Podcasts about filmul

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

În acest dialog viu, părintele Teologos şi Alexandru Ionescu pornesc de la un festival internațional de film creștin pentru a vorbi despre rostul artei în Biserică, despre cum se nasc filmele cu mesaj autentic, importanța rugăciunii echipei, iertare și cultura comentariilor online. Interviul atinge și teme precum responsabilitatea directorilor de programe, viața după moarte şi nevoia ca ortodocşii să promoveze activ lumina în spațiul digital, fără a-și încălca conştiinţa. Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Pe final de lună octombrie am putut vedea în cinematografe documentarul "Depeche Mode: M", apoi, luna noiembrie ne-a readus în cinema pentru Queen, un concert din anii '80 înregistrat la Montreal, remasterizat digital la standardele de imagine și sunet ale prezentului. În 4 decembrie urmează un documentar muzical dedicat trupei The Doors. O invitație la cinema ce pune sunetul și muzica înaintea imaginii, invitație din partea lui Ştefăniţă Manea, regizor, producător, distribuitor de film. Chimia dintre patru artiști a făcut ca The Doors să devină una dintre cele mai influente trupe rock din America. Cu imagini de arhivă rare, filmate din perioada formării trupei în 1965 până la moartea lui Jim Morrison în 1971, filmul When You're Strange, urmărește parcursul formației și oferă o perspectivă profundă asupra impactului revoluționar al muzicii lor.  Filmul, câștigător al unui premiu GRAMMY®,  este regizat de Tom DiCillo și narat de Johnny Depp. Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la înființarea trupei, filmul va fi prezentat în cinematografe pentru prima dată în format 4K și va include o nouă interpretare a piesei „Riders on the Storm”, înregistrată de John Densmore, Robby Krieger și invitați speciali, în locații exotice din întreaga lume, în parteneriat cu Playing For Change. Filmul documentar When You're Strange va fi difuzat la cinematografele din România, pe 4 și 6 decembrie 2025. Biletele sunt disponibile la casele de bilete din cinematografe sau online, pe site-urile cinematografelor, din 30 octombrie 2025.

Urmăriți în acest reportaj știri importante legate de continuarea celebrului film al lui Mel Gibson, "Patimile lui Hristos".Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Biroul Procurorului General al Poloniei a anunțat că a lansat o investigație împotriva premierului Donald Tusk, sub acuzația de tentativă de lovitură de stat, în urma unei sesizări a Tribunalului Constituțional, transmite agenția de presă PAP. Potrivit sursei citate, președintele Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, un aliat al fostului partid de guvernământ PIS, care a pierdut alegerile din 2023, a anunțat că la sfârșitul lunii ianuarie a sesizat Biroul Procurorului General cu privire la constituirea de către actualul prim ministru, la 13 decembrie 2023, a unui ”grup de crimă organizată pentru schimbarea regimului constituțional al Republicii și pentru oprirea activității Curții Constituționale și a altor instituții constituționale, printre care Curtea Supremă a Poloniei”.Procurorul general interimar, Michał Ostrowski, a declarat că, în cadrul investigației, a fost deja începută audierea martorilor, printre care președinta Curții Supreme a Poloniei și președintele Consiliului Juridic Național.În replică, premierul Donald Tusk a postat pe social media un videoclip în care apare jucând tenis de masă, cu mesajul: ”Relaxați-vă! Acum sunt ocupat, dar rezolvăm și problemele astea în curând”, notează postul Europa Liberă.Președintele țării, Andrzej Duda, care a candidat din partea PiS la alegerile prezidențiale din 2015, care l-au adus la putere, a criticat acțiunile guvernului Tusk drept „încălcări constituționale flagrante”, dar nu a aprobat acuzațiile de lovitură de stat. Ungaria: Atac la adresa presei independente în ParlamentȘeful grupului parlamentar Fidesz, Máté Kocsis a lansat un atac fără precedent la adresa presei independente din Ungaria, în cadrul ultimei ședințe a Comisiei parlamentare pentru siguranță națională, transmite publicația Telex.”O parte a presei maghiare, așa zis independente este gata să-și vândă țara pentru bani ucraineni”, a declarat parlamentarul.El nu a adus dovezi în sprijinul acuzațiilor sale, dar a afirmat că ”serviciile secrete” maghiare ar fi informat comisia parlamentară pentru securitate că statul ucrainean încearcă să-l discrediteze pe premierul Viktor Orban cu ajutorul jurnaliștilor maghiari și străini.Citeste siUngaria: Finanțarea politicii de la cazinou de ofițeri la iluminări publiceAfirmațiile parlamentarului au fost susținute de ziarul guvernamental Magyar Nemzet, care ulterior a publicat un articol în care acuză direct mai multe publicații independente, inclusiv portalul de investigații Telex, care ar fi ”fabricat” un material video, ca parte a unei operațiuni a serviciilor secrete ucrainene care vizează defăimarea premierului Orban.Filmul complet, cu subtitrări în engleză, aici:În replică, publicația Telex a precizat că filmul la care se face referire este un documentar de investigație foarte bine documentat care demonstrează adevăratul ”imperiu economic” construit și controlat de familia Orban. ”După victoria în alegeri a lui Donald Trump, clanul lui Orban a schimbat strategia: ei susțin acum că nu banii americani (ai lui Soros) finanțează așa zisele campanii de dezinformare împotriva lor, ci banii ucraineni”, comentează publicația citată. Letonia: Guvernatorul Băncii Naționale reales în funcțieParlamentul Letoniei a votat în plen pentru desemnarea actualului guvernator al Băncii Naționale, Mārtiņš Kazāks, pentru un al doilea mandat în funcție, cu 67 de voturi pentru, 18 împotrivă și 4 abțineri, transmite site-ul Radioteleviziunii naționale.Pentru acest al doilea mandat, prevăzut pentru o perioadă de 5 ani, guvernatorul a declarat că principalele sale obiective vor fi întărirea siguranței serviciilor financiare și susținerea eficientă a creșterii economice.”Avem mult de lucru pentru a asigura siguranța maximă a tuturor tipurilor de plăți, stabilitatea prețurilor, scăderea inflației și creșterea rezilienței în fața crizelor. De asemenea trebuie să îmbunătățim serviciile financiare la nivel regional și să facem tot ce depinde de noi pentru a asigura o creștere economică accelerată”, a mai spus guvernatorul.  Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Emilia Metrycka - Polonia;Alexandra Molnár - Ungaria Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Întâlnirea cu scriitorul și jurnalistul Cristian Tudor Popescu este una intensă și destinsă, departe de tumultul ultimei perioade. Pregătiți-vă pentru povești care nu au mai fost spuse. 00:00 - Bancuri mai noi sau mai vechi, Radu și excesele alimentare de după analize (de bucurie că au ieșit bine), povestim cum a fost la Focșani și promitem, cu această ocazie, să urcăm înregistrarea la începutul anului viitor, gânduri bune pentru colegii de la Studio Mindopoly și avem o vorbă despre faptele bune pe care Asociația Mindopoly le-a făcut pentru copii mai puțin fericiți din 3 sate din județul Constanța. Găsiți pe vorbitorincii.ro mai multe date, dacă vreți să vă alăturați acțiunilor lor. Și, nu în ultimul rând, mulțumim pentru cadouri. 30:10 - Iar ne-am lungit cu încălzirea, dar de acum chiar începem episodul 99, ultimul din acest an, și vă spunem cum a fost la Maria Stuart în regia lui Andrei Șerban la TNB. Spectacolul e sold-out pentru ianuarie, dar musai să fiți cu ochii pe bilete când se pun în vânzare! O surpriză dulce de la colegii de la cumvaplace - trifle cu vișine (rețeta o să fie în curând și pe site-ul cumvaplace.ro) 42:10 - Cozonac cu lapte sau cu cafea, să ne scrieți în comentarii cum îl preferați. Noi nu cădem de acord :) Depănăm amintiri despre zilele Revoluției din decembrie 1989 01:04:10 - Filmul vieții și viața filmului. Cu Cristian Tudor Popescu 02:52:05 - Spuma Filelor aduce cărți minunate: Thierry Wolton - Întoarcerea vremurilor barbare, Pablo Maurette - Transmigrație, Cristian Tudor Popescu - Râsul dracului, Peter Attia - Outlive 03:19:21 - (P) Ecoturism în România. Invitat Andrei Blumer 03:50:46 - Vă deconspirăm numele invitatul episodului 100: marele actor Marcel Iureș. Vă mulțumim că sunteți aici și că ne urmăriți. Sărbători frumoase să aveți, oameni buni!

Filmul documentar „Drumul Tămăduirii” realizat de Trinitas TV reunește mărturiile cutremurătoare ale unor oameni care au trecut prin situații-limită și au găsit ulterior vindecarea prin ajutorul lui Dumnezeu și al oamenilor: medici, familie, prieteni. Regăsim în film povești de viață cu un puternic impact emoțional, dar și motivațional:Părintele Ionuț Butoiu din Câmpina (vindecat de paralizie);Andreea Iordăchescu (o studentă la Facultatea de Medicină din Iași care a suferit un grav traumatism cranio-cerebral);Ecaterina Dima (o fetiță care la 12 ani a suferit o criză de hidrocefalie, două stopuri cardiace și grave probleme pulmonare);Nicholas Mărăndici (medic neurogchirurg, tatăl unui băiat care a fost diagnosticat cu leucemie);Doina Frumușelu (inginer chimist, pacient al Centrului de Îngrijiri Paliative „Sf. Ierarh Nectarie” din București);Efrem Bicăzan (un copil diagnosticat la naștere cu atrezie de esofag și care, în urma intervențiilor medicale pentru refacerea esofagului, a avut mari complicații medicale ce au dus la necrozarea intestinelor).În film au intervenții mai mulți medici renumiți:Lucian Eva, managerul Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași;Cătălin Cîrstoveanu, Șeful Secției de Terapie Intensivă pentru nou-născuți, Spitalul „Marie Curie” din București;Dr. Magdalena Budișteanu, medic primar neurologie pediatrică, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia;Filmul ne relevă omul în integralitatea lui, trup și suflet, iar, din această perspectivă, ne obligă să ne raportăm la vindecare în dubla ei dimensiune: fizică și duhovnicescă. O atenție aparte este acordată și sensului pe care Ortodoxia îl oferă suferinței. Într-o societate care elogiază plăcerea, acceptarea suferinței și valorizarea empatiei față de cel aflat în neputințe sunt necesare pentru o îmbunătățire în plan afectiv, dar și în plan social. „Drumul Tămăduirii” este un îndemn la conștientizarea darului vieții, la a fi mulțumitori cu ceea ce ne este dat să trăim, la a retrezi compasiunea. Individualismul promovat cu ardoare astăzi, duce, inevitabil, la indiferență. Pornind și de la această realitate, ne dorim, ca prin această producție video, să renaștem iubirea dintre semeni și întrajutorarea, compasiunea față de cei pe care nu are cine să îi ajute (cazuri medicale grave și care au nevoie de susținere financiară, bătrâni singuri, copii abandonați, etc.).Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

MG - profesorul Mircea Miclea & Tibi Ușeriu, Alin Ușeriu și Lucian Mircu, despre filmul „Apă și talpă”

Un nou film românesc de impact, despre un subiect major și necesar, s-a lansat în cinematografele din țară. „Clara”, lungmetrajul românesc regizat de Sabin Dorohoi, spune povestea milioanelor de români care sunt nevoiți să plece în străinătate pentru a asigura familiilor lor un trai mai bun. Filmul marchează o premieră în cinematografia românească fiind primul lungmetraj care abordează subiectul migrației din perspectiva problematicii sociale a copiilor lăsați în urmă în România la bunici sau alte rude. Filmul spune povestea Clarei, o profesoară care îngrijește casa și fetița unei familii din Germania, asemenea milioanelor de românce care îi întrețin pe ai lor muncind în străinătate. Când fiul ei, lăsat în grija bunicului, dispare de acasă într-o încercare copilărească de a ajunge la ea, Clara se întoarce în satul natal din România, unde trebuie să se confrunte cu eșecul ei ca mamă și să încerce să recâștige încrederea fiului ei.Despre tema centrală a filmului, Sabin Dorohoi declară faptul că: „Filmul e despre dor. În fata dorului suntem slabi, pierduți si profunzi. Dorul este mai mult decât o stare, decât un sentiment. E o condiție umana. Este o partea firească din noi precum somnul. Uneori, granițele dintre dor, identitate etnică și patriotism se estompează, mai ales atunci când ești la mii de kilometri distanță de țară și te bucuri când auzi românește pe stradă.”După lansarea de gală din București, echipa filmului a pornit într-o caravană națională care va include 16 proiecții speciale unde realizatorii și actorii filmului vor sta de vorbă cu spectatorii în sesiuni Q&A. La unele proiecții vor participa și experți în domeniul pedagogiei și psihologiei, printr-un parteneriat important între echipa filmului și Salvați Copiii, care susține dezbaterea socială pe care „Clara” își propune să o pornească cu prilejul lansării în cinematografe.„Clara” a avut premiera mondială la Cottbus International Film Festival, în 2023, unde a și câștigat premiul publicului. A urmat un întreg maraton de premii, nominalizări, critici pozitive din partea publicului de specialitate și ovații de la mii de spectatori la festivaluri internaționale precum Kolkata International Film Festival India, South East European Film Festival Los Angeles, Internationales Donaufest Ulm/Neu-Ulm, Germania, Ceau Cinema din Timișoara, Serile Filmului Romanesc, Iasi și BIFF (Bucharest International Film Festival).În urma premiului obținut în Germania, televiziunea RBB spunea despre film: „Clara ne arată prețul greu pe care oamenii din estul Europei trebuie să îl plătească ca să muncească pentru noi în vest” iar Sudwest Presse din Germania spunea: „E o temă socială sensibilă într-un film cu o imagine poetică, adresat publicului larg”.Clara e printre puținele filme care vorbesc despre realitatea celor 5 milioane de români plecați la muncă în străinătate și a celor peste 300.000 de copii lăsați în urmă în țarăÎn ultimii 15 ani, peste 5 milioane de români au părăsit ţara şi au abandonat peste 300.000 de copii care sunt crescuţi de bunicii lor. Migrația forței de muncă și copiii care sunt lăsați în urmă reprezintă o problemă reală în multe țări: Ucraina, Mexic, Spania, Portugalia, Polonia și chiar Rusia. Publicația Financial Times consideră că migrația românească este a treia ca mărime din lume, după refugiații de război din Ucraina și Siria. Așadar subiectul filmului este unul global iar relevanța internațională a temei migrației este confirmată de premiile și nominalizările pe care le-a luat „Clara” la festivaluri de film de pe patru continente.Despre ce l-a determinat și inspirat să creeze acest film, regizorul Sabin Dorohoi mărturisește că a simțit nevoia să portretizeze realitatea prea puțin spusă a oamenilor care sunt nevoiți să își părăsească casele și familiile pentru a-și câștiga banii de trai și care se confruntă cu discriminări atât în locurile în care ajung, cât și din partea românilor care îi marginalizează pe cei din diaspora.„Migrația este o suferință și o durere a unei țări întregi. Nimic nu uneste mai mult oamenii decât o suferința de grup. Românii din diaspora au fost numiți „căpșunari”, „trădători”, „sclavi” sau „leproși”, au fost ridiculizați pentru casele pe care le-au construit și care acum sunt goale, au fost învinuiți că și-au lăsat copiii singuri acasă. Li s-a spus că n-ar trebui să aibă drept de vot și că n-ar trebui să vină acasă în pandemie ca să nu ne îmbolnăvească, deși mulți au rămas fără joburi și locuințe. Loviți din toate părțile, emigranții români sunt afectați de anxietate și depresie. Un studiu medical ne-a confirmat că majoritatea vin la farmacii cu rețete de antidepresive și psihotrope. Suferă de dor de casă!” – Sabin Dorohoi, regizorul filmului „Clara”.În rolurile principale joacă Olga Török (Clara), Ovidiu Crișan (Nicolae), Luca Puia (Ionuț) și Elina Leitl (Johanna). În film mai apar, în alte roluri, și actorii Mădălina Ghițescu-Petre, Ida Jarcsek-Gaza, David Rott, Dan Mirea, Paula Maria Frunzetti, Codrea Ioan, Camelia Ghinea, Tokai Andrea, Török Silvia, Claudia Ieremia, Ana Maria Cojocaru, Attila Kiss sau Ileana Carmen Caprariu-Nemecsek.Scenariul e scris de Ruxandra Ghițescu, producătorii sunt Daniel Burlac, Daniel Ehrenberg, Sabin Dorohoi, co-producător e Viorel Chesaru, directorul de imagine e Lulu de Hillerin, scenorgrafia Anca Miron și Sonia Constantinescu, montajul Mircea Lăcătuș, muzica Eduard Dabrowski, costumele Lumi Mihai și Sybille Gänßlen-Zeit, coafurile Marius Schiel și machiajul Elena-Diana Zăstran.Pelicula a fost filmată în orașul Ulm din Germania, la Reșița, Bocșa în Județul Caraș-Severin și pe malurile Dunării la Dubova și Cazanele Dunării în Mehedinți.„Clara” are la bază un scurtmetraj care a fost și el foarte popular în urmă cu 10 ani. Acesta s-a numit „Calea Dunării” și a intrat în cursa pentru Short List la Oscar în 2014 prin câștigarea marelui premiu la Festivalul de Film din Chicago, SUA. Scene din film au fost incluse în videoclipul „Voltaj – De la capăt” și astfel a devenit primul și singurul film românesc din istorie ale cărui secvențe au fost proiectate la concursul de muzică Eurovision Viena 2015, unde a avut un public de peste 180 de milioane de oameni din toată lumea, conform statisticilor Eurovision. A câștigat premiul de imagine la Capalbio în Italia, premiul publicului la Montpelier în Franța, a fost nominalizat la peste 20 de festivaluri din toată lumea și a fost difuzat la 10 televiziuni în România.

Din 18 septembrie, lungmetrajul documentar „Vis. Viață”, regizat de Ruxandra Gubernat, a intrat în cinematografe. Filmul, produsul unui efort îndrăzneț timp de patru ani, prezintă realitățile, aspirațiile și provocările tinerilor din Generația Z. Vorbim despre adevar, indiferent cât de inconfortabil ar fi, invitate în RFI360, Ruxandra Gubernat si Una Toma. "Vis. Viață" este un documentar observațional care urmărește viața a patru adolescenți pe parcursul tranziției de la copilărie la maturitate. Regizoarea Ruxandra Gubernat, cu experiență în proiecte sociale și cinematografice de impact, reușește să surprindă cu empatie și profunditate conflictele lor interioare și exterioare, între presiunile societale și dorințele lor intime. Proiectul a început cu o dorință de a examina modul în care tinerii de astăzi percep lumea înconjurătoare și cum își construiesc identitatea într-o societate care se schimbă în fiecare zi. Filmările au durat patru ani și au reușit să arate evoluția personajelor principale într-un mod autentic. „Am simțit că miza e cea mai mare la adolescenți. Mi se pare – de fapt, nu doar că mi se pare, e o certitudine că incertitudinile cresc exponențial pentru ei, că nu mai au nici măcar stabilitatea nesigură pe care o avem noi, millenialii, și că provocările vin din toate direcțiile: derivă socială, insecuritate materială, sănătate mintală, droguri și multe altele. Mai mult de-atât, deși mi s-a mai spus “ah, not another teenage movie”, nu știu niciun documentar românesc care să meargă acolo, printre ei, să vadă cum e viața de adolescent de la nivelul lor, nu top-down, nu ce ne imaginăm noi, din afară, că se întâmplă cu ei. Și mi-am dorit să fac asta. Să trăim un timp împreună. Și am avut norocul că m-au lăsat să exist lângă ei.” spune Ruxandra Gubernat într-un interviu. "Vis. Viață" a fost inclus în selecția oficială a Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania, a Festivalului internațional de film documentar Astra Film și a Festivalului Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială Moldox. 

„Anul nou care n-a fost" este primul lungmetraj de ficţiune scris şi regizat de Bogdan Mureşanu, o tragicomedie a cărei acţiune se desfăşoară într-o singură zi, înaintea Revoluţiei din 1989, în care personajele caută normalitate, siguranţă, iubire, libertate şi sens, într-o lume absurdă, alimentată de frică. O discutie despre acestă premieră cinematografica cu actrița Nicoleta Hâncu şi regizorul Bogdan Mureșanu.  Filmul „Anul nou care n-a fost” în regia lui Bogdan Mureşanu a câştigat premiul Pentru Cel mai bun film din secţiunea Orizzonti la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, Biennale Cinema, ediţia 81. Filmul a fost răsplătit şi cu Premiul FIPRESCI - oferit de juriul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film – şi cu Premiul Bisato d'Oro al criticilor independenţi, pentru Cel mai bun scenariu. Bogdan Mureșanu este scriitor român premiat, trecut de la literatura prin publicitate la cinema, toate realizate cu succes. A debutat în 2008 cu scenariul 'Torța umană', cel mai bun scurtmetraj la competiția de scenarii TIFF. Este membru al Academiei Europene de FIlm, cunoscut ca scenarist pentru animația 'Opinci', pentru scurtmetrajul 'Cadoul de Crăciun', scurtmetraj nomninalizat în 2020 la Oscar. Filmul „Anul nou care n-a fost” este debutul său în lungmetraj ca regizor. Despre actrița Nicoleta Hâncu, a absolvit UNATC-ul, actriță prezentă pe multe scene de teatru din țară, la Bulandra, Metropolis, Teatrul Mic, Teatrul Dramaturgilor Romaji, dar și la Maria Filotti din Brăila, sau Teatrul George Ciprian din Buzău. În filme o vedeți în ''Y'' (o producție 2024 regizata de Maria Popistasu și Alex Baciu), apoi ''Taximetriști'', ''Cititul în Cafea'', ''Odată pentru totdeauna'', ca să dau câteva exemple mai recente.  Alaturi de actrița Nicoleta Hâncu in distributia acestui filmului „Anul nou care n-a fost”: : Adrian Văncică, Emilia Dobrin, Iulian Postelnicu, Mihai Călin, Andrei Miercure, Luca Toma, Ioana Flora, Vlad Ionuț Popescu, Marian Râlea, Angel Popescu, Radu Gabriel, Ion Sapdaru, Gabriel Spahiu, Manuela Hărăbor, Vasile Muraru, Mircea Lăcătuș, Ada Galeș, Elvira Deatcu, Floriela Grapini, Ilinca Hărnuț, Victoria Raileanu, Virgil Aioanei, Nicodim Ungureanu, Ioan Paraschiv, Sorin Cociș, Dana Voicu, Theodor Șoptelea, Alice Cora Mihalache, Doru Cătănescu, Marius Damian, Marian Adochiței, Mircea Andreescu, Lemne Mihail, Răzvan Vasilescu, Vlad Jipa, Iulian Burciu, Remus Stănescu, Dana Piroiu, Florin Călbăjos, Afrodita Androne, Florentina Năstase.Lungmetrajul de ficțiune „Anul nou care n-a fost” completează povestea scurtmetrajului „Cadoul de Crăciun”, unul dintre cele mai apreciate titluri românești, cu 200 de selecții internaționale și 72 de premii. Câștigător al premiului pentru Cel mai bun scurtmetraj european (la gala premiilor Academiei de Film Europene, 2019), Premiul Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj (2019) și al trofeelor pentru Cel mai bun scurtmetraj la Berlin, Clermont-Ferrand, Cottbus, TIFF și multe altele în 2018, scurtmetrajul regizat de Bogdan Mureșanu s-a aflat pe lista de propuneri pentru nominalizările la Premiile Oscar 2020 și este cel mai premiat scurtmetraj românesc din toate timpurile. Pagina oficială: https://www.cineforum.ro/project/anul-nou-care-n-a-fost/

Cu vizite la pajiștile cu puieții de stejari care abia prind rădăcini, tururi ghidate prin satul Cobor, precum și explorarea Fermei de Biodiversitate, festivalul este realizat de Fundația Conservation Carpathia cu scopul de a pune în valoare pajiștile cu stejari seculari din jurul satului Cobor și de a prezenta eforturile de refacere a acestora. Despre acest festival dar și alte viitoare acțiuni am vorbit cu Victoria Donos, Director de Comunicare la Fundația Conservation Carpathia. „Ne bucurăm să invităm iubitorii de natură și cultură la a doua ediție a festivalului Cobor între Stejari. Este o oportunitate unică de a redescoperi frumusețea tradițiilor transilvănene și a biodiversității locale într-un cadru spectaculos.” a declarat Victoria Donos, Director de comunicare și comunități, Fundația Conservation Carpathia.În cele două seri de festival, curtea Fermei de Biodiversitate Cobor va fi animată de muzica live a Anei Coman, a trupei Moonlight Breakfast și a Tarafului de Caliu și Viorica.Activitățile pentru copii și deliciile locale vor fi la ele acasă, oferind o experiență de vară memorabilă. Pe durata festivalului, participanții vor putea lua parte la un tur ghidat pe bicicletă (cost separat de biletul de acces în festival), să exploreze un mic târg cu meșteșugari și artizani locali, să admire o expoziție de fotografie și să se bucure de mâncăruri delicioase de la producătorii locali. Totodată, participanții sunt invitați să exploreze universul botanic și entomologic al Colinelor Transilvaniei într-un tur de cunoaștere și recunoaștere captivant.Cei prezenți la festival vor putea împărtăși aceste momente speciale cu cei dragi, trimițând cărți poștale direct de la eveniment, datorită parteneriatului cu Poșta Română.Festivalul are seri dedicate filmului documentar. 'Stejarii și locuitorii săi' (proiecție: 22 iunie, 21:30). Această nouă producție franceză explorează universul unui stejar cu vârsta de 210 ani și importanța sa pentru viețuitoarele care îl numesc „acasă". Filmul ne poartă într-o călătorie prin viața acestui stejar și a viețuitoarelor din jurul său, pe parcursul celor patru anotimpuri. Spectatorii vor descoperi detalii ascunse ale naturii și vor înțelege mai bine rolul crucial al stejarilor în menținerea biodiversității pădurilor.Apoi, 'Arhitecții Naturii' (proiecție: 23 iunie, 21:30). Documentarul surprinde povestea reintroducerii castorilor și a zimbrilor în Munții Făgăraș, eforturile Fundației Conservation Carpathia și rolul esențial al acestor specii în refacerea ecosistemului. Filmul prezintă îndeaproape viața acestor animale în mediul lor natural, modul în care evoluează și impactul lor asupra peisajului și naturii din jur. Este o poveste captivantă despre restaurarea echilibrului natural și despre minunile lumii sălbatice.Proiecțiile oferă o oportunitate valoroasă de a învăța despre importanța conservării naturii și respectului față de mediul înconjurător. Publicul este invitat să nu rateze aceste experiențe cinematografice unice, care cu siguranță îi vor inspira și informa.Biletele pentru festival pot fi achiziționate de pe LiveTickets.ro. Mai multe detalii și actualizări găsiți pe pagina evenimentului de Facebook.

David Cameron a făcut o vizită fulger săptămâna trecută la Tirana pentru a felicita Albania că a devenit o poveste de succes în cadrul NATO. Șeful diplomației britanice a mulțumit, de asemenea, premierului Edi Rama pentru eforturile pe care le face țara sa alături de Regatul Unit în controlarea imigrației ilegale. Revista Presei Europa Plus: tvklan.al  relatează scurta și condensata vizită a secretarului de stat britanic pentru Afaceri Externe, fostul prim-ministru al Regatului Unit, David Cameron la Tirana – „una dintre cele mai scurte vizite ale unui oficial străin” în capitala albaneză.În doar 80 de minute de ședere pe pământ albanez, a fost primit doar de premierul Rama (...) Motivele care l-au adus la Tirana: dorința  de a-și exprima personal aprecierea față de progresul Albaniei.„Unul dintre motive este să aplaud succesul Albaniei pentru că Albania este cu adevărat o poveste de succes economic, o poveste de succes în cadrul NATO”.David Cameron a salutat, de asemenea, cooperarea în domeniul imigrației ilegale.„A fost un parteneriat cu adevărat minunat,  pozitiv, foarte reușit și sper că va servi drept exemplu pentru alții, deoarece migrația ilegală este o problemă cu care se confruntă toată lumea, le-am spus miniștrilor din alte țări că trebuie să confruntăm această problemă.  În ceea ce privește (cooperarea, n.r.) dintre Albania și Regatului Unit, ați demonstrat că sunteți inovatori, creativi și munciți mult la aceste parteneriate. Obțineți astfel rezultate excelente. Economia dumneavoastră a crescut, sectorul turismului va avea mare succes în anii următori și vor exista multe oportunități pentru ca oamenii să rămână în Albania, contribuind astfel la întărirea economiei țării, iar noi vă vom sprijini,” a adăugat șeful diplomației britanice.Tinerii bulgari aleg slujbele după salariu, nu după oportunități de dezvoltare„Tinerii din Bulgaria acordă prioritate salariului atunci când iau în considerare drumul în carieră,” scrie boulevardbulgaria.bg  care cotează studiul „Tânăra Bulgarie” realizat pentru anul 2023 „Nasoka” și „Boulevard Bulgaria.” Potrivit acestuia, nivelul salariului este prioritatea principală a 67% dintre tinerii și tinerele cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani. „Plăcerea de a face un loc de muncă” este, însă, al doilea cel mai important motiv pentru alegerea unei profesii (53,7% dau acest răspuns), cu mult înaintea potențialelor oportunități de dezvoltare a carierei (18,2%.) Care sunt principalele două motive pentru care alegeți o anumită profesie față de altele? Este o întrebare din studiul care continuă în 2024.Securitatea financiară rămâne prima prioritate a tinerei generații bulgare, în timp ce realizarea personală ocupă locul cinci după educație, prietenii și posibilitatea de a deveni independenți. În grupa de vârstă 20-25 de ani, care și-au început deja drumul profesional, realizările profesionale se situează pe a treia poziție după bani și autonomie când vine vorba de motivele privind alegerea unei slujbe. O coproducție Macedonia de Nord – Croația la festivalul Odense din Danemarca Scurtmetrajul nord-macedonean „Mala Shega” (O mică glumă) face parte din selecția oficială a Festivalului de Film Odense din Danemarca, citim în slobodenpecat.mk, Europa Liberă în limba nord-macedoneană. În competiție intră 149 de filme din 39 de țări selectate din 4.140  scurtmetraje din întreaga lume. „Mala Shega,” semnat de regizorului Trifun Sitnikovski, produs de DNF Films, este o coproducție nord macedoneană - croată cu sprijinul Agenției pentru Centrul Cinematografic și Audiovizual Croat.Filmul este o poveste de dragoste despre cel dificil moment din viața unui adolescent: ce urmează după liceu. Pe măsură ce Nadia se apropie de sfârșitul liceului, se confruntă cu o decizie crucială care îi va modela viitorul. Ar trebui să rămână în orașul natal, înconjurată de familie și prieteni? Sau ar trebui să plece în străinătate și să studieze? Un băiat face această decizie foarte greu de luat.Festivalul Internațional de Film de la Odense este organizat în fiecare an din 1975 în inima Danemarcei, iar scurtmetrajele prezentate în cadrul festivalului sunt eligibile pentru premiile Oscar și Premiile Filmului European (EFA). Anul acesta festivalul va avea loc în perioada 26 august - 1 septembrie la Odense. Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:Erzen Shushku - Albania;                                    Ivanovska Borislava - Bulgaria                                Ivana Panovska - Macedonia de Nord Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Urmăriți o mărturie impresionantă a lui Ernest Borgnine, cel care a jucat rolul sutașului în filmul "Iisus din Nazaret", o experiență duhovnicească pe care asta a avut-o în clipa în care și-a jucat rolul.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Invitații ediției de astăzi sunt domnii Cristian Pascariu, Tudor Popescu și Tudor Giurgiu, regizorii filmului ”Nasty”, dedicat marelui campion român Ilie Năstase

Jurnaliștii bulgari denunță un contrat semnat de compania publică bulgărească de gaze și o societate turcească. Deși Bulgaria poate transporta doar 1,3 miliarde de metri cubi de gaz pe an prin infrastructura turcească, plătește pentru 1,8 miliarde. Contractul păgubos ar costa Bulgaria jumătate de milion de euro pe zi. Revista presei Europa Plus: „Contractul de gaz cu Botash – 500.000 de dolari pe zi și alte câteva probleme,” iată un titlu din publicația boulevardbulgaria.bg. Publicația scrie despre contractul dintre Bulgargaz, compania publică bulgară și compania turcească Botash în 2023, pe o perioadă de 13 ani. Potrivit acestui contract, Bulgaria poate descărca gaz lichefiat la terminalele din Turcia și îl transportă prin infrastructura companiei Botash. Sofia plătește pentru transportul a 1,8 miliarde de metri cubi pe an, deși infrastructura îi permite transferul a doar 1,3 miliarde de metri cubi. Jurnaliștii bulgari susțin că acest contract costă statul aproximativ 500.000 de dolari pe zi. „Contractul rămâne un secret de afaceri,” adaugă publicația, precizând că acesta a intrat în atenția Comisiei Europene deoarece „încalcă regulile de concurență din UE, este dezavantajos pentru Bulgaria și Rusia se folosește ce acesta pentru spionaj.”Orașe smart în Albania construite de arabii din Abu DhabiMinistrul de Interne de la Tirana, Taulant Balla, a semnat acordul pentru dezvoltarea proiectului SMART CITY în mai multe orașe din Albania, în cadrul vizitei oficiale pe care a efectuat-o la Abu Dhabi, citim în shqiptarja.com.„După ceremonie, ministrul Balla a spus că Emiratele Arabe Unite sunt cel mai bun exemplu de excelență și standarde înalte de securitate în ceea ce privește monitorizarea traficului și siguranța publică”.„Memorandumul de înțelegere și cooperare va viza toate principalele orașe ale țării inițial, apoi va fi extins în întreaga țară, cu scopul de a crește siguranța publică printr-un sistem de supraveghere cu camere și radare. Radarele vor fi folosite în principal pentru garantarea siguranței rutiere în toate orașele în care se va desfășura acest proiect, în timp ce restul cu camere vor permite și redistribuirea forțelor de poliție stradală pentru alte servicii,” a spus ministrul albanez. Un regizor nord-macedonean a câștigat Riverside Film FestivalFilmul Comerțul plăcerii semnat de regizorul nord-macedonean Goce Cvetanovski „ a câștigat premiul pentru cel mai bun lungmetraj la „Riverside Film Festival” din California, SUA, relatează slobodenpecat.mk.Filmul urmărește povestea unei jurnaliste care, obsedată de dispariția celei mai bune prietene a ei, pregătește o operațiune secretă cu scopul de a demasca o rețea de trafic de femei. Dar pe măsură ce se apropie de lider, situația scapă de sub control.Comerțul plăcerii a câștigat până acum opt premii la festivaluri de film din întreaga lume, inclusiv cinci pentru cel mai bun lungmetraj. Pelicula a mai fost premiată în Statele Unite, la cel de-al 30-lea Festival Internațional de Film de la Sedona, Arizona. Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:Borislava Ivanovska - Bulgaria;Erzen Shushku - Albania;Ivana Panovska - Macedonia de Nord Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Hai, Romania! Cu Bogdan Stelea in poarta 00:00 | Intro 1:29 | Filmul ,,Hai, România!” 4:10 | ,,Generația de aur”, un exemplu pentru generația tânără 7:21 | Disciplina în sport 9:52 | Povestea lui Bogdan Stelea 19:12 | La 20 de ani, în Echipa Națională 20:19 | Prietenia dintre Stelea și membrii Echipei Naționale 22:16 | ​Despre Campionatul din Italia, ‘90 24:19 | Cât de important este să îți cunoști nivelul? 28:24 | Vița lui Stelea după Campionatul din ‘90 38:28 | Campionatul din ‘94 41:30 | Despre controlul emoțiilor 44:17 | Cât de importantă este zona noastră de confort? 46:29 | Portarul e de vină? 47:29 | Cum gestiona Stelea cuvintele urâte din partea fanilor 49:54 | Micile conflicte i-au ținut uniți 51:46 | Cel mai greu meci din Campionatul din ‘94 56:15 | Stresul primelor meciuri 57:08 | Despre credință 1:01:04 | Importanța corectitudinii 1:02:09 | 5 sfaturi de la Bogdan Stelea pentru tânăra generație de sportivi --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/damiandraghici/message

Mai departe este un film care inspiră și oferă speranță. Este o poveste despre puterea de a depăși orice obstacol, indiferent cât de greu pare. Filmul este bine realizat și emoționant. Tedy Necula a reușit să captureze perfect lupta și reziliența lui George, fără sentimentalisme și clișee. E o poveste despre un român atipic, care luptă după ce pare că a pierdut totul de mai multe ori. Recomand Mai departe tuturor celor care caută o poveste inspirațională și o doză de curaj. Un film despre care se va vorbi mult sau poate că ar trebui să se vorbească.

După ce filmul Libertate a fost proiectat în țară într-o avanpremieră extinsă, începînd cu data de 4 octombrie acesta intră în cinematografele din România. Inspirat din fapte reale, Libertate spune o poveste mai puțin cunoscută, petrecută la Sibiu în decembrie 1989. În haosul Revoluției, peste 500 de milițieni, securiști și civili au fost ținuți captivi într-o piscină dezafectată și acuzați că sînt teroriști. Am vorbit cu regizorul Tudor Giurgiu despre dificultatea de a realiza un film despre un subiect atît de polarizant precum Revoluția Română și despre modul în care societatea românească se confruntă cu întrebările rămase fără răspuns în urma unuia dintre cele mai importante evenimente din istoria recentă. 

“Sunetul libertății” este un film care a adus la lumină într-un nou mod un mare păcat care bântuie societatea actuală departe de Dumnezeu: traficul de copii pentru păcate carnale.Datorită faptului că Dumnezeu se scârbește foarte mult de aceste păcate, Domnul a ajutat ca acest film să poată fi realizat.Filmul se centrează pe povestea reală a lui Tim Ballard care și-a schimbat viața punându-o în slujba salvării copiilor.Ascultați-l pe Tim Ballard însuși care povestește diferite întâmplări din viața sa în care acesta a văzut ajutorul lui Dumnezeu, dincolo de păcatele sale.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Vă rugăm distribuiți cât de mult puteți! Este prima dată când vă rugăm să faceți acest lucru.Pe 4 iulie va avea loc premiera unuia dintre cele mai impresionante și importante filme din istoria recentă a omenirii. Filmul se numește „Sunetul libertății” și are în rolul principal pe Jim Caviezel - actorul care a interpretat rolul lui Iisus Hristos în celebrul film al lui Mel Gibson.Filmul se bazează pe povestea reală a lui Tim Ballard care din agent federal a devenit un haiduc care se luptă pentru salvarea copiilor de cartelurile de traficanți de copii pentru sex din America Latină.Filmul a fost terminat în 2018 având un contract de difuzare cu 21st Century Fox, însă când compania a fost cumpărată de Walt Disney Pictures, filmul a fost interzis.Este vorba de 2.000.000 (două milioane) de copiii care sunt traficați pentru sex.Realizatorii filmului (Angel Studios) s-au luptat ani de zile pentru a reuși să capete drepturile de difuzare și pentru a-l difuza oamenilor pentru ca aceștia să afle adevărul despre traficul de copii.Vă prezentăm mai jos două clipuri: primul este trailerul filmului, iar al doilea este un interviu pe care Jim Caviezel și producătorul filmului (care are și un rol în film) Eduardo Verástegui l-au acordat. În interviu au vorbit atât despre film cât și despre marile probleme sociale cu care se confruntă SUA.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Vă rugăm distribuiți cât de mult puteți! Este prima dată când vă rugăm să faceți acest lucru.Pe 4 iulie va avea loc premiera unuia dintre cele mai impresionante și importante filme din istoria recentă a omenirii. Filmul se numește „Sunetul libertății” și are în rolul principal pe Jim Caviezel - actorul care a interpretat rolul lui Iisus Hristos în celebrul film al lui Mel Gibson.Filmul se bazează pe povestea reală a lui Tim Ballard care din agent federal a devenit un haiduc care se luptă pentru salvarea copiilor de cartelurile de traficanți de copii pentru sex din America Latină.Filmul a fost terminat în 2018 având un contract de difuzare cu 21st Century Fox, însă când compania a fost cumpărată de Walt Disney Pictures, filmul a fost interzis.Este vorba de 2.000.000 (două milioane) de copiii care sunt traficați pentru sex.Realizatorii filmului (Angel Studios) s-au luptat ani de zile pentru a reuși să capete drepturile de difuzare și pentru a-l difuza oamenilor pentru ca aceștia să afle adevărul despre traficul de copii.Vă prezentăm mai jos două clipuri: primul este trailerul filmului, iar al doilea este un interviu pe care Jim Caviezel și producătorul filmului (care are și un rol în film) Eduardo Verástegui l-au acordat. În interviu au vorbit atât despre film cât și despre marile probleme sociale cu care se confruntă SUA.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Documentarul „EU, EMINESCU“, realizat de Cristina Chirvasie, după un scenariu de Emanuel Bădescu, pune în valoare arhiva foto-video a perioadei istorice în care a trăit Mihai Eminescu, „traducând“ însă istoria într-un limbaj accesibil tuturor categoriilor de public. Coloana sonoră este semnată de Petru Mărgineanu, iar producătorul executiv al filmului este regizorul Mihai Vișinescu. Documentarea a fost realizată în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române. „Filmul a fost construit făcându-se apel la modalități de exprimare care nu țin neapărat de date biografice sau de teorie literară, ci cu precădere de dinamica umană a celui mai performant poet, prozator și jurnalist român al tuturor timpurilor“, a declarat Mihai Vișinescu. Producția a fost realizată de Asociația pentru Educație Teofor, cu sprijinul Ministerului Culturii.

Cel mai mare povestitor al românilor, Florin Piersic îi dezvăluie astăzi lui Mihai Morar pasajele care nu au intrat în cartea sa, Viața ca o poveste.La 86 de ani, Florin Piersic fascinează mai departe din toate punctele de vedere. Un personaj de legendă, care a format generații întregi de români prin filmele sale. Un povestitor ca nimeni altul. Un actor total, cum aveți ocazia să îl vedeți și în dialogul cu Mihai Morar. Urmeaza Florin Piersic în cel mai mare rol: cel al vieții sale.La Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Salut, eu sunt Raul un alt fan anime care vorbeste prea mult despre anime si azi la Shonen Ro Live vorbim despre cele mai noi stiri din anime, unele ridicole, altele importante. Printre care: ONE PIECE RED E FILMUL NUMARUL CAT IN ROMANIA? VINE CE FILM? Vinland Saga, Junji Ito Maniac,Lupin Zero, Yuru Camp PLUS MULTE ALTELE. Acesta e un nou episod de Shonen Ro Live, sper ca ti-a placut acest episod. Tu ce parere ai despre stiirile discutate azi? Nu uita LIKE, SHARE, SUBSCRIBE. Shonen Ro Live, singurul podcast despre cele mai noi știri săptămânale din anime. Raul împreună cu voi discută cele mai importante știri săptămânale din tot ce e lumea anime și Japonia. De la lucruri ridicole, la absolut adorabile, anunțuri, trailere, manga și jocuri. Pentru mai multe știri din lumea anime și discuții dă subscribe, like și distribuie. Live în fiecare Luni și Vineri de la 18:00 live pe twitch.tv/ShonenRo iar pe YouTube Marți și Sâmbătă de la ora 18:00. Iar dacă vrei să discutăm cele mai importante lucruri din Anime, caută podcastul Ora de Anime. Unde în fiecare săptămână discutăm despre cele mai arzătoare lucruri din lumea anime. Precum ce se merita vazut din sezoanele de anime, recomandari, istorie și tot felul de alte chestii interesante. Live Miercuri de la ora 18 pe twitch.tv/ShonenRo și ziua următoare pe YouTube. Iar dacă vrei să ne ajuți distribuie acest video mai departe sau accesează linkurile de mai jos. Vrei sa prinzi/vezi toata actiunea live? https://www.twitch.tv/shonenro Unde gasesti tot catalogul? https://www.youtube.com/user/ShonenRo Facebook: https://www.facebook.com/ShonenRo Unde anunt livestreamul pe langa Facebook? https://twitter.com/ShonenRo Roddit? Da https://www.reddit.com/r/ShonenRo/ Tumblr https://www.tumblr.com/blog/shonenro Discord? Da, avem si de ala https://discord.gg/yJpa7k5

Morning Glory - 18.10.2022 - invitați actrița Maia Morgenstern și regizorul Victor Canache, despre filmul Capra cu trei iezi

Morning Glory - 18.10.2022 - invitați actrița Maia Morgenstern și regizorul Victor Canache, despre filmul Capra cu trei iezi

Noroc Internet a revenit cu un nou sezon! În acest episod am povestit cam ce s-a întâmplat în viețile noastre de când a început pandemia și până acum, despre filmul în care apare Adriana, "Carbon" (https://carbonfilm.md/), despre schimbări de carieră, educație, familie și cam despre tot ce ne-a dus capul de altfel.

Acest documentar examinează fenomenele spatiale si submarine neidentificate. a „face incredibilul credibil”. Filmul oferă o explorare a potențialelor întâlniri cu extraterestre de pe teritoriul Romaniei, aceasta fiind centrată pe o serie de evenimente colectate si raportate intr-un INTERVIU video de catre REPREZENTANT al Asociatiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospatiale Neidentificate (ASFAN), unde cetățenii din Romani, au raportat că au văzut una sau mai multe OZN-uri si creaturi caudate, precum și o prăbușire OZN, conform RAPORTARILOR RECENTE listate pe website-ul official: https://www.asfanufo.ro/index.php/raportari-recente Reprezentant ASFAN Intervievati: DAN D. FARCAȘ - UFOlog, informatician, doctor în matematici. ION HOBANA - Presedinte fondator. ADRIAN URZICĂ - Director executiv. Subiect: Enumerare lista cazuri OZN din dosarele ASFAN Data inregistrarii: Sambata 9 Iunie 2022 Locatie filmare: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, Bd. Lascăr Catargiu, nr.21, 010662 Bucureşti Regizor: George Anton Producator: Vladimir Gheorghiu Despre ASFAN: Dacă aveţi de raportat o observaţie sau dacă doriţi să participaţi la activităţile OZN, vă rugăm să ne contactaţi pe una dintre următoarele căi: Dan Farcas: 0214138383, 0721155560 telefoane: (+4)0770942417, (+4)0727783893, (+4)0771661458; Pentru probleme organizatorice: Adrian Urzică tel: (+4)0727783893. email: asfanufo@yahoo.com facebook: https://www.facebook.com/asfanufo/ Documentarul include interviuri cu martori oculari filmate la locatiile evenimentelor, experți militari și oficiali guvernamentali. --- This episode is sponsored by · Anchor: The easiest way to make a podcast. https://anchor.fm/app Support this podcast: https://anchor.fm/romania/support

Salut, eu sunt Raul un alt fan anime care vorbeste prea mult despre anime si azi la Shonen Ro Live vorbim despre cele mai noi stiri din anime, unele ridicole, altele importante. Printre care: FILMUL CU NUMARUL 1 IN ROMANIA! HunterXHunter REVINE? Urusei Yatsura, Studiouri vs Fani, Inu-oh, Rent a Girlfriend, Is it wrong to pick up girls in a Dungeon? PLUS MULTE ALTE TRAILERE. Acesta e un nou episod de Shonen Ro Live, sper ca ti-a placut acest episod. Tu ce parere ai despre stiirile discutate azi? Nu uita LIKE, SHARE, SUBSCRIBE. Shonen Ro Live, singurul podcast despre cele mai noi știri săptămânale din anime. Raul împreună cu voi discută cele mai importante știri săptămânale din tot ce e lumea anime și Japonia. De la lucruri ridicole, la absolut adorabile, anunțuri, trailere, manga și jocuri. Pentru mai multe știri din lumea anime și discuții dă subscribe, like și distribuie. Live în fiecare Luni și Vineri de la 18:00 live pe twitch.tv/ShonenRo iar pe YouTube Marți și Sâmbătă de la ora 18:00. Iar dacă vrei să discutăm cele mai importante lucruri din Anime, caută podcastul Ora de Anime. Unde în fiecare săptămână discutăm despre cele mai arzătoare lucruri din lumea anime. Precum ce se merita vazut din sezoanele de anime, recomandari, istorie și tot felul de alte chestii interesante. Live Miercuri de la ora 18 pe twitch.tv/ShonenRo și ziua următoare pe YouTube. Iar dacă vrei să ne ajuți distribuie acest video mai departe sau accesează linkurile de mai jos. Vrei sa prinzi/vezi toata actiunea live? https://www.twitch.tv/shonenro Unde gasesti tot catalogul? https://www.youtube.com/user/ShonenRo Facebook: https://www.facebook.com/ShonenRo Unde anunt livestreamul pe langa Facebook? https://twitter.com/ShonenRo Roddit? Da https://www.reddit.com/r/ShonenRo/ Tumblr https://www.tumblr.com/blog/shonenro Discord? Da, avem si de ala https://discord.gg/yJpa7k5

O emisiune de informații matinale pentru minți matinale servite în eter și-n online de Mihai Molnar și Basil Muresan. Cel mai provincial morning show! Ne auzim în fiecare dimineață de la 07:00 la 10:00 pe 99,1FM sau online pe http://live.radioarad.ro Aradul Matinal este cel mai provincial morning show! 99,1 FM - Radio Arad Dacă vrei să auzi noile podcasturi, te invităm să accesezi următorul link https://linktr.ee/AradulMatinal și apasă subscribe, follow sau like pe oricare platformă menționată! #AradulMatinal #morningshow #provincial #RadioArad #99punct1fm --- Send in a voice message: https://anchor.fm/aradulmatinal/message

La nici 21 de ani a adus realitățile lumii subterane românești pe marile ecrane, iar filmele în care a jucat i-au adus recunoașterea internațională când încă era pe băncile facultății! Ada Condeescu îi dezvăluie astăzi lui Mihai Morar cum i-au schimbat viața filmele care au făcut-o celebră.Timidă, reținută, crescută între personalități ale culturii românești. Și totuși, animată de o sălbăticie interioară care mocnește în ea, după cum singură ne dezvăluie. Ada Condeescu este una dintre cele mai cunoscute actrițe ale noului val din filmul românesc. Premiată cu Ursul de Argint la 21 de ani, o puternică prezență în filme românești care au impresionat întreaga lume a celei de-a 6-a arte: cinematografia. Ada ne dezvăluie astăzi prețul filmelor care au făcut dintr-o tânără studentă o actriță cunoscută, ne spune ce rol nu ar mai juca și ne împărtășește cum împacă viața de familie cu cea de pe platourile de filmare. 

În episodul 197 al podcastului „Un român în Londra” am vorbit despre situația la zi cu viața din UK și diverse păreri personale.   Show notes: manuelcheta.com

Ada Galeș este actrița Teatrului Național din București, însă lucrează și cu teatre independente. În 2016 a primit premiul UNITER pentru debut și cariera ei a fost de atunci în ascensiune. Varianta românească a filmului Perfect Strangers, Perfect Necunoscuți, in care joacă, a fost primit foarte bine inca de la lansare, la TIFF 2021, chiar dacă pandemia a facut ca lucrurile să mearga destul de greu. Anul trecut a luat izolarea ca pe o oportunitate de a face lucrurile pe care le dorea. A dezvoltat, alături de o prietenă, We are Pheonix, o afacere cu lumânări parfumate, săpunuri sau bombe de baie, iar în social media a devenit o voce importantă pentru drepturile femeilor. În paralel, a devenit consilier de dezvoltare personală, coach, și ajută oamenii care apelează la ea să își atingă obiectivele.

Mihai Molnar, Basil Muresan și Daniel Kosztandi la microfoane și cu Natalia Berlo care ne prezintă cele mai hot știri în fiecare dimineață! Ne auzim în fiecare dimineață de la 07:00 până la 10:00 pe 99,1FM sau online pe http://live.radioarad.ro Aradul Matinal este singurul morning show provincial, pe 99,1 FM - Radio Arad Dacă vrei să auzi noile podcasturi, te invităm să accesezi următorul link https://linktr.ee/AradulMatinal și apasă subscribe, follow sau like pe oricare platformă menționată! #AradulMatinal #morningshow #provincial #RadioArad #99punct1fm Podcast oferit de Vestio România - cabinete şi dulapuri metalice inteligente! https://www.vestio.ro --- Send in a voice message: https://anchor.fm/aradulmatinal/message

Salut, eu sunt Raul un alt fan anime care vorbeste prea mult despre anime si azi la Shonen Ro Live vorbim despre cele mai noi stiri din anime, unele ridicole, altele importante. Printre care: Viitoare Animeuri, Top MANGA si LN 2021 CARE E CEL MAI MARE MANGA? Filmul Mario PLUS ALTE TRAILERE plus multe alte anunturi si trailere de anime printre care si stiri din lumea manga. Acesta e un nou episod de Shonen Ro Live, sper ca ti-a placut acest episod. Tu ce parere ai despre stiirile discutate azi? Nu uita LIKE, SHARE, SUBSCRIBE. Shonen Ro Live, singurul podcast despre cele mai noi știri săptămânale din anime. Raul împreună cu voi discută cele mai importante știri săptămânale din tot ce e lumea naime și Japonia. De la lucruri ridicole, la absolut adorabile, anunțuri, trailere și jocuri. Pentru mai multe știri din lumea anime și discuții dă subscribe, like și distribuie. Live în fiecare Sâmbătă de la ora 15 pe twitch.tv/ShonenRo iar pe YouTube Duminică. Iar dacă vrei să discutăm cele mai importante lucruri din Anime, caută podcastul Ora de Anime. Unde în fiecare săptămână discutăm despre cele mai arzătoare lucruri din lumea anime. Precum cele mai bune anime din toate timpurile, cele mai bune waifu, hasbandu si Shojo anime. Live Luni de la ora 15 pe twitch.tv/ShonenRo și ziua următoare pe YouTube. Iar dacă vrei să ne ajuți distribuie acest video mai departe sau accesează linkurile de mai jos. Vrei sa prinzi/vezi toata actiunea live? https://www.twitch.tv/shonenro Unde gasesti tot catalogul? https://www.youtube.com/user/ShonenRo Facebook: https://www.facebook.com/ShonenRo Unde anunt livestreamul pe langa Facebook? https://twitter.com/ShonenRo Roddit? Da https://www.reddit.com/r/ShonenRo/ Tumblr https://www.tumblr.com/blog/shonenro Discord? Da, avem si de ala https://discord.gg/yJpa7k5

Miniștrii lui Ciucă au trecut fluierând de audieri. Filmul unei zile pline de laude și aplauze pentru vorbe goale (SpotMedia) - Programul de guvernare nu ţine cont de realitatea macroeconomică a României (Bursa) - Mesaj de la un medic... citiţi mai departe

Arhivele viitorului (3) Teatrul și filmul de mâine. Invitați: Gianina Cărbunariu și Florin Șerban

Filmele o influențează mereu pe Diana. Tot în urma unui film a devenit vegană apoi un activist dedicat. Mai târziu, cum poate era de așteptat, a făcut și primul ei documentar Natura Umană Film. Pentru ea, cea mai mare provocare din timpul filmărilor a fost să filmeze animalele cu gândul de neputință că nu poate face nimic pentru ele. Episodul 9 din sezonul 2 este despre călătoria Dianei în realizarea unui documentar unic în România.

Coincidența face ca înainte cu două zile de incendiul de la Balș să fi vorbit cu Alexander Nanau, autorul documentarului Colectiv. Documentarul așteaptă în aceste zile să afle dacă va intra pe lista scurtă a filmelor internaționale care concurează pentru Oscar. Mai multe publicații îl dau favorit la câștigarea trofeului, iar artiști, critici sau politicieni ca Barrack Obama îl laudă. Filmul despre minciuna oficiale despre răniții din incendiul de la Colectiv a fost apreciat și-n țară. Drept urmare, președintele Iohannis ar fi vrut să-l decoreze pe Alexander Nanau, dar acesta a refuzat din cauza lipsei de sprijin pentru cultură în timpul pandemiei.

Bune venit dragi mei la Ora de Anime. Eu sunt Raul, un alt fan anime care vorbeste prea mult despre anime. Si azi vorbim despre animeul anului votat de tine. Hai cu parerea ta in comentarii si nu uita sa lasi un like si daca nu esti subscribed, sa apesi butonul de subscribe. Pe data viitoare. Vrei sa prinzi/vezi toata actiunea live? https://www.twitch.tv/shonenro Unde gasesti tot catalogul? https://www.youtube.com/user/ShonenRo Vrei varianta sa asculti Shonen Ro Live? Poti face asta aici https://open.spotify.com/show/6w1so6vMtoL0Ol9X7ceN7v https://www.himalaya.com/TV%20&%20Film-podcasts/shonen-ro-live-anime-podcast-1113482?fbclid=IwAR2OxqM8x5eDj-U6LLVM7Cx9tmh7lT2iBCOykQ_oM-LWiPVjxFhXGpBJUGA https://podcasts.apple.com/ro/podcast/shonen-ro-live-anime-podcast/id1463069955 https://www.google.com/podcasts?feed=aHR0cHM6Ly9hbmNob3IuZm0vcy9iM2IwYWYwL3BvZGNhc3QvcnNz https://radiopublic.com/shonen-ro-live-anime-podcast-G2Myz0 https://www.breaker.audio/shonen-ro-live-anime-podcast https://overcast.fm/itunes1463069955/shonen-ro-live-anime-podcast Facebook: https://www.facebook.com/ShonenRo Unde anunt livestreamul pe langa Facebook? https://twitter.com/ShonenRo Roddit? Da https://www.reddit.com/r/ShonenRo/ Tumblr https://www.tumblr.com/blog/shonenro Discord? Da, avem si de ala https://discord.gg/yJpa7k5 Dar avem si Patreon https://www.patreon.com/ShonenRo

Podcast Radio.Punct

This episode is in Romanian === Acest episode e in limba romana! Salutare si bine ai venit la E-Pro Cast! In acest episod Ivan Goncearuc - Directorul de marketing in cadrul clubului de fotbal Petrocub Hincesti, si-a impartasit istoria sa si cum a ajuns sa lucreze la detinatoarea Cupei Moldovei. In a doua parte a acestui interviu, am atins tema de CSR - Responsabilitate sociala corporativa, si mai concret ce face Petrocub ca sa aiba un engagement mai eficient cu fanii si cum atrage noi fani! La fel, daca esti in Moldova si esti interesat sa activezi in domeniul de sport, atunci scriei lui Ivan. El e foarte deschis si disponibil sa vorbeasca despre potentiale oportunitati. Si spre sfirsit si jocul preferat - jocul reactiei! Filmul recomandat de Ivan - "Any given Sunday!" Daca vrei sa te conectezi cu Ivan si sa afli mai mult, o poti face pe linkul de mai jos: https://www.linkedin.com/in/ivangoncearuc/ https://www.instagram.com/goncearuc.ivan/ https://www.facebook.com/ivan.goncearuc Am avut foarte mare placere sa documentez episodul si sa il distribui cu voi. Apreciez mult orice feedback si review! Daca ai vreo intrebare, trimite-o si o vom raspunde in episoadele urmatoare! Poti sa te conectezi cu mine accesind linkul: https://linktr.ee/eug.pro O saptamina cit mai reusita! --- Send in a voice message: https://anchor.fm/e-procast/message

This episode is in Romanian === Acest episode e in limba romana! Salutare si bine ai venit la E-Pro Cast! In acest episod Ivan Goncearuc - Directorul de marketing in cadrul clubului de fotbal Petrocub Hincesti, si-a impartasit istoria sa si cum a ajuns sa lucreze la detinatoarea Cupei Moldovei. In prima parte a acesei discutii, Ivan a facut un share la istoria si misiunea clubului, pe linga backgroundul personal. La fel am vorbit despre experienta virtuala in timpul finalei Cupei Moldovei, si spre sfirsit am atins si un pic modelul nord american de sports business. Filmul recomandat de Ivan - "Any given Sunday!" Daca vrei sa te conectezi cu Ivan si sa afli mai mult, o poti face pe linkul de mai jos: https://www.linkedin.com/in/ivangoncearuc/ https://www.instagram.com/goncearuc.ivan/ https://www.facebook.com/ivan.goncearuc Am avut foarte mare placere sa documentez episodul si sa il distribui cu voi. Apreciez mult orice feedback si review! Daca ai vreo intrebare, trimite-o si o vom raspunde in episoadele urmatoare! Poti sa te conectezi cu mine accesind linkul: https://linktr.ee/eug.pro O saptamina cit mai reusita! --- Send in a voice message: https://anchor.fm/e-procast/message

A venit momentul să vă arătăm și cât de mult ținem la voi, ascultătorii noștri. Așa că, v-am scutit de 365 de zile de chin și ne-am uitat noi la cel mai popular film din ultima vreme. Vorbim despre iubire cu forța și poveștile de dragoste care ne stârnesc fantezii, dar și despre ultimul hit al Netflix, „365 de zile”. Am făcut-o noi, ca să nu fie nevoie să o mai faceți voi. (T.W.) Atenție, episodul descrie situații de abuz fizic și emoțional, scene de răpire și agresiune. De asemenea, episodul conține spoilere și, dacă intenționați să vedeți filmul, vă sfătuim să o faceți înainte de a-l asculta. George a promis că le dezvăluie un reper temporar celor interesați de o anumită secvență din film – aceștia pot derula direct la 1:07:00. Ai sub 18 ani, îți recomandăm https://www.sexulvsbarza.ro Toate locurile unde o găsiți pe Kitty Tema muzicală: Dorroo

Azi inaugurez o rubrică nouă dedicată brandurilor cu prezentarea bicicletelor Brompton. Fac un pic de lumină în lumea colorată a curry-urilor și vă invit la film, bine, la voi acasă adică, o peliculă indie americană inspirată de scandalurile fenomenului #metoo. See acast.com/privacy for privacy and opt-out information.

În acest episod Edi ne povestește despre cum a făcut filmul documentar Natura Umană. Un film unic în România prin abordarea unei teme diferite de tot ce am văzut până acum.

Salut, eu sunt Raul un alt fan anime care vorbeste despre prea mult anime si azi la Shonen Ro Live vorbim despre cele mai noi stiri din anime, unele ridicole, altele importante. In episodul de azi vorbim despre The Promised Neverland sezonul 2, o stire data de voi, mangaul Reigen si FILMUL Yuri! On Ice. In rest mai vorbim despre o droaie de animeuri si filme, One Piece, Bleach, Sailor Moon, Manga Rock. Plus Stirile Manga precum autorul Dr. Stone deseneaza One Piece? The Devil Is A Part-Timer si multe altele. Acesta a fost un nou episod dintr-un nou sezon de Shonen Ro Live, sper ca ti-a placut. Tu ce parere ai despre stiirile discutate azi? Nu uita LIKE, SHARE, SUBSCRIBE. Shonen Ro Live, singurul podcast despre cele mai noi știri săptămânale din anime. Raul împreună cu voi discută cele mai importante știri săptămânale din tot ce e lumea naime și Japonia. De la lucruri ridicole, la absolut adorabile, anunțuri, trailere și jocuri. Pentru mai multe știri din lumea anime și discuții dă subscribe, like și distribuie. Live în fiecare Sâmbătă de la ora 15 pe twitch.tv/ShonenRo iar pe YouTube Duminică. Iar dacă vrei să discutăm cele mai importante lucruri din Anime, caută podcastul Ora de Anime. Unde în fiecare săptămână discutăm despre cele mai arzătoare lucruri din lumea anime. Precum cele mai bune anime din toate timpurile, cele mai bune waifu, hasbandu si Shojo anime. Live Luni de la ora 17 pe twitch.tv/ShonenRo și ziua următoare pe YouTube. Iar dacă vrei să ne ajuți distribuie acest video mai departe sau accesează linkurile de mai jos. Vrei sa prinzi/vezi toata actiunea live? https://www.twitch.tv/shonenro Unde gasesti tot catalogul? https://www.youtube.com/user/ShonenRo Facebook: https://www.facebook.com/ShonenRo Unde anunt livestreamul pe langa Facebook? https://twitter.com/ShonenRo Roddit? Da https://www.reddit.com/r/ShonenRo/ Tumblr https://www.tumblr.com/blog/shonenro Discord? Da, avem si de ala https://discord.gg/yJpa7k5 Dar avem si Patreon https://www.patreon.com/ShonenRo

Domnul Alexandru Doru Spataru este printre altele profesorul meu de Creatie Publicitara de la SNSPA. Materia m-a cucerit, profesorul m-a cucerit, ador filmele, si atunci nu mi-a ramas nimic altceva de facut, decat sa fac un podcast cu unul dintre scenaristii nostri pentru care am o stima aparte.  ✔Reintoarcerea in Cinema ✔De ce au nevoie oamenii de povesti? ✔Filmul incepe cand societatea te lasa sa te descurci + Joker ✔Filmele cu Supereroi ✔De ce merg oamenii la 5Gang, Oh Ramona sau Garcea si oltenii ✔Cum apar caracterele din scenarii

Alex Coteț nu e doar un scenarist și regizor. Este... el zice că e lăutar digital. Că face cam de toate. Eu zic că e un Sergiu Nicolaescu al industriei de advertisnig. El scrie scenariul, el regizează, el joacă roul principal, el moare, el montează dacă e cazul. Mi-a spus că a învățat să le facă pe toate de nevioe și că nu e despre ego sau despre faptul că nu e nimeni în stare să-l egaleze în unele situații. Ultimul mare proiect în care a fost implicat și a scris o parte consistentă din scenariu este filmul de lung metraj Miami Bici. S-a filmat în Miami și-n el se regăsesc nume ca Matei Dima aka Bromania, Codin Maticiuc sau Florin Piersic Jr. Filmul a reputat deja succes în primele zile de rulat în cinematrografe, deci o să mai auzim multă vreme de el. Am vorbit și despre asta în interviu, da. Pe scurt, în 2006 intra în echipa Sector 7 și de atunci încearcă constant să devină din ce în ce mai bun la jocul ăsta cu internetul. Și e bun. A semnat majoritatea clipurilor virale din ultima vreme. Și campaniile bune despre care se vorbește pe la conferințe. Cum a reușit performanța? Aflați din interviu, evident. Alex e și comediant. Dar nu asta m-a interesat la el. L-am surprins și căteva situații înainte de a-i propune un interviu, situații care m-au făcut să înțeleg că discuțiile pot fi în egală măsură și serioase, și profunde, și revelatoare pe alocuri. Astfel că interviul de aici este despre el, despre cum se vede pe sine într-o lume în care deadline-urile te omoară cu zile, în care responsabilitatea e mare și nu doar față de o singură entitate. Sunt două ore de discuție despre industria de publicitate, despre filme, despre social media și implicațiile ei, despre digital și content, despre cum scrii un scenariu reușit și despre economia normalului și chiar despre cum renușoti o lubeniță coaptă. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/marian-hurducas/message

Proiecția în premieră absolută Parking, cel mai recent film în regia lui Tudor Giurgiu, a deschis ediția cu numărul 18 a Festivalului Internațional de Film Transilvania la Cluj-Napoca.  Criticul de film Cezar Gheorghe vorbește cu regizorul Tudor Giurgiu despre co-producția româno-spaniolă și despre colaborarea cu scriitorul Marin Mălaicu-Hondrari, autorul romanului Apropierea, care a stat la baza scenariului Parking. Filmul intră în cinematografele din România din data de 14 iunie.

Explozia (1972) Un film românesc din 1973 realizat de Mircea Drăgan după un scenariu scris de Ioan Grigorescu. Este produs de România Film și are durata de 112 minute. Filmul are ca subiect un fapt real petrecut în 1970, incendiul navei „Poseidon” ce transporta 4.000 tone de azotat de amoniu și care, prin explozie, amenința cu distrugerea orașului Galați și a Combinatului Siderurgic.

Explozia (1972) Un film românesc din 1973 realizat de Mircea Drăgan după un scenariu scris de Ioan Grigorescu. Este produs de România Film și are durata de 112 minute. Filmul are ca subiect un fapt real petrecut în 1970, incendiul navei „Poseidon” ce transporta 4.000 tone de azotat de amoniu și care, prin explozie, amenința cu distrugerea orașului Galați și a Combinatului Siderurgic.

S-a facut un an de când avem " Pe Filmul Meu " Podcast. Nu am sărbătorit și m-am și întors după o pauză de câteva săptămâni de la Podcast dar mă revanșez altădată. Până una alta am povestit despre proiecte pe care le am, niște lucruri amuzante cu și despre Cannabis și espre importanța somnului. One love!Support the show (http://www.patreon.com/pefilmulmeu)

Tehnocultura SciCast 005 a fost înregistrat duminică, în data de 15 mai 2016, în Londra, Marea Britanie. Subiectul principal al acestui episod: microundele. În episodul despre cuptorul cu microunde ce l-am filmat la TVS BRașov acum un an am explorat, îndeaproape, ce sunt microundele și cum le folosim în viața de zi cu zi. Filmul este publicat în show notes. Te asigur ca vei ține minte mai ales cuvântul electron, așa cum mi s-a mai spus în comentariile de la YouTube. Microunde – lungime de undă de 1 mm – 1 m, frecvențe 300 GHz – 300 MHz și energii de 1.24 meV – 1.24 µeV. Show notes: Tehnocultura.ro

Vrei sa sponsorizezi acest show sau sa propui un invitat interesant? Scrie-ne pe contact@citypodcast.ro Cosmin Barzan o are invitata in acest episod pe Liana Buzea. Asculta o discutie despre cum se schimba mentalitati intr-o universitate - un proiect ce a devenit organizatia EcoAssist. Ei discuta si despre "Plantam Fapte Bune in Romania" si despre cum se pot face impaduriri la un nivel profesionist, cu amatori. Intra in contact cu Liana Buzea pe LinkedIN. Filmul despre Let's Do it, Estonia! Ai idei, pareri despre acest show sau vrei sa ne spui ceva? Contacteaza-ne pe contact@citypodcast.ro, pe Twitter sau Facebook. Cosmin Barzan este pe Facebook sau la cosmin.barzan@gmail.com. Nu uita sa dai “Subscribe” in iTunes sau in aplicatia ta preferata de ascultat podcast-uri si sa ne dai un rating in cit mai bun in iTunes. Ne ajuta sa aparem si in fata altor ascultatori din Romania. Piesa de la inceputul show-ului este copyright OVERWERK - "Daybreak" (GoPro HERO3 Edit)

Illégal este cel de-al doilea lungmetraj al regizorului belgian Olivier Masset-Depasse, născut la Charleroi, în 1971. Filmul este o coproducţie franco-belgiano-luxemburgheză, cu un buget de... More The post Illégal (2010) appeared first on Fred Romanian Channel » FRED Romanian Podcast. Illégal (2010) was first posted on March 2, 2015 at 8:51 pm.©2015 "Fred Romanian Channel". Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at radio@fred.fm