Podcasts about festivalului interna

O seară cu zâmbete, amintiri faine și povești de neuitat alături de Amalia Enache, una dintre cele mai îndrăgite prezențe din televiziunea din România. Dar asta nu e tot! Trecem prin recomandări culturale de excepție, dezbatem festivaluri care pun România pe harta artelor, primim vești literare de la Radu Paraschivescu și vă dăm întâlnire în țară: la Iași, Cluj și Timișoara! 00:01:36 Exersăm limba olandeză cu Radu Paraschivescu, proaspăt întors de la Amsterdam, de la întâlnirea cu cititorii organizată de Ioana Chicet-Macoveiciuc. Vorbim despre cultul cartofilor prăjiți, un desert cu o prezentare inedită, o vizită la Moinești și concerte Beethoven încântătoare. Trecem prin atmosfera de la Premiile Gopo și aflăm noutăți despre următorul volum din "Ghidul nesimțitului". Plus o invitație la expoziția Tincuței Marin de la Galeria Jecza din București și programul turneului nostru în țară: ▸ Sâmbătă, 16 mai – suntem la Iași, la Romanian Creative Week (Umorul ca formă de inteligență colectivă). ▸ Sâmbătă, 23 mai – Întâlnirile Vorbitorincii la Cluj, alături de Mihnea Măruță (Bine și rău în ziua de azi - eveniment SOLD-OUT!). ▸ Sâmbătă, 27 iunie – Întâlnirile Vorbitorincii la Timișoara, alături de

Invitați de excepție în cel mai nou episod Vorbitorincii! Pregătește-te pentru o discuție profundă și plină de inspirație! În această seară, avem onoarea să aducem la microfon două personalități remarcabile: Tatiana Țîbuleac – cea mai importantă scriitoare a Republicii Moldova, ale cărei cărți au cucerit cititorii din întreaga lume. Constantin Chiriac – președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), un vizionar care a transformat teatrul românesc. Vino să descoperi povești uluitoare, lecții de viață și perspective fascinante despre artă și cultură. 00:01:36 - Am fost la Săvârșin pentru a filma un nou episod Vorbitorincii, care va apărea în curând. A fost absolut minunat să întâlnim oameni atât de faini și să vedem atâta bucurie și muncă în tot ceea ce veți vedea pe ecran. Și, cum era de așteptat, ne-am bucurat și de bunătăți – doar ne știți! De la ultima noastră întâlnire, am călătorit și la Paris, la Festivalul de carte, iar episodul special va fi difuzat pe 28 mai. Pregătiți-vă pentru un spectacol de neuitat, cu interviuri excepționale alături de Mircea Cărtărescu, Matei Vișniec, Bogdan-Alexandru Stănescu, Gabriela Adameșteanu, Ioana Nicolae. Stați aproape, avem materiale spectaculoase pregătite pentru voi! Nu uitați de Conferințele Humanitas – „Despre lumea în care trăim", programate pentru 16–17 mai, la Ateneul Român (recomandăm să verificați programul pe canalele oficiale înainte de eveniment). 00:35:40 - Tatiana Țîbuleac – cea mai importantă scriitoare a Republicii Moldova, ale cărei cărți au cucerit cititorii din întreaga lume 02:06:59 - Spuma filelor aduce următoarele titluri și autori: Elefant și alte povestiri de Raymond Carver, Vocile lui Pamano de Jaume Cabre, Săruturile de Manuel Vilas, 02:23:49 - Constantin Chiriac – președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), un vizionar care a transformat teatrul românesc 03:37:29 - Oale ulcele și tigăi cu delicatese de la Paris și Săvârșin. Să ne fie de bine!

Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. În condițiile în care de mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Maia Sandu a condamnat atacurile care au dus la deconectarea lliniei Isaccea-Vulcănești, principala legătură a Republica Moldova cu rețeaua europeană de energie. Iată temele ediției: - La Chișinău a avut loc o ședință a Consiliului Național de Securitate unde s-a discutat despre combaterea criminalității transfrontaliere. Fenomenul se amplifică pe fundalul războiului din Ucraina: traficul de arme, droguri și ființe umane, precum și criminalitatea economică. Factorii care contribuie la creșterea riscurilor includ poziția geografică a R. Moldova, perturbările logistice ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și vulnerabilitățile existente pe segmentul transnistrean. Valeria Vițu, de la Chișinău. - Moscova a deschis la Tiraspol un nou Centru Rus și recrutează tineri pentru universitățile rusești, spune ministrul Culturii de la Chișinău. Cristian Jardan îi avertizează pe tineri să nu plece la studii în Rusia pentru că riscă să ajungă în armata rusă, iar de acolo pe front. Care este pericolul pentru tineri? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Vinurile moldovenești au fost vedetele Festivalului Internațional de Vin RoWine, ediția de primăvară, care a avut loc la Cluj-Napoca. Producătorii moldoveni spun că piața din România este o gură de oxigen pentru industrie, pentru că vinurile moldovenești sunt placul românilor de pe ambele maluri ale Prutului. O corespondență semnată de Bianca Pădurean. - Invitata de astăzi a Moldova Zoom este experta comunității WatchDod de la Chișinău, Tatiana Cojocari, cu care discutăm despre mecanismul de aderare folosit pentru prima dată de UE pentru Republica Moldova – avansarea negocierilor tehnice în condițiile în care cele politice nu sunt posibile din cauza opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova. - Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă, la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. - Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Știrile zilei: După ce mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. Ministerul Energiei de la Chișinău a anunțat că pentru a menține alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova, pe parcursul nopții Operatorul sistemului electroenergetic Moldelectrica, în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, au pus în funcțiune rute alternative de alimentare, inclusiv cele 4 linii de interconexiune de tensiune joasă de pe Prut dintre România și Moldova. Moldelectrica face apel la consum rațional în special în orele de vârf. Este pentru a doua oară în acest an când Republica Moldova este la un pas de o deconectare totală a curentului. Pe 31 ianuarie o pană masivă de curent electric tot pe linia Isaccea Vulcănești, afectată de bombardamente, a lăsat făcă curent aproximativ 70 la sută din țară. În dimineața zilei de astăzi, Ministerul moldovean de Externe a condamnat atacurile rusești, spunând că acestea subminează securitatea energetică regională și pun în pericol infrastructura civilă critică. „Republica Moldova își reafirmă sprijinul ferm pentru Ucraina și condamnă orice atac asupra infrastructurii civile”, se spune în comunicatul Externelor. Iar premierul moldovean Alexandru Munteanu a scris pe rețeaua X că atacurile lansate de Rusia au pus din nou în pericol stabilitatea energetică a Moldovei. „Au fost puse în funcțiune rute alternative de alimentare pentru a preveni întreruperile de curent, însă situația rămâne fragilă”, notează premierul de la Chișinău. *** De două săptămâni R.Moldova luptă pentru a elimina o altă consecință a agresiunii Rusiei - poluarea râului Nistru cu produse petroliere în urma bombardamentelor din țara vecină. Nistrul este principala sursă de apă pentru 80 la sută din populația țării. Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova, iar autoritățile mențin intervențiile în teren pentru a limita extinderea poluării. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că reziduurile continuă să vină din amonte, în pofida faptului că partea ucraineană a anunțat stoparea sursei de poluare. Сel mai probabil, petele provin dintr-un lac de liniștire unde s-ar fi acumulat cantități de petrol în urma scurgerilor anterioare. În paralel, intervențiile tehnice continuă. Echipe din Republica Moldova și România au instalat baraje absorbante pe mai multe sectoare ale Nistrului pentru a limita răspândirea poluanților. Autoritățile române au trimis echipamente specializate și experți, iar Uniunea Europeană a activat mecanismele de sprijin, inclusiv imagini satelitare pentru monitorizarea scurgerilor de petrol. Procuratura Generală a Republicii Moldova s-a autosesizat și a înregistrat un proces penal în acest caz, pentru a investiga circumstanțele poluării, *** Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. Evenimentul este co-organizat de ministerele Afacerilor Externe și Apărării ale R.Moldova și Ucrainei, cu sprijinul Uniunii Europene. *** Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc, Plahotniuc este acuzat de cinci infracţiuni care țin de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, în dosarul „Frauda Bancară”, Acum mai bine de 10 ani, amintim, din bugetul Republicii Moldova s-a furat un miliard de dolari, echivalentul aproximativ 15 la sută din PIB-ul țării de la acea vreme. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi prejudiciat statul cu 39 de milioane de dolari și peste 3,5 milioane de euro. Fostul lider PDM a lipsit de la proces, iar avocaţii săi au declarat că probele procurorilor sunt nefondate.

Ordonanța de Urgență nr. 52/2025 adoptată de guvern instituie limitări temporare ale cheltuielilor publice și blochează angajamente noi pentru anumite cheltuieli. Actul normativ a fost adoptat cu sopul de a contracara deficitul bugetar. Însă măsura are consecințe nefaste pentru instituțiile de cultură care s-au trezit cu activitatea blocată. Ordonanța a stîrnit deja numeroase reacții de protest. Ministerul Culturii a anunțat că inițiază, împreună cu Ministerul Dezvoltării, un memorandum comun „care să permită continuarea activităților, în special în ceea ce privește producerea și exploatarea bunurilor culturale”. Cum se explică faptul că sectorul cultural este printre primele vizate atunci când se fac economii bugetare? Le-am întrebat pe Corina Șuteu, expertă în politici culturale, fostă ministră a culturii, şi pe Oltiţa Cîntec, teatrolog, curatoare a Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tînăr din Iași.Corina Șuteu: „Nu avem, de fapt, astăzi, o viziune de ansamblu despre ce fel de politici culturale dorim în România. Mai are cultura de stat un suport în guvern? Mai are cultura de stat un suport popular? Noi trebuie să răspundem la aceste întrebări. Pentru că ne aflăm, că vrem sau nu, într-o situaţie în care, dacă acest suport nu mai există, este pentru că din ce în ce mai mult, din cauze foarte variate, noi avem astăzi un public care a fost educat să devină mult mai mult consumator decît gînditor. Şi rezultatele sînt pe foarte multe planuri. Şi aici ne legăm şi de educaţie, ne legăm şi de mediu, ne legăm şi de felul în care înţelegem sau nu să dorim ca sistemul care deserveşte cultura să funcţioneze. Dar nu să funcţioneze în sens mecanic, ci să funcţioneze organic, cu toate evoluţiile care au avut loc în privinţa practicilor culturale. Mie nu mi se pare că ce s-a întîmplat e ceva neaşteptat. Este consecinţa unor maladii de sistem care s-au manifestat de fiecare dată altfel, dar s-au manifestat destul de puternic şi în anii recenţi iar acum, pentru că sîntem într-o situaţie de criză, iată, se manifestă brutal.”Oltiţa Cîntec: „Sper ca această scăpare, această, poate, neînţelegere adecvată a domeniului cultural să fie corectată printr-o altă Ordonanţă de Urgenţă, unde să se prevadă la exceptări domeniul cultural. Deoarece cultura nu consumă, cultura este o investiţie în oameni, în viitor. (...) Ar trebui să stăm de vorbă la modul profesionist cu decidenţii. Să sperăm că şi decidenţii, factorii politici sînt interesaţi să dialogheze cu specialiştii din domeniul cultural şi să înţeleagă importanţa pe care acest domeniu o are în orice societate. Într-adevăr, după pumnul în plex pe care l-am primit vinerea trecută, cînd s-a publicat ordonanţa asta buclucaşă în Monitorul oficial, să ne revenim şi să transformăm o situaţie de criză într-o oportunitate. Să privim lucrurile constructiv, pragmatic, cu onestitate, într-un dialog real. Deci nu retoric, cu alte promisiuni, să nu fie totul la timpul viitor. Mie mi-ar plăcea să discutăm la timpul prezent.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Ediția aniversară a Festivalului Internațional de Animație Animest (3 - 12 octombrie) aduce 349 de scurtmetraje și 26 de lungmetraje din întreaga lume, grupate în 94 de proiecții. Mihai Mitrica este directorul festivalului.   Iar Festivalul internațional de film documentar fARAD (8 - 12 octombrie, Cinema Arta, Arad) revine cu o selecție provocatoare de 11 documentare internaționale și românești reunite sub tema Propaganda. Corina Suteu este presedinta festivalului.

Claudia Maior, coordonatoarea prezentei companiilor româneşti, a spectacolelor-lectură si a colecției de Cărți a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu ne-a dat detalii despre spectacolele romanesti din selectia FITS. Biletele vor fi puse in vanzare incepand din 23 aprilie ora 12.

Din 18 septembrie, lungmetrajul documentar „Vis. Viață”, regizat de Ruxandra Gubernat, a intrat în cinematografe. Filmul, produsul unui efort îndrăzneț timp de patru ani, prezintă realitățile, aspirațiile și provocările tinerilor din Generația Z. Vorbim despre adevar, indiferent cât de inconfortabil ar fi, invitate în RFI360, Ruxandra Gubernat si Una Toma. "Vis. Viață" este un documentar observațional care urmărește viața a patru adolescenți pe parcursul tranziției de la copilărie la maturitate. Regizoarea Ruxandra Gubernat, cu experiență în proiecte sociale și cinematografice de impact, reușește să surprindă cu empatie și profunditate conflictele lor interioare și exterioare, între presiunile societale și dorințele lor intime. Proiectul a început cu o dorință de a examina modul în care tinerii de astăzi percep lumea înconjurătoare și cum își construiesc identitatea într-o societate care se schimbă în fiecare zi. Filmările au durat patru ani și au reușit să arate evoluția personajelor principale într-un mod autentic. „Am simțit că miza e cea mai mare la adolescenți. Mi se pare – de fapt, nu doar că mi se pare, e o certitudine că incertitudinile cresc exponențial pentru ei, că nu mai au nici măcar stabilitatea nesigură pe care o avem noi, millenialii, și că provocările vin din toate direcțiile: derivă socială, insecuritate materială, sănătate mintală, droguri și multe altele. Mai mult de-atât, deși mi s-a mai spus “ah, not another teenage movie”, nu știu niciun documentar românesc care să meargă acolo, printre ei, să vadă cum e viața de adolescent de la nivelul lor, nu top-down, nu ce ne imaginăm noi, din afară, că se întâmplă cu ei. Și mi-am dorit să fac asta. Să trăim un timp împreună. Și am avut norocul că m-au lăsat să exist lângă ei.” spune Ruxandra Gubernat într-un interviu. "Vis. Viață" a fost inclus în selecția oficială a Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania, a Festivalului internațional de film documentar Astra Film și a Festivalului Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială Moldox. 

Stăm de vorbă cu Adrian Miercure și Iulian Postelnicu, doi dintre protagoniștii filmului ”Anul Nou care n-a fost”, film românesc premiat cu patru trofee la ultima ediție a Festivalului Internațional de film de la Veneția:   - cel mai bun film din secțiunea Orizzonti;- premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din secțiunea Orizzonti și secțiunile paralele;- premiul Bisato d'Oro 2024 – pentru cel mai bun scenariu din partea criticilor independenți, pentru scenaristul și regizorul Bogdan Mureșanu;- Mențiune specială pentru imaginea semnată de Boróka Biró, în cadrul Authors under 40 Award „Valentina Pedicini”.

Între 3 şi 10 octombrie se va desfăşura la Iaşi cea de-a 17-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr. FITPTI se va derula în peste 25 de locuri din oraş, în spaţii de tip classic, dar şi în multe spaţii mai puţin obişnuite, precum cafenele (JassyRo, NegruZi, Fika), Grădina Botanică, străzi, grădini publice, parcuri, mall, Gara Iaşi Nord, galerii de artă, la Casa Muzeelor. Am stat de vorbă cu Oltita Cintec, manager interimar al Teatrului Luceafărul din Iaşi, organizator al festivalului.

După premiera mondială din Polonia, unde a fost prezentat în secţiunea Focus România din cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Cracovia, Între tăcere şi păcat, filmul regizoarei Diana Nicolae, realizat împreună cu directorul de imagine Matt Jozwiakowski, va fi prezentat săptămână aceasta la TIFF, în cadrul Zilelor Filmului Românesc. Un interviu cu Diana Nicolae înregistrat la Cracovia cu sprijinul ICR Varşovia.

O peliculă semnată de regizorul francez Luc Besson deschide cea de-a 23-a ediție a celui mai mare festival de film din România, TIFF. Ceremonia de deschidere este programată în cinematograful în aer liber amenajat în Piața Unirii din Cluj-Napoca, iar la eveniment sunt așteptate mari personalități ale cinematografiei internaționale.

Radu Paraschivescu este unul dintre cei mai apreciați scriitori și traducători români contemporani. Publică la Editura Humanitas numeroase romane, colecții de povestiri și eseuri despre viața în România, printre care Ghidul nesimţitului (2006), Fluturele negru (2010), Două mături stau de vorbă (2018), Recviem vesel pentru tata (2020) sau, cele mai recente, Noi suntem români (nimeni nu-i perfect) (2022) și Garoafe la bordel (2023). Radu Parachivescu scrie cu poftă și spune că e esențial să nu ne pierdem umanitatea și simțul umorului. Ne-a povestit despre importanța promovării și condiția obligatorie pentru cineva care vrea să învețe meșteșugul scrisului. Interviul a fost realizat în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași. Support the show

La ediția din 2023 a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, Cezar Gheorghe vorbește cu Elena Borrás García și Manuela Klenke despre viața unei cărți din literatura română după ce aceasta a fost tradusă într-o limbă străină. Elena Borrás García este traducătoare de literatură română în limba spaniolă. Cea mai recentă carte tradusă este Elegii pentru o bucată de iaht (Elegias por un pedazo de yate) de Traian T. Coșovei, apărută în 2022 la Editura Greylock (Spania). Elena a mai tradus în limba spaniolă Insectarul Coman de Dan Coman, Apropierea Marin Mălaicu-Hondrari, precum și scenariul filmului Parking, adaptarea pentru cinema a romanului, film regizat de Tudor Giurgiu. Elena a mai tradus piesa Insula de Gellu Naum și un volum de schițe de I. L. Caragiale. Manuela Klenke este traducătoare de literatură română în limba germană. Lucrează ca traducătoare în și din limba germană, a colaborat cu Institutul Goethe din București, cu Casa de Editură Max Blecher (Salutare, barbarilor! Antologie de poezie germană de la Elke Era la Yevgeniy Breyger, 2022), cu Editura mikrotext, care a publicat două romane ale Laviniei Braniște în limba germană, Interior zero și Sonia ridică mâna, cu editura Danube books, care a publicat un volum de proză scurtă de Florin Iaru în limba germană.

Între 18 și 22 octombrie s-a desfășurat la Iași cea de-a XI- a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere – FILIT. Și eu am fost la Filit... citiţi mai departe

Cosmin Leucuța scrie din adolescență și a debutat la 23 ani cu romanul Laptele negru al mamei (Adenium). A câștigat de două ori premiul "Tânărul prozator al anului" cu romanul Hoodoo (Polirom, 2018) și volumul de proză scurtă Cum te vei îmbrăca la sfârșitul lumii?  (CDPL, 2021). În 2022, apare la Humanitas romanul Cerul ca oțelul, nominalizat la FILIT 2023 pentru "Premiului liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2022". Am vorbit cu Cosmin despre cărțile care îi fac poftă de scris, despre ciorne și editare și despre cum împacă scrisul cu munca de zi cu zi. Ne-a povestit cum a dat peste plăcerea de a scrie întâmplător și despre ce l-a motivat să continue.  Acest episod a fost înregistrat în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași. Zest este susținut de Cărturești. Dacă vrei să citești cărțile invitaților Zest, dar și alte volume despre scris și creativitate, le găsești pe Raftul Zest pe carturesti.ro. Folosește codul ASCULTZEST la checkout pentru o reducere de 20%. Support the show

A conversation with Burhan Sönmez, the author of the novel Stone and Shadow at FILIT 2023 International Festival of Literature and Translation Iași, Romania. Ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași l-a avut ca invitat special pe scriitorul Burhan Sönmez. Născut în 1965, acesta a studiat Dreptul la Istanbul, unde a și profesat o vreme ca avocat pentru drepturile omului. A fost membru al Societății pentru Drepturile Omului (IHD) și fondator al Fundației pentru Cercetare Socială, Cultură și Artă (TAKSAV). În 1996 a fost grav rănit în timpul unui asalt al poliției turce și s-a refugiat pentru o perioadă mai lungă în Marea Britanie. În 2009 i-a apărut primul roman, Miazănoapte, urmat în 2011 de Păcate și inocenți. Cel de-al treilea roman, Istanbul Istanbul, publicat în 2015 (traducere la Editura Polirom, 2016), i-a adus EBRD Literature Prize în 2018. Păcate și inocenți a fost recompensat cu Premiul Sedat Simavi, una dintre cele mai prestigioase distincții literare din Turcia. Labirint, cel de-al patrulea roman, a fost publicat în 2018 (traducere în limba română în colecția „Anansi. World Fiction“ a Editurii Pandora M). Cărțile lui au fost traduse în 42 de limbi. În prezent, Burhan Sönmez își împarte viața între Cambridge și Istanbul, iar din 2021 este președintele PEN International. La FILIT, am discutat cu Burhan Sönmez despre romanul Piatră și umbră (2023, traducere de Veronica D. Niculescu în colecția "Anansi. World Fiction" a editurii Pandora M) și despre condiția actuală a scriitorului expus conflictelor și opresiunii de pretutindeni. (Cezar Gheorghe)   Foto de © Silviu Gheție

Portretizarea minorităților și a grupurilor vulnerabile în literatura română contemporană, libertatea de exprimare a scriitorilor și libertatea de interpretare a cititorilor, responsabilitatea scriitorilor și importanța autoreprezentării minorităților și grupurilor vulnerabile sînt cîteva dintre temele abordate împreună cu invitații noștri: Delia Grigore, scriitoare, profesoară și activistă romă, Laura Grünberg, scriitoare, autoare de literatură pentru copii și activistă feministă, Radu Vancu, scriitor, profesor și președintele PEN România, și Vlad-Levente Viski, activist LGBT, director executiv al asociației MozaiQ. Evenimentul a avut loc în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) și a fost produs de Radio România Cultural, Radio Iași și FILIT.O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  

O ediție specială a Podcastului Narativ dedicată traducerii. În cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, ediția a X-a, 2022, Cezar Gheorghe vorbește cu doi dintre cei mai importanți traducători din literatura română - Marian Ochoa de Eribe și Bruno Mazzoni.

Regizorul, scenaristul și animatorul Masaaki Yuasa, una dintre cele mai influente figuri ale animației contemporane este unul dintre invitatii celei de-a 17-a ediții a Festivalului Internațional de Film de Animație Animest (7-16 octombrie,... citiţi mai departe

Între 1-9 octombrie (cu un Prolog Showcase al Teatrului Luceafărul pe 30 septembrie), sub genericul ″conflict/confruntare″ se va desfășura a XV-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași. citiţi mai departe

Joi, 8 septembrie, la ora 19:00, se dă startul celei de-a șaptea ediții a competiției oficiale a Festivalului Internațional de Teatru Independent COMIC 7 B, din cadrul Buzău Internațional Arts Festival, ce va prezenta publicului șapte spectacole... citiţi mai departe

Muzeul Național al Literaturii Române din București va organiza, în perioada 12 – 18 septembrie 2022, cea de-a XI-a ediție a Târgului Național al Cărții de Poezie și a XII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB). citiţi mai departe

Cea de a XIII-a ediție a Festivalului Internațional Shakespeare va avea loc la Craiova în perioada 19-29 mai 2022 și este organizată, ca în fiecare an, de Teatrul Național „Marin Sorescu" din Craiova și Fundația Shakespeare. citiţi mai departe

Care e situația traducerilor din literatura română? Cum ajunge un autor român în atenția unui editor străin? Ce rol are traducătorul, pe lîngă cel de a transpune cartea într-o altă limbă? Ce sprijin oferă statul nostru pentru a promova literatura română în străinătate? Invitate: diplomatul Monica Joița, de la Ministerul Afacerilor Externe, coordonatoare a unui program dedicat traducătorilor în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, și scriitoarea și jurnalista Cristina Hermeziu, care trăiește la Paris și monitorizează situația traducerilor din literatura română în Franța.  O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Cu prilejul lansării antologiei Opera poetică (Editura Rocart, 2021) și a volumului Cartea plantelor și animalelor (Editura Nemira, 2021), scriitoarea Simona Popescu vorbește despre întâlnirea cu poeta care, la sfârșitul animalor '80, scria poemele ce aveau să facă parte din Xilofonul și alte poeme și din Juventus, dar și despre identitatea multiplă și simultană din Exuvii sau despre replica dată exuviilor, despre identitățile care ți se impun și cu care trebuie să trăiești. Interviul este realizat de Cezar Gheorghe în cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara.

Cu prilejul lansării antologiei Opera poetică (Editura Rocart, 2021) și a volumului Cartea plantelor și animalelor (Editura Nemira, 2021), scriitoarea Simona Popescu vorbește despre întâlnirea cu poeta care, la sfârșitul animalor '80, scria poemele ce aveau să facă parte din Xilofonul și alte poeme și din Juventus, dar și despre identitatea multiplă și simultană din Exuvii sau despre replica dată exuviilor, despre identitățile care ți se impun și cu care trebuie să trăiești. Interviul este realizat de Cezar Gheorghe în cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara.

Inițiator al Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILMT), Robert Șerban mizează pe dialogul dintre scriitori și pe dezbaterea de idei. A zecea ediție a festivalului începe astăzi. Printre invitați: Hervé Le Tellier, András Forgách, Petru Cimpoeșu, Florin Iaru. Un interviu de Matei Martin

„Și literatura poate fi un spectacol”, spune Florin Lăzărescu, unul dintre inițiatorii Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași. Ajuns la a noua ediție, FILIT reușește să atingă, în fiecare an, o audiență de zeci de mii de spectatori. Și cei mai mulți sînt foarte tineri. O adevărată performanță în țara europeană cu cel mai scăzut consum de carte. Există o rețetă? L-am întrebat pe Florin Lăzărescu. Și ne-a răspuns... O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

Interesul lui Mihai Chirilov pentru filme a apărut în adolescență, în comunism, o perioadă în care oamenii căutau refugiu într-un univers mai puțin cenușiu și anost. Plăcerea s-a păstrat în timpul facultății, însă a privit-o mult timp doar ca pe un hobby și o modalitate de evadare. A ajuns să fie o profesie în momentul în care criticului de film Alex Leo Șerban i-a propus să scrie o cronică în Dilema. Câțiva ani a scris cronici de film pentru publicații variate, de la Pro Cinema la FHM la revista Re:Publik pe care a fondat-o. În 2002, împreună cu regizorul Tudor Giurgiu, Mihai a pus bazele Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), cel mai cunoscut festival de profil din România. Vede rolul lui de programator și curator de festival ca pe unul de acompaniator: ajută filmele bune să ajungă la oamenii care ar putea să le iubească. Spune că unul dintre ghinioanele oamenilor care văd foarte multe filme este că prea puține ajung să îi mai surprindă. Uneori este nevoie să vadă zeci de filme până să descopere unul remarcabil care să-i confirme că există un sens în continuare în ceea ce face. Podcastul Pe Bune este prezentat de UniCredit Bank, o companie care crede în puterea minților creative. Credits: Temă muzicală: Alex Turcu. Editor sunet: Horia Baldea. Asistent de producție: Alina Șincu. Muzică adițională: Jahzzar – Fountains of Burgundy.

Invitata ediției din această seară este Oana Ghera, director artistic al Festivalului Internațional de Film Experimental BIEFF 2020 citiţi mai departe

Într-o lume în care mobilitatea oamenilor a crescut exponențial, indiferent de contextul specific și de factorii declanșatori – fie că e vorba de război, revoluție, migrație ori pandemie – problema granițelor revine constant. Aflat la frontiera dintre Est și Vest, așa cum chiar numele său o indică, Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est/ La Est de Vest” reia și duce mai departe, prin literatură și cu ajutorul invitaților, povești despre depășirea granițelor și valențele multiple generate de acest fenomen. „Granițe: evadări, refugii, regăsiri” este tema ediției de anul acesta care va reuni autori de primă mărime ai literaturii europene, cu cărți traduse în 2020 în limba română și o selecție impresionantă de poete și poeți români ai momentului.   Cezar Gheorghe vorbește cu scriitorul Robert Șerban despre cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, desfășurată în premieră integral online.

Constantin Chiriac este fondatorul și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și managerul Teatrului Radu Stanca din Sibiu.  Este un matematician îndrăgostit de miracole și un manager care crede că totul e posibil, nimic nu e întâmplător și că secretul succesului e arta de a dărui. Conversația noastră este, poate, cea mai specială dintre toate de până acum. Veți auzi la început un recital de poezie despre nevoie de a ne întâlni între noi pentru simplul motiv de a ne da bună ziua, ceva de care cu toții avem nevoie. Veți auzi povești incredibile, împletite cu lecții de business și strategie. Și o pledoarie pentru miracole, ca întâmplări esențiale în viața noastră.  În acest an, Festivalul se va desfășura integral online, cu sute de spectacole de pe tot cuprinsul planetei.  Constantin a mers la școală la 5 ani. A absolvit un Liceu de matematică și Institutul de actorie ca șef de promoție, în 1980. După facultate, a mers la Sibiu, unde a fondat FITS în 1993.  FITS este azi cel mai mare festival singular de teatru din lume. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicăre. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro/podcast. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter. Pentru interviurile live, foști invitați și ce urmează, vizitați-ne pe vastcurious.ro Pentru conversații cu antreprenori, sociologi, psihologi și alți oameni destoinici și interesanți despre business, leadership, performanță și natura umană, abonați-vă la podcastul Vast and Curious în Soundcloud, Apple, Stitcher, Spotify

Cel de-al 21-lea episod al Podcastului Narativ încearcă să răspundă la întrebarea: Cum vorbim elevilor despre literatură? Invitații lui Cezar Gheorghe sunt profesorii Emil și Nicoleta Munteanu, coordonatorii revistei Alecart și ai Clubului de Lectură ALECART. Interviul a fost realizat la Iași în timpul celei de-a șaptea ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași.

Scrisul ca singura formă de supraviețuire este tema celui de-al 20-lea episod al Podcastului Narativ. Cezar Gheorghe vorbește cu prozatorul Lucian Dan Teodorovici despre cel mai recent proiect al autorului, realizat în colaborare cu artistul vizual Felix Aftene, despre  „banalitatea răului“ în romanul Matei Brunul, primul roman românesc nominalizat la International Dublin Literary Award. Conversația dintre Lucian Dan Teodorovici și Cezar Gheorghe a avut loc în cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara 2019.   Lucian Dan Teodorovici (n. 1975) este scriitor, regizor de teatru și scenarist. Din 2017, director al Muzeului Național al Literaturii Române din Iași și al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT). Din 2002, redactor-șef la Editura Polirom, unde a inițiat în 2004 colecția „Ego. Proză”, pe care o coordonează și în prezent. Dintre volumele publicate: Cu puţin timp înaintea coborârii extratereştrilor printre noi, roman, (OuTopos, 1999, Polirom, 2005); Circul nostru vă prezintă (roman, Polirom, 2002); Atunci i-am ars două palme (povestiri, Polirom, 2004); Celelalte poveşti de dragoste (roman, Polirom, 2009, 2014); Matei Brunul (roman, Polirom, 2011, 2014); Unu + unu (dramaturgie, Cartea Românească, 2014); Cel care cheamă câinii (roman, Polirom, 2017). A fost coscenarist al serialului TV Animat Planet Show, scenarist sau coscenarist al unor filme de lungmetraj și scurtmetraj. De asemenea, a regizat câteva spectacole de teatru la Teatrul Național Iași sau Ateneul din Iași. A obținut diverse premii literare în țară și străinătate, printre care: Premiul „Natalia Gorbaniewska”, în cadrul Premiului Literar al Europei Centrale ANGELUS, Polonia, 2015; Premiul pentru Proză al revistei „Observator cultural”, 2012; Premiul Național de Proză Ziarul de Iași, 2012; Premiul special al publicului la Gala Industriei de Carte din România, Bucureşti, 2012; Premiul literar „Augustin Frăţilă”, 2012 etc. Cărţile sale au fost traduse în S.U.A., Anglia, Franţa, Germania, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Macedonia.   http://www.romanianliteraturenow.com/authors/lucian-dan-teodorovici/  

În cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, José Luís Peixoto vorbește cu Cezar Gheorghe despre romanele Nici o privire și Cimitirul de piane, despre relația dintre autobiografie și ficțiune și despre rolul esențial pe care José Saramago l-a jucat în viața autorului portughez.   José Luís Peixoto s-a născut în 1974, într-un sat din sudul Portugaliei, în regiunea numită Alentejo. Este licențiat în limbi și literaturi germanice al Universidade Nova de Lisboa. Din 2001 s-a dedicat complet scrisului. Este autor de poezie, proză, teatru și critică literară. Scrierile sale au fost recompensate cu numeroase premii, printre care Prémio Literário José Saramago (2001), Prémio Oceanos (2016) și The Best Translation Award-Japan (2019, pentru Galveias). În 2003, într-un proiect fără precedent, Peixoto și-a unit forțele cu membrii formației Moonspell, lansând, în același timp, un album și un mic roman fantastic. Cele două opere poartă același titlu, The Antidote, și pornesc de la același concept, conform căruia activitatea umană este supravegheată și condusă de o mulțime de entități invizibile. Capitolele romanului semnat de José Luís Peixoto poartă aceleași titluri cu piesele de pe albumul celor de la Moonspell. În prezent, cărțile lui José Luís Peixoto sunt traduse în 26 de limbi, la unele dintre cele mai prestigioase edituri din lume. În România, i-au apărut, în traducerea Clarisei Lima, la Editura Polirom, romanele Nici o privire (2009) și Cimitirul de piane (2010).  

În timpul Festivalului Internațional de Poezie și Muzică Poezia e la Bistrița, Cezar Gheorghe vorbește cu poetul și prozatorul Dan Coman despre romanul Aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată (Editura Polirom, 2019).

Proiecția în premieră absolută Parking, cel mai recent film în regia lui Tudor Giurgiu, a deschis ediția cu numărul 18 a Festivalului Internațional de Film Transilvania la Cluj-Napoca.  Criticul de film Cezar Gheorghe vorbește cu regizorul Tudor Giurgiu despre co-producția româno-spaniolă și despre colaborarea cu scriitorul Marin Mălaicu-Hondrari, autorul romanului Apropierea, care a stat la baza scenariului Parking. Filmul intră în cinematografele din România din data de 14 iunie.

Tudor Giurgiu este regizor și producător de film și președintele Festivalului Internațional de Film Transilvania. Pentru că îi place să lucreze la mai multe lucruri în același timp și este obișnuit cu adrenalina pe care i-o oferă munca la proiecte în care crede, Tudor spune că de multe ori toate aceste preocupări intră în conflict pentru timpul și atenția lui și că uneori îi este greu să se relaxeze. Despre cum este să conducă o echipă, fie pe platoul de filmare în calitate de regizor, fie ca președinte al TIFF, spune că pe cât de important este să le transmită oamenilor din entuziasmul lui, la fel de important este să nu le transmită panicile și anxietățile sale interioare, pentru că nu ajută proiectul și s-ar putea ca ei să nu aibă orientarea spre risc pe care o are el. Poartă în permanență cu el idei de filme pe care i-ar plăcea să le facă și realizează acum că mai are un timp limitat pentru a le face și că, probabil, va trebui să aleagă doar 4-5 idei. Deși lucrează la TIFF de aproape 20 de ani, Tudor spune că acesta este primul an în care simte că nu mai are rezervele de energie pe care festivalul le cere, dar că entuziasmul și bucuria de a fi alături de participanți și de echipă nu i-au dispărut și asta îl motivează să continue an de an. Podcastul Pe Bune este prezentat de UniCredit Bank și susținut de BestJobs, două companii care cred în puterea minților creative. Credits: Temă muzicală: Alex Turcu. Editor sunet: Horia Baldea. Asistent de producție: Alina Șincu. Muzică adițională: Jason Shaw – Solo Acoustic Guitar; Jason Shaw – Words.

După ce a fost lansat cu ocazia Zilelor de autor, în cadrul ediţiei cu numărul 68 a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, Io... More The post Io Sono Li (2011) appeared first on Fred Romanian Channel » FRED Romanian Podcast. Io Sono Li (2011) was first posted on May 11, 2015 at 8:17 am.©2015 "Fred Romanian Channel". Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at radio@fred.fm