Podcasts about constan

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Andreea Ionescu-Berechet este scenaristă şi are un doctorat în Cinematografie şi Media, predă la Facultatea de Litere din Bucureşti şi a publicat două cărţi de non-ficțiune, „Divele lui Stalin” şi „Diva socialistă”. Romanul „Sus e numele meu, Ila!” este debutul său în proză şi a apărut la Editura Corint. Povestea o are în centru pe Ila, o fată care ajunge la orfelinat, după ce tatăl ei moare în Primul Război Mondial iar mama hotărăşte că nu-şi poate creşte singură cele patru fete. Viaţa la orfelinat, la Grădina de copii, cum i se spunea în epocă, e plină de greutăţi, de la foamea îndurată de fete pînă la violenţa extremă din partea directoarei şi, mai ales, a uneia dintre îngrijitoare, poreclită Mistreaţa. Şi totuşi, în această lume dură, există şi mici oaze de lumină şi căldură: prietenia cu Agatha şi cu Lica. Și tot la orfelinat, Ila își descoperă talentul la desen. Sînt mai multe figuri de femei atent construite în carte: începînd cu Ila însăşi, continuînd cu mama ei, Maica, apoi prietena iubită, Agatha, dar şi Anne Melis, la care Ila va sta în gazdă la Constanța. Povestea Ilei se desfășoară într-o lume românească interbelică deloc idilică, o lume în care se dezvoltă în voie antisemitismul, o lume cu o majoritate a populației săracă și analfabetă. Adela Greceanu a stat de vorbă cu Andreea Ionescu-Berechet despre romanul său de debut. Andreea Ionescu-Berechet: „Eu am dorit să scriu romanul ăsta și pentru că, ani de zile, am tot fost bombardați cu tot felul de imagini idilice ale perioadei interbelice. Or, nu era deloc idilică. Era o lume dură, în care se întîmplau crime pe stradă, în care oamenii erau îndemnați să-și urască alți semeni și rata de mortalitate infantilă, de analfabetism, de copii dați în grija statului, de copii exploatați prin muncă era incredibilă.”Viața la orfelinat este plină de greutăți.Și, totuși, în această lume dură, cu multă violență, există și mici oaze de lumină și bucurie - relațiile de prietenie cu Agatha și cu Lica. Cum ați construit lumea orfelinatului? Andreea Ionescu-Berechet: „În primul rînd e o lume a surorității. Ele sînt toate niște victime ale directoarelor, care erau foarte dure cu ele dar cărora, pe de altă parte, le și păsa de ele, pentru că se umileau în fața altora, mai puternici, ca să obțină cîțiva saci de cartofi sau de mălai. Lucrurile astea sînt reale. De la bunica mea (care a fost la orfelinat) am aflat o singură poveste de nedreptate. Aceea în care directoarea aruncă niște bomboane de la balcon, înainte de Crăciun. Și mi-am dat seama că e un univers concentraționar, într-un fel.”Sînt mai multe figuri de femei atent construite în carte: începînd cu Ila însăşi, continuînd cu mama ei, Maica, apoi prietena iubită, Agatha, dar şi Anne Melis, la care Ila va sta în gazdă la Constanța.Andreea Ionescu-Berechet: „Anne Melis e partea luminoasă a poveștii. Dacă cineva e sensibil și ar putea considera prima parte a romanului un pic cam dură și cam solicitantă din punct de vedere emoțional, odată întîlnindu-se cu Anne Melis, parcă respiră. Anne Melis e tot ceea ce Ila n-a avut de la mama ei. Anne Melis are o gîndire magică, e o femeie simplă, dar foarte inteligentă. Anne Melis o hrănește pe Ila și își închipuie că, în altă parte, și feciorul ei va primi o supă caldă, că gestul ei are un răspuns imediat în realitatea de la Istanbul sau unde și închipuie ea că e băiatul ei.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Neste episódio, a Constança partilha a sua paixão pela praia e pelo mar ao ler uma carta de amor que escreveu para o Mar.

Mihai Morar ți-o aduce astăzi pe singura româncă inclusă în topul celor mai bogate femei din SUA: Anastasia Soare!Lumea din care vine Anastasia este una de film: prietenă cu Jennifer Lopez, Victoria Beckham sau Naomi Campbell, primește cadouri de la Sharon Stone și vorbește despre copii cu Michelle Obama! Și totuși, nu s-a născut în lumea privilegiată de la Hollywood, unde este arhicunoscută azi, ci în Constanța. Cum a ajuns de la statutul de emigrant sosit în țara tuturor posibilităților la cel de patroană a unei companii evaluate la miliarde de dolari de azi? Afli dintr-un podcast ca un film american. Un dialog care îți arată că totul chiar este posibil, dacă ai un vis și un plan. O poveste pe care o regăsești și în cartea lansată de Anastasia: Conturul unui vis.Podcastul de azi te introduce în lumea în care majoritatea dintre noi nu vom ajunge niciodată. Decât dacă, desigur, avem puterea Anastasiei Soare.Intra în lumea Fain & Simplu, călăuzit de Mihai Morar.

România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul) - Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW) - AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop) Ce ascunde mesajul schizofrenic al lui Sorin Grindeanu? Incapacitatea PSD (SpotMedia) Se anunță reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în fiecare minister, care poate fi făcută oricum, nu numai prin reducerea salariilor, ci și prin restructurări, concedieri, diminuarea sporurilor și a bonusurilor, iar Sorin Grindeanu vine în fața camerelor TV și face un întreg spectacol că nu e de acord cu tăierea salariilor. PSD e singurul partid din coaliție care are un comportament schizofrenic, e de acord cu măsurile de reducere a deficitului în ședințele coaliției, în timp ce în fața publicului protestează violent la adresa lor. Pentru a afla de ce se întâmplă acest lucru SpotMedia a stat de vorbă cu politologul Costin Ciobanu, cercetător științific la Universitatea Aarhus, Danemarca, iar el a spus: “România trece printr-o perioadă economică dificilă, fiind pentru prima dată în istorie când PSD e la guvernare și trebuie să ia măsuri nepopulare”. “PSD nu s-a aflat până acum în situația de a lua decizii care duc la austeritate. În același timp, știm că măsurile de austeritate, în general, afectează votanții cu posibilități materiale reduse”, a declarat politologul pentru Spotmedia.ro.  “Măsurile de austeritate sunt un pericol pentru electoratul social-democrat, mai ales că PSD are acum această amenințare și din partea AUR. Partidul se află, într-adevăr, într-o poziție incomodă. Pe de-o parte, este la guvernare și a girat într-o formă sau alta deciziile luate până acum, pe de altă parte, are această amenințare electorală că reformele îi afectează susținerea publică. Așa că adoptă o poziționare ambiguă, care, în realitate, e una strategică”, a explicat expertul Costin Ciobanu. România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul) Intenția guvernului de reducere a bugetelor pentru cheltuielile de personal, după ce inițial în spațiul public s-a vorbit și despre reduceri salariale și chiar disponibilizări, este criticată de experți. În ziarul Adevărul, generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor în rezervă, și chestorul Lucian Guran, fost șef al Poliției Capitalei, avertizează că dacă vor fi luate aceste măsuri, România va fi mai puțin sigură și în fața unui invadator, dar și în fața infractorilor de toate felurile. Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW) România e în mare criză de timp, fiindcă întregul proces de intrare în vigoare a Legii pensiilor magistraților trebuie finalizat până pe 28 noiembrie, termenul maximalist oferit de Comisia Europeană pentru a elibera tranșa de peste 230 de milioane de euro României (din PNRR-Programul Național deRedresare și Reziliență). Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru a declarat ieri că termenul de 28 noiembrie nu poate fi prelungit, dar că totul ar putea fi gata la vreme dacă CSM dă avizul imediat, fără să mai tragă de timp. Vicepreședintele CSM a precizat, însă, că e nevoie de timp pentru a analiza proiectul, chiar dacă nu are modificări majore. Acum o lună, 5 dintre cei 9 judecători CCR au votat pentru respingerea proiectului care fusese reclamat de Înalta Curte. 3 dintre cei 5 care au susținut interesele magistraților provin din această castă și au fost numiți de PSD (Cristian Deliorga, fost procuror apoi judecător la Constanța, Gheorghe Stan, fost procuror, Bogdan Licu, fost prim-adjunct al procurorului general). Lor li s-au alăturat Mihai Busuioc, propus de PSD, fost șef al Curții de Conturi și Mihaela Ciochină, fostă consilieră prezidențială sub Klaus Iohannis. Dacă Înalta Curte reclamă din nou legea la CCR e posibil ca social-democrații să-l îndemne pe ultimul lor numit, Mihai Busuioc să voteze alături de judecătorii care vor să treacă proiectul guvernului Bolojan. Unele surse avizate susțin că și Mihaela Ciochină ar trece de partea bună a votului, dar deocamdată totul e relativ.  Pentru diseară se anunță proteste împotriva magistraților în toată țara sub sloganul „Vrem drepturi egale, fără pensii speciale!”.  Se vor mai bate magistrații acum pentru bani mai mulți sau au înțeles că nu e un moment bun pentru astfel de extravaganțe, când peste tot se fac concedieri, iar inflația a crescut cu 10% și majoritatea oamenilor au mai puțini bani?  Vor juca, măcar pentru o perioadă, reținerea, în speranța că legile sunt vremelnice și pot fi schimbate? Sau vor insista până când protestele vor crește atât de mult încât magistrații cu bun simț se vor desolidariza de cei lacomi? Deocamdată, la Înalta Curte tendința e să meargă până în pânzele albe, comentează jurnalista Sabina Fati, corespondent DW la București.  AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop) Facturile de promovare ale AUR pe Realitatea TV au fost considerate neconforme cu legea de către Autoritatea Electorală Permanentă, care a decis să nu ramburseze partidului peste 17 milioane de lei. O sesizare pe această temă a fost trimisă de AEP la Parchet, potrivit informațiilor obținute de Snoop.ro. Din cele 69 de milioane de lei cheltuite de George Simion în campania electorală prezidențială din primăvara lui 2025, 23,4 milioane de lei au ajuns la postul de televiziune Realitatea Plus. Din acestea din urmă, AEP a decis să recunoască doar 6 milioane de lei drept cheltuieli legale. AUR a pierdut, în două campanii, aproape 10 milioane de euro.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Attila Korodi, spune într-un interviu la RFI că nu este normal ca numai administrația publică locală să reducă din cheltuieli. Reprezentantul UDMR explică pe de altă parte ce presupune ajustarea financiară pentru instituția pe care o conduce. Attila Korodi, despre reducerea de cheltuieli în plan local: ”Noi funcționăm cu un aparat relativ suplu, suntem o municipalitate mică, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să oferim acele servicii publice care se regăsesc la Brașov, la Cluj, la Constanța, la Craiova sau în sectoare din București, din contră, cu un efectiv mai scăzut, trebuie să facem performanță mai mare”. Primarul precizează că ”probabil, pe anumite paliere, va trebui să decidem și o reajustare a echipelor care lucrează pe anumite teme și acolo pot fi câteva persoane care va trebui să fie sfătuite să aleagă un alt job”. Despre diferența dintre local și central: ”Nu este normal ca numai administrația publică locală, care este cea mai apropiată de serviciile cu cetățenii, cetățenii au cele mai mari așteptări din punct de vedere al serviciilor publice de la administrația publică locală, să reducă atât de mult resursele umane sau resursele financiare pentru resursa umană și administrația publică centrală să nu o facă”.

Neste episódio da rubrica do Debate Boca, os alunos escsianos Miguel Vida-Larga e Constança Simões, com a moderação de Bernardo Silva, debatem acerca do projeto de lei que visa proibir o uso de todo o tipo de vestimentas que tapem a face em espaços públicos.

Mais uma quarta-feira, mais um episódio do SHOWCASE! E desta vez, os sofás da ESCS FM receberam os NAPA :)00:00-01:30 - Intro01:30-04:18 - O que fariam os NAPA se não fossem uma banda?04:18-07:17 - Eurovisão07:17-09:19 - Colaboração com a Constança Entrudo09:19-12:38 - Que outras formas artísticas usam os NAPA para se expressarem?12:38-15:43 - Onde os NAPA matam as saudades da Madeira, em Lisboa?15:43-24:20 -Ser da Madeira e fazer da música vida24:20-27:14 - O sotaque desaparece a cantar27:14-28:37 - Processo de criação do Logo Se Vê28:37-29:50 - Futuro projeto dos NAPA29:50-32:35 - Primeiro estúdio dos NAPA foi uma garagem32:35-35:24 - Datas anunciadas nos Coliseus35:24-38:42 - Novo single dos NAPA com os Jovem Dionísio 38:42-44:33 - Concertos dos NAPA pela Europa44:33-51:05 - Perguntas Rápidas51:05-51:54 - FinalFicha Técnica:Moderação: Diana Martins e Inês ValenteCoordenação/Realização: Henrique FerreiraProdução: ESCS FM (Ângela Salgueiro, Bernardo Santos, Gonçalo Martinho e Matilde Ricardo)Captação: Ângela Salgueiro, António Esteves, Henrique Ferreira, Mariana Rosa e Vasco CotrimSom: Matilde RicardoEdição: Leonor Fartura e Henrique FerreiraDesign: Afonso Leal e Gonçalo MartinhoGenérico: Pryde

Neste episódio da Carta Aberta, a Constança fala-nos sobre como é ser uma pessoa intensa e a perspetiva que tem da vida . Logo: Carolina LinoTrilha: Miguel Martins

Neste episódio, Constança partilha algumas experiências e fala-nos sobre os lugares que se tornam casa, por mais longe que sejam.Logo: Carolina LinoSonoplastia: Miguel Martins

La entrada de Elena Gijon en Noticias mediodia del 31 de octubre de 2025.

As jovens guerreiras portuguesas, Constança Gorito e Kika Santos, que conquistaram o 2º lugar no mundial de jovens. Uma experiência e um sonho tornado realidade que vale a pena ouvir. É desta forma que Portugal é uma potência no padel.

Im großen Finale unseres TCR-Specials schildern wir die letzten Kilometer nach Constanța – voller Hitze, Schotter, Emotionen und dem unvergesslichen Zieleinlauf am Schwarzen Meer.

Carmen Tănase face spectacol la Fain & Simplu într-un interviu de colecție, cu Mihai Morar! O mare doamnă a scenei românești vine la conferința Fain & Simplu de la Constanța. Iar prezența ei pe scenă este cu atât mai impresionantă cu cât vine în săptămâna în care și-a pierdut mama! O perioadă în care s-a aflat constant pe scenă, în ciuda pierderii suferite, refuzând să amâne vreun spectacol. O mostră de profesionalism cum rar întâlnești. Și asta pentru că, așa cum ne dezvăluie chiar actrița, ‚publicul nu are nicio vină, iar mama și-ar fi dorit să continui!' O rară ocazie să o descoperi pe Carmen Tănase așa cum este ea, cea din spatele rolurilor cărora le-a dat viață. Un podcast ca un spectacol, plin de umor, de emoție, personal și spontan.La Fain & Simplu, Mihai Morar aprinde luminile scenei pe Carmen Tănase!

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE (G4Media) - Stafia regimului comunist încă îi bântuie pe români. Pericolele (re)evaluării regimului condus de Ceaușescu: „Și cuvintele pot deveni gloanțe” (Libertatea) - Bani și bași | Ar trebui festivaluri ca Neversea și UNTOLD să fie duse în afara orașelor? Câteva răspunsuri (Panorama) PSD, rupt între Stănescu și Grindeanu pe tema ieșirii de la guvernare (SpotMedia) De două zile liderii PSD transmit mesaje contradictorii, arătând că la nivelul partidului dezorientarea e mare, odată cu declanșarea unor reforme instituționale.  Social-democrații au fost de acord cu creșterea taxelor, dar când a venit vorba de reduceri de posturi în administrația centrală și locală, mai puțini bani pentru primari și mai puține privilegii pentru rețelele de partid din instituții, discursul s-a schimbat, iar unii lideri cer ieșirea de la guvernare. Cine și-ar fi imaginat în urmă cu un an, când PSD, aliniat în spatele lui Marcel Ciolacu, se pregătea să recâștige Palatul Cotroceni după aproape un sfert de secol și să controleze încă o lungă perioadă România, că marele partid va ajunge să fie prins, fără scăpare, între forța politică a unui președinte surpriză și cea a unui prim-ministru de coșmar din perspectiva elitelor bugetare. Conform mai multor surse, social-democrații sunt dezorientați, speriați de pierderea susținerii publice și fără soluții. În acest tumult al schimbărilor declanșate de premierul Ilie Bolojan, în PSD s-au conturat două tabere, una condusă de Paul Stănescu și cealaltă de Sorin Grindeanu. Primul, care deține și poziția de secretar-general al partidului, a cerut public ieșirea de la guvernare. Bogatul și influentul baron local se gândește că din Parlament PSD, folosind AUR, ar putea cenzura acțiunile Guvernului, blocând reformarea instituțiilor publice. Dar Paul Stănescu uită faptul că situația de astăzi e diferită de cea 2007, atunci când PSD a susținut guvernul minoritar al lui Călin Popescu Tăriceanu, fără să fie formal la guvernare. În acea perioadă, social-democrații erau Puterea și Opoziția în acelaşi timp, se aflau într-o alianță informală cu liberalii aflați la guvernare, alianță care i se opunea lui Traian Băsescu, președintele de atunci. Astăzi, în cazul unei ieșiri a PSD de la guvernare, nimeni din partid n-ar putea garanta că fără accesul la resurse bugetare, fără controlul unor ministere și instituții, partidul ar putea să-și revină. Citiți mai mult pe pagina SpotMedia. ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE (G4Media) Noul context strategic european, care aduce finanțări fără precedent pentru industria de armament și muniție, tensiunile din NATO generate de președintele SUA, Donald Trump, și nu în ultimul rând războiul din Ucraina regăsesc industria românească de apărare în amorțire: subfinanțată, lipsită de tehnologie, de contracte internaționale și cu un management infliltrat politic. Pe de altă parte, fabricile de tradiție au încă personal calificat și mulți oameni capabili de inovație, o resursă prea puțin folosită. În plus, se anunță o serie de colaborări internaționale și proiecte noi de dezvoltare a unor facilități de producție.Analiza pe larg pe pagina G4Media. Stafia regimului comunist încă îi bântuie pe români. Pericolele (re)evaluării regimului condus de Ceaușescu: „Și cuvintele pot deveni gloanțe” (Libertatea) Ultimul sondaj INSCOP a arătat că tendința românilor e de a reevalua tot mai mult regimul comunist și pe Nicolae Ceașescu, cifrele fiind îngrijorătoare, după cum arată mai mulți specialiști, care au și dezbătut rezultatele studiului. Câteva dintre reperele sondajului arată că o parte a respondenților sunt nostalgici după o perioadă neagră a țării noastre, în timp ce aproximativ jumătate dintre tinerii chestionați mai degrabă văd cu ochi buni pe fostul dictator și practici condamnate oficial de instituțiile statului, România având un raport de condamnare a regimului comunist. 48,4% dintre cei chestionați consideră că se trăia mai bine înainte de 1989, 65,1% că era mai puțină corupție, iar 66,2% că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, 85,1% că mâncarea era mai sănătoasă, cu toate că 80,9% recunosc că era mai puțină libertate și 59,2% că regimul e responsabil de abuzuri și crime. Amănunte în Libertatea. Bani și bași | Ar trebui festivaluri ca Neversea și UNTOLD să fie duse în afara orașelor? Câteva răspunsuri (Panorama) România a devenit o piață importantă pentru evenimente de acest fel, dar un festival ca Neversea Kapital sau ca UNTOLD adună și critici, an de an. Adesea, oamenii care locuiesc în zonă se plâng de deranj, în vreme ce organizatorii și autoritățile nu-și asumă vreo vină, din moment ce evenimentele sunt organizate, cel puțin la nivel declarativ, în acord cu ce spune legea. Realitatea e că, la mijloc, sunt foarte mulți bani. Iar când banii vorbesc, pare că nu mai contează nivelul de decibeli la care o fac, scrie Panorama. Anul trecut, România a fost vizitată de aproape 2,4 milioane de turiști străini, în creștere cu 13,5% față de 2023, arată datele oficiale. Bucureștiul conduce topul destinațiilor și e urmat de județele Constanța, Brașov, Cluj, Prahova, Bihor, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Mureș. Deși nu știm numărul, e clar că mulți vin și pentru artiștii pe care-i pot vedea în acea perioadă pe scenele din România. În cazul Clujului, spre exemplu, UNTOLD prinde, de câțiva ani încoace, prima parte a clasamentului în mai toate topurile internaționale de festivaluri, având în vedere anvergura evenimentului. 80 mil. € /an este contribuția UNTOLD la economia Clujului, potrivit organizatorilor. „Sunt bani care rămân în servicii conexe – de la hoteluri, apartamente care se închiriază, taxiuri, servicii de car sharing, terase, restaurante, mall-uri, deci orice afaceri din oraș”, afirmă Edy Chereji, cofondator UNTOLD și organizatorul evenimentului de la București. Chereji punctează că impactul depinde, într-adevăr, și de dimensiunea comunității locale.

Selección musical de Constan Sotoca, al que puedes escuchar también en el programa Generación Ya, de lunes a viernes de 16h a 18h y en el podcast de Radio3 Extra Hyperlevel.Escuchar audio

Woohoo! Tijd voor ANTILEESDIPTIP SPECIAL #3! Constança heeft meerdere boeken klaarliggen, maar koos De zomer die alles was - helemaal passend bij onze zomerreeks! Een verhaal dat je laat voelen dat je leeft: “Ik begon te huilen bij het einde, toen ik door had wat er was gebeurd.” Als Constança zélf in een boek mocht stappen, dan zou ze kiezen voor De Allergrootste van Davide Morosinotto. De hoofdpersoon, een meisje, wordt ontvoerd door piraten. Eerst werkte ze als matroos: zeilen hijsen, dek schrobben, dat werk. Maar uiteindelijk vroeg ze om haar eigen schip. En toen? Toen begon haar eigen piratenleven. Constança's favoriete leesplek? Niet op een tropisch strand of in een Frans vakantiehuisje, maar gewoon thuis. “Ik ga niet heel vaak naar andere landen op vakantie. Maar de meest magische plek voor mij om een boek te lezen is mijn bed. Dan ga ik om mijn zij liggen met het boek en dan lees ik liggend, en dat is zo fijn.” Boek: De zomer die alles was Schrijver: Mariska Overman Illustrator: Esther Leeuwerik Uitgeverij: Kluitman WINACTIE! Luister de aflevering om te horen hoe je het boek kan winnen. NIEUWSBRIEF! Blijf op de hoogte van alle activiteiten dit jaar: schrijf je in voor de nieuwsbrief: www.dewaanzinnigepodcast.nl/nieuwsbrief -- ANTILEESDIPTIP SPECIALS! De zomervakantie komt eraan (of is misschien al begonnen). In de zomer krijgen sommige kinderen een leesdip - en dáár wilden we iets aan doen. Wij gingen naar de Gelderlandschool in Den Haag, op zoek naar de allerbeste antileesdiptips. -- De Waanzinnige Podcast is een productie van Studio Popcorn Podcastmaker: Marije Ravelli Eindredactie: Renate de Gier Sounddesign: Mat Wijn Nieuwsbrief, lesbrief en workshops: Roos Visser www.dewaanzinnigepodcast.nl/dezomerdiealleswas www.studiopopcorn.nl

António Vitorino não é candidato a Belém e será que queria mesmo? Rutte, o secretário bajulador deixou a Europa de joelhos em terra perante o daddy Trump. Cá, parece que a lei da nacionalidade é o maior problema. Será?

António Vitorino não vai ser candidato às presidenciais de 2026. Esta quinta-feira, na SIC Notícias, o socialista disse não estarem reunidas as condições para uma candidatura e que deve haver apenas um nome da área política a concorrer a Belém, numa altura em que António José Seguro já avançou.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Selección musical de Constan Sotoca al que puedes escuchar en Generación Ya.Escuchar audio

01 Told You (Extended Mix) Pambouk, Alber Ensso 02 Ahrab (Extended Mix) Anton Ishutin 03 Neverender (Rampa Remix) Justice, Tame Impala, Keinemusik 04 No Bad Vibes (Extended Mix) Jazzy & KILIMANJARO 05 Waste Away (Original Mix) HotLap 06 Sidi Mansour (Extended Mix) Kurd Maverick 07 Rhythm Is a Dancer (Original Mix) KIDY 08 Las Avispas (Extended Mix) Hugel, Brøder & Spijker 09 Mar (Extended Mix) Quant, Constança Quinteiro 10 Lighthouse (Extended Mix) David Mackay 11 Another Chance (Extended Mix) Kanu ft. Cris O'Carroll 12 Powerful Play (andhim Remix) Monolink 13 Is This Your Card? (Original Mix) Enamour 14 Where Are U Now (Original Mix) Super Flu 15 Keep Faith (Original Mix) ELEVEN (FR) 16 It Feels So Good (Extended Mix) Simone Vitullo & Cammora 17 One And Only (Club Mix) Reznik, Good Guy Mikesh, Keinemusik 18 My Reflection (Hugo Cantarra Extended Remix) Eli & Fur 19 Love Shop (Extended Mix) YOTTO, Something Good 20 Perfect Dream (Extended Mix) Ezequiel Arias 21 Life Is Simple (Move Your Body) Maesic & Marshall Jefferson & Salomé Das 22 Just Be Good To Me (Extended Mix) Baccus 23 Close Your Eyes (Karol XVII & MB Valence Loco Extended Remix) Yves Murasca, Rosario Galati 24 Edge Of The World (Extended Mix) Innellea, Meduza & GENESI ft. Nu-La 25 Angel In The Dark (Extended Mix) Anyma & Massano ft. Nathan Nicholson 26 Electric Boogie (Extended Mix) Supernova

Chapter 479 (This week) Indy lopez playing the best Soulful and Deep House from Patacona Beach, Valencia featuring tracks by: (Intro Herbert - Rude) 1. Sam Dexter, Mallin - Just A Dream - Glasgow Underground 2. Leclaire. - Footsteps In The Dark - Paraíso Doux 3. Pixel8 Trax - M8 - Follow The Yellow Bird 4. Baccus - Just Be Good To Me - Glasgow Underground 5. Mark James - Make Me Feel (Club Mix) - Two Tribes 6. Jorge Montiel & Juan Laya Feat. Andre Espeut - Universal Flow (Juan & Jorge Retweak) 7. Kenny Knight - All Night Long (You've Been On My Mind) [Kenny's Mood 4 Sax Mix] 8. NaphoniQ Deep - London City - Deep Clicks Music Label 9. QUANT, Constança Quinteiro - Mar - Enchufada 10. Nubya - Not My Problem (Juiceppe's "If It's Nice, Play It Twice" Remix) - YUMMY MUSIC 11. Sonic Soul Orchestra - Malibu (Nu Disco Inst) - Midnight Riot Records 12. Revival House Project - Keep On Rising (Revival Hope Project) (Club Mix) - Revival Records Thanks to all the Labels and Artists for their Music. All tracks selected and mixed by Indy Lopez. Indy Lopez (Producer,Dj & Artist) WWW.INDYLOPEZ.COM Send your Promos to:promo@indylopez.com ALL MY MUSIC CLICK HERE More info: INSTAGRAM FACEBOOK YOUTUBE Bookings Worldwide: Musiczone Records: bookings@indylopez.com Encoded by MUSICZONE PODCAST SERVICES

Soul Rejuvenation every Wednesday 8.00 to 10.00 pm (UK) only on www.soulpower-radio.comPlaylist James Brown - Don't Stop The Funk (Tafadhali Rework)The Sultan's Swing - Francisco ReturnsBlazing Encore - A Cancao Sem Sentido (The Nonsense Song)Quant, Constança Quinteiro - Mar (Extended Mix)Shezar, Jaybay, Wipe the Needle, Venuz Beats, Frankie Feliciano - We Shall Overcome (Frankie Feliciano RBLSND Remix)PA NGU - Hear Me Cry (Original Mix)Sahib Muhammad - Shine (Jihad Muhammad Bang the Drum Remix)Josh Milan - Starlight (Honeycomb Extended Vocal Mix)Lalo Leyy, Kako Martinez - Esa Quiere (Original Mix)Melchyor A - Bringing Me Joy (Melchyor A's Touch Version)Sam Ruffillo, Kapote, Melé - La La Tune (Melé Remix Extended Version)The Kollective - Batucada (Original Mix)Hamza Rahimtula and Rajasthan Folkstars - Gypsy Trail (Extended Mix)Seep Soul Syndicate & Rona Ray - All I Need (Sean Ali Remix)Daniel Rateuke feat. Ursula Rucker - Or Stay Alive (N.W.N. Remix)Milton Jackson, Brian Kage, Jon Dixon - The Shine (Original Mix)Massivedrum, Gina Felly - It Just Won't Do (Original Mix)Hamza Rahimtula And Rajasthan Folkstars - Sky (Extended Mix)Dark Horse, Soulfreakah, Faith Nakana - Envy (Main Mix)Loaded Honey - Don't Speak

Andy Constan, chief investment officer of Damped Spring Advisors, said a combination of potential expenditure cuts, which he estimates at around $300 billion per year, represents the largest fiscal tightening of his lifetime. Constan joins Bloomberg Intelligence's Ira Jersey, chief US strategist, and Will Hoffman, US/CAD senior rates strategy associate, on this episode of Macro Matters to discuss all things interest rates. They talk about some of the biggest bond market myths as well as the path forward for the Fed's balance sheet as quantitative tightening downshifted into low gear. The trio also discuss the likelihood for shifts in Treasury issuance as well as where monetary policy and bond yields may be headed. The Macro Matters podcast is part of BI's FICC Focus series.

Our latest guest is Constança Santos Silva. Constança is a young, inspiring, Portuguese young lady who has been featured in Forbes 30 under 30. She was an elite taekwondo athlete, then became a stunt double and as a teenager started the Portuguese chapter of an incredible NGO called ‘Thirst Project'. She chats to Dylan about her memories of growing up in Portugal, how she became a stunt double, the amazing work she's doing with Thirst Project and discusses if Portugal is a rich country… FOLLOW OUR GUESTSConstança on LinkedinConstança on InstagramThirst Project websiteThirst Project on InstagramABOUT PORTUGAL THE SIMPLE LIFE PODCAST: "Portugal - The simple life”, an insider's perspective to Portugal. We already know about Portugal's fantastic weather, food and beaches. In this podcast, we go deeper to meet the people who make this country so wonderful. Dylan, who has made his life in Portugal, shares an insider's perspective on what makes Portugal the unique, beautiful and fantastic country it is.  Join him and his guests weekly as they shed light on the incredible people, culture, history and lifestyle that make Portugal one of the world's best places to live! Don't forget to subscribe to our Podcast to receive more stories about living and moving to Portugal!  ⭐ EXCLUSIVE FOR SUBSCRIBERS⭐ If you're looking to buy a home in Portugal, book a 30-minute call with Dylan here: BOOK A CALL There are only 5 slots available every week – EXCLUSIVE for our podcast subscribers! SPONSOR: Portugal Realty, a Leisure Launch group company, sponsors this episode.   FOLLOW US:Portugal The Simple Life WebsitePortugal The Simple Life FacebookPortugal The Simple Life InstagramPortugal The Simple Life XPortugal The Simple Life YouTubeFOLLOW OUR HOST: Dylan Herholdt - Portugal The Simple Life Podcast - LinkedIn Dylan Herholdt - Facebook Dylan The Simple Life - Instagram If you'd like to get in touch or share your experience with Portugal, Dylan would love to hear from you! Email: ola@portugal-the-simple-life.com WhatsApp: (+351) 910 571 613

SUPPORT INDEPENDENT PODCASTING OR, AS I CALL IT, INTELLECTUAL ENTREPRENEURSHIPIf Hogarth and Mario Bros had a son, it would be Hardeep Pandhal, the artist whose drawings sprawl on the walls, on paper and on canvas at the Drawing Room until until the 13 April. Half auto-biography, half hybrid character-driven cross-temporal fantasies, one thing is certain, we loved “Inner World”.If you're not in London, and you want to know more about the artist, he is represented by Jhaveri Contemporary in Mumbai, who I profusely thank for all the information they sent me.This time, my two co-hosts, interdisciplinary movement artist Naissa Bjørn and visual artist Constança Saturnino, are YOUNG.  So we have an Gen X versus Gen Z episode. And it's a delight. We talk also talk about: neurodiversity, the spectator experience, drawing, community, aphantasia, dyslexia, synesthesia, contemporary drawing, exhibitions, art galleries. Follow Naissa, and Naissa's hairdressing business. Follow Constança, and Constança's tattoo business.We also mention Milo's song An Encyclopedia. Listen here. It's great.Follow us:SubstackWebsiteWebsiteBluesky: @exhibitionistas.bsky.social

We're wrapping up 2024 with a friends & family celebration.And what a year it has been: Exhibitionistas was born.So, to celebrate kinship of all kinds through art, we decided to invite a special guest who has been steeped in art since birth, Joana's daughter, artist and dancer Constança Saturnino.How does growing up with an artist and a curator influence your idea of art?Follow us on Instagram: @exhibitionistas_podcastYou can also check out Constança's work on Instagram: @saturn.conchCheck out her handpoke tattoo Instagram: @field.trailOr her website: https://www.constancasaturnino.comPlease remember to support us on Patreon: https://www.patreon.com/c/exhibitionistaspodcast/membershipMusic by Sarturn.

Întâlnirea cu scriitorul și jurnalistul Cristian Tudor Popescu este una intensă și destinsă, departe de tumultul ultimei perioade. Pregătiți-vă pentru povești care nu au mai fost spuse. 00:00 - Bancuri mai noi sau mai vechi, Radu și excesele alimentare de după analize (de bucurie că au ieșit bine), povestim cum a fost la Focșani și promitem, cu această ocazie, să urcăm înregistrarea la începutul anului viitor, gânduri bune pentru colegii de la Studio Mindopoly și avem o vorbă despre faptele bune pe care Asociația Mindopoly le-a făcut pentru copii mai puțin fericiți din 3 sate din județul Constanța. Găsiți pe vorbitorincii.ro mai multe date, dacă vreți să vă alăturați acțiunilor lor. Și, nu în ultimul rând, mulțumim pentru cadouri. 30:10 - Iar ne-am lungit cu încălzirea, dar de acum chiar începem episodul 99, ultimul din acest an, și vă spunem cum a fost la Maria Stuart în regia lui Andrei Șerban la TNB. Spectacolul e sold-out pentru ianuarie, dar musai să fiți cu ochii pe bilete când se pun în vânzare! O surpriză dulce de la colegii de la cumvaplace - trifle cu vișine (rețeta o să fie în curând și pe site-ul cumvaplace.ro) 42:10 - Cozonac cu lapte sau cu cafea, să ne scrieți în comentarii cum îl preferați. Noi nu cădem de acord :) Depănăm amintiri despre zilele Revoluției din decembrie 1989 01:04:10 - Filmul vieții și viața filmului. Cu Cristian Tudor Popescu 02:52:05 - Spuma Filelor aduce cărți minunate: Thierry Wolton - Întoarcerea vremurilor barbare, Pablo Maurette - Transmigrație, Cristian Tudor Popescu - Râsul dracului, Peter Attia - Outlive 03:19:21 - (P) Ecoturism în România. Invitat Andrei Blumer 03:50:46 - Vă deconspirăm numele invitatul episodului 100: marele actor Marcel Iureș. Vă mulțumim că sunteți aici și că ne urmăriți. Sărbători frumoase să aveți, oameni buni!

România intră în Schengen de la 1 ianuarie 2025, după 18 ani. Obligațiile și impactul economic (CursDeGuvernare) - Ce știm până acum despre presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale (G4Media) - Nu este o operațiune a Rusiei, lipsesc dovezi credibile; cauza e calitatea dubioasă a elitei politice, care deservește interesele țării - istoricul Dennis Deletant (SpotMedia) - Cum vor circula trenurile românești în 2025 / Pe ce rute cresc timpii de călătorie și unde se va merge mai rapid (HotNews.ro) S-a stins din viață Dan Grecu, primul campion mondial al gimnasticii românești (Gazeta Sporturilor) Moment istoric: România intră în Schengen de la 1 ianuarie 2025, după 18 ani. Obligațiile și impactul economic (CursDeGuvernare)România aderă în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, cu o perioadă de 6 luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc. Astfel de controale există și la alte frontiere interne Schengen pentru combaterea migrației ilegale.Din cauza neaderării la spațiul Schengen, între anii 2012 și 2022, sectorul transporturilor rutiere de mărfuri a înregistrat pierderi de aprox 16,6 miliarde de euro, scrie CursDeGuvernare.În 2022, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria au fost înregistrate 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România (exclusiv tranzit).Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variază între minim 30 minute și 72 ore, având o medie de 6 ore/trecere. Astfel, camioanele de marfă staționează forțat 23,5 milioane ore/an.Ce obligații are România ca membră a Schengen: Granițele pe care România trebuie să le păzească în beneficiul UE sunt granițele terestre cu Serbia, R. Moldova și Ucraina și granița maritimă. În această misiune, cel puțin în primă fază, România va fi ajutată în controlul acestor granite de ofițeri detașați din Austria și Ungaria. Ce înseamnă pentru business intrarea completă a României în Schengen. O analiză extinsă (Ziarul Financiar)„Intrarea în Schengen duce şi la o creştere a numărului de străini care vor  veni în România pe cale terestră“.  Pentru industrie, mai ales industria auto, în corzi din cauza dificultăţilor din ultimii ani, reducerea de costuri a transporturilor în Vest  înseamnă un motiv în plus pentru investiţii în România.„Industria auto va câştiga la competitivitate prin faptul că se vor reduce costurile cu transporturile şi logistica atât pe fluxul de intrare (aprovizionare cu componente), cât şi pe fluxul de ieşire (livrare autoturisme). Companiile au fost nevoite să investească în stocuri tampon pentru a asigura fluxul de producţie pentru o perioadă mai lungă, din cauza incertitudinilor cu sosirea transporturilor de componente“, a spus Adrian Sandu, secretar general la Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) pentru ZF.Fără controalele la graniţe, cheltuielile cu combustibilul, taxe suplimentare sau orele suplimentare de condus sunt diminuate. Astfel, marja de profitabilitate creşte, iar competi­tivitatea pe piaţa europeană devine mai accentuată. Ce știm până acum despre presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale: SIE a lansat tema, SRI nu are date certe cu privire la atacatorul care a vizat sistemele IT, parchetele nu au lansat public nici o informație, MAE nu a convocat ambasadorul rus (G4Media)La o săptămână de la anularea alegerilor prezidențiale, autoritățile române nu au prezentat public nici o probă a implicării Rusiei sau altui stat în procesul electoral, iar Ministerul de Externe nu a informat public despre vreun protest oficial față de Rusia. CCR a fundamentat anularea alegerilor pe informațiile desecretizate ale serviciilor și a invocat ”ingerința unor entități statale sau non-statale”. Parchetul General și DIICOT au început dosare legate de campania electorală, dar nu au comunicat vreo informație despre eventualul amestec al Rusiei. În schimb, câteva investigații de presă au indicat legături cu Rusia.Pe larg, pe pagina G4Media. Augustin Lazăr, fost procuror general: serviciile trebuiau să informeze Parchetul că au date privind vicierea alegerilor (Europa Liberă)Fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, spune la interviurile one2one de la Europa Liberă că serviciile secrete și Consiliul Suprem de Apărare al Țării ar fi trebuit să trimită Parchetului documentele care arată că alegerile prezidențiale au fost viciate înainte ca acestea să fie declasificate.Augustin Lazăr e de părere că serviciile secrete și Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu au acționat „cu diligența și operativitatea cu care trebuiau să se miște, având în vedere gravitatea faptelor”.Augustin Lazăr, care a lucrat în magistratură aproape 40 de ani, mai spune că noua criză arată că legile care țin de siguranța națională, unele vechi de 30 de ani, trebuie îmbunătățite.Fostul procuror general al României adaugă că Ministerul Public și alte instituții ar trebui să comunice mai mult cu cetățenii astfel încât starea „de ambiguitate și de neclaritate” să fie „dezamorsată”. Nu este o operațiune a Rusiei, lipsesc dovezi credibile; cauza e calitatea dubioasă a elitei politice, care deservește interesele țării - istoricul Dennis Deletant (SpotMedia)Un control temeinic parlamentar al serviciilor din România este absolut necesar pentru respectarea statului de drept, dar un asemenea control nu există.El există în alte state membre ale NATO, unde România e acum vulnerabilă, atrage atenția istoricul Dennis Deletant, într-un scurt interviu acordat spotmedia.ro.În opinia acestuia, criza prin care trece România, una deopotrivă internă și externă, este mai degrabă cauzată de instituții slabe și o elită politică ce deservește interesele țării, punând interesul personal deasupra interesului național.Și istoricul Oliver Jens Schmitt atrage atenția asupra cauzelor instituționale interne: "Mult mai periculoase decât neo-legionarii sunt acele cercuri ale „statului profund” român care au tolerat și au promovat în secret tendințele neo-legionare timp de mulți ani". București – Timișoara, peste 11 ore. Cum vor circula trenurile românești în 2025 / Pe ce rute cresc timpii de călătorie și unde se va merge mai rapid (HotNews.ro)La 15 decembrie intră în vigoare noul Mers al Trenurilor, iar în unele zone cu șantiere timpii de parcurs vor crește mult, un exemplu fiind București – Craiova. Cât durează cele mai lungi călătorii și cum se va circula pe rutele cele mai populare arată HotNews.Timpii de călătorie cresc și cu 30-40 de minute pe București – Craiova, unde se fac peste 4 ore pe 208 km, fiindcă sunt șantiere.Fac și mai mult trenurile pe ruta Brașov – Sighișoara, unde media de viteză este 36-39 km/h, fiind lucrări complexe care durează enorm și sunt întârziate ani de zile.Câteva trenuri vor atinge 160 km/h între București și Constanța, 150 km/h între Sighișoara și Simeria și Arad – Deva și 140 km/h între București și Câmpina. Trenurile cu cel mai lung parcurs vor străbate țara dintr-o parte în alta tot cu viteze medii de 50-55 km/h.Crește prețul biletelor de tren cu o medie de 5%. S-a stins din viață Dan Grecu, primul campion mondial al gimnasticii românești (Gazeta Sporturilor)Dan Grecu, fost gimnast, apoi antrenor și arbitru, a decedat la 74 de ani, lăsând în urmă o carieră plină de reușite în premieră: aur mondial și european, medalie olimpică la Montreal 1976.Dan Grecu a fost mereu un model de seriozitate, disciplină și discreție, generând un respect greu de egalat. Participant la trei ediții ale Jocurilor Olimpice, Munchen 1972, Montreal 1976 și Moscova 1980, a cucerit medalia de bronz la inele în Canada, în ciuda faptului că a concurat accidentat, amintește Gazeta Sporturilor.

Prieteni, Vlad Zografi este invitatul acestui episod. ”Una dintre inteligențele noastre cele mai pătrunzătoare” cum a spus Radu, fizician cu doctorat la Paris, dramaturg, prozator și traducător. A fost o discuție încântătoare și credem că o să vă placă.  Altfel, avem povești cu ciocolată, preferata lui Radu, avioane de jucărie, ce-am mai făcut de la ultima noastră întâlnire și avem cuvinte de recunoștință pentru sprijinul pe care ni-l acordați, vă spunem noutățile de pe vorbitorincii.ro și avem și suficiente motive de îngrijorare după ultimele întâmplări din societatea noastră. Cărțile nu lipsesc și încheiem cu fotbal și mâncare. Vizionare plăcută! Sâmbătă, pe 14 decembrie, suntem la Focșani, la HappyCinema, să stăm de vorbă despre unire și dezbinare în societatea noastră, ce bine a venit această temă în contextul actual. Vă așteptăm dacă sunteți din zonă. 00:00 Începem cu un avion de jucărie, cadoul primit de Radu, niște bancuri, multă ciocolatăăăăă Cadbury, pentru care-i mulțumim unui ascultător Vorbitorincii, și povești cu țuică. Tot de cadou

Mii de români au votat la alegerile prezidențiale până la această oră. De unde vine numărul mare de voturi (Ziare.com) - Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație” (Adevărul) - Nicolae Ciucă, un pariu riscant pentru liberali (SpotMedia) - De la „frumosul Ciolacu” și „inteligentul Geoană” la „Băsescu cel hazliu”, ce cred oamenii care trăiesc în colțul de jos al hărții, în Dobrogea, despre prezidențiale (Libertatea) Mii de români au votat la alegerile prezidențiale până la această oră. De unde vine numărul mare de voturi (Ziare.com)Votul în străinătate la alegerile prezidenţiale a început vineri, prima secţie deschisă fiind cea din Auckland, Noua Zeelandă, unde până la această oră au votat zece persoane. Printre secțiile unde s-a deschis procedura de vot se mai află Sydney, unde votat 16 persoane și Tokyo, tot 16 persoane, Singapore 10 persoane, iar în restul secțiilor deschise numărul de votanți fiind sub 10.Conform site-ului prezenta.roaep.ro, până în prezent, au votat în total 4.313 de români. Numărul mare de votanți până la această oră este datorat votului prin corespondență, prin care s-au exprimat deja 4.219, scrie ziare.com.Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, până duminică. Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație” (Adevărul)România se pregătește pentru alegerile prezidențiale și parlamentare. Bătălia se anunță mai dură ca oricând. Doar că, spre deosebire de tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul celor 35 de ani scurși de la Revoluție, de această dată liderii celor mai importante partide întâmpină probleme, iar unul dintre ei, Nicolae Ciucă, nu este singur nici măcar că va intra în turul 2.Sociologul Daniel Sandu, cercetător la Universitatea Fribourg, în Elveția, consideră că formațiunile politice odinoară esențiale, PSD și PNL, sunt mai puțin relevante ca oricând când vine vorba de bătălia pentru Cotroceni. Candidații celor celor două mari forțe politice, PSD și PNL, au împreună abia în jur de 40%.Marcel Ciolacu ar avea cea mai mare șansă să ajungă în turul 2, ceea ce nu îi garantează însă că va ajunge la Cotroceni. Însă nici măcar în ce privește turul 2, Ciolacu nu ar trebui să se culce pe o ureche, crede Sandu.Prin intermediul ziarului Adevărul sociologul avertizează în privința lui George Simion și a partidului pe care acesta îl conduce. Simion poate profita de un concurs de împrejurări favorabil. Într-un moment în care economia României nu performează, iar ceilalți concurenți la postul de președinte se războiesc în mass-media, liderul AUR poate veni puternic din urmă ca un alergător de cursă lungă. Nicolae Ciucă, un pariu riscant pentru liberali (SpotMedia)Fostul general încearcă să se distanțeze de Klaus Iohannis, mentorul său politic, și de PSD, partenerul de coaliție, pentru a-și spori șansele de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale. Printre principalele vulnerabilități ale lui Ciucă se numără acuzațiile de plagiat și dificultatea de a convinge electoratul de independența sa politică în raport cu actualul președinte. PNL se bazează pe primarii partidului pentru a-l duce pe lider în finala pentru Palatul Cotroceni, mizând totul pe forța filialelor teritoriale ale formațiunii.Nicolae Ciucă își va începe ziua de duminică știind la fel de puține despre viitorul carierei sale politice ca majoritatea alegătorilor români chemați la urne. O astfel de situație nesigură, tensionată și imprevizibilă arată din nou cât de importante sunt alegerile libere și democrația într-o țară, deși mulți blazați ai zilelor noastre consideră că sunt doar vorbe goale, notează jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia. Analiză: Lasconi, un fel de Reagan mioritic? (DW)Elena Lasconi, 52 de ani, se arată foarte sigură pe ea în dezbaterile televizate, e spontană, vorbește cu dezinvoltură inclusiv despre subiecte pe care nu le cunoaște: pare că nimic nu o descumpănește.Nimic nu o intimidează și nimic nu o oprește din drum, deși nu știe exact cum funcționează NATO, cine face parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ce atribuții are această instituție, ce țări sunt în Consiliul de Securitate al ONU, ce relații are România cu Turcia și care e poziția Bucureștiului în Orientul Mijlociu. Are lacune majore în toate domeniile care țin de responsabilitățile prezidențiale, dar nu-i pasă, vorbește ca și cum ar ști, mizând pe faptul că, poate, nici cei care o urmăresc nu sunt foarte informați. Prezidențiabila USR a reușit să se transforme în patru ani din prezentatoare TV în primăriță de Câmpulung și nu e exclus să se poată converti din primăriță în președintă cu toate golurile pe care le are în cultura ei generală și politică. Spre deosebire de ceilalți, nu pozează în ceea ce nu este, râde de propriile greșeli, nu e încrâncenată și le zâmbește frumos alegătorilor. Trage tare, are energie și spune prostii fără să se consume. Nu are simțul ridicolului, dar, poate, îl are pe cel al datoriei. Articolul Sabinei Fati de pe pagina DW  face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică. Mic sondaj la marginea țării. De la „frumosul Ciolacu” și „inteligentul Geoană” la „Băsescu cel hazliu”, ce cred oamenii care trăiesc în colțul de jos al hărții, în Dobrogea, despre prezidențiale (Libertatea)Echipa Libertatea a întrebat oameni din mai multe localități din județul Constanța, aflate la câțiva kilometri de granița cu Bulgaria, ce favoriți au în cursa pentru Cotroceni, ediția 2024.  Din răspuns în răspuns, a devenit destul de clar că alegerile prezidențiale sunt încă, pentru mulți români, mai degrabă o rămășiță a gândirii magice decât un exercițiu democratic. 

In Episode 389 of Hidden Forces, Demetri Kofinas speaks with Andy Constan, the founder and proprietor of Damped Spring Advisors about why he believes the Federal Reserve is at risk of losing the long-end of the bond market, which would lead to a reacceleration of inflation and a hard landing for the economy. Andy and Demetri spend the first hour discussing the subject of a recent letter he published in which he warns that the Federal Reserve, by continuing to lower interest rates and ease monetary policy, could cause a sell-off in long-bonds and a rise in term premia, paradoxically tightening financial conditions while intending to ease them. They further discuss Treasury issuance, management of the Fed's balance sheet, the weighted average maturity of assets in the central bank's portfolio, and how conditions in the U.S. economy measure against the Fed's summary of economic projections. In the second hour, Kofinas and Constan dig into the government's finances, its fiscal picture, and how Trump's election may exacerbate or alleviate trends that have been in place for decades. They also discuss equity markets, the broadening of the equity rally beyond the Magnificent Seven that's been underway this year, earnings expectations for these companies, whether they're elevated or conservative, and how we should go about valuing them. You can subscribe to our premium content and access our premium feed, episode transcripts, and Intelligence Reports at HiddenForces.io/subscribe. If you want to join in on the conversation and become a member of the Hidden Forces Genius community, which includes Q&A calls with guests, access to special research and analysis, in-person events, and dinners, you can also do that on our subscriber page at HiddenForces.io/subscribe. If you enjoyed listening to today's episode of Hidden Forces, you can help support the show by doing the following: Subscribe on Apple Podcasts | YouTube | Spotify | Stitcher | SoundCloud | CastBox | RSS Feed Write us a review on Apple Podcasts & Spotify Subscribe to our mailing list at https://hiddenforces.io/newsletter/ Producer & Host: Demetri Kofinas Editor & Engineer: Stylianos Nicolaou Subscribe and Support the Podcast at https://hiddenforces.io Join the conversation on Facebook, Instagram, and Twitter at @hiddenforcespod Follow Demetri on Twitter at @Kofinas Episode Recorded on 11/11/2024

Cine l-a spălat pe Simion? - 6 din 10 femei din România nasc prin cezariană, de patru ori mai mult față de recomandarea OMS. Operațiile, o practică în spitalele publice și la privat (PressOne) - Bomba cu ceas de la Planșeul Unirii: poate afecta Dâmbovița, metroul, transportul central și rețeaua de canalizare (Europa Liberă) Aţi auzit de PBSTM, noul FMI fiscal pentru România? Nu vă uitaţi la ce vă promit partidele şi candidaţii la preşedinţie. Tocmai a fost aprobat PBSTM - 119 pagini, la care se va raporta orice decizie de bani a guvernelor care vor veni la Palatul Victoria până în 2031. În T1/2025 Banca Mondială trebuie să prezinte planul de reformă fiscală pe care guvernul trebuie să-l adopte (Ziarul Financiar)Nu ştiu ce promit candidaţii pentru Palatul Cotroceni sau partidele care vor să ajungă la Palatul Victoria.Indiferent ce ar spune – oricum sunt fraze goale, copy paste după alte fraze -, totul se va raporta la Planul Bugetar Structural Naţional pe Termen mediu şi lung (PBSTM), pe care guvernul Ciolacu, format din PSD şi PNL, să nu uităm, tocmai l-a aprobat în şedinţa de guvern de miercuri, 23 octombrie, iar Ministerul Finanţelor a fost autorizat să-l facă public, ceea ce s-a întâmplat vineri, pe 25 octombrie, când lumea era ocupată cu dezbaterea Ciolacu/George Simion/Hrebenciuc/Gigi Becali etc.Acest Plan, de 119 pagini, este plin de analize, reforme, obiective, date de implementare, scopul final fiind ca România să intre într-o zonă de sustenabilitate fiscală până în 2031. M-aş mira ca Bruxellesul să fie atât de îngăduitor şi să lase o reducere atât de graduală, de 0,8% din PIB pe an în următorii şapte ani, de scădere a deficitului de bugetar.Nu ştiu dacă cineva a citit acest PBSTM, în afară de cei care l-au întocmit, dar el este precis din punct de vedere fiscal şi se încadrează într-o matrice pe care România trebuie să o atingă.Creşterea economică a României nu va depăşi 3% în niciun an din următorii şapte ani, o creştere care este sub potenţial şi nu este suficientă pentru a dubla PIB-ul, după cum anunţă politicienii.Guvernul de acum şi-a asumat închiderea lacunelor fiscale reforma impozitării microîntrerinderilor, temperarea şi chiar îngheţarea salariilor în sectorul public, măsuri de reducere a evaziunii fiscale, gap-ului la TVA, reforma salariilor la buget etc.Indiferent cine va fi la Palatul Victoria sau la Cotroceni, perioada de glorie fiscală – facilităţi fiscale, lacune fiscale, optimizări fiscale – se va închide. Acum să vedem, după trecerea alegerilor, care vor fi propunerile de majorări de taxe şi impozite.Bineînţeles că noul guvern sau noul preşedinte pot să nu recunoască acest PBSTM.Dar întrebarea este cine şi cum se va mai finanţa actualul sistem fiscal, cine va mai finanţa deficitele bugetare, cine va mai cumpăra datoria României, cine ne va mai da sutele de miliarde de euro  de la Uniunea Europeană.Integral în ziarul de business. Cine l-a spălat pe Simion? (HotNews)Hotnews publică astăzi un articol de opinie semnat de Ciprian Necula, activist rom, membru fondator al Platformei Aresel, doctor în sociologie și profesor asociat SNSPA. El ridică o problemă pe care o consideră esențială în legătură cu alegerile prezidențiale de al căror prim tur ne mai desparte mai puțin de o lună.Vrem un președinte care să aibă interzis pe teritoriul Republicii Moldova și al Ucrainei? Ar fi, mai degrabă, firesc să lămurim semnele de întrebare în legătură cu liderul AUR, care pare cea mai recentă ”feblețe” a PSD. În ianuarie, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a solicitat Parlamentului României să demareze o investigație cu privire la posibilele legături ale politicianului George Simion – acum cu ambiții de prezidențiabil – cu mișcările extremiste și cu influența putinistă. Deși suspiciunile privind legăturile sale cu sferele rusești nu sunt noi și par aproape evidente pentru public, dovezile clare pe care rectorul le-a cerut nu au apărut. Mai mult decât atât, Simion pare să fi fost absolvit și de afinitățile sale legionare, de retorica anti-europeană și de tentațiile populiste. Într-o Românie modernă și democratică, personajele controversate, ale căror acțiuni și afinități extremiste sunt cunoscute, ar trebui tratate cu scepticism și reținere. A, îi răspunde totuși cineva domnului Prof. Univ. Dr. Remus Pricopie? Nu de alta, dar după alegeri s-ar putea să fie prea târziu.  6 din 10 femei din România nasc prin cezariană, de patru ori mai mult față de recomandarea OMS. Operațiile, o practică în spitalele publice și la privat (PressOne)În ultimul an, 6 din 10 femei din România au născut prin cezariană, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății, transmise la solicitarea PressOne. Numărul acestora a crescut de patru ori mai mult față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de a rămâne sub 15%. În același interval, s-au înregistrat 138.000 de nașteri în sistemul public și privat.Majoritatea intervențiilor de cezariană sunt în spitale publice.În maternitățile și spitalele private private raportul nașterilor prin cezariană vs nașteri naturale a ajuns la 83% în 2023, potrivit informațiilor oficiale. Județele din România cu cea mai mare rată de nașteri prin cezariană, indiferent de regimul public sau privat sunt București, Constanța, Iași și Timiș.Cauzele asociate înmulțirii nașterilor prin cezariană sunt pe de-o parte practicarea unei medicine defensive de către medicii din spitalele din țară, precum și frecvența tot mai mare a cazurilor de violență obstretică din timpul sarcinii sau la naștere, explică specialiștii consultați de PressOne.De asemenea, un studiu recent despre experiența nașterii în România arată că 59% din femeile din România au ales nașterea prin cezariană programată pentru că se tem de durerea unei nașteri naturale sau de alte complicații.  Bomba cu ceas de la Planșeul Unirii: poate afecta Dâmbovița, metroul, transportul central și rețeaua de canalizare (Europa Liberă)O zonă cât un teren de handbal – aprox. 40 de metri pe 30 de metri – este punctul în care, în cazul unui cutremur puternic, s-ar putea declanșa iadul în București: cursul Dâmboviței ar fi blocat, iar râul ar inunda partea centrală a orașului, inclusiv o parte din magistrala de metrou Berceni-Pipera. Traficul auto ar fi întrerupt, iar rețeaua de canalizare nu ar mai avea unde să deverseze. Scenariul a fost confirmat pentru Europa Liberă. Autoritățile știu, dar sunt ocupate cu dispute politice.

No programa desta semana: 3 portugueses em 3 continentes. Para conhecer a Constança, a Liliana e o André vamos de Portugal à Dinamarca com escalas em Angola e no Japão.

No programa desta semana: 3 portugueses em 3 continentes. Para conhecer a Constança, a Liliana e o André vamos de Portugal à Dinamarca com escalas em Angola e no Japão.

Hello!Welcome back to another archaeogastronomical adventure!Today's episode is all about ancient vegetarianism.And the philosopher Pythagoras is the central figure on all the stuff we talk today.Pythagoras, the father of mathematics, was born and raised in Samos. around 580BCE. Even though Pythagoras spent more than forty years in his birthplace, he eventually decided to set sail for new seas; his thirst for knowledge led him to travel throughout most of the then known world, most notably Egypt and Babylon, centres of wisdom knowledge and secret mystical rites, before settling down to Croton, a town in Magna Graecia, modern Southern Italy.Notes for some names dropped:Theophrastus (c. 371–287 BCE) was a Peripatetic philosopher who was Aristotle's close colleague and successor at the Lyceum. He wrote many treatises in all areas of philosophy, in order to support, improve, expand, and develop the Aristotelian system. Of his few surviving works, the most important are Peri phytōn historia (“Inquiry into Plants”) and Peri phytōn aitiōn (“Growth of Plants”), comprising nine and six books, respectively.Aulus Gellius (c. 125 – after 180 AD) was a Roman author and grammarian, who was probably born and certainly brought up in Rome. He was educated in Athens, after which he returned to Rome.Ovid (born March 20, 43 bce, Sulmo, Roman Empire [now Sulmona, Italy]—died 17 ce, Tomis, Moesia [now Constanṭa, Romania]) was a Roman poet noted especially for his Ars amatoria and Metamorphoses. Vetch: A member of the pea family, Fabaceae, which forms the third largest plant family in the world with over thirteen thousand species. Of these species, the bitter vetch, was one of the first domesticated crops grown by neolithic people. There are many different vetch species, the purple flowered varieties are all safe to eat.Music Credits:Pavlos Kapraloshttps://www.youtube.com/channel/UCzgAonk4-uVhXXjKSF-Nz1AThanks for listening!The Delicious LegacySupport this show http://supporter.acast.com/the-delicious-legacy. If you love to time-travel through food and history why not join us at https://plus.acast.com/s/the-delicious-legacy. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Mit Sorge beobachtet die russische Führung derzeit ein Mammutprojekt in Constanța. Auf dem rumänischen Regionalflughafen entsteht der größte NATO-Stützpunkt Europas - nur 100 Kilometer entfernt von der ukrainischen Grenze und direkt am Schwarzen Meer, das Russland für sich beansprucht.Sie haben Fragen? Schreiben Sie eine E-Mail an podcasts@ntv.deSie wollen keine Folge mehr verpassen? Dann abonnieren Sie "Wieder was gelernt" als Push-Nachricht in der ntv App oder bei RTL+ Musik, Amazon Music, Apple Podcasts, Spotify oder über den RSS-FeedSie möchten uns unterstützen? Dann bewerten Sie den Podcast gerne bei Apple Podcasts oder Spotify.Alle Rabattcodes und Infos zu unseren Werbepartnern finden Sie hier: https://linktr.ee/wiederwasgelerntUnsere allgemeinen Datenschutzrichtlinien finden Sie unter https://datenschutz.ad-alliance.de/podcast.htmlUnsere allgemeinen Datenschutzrichtlinien finden Sie unter https://art19.com/privacy. Die Datenschutzrichtlinien für Kalifornien sind unter https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info abrufbar.

O Roda Viva entrevista o médico e professor doutor Raul Cutait, cirurgião digestivo. O Brasil assistiu, nas últimas décadas, uma proliferação na abertura dos cursos de medicina, acendendo um alerta na comunidade científica. Um dos críticos dessa política é o doutor Raul Cutait, cirurgião digestivo do Hospital Sírio-Libanês, membro da Academia Nacional de Medicina e professor da USP. A bancada de entrevistadores é composta por Gustavo Cabral, imunologista e colunista de saúde do UOL; Victoria Damasceno, editora de saúde e iniciativa Todas, da Folha de S. Paulo; Isabela Moya, repórter do jornal O Estado de S. Paulo; Constança Tatsch, jornalista do jornal O Globo; e Theo Ruprecht, repórter de ciência e saúde e criador do podcast Ciência Suja. A apresentação é da jornalista Vera Magalhães, e as ilustrações do programa são feitas por Luciano Veronezi. #TVCultura #RodaViva #RaulCutait #Saúde #Medicina #Brasil

Nava-şcoală Mircea, cunoscută mai bine sub numele de «bricul Mircea», a făcut escală la Toulon de luni 15 şi până vineri 19 iulie. O escală ce face parte din etapele marşului internaţional pe 2024. Plecat din Constanţa acum trei săptămâni, velierul s-a oprit, sau se va opri pe drumul de întoarcere, în porturi din Grecia, Italia şi Turcia. 181 de oameni se află la bord din care 94 de cadeţi, 8 fiind străini.

O Roda Viva entrevista o presidente do Supremo Tribunal Federal, o ministro Luís Roberto Barroso. Entre os assuntos tratados estão o processo que discute a descriminalização do porte de drogas para uso pessoal, o STF tornar réu o ex-juiz Sergio Moro por calúnia contra o ministro Gilmar Mendes, e também o procurador-geral da República recorrer da decisão que anulou a condenação de Marcelo Odebrecht na Operação Lava Jato. As decisões do STF têm dividido a opinião pública, como Luís Roberto Barroso encara esse cenário? A bancada de entrevistadores é composta por Carolina Brígido, colunista do UOL; Constança Rezende, repórter da Folha de S.Paulo; Felipe Recondo, diretor de conteúdo do JOTA; Thiago Bronzatto, diretor da sucursal de Brasília do jornal O Globo; e Weslley Galzo, repórter de política do Estadão em Brasília. A apresentação é da jornalista Vera Magalhães, e as ilustrações do programa são feitas por Luciano Veronezi. #TVCultura #RodaViva #LuísRobertoBarroso #STF #Justiça #Brasil

,,Fericirea noastră nu mai există.” Acestea sunt cuvintele lui Valentin Olariu, tatăl studentului ucis în accidentul provocat în august 2023, de Vlad Pascu, tânărul de 19 ani, la 2 Mai, în județul Constanța. Poți afla întreaga lui poveste și amănunte importante despre cazul care a zguduit România, joi, pe 11 aprilie, într-un podcast LIVE. Alătură-te și tu, la Fain & Simplu, misiunii noastre de a face România un loc mai sigur. Doar ÎMPREUNĂ putem schimba în bine un sistem judiciar care ucide și nedreptățește atât de mulți oameni nevinovați. Cazul celor doi tineri uciși în acest accident nu este unul izolat. Sunt numeroase cazuri în care șoferii aflați sub influența alcoolului și a drogurilor au omorât tineri nevinovați. Există un întreg lanț de corupție și nereguli nesancționate în cazul acestora: de la viteză, consum de droguri, fuga de la locul accidentului la amânări în timpul procesului și solicitări respinse. Altfel spus, victime nedreptățite care se confruntă zilnic cu ignoranța unui sistem menit să facă dreptate. Povestea lui Valentin Olariu merită auzită cu adevărat. E timpul s-o ducem mai departe, dacă ne dorim ca aceste tragedii să nu se mai repete. Pentru că ele ne învață o lecție importantă: doar uniți putem opri acest șir de suferințe inimaginabile pentru părinții care își pierd copiii pe șoselele din România. Altfel, riscăm să perpetuăm același ciclu nesfărșit de drame și infracțiuni grave.

Joana Marques não esteve no baptizado da neta de José Castelo Branco, mas gostava de ter estado.

It's a tough time to be an investor. There are cross-currents galore in the macro data, the financial headlines, policy decision-making, and market technicals. After the easy decade that followed the Great Financial Crisis where markets dependably churned higher year after year and you could make money just going long pretty much any stock or ETF and "buying the dips" along the way -- suddenly it's taking a lot more hard work to earn a good return. What are the keys to investing success in today's more uncertain environment? For guidance, we're fortunate to talk with Andy Constan, founder of the macroeconomic research firm Damped Spring. His work there builds on his earlier tenure at elite firms like Solomon Brothers, Bridgewater and Brevan Howard. He sees the likelihood of a 'soft landing' as low given today's economic challenges. And in his explanation, he delivers a detailed summary of how the Reverse Repo Programm (RRP) and the Bank Funding Term Program (BFTP) work. Follow Andy at https://dampedspring.com/ Or on X/Twitter at @dampedspring SUBSCRIBE to Adam's new Substack at https://adamtaggart.substack.com/ to get Adam's Notes for all the recent experts who have appeared on this channel, including this interview with Andy. #bftp #softlanding #reverserepo

Welcome to The Bitcoin Layer, where we bring you research, analysis, and education for all things bitcoin and macro. In this episode, we are joined by portfolio manager Andy Constan. Andy delivers a masterful explainer on the Federal Reserve's balance sheet, including a full breakdown of the Fed's bond portfolio, repo facilities, bailout facilities, and financial plumbing mechanics. Those that are interested in understanding how central banking works will find enormous value in this conversation. New YouTube videos M/W/F — New Substack posts T/R/S The Bitcoin Layer is brought to you by River. Visit https://river.com and start buying today, or visit https://river.com/TBL for $5 free when you sign up and buy $100 in Bitcoin. Subscribe to TBL on Substack: https://TheBitcoinLayer.substack.com Follow TBL on Twitter: https://twitter.com/TheBitcoinLayer Follow TBL on LinkedIn: https://linkedin.com/company/TheBitco... Follow TBL on Instagram: https://instagram.com/TheBitcoinLayer Follow TBL on TikTok: https://www.tiktok.com/@thebitcoinlayer Subscribe to The Bitcoin Layer on your favorite podcast platform. Subscribe and turn on notifications for TBL on YouTube. Use code TBLYT10 for 10% off all The Bitcoin Layer Merch at http://TheBitcoinLayer.com/merch Sign up for the free Monetary History course on @SaylorAcademy : http://sylr.org/MonetaryHistory Contribute to The Bitcoin Layer via Lightning Network: thebitcoinlayer@zbd.gg Nik Bhatia's Twitter: https://twitter.com/timevalueofbtc Research Associate Joe Consorti's Twitter: https://twitter.com/JoeConsorti Creative Director Matthew Ball's Twitter: https://twitter.com/matthewrball Block Height 822004 #TheBitcoinLayer #NikBhatia #AndyConstran #SOMA #Reserves #RRP #TGA #MBS #MonetaryPolicy #BitcoinThesis #FinancialInsights #FiscalDominance #EconomicDiscussion #GlobalMacro #LightningNetwork #LBTC #BitcoinTransaction #ETF #ETFs #BitcoinETF #GBTC #Binance #Coinbase #SEC #BlackRock #Fidelity #Bloomberg #Analysis #Charts #Tradingview #InvestmentStrategy #MarketWatch #StockMarket #PassiveInvesting #IndexFunds #FinancialMarkets #MarketWatch #ETFPortfolio #ETFNews #FreeMarket #FreeMarkets #Markets #USTreasury #TreasuryBills #BalanceSheet #FED #Debt #Inflation #Statistic #Rates #Interest #Asset #Bitcoin #Dollar #Sats #BTC #Market #Currency #Crypto #Analysis #Investment #News #Finance #Education #Blockchain #Mining #BitcoinMining #Macro The Bitcoin Layer and its guests do not provide investment advice.Subscribe to The Bitcoin Layer on Soundwise

Andy Constan, founder, CEO and Chief Investment Officer of Damped Spring, joins DoubleLine's Jeffrey Sherman and Samuel Lau to discuss his approach to macroeconomics-driven investing. They also discuss, among other timely topics, Mr. Constan's outlook for persistent inflation above the ... Read More

​

In Episode 331 of Hidden Forces, Demetri Kofinas speaks with Andy Constan and Mike Green after a week of turmoil in the bond market that saw a dramatic repricing of long-term government debt, raising debt servicing costs for the US government and sending yields on 10-year Treasury bonds to nearly 5%. Demetri, Andy, and Mike spend the first hour of their conversation trying to make sense of the recent sell-off, as well as what the implications of these higher long-term interest rates will be for the economy and asset markets. The second hour is dedicated to discussing the risk-reward calculus for investors who are trying to decide whether or not they want to use this opportunity to add bonds to their portfolios, in what amount, over what duration, and what the risks and opportunities are of doing so given the continued uncertainty about the direction of interest rates and inflation. You can subscribe to our premium content and gain access to our premium feed, episode transcripts, and Intelligence Reports at HiddenForces.io/subscribe. If you want to join in on the conversation and become a member of the Hidden Forces Genius community, which includes Q&A calls with guests, access to special research and analysis, in-person events, and dinners, you can also do that on our subscriber page. If you still have questions, feel free to email info@hiddenforces.io, and Demetri or someone from our team will get back to you. If you enjoyed listening to today's episode of Hidden Forces you can help support the show by doing the following: Subscribe on Apple Podcasts | YouTube | Spotify | Stitcher | SoundCloud | CastBox | RSS Feed Write us a review on Apple Podcasts & Spotify Subscribe to our mailing list at https://hiddenforces.io/newsletter/ Producer & Host: Demetri Kofinas Editor & Engineer: Stylianos Nicolaou Subscribe & Support the Podcast at https://hiddenforces.io Join the conversation on Facebook, Instagram, and Twitter at @hiddenforcespod Follow Demetri on Twitter at @Kofinas Episode Recorded on 10/06/2023

In Episode 316 of Hidden Forces, Demetri Kofinas speaks with Andy Constan about this week's FOMC meeting and what the Federal Reserve rate decision could signal about the direction of interest rates, inflation, and economic growth. Will it be heralded as the long anticipate Fed pivot or seen as yet another head fake on our way toward “higher for longer,” serving as a drag on equity valuations and a headwind to economic growth? Because Andy's analysis is largely quantitative and flows based, he looks at not only what policymakers and investors are saying, but also what they're doing, what they're buying, and how they're buying it. This holds important information for the direction of bond prices, equities (and other risk asset), inflation, and economic growth, all of which Constan and Kofinas discuss in the second part of their conversation. The two also run through different scenarios surrounding the Federal Reserve rate decision, the significance of Janet Yellen's decision to refill the Treasury General Account (TGA) using largely T-Bill issuance as opposed to longer duration bonds, and why the long-anticipated recession has failed to materialize despite the most aggressive interest rate increases in 40 years. You can subscribe to our premium content and gain access to our premium feed, episode transcripts, and Intelligence Reports (or Key Takeaways) at HiddenForces.io/subscribe. If you want to join in on the conversation and become a member of the Hidden Forces genius community, which includes Q&A calls with guests, access to special research and analysis, in-person events, and dinners, you can also do that on our subscriber page. If you still have questions, feel free to email info@hiddenforces.io, and Demetri or someone else from our team will get right back to you. If you enjoyed listening to today's episode of Hidden Forces you can help support the show by doing the following: Subscribe on Apple Podcasts | YouTube | Spotify | Stitcher | SoundCloud | CastBox | RSS Feed Write us a review on Apple Podcasts & Spotify Subscribe to our mailing list at https://hiddenforces.io/newsletter/ Producer & Host: Demetri Kofinas Editor & Engineer: Stylianos Nicolaou Subscribe & Support the Podcast at https://hiddenforces.io Join the conversation on Facebook, Instagram, and Twitter at @hiddenforcespod Follow Demetri on Twitter at @Kofinas Episode Recorded on 06/13/2023