Podcastul Narativ cu Cezar Gheorghe

Vorbesc cu Andrei Gorzo despre cartea Ce am învățat de la Graham Greene: O istorie de familie, publicată pe final de 2024 la Editura Polirom. În cadrul podcastului, Andrei vorbește despre ce a însemnat să scrie o biografie dedicată vieții tatălui său, despre cum și-a trăit doliul în urma morții acestuia în 2019.

Linia Kármán este granița imaginară care separă Pămîntul de spațiul cosmic și dă titlul celui mai recent roman din trilogia satului C. (începută prin romanele O formă de viață necunoscută și Vîntul, duhul, suflarea), publicată în ultimii ani de Andreea Răsuceanu. Cea de-a treia carte a seriei revizitează o parte dintre personajele din primele două romane, cu prilejul drumului pe care protagonista și naratoarea din primul roman îl fac pentru a revizita C.-ul, satul mitic în care familia sa s-a format și pe care l-a părăsit pentru alte zone ale țării sau pentru alte țări europene. Am vorbit cu Andreea Răsuceanu despre rolul pe care romanul Linia Kármán îl joacă în contextul întregii trilogii, despre construcția vocilor narative și a tehnicilor stilistice menite să le susțină. Conversația abordează și perspectiva pe care cartea o oferă asupra experienței diasporice și a modului în care se poate scrie despre recuperarea unei identități fracturate, de tipul celei întrerupte în urma traumei sau a înstrăinării exilice (C.Gh.).

Podcastul Narativ cu Cezar Gheorghe este live la Timișoara – Capitală Culturală Europeană în 2023. Găzduită de Librăria La Două Bufnițe din Timișoara, seria de podcasturi „Timișoara – spațiu multicultural“ își propune să evidențieze rolul pe care profilul multicultural, multietnic și multilingvistic al orașului Timișoara l-a jucat în conturarea identității sale culturale într-un context central-european. Cel de-al treilea podcast din seria „Timișoara – spațiu multicultural“ îl are ca invitat pe scriitorul Ernest Wichner și evocă rolul mișcării Aktionsgruppe Banat în mișcarea de rezistență politică din Timișoara anilor '70. Între 1972 şi 1975, anii de existenţă oficială a grupului, Aktionsgruppe Banat avea să-şi îndrepte iniţiativele împotriva culturii barbare a comunismului naţional şi împotriva societăţii conformiste, patriarhale din care proveneau. Încheierea prematură a activităţii grupului s-a produs în urma multor anchete şi presiuni făcute de Securitate, soldate cu interogarea membrilor grupului. Podcastul va avea ca temă centrală relația literaturii cu puterea în contextul revirimentului regimurilor autoritare și/sau iliberale din Europa Centrală și de Est. Acest material jurnalistic este realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023“. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.

Podcastul Narativ cu Cezar Gheorghe este live la Timișoara – Capitală Culturală Europeană în 2023. Găzduită de Librăria La Două Bufnițe din Timișoara, seria de podcasturi „Timișoara – spațiu multicultural“ își propune să evidențieze rolul pe care profilul multicultural, multietnic și multilingvistic al orașului Timișoara l-a jucat în conturarea identității sale culturale într-un context central-european. Al doilea podcast, înregistrat și transmis live pe pagina de Facebook Romanian Literature Now în data de 14 noiembrie de la ora 12.00 la Librăria La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin), o va avea ca invitată pe scriitoarea și eseista Adriana Babeți, personalitate culturală marcantă a spațiului cultural timișorean și național, specialistă în studiul literaturilor Europei Centrale. În ce măsură premisele teoretice ale multiculturalismului mai sunt actuale astăzi? Care sunt ideile centrale ale narațiunii experienței central-europene? Există un specific tematic, stilistic și formal al literaturii central-europene? În ce măsură conceptul de World Literature poate îngloba literatura țărilor din Estul Europei și literatura Central-Europeană? Acestea sunt întrebările la care va răspunde Adriana Babeți în cadrul dialogului cu Cezar Gheorghe, gazdă a Podcastului Narativ. Acest material jurnalistic este realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023“. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.

Podcastul Narativ cu Cezar Gheorghe este live la Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023. Găzduită de Librăria La Două Bufnițe din Timișoara, seria de podcasturi „Timișoara – spațiu multicultural“ își propune să evidențieze rolul pe care profilul multicultural, multietnic și multilingvistic al orașului Timișoara l-a jucat în conturarea identității sale culturale într-un context central-european. Primul podcast al seriei a fost înregistrat și transmis live pe pagina de Facebook Romanian Literature Now în data de 13 noiembrie de la ora 14.00 la Librăria La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin) și l-a avut ca invitat pe scriitorul Radu Pavel Gheo, autor al romanului Disco Titanic, care are ca temă influența pe care cultura fostei Iugoslavii a exercitat-o asupra spațiului bănățean. Conversația s-a concentrat asupra relației dintre spațiul cultural timișorean și spațiul fostei Iugoslavii. Cum sunt reprezentate granițele în literatură? Cum se poate gândi diferența într-un context multicultural? Care este legătura dintre literatura de limbă română și literatura din țările fostei Iugoslavii? Acestea sunt întrebările la care a răspuns autorul romanului Disco Titanic. Acest material jurnalistic este realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023“. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.

La ediția din 2023 a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, Cezar Gheorghe vorbește cu Elena Borrás García și Manuela Klenke despre viața unei cărți din literatura română după ce aceasta a fost tradusă într-o limbă străină. Elena Borrás García este traducătoare de literatură română în limba spaniolă. Cea mai recentă carte tradusă este Elegii pentru o bucată de iaht (Elegias por un pedazo de yate) de Traian T. Coșovei, apărută în 2022 la Editura Greylock (Spania). Elena a mai tradus în limba spaniolă Insectarul Coman de Dan Coman, Apropierea Marin Mălaicu-Hondrari, precum și scenariul filmului Parking, adaptarea pentru cinema a romanului, film regizat de Tudor Giurgiu. Elena a mai tradus piesa Insula de Gellu Naum și un volum de schițe de I. L. Caragiale. Manuela Klenke este traducătoare de literatură română în limba germană. Lucrează ca traducătoare în și din limba germană, a colaborat cu Institutul Goethe din București, cu Casa de Editură Max Blecher (Salutare, barbarilor! Antologie de poezie germană de la Elke Era la Yevgeniy Breyger, 2022), cu Editura mikrotext, care a publicat două romane ale Laviniei Braniște în limba germană, Interior zero și Sonia ridică mâna, cu editura Danube books, care a publicat un volum de proză scurtă de Florin Iaru în limba germană.

A conversation with Burhan Sönmez, the author of the novel Stone and Shadow at FILIT 2023 International Festival of Literature and Translation Iași, Romania. Ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași l-a avut ca invitat special pe scriitorul Burhan Sönmez. Născut în 1965, acesta a studiat Dreptul la Istanbul, unde a și profesat o vreme ca avocat pentru drepturile omului. A fost membru al Societății pentru Drepturile Omului (IHD) și fondator al Fundației pentru Cercetare Socială, Cultură și Artă (TAKSAV). În 1996 a fost grav rănit în timpul unui asalt al poliției turce și s-a refugiat pentru o perioadă mai lungă în Marea Britanie. În 2009 i-a apărut primul roman, Miazănoapte, urmat în 2011 de Păcate și inocenți. Cel de-al treilea roman, Istanbul Istanbul, publicat în 2015 (traducere la Editura Polirom, 2016), i-a adus EBRD Literature Prize în 2018. Păcate și inocenți a fost recompensat cu Premiul Sedat Simavi, una dintre cele mai prestigioase distincții literare din Turcia. Labirint, cel de-al patrulea roman, a fost publicat în 2018 (traducere în limba română în colecția „Anansi. World Fiction“ a Editurii Pandora M). Cărțile lui au fost traduse în 42 de limbi. În prezent, Burhan Sönmez își împarte viața între Cambridge și Istanbul, iar din 2021 este președintele PEN International. La FILIT, am discutat cu Burhan Sönmez despre romanul Piatră și umbră (2023, traducere de Veronica D. Niculescu în colecția "Anansi. World Fiction" a editurii Pandora M) și despre condiția actuală a scriitorului expus conflictelor și opresiunii de pretutindeni. (Cezar Gheorghe)   Foto de © Silviu Gheție

Cineastul portughez Pedro Costa, unul dintre cei mai influenți autori contemporani, a fost  București la cea de-a 13-a ediție BIEFF (Bucharest Internațional Experimental Film Festival).  Am vorbit cu Pedro Costa despre filmele sale dedicate locuitorilor din cartierul Fontainhas și despre deciziile care l-au dus la estetica slow cinema din filmele sale.

După ce filmul Libertate a fost proiectat în țară într-o avanpremieră extinsă, începînd cu data de 4 octombrie acesta intră în cinematografele din România. Inspirat din fapte reale, Libertate spune o poveste mai puțin cunoscută, petrecută la Sibiu în decembrie 1989. În haosul Revoluției, peste 500 de milițieni, securiști și civili au fost ținuți captivi într-o piscină dezafectată și acuzați că sînt teroriști. Am vorbit cu regizorul Tudor Giurgiu despre dificultatea de a realiza un film despre un subiect atît de polarizant precum Revoluția Română și despre modul în care societatea românească se confruntă cu întrebările rămase fără răspuns în urma unuia dintre cele mai importante evenimente din istoria recentă. 

În cel de-al 36-lea episod al Podcastului Narativ, Cezar Gheorghe vorbește cu Nora Iuga și Carla Teaha despre filmului documentar De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin (2023, r. Carla Teaha).

Winner of the 2020 European Union Prize for Literature, Lana Bastašić's powerful debut novel Catch the Rabbit is a modern-day Alice in Wonderland set in post-war Bosnia, in which two young women plunge into the illusive landscape of their shared history. She speaks with Cezar Gheorghe about writing the Balkans and the difficult task of telling stories about the inherited trauma of the war in Bosnia. The conversation revolves very much around the theme of naming and how that relates to living in a place where ethnic identity becomes the most important aspect of identity. 

Un episod omagial al Podcastului Narativ: Biblioteca Polirom, una dintre cele mai ample și mai prestigioase colecții de literatură universală din România, împlinește 25 de ani de la lansarea sa în anii 90. Cezar Gheorghe discută despre parcursul celor 25 de ani de apariții din cadrul colecției cu editorul și traducătorul Dan Croitoru, Director Editorial al Editurii Polirom și coordonator, din 2019, al colecției Biblioteca Polirom.

Ioana Chițu este actriță de teatru și de film. Pentru rolul din filmul Crai Nou (Blue Moon, regia Alina Grigore).  O conversație despre raporturile de putere din lumea artistică și lumea socială, despre inegalități sociale și despre arta politică.

O ediție specială a Podcastului Narativ dedicată traducerii. În cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, ediția a X-a, 2022, Cezar Gheorghe vorbește cu doi dintre cei mai importanți traducători din literatura română - Marian Ochoa de Eribe și Bruno Mazzoni.

In this episode, I talk to Prof. David Damrosch, the director of The Harvard Institute for World Literature (IWL) and Ernest Bernbaum Professor of Comparative Literature at Harvard University. I attended this year's edition of the IWL, where I got to lead the World Literature & Cinema colloquium and, more importantly, got the chance to see David in action, teaching his seminar on Globalization and its discontents.   David Damrosch has written widely on comparative and world literature from antiquity to the present. His books include The Narrative Covenant: Transformations of Genre in the Growth of Biblical Literature (1987), We Scholars: Changing the Culture of the University (1995), What is World Literature? (2003), The Buried Book: The Loss and Rediscovery of the Great Epic of Gilgamesh (2007), How to Read World Literature (2d edition 2017), Comparing the Literatures: Literary Studies in a Global Age (2020), and Around the World in 80 Books (2021). He is the founding general editor of the six-volume Longman Anthology of World Literature (2004) and the editor of Teaching World Literature (2009) and co-editor of The Princeton Sourcebook in Comparative Literature (2009), The Routledge Companion to World Literature (2011), and Xin fangxiang: bijiao wenxue yu shijie wenxue duben [New Directions: A Reader of Comparative and World Literature], Peking U. P., 2010. He has just completed a translation of a Congolese novel, Georges Ngal's Giambatista Viko: ou Le viol du discours africain, for the MLA's "Texts and Translations" series.

Episodul 30 al Podcastului Narativ îl are ca invitat pe scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu.    Romanul Abraxas, Editura Polirom, 2022, este punctul central al acestei discuții despre memorie, despre relația literaturii cu mica istorie și Marea Istorie și despre travaliul scrierii unui roman-sinteză a temelor și stilisticilor ultimilor ani.

În cel de-al 29-lea episod al Podcastului Narativ, Cezar Gheorghe vorbește cu poetul Merlich Saia. Merlich Saia (n. 1982, București) a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. A debutat în 2014, la Editura Tracus Arte, cu garda de corp, volum care a obținut Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opus Primum, Botoșani, 2015.  

Cu prilejul lansării antologiei Opera poetică (Editura Rocart, 2021) și a volumului Cartea plantelor și animalelor (Editura Nemira, 2021), scriitoarea Simona Popescu vorbește despre întâlnirea cu poeta care, la sfârșitul animalor '80, scria poemele ce aveau să facă parte din Xilofonul și alte poeme și din Juventus, dar și despre identitatea multiplă și simultană din Exuvii sau despre replica dată exuviilor, despre identitățile care ți se impun și cu care trebuie să trăiești. Interviul este realizat de Cezar Gheorghe în cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara.

Cu prilejul lansării antologiei Opera poetică (Editura Rocart, 2021) și a volumului Cartea plantelor și animalelor (Editura Nemira, 2021), scriitoarea Simona Popescu vorbește despre întâlnirea cu poeta care, la sfârșitul animalor '80, scria poemele ce aveau să facă parte din Xilofonul și alte poeme și din Juventus, dar și despre identitatea multiplă și simultană din Exuvii sau despre replica dată exuviilor, despre identitățile care ți se impun și cu care trebuie să trăiești. Interviul este realizat de Cezar Gheorghe în cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara.

Într-o lume în care mobilitatea oamenilor a crescut exponențial, indiferent de contextul specific și de factorii declanșatori – fie că e vorba de război, revoluție, migrație ori pandemie – problema granițelor revine constant. Aflat la frontiera dintre Est și Vest, așa cum chiar numele său o indică, Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est/ La Est de Vest” reia și duce mai departe, prin literatură și cu ajutorul invitaților, povești despre depășirea granițelor și valențele multiple generate de acest fenomen. „Granițe: evadări, refugii, regăsiri” este tema ediției de anul acesta care va reuni autori de primă mărime ai literaturii europene, cu cărți traduse în 2020 în limba română și o selecție impresionantă de poete și poeți români ai momentului.   Cezar Gheorghe vorbește cu scriitorul Robert Șerban despre cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, desfășurată în premieră integral online.

În cea de-a doua ediție a Podcastului Narativ din carantină, Cezar Gheorghe Și Emanuela Ignățoiu-Sora discută despre munca de acasă, precum și provocările și prejudecățile sociale legate de acest fenomen.  

Cel de-al 24-lea episod al Podcastului Narativ are ca temă izolarea în timpul pandemiei și consecințele acesteia asupra sănătății mintale și asupra vieții cotidiene.

Invitata celui de-al 23-lea episod al Podcastului Narativ cu Cezar Gheorghe este poeta Doina Ioanid. După lansarea celui mai recent volum de poeme, Bazarul culegătoarei (CDPL, 2019), poeta vorbește despre scrierea poemelor-hartă și despre scrisul pornind de la spațiile vizitate, despre alegerea formei de poem în proză și despre primele sale lecturi în cadrul Cenaclului Litere moderat de Mircea Cărtărescu în anii 90. Doina Ioanid s-a născut la 24 decembrie 1968, în București. A absolvit Facultatea de Litere a Universității București în 1995 și cursurile de Master (Studii Culturale Franceze) la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a aceleiași universități, în 1998. A publicat poeme în volumul colectiv Ferestre '98, girat de Mircea Cărtărescu, Editura Aristarc, Onești, 1998, împreună cu Ioana Vlasin, Cecilia Ştefănescu, Marius Ianuș, Angelo Mitchievici, Iulian Baicus și Victor Nichifor. A participat la volumul experimental 40238 Tescani, Editura Image, București, 2000 (alături de Ioana Nicolaie, Marius Ianuș, Domnica Drumea, Angelo Mitchievici, Mircea Cărtărescu, Cecilia Ştefănescu și Florin Iaru). A debutat individual cu un volum de poeme în proză: Duduca de marțipan, Editura Univers, București, 2000 (Premiul de debut „Prima Verba“). Au urmat alte volume de poezie: E vremea să porți cercei, Editura Aula, Brașov, 2001 (nominalizat la Premiile Aspro);  Cartea burților și a singurătății, Pontica, Constanța, 2003; Poeme de trecere, Editura Vinea, București, 2005; Audio-book Poeme de trecere, Editura Ninpress, 2009; Ritmuri de îmblînzit aricioaica, Editura Cartea Românească, București, 2010 și Cusături, Editura Cartea Românească, București, 2014. Poemele sale au fost traduse in franceză, maghiară, turcă, slovenă, bulgară, croată, germană, neerlandeză, engleză, galeză și polonă. Cartea Cele mai mici proze a fost tradusă în limba franceză cu titlul Histoires du Pays des Babouches, prin grija și susținerea lui Jan H. Myskin, a lui David Giannoni și Antoine Wauters, la Editura L’Arbre à paroles. 

Pe data de 29 februarie 2000 apărea primul număr al revistei Observator cultural. Într-o ediție de colecție a Podcastului Narativ cu Cezar Gheorghe, vă invităm să ascultați povestea celei mai influente reviste culturale din spațiul românesc, spusă de Carmen Mușat, redactor-șef și fondatoarea Observator cultural, cu prilejul aniversării a 20 de ani de apariție neîntreruptă.

Cel de-al 21-lea episod al Podcastului Narativ încearcă să răspundă la întrebarea: Cum vorbim elevilor despre literatură? Invitații lui Cezar Gheorghe sunt profesorii Emil și Nicoleta Munteanu, coordonatorii revistei Alecart și ai Clubului de Lectură ALECART. Interviul a fost realizat la Iași în timpul celei de-a șaptea ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași.

Scrisul ca singura formă de supraviețuire este tema celui de-al 20-lea episod al Podcastului Narativ. Cezar Gheorghe vorbește cu prozatorul Lucian Dan Teodorovici despre cel mai recent proiect al autorului, realizat în colaborare cu artistul vizual Felix Aftene, despre  „banalitatea răului“ în romanul Matei Brunul, primul roman românesc nominalizat la International Dublin Literary Award. Conversația dintre Lucian Dan Teodorovici și Cezar Gheorghe a avut loc în cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara 2019.   Lucian Dan Teodorovici (n. 1975) este scriitor, regizor de teatru și scenarist. Din 2017, director al Muzeului Național al Literaturii Române din Iași și al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT). Din 2002, redactor-șef la Editura Polirom, unde a inițiat în 2004 colecția „Ego. Proză”, pe care o coordonează și în prezent. Dintre volumele publicate: Cu puţin timp înaintea coborârii extratereştrilor printre noi, roman, (OuTopos, 1999, Polirom, 2005); Circul nostru vă prezintă (roman, Polirom, 2002); Atunci i-am ars două palme (povestiri, Polirom, 2004); Celelalte poveşti de dragoste (roman, Polirom, 2009, 2014); Matei Brunul (roman, Polirom, 2011, 2014); Unu + unu (dramaturgie, Cartea Românească, 2014); Cel care cheamă câinii (roman, Polirom, 2017). A fost coscenarist al serialului TV Animat Planet Show, scenarist sau coscenarist al unor filme de lungmetraj și scurtmetraj. De asemenea, a regizat câteva spectacole de teatru la Teatrul Național Iași sau Ateneul din Iași. A obținut diverse premii literare în țară și străinătate, printre care: Premiul „Natalia Gorbaniewska”, în cadrul Premiului Literar al Europei Centrale ANGELUS, Polonia, 2015; Premiul pentru Proză al revistei „Observator cultural”, 2012; Premiul Național de Proză Ziarul de Iași, 2012; Premiul special al publicului la Gala Industriei de Carte din România, Bucureşti, 2012; Premiul literar „Augustin Frăţilă”, 2012 etc. Cărţile sale au fost traduse în S.U.A., Anglia, Franţa, Germania, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Macedonia.   http://www.romanianliteraturenow.com/authors/lucian-dan-teodorovici/  

În cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, José Luís Peixoto vorbește cu Cezar Gheorghe despre romanele Nici o privire și Cimitirul de piane, despre relația dintre autobiografie și ficțiune și despre rolul esențial pe care José Saramago l-a jucat în viața autorului portughez.   José Luís Peixoto s-a născut în 1974, într-un sat din sudul Portugaliei, în regiunea numită Alentejo. Este licențiat în limbi și literaturi germanice al Universidade Nova de Lisboa. Din 2001 s-a dedicat complet scrisului. Este autor de poezie, proză, teatru și critică literară. Scrierile sale au fost recompensate cu numeroase premii, printre care Prémio Literário José Saramago (2001), Prémio Oceanos (2016) și The Best Translation Award-Japan (2019, pentru Galveias). În 2003, într-un proiect fără precedent, Peixoto și-a unit forțele cu membrii formației Moonspell, lansând, în același timp, un album și un mic roman fantastic. Cele două opere poartă același titlu, The Antidote, și pornesc de la același concept, conform căruia activitatea umană este supravegheată și condusă de o mulțime de entități invizibile. Capitolele romanului semnat de José Luís Peixoto poartă aceleași titluri cu piesele de pe albumul celor de la Moonspell. În prezent, cărțile lui José Luís Peixoto sunt traduse în 26 de limbi, la unele dintre cele mai prestigioase edituri din lume. În România, i-au apărut, în traducerea Clarisei Lima, la Editura Polirom, romanele Nici o privire (2009) și Cimitirul de piane (2010).  

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași acordă o atenție specială traducătorilor, atît prin rezidențele pe care le oferă, cît și prin evenimentele conexe, mesele rotunde și workshopurile la care aceștia pot participa. Anul acesta, l-am întîlnit la Iași pe Sean Cotter, unul dintre traducătorii care, timp de o lună de zile, au beneficiat de rezidențele FILIT pentru traducători. Sean Cotter predă literatură comparată și traductologie la Universitatea Texas din Dallas. Este specializat în modernism, teoria și istoria traducerii și în literatura Europei de Est. A publicat traducerile Wheel with a single Spoke de Nichita Stănescu, Curl  de T.O. Bobe, Blinding: Book One de Mircea Cărtărescu. Traducerea sa din Craii de Curtea-Veche  de Mateiu Caragiale este în curs de apariție la Northwestern Uni­versity Press. Sean Cotter este autorul cărții Literary Translation and the Idea of a Minor Romania (Rochester Univer­sity Press, 2014), care a cîștigat Premiul Bianual pentru Carte acordat de Society for Romanian Studies. Varianta Print

În timpul Festivalului Internațional de Poezie și Muzică Poezia e la Bistrița, Cezar Gheorghe vorbește cu poetul și prozatorul Dan Coman despre romanul Aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată (Editura Polirom, 2019).

Proiecția în premieră absolută Parking, cel mai recent film în regia lui Tudor Giurgiu, a deschis ediția cu numărul 18 a Festivalului Internațional de Film Transilvania la Cluj-Napoca.  Criticul de film Cezar Gheorghe vorbește cu regizorul Tudor Giurgiu despre co-producția româno-spaniolă și despre colaborarea cu scriitorul Marin Mălaicu-Hondrari, autorul romanului Apropierea, care a stat la baza scenariului Parking. Filmul intră în cinematografele din România din data de 14 iunie.

Conferențiar universitar în cadrul Departamentului de Studii Literare al Facultății de Litere, Delia Ungureanu a obținut, în cadrul Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cea mai prestigioasă publicație din domeniul științelor umaniste. Cartea sa, From Paris to Tlön: Surrealism as World Literature, reprezintă o contribuție majoră la înțelegerea circuitelor și a rețelelor prin care suprarealismul a intrat în canonul literaturii mondiale și este un model atât pentru cercetările viitoare ale world literature, cât și ale celor de istorie literară. Delia Ungureanu arată modul prin care o mișcare locală pariziană a devenit un fenomen literar și artistic mondial.  Delia Ungureanu este invitata lui Cezar Gheorghe la cel de-al 15-lea episod al Podcastului Narativ.

Borges and Translation with Prof. Efrain Kristal În cel de-al 14-lea episod al Podcastului Narativ Cezar Gheorghe cu vorbește cu Prof. Efrain Kristal (UCLA). Efraín Kristal este Professor Step IX, la prestigioasa University of California Los Angeles (UCLA), unde predă, din 1991, cursuri de Literatură comparată şi de literatură spaniolă, portugheză şi franceză. Cu studii de literatură spaniolă şi de filosofie la UC-Berkeley, Stanford University şi Université de Rouen, profesorul Efraín Kristal este autorul unui număr impresionant de articole şi studii pe teme de literatură hispano-americană, world literature şi studii culturale. Este autorul unor consistente volume despre Borges şi Vargas Llosa (Temptation of the Word. The novels of Mario Vargas Llosa. Vanderbilt University Press, 1998; Invisible Work. Borges and Translation, Vanderbilt University Press, 2002; Tentación de la palabra. Arte literario y convicción política en las novelas de Mario Vargas Llosa, Prologue by Gerald Martin, Lima and Mexico City, Fondo de cultura económica, 2018 ş.a.). A co-editat, împreună cu John King, The Cambridge Companion to Mario Vargas Llosa, 2012; este editor asociat la The Blackwell Encyclopedia of the Novel, Oxford, Wiley Press, [Peter Logan, editor principal], 2011 (reeditat în 2014) şi editor principal al The Cambridge Companion to the Latin American Novel, 2005. A îngrijit următoarele ediţii: Jorge Luis Borges, Poems of the Night, New York, Penguin Books, introducere şi note de Efraín Kristal, 2010; Cesar Vallejo, Los heraldos negros, co-editor, împreună cu Marta Ortiz Canseco, cu un eseu introductive de Efraín Kristal, Madrid, Ediciones Castalia, 2009; Clorinda Matto de Turner, Aves sin nido. Note, cronologie şi bibliografie de Efraín Kristal, Caracas, Biblioteca Ayacucho, 1993.

Un dialog despre tehnologie și volumul de poezie Monoideal cu poetul V. Leac în episodul 13 al Podcastului Narativ cu Cezar Gheorghe. V. Leac, n. 1973. Traieste si lucreaza in Arad si Bucuresti. A publicat mai multe carti de poezie: Seymour: sonata pentru cornet de hartie, Ed. Vinea (2005, 2006, 2013); Dictionar de vise, Ed. Cartea Romaneasca, 2006; Lucian – un experiment – CDPL, 2009; Toti sunt ingrijorati, Ed. TracusArte – colectia NEO – 2010, 2015; Unchiul este incantat, Ed. Charmides, 2013. Membru fondator al gruparii literare Celebrul animal si al revistei Ca si Cum. In 2012, impreuna cu Bianca Baila, infiinteaza MOI la Timisoara; curator al evenimentului W.A.D. Arad, 2014. Filme: 2014 – The Village Drones (I); 2015 – The Village Drones (II); Trasee descriptive cu intrus. „Intotdeauna mi-am dorit sa scriu poeme pentru doi, trei astronauti usor distrati, in care abia mai palpaie viata; navigheaza, asa, fara o destinatie precisa. Vreau sa-ti imaginezi surasul astronautului stand acolo, langa hublou, la o masa; sorbind din bautura – oare ce-o fi band? Dupa lectura sa ai impresia ca poemul se ridica (din pagina) in varful picioarelor; te saruta pe obraz; apoi se indeparteaza in fuga; se opreste; se intoarce si-ti rade in nas, ca un copil smecher despre care ai impresia ca stie secretul fericirii.“  

Criticul de film Cezar Gheorghe discută cu regizorul Radu Jude despre filmele Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari și Cele două execuții ale mareșalului.

O conversație inedită cu poetul Mircea Ivănescu.

Criticul de film Cezar Gheorghe și regizorul Vlad Rotaru discută despre filmele nominalizate la Premiile Gopo 2019. Prima parte a acestui podcast poate fi ascultată la adresa: https://gheorghecezar.podbean.com/e/ep-9-filmele-romane%C8%99ti-nominalizate-la-premiile-gopo-cu-vlad-rotaru-i/

Criticul de film Cezar Gheorghe și regizorul Vlad Rotaru discută despre filmele nominalizate la Premiile Gopo 2019.

În episodul 8 al Podcastului Narativ vorbim cu cel mai tradus scriitor columbian, Juan Gabriel Vasquez.

În episodul 7 al Podcastului Narativ vom răspunde la întrebarea Unde sunt intelectualii publici? Invitatul lui Cezar Gheorghe este criticul și teoreticianul Vasile Mihalache.

Invitatul episodului 6 al Podcastului Narativ este poetul și prozatorul Cosmin Perța.

Invitatul primei ediții internaționale a Podcastului Narativ este editorul și scriitorul John Freeman. 

În episodul 4 al Podcastului Narativ cu Cezar Gheorghe vă invităm să ascutați un dialog cu Andreea Răsuceanu, critic literar și teoretician, autoarea romanului O formă de viață necunoscută.

Invitatul Podcastului Narativ cu Cezar Gheorghe este scriitorul Mircea Cărtărescu.

Invitatul acestei ediții este poetul, prozatorul și traducătorul Marin Mălaicu-Hondrari.  

Invitatul primei ediții a Podcastului Narativ cu Cezar Gheorghe este poetul, editorul și traducătorul Claudiu Komartin.