Podcasts about Vene

Jennifer Morrell, Ysabel Quevedo, Amelia Chirino i Ana Briñez són veneçolanes tot i que fa anys que viuen a Sitges i estan vivint la tragèdia provocada pel doble terratrèmol de Veneçuela des de la distància amb molt dolor i alhora amb una necessitat imperiosa d'ajudar. D'aquí sorgeix la iniciativa de crear un punt de recollida de material a l'Espai Joan Tarrida, per recaptar material ortopèdic, medicaments, aliments infantils o per animals i alhora un espai que s'ha convertit en punt d'abraçades i de consol col·lectiu. Amb elles quatre conversem sobre com és viure una tragèdia a distància, sobre com conviure amb el dolor de tenir familiars i amics a Veneçuela afectats directa o indirectament pels terratrèmols i sobre la necessitat d'ajudar des d'aquí. Totes quatre detallen emocionades com miren de gestionar l'inevitable i alhora injust sentiment de culpa que tenen per no ser al seu país en un moment de màxima necessitat i viure amb el privilegi que els ofereix Sitges, poble que estimen i al que agraeixen l'acolliment. L'entrada Com es viure una tragèdia a distància? en parlem amb quatre veneçolanes de Sitges ha aparegut primer a Radio Maricel.

L'espai Joan Tarrida s'habilitarà per uns dies en centre de recollida de donatius per a Veneçuela. La iniciativa de la sitgetana i veneçolana Jennifer Morrell pretén iniciar una cadena d'ajuda solidària per tal de recollir principalment material ortopèdic, com bastons, crosses, pròtesis, embenatges, canyelleres, genolleres o tormelleres a banda de medicaments, productes d'alimentació infantil i per a mascotes. Tot el material recollit es durà a les organitzacions i associacions que actualment treballen amb Veneçuela. El que no es prendrà en cap cas és roba. Els dies de recollida seran aquest cap de setmana, dissabte 11 de 10h a 19h i diumenge de 10h a 14h i també dimecres i divendres de la setmana vinent en horari de tarda, de 17.30h a 21.30h. L'entrada Recollida solidària per Veneçuela ha aparegut primer a Radio Maricel.

www.kuhverstand.de Calcium in die Vene wird nach aktueller Erkenntnis nur noch bei klinischem Milchfieber eingesetzt. Zur Prophylaxe sind andere Wege besser. Wir besprechen, warum Vitamin D3 vor der Kalbung zu vermehrten Nachgeburtsverhalten führen kann. Welche Wege es bei der Milchfieberprophylaxe neuerdings gibt, darüber spreche ich mit Dr. Katharina Schrapers. Sie ist Biologin und Mitgründerin von PerformaNat (Sponsor dieser Folge). Wir schauen zusammen auf die Prozesse: Wie nimmt die Kuh Calcium eigentlich auf, im Darm und im Pansen? Sei gespannt auf die vielfältigen Möglichkeiten der Milchfieber-Vorsorge. Diese Folge ersetzt keine Fütterungsberatung und keine tierärztliche Beratung. Wir sprechen über unsere Erfahrung und unseren aktuellen Wissensstand! Themen im Überblick:

Una setmana despr

Pendents del virulent incendi que crema a la Catalunya del Nord i tamb

A Vene

L'

A Vene

Connectem amb Joan Biosca, l'enviat especial de Catalunya R

El balan

El balan

Els incendis a Tiana i a T

La comunitat veneçolana a Sabadell es bolca amb el país després del doble terratrèmol

Mantenim el focus posat en Vene

Dos terratr

Un primer balan

Dos forts terratr

Dos grans terratr

Despr

Venemaa puhul räägitakse Putini režiimist, näilisest opositsioonist, häälekamaks muutuvast radikaalsest marurahvuslikust ja rajatagusest opositsioonist. Viimase puhul siis poliitikutest, kes on välismaale pagenud. Nende puhul on kohati juttu liberaalsest opositsioonist.

Keset positiivsete pealkirjade lainet Venemaa põlevatest rafineerimistehastest on alanud tõsine võitlus Donbassi legendaarse kindlusevööndi pärast, kuna Vene väed on tunginud Kostiantynivka linna. Kas ukrainlased suudavad seal vastu pidada, sellest räägime Postimehe «Sõjastuudios» kindralmajoriga reservis Neeme Väliga. Saatejuht on Ulla Länts.

Stuudios Priit Hõbemägi, Ainar Ruussaar ja Hindrek Riikoja. Nõusolekuseadus võeti vastu - aga mis siis muutub? Kas fosforiidisõda algab uuesti? Vastu võeti kirikuseadus - kas nüüd keelatakse Vene õigeusu Moskvale alluv kirik ära. Vajaduspõhised toetused - kas see on päris või mängult? Riigikogus olid megaistungid. Kas see on ikka mõttekas?

Stuudios Priit Hõbemägi, Ainar Ruussaar ja Hindrek Riikoja. Nõusolekuseadus võeti vastu - aga mis siis muutub? Kas fosforiidisõda algab uuesti? Vastu võeti kirikuseadus - kas nüüd keelatakse Vene õigeusu Moskvale alluv kirik ära. Vajaduspõhised toetused - kas see on päris või mängult? Riigikogus olid megaistungid. Kas see on ikka mõttekas?

Stuudios Priit Hõbemägi, Ainar Ruussaar ja Hindrek Riikoja. Nõusolekuseadus võeti vastu - aga mis siis muutub? Kas fosforiidisõda algab uuesti? Vastu võeti kirikuseadus - kas nüüd keelatakse Vene õigeusu Moskvale alluv kirik ära. Vajaduspõhised toetused - kas see on päris või mängult? Riigikogus olid megaistungid. Kas see on ikka mõttekas?

Stuudios Priit Hõbemägi, Ainar Ruussaar ja Hindrek Riikoja. Nõusolekuseadus võeti vastu - aga mis siis muutub? Kas fosforiidisõda algab uuesti? Vastu võeti kirikuseadus - kas nüüd keelatakse Vene õigeusu Moskvale alluv kirik ära. Vajaduspõhised toetused - kas see on päris või mängult? Riigikogus olid megaistungid. Kas see on ikka mõttekas?

Krimmi poolsaart tabas ööl vastu neljapäeva laiaulatuslik Ukraina õhurünnak, milles said ilmselt pihta mitmed Vene sõjaväega seotud objektid, aga ka poolsaart mandriga ühendavad maanteesillad. Milline on olukorda Krimmis ja mis võiks edasi saada, sellest räägime Postimehe «Sõjastuudios» vaatleja Raivo Varega. Saatejuht on Ulla Länts.

"Si Vis Pacem..." nr. 144 – salvestus: 03. juuni 2026Riigikaistelsies saates "Si Vis Pacem..." räägime seekord Riigikogu liikme Rain Epleriga sellest, kuidas meie kohalikud leftistid püstitavad Eesti pealinna taas kommunistlike maamärke. Kas ülbus kasvab selles, et lustratsioon ehk platsipuhastus jäi Eestis 1990ndatel tegemata? Haiseb igatahes taas samamoodi nagu ENSVs.Juttu on ka sise- ja välispoliitikast kliimahulluse ja energakandjate kriisi taustal. Kütusekriis muudab maailma käitumiskoodi. Vasaklased ei jaga aga matsu! Miks Eestis võimutsev pahem-koalitsioon ei suuda taibata, et ühiskondlikud seisukohad on lõplikult muutunud ja CO2 ning tuugenid pole enam teema? Aeg on hoopis taaskäivitada põlevkivi-elektrijaamad.Kas Putini Venemaa katse süüdistada Balti riike vene vähemuse ahistamises ja kaebus rahvusvahelisse kohtusse taotleb casus belli't elik ettekäänet sõja alustamseks? Võttis ju Vene riigduuma hiljuti vastu ka seaduse, et nad võivad "venelaste kaitseks" sõjaliselt naabritele kallale minna.Rain Epler on Riigikogu liige, osaleb keskkonnakomisjoni, Euroopa Liidu asjade komisjoni ja korruptsioonivastase erikomisjoni töös. — Läbinisti Lõuna-Eesti mees.Saatejuht on Erik Boltowski.

Vikerraadio saatesarjas "Harri Tiido taustajutud" on seekord vaatluse all Aleksander Vladimirovi "Sõja üldteooria alused". Sõjategevuses loeb Vladimirov tähtsaks inimrände voogude tekitamise ehk massilise, juhitava, kuid samas kontrollimatu migratsiooni esile kutsumise, märgib Tiido.

La cantautora lloretenca Cristina La Mar torna a Lloret de Mar després de passa uns mesos a Colòmbia, per promocionar Una flor en la luna, el seu nou treball discogràfic. L’artista ha visitat els estudis de Nova Ràdio Lloret per donar a conèixer aquest EP de sis cançons originals, publicat el passat mes de maig. El disc gira entorn de l’amor en totes les seves formes, des de les relacions de parella fins als vincles familiars i d’amistat. Segons explica la mateixa artista, el títol simbolitza aquells sentiments que semblen impossibles però que acaben fent-se realitat. «Parla d’un amor molt bonic i penses que és impossible, com que una flor creixi a la lluna»Cristina La Mar Una de les cançons que formen part del treball és Junto a ti, una cançó escrita a Lloret de Mar que evoca l’estima per les persones properes i pels espais que fan sentir a casa. Musicalment, el seu segon disc també marca una nova etapa per a la cantautora, que deixa enrere el piano per incorporar el quatre veneçolà, un instrument tradicional de quatre cordes molt arrelat a les músiques populars de Colòmbia i Veneçuela. Tot i la seva estreta vinculació amb Llatinoamèrica, Cristina La Mar assegura que Lloret continua sent un punt de referència imprescindible en la seva vida. De fet, reconeix que sempre acaba tornant al municipi per reconnectar amb la família, els amics i el mar. «Sempre tornaré. Jo parlo molt de casa. Jo crec que tot Llatinoamèrica coneix Lloret perquè soc molt pesada parlant de la màgia que tenim aquí»Cristina La Mar L’artista explica que aprofita els pròxims mesos per actuar a Catalunya abans de reprendre la seva activitat internacional. La seva agenda inclou nous concerts a Mèxic i al Brasil, on continua presentant les cançons d’aquest segon treball discogràfic. A més, alguns dels videoclips d’Una flor en la luna s’enregistren a diferents punts de la Costa Brava, inclòs Lloret de Mar.

Välisminister Margus Tsahkna annab ülevaate Rootsis toimunud NATO riikide välisministrite kohtumiselt, mis valmistas ette alliansi suvist tippkohtumist. Õhus on ka suur küsimus “kas president Trump ikka Ankarasse tuleb?” Pekingisse külla president Xi'le Trump jõudis, vahetult pärast teda käis seal ka ta Vene kolleeg Putin – millsite tulemustega lõppes diplomaatiline karusell Taevaaluses, selgitab Hiina ekspert Urmas Hõbepappel. Mis saab Kuubast ning kas USA valmistub sõjaliseks sekkumiseks. Ladina-Ameerika ekspert Hannes Saarmets teab vastuseid. "Välismääraja" paneb kokku Mart Mardisalu.

Eine steigende Zahl von Menschen sucht Gesundheit und Fitness durch Longevity-Infusionen. Der Bund warnt vor Risiken. "Es ist immer gesünder, den Apfel zu essen, als sich die Bestandteile in die Vene zu jagen", sagt Sportmedizinerin Christine Joisten. Von WDR 5.

Saates räägivad Eestit Brüsselis esindav suursaadik Kyllike Sillaste-Elling ja Sisekaitseakadeemia sisejulgeoleku instituudi juhataja Erkki Koort sellest, miks meie riik püüab veenda ELi sulgema piire Vene kombatantidele.

Pavilionul României din cadrul Bienalei de Artă de la Veneția s-a deschis oficial publicului. Proiectul artiștilor Anca Benera & Arnold Estefán, curatoriat de Corina Oprea și Diana Marincu, propune o instalație polifonică alcătuită din sunet, imagine și instrumente sculpturale – o cartografiere sensibilă a unei geografii aflate permanent în mișcare. Am stat de vorba cu Diana Marincu

Andreea Răsuceanu a publicat recent romanul „Hemiptera”, la Editura Polirom. Un roman în care se împletesc două planuri narative: unul contemporan și celălalt de la începutul secolului al XIX-lea, de pe vremea domniei lui Caragea, marcată de ciuma care a ucis mare parte din populația Bucureștiului. Cele două epoci sînt legate prin poveștile personajelor, prin frica de moarte și sentimentul pregnant al sfîrșitului dar și prin poveștile locului: cartierul Balta Albă de azi. În locul care azi se cheamă așa a fost o groapă comună imensă unde au fost aruncate de-a valma cadavrele celor morți de ciumă. Peste ele se turna var și, cînd ploua mult, varul și apa formau o peliculă albă. Așa a ajuns cartierul de azi să se numească Balta Albă. Protagoniștii din prezent, naratoarea și iubitul ei, locuiesc în acest cartier și acolo au locuit și în copilărie. Iar poveștile din trecut au în prim-plan cîteva figuri din epoca lui Caragea, pe domnitor însuși, dar și o femeie doctoră, o medica, Venețiana, și o femeie cioclu. Am vorbit cu Andreea Răsuceanu despre noul ei roman, despre personajele și lumile în care trăiesc și despre titlul misterios al cărții.Andreea Răsuceanu: „Trecutul nu e mort, ci e insinuat și continuă să trăiască în prezent, în forme mult mai spectaculoase și mai vizibile decît ne-am gîndi, poate. (...) Am pornit de la ideea Apocalipsei, care e o obsesie contemporană, și de la revelația că, tot așteptînd un moment, un eveniment, de fapt ratăm chiar sensurile acestui sfîrșit continuu. Ăsta e un sens major al cărții. Al doilea ar fi că întotdeauna s-a trăit cu un maximum de implicare și de atenție ideea sfîrșitului, cu atît mai mult în secolul al XIX-lea, pe care mi l-am ales eu, în perioada de după ciuma lui Caragea, cînd evident că sentimentul sfîrșitului era ceva inevitabil, îl trăiai în mod cotidian, avînd în vedere că murise o parte atît de mare din populația Bucureștiului și nu numai. Apoi oamenii îl trăiau într-o perioadă atît de instabilă, cum a fost cea a regimurilor fanariote. Și atunci mi-am dat seama că de fapt sfîrșitul lumii este o stare continuă a ei și nu un moment. Și m-am gîndit cum aș putea să spun cel mai bine lucrul ăsta.”Ți-ai propus din start să scrii despre trecut, să faci incursiuni în memorie, în memoria ta, în memoria colectivă?Andreea Răsuceanu: „E clar că asta e una dintre obsesiile și temele mele predilecte dar nu, nu a fost ceva programatic, nu m-am gîndit la carte ca la o reconstituire nici a istoriei mele personale, nici a istoriei cartierului neapărat. Am vrut să scriu despre altceva. Am vrut să fac și o poveste de dragoste care se petrece în contextul nevoii de recuperare a trecutului. Dar cred că mesajul de profunzime, mesajul care aș vrea să ajungă la cititor este legat de obsesia recuperării trecutului dar și de întrebarea cît și ce anume poți recupera din trecut, ce merită păstrat și de ce anume merită să te eliberezi?”Cicadele, aceste insecte din ordinul Hemiptera, se aud pe parcursul întregii povești. Aceste insecte trăiesc ani de zile sub pămînt iar cînd ies și cîntă, supraviețuiesc la suprafață doar cîteva săptămîni. Cum ai ajuns să folosești acest simbol puternic, să împînzești cartea de cicade?Andreea Răsuceanu: „Am ajuns prin Platon, prin Phaidros și prin povestea cicadelor. Legenda spune că atunci cînd s-au născut muzele, unii oameni au continuat să cînte și să danseze pînă la epuizare, uitînd să se mai hrănească și au murit pur și simplu în beția asta a artei. Și-atunci muzele au ales să-i transforme în cicade, adică niște insecte care trăiesc aproape fără hrană. De fapt, nu e chiar așa. Trăiesc din seva copacilor. Mi-a plăcut foarte mult ideea asta. Mi-am dat seama cît de bine se potrivește metafora cicadei pentru cartea mea, în toate sensurile posibile.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Riigikaitselises saates "Si vis pacem..." räägib EKRE aseesimees ja Riigikogu väliskomisjoni aseesimees, EKRE presidendikandidaat Mart Helme Eesti presidendivalimistest ja sise- ning välispoliitikast. Sõltumatu erakondade populaarsusuuring VOTA saidil näitab hoopis teisi graafikuid, kui kodumaised küsitlusfirmad. Miks on hinnangud nii erinevad? Kes on valimistel võimuerakonna uus puudel? Kellest tehakse valimiste peibutuspart ja meedia märklaud? Kes mängib lihtsalt tola ja milliseid kandiaate on erakonnad juba esitanud? Kas Eestis eksisteerib süvariigi ametnike põrandaalune partei?Räägime ka sõjast, Vene agressioonist, Euroopa Liidu "ärklevast" vasakpoolsusest ja sellest, kas konservatiivid ja parempoolsed saavad midagi muuta?Saatejuht on Erik Boltowski.

Republica Moldova încă mai oscilează între trecut și viitor – Ziua Europei este sărbătoare oficială, însă o parte a societății, încă ancorată în tradiția sovietică, marchează de 9 mai Ziua Victoriei, pe model rusesc. O falie exploatată cu insistență de partidele pro-ruse. La Moscova, parada de 9 mai, de regulă una de amploare și organizată cu fast, este pusă sub presiune de dronele ucrainene, iar marșul în care rușii ies pe stradă cu fotografiile celor morți în al Doilea Război Mondial a fost anulat. În schimb, un marș similar este organizat de socialistul Igor Dodon la Chișinău. Ne explică Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”. Temele ediției: - La Bălți, 9 mai este marcat între imnul rusesc Katiușa și fanfarele care interpretează „Treceți batalioane române Carpații”. Cine și cum participă la evenimentele organizate de 9 mai, ce simboluri domină orașul, unde se vede cel mai clar moștenirea sovietică și de ce 9 mai provoacă tensiuni, într-un material semnat de Denis Chirtoca. - Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, susține la această oră o conferință de presă la Chișinău, cu ocazia unei vizite prilejute de Ziua Europei. - O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei și a căzut în apropierea localității Larga Nouă, din raionul Cahul. - Premieră la Chișinău a documentarului „Breaking Silence”, despre curajul de a spune adevărul atunci când tăcerea devine convenabilă – povestea reală a cinci jurnaliști din Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia și Armenia — oameni care au plătit un preț enorm pentru a-și face meseria onest. Invitatul de astăzi este unul din autorii filmului, directorul Telefilm Chișinău, jurnalistul Mircea Surdu. - Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova”, realizate de compania INSCOP din România, arată și că peste două treimi din români consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părerea contrarie. Mai mult de o treime consideră însă că unirea nu se va realiza niciodată. - Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția. - Republica Moldova participă pentru prima dată la Bienala de la Veneția. cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. - Regizorul Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo. Știrile zilei: O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei. Aparatul a fost detectat de Armata Națională în jurul orei 9:35, iar spațiul aerian a fost închis. La ora 10.16 drona a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă, Cahul. Formularea oficială însemnă că drona a căzut în preajma satului. Comunicatul armatei nu precizează dacă aparatul a explodat sau nu. Spațiul aerian continuă să fie închis în sudul Republicii Moldova. Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. La această oră, Kaja Kallas susține o conferință de presă împreună cu președinta Maia Sandu. Oficiala europeană are întrevederi la Chișinău cu premierul Alexandru Munteanu, cu ministrul  de Externe și cel al Apărării, dar și cu societatea civilă și cu tineri din Republica Moldova. Premierul Alexandru Munteanu a cerut miniștrilor să se implice activ în activitățile planificate pentru Ziua Europei, pentru a explica oamenilor valorile europene, în așa fel încât direcția europeană să fie îmbrățișată de cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova. *** Premierul Alexandru Munteanu a mai anunțat în cadrul ședinței de Guvern de joi că o misiune a Fondului Monetar Internațional va fi la Chișinău în următoarele două săptămâni pentru a discuta un nou program cu Republica Moldova. Într-un comunicat, executivul a anunțat că discuțiile cu FMI se axează pe reforma fiscală, politicile macroeconomice, stabilitatea financiară și dezvoltarea pieței de capital. *** Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază a dobânzii de politică monetară de la 5% la 6,5%. Instituția explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor internaționale la resurse energetice și produse alimentare. *** Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția, o prestigioasă expoziție culturală internațională. Potrivit ministrului culturii, Cristian Jardan, gestul reprezintă un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece prin război, transmite IPN. Declarația a fost semnată de miniștrii culturii din Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia. Ministrul Cristian Jardan a afirmat că prezența pe marile scene culturale internaționale a unui stat care provoacă distrugeri și pierderi umane nu poate fi tratată ca o normalitate. *** Republica Moldova participă pentru prima la Bienala de la Veneția cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Bienala de la Veneția se deschide pentru public pe 9 mai și este una dintre cele mai prestigioase manifestări de arte vizuale contemporane din lume. *** Regizorul, Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo: cel mai bun scurtmetraj pentru filmul „Nebunul”, cel mai bun scenariu și cea mai bună regie pentru filmul „Comatogen”.

Ajaloolane Ene Selart: "Vene-Jaapani sõda oli eesti ohvitseridele õppuseks, heas ja halvas, ja tuleristseteks kõikide järgmiste sõdade jaoks. Tuntud Eesti kindralid Ernst Põdder, Andres Larka, Jaan Soots on Vene-Jaapani sõjast läbi käinud."

Ajaloolane Ene Selart: "See Jaapani kohta käiv info Vene-Jaapani sõja ajal on oma mahu, tiheduse ja informatiivsuse poolest nii suur, et sellist aega, kus Eesti oleks niimoodi üle ujutatud Jaapaniga, ei ole hiljem enam mitte kunagi tagasi tulnud."

Marcos Pérez Jiménez, expresident de Veneçuela

El dia comen

Es mant

Despr

Europa tem que, despr

Nicol

El president dels Estats Units, Donald Trump, assegura a l'Air Force One que a la pr

El cofundador de Podem, Juan Carlos Monedero, compara la intervenci

Mihhail Põljajev oli 19. sajandi vene kirjanik ja kultuuriloolane, kes oli tuntud eelkõige populaarsete ajalooliste ja kultuurilooliste esseede poolest, milles ta kirjeldas Vene ühiskonna värvikaid isikuid.