Podcasts about Vene

Krimmi poolsaart tabas ööl vastu neljapäeva laiaulatuslik Ukraina õhurünnak, milles said ilmselt pihta mitmed Vene sõjaväega seotud objektid, aga ka poolsaart mandriga ühendavad maanteesillad. Milline on olukorda Krimmis ja mis võiks edasi saada, sellest räägime Postimehe «Sõjastuudios» vaatleja Raivo Varega. Saatejuht on Ulla Länts.

"Si Vis Pacem..." nr. 144 – salvestus: 03. juuni 2026Riigikaistelsies saates "Si Vis Pacem..." räägime seekord Riigikogu liikme Rain Epleriga sellest, kuidas meie kohalikud leftistid püstitavad Eesti pealinna taas kommunistlike maamärke. Kas ülbus kasvab selles, et lustratsioon ehk platsipuhastus jäi Eestis 1990ndatel tegemata? Haiseb igatahes taas samamoodi nagu ENSVs.Juttu on ka sise- ja välispoliitikast kliimahulluse ja energakandjate kriisi taustal. Kütusekriis muudab maailma käitumiskoodi. Vasaklased ei jaga aga matsu! Miks Eestis võimutsev pahem-koalitsioon ei suuda taibata, et ühiskondlikud seisukohad on lõplikult muutunud ja CO2 ning tuugenid pole enam teema? Aeg on hoopis taaskäivitada põlevkivi-elektrijaamad.Kas Putini Venemaa katse süüdistada Balti riike vene vähemuse ahistamises ja kaebus rahvusvahelisse kohtusse taotleb casus belli't elik ettekäänet sõja alustamseks? Võttis ju Vene riigduuma hiljuti vastu ka seaduse, et nad võivad "venelaste kaitseks" sõjaliselt naabritele kallale minna.Rain Epler on Riigikogu liige, osaleb keskkonnakomisjoni, Euroopa Liidu asjade komisjoni ja korruptsioonivastase erikomisjoni töös. — Läbinisti Lõuna-Eesti mees.Saatejuht on Erik Boltowski.

Vikerraadio saatesarjas "Harri Tiido taustajutud" on seekord vaatluse all Aleksander Vladimirovi "Sõja üldteooria alused". Sõjategevuses loeb Vladimirov tähtsaks inimrände voogude tekitamise ehk massilise, juhitava, kuid samas kontrollimatu migratsiooni esile kutsumise, märgib Tiido.

La cantautora lloretenca Cristina La Mar torna a Lloret de Mar després de passa uns mesos a Colòmbia, per promocionar Una flor en la luna, el seu nou treball discogràfic. L’artista ha visitat els estudis de Nova Ràdio Lloret per donar a conèixer aquest EP de sis cançons originals, publicat el passat mes de maig. El disc gira entorn de l’amor en totes les seves formes, des de les relacions de parella fins als vincles familiars i d’amistat. Segons explica la mateixa artista, el títol simbolitza aquells sentiments que semblen impossibles però que acaben fent-se realitat. «Parla d’un amor molt bonic i penses que és impossible, com que una flor creixi a la lluna»Cristina La Mar Una de les cançons que formen part del treball és Junto a ti, una cançó escrita a Lloret de Mar que evoca l’estima per les persones properes i pels espais que fan sentir a casa. Musicalment, el seu segon disc també marca una nova etapa per a la cantautora, que deixa enrere el piano per incorporar el quatre veneçolà, un instrument tradicional de quatre cordes molt arrelat a les músiques populars de Colòmbia i Veneçuela. Tot i la seva estreta vinculació amb Llatinoamèrica, Cristina La Mar assegura que Lloret continua sent un punt de referència imprescindible en la seva vida. De fet, reconeix que sempre acaba tornant al municipi per reconnectar amb la família, els amics i el mar. «Sempre tornaré. Jo parlo molt de casa. Jo crec que tot Llatinoamèrica coneix Lloret perquè soc molt pesada parlant de la màgia que tenim aquí»Cristina La Mar L’artista explica que aprofita els pròxims mesos per actuar a Catalunya abans de reprendre la seva activitat internacional. La seva agenda inclou nous concerts a Mèxic i al Brasil, on continua presentant les cançons d’aquest segon treball discogràfic. A més, alguns dels videoclips d’Una flor en la luna s’enregistren a diferents punts de la Costa Brava, inclòs Lloret de Mar.

Välisminister Margus Tsahkna annab ülevaate Rootsis toimunud NATO riikide välisministrite kohtumiselt, mis valmistas ette alliansi suvist tippkohtumist. Õhus on ka suur küsimus “kas president Trump ikka Ankarasse tuleb?” Pekingisse külla president Xi'le Trump jõudis, vahetult pärast teda käis seal ka ta Vene kolleeg Putin – millsite tulemustega lõppes diplomaatiline karusell Taevaaluses, selgitab Hiina ekspert Urmas Hõbepappel. Mis saab Kuubast ning kas USA valmistub sõjaliseks sekkumiseks. Ladina-Ameerika ekspert Hannes Saarmets teab vastuseid. "Välismääraja" paneb kokku Mart Mardisalu.

Saates räägivad Eestit Brüsselis esindav suursaadik Kyllike Sillaste-Elling ja Sisekaitseakadeemia sisejulgeoleku instituudi juhataja Erkki Koort sellest, miks meie riik püüab veenda ELi sulgema piire Vene kombatantidele.

Eine steigende Zahl von Menschen sucht Gesundheit und Fitness durch Longevity-Infusionen. Der Bund warnt vor Risiken. "Es ist immer gesünder, den Apfel zu essen, als sich die Bestandteile in die Vene zu jagen", sagt Sportmedizinerin Christine Joisten. Von WDR 5.

Pavilionul României din cadrul Bienalei de Artă de la Veneția s-a deschis oficial publicului. Proiectul artiștilor Anca Benera & Arnold Estefán, curatoriat de Corina Oprea și Diana Marincu, propune o instalație polifonică alcătuită din sunet, imagine și instrumente sculpturale – o cartografiere sensibilă a unei geografii aflate permanent în mișcare. Am stat de vorba cu Diana Marincu

Andreea Răsuceanu a publicat recent romanul „Hemiptera”, la Editura Polirom. Un roman în care se împletesc două planuri narative: unul contemporan și celălalt de la începutul secolului al XIX-lea, de pe vremea domniei lui Caragea, marcată de ciuma care a ucis mare parte din populația Bucureștiului. Cele două epoci sînt legate prin poveștile personajelor, prin frica de moarte și sentimentul pregnant al sfîrșitului dar și prin poveștile locului: cartierul Balta Albă de azi. În locul care azi se cheamă așa a fost o groapă comună imensă unde au fost aruncate de-a valma cadavrele celor morți de ciumă. Peste ele se turna var și, cînd ploua mult, varul și apa formau o peliculă albă. Așa a ajuns cartierul de azi să se numească Balta Albă. Protagoniștii din prezent, naratoarea și iubitul ei, locuiesc în acest cartier și acolo au locuit și în copilărie. Iar poveștile din trecut au în prim-plan cîteva figuri din epoca lui Caragea, pe domnitor însuși, dar și o femeie doctoră, o medica, Venețiana, și o femeie cioclu. Am vorbit cu Andreea Răsuceanu despre noul ei roman, despre personajele și lumile în care trăiesc și despre titlul misterios al cărții.Andreea Răsuceanu: „Trecutul nu e mort, ci e insinuat și continuă să trăiască în prezent, în forme mult mai spectaculoase și mai vizibile decît ne-am gîndi, poate. (...) Am pornit de la ideea Apocalipsei, care e o obsesie contemporană, și de la revelația că, tot așteptînd un moment, un eveniment, de fapt ratăm chiar sensurile acestui sfîrșit continuu. Ăsta e un sens major al cărții. Al doilea ar fi că întotdeauna s-a trăit cu un maximum de implicare și de atenție ideea sfîrșitului, cu atît mai mult în secolul al XIX-lea, pe care mi l-am ales eu, în perioada de după ciuma lui Caragea, cînd evident că sentimentul sfîrșitului era ceva inevitabil, îl trăiai în mod cotidian, avînd în vedere că murise o parte atît de mare din populația Bucureștiului și nu numai. Apoi oamenii îl trăiau într-o perioadă atît de instabilă, cum a fost cea a regimurilor fanariote. Și atunci mi-am dat seama că de fapt sfîrșitul lumii este o stare continuă a ei și nu un moment. Și m-am gîndit cum aș putea să spun cel mai bine lucrul ăsta.”Ți-ai propus din start să scrii despre trecut, să faci incursiuni în memorie, în memoria ta, în memoria colectivă?Andreea Răsuceanu: „E clar că asta e una dintre obsesiile și temele mele predilecte dar nu, nu a fost ceva programatic, nu m-am gîndit la carte ca la o reconstituire nici a istoriei mele personale, nici a istoriei cartierului neapărat. Am vrut să scriu despre altceva. Am vrut să fac și o poveste de dragoste care se petrece în contextul nevoii de recuperare a trecutului. Dar cred că mesajul de profunzime, mesajul care aș vrea să ajungă la cititor este legat de obsesia recuperării trecutului dar și de întrebarea cît și ce anume poți recupera din trecut, ce merită păstrat și de ce anume merită să te eliberezi?”Cicadele, aceste insecte din ordinul Hemiptera, se aud pe parcursul întregii povești. Aceste insecte trăiesc ani de zile sub pămînt iar cînd ies și cîntă, supraviețuiesc la suprafață doar cîteva săptămîni. Cum ai ajuns să folosești acest simbol puternic, să împînzești cartea de cicade?Andreea Răsuceanu: „Am ajuns prin Platon, prin Phaidros și prin povestea cicadelor. Legenda spune că atunci cînd s-au născut muzele, unii oameni au continuat să cînte și să danseze pînă la epuizare, uitînd să se mai hrănească și au murit pur și simplu în beția asta a artei. Și-atunci muzele au ales să-i transforme în cicade, adică niște insecte care trăiesc aproape fără hrană. De fapt, nu e chiar așa. Trăiesc din seva copacilor. Mi-a plăcut foarte mult ideea asta. Mi-am dat seama cît de bine se potrivește metafora cicadei pentru cartea mea, în toate sensurile posibile.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Riigikaitselises saates "Si vis pacem..." räägib EKRE aseesimees ja Riigikogu väliskomisjoni aseesimees, EKRE presidendikandidaat Mart Helme Eesti presidendivalimistest ja sise- ning välispoliitikast. Sõltumatu erakondade populaarsusuuring VOTA saidil näitab hoopis teisi graafikuid, kui kodumaised küsitlusfirmad. Miks on hinnangud nii erinevad? Kes on valimistel võimuerakonna uus puudel? Kellest tehakse valimiste peibutuspart ja meedia märklaud? Kes mängib lihtsalt tola ja milliseid kandiaate on erakonnad juba esitanud? Kas Eestis eksisteerib süvariigi ametnike põrandaalune partei?Räägime ka sõjast, Vene agressioonist, Euroopa Liidu "ärklevast" vasakpoolsusest ja sellest, kas konservatiivid ja parempoolsed saavad midagi muuta?Saatejuht on Erik Boltowski.

Republica Moldova încă mai oscilează între trecut și viitor – Ziua Europei este sărbătoare oficială, însă o parte a societății, încă ancorată în tradiția sovietică, marchează de 9 mai Ziua Victoriei, pe model rusesc. O falie exploatată cu insistență de partidele pro-ruse. La Moscova, parada de 9 mai, de regulă una de amploare și organizată cu fast, este pusă sub presiune de dronele ucrainene, iar marșul în care rușii ies pe stradă cu fotografiile celor morți în al Doilea Război Mondial a fost anulat. În schimb, un marș similar este organizat de socialistul Igor Dodon la Chișinău. Ne explică Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”. Temele ediției: - La Bălți, 9 mai este marcat între imnul rusesc Katiușa și fanfarele care interpretează „Treceți batalioane române Carpații”. Cine și cum participă la evenimentele organizate de 9 mai, ce simboluri domină orașul, unde se vede cel mai clar moștenirea sovietică și de ce 9 mai provoacă tensiuni, într-un material semnat de Denis Chirtoca. - Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, susține la această oră o conferință de presă la Chișinău, cu ocazia unei vizite prilejute de Ziua Europei. - O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei și a căzut în apropierea localității Larga Nouă, din raionul Cahul. - Premieră la Chișinău a documentarului „Breaking Silence”, despre curajul de a spune adevărul atunci când tăcerea devine convenabilă – povestea reală a cinci jurnaliști din Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia și Armenia — oameni care au plătit un preț enorm pentru a-și face meseria onest. Invitatul de astăzi este unul din autorii filmului, directorul Telefilm Chișinău, jurnalistul Mircea Surdu. - Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova”, realizate de compania INSCOP din România, arată și că peste două treimi din români consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părerea contrarie. Mai mult de o treime consideră însă că unirea nu se va realiza niciodată. - Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția. - Republica Moldova participă pentru prima dată la Bienala de la Veneția. cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. - Regizorul Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo. Știrile zilei: O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei. Aparatul a fost detectat de Armata Națională în jurul orei 9:35, iar spațiul aerian a fost închis. La ora 10.16 drona a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă, Cahul. Formularea oficială însemnă că drona a căzut în preajma satului. Comunicatul armatei nu precizează dacă aparatul a explodat sau nu. Spațiul aerian continuă să fie închis în sudul Republicii Moldova. Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. La această oră, Kaja Kallas susține o conferință de presă împreună cu președinta Maia Sandu. Oficiala europeană are întrevederi la Chișinău cu premierul Alexandru Munteanu, cu ministrul  de Externe și cel al Apărării, dar și cu societatea civilă și cu tineri din Republica Moldova. Premierul Alexandru Munteanu a cerut miniștrilor să se implice activ în activitățile planificate pentru Ziua Europei, pentru a explica oamenilor valorile europene, în așa fel încât direcția europeană să fie îmbrățișată de cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova. *** Premierul Alexandru Munteanu a mai anunțat în cadrul ședinței de Guvern de joi că o misiune a Fondului Monetar Internațional va fi la Chișinău în următoarele două săptămâni pentru a discuta un nou program cu Republica Moldova. Într-un comunicat, executivul a anunțat că discuțiile cu FMI se axează pe reforma fiscală, politicile macroeconomice, stabilitatea financiară și dezvoltarea pieței de capital. *** Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază a dobânzii de politică monetară de la 5% la 6,5%. Instituția explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor internaționale la resurse energetice și produse alimentare. *** Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția, o prestigioasă expoziție culturală internațională. Potrivit ministrului culturii, Cristian Jardan, gestul reprezintă un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece prin război, transmite IPN. Declarația a fost semnată de miniștrii culturii din Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia. Ministrul Cristian Jardan a afirmat că prezența pe marile scene culturale internaționale a unui stat care provoacă distrugeri și pierderi umane nu poate fi tratată ca o normalitate. *** Republica Moldova participă pentru prima la Bienala de la Veneția cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Bienala de la Veneția se deschide pentru public pe 9 mai și este una dintre cele mai prestigioase manifestări de arte vizuale contemporane din lume. *** Regizorul, Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo: cel mai bun scurtmetraj pentru filmul „Nebunul”, cel mai bun scenariu și cea mai bună regie pentru filmul „Comatogen”.

Kolmapäeva südaööst pidanuks Ukraina ja Venemaa vahel kehtima relvarahu, paraku rikkusid Vene väed seda juba esimestel minutitel. Kuidas vastab sellele Ukraina ja mis võib juhtuda 9. mail, sellest räägime Postimehe «Sõjastuudios» julgeolekuekspert Rainer Saksaga. Saatejuht on Ulla Länts.

Kolmapäeva südaööst pidanuks Ukraina ja Venemaa vahel kehtima relvarahu, paraku rikkusid Vene väed seda juba esimestel minutitel. Kuidas vastab sellele Ukraina ja mis võib juhtuda 9. mail, sellest räägime Postimehe «Sõjastuudios» julgeolekuekspert Rainer Saksaga. Saatejuht on Ulla Länts.

David Ogilvy pani igale uuele juhile lauale Vene matrjoškanukkude komplekti. Kõige väiksema sees oli sõnum: "Kui palkad endast väiksemaid, saab sinust kääbuste firma." Marko ja Johannes räägivad, miks endast targema inimese palkamine on ettevõtja jaoks korraga nii parim kui ka hirmutavaim otsus, ning kuidas hoida tipptöötajatest koosnevat meeskonda. "Äriminutid" on ettevõtlusest ja ettevõtjatest rääkiv iganädalane lühisaade. Podcasti viivad läbi saatejuhid Marko Kiisa ja Johannes Kanter. Kirjuta meile aadressil minutid@lhv.ee.

Ajaloolane Ene Selart: "Vene-Jaapani sõda oli eesti ohvitseridele õppuseks, heas ja halvas, ja tuleristseteks kõikide järgmiste sõdade jaoks. Tuntud Eesti kindralid Ernst Põdder, Andres Larka, Jaan Soots on Vene-Jaapani sõjast läbi käinud."

Hva sier egentlig blodprøvene dine om helsa di?I denne episoden av Gympodden har vi med oss lege Arne Løberg Sæter, og vi går rett i kjernen:Vi har tatt omfattende blodprøver – og resultatene gir noen ganske ærlige svar.

Ajaloolane Ene Selart: "See Jaapani kohta käiv info Vene-Jaapani sõja ajal on oma mahu, tiheduse ja informatiivsuse poolest nii suur, et sellist aega, kus Eesti oleks niimoodi üle ujutatud Jaapaniga, ei ole hiljem enam mitte kunagi tagasi tulnud."

Mitmed infoallikad on teatanud Vene armee valmistab ette suuremat õhurünnakut Ukraina vastu. Nii sellest mis toimub Ukrainas kui arengutest Hormuzi väinas räägime Postimehe «Sõjastuudios» vaatleja Raivo Varega. Saatejuht on Ulla Länts.

Mitmed infoallikad on teatanud Vene armee valmistab ette suuremat õhurünnakut Ukraina vastu. Nii sellest mis toimub Ukrainas kui arengutest Hormuzi väinas räägime Postimehe «Sõjastuudios» vaatleja Raivo Varega. Saatejuht on Ulla Länts.

Vikerraadio saatesarjas "Harri Tiido taustajutud" on seekord vaatluse all Venemaa strateegiline kultuur. Venemaal on poliitika, sõjakunst, majanduse mobiliseerimine, ideoloogia ja ajalooline ettemääratus surutud kokku ühtseks strateegiliseks kontseptsiooniks, märgib Tiido.

Kas Ukraina viimase aja löögid Venemaa naftarajatiste pihta võivad sõjas kaasa tuua pöörde ning kuidas mõjutab sõda Ukrainas USA hõivatus Iraaniga?

Vikerraadio saatesarjas "Harri Tiido taustajutud" on seekord Konstantin Gaaze abil vaatluse all Venemaa autokraatia. Gaaze arvates ei olnud Vladimir Putinil veel 2012. aastal mingit pikaajalist plaani, sealhulgas ka Ukraina ründamiseks, diktaatorite eripära olla aga selles, et nad ei vaata tulevikku, märgib Tiido.

Vestlussaates "Vaba sõna" räägivad EKRE poliitikud Evelin ja Anti Poolamets Reformierakonna ideoloogilisest rapsimisest, sellest, kuidas siseminister Igor Taro vaatab pealt, kui kahtlased Vene ärimehed on Koidula piiripunkti üle võtnud, sellest, mida Liisa Pakosta kavatseb seekord maha müüa, samuti planeerimisseadusest, mis aitab tuulikuid kergemini läbi suruda.

Professor Reili Argus: "Nende kahe grupi – ukraina taustaga lapsed ja kohalikud muukeelsed lapsed – uuringu ehmatav tulemus oli tegelikult see, et need kaks gruppi olid võrdsed. Kusjuures kaks kolmandikku kohalikest lastest olid käinud eestikeelses lasteaias."

Vene naftatulud on kukkunud, USA ja Euroopa sanktsioonid purevad Moskva sissetulekuid, kuid kaua läheb et toimub Vene majanduse varing.

Neža Vene Pongrac je fizioterapevtka, podjetnica, žena in mama, ki svoje delo posveča razumevanju ženskega telesa skozi gibanje. Po selitvi v Velenje je zgradila svojo podjetniško zgodbo in odprla studio, kjer lahko ženske vseh starosti – tudi nosečnice in mamice po porodu – vadijo varno, premišljeno in brez pritiska popolnosti.Njeno delo temelji na spoštovanju telesa, znanju in poslušanju. In ja – tudi sama redno hodim k Neži na reformer, zato lahko iz prve roke povem, da je občutek po vadbi nekaj čisto drugega kot klasičen “fitnes”.V najinem iskrenem in izjemno zanimivem pogovoru se dotakneva tem, ki jih pogosto spregledamo:Zakaj “nazaj v formo” po porodu ni vedno prava pot.Kaj se v telesu ženske po nosečnosti zares spremeni - in česar pogosto sploh ne razumemo.Zakaj bolečine, uhajanje urina in občutek teže niso nekaj, kar bi morale sprejeti kot normalno.Kaj pri vadbi žensk najpogosteje manjka v klasičnih pristopih.Kako graditi studio – in hkrati skupnost žensk, ki si med seboj zaupajo.Kako Neža združuje vloge fizioterapevtke, podjetnice, žene in mame.Kdaj pride trenutek, ko se mora ženska nehati dokazovati in začeti skrbeti zase.To je pogovor o telesu, ki ni projekt, ampak odnos. O gibanju, ki ni kazen, ampak podpora. In o tem, kako lahko z več razumevanja do sebe ustvarimo več varnosti – zase in za svoje otroke.Če si želiš drugačnega pogleda na žensko telo, materinstvo in gibanje, si vzemi čas in prisluhni najinemu čveku ob matchi.Po ogledu videa ali poslušanju podkasta se lahko z nami povežeš tudi na Instagramu: ► https://www.instagram.com/malincanastja/ ► https://www.instagram.com/nezavene/Če imaš vprašanja, mi lahko vedno pišeš na nastja.kramer@malinca.si

Donald Trump vol Groenlàndia com sigui, comprada o ocupada, raptada com acaba de fer a Veneçuela. Aquesta vegada no són més declaracions generals al mig d'altres sinó el nou i primer tema de la seua política de conquestes.

Marcos Pérez Jiménez, expresident de Veneçuela

Ábalos, Feijóo i Veneçuela

La polit

Formicolii, crampi, senso di pesantezza alle gambe... Spesso li sottovalutiamo, ma possono essere piccoli campanelli d'allarme del nostro sistema cardiovascolare. A Obiettivo Salute Risveglio parliamo di circolazione del sangue e salute delle gambe, con un'attenzione particolare alle vene varicose: un segnale visibile che è bene non trascurare. Ospite della puntata il prof. Corrado Lodigiani, direttore del Centro Trombosi e Malattie Emorragiche dell'Istituto Clinico Humanitas di Milano.

Es mant

El dia comen

Despr

Europa tem que, despr

El cofundador de Podem, Juan Carlos Monedero, compara la intervenci

Nicol

El president dels Estats Units, Donald Trump, assegura a l'Air Force One que a la pr

Mihhail Põljajev oli 19. sajandi vene kirjanik ja kultuuriloolane, kes oli tuntud eelkõige populaarsete ajalooliste ja kultuurilooliste esseede poolest, milles ta kirjeldas Vene ühiskonna värvikaid isikuid.

Fluent Fiction - Catalan: Chocolate, Laughter, and An Unexpected Allergy Adventure Find the full episode transcript, vocabulary words, and more:fluentfiction.com/ca/episode/2025-10-22-07-38-19-ca Story Transcript:Ca: Martí mirava la façana del Museu de la Xocolata, el cor bategant fort.En: Martí looked at the facade of the Museu de la Xocolata, his heart pounding.Ca: Les fulles de la tardor ballaven al seu voltant mentre esperava Laia i Oriol.En: The autumn leaves danced around him as he waited for Laia and Oriol.Ca: Era el 31 d'octubre, i l'aire era fresc i ple de l'aroma dolça de castanyes i panellets.En: It was October 31st, and the air was fresh and filled with the sweet aroma of chestnuts and panellets.Ca: Laia va arribar amb un somriure radiant.En: Laia arrived with a radiant smile.Ca: Els seus ulls brillaven d'emoció pel passeig.En: Her eyes sparkled with excitement for the outing.Ca: Martí sabia que Laia adorava la xocolata, i això era la seva oportunitat per impressionar-la.En: Martí knew that Laia adored chocolate, and this was his chance to impress her.Ca: Oriol es va unir a ells amb el seu típic somriure entremaliat.En: Oriol joined them with his typical mischievous grin.Ca: Van entrar junts al museu, on els va rebre una atmosfera càlida i carregada del ric aroma de cacau.En: They entered the museum together, where they were greeted by a warm atmosphere laden with the rich aroma of cocoa.Ca: Escultures de xocolata es mostraven amb elegància, i Martí volia aprofitar-ho tot per semblar un expert davant Laia.En: Chocolate sculptures were elegantly displayed, and Martí wanted to take full advantage to seem like an expert in front of Laia.Ca: "Sabies que la xocolata blanca en realitat no conté cacau?En: "Did you know that white chocolate actually doesn't contain cocoa?"Ca: ", va començar a dir, amb Oriol fent una mueca divertida darrere seu.En: he began saying, with Oriol making a funny face behind him.Ca: Van començar el tast de xocolata.En: They began the chocolate tasting.Ca: Martí va provar diverses varietats: de Madagascar, de Veneçuela, fins i tot una de Papua Nova Guinea.En: Martí tried several varieties: from Madagascar, Venezuela, even one from Papua New Guinea.Ca: La Laia somreia i assentia amb entusiasme, i Martí es va sentir com un heroi.En: Laia smiled and nodded enthusiastically, and Martí felt like a hero.Ca: Però una de les xocolates tenia un sabor estrany, i Martí va començar a sentir una lleugera picor al coll.En: But one of the chocolates had a strange taste, and Martí started to feel a slight itch in his throat.Ca: No va voler preocupar a Laia, així que va somriure i va fer veure que tot anava bé.En: Not wanting to worry Laia, he smiled and pretended that everything was fine.Ca: Oriol, sempre atent, va notar que Martí començava a posar-se vermell.En: Oriol, always attentive, noticed that Martí was starting to turn red.Ca: "Estàs bé, Martí?En: "Are you okay, Martí?Ca: Et veig una mica inflat", va bromejar, encara que amb una mica d'inquietud.En: You look a bit swollen," he joked, although with some concern.Ca: Martí va sentir que la picor es convertia en una cosa més forta.En: Martí felt the itch turning into something stronger.Ca: "Tot bé", va insistir, cada vegada més incòmode.En: "All good," he insisted, increasingly uncomfortable.Ca: La Laia es va adonar del canvi en Martí i va preguntar, preocupada, "Estàs segur que tot està bé?En: Laia noticed the change in Martí and asked, worried, "Are you sure everything is okay?"Ca: " En aquell moment, Martí va esternudar tan fort que gairebé va fer caure una figura de xocolata.En: At that moment, Martí sneezed so loudly that he almost knocked over a chocolate figure.Ca: La situació va ser tan còmica que fins i tot ell va haver de riure, tot i la picor.En: The situation was so comical that he even had to laugh, despite the itch.Ca: Oriol va córrer a la farmàcia del carrer quan Martí va admetre que necessitava antihistamínics.En: Oriol ran to the pharmacy down the street when Martí admitted he needed antihistamines.Ca: La Laia el va acompanyar fora, rient pels esternuts sorollosos que Martí no podia contenir.En: Laia accompanied him outside, laughing at the noisy sneezes Martí couldn't contain.Ca: Finalment, un cop Martí va estar millor, la Laia el va mirar amb dolcesa.En: Finally, once Martí was feeling better, Laia looked at him sweetly.Ca: "Martí, no calia que fessis tot això per mi.En: "Martí, you didn't need to do all this for me.Ca: Em quedo amb els moments reals, no amb la perfecció.En: I cherish real moments, not perfection."Ca: " Martí es va adonar que ser autèntic era millor que impressionar amb façanes.En: Martí realized that being authentic was better than impressing with facades.Ca: Amb l'aire revitalitzat i sense els resta d'al·lèrgia, van decidir anar a veure les castanyeres a la plaça.En: With revitalized air and free of allergy remnants, they decided to visit the chestnut roasters in the square.Ca: Aquesta vegada, tots tres van riure junts, planejant properes trobades sense xocolata però plenes de rialles i autenticitat.En: This time, all three laughed together, planning future meetups without chocolate but filled with laughter and authenticity. Vocabulary Words:the facade: la façanathe museum: el museuthe chestnuts: les castanyesthe aroma: l'aromaradiant: radiantto sparkle: brillarthe mischief: l'entremaliatthe sculpture: l'esculturathe itch: la picorthe throat: el collthe concern: la inquietudto sneeze: esternudarthe pharmacy: la farmàciathe antihistamines: els antihistamínicsto cherish: valorarrevitalized: revitalitzatthe remnants: les restesto plan: planificarto pretend: fer veurethe atmosphere: l'atmosferathe aroma: l'aromathe outing: el passeigthe excitement: l'emocióthe opportunity: l'oportunitatto display: mostrarthe variety: la varietatto accompany: acompanyarthe authenticity: l'autenticitatthe hero: l'heroielegant: elegant

Donald Trump dona llum verda a la CIA per fer operacions encobertes a Vene

Kirjandusteadlane Tiit Hennoste: "Kui tähtis oli Looming iseenesest, näitab ju see, et niipea kui Vene võim tagasi tuli, niipea kui Nigol Andresen, kõige suurem kaabakas minu arvates tolles seltskonnas üleüldse, jõudis kohale, nii teatas ta kohe, et Looming tuleb uuesti käima panna ja otskohe!"

Tres morts en un nou atac dels Estats Units contra una embarcaci

Donald Trump confirma un nou atac contra una suposada narcollanxa al Carib, a prop d'aig

El president dels Estats Units, Donald Trump, confirma que l'ex

Al final de la Misa Jubilar de los Jóvenes este 3 de agosto, el Papa León XIV presidió la oración del Ángelus con el millón de jóvenes reunidos en Tor Vergata. Recordó a María y Pascale, las dos peregrinas fallecidas en los últimos días, y dirigió un pensamiento a los jóvenes de los lugares “ensangrentados” por la guerra. También renovó su invitación a la Jornada Mundial de la Juventud 2027 en Corea del Sur y saludó a todos los jóvenes que no pudieron estar presentes en Roma.

Ante más de un millón de jóvenes, en su homilía de la Santa Misa de este 3 de agosto en la explanada de Tor Vergata, el Santo Padre advirtió que la plenitud de nuestra existencia no depende de lo que acumulamos ni de lo que poseemos, sino de lo que acogemos y compartimos con alegría.PARA ESCUCHARLA Y MEDITARLA, pincha aquí: https://youtu.be/oSA5vRJILFc?si=y1wjdvdVBNsKAPE4

Amerikaanse president Donald Trump ly aan chroniese veneuse onvoldoendheid, 'n bloedsomloop probleem waar die are in die bene sukkel om bloed terug na die hart te vervoer. Dit lei tot 'n opbou van bloed in die onderste ledemate. Dit kom na daar kommer uitgespreek is oor sy geswelde enkels. Karoline Leavitt, die Withuis se perssekretaris.