Podcasts about deci

When a teacher in South Carolina hit 86% on a goal she had set for herself, her school moved off the state's lowest-performing list and the state department called to ask how she had done it. In this episode, Jim Knight, founder of the Instructional Coaching Group and the person who coined the term "instructional coaching", explains why that result had almost nothing to do with the teaching strategy involved. Jim has spent thirty years researching professional learning at the University of Kansas Center for Research on Learning, and he brings that research to a frank conversation about why so much well-meaning coaching quietly deprofessionalises the very teachers it is meant to support.You'll learn why Jim treats every coaching relationship as a partnership rather than an instruction, and why even experienced, well-intentioned leaders can slide into telling without noticing they are doing it. Jim walks Shane through the four conversations that move a teacher from watching video of their own classroom to setting a measurable, student-focused goal, using a real example of a teacher whose exit-ticket scores climbed once she and her coach chose cooperative learning strategies together. Along the way, he explains why Richard Boyatzis describes bad goal-setting as being a "helpful bully", and why the satisfaction of giving advice is not the same thing as doing right by the people you lead. If you have ever wondered whether your instinct to fix things for your staff is helping them or holding them back, this conversation offers a clear, research-backed alternative.Resources & Links Mentioned:Jim Knight's Instructional Coaching GroupJim Knight on LinkedInJim Knight's books, including Instructional Coaching and The Impact CycleCoaching Conversations podcast with Jim KnightDaniel Pink's "Drive"Self-determination theory (Deci and Ryan)Miller and Rollnick's work on motivational interviewingMichael Bungay Stanier's "The Coaching Habit"Bryan Goodwin and McREL's "The New Classroom Instruction That Works"Marzano's "Classroom Instruction That Works" (McREL)Spencer Kagan's cooperative learning structuresLearning Forward (formerly the National Staff Development Council)Episode PartnersInternational Curriculum AssociationSisiJoin Shane's Intensive Leadership Programme at educationleaders.co/intensiveShane Leaning, an organisational coach based in Shanghai, supports school leaders globally. Passionate about empowment, he is the author of the best-selling 'Change Starts Here.' Shane is a leading educational voice in the UK, Asia and around the world.You can find Shane on LinkedIn and Bluesky. or shaneleaning.com Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Cette semaine : MINI-SÉRIE épisode 2, je décortique l'activité physique, le deuxième des huit facteurs identifiés par l'American Heart Association pour prévenir les maladies cardiovasculaires. Je vous explique pourquoi connaître les recommandations ne suffit pas, ce que l'autonomie, la compétence et l'affiliation viennent y jouer, et quoi faire concrètement pour les appliquer jour après jour.Formation gratuite : https://www.skool.com/labdelaconstance/aboutEn savoir plus sur notre offre :https://equipeevo.com/evo360Références : Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2000). Self-determination theory and the facilitation of intrinsic motivation, social development, and well-being. The American psychologist, 55(1), 68–78. https://doi.org/10.1037//0003-066x.55.1.68Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2017). Self-determination theory: Basic psychological needs in motivation, development, and wellness. The Guilford Press. https://doi.org/10.1521/978.14625/28806Status of Cardiovascular Health in US Adults and Children Using the American Heart Association's New “Life's Essential 8” Metrics: Prevalence Estimates From the National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), 2013 Through 2018https://www.heart.org/en/healthy-living/healthy-lifestyle/lifes-essential-8

Therefore let him who thinks he stands take heed lest he fall. No temptation has overtaken you except such as is common to man; but God is faithful, who will not allow you to be tempted beyond what you are able, but with the temptation will also make the way of escape, that you may be able to bear it. 1Corinthians 10:12,13 Preceding message: What Do You See? | https://youtu.be/cah_DvbEUYc DominionSonship.com

World Economic Forum a scos și pe 2026 aceleași estimări ca anul trecut: până în 2030 vom avea, net, cu 77 de milioane mai multe joburi la nivel global. Nu într-o industrie anume, nu într-o geografie anume, ci global, cu tot cu revoluția tehnologică. Da, o parte din joburi dispar complet. Dar apar altele, iar în paralel există spor demografic în afara Europei. Deci nu vorbim de o piață care se golește, ci de una care se rearanjează. Contrastul cu titlurile din presă e violent. Doar în tech, la nivel global, s-au tăiat vreo 140.000 de joburi în prima jumătate a lui 2026, aproximativ 1.000 pe zi. Amazon, Microsoft, Oracle, toate reprezentate și la noi. Iar întrebarea mea a fost fix asta: seamănă cu crizele pe care le-ai mai prins sau e ceva ce n-am mai văzut? Răspunsul Mădălinei: nu e nimic nou, doar motivul e diferit. De fiecare dată a fost un alt vinovat oficial, dar în spate au fost mereu aceleași lucruri, decizii de strategie și rearanjări de fluxuri comerciale ca să se facă mai mulți bani. Multe companii nici măcar nu erau pe pierdere, doar le scăzuse profitul. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Cette semaine je décortique l'alimentation, le premier des huit facteurs identifiés par l'American Heart Association pour prévenir les maladies cardiovasculaires. Je vous explique pourquoi connaître les recommandations ne suffit pas, ce que l'autonomie, la compétence et l'affiliation viennent y jouer, et quoi faire concrètement pour les appliquer jour après jour.Formation gratuite : https://www.skool.com/labdelaconstance/aboutEn savoir plus sur notre offre :https://equipeevo.com/evo360Références : Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2000). Self-determination theory and the facilitation of intrinsic motivation, social development, and well-being. The American psychologist, 55(1), 68–78. https://doi.org/10.1037//0003-066x.55.1.68Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2017). Self-determination theory: Basic psychological needs in motivation, development, and wellness. The Guilford Press. https://doi.org/10.1521/978.14625/28806Status of Cardiovascular Health in US Adults and Children Using the American Heart Association's New “Life's Essential 8” Metrics: Prevalence Estimates From the National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), 2013 Through 2018https://www.heart.org/en/healthy-living/healthy-lifestyle/lifes-essential-8

Then He brought him [Abram] outside and said, “Look now toward heaven, and count the stars if you are able to number them.” And He said to him, “So shall your descendants be.” And he believed in the Lord, and He accounted it to him for righteousness. Genesis 15:5,6 DominionSonship.com

Cette semaine, je reviens en solo pour vous parler de mes vacances, les premières où je me suis senti bien sans avoir besoin de retourner travailler. Je vous explique pourquoi avec le modèle de la passion dualiste de Vallerand : harmonieuse vs obsessive. On discute des trois besoins de base ; développer ses passions dans toutes les sphères de sa vie change tout, même vos comportements santé.Les références scientifiques :Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2017). Self-determination theory: Basic psychological needs in motivation, development, and wellness.Vallerand, R. J., Blanchard, C., Mageau, G. A., Koestner, R., Ratelle, C., Leonard, M., Gagne, M., & Marsolais, J. (2003). Les passions de l'ame: on obsessive and harmonious passion. 

Wer bist du eigentlich, wenn keiner zuschaut, wenn alle Rollen wegfallen und niemand etwas von dir will? Diese Folge ist eine Einladung, nach Hause zu kommen. Zu dir selbst.Viele Menschen funktionieren nach außen perfekt und spüren innerlich, dass sie sich selbst aus den Augen verloren haben. In dieser Folge gehen wir der Frage nach, wie das passiert, warum es uns erschöpft und wie der Weg zurück zu deinem wahren Selbst aussieht.Du erfährst, was die Selbstbestimmungstheorie der Psychologen Edward Deci und Richard Ryan darüber verrät, warum wir uns leer fühlen können, obwohl wir alles richtig machen, warum dein Körper die ehrlichste Stimme auf dem Weg zurück zu dir ist und wie Human Design als Spiegel deiner eigenen Natur wirkt. Am Ende bekommst du einen kleinen Anker für genau die Momente, in denen du dich wieder in fremden Erwartungen verlierst.In dieser Folge geht es um Selbstfindung, Authentizität, das wahre Selbst, Homecoming, Human Design, Nervensystem und die Frage, wer du jenseits aller Rollen wirklich bist.Kapitel:Wer bist du, wenn keiner zuschaut?Wie wir uns selbst verloren haben (Deci und Ryan)Warum dein Körper die Wahrheit kenntHuman Design als Spiegel deiner NaturDein erster Schritt nach HauseDein Zuhause war nie wegWenn dir diese Folge etwas gibt, folge der Show und aktiviere die Glocke, dann verpasst du keine. Neue Folgen jeden Dienstag.Geh tiefer und finde heraus, wer du wirklich bist:Wenn du den Menschen unter all deinen Rollen wirklich kennenlernen willst, beginnt genau hier dein Weg. In Homecoming findest du auf Basis deines Human Design heraus, was der Sinn hinter deiner Existenz ist, was dich erfüllt und wo deine inneren Schmerzpunkte sitzen, die dich bisher von dir selbst getrennt haben. Dein Homecoming, klar und individuell. Hier entlang: https://www.qaura.de/pages/homecomingMehr von mir:Mit Jessica, der Manifestorin und Gründerin von QAURA.Instagram: https://www.instagram.com/die_manifestorin/QAURA und Mentalparfüms: https://www.qaura.de/Impressum: https://www.qaura.de/policies/legal-notice

Are you exhausted as a leader and stuck in a cycle of micromanagement? In this episode of The Coaching Hub, I explore why so many passionate, goal-oriented leaders slip into micromanagement, even when they know it leads to frustration, burnout, and disengagement. Drawing on personal experience and psychological research, I share how the need for control is often driven by a desire to ensure competence and “just get things done,” especially under pressure.Relying on micromanagement to close competence gaps backfires, crushing autonomy, trust, and engagement, and ultimately hurts performance. I'll share how to shift from control to a coaching mindset. Learn practical coaching strategies to empower your team: giving people space to make decisions, encouraging learning from mistakes, building psychological safety, and deeply listening with curiosity.Whether you're a business owner carrying all the responsibility, or any leader ready to break the control cycle, this episode will help you lead with less stress and far more impact.What's insideHow micromanagement comes from a desire for controlWhy taking a coaching approach helps solve micromanagementHow micromanagement often masks underlying skill or competence gapsExcessive control leads to a higher risk of burnout for leadersWhy leaders should outsource decisions where possible and focus only on choices that truly need their input.Modelling vulnerability and a willingness to learn from errors fosters a healthy, growth-oriented cultureSimple habits like allowing space between meetings and not answering emails instantly set the tone for autonomy.Key topics covered00:00 Intro: Stop Micromanaging, try coaching instead00:04 Micromanagement can be solved with coaching01:18 Business owners experience a unique layer of control and responsibility, increasing the temptation to micromanage01:54 Deci and Ryan's model: People need autonomy, relatedness, and competence to thrive02:31 Micromanagement decreases autonomy and engagement in teams 05:13 Chronic micromanagement raises stress hormones06:41 Modelling vulnerability encourages psychological safety and growth09:33 Inviting your team's input builds a more effective, empowered team.About Ruth Kudzi:Ruth is the founder of Optimus Coaching Academy and a well-respected and successful coach, speaker and author who has worked across sectors including leadership, career and more recently business and mindset. She has over 10,000 coaching hours and has completed hundreds of hours of training and coaching supervision. Ruth is an MCC-level coach with the ICF and is our course director and CEO. Prior to becoming a coach, Ruth was a senior leader in education. Find out more here: https://ruthkudzi.com/ Book:How to Feel Better: 4 Steps to Self-Coach Your Way to a Happier More Authentic You eBook : Kudzi, Ruth: Amazon.co.uk: Books Connect with Ruth: YouTube: https://www.youtube.com/@RuthKudzi Facebook: https://www.facebook.com/Ruthkudzi2/ Instagram: https://www.instagram.com/ruthkudzi/ LinkedIn: https://www.linkedin.com/in/ruthkudzi/ Podcast: https://podfollow.com/the-coaching-hub-podcast About Optimus Coach Academy:Optimus offers best in class coaching training for individuals and corporates. If you want to know more about what we offer: https://optimuscoachacademy.com/coach-training We also offer business support as standard at Optimus, find out more here: https://www.optimuscoachacademy.com/ Connect with Optimus Coach Academy: Facebook: https://www.facebook.com/Optimuscoachacademy Instagram: https://www.instagram.com/optimuscoachacademy/ Linkedin: https://www.linkedin.com/company/optimuscoachacademy Produced by Winter Audio.

De lo que no hay duda es de que Giorgia Meloni es una mujer expresiva. Fue la única en percibir que Joe Biden había iniciado un viaje astral en aquella cumbre del G7 en Italia y ahora en Ankara, como si fuera Anna Magnani, consiguió resumir con su expresión facial y corporal un estado diplomático. Donald Trump ha conseguido enfadar a todos, fíjate que hasta Abascal se queja de que confunde la alianza con el vasallaje. Ese no es un buen negocio. Él podría sobrevivir solo en la comunidad de naciones si aún fuera un aislacionista pero no lo es. Prometió que lo sería, pero no lo es o no lo ha sido y no sé si será demasiado tarde para recuperar su promesa de una nueva edad dorada de la industria en Estado Unidos.Porque quien le va a ajustar las cuentas no será Frederiksen ni Meloni, desde luego no Sánchez ni tampoco el de mediado Mojtaba Jamenei.Será el elector del cinturón del óxido que quizás se creyó que, al contrario que los neocones que lo combatían en su partido, él no venía a luchar las guerras otros, no reclamaba la jurisdicción universal ni fantaseaba con ser el gendarme mundial. Decía que venía a hacerle más próspero. Hoy ese votante le espera a la vuelta de la esquina en la elecciones de mitad de mandato. Se la juega en Iowa no en Groenlandia.

De lo que no hay duda es de que Giorgia Meloni es una mujer expresiva. Fue la única en percibir que Joe Biden había iniciado un viaje astral en aquella cumbre del G7 en Italia y ahora en Ankara, como si fuera Anna Magnani, consiguió resumir con su expresión facial y corporal un estado diplomático. Donald Trump ha conseguido enfadar a todos, fíjate que hasta Abascal se queja de que confunde la alianza con el vasallaje. Ese no es un buen negocio. Él podría sobrevivir solo en la comunidad de naciones si aún fuera un aislacionista pero no lo es. Prometió que lo sería, pero no lo es o no lo ha sido y no sé si será demasiado tarde para recuperar su promesa de una nueva edad dorada de la industria en Estado Unidos.Porque quien le va a ajustar las cuentas no será Frederiksen ni Meloni, desde luego no Sánchez ni tampoco el de mediado Mojtaba Jamenei.Será el elector del cinturón del óxido que quizás se creyó que, al contrario que los neocones que lo combatían en su partido, él no venía a luchar las guerras otros, no reclamaba la jurisdicción universal ni fantaseaba con ser el gendarme mundial. Decía que venía a hacerle más próspero. Hoy ese votante le espera a la vuelta de la esquina en la elecciones de mitad de mandato. Se la juega en Iowa no en Groenlandia.Conviértete en un supporter de este podcast: https://www.spreaker.com/podcast/mas-noticias--4412383/support.ESCUCHAR RADIO 

Herečka a umělkyně Ester Geislerová do Karlových Varů přijela se svým režijním debutem Dvě deci tuše, který otevírá osud japanologa a kaligrafa Petra Geislera. „Jsou to takové střípky, které jsem si skládala do esence táty, protože v 83 minutách o něm člověk nemůže říct všechno,“ poznamenává. Co se o svém otci dozvěděla? Čím byla specifická jeho kaligrafie? A nakolik je snímek výsledkem týmové práce? Poslechněte si rozhovor z jubilejního 60. ročníku filmové přehlídky.Všechny díly podcastu Host Radiožurnálu můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Herečka a umělkyně Ester Geislerová do Karlových Varů přijela se svým režijním debutem Dvě deci tuše, který otevírá osud japanologa a kaligrafa Petra Geislera. „Jsou to takové střípky, které jsem si skládala do esence táty, protože v 83 minutách o něm člověk nemůže říct všechno,“ poznamenává. Co se o svém otci dozvěděla? Čím byla specifická jeho kaligrafie? A nakolik je snímek výsledkem týmové práce? Poslechněte si rozhovor z jubilejního 60. ročníku filmové přehlídky.Všechny díly podcastu Host Radiožurnálu můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Even as [in His love] He chose us [actually picked us out for Himself as His own] in Christ before the foundation of the world, that we should be holy (consecrated and set apart for Him) and blameless in His sight, even above reproach, before Him in love. For He foreordained us (destined us, planned in love for us) to be adopted (revealed) as His own children through Jesus Christ, in accordance with the purpose of His will [[a]because it pleased Him and was His kind intent]— Ephesians 1:4,5 AMPC Preceding messages: Being Love (Part 1) | https://youtu.be/M7R_ZoOE-LY Being Love (Part 2) | https://youtu.be/4JTSEwNv7mA Being Love (Part 3) | https://youtu.be/n3bPCOTTWX8 DominionSonship.com

Die erste eigene Wohnung in einer neuen Stadt und viel Zeit alleine, weil sie eine Fernbeziehung führt: Für Lisa ist das gewöhnungsbedürftig. Mit Podcasts blendet sie die Stille aus. Wir können Alleinsein üben, sagt eine Entwicklungspsychologin.**********Ihr hört: Gesprächspartnerin: Lisa, ist ungern allein mit ihren Gedanken, lenkt sich lieber ab, z.B. mit Podcasts Gesprächspartner: Kilian Hampel, Organisations- und Jugendforscher, Sozialwissenschaftler, Autor, Mitautor der Trendstudie Jugend in Deutschland Gesprächspartnerin: Susanne Bücker, Entwicklungspsychologin an der Universität Witten/Herdecke, forscht zu Einsamkeit, soziale Beziehungen, psychische Gesundheit Autor und Host: Przemek Żuk Redaktion: Anton Stanislawski, Anne Bohlmann, Yevgeniya Shcherbakova, Christian Schmitt Produktion: Gunda Herke**********Quellen:Yun, R. C., Fardghassemi, S., & Joffe, H. (2023). Thinking too much: How young people experience rumination in the context of loneliness. Journal of Community & Applied Social Psychology, 33(1), 102–122. Wilson, T.D., Reinhard, D.A., Westgate, E.C. et al. (2014). Just think: The challenges of the disengaged mind. Science, 345(6192), 75-77.Bücker, S., Horstmann, K.T. & Luhmann, M. (2023). Lonely Today, Lonely Tomorrow: Temporal Dynamics of Loneliness in Everyday Life and its Associations With Psychopathological Symptoms. Social Psychological and Personality Science, 15(2).Nguyen, T., Weinstein, N & Deci, E. (2022). Alone With Our Thoughts: Investigation of Autonomy Supportive Framing as a Driver of Enjoyment During Quiet Time in Solitude. Collabra: Psychology, 8(1), 31629.Ledford, H. (2014). We dislike being alone with our thoughts. Nature.**********Mehr zum Thema bei Deutschlandfunk Nova:Date mit uns selbst: Wie trauen wir uns allein etwas zu unternehmen?Psychologie: Warum wir das Alleinsein brauchenEinsamkeit: Alleine in der neuen Stadt**********Den Artikel zum Stück findet ihr hier.**********Ihr könnt uns auch auf diesen Kanälen folgen: TikTok und Instagram .**********Meldet euch!Ihr könnt das Team von Facts & Feelings über Whatsapp erreichen.Uns interessiert: Was beschäftigt euch? Habt ihr ein Thema, über das wir unbedingt in der Sendung und im Podcast sprechen sollen?Schickt uns eine Sprachnachricht oder schreibt uns per 0160-91360852 oder an factsundfeelings@deutschlandradio.de.Wichtig: Wenn ihr diese Nummer speichert und uns eine Nachricht schickt, akzeptiert ihr unsere Regeln zum Datenschutz und bei Whatsapp die Datenschutzrichtlinien von Whatsapp.

Every organization is in a race to adopt artificial intelligence. Few are asking the more important question: are our people ready to work alongside it? The organizations that will win the next decade are not the ones with the most advanced technology — they are the ones with the culture strong enough to absorb, adapt to, and leverage it.   AI does not fail because of the algorithm. It fails because of the humans around it — the ones who resist it, misuse it, or never trusted the organization enough to embrace it in the first place. Culture is what determines whether AI becomes a force multiplier or an expensive distraction. In this session, we will examine the relationship between organizational culture and AI adoption, and make the case that investing in culture is not the soft alternative to investing in technology — it is the prerequisite.   In this episode: Meagan Bond, Tom Bradshaw, Nic Kruegar, Rich Cruz, Dr. Emi Barresi, Imani Nakyanza   I/O Career Accelerator Course: https://www.seboc.com/job Visit us https://www.seboc.com/ Follow us on LinkedIn: https://bit.ly/sebocLI Join an open-mic event: https://www.seboc.com/events   References:   Boston Consulting Group. (2024). AI at work: Friend and foe. Boston Consulting Group. Deci, E. L., & Ryan, R. M. (2000). The "what" and "why" of goal pursuits: Human needs and the self-determination of behavior. Psychological Inquiry, 11(4), 227–268. Edmondson, A. C. (1999). Psychological safety and learning behavior in work teams. Administrative Science Quarterly, 44(2), 350–383. https://doi.org/10.2307/2666999 Edmondson, A. C. (2018). The fearless organization: Creating psychological safety in the workplace for learning, innovation, and growth. Wiley. G2. (2025). Global AI adoption statistics and trends 2025. G2 Research. Hermann, E., Puntoni, S., & Morewedge, C. K. (2024). Humanizing artificial intelligence: Self-determination theory and AI adoption. Journal of Consumer Psychology. McKinsey & Company. (2025). The state of AI: How organizations are rewiring to capture value. McKinsey & Company. McManus, M. (2024). AI transformation is 70% people and 30% technology [Executive presentation]. Boston Consulting Group. Mirbabaie, M., Stieglitz, S., et al. (2025). AI identity threats and reinforcement in organizations. In Proceedings of the 58th Hawaii International Conference on System Sciences. University of Hawaiʻi at Mānoa. MIT Sloan Management Review, & Boston Consulting Group. (2025). The state of generative AI in the enterprise. MIT Sloan Management Review. PwC. (2025). Global workforce hopes and fears survey 2025. PricewaterhouseCoopers. Shonhe, L., & Min, K. (2025). Mitigating AI-induced professional identity threat and fostering adoption in the workplace. AI & Society. World Economic Forum. (2025). The future of jobs report 2025. World Economic Forum.

And above all these [put on] love and enfold yourselves with the bond of perfectness [which binds everything together completely in ideal harmony]. Colossians 3:14 AMPLC Preceding messages: Being Love (Part 2) | https://youtu.be/4JTSEwNv7mA Being Love (Part 1) | https://youtu.be/M7R_ZoOE-LY Referenced message: The Dominion Of The Love Of God | https://youtu.be/O7gWQ0omtvU DominionSonship.com

Above all, clothe yourselves with love, which binds us all together in perfect harmony. Colossians 3:14 NLT Preceding message: Being Love (Part 1) | https://youtu.be/M7R_ZoOE-LY DominionSonship.com

A început vara, se apropie vacanța, unii poate deja au plecat în concediu. Dar de cînd vorbim, în istoria omenirii, despre vacanță? Cum a apărut ideea de concediu? Se mai poate vacanță reușită fără o documentare serioasă a momentelor și locurilor-cheie pe Instagram și Facebook? Vacanța vine cu o mare presiune: trebuie să fim fericiți. De ce vacanțele produc uneori mai multă tensiune decît relaxare? E concediul și un test de rezistență pentru familie, pentru cupluri? I-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, și antropologul Alex Dincovici.Cum a apărut ideea de vacanță, ideea de concediu?Alex Dincovici: „E o discuție interesantă pentru că mi-aduce aminte de un profesor de geografie care a întrebat cînd au apărut oceanele și răspunsul era cînd au apărut continentele. Cam așa și aici. Ideea de vacanță a apărut cînd a apărut ideea de muncă plătită, văzută ca obligație și deconectată de tot ce însemna calendar agrar, calendar religios. Aș spune că în momentul industrializării și în epoca industrială a apărut această noțiune de vacanță. Pentru că înainte, oamenii luau pauze atunci cînd erau nevoiți, pentru că te obliga natura, ciclul firesc de producție să faci asta. Și mai existau, evident, și sărbătorile religioase. Vacanța era definită mai degrabă ca ceva negativ, că etimologic de aici vine cuvîntul, e un gol, e o definiție negativă care acum s-a inversat. Vacanța a devenit ceva ce ești într-un fel obligat să faci, nu o faci neapărat pentru relaxare, o faci ca să poți să fii mai productiv, să-ți încarci bateriile, cum se spune în limbaj comun, ca să poți să muncești după aceea și mai mult. Deci cele două sînt foarte interconectate. Și, evident, a apărut și noțiunea de concediu, care e un pic diferită. Vacanța e văzută în registrul acesta al timpului liber, în care trebuie să reușești să te bucuri de el, pe care trebuie să-l umpli. Concediul e văzut strict ca o deconectare de la viața profesională, de la muncă, și e interpretat acum mai degrabă ca noțiune de drept. Concediul este un drept, pentru care oamenii s-au luptat.”În vacanță ne dorim libertate. Numai că, adesea, libertatea asta nu e garantată. Vacanțele seamănă tot mai mult cu un proiect managerial, care presupune și foarte multă muncă. Ne facem rezervări, ne facem liste de obiective. Ne creăm itinerarii. Printre altele, vacanța a devenit și o marcă a statutului și tocmai de aceea este nevoie să o planificăm în avans.E muncă multă. Putem depăși logica asta în vreun fel? Radu Uszkai: „E dificil s-o depășești din momentul în care oamenii devin conștienți de costul de oportunitate al timpului. Și de-aia oamenii ajung să aibă această perspectivă. Toate cuvintele pe care le-ai spus îmi sunau ca o critică dinspre stînga la adresa acestui mod de a conceptualiza vacanța. A modului neoliberal în care ne raportăm la timp, în care îl cuantificăm constant și în care îl înmagazinăm și îl tratăm ca pe o resursă. Sigur că poți depăși logica asta, adică poți să te duci două săptămîni la mare, să zicem, și să te raportezi cu totul altfel la timp. Însă, dacă vrei să te duci altundeva, dacă vrei să te duci într-un loc unde ți-ai dorit de foarte multă vreme să ajungi, e imposibil să scoți din ecuație rolul pe care îl joacă planificarea. Mai ales în contextul în care sîntem în prezent, în care nu știi ce o să se întîmple, de pildă, cu prețul la kerosen. Nu știi ce o să se întîmple cu destinația unde vrei să ajungi, ținînd cont de contextul geopolitic la nivel macro. Și nu cred că oamenii au făcut vreodată abstracție, de fapt, de toate aceste elemente. Dacă citim literatură de vacanță sau literatură de secol XIX, cu oameni care explorau chiar și Țările Române, o să vedem că oamenii își făceau un plan de la bun început. Fiindcă, în general, oamenii lucrează avînd în vedere faptul că există niște potențiale riscuri sau costuri ale acțiunilor lor, și are tot sensul din lume să se pregătească din timp și să le aibă în vedere. De aceea, nu cred că putem să scăpăm cu adevărat de logica asta, din nou, neoliberală, a modului în care ne raportăm la timp, și nu cred că e ceva rău să facem asta.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

But above all these things put on love, which is the bond of perfection. Colossians 3:14 Preceding message: The Boldness Of Love | https://youtu.be/mszRu8RRNAQ DominionSonship.com

România e una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu acceptă căsătoriile între persoane de același sex și nici vreo altă formulă juridică de recunoaștere a cuplurilor LGBTQ. Astfel,România se plasează pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește protecția legală și respectarea drepturilor persoanelor LGBTQ.  Sîmbătă, 13 iunie, are loc marșul Bucharest PRIDE, la care sînt așteptați peste 30.000 de participanți. Marșul încheie un amplu program de evenimente culturale dedicate comunității LGBTQ și desfășurate sub titlul „All of Us” și marchează 30 de ani de la înființarea Asociației Accept. Despre problemele cu care încă se confruntă comunitatea LGBTQ, despre ce reprezintă Asociaţia Accept, despre semnificaţia marşului Bucharest PRIDE vorbim cu Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației Accept, şi regizorul Eugen Jebeleanu, membru în Consiliul director al asociației.Ce sărbătoriți în 2026, la 30 de ani de la înființarea Asociației Accept?Victor Ciobotaru: „Avem multe motive de sărbătorit, pentru că marșul este și un festival, o sărbătoare, în care comunitatea LGBT se bucură. În primul rînd, sărbătorim anii de reziliență la nivel de comunitate, anii aceștia în care persoanele din comunitate, atît la nivel individual, cît și ca familii, au rezistat, au trăit în această țară, au iubit și-au dus viețile, în lipsa recunoașterii legale. Sărbătorim faptul că avem o comunitate mai puternică, mai vizibilă decît în anii precedenți. Sărbătorim și toate victoriile juridice pe care le-am obținut pînă acum pentru avansarea drepturilor persoanelor LGBT din România. Însă, în același timp, menținem și ideea de protest a marșului Bucharest Pride, în care continuăm să ne cerem drepturile, pe care nu le avem, în ciuda faptului că le cerem în stradă de 21 de ani, de la primul Pride organizat în România. (...) Avem în vedere, în primul rînd, dreptul de a avea familiile protejate și recunoscute legal, ca oricare altă familie. Facem referire la dreptul persoanelor transgender de a-și putea schimba actele conform identității lor. Statul român continuă nu numai să pună piedici, dar şi să tragă de timp în a respecta și a oferi protecția de care persoanele din comunitate au nevoie.”Cum se face că România poate avea un Pride masiv în capitală și alte marșuri asemănătoare în orașele mari, dar nu reușește să rezolve problemele instituționale sau legale?Eugen Jebeleanu: „Sîntem blocați, cred, și într-un moment politic destul de fragil în care este România azi și nu numai. Și asta face ca lucrurile să avanseze foarte lent. Bineînțeles, ca să lăsăm și o parte optimistă în această discuție, există victorii, există niște cîștiguri pe care comunitatea le-a avut de-a lungul anilor și tocmai această vizibilitate pe care o avem azi, totuși, în anumite momente importante. Există un număr foarte mare de oameni care participă la acest marș și care fac o grămadă de lucruri extraordinare în toată această săptămînă și în timpul anului, dar cred că bariera este din partea politică unde lucrurile, din păcate, văzînd cum avansează și cum urcă această extremă dreapta, sînt îngrijorătoare și pur și simplu blochează avansarea unor demersuri în vederea acestor drepturi despre care tot vorbim. Cu siguranță, toate lucrurile astea țin de misiunea Asociației Accept și de misiunea noastră ca oameni implicați și activiști sau artiști care lucrăm pe aceste teritorii, dar dincolo de asta e vorba și de demnitatea cu care ar trebui să poată trăi o persoană gay, trans într-o țară europeană astăzi, ceea ce nu se întîmplă. Adică lucrurile cred că se răsfrîng și într-un mod mult mai cotidian în discriminarea cu care ne confruntăm, în lucrurile care încă sînt de depășit. Există o reprezentare poate uneori eronată, există multe lucruri în educație care nu sînt rezolvate și de aici vedem și niște repercursiuni tragice. Au fost cazuri în care tinerii au renunțat, și-au luat viața de fapt, pentru că au fost supuși unor tratamente absolut teribile și nu au fost recunoscuți de părinților. Blocajele sînt de ordin macro, la nivel politic, și de ordin micro, în tot ceea ce noi putem să facem și nu doar noi, oamenii din comunitate, dar fiecare prin gesturile noastre și, bineînțeles, și prin mersul la vot.”„Societatea nu este pregătită” – ăsta este argumentul pe care îl auzim adesea dinspre zona politică. Ce înseamnă că societatea nu este pregătită?Victor Ciobotaru: „Aceasta este o marotă pe care o auzim de la politicienii care s-au perindat de-a lungul timpului la putere, în încercarea de a cîștiga timp. Cînd vine vorba de respectarea drepturilor omului într-o societate democratică, acesta nici nu ar trebui să fie un argument, pentru că respectarea unui drept fundamental este garantat de Constituție și nu de voința unora sau altora și nici măcar de voința unei majorități. Pentru că într-o democrație nu putem vorbi de tirania majorității, care poate decide astăzi sînt de acord cu dreptul tău și mîine nu, nu mai sînt de acord. Nu așa merg lucrurile într-o democrație. Politicienii care folosesc acest tip de argumente, că societatea nu e pregătită, sînt doar politicieni populiști care fug de responsabilitatea pe care o au în a decide, în a legifera pentru protecția tuturor cetățenilor, pentru că de asta au fost aleși acolo. Însă, dincolo de acest pseudo-argument, care nu stă în picioare, noi știm că societatea este pregătită. Pentru că doar în ultimii 10 ani, societatea românească a trecut printr-o transformare profundă. Sînt numeroase studii care arată faptul că românii din toate categoriile sociale înțeleg cu ce se mănîncă democrația, mai mult decît se pare că înțeleg politicienii și înțeleg nevoia de protecție a drepturilor. Înțeleg faptul că o familie formată din două persoane de același sex are aceleași nevoi ca o familie heterosexuală și sînt de acord cu protecția. E un studiu din anul 2024, unde, pentru prima dată, se arăta că o majoritate de 53% dintre români erau de acord cu o formă de protecție și recunoaștere legală a familiilor formate din persoane de același sex. Fie că vorbim despre căsătorie, fie că vorbim despre parteneriat civil. Deci, avînd în vedere realitățile acestea, dovedite și prin studii sociologice, nu putem vorbi despre o societate care nu e pregătită. Politicienii sînt cei care nu sînt pregătiți să-și asume o reformă în sensul acesta.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Iranul a lansat în această dimineaţă atacuri împotriva mai multor baze americane din Iordania şi din Golf, ca reacţie la loviturile americane din zona Strîmtorii Ormuz, care au fost lansate ca răspuns la doborîrea unui elicopter american. De asemenea, recent, Israelul a lovit capitala Libanului, Beirut, țintind gruparea Hezbollah, susținută de Iran. Iranul a rispostat, atacînd cu rachete Israelul care, la rîndul său, a lovit Iranul. A escaladat războiul din Orientul Mijlociu? Ce perspective sînt pentru încheierea unui acord de încetare a focului? Ce-şi doreşte în acest moment fiecare parte implicată în acest război: Statele Unite, Israelul şi Iranul? L-am întrebat pe jurnalistul Cătălin Gomboş, specializat în Orientul Mijlociu. Cătălin Gomboş este jurnalist la Radio România Actualităţi, redactor-şef al publicaţiei online „Veridica” şi a fost corespondent de război în Irak și Afganistan pentru Radio România. Putem vorbi despre o escaladare a războiului dintre Statele Unite şi Israel pe de-o parte şi Iran de cealaltă parte?Cătălin Gomboş: „Nu neapărat. Este o escaladare, bineînțeles, pentru că am avut o perioadă de încetarea focului care a ținut niște săptămîni pe frontul iranian, nu și pe cel libanez. Deci da, este o ușoară escaladare în acest moment. Însă cred că deocamdată ceea ce se întîmplă e mai mult la nivel demonstrativ. Fiecare vrea să arate că nu este intimidat de adversari, că are niște cărți de jucat, dar vedem că pînă acum cele două mari escaladări, cea de azi noapte și cea de acum cîteva zile dintre Israel și Iran, s-au oprit relativ repede, după cîteva ore. La fel și incidentele anterioare, care au avut loc în Golful Persic, între Statele Unite și Iran au fost chestiuni punctuale, deci departe de ceea ce am văzut în perioada intensă a războiului, pînă pe 8 aprilie.”Dar cum ar trebui să înțelegem aceste gesturi, aceste noi atacuri, tocmai în logica în care se caută soluții de pace, pînă la urmă? Cătălin Gomboş: „Ca un semnal destul de prost. Pentru că arată siguranța tot mai mare pe care a căpătat-o regimul de la Teheran, un regim care, potrivit analiștilor, ar fi chiar ceva mai dur decît cel reprezentat de cei dinainte, asasinați în prima lună de război. Iranul știe că are niște cărți importante de joc, niște ași în mînecă, dacă folosim genul ăsta de limbaj, și că poate să meargă pe astfel de mici escaladări, fără să se teamă de o reluare a războiului. Din punct de vedere militar, Iranul este clar depășit de Statele Unite și de Israel. Asta nu înseamnă, însă, că Statele Unite și Israelul pot să și cîștige acest război, sau că pot să-l cîștige într-un timp relativ scurt și fără pierderi extrem de mari. Și nu mă refer acum la cele militare, pentru că pierderi militare mari cred că s-ar înregistra doar în cazul unor operațiuni terestre, care au fost excluse de la bun început, ci pierderi economice globale, pentru că toată lumea este afectată. Din păcate, din punctul meu de vedere, Donald Trump și Benjamin Netanyahu i-au dat Iranului un atu, pe care înainte doar spunea că îl are, iar acum îl folosește din plin. Este vorba de capacitatea de a bloca Strîmtoarea Ormuz, pe care iată că acum Teheranul o revendică. Ei spun: cine mai vrea de acum încolo să treacă prin Ormuz, trebuie să ne plătească taxe. Au capacitatea de a șantaja într-un fel economia globală. Deci Iranul, paradoxal, deși a suferit niște lovituri extrem de dure și a pierdut și conducerea, a avut și pierderi importante de echipament, este, din punctul meu de vedere, în acest moment într-o poziție mult, mult mai puternică decît era cu o zi înainte să înceapă războiul, cînd avea probleme destul de mari.” Ce ar trebui să conțină un aranjament de pace sau un armistițiu mai durabil, astfel încît toate părțile să fie mulțumite? Cătălin Gomboş: „Pentru stabilitatea Orientului Mijlociu, clar trebuie să dispară cumva aceste miliții, pentru că ele destabilizează Irakul, unde au un control mult mai mare decît este acceptabil pentru multe dintre comunitățile irakiene, inclusiv pentru șiiți. Chiar dacă aceste miliții sînt șiite, sînt destul de brutale, sînt puternice economic și au monopolizat o bună parte din putere și din economie. În Liban la fel. Libanul, din cauza Hezbollahului, nu are stabilitate, vedem că tot timpul este în conflict cu Israelul, tot timpul este sub asalt. Nu mai vorbim de Yemen, unde războiul civil continuă. Deci acesta ar fi un prim pas, nu știu dacă se va putea face prea curînd. Altfel, fără o moderare a Iranului, nu văd cum în Orientul Mijlociu poate fi pace prea curînd. Şi asta înseamnă să renunțe, dar în mod serios, la pretențiile sale de a controla Ormuzul. Nu cred că vor renunța la programul balistic. Şi clar trebuie abandonată orice încercare de a produce o armă nucleară. Pentru că putem să vedem o cursă a înarmărilor nucleare în Orientul Mijlociu. Arabia Saudită a anunțat că, în caz că Iranul îşi va face armă nucleară, va face același lucru, este deja sub protecția Pakistanului, care are arme nucleare. Israelul nu recunoaște că are dar nici nu spune că n-are și e cam acceptat în mod unanim la nivel internațional că există un arsenal nuclear israelian. Cred că ultimul lucru pe care ni l-am dori în Orientul Mijlociu, care şi-aşa este instabil și aflat în conflict aproape continuu de opt decenii, este să vedem și o cursă a înarmării nucleare.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Lezen wordt pas krachtig wanneer het niet alleen een vaardigheid is, maar een herkenbaar onderdeel van de schoolcultuur. Op het Limus College in Vleuten gebeurt dat door vaste leesroutines, hoge verwachtingen en veel aandacht voor gesprekken over boeken met en tussen leerlingen. Zo lezen alle leerlingen jaarlijks meerdere titels, maar minstens zo belangrijk is wat er om dat lezen heen gebeurt: voorlezen, samen nadenken over belangrijke fragmenten, verbanden leggen met andere vakken en zoeken naar boeken die passen bij de leerling én voldoende uitdaging bieden. Het Limus college is één van de eerste inspiratiescholen in Nederland en slaagt erin op een mooie manier de brug te slaan tussen wetenschap en praktijk. Ik praat hierover met Karin Bennink. Aan de hand van diverse boeken en fragmenten legt ze uit hoe het onderwijsteam werkt met jeugdliteratuur in de klas. Het gesprek laat zien dat leesmotivatie niet losstaat van kwaliteit. Plezier in lezen ontstaat wanneer docenten zorgvuldig en stapsgewijs weten te begeleiden naar complexere verhalen, andere genres en het herkennen van ‘meer’ of diepere lagen in teksten. Literatuur wordt zo meer dan ontspanning: het helpt leerlingen denken, argumenteren, reflecteren en zichzelf beter begrijpen. Juist door klein te beginnen, met een estafetteboek, een boekenweek, een gesprek of één goed gekozen fragment, kan lezen langzaam onderdeel worden van wie een school is. We staan in deze podcast ook stil hoe andere middelbare scholen stappen kunnen zetten met leesonderwijs! Kernpunten uit de podcast:

For God has not given us a spirit of fear, but of power and of love and of a sound mind. 2Timothy 1:7 Preceding messages: No Fear In Love | https://youtu.be/XP_vMqxi9MM Loved By God | https://youtu.be/b44MpaX6TBA Children Of The Most High | https://youtu.be/6pzCl7mraRM DominionSonship.com

După 14 ani de la precedentul său roman, Filip Florian revine în atenția cititorilor cu o nouă carte. Se numește „Media aritmetică” și a apărut la Polirom. Și este o poveste scrisă la persoana întîi de un fost sublocotenent de artilerie, Tudi (Tudor) Vlădoianu, care, după ce a luptat în Al Doilea Război Mondial, în 1948 se vede nevoit să se ascundă în podul unei mătuși. Pentru că rușii redeschid o anchetă legată de o ambuscadă în care a fost implicat în toamna lui 1944, cînd românii luptau alături de ruși, aproape de Budapesta. Și, ascuns în pod, Tudi începe să scrie. Despre întîmplări din viața lui, despre evenimente dinaintea războiului, din război și de după, dar și despre evenimente ceva mai vechi, despre Primul Război Mondial, la care a participat tatăl său. Am vorbit cu Filip Florian despre personajul pe care l-a creat, despre puterea cuvîntului scris pe care o descoperă naratorul său, despre istoria sîngeroasă a primei jumătăți a secolului trecut, despre interbelicul deloc idilic și despre atmosfera acelor ani, pe care o reconstituie în roman. Și, desigur, despre misteriosul titlu al cărții. Filip Florian: „M-am gîndit mult cum să apuc lucrurile astea, înainte de a începe. Fiindcă, să faci o salată și să amesteci tot felul de povești, începînd de la Primul Război Mondial, sau ușor dinainte, și mergînd pînă în anii aceia destul de negri, '48-'49, e foarte complicat. Așa încît, cedîndu-i acestui om dreptul de a vorbi la persoana întîi, a fost o ușurare foarte mare. El nu are pretenția că ține un jurnal, ci scrie în acel pod pentru a nu înnebuni, pentru a nu se da cu capul de pereți. Începe mai degrabă din acest motiv. Are nevoie de un soi de descărcare, de pace interioară pe care scrisul, măcar minimal, i-o oferă. În al doilea rînd, pentru că nu ține un jurnal, cu povești simple de zi cu zi, își permite să scrie orice și oricînd. Asta mi-a și plăcut teribil. Să penduleze în timp absolut după pofta lui. Dacă într-o zi, de exemplu, îi e dor de o bunică, scrie despre acea bunică și despre niște povești legate de ea. Dacă a doua zi își amintește nu știu ce grozăvie din război, scrie despre asta. Bineînțeles că toate au legătură între ele, ceea ce sper că se vede destul de clar și de bine în carte. Însă, această mișcare înainte-înapoi creează, după mine, și o șansă mai mare de a vedea cît de legate sînt, de fapt, toate lucrurile între ele. Nimic nu s-a întîmplat și nu se întîmplă din senin. Mie mi-a convenit epoca de atunci, dar în același timp, scriind, m-am trezit că parcă prezentul ar veni peste mine și personajul meu, în acel pod. Bunăoară, eu am început înainte de a exista războiul din Ucraina. Am tot vorbit despre armata rusă, despre ruși, despre tot felul de mizerii de-ale lor de pe front. (...) Așa încît, deodată m-am trezit cu războiul ăla care semăna cutremurător cu ce scriam. Apoi, vorbind despre anii '30, excesele extremei drepte, legionarii, guvernarea lui Goga, multe măsuri absolut aberante, toate acele legi din perioada dictaturii carliste, m-am trezit și ne-am trezit cu toții cu ultimele alegeri. Mai întîi prezidențiale și apoi parlamentare și cu o realitate complet nouă în România de azi. Nu despre asta am vrut să scriu, însă vorbesc despre fascinația unui scriitor de a vedea că o realitate care aparent e veche e aproape aceeași cu cea din prezent.”Media aritmetică este o modalitate personală de calcul a naratorului: dă note evenimentelor dintr-o zi, apoi adună notele și împarte rezultatul la numărul evenimentelor. Așa obține „media aritmetică”, „o medie care, invariabil, se învârtea şi se învârte în jurul cifrei şapte.” Ce semnificație are această ciudățenie?Filip Florian: „Sigur că e și un joc, dar pe de altă parte, pentru el, e și un fel de leac tot calculul ăsta. Într-o zi te gîndești numai la lucruri cumplit de rele. Deci, n-ar avea, în teorie, cum să iasă șapte. Dar, totuși, ridicîndu-te puțin deasupra lucrurilor sau vieții și constatînd, bunăoară, că tu ești întreg fizic, în timp ce alții, oameni care s-au întors de pe front, sînt infirmi sau, mai știu eu, foarte grav bolnavi, fără să vrei, trebuie să dai o notă bună acestei povești, că tu, fizic, încă ești complet întreg. Așa încît, forțînd un pic nota, ce-i drept, și găsind permanent și note bune, poți ajunge la acel șapte, care e o formulă a echilibrului. Asta mă fascinează de mulți ani. Nu-i vorba doar de cartea asta. Parcă atunci cînd ți se întîmplă tot felul de chestii bune, nu știu cum, în timp destul de scurt, vine ceva să le echilibreze. Și invers, dacă treci prin drame, prin povești foarte rele, de asemenea, în destul de scurt timp, se întîmplă ceva bun, care echilibrează.”Despre perioada interbelică descrisă în carte, o perioadă idealizată după 1990, Filip Florian spune:„Cred că noi, după '90, am avut un soi de exces anticomunist, ușor întîrziat, poate și fiindcă România n-a fost cea mai eroică țară, n-a existat o Primăvară de la Praga, o revoluție cum a fost cea maghiară din 1956, n-am avut lideri ca Lech Wałęsa sau un sindicat ca Solidaritatea. Dacă e să luăm tot blocul comunist estic, am fost cam pe la coadă, din păcate, așa încît senzația mea e că am căzut într-un exces anticomunist, lucru care a dus imediat și aproape inevitabil la o idealizare a interbelicului, la o prezentare a lui ca un soi de pămînt feeric, de perioadă magică. Or, încet, încet, privind mai bine epoca aia, constatăm că n-a prea fost așa, din foarte multe motive. Adică nu văd de ce extrema dreaptă și tot soiul de crime și masacre sînt băgate ușor sub preș, uitate, ignorate și alegem cu penseta doar ce a fost bun atunci. Și apoi s-au petrecut lucruri cumplite, mai ales pe frontul de Est. De asemenea, e un fel de tăcere deplină a tuturor pe subiectul ăsta. Lucruri care aproape au șocat și ofițerii germani, care, pur și simplu, nu își puteau imagina ce-i cu acea furie antisemită românească și cu ororile și pogromurile de la Odesa sau din lagărul de la Bogdanovca, ulterior. Așa încît, într-un fel, cel puțin pentru mine, cu cartea asta am încercat să echilibrez lucrurile, fiindcă altfel n-am înțelege de ce vorbim numai și numai și numai despre închisorile staliniste, care au fost, evident, ceva oribil. Tragedie e puțin spus. Dar, totuși, lumea n-a început cu ele. Au fost foarte mari mîrșăvii și înaintea lor. Și cred că ne-ar fi tuturor mai bine să vorbim, cu un ton egal, cu același fel de a măsura gravitatea lucrurilor despre toate astea.” Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

România anilor '90 a fost marcată de inflație galopantă, de sărăcie și sărăcire, pierderea locurilor de muncă, lipsuri, instabilitate și imprevizibilitate. Într-un asemenea context a explodat fenomenul cămătăriei. Cei care împrumutau oamenii cereau dobînzi exorbitante și dacă nu-și primeau înapoi banii și dobînzile cerute, îi terorizau pe datornici, îi agresau și le confiscau casele, bunurile, lăsîndu-i pe drumuri. Despre violențele acelei perioade de tranziție și fenomenul cămătăriei vorbim cu Anghel Damian, regizorul documentarului „Cămătarii” (PRO TV şi VOYO), şi psihologa criminalistă Leliana Pârvulescu.Care era atmosfera anilor '90, ce speranțe, ce așteptări aveau oamenii și cum au reacționat, de fapt, la instabilitatea economică, la pierderea locurilor de muncă și la tot haosul care s-a creat în societate după căderea comunismului?Anghel Damian: „În mod cert, anii aceia au însemnat un soi de speranță pentru românii care au ieșit de sub jugul comunist, că lumea se va transforma înspre bine. Speranță care s-a năruit foarte repede, pentru că, imediat au început toate acele mișcări sociale, mineriadele, inflația galopantă, lipsa locurilor de muncă, falimentele, privatizările forțate, primele guverne. Și, în paralel, a existat și un mini-exod al românilor care au plecat în străinătate. Foarte puțini dintre ei ca să își găsească un loc, ci mai degrabă să aducă bunuri din afară, să înceapă să facă un soi de comerț mai mult sau mai puțin legal. Celebra bișniță. Plus o altă comunitate de români care a plecat din țară, foști infractori, o comunitate care a plecat în speranța că va descoperi tărîmuri mult mai bogate decît cele de la noi, unde cazuistica pentru tipul acela de infracționalitate era extrem de redusă și unde infracțiunile erau pedepsite mult mai lejer față de codul penal românesc din comunism.”În anii '90, multe averi s-au făcut pe fondul vidului de putere și în contextul unor legi neclare. Proprietatea însăși, de stat sau privată, avea un statut incert. Statul era slab, cu instituții fragile. În lumea asta cu reguli fluide, ce era afacere și unde începea infracționalitatea organizată? Anghel Damian: „Avem chiar afirmația unui celebru politician de astăzi, lider de partid, care a declarat extrem de lejer că, practic, începuturile lui în afaceri au fost acele business-uri la negru, unde evaziunea fiscală era în floare. Deci, dacă sîntem reprezentați la cel mai înalt nivel statal de niște indivizi care își recunosc aceste fapte cu lejeritate, vă dați seama cam cît de mare era fenomenul. Practic, a ajuns aproape de un soi de mitologie populară. Dom'le, așa erau timpurile. Era normal. Se făcea la negru, nu se fiscaliza, nu se încasa, plăteai o șpagă, controalele erau pe șpagă. Și este un tip de comportament pe care nu mai ai cum să-l oprești în a se perpetua, dacă tu îl accepţi ca fiind parte din mitologia asta populară. El, practic, atunci a început să se dezvolte.”Cum ar trebui să înțelegem astăzi, retrospectiv, această intersecție între lumea afacerilor și lumea infracționalității? Leliana Pârvulescu: „Era nevoie de o autoritate, pentru că exista un gol, un vid imens. Nu existau reguli clare, nu existau valori clare, nu existau proceduri clare. Și atunci, evident că în acest vid, oamenii își doreau să existe o autoritate sau, psihologic vorbind, își doreau să vadă pe cineva puternic. Și ca urmare, a fost foarte ușor pentru cei care aveau abilitățile necesare, poate oportunitățile, cunoștințele, să poată să escaladeze și să ajungă în aceste poziții, prin care să exprime autoritate, indiferent că o exprimau prin ceea ce făceau în mod legal sau că o exprimau prin ceea ce făceau în mod ilegal. A fost cea mai prolifică perioadă pentru a manifesta această autoritate în mod ilegal, pentru că oamenii sînt obișnuiți prin natura lor biologică și fiziologică să glamurizeze, să se uite foarte frumos la putere, la oamenii puternici.”Există o fascinație pe care o exercită figurile infractorilor, unii oameni îi privesc pe cei mai mari infractori ca pe niște eroi, îi consideră pe capii grupărilor interlope modele de succes, simboluri ale puterii. De ce, de unde această fascinație pentru rău?Leliana Pârvulescu: „Sînt două aspecte aici pe care putem să le amintim. În primul rînd există glamurizarea băiatului rău, a infractorului, a omului rău, pentru că el deține puterea, deține carisma, deține inteligența. Și al doilea aspect este legat de hibristofilie. Este un sindrom care există la om din punct de vedere genetic și biologic. Cu toții manifestăm acest sindrom, mai accentuat sau mai puțin accentuat, dar el există pentru că noi, prin genetica noastră și prin natura noastră de oameni, sîntem atrași sau sîntem focusați pe lucrurile rele, pentru că lucrurile rele, din punct de vedere evolutiv, ne pot face rău. Și atunci acest fenomen, hibristofilie, este prezent la fiecare și în momentul în care nu există atît de mult inhibitor, se manifestă foarte, foarte accentuat.”Dar cum facem totuși să nu-i transformăm în eroi pe acești oameni care au făcut lucruri abominabile? Leliana Pârvulescu: „Gîndindu-ne foarte clar: ce îmi iau eu de aici, ce văd eu aici, la ce mă uit? Și dacă îl transform într-o poveste din care pot să-mi iau elemente de educație, de conștientizare, atunci – depinde de fiecare cum privește –, cu siguranță putem să trecem peste aceste aspecte și să ne uităm și să ne luăm exact ceea ce avem nevoie.”În primele două episoade îi vedem pe frații Ion și Vasile Balint, cunoscuți sub poreclele Nuțu și Sile Cămătaru, povestindu-și viața și faptele pentru care au fost condamnați în mai multe rînduri, de la tîlhării pînă la violență fizică. Nu pare că au vreun regret pentru suferința pe care au provocat-o. Nu credeți că există riscul ca o parte din public să cadă exact în fascinația despre care vorbeam, să fie sedus de aceste figuri tocmai pentru felul în care vorbesc despre faptele lor abominabile ca despre niște fapte de vitejie? Anghel Damian: „Aici intervine întotdeauna, totuși, conștiința proprie și spiritul critic. Evident că întotdeauna există un risc cînd expui un infractor condamnat, un criminal și îi dai, să zicem, o platformă. Pe de altă parte, sînt convins că, dacă reperele morale sînt corecte, sînt bine așezate, aceste lucruri vor trezi o reacție de revoltă și de respingere. În mod cert, educația nu o face documentaristul. Educația este, o dată, obligație statală, după care este obligația fiecărui părinte. Pînă la urmă, sînt chestiuni pe care trebuie să le judecăm cu propria noastră conștiință și minte. Este o situație în care eu ofer o platformă de gîndire, îi cer spectatorului să se poziționeze, ofer perspectivele asupra acestor întîmplări. Evident, ele sînt foarte dure, dar tocmai această duritate are scopul de a trezi în tine o conștiință: că aceste lucruri sînt greșite.”În primele două episoade nu am auzit vocea, povestea nici unei victime a fraților Cămătaru. De ce?Anghel Damian: „Există perspectiva lor în documentar, la momentele potrivite. Au fost și cazuri în care noi am căutat aceste victime și am găsit niște persoane care sînt într-o cu totul altă situație de viață și familială și au refuzat să își expună trauma. E o situație destul de delicată și aici vorbim de un tip de deontologie profesională în momentul în care tu exploatezi o traumă pentru acest documentar. Dar perspectiva victimelor există și va fi în anumite situații. De exemplu, în episodul al treilea din documentar avem mărturiile din dosar ale fetelor traficate, avem perspectiva procurorului despre aceste fete traficate. Le-am căutat, am vorbit cu ele, am aflat povestea lor și povestea lor este inclusă în documentar.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit luni, la cererea României, după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galaţi şi a rănit două persoane. Sesiunea specială a Consiliului de Securitate al ONU a avut loc la New York, în prezența ministrei de externe Oana Țoiu. Care sînt mizele acestei reuniuni pentru România şi pentru întreaga nostră regiune? Cum au gestionat autorităţile române situaţia creată de prăbuşirea dronei ruseşti peste un bloc de locuinţe pe teritoriul ţării noastre? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea think tank-ului GlobalFocus Center. Reprezentantul Federaţiei Ruse în Consiliul de Securitate al ONU a pus sub semnul întrebării provenienţa dronei care a lovit blocul de la Galaţi şi a cerut o investigaţie la care să participe şi Rusia. Ministra Oana Ţoiu a reacţionat subliniind că investigaţiile tehnice indică fără îndoială că aparatul de zbor este de fabricaţie rusească şi a remarcat ceea ce a numit un mare paradox: Federaţia Rusă, ca membru permanent în acest Consiliu „ar trebui să asigure respectarea Cartei ONU şi vedem că ea este agresorul”. Oana Popescu Zamfir: „Cred că trebuie să vorbim despre trei paliere diferite de reacție în cazul României. Pe de-o parte, cel diplomatic, unde, tocmai în contextul scăderii încrederii în capacitatea instituțiilor românești de a performa la nivelul pe care îl așteptăm de la ele, aș simți nevoia să atrag atenția ca mesajele pe care le-a dat ministra Oana Ţoiu nu sînt mesajele ei personale, sînt mesajele pe care le-a elaborat diplomația românească. Și cred că asta arată că atunci cînd se vrea, există capacitate în Ministerul de Externe pentru ca România să poată să aibă o poziție de politică externă asertivă. Deci, pe acest palier, cred că reacția a fost foarte bună. Mai există palierul de comunicare strategică, extrem de important, avînd în vedere că ținta Rusiei, pînă la urmă, nu este în nici un caz populația civilă a României. Cu siguranță scopul Rusiei nu a fost să facă niște victime civile între cetățenii români. Scopul Rusiei este acela ca prin astfel de mijloace să slăbească sprijinul pentru Ucraina, pentru că este foarte ușor să consolidezi mesajul că dacă nu am fi acordat acest sprijin, nu ne-am fi aflat, direct sau indirect, pe traiectoria dronelor rusești, să scadă coeziunea între aliați. Pentru că de fiecare dată cînd un stat membru NATO se confruntă cu astfel de incidente, există întrebarea în ce măsură celelalte state sînt dispuse sau nu să-l sprijine. Vedem dezbaterea din spațiul public despre poziția Statelor Unite – dacă ea a fost sau nu suficient de fermă față de sprijinirea României. Or, aici instituțiile românești, în frunte cu administrația prezidențială, au dovedit un amatorism absolut șocant pentru faptul că sîntem deja în al patrulea an de război și că în spațiul public, s-a atras atenția deja în toate felurile posibile asupra importanței covîrşitoare a comunicării strategice. Ultimul palier este cel al securității per se. Pînă la urmă, primul în ordinea priorităților. Important este să nu mai fie nimeni victimă a unor astfel de incidente, să nu moară cumva cineva și, pe cît posibil, România să fie ferită de orice fel de efecte negative secundare ale vecinătății cu Ucraina. Or, și aici, deși sîntem în al patrulea an de război, vedem că autoritățile române încă nu au echipamentul necesar sau coordonarea necesară cu vecinii ucraineni și cu ceilalți aliaţi din NATO pentru a putea să facă față cu succes acestor incidente.”Ar fi avut argumente România să invoce articolul 4 din tratatul NATO, cel care prevede că orice stat membru al alianţei poate cere consultări cu aliații atunci cînd consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa sînt amenințate?Oana Popescu Zamfir: „Ar fi avut argumente, dar cred că a fost o alegere mai bună să ridicăm această chestiune în Consiliul de Securitate. Există o cutumă, mai degrabă la nivel tacit decît la nivelul regulilor scrise, de a nu face exces din invocarea articolului 4. Articolul 4 este mereu văzut ca o anticameră a articolului 5. Este un fel de modalitate de evitare a invocării directe a articolului 5. Articolul 4 în sine are o greutate diplomatică și securitară chiar extrem de importantă. Și atunci e de evitat utilizarea lui atunci cînd nu avem de-a face cu incidente majore, cu impact la nivelul alianței. Or, incidentul pe care l-am avut noi în România are în primul rînd portanță la nivel național. Nu este neapărat un incident care să afecteze alianța într-un mod care să solicite un răspuns coordonat la nivel NATO. Asta nu înseamnă că el nu va fi dat. Și NATO la momentul acesta consideră că Rusia a traversat nişte linii roșii. Și cred că vom vedea în perioada următoare acel tip de reacție a alianței care este codificat în documentele acesteia sub forma aceea care prevede că NATO va răspunde în ce domeniu, la ce moment și în ce mod va considera necesar. Fără să fie nevoie de o decizie formalizată, sînt sigură că în perioada următoare vom vedea că NATO își schimbă anumite poziționări față de Rusia, în lumina acestor incidente. Iar asta se poate realiza prin consultări informale între România și ceilalți aliați din NATO, fără să fie nevoie să ridicăm asta la nivel de articol 4. Pentru că s-ar putea să urmeze cîndva, în viitor, incidente și mai grave și e bine să rezervăm astfel de practici doar pentru acele momente.  România nu forțează în mod ne-necesar o reacție la nivelul alianței ci, din contră, înțelege cînd diplomația se face în spatele ușilor închise, dar semnalează în cel mai public mod cu putință, în fața unei audienţe globale, încălcarea de către Rusia a normelor internaționale.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Evan Ellis reports that Venezuela has surrendered Alex Saab, Nicolas Maduro's former bagman, to the U.S. for prosecution. Saab possesses critical information on illicit financial flows involving Iran, Cuba, and Colombia. Delcy Rodriguez's decision to extradite him suggests a complex internal power play to appease Washington while eliminating her own political rivals. (8/16)1986

¿Quieres una cita conmigo? Escribe aquí

Muchas veces en la vida se presentan oportunidades que parecen perfectas: el trabajo soñado, una relación que “lo tiene todo” o una propuesta que sientes que no se volverá a repetir.Y sí, pueden ser buenas oportunidades, pero eso no significa necesariamente que sean buenas para ti.Madurar también consiste en aprender a distinguir entre lo que se ve bien desde afuera y lo que realmente está alineado con la vida que quieres construir. Porque no toda puerta abierta está hecha para que la cruces.Y decir que no puede dar miedo, pero a veces rechazar algo no es un error. Es una forma de honrar lo que quieres, respetar quién eres y mantenerte fiel a ti misma.En el episodio 81 hablamos sobre el miedo a dejar pasar oportunidades, la dificultad de decir que no y la claridad que se necesita para reconocer que no todo lo bueno es para ti.Escúchalo completo en YouTube, Spotify y Apple Podcasts.Si quieres profundizar en este tema, aquí te compartimos algunas de las fuentes en las que nos basamos:Deci & Ryan (1985), Intrinsic Motivation and Self-Determination in Human Behavior.Kasser & Ryan — investigaciones sobre metas intrínsecas y extrínsecas y su impacto en el bienestar.Producido por Inhaus Media.

Se întâmplă ca o schimbare în zona politică să aducă în rândul cetățenilor speranța că lucrurile se vor îmbunătăți și pentru ei. Probabil că este cazul și în ceea ce privește schimbarea guvernului decisă prin votarea moțiunii de cenzură în Parlament. Numai că unele lucruri din economie rămân neschimbate. De exemplu, nevoia de finanțare pentru acest an este de aproximativ 264 miliarde de lei, o sumă imensă. În plus, evoluția dobânzilor la împrumuturile statului român nu este deloc favorabilă, ceea ce înseamnă că nivelul costului de împrumut va crește. De altfel, Trezoreria statului paria pe reducerea dobânzilor la începutul anului mizând pe efectele reducerii deficitului bugetar de anul trecut. A fost un calcul care a ieșit: la sfârșitul lunii februarie a.c., randamentul titlurilor de stat în lei pe 10 ani ajunsese la 6,25%, un nivel redus pentru România. Numai că din motive externe (războiul din Orientul Mijlociu) sau din cauze interne (criza politică) dobânzile la împrumuturile statului au crescut vertiginos la 7,40%. În ultimele două zile, randamentul a mai scăzut până sub granița de 7%, dar în continuare cotația este volatilă și poate produce surprize plăcute sau negative. Un lucru bun poate fi că Ministerul Finanțelor a împrumutat deja aproape o treime din necesarul total de finanțare în primul trimestru al anului, adică aproximativ 85 miliarde de lei. Este posibil ca Ministerul Finanțelor să fi fost criticat pentru ritmul de împrumuturi de la începutul anului. Dar, parcă Trezoreria ar fi anticipat ce avea să urmeze și acum graba împrumuturilor este binevenită. O mare parte dintre împrumuturile statului au fost făcute în primele două luni ale anului, la dobânzi mai mici decât cele de astăzi. Cu toate acestea, plățile statului în contul dobânzilor vor ajunge anul acesta la valoarea nominală de 60 miliarde de lei. Este foarte mult dacă ne gândim că România trebuie să reducă anul deficitul bugetar la 6,2% din PIB. Deci, ne place sau nu, orice guvern se va instala la Palatul Victoria va trebui să asigure o finanțare de 264 miliarde de lei din care se scad sumele deja atrase (85 miliarde de lei) și rămân totuși de împrumutat 179 miliarde de lei. Aceste sume nu se pot schimba, pentru că ele nu depind de un guvern sau altul, ci reprezintă nevoia de finanțare pentru ca statul român să funcționeze. Nu se schimbă nici nevoia de reducere a deficitului bugetar. România s-a angajat să scadă anul acesta deficitul bugetar la 6,2% din PIB, nivel la care este construit și bugetul de stat. Unele partide și unii politicieni au început deja să promită relansarea economiei, creșteri de pensii și salarii, investiții prin programul Anghel Saligny sau chiar au idei de reducere substanțială a TVA. Desigur, viitorul guvern poate să ignore traiectoria asumată de România de reducere a deficitului și ar putea să crească din nou deficitul, la fel ca în anul 2024. Doar că orice guvern care va face acest lucru riscă intrarea României în incapacitate de plată. Agențiile de rating ar putea reacționa în cazul nerespectării reducerii deficitului și să trimită România în junk. La fel, Comisia Europeană ar putea institui sancțiuni legate de procedura de deficit excesiv, respectiv o blocare a fondurilor europene. Deci, nevoia de consolidare bugetară nu se schimbă în funcție de un guvern sau altul. De asemenea, nivelul datoriei publice va depăși anul acesta cota de alarmă de 60%, indiferent de numele premierului și de componența guvernului. În concluzie, nu poți lua dreptul la speranță al oamenilor. Dar, în același timp, cetățenii au obligația să judece realist situația economică și bugetară.

Şeful Salvamont România, Sabin Cornoiu, returnează diploma de „Membru de Onoare” al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, primită în urmă cu 25 de ani. El se declară „profund dezamăgit” de demersul în instanţă al Crucii Roșii de a cere anularea siglei Salvamont, printre motivele invocate fiind utilizarea siglei „în scopuri comerciale” şi „ obţinerea unor avantaje economice sau ar genera profit din activitatea de salvare montană”, acuzații respinse de salvamontiști. Prima înfățișare în proces va fi pe 14 iunie, ne-a spus Sabin Cornoiu, șeful Salvamont România.  Potrivit șefului Salvamont România, în toamna anului 2024, Societatea Națională de Cruce Roșie din România a notificat Salvamont România, susținând că utilizarea simbolului „cruce roșie” în cadrul siglei Salvamont ar fi nelegală și solicitând renunțarea la actuala emblemă. "Chiar chiar am fost surprinși de demersul celor de la Crucea Roșie, pentru că știam că noi colaborăm foarte bine în teritoriu, că avem o relație foarte bună cu structurile județene de Cruce Roșie. Foarte mulți membri din Salvamont sunt și voluntari la Crucea Roșie sau putem să-i privim invers: voluntari de la Crucea Roșie sunt membri la Salvamont. Deci, aveam acțiuni frumoase împreună, acțiuni de răsunet reflectate corect în presă. Deci, să afirmi că nu ai știut de existența Salvamontului și de siglă, în acest moment, nouă ni s-a părut totuși o exagerare. Deci, n-am primit bine. Am încercat să rezolvăm pe cale amiabilă și iată că tot s-a ajuns aici. Avem două adrese scrise către ei, în care, în ultima adresă, chiar le spuneam că noi credem că, indiferent cum s-ar soluționa această treabă, lumea nu va vedea bine și opinia publică va privi negativ una dintre părți. Din păcate, se pare că această imagine negativă se va reflecta asupra dânșilor. Chiar nu era o problemă atât de grea sau de nerezolvat. Mai mult de atât, legea le permite să dea acordul unor instituții cu caracter similar. Deci puteau și Salvamontului să-i dea un acord să folosească această siglă. Și atunci, vă dați seama, se putea rezolva totul pe cale amiabilă, dar dânșii au refuzat absolut orice dialog.", ne-a spus Sabin Cornoiu.  Acesta respinge acuzațiile potrivit cărora Crucea Roșie a avut pierderi materiale din cauza Salvamont. "Chiar nu înțeleg ce i-a determinat să afirme că au avut pierderi materiale din cauza Salvamont și că noi facem comerț și creăm profit comercial... Nu, noi suntem o instituție a administrației publice, suntem în sistemul național de urgență, toate serviciile noastre, ale ambulanței, ale elicopterului, ale SMURD-ului, sunt gratuite. Nimeni n-a auzit vreodată că Salvamont să taie facturi pentru acțiunile pe care le derulează. Am fost acuzați că facem comerț, că facem activități economice și profit, că am adus prejudiciu material. Din păcate, toate acestea sunt pentru dânșii și sunt neadevărate. Noi suntem o instituție a statului și, la fel ca toate celelalte instituții din sistemul de urgență -SMURD, ambulanță, elicoptere, serviciul UPU, toate serviciile noastre sunt gratuite și sunt asigurate de către stat.",a precizat Sabin Cornoiu.  "Cu un pix sau o carioca vom contura cu negru crucea roșie din sigla noastră, dacă vom pierde litigiul cu Crucea Roșie", mai spune șeful Salvamont România. Crucea Roșie: Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook „Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România regretă tonul în care un subiect de natură juridică şi instituţională a fost adus în spaţiul public. Demersul Crucii Roşii Române nu vizează activitatea Salvamont, rolul salvatorilor montani, contribuţia voluntarilor sau colaborările locale existente între structurile Salvamont şi filialele Crucii Roşii Române, ci exclusiv clarificarea regimului juridic al utilizării emblemei Crucii Roşii. Emblema Crucii Roşii este protejată prin Legea nr. 139/1995, prin art. 437 din Codul penal şi prin cadrul internaţional aplicabil, inclusiv Convenţiile de la Geneva”, precizează Crucea Roşie într-un comunicat de presă, citat de Digi24.ro. Aspectele în discuţie fac obiectul unor proceduri oficiale aflate în desfăşurare, inclusiv în faţa OSIM şi a instanţelor competente, transmite sursa citată. „Din respect pentru aceste proceduri, Crucea Roşie Română nu va comenta punctual afirmaţiile formulate în spaţiul public şi nu va transforma un subiect juridic într-o dispută publică. Avem încredere în Justiţie şi vom formula toate argumentele necesare în cadrul legal adecvat”, mai transmite Crucea Roşie. 

What does the research actually say about how to achieve your goals — and why does willpower alone so reliably fail?Let's break it down with seven evidence-based frameworks from psychology and behavioral science, each paired with a concrete action step you can use this week. We cover Edwin Locke and Gary Latham's goal-setting research, Gabriele Oettingen's WOOP framework and the surprising science of mental contrasting, Deci and Ryan's Self-Determination Theory, identity-based habit formation from James Clear and Wendy Wood, Charles Duhigg's cue-routine-reward loop, Carol Dweck's mindset research, and the accountability science that shows just how much the relational dimension of goal pursuit actually matters.This isn't a motivational pep talk. It's a practical, research-grounded episode that will change how you think about what goal achievement actually requires — and give you specific tools to do it differently starting now.

Alexandra Teslovan, în vârstă de 19 ani, își va face debutul la Campionatul European de Raliuri, competiție ce va avea în Andaluzia în perioada 17-19 aprilie a.c. Tânăra spune ce înseamnă pentru ea trecerea în liga profesioniștilor și cum va încerca să facă față din punct de vedere emoțional unei curse de o asemenea anvergură. La nici 20 de ani, Alexandra Teslovan se anunță una dintre speranțele motorsportului românesc. Tânara va debuta la Campionatul European de Raliuri, sub soarele Cordobei acolo unde va avea loc prima etapă, la care vor participa piloți cu nume de pe tot continentul. Drumul Alexandrei până la o competiție de o asemenea anvergură nu a fost deloc ușor. A început să conducă la Academia „Titi Aur” la vârsta de 12 ani, iar pasiunea a început cu nenumăratele ore petrecute alături de tatăl său, Adrian Teslovan, cel care a transformat motorsportul în al doilea job, obținând în ultimul deceniu o mulțime de titluri naționale. În 2021 a participat în Campionatul Național de time attack și super slalom. Doi ani mai târziu a debutat în Campionatul Național de Raliuri și la finalul sezonului a câștigat Trofeul Rally Start. Ultima cursă la care a participat a fost Raliul Harghitei, dar Alexandra a mai participat și la alte probe din motorsport cum ar fi, viteză în coastă, time attack, super slalom și slalom paralel, care este tot un circuit, doar că e pe macadam: două mașini sunt pe circuit, una pleacă dintr-o parte, una dintr-alta, și cel mai bun timp câștigă. Când era mică se juca și cu păpușile și cu mașinuțele, fără să aibă o preferință anume. Era o combinație fată-băiat, dar acum e mai băiețoasă decât majoritatea fetelor. Totuși, pentru o fată nu e ușor să porți echipament gros și ignifug, mai ales vara, în condițiile în care în mașina sa de curse sunt undeva la 50 de grade. Latura sa feminină își face însă adesea simțită prezența. De pildă, frumoasa tânără arătă că știe și să pozeze nu doar să piloteze. Înaintea startului sezonului la raliuri, Alexandra a participat la un shooting, unde a demonstrat că se pricepe foarte bine să fie și model. „M-am simțit foarte bine la ședința foto. Am avut și un fotograf foarte bun, pe Mihnea, cu care mă înțeleg foarte bine. Și până la urmă, nu am teamă de cameră”  - Alexandra Teslovan, pilot în Campionatul Național de Raliuri. De la shooting, direct în infernul Europeanului de Raliuri După ședința foto inedită, Alexandra a schimbat însă blugii, tocurile și geaca de piele pe „bestia” 4x4 cu care va debuta, în premieră, în Campionatul European de Raliuri. Asta pentru că gândul i-a zburat la Cordoba, unde imediat după Paște va începe aventura vieții sale! Alexandra își va face debutul în Campionatul European de Raliuri cu o adevărată „bijuterie” pe 4 roți, care marchează trecerea ei în liga profesioniștilor.   „A fost un pas necesar, în opinia mea. Până la urmă, dacă nu fac pasul acesta acum, când sunt tânără și la început, nu știu când îl mai fac. Mașina cu care voi concura în campionatul european este total diferită cu tracțiune în față. Am trecut la 4x4, de la aspirat, trecem la turbo, deci s-au schimbat atâtea lucruri încât e complet alt stil de driving. Așa că, da, e mult mai puternică” - Alexandra Teslovan, pilot în Campionatul Național de Raliuri.   Anul acesta va fi unul foarte încărcat pentru tânăra care în curând va împlini 20 de ani. Ea va concura în 3 campionate, în țară la raliuri și la Super Rally și afară, în european. Pentru prima dată, tatăl ei nu o va însoți! În Andaluzia, în prima etapă de european, sub soarele Cordobei, miza va fi și una profund emoțională. Pentru prima dată într-o cursă de o asemenea anvergură, Alexandra nu-l va avea pe tatăl ei în parcul de service, ci va pleca la drum într-o formulă inedită, de familie.  „Cred că o să am emoții încă din avion și o să fie foarte interesant. O să vină cu mine doar mama și mătușa mea, pentru că sora mea are examen, așa că trebuie să ne împărțim și tata rămâne acasă” - Alexandra Teslovan, pilot în Campionatul Național de Raliuri. Atunci când nu se luptă cu secundele pe probele speciale, Alexandra redevine fanul numărul unu al vitezei. Urmărește cu sufletul la gură Formula 1, unde are deja favoriți clari pe care îi susține de la distanță:  „Un pilot preferat? Cu siguranță Lando Norris o să fie, dar acum că a început și Kimi să meargă și când are zile bune și mă bucur... Deci și Kimi și Lando, dar Lando o să fie mereu”. În afara emoțiilor Alexandra va trebui să gestioneze și conduita noii sale mașini de competiție, mult mai puternică decât precedenta.

Vous ouvrez votre téléphone pour vérifier quelque chose et vingt minutes plus tard vous scrollez encore sans savoir pourquoi. Rassurez-vous : ce n'est pas une question de volonté. Votre cerveau est neurobiologiquement câblé pour ça.Dans cet épisode de Bulle de bonheur, je vous explique les trois mécanismes cérébraux qui alimentent notre dépendance aux smartphones : le rôle du striatum et du circuit de récompense, la théorie de l'autodétermination de Deci et Ryan,le renforcement intermittent de Skinner — le mécanisme le plus puissant qui explique pourquoi on scrolle même quand il ne se passe rien.J'aborde aussi les vraies conséquences sur votre bien-être — attention fragmentée, fatigue mentale, stress chronique — et je vous propose des habitudes simples et concrètes pour retrouver de la mesure, sans tout supprimer.***********Retrouvez le texte de l'épisode sur notre blog.En vous abonnant sur Itunes pour recevoir les notifications et en nous laissant un avis, vous nous envoyez des bulles de bonheur !En suivant notre actu sur FB @2minutesdebonheur et sur insta @2minutesdebonheur, vous profiterez gratuitement de pleins de trucs, d'astuces et de mises en pratique liés au podcast de la semaine.Inscrivez-vous à la newsletter, vous serez ainsi notifié de nos nouveaux épisodes et vous recevrez un cadeau !Et surtout, partagez nos épisodes à tous ceux qui veulent prendre le temps d'être heureux !Hébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

In this episode we outline paths for people of all skill levels in the new betting/ predicting ecosystem. GP continues his twitter rant on deci-cent pricing in golf, and the boys answer the rest of the listener questions they missed last episode.0:00 PM paths for bettors of all skill levels38:45 News55:20 Deci-cent Pricing in Golf1:08:00 Q&AWelcome to The Risk Takers Podcast, hosted by professional sports bettor John Shilling (GoldenPants13) and SportsProjections. This podcast is the best betting education available - PERIOD. And it's free - please share and subscribe if you like it.Follow SportsProjections on Twitter: https://x.com/Sports__ProjFollow GP on Twitter: https://x.com/goldenpants013

In this episode, Veronica explores the definition of "horsemanship". What is the historical definition versus the definition given by industry traditions? How much of defining horsemanship is relationship based versus skill based? Have we drifted from its original meaning and can we circle it back? Just another topic to question on the "Question Everything" Equestrian Podcast.Sources and Further ReadingsHistorical FoundationsXenophon. (c. 350 BCE/1925). On horsemanship. (E. C. Marchant, Trans.). Harvard University Press. (Original work written ca. 350 BCE).— Early instructional text emphasizing gentle handling, trust, and partnership even within a military context. Equine Science & Learning TheoryMcGreevy, P. D., & McLean, A. N. (2007). Roles of learning theory and ethology in equitation. Journal of Veterinary Behavior, 2(4), 108–118.— Discusses how misunderstanding learning theory contributes to conflict behaviors in horses.McLean, A. N., & Christensen, J. W. (2017). The application of learning theory in horse training. Applied Animal Behaviour Science, 190, 18–27.— Explains pressure-release training, reinforcement, and the ethical implications of correct timing and consistency.Sankey, C., Henry, S., André, N., Richard-Yris, M.-A., & Hausberger, M. (2010). Do horses have a concept of person? Behavioural Processes, 86(2), 153–157.— Demonstrates that horses recognize and differentiate humans based on previous interactions.Sankey, C., Henry, S., Clouard, C., Richard-Yris, M.-A., & Hausberger, M. (2011). Asymmetry of behavioral responses to a human: Discrimination and memory of individuals in horses. Animal Cognition, 14, 339–347.— Shows horses remember positive vs. negative handling experiences.Hausberger, M., Roche, H., Henry, S., & Visser, E. K. (2008). A review of the human–horse relationship. Applied Animal Behaviour Science, 109(1), 1–24.— Comprehensive review of how handling styles shape equine stress and behavior.Fureix, C., & Meagher, R. K. (2015). What can inactivity (and depression-like states) tell us about welfare in domestic horses? Applied Animal Behaviour Science, 171, 8–20.— Links behavioral shutdown and learned helplessness to welfare concerns.Psychology of Healthy vs. Unhealthy Relationships Bowlby, J. (1988). A secure base: Parent-child attachment and healthy human development. Basic Books.— Foundational attachment theory explaining trust, safety, and emotional security in relationships.Deci, E. L., & Ryan, R. M. (2000). The “what” and “why” of goal pursuits: Human needs and self-determination of behavior. Psychological Inquiry, 11(4), 227–268.— Self-Determination Theory: autonomy, competence, and relatedness as pillars of healthy relationships.Baumeister, R. F., & Leary, M. R. (1995). The need to belong: Desire for interpersonal attachments as a fundamental human motivation. Psychological Bulletin, 117(3), 497–529.— Explores connection and belonging as central to well-being. Ethical Framing of Horsemanship International Society for Equitation Science (ISES). (2018). First principles of horse training.— Evidence-based guidelines for ethical, science-informed training practices.

Guvernul are un plan pentru protecția companiilor și populației în fața crizei energetice. Constrângerile bugetare sunt clare, iar măsurile anunțate vor utile doar pe jumătate. Mai mult decât nimic. Ieri, ministrul energiei a vorbit despre măsurile pe care guvernul le va adopta pentru a proteja economia și populația pe durata crizei țițeiului. S-au spus multe în ultimele zile pe tema acestui subiect: fie că este foarte târziu și că alte state au aplicat deja o serie de măsuri, fie au fost propuse măsuri precum reducerea taxelor sau accizei ori plafonarea prețurilor carburanților. Nu putem fi siguri că variantele ministrului Bogdan Ivan vor fi și cele agreate de guvern, dar suntem obligați să lucrăm cu „materialul clientului”, mai exact cu declarațiile ministrului energiei. Trebuie spus mai întâi de toate că nicio soluție nu este perfectă, pentru că fiecare variantă are avantaje și dezavantaje. Propunerile de soluții sunt atât de diferite, pentru că ele reflectă interesele actorilor economici implicați. Putem compara situația în care se află guvernul cu cea a unui jongler care trebuie să țină trei mingi în aer fără să scape niciuna pe jos. O minge este interesul Executivului de a lua decizii de protejare a economiei și populației. Cei care își doresc cu ardoare o reducere a taxelor sau accizelor fac abstracție de situația bugetului. România este în continuare sub procedura de deficit excesiv și trebuie să reducă deficitul. În anul 2024, anul de vârf al deficitului, risipa a fost majoră. Dacă atunci, deficitul nu ar fi fost depășit atât de grosolan, acum, când România are nevoie de bani ar fi putut să folosească fonduri bugetare pentru a diminua efectele crizei energetice. A doua minge este cea a companiilor din domeniul energetic. Este nevoie de adoptarea unui set de măsuri, dar acesta nu ar trebui să arunce companiile din domeniu energetic în pierdere. Percepția publică este că firmele sunt bogate și trebuie „penalizate”, dar nimeni nu ar avea de câștigat dacă firmele din domeniu ar ajunge să înregistreze pierderi semnificative în următoarele luni. A treia minge este cea a consumatorului care își dorește, desigur, prețuri cât mai mici ale carburanților, dar, care trebuie să înțeleagă contextul complicat și limitările pe care le au măsurile de protejare a economiei și populației. Așadar, va putea guvernul să jongleze cu cele trei mingi fără să scape vreuna pe jos? Deocamdată, propunerile prezentate sunt cu jumătăți de măsură. Adică, este prevăzută o plafonare a adaosului comercial, ceea ce pare a avea ca sursă de inspirație produsele alimentare. Să reamintim că de câțiva ani se aplică o plafonare a adaosului comercial la unele produse alimentare de bază, dar nu se poate spune că rezultatele au fost vizibile. În cazul carburanților, plafonarea adaosului va fi și mai complicat de aplicat, pentru că se impune regula ca adaosul să nu depășească 50% din media de anul trecut. Deci, trebuie făcute calcule și eventual controale pentru a vedea dacă firmele aplică în mod corect schema de plafonare impusă de guvern. Eliminarea obligativității ca benzina sau motorina să aibă în componență minimum 8% combustibili de proveniență bio este utilă. Logica renunțării la această impunere este de a ușura producătorii și de a scădea costurile de fabricație. De asemenea, mai există un anunț important și anume că dacă încasările bugetare vor fi mai mari din motive legate de creșterile de prețuri ale carburanților, banii încasați în plus vor fi alocați pentru compensarea consumatorilor. Foarte bună ideea, dar este neclară, în sensul că guvernul va trebui să elaboreze norme precise care să arate funcționarea schemei de compensare. Deocamdată, nu este decât o declarație de bune intenții. La fel cum se întâmplă și cu asigurările ministrului energiei referitoare la specularea creșterilor de prețuri. Nici în acest caz nu este clar cum se va defini și eventual amenda specula. Sunt, după cum se poate vedea, destule complicații în planul guvernului, iar rezultatele sunt și ele incerte.

Într-o mulțime de informații economice importante, despre prețul țițeiului, tariful gazului natural sau despre inflația care amenință economia europeană, o știre atrage atenția. Este un articol care, pe de o parte, dă un răspuns la întrebarea: „ce se va întâmpla cu locurile de muncă?” și, pe de altă parte, oferă o imagine asupra felului în care va arăta economia următorilor ani. Așadar, profit.ro a publicat o analiză realizată cu ocazia prezentării la Paris de către Renault a planului strategic al grupului. Astfel, președintele director general al grupului Renault a anunțat că în următorii ani vor fi „angajați” 350 de roboți umanoizi Calvin-40 în fabricile companiei. Șeful Renault a dat și o serie de detalii legate de zonele de producție în care vor lucra roboții, dar și fabricile în care aceștia vor fi introduși în prima etapă. În primul rând, roboții vor fi folosiți în zonele cu muncă dificilă, dar și cu operațiuni repetitive. Reprezentantul Renault, citat de profit.ro, a oferit și câteva exemple. Roboții vor fi implementați în procese de producție care presupun ridicarea și transportul de piese cu greutate mare, cum sunt anvelopele sau pe liniile de fabricație pe care se asamblează caroseriile. De exemplu, roboții industriali pot transporta greutăți de 40 de kilograme pe distanțe mari. În al doilea rând, roboții vor prelua activitățile repetitive. Sunt încă multe locuri în fabrici în care salariații duc o piesă „din punctul A în punctul B”, după cum spune chiar reprezentantul constructorului francez. Desigur, declarațiile oficiale nu fac legătura în mod direct între introducerea roboților și reducerea locurilor de muncă. Dar, lucrurile sunt evidente. Creșterea gradului de automatizare merge mână în mână cu restructurarea salariaților. În cel mai bun caz, poate avea loc o schimbare de pondere, respectiv o reducere a numărului de posturi de execuție fără calificare înaltă și o creștere a numărului de angajați specializați în domeniul cercetării-dezvoltării, marketingului sau noilor tehnologii. Este, însă, clar că reducerile nu vor fi egale cu angajările, ci balanța se va înclina în favoarea unor reduceri de costuri. De altfel, fabrica de la Mioveni a aplicat, inclusiv anul acesta, o metodă „soft” de reducere a numărului de locuri de muncă. Este vorba despre un program de plecări voluntare, prin intermediul căruia au fost disponibilizați aproximativ 900 de salariați primind în schimb între 5.000 și 40.000 de euro, în funcție de criteriile stabilite de companie. Care sunt uzinele în care vor fi introduși roboții? Reprezentantul constructorului auto francez a explicat că primele fabrici în care vor lucra roboții vor fi cele deja automatizate, respectiv uzinele din Europa de Vest și din Coreea de Sud. În pasul următor, vor fi incluse în program și fabricile din România, Turcia și Maroc. Renault nu este singurul producător auto care va introduce roboți umanoizi pe fluxurile de producție. Astfel de investiții au anunțat și BMW, Mercedes, Hyundai sau Tesla. Președintele director general al grupului Renault a explicat în cadrul evenimentului de la Paris și obiectivele operațiunii de implementare în fabrici a 350 de roboți umanoizi. Grupul francez va reduce la jumătate timpii de întrerupere din uzine, va scădea cu 25% consumul de energie și va obține o diminuare a costurilor de producție cu 20%. Toate aceste creșteri de eficiență se vor face nu doar prin utilizarea roboților, ci și prin folosirea inteligenței artificiale. Planul strategic al grupului Renault ne dă un răspuns și la întrebarea pe care o auzim destul de des și anume: care va fi viitorul uzinei Dacia din Pitești? Din dorința de a crește productivitatea și competitivitatea, fabrica de la Mioveni va continua să fie tot mai tehnologizată. Deci, uzinele Dacia nu se vor închide, ci se vor moderniza.

Send a textIf you've ever told yourself "I'll start fresh Monday" after one off day — this episode is going to change the way you see yourself.Today we're diving deep into the brain science behind all-or-nothing thinking, and why so many high-achieving women struggle to build consistent habits — not because they lack discipline, but because their biology is working against them.If you're a busy woman, mom, or professional who feels like you're either fully on or completely off with your health — with your workouts, your nutrition, your routines — this one is for you. We're breaking down exactly what's happening in your brain when the all-or-nothing cycle kicks in, and giving you four evidence-based tools to finally break it.IN THIS EPISODE YOU'LL LEARN:→ Why perfectionism and all-or-nothing thinking are neurological patterns, not character flaws→ What stress does to your prefrontal cortex (and why your "logical brain" goes offline on hard days)→ The real reason dopamine drives you to quit — and how to flip it→ How identity-based habits create more consistency than willpower ever will→ The minimum effective dose approach: why doing less, more consistently, beats doing everything perfectly→ A 2-breath nervous system reset you can use the moment the spiral starts→ Why women in perimenopause and menopause face unique neurological challenges — and what to do about itRESEARCH REFERENCED IN THIS EPISODE:· Dr. Amy Arnsten (Yale) — stress and prefrontal cortex function· Dr. Andrew Huberman — dopamine, motivation, and the physiological sigh· James Clear — Atomic Habits, "never miss twice," and identity-based habits· Peter Gollwitzer — implementation intentions· Carol Dweck — fixed vs. growth mindset· Brené Brown — shame, resilience, and behavior change· Dr. Stephen Porges — polyvagal theory and nervous system regulation· Deci & Ryan — self-determination theoryEPISODE TIMESTAMPS:[00:00] Cold open — does the Monday restart sound familiar?[02:30] Why this keeps happening (and why it's not your fault)[07:00] The neuroscience: your prefrontal cortex vs. your amygdala[13:00] Dopamine, shame, and how quitting becomes a reward loop[18:00] Tool 1: Redefine what "counts" — the minimum effective dose[21:30] Tool 2: Build an identity, not just a goal[25:00] Tool 3: If-then planning (implementation intentions)[28:30] Tool 4: Regulate your nervous system first[33:00] What life looks like on the other side[35:00] How to take the next stepREADY TO TAKE THIS FURTHER?If you're done white-knuckling restarts and want a personalized, science-backed plan that works with your real life and your hormones — apply for Fit and Fueled, my signature coaching program for women who are ready to go all in on themselves (without the all-or-nothing):→ thestrongherway.com/fitandfueledNot quite ready for coaching? Come hang out with us in our free community — connection, resources, and zero pressure:→ Join The Strong(HER) Way SisterhoodCONNECT + SHARE:If this episode helped you, share it with a friend who needs to hear it. A quick review on Apple Podcasts helps more women find this show — and it genuinely means the world.

Stop building products nobody wants by discovering the psychological bias killing your strategy!Today, Product Manager Brian Orlando and Enterprise Business Agility Coach Om Patel are taking on the "IKEA Effect." The IKEA effect is the cognitive bias that causes product managers and leaders to overvalue the things they build - simply because they built them! That's right, today we're tackling a bias that's led to so much wasted budget, we're going to end up needing Congressional oversight... not to mentioned the ignored research and "survivorship bias" of trying to be the next Steve Jobs.Listen or watch as we discuss and review:- The Scientific research behind the IKEA Effect (people value items 63% higher because they've built those items)- Why teams ignore expert research and undervalue insights THEY DID NOT SUFFER to obtain- How traditional review committees designed to kill bad ideas often stifle innovation (and what to do better)- Balancing the need for intrinsic motivation (Self-Determination Theory) with the necessity of governance- The "Kill or Nurture" Framework: A new 2x2 decision matrix to evaluate projects based on evidence vs. passionWe also share personal war stories on the product-related IKEA effect, bemoan the struggles of gaining funding for evidence-based ideas, and maybe even distinguish between a wobbly chair and a throne. Tune in if you're interested in ways to stop falling in love with your own bad ideas!#ProductManagement #Agile #ProductStrategyNorton, Mochon, & Ariely (2012) IKEA Effect Study, The IKEA Effect (Harvard Business Review), Self-Determination Theory (Ryan & Deci), Gartner Research, Deming's theories on intrinsic motivationLINKSYouTube: https://www.youtube.com/@arguingagileSpotify: https://open.spotify.com/show/362QvYORmtZRKAeTAE57v3Apple: https://podcasts.apple.com/us/podcast/agile-podcast/id1568557596INTRO MUSICToronto Is My BeatBy Whitewolf (Source: https://ccmixter.org/files/whitewolf225/60181)CC BY 4.0 DEED (https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/deed.en)

O analiză Moody's publicată la sfârșitul săptămânii trecute ne arată succint modul în care este văzută situația principalilor indicatori macroeconomici ai României la care se adaugă și o prognoză. Instituția financiară precizează că este un raport pe care agenția o realizează periodic, fără să aibă legătură strict cu evaluarea ratingului de țară. Cu toate acestea, informațiile conținute în analiza Moody's sunt relevante pentru felul în care este percepută evoluția economiei locale atât de instituția financiară, cât și de investitori. Astfel, studiul remarcă începerea consolidării fiscale, datorită măsurilor adoptate la jumătatea anului trecut. Deficitul bugetar, conform metodologiei europene ESA, a scăzut de la 9,3% din PIB, în anul 2024, la 8,2% din PIB, anul trecut, și este de așteptat să se reducă la 6,3% din PIB, anul acesta. Este menționat ritmul ridicat de scădere a deficitului pe care și l-a asumat guvernul. Totodată, analiza arată explicit situațiile în care agenția de evaluare ar putea scădea sau crește calificativul României. Astfel, „ratingurile de țară vor fi probabil reduse în condițiile în care Guvernul nu va implementa planul de consolidare fiscală, ceea ce ar duce la o evoluție semnificativ deteriorată a indicatorilor fiscali comparativ cu așteptările din acest moment”. Este un nou avertisment care se îndreaptă în special spre clasa politică și spre PSD, partidul care pune în mod constant piedici măsurilor de reducere a deficitului bugetar. De altfel, Moody's remarcă riscurile care încă există în ceea ce privește continuarea consolidării fiscale, respectiv sprijinul politic de care este nevoie în contextul în care anul viitor va avea loc rotația prim-ministrului și în anul 2028 se vor desfășura alegeri parlamentare. Analiza agenției de evaluare financiară precizează și varianta în care s-ar putea îmbunătăți calificativul de țară. Trebuie remarcat că primul pas ar putea fi ameliorarea perspectivei asociată ratingului de țară, care astăzi este „negativă” și care ar putea fi promovată la categoria stabilă. Deci, până la o eventuală creștere a ratingului, mișcarea premergătoare ar fi îmbunătățirea perspectivei. Acest lucru se va putea face doar respectând programul previzionat pentru datoria publică. Agenția Moody's precizează la ce se așteaptă și anume la sfârșitul anului viitor datoria publică va ajunge la 63% din PIB, de la 60,5% din PIB la sfârșitul anului 2025. De asemenea, estimarea este că la finalul acestui deceniu, datoria publică ar trebui să se stabilizeze la un nivel de 65% din PIB. Dacă din punctul de vedere al ratingului, lucrurile sunt clare, mult mai complicat este viitorul proiect de buget. Momentul definitivării bugetului de stat este foarte dificil. Nu din motive interne, pentru că acum guvernul are și legislația referitoare la reducerile de cheltuieli în administrația locală și centrală. Deci, principala cerință a ministrului finanțelor și a premierului a fost satisfăcută, respectiv ca bugetul să fie alcătuit pe baza legislației existente. În schimb, marile incertitudini vin din exterior. Cum ai putea să faci un buget de stat realist în condițiile în care prețul țițeiului este într-o continuă creștere? Cum ai putea să faci un buget realist când tariful gazului natural a crescut în câteva zile cu 70% la bursa de la Amsterdam, definitorie la nivel european? Efectele asupra economiei pot fi dezastruoase. Creșterile de prețuri ale carburanților și creșterea tarifului gazelor naturale ar putea genera inflație și o încetinire a creșterii economice sau chiar intrarea în recesiune. Deocamdată, nu avem o imagine clară a evoluției prețurilor materiilor prime energetice în următoarele luni. Totul depinde de durata și evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. Dar, astăzi, situația nu arată deloc bine. Prețul țițeiului Brent este de 93 de dolari pentru un baril, iar gazul natural este cotat la aproape 53 de dolari pentru un MWh. Dacă se menține o dinamică de creștere a prețurilor, bugetul de stat de anul acesta va fi doar orientativ.

Comisia Europeană trebuie să interzică fermele de animale crescute pentru blană, spune la RFI directoarea de țară pentru Humane World for Animals în România, Andreea Roseti. Bruxelles-ul este așteptat să ia o decizie în luna martie. Comisia Europeană poate să decidă închiderea fermelor pentru blănuri sau ar putea stabili standarde mai bune pentru unitățile respective. Directoarea de țară pentru Humane World for Animals în România, Andreea Roseti, spune la emisiunea Planeta Verde că este optimistă că Bruxelles-ul va decide interzicerea acestor centre: ”Avem așteptări mari de la Comisie și anume să se interzică în sfârșit fermele de blănuri la nivelul Uniunii Europene”. Ea spune în ce condiții sunt ținute aceste animale: ”A crește animale sălbatice în cuști, că le numim ferme sau cum vrem să le numim, este o practică foarte crudă și care niciodată nu va putea să le ofere o viață acelor animale. Deci animalele respective, vorbim de nurci, șinșile, vulpi, sunt crescute, născute, în cuști de metal, de multe ori în hale, fără să vadă lumină, fără să aibă acces de exemplu la apă pentru nurci sau nisip pentru șinșile, nu le permit aceste condiții să-și manifeste absolut nici un fel de comportament care lor le-ar fi natural”. România a interzis fermele de animale pentru blană încă din 2024, dar măsura va intra în vigoare din 2027. Scrisoarea deschisă adresată Comisiei Europene poate fi semnată aici: https://act.humaneworld.org/page/180786/petition/1?locale=ro-RO

Oferta nucleară cu două fețe a Franței (Cotidianul) - Cât de pregătită este România pentru întreruperea timp de săptămâni a fluxurilor de petrol şi gaze din Golf. Alimentarea cu motorină pare în acest moment cea mai mare vulnerabilitate (Ziarul Financiar) - Blocați în Dubai. Cât de repede dispare o lume virtuală? (SpotMedia) „Nu ne apără scutul de la Deveselu, e exact invers”. Armele care ne-ar asigura împotriva unor rachete lansate din Iran (Adevărul) Escaladarea tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran pune România într-o lumină nouă pe harta strategică. Cu baza de la Deveselu în alertă și experiența recentă a operatiunilor de la Mihail Kogălniceanu, capacitatea de interceptare a rachetelor balistice iraniene devine subiect de securitate națională. Generalul Bălăceanu vorbește, pentru „Adevărul”, despre riscuri din perspectiva militarului și explică pe ce tehnică militară ne-am putea baza pentru a ne apăra în cazul unui ipotetic atac venit dinspre Iran. Cu mențiunea că, în principiu, generalul Virgil Bălăceanu consideră că un asemenea atac este improbabil, dar nu poate fi exclus în totalitate. „Iranienii au rachete cu bătaie scurtă până în 1.000 km majoritatea și o parte cu bătaie până în 2.000 km. Sunt ideale pentru interceptarea cu sistemele Patriot sau sistemul francez din Capu Midia, MAMBA, al francezilor.  Avem capabilități pentru combaterea rachetelor iraniene”, mai spune generalul. Sistemul Aegis de la Deveselu este eficient împotriva rachetelor balistice iraniene. „Nu ne apără scutul, este, de fapt, exact invers. Noi apărăm scutul de la Deveselu. El este destinat pentru rachete balistice intercontinentale, pe care iranienii încă nu le au”, afirmă generalul Bălăceanu. Oferta nucleară cu două fețe a Franței (Cotidianul) Discursul președintelui Emmanuel Macron despre modificarea doctrinei nucleare a Franței a fost planificat demult. A fost o coincidență că a fost ținut la trei zile de la primele atacuri americane asupra Iranului. Coincidența susține cauza lui Macron. Franța vrea să-și extindă umbrela nucleară asupra Europei. Există însă un mare impediment în calea inițiativei președintelui Macron. Franța nu este integrată în planificarea nucleară a NATO. Deciziile se iau strict la nivel național, inclusiv cele legate de modernizarea arsenalului, vectori de transport la țintă. Costurile ar urma să fie împărțite cu statele care ar beneficia de ”umbrela” Franței.  Cine va plăti pentru mentenanța și modernizarea arsenalului nuclear al Franței, câtă vreme Franța și Germania, cel mai curtat posibil partener, nu au reușit să dezvolte proiectul unui nou avion multirol european, se întreabă Eurointelligence? Disputa ar fi și mai intensă, pentru că toate deciziile ar urma să se ia strict la Paris. Ar fi dispus președintele Franței să sacrifice Parisul pentru a apăra nuclear Berlinul sau Tallinnul? Este o întrebare pe care o pun mai multe ziare din Germania. O altă mare problemă a planului lui Macron este faptul că a anunțat ”descurajarea avansată” cu 14 luni înainte de finalul ultimului sau mandat. Cine va fi succesorul său la Elysee? Sondajele plasează pe prima poziție extrema dreapta – Jordan Bardella sau Marine Le Pen (care așteaptă până în iulie un verdict al justiției în cazul de fraudă cu fonduri UE la Parlamentul European). Integral în Cotidianul. Cât de pregătită este România pentru întreruperea timp de săptămâni a fluxurilor de petrol şi gaze din Golf. Alimentarea cu motorină pare în acest moment cea mai mare vulnerabilitate (Ziarul Financiar) România îşi asigură gazul necesar din producţia internă în cea mai mare parte, pentru alimentarea cu petrol, Kazahstanul este cea mai importantă sursă, dar pentru motorină, unde 40% din cererea internă sunt asigurate din importuri, există o vulnerabilitate. Mai bine de 20% din importurile de motorină au venit anul trecut din Arabia Saudită, ale cărei livrări sunt influenţate masiv de războiul din Iran şi închiderea strâmtorii Ormuz. Preţul carburanţilor a rezistat şi ieri sub nivelul de 9 lei pe litru, dar nimeni nu poate garanta acest nivel când deja sunt analişti care văd preţul petrolului escaladând la peste 150 de dolari pe baril. „România are stocuri pentru 90 de zile. În acelaşi timp, avem rezerve comerciale constituite de societăţile comerciale şi, nu în ultimul rând, avem încă o treime din ţiţei pe care îl prelucrăm aici, în România, ceea ce ne plasează într-o situaţie absolut favorabilă în Uniunea Europeană şi chiar în lume. Coroborând cu aceste stocuri, suntem liniştiţi din perspectiva cantităţii. Şi dacă statul vine cu măsuri corespunzătoare din punctul de vedere al constituirii preţului, cred că România nu trebuie să aibă nicio problemă din perspectiva preţului la pompă, pentru că 55% din ceea ce înseamnă preţul la pompă la benzină înseamnă acciză şi taxă pe valoarea adăugată, 50% înseamnă la motorină. Deci avem cumva o suficienţă unde putem oricând să lucrăm“, a spus Dumitru Chisăliţă, director la Asociaţia Energia Inteligentă, la ZF Live. Blocați în Dubai. Cât de repede dispare o lume virtuală? (SpotMedia) Mulți cetățeni români, surprinși de război în Orientul Apropiat, acuză autoritățile că nu i-au sprijinit și n-au reușit să-i repatrieze rapid, în condițiile în care în întreaga zonă sunt interzise cursele aeriene civile din cauza pericolului reprezentat de luptele în plină desfășurare. Lipsa de înțelegere a realității și incapacitatea cronică de a lua decizii în mod adecvat au legătură cu prăbușirea sistemului de educație, care a avut ca efect înlocuirea gândirii critice cu conținutul digital îndoielnic și, de multe ori, toxic de pe rețelele sociale, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Se sabe desde Babilonia que la ciudad es odiosa. No en vano, Caín fundó la primera de todas ellas, y desde entonces la cosa no ha mejorado. O'Henry decía que Nueva York carecía de un solo alma, Dickens describió Londres como si fuera una porqueriza y Ósip Mandelstan definió Moscú como una ensalada de madera y vidrio. También hay tuiteros ingeniosos que llaman "Carcelona" a Barcelona y "Pudrid" a Madrid. Por supuesto hay quien fantasea con volver al pueblo, donde se guarecen las esencias de lo auténtico (la fiscalización, la endogamia, la autenticidad, la falta de trabajo). Y también quien echa en falta las ciudades de antaño, cuando los aguadores vendían embotellada el agua de las fuentes y los vecinos gritaban sus alegres "agua va" al arrojar por la ventana el contenido de los orinales; quizá el Madrid de Galdós no era tan brioso como parecía, y acaso los figones cochambrosos que frecuentaba el ciego Almudena los habría cerrado Santidad; bien pensado, por el cuchitril de Fortunata en la Cava de San Miguel hoy le pedirían un ojo de la cara. Por eso es de celebrar la guerra (la expresión bélica es suya) que la ministra Isabel Rodríguez, que ayer estuvo en esta santa casa, ha emprendido contra los pisos turísticos ilegales, quizá viendo que Carlos Hernández Quero, de Vox, le come la tostada en el extrarradio y en los barrios populares. Hasta Trump ha dicho algo parecido. Curiosos tiempos en que la derecha te adelanta por la izquierda. Alsina: en conclusión…Decía el castizo que la felicidad va por barrios. Quizá, en vez de enredarnos en sesudos debates sobre urbanismo, convendría recuperar la vieja urbanidad. No nos hagamos daño.

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Richard Osman is known for his wit, his bestselling novels, and his sharp eye for detail. But behind it all is a simple guiding habit: tip generously.For Richard, it's never just about money. Growing up tall and often feeling different gave him a deep sense of empathy, and over time he realised that generosity, whether through money, time, kindness, or attention, isn't an extra, it's essential. It's how we connect, build trust, and shape the kind of people we want to be.In this episode, we explore what Richard's philosophy of generosity can teach us about leadership, empathy, and happiness. Together, we explore:Why empathy often comes from our differencesHow generosity builds trust and connectionThe science of giving and why it makes us happierWhy small, everyday acts can shape who we becomeHow leaders and teams can practise “tipping generously”Because high performance isn't only about discipline and drive, it's also about compassion, empathy, and the quiet strength of lifting others as we go.Here is more information on the studies referenced: Spending money on others promotes happiness (Dunn, Aknin & Norton, 2008)What we get when we give (Harvard Medicine, 2023)Self-Determination Theory and the facilitation of intrinsic motivation, social development, and well-being (Deci & Ryan, 2000)Influencing value priorities and increasing well-being: The effects of reflecting on intrinsic values (Lekes, Hope, Gouveia, Koestner & Philippe, 2012)Listen to the full episode with Richard Osman: https://pod.fo/e/26ea40 Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

In this uplifting solo episode of the SuperLife podcast, Darin Olien dives into the science and soul of happiness—what it really is, why we've misunderstood it, and how we can rewire ourselves for true contentment. Backed by decades of research (including the 85-year Harvard study on happiness), Darin explores the power of relationships, gratitude, movement, nature, and intention-setting as daily tools for thriving. Whether you're feeling disconnected or just looking for new ways to deepen your joy and resilience, this episode is packed with actionable steps, mindset shifts, and real talk to help you reconnect with what truly matters.     What You'll Learn: 00:02:15 – The true art and science of happiness in a chaotic world 00:03:45 – How to build resilience by stepping outside the “matrix” 00:04:21 – The #1 predictor of long-term health and happiness 00:06:35 – Harvard's 85-year study on relationships and longevity 00:08:12 – How close connections protect your brain and body 00:09:48 – Why “social fitness” is just as important as physical fitness 00:11:16 – The surprising benefits of aging: boundaries & positivity 00:12:32 – Meaningful goals vs. meaningless ambition 00:14:10 – Darin's mindfulness and breathing routines for mental clarity 00:15:46 – Why sleep is the ultimate superpower (and how he gets 8.5 hours) 00:16:13 – Micro-habits that reset your mood instantly 00:17:56 – The ripple effect of small acts of kindness 00:18:16 – Using nature and awe as powerful antidepressants 00:19:46 – Smiling as a nervous system hack 00:20:04 – Reframing negative thoughts and using them for insight 00:21:42 – The power of deliberately scheduling positivity 00:22:25 – Why writing out your “perfect day” can transform your life 00:24:39 – How contentment is your default state (and how to return to it) 00:25:23 – Darin's upcoming Patreon and the future of SuperLife content     Thank You to Our Sponsor: Therasage: Go to www.therasage.com and use code DARIN at checkout for 15% off     Get More From Darin Olien: Website: www.darinolien.com Instagram: @darinolien Podcast: SuperLife Book: Fatal Conveniences     Key Takeaway: "The science is clear—happiness isn't something you chase. It's something you build. One small choice at a time."     Bibliography of Key Studies on Happiness, Contentment, and Positive Outlook: Positive Relationships and Happiness · Harvard Study of Adult Development: An ongoing 85-year longitudinal study identifying strong, positive relationships as the single strongest predictor of long-term health and happiness. https://www.adultdevelopmentstudy.org · Larson, R., Mannell, R., & Zuzanek, J. (1986). “Daily experiences of mood: A study of the relationships between social activities and happiness”. · Baumeister, R. & Leary, M. (1995); Bowlby, J. (1969); Deci, E. & Ryan, R. (2000): Theories and empirical work on subjective well-being and close relationships. · Argyle, M. (2001); Dolan, P., Peasgood, T., & White, M. (2008): Links between quality relationships and happiness. Mindfulness and Mental Health · Keng, S.-L., Smoski, M.J., & Robins, C.J. (2011). “Effects of Mindfulness on Psychological Health: A Review of Empirical Studies.” Clinical Psychology Review, 31(6), 1041–1056. Review of empirical research on mindfulness interventions. · Systematic review and meta-analysis (Frontiers in Public Health, 2023): Effects of mindfulness-based interventions on depression, anxiety, stress, and sleep. · American Psychological Association (APA): Review of over 200 studies showing mindfulness meditation reduces stress, anxiety, and negative affect. Gratitude and Well-Being · Emmons, R.A. & McCullough, M.E. (2003). “Counting blessings versus burdens: An experimental investigation of gratitude and subjective well-being in daily life.”. · Dickerhoof, R. (2007); Froh, J.J. et al. (2008, 2011); Wood, A.M. et al. (2010): Multiple studies examining gratitude journaling and life satisfaction. · Wood, A.M. et al. (2010–2016): Research into how gratitude predicts sleep quality, personality, and subjective well-being. · Systematic review and meta-analysis (2023): Gratitude interventions linked to increases in life satisfaction, mental health, and reduced anxiety. · Harvard Health (2024): Overview of gratitude's effects on health, sleep, and happiness. Growth Mindset and Happiness · Berg, J. M., Wrzesniewski, A., Grant, A. M., Kurkoski, J., & Welle, B. (2022). “Getting unstuck: The effects of growth mindsets about the self and job on happiness at work.” Journal of Applied Psychology. · Yang, Y., et al. (2022). “The Influence of Growth Mindset on the Mental Health and Life Perception of College Students.” Frontiers in Psychology. · MindVue Profile Study: Correlations between mindset factors and happiness, highlighting impacts of growth mindset. Kindness, Acts of Kindness, and Well-Being · Otake, K. et al. (2006). “Happy people become happier through kindness: A counting kindnesses intervention”. · University of Ohio study (2023): Compared acts of kindness, social activity, and cognitive therapy—finding acts of kindness improve life satisfaction and social connection. · Uprise Health: Report on neurochemical and well-being benefits of performing and receiving acts of kindness.