POPULARITY
Secolul al XIX-lea a fost o perioadă de schimbări uriașe, o adevărată explozie de idei, revoluții și invenții care au transformat lumea. În Europa, imperii s-au prăbușit, iar națiunile și-au revendicat identitatea, așa cum s-a întâmplat și în 1859, când Moldova și Țara Românească s-au unit sub Alexandru Ioan Cuza, punând bazele României moderne. Era un secol al luptei pentru libertate, cu revoluțiile de la 1848 care au zdruncinat întreaga Europă și au schimbat modul în care oamenii priveau politica și drepturile lor. Pe lângă transformările politice, tehnologia a avansat într-un ritm amețitor. S-a inventat locomotiva cu aburi, iar căile ferate au început să conecteze orașele într-un mod nemaivăzut până atunci. Telefonul și becul electric, invențiile lui Alexander Graham Bell și Thomas Edison, au revoluționat complet viața de zi cu zi. Și medicina a făcut pași importanți, cu descoperirea bacteriilor de către Louis Pasteur, ceea ce a dus la dezvoltarea vaccinurilor și a metodelor mai sigure de tratare a bolilor. La nivel cultural, acest secol a fost dominat de romantism și realism, cu scriitori precum Victor Hugo, Tolstoi sau Eminescu, care au lăsat opere nemuritoare. A fost și vremea unor mari compozitori precum Beethoven, Chopin sau Verdi, ale căror creații sunt ascultate și astăzi. În America, abolirea sclaviei după Războiul Civil a reprezentat un moment definitoriu pentru drepturile omului. Tot în această perioadă, Japonia a trecut prin modernizarea Meiji, transformându-se dintr-o societate feudală într-o putere industrială. Secolul XIX a fost, fără îndoială, un secol al schimbării, al inovației și al progresului, punând bazele lumii moderne în care trăim astăzi.Support the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA
Fascinant domnul Cristian Presură și o reală încântare să-l asculți vorbind despre găuri negre, inteligență artificială sau despre ”legătura” dintre Mihai Eminescu, Albert Einstein, teoria relativității și celebra formulă E=mc2. Altfel, am revenit cu rubricile consacrate de Îngrijorări sănătoase, cărți bune, fotbal din anii ‘80, propuneri culturale direct de la Diana Popescu și mâncare de food court, dacă tot am ajuns prin mall-uri… cu treabă. 00:00 - Spargem gheața cu bancurile despre bărbații ajunși în Rai și cum își aleg vasluienii nevestele. Și mai avem și altele de spus! Semne de laringită, mulțumiri pentru cadourile primite de Sărbători de la prietenii din Oradea, gânduri despre întâlnirile cu publicul de la Focșani, Râmnicu Vâlcea și Brașov, dulciuri fără zahăr. De toate, cum s-ar spune. 26:30 - Am avut ce vă spune, dar începem și episodul 101. Cadouri pentru comunitatea membrilor plătitori, impresii de prin tot felul de locuri pe unde am fost. 1:00:52 - Îngrijorări sănătoase. Există un moment, să-i spunem T0, al schimbării? 1:21:05 - Educație și fizică. Cu Cristian Presură 2:45:01 - Spuma filelor are cărți minunate de recomandat: Sabina Fati - Cine râvnește la gurile Dunării, Steffano Bottoni- Proiectul Orban, Cristina Hermeziu - Nikel, Cormac Mccarthy - Copilul Domnului, Maria Iordanidou - Loxandra. Bonus - explicăm și expresia ”a nimeri orbul Brăila” 2:59:02 - Fotbal și fotbalamuc și aduceri aminte despre echipele din anii ‘80 3:15:01 - Vânătorile Dianei cu recomandări la teatru și o mulțime de spectacole de neratat 3:31:45 - Oala, ulcele și tigăi. Și mâncare food court
De Ziua Culturii Naţionale vă propunem un interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu despre literatura sa şi succesul romanelor sale în străinătate, despre traducătorii lui, despre cititori, precum și despre rolul și rostul scriitorului în lumea de azi. Discuția a fost înregistrată la Librăria Humanitas de la Cișmigiu în decembrie 2024.Mircea Cărtărescu: „Sînt două feluri de lucruri pe lume. Unele care te fac să poți trăi, cum este industria, cum este agricultura. Îți dau mijloace de trai. Și alte lucruri îți dau motive de trai. De acest fel este arta. Arta este un motiv ca să continui să trăiești. Arta nu-ți dă nici mîncare, nici băutură, dar îți dă a reason to be alive. Este un motiv ca să rămîi viu. Este o bucurie care depășește concretețea jignitoare a lumii, a materiei. Plutește deasupra ei. Și prin asta ne trage și pe noi. Este un fel de antigravitație. Arta te ridică, te înalță. Cred că toți avem nevoie de acest lucru.”Nevoia de poveste, de ficțiune, probabil că nu v-a dispărea. Doar că azi, această nevoie pare să fie satisfăcută, în tot mai mare măsură, de alte medii, de rețelele de socializare, de pildă, unde narațiunea se reduce tot mai mult, oamenii ajung să nu mai aibă răbdare nici cîteva minute să citească un text, ba chiar nu mai au răbdare să citească, ci consumă doar clipuri, cu cît mai scurte, cu atît mai bine. Ce soartă credeți că va avea literatura în lumea în care se consumă clipuri de sub un minut?Mircea Cărtărescu: „Niciodată nu s-a citit mai mult decît în clipa de față. Umanitatea a crescut enorm, prin urmare a crescut și numărul cititorilor. În secolul al XIX-lea erau mult mai puțini cititori, nu mai vorbesc de secolele precedente. Părerea mea e că tot ce e de calitate e de nișă. Cum se zice, lucrul scump e și în cantitate mică. Eu cred că întotdeauna literatura a fost de nișă. Nu a existat o epocă în care literatura era pe toate drumurile. (...) Cred că în societatea noastră există un nucleu dur de cititori – aș zice între 50.000 și 200.000 de români care citesc cărți de toate felurile –, un grup de oameni bine educat. Pentru că educația face diferența. Nu vom dispărea ca artiști pentru că sînt tentațiile mari, pentru că sînt rețelele de socializare. Vom rămîne autori de nișă, care nu vom avea milioane de auditori, precum influencerii, nici nu vrem lucrul ăsta. Eu nu cred că un autor are nevoie de mai mult de 10.000-15.000 de oameni care să-i citească cărțile. Dacă vrei să ai mai mulți, trebuie să faci concesii. Cu foarte puține excepții. Cîțiva mari scriitori într-adevăr se întîmplă să aibă milioane de cititori.”E, totuși, o pierdere semnificativă de influență a scriitorilor, a intelectualilor publici, în favoarea acestor influenceri de pe rețelele sociale. Cum și-ar putea recîștiga scriitorii și scrisul influența?Mircea Cărtărescu: „Influența scrisului e de alt fel. Niciun influencer nu va ajunge vreodată un profet care să împingă națiunea într-o direcție sau alta. El, de unul singur. Pe când un scriitor are șansa să fie influencer pentru generații întregi de oameni. Eminescu a fost un influencer de când a început să scrie și până astăzi. El nu a terminat după moarte să fie influencer, dimpotrivă, a fost din ce în ce mai mult. Să ne gândim la Homer: acum 3.000 de ani și-a cîntat epopeile. Cum Dumnezeu au durat 3.000 de ani? Pentru că ăsta este unul dintre miracolele literaturii: literatura nu este pentru un moment – am făcut o mișculație în TikTok și a ieșit un președinte. Literatura poate să țină sute de ani, poate să influențeze oameni, nu numai de aici. Literatura se întinde în timp și spațiu, mult mai mult decît orice fenomen contemporan. Ea pare diminuată astăzi dar eu cred că o scriere cu adevărat mare și importantă nu poate dispărea.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Continuăm discuția despre Eminescu începută săptămâna trecută, împreună cu criticul literar Cosmin Ciotloș citiţi mai departe
Astăzi discutăm despre Eminescu, împreună cu domnul Cosmin Ciotloș, critic literar, lector la Facultatea de Litere București citiţi mai departe
Știați că, de puțin timp, România are o lege a arborilor remarcabili? Indiferent dacă știați sau nu, primul lucru care merită clarificat este ce înseamnă, de fapt, „arbore remarcabil”. Conform legii respective, intrată în vigoare în aprilie 2023, un arbore remarcabil trebuie să îndeplinească unul dintre următoarele criterii: - să aibă cel puțin 160 de ani; - să aibă o circumferință minimă (măsurată la 1,3 metri de sol), care diferă de o specie la alta (de exemplu, circumferința minimă pentru un carpen remarcabil este de 3 metri, în vreme la stejar este de cel puțin 4,5 metri); - să aibă o poveste / legendă care să demonstreze importanța sa la nivel local sau național. Așadar, arborii care îndeplinesc măcar unul dintre cele trei criterii NU pot fi tăiați. Cu o mențiune importantă însă: legea NU se referă la arborii din fondurile forestiere. Simplificând, arborii din orașe sau de pe pășuni trebuie protejați conform legii arborilor remarcabili, dar cei din păduri pot fi tăiați ca și până acum. Deși perfectibilă, legea reprezintă un pas înainte în protejarea naturii, spun inițiatorii ei. Printre ei, se numără și Tibor Hartel, ecolog la Universitatea Babeș-Bolyai. Apropo de criteriul legat de poveștile / legendele arborilor remarcabili, de la Tibor Hartel am aflat că pe lângă Teiul lui Eminescu sau Stejarul lui Avram Iancu, în România mai există și Părul lui Petofi, Stejarul lui Banciu sau Stejarul lui Krulici. Și tot de la Tibor Hartel am aflat că în județul Vâlcea putem admira al treilea cel mai gros frasin DIN LUME, cu o circumferință de peste 9 metri. ... Urmărește-ne și aici: Instagram: https://bit.ly/2JksIfX Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana Website: https://bit.ly/3mAkAGj Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești. Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric Grafică și montaj: Kuantum Studio Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă! #podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Documentarul „EU, EMINESCU“, realizat de Cristina Chirvasie, după un scenariu de Emanuel Bădescu, pune în valoare arhiva foto-video a perioadei istorice în care a trăit Mihai Eminescu, „traducând“ însă istoria într-un limbaj accesibil tuturor categoriilor de public. Coloana sonoră este semnată de Petru Mărgineanu, iar producătorul executiv al filmului este regizorul Mihai Vișinescu. Documentarea a fost realizată în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române. „Filmul a fost construit făcându-se apel la modalități de exprimare care nu țin neapărat de date biografice sau de teorie literară, ci cu precădere de dinamica umană a celui mai performant poet, prozator și jurnalist român al tuturor timpurilor“, a declarat Mihai Vișinescu. Producția a fost realizată de Asociația pentru Educație Teofor, cu sprijinul Ministerului Culturii.
Florin Chirculescu a publicat recent „Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și fără sfîrșit”, o construcție complexă, în care se îmbină proza realistă cu proza fantastică pentru a deconstrui sau a construi altfel un personaj mitologizat al culturii române: Mihai Eminescu. Emin, cum i se spune aici. „Solomonarul” e și o carte despre lumea românească de ieri și de azi, despre conflictele ei, despre corupția generalizată, despre alternative politice dar și despre lipsa lor. Iar Emin este cel care circulă dintr-un timp într-altul, complotează, conspiră și alimentează această „revoluție fără început și fără sfîrșit”. Am vorbit cu Florin Chirculescu despre noul lui roman, despre Eminescu și figura lui schematizată de mentalul colectiv, despre ce s-ar fi întîmplat cu el și cu ideile lui politice dacă ar fi trăit mai mult – întrebare de la care a pornit autorul în demersul său romanesc. „Solomonarul” a apărut la Editura Nemira. O emisiune de Adela Greceanu. Un produs Radio România Cultural.
Ca si data trecuta astazi trecem iar printr-un amplu spectru de subiecte. Totul de la taxe, cum sa investesti 50 de miliarde sa faci lumea mai buna, educatie, razboi, Romania gradina Maicii Domnului, Eminescu, Titu Maioresctu, CTP, avioane, accidente si moarte. Si nu uita, daca te-am facut sa razi, sau macar sa zambesti, sau te-am pus pe ganduri, poti sa imi dai un euro aici: https://anchor.fm/mai-putin-prost/subscribe --- Support this podcast: https://anchor.fm/mai-putin-prost/support
În ultima parte din această serie am fost în satul Marginea și în orașul Rădăuți, vizitându-i pe Cosmin și Ciprian. Am discutat în mare parte despre Eminescu, cu câteva tangențe la Avram Iancu, Ioan Petru Culianu, Blaga, Cioran, legende biblice și istoria Bucovinei. ▶LINKURI RELEVANTE: Videoul original: https://youtu.be/SF28N_Ce0zA ▶PODCAST INFO: Website: podcastmeditatii.com Newsletter: podcastmeditatii.com/aboneaza YouTube: youtube.com/c/meditatii Twitch: www.twitch.tv/meditatii Meditații Politice: www.youtube.com/channel/UCK204s-jdiStZ5FoUm63Nig Apple Podcasts: podcasts.apple.com/us/podcast/medi…ii/id1434369028 Spotify: open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm RSS: feeds.soundcloud.com/users/soundclo…613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: www.patreon.com/meditatii – PayPal: paypal.me/meditatii ▶DISCORD: – Comunitatea: discord.gg/meditatii – Arhiva dialogurilor: www.patreon.com/meditatii/posts?f…%5Btag%5D=Discord ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: www.instagram.com/meditatii.podcast – Facebook: www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com ▶CRONOLOGIE: *** Partea I *** 0:00 – intro 0:09 – Marginea, Rădăuți, Sucevița 2:14 – Ciprian: “crezi că oamenii sunt predestinați să se întâlnească?” 11:40 – Eminescu, o introducere 13:26 – Avram Iancu și mitul eroului subapreciat 16:48 – romantizarea singurătății 22:34 – de ce serverul de Discord? 24:59 – Cosmin: „voi de ce credeți că Eminescu era genial?” 34:14 – Andrei: „merită Cioran așa multă atenție?” 36:22 – Eminescu pt. 2 39:02 – Ciprian: “te-ai gândit vreodată să studiezi filosofia la facultate?” 43:43 – legenda biblică despre Samson 48:44 – Eminescu pt. 3 *** Partea II *** 56:27 - “Cântă cucu-n Bucovina” 58:33 – Andrei: “ați trăi aici în Rădăuți toată viața? 1:00:49 – Eminescu pt. 4 1:20:21 – Cosmin: “despre ce trebuie să fie poezia?” 1:24:42 – Goethe și Eminescu 1:25:58 – Ioan Petru Culianu 1:32:07 – retrospectiva călătoriei mele prin România 1:33:32 – Cosmin: „oamenii geniali se ocupă cu lucruri aparent inutile”
Război și Paște. Cum a fost trăită marea sărbătoare creștină în conflagrațiile mondiale (Adevărul) - Cât de sănătoși sunt românii (Panorama) - Trei Sarmale, hanul din Iași în care petreceau Creangă și Eminescu, a fost demolat ilegal. „Ți-a dat... citiţi mai departe
- Dialog pe Discord, înregistrat la 23 decembrie 2021, în care am citit partea finală a poemului lui Eminescu "Memento mori", de la strofa "Cum sub stânci, în întuneric, măruntăile de-aramă..." ▶LINKURI RELEVANTE: Poemul: ro.wikisource.org/wiki/Memento_mori Comunitatea: discord.gg/meditatii ▶PODCAST INFO: Website: podcastmeditatii.com Newsletter: podcastmeditatii.com/aboneaza YouTube: youtube.com/c/meditatii Twitch: www.twitch.tv/meditatii Apple Podcasts: podcasts.apple.com/us/podcast/medi…ii/id1434369028 Spotify: open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm RSS: feeds.soundcloud.com/users/soundclo…613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: www.patreon.com/meditatii – PayPal: paypal.me/meditatii ▶DISCORD: – Arhiva dialogurilor: www.patreon.com/meditatii/posts?f…%5Btag%5D=Discord ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: www.instagram.com/meditatii.podcast – Facebook: www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com
- Dialog pe Discord, înregistrat la 22 decembrie 2021, în care am citit partea a 3-a a poemului lui Eminescu "Memento mori", de la strofa "Colo Dunărea bătrână..." ▶LINKURI RELEVANTE: Poemul: ro.wikisource.org/wiki/Memento_mori Comunitatea: discord.gg/meditatii ▶PODCAST INFO: Website: podcastmeditatii.com Newsletter: podcastmeditatii.com/aboneaza YouTube: youtube.com/c/meditatii Twitch: www.twitch.tv/meditatii Apple Podcasts: podcasts.apple.com/us/podcast/medi…ii/id1434369028 Spotify: open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm RSS: feeds.soundcloud.com/users/soundclo…613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: www.patreon.com/meditatii – PayPal: paypal.me/meditatii ▶DISCORD: – Arhiva dialogurilor: www.patreon.com/meditatii/posts?f…%5Btag%5D=Discord ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: www.instagram.com/meditatii.podcast – Facebook: www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com
- Dialog pe Discord, înregistrat la 18 decembrie 2021, în care am continuat să citim poemul lui Eminescu "Memento mori" (cam de la căderea Greciei), de la "Sau ghicit-ați vreodată ce socoate-un mândru soare..." ▶LINKURI RELEVANTE: Poemul: https://ro.wikisource.org/wiki/Memento_mori Comunitatea: https://discord.gg/meditatii ▶PODCAST INFO: Website: https://podcastmeditatii.com Newsletter: https://podcastmeditatii.com/aboneaza YouTube: https://youtube.com/c/meditatii Twitch: https://www.twitch.tv/meditatii Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/us/podcast/meditatii/id1434369028 Spotify: https://open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm RSS: https://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:373963613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: https://www.patreon.com/meditatii – PayPal: https://paypal.me/meditatii ▶DISCORD: – Arhiva dialogurilor: https://www.patreon.com/meditatii/posts?filters%5Btag%5D=Discord ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: https://www.instagram.com/meditatii.podcast – Facebook: https://www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: https://goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): https://t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): https://t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com
- Dialog înregistrat la 17 decembrie, 2021. Am început a citi și a analiza un poem subapreciat al lui Eminescu. "Analizat" e totuși un cuvânt puternic, mai degrabă am admirat, am rămas perplexați și am mai făcut glumițe ici colo. ▶LINKURI RELEVANTE: Poemul: https://ro.wikisource.org/wiki/Memento_mori Comunitatea: https://discord.gg/meditatii ▶PODCAST INFO: Website: https://podcastmeditatii.com Newsletter: https://podcastmeditatii.com/aboneaza YouTube: https://youtube.com/c/meditatii Twitch: https://www.twitch.tv/meditatii Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/us/podcast/meditatii/id1434369028 Spotify: https://open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm RSS: https://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:373963613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: https://www.patreon.com/meditatii – PayPal: https://paypal.me/meditatii ▶DISCORD: – Arhiva dialogurilor: https://www.patreon.com/meditatii/posts?filters%5Btag%5D=Discord ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: https://www.instagram.com/meditatii.podcast – Facebook: https://www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: https://goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): https://t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): https://t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com
Aradul Matinal cu Molnar și Ovi- singurul morning show provincial
Mihai Molnar, Basil Muresan și Daniel Kosztandi la microfoane și cu Natalia Berlo care ne prezintă cele mai hot știri în fiecare dimineață! Ne auzim în fiecare dimineață de la 07:00 până la 10:00 pe 99,1FM sau online pe http://live.radioarad.ro Aradul Matinal este singurul morning show provincial, pe 99,1 FM - Radio Arad Dacă vrei să auzi noile podcasturi, te invităm să accesezi următorul link https://linktr.ee/AradulMatinal și apasă subscribe, follow sau like pe oricare platformă menționată! #AradulMatinal #morningshow #provincial #RadioArad #99punct1fm Podcast oferit de Vestio România - cabinete şi dulapuri metalice inteligente! https://www.vestio.ro --- Send in a voice message: https://anchor.fm/aradulmatinal/message
Laura Copil este o iubitoare și o cunoscătoare a vinului – a preluat pasiunea de la tatăl ei, enolog. Laura a vrut să învețe serios despre vinuri, așa că absolvit primele 3 nivele ale prestigiosului curs WSET. Iar apoi a deschis două wine-baruri în București – VINO wine&more pe strada Eminescu și VINO bubbles&tapas, pe bulevardul Iancu de Hunedoara. Am discutat cu Laura despre ce vinuri preferă clienții de la wine bar, despre cum fac față vinurile românești în competiția cu cele străine și despre cum se descurcă un business din Horeca în plină pandemie, atunci când ora de închidere este 21:00. Dacă vrei să asculți episoadele Intervin în premieră, înainte să apară pe pagina de Facebook, intră pe www.intervin.show și lasă-ne adresa de email. O să-ți trimitem fiecare episod imediat ce apare, plus alte informații sau articole din lumea vinului care ne-au atras atenția. Episoadele Intervin pot fi ascultate și pe youtube, la https://www.youtube.com/channel/UCn3JqendJK-Z38DQNn5vZlQ Ne găsești și pe Facebook, la https://www.facebook.com/Intervin.podcast Iar dacă crezi că Intervin merită mai mult decât un like, intră pe patreon.com/intervin și lasă-ne o donație.
Premierul Cîțu a fost ieri în Parlament pentru a prezenta Planul Național de Redresare și Reziliență. Acesta a fost iritat de întrebările jurnaliștilor și le-a spus că în 30 de ani nu s-au civilizat. Tot în Parlament, George Simion l-a confundat pe Mihai Eminescu cu poetul băcăuan Marian Bamboi. Marcel Ciolacu a anunțat că PSD depune moțiune de cenzură pentru demiterea Guvernului Cîțu pe 14 iunie. Ludovic Orban o contrazice pe Raluca Turcan și spune că s-a discutat despre majorarea vârstei de pensionare, doar că nu a fost luată încă o decizie. Al doilea cel mai populat stat din Australia intră în lockdown pentru a patra oară, după raportarea a doar 26 cazuri de COVID-19. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever
Ce mai înseamnă astăzi o poveste pornită dintr-un "A fost odată.."? Dacă privim înapoi spre 2020, prima impresie ar putea fi că nu exista nimic acolo ce merită povestit. Greșit! În 2020, ca într-o poveste platforma Afostodata.net a fost... citiţi mai departe
Första rad: Oh, kom med till skogen där Uppläsning: Kerstin Andersson Diktsamling: "Över Höjderna", Symposion förlag, 1989 MUSIK Sergej Rachmaninov: Preludium G-dur EXEKUTÖR Jevgenij Sudbin, piano
În episodul 4 din sezonul 2 de Readstick vorbim despre 3 amoruri scriitoricești. De la Eminescu & Micle până la Jean Paul Sartre și Simone de Bevoir. Lasă-mi un feedback de dorești! INSTAGRAM: http://instagram.com/readstickcast BIBLIOGRAFIE Repertoarul amorului... de Stelian Tănase: http://bit.ly/RepertoarulAmorului Corespondență Micle - Eminescu: http://bit.ly/CorespondentaMicleEminescu Jurnal Veronica Micle: http://bit.ly/PoeziiMicle Film Lou-Andreas Salome: https://www.youtube.com/watch?v=e722D0mnxnw&t=110s --- Send in a voice message: https://anchor.fm/readstick/message
Talentat etnolog și multi-instrumentalist cu un repertoriu respectabil de muzică folclorică, Răzvan Roșu a luat parte la importante workshopuri, prezentări, conferințe și concerte unde ofera exemplificări de folclor din spațiul românesc și european. Un exemplu e participarea lui în cadrul “Institute for Cultural Diplomacy” din Berlin în 2015 pentru aniversarea a 70 de ani de la al doilea război Mondial sau conferințele din Polonia și Georgia unde a participat recent. Ultimul sau disc, “Din crângurile Țării Moților” cuprinde semnale de tulnic și cântece de fluier și este printre puținele discuri tinere care se disting de perdelele îmbâcsite de muzică populară industrializată.Starea folclorului românesc nu e una proastă de ieri, de azi. În vremurile de publicistică Eminescu a observat câteva anomalii de ethos, încă acum 100 de ani:“E păcat cumcă românii au apucat de-a vedea în basm numai basmul, în obicei numai obiceiul, în formă numai forma, în formula numai formula. Formula nu e decât manifestațiunea palpitabilă, simțită a unei idei oarecari.”
Am început anul nou al Intersecțiilor de miercuri în preajma zilei de 15 ianuarie cu o discuție despre textele din muzica românească, mai mult sau mai puțin ușoară. Am trecut prin mai multe epoci, stiluri și opțiuni poetice cu Daniel Rocca, solistul trupei Firma. Spre sfîrșitul anului trecut, Firma a lansat un album pentru care a ales să folosească drept text poezie contemporană, de la Eminescu și Bacovia la Leonid Dimov, Ana Blandiana și Adela Greceanu. Poezii alese, volumul I. Ce fel de poezie se potrivește cu muzica? Ce fel de texte reținem atunci cînd fredonăm? Reținem textul sau muzica? Cum s-au schimbat cuvintele din muzica românească în ultimele decenii? Ce știu oamenii din muzică despre poezia contemporană?