Podcasts about Spania

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a început un turneu diplomatic în Europa. Duminică, la Atena, el a semnat un important acord privind furnizarea de gaze. Turneul continuă la Paris și Madrid. Este prima acțiune diplomatică de amploare a președintelui ucrainean după izbucnirea marelui scandal de corupție de la Kiev. Iar Ucraina are nevoie urgentă să-și repare credibilitatea. Ucraina va importa gaze naturale lichefiate din SUA, prin Grecia, pentru a-și acoperi nevoile din această iarnă, transmite Reuters. Acordul a fost parafat în timpul vizitei de duminică la Atena a președintelui Volodimir Zelenski. Acesta a fost primit de premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Ucraina va importa gazele printr-o conductă care traversează Peninsula Balcanică. După cum specifică ziarul belgian Le Soir, Ucraina a fost lovită în ultimele săptămâni de  „cea mai mare campanie de bombardamente împotriva infrastructurii sale de gaze”. Vizita de la Atena a fost primul popas într-un turneu european întreprins de Zelenski, într-un moment dificil, atât pe câmpul de luptă cât și în plan politic. Liderul ucrainean se va afla astăzi la Paris. Președinții Macron și Zelenski vor discuta chestiuni legate de relațiile bilaterale, energie, economie și apărare, potrivit unui comunicat al președinției franceze. Consolidarea apărării aeriene Apoi, Zelenski va călători, marți, în Spania. Potrivit Politico, Zelenski nu a menționat un acord specific cu Madridul, dar a spus într-o postare separată pe X că va purta discuții privind consolidarea apărării aeriene. Vizita vine într-un moment în care Ucraina se străduiește să limiteze pagubele provocate de scandalul de corupție de mare amploare vizând plăți ascunse percepute clienților unor mari companii de stat. În ultimele zile, Kievul a dezvăluit o serie de măsuri pentru a-și liniști aliații. Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de Politico, guvernul de la Kiev dorește să se implice de urgență în curățarea schemelor corupte, deoarece acestea subminează țara în fața atacului continuu al președintelui rus Vladimir Putin. Aceste măsuri au inclus demiterea aproape imediată a miniștrilor justiției, respectiv energiei. În plus, guvernul a anunțat un nou consiliu de supraveghere al operatorului de energie nucleară Energoatom – companie de stat aflată în centrul scandalului. A fost anunțat un audit financiar major al contractelor de achiziții publice de stat. De asemenea, Guvernul a oprit concursul pentru postul de șef al sistemului de transport al gazelor din Ucraina, deoarece unul dintre finaliști a fost prezentat pe interceptările procurorilor ca potențial suspect. Potrivit unui analist ucrainean citat de Politico, astfel de reforme ar putea transforma fiasco-ul reputațional într-o oportunitate de a demonstra că Ucraina dorește într-adevăr să elimine definitiv corupția. Iar Ucraina are nevoie de o asemenea mișcare, cu atât mai mult cu cât europenii se află în căutare de soluții politice și tehnice în vederea acordării unui împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. Cei 27 nu reușesc să se pună de acord asupra folosirii drept garanții a activelor rusești înghețate sau a altor modalități de asigurare a banilor. Iar în această situație, credibilitatea Ucrainei este cu atât mai importantă.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Kjell-Gabriel har kommet over en vin han aldri har vært borti før, men han elsker distriktet, så da blir det spennende å se om den faller i smak. En dyr sak fra Spania. Valderiz Juegabolos 2019 / kr. 579.90 / Varenummer: 14907201 See omnystudio.com/listener for privacy information.

Einar og Goran tar den bitteliten turen til to bittesmå mikrosteder; Fasanøya, som deles mellom Frankrike og Spania hvert halvår, og Passport Island, en kunstig øy mellom Saudi-Arabia og Bahrain, en ekte øy, som dermed får sin eneste ekte landgrense pga. noe de bygde på åttitallet. Tenk det, a!Tenker du på landepisoder av gode, gamle makroformatet? De eksisterer fortsatt! Men ikke her. Kun hos Podimo (eller podimo.no/198land, hvis du er pirkete.)Produsert av Martin Oftedal, PLAN-B Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

For snart ett år siden møttes Liverpool og Real Madrid i Champions League. I en periode der Liverpool fløy høyt, og Real Madrid hadde sine problemer. Nå skal de to gigantene møtes igjen i Champions League, og kontrastene kunne vel knapt vært større mellom Real Madrid og Liverpool akkurat nå. Real Madrid er serieleder i Spania og har akkurat vunnet El Classico, mens Liverpool har hatt en høst der problemene har vært store. I Liverpool.no Pausepraten denne gangen har Arve Vassbotten med seg Espen Wallin Knudsen fra Real Madrids norske supporterklubb og podcasten Real Madrid på 21 minutter. Her blir det snakk om de to lagene foran møtet på Anfield tirsdag kveld. Vi gjør oppmerksom på at denne episoden ble spilt inn før Liverpools kamp mot Aston Villa og før Real Madrids kamp mot Valencia i helga. Dette er temaene 00:00 Et minne om Connor Bradleys takling på Kylian Mbappé01:39 Xabi Alonso har virkelig fått fart på Real Madrid05:30 Liverpools galactico-sommer, hva kan vi lære av Real Madrid?07:20 Hvordan Mappe kom inn i laget, og andre spillere som har hevet seg siden sist11:10 Profilen til Liverpool og Real Madrid er egentlig veldig lik11:40 Inntrykket av Trent Alexander-Arnold i Real Madrid-drakt så langt13:42 Mbappe og Luka Modrić trege start i Real Madrid, opp mot Liverpools utfordringer denne sesongen 18:20 Konate kobles til Real Madrid, men også Marc Guehi ...19:10 Vinícius Júnior og forholdet til Alonso, og bruk av nye spillere i Liverpool og Real Madrid28:12 Real Madrids beste 11-er29:59 Hva slags formasjon bruker Alonso nå?31:16 Hvorfor er flere mot Real Madrid enn Barcelona?36:04 Liverpool kan ikke avskrives selv om de har hatt en dårlig periode 50:30 Arne Slot og Xabi Alonsos justeringer underveis52:05 En myte om Real Madrids gjeld54:02 Hvorfor Real Madrid på 21 minutter Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Hjertelig velkommen til ukens gjest, nemlig Erik Östling – mannen bak @gubbstil. 43-åringen har lenge latt seg fascinere og inspirere av gubber – og mener eldre anstrenger seg mer i klesveien enn andre. Styrt av et blikk for estetikk, farge og silhuetter har han fotfulgt gubber over hele verden, og foreviget stilen deres. I dag deler han av sitt rikholdige bildegalleri – bygget opp gjennom de siste ti årene – med totalt nærmere 100.000 følgere på Instagram og TikTok.

Eurostat, institutul european de statistică, are bunul obicei de a publica de două ori pe an un tablou de bord al Uniunii Europene. În el sunt incluse datele bugetare, de PIB și datorie publică ale fiecărui stat membru. În felul acesta publicul larg poate face o comparație între țările Uniunii Europene, poate să observe evoluția în timp, pentru că datele se referă la ultimii patru ani, și poate vedea țările care respectă standardele financiare și câte sunt în afara lor. Să le luăm pe rând și să începem cu deficitul bugetar, cel mai sintetic indicator al finanțelor publice. România este de departe campioana europeană la deficit, cu un nivel de 9,3% din PIB. Din păcate, este un titlu nu doar lipsit de glorie, ci de-a dreptul rușinos. Pe locurile următoare, de asemenea, nedorite, se află Polonia, 6,5%, și Franța, 5,8% din PIB. Se poate face și un clasament al statelor membre aflate la polul opus, cu excedent bugetar și deci cu o bună sănătate a finanțelor publice. Pe primele locuri la excedent sunt Danemarca, 4,5%, Cipru, 4,1% și Irlanda, 4% din PIB. De subliniat este că Grecia a încheiat anul trecut cu excedent bugetar, 1,2% din PIB, o performanță demnă de remarcat după anii mulți și dificili în care Grecia înregistra cel mai ridicat nivel al deficitului din Uniunea Europeană. În total, 12 state membre au avut anul trecut un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB, standardul european pentru acest indicator. În ceea ce privește nivelul datoriei publice avem și aici ierarhii europene. Cele mai mari datorii le înregistrau anul trecut Grecia – 154%, Italia – 134% și Franța 113% din PIB. La polul opus, se aflau Estonia și Bulgaria, cu 23% și Luxemburg, cu 26% din PIB. Tot 12 state, ca și în cazul deficitului, au depășit limita de 60% din PIB considerată optimă în Uniunea Europeană. România se află sub limită, la aproape 55% din PIB, un nivel rezonabil dacă luăm în calcul că media Uniunii Europene era anul trecut de 80% din PIB, iar cea a zonei euro de 87% din PIB. Statistica europeană prezintă și datele referitoare la nivelul veniturilor și, respectiv, cheltuielilor bugetare ca procentaj din PIB. Cei doi indicatori arată, pe de o parte, eficiența colectării fondurilor la buget și, pe altă parte, indică gradul de responsabilitate al guvernelor în sensul construirii unui buget echilibrat, în concordanță cu nivelul veniturilor. Statele cu cele mai reduse încasări bugetare, în termeni procentuali, sunt Irlanda, 26%, România și Malta, 34% din PIB. Țările din Uniunea Europeană cu cele mari venituri bugetare sunt Finlanda, 53,4%, Danemarca, 51,8%, Franța, 51,4% și Austria, 50,5%. Interesant este că trei din patru state cu cele mai mari încasări bugetare procentuale (Finlanda, Franța și Austria) au și deficite care depășesc 3% din PIB, ceea ce arată că nu este obligatoriu ca țările cu încasări solide, peste media europeană (de 46%), să aibă și un comportament fiscal echilibrat. Veniturile bugetare mari nu garantează și un deficit redus, pentru că în ecuație intră și cheltuielile. În ceea ce privește cheltuielile, statele europene cu cel mai redus nivel sunt Irlanda 22%, Malta 37% și Cipru, 38%. Irlanda este un caz special la nivelul UE și o arată și cifrele bugetare, iar Malta în pofida nivelului redus de cheltuieli a avut anul trecut un deficit care a depășit 3% din PIB. Tot pentru comparație să spunem și statele care au reușit în perioada 2021-2024 scăderi importante ale deficitului bugetar, tocmai pentru a arăta că se poate. Este vorba despre Cehia, scădere de la 5% la 2%, Irlanda, de la minus 1,3% la plus 4%, Grecia de la deficit de 7,2% la excedent de 1,2%, Spania de la minus 6,7% la minus 3,2% sau Italia de la deficit de 8,9% la 3,4%. Să remarcăm și contraperformanța Poloniei care de la un deficit de 1,7% a ajuns la minus 6,5%. Tabloul de bord european este util, pentru că arată că unele state pot progresa vizibil, iar altele pot să aibă evoluții financiare dezastruoase.

Mihai Morar îl prezintă României pe Miguel Gane – românul care este cel mai bine vândut poet din Spania!E timpul ca românii să își cunoască și conaționalii care ne fac cinste în străinătate. Pentru că diaspora înseamnă în primul rând oameni plecați în căutarea unui trai mai bun, care muncesc cinstit, oameni cu care ar trebui să ne mândrim. În podastul de astăzi ai ocazia să afli ce au lăsat ei în urmă. Cum este viața reală a unui migrant printre străini, chiar și după 30 de ani de trăit și muncit printre ei. Iar invitatul de azi este românul a cărui emoție naturală și empatie l-au făcut cel mai bine vândut poet din Spania! Incredibil, nu? Românul care a fermecat Spania și America Latină, care are până acum vândute 200.000 de cărți, ne spune cum se trăiește din poezie în 2025, unde i-a rămas sufletul și care e limba în care visează. Și își prezintă cel mai recent roman,  lansat în limba română: ‚Când o să te faci mare'.Descoperă realitatea Occidentului altfel decât o știi prin intermediul vacanțelor sau a știrilor. Descoperă-l pe omul care este deja un idol în Spania, Mexic sau Argentina: Miguel Gane.La Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Campionii din lotul paralimpic al României au povești de viață incredibile. Deși s-a născut fără tibii, Gabriela Bantaș, este campioană națională la paracanoe iar Răzvan Nedu, nevăzător în proporție de 99 la sută, este cel mai medaliat sportiv român la para escaladă. Tudor Furdui ne spune povestea celor doi sportivi cu dizabilități care au arătat că voința poate învinge orice obstacol.  Campioană pe apă, profesoară pe uscat... Are 29 de ani și s-a născut fără tibii, dar nu a lăsat nici o limitare să o oprească în drumul ei spre performanță. Campioană națională la paracanoe, de profesie meditator de română și engleză, Gabi demonstrează zi de zi că voința poate învinge orice obstacol. Pentru ea nu există „nu pot”. La prima ediție a Campionatelor Naționale, sportiva a urcat de două ori pe prima treaptă a podiumului. „Foarte emoționată, mi-au dat și lacrimile, după competiție, mă emoționez foarte ușor. E ceva excepțional” - Gabriela Bantaș, componentă a lotului național. Când e în caiac, Gabi este cea mai fericită. Acolo se simte cel mai bine de când a încercat pentru prima dată acest sport. Video: Comitetul National Paralimpic, Romania, via Facebook „Este locul meu preferat, sincer, glumesc foarte des că aș dormi acolo, în caiac, îmi place foarte mult și s-a prins virusul ca să zic așa de la bun început. Mi-a plăcut foarte mult în caiac , m-am adaptat foarte rapid și e locul unde aș sta zi lumină” Mereu cu zâmbetul pe buze, tânăra este cea care are tot timpul o vorbă bună pentru fiecare dintre colegii ei. Ea a spus și ce handicap major are și cum a trecut peste:   „Vine natural cred să rămâi cu zâmbetul pe buze când faci ceva ce îți place! M-am născut fără tibie la ambele picioare, există practic  - cum văd eu - două opțiuni: ori să rămânem blocați în aceste limitări, ori mergem mai departe și vedem ce putem face” - Gabriela Bantaș, componentă a lotului național. Gabi și-a dorit tot timpul să își depășească limitele. Și face niște lucruri care până și pentru un om normal sunt dificile: „Îmi place și să merg pe role. Am mers pe role chiar și cu ortezele, port aceste dispozitive medicale să mă ajute să merg” - Gabriela Bantaș, componentă a lotului național. Atunci când nu e la antrenamente și la concursuri, ea nu are timp să se plictisească: „Predau limba română străinilor, dar și engleză românilor care vor să învețe. Mai și consiliez elevi care vor să aplice în străinătate”   Vede doar 1% și e campion mondial la paraescaladă! Un alt sportiv paralimpic care are o poveste de viață uluitoare este Răzvan Nedu, cel mai medaliat român la para escaladă sportul în care este și căpitanul echipei naționale. Răzvan și-a mai trecut în palmares o medalie strălucitoare: aurul la Campionatul Mondial de la Seul, acolo unde România s-a clasat pe locul 5 din 29 de țări. „Titlu de campion mondial este doar o încununare a muncii de aproape 9 ani jumate de când m-am apucat de cățărat și de antrenamente, de multe ore de antrenament”, spune el. Răzvan Nedu practică de aproape 20 de ani paraescalada și când s-a apucat de acest sport și-a făcut o promisiune! Să i se cânte Imnul României! „Când l-am ascultat, am simțit efectiv o relaxare în tot corpul și o bucurie și acel fior, acea emoție, care nu poate fi descrisă, dar care apare atunci când ascult imnul țării mele”  La Campionatul Mondial de la Seul, România a terminat pe locul 5 din 29 de țări! „A fost ceva ce nici măcar nu ne-am propus sau nu visam! Incredibil că am fost în fața unor țări ca Marea Britanie, Spania, Italia, care au o infrastructură mult mai dezvoltată. Secretul e să muncești pentru că degeaba ai condiții dacă nu ai sportiv”   Răzvan va fi și el prezent la Los Angeles în 2028 la Jocurile Paralimpice. Acum el are 29 de ani și nu știe cum arată lumea pentru că s-a născut cu o deficiență majoră de vedere. „Medicii spun că văd undeva aproximativ 1%. Este din naștere. Folosesc bastonul alb atunci când merg” Răzvan nu doar concurează, ci și antrenează! „Mă antrenez de la 9 la 13, iar apoi de la 13 la 9 lucrez. Deci e o zi full, eu lucrez ca și antrenor de escaladă, învăț copii tineri să se cațăre și să-și depășească limitele. Rămân mereu în sala de cățărat”

Fotbalul a oferit săptămâna trecută aceste două povești frumoase. În prima aflăm că un sat pescăresc cu mai puțin de 1500 de locuitori dă noua campioană a Suediei, iar în cea de a doua că tinerii din Maroc au făcut minuni la Mondialul sub 20 de ani și au devenit campionii lumii la categoria lor de vârstă. Cele două povești spuse de Tudor Furdui arată încă o dată că în fotbal nimic nu este imposibil:   În Suedia s-a întâmplat ceva nemaivăzut: Micul club din Mjaellby, un cătun din sudul Suediei cu 1485 de locuitori, a câștigat, pentru prima oară în istoria sa  campionatul național de fotbal denumit Allsvenskan.   Fondat în 1939, Mjaellby, al cărui motto este ''Să faci imposibilul posibil'', a ajuns abia la sfârșitul anilor 70 pe prima scenă a fotbalului suedez, unde a jucat în total doar 13 sezoane. Dar 13 pare să fie un număr cu noroc, pentru că în ciuda tuturor șanselor, Mjallby a reușit să se încoroneze campioană cu 3 etape înainte de finalul sezonului în fața unor forțe precum Malmö, Goteborg, Norrkoping, AIK sau Djurgarden, care au împreună nu mai puțin de 79 de titluri! Mai mult, titlul matematic a venit chiar pe terenul lui Goteborg, a doua cea mai titrată echipă suedeză, cu 18 trofee și care era obligată să câștige pentru a-și menține șansele la podium, dar pe care a învins-o cu două goluri marcate încă din prima repriză - pentru că istoria aștepta să fie scrisă.  Cu un lot evaluat puțin sub 17 milioane de euro, Mjallby ar fi pe locul 9 dintr-un total de 16 echipe din punct de vedere al valorii financiare. Mjallby nu are vedete în echipă și nici măcar un antrenor care să fi făcut minuni în trecut pe undeva, pentru că Anders Torstensson se apropie de 60 de ani, nu a jucat fotbal profesionist niciodată și singurele echipe pe care le-a mai antrenat sunt Asarums și Karlskrona în ligile inferioare, plus Mjallby în alte două mandate care nu au durat mai mult de un an. În rest,  în timpul în care nu se ocupa de fotbal lucra în cadrul armatei și era director la o școală. Din 2023 s-a întors însă la Mjallby pentru a treia oară ca principal, iar restul este istorie. Cine ar fi crezut? Nimeni în Suedia, precis toată lumea aștepta căderea, dar colapsul nu a mai venit și povestea s-a încheiat cu un titlu și cu performanța de a fi cea mai mică așezare care dă o campioană în fotbalul european. Mai puțin de 1500 de locuitori! Ok, și atunci cum se umple stadionul de aproximativ 7000 de locuri? Pentru că satul Hallevik aparține de municipalitatea Solvesberg, care are în jur de 18.000 de locuitori și care face parte din regiunea Blekinge, care are la rândul ei aproape 160.000 de locuitori și care nu a dat și probabil nici nu va da vreodată o campioană, pentru că nu are vreun club de fotbal în primele două ligi, în afară de Mjallby.   Chiar înainte de sfârșitul meciului de la Goeteborg, împotriva dublei câștigătoare a Cupa UEFA (în 1982 și 1987), fanii lui Mjaellby - cel puțin o mie dintre ei și-au însoțit favoriții și au încercat să invadeze terenul, iar jocul a fost suspendat temporar. Noroc că partida a fost reluată, iar astfel echipa care în 2018 era în liga a 3-a, azi este campioană și va juca pentru prima dată în cupele europene, direct în Champions League. Myaellby este mândria regiunii, dar mai ales a satului.  Maroc U 20, campioana lumii O altă poveste frumoasă este cea a selecționatei U20 a Marocului, o țară care și-a construit o nouă generație după cea care a scris istorie la ultimul Campionat Mondial disputat în Qatar. Atunci, Maroc a devenit prima țară africană care a ajuns în semifinalele competiției. Acum, tinerii marocani au avut un parcurs de vis la Mondialul U20, unde au devenit campionii lumii la categoria lor de vârstă. Aflați într-o grupă imposibilă cu Spania, Brazilia și Mexic, au învins în primele două meciuri favoritele grupei cu 2-0 și 2-1 și și-au asigurat deja calificarea înaintea meciului cu Mexic pe care l-au cedat la limită. Din acest moment, imposibilul a devenit posibil, exact ca în povestea micuței echipe Mjaellby, devenită campioana Suediei. Maroc U20 a eliminat pe rând Coreea de Sud în optimi și Statele Unite în sferturi pe care le-au învins cu 2-1 și 3-1 și apoi Franța în semifinale de care au trecut la loteria penalty-urilor, iar în marea finală au produs marea surpriză învingând cu 2-0 Argentina, care era marea favorită prezentă în a opta finală din istorie.   Sud-americanii obținuseră victorii pe linie și și-au ironizat de-a lungul turneului toți adversarii. Au făcut-o prin cântece îndreptate către Mexic și Columbia, făcând referire directă la aspecte ale culturii lor. În plus, înainte de ultimul act, au sărbătorit înainte de termen. La final, învingători, jucătorii africani au format un culoar pentru a felicita echipa argentiniană și a-și arăta respectul. Marocanii au arătat lumii întregi nu numai că au fost mai buni pe teren dar și că umilința a triumfat asupra aroganței. Ce poveste cu victorii pe linie... A fost 2-0 cu ambele goluri marcate încă din prima repriză de Yassir Zabiri, un tânăr de 20 de ani legitimat la Famalicao și cotat la aproximativ 600.000 de euro. Zabiri s-a numărat printre cei patru golgeteri ai turneului alături de americanul Benjamin Cremanschi, columbianul Neiser Villarreal și francezul Lucas Michal, fiecare cu câte 5. Totodată, Zabiri a fost desemnat Balonul de Argint al Mondialului, în timp ce colegul său, Othamane Maamma, care i-a pasat decisiv la a doua reușită din marea finală și care a încheiat turneul cu un gol și patru assist-uri, a fost desemnat Balon de Aur. Maamma tocmai a fost cumpărat de Watford de la Montpellier pentru 1,3 milioane de euro și i se întrevede un viitor frumos.

Etter 9 runder i Premier League kårer vi hvem som har vært de 10 beste spillerne så langt denne sesongen! Vi tar også turen innom Spania og kjører en kort debrief av helgens El Classico. Godt lytt! I studio: Salomon Behinda, Jonathan Broome, Nicolai Parlow Dagens produsent: Trym Skrøvset Amundsen Ansvarlig redaktør: Vilde Havn

Isabelle Schjelderup forteller historien om da hun traff en gutt i Spania som sto fast, og hvordan hun hjalp han (og en geit!) ved å sette opp en lyssøyle. Hun forteller at det ikke trenger å være så vanskelig å hjelpe noen over på den andre siden, om uselviske handlinger når man selv er langt nede og at det finnes hjelp overalt. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Du får også høre om Jesus som ble født i grotta, Måneskin-vokalistens soloalbum og ikke minst kan Tangen nå sees på "TV".Linker:https://urort.p3.no/track/AndersMartiniusTangen/livet-mitt-er-aldri-helt-okeyAnders fra utdelingen av Seniorpriser 2025 (Anders dukker opp etter 8 min)Damiano David, Tyla, Nile Rodgers - Talk to Me

Elektrodagene 2025 nærmer seg - årets store møteplass for hele elektrobransjen! I denne episoden av Elektropodden har Erik og Jo fått besøk av Marius Strand, Kommunikasjonsdirektør i NHO Elektro. Episoden gir deg en smakebit på programmet til konferansen, som tar for seg viktige områder som elsikkerhet, teknologiutvikling og bruken av kunstig intelligens for elektrobransjen. Kan strømbruddet som rammet Spania skje i Norge? Og hvordan kan elektrobransjen bidra til sikkerhet og beredskap? Sjekk ut episoden - og meld deg på her: https://www.nhoelektro.no/arrangementer/konferanser/elektrodagene/om/ Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Vi er stolte over å ha et samarbeid med Kokkeløren! "jeg kan ingenting om vin" på https://kokkeloren.no/ og få 20% rabattInteressert i Rhone?HØSTENS STORE VILTMIDDAG PÅ GRAND CAFEVil du booke vinsmaking?booking@ingentingomvin.noVineneVi er stolte over å ha et samarbeid med Kokkeløren! "jeg kan ingenting om vin" på https://kokkeloren.no/ og få 20% rabatt Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

I dagens episode gir regissør Eldar Einarson fyr på bålet til alle frikerne der ute. Over linje fra Galicia i Spania leverer han underholdende historier om innspillingen av KOSMETIKKREVOLUSJONEN (1977). Du får høre om samarbeidet med Carsten Byhring, Zienia Merton, fotograf Erling Thurmann-Andersen og mange flere, i tillegg til historier fra sjømannslivet, Club7, NRK, samt Einarsons krigsfilm FANEFLUKT (1975), og det obskure dokudramet PAKKETUR TIL PARADIS (1982).

Når foreldrene kommer med barna sine til Pearl L. Lionheart, har de prøvd "alt." Barna kan slite med alt fra angst, selektiv mutisme, skygger som holder dem våkne om nettene, skolevegring, spisevegring, eller frykt for å gå på do i den grad at man bruker bleie selv lenge etter skolestart - og føler skammens tyngde...De nydelige ungene har ofte fått tildelt bokstaver som både ASD og ADHD før de kommer til Pearl - men Pearl ser ikke bokstavene. Hun ser bare barnet, det fantastiske, unike barnet og deres familie, og hjelper hvert enkelt barn - og foreldrene - å komme i kontakt med sin essens, sin trygghet, sin egen endringskraft.Velkommen inn i en varm og sterk episode som ender med en invitasjon til MAGISK OKTOBERKVELD - EN PORTAL TIL SJELEN som finner sted på Gjøvik kino 25. oktober. Eventet starter fra kl 14.00 - og byr på en reise innover i seg selv via musikk, kunst, foredrag, deilig mat, sosialt fellesskap med likesinnede og også: hypnose innover i eget hjerte - den seansen ledes av Pearl selv.Har du kjent at du kunne trenge en dag der du får synke inn i egen kraft - så sjekk ut HER:https://gjovikkinoogscene.no/magisk-oktoberkveld-en-portal-til-sjelen-a9k2dz/Dagens gjest i denne episoden er Pearl Lodur Lionheart. Hun har jobbet som terapeut i flere tiår, og har en rekke utdannelser i pedagogikk, spiritualitet, terapeutisk arbeid og hypnoterapi. Hun har bodd og arbeidet i land som i England, Andesfjellene, USA, Spania og Peru - før hun for noen år siden kom tilbake til sitt fødeland Norge hvor hun nå arbeider som hypnoterapeut med spesialisering innen barnehypnoterapi.Sjekk gjerne ut Pearls hjemmeside om du vil bestille time til deg selv, ditt barn eller noen andre du er glad i: https://www.lionhearthypnoterapi.no/Og meg kan du følge på @lamaskenfalle på Insta eller på Facebook (Mai Camilla Munkejord).Jeg er en av dem som skal stå på scenen på Gjøvik kino i oktober sammen med Pearl - så håper å se mange av dere der!

Fredag 26. september deltok Jonas Hesthaug (27), frå Eidsdal, i VM i fjelløp i Spania. Han endte på ein 38. plass av 198 deltakarar og er nøgd med plassen. Det norske laget tok ein samla 9. plass. Løpet gjekk over 43 km og over 3700 høgdemeter, og Hesthaug brukte 5.29.45 timar på heile løpet. Han fortel i eit intervju på Radio Sunnmøre at han framleis kjenner det i beina og at han moglegeins må gjere litt om på gymtimane han no hadde planlagt for idrettsklassa på Vestborg vidaregåande den fyrste tida. Høyr heile intervjuet med Jonas Hesthaug på Radio Sunnmøre.

Un studiu privind digitalizarea în agricultură, publicat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene în data de 19 septembrie a.c., arată că cei mai mulți dintre fermierii intervievați sunt optimiști cu privire la impactul tehnologiei asupra activității economice și anticipează beneficii pentru mediu și pentru lucrătorii agricoli. Rezultatele cercetării relevă că fermele europene folosesc pe scară largă instrumente IT generale (93% dețin cel puțin unul), majoritatea utilizând platforme de comunicare și aplicații mobile, însă tehnologiile digitale specializate pentru culturi și animale sunt adoptate mai puțin. 79% dintre fermierii chestionați utilizează cel puțin o tehnologie pentru culturi, dar numai 29% folosesc trei sau mai multe. În cazul tehnologiilor pentru animale, 83% au adoptat cel puțin una, și doar 17% folosesc mai mult de trei. Studiul s-a bazat pe date colectate din nouă state membre – Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Lituania, Ungaria și Polonia – selectate pentru a asigura un eșantion relevant pentru sectorul agricol european și o reprezentare echilibrată a regiunilor biogeografice și geografice ale UE. Dintre aceste țări, Grecia și Ungaria prezintă cele mai mici rate de adoptare a tehnologiilor, în timp ce Germania, Franța și Polonia au, în general, rate mai ridicate. În privința numărului mediu de instrumente digitale utilizate, Spania și Italia se remarcă prin cele mai multe. Dinamica introducerii tehnologiilor digitale în agricultura europeană a crescut între 2008 și 2020, apoi a încetinit, iar planurile fermierilor pentru următorii cinci ani rămân moderate, se arată în raport. Documentul, disponibil pe platforma Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, este însoțit de un tablou de bord care permite vizualizarea datelor și evidențiază principalele tendințe.   Dezvoltare rurală cu o nouă viziune: abordare integrată și accent pe servicii La conferința „Pactul Rural”, desfășurată săptămâna trecută, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a prezentat direcțiile prin care Comisia Europeană dorește să sprijine dezvoltarea zonelor rurale în perioada 2028–2034. El a declarat că instrumentele actualei politici agricole comune vor fi menținute, însă implicarea autorităților și a comunităților rurale în planificarea cheltuirii fondurilor publice va crește. Reducerea disparităților teritoriale și îmbunătățirea condițiilor de viață la sate se vor regăsi printre obiectivele Planurilor Naționale, iar statele membre vor trebui să demonstreze cum vor asigura acest lucru. Viitorul cadru financiar va permite o abordare mai integrată și mai eficientă, a precizat Hansen, inclusiv prin utilizarea fondurilor de cercetare Orizont și noului Fond pentru competitivitate destinate agriculturii, biotehnologiei și sănătății. El a subliniat, de asemenea, importanța menținerii obligativității programării LEADER pentru toate statele membre și a evidențiat oportunitățile oferite de parteneriatele naționale și regionale. Schimburile de idei din cadrul conferinței, care a reunit peste 250 de participanți, precum și colaborările din lunile următoare vor contribui la actualizarea Planului de Acțiune Rurală, așteptată la începutul anului 2026.   Acord pentru utilizarea îngrășămintelor RENURE Comitetul Uniunii Europene pentru nitrați a dat aviz favorabil propunerii Comisiei Europene pentru utilizarea așa-numitelor îngrășăminte RENURE peste limita de aplicare a gunoiului de grajd și a gunoiului de grajd procesat stabilită de Directiva privind nitrații, informează Executivul european. Autorizarea va permite statelor membre și fermierilor să înlocuiască îngrășămintele chimice cu îngrășăminte RENURE, fabricate din gunoi de grajd prelucrat, asigurând în același timp protecția apelor și a mediului. Totodată, măsura va reduce costurile pentru fermieri și va spori autonomia strategică a sectorului agricol al UE, precizează Comisia. În urma acordului Comitetului pentru nitrați, propunerea privind RENURE va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene spre examinare, pentru o perioadă de trei luni. Dacă nu vor exista obiecții, Executivul european va putea adopta acest amendament la Directiva privind nitrații și va deveni aplicabil în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea în legislația națională.   Consultare publică pentru revizuirea legislației privind bunăstarea animalelor de fermă Comisia Europeană a lansat o consultare publică înaintea revizuirii legislației privind bunăstarea animalelor de fermă. Consultarea va rămâne deschisă până la 12 decembrie 2025. Noua lege răspunde inițiativei cetățenești „Să punem capăt erei cuștii”, dar va aborda și problema standardelor de bunăstare a animalelor referitoare la produsele importate în Uniunea Europeană. Contribuțiile fermierilor, cetățenilor, întreprinderilor europene și ale altor părți interesate, precum și sondajele de opinie specifice și evaluările științifice furnizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară vor sprijini activitatea Comisiei de revizuire. Prima propunere este așteptată la sfârșitul anului viitor.   UE pregătește un cadru comercial pe termen lung cu Republica Moldova Uniunea Europeană intenționează să treacă de la regimul temporar la un cadru pe termen lung în relația comercială cu Republica Moldova. Săptămâna trecută, Consiliul a aprobat poziția pe care Uniunea Europeană o va adopta în cadrul Comitetului de asociere UE–Republica Moldova privind creșterea accesului pe piață pentru șapte produse agricole moldovenești care nu au fost încă liberalizate: prune, struguri de masă, mere, roșii, usturoi, cireșe și suc de struguri. Un comunicat al Consiliului precizează că viitorul acord va include clauze de protecție a pieței și va condiționa extinderea accesului pe piața unică de alinierea treptată a Republicii Moldova la standardele agroalimentare ale UE până în 2027.

Fredag 26.september deltek Jonas Hesthaug, frå Eisdal, i VM i fjell-løp i Pyreneane i Spania. Løpet er på 45 kilometer og inneheld ein høgdeskilnad på 3700 meter. Han har tidlegare i år vunne Stranda Fjord Trail Race og Ørsta Fjellmaraton, og kom på andre plass i Molde 7 Peaks. Han er til dagleg idrettslærar ved Vestborg vidaregåande skule på Stranda, og fortel at han har gode treningsforhold med dei høge fjella i område. Når løpet går av stabelen fredag kan ein fylgje det på eigen Youtube-stream: https://www.youtube.com/live/vUSOJl1z5ZI?si=CWRfn7iTciuayw7F Høyr heile intervjuet med Jonas Hesthaug dagen før dagen.

Hva er egentlig premissene for god terapi og hvordan henger det sammen med bakgrunn?I denne episoden ser vi på premissene for god terapi og hvordan bakgrunn kan brukes på en god måte, både akademisk og levd erfaring, i lys av debatten rundt godkjenning av studenter med utdanning fra andre land. Du får møte fagpersonene Marcus og Aleksa som har ulik bakgrunn, men står på to sider av et særskilt «norsk» gjerde. Marcus deler sin erfaring med å være blant de første psykologistudentene fra Ungarn som ikke fikk godkjent i Norge. Aleksa deler sin erfaring fra utdanning i to ulike land, Spania og Polen, som har gitt han muligheten til å nå fullføre praksis som gir han muligheten til den beskyttede tittelen psykolog. Sammen deler de hvorfor de engasjerte seg i debatten rundt at Helsedirektoratet skal innføre at studenter fra EU/EØS kan velge mellom egnethetsprøve og prøveperiode for å få autorisasjon.Sammen med Jimmy ser de på hvilken rolle faget skal ha og hvor grensen bør gå for å kunne kalle seg psykolog, men også hvordan vi som samfunn blir påvirket av dette.Aleksa Buric jobber som psykolog på lisens ved DPS på Sørlandet Sykehuset HF. Han tok en klinisk bachelor i Madrid og master i Polen før han vendte tilbake til Norge for å ta lisensperioden for å bli godkjent psykolog i Norge. Han har erfaring fra ulike deler av helse- og omsorgssystemet, blant annet som personlig assistent i Humana og ULOBA, men også som mental helserådgiver for Helseutvalget. Aleksa brenner ekstra for inkludering og hvordan faget psykologi kan være en viktig brikke i å skape et varmere og mer inkluderende samfunn.Marcus Resch Ånestad jobber som leder av terapeutnettverket i Konfidens og var med å starte Nion, som tilbyr psykologisk veiledning på chat eller video. Han tok bachelor i psykologi ved Universitetet i Tromsø og master ved Eötvös Loránd University i Ungarn. Han har erfaring fra ulike deler av helsesystemet som blant annet familieterapeut og faglig ansvarlig i Uniped med Treatment Foster Care Oregon (TFCO), og som miljøterapeut ved Vestre Viken HF. Han brenner ekstra for barn og unge, men også hvordan vi som samfunn skal kunne nyttiggjøre oss av terapi på en mer forebyggende og lavterskel måte.#hverdagspsyken #mentalhelse #psykiskhelse #godterapi #lisensordningen #psykologyrke #psykologi #godbehandling #mennesketisentrum #beskyttettittel #terapisomvirkerVi trenger din hjelp for å fortsette å lage Hverdagspsyken!

Jan har vært på tur til Sitges akkurat samtidig som den store Bear Week ble arrangert - som ikke handler om dyr, men hårete, homofile kåtskalker. Einar har latt seg provosere av algoritmestyrte medier. Dagens store spørsmål: Villle du levd evig som vampyr, vel vitende om at alle du elsker kom til å forlate deg?Produsert av Martin Oftedal, PLAN-B Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Venstresiden har ingen nye ideer, men resirkulerer bare de gamle. Når man leser medienes kommentarer og reportasjer om attentat på Charlie Kirk føler man seg hensatt til Det norske Studentersamfunn på 60-tallet: Ordet fascisme var den gang som kryptonitt mot borgerskapet. I dag er det helt dødt og det har kanskje noe å gjøre med at det ikke lenger finnes noe borgerskap.Venstresiden vant og overtok hele butikken. Det finnes ingen opposisjon på institusjonsnivå, partier og medier. Derav venstresidens nervøsitet. For den husker hvordan den selv kom til makten og er fast bestemt på å hindre andre i å styrte den.Derav bruken av ordet fascist. Men å kalle et offer for et politisk attentat for fascist klinger ikke særlig godt. Heller ikke i Skandinavia. Venstresiden mister noe av sin uskyld. Den har klandret Trump i alle år, nå viser det seg at det er de som hyller vold.Venstresiden er også sårbar fra en annen kant: Den har giftet seg med Hamas og Palestina og har gjort denne kampen til noe eksistensielt. Dermed kommer legitimering av vold i to tapninger: Både mot Trump og Maga og mot israelere. Her er europeere i Norge og Spania ved å vikle seg inn i et nett det kan bli vanskelig å komme seg ut av.For 13 år siden var det IS som sjokkerte Europa. Ungdom flokket til Syria for å slåss under svarte faner.Nå er det europeiske ledere som svermer for Hamas og Syria.Det er dype motsetninger innad i Vesten og Norge risikerer å havne på feil side. Fra fredsnasjon til anti-israelsk, pro-palestinsk. Det offisielle Norge har skapt noen forventninger hos nye innbyggere som det skal bli vanskelig ikke å innfri.

I fjor sommer dekket vi Spania over tre flotte episoder, som du kan høre i sin helhet hos podimo.no/198land. Men, en liten ting rakk ikke Einar å komme innom, nemlig uttrykket "å ta en spansk en." Derfor slår han på tråden til 198 lands Spaniakorrespondent Alejandro Ayala-Wold, og kommer til bunns i dette.Produsert av Martin Oftedal, PLAN-B Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Tom og Kjell-Gabriel møter skuespillerduoen og vinelskerne Gorm Grømer og Thorbjørn Harr i en eksklusiv vinkjeller på vestkanten i hovedstaden. De sistnevnte går nå inn på vinscenen med sitt selskap Monologue, og debuterer med hele to viner fra Spania. Kan de scenevante skuespillerne begeistre med en hvitvin laget på 100% Garnatxa, også kjent som Garnacha, Blanca(!), og en rødvin med Tempranillo fra gamle vinstokker i Rioja Alta? Det blir både monologer og improviserte replikkvekslinger underveis når teppet går opp for første akt av Monologue i vinkjelleren. Monologue: Penedés / kr. 300,- / Varenummer: 19720501 Monologue Rioja / kr. 209,90 / Varenummer: 19720401 See omnystudio.com/listener for privacy information.

Inevitabilul s-a produs. La scurt timp după apelul public al deputatului AUR Dan Tanasă de boicotare a livrărilor efectuate de migranți, un lucrător străin a fost lovit, în plină stradă, de un tânăr român. De la violența de limbaj la violența fizică nu este decât un pas. Acest episod ar trebui să le dea multora de gândit. Mai întâi de toate, românilor din interiorul țării. Prezența acestor lucrători a devenit una obișnuită, ei ocupă posturi pe care localnicii, în general nu le vor – iar motivele necesită o discuție separată. Acești muncitori, în general discreți și care rareori generează probleme, contribuie la bugetul public, la pensiile noastre și la programele sociale. Iar întrebarea este: chiar vrem să trăim într-o societate în care oamenii să fie agresați în plină stradă doar pentru că arată altfel?   Un al doilea mesaj este către românii din diaspora. Foarte mulți dintre ei susțin tabăra așa-zis suveranistă – în realitate pro-rusă, după cum o arată tot mai clar poziționările din ultimul timp.  Inclusiv în privința Republicii Moldova. Iarăși, explicațiile pentru aceste opțiuni unt multiple și necesită o analiză separată. Dar acești români din Europa, care și-au pus speranțele într-unul ca Dan Tanasă, ar trebui să se întrebe acum: ce s-ar întâmpla dacă acolo unde trăiesc ei, în Italia, Spania, Marea Britanie sau oriunde, niște indivizi inspirați de un Dan Tanasă autohton s-ar porni să le care pumni în gură în timp ce ei muncesc? Le-ar plăcea? S-ar simți satisfăcuți în amorul național? Sau, mai bine, poate ar înțelege că au căzut într-o capcană perfidă, întinsă de niște indivizi fără scrupule și de o propagandă cu originea la Kremlin. În sfârșit, sunt autoritățile. Întâmplarea fericită a făcut ca la locul atacului să se afle un polițist în timpul liber, a cărui conștiință l-a făcut să acționeze. Faptul pozitiv este că, după o scurtă perioadă de tăcere – să sperăm că a fost cauzată doar de uluială –statul a reacționat. Președintele Nicușor Dan a condamnat actul de agresiune iar Ministerul Afacerilor Interne a lăudat acțiunea angajatului său. Sunt reacții firești, într-o societate care își dorește să-i protejeze pe toți. Lipsește însă în continuare latura educațională, afirmarea mai apăsată a valorilor care ar trebui să stea la baza societății noastre. Iar celor care încă nu înțeleg de ce toate acestea sunt necesare, le recomand să facă un mic efort pentru două vizite: Muzeul celui de-al doilea Război Mondial de la Gdansk și traseul Arheologia Terorii de la Berlin. Dacă vor face efortul să meargă până acolo sau măcar să-și ttimită copiii în excursie – nu costă mai mult decât o vacanță în Grecia - vor înțelege rolul nefast al propagandei. Și vor vedea cum propagarea urii duce, inevitabil, la crimă.

Președintele Donald Trump amenință cu tarife vamale asupra țărilor care, în opinia sa, discriminează tehnologia americană. Este vizată îndeosebi legislația europeană a piețelor și serviciilor digitale, apreciază comentatorii. Potrivit The Guardian, amenințarea pune presiune asupra Regatului Unit și a UE, ambele având acorduri comerciale de dată recentă cu SUA. UE a implementat reglementări pentru a limita puterea marilor companii de tehnologie prin intermediul Legii privind serviciile digitale, iar mai multe state membre, inclusiv Franța, Italia și Spania, au instituit taxe pe serviciile digitale. UE se opune lui Trump: Reglementarea tehnologiei este dreptul nostru „suveran”, titrează Politico, reluând o declarație a unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Legea privind piețele digitale (DMA), alături de legea privind serviciile digitale (DSA), este o piatră de temelie a politicii digitale a UE. În timp ce DSA stabilește obligații pentru platformele online cu privire la aspecte precum dezinformarea și siguranța copiilor, DMA analizează așa-numitele firme de tip „gatekeeper” - giganți tehnologici precum Google, Apple, Meta, Amazon, Microsoft și TikTok - cârora le cer să își deschidă serviciile și să asigure o concurență loială. Potrivit Euronews, ”poziția lui Trump amenință să zădărnicească progresele realizate împreună cu partenerii europeni în ceea ce privește reducerea fricțiunilor comerciale. UE și SUA au făcut progrese în ceea ce privește pactul lor comercial, anunțat inițial pe 27 iulie, susținând că vor aborda barierele nejustificate în calea comerțului transatlantic. Acordul deschide calea pentru reducerea tarifelor la anumite bunuri și sectoare. Chiar și așa, blocul format din 27 de membri și-a exprimat reticența în a face concesii în ceea ce privește reglementările digitale”. Le Monde amintește că, ”de la revenirea la președinție în ianuarie, Trump a impus tarife vamale atât aliaților, cât și concurenților, cu rate variabile. Trump a folosit tarifele vamale ca mijloc de a urmări diverse obiective. O dublare a tarifelor vamale americane asupra produselor indiene urmează să intre în vigoare în această săptămână din cauza achiziției de petrol rusesc - o sursă cheie de venit în războiul Moscovei din Ucraina”. The New York Post scrie, citând o relatare a agenției Reuters ,că ”în culise, oficialii Casei Albe au analizat sancțiunile împotriva oficialilor Uniunii Europene și ai statelor membre responsabile de Legea Serviciilor Digitale”. Oficialii Departamentului de Stat nu au luat încă o decizie cu privire la impunerea acestor sancțiuni, care ar putea lua forma unor restricții de vize, au declarat sursele.

Emilia har kommet hjem fra Spania uten chanelveske og Ine har blitt alenemor på deltid siden sist.God helg! Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Spesiallansering: Vin fra øvrige Frankrike og Europa 28. august.*Tilfeldig rekkefølgeA. Mann Pinot Noir Saintes Claires 2021, Frankrike, Alsace Type: Rødvin Artikkelnummer: 19652701 Pris: 1,315.60 krRamonet Chassagne-Montrachet 2023, Frankrike, Burgund Type: Hvitvin Artikkelnummer: 3977701 Pris: 1,080.90 krL. Aviet Melon a Queue Rouge 2023, Frankrike, Jura Type: Hvitvin Artikkelnummer: 19654201 Pris: 580.20 krL. Aviet Trousseau Bruyeres 2023, Frankrike, Jura Type: Rødvin Artikkelnummer: 19654301 Pris: 553.00 krBelargus Anjou Roueres 2021, Frankrike, Loire Type: Hvitvin Artikkelnummer: 19661401 Pris: 899.90 krBelargus Anjou Treilles 2020, Frankrike, Loire Type: Hvitvin Artikkelnummer: 19661601 Pris: 1,599.90 krBoudignon Anjou blanc 2023, Frankrike, Loire Type: Hvitvin Artikkelnummer: 19650101 Pris: 478.20 krBoudignon Savennieres Clos de la Hutte 2022, Frankrike, Loire Type: Hvitvin Artikkelnummer: 19649601 Pris: 1,011.30 krClos Rougeard Saumur-Champigny Clos 2019, Frankrike, Loire Type: Rødvin Artikkelnummer: 19670301 Pris: 2,163.90 krClos Thierriere Sang de Roche 2023, Frankrike, Loire Type: Hvitvin Artikkelnummer: 19654401 Pris: 498.40 krClos Thierriere Petrichor 2023, Frankrike, Loire Type: Hvitvin Artikkelnummer: 19654501 Pris: 580.20 krF. Chidaine Montlouis Bournais 2023, Frankrike, Loire Type: Hvitvin Artikkelnummer: 19652601 Pris: 534.60 krGuiberteau Saumur Breze 2021, Frankrike, Loire Type: Hvitvin Artikkelnummer: 19643001 Pris: 749.90 krHureau Saumur-Champigny Lisagathe 2015, Frankrike, Loire. MAGNUM 1,5L Type: Rødvin Artikkelnummer: 19672405 Pris: 1,100.00 krLaureau Savennieres Genets 2022, Frankrike, Loire Type: Hvitvin Artikkelnummer: 19677401 Pris: 544.90 krPaul Prieur Sancerre Vinification en grappe entieres 2023, Frankrike, Loire Type: Rødvin Artikkelnummer: 19687501 Pris: 509.90 krPaul Prieur Sancerre Les Pichons 2022, Frankrike, Loire Type: Rødvin Artikkelnummer: 19687701 Pris: 598.40 krAlpha Estate Xinomavro Hedgehog 2022, Hellas, Makedonia Type: Rødvin Artikkelnummer: 19668601 Pris: 305.00 krMagoutes Magoutes Vineyard Xinomavro 2022, Hellas, Makedonia Type: Rødvin Artikkelnummer: 19685501 Pris: 446.10 krVega-Sicilia Unico 2015, Spania, Ribera del Duero Type: Rødvin Artikkelnummer: 19703001 Pris: 4,399.90 kr Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Misjon Sarepta tok over Bjorliheimen Fjellhotell i sommar og er godt i gong med arbeidet. Dagleg leiar, Arild Meberg, fortel at det har vore fleire turistbussar innom i sommar. Sarepta har hovedsakleg arbeid i Spania og dagleg leiar fortel at ein håpar ein i haust kan overføre eit konsept frå Spania til Bjorli med ein type bibelskule. Høyr heile intervjuet med dagleg leiar, Arild Meberg.

Å slange seg ved et basseng ett eller annet sted i Spania blir veldig kjedelig sammenlignet med å reise på biltur. For å finne ut om det fungerer med elbil har Håkon satt snuten mot Finnmark i en Porsche Taycan 4 facelift. Hvor enkelt er det å lade? Hvor velfungerende er Porsches sportslige elbil? Det blir spørsmål fra lyttere og selvfølgelig fra David som av en eller annen grunn ikke sitter i studio på Smestad, men er på et hotellrom i Tyskland. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Naționala masculină de polo a terminat pe locul 10 Campionatul Mondial de polo, competiție câștigată de Spania. Selecționerul Bogdan Rath și jucătorul Andrei Prioteasa au tras concluziile după evoluția tricolorilor în Singapore. Tudor Furdui explică de ce polo-ul a rămas sportul de echipă cel mai bun din România, deși investițiile în această disciplină sunt minime.

Dr. Teodorina Secara este medic primar ortodonție și ortopedie dento-facială, fondatoarea clinicii Northo de ortodonție, cu o investitie de peste 650.000 euro, primul si singurul medic din Romania cu certificare diamond pentru aparatele invisalign. Este membru fondator al Asociației de Ortodonție Linguală din România, a urmat stagii de pregătire în clinici din SUA, Germania, Spania si Italia. A facut peste 60 de cursuri internaționale de perfecționare, in tari precum: Franta, Grecia, Italia, Africa de Sud, Coreea, Elvetia, Ungaria. NORTHO este o clinică unică, premium, de ortodonție avansată, integral digitalizată, creată în slujba pacienților. 

Revolte masive anti migranți au izbucnit în Torre Pacheco, un mic oraș din provincia Murcia, situată în sud-estul Spaniei. Aceste revolte vin în urma presupusei agresiuni, pe 9 iulie, asupra unui bărbat în vârstă de 68 de ani. Ancheta este în desfășurare și trei suspecți au fost arestați. Dar de unde atâta violență? – se întreabă comentatorii. O temă care ar trebui să dea de gândit și în România. După cum notează comentatorii ziarului El País, locuitorii s-au trezit prinși într-o spirală a violenței în urma a ceea pare a fi un act coordonat al diferitelor grupuri de extremă dreapta, provenite în mare parte din afara orașului. Încă din 11 iulie, acestea au manifestat lângă oraș, dar violențele au izbucnit de marți noaptea în interior, după ce extremiștii au chemat la o ”vânătoare” de migranți. Tensiunile s-au diminuat ușor în noaptea de 14 spre 15 iulie, dar presa spaniolă vorbește despre o nouă vânătoare, în următoarele zile și nopți. Extremiștii se coordonează pe rețeaua rusească Telegram, printr-un canal numit „Deportați-i acum”. Ziarul La Razón constată că știrile false au reprezentat unul dintre factorii declanșatori ai violenței Astfel, au fost puse în circulație false imagini care pretindeau că surprind atacul asupra bărbatului de 69 de ani. Aceste imagini nu corespundeau nici faptelor, nici declarațiilor presupusei victime. Alte informații eronate sau manipulate au circulat pe canalele Telegram și pe alte rețele de socializare  servind la justificarea actelor de violență și la încurajarea discursului de ură. Retorica Vox Pentru comentatorii spanioli, atitudinea partidului de extremă dreapta Vox, a treia cea mai mare forță politică din Spania, a contribuit, fără îndoială, la alimentarea retoricii anti-imigrație. Potrivit site-ului catalan ElNacional, Torre Pacheco servește, drept „laborator” pentru Vox, care urmărește să „ridice temperatura retoricii anti-imigrație”. După cum spune politologul Máriam Martínez-Bascuñán, ”extremiștii câștigă teren pentru că se conectează cu temeri reale”. Dar, notează publicația, atacul la adresa bărbatului este una; extremiștii sunt alta. Apelurile la vânătoare au îngrozit orașul și au răspândit insecuritatea - în acest caz, una foarte reală – într-o municipalitate unde, din anii 1980, economia locală a fost parțial susținută de imigranți. Cine sunt, de fapt, acești imigranți? După cum afirmă publicația EuroWeelky, sunt ”mâinile invizibile de după rafturi”. Cei care sortează și împachetează. Până când, ceea ce a început ca un protest s-a terminat în violență stradală. Iar evenimentele din micul oraș spaniol trebuie să dea de gândit și în România. O țară în care numărul imigranților care-și găsesc de lucru crește. La fel și discursul urii promovat de extrema dreaptă împotriva lor. Iar un simplu fapt divers, amplificat de rețelele de dezinformare, poate duce la evenimente necontrolabile. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Într-un moment în care efectele nocive ale supraturismului declanșează proteste în multe destinații din Europa, ziarul britanic The Daily Telegraph analizează comportamentul vizitatorilor. Au fost consultați experți în turism dar și localnici, proprietari de hoteluri, restaurante, magazine de suveniruri. Cine sunt, așadar, cei mai buni dar și cei mai răi turiști în Europa? În mod surprinzător, britanicii sunt apreciați destul de mult de gazdele franceze, în special pentru „eleganța și politețea lor”. Pe de altă parte, apreciază valorile tradiționale, obiceiurile locale și vizitele culturale. Spaniolii, însă, îi detestă din cauză că, spun ei, beau atât alcool cât cântăresc.   Dar cum sunt văzuți germanii? Într-o țară precum Grecia, care încă cere despăgubiri pentru distrugerea nenumăratelor sate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sentimentele amestecate nu sunt deloc surprinzătoare. Și în Spania, opiniile sunt împărțite. Totuși, mulți apreciază faptul că germanii sunt interesați de cultura spaniolă. O părere împărtășită și de italieni. Aceștia remarcă și disciplina germană, faptul că își planifică traseele cu o rigoare aproape militară. Altfel – spun italienii – și nemții beau cam la fel de mult ca englezii.   Cât despre turiștii spanioli, francezilor le place exuberanța și căldura lor, chiar dacă îi văd drept „cei mai gălăgioși” turiști. Italienii îi simpatizează pe oaspeții spanioli datorită asemănărilor dintre cele două limbi, dar și a importanței mâncării și vinului pentru ei.   Ceea ce nu le place francezilor la vizitatorii italieni este atunci când, de exemplu, critică pastele, pizza sau cafeaua din Franța, așa cum fac destul de frecvent. Dar, în general, când vine vorba de gastronomie, sunt văzuți drept aliați ai francezilor împotriva barbariei fast-food.   Dar cum sunt văzuți turiștii chinezi? Evident, francezii și-ar dori cât mai mulți, din motive lesne de înțeles. Dar, în general, sunt dezamăgiți să vadă grupuri care se grăbesc prin marile situri culturale pentru a ajunge mai repede la buticurile de lux. Ei bine, nu toată lumea este dezamăgită: magazinele pariziene, de exemplu. Chinezii sunt apreciați în Spania pentru puterea lor de cumpărare și discreția lor, deoarece, în general, sunt retrași și nu fac prea mult zgomot. Italienii, însă, nu-i apreciază prea mult. Turiștii chinezi călătoresc adesea în grupuri mari, înarmați cu brațe de selfie cu care își înregistrează fiecare minut al călătoriei, indiferent de obstacole sau situații nepotrivite.   Să vorbim și despre turiștii americani. În Franța, oamenii apreciază faptul că zâmbesc mereu și se bucură de tot ce întâlnesc. În schimb, vor tot timpul aer condiționat, dar nu le plac măruntaiele și alte lucruri moi pe care francezii le servesc cu plăcere la masă. Grecilor le plac americanii pentru bacșișurile lor generoase. Dar pentru gazdele spaniole, americanii nu sunt cu mult mai buni decât britanicii - ei critică lipsa de respect a americanilor pentru obiceiurile și cultura locală, în special atunci când vizitează locuri religioase.   În fine, turiștii francezi. Grecilor le plac pentru că sunt romantici, dar ce nu le place la ei este că se plâng mereu. „De ce or fi atât de stresați?” – se întreabă grecii. Spaniolii îi consideră pe vizitatorii francezi mult mai civilizați decât britanicii. Iar dacă italienilor nu le place ceva la ei sunt aerele lor de superioritate, în special când vine vorba de mâncare, vin și limba lor.   Concluzia? E greu de formulat. Fiecare cu avantajele și dezavantajele lui. Așadar, vacanță plăcută, oriunde vă veți duce și pe oricine veți întâlni!   (Pentru realizarea acestui articol a fost folosită drept sursă publicația Courrier International.)

Ikke alle skal til Spania for å bade. For i Sevilla vil den fjerde «Finansiering for utvikling-konferanse» finne sted neste uke. Oppnår man noe, eller er det først og fremst prat? Og hvorfor er sluttdokumentet for konferansen ferdig før konferansen starter? Rådgiver Marte Mørk i Forum hjelper oss å forstå dette.

85% din mărfurile transportate pe uscat între China și Europa trec prin Kazahstan. Acesta este motivul pentru care Kazakhstanul vrea să-și integreze coridoarele de transport în Inițiativa Chinei „O centură, un drum” sau Noul drum al mătăsii. Subiectul a fost discutat la summitul Asia Centrală – China organizat la Astana Summitul de la Astana: O nouă etapă în consolidarea influenței chineze în Asia Centrală, este un titlu din azattyq.org. Publicația relatează despre summitul „Asia Centrală – China” care a avut loc recent la Astana și la care au participat președinții din Kazakhstan, Uzbechistan, Kârghistan, Tadjikistan și Turkmenistan. Reuniunea a fost prezidată de liderul chinez, Xi Jinping. Președintele Tokayev a descris relațiile cu China drept un „parteneriat testat în timp”, subliniind investițiile directe chineze în Kazahstan care depășesc 26 de miliarde de dolari, în timp ce comerțul bilateral a ajuns la 44 de miliarde de dolari. Printre punctele cheie discutate la summit s-a numărat transformarea Asiei Centrale într-un centru care leagă Asia și Europa. Potrivit lui Tokayev, 85% din mărfurile transportate pe uscat între China și Europa trec prin Kazahstan. Acest lucru consolidează rolul strategic al țării în Inițiativa Chinei „O centură, un drum” (sau Noul drum al mătăsii, n.r.) Kazahstanul încearcă să integreze acest proiect în propriile coridoare: „China de Vest - Europa de Vest”, Autostrada Transcaspică și Axa Nord - Sud. Președintele cazac a invitat China să construiască un terminal comun de marfă în portul cazac Kuryk, situat pe țărmurile Mării Caspice. Proiectele energetice ale Armeniei cu Iranul sunt incerte în noul context Aproximativ la 20% din gazul importat de Armenia provine din Iran: care sunt riscurile în contextul conflictului Iran-Israel? se întreabă www.hetq.am. Experții și reprezentanții guvernului armean evită în prezent să facă evaluări specifice ale impactului potențial al escaladării conflictului dintre Iran și Israel asupra economiei armene. Potrivit lui Ara Marjanyan, expert național în energie la Organizația Națiunilor Unite, chiar dacă unele proiecte sunt suspendate, Armenia nu ar trebui să se confrunte cu probleme de securitate energetică. Totul va depinde de evoluția conflictului. „În anii următori, va fi dificil să se finalizeze cu succes extinderea programului Gaz pentru Electricitate, lucrările la linia de înaltă tensiune s-ar putea să nu fie terminate, iar finalizarea proiectului hidrocentralei Meghri devine incertă”, a declarat expertul. Gaz pentru Electricitate este un proiect major de cooperare energetică între Armenia și Iran. Din 2009, Armenia dă la schimb electricitate contra gazului iranian: pentru 1 metru cub de gaz, furnizează 3 kWh de electricitate. Contractul este prelungit periodic. Aproximativ 80% din gazul folosit în Armenia este importat din Rusia. Turcia a întrecut Italia la numărul de turiști Succes istoric în turismul din Turcia, titrează anlatilaninotesi.com.tr: Turcia a întrecut Italia la numărul de turiști înregistrați în 2024. Conform celui mai recent raport publicat de Organizația Mondială a Turismului a Națiunilor Unite, Turcia a primit 56,7 milioane de turiști străini în 2024, trecând de pe locul 5 pe locul 4 în clasamentul mondial. În fața Turciei se clasează Franța, Spania și Statele Unite. Ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, a declarat că acest succes se bazează pe o viziune pe termen lung. „Am câștigat acest succes prin istoria, cultura, natura și infrastructura turistică a țării noastre,” a declarat ministrul.   Au participat la Revista Presei Europa Plus: Dariga DANIYAR,  Kazakhstan Satenik SAMVELYAN,   Armenia Betul YIGIT, Turcia

Odată cu mijlocul lui iunie intrăm în sezonul vacanțelor. Dar cum se vede aceasta, din partea cealaltă, a localnicilor din orașele turistice, mai ales cele din sudul Europei? Supraturismul a devenit o problemă socială ce nu mai poate fi ignorată. Duminică au avut loc proteste coordonate împotriva supraturismului în cel puțin 15 destinații de vacanță din sudul Europei, inclusiv Veneția, Lisabona, Barcelona și Insulele Baleare, transmite portalul Eurotopics. Ziarul El Periódico de Catalunya atenționează asupra sentimentului de supraaglometare cu care localnicii se confruntă mai ales în perioadele de vârf ale sezonului turistic.   Supraaglomenarea a devenit un aspect inevitabil al realității, epuizant și exasperant, notează ziarul. „Uitați-vă doar la sentimentul de ușurare pe care îl simt locuitorii Barcelonei care iau autobuzul 116. Turiștii îl luaseră cu asalt pentru a-și ușura urcușul până la Parc Güell. Dar autobuzele s-au golit de când ruta a încetat să mai apară pe Google Maps.” Într-adevăr, rezistența la impactul turismului de masă asupra populațiilor locale este în creștere de ani de zile, în special în Spania. În același timp, turismul oferă majoritatea locurilor de muncă în regiunile afectate. Deci, ce trebuie făcut? Într-un articol din ediția franceză a publicației The Conversation un grup de academicieni recomandă o abordare bazată pe dialog. Dar cum am ajuns aici? După ridicarea restricțiilor legate de Covid-19, turismul internațional și-a revenit puternic în multe orașe mediteraneene. Această revenire masivă alimentează o exasperare crescândă în rândul populației locale, confruntată cu o transformare urbană pe care o văd în detrimentul lor. Aceste proteste – spun ei - nu ar trebui să mai fie privite ca simple probleme locale, ci ca simptome ale unei lupte mai ample pentru justiție socială. Printre cererile protestatarilor se numără eliminarea subvențiilor publice pentru promovarea turismului, reglementarea închirierilor pe termen scurt pentru a combate pierderea locuințelor, reducerea traficului de croaziere și îmbunătățirea condițiilor de muncă prin salarii decente și un program de lucru stabil. Ziarul elvețian Le Temps observă că autoritățile guvernamentale din aceste regiuni se confruntă cu o alegere dificilă: ”Pe de o parte, nu pot supraviețui economic fără turism. Pe de altă parte, trebuie să asculte furia cetățenilor lor, altfel situația ar putea escalada”. Iar problemele se acumulează odată cu dezvoltarea turismului de masă: zboruri ieftine, vacanțe all-inclusive, hoteluri aliniate de-a lungul coastei. ”Valul poate fi oprit doar prin implementarea unor măsuri serioase în sectorul imobiliar. Măsuri precum amenzile pentru urinarea în public sau pentru mersul fără cămașă pe străzi sunt doar tratamente cosmetice.” Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Hvor mye mistet Max Verstappen det i Spania – og var straffen streng nok? Ingen snakker om Oscar Piastri, men hvor viktig var egentlig denne seieren? I tillegg snakker vi om Formel 3 – og selvsagt Dennis Hauger, som fortsetter å herje i IndyNXT. Episoden kan inneholde målrettet reklame, basert på din IP-adresse, enhet og posisjon. Se smartpod.no/personvern for informasjon og dine valg om deling av data.

La mijlocul acestei săptămâni s-au disputat finale de Cupă în 10 țări din Europa. În schimb, în Spania a fost etapă de campionat, Barcelona câștigând titlul. Aflăm mai multe de la Tudor Furdui.

Economia românească și-a pierdut suflul. Creșterea economică este redusă, ritmul de creștere a consumului scade, iar obligațiunile în euro ale statului român se tranzacționează pe piețele externe la nivel de junk. Singurul lucru pe care îl pot face investitorii este să aștepte alegerile și să vadă ce se va întâmpla după aceea. O analiză publicată ieri de agenția Bloomberg arată un adevăr crud și anume că obligațiunile românești în euro se tranzacționează pe piețele internaționale la randamente egale cu cele ale unor state aflate în categoria junk, adică nerecomandat pentru investiții.Este de două ori îngrijorător. O dată, pentru că dobânzile la care se împrumută statul român sunt tot mai mari, ceea ce arată că bugetul va trebui să suporte de la an la an cheltuieli mai mari. A doua oară, pentru că dacă prețurile la care se tranzacționează obligațiunile românești au încorporat deja retrogradarea la categoria junk înseamnă că mutarea ar putea fi făcută cu mai mare ușurință de agențiile de rating.Analiza Bloomberg arată că o victorie în alegeri a lui Nicușor Dan ar putea aduce o calmare a piețelor, în timp ce dacă ar câștiga Simion acesta ar trebui „să câștige repede încrederea piețelor”. Dar, chiar ar putea un președinte ca George Simion „să câștige repede încrederea piețelor”? Este greu de crezut, pentru că politica pe care acesta a dus-o îl caracterizează ca un extremist.După ce Simion și AUR au vorbit despre naționalizare, împotriva Uniunii Europene și despre companii străine care scot profitul din țară în mod agresiv este greu să își recâștige credibilitatea în fața unor investitori financiari sau industriali care sunt sensibili la astfel de declarații dintr-un motiv simplu: ei cred că lucrurile despre care vorbește George Simion și partidul său se pot transforma în realitate.Cert este că rezultatele alegerilor vor genera costuri diferite pentru statul român și pentru populație. În sensul că o victorie a lui George Simion ar avea efecte dure asupra costurilor de împrumut, asupra cursului de schimb sau asupra dobânzilor.Nicușor Dan a fost în schimb un candidat mult mai predictibil, ceea ce poate aduce încredere, iar în acest moment investitorii au nevoie de multă încredere pentru a continua să finanțeze România.Din păcate, veștile rele din economie nu se mai opresc. Astfel, creșterea economică a încetinit vizibil, în primul trimestru al acestui an creșterea PIB în termeni anuali este cu numai 0,2%, sub așteptări. Iar în ceea ce privește evoluția față de trimestrul anterior PIB a stagnat.Ceea ce înseamnă că economia și-a pierdut din vigoare. Creșterea, care cândva era un atu al economiei românești la nivel european, acum s-a pierdut. În primul trimestru al anului, Uniunea Europeană a crescut cu 1,4%, iar zona euro cu 1,2%. Există campioni ai creșterii economice la nivel european: Irlanda – 10,9%, Polonia – 3,8%, Bulgaria – 3,1% și Spania – 2,8%.La polul opus, Germania scade cu 0,2%, ceea ce nu poate decât să îngrijoreze România care este legată puternic de cea mai mare economie europeană. Iar dacă Germania scade, economia autohtonă are și ea probleme. De asemenea, Ungaria a înregistrat o scădere economică cu 0,4%, ceea ce vorbește de la sine despre degringolada economică în care se află Viktor Orban.Cert este că dacă în urmă cu câțiva ani, România înregistra constant cea mai mare rată de creștere economică de la nivel european, acum situația s-a schimbat radical. Este de neînțeles cum România are un deficit bugetar de 9% din PIB și o creștere economică anemică de numai 0,2%.În martie 2024, creșterea anuală a consumului era cu 2%, serie brută, și cu 4,3%, ca serie ajustată. În primele trei luni ale anului 2024, comerțul cu amănuntul a crescut față de anul precedent cu 6,4% (serie brută) sau cu 5,5% (serie ajustată).În martie a.c., creșterea anuală a consumului a fost cu 4,9%, serie brută, și cu 3,4%, serie ajustată. În primele trei luni ale anului, comerțul a crescut cu 3,5%, serie brută, și cu 4%, serie ajustată. Ceea ce arată că există o încetinire a consumului și că economia românească și-a pierdut rând pe rând motoarele de creștere.

Dette er ikke første gang Spania rammes av et stort strømbrudd. Forrige gang ble det spekulert i at russerne sto bak, denne gangen snakker man om at eliten i EU står bak. Og russerne, og kineserne.... Ja, listen er lang. Konspirasjonspodden tar en titt. Ansvarlig redaktør er Kristin Ward Heimdal. Hør alle episodene fra Konspirasjonspodden eksklusivt hos Podme. Prøv gratis på podme.com.

Veðrið, streymslit í Spania, Reyði Krossur, serfrøðingurin. Gestir: Turid Laksá Óluva Zachariassen Bjørk Berg Wiggins Sveinur Heinason Rasmussen Jógvan Páll Lassen

Se cunosc echipele calificate în semifinalele Champions League. Spania, Franța, Anglia și Italia își trimit fiecare câte o reprezentantă în careul de ași al celei mai prestigioase competiții intercluburi.Arsenal-PSG și Barcelona-Inter sunt meciurile din semifinale.Primul tur pe 29 sau 30 aprilie, iar returul pe 6 sau 7 mai.

Many people still believe that the Reconquista was an 800-year war to reconquer Spain from the Muslims, but that view is wrong and outdated. In episode 24 I explain what the Reconquista is and how the discourses of reconquests have evolved over time and across different regions of the Iberian Peninsula. SUPPORT NEW HISTORY OF SPAIN: Patreon: https://patreon.com/newhistoryspain  Ko-Fi: https://ko-fi.com/newhistoryspain  PayPal: https://paypal.me/lahistoriaespana  Bitcoin donation: bc1q64qs58s5c5kp5amhw5hn7vp9fvtekeq96sf4au Ethereum donation: 0xE3C423625953eCDAA8e57D34f5Ce027dd1902374 Join the DISCORD: https://discord.gg/jUvtdRKxUC  Follow the show for updates on Bluesky: https://bsky.app/profile/newhistoryspain.com  Or Twitter/X:  https://x.com/newhistoryspain  YOUTUBE CHANNEL: https://www.youtube.com/@newhistoryspain  Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/us/podcast/new-history-of-spain/id1749528700  Spotify: https://open.spotify.com/show/7hstfgSYFfFPXhjps08IYi  Spotify (video version): https://open.spotify.com/show/2OFZ00DSgMAEle9vngg537 Spanish show 'La Historia de España-Memorias Hispánicas': https://www.youtube.com/@lahistoriaespana  TIMESTAMPS: 00:00 Hook 00:34 What is the Reconquista? 10:02 The Loss and Restoration of Spania in the 8th and 9th Centuries 15:25 The Reconquista in the 19th and 20th Centuries 21:24 The Other Reconquistas 29:22 The Islamic Response: The Reconquest of the Reconquista 32:06 The Verdict: The Reconquista—A Necessary Myth? 34:08 Outro

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

I denne episoden av podkasten har Frank en inspirerende samtale med Jarand-Matias Vold Gunvaldsen – en av Norges fremste trial-utøvere. Jarand-Matias, 24 år gammel og fra Lillesand, har markert seg på toppnivå innen motorsport og er en del av Team Vold Gunvaldsen, et familieeid team han driver sammen med brødrene sine, Jacob-Olaus og Nils-Johan. 2023 ble et historisk år for Jarand-Matias. Han sikret seg både tittelen som europamester i trial, ble norgesmester, og mottok den prestisjetunge kongepokalen. I denne episoden deler han sine erfaringer fra veien til suksess – og ikke minst hvordan han har håndtert utfordringer underveis. Samtalen dykker ned i trening, mental styrke og motivasjon, og vi får høre om hvordan han takler motgang, håndterer frykt og finner drivkraften til å stadig pushe grenser. Jarand-Matias gir innsikt i hvor viktig læring, refleksjon og fokus er for å lykkes, og forklarer hvordan visualisering kan være et kraftig verktøy i forberedelser. Men det stopper ikke der. Episoden tar også opp sosiale mediers påvirkning, dopaminavhengighet og risiko i prestasjonsidrett. Hvordan kan man holde seg disiplinert i en verden full av distraksjoner? Og hva kan idrettsutøvere lære av kost-nytte-analyse – ikke bare i sport, men også i hverdagen? Til slutt diskuterer vi også kosthold og ernæring, og hvilken rolle dette spiller for en toppidrettsutøver. En engasjerende episode for alle som er interessert i idrett, mental trening og det å prestere på sitt aller beste. 00:00Introduksjon 03:06Jarand Gunvaldsen: En Uvanlig Sport i Norge 05:55Fra Hobby til Profesjon: Jarands Reise til Spania 09:07Trening og Forberedelse: Veien til Suksess 11:54Egenskaper for Å Lykkes i Trial 14:57Motivasjon og Indre Driv: Hvordan Holde Gleden Oppe 18:12Feil og Læring: Hvordan Håndtere Motgang 21:59Motivasjon og Indre Drivkraft 24:32Å Hente Seg Etter Motgang 27:43Å Takle Frykt og Feil 29:06Læring og Refleksjon 32:54Fokus og Målsetting 36:41Visualisering og Forberedelse 38:54Sosiale Medier og Konsentrasjon 41:10Dopamin og Mestring 43:59Risiko og Konsekvenstenkning 52:29Kostnytteanalyse i Sport 55:56Læring fra Sport til Livet 01:00:58Kosthold og Ernæring for Utøvere 01:05:30Personlighet og Sport 01:10:12Sosiale Medier og Eksponering    

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) trage un semnal de alarmă referitor la evoluția economiei globale în condițiile în care SUA impune taxe vamale. Efectele sunt menționate în raportul OECD: producție mai mică, inflație mai mare, încetinire a creșterii economice. OECD a publicat raportul privind perspectivele economice. Prognoza instituției internaționale este deja tradițională, doar că raportul din martie a.c. are ceva în plus și anume este primul după ce administrația Trump a început să aplice noua sa politică economică.Analiza OECD oferă câteva repere despre felul în care va evolua economia mondială în noile condiții de creștere a incertitudinii. Raportul notează pentru început că anul trecut economia mondială a fost rezilientă și a înregistrat o creștere cu 3,3%. Cele două motoare de creștere au fost veniturile realizate de companii mai mari decât în anul precedent și reducerea ratelor de dobândă.Ceea ce a câștigat anul trecut, va pierde anul acesta. Prognoza OECD arată o încetinire a creșterii economiei mondiale pe fondul scăderii încrederii consumatorilor și a creșterii incertitudinilor din economie. Sursa acestora este în principal schimbarea politicii economice în multe state, respectiv introducerea de bariere comerciale.Raportul OECD precizează că deciziile privind taxele vamale luate de SUA și cele de răspuns ale altor state vor avea consecințe economice. Taxele vamale mai mari vor aduce venituri suplimentare la buget pentru toate statele care cresc tarifele, dar în același timp prețul bunurilor importate va fi mai mare, ceea ce îi va afecta pe consumatori, fie că este vorba despre persoane fizice sau companii.Anul trecut, la nivelul economiei mondiale s-a înregistrat o creștere a salariilor mai mai mare decât nivelul productivității. Dar, această evoluție a dus în cele mai multe economii la o creștere a costurilor cu forța de muncă. În Europa, au crescut salariile minime, în timp ce în unele economii, precum Brazilia, Statele Unite, Spania, Marea Britanie sau Canada, salariile au depășit nivelul de dinainte de pandemie. Sunt, însă, și state în care salariile nu au ajuns la valoarea pe care o aveau înainte de anul 2020. Este cazul Italiei, Franței sau Japoniei.Tensiunile inflaționiste vor persista în economia globală. Multe state vor avea și anul acesta rate ale inflației ridicate sau în orice caz mai mari decât nivelul ideal de 2%. Cu toate acestea, raportul OECD previzionează că economia mondială își va încetini creșterea față de anul trecut (3,2%), iar inflația va fi mai mare în multe dintre economii. Statele care aplică taxe vamale mai mari, precum SUA, Mexic sau Canada, vor avea și o rată a inflației mai ridicată.Analiza OECD arată riscurile și provocările cu care se va confrunta anul acesta economia mondială. Ele pleacă de la aceeași temă, cea mai complicată, și anume taxele vamale introduse de SUA și măsurile în oglindă luate de statele afectate de deciziile administrației Trump.Sunt o serie de calcule care arată că o creștere cu 10% a taxelor vamale bilaterale între SUA și țări terțe duce la reducerea producției mondiale cu 0,3% timp de trei ani și, în același timp, la o creștere a inflației cu 0,4 puncte procentuale timp de trei ani. Dincolo de cifre, tendințele sunt importante, iar ele arată că taxele vamale au impact în economia mondială, în sensul scăderii producției și creșterii prețurilor. Să recunoaștem, nu este chiar evoluția pe care ne-o dorim pentru economie.Mai complicat este că o rată a inflației mai mare decât așteptările de la începutul anului va obliga băncile centrale să își reseteze politica monetară, adică fie să amâne reducerea dobânzii, fie chiar să ajungă la o creștere a dobânzii de politică monetară. În aceste condiții, politica monetară va rămâne prudentă în cele mai multe economii ale lumii.În concluzie, raportul OECD arată că anul acesta va fi dificil pentru economia mondială. Un an plin de incertitudini, un an sub amenințarea creșterii inflației și un an în care creșterea economică va încetini. Complicat, nu-i așa?

Hva er egentlig en "te-alarm"? Eirin forteller om alarmen som angivelig dikterer britenes liv. Bjørn er tilbake fra Spania og byr på en rekke historier fra turen. Det er St. Patricks Day, men hvor mye om Irlands skytshelgen er sant? Episoden kan inneholde målrettet reklame, basert på din IP-adresse, enhet og posisjon. Se smartpod.no/personvern for informasjon og dine valg om deling av data.

În 2013 se face remarcată în Spania, dar şi la festivalurile de film din Toronto şi Torino pentru dublul rol din filmul Canibal, regizat de Manuel Martin Cuenca şi co-produs de Tudor Giurgiu. Tot atunci, devine prima româncă nominalizată la premiile Uniunii Actorilor din Spania. A fost Eliza în serialul Vlad (difuzat la PRO TV) și o puteți vedea în Moromeții 3, unde este Vera Solomon, rol inspirat de Nina Cassian. Doamnelor și domnilor, Olimpia Melinte a sosit la Vorbitorincii de la care aflăm că în spatele celebrității stau multe lucruri complicate. Să știți că are și o echipă preferată de fotbal :)  Completăm episodul cu romane foarte faine, ceva fotbal și o discuție încântătoare cu Diana Popescu.  00:00 Cu atâta zăpadă afară, avem nevoie de puțină încălzire, vă povestim pe scurt ce-am făcut în ultimele săptămâni. Avem și bancuri, fiți fără grijă. 28:54 Humanitas sărbătorește 35 de ani de existență. La cât mai mulți, spunem și noi! În ultimele două episoade Analyze That (le găsiți tot aici, pe canalul de youtube Vorbitorincii), aflați tot ce se poate despre activitățile USAID și SOROS în România. 01:08:22 Jocurile Olimpice de film și teatru. Cu Olimpia Melinte 02:32:42 Spuma Filelor vă recomandă Ian McEwan - Lecții, de povestit, Dexter Dias - Cele Zece Tipologii Umane, John Banville - Zăpadă, Mihail Șișkin - Rusia Mea 02:50:00 Fotbal și Fotbalamuc și arbitraje 03:00:45 Vânătorile Dianei cu șunci, palinci și recomandări culturale. Nu chiar în această ordine. 03:24:26 Oale, ulcele și tigăi cu mâncare turcească și thailandeză

In episode 18 we'll uncover the brutal power struggles of the Visigothic Kingdom during this turbulent era between 612 and 639. We'll also explore how the Catholic monarchy justified its rule and how Visigothic Spania became an unexpected cultural beacon during a time of widespread decline in Europe. SUPPORT NEW HISTORY OF SPAIN: Patreon: https://patreon.com/newhistoryspain  Ko-Fi: https://ko-fi.com/newhistoryspain  PayPal: https://paypal.me/lahistoriaespana  Bitcoin donation: bc1q64qs58s5c5kp5amhw5hn7vp9fvtekeq96sf4au Ethereum donation: 0xE3C423625953eCDAA8e57D34f5Ce027dd1902374 Join the DISCORD: https://discord.gg/jUvtdRKxUC  Follow the show for updates on Bluesky: https://bsky.app/profile/newhistoryspain.com  Or Twitter/X:  https://x.com/newhistoryspain  YOUTUBE CHANNEL: https://www.youtube.com/@newhistoryspain  Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/us/podcast/new-history-of-spain/id1749528700  Spotify: https://open.spotify.com/show/7hstfgSYFfFPXhjps08IYi  Spotify (video version): https://open.spotify.com/show/2OFZ00DSgMAEle9vngg537 Spanish show 'La Historia de España-Memorias Hispánicas': https://www.youtube.com/@lahistoriaespana  TIMESTAMPS: 00:00 Hook 00:32 Sisebut, the Cultivated King 03:15 Sisebut's Military Campaigns and Anti-Jewish Policies 07:42 Suintila: The Unifier of Spania? 11:47 Opposition to Suintila 13:56 Sisenand and the Fourth Council of Toledo 16:36 Isidore of Seville's Political Philosophy 19:06 Chintila: A King Without Support 21:31 The Culture of Visigothic Spania 25:02 The Verdict: Magnates Competing for the Gothic Throne 26:37 Outro