Podcastul de Filosofie

Continuăm seria despre secolul al XIX-lea cu o perspectivă asupra momentului Charles Darwin în istorie. Vorbim despre impactul pe care l-a avut excluderea lui Dumnezeu din povestea despre istoria planetei și istoria noastră dar și despre cel mai simplu mod de a avea succes la gagici: colecționarea obsesivă de gândaci și scoici. Invitați speciali: Charles Lyell, doamna de la aprozar, Thomas Malthus (tipul care n-ea certat că nu ne stau nădragii pe noi) și, desigur, Hannah Arendt. 00:00 Intro03:55 Pe când Aristotel dădea bărcuțe06:45 Da' oscioarele? (despre fosile)09:04 Vârsta pământului11:53 Uniformitarianismul13:50 Lamarkismul (nu "Lamarkianismul" cum am zis)17:56 Viața lui Darwin21:49 Argumentul creaționist22:49 Călătoria pe HMS Beagle24:50 Observații cruciale pe Galapagos28:48 Influența lui Malthus32:54 BINGO!35:28 Russell Wallace - al doilea Darwin38:52 Impactul teoriei lui DarwinSupport the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Se zvonește prin ziare că am publicat un nou episod! Nu știu ce să zic... Uite cum facem - mă mai interesez să văd dacă-i adevprat și vă zic, ok? Subiectul oricum ar fi fost: revoluția industrială și efectele ei sociale. Totul a început în secolul XVIII, când cineva s-a uitat la un fir de bumbac și a zis: „Hmm, dacă am face o mașină să-l țeasă mai repede?” Boom! A început prima revoluție industrială. Cu ajutorul războiului automat (power loom) și, mai ales, al motorului cu aburi, fabricile au început să fumege ca niște dragoni pe cafea. Oamenii au trecut de la tors cu mâna la „vrrr-vrrr” cu mașini. Bumbacul a devenit noul aur, iar trenurile cu aburi au început să țiuie prin peisaj. Dar stați, urmează partea și mai cool! Pe la sfârșitul secolului XIX, a venit a doua revoluție industrială, când cineva s-a uitat la un fulger și a zis: „Ce-ar fi să-l punem în priză?” Electricitatea a invadat orașele, iar chimia a explodat – la figurat, sperăm. Acum aveam becuri, telefoane și aspirină! Problema? Bogătanii au devenit și mai bogătani, săracii au devenit și mai săraci. Sărakilor! Invitați speciali: Jon Snow, CG, Captain Picard, prima victimă a societății industriale, Engels, tonkotsu ramen, Jacquard, Savery, Papin și mulți alții. Link-uri utile:☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.comSupport the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Napoleon Bonaparte (1769-1821) a fost unul dintre cei mai influenți lideri militari și politici ai Franței, cunoscut pentru războaiele sale și pentru reformele care au modelat Europa modernă. Născut în Corsica, a urcat rapid în ierarhia militară în timpul Revoluției Franceze, remarcându-se prin victoriile sale împotriva austriecilor și prusacilor.În 1799, a preluat puterea printr-o lovitură de stat, devenind Prim Consul, iar în 1804 s-a autoproclamat Împărat al francezilor. Sub conducerea sa, Franța a dominat Europa, învingând marile puteri în bătălii celebre precum Austerlitz (1805) și Wagram (1809). A implementat Codul Napoleonic, o reformă juridică ce influențează și astăzi sistemele de drept.Totuși, ambițiile sale expansioniste au dus la eșecuri. Campania din Rusia (1812) a fost un dezastru, iar după înfrângerea din Bătălia de la Leipzig (1813), a fost exilat pe insula Elba. Revenit în 1815 pentru "Domnia de 100 de zile", a fost învins definitiv la Waterloo și exilat pe insula Sfânta Elena, unde a murit în 1821.Napoleon a lăsat o moștenire profundă, influențând politica, dreptul și identitatea națională europeană. Rămâne o figură controversată, considerat atât un geniu militar, cât și un lider despotic.Support the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Secolul al XIX-lea a fost o perioadă de schimbări uriașe, o adevărată explozie de idei, revoluții și invenții care au transformat lumea. În Europa, imperii s-au prăbușit, iar națiunile și-au revendicat identitatea, așa cum s-a întâmplat și în 1859, când Moldova și Țara Românească s-au unit sub Alexandru Ioan Cuza, punând bazele României moderne. Era un secol al luptei pentru libertate, cu revoluțiile de la 1848 care au zdruncinat întreaga Europă și au schimbat modul în care oamenii priveau politica și drepturile lor. Pe lângă transformările politice, tehnologia a avansat într-un ritm amețitor. S-a inventat locomotiva cu aburi, iar căile ferate au început să conecteze orașele într-un mod nemaivăzut până atunci. Telefonul și becul electric, invențiile lui Alexander Graham Bell și Thomas Edison, au revoluționat complet viața de zi cu zi. Și medicina a făcut pași importanți, cu descoperirea bacteriilor de către Louis Pasteur, ceea ce a dus la dezvoltarea vaccinurilor și a metodelor mai sigure de tratare a bolilor. La nivel cultural, acest secol a fost dominat de romantism și realism, cu scriitori precum Victor Hugo, Tolstoi sau Eminescu, care au lăsat opere nemuritoare. A fost și vremea unor mari compozitori precum Beethoven, Chopin sau Verdi, ale căror creații sunt ascultate și astăzi. În America, abolirea sclaviei după Războiul Civil a reprezentat un moment definitoriu pentru drepturile omului. Tot în această perioadă, Japonia a trecut prin modernizarea Meiji, transformându-se dintr-o societate feudală într-o putere industrială. Secolul XIX a fost, fără îndoială, un secol al schimbării, al inovației și al progresului, punând bazele lumii moderne în care trăim astăzi.Support the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Unde se termină libertatea mea și unde începe libertatea celuilalt? Mill introduce 'principiul vătămării' care este atât de cunoscut în filosofia politică încât a devenit clișeu pe care îl spun toți suporterii înaintea meciurilor amicale sau din preliminarii: poți face ce vrei tu câtă vreme nu mă rănești pe mine. Sună bine, dar care sunt problemele acestui principiu? Octăvelu Capul Chelu' explică. "Despre libertate" (On Liberty) de John Stuart Mill este o lucrare fundamentală a liberalismului clasic, publicată în 1859. Mill susține că libertatea individuală trebuie protejată de stat și de presiunea socială, atâta timp cât acțiunile unei persoane nu dăunează altora (principiul vătămării). Unul dintre aspectele centrale este libertatea de gândire și exprimare. Mill argumentează că toate opiniile, indiferent cât de controversate, trebuie să fie libere pentru a permite progresul și confruntarea ideilor. Cenzura limitează descoperirea adevărului și dezvoltarea intelectuală. Un alt punct cheie este pericolul „tiraniei majorității”, adică impunerea de către societate a normelor dominante asupra indivizilor. Mill avertizează că nu doar guvernul poate restricționa libertatea, ci și opinia publică. Societatea nu ar trebui să impună un mod unic de viață dacă acesta nu afectează direct alte persoane. Mill respinge intervenția statului în aspecte private precum obiceiurile personale, moralitatea sau stilul de viață. Totuși, guvernul are rolul de a proteja cetățenii de violență, fraudă și exploatare. Educația și accesul la informație sunt esențiale pentru ca oamenii să ia decizii raționale. Lucrarea a influențat profund gândirea modernă despre drepturile omului, democrație și libertatea de exprimare, fiind o referință importantă pentru sistemele politice liberale de azi.☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.comSupport the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

După cum v-am promis acum mult timp, l-am reinvitat la podcast pe Emilian Mihailov, doctor în filosofie la Universitatea din București (cu o teză despre filosofia morală a lui Kant nota bene!) Am reușit să discutăm despre câte în lună și în stele, câtă frunză câtă iarbă, câtă chelie câtă barbă etc. A ieșit o conversație de care mi-am amintit cu drag după ce m-am trezit din mahmureală!Despre Emilian Mihailov: https://filosofie.unibuc.ro/emilian-mihailov/O boabă despre subiect. Filosofia morală a lui Kant e cunoscută sub numele de etica deontologică (deon = datorie în Greacă). Asta pentru că se bazează pe conceptul de datorie morală și rațiune autonomă. Kant susține că moralitatea nu derivă din consecințele acțiunilor, ci din intențiile și principiile din spatele lor. Principiul central al moralei kantiene este imperativul categoric, o regulă universală care trebuie respectată necondiționat. Una dintre formulările esențiale ale imperativului categoric este: „Acționează numai conform acelei maxime prin care poți în același timp să vrei ca ea să devină lege universală”. Aceasta înseamnă că o acțiune este morală doar dacă principiul care o ghidează poate fi aplicat tuturor, fără contradicții. Cele trei cărți mari și late pentru etica lui Kant:  "Fundamentarea metafizicii moravurilor" (1785) (Grundlegung zur Metaphysik der Sitten), "Critica rațiunii practice" (1788) (Kritik der praktischen Vernunft), "Metafizica moravurilor" (1797) (Die Metaphysik der Sitten).0:24 Filosofie morală și discurs politic3:23 Discursul populist despre libertate 8:38 Complexul de inferioritate culturală11:00 Actualitatea teoriilor morale14:13 Filosofia morală a lui Kant21:11 Egosimul agentului moral24:00 Deontologia și consecințele  27:48 Ideea de autonomie în filosofia morală a lui Kant44:19 Riscul aparenței de imparțialitate54:23 Imparțialitate și empatie57:03 E bine să minți pentru beneficii personale?1:00:00 Sunt consecințialismul și deontologia chiar atât de diferite?1:09:00 A câștigat egoismul?☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.comSupport the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

În acest episod povestim despre una din primele teorii morale nereligioase, deopotrivă una din cele mai simple teorii morale. Utilitarismul este ideea că moralitatea unui act e dată de binele comun ("fericirea celor mulți"). Cu cât mai multă fericire pentru mase, cu atât mai mare valoarea morală a unui act. Dar ține faza? Merge schema? Jonglăm și vedem. Invitați speciali: tipul care a descoperit apa minerală (Joseph Priestly), David Hume tăticul tuturor utilitarismelor, un terorist torturat, Andrew Țâțe și Helvétius. 0:00 Intro3:55 Utilitarismul ne pregătește pentru deontologia kantiană5:49 Thought experiment!16:14 Câțiva băieți utilitariști26:34 It's the consequences, stupid!30:14 Ce progresiști (nu) erau utilitariștii36:51 Problema utilității45:43 Problema distribuției48:31 Ce-a zis KantLinkuri utile:☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.comSupport the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Acesta este al patrulea episod despre omul meu Immanuel 'Manny Pacquiano' Kant (1724-1804). Astăzi vorbim despre analitica transcendentală - vasăzică, prima parte a logicii transcendentale - adică chit-chat-uim despre acele concepte a priori care fac posibilă judecata. Știți voi: substanță, cauzalitate, negație, necesitate, Dacia Duster etc. 00:00 Introducere. O împrejurare specială03:02 Unde ne aflăm în CRP?Analitica conceptelor06:58 Logica generală vs. logica transcendentală 12:02 Care sunt categoriile? ("deducția metafizică)17:12 Concepte care nu se pupă cu experiența19:02 Sunt categoriile legitime/obiective? ("deducția transcendentală")Analitica principiilor25:07 Știința pură a naturii29:40 Fenomen vs. noumen ("obiectul în sine")34:08 Outro (o surpriză)(plăcută?...)Support the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Acesta este al treilea episod despre omul meu Immanuel 'Manny Pacquiano' Kant (1724-1804). Astăzi vorbim despre estetica transcendentală, adică despre acele intuiții a priori care fac posibilă senzația. spațiu și timp ca intuiții pure (adică nu empirice)(adică a priori)(adică nederivate din experiență)(adică forme).00:00 Introducere (De ce e Octav mahmur?)03:37 Corydon (Radu Stanca)07:02 Un pic de diviziune a muncii (spațiu-timpul în știință)11:32 Dezbaterea despre spațiu și timp15:54 Corespondența Leibniz-Clarke20:06 Spațiu = simț extern, Timp = simț intern23:47 Spațiu = geometrie, Timp = aritmetică24:44 Argumentele lui Kant25:22 Argumentul 126:47 Argumentul 228:00 Argumentul 330:28 Argumentul 432:16 Două argumente extra38:48 Despre timp (mutatis mutandis)42:39 OutroSupport the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Acesta este al doilea episod despre omul meu Immanuel 'Manny Pacquiano' Kant (1724-1804). Pentru a vă ajuta să agățați pe cei care sunteți încă pe piața dating-ului, explic pentru voi care-i faza cu Verstand vs. Vernunft, mai explic cum e cu estetica și analitica transcendentală, mai bag o expresie celebră pe care e bine s-o știi dacă vrei să vorbești cu ea la bar (deus ex machina). Plin de gloanțe deci. Trăsniți-i un like dacă vă place!00:00 Introducere06:34 Problema realității (Metafizica în plopi)18:16 Scop(urile) lui Kant22:19 Salvarea metafizicii24:23 Care-i faza cu sinteticul a priori32:48 Intru ca trenu' cu catrenu'35:04 Interesul rațiunii42:29 Intuiție vs. Intelect46:19 Explicarea titlului: Critica...48:15 Explicarea titlului: ... rațiunii51:45 Explicarea titlului: ... pure54:31 Organizarea criticii01:01:27 OutroSupport the Show.https://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Acesta este primul episod despre omul meu Immanuel 'Manny Pacquiano' Kant (1724-1804), unul din cei mai importanți, parol, cel mai important filosof modern. Poți să treci peste Kant și să nu-l știi doar dacă vrei să nu mai agăți niciodată nicio persoană în niciun bar pentru că îți spun din surse sigure, pe piața dating-ului în ziua de astăzi ești un nimeni dacă nu știi să explici idealismul transcendental. Cel puțin asta îmi imaginez eu, am părăsit domeniul de ceva vreme, nu am date exacte. Trăziți-i un like dacă vă place! Invitați speciali: Leibniz, maică-mea, Joseph Green - cel mai punctual filosof care nu e Kant, Toma D'aquino, nebuinii de pe net care cred că influențează realitatea cu mintea, Occam și Gatusso.______00:00 Introducere07:18 Viața lui Kant19:55 Contextul filosofic38:25 Raționalismul german44:36 Despărțirea lui Kant de Leibniz (schiță a metafizicii kantiene)Support the Show.https://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Împreună cu Alexandru Cârlan (SNSPA) și Andrei Mărășoiu (UB), facem un triplusalt în istoria filosofiei pentru a citi celebrul articol al lui Quine "Două dogme ale empirismului." Care dogme? Bună întrebare! Mulțumesc! Cu plăcere! Continuăm? OK. Întâi, spune Quine, vechea distincție dintre adevăruri analitice și adevăruri sintetice e vrăjeală. Apoi, vechea idee că înțelesul termenilor poate fi redus la date senzoriale e și ea vrăjeală. Dar oare are Quine dreptunghi? N-are? Despre toate astea plus câteva discuții adiacente despre natura numerelor naturale, în episodul care încheie seria despre empirism. 00:00 Intro02:24 Cine a fost Quine?06:28 Quine, copilașul lui Hume?12:43 Prima dogmă: analiticitatea15:58 Structura argumentativă per ansamblu29:19 Țin argumentele? E bune ele?34:54 O paralelă în filosofia matematicii43:38 Un pasaj cheie!45:55 A doua dogmă: reducționismul01:01:03 Exemple din istoria științei01:08:20 Cu ce rămânem?Support the Show.https://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Am discutat cu Miruna despre mediul academic și non-academc, despre femei și bărbați, despre grijă și violență, despre umor și lipsa thereof, despre  pro-viață și pro-alegere, despre stânga și dreapta, despre alegeri și lipsa de alegere - pe scurt, despre de toate și încă câteva. Miruna are un doctorat în științe politice și vreo două doctorate în cum să crești fete. 00:00 Intro00:42 Cine este Miruna Pantel01:20 Ce-și doresc femeile (dpdv politic)03:38 Mihaela Miroiu și filosofia la feminin08:17 Ce este centrul FILIA13:24 Despre violență25:25 Aducerea filosofiei în practică37:11 Războaiele culturale în România52:38 Societate civilă și stat: cine ce responsabilitate are?59:27 E umorul un "safe space"?01:09:00 Cum puteți susține FILIA https://centrulfilia.ro/Support the Show.https://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

"Causality!" - spune cu un accent franțuzesc Merovingianul în The Matrix. Această idee este în același timp piatra de temelie a științei și punctul ei cel mai vulnerabil. David Hume, care a avut cu totul alte preocupări în copilărie față de mine, este filosoful în fața căruia se închină de neuscat mai toți filosofii pozitiviști de secol XX. Dar de ce? De ce-o fi Hume atât de reverat? Pentru că scrie fain? Pentru că "e tânăr și negru și șapca lui e foarte jos, pare că sunt un cititor de gânduri domnule" (99 problems)? Nu. Pentru că a făcut vraiște ideea de cauzalitate. În acest episod explic cum. Dacă vreți să susțineți acest podcast: https://www.patreon.com/octavpopa Support the Show.https://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

În ciuda tuturor aparențelor și a mesajelor contradictorii apărute pe piața neagră internațională, a apărut un nou episod!! Căci dacă ne-a mâncat în știți voi și am mușcat din felia empiristă a filosofiei, acuma dară trebuie să mestecăm, să înțelegem, să pricepem domnule ce și cum.  Or nimeni nu este mai propice tăticul lor (al empiriștilor), mare barosan anticartezian, el capo de tutti impresii senzoriale in capo, decât John Locke. Cei mai astuți dintre voi vor spune "Bă, Jambonel, da' ce facem ne întoarcem în timp? Parcă am vorbit deja despre Locke?" Răspunsul meu este același pe care l-am dat soției mele când m-a întrebat dacă am dus gunoiul și m-am decis să mint decât să fac față realității: "Desigur că da!" Invitați speciali: Russell, Dacia, un bou, o vacă, Aristotel, alte vaci, Obadiah Stane, Descartes (că ne-ntoarcem și la el), Frege, nea Mișu. 00:00 Intro17:34 Epistemologia empiristă (partea critică)27:26 Epistemologia empiristă (partea constructivă)52:02 Filosofia mentalistă a limbajuluiSupport the show

I got the chance to chat with Prof. Barry Allen from McMaster University (Canada) about the history and pre-history of empiricism. Support the show

A, salut! Începem astăzi o serie formidabilă despre empirism. Știți voi, acel curent în epistemologie despre care toată lumea crede că se referă la vampiri. Astăzi doar introducem ușor marile teme (De unde vine cunoașterea? Ce este relația de cauzalitate? etc. ) și marea dezbatere între empiriști și raționaliști (Cine face mai multe flotări? Steaua sau Dinamo? etc.). Invitați speciali: Linus Pauling, 2Pac, Locke, Barkly (woof!), Damian Drăghici și Immanuel Kant. 00:00 Introducere03:32 Planul pentru serie05:03 Noul jingle!! ._)05:18 Povestea lui Pauling (vit C)11:59 În dulcele stil american17:35 Paranteză: Hoffman-La Roche și vitamin cartels23:09 Retorica de pe etichete25:45 Damian Drăghici29:36 Niște știință pe bune (vit D)37:13 Empirism vs. Raționalism45:50 Analitic vs. Sintetic, A priori vs. A posteriori50:23 O excepție grasă (ca maică-ta haha!)https://www.patreon.com/octavpopa Support the show

Care discuție că e tărăboi! Stânga nu se mai înțelege cu dreapta, ateii nu se mai înțeleg cu credincioșii, săracii cu bogații, orășenii cu sătenii, părinții cu copiii, streamerii cu conservatorii , politicienii cu ne-politicienii. Se strigă, se scandează și se acuză din toate părțile. Ceilalți sunt tot timpul de vină pentru că nu-i (mai) duce capul. Care mai este rolul argumentării în asemenea condiții? Cum rămâne cu schimbul rezonabil de argumente, cu dezbaterea calmă, cu logica? În acest curs scurt vreau să explic că ineficiența argumentării, departe de a fi vreun semn rău al unor vremuri tulburi, este inevitabilă. Apoi vreau să merg mai departe și să arăt că ea este de fapt dezirabilă, că argumentele nu sunt făcute să convingă așa cum ne-o spune modelul standard de la Platon încoace și că felul în care convingem și ne lăsăm convinși în mod rațional depinde de instituțiile (oficiale și neoficiale) în care ne întâlnim unii pe ceilalți și ne descoperim ca fiind diferiți.00:00 (muzichie de intro)00:44 1. Tineretul în pericol!14:38 2. Logica: Prea formală, prea ca la mate28:29 3. De ce nu conving argumentele bune46:14 4. Ce înseamnă să fii convins?58:35 5. Cum rămâne cu tineretul nostru?Support the show

A apărut episodul 45, ultimul din seria despre Învârtăceala Franțuzească! Astăzi discutăm despre sfârșitul tragic al revoluției franceze. Știu că nu e un final tocmai minunat dar e un final din care putem învăța poate. În plus am un rant de vreo 5 minute despre imnul național al Franței să mai detensionăm lucrurile de la atâta chilăreală. Și o mică scenetă cu Danton haha. Invitați speciali: Mr. Juve și Șușanu - și cu asta am spus totul! Support the show

A apărut episodul 44! Nu puteam să lăsăm povestea noastră despre Ludovic Șaișpe și pretenarii lui în coadă de poisson. Astăzi discutăm despre explicabila dar poate evitabila alunecare a revoluțiilor în teroare. Cum se face că majoritatea revoluțiilor – majoritatea ălora adevărate, nu „Glorioasa Revoluție” din Anglia secolului trecut, și nici revoluția manelelor cu Minodora și Nicu Paleru – că majoritatea revoluțiilor adevărate decad în teroare? Invitați speciali: Thomas Paine, Horia-Cloșca-și-Crișan, Cel mai Urât om din Franța (nu, nu eu) și bineînțeles La Fayette și trupa misterelor.Support the show

Am ieșit din tămbălăul generalizat care este fiecare început de an academic pentru a continua seria noastră despre revoluția franceză. În acest episod urmărim două modele de ruptură socială: prin acte fizice violente (căderea Bastiliei) și prin acte simbolice non-violente (declarația de pe terenul de tenis-care-nu-era-de-fapt-tenis-OPS!). Vom vedea că a doua este mult mai subversivă și că în prima mi-a căzut podul în cap. Invitați speciali: Nichita Stănescu, N&D, Gianina Corondan, Michael Walzer și De Launay. 0:00 Intro - Qu'est ce que realitatea socială?11:05 Subversiune 1: Atacul fizic (Căderea Bastiliei)35:24 Subversiune 2: Atacul simbolic (Crearea Adunării Naționale)01:01:22 Concluzie: Cum se schimbă realitatea socială?Support the show

Continuăm seria despre Revoluția Franceză. În acest episod încercăm să descoasem evenimentele pre-revoluționare pentru a înțelege cum se poate ca un sistem să facă "hâc!" și să se blocheze pur și simplu din punct de vedere economic și social. Avem bancuri și anecdote precum și o teorie proprie cu privire la orgiile de la Versailles. 0:00 Cum a fost posibil?3:00 Apare în scenă un magician: Jacques Necker6:42 O greșeală politică9:18 Ludovic: "Mai scoate de pe card!"10:49 Necker: "Păi bine da' nu ne dau ăștia. Ce-i de făcut?"12:36 Cooking the books14:12 Pleacă Necker, acest Gică Hagi al Franței14:23 Pauză: revoluția presei17:54 Cine a declanșat revoluția?19:09 Toată lumea crede că "boborul" e de partea lor20:17 Scurtă paranteză: de ce există Versailles?21:49 Noua aristocrație (noblesse de robe)23:19 Ce e o casă regală?25:02 Calonne27:04 O încă mutare de PR: Adunarea Notabililor (Assemblée des notables, 1787)29:01 Here we go again... Brienne29:55 O idee nouă: Adunarea Generală a Stărilor (États Généraux)30:57 Ludovic: "Ieși acasă, care Adunare că-ți dau una de nu știi cum să-i caligrafiezi lu' mumă-ta acasă"32:26 Auăleu săriți măă. Lupiii băăăăă34:06 Inevitabilul se produce (în sfârșit!)35:52 Hagi revine la națională: "Să vină suporterii la Versailles!"37:36 Se rupe firu'Support the show

Dacă nu vă plac evenimentele colosale care au format lumea în care trăim astăzi, dacă nu vă plac momentele de suspans și întorsăturile de situație, eroii și anti-eroii, rațiunea și rațiunea deraiată, atunci n-o să vă placă următoarea serie despre Revoluția Franceză. Dacă da, atunci vă invit să înțelegem împreună momentele în care filosofia a coborât în stradă, a dat putere dar a și gâtuit, a inspirat dar a și dus către ghilotină. "It was the best of times, it was the worst of times", vorba poetului. Aceasta este (mega-)introducerea întregii serii. Discut un pic despre contextul în care ne vom ocupa de Revoluția Franceză și ce vrem să extragem din acest efort. Invitați speciali: Batman, Ludovic al XVI-lea, Bane, comisarul Gordon, Robespierre, ceilalți Ludovici că pe toți îi chema Ludovic pare-se, principesa Transilvaniei și bineînțeles, fiica ei, Madame Deficit aka Marie Antoinette. Support the show

Cine spune că teoria nu se pupă cu practica nu l-a cunoscut pe Ciprian Necula, profesor la SNSPA și președinte al Roma Education Fund. Vorbim despre incluziunea romilor, despre istoria relațiilor dintre minoritatea romă și majoritatea munteană și moldoveană, despre caleidoscopul formelor de rasism, despre activism și pasivism, despre asumarea și atribuirea responsabilității precum și despre celebrele pulpe de lebădă sau neamul bulangiilor. Toate acestea în contextul unei cariere care a început cu o descoperire personală. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show

De la Aristotel și cărțulia lui intitulată "Respingerile Sofistice" (De Sophisticis Elenchis) până la ultimii discipoli al lui John A. Blair, Douglas Walton și Frans van Eemeren - toată lumea știe că sofismele (eng. fallacies) sunt nașpa. Dar ce anume le face să fie nașpa? Și stai un pic. Că dacă tot ne-am apucat: Ce sunt, mai exact, sofismele?? Despre toate astea discut cu unul din puținii cercetători români în teoria argumentării, Alexandru Cârlan (SNSPA). Iar pentru că tradiția youtubică o cere din ce în ce mai insistent, facem și o porțiune de "react video" pentru a scoate la suprafață dezavantajele muncii cu liste interminabile de sofisme.0:00 Cine este Alexandru Cârlan?3:01 Cele trei discipline: retorica, teoria argumentării, gândirea critică8:33 Logica și argumentare în școli15:08 Ce sunt sofismele? ("fallacies")25:37 Poți fi critic până la capăt?28:26 Luăm la puricat o listă de sofisme33:30 De ce nu ajută logica (sau ideea validității)?37:41 Un notă importantă!43:20 Ad hominem ("datul la gioale")47:41 Straw man ("îmi bagi vorbe-n gură")55:55 Appeal to authority ("apel la mari barosani")1:00:03 Circular argument ("hai că acum chiar te-nvârți în cerc")1:11:37 Hasty generalization ("te grăbești ca fata mare la măritat")1:23:00 Burden of proof ("ba pe-a mă-tii!")1:30:00 ConcluziiSupport the show

În acest episod special,  discut alături de Răzvan Ioan despre Spinoza, Nietzsche și acceptarea corpului ca "filtru" inevitabil al cunoașterii. Doctor în filosofie la Universitatea din Leiden și co-host al podcastului de filosofie "Eu cu cine gândesc?" (alături de Theodor Paleologu), Răzvan a scris o teză de doctorat extraordinară cu care m-am delectat o săptămână întreagă înainte de interviul nostru. (Pe ici pe colo mi-aș fi dorit să o fi scris eu în locul lui!) O analiză complexă unor filosofii pe cât de dificile pe atât de satisfying. Dincolo de asta povestim de diferitele medii academice și în final despre agonism, așa cum îl întâlnim astăzi în România și în afară.  Support the show

Există un contract social care să sporească - nu să diminueze - libertatea? Poți fi silit să fii liber? Încercând să răspundă la aceste două întrebări, Rousseau a pus bazele tuturor ideologiilor, că sunt ele ideologii "mari" cum au fost nazismul și comunismul în secolul trecut, sau ideologii "mici" cu care trăim astăzi, toate își au rădăcinile în gândirea lui Rousseau despre libertate. Nu e ciudat? Anume că o încercare de a (re)găsi o libertate originară sfârșește în opusul ei? Hai să vedem ce și cum. Invitați speciali: Toma Caragiu, Tataee, Madame de Stael, Andrei Pleșu(v) și Scooby Dum. Dacă vreți să susțineți acest podcast: www.patreon.com/octavpopaSupport the show

Evident că știința e minunată, dar aduce ea progres moral? Jean-Jacques Rousseau este unii din primii critici ai iluminismului care a îndrăznit să pună la îndoială asumpția că plutim cu toții într-un univers moral mai bun datorită științei. Ca mai tot ce a scris Rousseau, eseul de care ne ocupăm e crash-boom-bang! Dar are dreptate? Invitați speciali: Robert Merton, Jerry Kravitz pardon Ravetz, cinci copii, Autan, John Cena și Diderot.  Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show

Da! Tot ce ați citit prin ziare este adevărat! Este de netăgăduit! Setul potențialilor falsificatori este non-nul și totuși nicio falsificare nu a avut loc! A apărut episodul 35! În acest episod vorbim despre Montesquieu, despre filosofia istoriei,  sociologie,  șpaga electorală,  libertate și despre echilibru politic. Invitați speciali: Janos Hunyadi, Rimaru, niște patricieni, Isaiah Berlin, franceze de autobază, Raymond Aron și tot felul de castele gigant! Dacă vreți să susțineți acest podcast, ne găsiți pe Patreon, Youtube, Facebook și Instagram. Support the show

Cripto în sus, cripto în jos. Schemă piramidală conform unora, moneda viitorului conform altora. Sursă de câștig pentru unii, oops la revedere economii pentru alții. Dar toată lumea este de acord că băieții-cripto papă energie în stil mafiot la fel ca-n '98. Este justificabil dpdv moral să bagi banii în cripto? Tre' să pove'. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show

Care este originea libertății față de stat? Care este originea drepturilor individuale pe care statul nu ți le poate lua sau, dacă totuși ți le ia, devine nelegitim (tiranic) și ai dreptul la revoluție? John Locke are un răspuns foarte clar la aceste întrebări. Dar interesant este nu doar răspunsul ci și felul indirect prin care ajunge la acest răspuns - indirect, prin considerarea stării naturale. Sau, mai bine zis, prin reconsiderarea stării naturale diferit față de cum o făcuse Hobbes. Ne întâlnim în acest episod cu: Thomas Jefferson, Play AJ, Florin Călinescu, Gigel, Toma de A-a-quion, Robespierre și marțianul antropolog!Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopaSupport the show

În acest episod, povestim despre nașterea acestei ciudate și complexe idei: libertatea individuală. Pentru a înțelege ce și cum, trebuie să abordăm problema din două puncte de vedere, politic și semantic. Vom povesti despre una din cele mai spectaculoase transformări politice din epoca modernă: preschimbarea puternicei monarhii britanice din monarhie absolutistă în monarhie constituțională bazată pe principii liberale. Apoi, vom povesti despre evoluția termenilor de "liberalism" și "liberal", într-o istorie a ideilor pe repede înainte de la Cicero la John Locke. Invitați speciali: Peppa Pig, Miss Piranda, M&G, Handel, Danemarca '92, expresia "vai, vai, vai" și Monk. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Varianta video: https://youtu.be/ZShwjEMdQ20Support the show

Nici nu-mi puteam imagina un început mai propice pentru sezonul al treilea! Ca să ne revină cheful de filosofie, ca să aflăm cum putem naviga problematica sinelui și a schimbării, ca să aflăm cum poți da jos filosofia din turnul de fildeș, ca să ascultăm cum se vede lumea din spatele unei teze de doctorat, ca să înțelegem ce poate și nu poate promite filosofia, ca să înțeleg și eu ce vrea Paul Ricœur ăsta de la viața mea, m-am autoinvitat în lumea plină de detoate a Cristinei. Bafta mea? Cristina mi-a acceptat autoinvitația și iată-ne profitând cu toții de pe urma discuției rezultante. Să fie într-un sezon bun!Mai multe despre Cristina și proiectele ei:https://www.fundatiacaleavictoriei.ro/cristina-cristea/https://atelierefilozofice.ro/Support the show

Încheiem cu acest episod seria despre Spinoza. Păi puteam s-o las așa în coadă de pește la sfârșit de an? Trebuie să ne lămurim cum e cu fericirea și libertatea individuală într-un univers determinat, cum e cu urmărirea conatus-ului, și care este relația dintre rațiune (idei adecvate) și fericire. Ne ajută ca de obicei minunații prieteni de pe Patreon cărora le mulțumim, dar pentru exemple și glume ne ajută: Max Weber, Sorin Lavric, Nicolae Ceaușescu, Vrăjitorul din Oz, Musculosul de la Mediaș, Paul Coll, și, cum altfel, perenul meniu Big Mac. Pe final îmi permit și eu să-mi dau în sfârșit cu părerea despre etica spinozistă și, ca să încheiem cum se cuvine, vă aduc fie-ca-lumina printr-un mic colind. Ne auzim în sezonul 3, eu mă duc să mă umplu cu, și umflu de, sarmale. Support the show

În acest episod explicăm, cu nasul relativ înfundat, unul din cele mai dificile dar și fascinante sisteme metafizice din toate câte au produs căpățâna umană. Ușor n-o să ne fie, dar primim ajutor din partea lui Iron Man, George Copos, G.E. Moore, trio-ul Bonobo-Borcea-Bibio și tot felul de ursuleți conspiraționșiti drăgălași. Va trebui să explicăm ce-i aia substanță, ce-i ăla atribut, și ce-i ăla un mod, ca să ajungem să înțelegem de ce era Spinoza un determinist și de ce ideile noastre sunt cauzate cu necesitate. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopaSupport the show

Continuăm seria noastră despre Spinoza cu o discuție introductivă alături de dr. Wiep van Bunge, profesor de istoria filosofiei la Universitatea Erasmus din Rotterdam. Data trecută am povestit mai mult despre contextul în care scrie Spinoza, acum facem primii pași în filosofia lui, ghidați de calmul și expertiza interlocutorului nostru. Vom explica pe scurt celebra "Deus sive Natura", vom vorbi despre determinism, subiectivism, nominalism și fatalism, dar și despre celebru conatus spinozist. Toate acestea sunt esențiale pentru ultima bucată din tripticul despre Spinoza, o bucată în care ne vom lua la trântă serios cu textul Eticii! o Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show

Începem o serie specială despre Spinoza în care vom ajunge să ne luăm în coarne cu unul din cele mai fascinante sisteme metafizice din toate câte au produs filosofia occidentală. În acest prim episod deslușim viața și contextul istoric în care a trăit Baruch Spinoza (cunoscut și drept Benedictus de Spinoza sau Bento de Espinosa sau Corazon Espinado sau Benito de Espresso). Așezăm astfel bazele socio-culturale ale discuției Eticii lui Spinoza care este una din cele mai înfricoșătoare cărți din istoria filosofiei dar de care nouă nu ne e frică deoarece noi suntem piticii, piticii voinicii.  Dacă doriți să susțineți acest podcast, bam: https://www.patreon.com/octavpopa Varianta video a tuturor episoadelor poate fi găsită pe canalul de YouTube al podcastului, Podcastului de Filosofie: https://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA Support the show

În acest episod ceva mai dark, vom vorbi alături de Blaise 'Copilu Minune' Pascal despre felul în care ne distragem atenția de la nu-tocmai-roza condiție umană. Pentru Pascal, întreaga viață socială de la micile distracții până la știință și politică, sunt de fapt variațiuni pe una și aceeași temă: omul are nevoie de divertisment pentru a nu se gândi la propria lui condiție. Toată nașparleala omenirii, spune Pascal în exact aceste cuvinte pe cuvântul meu, vine din faptul că nu suntem în stare să stăm singuri într-o cameră și să ne gândim serios la ceea ce suntem. Invitați speciali: Popper, Sf. Augustin, Ozana Barabancea și Pierre 'Elon Musk' de Fermat. Dacă doriți să susțineți acest podcast, bam: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show

Nici nu trebuie să ascultați acest episod dacă știți cum se face că lumea mentală (non-materială) interacționează cu lumea materială (non-mentală) și invers. Dar dacă vreți să vedeți cum intră Elisabeta de Boemia prin alunecare la Descartes, sau dacă vreți să aflați mai multe despre rolul lui Nuțu Cămătaru în declanșarea Războiul de treizeci de ani, sau dacă vă interesează de ce spune John Searle că niciun computer nu e deloc inteligent nici măcar un pic, atunci acest episod este pentru voi. Invitați speciali: Ilie Moromete și... niște greieri la un moment dat.___________________o Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopao Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie/ o Instagram: @podcatuldefilosofieSupport the show

Începem astăzi o serie despre tăticul filosofiei moderne, acest Gregory 'The French General' Gaultier al filosofiei moderne, vârful de lance și solul de pace al raționalismului modern, René 'R2D2' Descartes! În primul episod, ne ocupăm după cum probabil v-ați fi așteptat despre celebrul cogito cartezian, expresia "Gândesc, deci exist" Ce-o fi vrut să spună eul liric cu asemenea frază? Și la ce ne folosește? Și mai ales, care-i legătura dintre regina Suediei și Romica Puceanu? Vă dezvălui de la bun început că ne vom întâlni și cu un personaj surpriză, partenerul de dans al lui Descartes. Și totul se termină apoteotic cu o scenă din Cel mai iubit dintre pământeni.Support the show

Constantin Vică e lector la Universitatea din București specializat pe probleme de etica tehnologiei. Povestim despre problema responsabilității distribuite, despre Roomba și Tesla, despre etica lui Aristotel, despre prieteni adevărați și prieteni imaginari și prietenii de pe Facebook, despre agency și expertiza filosofului care se uită cu ochelari critici către tehnologii emergente. Am aflat și eu cu ocazia asta că Socrate jura pe câine! Dacă vreți să susțineți acest podcast: www.patreon.com/octavpopa Support the show

În acest episod vorbim despre dubla metamorfoză a științei în secolul al XVII-lea - către tehnologie și către experimentalism. Dar pe noi ne interesează mai puțin tuburi și lentile și gaze și coloane de mercur și bid, ci ne interesează să înțelegem semnificația filosofică a acestei duble transformări. Cum cunoaștem lumea altfel atunci când o cunoaștem prin intermediul tehnologiei și a metodei experimentale? Pentru a răspunde la această întrebare voi spune două povești: una îl are în centru pe Galileo și telescopul lui, a doua îl are în centru pe Boyle și metoda lui experimentală. Invitați speciali: Pepe, Klaus Iohannis, senatori venețieni kinky care se țin de nebunii, Maricica, și Toricelli. Dacă vreți să susțineți acest podcast, ne puteți arăta sentimente de afecțiune pe pagina de Facebook (Podcastul de Filosofie) sau puteți da o eșarfă în dar pe Patreon, https://www.patreon.com/octavpopaAcest episod poate fi vizionat și în variantă video pe canalul nostru de Youtube 

În acest episod special, am avut ocazia - ce zic - onoarea de a discuta cu Dana Jalobeanu despre Francis Bacon. Acest filosof aparte, ambivalent, și cu nume delicios, ne va îndruma spre marile probleme ale științei așa cum au apărut ele în inima revoluției științifice. Cum trebuie să procedeze știința? Care este rolul observației empirice? Este gogoneaua o tomată? Este gândirea umană stricată? Care este funcția științei în societate? 

Asta nici chiar așa! A apărut un nou episod! Începem azi o serie despre revoluția științifică, acel proces intelectual și social care a influențat filosofia modernă mai mult decât orice, acel proces care ne-a dat săpuniera automată, dispenser-ul indispensabil, care știe exact când îți plasezi mâna sub el și fără să faci niciun efort *flâșt* îți pune săpunul lichid (sau spuma dacă te afli într-un local cu fițe) chiar în mâna ta murdară. Asta dacă nu e stricat. Caz în care trebuie să te întrebi dacă problema e la tine sau la „ei” așa că încerci o serie de mișcări de tip „aloo!?”, moment în care realizezi că nu ai cum să-ți dai seama cine e stricat, tu sau dispenser-ul, și că a trecut mult prea mult timp de când dansezi cu mâna întinsă către zid și nu ai neapărat un exit strategy ca să zic așa și poate avea dreptate John Lennon când a zis că viața e ce se întâmplă când nu merge sistemul infraroșu de detectare a mâinilor sub săpuniere. Anyway, începutul revoluției științifice, deci. Vorbim în principal despre viziunea pre-revoluționară asupra naturii, o viziune pe care o datorăm în principal Bombardierului nostru preferat, Aristotel de la Stagira. Însă e aglomerație mare ca de obicei. Ne vizitează James Burke și Heraclit, Will Smith și Platon, Monk și Elwood. În plus, Sofica are, în mod istoric, prima apariție. Dacă vreți să susțineți acest podcast, o puteți face pe: https://www.patreon.com/octavpopa 

Peste 13 de episoade suntem la episodul 33! Altfel spus: apărut episodul 20! În acest episod vom vorbi despre un subiect pe care aș fi preferat să-l găsiți drept plitctisitor și demodat: războiul. Thomas Hobbes este primul filosof contractualist care formulează legi sociale plecând de la un exercițiu filosofic privitor la „starea naturală” a oamenilor. În acest episod îi vom întâlni regi de tot felul de la Henry al VIII-lea la Toma Caragiu, vom înțelege ce a făcut Martin Luther dar și ce n-a mai făcut Carmen Șerban, ne vom uita la războiul civil englez dar și la motivul pentru care în burta suveranului sunt oameni mici mici mici. Dacă vreți să susțineți acest podcast, ne puteți arăta sentimente de afecțiune pe pagina de Facebook (Podcastul de Filosofie) sau puteți da o eșarfă în dar pe Patreon, https://www.patreon.com/octavpopa 

A apărut Episodul 19! În acest episod îl discutăm pe Machiavelli și ne întrebăm ce se află de fapt sub capota actului politic. Ne-am mai pus noi întrebări similare, însă acum o vom face în cheie modernă. Dată fiind reputația lui Machiavelli, episodul e mai degrabă o operațiune de salvare. Dar nu-i nimic. Mă ajută Leo Strauss, Klaus Johannis, câțiva olandezi, Adrian Copilul Minune, Robert de Niro din postura de regizor și, evident, Lorenzo de Medici. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți da un like paginii de Facebook sau puteți dona pe Patreon o sumă fixă pentru fiecare episod https://www.patreon.com/octavpopa. 

Iată-ne! Începem cel de-al treilea sezon cu un episod în care ne punem pe nas ochelarii istorici pentru a înțelege cum s-a preschimbat filosofia medievală în filosofie modernă. Povestim despre desprinderea filosofiei de teologie, reinventarea filosofiei politice și o epistemologie fără The Dude. Invitați speciali: William of Baskerville, Otto I, Umberto Eco și, desigur, Cornel Penescu. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți da un like paginii de Facebook sau puteți contribui cu o donație pe https://www.patreon.com/octavpopa Ascultare plăcută!

Există Dumnezeu? Anselm a găsit un argument valid pentru existența lui Dumnezeu și-apoi tot neamul filosofic de la Descartes (plural) la Plantinga și-au spart capul să determine valoarea acestui argument. În acest episod, Alexandru Andrieș ne ajută să trecem peste blues-ul bolii și vorbim despre Iron Man, Iron Woman, Schopenhauer, Richard Dawkins, Wittgenstein, Octav the Fool, și o foarte inteligentă întrebare din public. Puteți susține acest podcast pe www.patreon.com/octavpopa

În acest episod vorbim despre Boethius și fericirea care nu poate fi nici dată nici luată de soartă. Dar de ce i-a spus Filosofia lui Boethius „You must be the stupidest man alive”?Invitați speciali: Wynton Marsalis, Maria Ciobanu, Michael Walzer, Mihai Eminescu, Gregory "The General" Gaultier și o apariție severă cu „fiery eyes”! Dacă vă place acest podcast, presați butonul de 'prețuiesc' sau împărtășiți foaia noastră de Facebook: Podcastul de Filosofie.  Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți deveni prietene și prieteni pe Patreon https://www.patreon.com/octavpopa

Continuăm episodul special despre gogoși. În această a doua parte vorbim despre întrebarea: „De ce e rău să minți?”. O întrebare aparent simplă, însă buturuga mică răstoarnă carul mare! Invitați speciali pe parcursul întregului episod vor fi Augustin (pentru ultima dată mă giur!), Gabriel Liiceanu (pentru prima dată!), Kellyanne Conway, Georgiana, Macanache, Sartre, și Bill Clinton (evident). P.S. Am terminat seria despre Augustin. Urmează Boethius! 

Episod special despre gogoși! Am împărțit episodul în două. În această primă parte vorbim despre gogoși ca fenomen al limbajului și ne jucăm cu tot felul de scenarii în care ofițeri naziști bat la ușă. În a doua parte vorbim despre imoralitatea vânzării gogoșilor. Invitați speciali pe parcursul întregului episod vor fi Augustin (pentru ultima dată mă giur!), Gabriel Liiceanu (pentru prima dată!), Kellyann Conway, Georgiana, Macanache, Sartre, și Bill Clinton (evident). Puteți susține acest podcast pe https://www.patreon.com/octavpopa.