Podcasts about Oradea

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Vorbitorincii găzduiesc un episod cu totul ieșit din comun. Invitata noastră este Niculina Moica, arestată în 1959, la doar 15 ani, și condamnată la 20 de ani de muncă silnică. A fost eliberată după 5 ani, împreună cu tatăl ei, în urma unui decret de grațiere – 5 ani petrecuți prin închisorile din Târgu Mureș, Jilava, Botoșani, Arad și Oradea. Povestea ei este una dintre acele mărturii rare care te obligă să te oprești și să asculți. O lecție de curaj, luciditate și rezistență în fața unui sistem care încerca să zdrobească tot. O premieră pe care nu vrei să o ratezi. Ne încălzim cu câteva bancuri și facem un mic update de la ultimele filmări pentru Vorbitorincii: am ajuns la Craiova, am fost la Gaudeamus și am bifat și o seară la teatru. Ocazie excelentă să vă recomandăm spectacolele „Rinocerii" și „Improbabil". Vorbim și despre articolele bune de pe vorbitorincii.ro, iar pe final ne amintim o întâmplare savuroasă cu Bănel Nicoliță la teatru. Îngrijorări sănătoase cu și despre alegerile pentru București O deținută de ținută. Cu Niculina Moica Recomandări la Spuma filelor: Giuliano da Empoli - Vremea prădătorilor, Maxim Radu Niculai - Pictând apa, Arturo Pérez-Reverte - Sidi, o poveste de la graniță, Arturo Pérez-Reverte - Ultima problemă, Dan Perșa - Recensământul morților Dr. Mihai Craiu Oale, ulcele și tigăi cu finețuri

Reisetrends 2026 mit Skyscanner: sieben Mikrotrends, neue Ziele (z. B. Oradea, San José del Cabo, Rovaniemi) und KI-gestützte Inspiration. Was heißt das für Beratung, Produkt & Pricing? 30 Minuten Impulse, Beispiele, To-dos. Zu Gast im Studio des Podcast der Touristik ist Izabella Meczykowski von Skyscanner Wie immer wünsche ich viel Freude beim #schlauhören Roman Borch, Podcaster & Producer travelholics.media

Decesul lui Emeric Ienei a îndurerat pe toată lumea. Foștii săi jucători deplâng dispariția celui care i-a condus spre cele mai importante performanțe din istoria fotbalului romanesc. Ienei va fi înmormântat mâine la Cimitirul Municipal Rulikowski din Oradea.   România a pierdut un mare antrenor dar și un mare om. Emeric Ienei avea o atitudine elegantă, un zâmbet calm și un fel blând de a vorbi, degaja o liniște cu care putea să pună în ordine și o furtună. Niciodată nu a iscat vreun scandal, nimeni nu a avut niciun conflict cu dânsul. Ca antrenor avea tact, metodă își înțelegea jucătorii, vorbea permanent cu ei, îi încuraja, le simțea nevoile, și obținea maximum de la ei. Metodele sale i-au adus faima. Emeric Ienei deține cea mai mare performanțã din fotbalul românesc, fiind cel care a condus-o pe Steaua spre cucerirea celui mai important trofeu european la nivel de cluburi. Pe 7 mai 1986, roș-albaștrii, cu Ienei pe bancã, aduceau acasã Cupa Campionilor Europeni, dupã o finalã cu Barcelona, disputatã pe pãmânt iberic. Ienei a fost în două rânduri selecționer al naționalei României, pe care a condus-o la două turnee finale, mondialul din Italia '90 și Euro 2000, de fiecare datã "tricolorii" reușind sã treacã de faza grupelor. “Am avut șansa să antrenez crema fotbalului românesc, altfel aș fi fost un anonim!”, spunea des Nea Imi, care a avut sub bagheta sa generații întregi de fotbaliști, de la Anghel Iordănescu la Gică Hagi, Ladislau Boloni sau Cristi Chivu. Copiii de suflet ai lui Emeric Ienei din marea echipă a Stelei deplâng dispariția mentorului lor. Miodrag Belodedici a fost pe teren la Sevilla când Steaua a cucerit Cupa Campionilor. Pentru Adrian Bumbescu, fundașul de fier al Stelei, Ienei a fost cel mai bun antrenor din cariera sa. Fostul atacant Gabi Balint a avut o relație specială cu Nea Imi. Fostul mijlocaș Iosif Rotariu a povestit cum a fost convins de Emeric Ienei să-l marcheze pe celebrul Maradonna în meciul România-Argentina 1-1 de la Cupa Mondială din 1990. Fostul său elev și prieten, Marius Lăcătuș a vorbit cu emoție despre cel care i-a fost mentor. Gică Popescu îi va purta o recunoștință veșnică selecționerului care l-a debutat la echipa națională în 1988.  Dispariția lui Emeric Ienei lasă un gol imens în inima fotbalului românesc. Într-unul dintre ultimele sale interviuri, Nea Imi a spus care a fost crezul său în viață... (ascultă fișierul audio atașat)

Recorded on 25 September 2025 for ICMDA Webinars.Dr Peter Saunders chairs a webinar with Dr Alex BolekThe healthcare system and its service delivery are one of the vital systems in any given country the interruption of which is disastrous. The healthcare system has seven pillars:Human resources for healthHealth financingAccess to medicines and medical suppliesLeadership and managementHealth infrastructureCoordination with health partnersHealth information systemsCivil wars and conflict affect all these pillars and therefore the whole healthcare system. In this webinar, we will describe the impact of civil wars and conflict on the healthcare system, consequences of related service delivery interruption, and some strategies to continue providing healthcare services amid civil wars and conflict.Brother Alex studied medicine at the University of Oradea in Romania and has a Masters in Public and Tropical Health. He has worked as a GP and Medical Director in Khartoum, Sudan, and also for JHPIEGO and other international NGOs. He is the chairman of the CMDA in South Sudan and the Africa Coordinator for ICMDA. He is married to Helen and together they help care for 14 nephews and nieces.⁠⁠⁠⁠⁠⁠To listen live to future ICMDA webinars visit⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://icmda.net/resources/webinars/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

Săptămâna asta suntem la SIBIU, FLOREȘTI, ORADEA, ZALĂU ȘI BRAȘOV!

Cel de-al cincilea episod din sezonul intitulat ANATOMIA DOLIULUI vine cu o poveste tare specială. Stau de vorbă cu Mihaela Drăgoi, mama lui Natty Drăgoi — un tânăr de 23 de ani, lider de închinare la Biserica Lumina din Oradea, care și-a pierdut viața într-un tragic accident de mașină în mai 2022. Originar din Suceava, Natty era cunoscut pentru energia sa molipsitoare, dedicarea în slujire și implicarea în proiecte sociale, inclusiv ajutorarea refugiaților ucraineni. Era student la Universitatea Emanuel din Oradea.Mihaela ne împărtășește durerea sfâșietoare a pierderii fiului său, explorând cum absența lui Natty a lăsat un gol imens în viața ei și a comunității, dar mai ales cum Dumnezeu mângâie și susține în asemenea momente de cumpănă sufletească.În memoria lui Natty, Mihaela a fondat Asociația „E DAR-ul lui Natty”, o organizație umanitară, filantropică, religioasă și educațională, care desfășoară activități de echipare, educare și dezvoltare atât a copiilor, cât și a celor ce se implică în viața lor, dascăli și părinți. Un episod despre iubire, pierdere și speranță, care oferă o perspectivă sinceră asupra procesului de doliu și a modului în care credința poate fi un sprijin în cele mai întunecate momente.Pe domnul Mihaela o găsești aici - ⁠⁠⁠ https://www.facebook.com/dragoi.mimi_____________________________Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI –⁠⁠ ⁠https://buymeacoffee.com/vulnerabil⁠⁠⁠Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți ⁠pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe.Urmărește-mă și pe rețelele sociale:Instagram – ⁠⁠⁠https://www.instagram.com/ramylazar/⁠⁠Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠  ⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu⁠⁠Website – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro⁠⁠⁠

Slováci na Cypre: Zuzana Nicolau o živote v cyperskom meste Nikózia; Slováci vo Francúzsku: Lýdia Lichvárová o slovenských aktivitách v meste Lyon; Slováci v Rumunsku: Farár Ján Mlynarčík o živote slovenskej komunite v meste Oradea;

Dr. Kareem Ali is an Egyptian doctor and medical educator specializing in clinical toxicology and therapeutic nutrition. He graduated from Al-Azhar University in 2001 and earned his Ph.D. in Clinical Toxicology in 2013. Dr. Ali also holds a Master's in Family Medicine from the University of Oradea in Romania.As a passionate advocate for health education, he is the founder of several YouTube channels, including Fekr Tany Channel, Dr. Kareem Ali Channel, and New Thought Channel, where he shares his medical expertise and insights on health and wellness.Dr. Ali is also the author of the FekrTany Encyclopaedia, a comprehensive work on health topics, with four volumes published by 2021. He has dedicated his career to advancing knowledge in toxicology, nutrition, and preventive healthcare.#hikmatwehbipodcast #kareemali#podcast#arabicpodcast#hikmatwehbipodcast #wstudiodxbحكمت_وهبي#حكمت_وهبي_بودكاست##

Îi avem astăzi alături de noi pe băieții de la @AMOSTARE pe care i-am invitat la o serată chiar la ei acasă :) Săptămâna asta ne vedem în Cluj, Baia Mare, Oradea și Vâlcea!

Fascinant domnul Cristian Presură și o reală încântare să-l asculți vorbind despre găuri negre, inteligență artificială sau despre ”legătura” dintre Mihai Eminescu, Albert Einstein, teoria relativității și celebra formulă E=mc2. Altfel, am revenit cu rubricile consacrate de Îngrijorări sănătoase, cărți bune, fotbal din anii ‘80, propuneri culturale direct de la Diana Popescu și mâncare de food court, dacă tot am ajuns prin mall-uri… cu treabă.   00:00 - Spargem gheața cu bancurile despre bărbații ajunși în Rai și cum își aleg vasluienii nevestele. Și mai avem și altele de spus! Semne de laringită, mulțumiri pentru cadourile primite de Sărbători de la prietenii din Oradea, gânduri despre întâlnirile cu publicul de la Focșani, Râmnicu Vâlcea și Brașov, dulciuri fără zahăr. De toate, cum s-ar spune. 26:30 - Am avut ce vă spune, dar începem și episodul 101. Cadouri pentru comunitatea membrilor plătitori, impresii de prin tot felul de locuri pe unde am fost. 1:00:52 - Îngrijorări sănătoase. Există un moment, să-i spunem T0, al schimbării? 1:21:05 - Educație și fizică. Cu Cristian Presură 2:45:01 - Spuma filelor are cărți minunate de recomandat: Sabina Fati - Cine râvnește la gurile Dunării, Steffano Bottoni- Proiectul Orban, Cristina Hermeziu - Nikel, Cormac Mccarthy - Copilul Domnului, Maria Iordanidou - Loxandra. Bonus - explicăm și expresia ”a nimeri orbul Brăila” 2:59:02 - Fotbal și fotbalamuc și aduceri aminte despre echipele din anii ‘80 3:15:01 - Vânătorile Dianei cu recomandări la teatru și o mulțime de spectacole de neratat 3:31:45 - Oala, ulcele și tigăi. Și mâncare food court

Investitorii străini sunt importanți pentru economia românească. O dovedesc mai multe domenii industriale în care, pe baza investițiilor externe, România ocupă locuri de frunte în topurile producătorilor și exportatorilor. Într-o perioadă în care valul de naționalism economic crește, cel puțin la nivel vocal, este momentul să trecem în revistă câteva rezultate ale unor investitori, întâmplător, străini. Nu înseamnă că antreprenorii români au mai puține merite sau realizări, dar câteva exemple de investitori străini în România nu strică. Mai ales în acest context politic.De exemplu, grupul Renault a prezentat o scurtă statistică a mărcii Dacia de la preluarea ei de către compania franceză. Astfel, din 2004, anul privatizării uzinelor Dacia, s-au vândut peste nouă milioane de mașini cu acest brand. Doar anul trecut numărul de autovehicule Dacia vândute pe toate piețele internaționale a fost de aproximativ 676.000, cu 2,7% mai mult decât în anul precedent. Această cifră a dus la consolidarea pe piața europeană a mărcii Dacia care se află pe podium la capitolul vânzări către persoane fizice, zona comercială cea mai importantă pentru Dacia, cu o cotă de piață de aproximativ 8%.Dacia își bazează dinamica vânzărilor pe patru modele: Sandero, Duster, Jogger și Spring. Dacia Spring a suferit anul trecut, atunci când vânzările au scăzut cu aproape 60%, principala cauză fiind retragerea programelor de ajutor de stat pentru cumpărarea unei mașini noi electrice. Cu toate acestea, grupul francez își continuă dezvoltarea în domeniul mașinilor electrice prin echiparea modelelor Jogger, Duster și Bigster cu motoare hibride.Dar, Renault nu este singurul producător auto prezent în România. Anul trecut, Ford Otosan a produs la Craiova aproximativ 250.000 de autovehicule, cu 31% mai mult decât în anul 2023. Transit, Courier și Puma au fost cele trei modele Ford care s-au fabricat anul trecut în România, iar anul acesta gama se va completa cu Puma Gen-E, un model electric.În total, anul trecut s-au produs în România aproximativ 560.000 de autovehicule, o creștere față de anul precedent, atunci când România se apropia de top 20 producători auto la nivel mondial.Sunt doar cifre, dar ele arată importanța industriei auto pentru economia românească, iar la companiile din acest sector trebuie adăugate firmele care activează în producția de subansamble sau piese de schimb.Nu doar industria auto este relevantă pentru România, ci și sectorul de producție și export a anvelopelor. Investiția pusă în funcțiune în toamna anului trecut a companiei Nokian la Oradea va crește anul acesta producția locală. De altfel, România se afla în anul 2022 aproape de top 10 al exportatorilor mondiali de anvelope, așa cum arată „Ziarul financiar”. Este o performanță logică dacă ne gândim că Nokian Tyres este doar cel mai recent investitor venit pe piața locală unde au fabrici nume mari la nivel global cum sunt Michelin, Pirelli și Continental.Fabrica de la Oradea a companiei finlandeze Nokian Tyres a fost construită de la zero, a însemnat o investiție de 500 milioane de euro, va avea emisii zero de dioxid de carbon și a creat 550 de locuri de muncă.România mai este în topul european și la producția, sau mai precis asamblarea, bicicletelor. În anul 2023, s-au fabricat 1,5 milioane de biciclete, al doilea producător din Uniunea Europeană, și o bună parte dintre ele sunt exportate în statele membre.Încă un exemplu este producția locală de espressoare. „Ziarul financiar” arăta într-un articol publicat anul trecut că după investiții de 250 milioane de euro, piața românească a devenit al doilea cel mai mare exportator european și al treilea din lume.În România, sunt prezenți doi investitori importanți, italienii de la De Longhi și olandezii de la Versuni (fosta companie Philips) care au transformat România într-un producător de espressoare semnificativ la nivel global.Orice investitor, străin sau român, este important. De aceea, valul naționalist poate face mai mult rău decât bine economiei românești.

Ce înseamnă să fii un lider într-un moment de răscruce pentru România? Cum poate un politician să recâștige încrederea unui popor dezamăgit? Și mai ales, ce reforme sunt cu adevărat posibile într-un sistem blocat de interese și compromisuri?

Biserica Speranța Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Samuel Fedur, în data de 10 noiembrie 2024.

A message from special guest, Pastor Ted Ciuciui from Salem Christian Center in Oradea, Romania. He teaches from Ephesians 1 on how we receive EVERY SPIRITUAL BLESSING from God.

Ce este inteligența decizională, care sunt cele 50 de motive pe care o companie de are ca să evite schimbarea sau… cum a apărut incubatorul pentru startupuri tech finanțat din bani publici, dar administrat de antreprenori? Acestea sunt doar 3 dintre întrebările despre IQ Digital Summit Oradea cu care am deschis un nou sezon de Upgrade 100 Live Talks, la Radio Guerrilla.  Marian Hurducaș i-a avut alături pe Smaranda Heroiu, director executiv Upgrade 100 și Radu Hângănuț, jurnalism Euronews. Toate detaliile despre IQ Digital Summit Oradea pe iqdigital.ro

Biserica Sfânta Treime, Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Vladimir Pustan, în data de 22 septembrie 2024.

După ce a fost prezentată în prima jumătate a anului la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, seria de picturi „Povestiri de sub pod” a artistului Ioan Aurel Mureșan se află acum la Palatul Episcopal Romano-Catolic din Oradea. O expozitie-omagiu despre care ne-a vorbit Sorina Jecza, Presedinta Fundatiei Triade din Timisoara si curatoare a expozitiei. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 23 august 2024 – 23 februarie 2025.Ioan Aurel Mureșan (1956 – 2024) a fost o figură centrală a optzecismului românesc. Opera lui cuprinde o creație vizuală bazată pe mediile tradiționale ale picturii. Între ciclurile picturale ce-i definesc traiectoria creației se află „Pământul” (1984), „Semnele zidului” (1986-1989), „Metafore picturale” (1989-1990), „Via dolorosa” (1991), „Minunatele ceasuri ale Ducelui d'Ivry” și „Călătoria magică a Ducelui d'Ivry” (1992-2005), „Ultrasilvania” (2013-2014), „Pasaje secrete” (2015-2016), „Fete dulci /Escorts” (2016-2017, lucrări neexpuse), „Erotikonia” (2018-2019), „Apud magister” (2020-2021) și „Megalos Aselinos. Golful regăsit” (2022-2023).

Biserica Învierea Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Tiberiu Pop, în data de 25 august 2024.

Este al doilea an în care organizatorii Codru Festival au pus la punct o campanie de donare sânge, campanie numită Blood Rhythm. Campania se întâmplă în perioada 21 și 23 august, iar donatorii primesc un abonament la Codru Festival, eveniment programat între 30 august și 1 septembrie, la Timișoara. O discuție în RFI360 despre Codru Festival 2024 cu Victor Bălăniuc, fondator al evenimentului. După succesul avut în Banat, unde în cele două campanii de donare de sânge s-au strâns sute de doritori care au făcut un gest nobil, anul acesta Blood Rhythm se extinde la nivel național. Intre 21 și 23 august, donatorii de sânge din București, Cluj, Arad, Oradea, Iași și Brașov se pot înscrie în campania lansată de organizatorii Codru Festival. „Într-o perioadă în care numărul donatorilor de sânge mic, iar nevoia de sânge în spitale este una critică, ne dorim să încurajăm cât mai multe persoane să se alăture acestei campanii. Fiecare donator contează, iar prin această inițiativă ne dorim să promovăm spiritul de solidaritate, să întărim implicarea socială pe care deja am arătat-o aici în Timișoara și să arătăm recunoștință celor care fac un gest nobil.” a declarat Victor Bălăniuc, Fondator & General Manager Codru Festival.Blood Rhythm vine să completeze lista de campanii de responsabilitate socială pe care organizatorii Codru Festival și le asumă an de an. Campania de donare de sânge s-a desfășurat deja la Timișoara, între 24 și 26 iulie și a fost un real succes. Peste 300 de donatori au venit să facă un gest nobil și vor fi răsplătiți cu distracție, muzică live și amintiri de neuitat la Codru Festival. Anul acesta, Codru Festival are pe afiș, printre alții, nume ca Editors, Calum Scott, Faithless (DJ Set), Patrice, Wilkinson, Subcarpati, Hvnds, Vita de Vie, Vama. Donatorii din țară care vor să se implice în campania Blood Rhythm trebuie să se prezinte la Centrele de Transfuzie Sanguină din orașele București, Cluj, Arad, Oradea, Iași și Brașov în perioada 21 - 23 august. Donatorii se pot înscrie și online aici. Pe baza adeverinței de donator trimisă pe adresa office@codrufestival.ro, fanii festivalului pot intra în posesia abonamentelor care le asigură acces gratuit la distracție în cele trei zile de Codru Festival.Ajuns la a patra editie, Codru este mai mult decât un festival, este un program cultural, un manifest dedicat naturii și artei și se bazează pe 4 piloni importanți: Arta si Cultura, Educatie, Entertainment si Sustenabilitate. Festivalul este dublat de sesiuni de plantare și acțiuni de ecologizare a pădurilor. Fiecare participant la Codru Festival se alătură implicit și misiunii de responsabilizare și ecologizare pentru că fiecare bilet reprezintă un copac plantat. Până acum s-au plantat peste 45.000 de puieți în Pădurea Bistra și în alte zone din Timiș.Anul acesta Codru Festival are loc în Pădurea Verde din Timișoara, în locul fostei Grădini Zoologice, între 30 august și 1 septembrie. Ca în fiecare an CODRU promite să fie o experiență multiculturală vibrantă.

Biserica Învierea Oradea - mesaj din seria de predici "Dușmanii fericirii", rostit de pastorul Dan Lucaci, în data de 11 august 2024.

În referatul întocmit de Parchet și susținut în fața instanței există câteva momente neclare, pur și simplu nedovedite sau pe care procurorii le-au utilizat și nu e limpede, cel puțin deocamdată, cum le-au dus mai departe, scrie Cătălin Tolontan pe hotnews.ro. De pildă, procurorii consemnează o declarație, necorelată și neprobată, că și alți medici ”grăbesc decesele pacienților”. Iar asistentele spun că uciderea oamenilor s-a tolerat până acum pentru că unii șefi consideră că ”ăsta e un spital de amărâți”Acțiunea Parchetului în cazul celor 17 pacienți decedați în trei zile la Spitalul Sf. Pantelimon a polarizat societatea românească. Mai multe societăți și sindicate ale cadrelor medicale, cu excepția alianței Universităților de Medicină și Asociației medicilor legiști, au atacat faptele expuse de procurori, ca fiind proba incompetenței magistraților. Într-un comunicat  al Sanitas apare chiar cererea „Invităm publicul să nu aibă nicio opinie”, o idee strălucită dacă am fi în România anilor 1950. Chiar dacă ești convins că procurorii își camuflează propriile interese egoiste printr-un discurs nesincer despre lege, totuși Sanitas, Societatea ATI sau Colegiul Medicilor trebuie să accepte că trăim într-o societate în care există control cetățenesc și constrângere legală. Toți ne supunem acelorași legi, indiferent de profesiile sau credințele noastre; altă formulă pentru conviețuire nu există. Cazul Pantelimon: Pacienți în brațele neîncrederii, medici care nu vor mai avea curaj  - spotmedia.ro:Sunt multe lucruri care dovedesc neglijență, sunt multe lucruri care nu trebuiau să se întâmple așa la spitalul Pantelimon, neglijențe și malpraxis, dar de la ele până la crimă cu premeditare este o distanță extrem de lungă, afirmă prof. univ. dr. Gheorghe Andrei Dan, medic primar în cardiologie și medicină internă.Într-un interviu pentru SpotMedia.ro, doctorul Ghorghe Andrei Dan analizează efectele dramatice, dar și cauzele profunde ale scandalului Pantelimon: nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat sau, în orice caz, n-ar fi făcut această vâlvă decât, poate, la nivel personal, dacă existau sistemele de reglementare absolut necesare.Din cauza generalizării și reacției extreme a presei, spune prof. Dan, pacientul a fost împins în brațele neîncrederii, ale disperării, ale miturilor. Iar medicii ATI vor mai putea să aibă libertatea de gândire, să acționeze în cunoștință de cauză la un pacient grav, pe care eventual îl pot salva cu o măsură în extremis? Vor avea curajul?„Acces interzis” în 7 parcuri din Oradea pentru comunitatea LGBT. Primăria refuză să aprobe manifestările publice ale minorităților sexuale (Pressone)Autoritățile locale și comunitatea creștină din Oradea încearcă să blocheze, din nou, manifestările publice ale comunității LGBT din oraș. Primăria invocă un calendar supraîncărcat deja de alte evenimente și refuză să aprobe orice întrunire a comunității gay, în oricare dintre parcurile din oraș. Deși România a fost condamnată în mai 2023 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru nerecunoașterea cuplurilor de același sex, statul nu a întreprins niciun demers în această direcție. Mai mult decât atât, comunitatea LGBT se confruntă în continuare cu discriminare, homofobie și transfobie, inclusiv din partea autorităților. Panorama se concentrează pe ”Curiosul caz al Olteniei de sub Munte: de ce s-a blocat brusc proiectul pentru un nou geoparc UNESCO în România”:Într-o Românie în care „frumusețile patriei” sunt lăudate fără reținere, în care și cetățeni, și politicieni deplâng valorificarea insuficientă a resurselor naturale și a tradițiilor, cel mai recent plan, de validare a Olteniei de sub Munte (Vâlcea) drept geoparc UNESCO, a fost întrerupt brusc. O situație nemaiîntâlnită în Rețeaua Globală a Geoparcurilor. După cinci ani de eforturi intense depuse de o asociație, aleșii locali au anunțat că se opun proiectului.Motivele invocate de primării nu stau în picioare, spun experții. S-a demonstrat, atât în țară, cât și în lume, că statutul de geoparc internațional poate fi un model reușit de dezvoltare locală.Panorama a stat de vorbă cu toate părțile implicate, pentru a înțelege cum s-a ajuns la acest blocaj fără precedent. Și am vrut să aflu cum ar putea fi folosite astfel de proiecte pentru a crește sănătos cele mai valoroase regiuni de la noi.

Biserica Sfânta Treime, Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Vladimir Pustan, în data de 28 iulie 2024.

Biserica Învierea Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Dan Lucaci, în data de 21 iulie 2024.

Biserica Sfânta Treime, Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Vladimir Pustan, în data de 7 iulie 2024.

Biserica Învierea Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Dan Lucaci, în data de 30 iunie 2024.

Marco Ghezzo"Premio Ostana"www.premioostana.itSabato 29 giugno 2024, ore 14:30Giovane poesia romanì: una scrittura per andare oltre la vergognaConversazione con Daniel Petrilă, Premio giovaniA cura di: Marco Ghezzolingua romanìMotivazione PremioLa presenza della popolazione rom (originaria dell'India settentrionale e diffusa in Europa e in tutto il mondo negli ultimi 700 anni) ha generato le reazioni più contrastanti da parte dei gruppi autoctoni europei. Se da un lato nella letteratura i cosiddetti “zingari” (o tsiganes, gypsyes, gitane ecc) sono descritti come artisti prodigiosi dotati di un talento innato e trasmesso dal sangue, la realtà sociale vede i Rom come una popolazione segregata ai margini della società, portatori di innumerevoli stereotipi e pregiudizi, con limitate prospettive di realizzazione sociale e inserimento lavorativo. Questo è particolarmente evidente in Romania, dove i Rom fino al 1861 venivano acquistati insieme alle terre che lavoravano, una condizione di schiavitù simile alla “servitù della gleba” medievale.Figure come Daniel Petrila sono una speranza per la popolazione rom.La trasmissione della cultura e tradizione rom sono state da sempre legate all'oralità, ma recentemente, nel 1961, assistiamo alla nascita della lingua scritta, si ha una standardizzazione della lingua e con il tempo nascono eccellenti poeti e scrittori. Daniel Petrila è uno di questi e riceve il Premio Giovani del Premio Ostana dal momento che in soli trent'anni di vita ha pubblicato tanto nella sua lingua materna Romanes (rom) oltre che in romeno e spagnolo. In Romania è già una figura di riferimento nel mondo intellettuale rom, che sta fiorendo nonostante nella popolazione rom rimanga un elevato tasso di analfabetismo. La diffusione della scrittura rappresenta la speranza tangibile per colmare il gap socio-culturale e permettere a chi è Rom di accedere a migliori condizioni sociali: Daniel Petrila – insieme ad altri giovani artisti – sta facendo un lavoro inestimabile in questa direzione.Daniel Samuel Petrilă (nato il 24 agosto 1993 a Salonta, contea di Bihor) è un poeta e traduttore romeno di origine rom. Si è laureato presso l'Universidad de Bucarest (Facoltà di lingue e letterature straniere) nelle sezioni di Lingua e Letteratura Rom e Lingua e Letteratura Romena e ha svolto il Master in Studi Letterari presso la Facoltà di lettere (Universidad di Bucarest). Nato da madre rom e padre romeno, Daniel vive la sua infanzia in una comunità rom tradizionale dove il romanes (lingua rom diffusa in tutto il mondo) è praticato quotidianamente.A 19 anni ha iniziato a pubblicare poesie su “Adolescenţa Tini”, la rivista del Collegio Nazionale “Arany Janos” da Salonta. La prima pubblicazione bilingue  (rom, romeno), fu    Memorrie si infantería, Memorria e infantería, Ediciones Metropolis, Oradea 2017. Ha pubblicato anche il libro Am strigat- o pe mama de la capătul pământului (in italiano: “Ho gridato per mia madre dai confini della Terra”), Bucarest, Edizioni del Centro Nazionale per la Cultura dei Rom – Rromano Kher/Casa dei Rom, 2018.Parallelamente all'attività poetica e letteraria, Daniel si occupa di linguistica e in particolare di linguistica rom, e la sua più importante pubblicazione in questo ambito risulta essere “Dicționar dialectal al limbii rromani,”, dizionario dialettale della lingua rom București:  Editura Centrului Național de Cultură a Romilor, Romano Kher, 2019.Nel 2022 ha pubblicato il volume di poesie Piedi d'argilla, Slatina, Casa Editrice Alana.È stato redattore della rivista online “Literatura de azi”, (“Letteratura di oggi”).Attualmente coordina la rivista online “Rromano Vak” (”Voce dei Rom”), dove ha organizzato il Concorso internazionale di creazione letteraria e traduzioni “Bronisława Wajs”. Daniel è oggi una voce importante e riconosciuta del giovane mondo intellettuale rom romeno.IL POSTO DELLE PAROLEascoltare fa pensarewww.ilpostodelleparole.itDiventa un supporter di questo podcast: https://www.spreaker.com/podcast/il-posto-delle-parole--1487855/support.

Andreea Marin oferă, în premieră, în cadrul conferinței Fain & Simplu, CEL MAI VULNERABIL INTERVIU de până acum. Una dintre cele mai apreciate prezentatoare și jurnaliste din istoria televiziunii s-a deschis, pe scena Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea, cu o noblețe rar întâlnită. În acest episod unic, vei găsi o mărturisire despre succes și aparenta lui putere, divorț, fricile unei mame singure, presiunea societății și cum poți transforma toate acestea în resurse de putere interioară. Femeia pentru care nu există ,,NU SE POATE” răspunde unor întrebări esențiale: Cum a învățat să fie blândă cu ea însăși după 40 de ani? Cât de vulnerabilă ești când te confrunți cu presiunea de a fi mereu perfectă? Care a fost momentul care i-a transformat viața?Un episod-călătorie: de la vulnerabilitate la putere interioară, care te va face să abordezi lumea și provocările ei cu mai multă îndrăzneală și încredere în sine!

Biserica Sfânta Treime, Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Vladimir Pustan, în data de 26 mai 2024.

Biserica Învierea Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Dan Lucaci, în data de 19 mai 2024.

Dincolo de reperele impuse de o societate nu întotdeaună sănătoasă sau corectă, elementele definitorii ale feminității au rămas aceleași de dintotdeauna. Mai știm care sunt ele?Energia creatoare, energia pozitivă, cea feminină, este marele plus adus de femei pentru noi toți. Dar astăzi, într-o societate dominată de violența masculină, în varii forme, femeia tinde să se retragă în spatele bărbatului, în intimitatea căminului și să își cenzureze tocmai pornirile care o fac să strălucească. Și care pot face lumea mai bună. Penumbra care caracterizează energia feminină astăzi nu afectează doar femeile. Pentru că, așa cum ne dezvăluie Suada Agachi, toți avem în noi atât energie feminină, cât și masculină. Toți putem fi creatori, dar și distrugători. Suntem un cumul care ne definește, ca oameni. Și tocmai renunțarea la unul din cele două elemente aduce dezechilibrul în societate.Pe scena teatrului Regina Maria din Oradea punem în lumina reflectoarelor femeia, cu toate trăsăturile care o caracterizează. Redescoper-o și tu așa cum este ea, cu adevărat, nu în rolul pe care i l-a stabilit societatea.Cherchez la femme, la Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Biserica Învierea Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Silviu Muț, în data de 21 aprilie 2024.

Teatrul Regina Maria din Oradea găzduiește o adevărata sărbătoare a feminității și a energiei sale creatoare. Prima invitată a serii: Adela Popescu. Vedeta, mama, soția, femeia a cărei poveste spusă lui Mihai Morar la prima lor întâlnire de la Fain si Simplu a strâns peste 1 milion de vizualizări!Mai putem vorbi despre independență atunci cand crești 3 copii? Mai are loc cariera în viața ta? Și mai ales, mai este timp și pentru partenerul de cuplu?La Fain & Simplu, explorăm împreună una dintre cele mai subtile și mai complexe călătorii: destinul femeii.

Nu avem o ediție obișnuită de Upgrade 100 Live Talks, ci una de Digitalination cealaltă producție a noastră - o realizăm împreună cu Aspen Institute România, și al cărei moderator cu normă întreagă este colegul Radu Puchiu, expert e-guvernare.  Deși suntem ultimii din Europa la digitalizare, vestea aparent bună ar fi că avem un Plan Național de acțiune privind deceniul digital. Ce cuprinde el, cum reușim să recuperăm decalajele și să ne atingem țintele pentru 2030?  Vei afla din această ediție de la Mirela Mărcuț, Head of Policy @ Transilvania IT Cluster dar și fondatoarea digitalpolicy.ro.  Mirela Mărcuț este și lector universitar doctor la Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea, unde predă discipline legate despre influența Internetului și a tehnologiilor digitale în relațiile internaționale și politici digitale.  În 2015, a obținut titlul de doctor în relații internaționale și studii europene la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, iar din 2016 activează în domeniul academic.  Cercetările sale se axează pe politici digitale și guvernanță cu accent pe Uniunea Europeană. În 2017, a obținut bursa Henri Rieben a Fundației Jean Monnet pentru Europa pentru a cerceta începuturile societății informaționale în Europa în arhivele lui Jacques Delors.  De asemenea, în 2020 a obținut o bursă DAAD de cercetare postdoctorală pentru a cerceta guvernanța orașelor inteligente din Germania.  Timpul liber și-l dedică articolelor de pe digitalpolicy.ro, unde traduce politicile digitale pe înțelesul tuturor.

Jumătate de milion de români s-ar putea întoarce acasă până în 2029. Și știți ce? Asta ar fi o mega oportunitate pentru dezvoltarea României! Cum facem asta? Aici intervine planul lui Sebastian Văduva. Deși sper că va reuși, eu sunt ceva mai sceptic dar nu renunț la optimism așa că haideți să vedem ce ar însemna asta: Impactul economic - 500.000 de români ar aduce un boost economiei noastre! Ar consuma mai mult, ar investi în afaceri locale și ar crea noi joburi. Plus că experiența și skillurile lor ar duce la inovație în diferite industrii. Super tare, nu? Pensii și sănătate - Știm cu toții că populația României îmbătrânește și asta pune presiune pe sistemul de pensii și sănătate. Dar dacă s-ar întoarce româna șii ăștia în vârstă de muncă, ar echilibra balanța și ar asigura sustenabilitatea pe termen lung. Revigorarea comunităților locale - Multe zone rurale sunt afectate de depopulare, dar revenirea românilor din diaspora ar readuce viață în aceste comunități. Ar îmbunătăți infrastructura, serviciile publice și ar promova tradițiile și cultura noastră. Ar fi ca o gură de aer proaspăt! Schimb de experiență - Românii întorși din străinătate vin cu o grămadă de cunoștințe și experiențe valoroase. Dacă le-ar împărtăși cu noi, ar îmbunătăți practicile profesionale și ar alinia standardele românești cu cele internaționale. Ar fi un adevărat game-changer! Mai multe detalii despre planul lui Sebastian, găsești în cel mai nou episod #IGDLCC. Apropo. Sebastian e la a doua prezență aici iar în primul episod am vorbit despre religie și capitalism și chiar le-am împăcat. Recomand cu drag episodul. 

Biserica Învierea Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Adi Stupar, în data de 7 aprilie 2024.

Gelu Paul was born into a small Evangelical family in Oradea, in Communist Romania. Early on in his life, he experienced hostility from professors due to his faith. Because of his involvment in evangelism, he was also under constant surveillance and threatened by the secret police. Between 1982 and 1990, in partnership with Campus Crusade for Christ, Gelu developed an underground disciple making movement that reached out to hundreds of college students with the Gospel in Timisoara and throughout Romania. In 1991, Gelu attended Gordon-Conwell Theological Seminary where he earned a Master of Divinity in Pastoral Theology and Ministry. Upon his return to Romania, Gelu and a team of 31 leaders planted Vox Domini, one of the first multi-site Evangelical churches in Romania. In 2021 Gelu with his evangelical leadership team launched the Romanian Leadership Forum where currently he serves as the National Coordinator.

Biserica Învierea Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Horațiu Piloiu, în data de 10 martie 2024.

Biserica Sfânta Treime, Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Toni Berbece, în data de 18 februarie 2024.

Biserica Învierea Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Horațiu Piloiu, în data de 4 februarie 2024.

Biserica Învierea Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Horațiu Piloiu, în data de 7 ianuarie 2024.

Biserica Învierea Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Horațiu Piloiu, în data de 25 decembrie 2023.

Cine ascultă o casă? 01:05 Arhiteciții BOGDAN FODOR și KOZMA ZSOLT vorbesc despre doza de neprevăzut pe care o implică ridicarea unei clădiri noi într-o zonă cu case istorice. Aflăm prin ce transformări a trecut proiectul, dar și care a fost cea mai simpatică reacție a unui trecător, odată terminată construcția. Ne lămurim și cum stau lucrurile cu clădirile de patrimoniu din Oradea, supranumită „capitala Art Nouveau". Rubrică susținută de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură.Invitat 34:00 ADRIAN BUTUC, CEO al BICO Industries, spune povestea unui business pentru care profit înseamnă și să ajute comunitatea. Și are o veste grozavă pentru clădirile de patrimoniu: campania „Atenție, NU cade tencuiala", prin care celebrele plăcuțe devenite un nedorit „brand de oraș" se pot transforma în simple exponate de muzeu.

Biserica Speranța Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Tiberiu Pop, în data de 15 octombrie 2023.

Podcast Vorbitorincii 67. Un festival de idei. Cu Cristian Măcelaru Salutare, prieteni. Fără să ne punem hainele de gală, vă invităm la un concert spectaculos sub bagheta lui Cristian Măcelaru, câștigător al unui premiu Grammy în 2020. Suntem onorați să-l avem invitat și să pătrundem astfel în culisele unui festival de renume mondial. Am fost la Oradea pentru Întâlnirile Vorbitorincii și am fost impresionați de frumusețea acestui oraș, pe care vi-l recomandăm să-l descoperiți. Este o minunăție. Bilanțul de la Crevedia ne-a pus pe gânduri, povestim despre cărți faine și încheiem cu o zamă de prepeliță. Nu uitați că pe 25 septembrie ajungem la Galați și stăm de vorbă despre ”Patriotism. Mistica bunului român”.    00:00 Am auzit două bancuri noi și vi le împărtășim, ni s-au părut simpatice

Am fost la Râșnov, după cum știți, și am ales ca drumul spre casă să-l facem prin Câmpulung Muscel. Pentru a merge la cofetăria Iepurașul, oameni buni. Ce de bunătăți! Dacă veți avea drum, să treceți negreșit pe acolo. Revenind la lucrurile serioase, nu că astea n-ar fi, vă anunțăm că Întâlnirile Vorbitorincii ajung sâmbătă, pe 26 august la Oradea, iar în următoarele luni la Galați, Cluj, Iași și Timișoara, exact în această ordine.  Invitata ediției este Paula Herlo, jurnalista care nu are nevoie de nicio altă prezentare. O să auziți povești din spatele investigațiilor de la ”România, te iubesc!”, reacțiile primarilor când o văd sau năstrușniciile acestora în încercarea de a scăpa din fața microfonului. O să vă placă mult! Fotbalamuc se uită în ograda altora, dar și în a noastră, doar mai avem două echipe în Europe Conference League. Iar Diana Popescu vă face program la începutul lui septembrie, dacă vă place jazzul, asta pentru că începe festivalul de la Cluj. 00:00 Vă punem la încercare cu câteva bancuri noi  11:48 Radu și-a sărbătorit ziua la Viena și ne povestește cum se mai îmbracă lumea la Operă  39:25 Îngrijorările sănătoase se leagă de canicula din ultima vreme și de efectele ei 1:02:36 Invitata noastră este Paula Herlo, spaima primarilor și a președinților de Consilii Județene 2:17:20 Neașteptările vin cu ”Let It Be” într-o interpretare inedită: Dolly Parton, Paul McCartney și Ringo Starr. Și cu o surpriză pentru Radu. 2:29:11 Cărțile ediției sunt Doctorul cel bun de Damon Galgut, Proiectul Decameronul - o selecție de 29 de povestiri noi din pandemie selectate de editorii The New York Times Magazine și Orașul hoților de David Benioff 2:45:05 Fotbalamuc se uită în ograda altora, dar și în a noastră, doar mai avem două echipe în Europe Conference League 2:58:55 Vânătorile Dianei Popescu vă invită la Noaptea Dansului, sâmbătă, 26 august, pe Calea Victoriei, la expozițiile semnate de artiștii Roman Tolici și Nicolae Comănescu 3:13:52 Oale și ulcele cu aluaturi de tot felul  

Bine v-am regăsit, prieteni. Valeriu Nicolae este invitatul nostru în ediția 65 a Vorbitorincilor. Un neobosit vânător de impostori, activist pentru drepturile omului, zân pentru o mulțime de copii și tineri nefericiți strânși la Casa Bună, care merită șansa de a le fi mai bine. Am râs mult și am aflat o mulțime de povești. În rest, suntem mândri de tricourile primite de la Atoma, am avut timp să vă spunem cum a fost la ”Oppenheimer” și ”Barbie”, cărțile au locul binemeritat și tragem și la poartă. Episodul îl încheiem la Nicolai To Go, unde am mâncat faimoșii picioci pârgăliți. Pe 19 august vom fi la Râșnov, să discutăm despre ”Personalități radicale. Portrete și definiții”  la Festivalul de film și istorii. Iar pe 26 august, Întâlnirile Vorbitorincii ajung la Oradea. Vă invităm să stăm de vorbă despre ”Mândria și prejudecata la români”. Știm când începem, la ora 19, dar nu și când terminăm, subiectul este generos :)   00:00 Începem podcastul cu un banc cu unguri.  12:52 Impresii despre întâlnirea de la Sibiu, Radu a primit un cadou inedit de ziua lui și avem noi expresii din trecut, de care ne leagă tot felul de amintiri, pe care le explicăm tinerilor care ne urmăresc. 50:00 Îngrijorările sănătoase sunt despre cazul Gheorghe Ursu 1:03:17 Valeriu Nicolae, vânătorul de impostori. Bun, foarte bun 2:28:41 Neașteptările vin cu o piesă de la The Details, dar și cu o voce de care ne-am despărțit de curând 2:40:46 Spuma filelor vă aduce cinci cărți faine: Alejo Carpentier - Hăituit, David Lodge - Diverse grade de succes, Stephane Carlier - Clara citește Proust, Lisa Brennan-Jobs - Small Fry. O poveste de viață și familie  3:03:32 Fotbalamucul se bucură pentru pătrățelele lui Alibec (sâc!) și ne întrebăm când va ajunge Mbappé la Real.  

Next time you're hopping on the Luas, you'll want Ian Collins behind the wheel! The Irishman has just been named as the best tram driver at the European tram driving championships in Oradea, Romania. Ian joined Dermot and Dave to explain how the competition works, his worldwide road to victory and why driving a tram in Dublin is harder than anywhere else!

Unde ne-am rătăcit de darurile primite de la Dumnezeu? Afli astăzi, de la părintele Vasile Ioana, aflat față în față cu Mihai Morar în Teatrul Regina Maria din Oradea.Dacă suntem frânturi de divinitate, de ce căutăm fericirea în altă parte? Ce înseamnă cu adevărat să ne mărturisim păcatele? Și mai ales... mai știm să iubim în lumea de azi?

Profesor Doctor Vlad Ciurea, cel care a ținut în mână soarta a 23.842 de creiere,  revine la Mihai Morar unde dezvăluie puterea nebănuită care există în noi.Cuvântul. Credința. Rugăciunea. Sunt armele noastre în lupta cu boala. Descoperă și tu un alt fel de a privi lumea, mai puțin materialist, mai aproape de esență.Urmează un dialog de colecție, în sala Teatrului Regina Maria din Oradea.Urmează Fain & Simplu, cu Mihai Morar.