Podcasts about Vene

Kan en blodprøve fortelle deg mer enn om du er frisk eller syk? Hva avslører tusenvis av blodprøver om den norske folkehelsen og hvilke biomarkører sier egentlig mest om biologisk alder, metabolsk helse og risikoen for sykdom?I ukens episode er lege Arne Sæter fra Amino tilbake som gjest. Siden sist har Amino vokst betydelig, og gjennom analyser av tusenvis av blodprøver og integrasjon med wearable-data har de fått et unikt innblikk i hvordan den moderne nordmann faktisk har det.Vi snakker blant annet om:Hva Amino har lært etter å ha analysert tusenvis av blodprøver.Hvilke biomarkører som betyr mest for energi, helse og longevity.Hvorfor insulin, ApoB og metabolsk helse er viktigere enn mange tror.De vanligste misforståelsene om kolesterol og hjertehelse.Hva som kjennetegner menneskene som lykkes best med å forbedre helsen sin.Hvordan søvn, stress, kosthold og trening setter spor i blodprøvene.Hvilke livsstilsendringer som gir størst effekt – med minst mulig innsats.Hvordan preventiv medisin kan endre måten vi tenker helse på de neste ti årene.Dette er en episode for deg som ønsker å forstå kroppen din bedre, ikke bare for å forebygge sykdom, men for å skape flere år med energi, styrke og god helse.Du finner Amino her: www.amino.noTakk for redigering: Torgeir Johansen ved Micdrop Media.

Jennifer Morrell, Ysabel Quevedo, Amelia Chirino i Ana Briñez són veneçolanes tot i que fa anys que viuen a Sitges i estan vivint la tragèdia provocada pel doble terratrèmol de Veneçuela des de la distància amb molt dolor i alhora amb una necessitat imperiosa d'ajudar. D'aquí sorgeix la iniciativa de crear un punt de recollida de material a l'Espai Joan Tarrida, per recaptar material ortopèdic, medicaments, aliments infantils o per animals i alhora un espai que s'ha convertit en punt d'abraçades i de consol col·lectiu. Amb elles quatre conversem sobre com és viure una tragèdia a distància, sobre com conviure amb el dolor de tenir familiars i amics a Veneçuela afectats directa o indirectament pels terratrèmols i sobre la necessitat d'ajudar des d'aquí. Totes quatre detallen emocionades com miren de gestionar l'inevitable i alhora injust sentiment de culpa que tenen per no ser al seu país en un moment de màxima necessitat i viure amb el privilegi que els ofereix Sitges, poble que estimen i al que agraeixen l'acolliment. L'entrada Com es viure una tragèdia a distància? en parlem amb quatre veneçolanes de Sitges ha aparegut primer a Radio Maricel.

L'espai Joan Tarrida s'habilitarà per uns dies en centre de recollida de donatius per a Veneçuela. La iniciativa de la sitgetana i veneçolana Jennifer Morrell pretén iniciar una cadena d'ajuda solidària per tal de recollir principalment material ortopèdic, com bastons, crosses, pròtesis, embenatges, canyelleres, genolleres o tormelleres a banda de medicaments, productes d'alimentació infantil i per a mascotes. Tot el material recollit es durà a les organitzacions i associacions que actualment treballen amb Veneçuela. El que no es prendrà en cap cas és roba. Els dies de recollida seran aquest cap de setmana, dissabte 11 de 10h a 19h i diumenge de 10h a 14h i també dimecres i divendres de la setmana vinent en horari de tarda, de 17.30h a 21.30h. L'entrada Recollida solidària per Veneçuela ha aparegut primer a Radio Maricel.

www.kuhverstand.de Calcium in die Vene wird nach aktueller Erkenntnis nur noch bei klinischem Milchfieber eingesetzt. Zur Prophylaxe sind andere Wege besser. Wir besprechen, warum Vitamin D3 vor der Kalbung zu vermehrten Nachgeburtsverhalten führen kann. Welche Wege es bei der Milchfieberprophylaxe neuerdings gibt, darüber spreche ich mit Dr. Katharina Schrapers. Sie ist Biologin und Mitgründerin von PerformaNat (Sponsor dieser Folge). Wir schauen zusammen auf die Prozesse: Wie nimmt die Kuh Calcium eigentlich auf, im Darm und im Pansen? Sei gespannt auf die vielfältigen Möglichkeiten der Milchfieber-Vorsorge. Diese Folge ersetzt keine Fütterungsberatung und keine tierärztliche Beratung. Wir sprechen über unsere Erfahrung und unseren aktuellen Wissensstand! Themen im Überblick:

Venemaa on saanud viimastel kuudel tunda ühe rohkem valusaid rünnakuid tagalas. Riigis on tekkinud kütusepuudus, mis viib varem või hiljem varustus- ja tegevushäireteni paljudes majandussektorites.

Una setmana despr

Pendents del virulent incendi que crema a la Catalunya del Nord i tamb

A Vene

A Vene

L'

Connectem amb Joan Biosca, l'enviat especial de Catalunya R

El balan

El balan

Els incendis a Tiana i a T

La comunitat veneçolana a Sabadell es bolca amb el país després del doble terratrèmol

Mantenim el focus posat en Vene

Dos forts terratr

Dos terratr

Un primer balan

Dos grans terratr

Despr

Venemaa puhul räägitakse Putini režiimist, näilisest opositsioonist, häälekamaks muutuvast radikaalsest marurahvuslikust ja rajatagusest opositsioonist. Viimase puhul siis poliitikutest, kes on välismaale pagenud. Nende puhul on kohati juttu liberaalsest opositsioonist.

Keset positiivsete pealkirjade lainet Venemaa põlevatest rafineerimistehastest on alanud tõsine võitlus Donbassi legendaarse kindlusevööndi pärast, kuna Vene väed on tunginud Kostiantynivka linna. Kas ukrainlased suudavad seal vastu pidada, sellest räägime Postimehe «Sõjastuudios» kindralmajoriga reservis Neeme Väliga. Saatejuht on Ulla Länts.

Stuudios Priit Hõbemägi, Ainar Ruussaar ja Hindrek Riikoja. Nõusolekuseadus võeti vastu - aga mis siis muutub? Kas fosforiidisõda algab uuesti? Vastu võeti kirikuseadus - kas nüüd keelatakse Vene õigeusu Moskvale alluv kirik ära. Vajaduspõhised toetused - kas see on päris või mängult? Riigikogus olid megaistungid. Kas see on ikka mõttekas?

Stuudios Priit Hõbemägi, Ainar Ruussaar ja Hindrek Riikoja. Nõusolekuseadus võeti vastu - aga mis siis muutub? Kas fosforiidisõda algab uuesti? Vastu võeti kirikuseadus - kas nüüd keelatakse Vene õigeusu Moskvale alluv kirik ära. Vajaduspõhised toetused - kas see on päris või mängult? Riigikogus olid megaistungid. Kas see on ikka mõttekas?

Stuudios Priit Hõbemägi, Ainar Ruussaar ja Hindrek Riikoja. Nõusolekuseadus võeti vastu - aga mis siis muutub? Kas fosforiidisõda algab uuesti? Vastu võeti kirikuseadus - kas nüüd keelatakse Vene õigeusu Moskvale alluv kirik ära. Vajaduspõhised toetused - kas see on päris või mängult? Riigikogus olid megaistungid. Kas see on ikka mõttekas?

Stuudios Priit Hõbemägi, Ainar Ruussaar ja Hindrek Riikoja. Nõusolekuseadus võeti vastu - aga mis siis muutub? Kas fosforiidisõda algab uuesti? Vastu võeti kirikuseadus - kas nüüd keelatakse Vene õigeusu Moskvale alluv kirik ära. Vajaduspõhised toetused - kas see on päris või mängult? Riigikogus olid megaistungid. Kas see on ikka mõttekas?

Krimmi poolsaart tabas ööl vastu neljapäeva laiaulatuslik Ukraina õhurünnak, milles said ilmselt pihta mitmed Vene sõjaväega seotud objektid, aga ka poolsaart mandriga ühendavad maanteesillad. Milline on olukorda Krimmis ja mis võiks edasi saada, sellest räägime Postimehe «Sõjastuudios» vaatleja Raivo Varega. Saatejuht on Ulla Länts.

Vikerraadio saatesarjas "Harri Tiido taustajutud" on seekord vaatluse all Aleksander Vladimirovi "Sõja üldteooria alused". Sõjategevuses loeb Vladimirov tähtsaks inimrände voogude tekitamise ehk massilise, juhitava, kuid samas kontrollimatu migratsiooni esile kutsumise, märgib Tiido.

"Si Vis Pacem..." nr. 144 – salvestus: 03. juuni 2026Riigikaistelsies saates "Si Vis Pacem..." räägime seekord Riigikogu liikme Rain Epleriga sellest, kuidas meie kohalikud leftistid püstitavad Eesti pealinna taas kommunistlike maamärke. Kas ülbus kasvab selles, et lustratsioon ehk platsipuhastus jäi Eestis 1990ndatel tegemata? Haiseb igatahes taas samamoodi nagu ENSVs.Juttu on ka sise- ja välispoliitikast kliimahulluse ja energakandjate kriisi taustal. Kütusekriis muudab maailma käitumiskoodi. Vasaklased ei jaga aga matsu! Miks Eestis võimutsev pahem-koalitsioon ei suuda taibata, et ühiskondlikud seisukohad on lõplikult muutunud ja CO2 ning tuugenid pole enam teema? Aeg on hoopis taaskäivitada põlevkivi-elektrijaamad.Kas Putini Venemaa katse süüdistada Balti riike vene vähemuse ahistamises ja kaebus rahvusvahelisse kohtusse taotleb casus belli't elik ettekäänet sõja alustamseks? Võttis ju Vene riigduuma hiljuti vastu ka seaduse, et nad võivad "venelaste kaitseks" sõjaliselt naabritele kallale minna.Rain Epler on Riigikogu liige, osaleb keskkonnakomisjoni, Euroopa Liidu asjade komisjoni ja korruptsioonivastase erikomisjoni töös. — Läbinisti Lõuna-Eesti mees.Saatejuht on Erik Boltowski.

La cantautora lloretenca Cristina La Mar torna a Lloret de Mar després de passa uns mesos a Colòmbia, per promocionar Una flor en la luna, el seu nou treball discogràfic. L’artista ha visitat els estudis de Nova Ràdio Lloret per donar a conèixer aquest EP de sis cançons originals, publicat el passat mes de maig. El disc gira entorn de l’amor en totes les seves formes, des de les relacions de parella fins als vincles familiars i d’amistat. Segons explica la mateixa artista, el títol simbolitza aquells sentiments que semblen impossibles però que acaben fent-se realitat. «Parla d’un amor molt bonic i penses que és impossible, com que una flor creixi a la lluna»Cristina La Mar Una de les cançons que formen part del treball és Junto a ti, una cançó escrita a Lloret de Mar que evoca l’estima per les persones properes i pels espais que fan sentir a casa. Musicalment, el seu segon disc també marca una nova etapa per a la cantautora, que deixa enrere el piano per incorporar el quatre veneçolà, un instrument tradicional de quatre cordes molt arrelat a les músiques populars de Colòmbia i Veneçuela. Tot i la seva estreta vinculació amb Llatinoamèrica, Cristina La Mar assegura que Lloret continua sent un punt de referència imprescindible en la seva vida. De fet, reconeix que sempre acaba tornant al municipi per reconnectar amb la família, els amics i el mar. «Sempre tornaré. Jo parlo molt de casa. Jo crec que tot Llatinoamèrica coneix Lloret perquè soc molt pesada parlant de la màgia que tenim aquí»Cristina La Mar L’artista explica que aprofita els pròxims mesos per actuar a Catalunya abans de reprendre la seva activitat internacional. La seva agenda inclou nous concerts a Mèxic i al Brasil, on continua presentant les cançons d’aquest segon treball discogràfic. A més, alguns dels videoclips d’Una flor en la luna s’enregistren a diferents punts de la Costa Brava, inclòs Lloret de Mar.

Välisminister Margus Tsahkna annab ülevaate Rootsis toimunud NATO riikide välisministrite kohtumiselt, mis valmistas ette alliansi suvist tippkohtumist. Õhus on ka suur küsimus “kas president Trump ikka Ankarasse tuleb?” Pekingisse külla president Xi'le Trump jõudis, vahetult pärast teda käis seal ka ta Vene kolleeg Putin – millsite tulemustega lõppes diplomaatiline karusell Taevaaluses, selgitab Hiina ekspert Urmas Hõbepappel. Mis saab Kuubast ning kas USA valmistub sõjaliseks sekkumiseks. Ladina-Ameerika ekspert Hannes Saarmets teab vastuseid. "Välismääraja" paneb kokku Mart Mardisalu.

Pavilionul României din cadrul Bienalei de Artă de la Veneția s-a deschis oficial publicului. Proiectul artiștilor Anca Benera & Arnold Estefán, curatoriat de Corina Oprea și Diana Marincu, propune o instalație polifonică alcătuită din sunet, imagine și instrumente sculpturale – o cartografiere sensibilă a unei geografii aflate permanent în mișcare. Am stat de vorba cu Diana Marincu

Republica Moldova încă mai oscilează între trecut și viitor – Ziua Europei este sărbătoare oficială, însă o parte a societății, încă ancorată în tradiția sovietică, marchează de 9 mai Ziua Victoriei, pe model rusesc. O falie exploatată cu insistență de partidele pro-ruse. La Moscova, parada de 9 mai, de regulă una de amploare și organizată cu fast, este pusă sub presiune de dronele ucrainene, iar marșul în care rușii ies pe stradă cu fotografiile celor morți în al Doilea Război Mondial a fost anulat. În schimb, un marș similar este organizat de socialistul Igor Dodon la Chișinău. Ne explică Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”. Temele ediției: - La Bălți, 9 mai este marcat între imnul rusesc Katiușa și fanfarele care interpretează „Treceți batalioane române Carpații”. Cine și cum participă la evenimentele organizate de 9 mai, ce simboluri domină orașul, unde se vede cel mai clar moștenirea sovietică și de ce 9 mai provoacă tensiuni, într-un material semnat de Denis Chirtoca. - Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, susține la această oră o conferință de presă la Chișinău, cu ocazia unei vizite prilejute de Ziua Europei. - O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei și a căzut în apropierea localității Larga Nouă, din raionul Cahul. - Premieră la Chișinău a documentarului „Breaking Silence”, despre curajul de a spune adevărul atunci când tăcerea devine convenabilă – povestea reală a cinci jurnaliști din Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia și Armenia — oameni care au plătit un preț enorm pentru a-și face meseria onest. Invitatul de astăzi este unul din autorii filmului, directorul Telefilm Chișinău, jurnalistul Mircea Surdu. - Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova”, realizate de compania INSCOP din România, arată și că peste două treimi din români consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părerea contrarie. Mai mult de o treime consideră însă că unirea nu se va realiza niciodată. - Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția. - Republica Moldova participă pentru prima dată la Bienala de la Veneția. cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. - Regizorul Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo. Știrile zilei: O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei. Aparatul a fost detectat de Armata Națională în jurul orei 9:35, iar spațiul aerian a fost închis. La ora 10.16 drona a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă, Cahul. Formularea oficială însemnă că drona a căzut în preajma satului. Comunicatul armatei nu precizează dacă aparatul a explodat sau nu. Spațiul aerian continuă să fie închis în sudul Republicii Moldova. Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. La această oră, Kaja Kallas susține o conferință de presă împreună cu președinta Maia Sandu. Oficiala europeană are întrevederi la Chișinău cu premierul Alexandru Munteanu, cu ministrul  de Externe și cel al Apărării, dar și cu societatea civilă și cu tineri din Republica Moldova. Premierul Alexandru Munteanu a cerut miniștrilor să se implice activ în activitățile planificate pentru Ziua Europei, pentru a explica oamenilor valorile europene, în așa fel încât direcția europeană să fie îmbrățișată de cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova. *** Premierul Alexandru Munteanu a mai anunțat în cadrul ședinței de Guvern de joi că o misiune a Fondului Monetar Internațional va fi la Chișinău în următoarele două săptămâni pentru a discuta un nou program cu Republica Moldova. Într-un comunicat, executivul a anunțat că discuțiile cu FMI se axează pe reforma fiscală, politicile macroeconomice, stabilitatea financiară și dezvoltarea pieței de capital. *** Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază a dobânzii de politică monetară de la 5% la 6,5%. Instituția explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor internaționale la resurse energetice și produse alimentare. *** Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția, o prestigioasă expoziție culturală internațională. Potrivit ministrului culturii, Cristian Jardan, gestul reprezintă un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece prin război, transmite IPN. Declarația a fost semnată de miniștrii culturii din Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia. Ministrul Cristian Jardan a afirmat că prezența pe marile scene culturale internaționale a unui stat care provoacă distrugeri și pierderi umane nu poate fi tratată ca o normalitate. *** Republica Moldova participă pentru prima la Bienala de la Veneția cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Bienala de la Veneția se deschide pentru public pe 9 mai și este una dintre cele mai prestigioase manifestări de arte vizuale contemporane din lume. *** Regizorul, Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo: cel mai bun scurtmetraj pentru filmul „Nebunul”, cel mai bun scenariu și cea mai bună regie pentru filmul „Comatogen”.

Ajaloolane Ene Selart: "Vene-Jaapani sõda oli eesti ohvitseridele õppuseks, heas ja halvas, ja tuleristseteks kõikide järgmiste sõdade jaoks. Tuntud Eesti kindralid Ernst Põdder, Andres Larka, Jaan Soots on Vene-Jaapani sõjast läbi käinud."

Ajaloolane Ene Selart: "See Jaapani kohta käiv info Vene-Jaapani sõja ajal on oma mahu, tiheduse ja informatiivsuse poolest nii suur, et sellist aega, kus Eesti oleks niimoodi üle ujutatud Jaapaniga, ei ole hiljem enam mitte kunagi tagasi tulnud."

Marcos Pérez Jiménez, expresident de Veneçuela

El dia comen

Es mant

Despr

Europa tem que, despr

Nicol

El president dels Estats Units, Donald Trump, assegura a l'Air Force One que a la pr

El cofundador de Podem, Juan Carlos Monedero, compara la intervenci

Mihhail Põljajev oli 19. sajandi vene kirjanik ja kultuuriloolane, kes oli tuntud eelkõige populaarsete ajalooliste ja kultuurilooliste esseede poolest, milles ta kirjeldas Vene ühiskonna värvikaid isikuid.

Donald Trump dona llum verda a la CIA per fer operacions encobertes a Vene