și în timp ce Steve Witkoff călătorește la Moscova, se explorează soluții creative pentru a ocoli cu grijă liniile roșii stabilite de Kiev”. Le Monde vorbește încă despre ”schița incertă a unui „plan de pace” care pune Ucraina în fața unei ecuații complicate. Secretarul de Stat american Marco Rubio a raportat „progrese” în urma întâlnirii din Florida. Trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, criticat pentru legăturile sale strânse cu rușii, a plecat către Vladimir Putin cu un text modificat. Referindu-se la imaginile întâlnirii americano-ucrainene, ziarul francez observă că, ”chiar și în tăcere, Steve Witkoff vorbește. Corpul său, gesturile sale, privirea sa evazivă, toate transmiteau un sentiment de disconfort”. Dar de ce există atât de mulți negociatori americani? – iată întrebarea pusă de colegii noștri de la canalul TV France24. ”Steve Witkoff, Marco Rubio, Jared Kushner, Daniel Driscoll: aceștia sunt doar câțiva dintre oficialii americani însărcinați de Donald Trump să determine Kievul și Moscova să accepte un plan de pace. Dar toți par să-și urmărească propriile agende, confruntându-se cu o Rusie care prezintă un front diplomatic unit. Și nu toți sunt pe picior de egalitate. „Marco Rubio, în fruntea diplomației americane, ar trebui să fie în mod firesc cel care coordonează eforturile, ca un dirijor. Totuși, nu este cazul și se pare că a fost luat prin surprindere de inițiativele lui Steve Witkoff și Daniel Driscoll”, subliniază Scott Lucas, specialist în relații internaționale și politică externă americană la Universitatea din Birmingham. ”Nu-l puteți ierta pe Putin pentru crimele de război din Ucraina” - este declarația comisarului UE pentru justiție. Michael McGrath. O astfel de mișcare ar fi „o greșeală istorică de proporții uriașe”, spune comisarul, într-un interviu acordat publicației Politico. ”Comentariile sale reflectă îngrijorările răspândite pe scară largă în capitalele europene, conform cărora planul american inițial pentru un acord includea promisiunea unei „amnistii complete pentru acțiunile comise în timpul războiului”, alături de planuri de reintegrare a Rusiei în economia mondială”.

LUMEA NU VA MAI FI LA FEL! - IULIAN FOTA #IGDLCC

O Chilie Athonită - Bucurii din Sfântul Munte

Play Episode Listen Later Dec 1, 2025 108:57

Unul dintre cei mai experimentați experți în politică externă, Iulian Fota, revine la „Informații Gratuite Despre Lucruri Care Costă” pentru a desluși ce se întâmplă cu adevărat în jocul geopolitic actual. Discuția despre Rusia, Israel, Iran, dar și despre cum se adaptează Occidentul, îți oferă o perspectivă unică asupra viitorului apropiat și a pericolelor care ne pândesc. Analizăm de ce o armă nucleară este atât de importantă pentru un stat, mai ales în contextul amenințărilor din Orientul Mijlociu. Încercăm să înțelegem de ce anumite țări acționează așa cum acționează, și care sunt riscurile și provocările cu care se confruntă lumea.Aflăm ce înseamnă de fapt un "preț al naționalismului" și de ce poate duce la un dublu faliment: economic și diplomatic. Ne întrebăm dacă există un declin al Occidentului și o anumită „scleroză” în deciziile luate. Această discuție este mai actuală ca oricând și te ajută să înțelegi ce se întâmplă dincolo de știrile de la televizor. Așa că nu uita, lumea nu va mai fi la fel! IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

israel cost iran rusia afl informa analiz religie sper lumea totul unul discu aceast fota iulian george buhnici

Credință, neam, suveranism - George Simion, p. Teologos

Play Episode Listen Later Nov 30, 2025 52:08

Interviul de față îl surprinde pe George Simion la Muntele Athos, într-un dialog deschis cu părintele Teologos despre credință, neamul românesc și lupta pentru normalitate. Vorbim despre cum vede un politician pocăința, Biserica și familia, despre suveranism, identitate și pericolele neomarxismului, dar și despre comoditate, cruce și curaj. Discuția este o invitație la unitate, responsabilitate și redescoperirea rădăcinilor ortodoxe ale poporului nostru, dar și la reîncălzirea inimii într-o lume tot mai rece și indiferentă.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

pentru simion vorbim discu biserica neam

Opoziția contestă autenticitatea dronei căzute în R.Moldova, iar Președinția retrage cetățenia a cinci militari din Transnistria

Play Episode Listen Later Nov 28, 2025 40:28

Discuții aprinse în Parlamentul de la Chișinău pe marginea incidentului cu survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova de către șase drone rusești. Cele mai multe discuții au vizat drona de tip Gerbera, care a aterizat aproape intactă pe acoperișul unei case din nordul țării, fără să provoace pagube. Veronica Gherbovețchi a discutat cu mai mulți parlamentari de la Chișinău. Temele ediției: - Pentru a doua oară în 2025, Președinția a retras cetățenia unor persoane active în Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană. După un prim caz în iulie — când cinci bărbați au rămas fără cetățenie pentru că s-au înrolat voluntar în structuri militare ruse dislocate ilegal — alte cinci persoane pierd acum cetățenia Moldovei, după ce autoritățile au constatat că aceasta a fost obținută prin încălcarea procedurilor legale. Liliana Barbăroșie are detalii. - Informația despre descoperirea unui arsenal militar într-un camion la vama dintre Republica Moldova și România este folosită deja la Moscova. Purtătoarea de cuvât a minsterului Rus de externe acuză Republica Moldova de trafic de arme. Ce spune Maria Zaharova, aflați de la Vitalie Cojocari, jurnalist Euronews România, în ”Cronica lui Vitalie” - Invitata specială a emisiunii de azi este jurnalista și scriitoarea Paula Eruzanu. Ea este autoarea unei cărți recent apărute la Editura Cartier din Chișinău sub titlul, „Aicea-i și raiul, și iadul”. Cartea surprinde un veac de istorie trăită și povestită de o întreagă galerie de personaje care au traversat istoria recentă a acestui ținut – de la Basarabia parte a Rusiei Țariste la Basarabia românească, de la Uniunea Sovietică la Republica Moldova, de la al doilea război mondial la Afganistan și războiul din Ucraina. Este o colecție de mărturii care, puse una lângă alta, ca un puzzle, alcătuiesc o istorie a locului. Un interviu realizat de Ovidiu Nahoi. - Poziția României în cazul planului de pace pentru Ucraina este de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace durabilă. Trebuie să fie luate în calcul și interesele de securitate ale Republicii Moldova, spune ministra de Externe Oana Țoiu. - Estonia va deschide anul viitor o ambasadă la Chișinău. - Parlamentul a adoptat în lectură finală denunțarea acordului care permitea funcționarea în Republica Moldova a centrelor culturale rusești. - Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) continuă să susțină Chișinăul în reformele și în agenda de integrare europeană Știrile zilei: Poziția României în cazul planului de pace pentru Ucraina este una clară de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace durabilă în timp, a declarat ministra de Externe a României, Oana Țoiu, subliniind că trebuie să fie luate în calcul și interesele de securitate ale Republicii Moldova. „Poziția României, așa cum a fost foarte clar exprimată și de președintele Nicușor Dan, este una clară de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace care să fie și durabilă în timp. Trebuie să fim atenți și la interesele de securitate ale Republicii Moldova, pentru că acest punct pentru România este extrem de important și stabilitatea regiunii noastre depinde de asta”, a afirmat Oana Țoiu, în Parlament, transmite Agerpres. *** Estonia va deschide o ambasadă în Republica Moldova anul viitor. „Moldova se află deja pe calea aderării la Uniunea Europeană, dar putem face și mai mult pentru a o sprijini”, a afirmat ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, citat de un comunicat de presă al Externelor de la Chișinău. „O veste foarte bună pentru țara noastră!”, a declarat ministrul de externe Mihai Popșoi. „Estonia este un partener important al Republicii Moldova, oferind sprijin în diverse domenii, în special integrarea europeană, e-guvernare, securitate cibernetică și educație”. *** Parlamentul a adoptat în lectură finală denunțarea acordului care permitea funcționarea în Republica Moldova a centrelor culturale rusești. Astfel, Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău ar putea fi închis în vara anului 2026, scrie TV8. Ministrul de Externe Mihai Popșoi a declarat că următoarea etapă este semnarea decretului de către președinta Maia Sandu, după care autoritățile ruse vor fi informate că acordul nu va fi prelungit. Înțelegerea expiră în vară, iar legislația prevede notificarea cu 6 luni înainte, întrucât acordul nu poate fi denunțat unilateral. Centrul Cultural Rus este administrat direct de Ambasada Federației Ruse la Chișinău și beneficiază de finanțare din partea Agenției Ruse Rossotrudnicestvo, care este subordonată direct președinției ruse. Această agenție a fost inclusă în sancțiuni internaționale și a fost desemnată de Uniunea Europeană drept „principala entitate de stat responsabilă de promovarea puterii soft a Kremlinului și a influenței sale hibride, inclusiv prin susținerea conceptului denumit „Russkiy Mir”, „Lumea rusă”. *** Parlamentul a aprobat rectificarea bugetului de stat pentru anul curent, principalele modificări vizează redistribuirea banilor pentru acoperirea necesităților salariale ale angajaților din sectorul bugetar, alocarea fondurilor pentru compensarea facturilor la energie electrică pentru populație, precum și alte măsuri sociale, se arată într-un comunicat. Conform Bugetului rectificat, deficitul bugetar constituie 5,2 % din PIB. *** Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) va continua să susțină Republica Moldova în reformele necesare cetățenilor și agendei de integrare europeană, au dat asigurări directorul regional al Agenției, Mathieu Vasseur, și ambasadoarea Franței în Republica Moldova, Dominique Waag, în cadrul unei întrevederi pe care au avut-o cu prim-ministrul Alexandru Munteanu. Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) oferă Republicii Moldova sprijin în domeniul energetic - proiectul INSPIREE, care este o inițiativă pentru dezvoltarea infrastructurii publice sustenabile prin renovări pentru eficiență energetică, presupune renovarea energetică a 30 de clădiri publice, dintre care 16 instituții de învățământ superior și 14 spitale raionale. De rezultatele proiectului vor beneficia circa 200 de mii de cetățeni, iar economiile estimate vor fi de 2 milioane de euro anual. Un alt proiect, în valoare de 25 milioane de euro, ține de creșterea utilizării energiei verzi în Republica Moldova, eficiența energetică și protecția consumatorilor. De asemenea, Agenția va finanța proiecte de reabilitare a sistemelor de irigații în valoare de peste 44 milioane de euro. Oficialii s-au mai referit la susținerea acordată de AFD în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare, împădurire, protecție socială, inovare și antreprenoriat. Alte priorități țin de reformarea justiției, consolidarea statului de drept și atragerea investițiilor franceze în economia națională. Un oficiu al Agenției Franceze pentru Dezvoltare a fost deschis la Chișinău în februarie 2022. Grupul AFD a devenit principalul partener financiar al Guvernului moldovean și al Comisiei Europene pentru pilonul de investiții al Planului de Creștere, de 1,9 miliarde de euro, oferit Republicii Moldova de UE. *** Consiliul Concurenței a amendat firma olandeză care operează aplicația rusească de taxi Yandex Go cu aproape 800 de mii de lei moldovenești, echivalentul a 40 mii euro, pentru refuzul de a oferi autorităților informații despre felul în care este folosită aplicația de taxi. „Solicitările de informații reprezintă un instrument esențial pentru colectarea probelor necesare în investigațiile privind posibile încălcări ale legislației concurențiale. Consiliul Concurenței are dreptul de a solicita întreprinderilor furnizarea promptă și completă a documentelor sau informațiilor relevante, indiferent de formatul acestora”, se arată în comunicatul de presă. De-a lungul timpului au existat multe suspiciuni legate de faptul că Yandex Taxi ar transmite datele utilizatorilor din Republica Moldova în Federația Rusă.

rom contest ea estonia informa alte afd nicu ue cre parlament pib moldova rus federa afganistan ucraina ruse dup enia pentru agen externe transnistria cinci oana solicit cronica militari trebuie lumea cultur discu aceast cartea astfel opozi pozi republica moldova moscova uniunea european gerbera dezvoltare rusiei purt moldovei guvernului margus tsahkna

Planul în 28 de puncte pentru Ucraina: pace sau capitulare? - interviu cu Angela Grămadă

Play Episode Listen Later Nov 24, 2025 27:51

Discuţiile dintre delegaţiile ucraineană şi americană la Geneva pe tema planului de pace pentru Ucraina s-au încheiat recent, dar negocierile vor continua. Statele Unite au propus săptămîna trecută un plan de pace în 28 de puncte, acordînd Ucrainei un termen scurt, pînă în 27 noiembrie, să ia o decizie cu privire la acest plan. Preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit în 21 noiembrie, într-un discurs video adresat naţiunii, despre faptul că „Ucraina se poate afla în fața unei alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie”, angajîndu-se să caute soluţii împreună cu Statele Unite. Planul prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone pe care încă le controlează, diminuarea forțelor armate, angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO. Invitata noastră este Angela Grămadă, cercetătoare aspațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Planul iniţial cerea Ucrainei să renunțe la Crimeea și la vaste regiuni din Estul și Sudul țări. Din perspectiva dreptului internațional ce ar însemna validarea acestor cîștiguri teritoriale obținute de statul-agresor? Angela Grămadă: „Ar însemna niște lucruri foarte grave pentru dreptul internațional public, ar însemna că și alte state care au probleme sau diferende teritoriale și nu le pot soluționa în cadrul unor foruri internaționale precum Organizația Națiunilor Unite sau alte organizații regionale în care acestea sînt prezente în calitate de state membre, nu vor mai apela la aceste foruri și vor recurge la arme, la agresiune militară pentru a soluționa o problemă pe care o au cu țara vecină. Și asta este foarte grav pentru că nu este exclus ca aceleași state, atunci cînd au probleme similare, să recurgă și la armele nucleare. (...) De fapt, ăsta este cel mai mare pericol pe care l-a lansat ca dezbatere la nivel de opinie publică internațională Federația Rusă agresînd militar Ucraina în 24 februarie 2022. Pe lîngă cea de-a doua mare provocare, cea în care a blocat dreptul internațional public și a pus sub un mare semn de întrebare legitimitatea tuturor convențiilor internaționale, tratatelor internaționale asumate, inclusiv de către Federația Rusă. În cadrul Ucrainei, Federația Rusă a încălcat peste 400 de convenții, nemaivorbind aici despre tratatul bilateral de prietenie Rusia-Ucraina, nemaivorbind despre tratatul bilateral de recunoaștere reciprocă a frontierelor sau de memorandumul de la Budapesta care a fost semnat în anul 1994 și Rusia apărea acolo în calitate de stat garant al securității ucraineni.”Au fost discuţii între ucraineni şi americani pe tema planului în 28 de puncte. Ce ar putea cere Ucraina să se revizuiască şi ce ar putea accepta din planul iniţial?Angela Grămadă: „Cred că Ucraina va porni chiar de la conceptul de suveranitate, pentru că fără recunoașterea suveranității, integrității și unității teritoriale, Ucraina nu poate să discute mai departe. (...) Nu cred că principiul suveranității, care este consfințit prin Constituție, poate fi trecut de către ucraineni atît de ușor cu vederea. Ei pot să renunțe la principiul integrării euroatlantice, pentru că se referă la alianța nordatlantică, dar în același timp vor insista asupra unor garanții de securitate diferite față de ce au primit în anul 1994 la Budapesta pentru că atunci s-a văzut foarte clar că statul care a devenit ulterior agresor și care nu avea decît asemenea intenții în ceea ce privește Ucraina nu este de încredere. Adică vor dori un cu totul altfel de parteneriat și garanții din partea occidentalilor, astfel încît Federația Rusă să nu mai poată niciodată să domine acest proces decizional cel puțin în ceea ce privește viitorul european al Ucrainei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

POVEȘTILE INCREDIBILE ALE “OMULUI PEȘTE” MARTIN STREL ÎNOATĂ MII DE KM #IGDLCC 291

Play Episode Listen Later Nov 20, 2025 132:38

Am avut onoarea să stau de vorbă cu Martin Strel, supranumit „Omul-Pește”, un înotător legendar care a reușit să traverseze râuri mamut, cum ar fi Amazonul și Dunărea. Ne-a povestit despre provocările incredibile pe care le-a întâmpinat, de la ape pline de piranha până la forța copleșitoare a naturii și a tornadelor. Martin ne-a arătat că nu e vorba doar de forță fizică, ci mai ales de o conexiune profundă cu mediul înconjurător și o disciplină de fier. Este un om care a învățat să-și asculte corpul și să-și depășească limitele într-un mod pe care puțini și-l pot imagina.Discuția este o lecție despre perseverență, despre curaj și despre cum să te ridici de fiecare dată, indiferent de obstacole. Mai mult decât atât, am vorbit și despre proiectele sale umanitare, prin care își folosește notorietatea pentru a sprijini cauze importante. Martin Strel este o dovadă vie că, atâta timp cât crezi în tine și în ceea ce faci, imposibilul devine doar un cuvânt. Ascultă acest episod și lasă-te inspirat de povestea unui om care a înotat împotriva curentului, la propriu! IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

amazon cost informa tile incredibile pove sper ascult documentar riverman totul discu george buhnici

Cînd sănătatea mintală devine miezul libertății: o discuție cu Cătălina Dumitrescu

Play Episode Listen Later Nov 20, 2025 26:21

De ce este sănătatea mintală esenţială şi pentru individ, şi pentru societate? Ce legătură este între sănătatea mintală a fiecăruia dintre noi și democrație? Cîtă libertate e posibilă, dacă reacţiile noastre sînt determinate în mare măsură de gene, de mediu, de întîmplările prin care am trecut? Am întrebat-o pe Cătălina Dumitrescu, psiholog clinician și psihoterapeut, autoarea volumului „Prețul libertății. Cum sănătatea mintală devine călcâiul lui Ahile în democrație”, apărută la ZYX Books.De ce este sănătatea mintală „o prioritate strategică” şi „călcîiul lui Ahile în democrație”?Cătălina Dumitrescu: „Pentru că este punctul vulnerabil. Şi cred că trebuie să avem o perspectivă mai macro, ceea ce am şi încercat să adun în această carte. Atunci cînd noi, ca oameni, sîntem într-o zonă de dezechilibru, asta se va vedea în afectul nostru, în reacţiile noastre. Vorbim mult despre starea de agresivitate, care se manifestă atît pe stradă, cît şi online. Aici e vorba despre o stare de suferinţă, pentru că un om în echilibru nu o să manifeste o stare de agresivitate constantă. Vor fi pusee, probabil, cînd ne înfurie şi ne supără ceva, dar sînt justificate, pe cînd o stare de alertă, de permanentă vigilenţă, cînd vezi atac peste tot, arată un sistem nervos hipervigilent, care stă în apărare şi produce acele biasuri cognitive, nişte shortcut-uri mentale – le putem numi şi prejudecăţi – şi utilizăm o informaţie pe care deja o cunoaştem, etichetăm cu multă uşurinţă şi, în biasul de confirmare, de exemplu, căutăm informaţii care ne confirmă conţinutul informaţiilor pe care le avem deja. Lucrul ăsta se vede în reactivitatea noastră emoţională, apoi în plan comportamental şi asta duce, la nivel colectiv, la polarizare, la alăturarea la grupuri care rulează valori şi informaţii în care noi credem şi în care ne regăsim. Pentru că a adera la un grup ne conferă sentimentul de siguranţă. Mai ales că noi, ţările din Est, venim dintr-o cultură traumatică, cu o istorie dureroasă şi am fost obişnuiţi în relaţii de vasalitate mult timp şi căutăm în continuare aceste figuri care să ne spună cum să facem, cum să ne trăim viaţa.”Cîtă libertate e posibilă, dacă reacţiile noastre sînt determinate în mare măsură de gene, de mediu, de întîmplările prin care am trecut?Cătălina Dumitrescu: „În psihologie se vorbeşte mult despre capacitatea de rezilienţă, pe care cu toții o avem într-o măsură mai mică sau mai mare. Și mi s-a părut că nu e suficientă explicația, iar apoi am citit despre Teoria Haosului, care spune că în orice sistem, oricît de predictibil ar fi, există variațiuni neliniare care modifică structura sistemului. Deci, practic, niciodată nu o să putem să prezicem cu acuratețe, fără nici o marjă de eroare, un anumit sistem. Și asta mi s-a părut că se leagă foarte mult de conceptul psihologic al rezilienței, în sensul că, da, sînt oameni care provin din situații extrem de traumatice și din familii profund disfuncționale, și cu toate acestea reușesc, dintr-un destin predictibil eșecului, să aibă o viață sănătoasă, funcțională. Și atunci m-am gîndit că exact acesta este spațiul de libertate care se naște. El apare prin șansa întîlnirilor cu anumiți profesori care văd, ne văd, văd potențialul copilului și știu cum să-l îndrume, chiar dacă mediul familial este unul dureros pentru copil. Acest spațiu de libertate l-am numit relații-țesătură şi vine nu numai din întîlnirea cu un profesor, poate fi întîlnirea cu autorul unei cărți, sau poate fi pur și simplu o întîlnire cu cineva, nu știu, în tren – avem o discuție de o intensitate și o profunzime extraordinară care poate să devină o întîlnire de intersecție în viața noastră.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

cultural libert devine cum pentru deci acest vorbim aici atunci discu radio rom

Ce are de învățat Europa de la Republica Moldova? O discuție cu Robert Lupițu

Play Episode Listen Later Nov 19, 2025 27:22

La Chișinău a avut loc Moldova Security Forum, ediția a II-a. Pe agenda summitului s-au aflat teme de actualitate care privesc nu doar Republica Moldova, ci și întreaga Europă: rezistența în fața amenințărilor hibride, a manipulărilor informaționale în alegeri, întărirea securității în fața provocărilor cibernetice. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a transmis un mesaj în cadrul forumului și a spus, printre altele, că „Europa are multe de învățat de la Republica Moldova”, amintind cum a rezistat aceasta la atacurile hibride, prin cooperarea între instituțiile statului. Invitatul nostru, în direct, de la Chișinău, este analistul de politică externă Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, partener media al evenimentului.În ce măsură neutralitatea constituţională a Republicii Moldova reprezintă un obstacol în construirea cooperării cu UE şi NATO în materie de securitate?Robert Lupițu: „Cu UE în nici un caz şi vă dau un exemplu din pannelul pe care l-am moderat. A fost o întrebare din partea audienţei despre ce s-ar putea face în această conversaţie legată de neutralitate şi un eventual scenariu de aderare a Republicii Moldova la NATO. Deoarece chestiunea neutralităţii este văzută din perspectiva nealinierii militare la un bloc politico-militar defensiv cum este NATO. Şi răspunsul care a venit din partea ministrului de externe a fost unul cît se poate de clar într-o zonă de probă a rezilienţei: este normal să avem această dezbatere în societate pentru că mediul de securitate s-a schimbat, discutăm avantaje, dezavantaje, scenarii şi în ultimă instanţă cetăţenii sînt cei care decid dacă rămînem o ţară neutră din punct de vedere militar sau dacă ne asumăm altceva.”Deceniile de dominație sovietică reprezintă o slăbiciune sau dimpotrivă un avantaj pentru Republica Moldova în confruntarea cu atacurile hibride și încercările de manipulare în alegeri operate de Federația Rusă?Robert Lupițu: „În mod cert, în momentul în care avem de-a face cu astfel de acţiuni hibride, cu un astfel de instrumentar care se referă la sabotaje de infrastructură critică, la presiuni economice, la diferite măsuri coercitive, la diferite tactici pe care le-am văzut dezvăluite, cum ar fi finanţări ilegale, plăţi către influenceri, către anumite categorii sociale, în egală măsură găsim elemente de rezistenţă, o formă de combatere, dar în mod cert pot apărea şi slăbiciuni. Ce este important – şi aici este un narativ foarte interesant din perspectiva jocului public pe care l-a făcut: avem o Republică Moldovă vulnerabilă din foarte multe perspective dar care şi-a jucat această carte a vulnerabilităţii, a slăbiciunii în avantajul său. În sensul în care Republica Moldova nu şi-a ascuns niciodată vulnerabilităţile, este conştientă de problemele economice pe care le are, de dependenţele energetice, de chestiunea transnistreană, de interferenţa rusă în societate. Dar asta nu a împiedicat-o să continue parcursul european, dialogul cu cetăţenii şi transparenţa actului public. De fapt este şi o temă pe care am văzut-o în mod predilect la ediţia din acest an a forumului şi anume că rezilienţa este o formă de descurajare şi transparenţa este o armă. Actorii politici au căutat să rămînă în permanentă legătură cu societatea, luînd măsuri în beneficiul societăţii, expunînd vulnerabilităţile, verbalizîndu-le, tocmai pentru a arăta că sînt conştienţi de probleme şi fac toate eforturile pentru a le combate. A contat foarte mult şi sprijinul extern pe care l-a primit şi-l primeşte Republica Moldova în zona cibernetică şi nu numai.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

europa cultural dar nato pe europ ue rus federa lupi europa de discu invitatul republica moldova andrius kubilius radio rom

"CE ARE ÎN CAP?" - Claudiu Pândaru #IGDLCC 287

Vorbitorincii. Cu Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea

Play Episode Listen Later Nov 18, 2025 95:00

Salutare, oameni buni! Într-un episod special al podcastului IGDLCC, am stat de vorbă cu Claudiu Pândaru, un jurnalist pe care îl apreciez enorm. Am abordat un subiect complex, dar extrem de important: cum ne-a schimbat tehnologia percepția asupra libertății și democrației.Suntem oare victimele unei simulări complexe, în care cineva ne dictează realitatea? Am încercat să găsim un răspuns la această întrebare, vorbind și despre de-profesionalizarea politicii din România. Discuția a atins și tema inteligenței artificiale, care pare să fie o constantă a zilelor noastre.Am povestit despre cum inteligența artificială ne influențează viața, de la comunicare până la medicină, dar și despre riscurile pe care le presupune. Am încheiat cu un gând despre curaj și despre importanța de a ne asuma riscurile, în special atunci când crezi în ceea ce faci. Sincer, a fost o discuție de neuitat. Vă invit să o ascultați până la capăt! IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

social media ai cost rom informa politica democratie risc sper suntem totul discu claudiu sincer salutare jurnalism george buhnici

Magistrații scufundă România?

Play Episode Listen Later Nov 17, 2025 77:27

Noul episod BARICADE îl aduce în prim-plan pe Cătălin Striblea și Radu Naum, într-o dezbatere despre tema care domină agenda publică: „Magistrații scufundă România?" Discuția urmărește evoluția sistemului de justiție din ultimele două decenii: – controversele legate de pensiile magistraților și modul în care acestea au fost construite în timp – intențiile inițiale ale ministrului Stoica și distorsiunile care au apărut pe parcursul reformei – formarea unui bloc solid în interiorul Justiției și efectele asupra funcționării statului – absența unei reacții politice consistente – blocajul negocierilor care menține tensiunea între puterile statului 00:00:00 Promo 00:01:40 Nu vorbim de trafic, dar…… 00:04:30 Un banc cu pensionari 00:05:10 De ce așteptăm pensia 00:08:05 Cine va plăti pensiile 00:10:17 Injustiții legate de Justiție 00:14:40 Magistrații scufundă România. Argumentația lui radu Naum 00:17:30 De la inițiativa dl. Stoica la realitatea zilelor noastre 00:21:00 Tăieri semnificative versus tăieri ritualice 00:24:20 Comportamentul magistraților 00:30:00 Savonea și abuzurile 00:35:00 Nu se face curățenie în breaslă 00:41:00 Sistemul are power brokeri 00:42:25 Negocieri blocate 00:48:30 Teme pentru clasa politică 00:52:20 Politicul în Curtea Constituțională 00:58:50 Deficitul României 01:01:50 Tăcerea unor magistrați. Lipsește curajul? 01:08:00 Problema magistraților - Nicușor Dan versus Ilie Bolojan 01:14:40 Ce nu a înțeles AUR 01:15:50 Rezolvarea problemei din ediția trecută. Dl Naum încă nu a rezolvat-o 01:17:18 Care e cel mai bun lucru care s-a întâmplat în România după 1989? Dar cel mai rău? - Așteptăm răspunsurile în comentarii

care promo dar rom cine problema justi aur nicu teme injusti naum discu noul magistra

3I/ATLAS cu Adrian Șonka: cum se naște dintr-o cometă o „invazie extraterestră” în online și ce spun, de fapt, datele reale

Mobicast Mobilissimo.ro

Play Episode Listen Later Nov 13, 2025 75:18

Am stat de vorbă cu astronomul Adrian Șonka legat de cometa 3I/ATLAS, într-un moment în care internetul fierbe de teorii „creative”. Cea mai insistentă dintre ele: că nu ar fi o cometă, ci o navă extraterestră care se îndreaptă spre noi. Am luat genul acesta de povești pe rând – zece dintre cele mai răspândite zvonuri și fake news – și le-am trecut prin filtrul observațiilor reale și al fizicii, nu al TikTok-ului.Discuția nu s-a oprit însă la demontat inepții. Am vorbit și despre lipsa de educație în astronomie, despre cum ajung oamenii să creadă orice „mister cosmic” ambalat suficient de spectaculos și despre ce înseamnă, concret, să privești o cometă cu mintea limpede: ce știm, ce nu știm încă și ce merită urmărit, dincolo de panica de serviciu și fanteziile cu OZN-uri.

tiktok online comet reale cea spun na te discu ozn datele

Cum se măsoară succesul în diplomația culturală? - o discuție cu Oana Suciu

Play Episode Listen Later Nov 12, 2025 28:33

Continuăm seria de discuții dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român ca instrument de soft power pentru promovarea culturii române în străinătate. În ce măsură îşi îndeplineşte ICR misiunea de a promova cultura română peste hotare? Cum se măsoară succesul unei acţiuni de diplomaţie culturală? Care ar fi cea mai potrivită instituție în subordinea căreia ar fi ferit ICR de politizare? Am întrebat-o pe Oana-Valentina Suciu, sociolog, cadru didactic la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, unde coordonează, începînd de anul acesta, un masterat de diplomație culturală.În ce măsură îşi îndeplineşte ICR misiunea de a promova cultura română peste hotare?Oana-Valentina Suciu: „Deşi ICR are o strategie, aceasta nu se pliază foarte bine pe cerinţele şi aşteptările pe care le au reţele precum EUNIC – reţeaua internaţională a institutelor culturale – care îşi propune să fie tot mai implicată în problemele gobale, în susţinerea democraţiei şi a drepturilor omului, în chestiuni legate de migraţie, de încălzirea globală... Agenda europeană şi agenda internaţională sînt foarte diferite de ceea ce oferă Institutul Cultural Român la ora actuală. În plus, acele proiecte sînt gîndite pe termen mediu şi lung – proiecte multianuale – or, ICR, chiar dacă ar vrea să facă acest lucru, din cauza legislaţiei financiare din România nu poate să propună şi să coordoneze proiecte multianuale. De aceea, probabil, a recurs la această soluţie mai simplă, de a organiza o serie de evenimente. Nu discut calitatea în sine a acestora, unele sînt de o înaltă calitate artistică. Dar nu denotă o viziune coerentă a ceea ce înseamnă cultura română vie, pe care, de altfel o şi menţionează în statutul său şi în legea de funcţionare.”Cum se măsoară succesul unei acţiuni de diplomaţie culturală?Oana-Valentina Suciu: „Asta nu ştiu nici alte institute culturale. Vă dau exemplul Institutului Francez care, pentru a măsura succesul unuia dintre proiectele lor de film, numără cîte bilete s-au vîndut sau cîte accesări au avut dacă e vorba despre filme online oferite gratuit. E un indicator, dar nu este cel mai potrivit. Asta e altă întrebare care apare în diverse rapoarte şi manuale de diplomaţie culturală: cum măsurăm nemăsurabilul. De altfel, asta este şi întrebarea pe care ne-o punem în seria de propuneri de politici culturale pe care le realizăm în cadrul echipei NARDIV – un proiect finanţat de UE în care sînt implicaţi Universitatea din Bucureşti, Institutul Goethe din România, Institutul Francez din România, Universitatea Marseille-Aix, Franţa, Amsterdamul… – şi fiecare dintre acele echipe de cercetare vine cu cîte o propunere de politică culturală în sensul de a identifica nişte probleme şi a propune nişte soluţii care se vor reuni într-un raport ce va fi prezentat anul viitor, pe 12 mai, la Bruxelles, membrilor comisiei de cultură de acolo.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

care cultural dar rom universit soar diploma bruxelles ue cum asta continu oana icr bucure discu facultatea universitatea succesul radio rom

Cînd literatura devine o formă de apărare: Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa, voci ale Ucrainei în război

Play Episode Listen Later Nov 7, 2025 25:07

Scriitorii Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa sînt doi dintre autorii antologiei „Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război”, volumul apărut la Editura Muzeelor Literare Iași, în traducerea lui Mihai Hafia Traista. Cei doi scriitori au fost invitați la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Olena Herasymiuk are 34 de ani, este poetă și a lucrat ca paramedic în zone foarte periculoase, în apropiere de Mariupol. „Ambulanța de evacuare pe distanțe lungi, Avstriika, pe care am conceput-o împreună cu colegii mei și pe care lucrează acum echipaje de paramedici voluntari, a evacuat deja peste 13.000 de răniți. Cu acest lucru ne mîndrim cel mai mult în viață” scrie ea în textul din antologie.Pavlo Matiușa are 42 de ani, este poet, prozator și traducător. În 2022 a avut grijă de un băiat de 8 ani, Ihor. Mașina în care se afla copilul împreună cu mama, tatăl și sora sa a fost atacată de soldații ruși. Doar el, Ihor, nu a fost atins de nici un glonte. Ceilalți au fost răniți și grav răniți. Băiatul de 8 ani a ieșit din mașină și a strigat la atacatori: „Ce faceți?! Îmi omorîți mama și sora!” După ce Ihor s-a reunit cu familia lui, Pavlo Matiușa s-a înrolat voluntar în Forțele Armate ale Ucrainei. Am stat de vorbă cu Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa despre cum s-a schimbat relația lor cu literatura din cauza războiului, despre lupta eroică a ucrainenilor pentru salvarea țării lor, despre scutul de apărare pe care-l reprezintă acum Ucraina pentru Europa. Discuția a fost tradusă de Cristina Velicico. Olena Herasymiuk: „Înainte citeam poezii despre război dar poate că nu înțelegeam cu adevărat sentimentele, nu înțelegeam cu adevărat ce vor ele să transmită, valoarea unor lucruri sau evenimente. Dar acum înțeleg perfect: noi scriem despre lucruri care s-au stins, nu mai sînt. La universitate, la literatură învățam despre artă, despre cît de frumoase pot fi arta și literatura. Dar între timp am aflat că literatura poate fi și mai puțin frumoasă. De fapt, poate că uneori nu-i de găsit nimic frumos în literatură. Războiul schimbă foarte multe. Începi să vezi altfel, începi să percepi altfel. De aceea și poezia are altă formă astăzi.”Pavlo Matiușa: „Războiul este un reactor nuclear de emoții. În timp ce ești în război nu ai cum să simți altceva decît acest spectru de emoții negative. Acest centru nuclear a generat un început pentru o literatură nouă, o scurtătură între realitate și text. Toți scriitorii au început să scrie mai clar, mai sincer și mai corect. Pentru că nu ai timp pentru a reflecta foarte mult asupra unui text. Este o energie care se transmite prin text, prin poezie, prin literatură, prin diverse forme de scriere. (Literatura) nu mai este un decor sau un ambalaj frumos.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

europa cultural dar rare ia literatur devine mariupol ucraina voci dup doar cei pentru olena acest pavlo discu ihor matiu radio rom ucrainei

Victoria progresiștilor: ce înseamnă triumful lui Zohran Mamdani la New York? - O discuție cu Andrei Țăranu

Play Episode Listen Later Nov 6, 2025 26:03

Democratul Zohran Mamdani a cîștigat alegerile pentru primăria New Yorkului. În Virginia și New Jersey două politiciene democrate au cîștigat competiția pentru funcția de guvernator. Ce reprezintă aceste victorii ale Partidului Democrat, la primele alegeri din Statele Unite ale Americii de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă? Cum a reuşit Zohran Mamdani să cîștige primăria celui mai populat oraș american, cu 50,4% din voturi? Va putea să-şi ţină promisiunile din campanie? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu.Andrei Țăranu: „Este o schimbare generaţională. Populaţia între 18 şi 44 de ani a votat masiv cu Mamdani. A votat o populaţie diversă. Au votat şi persoane albe, şi persoane de culoare, dar au votat şi evrei, deşi s-a făcut suficient de multă campanie împotriva lui Zohran Mamdani că ar fi antisemit – ceea ce nu cred că este. Dimensiunea asta de identity politics, legată de religie, de culoare, a avut şi ea un rol important. Or, populaţia New Yorkului, care e mult mai cosmopolită şi mai integrată în noile tehnologii, în noua societate decît populaţia din mijlocul Statelor Unite, a trecut peste această formulă de identity politics şi s-a uitat la programele sociale pe care le propune Zohran Mamdani, programe sociale necesare pentru o bună parte din populaţia mai degrabă din lower middle class, clasa mijlocie mai săracă din New York.”Va putea Zohran Mamdani să-și țină promisiunile din campanie: înghețarea chiriilor, transport gratuit cu autobuzul în oraș, servicii publice de îngrijire a copiilor, creșterea salariului minim la 30 de dolari pe oră pînă în 2030? Andrei Țăranu: „Va conta foarte mult în ce măsură va reuşi să convingă consiliul primăriei oraşului New York să-i accepte taxele. El vrea să mărească taxele persoanelor care au o avere sau un venit mai mare de 1 milion de dolari pe an. Şi ăştia sînt mulţi în New York. Există, fără îndoială, şi o reacţie a celor care se tem de această creştere a taxelor. Unii dintre ei, care vor putea, vor pleca din New York. Se vor duce în New Jersey – deşi şi New Jersey a fost cîştigat de democraţi. Sau vor căuta alte zone, dar suficient de aproape de oraş încît să facă naveta pentru afacerile şi treburile lor. Iar asta va conduce, probabil, la o scădere a preţurilor locuinţelor, ceea ce ar putea să reprezinte un succes, cel puţin în primă instanţă, pentru politicile lui Mamdani. În al doilea rînd s-ar putea ca, dacă i se acceptă taxele, o parte dintre politicile sale să se bucure de susţinere publică. E clar că el va trebui să se mişte foarte repede.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

new york donald trump new jersey va cultural exist zohran mamdani sau cum popula unii iar progresi discu statele unite ranu radio rom

Ce înseamnă vizita lui Mark Rutte la București pentru România și NATO? - O discuție cu Claudiu Degeratu

sound situation sharks previous quarterbacks extension san francisco 49ers bold predictions mac jones draymond vegas golden knights analogy david ortiz dirty work dan orlovsky soiree cow palace discu vlad guerrero

Play Episode Listen Later Nov 5, 2025 27:13

Secretarul general al NATO se află în vizită în România pentru a participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare - un eveniment organizat o dată la doi ani și găzduit, în premieră, de țara noastră. Este prima vizită a lui Mark Rutte la București de cînd a preluat funcția de secretar general al Alianței și prima sa întîlnire directă cu președintele Nicușor Dan, după anunțul recent al Statelor Unite privind intenția de a retrage o parte dintre trupele dislocate în Europa de Est. Care este miza prezenței lui Mark Rutte în România pentru țara noastră?Ce rol ar putea avea România în cadrul programului „Santinela Estului”? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.Claudiu Degeratu: „Miza este legată de promovarea Alianţei Nord-Atlantice ca fiind unul dintre cei mai importanţi piloni ai sistemului nostru de garanţii de securitate. Iar forumul, o premieră pentru România, aduce în plus un element de încredere: cel legat de avansul tehnologic şi de asigurarea unei superiorităţi din punct de vedere tehnologic a alianţei, într-un context de competiţie strategică, care nu se desfăşoară doar în plan economic, militar, ci, din ce în ce mai mult, în planul tehnologiei şi industriei de apărare. (...) România este într-un proces de reconfigurare şi de relansare a industriei de apărare. Asta însemnînd că reforma industriei de apărare nu a existat în ultimi 25 de ani. Am avut un declin accelerat la nivelul acestui sector special, cu lipsă de investiţii, de management, de priorităţi. Iar în contextul războiului din Ucraina şi al unor decizii importante la nivel NATO legate de asumarea unor investiţii, a unor cheltuieli de apărtare care să reflecte consolidarea capacităţilor naţionale de apărare, atunci sigur că şi România a trebuit să-şi lanseze propria strategie pentru industria de apărare – s-a întîmplat anul trecut.”Statele Unite au anunțat intenția de a retrage o parte din soldații americani din Estul Europei, inclusiv din România, o decizie criticată în Congresul american de o alianță bipartită, care intenționează să blocheze inițiativa. Ce șanse sînt pentru blocarea acestei decizii?Claudiu Degeratu: „Şansele sînt mici. S-ar putea să fie o poziţie de principiu din partea unor prieteni şi susţinători ai României din legislativcul american şi asta nu poate decît să ne dea încredere că şi România există pe agenda politică americană, în anumite subiecte. Sigur, noi am fi vrut ceva pozitiv, nu neapărat negativ, dar cel puţin avem un curent care ne sprijnă în zona asta. S-ar putea să fie o chestiune tactică de negociere între legislativul american şi administraţia americană care va propune proiectul de buget pe anul următor al Americii şi, bineînţeles că întotdeauna se vor folosi anumite decizii pentru anumite negocieri pe formula finală de buget.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

care europa cultural nato rom nicu industria alian asta ucraina mark rutte sigur pentru iar bucure discu claudiu statele unite radio rom

158 - Anca Ienin - Suplimentele naturale sunt sprijin real sau țeapă?!

Thinking Made Visible

Play Episode Listen Later Oct 30, 2025 76:04

În acest episod din Thinking Made Visible, stau de vorbă cu Anca Ienin, farmacist naturopat, despre suplimente naturale, energie, echilibru hormonal și felul în care putem înțelege mai bine corpul nostru, dincolo de promisiunile rapide și de sfaturile găsite online.Într-o perioadă în care suplimentele par soluția pentru orice - de la oboseală și lipsă de energie până la stres și imunitate, Anca explică limpede de ce nu există o formulă universală.Fiecare organism are ritmul și nevoile lui, iar alegerea corectă pornește întotdeauna de la cunoaștere și analiză, nu de la imitație.Discuția atinge teme esențiale precum legătura dintre stres, cortizol și epuizarea suprarenalelor, relația dintre alimentație și echilibrul hormonal, dar și rolul real al suplimentelor în susținerea corpului.Anca vorbește despre importanța Magneziului și a cofactorilor săi, despre modul în care Vitamina D, C sau alte suplimente pot fi utile doar atunci când sunt administrate corect și adaptate la contextul fiecărui individ.Explică de ce automedicația, chiar și în forma ei naturală, poate destabiliza organismul și de ce este mai sănătos să privim suplimentele ca pe un sprijin, nu ca pe o soluție în sine.E un dialog fără termeni complicați, dar cu informații solide, care aduce laolaltă logica medicinei și înțelegerea profundă a corpului uman.Anca vorbește cu răbdare despre modul în care obiceiurile zilnice, somnul, alimentația și stresul influențează energia, starea mentală și hormonii și despre cum o abordare echilibrată poate transforma complet felul în care ne raportăm la sănătate.Dacă vrei să înțelegi mai bine ce se întâmplă în corpul tău atunci când ești epuizat, de ce suplimentele nu sunt întotdeauna răspunsul și cum poți să previi dezechilibrele fără extreme, episodul acesta e pentru tine:Intro (00:00)Cine este Anca Ienin (2:02)Susținător al suplimentelor naturale și al hranei vii = împotriva medicinei alopate? (5:10)Situație în care a folosit combinația dintre cele două: suplimente și medicina alopată (6:26)Care este diferența dintre a lua suplimente naturale și a lua vitamine? (12:07)Cum rescriem aceste convingeri? (16:11)Antreprenorii, creatorii, freelancerii, părinții cu copii, care lucrează 8–10 ore pe zi (18:26)Sănătatea bărbaţilor – exemplu concret (20:32)Paradoxul „Sunt de succes, dar sănătatea este pe buturgă.” (25:08)Principalele simptome ale femeilor care ajung în FEMIS (27:32)Combinarea terapiei cu partea de suplimente naturale (32:51)Adolescenţii şi suplimentele naturale (36:07)Te duci la cauză sau lucrezi doar la simptom? (38:22)Top 3 suplimente prost înțelese de majoritatea lumii (40:47)Femeile care sunt la perimenopauză sau menopauză (51:01)Consultarea medicilor înainte de a lua suplimente (54:04)Importanța prevenției în cabinetul medicului de familie (59:04)Top 3 suplimente pe care le foloseşti frecvent (59:51)Conexiunea nevăzută între suplimente şi binele pe care-l fac în corp (1:03:17)Mesaj pentru persoanele care au căutat deja soluţii şi nu au reuşit să le găsească pe cele potrivite lor (1:06:10)Outro (1:11:10)Dacă vrei să vezi și Webinarul despre care vorbim în finalul episodului, îl găseşti aici. Urmăreşte-l până la capăt, poate să-ţi aducă claritatea de care aveai nevoie.

care sus cine afl situa cum dac importan sunt anca vitamina d naturale explic iar urm mesaj fiecare discu vrei uneori femeile femis aboneaz

10-9 Dirty Work Hour 3: The Sound Soiree returns with Dan Orlovsky's interesting analogy for the 49ers' quarterback situation, Draymond and a possible extension of a previous bold prediction, and Vlad Guerrero having fun with David Ortiz. The guys discu

KNBR Podcast

Play Episode Listen Later Oct 10, 2025 43:32

Dirty Work Hour 3: The Sound Soiree returns with Dan Orlovsky's interesting analogy for the 49ers' quarterback situation, Draymond and a possible extension of a previous bold prediction, and Vlad Guerrero having fun with David Ortiz. The guys discuss some soundbites from Mac Jones' post-practice press conference from Thursday. Finally, the Dirty Work Sports Calendar includes the Sharks' opening night tilt with the Vegas Golden Knights, Rodeo Tea at the Cow Palace, and Tango Class.See omnystudio.com/listener for privacy information.

10-9 Dirty Work Hour 3: The Sound Soiree returns with Dan Orlovsky's interesting analogy for the 49ers' quarterback situation, Draymond and a possible extension of a previous bold prediction, and Vlad Guerrero having fun with David Ortiz. The guys discu

Tolbert, Krueger & Brooks Podcast Podcast

Play Episode Listen Later Oct 10, 2025 43:32

Victor Negrescu, eurodeputat PSD, despre alegerile din Republica Moldova

Play Episode Listen Later Sep 26, 2025 30:41

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt cruciale pentru parcursul european al acestei țări, declară într-un interviu la RFI vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD). El vorbește de asemenea despre Ucraina, dronele Rusiei, imunitatea eurodeputatei extremiste Diana Șoșoacă și tensiunile din coaliția de la București. Victor Negrescu, despre alegerile parlamentare din Republica Moldova: ”Sunt cruciale (...). Ce s-a schimbat față de anii anteriori este că aceste alegeri sunt definitorii pentru traiectoria Republicii Moldova pentru anii care urmează. Dacă forțele proeuropene vor câștiga alegerile, aș zice că Republica Moldova intră pe o traiectorie ireversibilă spre aderarea la UE. Dacă forțele proruse vor câștiga teren, există riscul ca Republica Moldova să ajungă cumva în siajul intereselor de la Moscova, sub controlul direct al Federației Ruse și acest lucru ar fi foarte grav și ar împiedica practic acest proces de aderare la UE”. Despre imunitatea eurodeputatei Diana Șoșoacă: ”Această solicitare a fost trimisă către Parlamentul European și va exista o analiză în cadrul Comisiei Juridice, din care fac parte. O să analizăm dosarul și solicitarea pe care am primit-o și evident, în măsura în care se dorește, vom audia și europarlamentarul, dacă doamna Șoșoacă își dorește acest lucru. Aceasta este procedura normală”. Despre dronele rusești: ”Aici, în Parlamentul European, am cerut ca la viitoarea sesiune plenară de la Strasbourg, să avem o dezbatere a PE cu privire la aceste interferențe străine și aceste amenințări reprezentate de drone și nu numai. De asemenea, lucrăm la o rezoluție a Parlamentului European, tocmai pentru a transmite acest mesaj de solidaritate venit dinspre UE. Vom sublinia acolo sper și soluțiile posibile”. Despre coaliție: ”Eu cred că trebuie să dăm dovadă de mai mult tact, să abordăm lucrurile serios, mai mult dialog. Discuția purtată recent la Cotroceni împreună cu președintele Nicușor Dan înțeleg că a fost una foarte bună și am constatat deja câteva decizii clare, prelungirea în ceea ce înseamnă zona de alimente și menținerea prețurilor într-o zonă predictibilă, de asemenea, vedem că discuțiile privind reforma din administrație continuă și ăsta e un lucru bun”.

european union pe nicu ue strasbourg federa ucraina rfi ruse dac sunt despre bucure aici aceasta discu aceast republica moldova moscova rusiei

O nouă discuție cu Édouard Millot despre viitorul climatic

Prietenii lui Ovidiu - GSP

Play Episode Listen Later Sep 26, 2025 40:10

„Trebuie să luptăm împotriva ideii că nu putem face nimic individual, că ar fi prea târziu. Soluția este totuși colectivă, într-o nouă poveste.” După un prim interviu acordat exact acum doi ani, Édouard Millot, de la asociația Climatosfera, aprofundează discursul său cu privire la ceea ce se poate face în special pentru a contracara schimbările climatice.

solu dup despre trebuie climatic discu viitorul millot

Invitat: Dănuț Coman

Play Episode Listen Later Sep 24, 2025 51:31

Invitatul emisiunii este fostul portar și actualul președinte al FC Argeș, Dani Coman. Discuțiile vor aborda implicarea politicului în echipa locală, deciziile legate de preluarea unui post executiv și nu a unuia de antrenor, precum și momente cheie din cariera lui Dani Coman.Invitatul vorbește în premieră despre preluarea Ligii Profesioniste de Fotbal în 2027, când vor avea loc alegeri, și detaliază etapele importante ale carierei sale de conducător, după ce a fost președinte la Astra Giurgiu, Hermannstadt și FC Argeș.

fotbal discu invitatul invitat

Din partea Kyralinei

Play Episode Listen Later Sep 19, 2025 39:30

După un prim interviu acum puțin mai mult de doi ani, o primim din nou pe Elena Diaconu, directoarea librăriei franceze Kyralina din București. Discuție despre „la rentrée littéraire” și literatură în sens larg.

dup partea bucure discu

Cum știi dacă business-ul tău e pregătit de francizare - discuție cu Raluca Voicu (Franchwise)

Podcastu' lui Katai

Play Episode Listen Later Sep 2, 2025 35:00

Vrei să înveți cum să faci marketing sănătos? Abonează-te la newsletterul săptămânal: https://katai.ro/Cum îți dai seama că ești pregătit să îți francizezi afacerea? Ce rol are marketingul în tot acest proces și ce capcane ar trebui evitate? În acest interviu, povestesc cu Raluca despre provocările și oportunitățile francizării, dar și despre succesul unor branduri românești care au ales acest drum.Subiecte discutate:0:00 – A ales ea franciza sau franciza a ales-o pe ea? 3:12 – Poate fi un creator de conținut francizat? 5:35 – Switch-ul de la Raluca executantă la Raluca imaginea Franchwise 10:59 – De ce antreprenorii se identifică atât de mult cu business-ul lor? 14:14 – Cum îți dai seama că ești pregătit să-ți francizezi business-ul 20:02 – Exemple de strategii proaste de francizare 23:14 – Rolul marketingului în procesul de francizare 27:19 – Semnele că un brand e pregătit pentru francizare 30:16 – Un brand românesc francizat cu succes Cumpără bilet la conferința de marketing - GrowthCon care va avea loc pe 30-31 octombrie 2025 în Cluj-Napoca.

tiktok switch cum preg exemple poate cluj napoca raluca discu vrei rolul bilete aboneaz

#PeCeLumeTrăim: Violență și abuz în relațiile de cuplu. Ce stă în spate și cum (ne) putem ajuta, cu Diana Vasile

Mind Architect

Play Episode Listen Later Aug 11, 2025 75:10

Violență și abuz în relațiile de cuplu - un subiect delicat dar esențial abordat din perspectiva psihologică în cel de-al treilea episod din seria "Pe ce lume trăim". Adrian Dinu, psiholog și trainer în echipa Mind Architect discută alături de Diana Vasile, expert în psihologia traumei și fondatoarea Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei, despre dinamica complexă a relațiilor abuzive.În acest episod aflați de ce unii reușesc să iasă rapid din relații de cuplu toxice, în timp ce alții rămân captivi ani de zile în cicluri de violență domestică și abuz emotional. Diana Vasile explică factorii psihologici care fac ca victimele să nu recunoască red flags-urile și cum abuzul în relații se dezvoltă treptat, începând adesea cu perioade aparent idilice.Câteva idei importante din conversație:- De ce relațiile abuzive încep "idilic" - și cum această perioadă perfectă devine o capcană psihologică- Paradoxul poveștilor victimelor - de ce sunt fragmentate și contradictorii, dar tocmai de aceea sunt credibile- Mitul femeii hipercompetente - presiunea socială de a fi "doamnă în societate, scorpie în pat, gospodină în bucătărie"- De ce îți vine să ignori red flags-urile - și cum memoria implicită ne sabotează judecata- Când lovești peretele în loc de persoană - e progres sau tot formă de violență?- "Psihicul e atât de inerțios" - de ce schimbarea e atât de grea și cum să o forțezi- Testul simplu: Dacă îți spune că perspectiva ta "nu contează" - e deja abuz emotional?- Secretul agresorilor din toate mediile sociale - de ce "toți spun aceleași lucruri", indiferent de educație.Discuția oferă sfaturi practice pentru a ajuta persoanele din anturaj care trec prin relații abuzive, explică de ce poveștile victimelor par adesea fragmentate și contradictorii, și prezintă resurse concrete pentru cei care au nevoie de ajutor. Resurse menționate: - Hotline violență domestică 0800 500 33, - cartea "Anatomia Traumei" de Diana Vasile

pe rela hotline dac spate vasile discu violen mitul secretul ajuta resurse studiul institutului

Festivalul Strada Armenească, între meșteșug, memorie și identitate

Play Episode Listen Later Jul 30, 2025 19:19

Festivalul Strada Armenească revine între 1 și 3 august 2025 în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București. Și în acest an, festivalul își extinde aria de expresie dincolo de muzică și dans, propunând un program amplu de expoziții, ateliere participative și discuții. Dezvoltam acest subiect într-o discuție cu invitata emisiunii RFI360, Silvia Terzian, directoarea Festivalului Strada Armenească. Pe scena Festivalului Strada Armenească vin din Republica Moldova Zdob și Zdub, trupa-fenomen care a dus rockul basarabean pe marile scene ale lumii, Surorile Osoianu, recunoscute pentru păstrarea și rafinamentul interpretării cântecului tradițional moldovenesc și Frate Gheorghe & mica orchestră, ce aduc laolaltă influențe tradiționale, poezie și improvizație. România este reprezentată de Fanfare Ciocârlia, una dintre cele mai cunoscute fanfare din lume, de Robin and the Backstabbers, emblemă a scenei alternative locale, de Corina Sîrghi & Taraf, cu un repertoriu de romanțe și tangouri urbane. Din Armenia sosesc muzicienii de la Gata Band, cu jazz-ul lor etnic vioi și dansant, și legendara trupă The Bambir, activă de peste patru decenii, cu un sunet ce reunește rock progresiv, folclor și lirism balcanic. Atmosfera va fi completată de o serie de DJ sets și intervenții live susținute de Miko Baghdasarian ft. Skior și invitații lor speciali din Armenia și Ligia Keșișian ft. Lucas Molina. TALKS – Istorii personale, vocații colective Sâmbătă, 2 august, de la ora 16:30, la Biblioteca Festivalului, deschidem o fereastră spre secolul XX printr-o conversație despre negustorii armeni din România – cei care, traversând exilul, au construit punți comerciale și afective între Anatolia și orașele românești. Discuția pornește de la volumul De la Kayseri la București. Cusut până la capăt, semnat de Andreea Barbu, și îi are ca invitați pe Monica Dudian, Maria Erzian și Paul Agopian, colecționar de povești armenești la negustorie.ro. Duminică, 3 august, tot de la 16:30, vorbim despre prezent și viitor: „Roots Beyond Borders” este un talk despre ce înseamnă să fii tânăr și armean în diaspora. Invitații – Silva Sahakyan (Franța), Ruzanna Grigoryan (Letonia) și Manushak Danielyan (Germania) – fac parte din Diaspora Youth Ambassadors Program 2024–2025 și vorbesc despre identitate, conexiuni transnaționale și cum se păstrează viu un fir cultural într-o lume în continuă mișcare. Discuția este moderată de Hrant Jaghinyan, Diaspora Youth Ambassador din partea României. EXPOZIȚII – memorie și identitate Pe tot parcursul festivalului, vizitatorii vor putea explora o serie de expoziții care documentează, reinterpretează și celebrează cultura armeană. „Armenii jazzului românesc” aduce în prim-plan o parte mai puțin cunoscută a contribuției artistice armenești în România: fotografii de Emilian Săvescu și imagini de arhivă surprind figuri precum Garbis și Capriel Dedeian, Harry Tavitian, dar și imagini cu Johnny Răducanu sau Corneliu Stroe – pionieri ai unei scene muzicale între tradiție și libertate. „Revoluționare – Femei armene care au schimbat lumea”, ilustrată de Maretta Aivazian, ne aduce povești despre curaj, viziune și schimbare ale unor femei din Armenia, diaspora și România. „Centenarul ARARAT” este o incursiune în istoria presei armenești din România, o arhivă de memorie culturală marcată de figuri precum Vartan Mestugean și Arșag Bogdan Căuș, părinții spirituali ai publicației care a dat nume unei epoci editoriale. Expoziția de colaje curatoriată de Bucharest Collage Collective aduce în grădină viziuni fragmentate și poetice semnate de Alexandra Grigore, Beatrice Arzoiu, Cristina Gârleșteanu, Oana Iordăchescu și alți artiști care explorează tensiunile dintre imagine, text și memorie. Sâmbătă și duminică, între orele 12:00 și 16:00, cei mici se vor bucura de Basme armenești însuflețite de BCR – un spectacol-lectură cu păpuși inspirat din volumul Basme armenești de la Moș Suren, scris de Suren Muradyan și tradus în limba română de nepotul său, Arsen Arzumanyan. Spectacolul este susținut de trei tineri actori-păpușari – Radu Stăncescu, Florentina Bălan și Luca Horia Drăghici. ATELIERE – Culoare și meșteșug, zi de zi în Grădina Botanică Sâmbătă și duminică 12:00–14:00 | Atelier de pictat rodii cu Doriana Habian. Participanții sunt invitați să picteze, pe carton pânzat, rodii în miniatură – simbol al abundenței, vieții și frumuseții ascunse în cultura armeană. Atelier potrivit pentru toate vârstele. Sâmbătă și duminică 12:00–20:00 | Atelier Pressed Flowers. Compoziții florale presate pe hârtie, atelier potrivit pentru toate vârstele. 13:00–18:00 | Activități pentru copii. Desfășurate continuu, vineri între 17:00 și 20:00, sâmbătă și duminică 13:00–18:00: Nisip Creativ – desen pe planșe preimprimate cu 16 nuanțe colorate; Ch'Artist – pictură pe figurine ceramice (case, animale, flori); Slime Party cu CONI – experimente de chimie distractivă, urmate de realizarea propriului slime Sâmbătă și duminică 14:00–16:00 | Ateliere Centrul Cultural Teryan – seria I. Atelier de decorat accesorii – În timpul acestui atelier, participanții vor decora cu flori accesorii armenești de purtat pe cap. Atelier de Ceramică –obiecte din ceramică pictate cu ornamente din miniaturi armenești. Sâmbătă și duminică 15:00–18:00 | Atelier de colaj – Bucharest Collage Collective. Atelier de colaj analog, deschis tuturor, condus de artiștii colectivului din București. Sâmbătă și duminică 16:00–16:30 | Atelier de dansuri armenești. Workshop de dansuri tradiționale armenești, coordonat de ansamblul Vardavar. Sâmbătă și duminică 16:00–18:00 | Ateliere Centrul Cultural Teryan – seria II. O nouă serie a atelierelor de decorat accesorii și pictat ceramică. Call to action: Strada Armenească e mai mult decât un festival. Este locul unde ne regăsim în sunet, în culoare, în gesturi simple care apropie oameni și culturi. Din 2013, accesul a fost mereu gratuit – pentru ca oricine să se poată bucura de muzică, meșteșug, povești și apartenență. Tot ce vezi aici se construiește cu grijă, cu respect față de artiști și colaboratori, dar și cu efort constant. Dacă Strada îți aduce bucurie, ajută-ne să o păstrăm vie. Donează atât cât poți, atât cât simți. Fiecare gest contează. https://www.stradaarmeneasca.ro/sustine Intrarea la festival este liberă, iar accesul se realizează în limita capacității.

#109 - Despre AI, Manipulare și Legi. Ce urmează pentru Moldova?

Mai Departe

Play Episode Listen Later Jul 29, 2025 101:43

În acest episod „Mai Departe”, Artur Gurău discută cu Vitalie Eșanu, CTO și Antreprenor Privesc.eu, Soofragio, Citesc.eu, și Alex Mînza, CTO și Antreprenor. Discuția despre viitorul inteligenței artificiale, legislația media, manipularea informațională pe rețele precum TikTok, rolul „notificatorilor de încredere”, și implicarea actorilor non-tradiționali, de la biserică până la startup-uri, în societate și politică.

tiktok cto moldova legi alex m pentru despre discu antreprenor

#110 - Impozitarea Temu? 6% din TikTok e politică.

Mai Departe

Play Episode Listen Later Jul 29, 2025 84:05

În acest episod „Mai Departe”, Artur Gurău discută cu Alex Mînza și Vitalie Eșanu, ambii CTO și antreprenori activi în zona de tehnologie civică și inovație. Discuția explorează impactul AI asupra educației, profesiilor și modului în care învățăm, dar și teme de actualitate precum realitatea economică, impozitarea Temu, influența TikTok-ului și atacurile cu drone. Vitalie vorbește și despre soluția pe care a dezvoltat-o pentru a monitoriza conținutul de pe TikTok în Republica Moldova. Cum îl ajuta la asta internetul Infinity de la Orange Moldova de 10GB

tiktok ai cto infinity temu cum alex m politic 10gb discu republica moldova

BT Talks - Conversație despre educație, cu Ionela Costică, prorector ASE

BT Talks

Play Episode Listen Later Jul 14, 2025 37:07

În cel mai recent episod BT Talks, invitata gazdei noastre, Andi Moisescu, este Ionela Costică, prorector al Academiei de Studii Economice din București, care aduce în discuție un subiect esențial pentru viitorul educației și al pieței muncii: diploma nu mai este un garant al succesului profesional. Ceea ce contează cu adevărat sunt competențele reale pe care le dobândești. Un alt punct esențial este legătura dintre universități și angajatori. ASE a organizat târguri de joburi chiar și pentru studenții din anul I, tocmai pentru a-i expune devreme la cerințele reale ale pieței. Ionela Costică subliniază că educația nu poate funcționa în izolare, ci este nevoie de o colaborare constantă cu mediul de afaceri pentru a înțelege ce competențe sunt cu adevărat relevante. Discuția atinge și relația dintre profesori și studenți. Respectul, spune Ionela Costică, nu se impune, ci se câștigă. Educația modernă trebuie să fie un parteneriat bazat pe încredere, comunicare și obiective comune. Made with ❤️ by BT

educa conversa bt despre ase bucure discu ceea

O discuție despre condiția romilor din Sud - Estul Europei

condi europei despre discu invitatul

Play Episode Listen Later Jul 14, 2025 45:50

Invitatul emisiunii este domnul Ciprian Necula, sociolog, profesor la SNSPA, președintele executiv al asociației ”Roma Education Fund”.

Președintele N. Dan, la prima sa reuniune a Consiliului European. Apărarea, în prim plan

Play Episode Listen Later Jun 26, 2025 56:25

Președintele României, Nicușor Dan, participă la prima sa reuniune a Consiliului European, la Bruxelles. Discuțiile din cadrul Consiliului vor aborda subiecte esențiale pentru viitorul UE, inclusiv sprijinul pentru Ucraina, criza din Orientul Mijlociu, securitatea europeană și extinderea UE. Apărarea este în centrul discuțiilorde la summit. Șeful statului spune că va discuta și despre susținerea Republicii Moldova. Deficitul bugetar și PNRR, în centrul discuțiilor dintre N. Dan și șefa CE În marja summitului, Nicușor Dan și Ursula von der Leyen vor discuta și despre problema deficitului bugetar excesiv din România și a fondurilor primite din PNRR. Studenții protestează în București și în mai multe orașe din țară Protest al studenților față de tăierea burselor: „Tăiați din corupție, nu din educație!”, spun tinerii. Manifestații au avut loc în București și în mai multe orașe din țară. Dacă aş fi în locul lor, şi eu aş protesta, spune ministrul educației, Daniel David. Avocatul Előd Kincses - „luptătorul singuratic pentru dreptate” a încetat din viață Vorbim și despre cine a fost avocatul Előd Kincses - „luptătorul singuratic pentru dreptate” a încetat din viață la 83 de ani. Kincses l-a apărat pe pastorul László Tőkés în procesul de la Timișoara cu autoritățile comuniste, proces care avea apoi să ducă la izbucnirea Revoluției din decembrie 1989. Un portret al său vom avea în 40 deminute.

european protests rom nicu bruxelles ue revolu ursula von der leyen manifesta la prima ucraina dac pnrr studen bucure vorbim discu daniel david

#400 Încă 20 De Episoade Până La Aniversare

All Vorbe

Play Episode Listen Later Jun 25, 2025 88:05

400 e un număr mare Timestamps: 0:00 Intro 8:20 Paul s-a jucat Doom Eternal 34:32 Edgar s-a jucat Songs of Conquest 45:17 Discuția Genurilor 1:02:50 Știri: Warner Bros Interactive se restructurează; Marathon amânat; Studioul Minds Eye aparent era oribil 1:12:18 Sega dă din casă accidental; Wikipedia Gaming; Pirate Software vs Stop Killing Games YouTube: https://www.youtube.com/c/jocsivorbe1416 YouTube Stream Highlights: https://www.youtube.com/c/JocȘiVorbeBits Twitch: https://www.twitch.tv/jocsivorbe iTunes: https://podcasts.apple.com/us/podcast/all-vorbe/id1331438601 Spotify: https://open.spotify.com/show/3RFgOJDgyEnpvkUQoSh0Tc Facebook: www.facebook.com/JocSiVorbe/ Instagram: https://www.instagram.com/jocsivorbe/ Discord: https://discord.gg/m5a6DDfBFc Tip Jar: https://ko-fi.com/jocsivorbe Patreon: https://www.patreon.com/jocsivorbe RSS și linkuri de download: http://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:281506836/sounds.rss

spotify songs discord marathon sega discu

Ce Încearcă SeedBlink să Schimbe în Relația Dintre Fondatori și Investitori. Cu Andrei Dudoiu

Play Episode Listen Later Jun 23, 2025 36:33

Despre Andrei Dudoiu nu poți spune doar că a fost bancher și acum e antreprenor. Povestea lui e despre tranziții. A lucrat peste două decenii în sistemul bancar, a urcat în poziții de conducere și a învățat cum funcționează o organizație mare. Dar la un moment dat s-a uitat în jur și a simțit că vrea altceva. Nu neapărat mai mult, ci mai aproape de ceva ce părea că lipsește: accesul real al oamenilor obișnuiți la investiții și al startup-urilor la sprijinul necesar.Așa a apărut SeedBlink – o platformă care s-a născut dintr-o observație. Din senzația că în Europa, deși sunt idei bune, ele rămân deseori suspendate între entuziasm și lipsa capitalului. Iar investitorii mici, deși ar vrea să se implice, nu o pot face cu ușurință. Ce au făcut Andrei și colegii săi a fost să încerce să aducă un pic de ordine într-un spațiu fragmentat. Platforma a crescut odată cu această nevoie – și odată cu realitatea că, așa cum scrie și Mariana Mazzucato în „The Entrepreneurial State”, inovația are nevoie și de infrastructură, nu doar de idei bune.Discuția cu Andrei merge dincolo de produsul Seedblink. E și despre ce înseamnă o relație sănătoasă între un fondator și un investitor. Despre cum se clădește încrederea, și prin pitch-uri, dar și prin consecvență și timp. Și despre cum construiești ceva care să rămână și după ce entuziasmul inițial s-a dizolvat.

europa dar rela din despre platforma mariana mazzucato iar investitori dintre povestea discu

O discuție despre fenomenele meteo extreme

Play Episode Listen Later Jun 13, 2025 20:34

Discutăm azi despre furtuni severe, valuri de căldură, tornade, secetă și despre cum ne afectează toate acestea, cu Dr Bogdan Antonescu - climatolog

extreme despre meteo discut discu

Primele tăieri gândite la nivelul Guvernului: voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și sporul de antenă la bugetari. Cât s-ar economisi (Libertatea)

Play Episode Listen Later Jun 3, 2025 4:46

Discuții pentru noul Guvern. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor s-au întâlnit luni / Scenariile și calendarul discutat (HotNews) - Scurta lună de miere, săbiile din aceeași teacă și rana închisă. Concluziile primelor sondaje după alegeri (SpotMedia) - Moștenirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei (Snoop) - Protest anunțat marți în Piața Victoriei, după crima din Cosmopolis. Printre revendicări, recunoașterea femicidului în legislație (Buletin de București) Discuții pentru noul Guvern. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor s-au întâlnit luni / Scenariile și calendarul discutat (HotNews)Cei patru lideri de la PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit de la ora 16:00, iar în jurul orei 18:00 discuția s-a încheiat, conform surselor HotNews. Întâlnirea a avut loc la biroul lui Ilie Bolojan de la Senat, iar presa nu a fost informată în avans.În timpul discuției, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au stabilit să formeze 16 grupuri de lucru – câte unul aferent pentru fiecare minister. PSD are trei scenarii de lucru în acest moment privind viitorul guvern: să accepte un premier politic care să conducă coaliția până la viitoarele alegeri, să forțeze instalarea unui premier desemnat prin rotativă guvernamentală sau să aleagă să rămână în opoziție.Întrebat luni dacă PSD susține varianta unei rotative sau dacă partidul l-ar accepta drept variantă de premier pe Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu a spus că „toate variantele sunt pe masă”. Ilie Bolojan a dat de înțeles, tot luni, după o ședință a liderilor PNL, că nu este de acord cu varianta rotativei guvernamentale.Liderii PSD, PNL, USR și UDMR și-ar dori ca săptămâna viitoare să aibă loc desemnarea premierului de către președintele Nicușor Dan, astfel încât pe 16-17 iunie să aibă locul votul în Parlament privind învestirea noului Guvern, conform surselor HotNews.Primele tăieri gândite la nivelul Guvernului: voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și sporul de antenă la bugetari. Cât s-ar economisi (Libertatea)Viitorul guvern al României intenționează să taie inițial sporul de antenă primit de bugetari, dar și voucherele de vacanță și indemnizația de hrană, arată sursele Libertatea.Tăierile amintite vor duce la economii totale de 7,5 miliarde de lei, conform calculelor Libertatea. Suma este însă pe un an întreg, dar noi suntem deja la jumătatea anului, astfel că în mod realist se vor strânge din acestea maximum 4,2 miliarde de lei.Potrivit calculelor înaintate până în acest moment, Guvernul României trebuie să economisească aproximativ 30 de miliarde de lei pentru a reduce deficitul, preconizat până la finalul anului 2025, de la 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) la 7,5%.Este nevoie ca statul să taie masiv din investițiile inutile pentru a realiza deficitul scontat. Economiștii consultați de Libertatea au indicat programul Anghel Saligny, cel prin care primarii fac investiții de drumuri și gaze.În fine, experții spun că mai trebuie tăiate și alte programe: Rabla, Start-Up Nation, Femeia Antreprenor, Subvențiile pentru partide, Sumele forfetare acordate în Parlament, Construcția de stadioane prin Compania Națională de Investiții.Scurta lună de miere, săbiile din aceeași teacă și rana închisă. Concluziile primelor sondaje după alegeri (SpotMedia)În analiza editorialistei SpotMedia sunt sondajele NSCOP și AVANGARDE au fost realizate telefonic la final de mai, 26 -30 mai, respectiv 23- 28 mai.Ce ar fi de remarcat?1.Încrederea de care beneficiază președintele Nicușor Dan nu este nici pe departe atât de mare după cum era vehiculat. Este o cotă de încredere sub 50 % în ambele sondaje.Încrederea sub 50% arată că luna de miere a președintelui ar putea fi mai scurtă decât a altor președinți care au avut scoruri de încredere postelectorale mai mari- Iohannis 60%, Băsescu 63%.Dl Dan trebuie să înceapă să livreze rapid, iar în mare măsură campania electorală, implicit așteptările, nu a fost despre atribuțiile președintelui, ci ale premierului.2.Ilie Bolojan este cu doar câteva procente în urma lui Nicușor Dan, dar cu o notorietate mai mică.3.Analiza detaliată a sondajului INSCOP, realizată de Remus Ștefureac, arată România rămâne fracturată. Încrederea noului președinte în zona AUR este de numai 6%. Principala misiunea a președintelui ar trebui să fie să acceseze zona aceasta ostilă, să o capteze, să îi câștige încrederea.4.George Simion este în scădere. Și cel mai probabil ea va continua.5.Sondajul INSCOP l-a măsurat pe locul al patrulea în clasamentul încrederii, cu 26%, pe liderul UDMR Kelemen Hunor. El capitalizează acum imaginea muncită ani de zile de lider serios, echilibrat, elegant. În acest moment, dl Kelemen Hunor nu mai este doar liderul maghiarilor, ci unul dintre liderii politici ai României, a schimbat liga.Încrederea atât de mare pentru liderul UDMR, mult dincolo de bazinul electoral tradițional maghiar, marchează un moment istoric. Între atâtea răni care sfâșie societatea, iată că una se închide, ceea ce este esențial în fața filonului naționalist care, cel puțin o vreme, nu se va diminuaMoștenirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei (Snoop)În patru ani și șapte luni, Nicușor Dan nu a reușit să livreze rezultate pe măsura așteptărilor bucureștenilor și a problemelor cronice ale orașului. Asta însă într-un context dificil: preluarea mandatului cu datorii de 3 miliarde lei la Primăria Capitalei și un Guvern care a redus în mod constant bugetul PMB în favoarea județului Ilfov și a primăriilor de sector. Plusuri: investiții în termoficare, desființarea majorității companiilor municipale, limitare a dezvoltării urbanistice haotice, finalizarea stației de epurare de la Glina.Minusuri: traficul rămâne aglomerat, poluarea ridicată, lipsa consolidării clădirilor cu risc seismic, problemele cu apa caldă și căldura persistă. Dar aceste disfuncționalități nu pot fi corectate în doar patru ani, ci cer decenii de investiții și politici susținute, atarge atenția jurnalista Catiușa Ivanov în analiza sa de pe Snoop.ro.Protest anunțat marți în Piața Victoriei, după crima din Cosmopolis. Printre revendicări, recunoașterea femicidului în legislație (Buletin de București)Centrul FILIA, Centrul pentru Resurse Juridice și Feminism România organizează marți, 3 iunie, un protest în Piața Victoriei, sub mesajul „Niciuna înfrântă. Niciuna uitată. Niciuna mai puțin.” Manifestația vine în contextul crimei din 31 mai, când o femeie însărcinată a fost împușcată mortal, în timp ce se afla cu fiica ei de trei ani într-un complex rezidențial din județul Ilfov.Cazul Teodorei Marcu este al 25-lea femicid înregistrat în România în ultimele cinci luni, potrivit organizatorilor, care atrag atenția asupra lipsei unor măsuri eficiente de prevenție și protecție a victimelor violenței de gen.Autorul faptei, un bărbat de 49 de ani, fusese denunțat de victimă pentru ani de abuzuri sexuale, fizice și psihice. Abuzul a început când aceasta avea doar 14 ani.Pe larg, pe pagina Buletin de București.

protests dar pe rom snoop aur nicu prim parlament pnl analiza suma manifesta asta psd senat remus ieri ivanov investi startup nation hot news hran cosmopolis bucure usr guvern discu economi pmb printre centrul iohannis potrivit anten guvernului udmr ilfov

Discuțiile de la Istanbul, văzute din Ucraina: singurul lucru negociabil

Play Episode Listen Later May 13, 2025 3:54

După cum se știe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că este gata să participe la convorbiri de pace cu omologul său Vladimir Putin, joi, la Istanbul. Propunerea lui Zelenski vine ca răspuns la declarația lui Putin cum că Federația Rusă este pregătită pentru negocieri directe cu Ucraina. Experți ucraineni în relații internaționale vorbesc despre perspectivele acestor discuții. Cu puțin timp înainte de preconizatele discuții de pace, colegii noștri de la RFI Ucraina au cerut detalii unor experți de la Kiev. Așadar, la ce ne putem aștepta de la negocierile prezăzute să înceapă joi?Politologul Igor Chalenko spune că „singurul subiect al negocierilor ruso-ucrainene propuse în Turcia poate fi exclusiv introducerea unui armistițiu de 30 de zile. Dar în niciun caz reluarea negocierilor «Istanbul-2022» sau «realități teritoriale»”.Este aici de remarcat o nuanță.Moscova insistă asupra revenirii la „negocierile de la Istanbul”, pe care, potrivit Federației Ruse, Ucraina le-a „zădărnicit” în 2022.Propaganda rusă folosește adesea în acest context termenul „Acorduri de la Istanbul”, dar, de fapt, părțile nu au ajuns niciodată la vreun acord. Și aceasta, în special, din cauza cerințelor ultimative ale Moscovei.Potrivit lui Chalenko, înainte de o posibilă nouă rundă de negocieri, țările occidentale trebuie neapărat să impună sancțiuni suplimentare Federației Ruse. La urma urmei, Moscova este cea care a respins un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai.Potrivit Forțelor Armate Ucrainene și analiștilor militari, în ciuda armistițiilor pe termen scurt „din mai” și „de Paște”, Federația Rusă nu și-a încetat tentativele de asalt și atacurile aeriene.Astfel, în dimineața zilei de 12 mai, Rusia a atacat regiunea Odesa, distrugând clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. Un tren de marfă civil din regiunea Donețk a fost, de asemenea, lovit.Analistul militar Oleksandr Kovalenko este de părere că indiferent dacă Putin va participa sau nu la negocierile din 15 mai, aceasta va fi ”o altă etapă de imitare a procesului de negocieri”.Politologul Petro Oleșciuk spune, de asemenea, că sfârșitul războiului nu este benefic pentru ruși. În opinia sa, acest lucru va priva Moscova de ultimele pârghii de influență asupra Ucrainei, lucru pe care Federația Rusă nu și-l dorește.El explică faptul că în spatele unor concepte precum ”denazificare” sau ”demilitarizare” se ascunde dorința de a dezmembra statul ucrainean și de a distruge națiunea ucraineană.Politologul Volodimir Fesenko consideră că propunerea lui Zelenski pentru o întâlnire la Istanbul are un sens pur tactic. Anume, să-l pună pe Putin în fața unei situații dificile:”Zelenski ridică brusc miza negocierilor. Dacă Putin refuză, înseamnă că nu dorește negocieri, înseamnă că ar putea apărea responsabil în ochii lui Trump. Deși modul în care Trump percepe toate acestea este încă o mare întrebare”.Politologul amintește că președintele SUA a declarat că întâlnirea va clarifica dacă este posibil un acord între Ucraina și Rusia. Iar dacă nu, UE și Statele Unite „pot acționa în consecință”.Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, obiectivele Rusiei, în ciuda declarațiilor de pregătire pentru negocieri, nu s-au schimbat.Kremlinul continuă să atace pozițiile avansate ale Ucrainei și să creze condițiile pentru o agresiune împotriva Ucrainei și a NATO în următorii ani, se arată în raportul institutului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Viitorul Muncii și Inteligența Artificială, cu Corina Neagu

artificial sunt discu viitorul

Play Episode Listen Later Apr 27, 2025 30:47

Alături de noi se află Corina Neagu, expertă HR cu experiență în domeniul resurselor umane, care a lucrat cu organizații din diverse sectoare. Corina este o persoană pasionată de modul în care evoluează felul în care lucrăm și cum putem folosi tehnologia pentru a crea un loc de muncă mai bun.Discuția de astăzi se va concentra pe schimbările rapide pe care inteligența artificială le aduce în viața profesională a fiecăruia dintre noi, dar și pe modul în care angajații și organizațiile pot naviga aceste transformări. Vom vorbi despre oportunitățile și provocările ce apar atunci când tehnologia înlocuiește sau completează munca umană și, mai ales, despre ce înseamnă acest lucru pentru viitorul locurilor de muncă. Sunt curios să aflu ce părere are Corina despre cum putem naviga aceste vremuri și ce ne așteaptă în viitorul apropiat.

Petre Florin Manole, deputat PSD, despre alegerile prezidențiale și Visa Waiver

Play Episode Listen Later Mar 27, 2025 15:58

Discuțiile despre miniștri și despre performanța ministerială nu trebuie ascunse ochilor publicului, declară la RFI deputatul PSD Petre Florin Manole. El comentează situația ministrului de Externe, Emil Hurezeanu, la un pas de a fi demis, în cazul Visa Waiver. Parlamentarul vorbește în interviul acordat RFI despre combaterea extremismului, alegerile prezidențiale din luna mai și candidatura lui Victor Ponta. Petre Florin Manole, despre Emil Hurezeanu, după decizia SUA privind Visa Waiver: ”Am văzut că nici liberalii nu refuză o discuție, doar că ei cred că ar trebui avută mai puțin în public și mai mult între patru ochi, dacă am înțeles bine sensul declarațiilor doamnei Turcan. După opinia mea, discuțiile despre miniștri și despre performanța ministerială nu trebuie ascunse ochilor publicului, cu cât mai multă transparență, cu atât mai bine”.Despre alegerile prezidențiale din mai: ”Partidul Social Democrat poate avea un singur candidat și are un singur candidat. Am rămas alături de Crin Antonescu”.Despre candidatura lui Victor Ponta: ”Domnul Victor Ponta este pe drumul domniei sale, nu este nici în partid, nici cu sprijinul partidului. Eu, personal, nu-l voi vota (...). În această speță, Victor Ponta și PSD sunt adversari”.

european union visa waiver rfi psd dup florin despre externe petre discu manole

"VINE POLIȚIA"... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN președinte CNA #IGDLCC 272

Play Episode Listen Later Mar 17, 2025 93:12

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

covid-19 america tv community tiktok social media ai donald trump google care new york times brothers elon musk european union cost berlin europa cnn tesla sun reddit tinder adolf hitler robinson dar exist fake news era google play opera nato dom telegram pe italia vine rom industrial ia big brother ea ele fix app store realmente cine alex jones prima volkswagen problema educa gpt estonia sir rusia petersburg vlad ei tot mare pare din informa crea exact usaid george soros hai ong kgb bonn salut revolu noi lidl ku klux klan infowars napster doi absolut poli germania times new roman conform sau cum aia asta pur cna peste dac berghain bun marea dup spun alo europei cred evident prin sunt doar lituania cei nici pentru despre mul icq canter cnr bine explic ginkgo transilvania platforma unii deci serios mult iar unde algoritmi letonia opinie spre discut acum sper poate avem chiar bucure reclam toate trebuie cnl ceau constitu oamenii opinia suntem satir aici acesta fiecare oameni totul atunci aceasta discu vre avea ceea oare vrei totu probabil aceast adic ovidiu foarte toat erevan salutare statele unite pro tv marea britanie democra scopul domnului unele republica moldova moscova repet ideea romei uniunea european societatea apropo oricine ucrainei iart comisia european george buhnici

Parenting Biblic I PODCAST - Q&A I Pastor, Pshihoterapeut Călin Onițiu - Betania Dublin

Ekklesia Life

Play Episode Listen Later Feb 14, 2025 57:13

Creșterea copiilor poate fi o provocare în zilele noastre, dar există soluții care pot aduce lumină și speranță! Discuția cu pastorul psihoterapeut Călin Onițiu ne ajută să înțelegem principiile biblice care ne pot ghida să facem față provocărilor și să ne educăm copiii cu valori sănătoase și puternice.Urmărește episodul în format video aici: https://www.youtube.com/watch?v=9ZCyUGOChWEPoți susține lucrarea Ekklesia aici: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.ekklesia.ro/doneaza/⁠⁠

parenting dublin cre oni ekklesia betania podcast q urm discu biblic

146 - Marius Simion - Cum îți influențează arhetipurile relația de cuplu?

Thinking Made Visible

Play Episode Listen Later Feb 12, 2025 85:54

Nu se putea un moment mai bun pentru o conversație despre arhetipurile din relația de cuplu decât în luna iubirii.În perioada asta iubirea este declarată și etalată peste tot, dar cum ar fi ca profitând de acest context și de conversația mea cu Marius Simion, să îți dai voie să înțelegi mai bine dinamica din relația ta de acum, și chiar din relațiile anterioare, identificând arhetipurile care contribuie la dezvoltarea sau sabotarea ei?Ar fi o dovadă de … iubire, nu-i așa? Pentru tine, pentru partener(ă) și pentru cuplul pe care îl formați.Marius este psiholog, terapeut și un foarte bun pedagog, care a început să studieze arhetipurile din nevoia de sens, dându-și seama că partenerii se blochează adesea în cuplu în arhetipul de copil.Discuția noastră curge lin, pe înțeles și sunt sigură că cel puțin una dintre ideile de mai jos ți se va părea interesantă sau utilă:

rela marius tab cum pentru despre simion ascult discu iubire

SUBSTANȚE, EȘEC, ANXIETATE - POVESTEA DURĂ A LUI CĂTĂLIN MEȘTER (FONDATOR I LOVE FAILURE) IGDLCC 264

Play Episode Listen Later Feb 10, 2025 121:48

În acest episod, stau de vorbă cu Cătălin Meșter, fondatorul I Love Failure - un concept unic în România care aduce pe scenă povești reale despre eșec și vulnerabilitate. Discuția explorează parcursul lui Cătălin, de la experiențele dificile din tinerețe până la crearea unei mișcări care încurajează autenticitatea și vindecarea prin împărtășirea poveștilor personale. Aflăm cum I Love Failure a evoluat de la evenimente mici la spectacole în operă, cu planuri de extindere în școli și diverse comunități. Conversația abordează teme importante precum anxietatea socială, presiunea perfecțiunii, efectele social media asupra sănătății mentale și importanța creării unor spații sigure unde oamenii pot fi vulnerabili. Un episod esențial pentru oricine e interesat de dezvoltare personală autentică și dorește să înțeleagă mai bine cum putem transforma eșecurile în oportunități de creștere.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

social media failure cost cancel culture rom afl conversa informa succes sper povestea totul discu creativitate

CE FACEM CU ROMÂNIA BIZARĂ? - DANIEL DAVID #IGDLCC 265

Play Episode Listen Later Feb 10, 2025 71:31

În acest episod, îl am ca invitat pe Daniel David, psiholog, profesor și actual Ministru al Educației. Discuția abordează provocările actuale din educația românească, de la analfabetismul funcțional până la impactul tehnologiei și social media asupra tinerei generații. David vorbește despre motivele pentru care a acceptat poziția de ministru într-un moment critic pentru România și subliniază importanța menținerii țării pe direcția euro-atlantică. Sunt abordate subiecte sensibile precum utilizarea telefoanelor în școli, rolul religiei în educație, și provocările legate de combaterea pseudoștiinței și a teoriilor conspirației. Un accent special este pus pe necesitatea modernizării metodelor de predare și adaptarea la noile realități tehnologice, inclusiv integrarea inteligenței artificiale în procesul educațional.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

social media cost rom educa informa sunt sper bizar totul facem discu ministru daniel david

DESPRE TRAUME, TRAGEDII ȘI... IUBIRE - IOAN STANOMIR #IGDLCC 266

Play Episode Listen Later Feb 10, 2025 135:44

O discuție profundă și nuanțată cu profesorul Ioan Stanomir despre cultură, literatură, politică și societate. De la analiza operelor marilor scriitori ruși și relația complexă dintre Rusia și Occident, până la reflexii despre iubire, moarte și sensul existenței umane. Stanomir împărtășește perspective valoroase despre pericolele extremismului și importanța păstrării democrației, oferind context istoric și cultural pentru înțelegerea provocărilor actuale. Discuția atinge subiecte sensibile precum antisemitismul, situația politică din România și pericolele utopiilor totalitare, culminând cu o analiză lucidă a momentului electoral din 2024.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

cost vladimir putin rom antisemitism rusia informa schengen occident despre ioan sper dostoievski totul traume discu iubire

VREI SĂ TRĂIEȘTI 100 DE ANI? Dietă, Fasting, Suplimente și Sfaturi de la - FLORIN CUJBĂ #IGDLCC 267

Play Episode Listen Later Feb 10, 2025 92:59

O discuție detaliată cu Florin Cujbă despre tendințele actuale în sănătate și longevitate. De la importanța suplimentelor și a nutriției corecte, până la ultimele inovații în domeniul anti-aging, episodul explorează cum putem trăi mai mult și mai sănătos. Sunt abordate subiecte precum rolul creatinei, al vitaminelor esențiale și al probioticelor, dar și cazul controversat al lui Brian Johnson și experimentele sale extreme. Discuția pune accent pe importanța unei abordări echilibrate, care începe cu mișcare și alimentație corectă, continuă cu sănătatea organelor interne și abia apoi cu suplimente pentru performanță.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

fitness cost diet fasting energie metabolism informa anti aging brian johnson prebiotics testosteron sunt florin vitamina d sper totul discu vrei sfaturi

Iluzia Prosperității: De ce Unii Oameni Par să Aibă Mereu Bani, iar Alții Rămân în Lupta Continuă cu Datoriile, cu Sergiu Penciu

spotify tiktok paypal newsletter telegram book club goodreads eug vladimir nabokov melchior gogol dostoievski nikolai gogol discu vog twitch live

Play Episode Listen Later Feb 7, 2025 44:06

Banii sunt peste tot. Ne influențează alegerile zilnice, ne modelează relațiile și conturează viitorul pe care ni-l imaginăm. Și totuși, pentru mulți dintre noi, educația financiară rămâne un subiect lăsat deoparte, abordat doar când apar probleme.Astăzi discutăm despre bani cu Sergiu Penciu, un om care nu îi vede ca pe o enigmă rezervată experților, ci ca pe o parte firească a vieții. Sergiu a lucrat nouă ani în domeniul bancar și a fost implicat în dezvoltarea programului „Școala de Bani” la BCR. În ultimii opt ani, a ținut cursuri pentru peste 12.000 de oameni, ajutându-i să își înțeleagă mai bine relația cu banii.Ce îl diferențiază? Nu oferă rețete miraculoase și nu folosește termeni complicați. Crede că educația financiară ar trebui să fie la fel de accesibilă ca orice altă abilitate practică. Oricine poate învăța să își gestioneze banii, fie că este un angajat care își drămuiește salariul, fie că este un antreprenor care își organizează cash flow-ul. A mers atât de departe încât și-a învățat fiica de șapte ani câteva reguli de bază despre bani, pentru că educația începe în familie, nu în bănci sau în sălile de curs.În acest episod, nu vom vorbi despre metode rapide de îmbogățire. Discuția va fi despre lucruri mai importante: cum să ne organizăm banii astfel încât să avem stabilitate, cum să economisim fără să simțim că renunțăm la ceea ce ne place și cum să ne pregătim pentru viitor fără anxietate.România este pe ultimele locuri în Europa la educație financiară, conform unui studiu al Standard & Poor's. De ce? Ce ne lipsește? De ce unii oameni par să fie mereu într-o criză financiară, în timp ce alții reușesc să-și păstreze echilibrul indiferent de circumstanțe?

europa poor rom ast bani continu crede unii bcr sergiu oameni discu banii mereu prosperit lupta oricine

Meditații

Play Episode Listen Later Feb 2, 2025 46:38

„Mantaua” (rusă: Шине́ль) este o povestire de Nikolai Gogol, publicată în 1842. Povestirea a avut o mare influență asupra literaturii ruse. Eugène-Melchior de Vogüé, discutând despre scriitorii realiști ruși, a spus: „Cu toții am ieșit de sub Mantaua lui Gogol” (un citat adesea atribuit greșit lui Dostoievski). Scriind în 1941, Vladimir Nabokov a descris „Mantaua” drept „cea mai mare povestire rusă scrisă vreodată”. Discuție înregistrată la 26 ianuarie, 2025. ▶DISCORD: – Participă la următoarele discuții din book club: discord.gg/meditatii ▶DIALOGURI FILOSOFICE: – Română: soundcloud.com/meditatii/sets/dialoguri-pe-discord – Engleză: www.youtube.com/playlist?list=PLL…NYNkbJjNJeXrNHSaV ▶PODCAST INFO: – Website: podcastmeditatii.com – Newsletter: podcastmeditatii.com/aboneaza – YouTube: youtube.com/c/meditatii – Apple Podcasts: podcasts.apple.com/us/podcast/medi…ii/id1434369028 – Spotify: open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm – RSS: feeds.soundcloud.com/users/soundclo…613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: www.patreon.com/meditatii – PayPal: paypal.me/meditatii ▶TWITCH: – LIVE: www.twitch.tv/meditatii – Rezumate: www.youtube.com/channel/UCK204s-jdiStZ5FoUm63Nig ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: www.instagram.com/meditatii.podcast – TikTok: www.tiktok.com/@meditatii.podcast – Facebook: www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com

De la Medicină Veterinară la Leadership: Ce Poți Învața Dintr-o Viață cu Multe Roluri – Discuție cu Ștefan Vâju

Play Episode Listen Later Dec 20, 2024 49:15

Azi vorbim cu Ștefan Vâju. El are o poveste care combină lucruri complet diferite și totuși… au sens. A început o carieră de medic veterinar, ceea ce mi se pare fascinant – să lucrezi cu animale, să ai răbdare cu ele, să înțelegi nevoile lor. A fost activ apoi ca medic veterinar în corporații pe biotech și nutriție animală.De-a lungul timpului Ștefan a intrat în proiecte din telecom, agricultură, IT – ei bine, domenii care te fac să te întrebi cum treci de la unul la altul. Dar Ștefan a simțit că poate face mai mult și a fondat Telepaws, o platformă de telemedicină pentru animale.Ce îmi place la Ștefan e că nu e doar despre muncă. E tatăl a trei copii, și din câte știu și eu ca părinte, asta vine cu propriul set de provocări și negocieri între frați. Și totuși, el rămâne calm. Aleargă pe munte, joacă tenis, citește… cumva își găsește un echilibru. Și azi o să discutăm exact despre asta: cum găsește timp să jongleze toate aceste roluri și ce învățăm noi din povestea lui.

leadership dar azi medicin multe discu

Meditații

Play Episode Listen Later Dec 8, 2024 141:08

În al 5-lea episod din seria “Discuțiilor filosofice în parc” m-am reîntâlnit după doi ani cu Eric, Șerban și Cristian, de data aceasta în Cluj, luna mai 2024. Am vorbit cam despre tot ce se putea vorbi, unde mai în glumă, unde mai în serios. ▶LINKURI RELEVANTE:  – Videoul original: https://youtu.be/KSMGD-5CzXM?si=n1Prv-lrTWwz7K1T – Discuțiile precedente: https://www.youtube.com/watch?v=mCmg2Owhe6s&list=PLLnaYpeWGNO8VNp5GgTZe0Pn636-WJgtW&index=1&t=0s ▶DISCORD:  – Comunitatea amatorilor de filosofie și literatură: https://discord.gg/meditatii    ▶DIALOGURI FILOSOFICE:  – Română: https://soundcloud.com/meditatii/sets/dialoguri-pe-discord  – Engleză: https://www.youtube.com/playlist?list=PLLnaYpeWGNO8IdPaNYNkbJjNJeXrNHSaV   ▶PODCAST INFO:  – Website: https://podcastmeditatii.com  – Newsletter: https://podcastmeditatii.com/aboneaza  – YouTube: https://youtube.com/c/meditatii  – Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/us/podcast/meditatii/id1434369028  – Spotify: https://open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm  – RSS: https://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:373963613/sounds.rss    ▶SUSȚINE-MĂ:  – Patreon: https://www.patreon.com/meditatii  – PayPal: https://paypal.me/meditatii    ▶TWITCH:  – LIVE: https://www.twitch.tv/meditatii  – Rezumate: https://www.youtube.com/channel/UCK204s-jdiStZ5FoUm63Nig    ▶SOCIAL MEDIA:  – Instagram: https://www.instagram.com/meditatii.podcast  – TikTok: https://www.tiktok.com/@meditatii.podcast – Facebook: https://www.facebook.com/meditatii.podcast  – Goodreads: https://goodreads.com/avasilachi  – Telegram (jurnal): https://t.me/andreivasilachi  – Telegram (chat): https://t.me/podcastmeditatii    ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com   ▶CRONOLOGIE:  0:00 – Intro 1:13 – Nietzsche, Amurgul idolilor și disprețul față de Socrate 5:46 – Heidegger și Nazismul 8:17 – Mitologia și contradicțiile naziste 9:44 – Nietzsche, Wagner și esteticul 12:54 – Eterna reîntoarcere și viața ca mit 14:16 – Planeta Moldova și Mitoș Micleușanu 16:29 – Eric: “eu nu cred în creier” 17:25 – Platon, Republica și modelul tripartit al sufletului 19:47 – Cristian, „matca transcendentală” și Geneza 22:00 – Andrei: „băi, existența e absurdă” 22:59 – Kierkegaard: Frică și cutremur 23:31 – Noua ordine mondială 24:38 – Satul ideal al lui Cristian 25:14 – Dante: Divina Comedie 28:27 – Palazzo Pitti și arta barocă 29:18 – Artificialul vs. Naturalul; intenția în artă 38:44 – Șerban se alătură 38:58 – „În [ultimii] doi ani, care-i credința care v-ați schimbat-o?” 43:22 – Andrei: „eu mă văd ca un romantic târziu” 43:58 – Șerban: „eu arăt a Fiodor Karamazov... și atât” 44:14 – Frații Karamazov 45:36 – „Fac Tarkovski” 47:46 – Eric și Platonismul 49:00 – Lumea e făcută din valori sau lucruri? 52:01 – Frederick Copleston vs. Bertrand Russell (1948) 56:43 – Hemingway: Bâtrânul și marea 58:51 – Sinuciderea lui Hemingway 1:00:15 – De ce scriitorii de azi scriu mai rău ca înainte? 1:00:43 – Frumusețea și fantezia 1:10:37 – Proust: În căutarea timpului pierdut 1:16:15 – André Gide 1:16:42 – Româna și limbile străine 1:18:18 – ASMR cu covrigi 1:19:15 – Cultura de astăzi e sterilă? 1:26:46 – Intenția artistului contează? 1:38:21 – Ce este o operă de artă? 1:45:53 – Diferența dintre artă și propagandă 1:48:17 – Eureka lui Cristian 1:48:47 – Șerban: “Act juridic consensual. Act juridic consenzual” 1:49:19 – Schimbarea sistemului de valori 1:51:37 – Cristian: “abandonul valorilor manifestat în simbolul gunoiului” 1:53:24 – Artistul care nu mai poate crea 1:55:45 – Abundența, piatra filosofală și alchimia artistică 1:58:27 – Ce este un artist adevărat? 2:07:10 – Trebuie să fim fideli intenției autorului? 2:12:20 – L'Adorazione dei Magi: pictura nefinisată a lui Leonardo da Vinci 2:16:32 – În altă ordine de idei 2:16:58 – Am epuizat toate ideile; Sam Harris 2:17:53 – Filosoful din Linella 2:19:09 – Outro

spotify tiktok act paypal newsletter telegram cultura asmr rom wagner magi nietzsche fra goodreads diferen eureka parc eterna proust heidegger platon bertrand russell inten republica mitologia cluj discut trebuie lumea discu twitch live geneza palazzo pitti planeta moldova

Growth Hacking și Marketing Digital în 2024: O Discuție cu Toma Grozăvescu