Podcasts about Polonia

Bona Sforza es un nombre que aparece frecuentemente en los archivos de la Edad Moderna, y, sin embargo, es una mujer muy desconocida. Hoy vamos a hablar de su vida. Os contamos cómo acabó siendo reina de Polonia, qué teoría hay sobre su muerte (spoiler: involucra a un conocido rey de España) y por qué la madre de uno de los candidatos a casarse con ella se negó en rotundo a ello, entre otras cosas.

====================================================SUSCRIBETEhttps://www.youtube.com/channel/UCNpffyr-7_zP1x1lS89ByaQ?sub_confirmation=1==================================================== DEVOCIÓN MATUTINA PARA MENORES 2026“HEROES Y VILLANOS”Narrado por: Tatania DanielaDesde: Juliaca, PerúUna cortesía de DR'Ministries y Canaan Seventh-Day Adventist Church15 DE ENEROEL COSTO DE SER HÉROE«Los que se preparan para competir en un deporte, evitan todo lo que pueda hacerles daño. Y esto lo hacen por alcanzar como premio una corona que en seguida se marchita; en cambio, nosotros luchamos por recibir un premio que no se marchita» (1 Corintios 9: 25).¿Conoces la esgrima? Hoy hablaré de Rubén Limardo, medalla de oro en esgrima (modalidad espada) en Londres 2012, quien consiguió la segunda medalla olímpica de oro en la historia de su país y la primera medalla de oro para Latinoamérica en esta rama del deporte desde 1904.Un familiar de Rubén, su tío Ruperto Gascón, era un espadista graduado de la antigua Unión Soviética. El tío volvió a su país natal como maestro de armas en las tres especialidades de la esgrima (florete, espada y sable). La influencia de su tío fue muy fuerte; temprano en su niñez, Rubén desarrolló una pasión por la espada y soñó con llegar lejos. Ese sueño le costó dedicar 20 de sus 27 años de edad a este deporte.Aparte de vivir lejos de su tierra y de los que ama, pues estudia y se entrena en Polonia, Rubén debe dedicar un período importante del día para ejercitarse. Tiene novia, pero casi no la ve porque necesita prepararse con dedicación. Si bien su nombre se ha hecho grande en el país por el logro olímpico, se tiene que cuidar para no excederse. Hablando de la vida en las discotecas dice: «Las rumbas desgastan mucho; un día de trasnocho es perder un día de trabajo».Rubén Limardo tiene otros sueños. En su vida cotidiana es un estu-diante de la Licenciatura en Educación Física y también estudia Negocio, pero tiene la visión de establecer una gerencia deportiva y hacer de Venezuela una potencia en deportes. Más específicamente, Rubén sueña con identificar a niños con talento, prepararlos y canalizarlos al extranjero como hicieron con él para que aprendan con los mejores entrenadores del mundo.¿Cuánto estamos dispuestos a pagar para lograr nuestras metas? Muchos sueñan con cosas grandes, como alguna vez Limardo las soñó. Nos vemos en nuestra imaginación recibiendo honores u obteniendo riquezas por nuestro trabajo o influencia, pero el precio real es la abstinencia y la disciplina: dejar de hacer aquello que nos daña y hacer con entusiasmo lo que tenemos que hacer, sea que tengamos ganas o no.¿No debería ser así también la vida espiritual? ¿No deseamos llegar a ser como Jesús? Pero ¿estamos pagando el precio para ello? Pablo dice que nuestra corona es incorruptible, así que no puede conseguirse con menores esfuerzos que los logros seculares. Esforcémonos espiri-tualmente y seamos valientes hoy; soñemos en grande y paguemos el precio de la disciplina porque, a su tiempo, Dios nos dará la corona. 

In this week's episode Soren and Mia sit down with Alyssa Polonia and Ajeya Nicolas from the 2025 NYS Championship Girls Basketball team.  They talk about the preparation necessary to stay at the top, their most memorable moments, the feeling of winning a NYS Championship, the necessary mindset for success, pregame rituals and tips for the future Lady Bruins.  Tune in!  

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Desde Copenhague, un reportero informa sobre las negociaciones del futuro de Groenlandia entre representantes daneses y estadounidenses. Estados Unidos, respaldado por Donald Trump, busca adquirir la isla por sus recursos naturales y su valor estratégico para un escudo antimisiles, ofreciendo ciudadanía y dinero. Dinamarca negocia sin enfrentamientos, abierta a mayor presencia militar o acuerdos comerciales, pero sin perder la protección estadounidense. Los inuits groenlandeses prefieren su autonomía con Dinamarca, no con EE. UU., y recuerdan la dolorosa esterilización forzada de mujeres inuits en el pasado. Expertos destacan la importancia geoestratégica de Groenlandia por sus yacimientos (tierras raras, platino, cobre, grafito) y su papel en rutas árticas. En la crónica internacional, Irán responde a Trump prometiendo una firme defensa, mientras Alemania pronostica la inminente caída del régimen. Polonia denuncia daños por ataque ruso. En España, Pedro Sánchez y Alberto Núñez ...

Deportes 12/01/26: El Barcelona derrotó en un animado partido al Real Madrid por 3 a 2 y es el campeón de la Súpercopa que se jugó en Arabia Saudita. En Tenis, terminó la United Cup en Australia y Polonia se coronó campeona. Conoce todos los resultados del Rally Dakar que transmite SBS.

Brasil, Argentina, Uruguay y Paraguay celebran la aprobación en el Consejo de la Unión Europea del Acuerdo Mercosur-UE, el cual crea la mayor zona de libre comercio del mundo eliminando aranceles a más del 90% del comercio bilateral. "Es un gran paso porque traerá progreso para las dos regiones y por lo que representa en el contexto internacional actual", dijo a RFI Nicolás Albertoni, excanciller de Uruguay y ex negociador del acuerdo. El lunes, la presidenta de la Comisión Europea, Ursula von der Leyen firmará en Paraguay el acuerdo comercial que vinculará al bloque con los cuatro países del Mercosur. Tras un cuarto de siglo de complicadas negociaciones, marcadas por diferencias políticas y comerciales que amenazaban con hacerlo naufragar, el Acuerdo de Mercosur-UE recibió la luz verde de Bruselas. Radio Francia Internacional entrevistó a Nicolás Albertoni, excanciller de Uruguay que estuvo al frente de la fase de conclusión del Acuerdo en diciembre de 2024. RFI: ¿Cuál es la dimensión de este acuerdo entre los dos bloques de lado y lado del Atlántico y que estuvo a punto de no ver la luz? Estamos hablando del acuerdo más grande del mundo que abarca 700 millones de personas. No hay otro acuerdo de esta magnitud en el mundo. Hay que destacar al mismo tiempo su "regionalidad". Porque si bien Europa ha negociado acuerdos importantes con otros países, todavía no lo había hecho con una región como es el Mercosur, la cual abarca aproximadamente el 80% en todos los datos del PIB o del comercio de la región. Al hablar del 90% de apertura, esto significa que se abren más mercados. También es verdad que Mercosur tiene menos experiencia negociadora y es solo un bloque de cuatro países mientras que del otro lado estamos hablando de 27 socios que tienen una apertura más transversal entre ellos. Sí se va a tener que generar una lógica de mayor competencia, que es una experiencia a la que no se había enfrentado en esta magnitud. En el corto plazo va a haber más apertura de alimentos hacia Europa y más apertura de una industria europea hacia Mercosur.  Creo que en el mediano plazo va a ser positivo. Y habrá que enfrentarse a la competencia, que no es negativa por sí misma, en todos los rubros de las economías de ambas partes”. Además, va a tener un impacto absolutamente transversal que es difícil medir solamente en términos comerciales. Este acuerdo incluye cooperación, inversiones, también valores políticos que unían a las dos regiones. RFI: Numerosos agricultores europeos, especialmente los de Francia y Polonia, son reacios a esta firma e intentaron impedirla. Para convencerlos, los gobiernos de la Unión Europea respaldaron establecer cláusulas de salvaguarda en favor de ellos que permitirán al bloque reaccionar rápidamente ante las perturbaciones del mercado que pueda causar justamente el aumento de importaciones agrícolas procedentes del Mercosur. ¿Cuáles eran los principales temores en el Mercosur? Sobre los hechos ocurrido sen las últimas semanas, creo que el temor más grande era que no avanzara el acuerdo. Y es cierto que todas estas salvaguardas no eran el escenario ideal, pero en estos casos hay que ver el bien mayor y el bien mayor es tener un acuerdo. Y, en estos tiempos que vive el mundo, más allá de las razones netamente comerciales, esta es una inmensa señal geoeconómica. Porque también podría ser a la inversa. Es decir que, si esto no avanzaba, sería una señal geopolítica muy negativa. Por eso yo creo que pasada la firma, que era el hito técnico importante para concretarse, la política europea tiene que dar ahora una señal al mundo diciendo: "Señores, estamos para negociar, para avanzar y para acercarnos a una región complementaria y emergente como es América Latina".

Desde este primero de enero de 2026, Bulgaria, el país más pobre de la Unión Europea (U.E.), adopta el euro, la moneda única europea. Muchos ciudadanos temen que los precios se disparen a partir de este momento. Según el índice de Transparencia Internacional, Bulgaria se encuentra en el penúltimo lugar de la UE, solo por delante de Hungría, en cuanto a percepción de corrupción.  El pasado 11 de diciembre, y tras menos de un año en el gobierno, el primer ministro de Bulgaria, Rosen Zhelyazkov, anunció su dimisión horas después de una nueva manifestación de miles de ciudadanos - muchos de ellos jóvenes nacidos entre mediados de la década de los noventa y 2010- que desde hace un mes protestan contra la corrupción y contra un proyecto de presupuesto que implicaba subida de impuestos y cotizaciones sociales. La caída del gobierno ocurrió tres semanas antes de que los búlgaros empezaran a pagar en euros. Radiografía de un país en ebullición contra las redes clientelares y oligárquicas y la gran inestabilidad política con Ruth Ferrero, internacionalista especializada en los países del este europeo que hicieron parte de la Unión Soviética. RFI: ¿Qué implica para el país más pobre de Europa pasar a la zona euro? Ruth Ferrero: Algo que ya sabemos todos los que entramos en su momento en la zona euro: significa un incremento de los precios de absolutamente todo. Y esto, claro, tiene un impacto mucho mayor en poblaciones con mayor pobreza, como es el caso de Bulgaria. El impacto económico que va a tener la llegada del euro al país se va a hacer notar porque va a haber un incremento de los precios y, si eso no va acompañado de un incremento salarial y de algún tipo de garantías por parte del Gobierno y del propio marco comunitario, puede acelerar los procesos de activismo juvenil que estamos viendo. Además, esto va dentro del contexto particular de enorme inestabilidad política de Bulgaria que en los últimos años ha tenido prácticamente un primer ministro por año. Una de las cuestiones significativas en términos políticos es que es la primera vez que hay movilizaciones de la Generación Z que hacen caer a un gobierno. Esto no pasó en Serbia y no ha pasado tampoco en Marruecos. RFI: ¿Qué piden estos manifestantes búlgaros? Ruth Ferrero: Reformas profundas con medidas de regeneración democrática contra la corrupción, especialmente vinculadas a dos figuras políticas búlgaras que llevan bastante tiempo en la élite: Boïko Borissov y Delyan Peevksi, acusados no sin motivo por operar con prácticas clientelares y oligárquicas. Por tanto, los manifestantes piden un proceso electoral anticipado, con procesos de gobierno más transparentes y en el cual se dé una remodelación de toda la política económica que favorezca también a la gente joven. Tenemos que pensar que Bulgaria se inserta dentro de la región de los Balcanes de donde en los últimos años ha habido una emigración masiva de jóvenes que no encuentran que haya un futuro en su propio país.   RFI: ¿Cómo llegó el país a ser el más pobre del bloque europeo? Ruth Ferrero: Esto no es algo nuevo. Ya se vio en los años 90, después de la caída del régimen de Todor Jivkov. La economía de Bulgaria era absolutamente dependiente del bloque soviético y además, teniendo en cuenta las divisiones económicas que había dentro de ese bloque, la de Bulgaria era de las economías más dependientes, pero en términos de una producción menos cualificada o con menos valor añadido sostenida sobre la agricultura o la producción de perfumes de rosas, por ejemplo. Otras economías pudieron ser más resilientes, como las de los Bálticos que estaban dedicadas dentro del Comecon (Consejo de Ayuda Mutua Económica) a la producción de chips o producción de temas informáticos y de tecnología. Por tanto, el impacto de la entrada en la competición de las economías de mercado fue mucho más dolorosa para la sociedad búlgara que, en los 90, alcanzó una inflación de hasta de tres cifras. En esos años, tuvieron lugar una serie de ajustes económicos que llevaron a mucha gente al desempleo. Estaba también la reconversión industrial para converger con lo que solicitaba la Unión Europea para poder ser miembro del bloque, junto con procesos de inestabilidad política que nunca se han terminado de superar. En la Europa de los 90, entre los países con mayores índices de corrupción estaban Rumanía, Bulgaria y Polonia. Polonia ya ha ido saliendo, pero Rumanía y Bulgaria continúan en esos puestos. Claro, en un contexto de gran corrupción, redes clientelares y redes oligárquicas, se hace mucho más complicado que se reactive la economía. RFI: Usted citaba a dos personajes políticos que son el emblema de la corrupción en Bulgaria. ¿Quiénes son ellos y a quiénes representan? Ruth Ferrero: Delyan Peevksi es una figura política y económica muy conocida. Es un magnate, un oligarca de los medios de comunicación búlgaros. Lleva metido en política desde mediados de los años 2000.  Y es uno de los líderes del Movimiento por los Derechos y las Libertades, que es el tercer partido dentro del sistema político búlgaro, hace de bisagra entre los más liberales y los más conservadores y representa parte a las comunidades turcas y gitana. Esto no se puede decir en términos legales porque está prohibido por la Constitución búlgara. El Movimiento por los Derechos y las Libertades representa el símbolo de la corrupción sistémica en Bulgaria y se le acusa de capturar directamente al Estado. El término de captura del Estado se refiere a la infiltración de los partidos a través de redes clientelares dentro de la propia administración del Estado para obtener beneficios económicos. Peevksi ha sido sancionado también por Estados Unidos bajo la Ley Magnitsky que castiga fundamentalmente a individuos que tienen causas por corrupción significativa y abuso de poder en algún país. Es uno de los oligarcas fundamentales del país. En cuanto a Boïko Borissov, ha sido primer ministro en tres ocasiones, desde el año 2013 hasta 2021. Es una persona marcada por casos de corrupción, por ser un facilitador de esas redes y operar en términos clientelares. El hecho de haber sido primer ministro, además, le ha permitido poner en marcha procesos que hemos visto también en otros países de la región y que operan contra los mecanismos estructurales del Estado de Derecho, poniendo especial presión sobre los medios de comunicación y la justicia. Todo esto junto con sus relaciones con los oligarcas, entre otros, con Delyan Peevksi, deja ver claramente las redes de connivencia entre el poder económico y el poder político.  

Cu puțin timp înainte de finalul anului, o scrisoare semnată de zeci de personalități din întreaga Europă, lansează un mesaj direct: ”Este timpul pentru o Declarație de Independență a Uniunii Europene”. Scrisoarea a fost publicată în ziarele La Repubblica din Italia, El Pais din Spania, Le Soir din Belgia, Gazeta Wyborcza din Polonia și Le Monde din Franța.  Printre semnatari găsim foști membri ai Comisiei Europene și Parlamentului European, directori de instituții politice și financiare, activiști civici și intelectuali publici. Iar urmările acestui demers le vom vedea, probabil, în 2026. De la începutul scrisorii, semnatarii constată că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent, iar strategia de conciliere față de Donald Trump - de la Summitul NATO la dereglementarea normelor digitale, inteligenței artificiale și de mediu, inclusiv umilințele tarifare - nu funcționează:  ”Trump nu a devenit nici mai predictibil și nici mai puțin ostil. Dimpotrivă, concesiile au dus la un plan de capitulare inacceptabil pentru Ucraina și o declarație politică de război împotriva UE sub forma strategiei de securitate națională a SUA. Prin urmare, Europa trebuie să tragă concluziile necesare: securitatea, prosperitatea și democrația sa nu mai pot depinde de voința schimbătoare a Statelor Unite. Autonomia strategică nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Trebuie să asigurăm până în 2028 implementarea deplină a rapoartelor Letta și Draghi privind finalizarea pieței unice și competitivitatea europeană. În plus, avem nevoie de un buget multianual care să sprijine investiții suplimentare, publice și private, în industrii cheie și inovatoare. Însă recâștigarea competitivității și modernizarea bugetului nu sunt suficiente pentru a construi o Europă geopolitică. O Apărare comună europeană La fel ca în 1950, trebuie să ne concentrăm asupra unui punct critic, și anume stabilirea unei Apărări Comune Europene susținute de o uniune politică mai puternică. Doar o Europă mai federală poate face față acestor provocări, asigurând respectarea valorilor și drepturilor noastre fundamentale, cu excepția cazului în care suntem pregătiți să-l acceptăm pe Trump ca autoritate politică mondială, într-un parteneriat ambiguu cu Putin și Xi Jinping. Într-un sens mai general, instituțiile și liderii UE trebuie să exploateze pe deplin Tratatul de la Lisabona, printr-o interpretare federalistă a acestuia în toate domeniile, așa cum s-a făcut și în cazul răspunsului la pandemia de coronavirus, precum și în urma apelului lui Draghi la un „federalism pragmatic”. UE nu ar fi fost o putere comercială dacă această politică ar fi fost supusă unanimității. De aceea – spun autorii - în politica externă, apărare și finanțe nu trebuie să mai existe drept de veto. Pentru aceasta, semnatarii propun ca statele membre care nu vor accepta decizii luate prin vot majoritar să nu mai beneficieze de avantajele oferite de bugetul european. În al doilea rând, semnatarii susțin promovarea unei Adunări Interparlamentare care să pledeze pentru implementarea deplină a acestor obiective, împreună cu o Adunare ad-hoc a Cetățenilor Europeni pentru a implica cetățenii și sfera publică europeană în general. ”În acest scop, susținem crearea unei coaliții pro-europene reînnoite, transpartizane și interinstituționale, care să cuprindă cele mai angajate state membre din Consiliul European, majoritatea pro-europeană din Parlamentul European și Parlamentele Naționale, Comisia Europeană și instituțiile regionale și locale. Îndemnăm toate aceste instituții să sprijine o Uniune mai suverană și democratică”, se arată în încheierea documentului.

Ce se va întâmpla în anul viitor în relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite? Întrebarea este cu atât mai presantă cu cât, în strategia de securitate recent adoptată, America își propune să sprijine partidele naționaliste și de extremă dreapta din Europa. Dar există o problemă... Într-adevăr, Donald Trump a promis sprijin partidelor și mișcărilor naționaliste și de extremă dreapta din Europa, pe care el le consideră ”patriotice”. Problema este că Trump rămâne nepopular nu doar în Europa în general, dar nu se bucură de o mare susținere nici măcar în rândul simpatizanților partidelor populiste de dreapta, arată un sondaj realizat de Politico. Susținătorii partidelor populiste de dreapta, pe care administrația le-a menționat în strategia sa de securitate, îl susțin pe președintele SUA într-o măsură mai mare decât alții, dar nici măcar aceștia nu-i oferă liderului de la Casa Albă un sprijin răsunător. În Franța, printre alegătorii partidului Reuniunea Națională, mai mulți au opinii negative în ce-l privește pe Donald Trump (38%) față de 30% opinii pozitive. Și susținătorii Alternativei pentru Germania sunt divizați în privința lui Trump, 34% având o părere bună despre el și 33% negativă. În Marea Britanie, scorul între votanții formațiunii Reform UK este echilibrat, 39% opinii negative față de 38% pozitive. Noile date se constituie într-un potențial avertisment la adresa partidelor populiste de dreapta care încearcă să atragă un sprijin mai larg, apropiindu-se în același timp de Trump. În strategia sa de securitate, Donald Trump descrie Europa drept un spațiu al crizei, care se confruntă cu amenințarea dispariției. Accentuarea diviziunilor O versiune confidențială a documentului, dezvăluită de presa americană, ar afirma chiar că Donald Trump ar viza patru state pe care le-ar putea desprinde de Uniunea Europeană, dând astfel o lovitură mortală unui bloc pe care îl consideră drept un rival economic și un adversar ideologic. Acestea sunt Italia, Austria, Ungaria și Polonia. Totuși, chiar și în aceste țări, sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne puternic, așa cum arată ultimul sondaj Eurobarometru. Sprijinul pentru o Uniune Europeană mai puternică – deci, în niciun caz, desființată – se cifrează între 82% în Polonia și 86% în Austria. Așadar, o intervenție directă a lui Donald Trump și a brațului său ideologic MAGA în dezbaterile europene ar contribui mai degrabă la accentuarea diviziunilor, inclusiv în ce-i privește pe potențialii alegători ai dreptei populiste. Iar aceasta se vede cel mai clar în Franța, unde liderii extremei drepte s-au grăbit să respingă eforturile Casei Albe. Jordan Bardella, lider al Reuniunii Naționale, a respins, într-un interviu pentru The Telegraph ideea de a fi ”vasal” față de un ”frate mai mare precum Trump”. În timp ce Thierry Mariani, membru al consiliului național al partidului, a declarat pentru Politico că „Trump ne tratează ca pe o colonie - cu retorica sa, dar mai ales din punct de vedere economic și politic”.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

En 1941, después de que las fuerzas nazis tomaran la ciudad de Buczacz, Polonia, los aproximadamente 8.000 habitantes judíos comenzaron a ser perseguidos y asesinados; para el niño Oziac Fromm, no había otra salida que vivir en una guarida en el bosque.

Miguel Ángel González Suárez te presenta el Informativo de Primera Hora en 'El Remate', el programa matinal de La Diez Capital Radio que arranca tu día con: Las noticias más relevantes de Canarias, España y el mundo, analizadas con rigor y claridad. Hoy se cumplen 1.413 días del cruel ataque e invasión de Rusia a Ucrania. 3 años y 303 días. Hoy es viernes 26 diciembre de 2025. Día de las Cajas. El conocido como Boxing Day o Día de las Cajas se celebra el 26 de diciembre en Gran Bretaña y países relacionados con el Imperio Británico y se trata de un día en el que se promueve la donación de regalos a los pobres. En el calendario cristiano, el Boxing Day coincide con el día de San Esteban, y en algunos países europeos, el 26 de diciembre constituye el "segundo día de Navidad", y se celebra como tal. Es el caso de Alemania, Polonia, Países Bajos y Escandinavia. El término se asocia erróneamente a la idea de deshacerse de los envoltorios de Navidad al día siguiente. Pero lo cierto es que este día tiene un origen mucho más antiguo y profundo, en la Edad Media. Hay varias teorías no demostradas, pero se piensa que en ese momento las clases nobles entregaban cestas de Navidad con comida a su servidumbre. Los sacerdotes exponían cajas con donaciones de caridad. Y otra teoría habla de que ese día, los trabajadores acudían a su puesto de trabajo con una caja donde el patrono depositaba dinero, y que al final del día, los empleados se lo repartían, en lo que era una especie de aguinaldo. 1713.- Felipe V firma un real decreto por el que España queda dividida en 21 provincias, con fines administrativos y tributarios. 1863.- Se aplica por primera vez la electricidad en Europa con el alumbrado de los faros costeros en el cabo de Hève (Francia). 1884.- España comunica a las potencias extranjeras que tiene bajo su protectorado la costa occidental de África entre los cabos Bojador y Blanco, territorio denominado Sahara Occidental. 1898.- Los científicos Pierre y Marie Curie informan a la Academia de las Ciencias de Francia del descubrimiento del radio y acuñan el término radiactividad. 1921.- Se inaugura en Madrid el tramo de Metro de la línea 1 entre Puerta del Sol y Atocha. 1933.- El inventor estadounidense, Edwin H. Armostrong patenta la radio de Frecuencia Modulada (FM). 1991.- El Soviet Supremo declara el fin de la Unión Soviética (URSS) tras la ratificación del Tratado de la Comunidad de Estados Independientes (CEI). 2006.- En Irak, el Tribunal de Casación ratifica la sentencia a muerte contra el expresidente Sadam Husein. 2012.- En China se inaugura la línea de alta velocidad más larga del mundo entre Pekín y Cantón, con una extensión de vía de 2.298 kilómetros. Santoral: santos Esteban, Marino, Dionisio y Zósimo. León XIV felicita la Navidad en español y otros idiomas. Trump advierte contra el "Papá Noel malo" y defiende el carbón en una llamada navideña: Zelenski afirma que el plan de paz de EE.UU. propone congelar los frentes de guerra y no impide su entrada en la OTAN: Discurso del rey Felipe VI de Navidad 2025. PP y PSOE respaldan el mensaje de Felipe VI apelando a la convivencia frente a un Sumar "decepcionado" El turismo nacional aumenta un 26% estas navidades. Canarias registró 632 incidentes durante la Nochebuena, un 6% más que el año pasado. El Centro Coordinador de Emergencias y Seguridad atendió 1.692 llamadas entre las dos salas operativas. Sanidad insta a usar la mascarilla para frenar los contagios de gripe en Canarias. La Consejería recomienda a todas aquellas personas que presenten síntomas gripales a que usen una mascarilla quirúrgica para prevenir la transmisión de la enfermedad. Canarias cumple cuatro años sin terminar una sola vivienda pública. El Gobierno regional sustituye el sistema de sorteo de las casas por una baremación objetiva de los demandantes, además de exigir 10 años de residencia mínima continuada en las Islas. El cupo protegido para los jóvenes aumenta a partir de ahora del 5% al 20%. Un día como hoy nació en 1910.- Magdalena Nile del Río, "Imperio Argentina", actriz, cantante y bailarina hispano-argentina.

Karp, opłatek, bigos, pierniki, makowce. Trudno sobie bez nich wyobrazić polski, świąteczny stół. Jednak nazwy tych przysmaków wywodzą się z języka niemieckiego. "Niemieckie tropy przewijają się przez całą polską Wigilię" - mówi językoznawczyni dr Agata Hącia. Na polsko-niemiecką Wigilię zaprasza Marta Przybylik. Kontakt: cosmopopolsku@rbb-online.de Homepage: cosmopopolsku.de Facebook: www.facebook.com/cosmopopolsku Von Marta Przybylik-Wisniewska.

La invasión de Polonia en septiembre de 1939 no fue solo una campaña militar; fue el brutal detonante que encendió la llama de la Segunda Guerra Mundial. ¿Cómo logró la maquinaria de guerra nazi ejecutar la primera Blitzkrieg (Guerra Relámpago) de la historia? ¿Qué papel jugó el obsoleto pero simbólico SMS Schleswig-Holstein en el primer disparo de la guerra? En este fascinante análisis, desgranamos el plan "Fall Weiss" y las implicaciones geopolíticas del Pacto Ribbentrop-Mólotov. Hablamos de la valiente y solitaria resistencia polaca, la rápida caída de Varsovia y por qué los Aliados (Francia y Reino Unido) declararon la guerra a Alemania... pero no a la URSS. 🧐 ¡No te pierdas esta épica conversación con dos expertos de primer nivel! 🎙️ Invitados Especiales: Juan Campos: Historiador militar especializado en el Frente Oriental. Ignacio Pasamar: Analista geopolítico centrado en la Europa de entreguerras. ---------------------------------------------------------------------------------- 🎧 Antena Historia te regala 30 días PREMIUM Disfruta de todo el contenido sin interrupciones y con ventajas exclusivas en iVoox: 👉 https://www.ivoox.com/premium?affiliate-code=b4688a50868967db9ca413741a54cea5 📻 Producción y realización: Antonio Cruz 🎙️ Edición: Antena Historia 📡 Antena Historia forma parte del sello iVoox Originals 🌐 Visita nuestra web: https://antenahistoria.com 📺 YouTube: Podcast Antena Historia 📧 Correo: antenahistoria@gmail.com 📘 Facebook: Antena Historia Podcast 🐦 Twitter: @AntenaHistoria 💬 Telegram: https://t.me/foroantenahistoria 💰 Apoya el proyecto: Donaciones en PayPal 📢 ¿Quieres anunciarte en Antena Historia? Ofrecemos menciones, cuñas personalizadas y programas a medida. Más información en 👉 Antena Historia – AdVoices

¿Escuchaste sobre el descubrimiento espeluznante en Polonia? ¡Arqueólogos encontraron un "entierro vampírico" de 400 años! El esqueleto fue sepultado con una hoz colocada sobre su cuello, lo que la gente de entonces pensaba detendría a un "vampiro" de levantarse de entre los muertos. También había un candado en el dedo del pie del esqueleto, otra precaución inquietante para mantenerlo en la tumba. Los historiadores creen que era más una cuestión de superstición que de vampiros reales. Probablemente era una forma de lidiar con el miedo durante épocas difíciles, como las plagas. ¡Es sorprendente pensar cuánto el folclore influenció las prácticas funerarias en aquel entonces, ¿verdad? Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

La Autoridad Portuaria ha paralizado el proyecto de la Torre del Puerto hasta que se pronuncien los juzgados sobre los recursos presentados en contra y después estudiará si hay que repetir el concurso. La presidenta del PSOE de Málaga, Marisa Bustinduy, dirigirá la gestora que se hará cargo del PSOE de Torremolinos y que será aprobada hoy por la Ejecutiva provincial socialista tras la suspensión de Antonio Navarro denunciado por acoso sexual por una militante. La Guardia Civil ha desarticulado una red criminal que enviaba droga desde Marbella, Antequera y Sevilla a países europeos, principalmente Alemania y Polonia. Cuando se cumplen 10 días del fallecimiento de Robe Iniesta, desde Málaga queremos recordar su vínculo con esta tierra y con sus músicos a modo de homenaje, vínculos con la mítica banda malagueña Tabletom y también con el dibujante tatuador y músico malagueño de adopción, Manuel Castilla, alias Ramone. Unos Tabletom que mañana cierran gira en La Cochera Cabaret. Y hoy están con nosotros Pedro Ramírez, Perico, guitarrista y miembro fundador de Tabletom, y Ramone. Escuchar audio

La presidenta de la Comision Europea, Ursula von der Leyen, quiere firmar el sábado el acuerdo comercial entre la Unión Europea y el Mercosur durante la cumbre del Mercosur en la ciudad brasileña Foz do Iguaçu. Sin embargo, esto parece hoy muy poco probable, teniendo en cuenta que Italia anunció este miércoles que considera "prematuro" firmarlo, uniéndose a Francia. El presidente Lula da Silva, por su lado, ha lanzado un ultimátum. RFI entrevistó a un experto. A escasas 72 horas del comienzo de unas negociaciones clave este sábado en Brasil, Italia se sumó a Francia y solicitó aplazar el acuerdo comercial entre la Unión Europea y el Mercosur.   El anfitrión de la cumbre, el presidente Lula da Silva, advirtió por su lado que si el acuerdo de libre comercio entre el Mercosur y la Unión Europea no se aprueba "ahora", no se hará "mientras él sea presidente".  Todo esto no augura, por el momento, una cumbre exitosa con la esperada firma. Reacción desde Montevideo de Ignacio Bartesaghi, director del Instituto de Negocios Internacionales de la Universidad Católica de Uruguay: "Es increíble que sigamos esta discusión después de 25 años y que dándole las garantías a Europa de cubrirse, de protegerse en el sector agroindustrial con las salvaguardias agrícolas que en el día de ayer aprobó el parlamento y que son tan restrictivas, es muy llamativo que de todas formas no se pueda convencer a Francia, Polonia, Hungría, pero fundamentalmente que Italia esté acompañando ahora a Francia, que es lo que hace bloquear la posibilidad de que sea aprobado en el Consejo de la Unión Europea". Hay que asumir es que una vez más, Europa no quiere cerrar el acuerdo con el Mercosur y ya no hay más tiempo. Más concesiones el Mercosur no puede realizar" "Lo llamativo es que no hay ninguna razón para pensar que los productos del Mercosur van a invadir Europa. Además, los mecanismos de Europa para defenderse han sido incorporados en esta cláusula y salvaguardias. Se trata de un acuerdo que tiene cuotas y que es bastante restrictivo en términos de apertura para este sector. Creo que lo que hay que asumir es que una vez más, Europa no quiere cerrar el acuerdo con el Mercosur y ya no hay más tiempo. Más concesiones el Mercosur no puede realizar", continúa.  Firmar un acuerdo comercial entre Mercosur y la Unión Europea era, en el contexto actual, una manera de mostrar un camino diferente al que está dictando Trump. ¿Será posible? Ignacio Bartesaghi tiene profundas dudas: "Europa tenía la necesidad de dar una señal en un contexto tan complejo con Trump, pero no logra dar esa señal, porque no logra cerrar un acuerdo estratégico como es el acuerdo con el Mercosur, que era una señal geopolítica, y un mensaje de cooperación muy interesante cuando tienes del otro lado a Estados Unidos, que va por el camino contrario". "El mensaje que daba Europa era muy potente, pero yo creo que hay problemas internos en la Unión Europea y con las dificultades que atraviesa la Unión Europea como actor global asociado a cómo soluciona la guerra en Ucrania. En principio no están los votos para que este acuerdo sea aprobado en el Consejo de la Unión Europea y por tanto no se va a firmar el 20 de diciembre aquí en Foz de Iguazú, como se esperaba del lado del Mercosur", concluye.

Co z budżetem na język polski w Niemczech? Mówi dyr. KoKoPolu Gunnar Hille. Co z "gestem humanitarnym" dla polskich ofiar wojny? Mówi prof. Peter Oliver Loew, współprzewodniczący Grupy Kopernika, która apeluje do niemieckiego rządu: "Gest humanitarny teraz!" Na podcast zaprasza Tomasz Kycia. Kontakt: cosmopopolsku@rbb-online.de Homepage: cosmopopolsku.de Facebook: www.facebook.com/cosmopopolsku Von Thomas Kycia.

Agradece a este podcast tantas horas de entretenimiento y disfruta de episodios exclusivos como éste. ¡Apóyale en iVoox! La invasión de Polonia en septiembre de 1939 no fue solo una campaña militar; fue el brutal detonante que encendió la llama de la Segunda Guerra Mundial. ¿Cómo logró la maquinaria de guerra nazi ejecutar la primera Blitzkrieg (Guerra Relámpago) de la historia? ¿Qué papel jugó el obsoleto pero simbólico SMS Schleswig-Holstein en el primer disparo de la guerra? En este fascinante análisis, desgranamos el plan "Fall Weiss" y las implicaciones geopolíticas del Pacto Ribbentrop-Mólotov. Hablamos de la valiente y solitaria resistencia polaca, la rápida caída de Varsovia y por qué los Aliados (Francia y Reino Unido) declararon la guerra a Alemania... pero no a la URSS. 🧐 ¡No te pierdas esta épica conversación con dos expertos de primer nivel! 🎙️ Invitados Especiales: Juan Campos: Historiador militar especializado en el Frente Oriental. Ignacio Pasamar: Analista geopolítico centrado en la Europa de entreguerras. ---------------------------------------------------------------------------------- 🎧 Antena Historia te regala 30 días PREMIUM Disfruta de todo el contenido sin interrupciones y con ventajas exclusivas en iVoox: 👉 https://www.ivoox.com/premium?affiliate-code=b4688a50868967db9ca413741a54cea5 📻 Producción y realización: Antonio Cruz 🎙️ Edición: Antena Historia 📡 Antena Historia forma parte del sello iVoox Originals 🌐 Visita nuestra web: https://antenahistoria.com 📺 YouTube: Podcast Antena Historia 📧 Correo: antenahistoria@gmail.com 📘 Facebook: Antena Historia Podcast 🐦 Twitter: @AntenaHistoria 💬 Telegram: https://t.me/foroantenahistoria 💰 Apoya el proyecto: Donaciones en PayPal 📢 ¿Quieres anunciarte en Antena Historia? Ofrecemos menciones, cuñas personalizadas y programas a medida. Más información en 👉 Antena Historia – AdVoices Escucha el episodio completo en la app de iVoox, o descubre todo el catálogo de iVoox Originals

Un caz izolat de lepră a fost confirmat în Croația, relatează RTL Danas. Ministerul Sănătății din Zagreb a declarat că este vorba de un lucrător străin din Nepal care locuiește în Croația cu familia sa de doi ani. Pacientul s-a prezentat la serviciul epidemiologic din Split în urmă cu aproximativ zece zile, având simptome caracteristice leprei. Boala a fost recunoscută în timp util și au fost implementate imediat toate măsurile necesare. Bărbatul este tratat, contactele sale apropiate au primit terapie post-expunere. Acesta este primul caz de lepră din Croația de după 1993. Lepra este o boală infecțioasă cronică cauzată de bacterii. Se transmite în principal prin tuse sau strănut după un contact prelungit cu persoana infectată. Aceasta poate fi vindecată chiar dacă procesul durează mult, de la 6 până la 12 luni.   Comisia Europeană atrage atenția Slovaciei asupra deficiențelor politicii sale vamale. Ar putea fi inițiate proceduri judiciare pentru nerespectarea reglementărilor Slovacia este în urmă cu implementarea unui sistem vamal digital pentru transportul aerian, relatează aktuality.sk. Conform Comisiei Europene, Grecia și Slovacia nu au implementat pe deplin Sistemul Național de Import (NIS) sau Sistemul de Depozitare Temporară pentru Transportul Aerian (TS Air). Aceste sisteme sunt componente cheie ale cadrului vamal digital. Statele membre au fost obligate să le implementeze pe deplin până la 31 decembrie 2023. În ciuda avertismentelor oficiale anterioare din partea CE, trei state membre încă nu au implementat aceste sisteme și nu au furnizat planuri credibile de implementare pe termen scurt. Republica Cehă a amânat implementarea NIS până în prima jumătate a anului 2026. Grecia nu a finalizat încă implementarea TS Air, care a fost amânată până în 2027. Slovacia intenționează să implementeze TS Air abia în 2026-2027. Prin urmare, Comisia a decis, ca următor pas juridic, să emită avize motivate împotriva Republicii Cehe, Greciei și Slovaciei. Aceste state membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde Bruxelles-ului și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia Europeană ar putea decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.   Împletitul de coșuri din Polonia a fost înscris pe lista UNESCO. O tradiție poloneză recunoscută după 18 ani de eforturi Împletitul de coșuri din Polonia a fost înscris pe prestigioasa Listă Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității de către UNESCO, relatează National Geographic Polska. Anunțul oficial a fost făcut pe 10 decembrie 2025, în timpul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la New Delhi, India. Acest moment simbolic încununează aproape 18 ani de eforturi ale comunității poloneze de împletit coșuri. Nowy Tomyśl și Rudnik nad Sanem sunt principalele centre ale acestei tradiții. În Nowy Tomyśl, salcia este cultivată încă din secolul al XVIII-lea, favorizând dezvoltarea acestui meșteșug. În 1878, prima școală de împletit de coșuri din Polonia (Szkoła Koszykarska) a fost fondată în Rudnik nad Sanem. Împletitul de coșuri este unul dintre cele mai vechi meșteșuguri din Polonia. Implică împletirea manuală a coșurilor din materiale vegetale naturale, în principal salcie. Salcia este materia primă utilizată de 90% dintre producătorii de coșuri din Polonia. Munca lor  nu se limitează la împletit, ci include și cultivarea, recoltarea, decojirea și pregătirea materialului. Astăzi, împletitul de coșuri capătă o dimensiune din ce în ce mai artistică și este adesea practicat mai degrabă ca hobby, decât ca profesie.

Specialiștii în fiscalitate au așteptat cu nerăbdare să vadă rezultatele pentru România ale raportului Comisiei Europene referitor la gap-ul de TVA, capitol la care România este de mulți ani pe primul loc în Uniunea Europeană sperând într-o îmbunătățire a procentajului. Gap-ul de TVA, se știe deja, reprezintă diferența dintre cât ar trebui să încaseze bugetul de stat din TVA și cât încasează efectiv. Rezultatul studiului european este dezamăgitor pentru România care nu doar că rămâne pe primul loc, ci chiar înregistrează o creștere în anul 2023 față de 2022, de la 26,7% la 30%. Nivelul redus din anul 2022 este, însă, pus pe seama schimbării metodologiei de calcul. În termeni nominali, neîncasarea TVA înseamnă aproximativ nouă miliarde de euro, care, însă, să fim realiști, sunt doar teoretici. Degeaba se fac calcule referitoare la cât de multe ar putea realiza România cu nouă miliarde de euro, pentru că realitatea ne arată că suma nu este decât o simplă variantă ipotetică. Tema gap-ului de TVA se inflamează periodic, atunci când experți sau oameni politici încearcă să explice de unde vine diferența de încasare la buget. Au fost opinii care au susținut că este vorba despre cote prea mici de TVA (fapt puțin probabil), o altă cauză este evaziunea fiscală și, în fine, recent șeful fiscului a adus în discuție autoconsumul sau mai exact metodologia de calcul a TVA potențial de încasat. Raportul Comisiei Europene trece în revistă factorii care influențează nivelul de încasare a TVA. Creșterea PIB induce o creștere a gradului de conformare, dar în anii 2022-2023 s-a înregistrat o decelerare a economiei europene ceea ce ar fi putut duce la un efect invers, de creștere a gap-ului de TVA. Scăderea consumului de alimente și băuturi nealcoolice poate arăta o orientare spre o piață nefiscalizată și deci o creștere a gradului de neîncasare. Totodată, este importantă ponderea serviciilor în PIB și în special a serviciilor susceptibile de neconformitate. De exemplu, o activitate turistică în creștere poate ridica riscul de neconformitate. De asemenea, creșterea numărului de falimente duce la riscul de neplată a TVA. În fine, creșterea nivelului de plăți digitale reduce riscul de neconformitate. După cum se poate vedea, sunt factori care acționează diferit de la stat la stat și care sunt activi și în economia locală. La nivel european, Malta (24%) și Polonia (16%) sunt, după România, statele cu cele mai mari rate ale gap-ului de TVA. Cele mai performante sunt Austria (1%), Finlanda (3%) și Cipru (3,3%). Interesant este că studiul Comisiei Europene include și statele candidate, iar în aceste cazuri cifrele sunt mici, cu excepția Albaniei care are un gap de 24,6%. O veste rea nu vine niciodată singură și un alt raport european, referitor la impozitul pe profit, plasează România pe același loc 1 de la gap-ul de TVA și la neîncasarea impozitului pe profit. În 2019, anul analizat în raport, România a încasat cu 35% mai puțin decât suma care trebuia să ajungă la buget. Raportul menționează că în cazul României diferența neîncasată la buget este din cauza evaziunii fiscale, în schimb pentru alte state cauza principală este optimizarea fiscală făcută de companii. Datele europene ne arată că este ceva în neregulă cu economia românească și cu sistemul de administrare fiscală. Adevărul însă este clar ca lumina zilei: cele nouă miliarde de euro, lipsă la buget din TVA, rămân în economia reală la marii evazioniști și la micii oportuniști. De acești bani beneficiază companii fantomă, care apar și dispar peste noapte, IMM-uri, mici meseriași, persoane fizice autorizate sau neautorizate. Acesta este modul în care funcționează economia românească și care lasă în buzunarele companiilor sau ale cetățenilor nouă miliarde de euro. De aceea, nimeni nu vrea de fapt să schimbe sistemul și să reducă gap-ul de TVA.

Germania urmează să trimită trupe în Polonia, în efortul de a consolida flancul estic al NATO. Mișcarea vine în contextul creșterii îngrijorărilor cu privire la planurile agresive ale Rusiei. Numărul soldaților este mic, misiunea lor este pur defensivă, dar semnificațiile acestui gest sunt importante. Germania va trimite soldați Bundeswehr pentru a ajuta Polonia la granița sa estică cu Belarus și cu exclava rusă din Kaliningrad. Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania, principala sarcină a soldaților germani din Polonia va consta în „activități de inginerie militară”. Ei vor ajuta la „construirea de fortificații, săparea de tranșee, instalarea gardurilor de sârmă ghimpată sau ridicarea de bariere pentru tancuri”. Potrivit oficialului de la Berlin, efectivele trimise vor fi de aproximativ 50 de militari. Se așteaptă ca militarii să participe la proiect din al doilea trimestru al anului 2026 până la sfârșitul anului 2027. Purtătorul de cuvânt a subliniat că nu este necesară aprobarea parlamentară pentru desfășurare, deoarece „nu există niciun pericol imediat pentru soldați din cauza conflictelor militare”. Deși numărul militarilor germani care ajută la efortul de apărare al Poloniei este mic, simbolistica este importantă. Gestul este menit să arate Rusiei că europenii iau amenințările în serios și că sunt uniți în fața acestora. Anunțul de la Berlin vine după ce cancelarul Friedrich Merz a avertizat că Vladimir Putin va continua războiul, dacă Ucraina va cădea. Într-un discurs ținut sâmbătă, la o conferință a Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, el l-a comparat pe președintele rus Vladimir Putin cu Adolf Hitler. „Așa cum Sudeții nu au fost suficienți în 1938, Putin nu se va opri”, a spus Merz, referindu-se teritoriul Cehoslovaciei pe care aliații i l-au cedat liderului nazist prin acordul de la Munchen. De asemenea, într-o conferință desfășurată joi la Berlin, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat statele membre ale alianței în privința amenințării Rusiei și a cerut cheltuieli mai mari pentru apărare, inclusiv ca reacție la noua strategie de securitate a SUA. „Noi suntem următoarea țintă a Rusiei. Și suntem deja în pericol”, a declarat Rutte la Berlin. Într-un discurs cu accente sumbre, el a spus că trebuie să  ne pregătim ”pentru un război de amploarea celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri.” Să mai amintim că, de la invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022, Varșovia a susținut cu fermitate Kievul și a fost o rută de tranzit pentru armele furnizate de aliații occidentali ai Ucrainei. La rândul ei, Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar al Ucrainei după Statele Unite. Berlinul a trimis Kievului o cantitate imensă de echipamente, de la sisteme de apărare aeriană la vehicule blindate. După instalatrea președintelui Donald Trump la Casa Albă, Uniunea Europeană și-a asumat singură susținerea financiară pentru Urcaina, inclusiv prin cumpărarea de echipamente militare din Statele Unite. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Las ideologías fascistas y antidemocráticas resurgen y con fuerza entre la Generación Z (los jóvenes nacidos entre 1995 y 2012) de toda Europa. Según la Fundación alemana TUI, el 21% de esos jóvenes preferiría vivir bajo un gobierno autoritario, mientras el voto a la ultraderecha se dispara entre menores de 25 años. Polonia, Rumania, Portugal, España, Francia, Italia, Alemania…Es un fenómeno que comienza a expandirse.  Los partidos de extrema derecha han logrado importantes resultados aupados por el voto joven masculino. Quizá el “quedarse atrás” no sea solo un fenómeno geográfico, sino generacional. Analizamos cómo la extrema derecha europea seduce a los jóvenes de la llamada Gen Z. Nos acompañan cuatro invitados en esta edición: -Alejandra Peña Morales, profesora-investigadora de la Universidad de Bretaña Sur (Lorient) especialista en estudios de género  -Henry Hernández Bayter, docente e investigador en la Universidad de Lille  -Alice Freund, psicóloga clínica y psicoterapeuta   -Y en dúplex desde Bruselas contamos con: Javier Carbonell, director adjunto del Think Tank  Future Policy Lab    Coordinación editorial:  Florencia Valdés  Realización: Robin Cussenod, Yann Bourdelas, Vanessa Loiseau Presenta: Carlos Herranz

El jugador uruguayo perdió a su padre hace muy poco y ha vuelto a los terrenos de juego para dar la victoria a su equipo. El héroe rayista en Polonia frente al Jagiellonia fue el jugador que quizás más lo necesitaba. Alfonso Pacha Espino anotó el segundo gol que dio la victoria al Rayo Vallecano en el encuentro de Conference League.

El 70% de la droga que se comercializa a nivel mundial transita por Ecuador, ha afirmado el mandatario Daniel Noboa, cuya familia ha sido señalada por medios investigativos de estar involucrada en el tráfico de cocaína hacia Europa. RFI habló con Andrés Durán, periodista ecuatoriano que ha huido del país tras recibir amenazas por haber denunciado los vínculos entre la compañía bananera Noboa Trading y el narcotráfico. En 2023, el periodista Andrés Durán obtuvo documentos relativos a la incautación de centenas de kilos de cocaína en el puerto de Naportec, Guayaquil, en camino hacia Europa. "Empiezo a comprender la dinámica del crimen organizado a través del tráfico de cocaína camuflada en contenedores de banano", recuerda. Esto ocurrió antes de que Daniel Noboa fuera elegido presidente. Noboa Trading es la empresa de la familia del mandatario, le pertenecía al padre y ahora el grupo Noboa tiene control sobre el cultivo, el empaque y el transporte de banano de exportación. "Básicamente me termino chocando con el primer caso, en el año 2020, de un contenedor que fue exportado a un puerto de Croacia. Ese fue el primer hallazgo. Tuvo una parada en Polonia y empiezo yo a identificar la ruta que hacían los contenedores de banano", explica Durán. "En la práctica, son tres contenedores que fueron 'contaminados' entre comillas, con cocaína. Los casos se dan en los años 2020, 2022 y 2024". Tras las incautaciones, se detiene siempre al mismo contratista encargado del control antinarcóticos de los contenedores, un hombre llamado José Luis Rivera Baquerizo, que Andrés Durán asegura ser un hombre humilde usado por los directivos de la empresa. "Es el único procesado en los tres casos", dice. "¿Cómo una persona con una discapacidad física del 52% logró cargar solo cerca de media tonelada de cocaína? Recibió el apoyo y la ayuda de otras personas que permitieron generar la contaminación. La empresa y el gobierno de Noboa alegan que fue una especie de gancho ciego, es decir, que la compañía no tenían idea de que fueron contaminados. Y si la Fiscalía dice que el único procesado es este señor, que expliquen cuál fue el modus operandi". ¿Gancho ciego? Daniel Noboa niega las denuncias y responde que la empresa ha cooperado con la justicia. El abogado de Rivera Baquerizo es un asesor de Daniel Noboa. El sospechoso fue dejado en libertad en cada caso, en procesos que Durán califica de turbios, porque habría forma de evidenciar cuando y cómo llegó la droga a la carga. "Cada contenedor tiene un aparato que se conoce como 'Recorder', que monitorea en tiempo real la temperatura del contenedor. Entonces, el momento en el que se abre un contenedor, el Recorder, registra esa apertura. Ninguna de esas pericias se hicieron, aunque eran responsabilidad de la Fiscalía General del Estado". Durán apunta un prontuario de irregularidades que gravitaron alrededor del proceso, como fiscales removidos de los casos o perfiles dudosos. "Por ejemplo que el fiscal de la primera causa de tráfico de cocaína de la compañía Noboa Trading es el mismo fiscal que emitió un dictamen absentivo, es decir, que se abstuvo de acusar a uno de los líderes de la banda delictiva Los Águilas, involucrado de manera directa con los Choneros: Junior Roldán, alias JR", afirma. En marzo de 2025, Andrés Durán anunció que las amenazas de muerte en su contra lo obligaron a exiliarse en el exterior.

Comenzamos disfrutando de los tres discos favoritos de diciembre del 2025: el volumen 31 de la serie “Éthiopiques”, dedicado a Muluken Mèllèssè, y los que firman la arista húngara Veronika Varga y la iraní Mehrnam Rastegari. Continuamos con más novedades que nos llevan por Dinamarca, Polonia, los Balcanes, Rusia o la caribeña isla de Curasao, para terminar con varias producciones del sello neerlandés Audiomaze, con artistas de muy diversa procedencia entremezclando sones tropicales, orientales y jazz. We begin by enjoying the three favourite albums of December 2025: volume 31 of the series “Éthiopiques”, dedicated to Muluken Mèllèssè, and the ones by the Hungarian artist Veronika Varga and the Iranian Mehrnam Rastegari. We continue with more new releases that take us through Denmark, Poland, the Balkans, Russia and the Caribbean island of Curaçao, ending with several productions from the Dutch label Audiomaze, with artists of very diverse backgrounds blending tropical and oriental sounds, and jazz. Favoritos de diciembre December favorites - Muluken Mèllèssè - Hedetch alu - Éthiopiques 31 - Veronika Varga - Afino geia - True picture - Mehrnam Rastegari - Velveleh - Dislocated pulse Latidos y latitudes Heartbeats and latitudes - Basco - The huntress / Twenty thousand stars / Ten minutes to landfall - Three times into something wild - Sarakina - Osumnato - Suspended in the mist - Anastasiya Ragozina - Noch' temnaya - Dolya - Roël Calister - Tambú medely: Dan wakaké / Rebeldia na Bandabou / Ban sigui - The work of songs - Cinco en Clave - Opusetto - Turpial guajiro - Mamar - Torrential - Mamar - Jaber Fayad - Blossom - Hopeless nostalgia

Polonia acaba de convertirse en el país número 18 en Europa que prohíbe criar animales para pieles. El presidente Karol Nawrocki firmó esta nueva ley, . Esto es muy importante porque Polonia era el mayor productor de pieles de Europa. . Solo China producía más pieles en todo el mundo. La prohibición pasó después de Polonia prohíbe la cría de animales para pieles Read More » Read the full Article: Polonia prohíbe la cría de animales para pieles

Andrea Ceccherelli"Natura morta con briglia"Il secolo d'oro olandeseAdelphiwww.adelphi.itTraduzione di Andrea CeccherelliCome ha osservato una volta Brodskij, i versi di Zbigniew Herbert, con la loro geometrica nitidezza e glaciale lucidità, hanno il potere di lasciare un'impronta fisica nella «materia cerebrale» di chi legge. Altrettanto si può dire di queste prose, che fanno rivivere sotto i nostri occhi il «secolo d'oro» olandese, con la qualità iperreale e allucinatoria di certe decalcomanie. Lente d'osservazione privilegiata è la pittura, una pittura che sprigiona nell'immediatezza di un dettaglio – un ciuffo di salici, una goccia d'acqua, un mulino solitario, la forma di una nuvola, i canali e le rosse città – «l'immensità del mondo e il cuore delle cose». Ma Herbert non ci immerge solo nei mirabili paesaggi di Jan van Goyen, nel «chiarore plumbeo» che precede i suoi temporali, o nella «pigra luminescenza dorata» dei suoi pomeriggi estivi, ci conduce anche nelle botteghe degli artisti, nei salotti di «rappresentanti molto conservatori delle virtù calviniste», al centro della vita di questa «nazione frugale, sobria, industriosa». Sfogliando talora recondite pagine di storia – da quelle drammatiche della ‘tulipanomania' a quelle velate di mistero che dischiude l'unico quadro sopravvissuto di Torrentius, oscuro pittore perseguitato per eresia –, Herbert mescola narrazione, diario di viaggio e riflessione, senza mai spogliarsi del suo sguardo poetico, giungendo così a rivelarci il volto più segreto del Seicento olandese.Zbigniew Herbert (Leopoli 1924 - Varsavia 1998) poeta polacco. Alla sua prima raccolta di versi, La corda di luce (1956, nt), seguirono Hermes, il cane e la stella (1957, nt), L'altra stanza (1958, nt), Ricostruzione del poeta (1962, nt) e Lalek (1962, nt). Temi della sua poesia, di grande semplicità lirica, sono la nostalgia dell'infanzia e la condizione dell'uomo contemporaneo in un mondo violento e alienante. Scrisse anche drammi e saggi critici (Il barbaro nel giardino, 1962, nt; Disonore Domestico, 1986, nt). Nel 1973 uscì il volume Scelta di poesie. Drammi (nt); nel 1983, in Francia, Rapporto dalla città assediata, che riprende le 18 Poesie già pubblicate clandestinamente in Polonia.Diventa un supporter di questo podcast: https://www.spreaker.com/podcast/il-posto-delle-parole--1487855/support.IL POSTO DELLE PAROLEascoltare fa pensarehttps://ilpostodelleparole.it/

Vladimir Putin presume que va ganando territorio ucraniano. Europa ve amenazas en las pláticas de paz. ¿Qué está pasando con la guerra? Beata Wojna, analista internacional y académica del Tec de Monterrey, nos habla al respecto. En otros temas: Les presentaré una entrevista con el Ministro de Relaciones Exteriores de Polonia, Radoslaw Sikorski. En el marco de la guerra en Europa, Polonia es el único país del mundo que tiene frontera tanto con Ucrania como con Rusia / Sheinbaum viajó a Washington para el sorteo de la FIFA; aprovechará y tendrá encuentros con Donald Trump y Mark Carney.

Agradece a este podcast tantas horas de entretenimiento y disfruta de episodios exclusivos como éste. ¡Apóyale en iVoox! Acceso anticipado para Fans - ** VIDEO EN NUESTRO CANAL DE YOUTUBE **** https://youtube.com/live/xV5VyxWF_Ik +++++ Hazte con nuestras camisetas en https://www.bhmshop.app +++++ #historia #segundaguerramundial #historiamilitar En este episodio especial de Bellumartis Historia Militar, conversamos con Juan José Guillén Aranda, autor del libro "También fueron héroes" ** https://amzn.to/4jQPyqG **, para analizar la figura de Michael Wittmann, uno de los más célebres comandantes de carro de combate del Tercer Reich. Desde sus orígenes en Baviera, su paso por las Waffen-SS y su ascenso como as del Panzer Tiger I, hasta su trágico final en Normandía, este documental recorre su vida militar con rigor histórico y sin concesiones ideológicas. En este programa abordamos: - Su juventud y primeros pasos en el ejército alemán - El papel de las SS-Leibstandarte en Austria y Checoslovaquia - Sus campañas en Polonia, Francia, los Balcanes y el Frente del Este - Las acciones que le llevaron a la fama y sus condecoraciones - El combate de Villers-Bocage y su última batalla ⚔️ Wittmann es una figura controvertida, símbolo del poder blindado alemán y del mito del "caballero Panzer". Este programa busca entender al hombre, al soldado y al fenómeno militar que representó. ️ Con mapas, imágenes de archivo y análisis táctico de sus combates más conocidos. #MichaelWittmann #Panzer #TigerI #WaffenSS #VillersBocage #HistoriaMilitar #Bellumartis #SegundaGuerraMundial #FrenteRuso #Blitzkrieg #PanzerAce --------------------------------------------------------------------------------------- COMPRA EN AMAZON CON EL ENLACE DE BHM Y AYUDANOS ************** https://amzn.to/3ZXUGQl ************* --------------------------------------------------------------------------------------- LOS LIBROS DE PACO https://franciscogarciacampa.com/libros/ --------------------------------------------------------------------------------------- Si queréis apoyar a Bellumartis Historia Militar e invitarnos a un café o u una cerveza virtual por nuestro trabajo, podéis visitar nuestro PATREON https://www.patreon.com/bellumartis o en PAYPAL https://www.paypal.me/bellumartis o en BIZUM 656/778/825 --------------------------------------------------------------------------------------- Conviértete en miembro de este canal y apoya nuestro trabajo https://www.youtube.com/channel/UCTtIr7Q_mz1QkzbZc0RWUrw/join --------------------------------------------------------------------------------------- No olvidéis suscribiros al canal, si aún no lo habéis hecho. Si queréis ayudarnos, dadle a “me gusta” y también dejadnos comentarios. De esta forma ayudaréis a que los programas sean conocidos por más gente. Y compartidnos con vuestros amigos y conocidos. SIGUENOS EN TODAS LAS REDES SOCIALES ¿Queréis contactar con nosotros? Puedes escribirnos a bellumartispublicidad@hotmail.com como por WHATSAP o en BIZUM 656778825 Nuestra página principal es https://bellumartishistoriamilitar.blogspot.com y en la pagína web de Francisco García Campa https://franciscogarciacampa.com Política de Privacidad https://franciscogarciacampa.com/politica-de-privacidad/Escucha este episodio completo y accede a todo el contenido exclusivo de BELLUMARTIS PODCAST. Descubre antes que nadie los nuevos episodios, y participa en la comunidad exclusiva de oyentes en https://go.ivoox.com/sq/618669

Nel The Essential di martedì 2 dicembre, Chiara Piotto parla di: 00:00 la polemica a Genova, in Toscana e Lombardia per alcune iniziative per un "Natale inclusivo e laico" senza presepe; 04:00 le scritte antisemite sulla sinagoga di Roma e le pressioni su Scarlett Johansson contro il suo film in cui si parla di Olocausto; 06:15 l'incontro tra Witkoff e Putin oggi in Russia e le tensioni tra Germania e Polonia. Questo episodio è offerto da Europ Assistance: https://www.europassistance.it/landing-page/campagna-viaggi-bd-2025?utm_source=chora_media&utm_medium=lp_viaggi_podcast&utm_campaign=campagna_2025_viaggi_bd  Iscriviti a Spinelli, la newsletter di Will che racconta l'UE da Bruxelles: https://spinelliwillmedia.substack.com/  Iscriviti ai corsi 100% online in Digital Journalism e Branded Storytelling della New Media Academy, la scuola di Chora e Will! Ultimi posti disponibili, scopri il programma e i docenti su ⁠⁠⁠https://newmediacademy.com/⁠⁠⁠ o scrivici a ⁠⁠⁠info@newmediacademy.com⁠⁠ Presentiamo la terza stagione del podcast Mele Marce, giovedì 4 dicembre alle 18:30 a Milano, in via della Moscova 18. Iscriviti qui: https://www.lcalex.it/presentazione-di-mele-marce/ Giovedì 11 dicembre a Roma al Teatro delle Comete, lo Story Tour di Chora e Will insieme a Enel: uno spettacolo per raccontare l'innovazione con Mario Calabresi, Simone Pieranni, Riccardo Haupt e Clara Morelli. Iscriviti qui: https://www.eventbrite.com/cc/enel-story-tour-a-roma-4797067 Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Recenta vizită a premierului ungar Viktor Orban la Kremlin are urmări – și urmări nedorite de liderul de la Budapesta. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anulat o întâlnire cu prim-ministrul Ungariei, anunță agenția EFE, citată de Agerpres și Caleaeuropeană.ro. Conform unui mesaj publicat pe rețeaua de socializare X de către responsabilul pentru politică internațională în cadrul președinției poloneze, „președintele Nawrocki a decis să limiteze programul vizitei sale în Ungaria exclusiv la summitul președinților Grupului de la Vișegrad”. Liderii țărilor care fac parte din Grupul de la Vișegrad – Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – se reunesc miercuri în orașul ungar Esztergom. În cadrul vizitei sale în Ungaria pentru această întâlnire, președintele Nawrocki și soția sa urmau să se întâlnească joi, la Budapesta, cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok și cu șeful guvernului, Viktor Orban, potrivit cotidianului polonez „Gazeta Wyborcza”. Și alte critici s-au făcut auzite. În marja summitului germano-sloven  de vineri, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că premierul ungar nu a avut „mandat european”. Premierul sloven Robert Golob a fost de acord cu Merz, afirmând că nu se așteaptă la niciun beneficiu sau avantaj de pe urma acestei vizite. Vizita lui Orbán la Moscova ar putea fi considerată un act ostil împotriva UE, potrivit lui Jacob Kirkegaard, expert în cadrul think-tank-ului Bruegel, care susține că Ungaria sabotează eforturile UE de a obține un acord de pace echitabil pentru Ucraina. Acționând singură, Budapesta subminează, de asemenea, unitatea UE în deciziile cheie privind diversificarea surselor de aprovizionare și renunțarea la combustibilii fosili rusești. De asemenea, Ungaria afectează menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și integrarea economiei Ucrainei în blocul comunitar. Tomasz Słomka, profesor de științe politice la Universitatea din Varșovia, a declarat pentru postul polonez TV24 că decizia de a anula întâlnirea cu premierul ungar demonstrează că Nawrocki își consolidează independența politică. Atitudinea președintelui polonez este în conformitate cu poziția guvernului, care limitează relațiile sale cu Viktor Orbán. În același timp, este în concordanță cu ceea ce a susținut președintele polonez cu privire la relația sa cu Rusia, a spus expertul, adăugând că Nawrocki se află pe lista persoanelor care sunt deosebit de antipatizate de Moscova. Să nu uităm că alegerea lui Nawrocki ca președinte al Poloniei, la 1 iunie anul acesta, a fost salutată de Viktor Orbán, ca și de către extrema dreaptă din România. Dar atitudinea fermă a președintelui polonez în privința Rusiei îi lasă în afara jocului atât pe liderul de la Budapesta cât și pe admiratorii săi declarați de la extrema dreaptă din România.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Trento e Bolzano guidano nuovamente la classifica della Qualità della vita de Il Sole 24 Ore, giunta alla 36esima edizione e basata su 90 indicatori certificati. Trento conquista il primo posto, seguita da Bolzano, spinta dai risultati in "Affari e lavoro" e dal primato nella natalità, e da Udine, terza grazie ai risultati in "Ambiente e servizi" e alla densità di impianti fotovoltaici. La spaccatura territoriale resta evidente: la prima provincia del Sud è Cagliari al 39° posto, mentre le ultime 22 posizioni sono occupate da province meridionali, confermando un divario che persiste da decenni nonostante fondi europei, Pnrr e vantaggi strutturali come clima e costo della vita. Le classifiche tematiche premiano Milano in "Ricchezza e consumi" e "Affari e lavoro", Brescia per "Ambiente e servizi", Bologna per "Demografia, salute e società", Oristano per "Giustizia e sicurezza" e Trieste per "Cultura e tempo libero", mentre Siena vince l'indice della Qualità della vita delle donne. Il confronto con il 2024 mostra una crescita delle retribuzioni medie, un calo delle famiglie povere e un miglioramento del benessere economico, ma anche un aumento della cassa integrazione e una lieve contrazione delle startup, mentre l'Italia resta un Paese anziano con natalità in ulteriore calo. Ne parliamo con Marta Casadei, Il Sole 24 OreNovembre nero nell'autotrasporto: morti sul lavoro e pressioni illecite sul carico-scaricoSette morti in dieci giorni, tutti autisti over 60, segnano un novembre nero per l'autotrasporto e riportano al centro l'invecchiamento della forza lavoro, ancora priva del riconoscimento di attività usurante. Le dinamiche degli incidenti evidenziano rischi diffusi, dalla guida notturna alla congestione autostradale fino alle operazioni di carico e scarico, aggravate da cantieri, divieti di sorpasso e carenza di autisti qualificati. In questo contesto diventa cruciale la norma dell'art. 6-bis, che prevede una franchigia di 90 minuti e indennizzi obbligatori oltre questo limite, non rinunciabili e a carico sia del committente sia del gestore del sito. Proprio su questa norma FIAP denuncia pressioni illecite sui trasportatori affinché rinuncino agli indennizzi, con minacce di revoca degli incarichi e richieste contrarie alla legge. «Una situazione inaccettabile e lesiva della legalità», afferma il segretario generale Alessandro Peron, che annuncia una segnalazione formale all'AGCM, l'invio delle prime diffide e l'avvio dell'Osservatorio FIAP per monitorare la corretta applicazione della norma e impedire che la filiera venga riportata "indietro di vent'anni". Il commento è di Alessandro Peron, Segretario Generale FIAPNomisma, export agroalimentare a fine anno supererà i 70 miliardiL'export agroalimentare italiano si avvia a superare per la prima volta i 70 miliardi di euro entro il 2025, come evidenziato al IX Forum Agrifood Monitor di Nomisma. A settembre la crescita segna +5,7%, confermando l'Italia come nono esportatore mondiale e seconda per aumento percentuale nell'ultimo quinquennio, con boom in Polonia, Spagna e Stati Uniti. Gli USA restano partner chiave, con acquisti in aumento del 66% dal 2019, ma il 2025 registra un rallentamento dovuto alla svalutazione del dollaro e alle incertezze sui dazi, che hanno frenato l'export fino al -22% in agosto. Da qui l'invito a diversificare puntando su Paesi ad alta crescita come Messico, Romania, Corea del Sud e sulle opportunità dei nuovi accordi di libero scambio, incluso il negoziato con l'Indonesia. Le prospettive restano positive, ma il settore deve attrezzarsi contro volatilità geopolitica e commerciale per mantenere la traiettoria di crescita. Interviene Paolo De Castro, presidente Nomisma.Mps-Mediobanca: nessun accertamento su Mef, indagine avanzaL'inchiesta della procura di Milano sulla scalata di Mps a Mediobanca coinvolge Caltagirone, Milleri e l'AD Lovaglio per presunta manipolazione del mercato e ostacolo alla vigilanza, spingendo l'opposizione a chiedere chiarimenti al governo e al ministro Giorgetti. Le fonti giudiziarie chiariscono che il Mef non è indagato né oggetto di accertamento e che l'indagine è tuttora in corso, con molto materiale da analizzare dopo i sequestri dei giorni scorsi. Gli inquirenti ritengono che la scalata non sia stata fatta nell'interesse della banca e stanno ricostruendo il ruolo giocato nei collocamenti e nell'assemblea di Mediobanca dell'agosto scorso, considerata dagli investigatori un "passaggio rivelatorio" per la possibile formazione di una maggioranza concertata contraria all'operazione su Banca Generali. La notizia ha avuto immediate ripercussioni in Borsa, con Mps che ha toccato i minimi dal 24 settembre e perdite fino al 4%. Ne parliamo con Stefano Elli, Il Sole 24 Ore

Adiós al viejo Servicio Militar, nuevo esquema inicia en 2026  Polonia lanza sus primeros satélites artificialesMás información en nuestro Podcast

Witold Pilecki era miembro de un grupo de resistencia clandestina en Polonia que aceptó la audaz misión de infiltrarse en el campo de concentración y reportar sobre las atrocidades cometidas allí.

Il polacco Michal, detto Mic, una volta aperte le frontiere della Comunità Europea ha viaggiato e vissuto in Spagna e Italia, per poi approdare in Australia.

Mientras Rusia, Ucrania y Estados Unidos continúan discutiendo el plan de paz para Ucrania, Putin libra otra guerra en Polonia. Es más silenciosa y sibilina, pero peligrosa. El Kremlin ha llevado a cabo en territorio polaco sabotajes en vías de tren, incendios de fábricas, vuelos de drones, ciberataques... Y también campañas de desinformación. Polonia, gran país de la OTAN y de la UE pegado a Rusia, teme ser el siguiente objetivo si Moscú gana en Ucrania. Hablamos con Gloria Rodríguez Pina y con Daniel Iriarte de cómo Putin no solo busca dañar infraestructuras allí, sino que tiene un objetivo más ambicioso: sembrar miedo. Créditos Realizado por Bárbara Ayuso Presentado por Ana Fuentes Diseño de Sonido: Nacho Taboada Edición Ana Ribera Coordinación José Juan Morales Dirección Ana Alonso Sintonía Jorge Magaz Si tienes quejas, dudas o sugerencias, escribe a defensora@elpais.es o manda un audio a +34 649362138 (no atiende llamadas).

Co trzeci badany wśród Polaków w Niemczech chciałby wybrać skrajną AfD, partię uznaną przez kontrwywiad za „skrajnie prawicową” . Polacy i Niemcy polskiego pochodzenia na tle innych narodowości w Niemczech chętniej zajmują skrajnie prawicowe stanowisko. Gościem Tomasza Kyci jest autor badań Dominik Hirndorf z Fundacji Konrada Adenauera. Kontakt: cosmopopolsku@rbb-online.de Homepage: cosmopopolsku.de Facebook: www.facebook.com/cosmopopolsku Von Thomas Kycia.

Giuseppe Mendicino, Anna Lina Molteni"Lettere a Marguerite Poradowska"Joseph ConradRonzani Editorewww.ronzanieditore.ita cura di Giuseppe Mendicino, traduzione di Anna Lina Moltenicon una prefazione di Riccardo CapoferroJoseph Conrad, scrittore anglo-polacco autore di capolavori quali La linea d'ombra, Lord Jim, Cuore di tenebra e Tifone, tra il 4 febbraio 1890 e il 30 dicembre 1920 scrisse oltre cento lettere a Marguerite Poradowska, nata Marguerite Gachet, nipote di quel dottor Paul Gachet immortalato nel celebre dipinto di Van Gogh. Anche lei scrittrice, aveva sposato un cugino di Conrad, Alexandre Poradowski, fuggito dalla Polonia dopo i moti insurrezionali del 1863 contro l'oppressione zarista. Tra Conrad e Marguerite scattano un affetto e una comprensione che nascono dalle rispettive esperienze e passioni: dalla solitudine, umana e intellettuale, del primo, dalla sensibilità romantica della seconda. La parte più intensa della corrispondenza si dipana in un periodo storico importante per Conrad, tra il 1890 e il 1895, che coincide con il suo viaggio nel cuore dell'Africa, con l'addio alla vita per mare e l'inizio dell'attività di romanziere. Purtroppo delle lettere di Marguerite a Conrad sono state recuperate e pubblicate solo tre minute, una quarta è stata rinvenuta da Mendicino presso la Yale University. Da queste poche missive e dai suoi racconti si ricava l'immagine di una donna appassionata e di grande vivacità intellettuale, che diverrà presto un vero e proprio mentore letterario per Conrad.Il volume si compone di tre parti. Un approfondito saggio introduttivo del curatore Giuseppe Mendicino dove si indaga la figura di Conrad e l'importanza che il rapporto con Marguerite Poradowska ha avuto sulla sua letteratura, sul mare e sulla sua stessa vita. Seguono le lettere di Conrad, conservate presso il Fondo Joseph Conrad della Yale University, tradotte da Anna Lina Molteni, che firma altresì un intenso saggio su Marguerite Poradowska.Giuseppe Mendicino (Arezzo, 1960), scrittore e saggista che a Joseph Conrad ha dedicato diversi scritti, da ultimo Conrad. Una vita senza confini (Laterza, 2024), e una serie di saggi pubblicati su «Doppiozero», Treccani e all'interno del catalogo della mostra Le ossa della terra. Primo Levi e le montagne (Museo Nazionale della Montagna, Torino, 2024). È socio accademico del GISM (Gruppo italiano scrittori di montagna) e collabora con Enciclopedia Treccani, «Doppiozero» e «La Rivista del CAI». Tra le sue pubblicazioni: Mario Rigoni Stern. Un ritratto (Laterza, 2021), Mario Rigoni Stern. Cento anni di etica civile, letteratura, storia e natura (Ronzani Editore, 2022), Mario Rigoni Stern. Il coraggio di dire no (Einaudi, 2013).Diventa un supporter di questo podcast: https://www.spreaker.com/podcast/il-posto-delle-parole--1487855/support.IL POSTO DELLE PAROLEascoltare fa pensarehttps://ilpostodelleparole.it/

Oggi torniamo a parlare di Gaza, poi andiamo ai confini orientali europei e infine c'è una buona notizia sulle fastidiose chiamate dai call center. ... Per iscriverti al canale Whatsapp: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione Qui per provare MF GPT ... Gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

La Cámara de Representantes de los EEUU ha votado para que se publiquen todos los archivos que forman parte del caso Epstein, el millonario amigo de los poderosos, incluído Trump o el entonces príncipe Andrés, que abusaba y facilitaba el abuso de chicas menores de edad.Hay más temas que afectan al presidente estadounidense Donald Trump, que ha afirmado que no descarta ataques directos a los cárteles en México, vamos a hablar de ello.También de los nuevos datos en torno a los actos de sabotaje cometidos en Polonia este pasado fin de semana. Según las autoridades, se ha identificado a dos hombres ucranianos que presuntamente trabajan para los servicios de inteligencia rusos. Estaremos en Francia porque la creciente inseguridad vinculada al narcotráfico está en la parte más alta de la lista de las inquietudes de los franceses. También en Eslovenia que ha aprobado un ley muy controvertida para luchar contra la delincuencia. Además vamos a hablar con dos analistas; con uno sobre la visita del príncipe saudí Mohamed Bin Salman a la Casa Blanca y con otro sobre la situación en Bangladesh tras la condena a muerte de la exprimera ministra.Escuchar audio

Las encuestas en Chile se han cumplido en gran medida tras la victoria en la primera vuelta de las presidenciales de la comunista Jeannete Jara.Estaremos en Estados Unidos porque Donald Trump ahora está dispuesto a apoyar una votación en la Cámara de Representantes para que se publiquen todos los archivos del caso Epstein. También en Ucrania, que ha llegado a un acuerdo con Francia para comprar armamento y en Polonia, afectada de nuevo por un incidente relacionado con la denominada guerra híbrida rusa. Enseguida hablamos de ello.También hablaremos de la nueva política de asilo del gobierno británico, de las previsiones de crecimiento de la Comisión Europea y de la pena de muerte dictada contra la ex primera ministra de Bangladesh.Escuchar audio

115 muertes al día por alcohol en México  Sheinbaum anuncia obras en carretera a Palizada, Campeche  Más información en nuestro Podcast

(Día de la Mujer Colombiana) Durante su infancia vivió en el municipio de Guaduas, Cundinamarca, desde donde se trasladó a Bogotá. Pero su residencia allí en Santa Fe se interrumpió debido a la tragedia que sufrió su familia a causa de la epidemia de viruela que se propagó en 1802. Murieron sus padres y dos de sus hermanos. Unos dos años después, fue con su hermana mayor y su hermano menor a vivir con su madrina en Guaduas, donde su hermana mayor se casó y la llevó, junto con ese hermano, a vivir con ella. Aunque en el testamento de su padre figura como Polonia, quienes mejor la conocían la llamaban Policarpa. De ahí que los contemporáneos de Policarpa Salavarrieta la llamaran simplemente la Pola. Durante su segunda estadía en Guaduas, el cuñado de Policarpa murió luchando al lado del prócer Antonio Nariño en la campaña del Sur, y su hermano menor Bibiano, veterano de la misma campaña, regresó malherido en 1815, luego de sufrir una dura prisión. Contagiada de ese espíritu independentista, la Pola se vinculó a los patriotas de los Llanos del Casanare y sirvió como mensajera, compró armas y reclutó a jóvenes para la causa emancipadora. Lamentablemente, los españoles descubrieron sus actividades luego de capturar a los hermanos Almeyda y arrestar a Alejo Sabaraín con documentos que la comprometían. El 10 de noviembre de 1817 un Consejo de Guerra la condenó a muerte, junto con Sabaraín y otros patriotas. Camino al patíbulo la mañana del 14 de noviembre, cuando un soldado le ofreció un vaso de vino, Policarpa dijo: «Pueblo de Santa Fe, ¿cómo permitís que muera una paisana vuestra e inocente? Muero por defender los derechos de mi patria.»1 Al salir a la plaza mayor de la capital, se dirigió al pueblo reunido para presenciar su fusilamiento, y dijo en voz alta: «¡Pueblo indolente! ¡Cuán distinta sería hoy vuestra suerte si conocierais el precio de la libertad! Pero no es tarde. Ved que, mujer y joven, me sobra valor para sufrir la muerte y mil muertes más. ¡No olvidéis este ejemplo!» De ahí el famoso anagrama que se formó del nombre Policarpa Salavarrieta: «Yace por salvar la patria.» ¡Con razón que desde 1967 se celebre oficialmente el 14 de noviembre como el Día de la Mujer Colombiana, y que su imagen haya aparecido varias veces en los billetes y monedas de Colombia! En 1826, cuando la obra de teatro La Pola volvió a presentarse en Bogotá, el público, consciente de que nadie había hecho nada por salvarla, esta vez intervino y se libró del cargo de conciencia que sufría. Subió al escenario decidido a dar muerte a los artistas vestidos de soldados españoles que pretendían fusilarla nuevamente.2 Así como con su sangre los héroes de la patria pagaron el precio de la libertad física del pueblo, Jesucristo pagó el precio de nuestra libertad espiritual. Más vale que reconozcamos que Cristo lo pagó voluntariamente, y que basta con que aceptemos ese sacrificio que Él hizo en nuestro lugar a fin de salvarnos y librarnos eternamente de todo cargo de conciencia que suframos.3 Carlos ReyUn Mensaje a la Concienciawww.conciencia.net 1 Beatriz Castro Carvajal, «Policarpa Salavarrieta: heroína por excelencia de la República», Biblioteca Virtual Luis Ángel Arango, Credencial Historia No. 73 En línea 3 junio 2015. 2 Óscar Guarín Martínez, «El día que la Pola fue salvada de morir», Colección Bicentenario: 11 relatos para volver a contar, Ministerio de Educación Nacional: República de Colombia En línea 9 junio 2015. 3 Mt 26:50-54;  Ef 5:1; Fil 2:5-8; Tit 2:14

Conviértete en un seguidor de este podcast: https://www.spreaker.com/podcast/el-mananero-radio--3086101/support.

La Audiencia Nacional investiga posibles irregularidades en la financiación del PSOE, implicando a José Luis Ábalos y Koldo García, lo que el PP califica de nuevo frente judicial exigiendo explicaciones a Pedro Sánchez. El bloqueo de leyes por Junts impide a Sánchez presentar los presupuestos este año. El Tribunal Europeo de Derechos Humanos ratifica la prisión provisional de Jordi Sànchez, Oriol Junqueras y Jordi Turull, una decisión que Junts respeta pero no comparte. Además, la Audiencia Nacional ordena al ministro Grande-Marlaska condecorar con la Cruz al Mérito con distintivo rojo a un guardia civil por su valentía. Volodymyr Zelenskyy visitará España próximamente. Polonia implementa un plan de entrenamiento militar universal ante la amenaza rusa. La Fiscalía cierra empresas de vientres de alquiler ilegales que cosificaban a mujeres y embriones. María Luisa Cabañero, la primera bombera jubilada de España, relata su aventurera carrera y logros pioneros. Un informe sobre ...

I ministri dell'Ambiente dell'Ue hanno raggiunto a Bruxelles un accordo sul clima che fissa l'obiettivo di ridurre del 90% le emissioni rispetto ai livelli del 1990 entro il 2040. Dopo 24 ore di trattative, solo Slovacchia, Ungheria e Polonia si sono opposte, mentre Belgio e Bulgaria si sono astenuti. L'Italia, inizialmente contraria, ha sostenuto il compromesso finale. La proposta della Commissione europea rappresenta una tappa intermedia verso la neutralità climatica del 2050. È stata introdotta la possibilità per gli Stati membri di utilizzare crediti internazionali fino al 5% per compensare le emissioni, una misura fortemente voluta dall'Italia, mentre Germania, Spagna e Paesi nordici spingevano per il limite al 3%. Questi crediti, legati a progetti ambientali come riforestazione o investimenti in rinnovabili, dovranno essere di alta qualità. È inoltre previsto che dal 2030 si possa valutare l'uso di un ulteriore 5% di crediti domestici. Rinviata infine al 2028 l'estensione del sistema Ets 2 al trasporto stradale e al riscaldamento degli edifici. Su richiesta italiana, il testo riconosce il ruolo dei biocarburanti e dei carburanti a basse emissioni nella decarbonizzazione dei trasporti, come confermato dal commissario europeo al Clima, Wopke Hoekstra. Ne parliamo con Adriana Cerretelli, editorialista Il Sole 24 Ore Bruxelles.La manifattura resiste ai dazi, in calo ma verso ripresaIl 2025 sarà un anno di transizione per la manifattura italiana, con un calo del fatturato deflazionato dell'1%, meno marcato rispetto al -2,6% medio del biennio precedente. Il fatturato nominale resterà elevato, a 1.120 miliardi di euro. La debolezza dell'industria è comune anche ad altri Paesi europei, in particolare la Germania. Nel biennio 2026-2027 è attesa una ripresa moderata (+1% medio annuo) grazie al miglioramento della domanda europea, al rientro dell'inflazione e alla ripartenza tedesca. I settori più dinamici nel 2025 saranno la farmaceutica (+3%), l'elettrotecnica (+1,7%) e alimentare e bevande (+1,1%), mentre moda (-3,5%) e autoveicoli e moto (-9%) resteranno in difficoltà. Dal 2026, la crescita sarà trainata dai comparti legati alla doppia transizione digitale ed ecologica: elettronica e meccanica (+2,2%), autoveicoli (+2%), elettrotecnica (+1,9%), largo consumo (+1,7%), farmaceutica (+1,5%) e alimentare (+0,7%). Anche il sistema moda tornerà lievemente positivo (+0,4%). Secondo De Felice, il sistema manifatturiero italiano mostra capacità di adattamento e potenziale di ripresa in un contesto di forte cambiamento. Interviene Gregorio De Felice, capo economista e responsabile Studi e Ricerche di Intesa Sanpaolo.Cerved, Made in Italy vale quasi metà dell'export nazionaleLe imprese del made in Italy, circa 76 mila, hanno generato nel 2023 ricavi per 637 miliardi di euro e occupato quasi 2 milioni di persone, con una crescita del 4,3% rispetto al 2014, superiore al +3,7% dell'intera manifattura. Secondo il Monitor Cerved, che analizza i settori chiave come agroalimentare, moda, arredo, meccanica, trasporti e farmaceutica, queste aziende mostrano solidità patrimoniale e finanziaria e una forte vocazione all'export. Pur rappresentando solo il 7,8% delle società di capitali italiane, generano il 47,2% dell'export nazionale, pari a 200 miliardi di euro nel 2023. La crescita dovrebbe proseguire con un leggero aumento dei ricavi (+0,2%) nel 2025 e un +1,7% nel 2026. Tuttavia, la sfida principale sarà mantenere la competitività in un contesto segnato da dazi americani e tensioni geopolitiche. Lo studio evidenzia l'importanza di investimenti in innovazione, sostenibilità e diversificazione dei mercati, puntando su India, Sud-Est asiatico e Africa. «La capacità innovativa delle imprese sarà decisiva per restare competitive», sottolinea il ceo di Cerved, Luca Peyrano. Passa nei nostri studi Regina Corradini D'Arienzo, amministratore delegato e direttore generale di SIMEST.

Conviértete en un seguidor de este podcast: https://www.spreaker.com/podcast/el-mananero-radio--3086101/support.

Conviértete en un seguidor de este podcast: https://www.spreaker.com/podcast/el-mananero-radio--3086101/support.

BIANCA POLONIA ENTRA A LA CASA DE ALOFOKE 2! LUIS POLONIA Y NOVIA CONTROVERSIA | El Po K Ep 126