Podcasts about chiar

Fritheadh iarcheannaire an DUP Jeffrey Donaldson ciontach inné, sna ocht gcinn déag de chúiseanna a bhain le coireanna gnéis a cuireadh ina leith, éigniú ina measc.

Cruinniú i nGaoth Sáile faoi mhuilte gaoithe atá le togáil san áit.

Acest episod din Baricade a fost filmat într-un moment în care Eugen Tomac era încă premierul desemnat. Între timp, vestea acestei duminici (14 iunie) a schimbat complet tabla de șah politic: Tomac și-a depus mandatul, iar președintele Nicușor Dan l-a numit pe Adrian Veștea. Chiar vă rugăm să ne spuneți în comentarii: ce părere aveți despre această nouă mutare de la Cotroceni? Cum vedeți noul iureș politic? Înainte ca această bombă politică să explodeze, noi ne-am așezat la masă și am pus o întrebare grea, care ne apasă pe toți: Mai avem viitor în România? O dezbatere serioasă, cu argumente tari, perspective diferite și destule scântei între Radu Naum și Cătălin Striblea. Dacă îți place ce facem, nu uita să apeși pe SUBSCRIBE, să dai un LIKE și să activezi clopoțelul pentru notificări! 00:02:00 "Trăim în cea mai simpatică țară din lume" 00:12:50 Mai avem viitor în România? Argumentele lui Radu Naum 00:16:40 Cătălin Striblea: „În următorii ani, ești într-unul dintre cele mai bune locuri de pe pământ" 00:18:30 Paradoxul românesc: De ce avem cea mai mare migrație pe timp de pace? 00:21:00 O țară sufocată de clasa politică 00:25:18 Ce se întâmplă cu școala românească? 00:32:50 Sentimentul că "nu existăm" pentru stat 00:35:00 Care este, de fapt, modelul cultural românesc? 00:38:00 Cum funcționează România profundă? Despre „Neîncrederea" lui Radu Umbreș 00:45:20 Locul în care s-au întâlnit hoții cu proștii 00:47:17 Interviul cu Valeriu Stoica la Leaders 00:55:10 Vive la France éternelle 00:58:20 Exemplele bune din societate care ne dau speranță 01:02:45 O întâmplare bizară în parcarea unui mall 01:06:30 Portugalia: Un exemplu de succes în UE din care putem învăța 01:07:50 Pe când un parteneriat civil și în România?

Ce înseamnă să reușești în viață cînd ești rom și îți asumi identitatea? Cu ce greutăți și prejudecăți te confrunți? Cum e să crești într-o lume din care nu lipsește violența și în care modelele sînt interlopii și alte personaje certate cu legea? Cum te construiești, în ciuda piedicilor? Sînt întrebări la care răspunde, cu sinceritate și vulnerabilitate dar și cu forță și umor, Gilbert Costache în memoir-ul său „Oprește ploaia, aruncă cu sare!”, apărut la Nemira, în imprintul n'autor, colecția non-fiction. Gilbert Costache a lucrat ca model în industria modei, în cele mai importante capitale ale acestui domeniu, a făcut studii de actorie la New York și Los Angeles și a scris această carte pentru a-și spune povestea dar și pentru a-i inspira pe alții. L-am invitat la „Timpul prezent” să ne vorbească despre parcursul său şi despre mizele cărţii sale în care se dezvăluie cu multă vulnerabilitate dar şi cu mult curaj.Spui așa în carte: „dacă observi pe unde umblam, poți anticipa că șansele să alunec în partea întunecată erau mari. Poți să crezi că asta e doar o alegere, dar crede-mă că e vorba și despre cîtă durere, respingere și furie există în tine și, mai ales, despre ce ai avut în jur și ți s-a părut normal.” Cum ai reușit să nu aluneci în partea întunecată, în ciuda contextului, a mediului în care ai crescut?Gilbert Costache: „Nu știu, sincer să fiu. Cred că aș putea să spun că am avut și noroc. Îmi dau voie să nu știu toate răspunsurile. În același timp, au fost bunica, mama, dăruirea lor, dedicarea lor pentru a avea o viață mai bună eu și fratele meu. A fost acel respect, să nu le supăr, să le fac mîndre de mine, a fost conduita morală, Dumnezeu. Ne vorbeau mult de Dumnezeu, cum să-L facem mîndru chiar, prin acțiunile noastre. Am ieșit bine pînă la urmă, da.”Dar ce anume din cariera ta, din parcursul tău, se datorează alergerilor personale și ce crezi că se datorează destinului sau norocului sau întîmplării sau hazardului?Gilbert Costache: „La 14-15 ani, am fost cu mama de mînă la Vali Pungă, la Attitude (agenţia de modele), iar în Spania, odată ce am ajuns să pot trăi din modă, nu m-am gîndit niciodată că o să dureze atît de mult. Nu știu cum s-a întîmplat. Ajungînd în România la emisiunea Supremodels, cu Cătălin Botezatu, la cîteva personaje importante – Ovidiu Buta, Cătălin Botezatu, Alex Ceaușu, pe partea de clipuri –, am deschis ochii către o lume educată pe care, în Rahova, eu nu o aveam. Şi să înțeleg că a spune mulțumesc, o lume în care vorbeam de cărți, de piese de teatru, de filme mi-a dat mai mult sens și atunci șansa au fost oamenii, cred.”Și cărțile? Pentru că tot ai vorbit de cărți, de filme, de spectacole de teatru.Cum ai ajuns dintr-o lume în care se citește foarte puțin, în care nu sînt prezente cărțile, totuși să te cultivi și să citești și chiar să scrii?Gilbert Costache: „Păi, fiind în Spania. Pînă atunci, îmi amintesc că am citit Micul Prinț, Biblia şi ceva mai ușor, Huckleberry Finn. Bunicul, tataie Dânca, mi-a tot citit din cîteva povești supertari, Ocolul Pămîntului în 80 de zile de Jules Verne, și Contele de Monte-Cristo, după aceea am văzut și filmul. Dar în Spania a venit pe mîna mea Gîndește și vei fi bogat de Napoleon Hill, Dale Carnegie, apoi Zorba Grecul, o literatură care mi-a deschis universul imaginar, pur și simplu. Iar după aceea nu m-am mai oprit. Și cînd mă duceam la castinguri, la audiții, la joburi și așteptam pînă îmi venea rîndul – fiind sute –, îmi luam o carte și o citeam, pur și simplu. Asta îmi aranja și gîndurile. Chiar pot să spun că mi-a salvat viaţa cititul!”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Liam Mac a' Mhaoir agus Mary McSweeney ag tabhairt ómóis don lúthchleasaí Oilimpeach Ciarán Ó Lionáird atá tar éis bháis.

Iranul a lansat în această dimineaţă atacuri împotriva mai multor baze americane din Iordania şi din Golf, ca reacţie la loviturile americane din zona Strîmtorii Ormuz, care au fost lansate ca răspuns la doborîrea unui elicopter american. De asemenea, recent, Israelul a lovit capitala Libanului, Beirut, țintind gruparea Hezbollah, susținută de Iran. Iranul a rispostat, atacînd cu rachete Israelul care, la rîndul său, a lovit Iranul. A escaladat războiul din Orientul Mijlociu? Ce perspective sînt pentru încheierea unui acord de încetare a focului? Ce-şi doreşte în acest moment fiecare parte implicată în acest război: Statele Unite, Israelul şi Iranul? L-am întrebat pe jurnalistul Cătălin Gomboş, specializat în Orientul Mijlociu. Cătălin Gomboş este jurnalist la Radio România Actualităţi, redactor-şef al publicaţiei online „Veridica” şi a fost corespondent de război în Irak și Afganistan pentru Radio România. Putem vorbi despre o escaladare a războiului dintre Statele Unite şi Israel pe de-o parte şi Iran de cealaltă parte?Cătălin Gomboş: „Nu neapărat. Este o escaladare, bineînțeles, pentru că am avut o perioadă de încetarea focului care a ținut niște săptămîni pe frontul iranian, nu și pe cel libanez. Deci da, este o ușoară escaladare în acest moment. Însă cred că deocamdată ceea ce se întîmplă e mai mult la nivel demonstrativ. Fiecare vrea să arate că nu este intimidat de adversari, că are niște cărți de jucat, dar vedem că pînă acum cele două mari escaladări, cea de azi noapte și cea de acum cîteva zile dintre Israel și Iran, s-au oprit relativ repede, după cîteva ore. La fel și incidentele anterioare, care au avut loc în Golful Persic, între Statele Unite și Iran au fost chestiuni punctuale, deci departe de ceea ce am văzut în perioada intensă a războiului, pînă pe 8 aprilie.”Dar cum ar trebui să înțelegem aceste gesturi, aceste noi atacuri, tocmai în logica în care se caută soluții de pace, pînă la urmă? Cătălin Gomboş: „Ca un semnal destul de prost. Pentru că arată siguranța tot mai mare pe care a căpătat-o regimul de la Teheran, un regim care, potrivit analiștilor, ar fi chiar ceva mai dur decît cel reprezentat de cei dinainte, asasinați în prima lună de război. Iranul știe că are niște cărți importante de joc, niște ași în mînecă, dacă folosim genul ăsta de limbaj, și că poate să meargă pe astfel de mici escaladări, fără să se teamă de o reluare a războiului. Din punct de vedere militar, Iranul este clar depășit de Statele Unite și de Israel. Asta nu înseamnă, însă, că Statele Unite și Israelul pot să și cîștige acest război, sau că pot să-l cîștige într-un timp relativ scurt și fără pierderi extrem de mari. Și nu mă refer acum la cele militare, pentru că pierderi militare mari cred că s-ar înregistra doar în cazul unor operațiuni terestre, care au fost excluse de la bun început, ci pierderi economice globale, pentru că toată lumea este afectată. Din păcate, din punctul meu de vedere, Donald Trump și Benjamin Netanyahu i-au dat Iranului un atu, pe care înainte doar spunea că îl are, iar acum îl folosește din plin. Este vorba de capacitatea de a bloca Strîmtoarea Ormuz, pe care iată că acum Teheranul o revendică. Ei spun: cine mai vrea de acum încolo să treacă prin Ormuz, trebuie să ne plătească taxe. Au capacitatea de a șantaja într-un fel economia globală. Deci Iranul, paradoxal, deși a suferit niște lovituri extrem de dure și a pierdut și conducerea, a avut și pierderi importante de echipament, este, din punctul meu de vedere, în acest moment într-o poziție mult, mult mai puternică decît era cu o zi înainte să înceapă războiul, cînd avea probleme destul de mari.” Ce ar trebui să conțină un aranjament de pace sau un armistițiu mai durabil, astfel încît toate părțile să fie mulțumite? Cătălin Gomboş: „Pentru stabilitatea Orientului Mijlociu, clar trebuie să dispară cumva aceste miliții, pentru că ele destabilizează Irakul, unde au un control mult mai mare decît este acceptabil pentru multe dintre comunitățile irakiene, inclusiv pentru șiiți. Chiar dacă aceste miliții sînt șiite, sînt destul de brutale, sînt puternice economic și au monopolizat o bună parte din putere și din economie. În Liban la fel. Libanul, din cauza Hezbollahului, nu are stabilitate, vedem că tot timpul este în conflict cu Israelul, tot timpul este sub asalt. Nu mai vorbim de Yemen, unde războiul civil continuă. Deci acesta ar fi un prim pas, nu știu dacă se va putea face prea curînd. Altfel, fără o moderare a Iranului, nu văd cum în Orientul Mijlociu poate fi pace prea curînd. Şi asta înseamnă să renunțe, dar în mod serios, la pretențiile sale de a controla Ormuzul. Nu cred că vor renunța la programul balistic. Şi clar trebuie abandonată orice încercare de a produce o armă nucleară. Pentru că putem să vedem o cursă a înarmărilor nucleare în Orientul Mijlociu. Arabia Saudită a anunțat că, în caz că Iranul îşi va face armă nucleară, va face același lucru, este deja sub protecția Pakistanului, care are arme nucleare. Israelul nu recunoaște că are dar nici nu spune că n-are și e cam acceptat în mod unanim la nivel internațional că există un arsenal nuclear israelian. Cred că ultimul lucru pe care ni l-am dori în Orientul Mijlociu, care şi-aşa este instabil și aflat în conflict aproape continuu de opt decenii, este să vedem și o cursă a înarmării nucleare.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Actuala ediție a Campionatului Mondial de Fotbal, care începe în 11 iunie, e una a superlativelor – 48 de echipe, 104 meciuri în 16 orașe din Mexic, Statele Unite și Canada – dar și una a contradicțiilor. FIFA a promis un turneu deschis și incluziv, însă politicile americane de imigrație îngreunează deja participarea a numeroși iubitori de fotbal. Ca să nu mai vorbim de prețul dinamic al biletelor, care transformă un sport popular într-un spectacol accesibil doar celor foarte bogați. În plus, așa cum se întîmplă adesea, Mondialul e și vitrină culturală, instrument de soft power, scenă politică, adică mult mai mult decît competiție sportivă. Despre toate acestea vorbim cu Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Statele Unite n-au avut cele mai cordiale relaţii în ultima vreme cu Mexic şi Canada, dacă ne gîndim doar la războiul tarifelor declanşat de Donald Trump. Se vor vedea tensiunile politice dintre cele trei state la acest Campionat Mondial de Fotbal?Mihail-Valentin Cernea: „Mă tem că da. Acum o să vedem ce se întîmplă la graniță pentru că, pînă la urmă, jucătorii vor sta în toate aceste trei țări și vor trebui să treacă de granițele foarte dure ale lui Donald Trump. Să nu uităm ce s-a întîmplat cu acel arbitru foarte talentat din Somalia care, din păcate pentru el, e din Somalia, care este în momentul de față scena unui scandal care ține de fraude în Statele Unite. Somalia a devenit pentru MAGA scena pentru o bătălie politică: democrații care aduc somalezi... Bănuiesc că acest arbitru i-a căzut victimă tocmai acestui scandal politic intern, adică e o problemă de politică internă americană care, iată, afectează și oameni nevinovați. Din cîte am înțeles, acel arbitru ar fi foarte, foarte bun, drept urmare, o pierdere și pentru Cupă, o pierdere și pentru fotbal. Dar politica internă americană domină pînă și politicile noastre externe și interne, în restul lumii, cum să nu domine și în fotbal?”Așa este, regimul vizelor s-a înăspit în Statele Unite ale Americii, controlele la granițe sînt mult mai severe, retorica naționalistă și anti-imigraționistă a președintelui Donald Trump e tot mai zgomotoasă. Cum poate o țară precum Statele Unite ale Americii în acest moment, cu aceste politici tot mai restrictive, să găzduiască un spectacol, o competiție care ar trebui să fie atît de deschisă?Mihail-Valentin Cernea: „Să nu reducem Statele Unite la MAGA și la Donald Trump. Statele Unite sînt mult mai mult decît MAGA și decît Donald Trump şi vor dăinui și după ce dispar MAGA și Donald Trump. Iar Statele Unite, în mod tradițional, sînt caracterizate de o cultură a deschiderii, de o cultură a imigrației, a acceptării diferențelor. Mai mult decît atît, tocmai în acest context de tensiuni între Mexic, Canada și Statele Unite, faptul că trebuie să organizeze împreună un turneu de o asemenea dimensiune, de o asemenea importanță, cu asemenea provocări de securitate, presupune cooperare la scară largă între toate aceste țări. Şi sper ca asta să fie o lecție pentru nord-americani pentru a găsi noi feluri de cooperare.”Chiar așa, se poate construi o cultură a cooperării pornind de la o experiență comună cum e acest turneu mondial?Mihail-Valentin Cernea: „Bănuiesc că da, măcar pentru că se formează legături. Niște oameni trebuie să vorbească cu niște oameni, trebuie să se organizeze, trebuie să se știe ce se întîmplă cu echipele, ce se întîmplă pe stadioane. E nevoie de cooperare politică, de asemenea, nu e vorba doar de cooperare economică, nu e vorba doar de cooperare sportivă. Sînt și niște decizii politice care trebuie luate de canadieni, de americani și de mexicani, ca lucrurile să funcționeze cum trebuie. Şi bineînțeles că toate cele trei țări au un stimulent în această cooperare pentru că, pînă la urmă, nu e vorba doar de o afacere internă nord-americană, nu vorbim de acorduri de liber schimb și așa mai departe, ci vorbim de o situație în care toată planeta se uită la aceste trei țări și la modul în care vor organiza acest turneu final. Vorbim de cel mai important sport al planetei, vorbim de foarte multe echipe, foarte multe națiuni și chiar și națiunile care nu s-au calificat probabil că vor privi ce se întîmplă acolo. Așa că au toate stimulentele canadienii, americanii și mexicanii să nu se facă de rîs din cauza cine știe căror probleme de politică internă sau de relații inter-state pe care le au în momentul de față. Măcar temporar ar trebui să avem un armistițiu între diferitele rivalități.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

În întâlnirea online “Q&A cu Mădălina” ce are loc periodic pentru oamenii din lista mea de Contacte au rămas multe întrebări nerăspunse. Iar la final de webinar am promis celor prezenți că voi lua întrebările respective și fac un episod #ThinkingMadeVisible cu răspunsurile mele. Acesta-i episodul, 173. Și e disponibil în Youtube, Spotify și Apple Podcast. Unde vrei tu și unde e comod pentru tine să-l asculți. Am răspuns ad-hoc, fără script și pregătire în avans la douăsprezece întrebări venite de la Antreprenori, Marketeri, Specialiști diverși.Am împărtășit din ce știu, experiența mea și lecțiile pe care le-am integrat până acum despre: Strategia de Marketing și ce o face să fie, de fapt, folosibilă (nu știu dacă există acest cuvânt); Cum începi, când pare că începi Marketingul de la zero; Ce greșeli văd că fac oamenii când gândesc și implementează Campanii de Marketing; Care-i mentalitatea antreprenorului care face lucrurile ca la carte, când e vorba de Marketing și dezvoltare de Business; Ce lipsește, când faci multe și totuși nu se vede creșterea; Care-i treaba cu Avatarul de Client Ideal și de ce, după șapte ani de când am lansat primul eBook despre acest concept, pare că-i mai actual ca oricând. Și alte idei, împletite cu glume, exemple și niște zâmbete. Musai vreau să zic asta: ce am împărtășit aici, în episodul 173, NU este adevăr absolut. Nu e bătut în cuie. Nu e testat pe TOATE afacerile din țara asta. Nu e o promisiune că dacă faci cum zic eu te îmbogățești peste noapte. Nu e extraordinar. Este real.

Any questions to the drivers you would like us to ask?

Ne aflăm într-o epidemie internațională de boli ale creierului în rândul adolescenților. Conținutul existent pe platforme creează dependență în rândul copiilor. Faptul că jocul liber este înlocuit de expunerea la acest conținut creează conexiuni noi în creierele copiilor și schimbă dezvoltarea lor la o scară fără precedent, făcându-i anxioși și depresivi.Există, însă, o altă teorie conform căreia dovezile cu privire la creșterea ratelor de depresie și anxietate în rândul tinerilor din cauza timpului petrecut în fața ecranelor sunt ambigue. Și că această isterie care s-a născut în jurul problemei ne distrage de la a rezolva adevăratele cauze.

Urmăriți un material despre o pictură surprinzătoare. Chiar dacă materialul nu este de proveniență creștină, el dezvăluie un substrat al realității pe care de multe ori îl trecem, chiar și noi, cu vederea.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Nóra Ní Ghríobhfa, Bríd Nic Dhonnacha, Judy Ní Ógáin, iar scoláirí Scoil Chuimsítheach Chiaráin, Máire Ní Mháille iar mhúinteoir ag labhairt faoi bhua chraobh na hÉireann SCC sa chispheil 40 bliain ó shin.

The Fleadh Cheoil Luimnigh takes place over the June Bank Holiday weekend in the new Coláiste Chiaráin Croom. Joe was joined by Sarah Collins, a musician living in Banogue, and her extremely talented, All-Ireland-winning daughters, Clara, Emma Jane and Sheila Kagney, music teacher and school principal of Banogue NS, who also runs the popular local Comhaltas trad music groups from the school.Image via Live95's photo library. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Pentru mulți, diagnosticul de cancer e sinonim cu condamnare. Pentru alții, început de călătorie lungă și dureroasă. Dumnezeu permite ca focul suferinței să mistuie zgura, să separe ce e lipsit de valoare de ce e prețios. Iov a trecut prin durere incomensurabilă, dar a ieșit cu relație mai profundă cu Dumnezeu. Chiar când cerul pare închis, El e acolo!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Bronnadh an gradam Gastraphub Is Fearr in Éirinn ar Tigh Chadhain i gCill Chiaráin ag Gradaim Bialanna na hÉireann aréir.

Provocarea de a găti doar cu ingredientele disponibile poate deveni un exercițiu util și chiar plăcut. În loc să mergi direct la cumpărături, încearcă să creezi o masă pornind de la ceea ce ai deja. Poți merge mai departe și să declari luna mâncatului din cămară – provocare care funcționează după sărbători sau la început de an. Asta nu înseamnă că nu cumperi nimic, ci că acele cumpărături de bază precum pâinea, spre exemplu, le faci în jurul a ce ai deja.Abordarea asta te va ajuta să valorifici fiecare ingredient. Poți combina, astfel, resturi de legume, cereale și conserve pentru a obține mese echilibrate, reducând în același timp risipa. 

Trăim datorită suflării de viață pe care Dumnezeu ne-a împrumutat-o. Aerul curat e esențial pentru sănătate. Camerele pentru dormit trebuie bine ventilate, aerul să circule zi și noapte. Cei care dorm în camere în care aerul nu circulă liber se trezesc istoviți. Chiar în boli, avem nevoie de aer curat, nu de camere neaerisite și supraîncălzite!  Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Corvinul Hunedoara revine în prima ligă după 34 de ani, o reușită istorică, la 5 ani după sărbătorirea centenarului clubului. Până anul acesta Corvinul nu a a avut drept de promovare, iar performanța de acum vine la nici două luni de la dispariția lui Mircea Lucescu, omul care a păstorit echipa la începutul anilor '80. Corvinul Hunedoara, clubul de fotbal scos din anonimat la sfârșitul anilor 70 de Mircea Lucescu, este în sărbătoare. Echipa a reușit să devină prima promovată în Superligă după ce a învins-o miercuri pe FC Voluntari cu 2-0, scor stabilit încă din prima repriză. Corvinul și-a asigurat matematic promovarea, cu două etape înainte de finalul play-off-ului Ligii a 2a. Revenirea pe prima scenă are loc după o absență de 34 de ani și vine la nici două luni de la dispariția lui Mircea Lucescu. Acesta a venit în 1977 de la Dinamo la Hunedoara și din postura de jucător-antrenor a contribuit enorm la afirmarea clubului în fotbalul românesc. Practic, Corvinul se identifică cu Lucescu și invers. Fostul selecționer a lăsat cu limbă de moarte primarului din Hunedoara, Dan Bobouțeanu, obiectivul promovării. Acest lucru le-a fost reamintit fotbaliștilor în vestiar imediat după victoria cu Voluntari. Noul stadion va purta numele lui Mircea Lucescu Primăria din Hunedoara  s-a mișcat eficent în ceea ce privește echipa de fotbal. Va contribui substanțial la construcția noului stadion care va avea o capacitate de 11.000 de locuri și care ar putea purta numele lui Mircea Lucescu. În plus, a găsit forma de organizare care să-i permită clubului să primească licența pentru Superligă. Echipa nu a avut acest privilegiu anul trecut deși ar fi putut obține din punct de vedere sportiv promovarea. Chiar și așa, Corvinul a câștigat în 2024 Cupa României învingând în finală pe Oțelul Galați și a participat chiar în preliminariile Europa League unde a reușit să elimine pe Pacs din Ungaria, însă a fost eliminată de Rijeka din Croația. Retrogradată în preliminariile Conference League , echipa din Hunedoara a pierdut ambele partide cu FC Astana, echipa din Kazakstan reușind un an mai târziu calificarea în grupa principală de Champions League. La nivelul lotului, arhitectul este impresarul Bogdan Apostu, care i-a pus la dispoziție antrenorului Florin Maxim o echipă bună. Maxim a venit la echipă în anul centenarului 2021 și este considerat artizanul succeselor hunedorenilor. Deși nu este un tip care se exteriorizează Florin Maxim era extrem de bucuros după victoria cu Voluntari sinonimă cu promovarea. Și mijlocașul Ronaldo Deaconu era în culmea fericirii după acest succes, el reușind și anul trecut o promovare cu Unirea Slobozia în Superligă. Acum a recidivat cu Corvinul.

Şeful Salvamont România, Sabin Cornoiu, returnează diploma de „Membru de Onoare” al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, primită în urmă cu 25 de ani. El se declară „profund dezamăgit” de demersul în instanţă al Crucii Roșii de a cere anularea siglei Salvamont, printre motivele invocate fiind utilizarea siglei „în scopuri comerciale” şi „ obţinerea unor avantaje economice sau ar genera profit din activitatea de salvare montană”, acuzații respinse de salvamontiști. Prima înfățișare în proces va fi pe 14 iunie, ne-a spus Sabin Cornoiu, șeful Salvamont România.  Potrivit șefului Salvamont România, în toamna anului 2024, Societatea Națională de Cruce Roșie din România a notificat Salvamont România, susținând că utilizarea simbolului „cruce roșie” în cadrul siglei Salvamont ar fi nelegală și solicitând renunțarea la actuala emblemă. "Chiar chiar am fost surprinși de demersul celor de la Crucea Roșie, pentru că știam că noi colaborăm foarte bine în teritoriu, că avem o relație foarte bună cu structurile județene de Cruce Roșie. Foarte mulți membri din Salvamont sunt și voluntari la Crucea Roșie sau putem să-i privim invers: voluntari de la Crucea Roșie sunt membri la Salvamont. Deci, aveam acțiuni frumoase împreună, acțiuni de răsunet reflectate corect în presă. Deci, să afirmi că nu ai știut de existența Salvamontului și de siglă, în acest moment, nouă ni s-a părut totuși o exagerare. Deci, n-am primit bine. Am încercat să rezolvăm pe cale amiabilă și iată că tot s-a ajuns aici. Avem două adrese scrise către ei, în care, în ultima adresă, chiar le spuneam că noi credem că, indiferent cum s-ar soluționa această treabă, lumea nu va vedea bine și opinia publică va privi negativ una dintre părți. Din păcate, se pare că această imagine negativă se va reflecta asupra dânșilor. Chiar nu era o problemă atât de grea sau de nerezolvat. Mai mult de atât, legea le permite să dea acordul unor instituții cu caracter similar. Deci puteau și Salvamontului să-i dea un acord să folosească această siglă. Și atunci, vă dați seama, se putea rezolva totul pe cale amiabilă, dar dânșii au refuzat absolut orice dialog.", ne-a spus Sabin Cornoiu.  Acesta respinge acuzațiile potrivit cărora Crucea Roșie a avut pierderi materiale din cauza Salvamont. "Chiar nu înțeleg ce i-a determinat să afirme că au avut pierderi materiale din cauza Salvamont și că noi facem comerț și creăm profit comercial... Nu, noi suntem o instituție a administrației publice, suntem în sistemul național de urgență, toate serviciile noastre, ale ambulanței, ale elicopterului, ale SMURD-ului, sunt gratuite. Nimeni n-a auzit vreodată că Salvamont să taie facturi pentru acțiunile pe care le derulează. Am fost acuzați că facem comerț, că facem activități economice și profit, că am adus prejudiciu material. Din păcate, toate acestea sunt pentru dânșii și sunt neadevărate. Noi suntem o instituție a statului și, la fel ca toate celelalte instituții din sistemul de urgență -SMURD, ambulanță, elicoptere, serviciul UPU, toate serviciile noastre sunt gratuite și sunt asigurate de către stat.",a precizat Sabin Cornoiu.  "Cu un pix sau o carioca vom contura cu negru crucea roșie din sigla noastră, dacă vom pierde litigiul cu Crucea Roșie", mai spune șeful Salvamont România. Crucea Roșie: Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook „Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România regretă tonul în care un subiect de natură juridică şi instituţională a fost adus în spaţiul public. Demersul Crucii Roşii Române nu vizează activitatea Salvamont, rolul salvatorilor montani, contribuţia voluntarilor sau colaborările locale existente între structurile Salvamont şi filialele Crucii Roşii Române, ci exclusiv clarificarea regimului juridic al utilizării emblemei Crucii Roşii. Emblema Crucii Roşii este protejată prin Legea nr. 139/1995, prin art. 437 din Codul penal şi prin cadrul internaţional aplicabil, inclusiv Convenţiile de la Geneva”, precizează Crucea Roşie într-un comunicat de presă, citat de Digi24.ro. Aspectele în discuţie fac obiectul unor proceduri oficiale aflate în desfăşurare, inclusiv în faţa OSIM şi a instanţelor competente, transmite sursa citată. „Din respect pentru aceste proceduri, Crucea Roşie Română nu va comenta punctual afirmaţiile formulate în spaţiul public şi nu va transforma un subiect juridic într-o dispută publică. Avem încredere în Justiţie şi vom formula toate argumentele necesare în cadrul legal adecvat”, mai transmite Crucea Roşie. 

Intrarea în colectivitate a unui copil este una dintre cele mai importante etape din viața unei familii. Observă că NU am zis din viața copilului… ci din viața familiei. De multe ori conversațiile și grijile, întrebările și organizarea sunt centrate pe copil. Teoretic. Înainte să înceapă procesul. Numai că, după ce procesul începe, multă lume e surprinsă de cât de mult din acest proces este, de fapt, despre… adulți. Despre părintele care știe că e sănătos ca al său copil să intre în colectivitate, dar care are o sută de gânduri despre cum va fi asta pentru puiul său… Și despre adulții pe mâna cărora alege acest părinte să-și lase puiul, câteva ore, în fiecare zi. “Greul este, de fapt, să se creeze conexiunea între adulți. Copilul se conectează mult mai ușor. :)” - asta mi-a zis Carmen Miron, fondatoarea CAMIGO - creșă, grădiniță, școală. Carmen are un drag de copii fenomenal! Ăsta e harul fiecărui cadru didactic care, cred eu, este MULT mai important pentru noi toți decât realizăm… Da - pentru multe familii intratul în colectivitate este despre întors la muncă după CIC, despre nevoia ca cineva să aibă grijă de copilul mic cât părinții fac ce au de făcut ca familia să fie în siguranță. Dar SE POATE ca această nevoie să se împletească echilibrat cu procesul de învățare și dezvoltare de care un copil are nevoie ca să devină independent, capabil, cu încredere în sine. În loc să fie despre încurajări am vrut ca-n această conversație să găsești ghidaj și perspective care să te ajute să adresezi întrebările potrivite atunci când cauți locul adecvat pentru copilul tău. Se poate să ai o listă de întrebări când cauți creșa sau grădinița potrivită pentru voi! Dar ascultă perspectivele lui Carmen, ca să pui în această listă întrebări care CHIAR să te ajute: Să alegi locul potrivit pentru familia voastră; Să ajungi cât mai repede să ai încredere în adulții care au grijă și îți educă puiul; Să conturezi un proces de acomodare lin, pentru voi toți. Descoperă perspective despre: de ce o singură vizită nu este suficientă pentru a înțelege o grădinițădiferența dintre programul unei zile și structura reală care influențează dezvoltarea copiluluice se întâmplă, de fapt, când copilul are o zi grea și nu vrea să participe de ce predictibilitatea este esențială pentru siguranța emoțională a copiilor cum se gestionează conflictele dintre copii și de ce acestea fac parte din procesul de învățarecum arată, în realitate, perioada de adaptare (și de ce nu durează două săptămâni)rolul părintelui în acest proces și de ce, de multe ori, adaptarea este mai mult despre adult decât despre copil. Ascultă cu răbdare. Și cu mintea deschisă. :) Audiție plăcută! De ce NU poți evalua o grădiniță dintr-o singură vizită (02:10)Cum îți dai seama dacă valorile sunt reale, nu doar marketing (05:10)Întrebările pe care părinții NU le pun când aleg o grădiniță (08:40)De ce structura zilei contează mai mult decât programul (12:00)Ce se întâmplă când copilul are o zi grea (15:30)Ce contează cu adevărat în comunicarea cu părinții (20:30)Diferența dintre „are cineva grijă de copil” și educație reală (25:00)Ce ar trebui să întrebi despre educatoare și echipă (29:30)Cum se gestionează schimbările de personal (33:30)De ce conflictele dintre copii sunt parte din procesul de învățare (38:30)Mușcăturile între copii – ce înseamnă, de fapt (44:30)Adaptarea la grădiniță: mituri vs realitate (49:30)Adaptarea copilului vs adaptarea părintelui (54:00)Există copii care nu se pot adapta? (57:30)

Ioan 8 12. Isus le-a vorbit din nou şi a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.”13. La auzul acestor vorbe, fariseii I-au zis: „Tu mărturiseşti despre Tine însuţi: deci mărturia Ta nu este adevărată.”14. Drept răspuns, Isus le-a zis: „Chiar dacă Eu […]

Nu, da' serios acuma! Ce facem cu problema că toată lumea este practic vorbind văzută prin prisma mea? Există ea dincolo de mine? Și dacă da, ce pot spune despre ea? Trebuie să revenim la antinomiile Kantiene ca să descoperim cum ajunge Schopenhauer la ideea (orientală?) că universul nu e făcut din "lucruri în sine", din "ding-aan-zich-uri" Kantiene. Dar dacă nu - atunci din ce? Răspunsul este simplu - e făcut din maică-ta ahahaha. Scuze. Chiar îmi pare rău. Support the showhttps://www.patreon.com/octavpopa

Tu ai o strategie pentru cum folosești banii pe care îi ai acum ca să îți ușurezi viața în viitor? Pe mine subiectul ăsta mă interesează de câțiva ani. Mai ales că am avut plăcerea de a avea clienți din zona financiară. Dar… recunosc cu un pic de frustrare… nu i-am ascultat pe niciunul. Nici pe Olga, invitata mea din episodul 171 din @ThinkingMadeVisible.

Instalația, în premieră în România după prezența la Bright Festival Florența 2023 și Bright Festival Bruxelles 2025, propune o experiență imersivă inspirată de universul fascinant al găurilor negre și de felul în care acestea influențează lumina și spațiul. Pentru a dezvolta acest subiect și a descoperii mai multe despre ce face H3, invitatul zilei în emisiunea RFI360 este artistul Razvan Pascu. Există un spațiu, un veritabil laborator de arhitectură și tehnologie, capabil să cuprindă experiențe new media, design industrial și robotică, totul pentru o perspectivă largă, dezvoltată de la nivel de percepție până la spațiu. Vorbesc aici despre H3, un studio multidisciplinar, orientat spre explorarea modului în care forma poate influența și transforma substanța, atât în sens material cât și conceptual. Recent H3 a propus o instalație imersiva despre misterul gaurilor negre, o prima colaborare cu Muzeul Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”. Construită din două ecrane holografice și animată de proiecții sincronizate, lucrarea creează senzația de adâncime și iluzia unui obiect plutitor, privitorii având experiența unui efect care ar putea fi numit imagine 2.5D. Instalația atrage vizitatorii într-un spațiu vizual în continuă schimbare, într-un loc în care ceea ce vezi nu rămâne niciodată la fel și unde percepția este mereu provocată. La baza instalației stau fenomene reale din fizică, precum forța gravitațională extremă a găurilor negre sau efectul de „spaghettification” – procesul prin care materia este întinsă și distorsionată.  Vizualurile pornesc de la felul în care oamenii de știință și artiștii au încercat să ilustreze găurile negre de-a lungul timpului și merg mai departe, într-o zonă deschisă interpretării. Chiar dacă prima imagine reală a unei găuri negre a fost obținută abia în 2019, multe dintre reprezentările cunoscute sunt bazate pe calcule și teorii. „Event Horizon” duce această idee mai departe și invită publicul să exploreze ceea ce încă nu știm. În același timp, instalația deschide și o zonă de reflecție. Ea vorbește despre limitele cunoașterii noastre și despre cât de multe lucruri rămân încă necunoscute în univers. Distorsiunile vizuale devin o metaforă pentru aceste întrebări fără răspuns, invitând publicul să privească dincolo de ceea ce este evident. Prin integrarea unei astfel de lucrări în contextul redeschiderii, muzeul își reconfirmă rolul de spațiu viu, deschis către idei noi și dialog între generații. „Event Horizon” nu este doar o instalație de artă, ci și o experiență care aduce împreună știința și imaginația, într-un mod accesibil și memorabil.

Președintele Donald Trump l-a criticat recent pe Papa Leon, spunînd că este „slab în ce privește criminalitatea” și „groaznic în politica externă”, după ce Suveranul Pontif a condamnat războiul din Iran, despre care a spus că a dus la „violență absurdă și inumană”. Papa Leon a răspuns comentariilor președintelui american spunînd că nu se teme de administrația Trump și nici să răspîndească mesajul Evangheliei. Despre impactul conflictul dintre președintele american și Suveranul Pontif asupra comunității catolice și despre raporturile dintre puterea politică și religie vorbim cu Cătălin-Gabriel Done, analist de politică internațională și expert în diplomație religioasă, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.Cum privește comunitatea catolică din Statele Unite acest schimb de replici și mai ales criticile aduse de președintele american Suveranului Pontif?Cătălin-Gabriel Done: „Am văzut cîteva analize extrem de pertinente ale sociologilor americani care spun că din ce în ce mai mult electoratul conservator catolic se îndepărtează de Partidul Republican și de Donald Trump și tocmai de aceea este foarte posibil ca acțiunile lui Donald Trump să-i creeze probleme Partidului Republican la alegerile de la mijloc de mandat, de anul acesta, și să arunce scena politică americană în aer.” Recent, președintele american a postat pe rețeaua lui de socializare o imagine care – așa au interpretat comentatorii – îl înfățișează în chip de Isus vindecător. În urma valului de critici, stîrnit chiar și printre susținătorii săi, Donald Trump a explicat că nu e reprezentat ca Isus, ci ca un doctor care vindecă. Dar a șters postarea. Acest episod ce impact are asupra creștinilor americani care l-au votat pe Donald Trump?Cătălin-Gabriel Done: „Unul uriaș, pentru că, așa cum ați spus, reacții de condamnare foarte vehemente au venit din toate colțurile Americii și din partea tuturor confesiunilor creștine. (...) Fractura dintre politicianul Donald Trump și creștinul de rînd se adîncește și va crea tensiuni și fricțiuni uriașe, tensiuni care vor fi greu de reconciliat. Chiar dacă Vaticanul a avut poziții oficiale mult mai așezate și mult mai moderate, administrația Trump nu s-a sfiit în a-l convoca pe reprezentantul Vaticanului, pe cardinalul care servește ca Nunțiu Apostolic în Statele Unite ale Americii, și chiar a amenințat, voalat, Vaticanul, spunînd că ar trebui ca Papa Leon să-și aducă aminte de faptul că, cu foarte multe secole în urmă, papa a fost obligat să se retragă la Avignon. De ce? Pentru că un lider politic de la acea vreme a considerat că poate influența deciziile bisericii și poate folosi biserica în propriul avantaj.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

România Onestă a fost, oficial, abandonată de creatorul ei, președintele României, Nicușor Dan. Și nu a plecat din ea oricum, ci scuipând, de la pupitrul prezidențial, o sumă de minciuni, falsuri grosolane, fracturi de logică sau jumătăți de adevăr care l-au făcut pe cel care acum nici un an ne ademenea cu valorile ei să arate când ridicol, când de-a dreptul ticălos.Plecarea lui de lângă valorile la care ne-a dat întâlnire s-a produs odată cu acceptarea propunerilor pentru procurorii-șefi, în frunte cu viitorul procuror general al României, Cristina Chiriac.În fața valului de minciuni livrate nouă, tuturor, ca argumente pentru această numire, ne-am simțit obligați, din respect pentru adevăr, să venim cu o parte dintre actele care au stat la baza documentării făcute în proiectul Să fie lumină la capătul căreia ex-episcopul Onilă a ajuns în pușcărie pentru viol și abuz de elevi, iar Cristina Chiriac procurorul care a încercat să mușamalizeze acest caz.Nu doar despre viitorul procuror general al României am vorbit, ci și despre restul candidaților acceptați, despre proces în sine și, pe final, despre consecințele abandonului președintelui.Ascultați, pentru că astea sunt faptele, iar ele, aidoma adevărului, se încăpățânează să ne urmărească, oricât de grave ar fi. Chiar și când le schimonosește un președinte de țară.-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Dumnezeul nostru e Dumnezeul lui „chiar dacă”: „Chiar dacăar fi să umblu prin valea umbrei morții, nu mă tem.” „Chiar dacă s-ar zgudui pământul...” „Chiar dacă smochinul nu va înflori...” „Chiar dacă am căzut, mă voi scula.” „Chiar dacă ar fi murit, va trăi.” Viața promisă trece dincolo de existența terestră!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

În ajunul Paștelui, aducerea Focului Haric de la Ierusalim scoate la iveală o competiție veche între cele două mitropolii din Republica Moldova: Mitropolia Moldovei, sub Patriarhia Rusă, și Mitropolia Basarabiei, sub Patriarhia Română. În timp ce Mitropolia Basarabiei a găsit rapid o soluție prin România, Mitropolia Moldovei a ezitat, așteptând aprobări oficiale din Israel, accentuând cursa pentru cine „reușește” primul și mai sigur. Invitatul nostru matinal susține că disputa, declanșată chiar în pragul celei mai importante sărbători ortodoxe, depășește sfera religioasă. Liliana Barbăroșie discută pe tema instrumentării politice a bisericii cu jurnalistul Mihai Isac. Temele ediției: - Republica Moldova are motive întemeiate să urmărească felul în care votează maghiarii pe 12 aprilie. Ultimele investigații de presă arată ce făcea Viktor Orban în spatele ușilor închise când se negocia aderarea Ucrainei, dar și Republicii Moldova la UE. Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Este Joia Mare, ziua în care mirosul cozonacilor și al păscuțelor cuprinde fiecare localitate. Urmând tradiția, de dimineața gospodinele de la sate în special s-au apucat de plămădit și frământat aluatul. Iar cine are poftă de un cozonac moldovenesc ca la mama acasă, îl poate găsi și pe rafturile magazinelor. Brutăria din satul Bardar din R.Moldova are grija ca deliciile pascale să ajungă și la moldovenii din România, Franța, Germania sau Irlanda. Cum se pregătește la Bardar pasca, Panettone sau Colomba, aflăm din reportajul Valeriei Vițu. - De Ziua Internațională a Romilor, pe 8 aprilie, familia Răducan, și-a așteptat rândul la cuptor pentru a pregăti bucatele pascale. În mahalaua din orașul Otaci, unde locuiește, este un singur cuptor, iar în Săptămâna Mare fiecare familie are, pe rând, o zi pentru pregătiri, după o tradiție păstrată din vechime. Mai multe detalii aflați din materialul semnat de Denis Chirtoca. - Pitești este o localitate care riscă să dispară de pa hartă. Să nu credeți că de pe harta României. De pe harta Republicii Moldova. Este un sat mic, unde au mai rămas o mână de oameni. Dar, chiar și așa, micul Pitești se pregătește de Paște, dar și de Paștele Blajinilor, care este marcat peste o săptămână. Un reportaj semnat de Veronica Gherbovețchi. - Republica Moldova mizează pe „viziunea și solidaritatea” Irlandei, stat care preia Președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie. Vizita oficială a Maiei Sandu în Irlanda. - Chișinăul nu renunță deocamdată la starea de urgență în domeniul energetic. Pe lângă prețurile crescute, există și problema stocurilor – Republica Moldova mai are motorină pentru 8-9 zile. - Conceptul Reformei administrației publice locale, prezentat de Guvern, este criticat de o parte dintre primari. - Cod galben de înghețuri în Republica Moldova până duminică, adică inclusiv în noaptea de Paște. Știrile zilei: Republica Moldova mizează pe „viziunea și solidaritatea” Irlandei, stat care preia Președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, pentru a face „pași decisivi” în parcursul european. Este mesajul președintei Maia Sandu transmis miercuri într-o conferință de presă comună cu premierul irlandez, Micheál Martin. În cadrul vizitei oficiale a președintei de la Chișinău în Irlanda a fost semnat un acord privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere pentru cetățenii moldoveni. În Irlanda locuiesc pentru 30 de mii de cetățeni moldoveni. *** Conceptul Reformei administrației publice locale, prezentat ieri de Guvern, este criticat de o parte dintre primari. Reforma prevede reducerea numărului de primării și consilii locale, trecerea de la 32 la 10 raioane și un număr minim de 3000 de locuitori pentru o primărie. Autoritățile pro-europene de la Chișinău au anunțat anterior să reforma administrației publice locale ar urma să fie votată în toamnă de Parlament, iar alegerile locale de anul viitor vor avea loc în baza noii structuri administrative. *** Chișinăul nu renunță deocamdată la starea de urgență în domeniul energetic, declarată după ce Rusia a lovit cu drone linia electrică Isacceca Vulcănești, principala cale de import de curent pentru Republica Moldova. Chiar dacă linia a fost reparată, situația rămâne fragilă, inclusiv din cauza șocurilor externe determinate de situația din OM și crizei în asigurarea cu carburanți. În această etapă, anunță autoritățile, scopul principal este monitorizarea stocurilor și pregătirea pentru o eventuală penurie. Pe lângă prețurile care au ajuns la un nivel fără precedent în Republica Moldova, există și problema stocurilor – cele de motorină sunt la limită, însă autoritățile dau asigurări că situația este deocamdată „gestionabilă”. Stocurile de motorină sunt estimate la aproximativ 8–9 zile de consum – dintre care 5–6 zile în depozite și încă circa 3 zile în stațiile de alimentare. În acest context, benzinăriile care au motorină, dar nu o vând sunt sancționate.  ANRE a anunțat că unele controale s-au încheiat deja cu amenzi. Instituția intervine în urma sesizărilor primite de la cetățeni. *** În ajunul sărbătorilor de Paște, autoritățile avertizează cetățenii să-și facă cumpărăturile în locuri autorizate și din surse sigure, în special când vine vorba despre ouă, carne, produse de panificație sau vopsea pentru ouă. *** Meteorologii au emis un Cod galben de înghețuri până pe 12 aprilie, adică inclusiv în noaptea de Paște, cu intensități cuprinse între -1 și -3 grade noaptea și dimineața.

Tá lucht leoraithe i mbun agóide ar fud na tíre de bharr chostas an bhreosla.

Manipulează Donald Trump piețele? Este întrebarea care a apărut ieri după analizele publicate de „Financial Times” și agenția de știri „Bloomberg”. Mai exact, luni, 23 martie a.c., cu un sfert de oră înainte ca președintele american să anunțe o veste bună referitoare la războiul din Orientul Mijlociu, pe piața de mărfuri s-au înregistrat mii de contracte, un volum mult mai mare decât cel obișnuit. Rezultatul declarației președintelui american a fost o scădere accentuată a prețului țițeiului, exact ceea ce anticipau tranzacțiile încheiate cu 15 minute înainte. Conform publicației „Financial Times”, pe bursele de mărfuri, luni 23 martie a.c., timp de două minute, între orele 6:49 și 6:50 (ora Washingtonului), s-au realizat tranzacții de 580 milioane de dolari, adică aproximativ 6.000 de contracte, ceea ce a însemnat, cantitativ, că au fost tranzacționate șase milioane de barili de țiței Brent și WTI. Agenția „Bloomberg” a precizat că în ultimele cinci sesiuni de tranzacționare volumul a fost de 700.000 de barili, adică de aproape nouă ori mai puțin decât în cele două minute de luni, 23 martie a.c. După 15 minute de la aceste tranzacții, Donald Trump a publicat o postare pe rețeaua sa socială în care se menționa că au avut loc discuții cu Iranul care vor duce la dezamorsarea crizei, iar piața a răspuns rapid, prețul barilului de țiței a scăzut imediat cu 14%, iar prețul acțiunilor unor companii americane și europene a făcut un salt. Economistul Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, a declarat mass-media că există o explicație evidentă și anume o persoană apropiată de Donald Trump îi cunoștea intențiile și a exploatat aceste informații pentru a obține profituri substanțiale și rapide. Dar, oare, este vorba despre cineva apropiat de Donald Trump sau în cauză se află chiar președintele? Krugman precizează că nu este pentru prima dată când se întâmplă o situație de acest gen. Economistul reamintește mișcările suspecte înregistrate pe platforma de predicții Polymarket înainte de operațiunea SUA din Venezuela și de atacul asupra Iranului. Un trader a explicat pentru AFP că dincolo de volumul mare al tranzacțiilor este izbitor momentul în care acestea au avut loc. Când o poziție de piață se schimbă cu câteva minute înainte de un anunț care mișcă bursele înseamnă că există cineva care are informații confidențiale. Piața petrolului este un mediu foarte închis. Nu este vorba doar despre traderi care tranzacționează cantități viitoare, futures, ci despre un ecosistem format din companii petroliere, armatori și guverne, toți operând pe canale informaționale interconectate. Analistul de piață nu exclude ca mișcările să fi fost făcute de o companie petrolieră importantă. Cert este că la câteva ore după anunțul făcut de Donald Trump și după ce tranzacțiile au avut loc, președintele Parlamentului iranian a negat orice negocieri cu Statele Unite. Ne-am obișnuit ca autoritatea americană privind securitatea piețelor financiare, SEC, să fie foarte atentă cu manipularea pieței și cu eventuala folosire a unor informații privilegiate. Doar că despre situația de luni, 23 martie a.c., nu știm dacă autoritatea americană va declanșa o investigație care va merge până la capăt. Chiar la sfârșitul săptămânii trecute a mai apărut un caz de acest fel în care în centrul atenției este Elon Musk. Astfel, un juriu federal din San Francisco a decis că Elon Musk a înșelat acționarii Twitter în timpul procesului de achiziție a rețelei sociale. Avocații omului de afaceri au anunțat că vor face apel. Mai exact, două tweet-uri publicate de șeful Tesla în luna mai 2022 conțineau declarații false care au dus la scăderea prețului acțiunilor rețelei sociale. Daunele pricinuite acționarilor ar fi de 2,6 miliarde de dolari, conform avocaților reclamanților, dar suma nu este recunoscută și nici stabilită de tribunalul din San Francisco. Atât în cazul Donald Trump, cât și în cel al lui Elon Musk este greu de crezut că a fost doar întâmplarea. Mai degrabă a funcționat manipularea, dar totul rămâne de dovedit.

Lumea se află în pragul unei crize energetice de proporții. Este avertismentul lansat de numeroși analiști, care compară situația cu marele șoc petrolier din 1973. Între timp, unii traderi obțin mari câștiguri la bursă. Ziarul francez cu profil economic Les Echos vede în blocarea Strâmtorii Ormuz „un act de terorism economic împotriva tuturor țărilor lumii”. ”Giganții energetici trag semnalul de alarmă. Secretarul american pentru energie, Chris Wright, încearcă să liniștească publicul, spunând că criza va fi temporară. Directorii sunt mult mai puțin siguri”. Al Jazeera compară actuala situația cu șocul petrolier din 1973, când țările arabe au impus un embargou pentru susținătorii Statelor Unite și Israelului. ”În 1973, țările s-au confruntat cu o lipsă combinată de 4,5 milioane de barili de petrol pe zi, aproximativ 7% din oferta globală la acea vreme. Astăzi, este blocat transportul a peste 20 de milioane de barili de petrol pe zi - aproximativ o cincime din consumul global de petrol”. First Post notează că ”în timp ce embargoul din 1973 a vizat anumite țări, iar criza din 1979 a fost determinată de instabilitatea regională, închiderea Strâmtorii Ormuz afectează toate națiunile care depind de piețele energetice globale. Acest impact universal face ca gestionarea crizei să fie mai dificilă. Poate cel mai important, structura economiei globale s-a schimbat dramatic din anii 1970. Lanțurile de aprovizionare moderne funcționează pe principiul „just-in-time”, lăsând puțin loc pentru perturbări. Petrolul este acum un factor critic nu numai pentru transport, ci și pentru producția unei game largi de bunuri, inclusiv îngrășăminte și produse petrochimice”. Financial Times observă cum ”traderii au plasat pariuri petroliere în valoare de 580 de milioane de dolari” cu 15 minute înainte de postarea lui Donald Trump de pe rețelele de socializare privind discuțiile cu Iranul. Citeste siCum mișcă Donald Trump piețele doar prin declarații Mai multe fonduri speculative au remarcat că a fost unul dintre numeroasele exemple din ultimele luni de tranzacții mari efectuate înainte de anunțurile oficiale ale guvernului SUA. Un trader de la un fond speculativ important a declarat că aceste  tranzacții au fost neobișnuit de sincronizate. Un alt manager de portofoliu a declarat că o serie de tranzacții mari și oportune au creat un „nivel de frustrare în rândul investitorilor”. După cum relatează și CNBC ”momentul a atras atenția traderilor, în special având în vedere absența unui catalizator evident în momentul în care au avut loc” și faptul că ”s-au câștigat mulți bani doar câteva minute mai târziu”. Dar problema lui Donald Trump este că nu poate ajunge repede la dezamorsarea conflictului, scrie The Times citat de Eurotopics. „Chiar dacă va fi dusă cu succes, dezescaladarea va ridica multe semne de întrebare cu privire la ce s-a realizat prin începerea războiului. Pentru regimul iranian, va fi important din punct de vedere tactic să nu deschidă strâmtoarea până când nu se va încheia o înțelegere completă, pentru a părea victorios în fața opiniei interne și pentru a obține asigurări credibile împotriva unor noi atacuri.”

Eagraíodh Lá Spórt do chách i Scoil Chuimsitheach Chiaráin ar an gCeathrú Rua inné.

Criza ecologică de pe râul Nistru pare să se amelioreze – indicatorii de poluare revin la normal, livrările de apă sunt reluate în raioanele de nord ale Republicii Moldova, cele care au fost afectate cel mai mult și au avut apa oprită timp de o săptămână. Totuși, încă câteva zile apa din robinete nu este recomandată pentru consum. Nistrul alimentează cu apă 80 la sută din populația Republicii Moldova, iar bombardamentele rusești în Ucraina au dus la deversarea în râu a unor cantități mari de produse petroliere. Concentrația substanțelor petroliere în apa râului Nistru era în momentul critic de 40 de ori mai mare decât norma. România s-a mobilizat exemplar pentru a ajuta Republicii Moldova, spune premierul moldovean Alexandru Munteanu. Autoritățile dau asigurări că parametrii de calitate sunt monitorizați permanent, în timp ce pe Nistru continuă intervențiile pentru limitarea efectelor poluării. Un reportaj de la Bălți, semnat de Denis Chirtoca și Cătălin Volconovici. Temele ediției: - Ministerul de Interne de la București avertizează cetățenii moldoveni, cu domiciliul în România, la o adresă cu 10 persoane, că riscă să rămână fără cartea de identitate. Se întâmplă după ce în spațiul public au apărut informații legate de așa-zise verificări suplimentare pentru cetățenii din R.Moldova, Ucraina, Federația Rusă și alte state din spațiul ex-sovietic, care dețin cetățenia română și vor să obțină sau să preschimbe cartea electronică de identitate. Valeria Vițu vine cu detalii. - Democrația din Europa este în pericol. O spune fără ocolișuri Consiliul Europei, care indică și un motiv, dezinformarea. Altfel zis, cetățenii cred în știrile false, iar apoi sunt ușor de păcălit. Pentru a salva democrația, statelor europene li s-a propus un Nou Pact Democratic. Centrul dezbaterilor este astăzi la Chișinău. De ce? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Invitații de astăzi ai Moldova Zoom sunt jurnaliștii Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, autorii filmului Drumul Războiului, care documentează practic din primele zile războiul din Ucraina. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Un dezastru pe Nistru a fost prevenit datorită intervenției specialiștilor din România, care au ajutat la instalarea filtrelor absorbante și la protejarea stațiilor de captare a apei. Aceștia lucrează în continuare la curățarea Nistrului. - Consiliul European condamnă cu fermitate atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, care au dus la contaminarea principalei surse de apă potabilă a Republicii Moldova. - Aproape 300 de școli și grădinițe din Republica Moldova vor fi echipate cu tehnologii digitale de ultimă oră. Știrile zilei: Concentrația substanțelor petroliere în apa râului Nistru a fost de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă în momentul depistării poluării, a declarat directorul adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Radu Cazacu, la o dezbatere organizată de IPN. Oficialul a recunoscut că autoritățile au acționat cu întârziere, iar substanțele petroliere au pătruns totuși în apă, ceea ce a dus la decizia de a sista alimentarea în raioanele Bălți, Soroca și Florești. Un dezastru a fost prevenit datorită intervenției specialiștilor din România, care au ajutat la instalarea filtrelor absorbante și la protejarea stațiilor de captare a apei. „Pe 7 martie a avut loc un atac masiv al Rusiei asupra complexului energetic Novodnestrovsk din Ucraina”, a reamintit Radu Cazacu. Concentrația poluantului din apă era de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă. Constatând că filtrele instalate inițial nu sunt suficiente, autoritățile moldovene au apelat la colegii din România, care au reacționat rapid. „I-am sunat pe colegii din România, care au experiență în acest sens și care ne-au ajutat să instalăm filtre absorbante”, a spus oficialul. Pentru îmbunătățirea calității apei a fost adus de la Iași cărbune activat, care este adăugat în procesul de filtrare. Și premierul de la Chișinău Alexandru Munteanu a subliniat contribuția României la depășirea crizei ecologice. Chiar dacă livrările de apă cu fost reluate, locuitorii din nordul Republicii Moldova sunt îndemnați să folosească apa de la robinet doar în scopuri menajere în următoarele 48 de ore. Cisternele vor continua să aducă apă potabilă în următoarele zile. *** Portalul Zona de Securitate anunță că specialiști din România continuă eforturile de curățare a râului Nistru. Aceștia au ajuns la Hidrocentrala de la Dubăsari pentru instalarea unor capcane de protecție împotriva produselor petroliere. Pentru protejarea stației se pregătește un baraj plutitor de aproximativ 100 de metri. Acesta va fi instalat în zona camerelor de admisie ale hidroagregatelor centralei de la Dubăsari, deoarece în prezent apa trece doar prin acestea — celelalte ecluze sunt închise. Măsura are un caracter preventiv: pata de ulei nu a ajuns încă în zona hidrocentralei. *** Consiliul European condamnă cu fermitate atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, care au dus la contaminarea râului Nistru, principala sursă de apă potabilă a Republicii Moldova, se spune în concluziile reuniunii Consiliului European care a avut loc joi la Bruxelles. Uniunea Europeană este pregătită să acorde asistență Republicii Moldova în vederea atenuării efectelor asupra mediului, inclusiv prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE. În acest context, Consiliul European salută sprijinul imediat acordat Moldovei de statele membre. *** Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al R. Moldova, Alexandru Balan, cercetat în România pentru trădare de patrie, a fost plasat în arest la domiciliu, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Curtea a mai dispus ca Balan „să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”. Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova a fost reținut pe 8 septembrie de către organele de drept din România. Acesta este acuzat că ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus, de natură să pună în pericol securitatea națională a României. Ziarul de Gardă notează că Alexandru Balan nu a comentat deocamdată acuzațiile procurorilor români. Balan a devenit director adjunct al SIS în martie 2016, în perioada în care instituțiile statului erau controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc. *** Aproape 300 de școli și grădinițe din Republica Moldova vor fi echipate cu tehnologii digitale de ultimă oră, o investiție de peste 15 milioane de lei moldovenești, finanțată de Banca Mondială. Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării afirmă că noile tehnologii vor aduce lecții mai atractive și mai eficiente în instituțiile de învățământ. Investițiile urmăresc extinderea accesului la tehnologii educaționale moderne atât în mediul urban, cât și în cel rural, contribuind la dezvoltarea unui sistem de învățământ competitiv și adaptat cerințelor actuale. *** Șapte din zece respondenți ai unui sondaj spun că sunt îngrijorați de starea mediului în Republica Moldova. În același timp, doar 30% colectează deșeurile separat. Datele se regăsesc în Barometrul opiniei publice în domeniul tranziției verzi, lansat la Chișinău.

Bhuail Micháel siar ag Scoil Chuimsitheach Chiaráin le blaiseadh a fháil de cheoldráma na bliana seo.

Horia Radu, unul dintre cei mai ascultați invitați ai mei în #ThinkingMadeVisible a venit, iar, la o discuție FOARTE faină! Este a cincea conversație împreună și mă aștept să ajungă și acest episod în top cinci cele mai ascultate episoade pentru că e o conversație care-ți aduce idei concrete, pe care le poți testa de azi! Musai să o asculți, oriunde ești acum. :) Am vorbit cu Horia despre cum felul în care vorbim influențează conștientul. Și pe al tău, și pe al meu, și pe al tuturor. “Nu pot.”“Nu-mi permit.” “Ăsta sunt eu.” “Asta e… ce să și faci?!” - Și alte asemenea fraze ajung să te încurce FIX când n-ai vrea să se întâmple asta. Dar dacă ele sunt parte din tine și gândirea ta… CUM le scoți din vocabularul tău? Și dacă le scoți din vocabular… chiar dispar și tiparele de comportament și gândire care devin sabotori pentru tine? Sau nu merge chiar așa?! Sigur c-am întrebat și despre diferența dintre a fi manipulator și-a fi persuasiv.

Binse fiosrúcháin faoi PSNI agus MI5 ag fáil eolais ó ó fhón póca an iriseora Vincent Kearney ar feadh tréimhse os cionn 10 mbliana agus é fostaithe ag an mBBC i mBéal Feirste.

Sunt patru ani de când, într-o dimineață, ne-am trezit brusc într-o altă lume. De când am aflat, stupefiați, că războiul poate fi o realitate imediată. Chiar în Europa noastră, în care pacea părea inslatată pentru totdeauna. Pentru noi, cei din redacția RFI România, lumea în care am intrat după 24 februarie 2022 a însemnat și vecinătatea imediată cu noii noștri colegi, de la redacția în limba ucraineană. Un efort major, într-un timp scurt, al RFI și al companiei-mamă France Medias Monde, de înființare a redacției ucrainene la bucurești, pentru a sprijini țara sfâșiată de război. Ucrainenii, sub presiunea invaziei rusești, au nevoie de multe - de echipamente militare, de adăposturi, de alimente, de energie și căldură. Dar au nevoie și de informație curată, într-un război în care agresorul lucrează din plin și pe frontul dezinformării. Așa a apărut redacția ucraineană de la București, care a început să lucreze efectiv în anul următor al declanșării invaziei. De atunci,  Bucureștiul a devenit un hub regional al RFI, un avanpost al luptei împotriva narațiunilor false ale Rusiei. Iar jurnaliștii ucraineni – cu precădere jurnalistele, din motive ușor de înțeles, date fiind restricțiile legate de părăsirea țării – au devenit parte din echipa noastră. Fiecare, cu propria poveste a plecării din Ucraina, cu traumele zilelor de război, ale refugiului, cu soți, iubiți, membri ai familiei prieteni, aflați pe front. Cu cei dragi rămași în locuri pericolase. Cu viețile și carierele profesionale bulversate de război. Lucrăm împreună în fiecare zi, ne sprijinim, schimbăm informații. Prin intermediul lor suntem și noi, redacția în limba română, cu un pas mai aproape de realitatea sumbră a războiului. Și tot colegii ucraineni mi-au oferit, fără să vrea, o lecție despre ce înseamnă cu adevărat războiul. Ziua aceea din miez de vară nu o pot uita. Discutam, într-un seminar, despre România, țara lor de adopție. Erau curioși să afle despre viața politică, societate, istorie, obiceiuri și mentalități. Și, în timpul pasionantei discuții, o escadrilă militară a vâjâit aproape de ferestele birourilor noastre, cu un efect imediat asupra colegilor ucraineni. Le-am văzut privirile speriate, i-am văzut tresărind, gata să-și caute un adpost. I-am liniștit imediat – sunt doar pregătiri pentru Ziua Aviației. ”Nu vă faceți griji, sunteți în siguranță”. Și în acele clipe de confuzie am înțeles ce înseamnă cu adevărat traumele războiului. Sperăm că războiul se va termina cât mai repede. Și colegii noștri ucraineni vor începe să relateze nu despre drone, despre morți, răniți, crize umanitare. Ci despre reconstrucția țării lor și procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Cancerul nu afectează doar trupul, ci pătrunde adânc în suflet, zdruncinând credința și schimbând priorități. Chiar în suferință, Dumnezeu nu e spectator. Cancerul poate afecta trupul, dar nu are ultimul cuvânt asupra sufletului. Credința înseamnă să cunoști pe Cineva care merge cu tine până la capăt. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Fuair Méabh an chéad áit in Éirinn sa gcomórtas Juvenes Translatores, a eagraíonn An Comisiún Eorpach, i mbliana.

Azi îți propun o conversație care s-ar putea să nu îți fie foarte confortabilă și pe care tocmai de aia îți recomand musai să oasculți până la final.Vorbim despre feluri în care îți sabotezi creșterea.Ce îmidoresc pt tine este  să te poziționezi diferit față de procesul tău de dezvoltare sau transformare interioară. Să-ți redefinești relația cu el în așa fel încât să te simți mai:

Boala e efortul funcțiilor vitale de a elibera organismul din starea provocată de încălcarea legilor sănătății. Chiar în fața cancerului, există perspectivă spirituală. Dumnezeu ne cheamă să privim cauza, nu doar efectele. Suferința separă zgura de aurul caracterului creștin, curățind metalul prețios. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Tús a chur leis an Nóibhéine i gCill Chiaráin.

Succesul actual, vizibil în cinematografe și pe scenă, este rezultatul unei munci constante, depuse departe de ochii publicului, chiar și atunci când piața de evenimente pare să treacă printr-o perioadă de „secetă” și prudență financiară. Drumul de la Politehnică la stand-up a fost marcat de un moment de inflexiune curajos, declanșat de încurajarea unui prieten care a știut să dea acele „două palme” necesare pentru a urca pe scenă. În spatele imaginii de comediant se află un tată și un soț care navighează printre multiple straturi de responsabilitate, încercând să fie o versiune mai bună a sa decât au fost generațiile anterioare. Evoluția personală aduce adesea cu sine o schimbare a cercului social, deoarece succesul și transformarea pot crea distanțe inconfortabile față de prietenii care aleg să rămână pe loc. Dincolo de glume, procesul creativ se îndreaptă acum către o autenticitate viscerală, unde umorul devine un instrument de vindecare a traumelor și o metodă de a spune adevăruri dureroase fără măști. Chiar și în momentele de criză sau burnout, disciplina de a scrie zilnic și capacitatea de a accepta schimbările fizice și profesionale sunt esențiale pentru a rămâne relevant. În final, secretul echilibrului constă în capacitatea de a te deconecta de agitația urbană și de a găsi sens în lucrurile simple, cum este viața la țară sau educația financiară practică oferită copiilor. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Eithne Nic Dhonnchadha, duine de lucht eagraithe an leabhair "Cosán Stairiúil Tríd Chill Chiaráin agus an Timpeallacht" ag labhairt faoi seoladh an leabhair.

Tá os cionn dhá mhilliún euro ceadaithe ag an Aire Forbartha Tuaithe agus Pobail agus Gaeltachta Dara Calleary don tionscadal ABAIR i Saotharlann Foghraíochta agus Urlabhra Choláiste na Tríonóide.

Vezi toate episoadele pe ⁠⁠⁠https://hopeandhomes.ro/podcast⁠⁠⁠. Implică-te în misiunea Hope and Homes for Children accesând ⁠⁠https://hopeandhomes.ro/implica-te/ ⁠⁠Ascultă-ne și dă azi SUBSCRIBE pe:

Buaiteoirí Stéip faoi aois ag Oireachtas na Samhna 2025.

Na ceisteanna is mó a bhaineann leis an nGaeilge faoi láthair de réir na ceannasaithe ar na heagraíochtaí seo. Na hathruithe agus dúshláin a bhaineann leis an nGaeilge agus an Ghaeltacht, i bhfianaise an méid atá pléite ag Oireachtas na Samhna i mBéal Feirste.

Surpriza surprizelor adusă de Mihai Morar în Chișinău: Andreea Marin la Fain & Simplu!Scena Palatului Național Nicolae Șulac devine platoul de filmare în care Andreea Marin intră în rolul vieții ei. Un podcast în care una dintre cele mai iubite vedete din istoria televiziunii se dezvăluie așa cum este în spatele scenariului interpretat în trecut în emisiunile care i-au adus celebritatea: sinceră, puternică, dar purtătoarea unui dor încă nestins.Un dialog care te învață cum să capeți încredere în tine. Chiar atunci când viața te pune la încercare. Cum să muți munții cu voința ta. Dar și cum să îți asculți corpul, pentru a nu trăi, și tu, momentele trăite de Andreea recent.Află despre ce este vorba dintr-un dialog plin de emoție și de speranță.Andreea Marin la Fain & Simplu!Cu Mihai Morar.