Podcasts about centrul

Am avut săptămâna asta o ediție amânată cu câteva zeci de ore pentru simplul motiv că slotul nostru obișnuit a fost ocupat de prima dezbatere a celor doi candidați rămași în cursa pentru președinția României.Ne-am adunat vineri dimineață și, fix la ora prânzului, am pornit înregistrarea unei discuții care s-a concentrat chiar pe această primă confruntare între cei doi candidați, dar mai aproape de adevăr am fi dacă am numi-o confruntare între două lumi care ni se propun. Am analizat mai cu seamă greșelile făcute de candidatul care ne propune democrație, orientare pro-Vet și drepturi, am încercat să subliniem vulerabilitățile celui care ne propune izolare, beznă și autocrație pe model Putin-Orban și am vorbit despre cadrul general al confruntării, precum și despre posibilele ei consecințe. Concluzia a fost că se joacă.Am arătat apoi și cum, preluând chiar una dintre temele pe care le-au atins cei doi aspiranți la funcția de președinte: transferul de voturi de la PSD la Simion în primul tur al alegerilor care-au sfârșit anulate în noiambrie 2024.Colegii de la Dela0.ro au mers pe urma unei declarații date recent de primarul Buzăului, Constantin Toma, care afirma în clar că PSD, la îndemnul lui Ciolacu, i-a transferat voturi lui Simion, pentru ca acesta să-i fie fostului premier contracandidat în turul II. Și au găsit multe situații în care acest lucru pare să se fi întâmplat cu adevărat, judecând după rezultate.După care l-am sunat chiar noi, ca experiment, pe însuși Toma, care a admis infamia transferului de voturi - căci, într-o democrație, noi așa știm că este un transfer de voturi, o infamie -, ba chiar a și dat detalii suplimentare. Pe care vă invităm să le ascultați și să vă cruciți.N-am putut încheia ediția fără o discuție despre deznodământul judiciar istoric al investigației „Să fie lumină”, condamnarea unui „nemuritor” BOR.Și, firește, fără un nou apel la rațiune pentru zilele ce vor veni. Până săptămâna viitoare, deschideți ochii și cântăriți corect!Pe curând!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Sunt reactii vehemente dupa ce George Simion a avansat ideea de a concedia 500.000 de bugetari...Sindicatele spun că un astfel de plan este „exclus” și avertizeaza că sectoare-cheie precum educația, sănătatea și poliția suferă deja de un deficit cronic de personal.  BNS a organizat la Palatul Parlamentului o intalnire la care au participat atat Nicusor Dan cat si George Simion.    Deputata POT, Anamaria Gavrilă amenință jurnaliștii, ONG-urile reacționeazăEste scandaloasa declaratia deputatie Anamaria Gavrilă, reactioneaza Centrul pentru Jurnalism Independent. Presedinta POT i-a ameninţat pe jurnaliştii acreditaţi în Parlament, transmiţându-le că sunt o specie pe cale de dispariţie şi că abia aşteaptă să îi vadă ”plecati”. Cum se va sfârși confruntarea dintre două puteri nucleare ?Pakistanul îşi autorizează armata să „lanseze acţiuni corespunzătoare” după atacul Indiei.  Sunt cele mai grave lupte dintre cele două națiuni dotate cu arme nucleare, din ultimele decenii. Avionul Concorde devine patrimoniu național în FranțaIar guvernul de la Paris a anunţat că a clasat pe lista monumentelor franceze avionul Concorde numărul 1, primul exemplar al celebrului supersonic franco-britanic. 52 de ani după primul său zbor şi mai bine de două decenii după scoaterea din circuitul comercial, aparatul mitic devine aşadar patrimoniu naţional.       

Ediție specială de astăzi a fost o discuție „la cald” după turul I al alegerilor prezidențiale refăcute după anularea lor din decembrie anul trecut. Am ajuns la concluzia că principalul rezultat al acestui tur este că poporul român a identificat corect responsabilii pentru nemulțumirile, amărăciunile și frustrările societale: cele două mari partide românești PSD și PNL. Și, evident, le-au trimis acasă.Asta e partea bună. Partea proastă ar putea dacă, după acest diagnostic și după această „intervenție” - ambele corecte -, poporul merge mai departe cu bisturiul în loc să aleagă un proces corect de recuperare. Pentru că bisturiul ar putea ucide pacientul.Mai multe joi, la ediția „normală” a podcastului nostru săptămânal.Cele bune!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

În ultima ediție a Judecății dinaintea primului tur al alegerilor prezidențiale am discutat pe larg despre prima dezbatere între o parte dintre candidații cu șanse în cursa pentru Cotroceni. O parte, pentru că au fost doar trei dintre cei cinci cu șanse fie și doar teoretice pentru a ajunge în turul II.Cu George Simion și Victor Ponta absenți, scena acestei prime dezbateri a fost dominată de ubicuitatea Elenei Lasconi, de șmecheriile retorice ale lui Crin Antonescu și de stângăciile lui Nicușor Dan.Ofertă mai degrabă slabă, deci și dezbaterea teribil de goală de conținut.Ciudat să nu i se adreseze nicio întrebare lui Crin Antonescu despre apartamentul cumpărat de la primul șef al SRI după ce s-a dat peste cap și s-a făcut o securitate democratică, nu găsiți? Mai ales că subiectul achizției acestui apartament l-a adus pe Crin Antonescu în fața procurorilor DNA, așa cum aveam să ne amintim astăzi noi, dar nu și contracandidații lui.Ciudat, de asemenea, să nu i se adreseze nicio întrebare despre Dan Voiculescu, trambulina care l-a adus pe Crin Antonescu la cârma PNL. Am lăsat în urmă dezbaterea, dar n-am plecat de la candidați și de la campanie. Am mai vorbit puțin - de data asta serios, nu ca săptămâna trecută, când am râs mult - despre celebra decizie de săptămâna trecută a judecătorului cu turul doi înapoi în suflet, și-am mai consemnat o mostră de campanie electorală ilegală marca AUR, de data asta cu preoții din București, un pomelnic cu vedete izolaționiste și o sută de lei.Concluzia noastră? Doamne-ferește de ce-o ieși duminică.Luni, cum am tot anunțat, vom fi aici să discutăm despre ce ne spun urnele.Mulțumim pentru sprijin și pentru că ne urmăriți!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

În 1 mai, sărbătorim Ziua Muncii – o zi care amintește de conflictele sindicale din secolul al XIX-lea, o sărbătoare care în prezent, ne oferă prilejul de a reflecta asupra felului în care muncim și ne raportăm la ideea de muncă. Așa ajungem și la cuvîntul „robot”. În limba română, el vine din slavonul rabota, care înseamnă chiar „muncă”. Conceptul de robot i-l datorăm scriitorului ceh Karel Čapek, care l-a introdus într-o piesă publicată în 1920. Azi, într-o lume în care inteligența artificială și roboții industriali transformă cu totul unele profesii, ce mai înseamnă munca pentru noi? Ce pierdem și ce cîștigăm atunci cînd munca devine tot mai „robotizată”? Ce fel de munci nu vor putea fi înlocuite niciodată de roboţi? L-am întrebat peRadu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Radu Uszkai: „Provocarea cea mai mare nu este neapărat să găsim muncă. Sînt sceptic că e posibil un viitor, ce puţin într-un interval de timp mediu, în care să ne pierdem în mod fundamental tot ceea ce înseamnă locurile de muncă în dauna tehnologiilor noi şi emergente. Însă ce trebuie să căutăm şi ce ne e dificil de fapt să găsim este un soi de cadru instituţional în care muncim cu sens. E o discuţie absolut fascinantă în zona filosofiei politice şi a eticii aplicate vizavi de tema aceasta a meaningful work, a muncii cu sens pentru noi. Şi sînt nişte condiţii cheie despre care filosofii care discută pe această temă le aduc în discuţie, despre cum munca trebuie să le permită celor care o prestează un spaţiu de autonomie, trebuie să le ofere un sens, oamenii să se poată raporta la munca pe care o prestează ca făcînd parte din modul în care ei îşi concep sensul vieţii, să le ofere un context prielnic în care să intre în interacţiuni de valoare cu alte persoane din cadrul comunităţii lor. Şi, cel puţin pentru mine, în momentul de faţă marea provocare nu e dacă o să ne pierdem toţi locurile de muncă sau dacă o să dispară toate locurile de muncă, ci în ce măsură majoritatea covîrşitoare a locurilor de muncă ce vor fi disponibile pe piaţă vor fi genul de locuri de muncă ce ne vor da sens, de unde noi vom putea deriva ceva de valoare pentru vieţile noastre sau dacă vor fi aşa-zisele bullshit jobs, despre care vorbeşte în detaliu David Graeber.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Cea mai recentă ediție a producției noastre s-a concentrat pe trei dintre candidații cu șanse la prezidențialele de care ne mai desparte doar o săptămână. I-am luat la mână - vorba Poetului Minor Andrei Crăciun, nu-l știți dumneavoastră... - pe Crin Antonescu, George Simion și Nicușor Dan, dar mai ales faptele lor, mai recente sau nu.Am dat la o parte cu forța, mai exact cu mâna instanței, ceața pe care, intenționat, CNSAS a împrăștiat-o peste trecutul lui Crin Antonescu. Am demonstrat fără echivoc reaua credință a Colegiului instituției, dominat, practic, de oamenii coaliției de guvernare care au ales să-și slujească, din demnitățile publice ocupate, nu instituția, ci candidatul la președinție. Am demontat, practic, mascarada secretizării circumstanțelor în care tânărul Crin Antonescu a ajuns să dea o declarație la Securitate, știți povestea deja. Mai avem un pas: să înțelegem de ce. Pas pe care-l vom face, sperăm, nu mai târziu de ediția viitoare.Am constatat apoi un deal pe mulți bani publici românești pe care izolaționiștii de la partidul AUR nu știm dacă l-au încheiat, cum ne-a spus presa foarte slabă de la noi, dar în mod cert l-au negociat cu niște lobby-iști americani. În schimbul a nu mai puțin de un milion și jumătate de dolari, bani din subvenția primită de AUR de la statul român, liderii partidului ar fi urmat să discute chestiuni vitale pentru România la un nivel superior al administrației Trump, dar și să apară prin media ultraconservatoare. Noroc cu transparența SUA, că altfel nu știam nici despre aceste noi jocuri de-a suveranismul de tip nou.Și, pe final, am ajuns din nou pe poziții oarecum adverse, de data asta pe „cazul” Nicușor Dan. Practic, am ajuns împreună la concluzia că primarul aspirant la președinție are probleme grave în a comunica aparent orice, dar aici cumva ne-am despărțit: Vlad a ales să rămână la fapte, iar Ovidiu a ieșit din haina jurnalistului pentru a opina că, în context, evidentele deficiențe ale lui Nicușor Dan îl păstrează, totuși, drept unica opțiune acceptabilă în tristul peisaj electoral. Și cam asta a fost și ediția de săptămâna asta, mai avem una marți - nu joi, da? - și-apoi mergem cu toții să ne alegem președintele. Nu vă plângeți de calitatea ofertei, democrația trebuie apărată în fiecare zi, nu doar o dată la patru ani. Vă mulțumim pentru că ne urmăriți și pentru că ne susțineți!Pe marți!----------------------------------------------------------------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Săptămâna patimilor românilor. Candidați sau cetățeni.Despre asta am vorbit în cea mai recentă ediție a Judecății. Am încercat să lămurim povestea intersecției CNSAS cu Crin Antonescu și ce a produs ea în mecanismele de funcționare a instituției. Am încercat să cartografiem mișcarea browniană a USR, la care o țară întreagă se uită nelămurită, dar mai ales consecințele ei asupra celor doi candicați între care partidul se zbate, Elena Lasconi și Nicușor Dan.Nu l-am uitat pe Ponta, contabilizând o nouă ieșire înspăimântătoare a lui, cel puțin la fel de înspăimântătoare precum cenzura practicată de BEC pe rețelele sociale.Chiar că patimi!La un an și câteva zile de campanie continuă, România arată rău. Suntem ferfeniță! Probabil că nici măcar Săptămâna Luminată ce va veni nu va aduce vreun dram de speranță. Cu toate astea, noi vom fi tot aici și joia viitoare și vom judeca, sperând, firește, la orice eventuală minune.Mulțumim! Pe joi!----------------------------------------------------------------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Georgiana Pascu, manager de programe la Centrul de Resurse Juridice (CRJ), a fost premiată recent de Departamentul de Stat din SUA în cadrul galei „International Women of Courage”. Prima Doamnă Melania Trump a vorbit în cadrul ceremoniei despre curajul activistei românce. Georgiana Pascu ne-a vorbit despre munca sa, despre eforturile echipei de la Centrul de Resurse Juridice de a apăra drepturile persoanelor cu dizabilități instituționalizate și de a descoperi abuzurile din unele instituții care ar trebui să le ofere protecție acestor persoane. De ani de zile Centrul de Resurse Juridice verifică instituțiide protecție socială, cămine unde locuiesc persoane cu diverse dizabilități și nu de puține ori adescoperit abuzuri teribile.Ne amintimștirile despre „căminele groazei” din 2023 dar şi desprealte situaţii de tratamente inumane din instituţiile care ar trebui să protejeze persoanele cu dizabilităţi. Cum faceți să ajungeți în asemenea locuri?Georgiana Pascu: „Ajungem greu. Sau uneori ajungem uşor dar intrăm greu, tot mai greu. Ne temem că în curînd accesul va fi şi mai mult restricţionat. Avem în continuare un protocol de colaborare cu Consiliul de Monitorizare pentru monitorizarea implementării convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ne bucurăm în continuare de recunoaşterea calităţii procesuale active a CRJ în numele unor beneficiari şi chiar şi a organizaţiei prin ordonanţele unor procurori. Ajungem de cele mai multe ori ca urmare a unor plîngeri pe care le transmit fie aparţinători, fie alte persoane cu dizabilităţi care au fost ajutate să iasă din locurile respective.”Cum vedeți activismul civic în România în condițiile în care ONG-urile sînt discreditate sistematic și iresponsabil de tot felul de politicieni, inclusiv de cei considerați democratici? Cum răspundeţi la acuzațiile de sosorsism, care aproape că s-au banalizat?Georgiana Pascu: „Eu sînt mîndră de această înregimentare sorosistă. Dacă nu ar fi existat Open Society Foundations şi Soros, acest program nu ar fi existat, şi nici Centrul de Resurse Juridice. A fost principalul finanţator al nostru. E o opinie pur personală, nu neapărat instituţională şi nu reprezintă sectorul neguvernamental, dar ceea ce văd eu prin lipsa resurselor financiare şi controlul excesiv pe care-l avem ca organizaţii de drepturile omului din partea sistemului financiar şi alte sisteme ale statului român, ne arată că de fapt nu sîntem doriţi în această ţară. Pentru că altfel ar exista o deschidere, o preluare a ceea ce spunem noi, o regîndire a sistemului şi, bineînţeles, ar exista linii de finanţare.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural  

Am avut o primă săptămână de campanie cu mult sânge pe pereți. Sânge de candidat, culmea!Ediția de astăzi am dedicat-o celor mai importante două evoluții din cursa pentru Cotroceni: așa-numitul auto-denunț al candidatului în ascensiune Victor Ponta în legătură cu unele acțiuni ale sale în contextul unor inundații grave din 2014 și retragerea sprijinului USR pentru candidata Elena Lasconi.Cuvintele-cheie pentru ambele situații ar fi „decont” sau „culegi ce ai semănat”, căci abia aici se întâlnescu cu adevărat cele două situații.Ponta, pe de-o parte, nu este crezut în legătură cu povestioara lui de vitejie în sprijinul sârbilor din 2014, iar pe de altă parte este călcat în picioare pentru ea. Autorii spinning-ului sunt chiar jurnaliștii români care acum îi arată chiar lui Ponta ce înseamnă deprofesionalizarea meseriei ăsteia: au ajuns până acolo încât afirmă că Ponta este vinovat pentru câteva decese produse în Gorj, când acțiunea lui ar fi putut afecta cel mult Doljul. Banii dați pe sub mână de la partide la presă schimbă, iată, cursul fluviilor!În cazul Lasconi vedem, pe de altă parte, cât de rău poți să faci - dar și să ajungi - când te încăpățânezi să ignori realitatea factuală, obiectivă. Consecințele? Ireparabile, credem noi, pe termen lung. Atât asupra ei cât și asupra partidului care și-a aruncat candidatul sub tren în campanie electorală, o premieră pentru lumea civilizată.N-am putut încheia fără un îndemn la pus mâna pe par după cea mai recentă aroganță comisă de premierul Ciolacu: a trimis un emisar la Trump, dar nu ne poate spune pe cine anume. Poftim? Exact!În acest val de surescitare am închis ediția de săptămâna asta, vă așteptăm și joia viitoare. Căci, fiind Joia Mare, așa cum ne-a atenționat unul dintre comentatorii din live-ul de azi, ar fi chiar păcat să nu avem - și să aveți - Judecată.Pe joia viitoare!Mulțumim!----------------------------------------------------------------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Aproximativ 1200 de proteste au avut loc la sfîrșitul săptămînii trecute în orașe din toate statele americane precum și în alte țări din lume faţă de deciziile lui Donald Trump și ale lui Elon Musk. „Hands off!” („Jos mîinile!”) a fost deviza acestei ample mișcări.Care au fost principalele mesaje ale protestatarilor, de ce au ieşit în stradă? La ce să ne așteptăm în viitorul apropiat din partea societății americane? L-am întrebat pe analistul Mihail-Valentin Cernea, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Vedem încă din primele luni ale celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump un asalt asupra societății civile. Administrația a suspendat finanțarea federală pentru unele organizații care acordă asistență juridică imigranților din Texas.A redus finanțarea publică pentru universități, biblioteci și muzee. A suspendat finanțarea unor ONG-uri și chiar a unor institute publice care se ocupau de chestiuni de mediu. Și a spus că i-ar plăcea ca National Public Radio să nu mai primească bani de la guvern. Nu e o chestiune de economie la bugetul de stat. Ci un trend general: Donald Trump încearcă să scape de vocile incomode, de opoziție. Cum de e atît de deschis cu aceste demersuri?Mihail-Valentin Cernea: „Pentru că beneficiază de susţinere din partea unora dintre votanţii săi. Să nu desconsiderăm deghizarea acestui asalt asupra societăţii civile în reduceri de economie pentru bugetul de stat. Această deghizare a funcţionat pentru o bună parte din publicul lui Donald Trump. Există de mult în SUA, cu oarecare sens, această retorică a eficientizării statului. Nu doar în Europa avem problema statului supradimensionat care consumă foarte multe resurse sau care poate nu distribuie resursele eficient. Încă de la administraţia Clinton încoace, mai toţi preşedinţii spun că este momentul să eficietizeze statul. Şi, drept urmare, a fost foarte comod pentru administraţia Trump să mascheze tot acest asalt în nişte măsuri rezonabile pentru reducerea dificitului foarte mare în care se află statul american.”Care au fost principalele mesaje ale protestatarilor, de ce au ieşit în stradă?Mihail-Valentin Cernea: „Pare să fie mai degrabă o mişcare împotriva lui Elon Musk în particular. Lucrul acesta pe noi, în România, nu ar trebui să ne bucure şi nici să ne întristeze prea tare. Se aude că Elon Musk va pleca din guvernul SUA. Adevărul este că pentru Trump e foarte comod să aibă un Moţoc precum Elon Musk pe care poate să-l arunce la nevoie. (...) Aş lega protestele şi de efectele tarifare. Pînă acum noi, din Europa, ne-am uitat îngroziţi la Donald Trump. Din cauza discuţiei despre securitate. La nivelul societăţii americane cei care au avut de suferit au fost universitari, angajaţi în ONG-urile şi agenţiile guvernamentale, poate cei care ascultă National Public Radio, studenţii, imigranţii care au fost deportaţi. Dar asta înseamnă că marea majoritate a societăţii americane nu a avut de suferit de fapt pînă acum. Beneficiază încă de economia bună de pe vremea lui Biden, în ciuda tuturor minciunilor care s-au spus în campanie despre asta. Ce face politica tarifară însă este să forţeze majoritatea populaţiei americane să internalizeze costurile acestei preşedinţii foarte problematice, incoerente, foarte improvizate a lui Trump. Cînd vor începe să apară efectele acestor politici economice ale lui Donald Trump şi cînd probabil vor creşte preţurile la diferite alimente şi obiecte electronice, abia atunci cred că vom vedea americanul de rînd mai supărat.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

O nouă dovadă, probă, argument pentru existența fraudei electorală comise în campania pentru prezidențialele anulate de anul trecut a venit, săptămâna din urmă, chiar de la vehiculul folosit întru fraudare: un raport de activitate al Tik-Tok.Compania își asumă culpa de a fi lăsat să zburde peste 27.000 de conturi fictive care, pe sub radar, au influențat campania electorală din noiembrie, sprijinindu-l pe independentul Georgescu, cel cu buget 0 pe hârtie, dar și pe Simion-galerie.Deci chiar tik-tok ne arată boții și tiriboții, cum le-ar spune premierul Ciolacu. Ei nu sunt decât o dovadă nouă că Georgescu a încălcat regulile „jocului electoral” aterizând în fruntea clasamentului turului 1, situație ce a dus la refacerea de la zero a scrutinului prezidențial.Dacă despre ei Ciolacu nu avea știință înainte de publicarea raportului rețelei chinezești, despre celelalte - conversațiile cu mercenarul-șef Potra despre bani și un Mercedes sau milionul lui Peșchir - avea datoria să știe. Și nu poate demonstra niciodată că, premierul țării fiind, nu știa de ele.Asta însă nu l-a oprit să declare, sfidând practic instituțiile statului pe care-l conduce, că anularea alegerilor a fost un abuz neîntemeiat pe dovezi. Trădare? Dacă nu juridic, penal, măcar una a misiunii sale de șef al Guvernului României noi zicem că ar cam fi. Într-o lume de boți și tiriboți, am constatat inteligență puțină și la mintea deloc artificială a poate celui mai deștept candidat pentru Cotroceni, Nicușor Dan. Am găsit inexplicabilă, aproape oricum am lua-o, nominalizarea lui Cătălin Predoiu drept potențial premier de către primarul matematician. Poate doar să fi avut vreun accent de pontism, afecțiunea aia care-și transformă orice urmă de coloană vertebrală în gelatină.Am închis ediția de azi doar după ce am conchis că Victor Ponta, pe care-l suspectăm de blat cu PSD, este marele pericol al scrutinului de peste fix o lună.Vă dorim campanie electorală ușoară tuturor! Noi vom fi aici, implacabil, și joi.----------------------------------------------------------------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Luna aceasta are loc ultima audiere a 10 polonezi care au participat în urmă cu trei ani la proteste de susținere a migranților din centrul de la Wędrzyn. Manifestanții sunt acuzați că au atacat forțele de ordine și pot primi pedepse cu închisoarea între 2 și 10 ani. Să mai amintim că acest centru a fost descris de Amnesty International drept Guantánamo polonez. „Guantánamo polonez”: Zece ani de închisoare pentru proteste împotriva centrelor închise pentru refugiați?Iată un titlu din krytykapolityczna.pl care se referă la procesul mai multor persoane care au participat la o manifestație de susținere a refugiaților din centrul închis din Wędrzyn, la granița cu Germania. Acum 3 ani, mai multe persoane au manifestat în favoarea refugiaților din acest centru, 10 dintre ele fiind arestate sub acuzația că ar fi atacat forțele de ordine. Acestea riscă o pedeapsă de la doi până la zece ani de închisoare, fără posibilitatea suspendării sau plasării în arest la domiciliu.„Apărarea drepturilor omului nu este un act de huliganism”, afirmă cei acuzați, precum și susținătorii lor. Procuratura consideră că manifestanții s-au făcut vinovați de fapte de huliganism, calificare implică o creștere automată a pedepselor. Aceste prevederi extrem de severe au fost introduse în Codul Penal polonez  ca parte a luptei împotriva huliganismului pe stadioanele de fotbal.Centrul din Wędrzyn a fost numit Guantánamo polonez într-un raport al Amnesty International.„Din păcate, Wędrzyn nu oferă niciuna dintre garanțiile fundamentale pentru a preveni tratamentele inumane și degradante ale persoanelor private de libertate. Condițiile de acolo sunt inacceptabile în ceea ce privește standardele minime de protecție a drepturilor străinilor deținuți," este și concluzia formulată de Mecanismul Național pentru Prevenirea Torturii, organ de pe lângă Oficiul Avocatului Poporului polonez.Premierul polonez și președintele în război privind ambasadoriiBătălia pentru ambasadori. Ministrul Afacerilor Externe împotriva președintelui, relatează wiadomosci.onet.pl.Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a anunțat că nu va lua în calcul cererile făcute de președinția poloneză pentru a numi ambasadori.Conflictul dintre Ministerul Afacerilor Externe și președintele Andrzej Duda privind numirea ambasadorilor se desfășoară din martie 2024. La acel moment, ministrul Radosław Sikorski a luat decizia de a pune capăt misiunilor diplomatice a peste 50 de ambasadori și de a retrage mai mult de zece dintre candidații propuși de conducerea anterioară a ministerului. Președintele, la rândul său, a subliniat că, fără semnătura sa, nu se poate numi sau retrage din post  vreun ambasador.Potrivit lui Sikorski, este mai bine ca ambasadorii să fie numiți de viitorul președinte în condițiile în care în mai au loc alegeri prezidențiale în Polonia.Letonia caută soluții pentru studenții străini care abandonează studiile dar nu părăsesc țaraPentru ca studenții străini nu mai dispară „dispară” – vor fi impuse cerințe mai stricte pentru instituțiile de învățământ superior, relatează lsm.lv. Articolul se referă la studenți din țări terțe, non UE, care abandonează studiile, dar nu părăsesc țara.Ministerul Educației și Științei sugerează aplicarea răspunderii administrative rectorilor  care nu informează Direcția pentru Cetățenie și Migrație privind studenții străini care au renunțat la studii.Rata medie de abandon școlar a studenților străini din Letonia a fost de 37% în anul universitar  2023/2024, în timp ce în 2022/2023 a fost de 31%, indicator similar cu rata de abandon școlar a studenților străini din Germania.Un think tank leton arată că studenții străini contribuie la economia națională cu aproximativ 385 de milioane de euro pe an.Un caz extrem de cruzime contra animalelor a zguduit BulgariaProteste în zeci de orașe din Bulgaria împotriva violenței împotriva animalelor, relatează dnes.bg. Oamenii au cerut sancțiuni mai stricte și crearea unei forțe de poliție a animalelor.Indignarea cetățenilor a fost provocată de cazul unui bărbat și al unei femei arestați pentru uciderea de animale și distribuirea de videoclipuri pe internet contra plată. Protesatarii au cerut, de asemenea, schimbarea Codului Penal care să aibă sancțiuni mai drastice împotriva autorilor unor acte de asemenea violență. Brozek MARCIN, PoloniaFilip WALICKI,  PoloniaRostislava RUSEVA, BulgarieAļina KAMINSKA, Letonia

Președintele Donald Trump a anunțat miercuri noile tarife vamale pe care Statele Unite ale Americii le vor impune țărilor din întreaga lume. „Ziua Eliberării” și „declarația noastră de independență economică” a numit liderul american această zi de 2 aprilie. Care sînt consecințele măsurilor anunțate de la Casa Albă pentru economia americană și economia mondială? Cum va fi afectată România de aceste tarife? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Radu Uszkai: „Trump a zis-o de nenumărate ori, în campania electorală şi nu numai, că acest cuvînt, tariffs, e unul dintre cuvintele lui preferate din limba engleză. Şi subscrie la o istorie foarte stranie a Americii conform căreia America a fost cea mai bogată din lume pînă la 1913 cînd, spune el, cadrul instituţional fiscal din SUA s-a modificat, a fost introdus un impozit pe venit, fiindcă înainte de 1913 o bună parte a veniturilor federale însemnau bani generaţi de taxele vamale.”Ce impact vor avea aceste taxe asupra economiei americane?Radu Uszkai: „O parte a administraţiei americane încearcă să prezinte planul acesta – şi de aceea cadrul în care a fost prezentat a fost Ziua Eliberării – ca pe o scutire de taxe. Asta e o minciună grosolană. În primul rînd sînt o taxă regresivă pe consum. Ceea ce înseamnă că cei mai săraci americani sînt cei care vor suferi cel mai mult de pe urma acestei politici. Pentru că, de fapt, ceea ce se va întîmpla va fi că preţul la raft al diverselor bunuri pe care oamenii le consumă, preţul diverselor servicii pe care oamenii le achită va creşte cu cel puţin 10%. Dincolo de asta, tarifele vamale nu fac industriile naţionale mai competitive, ba chiar din contră, avem o sumedenie de date economice care indică fix opusul. Globalizarea şi competiţia la nivel global sînt cele care fac companiile naţionale competitive.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s

”Azil științific” – iată o formă inedită de protecție, pe care universități din Europa se pregătesc să o ofere cercetătărilor din Statele Unite. Afectați de controlul ideologic și tăierea fondurilor impuse de administrația Trump, aceștia privesc tot mai insistent spre alte zări,  Europa fiind prima opțiune. Un anunț de angajare emis de Universitatea Liberă din Bruxelles (Vrije Universiteit Brussel , VUB) folosește termeni care multora le pot părea neobișnuiți pentru zilele noastre. Candidaților li se promite libertate acadamică, li se garantează lipsa interferențelor politice și a cenzurii.Mulți ar spune că toți acești termeni nici n-ar trebui incluși într-un anunț, fiind subînțeleși în mediul academic occidental.Și totuși, anunțul are o țintă precisă: cercetătorii din Statele Unite, care caută să scape de chingile ideologice impuse de administrația Trump și de tăierea fondurilor.Un adevărat „azil științific” acordat cercetătorilor americani, după cum notează ziarul britanic The Guardian.De când Donald Trump a preluat puterea, cercetătorii din SUA s-au confruntat cu atacuri din mai multe direcții. Eforturile de reducere a cheltuielilor guvernamentale au lăsat mii de angajați în pragul disponibilizării, inclusiv în instituții precum NASA, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor sau Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă, principala agenție de cercetare climatică din SUA.Pe de altă parte, orientarea guvernului împotriva a ceea ce numește curentul ”woke” a căutat să elimine finanțarea pentru cercetarea în domenii care se consideră că implică diversitatea, anumite tipuri de vaccinuri sau criza climatică. Rectorul universității flamande din Bruxelles, fondată în 1834 tocmai pentru a proteja mediul academic de interferența bisericii sau a statului – spune pentru The Guardian că a decis să deschidă 12 posturi postdoctorale pentru cercetători internaționali, în special americani. Instituția din Bruxelles nu este nici pe departe singura din Europa care a început să recruteze activ cercetători americani, oferind un refugiu celor dornici să scape de represiunea administrației Trump asupra cercetării și mediului academic.În Franța, directorul prestigiosului Institut Pasteur din Paris, a declarat că lucrează deja pentru a recruta cercetători de peste Atlantic pentru domenii precum bolile infecțioase sau originile bolilor.Ministrul educației din Țările de Jos a declarat că intenționează să lanseze rapid un fond pentru a atrage cercetători în țară. El a făcut aluzie la tensiunile care au cuprins mediul academic din SUA.În timp ce Universitatea Aix-Marseille din Franța a anunțat un program – intitulat Safe Place for Science – care ar urma să finanțeze mai mult de 20 de cercetători din SUA timp de trei ani.Doritori se vor găsi.Peste 1.200 de oameni de știință care au răspuns la un sondaj al publicației Nature – trei sferturi din totalul celor chestionați – se gândesc să părăsească Statele Unite în urma perturbărilor provocate de Trump. Europa și Canada au fost alegerile de top pentru relocare, scrie revista de știință.

Am început ediția din această săptămână cu o ieșire în decor care ne-a dat fiori: am auzit o enormitate despre meseria noastră din gura unui membru CNA, instituția aia care ar trebui să ne arbitreze jurnalismul. Vasile Bănescu a demonstrat, prin câteva fraze, că este mai puțin potrivit în poziția lui de la CNA (are rang de secretar de stat, da?) decât am fi noi doi, gazele voastre, în poziția de neurochirurgi. Vai nouă!Am continuat apoi cu o luuungă discuție despre faptele de arme ale marelui nostru premier Ciolacu, în fapt un micuț om politic rămas inexplicabil în cărți după anul electoral 2024. Pentru că ne-a spus de curând că nu are de ce să-i fie rușine, am compilat noi o listă de motive pentru care în mod cert ar trebui să dispară în anonimat, iar multele „liniuțe de la capăt” din lista noastră s-au referit doar la subiecte pe care le-am discutat noi, la Judecată, în era „Ciolacu premier al României”. Un bilanț catastrofal, am spune noi, și-am spus-o, cu riscul de a-l da peste cap pe Vasile Bănescu de la CNA, care știe că nu e ok pentru jurnaliști să critice instituții și funcționarii din ele.Doamne-ferește!Cu o discuție despre „soroșism”, trumpism și meseria noastră am închis și ultima ediție din martie a Judecății. Ne vedem joia viitoare, când vom păși, practic, în campania electorală pentru prezidențiale.Pe joia viitoare! ----------------------------------------------------------------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Theo Zeciu vine la o poveste alături de mine! Povestim despre parcursul său în online, ce făcea înainte de asta, cum a cunoscut-o pe Cesima Nechifor, iubita sa, cum a fost în spatele camerelor Buzz House și Power Couple, cum s-a creat piesa cu Smiley, de ce ar trebui să rămânem cu picioarele pe pământ și multe, multe altele.

Am avut săptămâna asta o ediție mai ca pe vremuri, cu mai multe subiecte, semn că era georgismului, cu excesele ei periculoase, s-a cam dus.Am început cu cea mai recentă dovadă a nesimțirii fostului președinte Klaus Iohannis: multele milioane sparte pe mofturile lui aviatice. Acum, având cifrele, putem vedea, sperăm, și mai mult din spatele lor.După această vizită scurtă în trecutul recent am ajuns la prezentul tulbure al candidaturilor prezidențiale, unde am constatat o urmă de normalitate la caricaturile suveraniste: Ana Maria Gavrilă, lidera POT, ne-a surprins prin retragerea din cursa prezidențială. Practic, un om care ne-a arătat în repetate rânduri, cu asupra de măsură de multe ori, instabilitate cronică a ajuns un exemplu de consecvență și de respect pentru cuvântul dat.În tabăra pro-europenilor, pe de altă parte, nu am găsit nici urmă de strategie, așa că vom avea pe buletinele de vot atât numele primarului general al Capitalei, cât și pe cel al președintei USR. Dincolo de lipsa strategiei celor doi candidați, nebunia în toată splendoarea ei a început deja să se manifeste la susținători. Urcați deja pe baricade, nicușoriștii și useriștii strigă unii la alții și toți, în cor, la presa care îndrăznește să arate când în apropierea favoriților apar personaje dubioase. Am avut săptămâna asta cazul securistului din echipa lui Nicușor Dan.Și, evident, și ceva din minunata noastră justiție: două cazuri în oglindă. DNA Iași filează cu zel un jurnalist chiar și după ce ar fi trebuit să-i fie evident că e doar un jurnalist, în timp ce delăsarea procurorilor bucureșteni îi dă o aură de impunitate unui star tik-tok vag alfabetizat care face mișto de noi, de toți. Nu dați tap-tap masiv!Ăștia am fost și săptămâna asta, vă așteptăm și joia viitoare!----------------------------------------------------------------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am întors pe toate fețele noua găselniță legislativo-constituționalo-electorală, mai pe scurt atributul auto-atribuit al Curții Constituționale (delegat ulterior și BEC) de a analiza etic persoanele aspirante la funcția supremă în stat. Am găsit, la capătul acestui efort, mult mai multe întrebări decât răspunsuri.Lucru care ne pare foarte periculos, din toate motivele pe care încercat să le explicăm în timpul discuției de săptămâna asta.Am făcut și noi, dup-aia, o analiză axiologică a unui candidat: Victor Ponta. Ne-a ieșit că e un dezastru pe partea de obraz, o rușine pe partea de consecvență și un munte de nerușinare.De săptămâna viitoare intrăm pe ultima turnantă în prezidențiale, există șanse mari să avem chiar lista finală a candidaților acceptați, iar apoi nebunia poate începe.Vom și aici, firește, s-o vedem și să încercăm să înțelegem ceva din ea.Pe joi!----------------------------------------------------------------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

De luni de zile deja orbecăim cu toții, georgiști sau oameni mai zdraveni la minte de-atât, spre nicăieri. Felinarul chior care ne călăuzește e purtat de statul român, care ne mai dă, de la o săptămână la alta, câte-un grăunte de informație despre noul Mesia și faptele lui de arme, unele mai serioase, dar altele, mai multe, de râs, dacă n-ar fi de plâns.Descoperim, stat sau jurnaliști deopotrivă, oameni care fac parte din sisteme vitale, precum cel de educație sau cel militar, care fac lucruri la limita ilegalului, dacă nu doar profund imorale, ca și când oamenii ăștia au aterizat ieri în România. Nu avem niciun fel de anticorpi societali pentru a preveni administrativ sau chiar penal, când e cazul, răul, care crește și se înmulțește și infectează creiere de oameni sătui de tâmpenie, impostură și sub-mediocritate. Zi după zi, între minciună abjectă și adevăr crește un ditamai semnul egal. Vom ajunge la lumină? Sau se va stinge și acel prăpădit de felinar?Nu știm. Dar vom fi aici să vedem, împreună cu voi.Mulțumim pentru că ne urmăriți și pentru sprijinul vostru. E cumva reconfortant să știi că nu vorbești în gol.Pe joia viitoare! ----------------------------------------------------------------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am vorbit și în ediția de săptămâna asta despre justiție, pentru că pare, pe scurt, că nici măcar în ceasul al 12-lea nu ne trezim.Acum mai bine de un an, procurorul-șef DNA a renunțat la serviciile fostului șef al procurorilor anticorupție de la Constanța, pe motiv că nu „producea” dosare de corupție cu legătură cu portul. A adus în schimb un procuror care a investigat atât de bine corupția din port încât a ajuns el însuși să fie „prins” el însuși în cel mai nou mare dosar de corupție al autorităților române cu referire la Portul Constanța.Cine răspunde? Ei, aș...La Parchetul General, cu sute de oameni protestând în sprijinul mai nou inculpatului Călin Georgescu, procurorii par a-și da și aici cu stângul în dreptul. Cum altfel se poate ajunge la situația în care comunicatul oficial emis de procurori în ziua în care Georgescu e pus sub control judiciar să conțină fapte în plus față de cele scrise în ordonanța de măsură preventivă primită chiar de cel vizat? Poate fi o strategie de anchetă? E doar neglijență în comunicarea publică? Nu știm.Știm însă cu certitudine că mizele sunt tot mai mari, contextul politic global interzice orice mică scăpare, iar noi, cei doi de la măsuța Judecății, suntem pesimiști.Rău.Ce rămâne după săptămâna asta? Parcă și mai puțină speranță.Dar, cât mai e cât de puțină, pe noi ne veți găsi tot aici, încercând să judecăm cu mintea noastră săptămână de săptămână.Pe joia viitoare!Mulțumim!----------------------------------------------------------------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am avut o ediție specială a Judecății în această săptămână: Vlad l-a avut invitat pe profesorul Armand Goșu, cel mai fin cunoscător al realității ruse contemporane.Ce înțelegem din schimbările teribile prin care omenirea trece de o lună de zile de când Trump a preluat președinția Statelor Unite? Cum ne descurcăm în SF-ul (prost) în care Rusia lui Putin a ajuns să aibă în America lui Trump un aliat, nu un adversar? Și ce se întâmplă cu Europa în această nouă menghină în care pare strânsă dinspre est și vest deopotrivă?La toate aceste întrebări și la multe altele a răspuns profesorul Goșu în această discuție plină de substanță pe care vă invităm s-o urmăriți.Spoiler: domnul Goșu a găsit și (neașteptat de) multe motive de optimism în noua lume în care pășim zilele astea.Ne auzim în formulă clasică joia viitoare!Mulțumim pentru că ne urmăriți și pentru susținerea voastră!----------------------------------------------------------------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am dedicat ediția din această săptămână, cumva normal, României pe care-o lasă în urmă, după ce-i trântește ușa a sfidare, poate cel mai slab președinte de după 1989.Am întors pe toate părțile atât plecarea lui neanunțată de nimic, dar mai ales consecințele epocii, decadei Iohannis. Pe care, așa cum puteți auzi, le găsim dramatice.Epoca Iohannis nu ne-a lăsat doar cu sisteme întregi și instituții făcute praf, ci a săpat adânc în tot ce înseamnă obraz, bun-simț societal.Rămânem, la capătul acestor zece ani de coșmar, nici măcar așa cum ne-a găsit, ci mult mai rău, pășind din inerție, fără cap, fără direcție și fără vlagă cetățenească, într-o epocă nouă în care pare că nu avem voie să greșim.Uitându-ne la realitate din acest unghi, pare că are sens repetata urare a fostului președinte către țară și popor, aia cu „Dumnezeu să binecuvânteze România”.Am apucat, totuși, să ne uităm și la resturile partidelor „de dreapta” și la cum se pregătesc ele pentru marea încleștare cu extremismul întrupat de trezitul în conștiință Georgescu. Concluzia? Dacă n-ar fi de plâns ar fi de râs.Ce urmează?Nimeni nu știe.Dar vom fi aici să aflăm, să vă spunem și să comentăm.Pe joia viitoare! (Doar cu Vlad și un invitat interesant, fără Ovidiu, plecat, preț de o săptămână, ca un plaisirist aproape iohanian, la schi.)Mulțumim pentru că ne urmăriți și pentru susținerea voastră. Continuăm!----------------------------------------------------------------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

O treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu petrec pe TikTok mai mult de 5 ore într-o zi obișnuită.  E una dintre concluziile studiului „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”, lansat recent de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Potrivit studiului, cele mai utilizate platforme online și rețele sociale în rândul elevilor de liceu și de gimnaziu sunt Instagram, urmat de WhatsApp, TikTok și YouTube. Elevii de clasa a III-a și a IV-a folosesc cel mai mult YouTube, Whatsapp și Roblox. Cristina Lupu, de la Centrul pentru Jurnalism Independent explică.

„Atît elevii de liceu, cît și cei de gimnaziu consideră discuțiile cu prietenii și cu familia/adulții principalele moduri prin care se informează” – aflăm din studiul „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”, lansat recent de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). De ce nu mai citesc tinerii presa, de ce nu se informează din sursele mainstream? De ce și-a pierdut presa tradițională publicul? Ce pot face jurnalişti pentru a recîştiga încrederea publicului? Am întrebat-o pe Cristina Lupu, directoare executivă CJI. Cît de pregătiţi sînt tinerii să facă faţă dezinformării? Cum îşi dau ei seama dacă o informaţie este corectă sau nu?Cristina Lupu: „Copiii sînt la fel de puţin pregătiţi pe cît sînt adulţi. Noi am întrebat care sînt motivele pentru care ei ar considera că o informaţie este adevărată. Şi unul dintre principalele motive care le spune copiilor că informaţia este adevărată este dacă le confirmă ceea ce cred deja. Asta nu-i o noutate. Ştim că adulţii fac la fel. Dacă noi credem deja o informaţie, tindem să credităm cu valoare mai mare de adevăr toate informaţiile care vin şi ne confirmă asta. E o capcană uriaşă. Ce trebuie să facem este să vedem dacă există şi alte informaţii, care contrazic ceea ce credeam noi şi să facem minime verificări care să ne ducă spre a afla informaţia corectă, nu informaţia pe care o vrem noi corectă. Şi e greu. Trebuie să te înveţe cineva să faci asta. Pentru că nu e un mecanism natural. Creierului nostru nu-i place să aibă sentimentul că nu ştim, că sîntem proşti. Aşa că de fiecare dată o să încerce să ne confirme că ceea ce credem deja e ok şi că nu e nevoie să căutăm mai multă informaţie. Noi trebuie să lucrăm împotriva acestui reflex.”Presa scrisă, radioul și presa online sînt frecventate de foarte puțini elevi de gimnaziu și liceu, reiese din studiu. Cristina Lupu crede că o parte a responsablităţii îi revine chiar presei. Cristina Lupu: „Presa nu vorbeşte cu tinerii. (...) De foarte multe ori jurnaliştii sau patronii de presă au plecat de la ideea că tinerii sînt pierduţi, nu sînt interesaţi deloc de informaţie, aşa că nu ne batem capul să facem materiale care să fie interesante pentru ei. Ceea ce e greşit. Eu cred că tinerii sînt interesaţi de informaţie. Vedem că Gen Ştiri, o publicaţie care li se adresează, are succes şi chiar şi adulţii se uită la modul în care prezintă ei ştirile zilei. Da, e o problemă că tinerii nu se uită la materialele jurnalistice. Dar cred că trebuie să ne punem o oglindă şi noi, cei care producem conţinut.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!   O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural 

Sînt proteste masive în Serbia de cîteva săptămîni. Manifestațiile au început după ce acoperișul gării din Novi Sad, proaspăt renovată, s-a prăbușit, omorînd 15 oameni. Protestatarii acuză instituțiile statului de corupție și nepotism și cer urmărirea penală a celor responsabili de tragedie și declasificarea documentelor privind reconstrucția gării din Novi Sad. Premierul Serbiei și primarul din Novi Sad au demisionat. Dar protestele continuă. Dragoș Ioniță, specialist în Balcanii de Vest, cercetător la Centrul de Studii Europene din cadrul SNSPA, explică situaţia din Serbia, revendicările protestatarilor, perspectivele politice şi perspectivele Serbiei de aderare la Uniunea Europeană.  Dragoș Ioniță: „Acesta este doar ultimul episod dintr-un lung şir de proteste care au marcat istoria recentă a Serbiei. În 2020 au avut loc proteste care au urmat deciziilor de lockdown din perioada pandemiei – decizii care au fost şi în alte ţări, dar la ei au fost mult mai stricte iar populaţia a reacţionat vehement. În 2021 şi-n 2024, în două episoade separate dar totuşi conectate, au avut loc proteste ca urmare a deciziei de exploatare a minelor de litiu. Populaţia a fost nemulţumită de contractul cu o firmă din Australia. Iar în 2023 au avut loc protestele care au urmat celor două masacre din şcoala din Belgrad şi din suburbia oraşului Belgrad. Deci putem spune că nervii erau întinşi deja, populaţia era deja sub presiune. Şi puterea de la Belgrad, Partidul Progresist şi coaliţia de la guvernare se aflau sub presiunea de a nu repeta anumite greşeli şi de a nu mai captura statul. Sînt voci din societatea civilă care acuză autorităţile de la Belgrad de capturarea statului şi de limitarea drepturilor cetăţeneşti, de limitarea accesului populaţiei la informaţii utile.”Există vreo reacţie notabilă la nivel european în legătură cu ce se întîmplă în Serbia?Dragoș Ioniță: „Nu. Şi asta este o revendicare proaspătă a celor din stradă şi mai ales a ONG-urilor concentrate pe analiza protestelor şi a procesului de integrare în Uniunea Europeană: unde este Uniunea Europeană? Nu veţi vedea steagul UE nicăieri fluturînd în stradă, nu veţi vedea scandări la adresa UE – fie de susţinere, fie de solicitări de sprijin pentru protestatari. Organizaţiile societăţii civile asta critică: faptul că UE nu şi-a asumat nici un rol, nu se implică discursiv în sprijinirea celor din stradă. În acelaşi timp, UE este acuzată de faptul că promovează ceea ce în Serbia, deja de 10 ani, se numeşte stabilitocraţie. Practic UE a girat un guvern cu tendinţe autoritare pentru a avea o pace regională, o pace între ţările afectate de război în anii ʼ90.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Este Inauguration Day (Ziua Învestirii) în Statele Unite ale Americii, ziua în care Donald Trump își preia al doilea mandat de președinte. Ce reprezintă revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump pentru SUA, pentru Europa și pentru întreaga lume? Cum va arăta a doua administraţie Trump? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Ce așteaptă societatea americană, profund divizată, de la noua administrație?Mihail-Valentin Cernea: „Societatea americană clar aşteaptă o rezolvare a problemei imigraţiei, una dintre temele principale de campanie, cu care Donald Trump a cîştigat alegerile. Societatea americană aşteaptă bineînţeles o economie mai puternică. Din păcate, eforturile lui Joe Biden în ce priveşte economia americană nu au fost percepute corespunzător de alegători. Economia americană e mai puternică ca niciodată dar, din cauza pandemiei, din cauza războaielor şi a altor probleme globale, preţurile au rămas totuşi destul de sus în SUA. Donald Trump le promisese în campanie alegătorilor săi că preţurile la alimentele de bază vor scădea. Deja Donald Trump dă înapoi pe această promisiune spunînd că atunci cînd preţurile cresc e greu să convingi companiile să le scadă. Dar e clar că americanii speră ca economia să fie şi mai puternică şi să-i avantajeze pe cei mai săraci dintre ei. O parte a societăţii americane speră că Donald Trump va încheia războiul cultural între woke şi anti-woke, mai precis că politicile de diversitate şi incluziune vor fi trase pe linie moartă în favoarea unei forme de meritocraţie. Şi, bineînţeles, este speranţa – destul de deşartă, din punctul meu de vedere – că Donald Trump va aduce pacea pe planeta Pămînt şi va încheia toate conflictele care ard în  momentul de faţă. (...) De asemenea, cred că americanii aşteaptă o Americă mai dură cu China.”Cum va arăta relația SUA-România?Mihail-Valentin Cernea: „Sper că bine, am ceva motive de optimism în acest sens. Să ne amintim că în primul mandat Trump s-a dovedit a fi un prieten al României. Pînă la urmă preşedintele Klaus Iohannis a obţiut primul angajament pentru Articolul 5 al NATO de la Donald Trump. E clar că pentru acest tip de preşedinte e nevoie ca România să aibă relaţii economice mai strînse cu SUA. Singurul fel în care preşedinţia Trump poate afecta negativ relaţia cu România este dacă relaţia dintre SUA şi Europa, în general, este pusă sub semnul întrebării. (...) În general, republicanii nu se uită urît către România.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

De abia învestit în funcție în urmă cu o lună, premierul francez François Bayrou s-a confruntat deja cu prima moțiune de cenzură. Inițiată de partidul de extrema stîngă La France Insoumise, de ecologiști și de comuniști, moțiunea a fost dezbătută joi, 16 ianuarie, în Parlamentul de la Paris. Moţiunea a căzut, dar guvernul Bayrou rămîne fragil, nefiind susținut de o majoritate parlamentară stabilă. În plus, Franța se confruntă cu presiuni economice importante: e vorba de un deficit bugetar ridicat și de o datorie publică în creștere. Am vorbit despre situaţia politică din Franţa cu Raluca Alexandrescu, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Cum se face că, la doar o lună de la preluarea mandatului, premierul Francois Bayrou s-a confruntat deja cu o moțiune de cenzură?Raluca Alexandrescu: „Este oarecum în spiritul ultimului an de politică franceză. Nu cred că e nimeni de fapt surprins de această turnură pe care au căpătat-o astăzi lucrurile, pentru că tot ceea ce s-a întîmplat după alegerile anticipate duce către ideea că această instabilitate politică nu este un episod trecător, ci este, din ce în ce mai mulţi o spun, o avanpremieră a noului regim politic în Franţa.”Dincolo de existenţa pe scena politică franceză a unor candidaţi zgomotoşi la cele două extreme, cum se explică disoluţia centrului?Raluca Alexandrescu: „Se explică pe de-o parte prin imposibilitatea de a atinge un centru. Şi pe de altă parte e o radicalizare nu doar europeană, ci globală. La nivelul imaginarului public european şi global avem o percepţie a iminenţei unor catastrofe. Centrul nu mai e o opţiune atunci cînd eşti confruntat cu imaginarul unei catastrofe. Un al doilea aspect este legat de radicalizarea discursului politic la nivel global. Pe 20 ianuarie se va instala la Casa Albă un preşedinte care a făcut din aceste radicalizări o politică fundamentală şi el este înconjurat de alte figuri care au şi ele ca obiectiv o radicalizare a discursului, o radicalizare a măsurilor şi, în plus, o cultivare a fricii, a disperării.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Lygia Alexandrescu este doctor și lector universitar -Universitatea Spiru Haret - Facultatea de Educație Fizică și Sport. Licențiată în Biochimie și doctor în Chimie Aplicată, Lygia Alexandrescu a absolvit un master în Biochimie Clinică la Universitatea Western Ontario din Canada în 2000 și a obținut International Olympic Committee's Diploma in Sports Nutrition la Londra în 2011. În anul 2004 a deschis Centrul de slăbire și consultanță nutrițională "Natural Silhouette" și a participat la multe emisiuni TV despre sănătate și nutriție: "Rețeta Pentru Siluetă" TVR1, "Sănătate Pentru Toți", TVR1; "Ce se întâmplă, Doctore", Pro TV; "Oamenii vorbesc", Prima TV. A scris de-a lungul timpului materiale săptămânale și lunare pentru rubricile de educație alimentară pentru numeroase ziare și reviste naționale (Elle, Avantaje, One, Cosmopolitan, Adevărul, Libertatea, România Liberă, Evenimentul zilei etc.).

Coaliția lasă impresia de câteva zile că începe să facă economii serioase la buget, prin măsuri mai mult sau mai puțin de austeritate, însă în plan secund ministerele și alte instituții centrale au dat drumul la ultimele zeci de concursuri înainte de a fi înghețate angajările la stat, scrie Libertatea: ”Ministerul Afacerilor Externe este instituția care dă tonul angajărilor pe ultima sută de metri. În luna decembrie a lansat 12 concursuri pentru a angaja nu mai puțin de 303 persoane. Ministerul Muncii a fost mai prevăzător și a dat drumul la numeroase concursuri de la jumătatea lunii noiembrie, pentru care probele au fost în luna decembrie”.„Trenulețul” guvernamental lovește din plin 30.000 de microîntreprinderi și pune în pericol 10% dintre angajații lor (Europa Liberă)Mai multe decizii fiscale incluse de Guvern în „ordonanța – trenuleț”, adoptată luni, 30 decembrie, bulversează zeci de mii de microîntreprinderi. Obligați să ia decizii peste noapte, antreprenorii nu văd altă soluție decât restrângerea activității.Faptul că România nu are un sistem dur de taxare nu înseamnă că microîntreprinderile înfloresc. Conform datelor centralizate de profit.ro, în iunie 2024 numărul microîntreprinderilor active a coborât la 408.000, cu 87.130 mai puține față de sfârșitul anului 2023. Diminuarea poate fi explicată de restricțiile aplicate anul acesta de Guvern la impozitarea în regim de microîntreprindere, cum ar fi o impozitare mai ridicată pentru unele activități sau limitarea numărului de microîntreprinderi în care un acționar poate deține peste 25%.Lux pentru partide în 2024: 200 milioane de euro de la buget. Subvenții gigant: PSD – 30 de milioane de euro, PNL – peste 24 de milioane de euro (Snoop.ro)Guvernul Ciolacu a împins limitele bugetare în 2024 și în cazul finanțării partidelor politice: peste 384 milioane de lei sub formă de subvenție (77 milioane de euro). Este un record istoric. La aceste sume se adaugă banii primiți ca rambursare după alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.Notă de plată. Organizarea Târgului de Crăciun din Piața Constituției a costat aproape un milion de euro. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți pe amenajarea tematică (Buletin de București).La Târgul de Crăciun din Piața Constituției au participat peste 1,3 milioane de persoane, însă nici cheltuielile pentru organizarea evenimentului nu sunt departe de această cifră. Mai multe contracte publice arată că nu mai puțin de 987.000 de euro au fost cheltuiți, printre altele, pentru amenajarea tematică, amplasarea scenei, protocol pentru artiști, trenulețul pentru copii şi pentru serviciile de pază.Reporterii Buletin de București au analizat 10 licitații și contracte încredințate direct de Centrul de Creație, Artă și Tradiție (CREART), organizatorul Târgului de Crăciun din Piaţa Constituţiei, din care reiese pe ce au fost cheltuiți cei aproape un milion de euro.De departe, cei mai mulți bani au fost cheltuiți de CREART pentru amenajarea tematică a Târgului de Crăciun din Piața Constituției. Contractul în valoare de peste 436.000 de euro pentru serviciile de amenajare tematică a fost încheiat offline, printr-o procedură specială.Top 5 spa-uri pe care să le vizitezi în Europa Centrală și de Est (Panorama)Sfârșitul și începutul unui an nou vin mereu cu o nevoie de relaxare și de evadare din cotidian, pentru a ne încărca bateriile. O soluție ca să prinzi puteri o oferă cultura spa și wellness. De aici învățăm că, din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat starea de bine cât mai aproape de natură, profitând de beneficiile apelor termale sau ale saunelor.Pornim, așadar, într-o călătorie imaginară în zone cu spa și wellness din vecinătatea noastră, mai precis în cinci țări din Europa Centrală și de Est: Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia și Pononia. Sunt centre de spa & wellness care sunt locuri cu istorie, locuri inedite sau foarte moderne. Unele au piscine cu ape cu proprietăți termale, altele au saune moderne și maeștri care participă la competițiile internaționale de aufguss (ritualuri multisenzoriale care au loc în saună). Toate sunt puse în slujba relaxării de care avem atât de mare nevoie.De sărbători, tinerii care au crescut în Italia colindă în română, dar vorbesc între ei în italiană (Hotnews.ro / Teleleu) „Chiar dacă am cetățenia, n-o să mă simt niciodată italiancă. N-am avut o viață în România, dar nici aici n-am avut o viață ca un italian adevărat”.Am mers la Forlì, în regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei, ca să documentăm pregătirile și sărbătoarea Crăciunului în diaspora. Am cunoscut aici două generații: părinții plecați din România la jumătatea anilor 2000 și copiii lor, născuți și crescuți în Italia, care au acum între 20 și 25 de ani. Istoriile lor de familie poartă traume care i-au marcat și care vor rămâne cu ei toată viața, dar această poveste nu este despre suferință, ci despre curaj, generozitate, familie, sprijinul comunității, credință și vindecare.

Am încheiat în genunchi anul 2024. Și noi, oamenii ne-extremiști din România, câți om mai fi - și nici ăia toți! -, și noi la Judecată, căci la ultimul episod din acest an greu am rămas, în premieră, fără internet fix în timpul transmisiunii live. Am avut cu toții un an greu, parcă mai greu decât alții. Și îl încheiem în pline turbulențe, ba chiar și cu o perspectivă dezastruoasă asupra lui 2025. Despre finalul nebun al acestui an nebun am vorbit la ediția de săptămâna asta. Cât de rău va fi 2025? Nu știm, dar ce știm sigur este că vom constata împreună cum ne strecurăm prin el. Noi vă mulțumim mult și pentru timpul vostru și pentru sprijinul fără de care n-am fi ajuns aici. Ne înclinăm în fața voastră și vă dăm întâlnire în 6 februarie. Tot joia, tot de 20.00, cum sperăm că deja v-am obișnuit. Sărbători liniște tuturor! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am numărat, la ediția de săptămâna asta, consecințele celui mai mare seism politic al României din ultimii 35 de ani, și-anume anularea alegerilor prezidențiale. Dincolo de faptul că poate cel mai disprețuit președinte al României - și competiția nu e ușoară! - rămâne în funcție până nu-știm-când și dincolo de mormanul de bani publici cheltuiți de stat pentru exercițiul democratic anulat n-am găsit mare lucru. Georgescu, cel care a jucat incorect în campanie și a determinat anularea, este zi de zi pe buzele tuturor. Căpetenia de mercenari Potra e în control judiciar, la fel și neo-legionarul Sechila, misteriosul BogPR e liber și el iar Anca Alexandrescu nu se oprește din călcat în picioare legea audio-vizuală. Încă o săptămână, așadar, în care românii nu reușesc să vadă vreo persoană care să plătească pentru psihoza colectivă în care a fost aruncată o țară întreagă. Mai încercăm o dată, joia viitoare. Vom fi, ca de obicei, cu judecata la noi. Pe curând! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Pentru prima dată după Revoluție, un scrutin prezidențial este anulat, la capătul unei cantități uriașe de bâlbe instituționale greu de explicat. Cum am ajuns în acest moment de cumpănă? Cine e vinovat? Se putea face ceva pentru a opri un extremist trișor să ajungă în finala prezidențială fără să fie necesară anularea a peste 9 milioane de voturi? Unde suntem și, mai ales, unde (dracului) ne ducem? Am judecat totul într-o ediție specială a podcastului nostru, în seara votului care n-a mai fost. Vă așteptăm și joi, pentru că multe se mai pot întâmpla în zilele ce vin. Mulțumim! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

În ultima ediție înaintea scrutinului decisiv nu doar pentru stabilirea viitorului președinte, ci pentru însăși direcția pro-vest a României pentru următorii ani, am încercat să punctăm câteva dintre motivele pentru care am ajuns în halul ăsta. Am pornit de la posibilele explicații pentru cele mai recente evenimente legate de alegeri și am ajuns înapoi ani buni, arătând că, în principiu, când statul nu-și face treaba ani și ani apare un soi de cetățean paralel, care, deși nu respectă regulile, nu pățește nimic. Și-apoi se multiplică până devine vizibil, după care, Doamne-ferește, majoritar. Cu ce rămânem după alegerile astea? Ascultați ediția asta și, duminică, mergeți și votați. Vă mulțumim tuturor! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Alegerile greșite l-au condus pe Ramiro Stoyanov la dependenț de droguri. Născut la Chișinău, a plecat la Cambridge pentru studii, iar mai apoi s-a mutat la Moscova, unde avea să-L întâlnească cu adevărat pe Dumnezeu. Ramiro nu doar că şi-a schimbat radical viața, ci el însuși a ajuns dintr-un dependent, o persoană care să construiască un centru de reabilitare în România, la Timișoara. Centrul de reabilitare RESQ oferă o șansă fiecărui dependent de droguri. Urmărește episodul în format video aici: https://www.youtube.com/watch?v=lotHliI7B9M Poți susține lucrarea Ekklesia aici: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.ekklesia.ro/doneaza/⁠⁠

Ce-am avut și ce-am pierdut după alegerile parlamentare din 2024? Ce rămâne în Casa Poporului din valul „suveranist” ridicat de Georgescu? Și, mai important, când vin gay-ii peste noi, să ne transforme pe toți? Am discutat despre toate astea în această ediție specială a Judecății, una „la cald” despre cum se conturează viitorul Parlament. Vă invităm să ne ascultați și, dacă se poate, dați și altora, poate se trezesc, căci avem în față un vot crucial duminică. Și, firește, vă mulțumim pentru că ne ascultați și pentru sprijinul vostru! Înseamnă mult pentru noi! Pe joi! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Un balamuc în toată regula, un circ fără cupola. În asta s-a transformat România în ultimele zile, după surprinzătorul rezultat de la turul I al prezidențialelor, ca răspuns (sau notă de plată, dacă vreți) pentru anii în care ne-am bătut joc de tot și de toate de la cel mai înalt nivel. Am vorbit mai pe larg despre toate, dar mai ales despre cum nici măcar acum, în ceasul al 25-lea, nu înțelegem că e groasă. Altminteri cum să luam decizia renumărării voturilor fără a permite transparența minimă a procesului și cum să ne trezim abia la patru zile după rezultat să pornim o anchetă judiciară în legătură cu mecanismul ilegal prin care extremistul și-a păcălit votanții? În aceleași patru zile - ba chiar mai multe puțin, căci a văzut-o mai din vreme - colega Diana Oncioiu (dela0.ro) a ajuns să înțeleagă clar cum a explodat tik-tok-ul și a povestit ce-a aflat în a doua parte a ediției de azi. Închidem, odată cu ediția de săptămâna asta, și invizibila campanie pentru parlamentarele de duminică, strecurate abil între tururile prezidențialelor cu scopul de a avea poate cel mai de jos moment al democrației în ultimii 35 de ani. Mulțumiți-i președintelui Iohannis și liderilor coaliției stabilității, parcă așa-și spuneau, nu? Doamne-ferește! Vă mulțumim pentru că ne urmăriți și pentru că ne susțineți și vă așteptăm la ediția specială de luni, când vom vorbi „la cald” despre rezultatele scrutinului pentru viitorul Parlament. ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Azi mai mult ca oricând ne-am simțit obligați să facem o ediție specială a Judecății noastre, pentru că situația în care se află țara după votul de la turul I al prezidențialelor este, la rândul ei, una specială: un candidat toxic, un extremist putinist care visează la o Românie ruptă de UE și NATO a zburat pe sub radarul aproape defect al societății și a ajuns în vârful ierarhiei după acest prim tur de scrutin pentru alegerea președintelui țării. Am încercat, obosiți după zilele astea, să schițăm foarte în mare măcar o parte din constelația de cauze care ne-au adus aici. Vă așteptăm și joi, la ediția „clasică” a emisiunii noastre, unde vom încerca să mai în detaliu să înțelegem cum am ajuns aici și ce e de făcut. Mulțumim! Pe joi! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

L-am prins din nou pe Mircea Geoană cu o minciună cât casa, de data asta despre un episod din trecutul tatălui său. Geoană încheie această campanie în genunchi, după ce, la startul ei, era considerat, pe baza unor sondaje, între favoriți. Pe Geoană nu l-au faultat atât investigațiile de presă - una interesantă fiind publicată chiar zilele trecute de Ovidiu - sau dezvăluirile precum cea din debutul acestei ediții cât l-a distrus propria lui conduită. Un om în care urlă frustrarea și nu-și poate stăpâni pornirile, așa ni s-a înfățișat Geoană, și, cel mai probabil, iese din scena publică duminică în genunchi. De la Geoană am trecut, pe rând, prin toți cei care ne cer votul la finalul acestei săptămâni, și, cu o singură excepție, nu am putut să găsim ceva nu bun, măcar votabil. În fața rezultatului acestei adevărate contraselecții pe care-a reușit-o clasa politică românească și conștienți de contextul teribil în care România se află, am stabilit că mergem duminică la vot, iar unul dintre noi și-a exprimat în concret și intenția de vot. Vă lăsăm plăcerea să ascultați o discuție cu sens, zicem noi, de la cap până la coadă, adică din nou mai bine de două ore. Pregătiți-vă: începe o perioadă cu trei scrutinuri, după fiecare dintre ele urmând a ne întâlni cu voi, la cald, în fiecare zi de luni după fiecare duminică de vot. Asta, firește, dincolo de edițiile clasice de Judecată din fiecare joi. Vă mulțumim! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Poliţia din Georgia a eliberat în forță, marți dimineață, o zonă din centrul capitalei Tbilisi ocupată încă de duminică de protestatari  care acuză fraudarea rezultatelor de la ultimele alegeri parlamentare, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba georgiană. Un număr mare de poliţişti a intervenit pentru a înlătura corturile şi barierele construite în intersecţia aglomerată din centrul capitalei Tbilisi începând de duminica trecută, scrie sursa citată.Polițiștii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestanților, iar mai multe persoane au fost reținute.În zona Universității din Tbilisi, protestatarii au ridicat, începând din 17 noiembrie, corturi și au blocat circulația.Forțele de poliție au sosit în jurul orei șapte dimineața, pe 19 noiembrie. Ministerul de Interne din Georgia a transmis că legea cu privire la întruniri și manifestări nu permite blocarea carosabilului decât dacă acest lucru este impus de numărul mare al participanților la adunare.Poliția a confiscat corturile și i-a scos cu forța pe manifestanți din piață. Zece dintre aceștia au fost arestați preventiv. Nu s-au înregistrat victime.Acțiunea de blocare a zonei centrale a capitalei de către opoziție a fost declanșată după ce, la 16 noiembrie, Comisia Electorală a aprobat oficial protocolul prin care alegerile parlamentare din 26 octombrie au fost câștigate de partidul Visul georgian (pro-rus) cu 53,93% din voturile exprimate. Rezultatele nu au fost recunoascute de nici un alt partid care a participat la alegeri, în afară de Visul Georgian.Scrutinul electoral din 26 octombrie a stârnit un val de reacții critice la nivel internațional. Liderii occidentali s-au referit la rapoartele observatorilor care citau nereguli din perioada preelectorală și din ziua votării. Banca Națională a R Moldova se aliniază normelor europeneBanca Națională a Moldovei este angajată ferm în procesul de aderare la UE și va activa conform regulilor europene, a declarat guvernatoarea BNM Anca Dragu, după întrevederea pe care a avut-o recent la Chișinău cu  Jānis Mažeiks, ambasadorul Comisiei europene în R Moldova, scrie platforma de știri deschide.md.În cadrul întrevederii au fost subliniate progresele înregistrate în procesul de aderare la Sistemul Unic de Plăți în Euro (SEPA), precum și concluziile și principale ale Raportului de extindere al UE pentru anul 2024 privind Republica Moldova.Guvernatoarea BNM a precizat că reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și ai altor instituții din Republica Moldova au participat recent la sesiunile de screening bilateral, care reprezintă o etapă a negocierilor de aderare la UE.Pregătirea dosarului de aderare a Republicii Moldova la Sistemul Unic de Plăți în Euro, care a fost înaintat spre evaluare către Consiliul European al Plăților la data de 30 ianuarie 2024, s-a realizat cu sprijinul proiectului Twinning finanțat de Uniunea Europeană, de care Banca Națională a Moldovei a beneficiat în perioada octombrie 2021- aprilie 2024, amintește sursa citată. ”Săptămâna scaunelor goale” la KievÎn piața Sfânta Sofia din Kiev a avut loc recent ”Săptămâna scaunelor goale”, o manifestație de susținere a tuturor jurnaliștilor, scriitorilor, activiștilor culturali și militanților pentru drepturile omului care sunt în continuare ținuți în captivitate în Rusia, condamnați de tribunale rusești sau dispăruți, transmite publicația ucraineană Krym.Acțiunea a fost organizată de filiala ucraineană a Centrului PEN International și de Centrul pentru libertăți civile.La inițiativa PEN International, în fiecare an la 15 noiembrie, în întreaga lume este celebrată Ziua scriitorilor încarcerați, numită și ”Empty Chair Day” (Ziua scaunului gol), încă de la sfârșitul anilor 1980.Începând din 2018, PEN Ucraina, în colaborare cu centrul pentru Libertăți civile, susține această acțiune cu scopul de a le aminti tuturor ucrainenilor, dar și lumii întregi, de toți scriitorii, artiștii și oamenii de cultură care, din cauza agresiunii rusești, nu mai pot trăi în libertate.Printre invitații ediției din acest an s-a aflat și Oleksandra Barkova, sora artistului Bohdan Ziza, din Crimeea, condamnat la 15 ani de închisoare de un tribunal rus în iunie 2023, Maryna Oleksandrovych, soția poetului Mykola Leonovych, dispărut în aprilie 2023 pe frontul de la Avdiïvka; Ivan Androusiak, scriitor și traducător, dispărut pe front în 2022 și alții.Potrivit datelor Institutului pentru mass-media din Ucraina, cel puțin 30 de jurnaliști și alți oameni de cultură sunt în prezent în închisoare. De asemenea, Centrul pentru libertăți civile raportează că cel puțin 7000 de civili ucraineni sunt deținuți în prezent în mod ilegal în Rusia sau în teritoriile ucrainene ocupate ilegal. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Salome Sulakauri - Georgia; Crina Plăcintă - R Moldova; Inna Omeltchenko - Ucraina Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Am început ediția de săptămâna asta povestind cum am ajuns vecini la studioul nostru din Casa Presei cu „Departamentul Antifraudă”, în fapt o acoperire ieftină pentru un sediu al partidului AUR care adăpostește, cel mai probabil, o brigadă de troli de internet aflați în slujba campaniei extremiștilor lui Simion. Am mers apoi, cu Ciolacu, Grindeanu și Simonis (și fetele lor) pe la Nisa, cu avionul plătit de Nordis (mulțumim, G4Media), pentru a ajunge la concluzia că blatul PSD-PNL rezistă bine-merci dincolo de vorbele de ocară pe care și le aruncă alde Rareș Bogdan cu alde Tudose. Pe ce ne bazăm? Pe cum a împărțit, discreționar, banii publici către primăriile din țară premierul Ciolacu. Mecanismul? L-am explicat în detaliu în cea de-a doua parte a ediției de azi. Miza? Miliarde de euro, în schimbul fidelității primarilor. A mai rămas puțin timp, cât să povestească Vlad în detaliu un mecanism de funcționare a relației guvern-cetățeni (prin intermediul presei, evident!) ce pare de pe altă planetă, dar e de-aici, de lângă noi, din Germania. Și, firește, pentru Ursarul Săptămânii (apud Ovidiu), sau Duhul Rău, conform lui Vlad, secțiune pe care am cam neglijat-o în ultimele ediții. Ăștia am fost și în această săptămână. Mulțumim tuturor, pe joia viitoare! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Cu Vlad plecat cu treabă în străinătate, am avut o nouă ediție altfel a Judecății, în care Ovidiu, alături de Răzvan Zamfir, realizator al emisiunii Bună, România la B1TV, a încercat, vreme de mai bine de trei ore - o durată-record pentru producția noastră - o radiografie a României în campania electorală pentru alegerea președintelui și Parlamentului. Dacă am fi fost la o televiziune de știri, am fi putut să începem discuția „în regim de breaking news”, anunțînd că Mircea Geoană a intrat în diplomație în urma unui interviu pe care l-a susținut, la sediul Ministerului de Externe, la trei săptămâni de la execuția cuplului Ceaușescu, adică în data de 15 ianuarie 1990. S-a mai vorbit, în treacăt, și despre rezultatul alegerilor din Statele Unite, s-a râs, s-a oftat, s-a tot. Vă invităm să ascultați ediția și că așteptăm, în formula clasică după două săptămâni, joia viitoare. Mulțumim pentru că ne urmăriți și mulțumim pentru susținere! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Sunt tot mai multe voci care avertizeaza că Libanul şi Israelul sunt în pragul unui „război în toată regula”, dupa loviturile israeliene asupra sudului tarii vecine.  Subiectul este pe masa Adunarii Generale a ONU care se deschide astazi la New York.  Spre deosebire de Hamas, cu care Israel se afla in confruntare directa, Hezbollah care capacitati militare mai mari, insa pentru folosirea lor ar avea nevoie de acordul Iranului. Deocamdata Teheranul nu a ordonat gruparilor pe care le finanteaza sa riposteze puternic la adresa Israelului. Dezvoltam imediat ultimele evolutii pe subiect.    Centrul pentru Combaterea și Monitorizarea Antisemitismului cere reanalizarea urgentă a decorării lui Aurelian BădulescuContinua sa starneasca revolta decizia presedintelui Klaus Iohannis de a-l decora pe fostul viceprimar al Capitalei, Aurelian Badulescu, cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler. Centrul pentru Combaterea și Monitorizarea Antisemitismului cere reanalizarea urgentă a actului de decernare „unui antisemit notoriu, sancționat pentru pozitia sa. Argumentele directorului Centrului, intr-un interviu in aceasta seara. Viitura de pe Dunăre este așteptată în weekend în RomâniaAutoritatile se pregatesc pentru momentul in care viitura care vine pe Dunăre va ajunge in Romania. Comparativ cu ce s-a întâmplat la Galaţi, aici ştim la ce sa ne asteptam, spune seful DSU, Raed Arafat asa incat cuvântul de ordine trebuie să fie anticipare, nu reacţie. El le-a cerut autorităţilor locale să pregătească populaţia dacă e nevoie de evacuare, să îşi ia actele, banii si medicamentele, daca se afla sub tratament.Blvd Magheru va avea bandă unică pentru STB. Cat de eficientă e măsuraInca o decizie luata de Primaria Capitalei incearca sa puna ordine in traficul bucurestean. Primaria va amenaja, de saptamana viitoare, o banda unica pentru transportul in comun pe ambele sensuri ale bulevardului Magheru din centrul orasului. Tronsonul va lega Piata Universitatii de Piata Romana. Irina Zamfirecsu de la Active Watch o sa ne explice ca benzile unice pentru STB sunt eficiente atat timp cat sunt interconectate. 

Recalcularea pensiilor și programul de reducere a deficitului bugetar începând cu anul viitor vor fi, în această toamnă, două teme economice fierbinți. Impactul lor asupra economiei și societății românești va continua să fie major și anul viitor. Ceea ce ar fi trebuit să fie un punct „forte” electoral, și anume recalcularea pensiilor, a devenit o „piatră de moară” agățată de gâtul guvernului. Aproximativ 800.000 de pensionari au primit o decizie de recalculare care teoretic le reduce pensia. Reprezentanții guvernului au repetat de nenumărate ori că nicio pensie nu va scădea, ceea ce este consfințit și în lege, dar aceste anunțuri și prevederi legale nu au darul de a-i liniști pe pensionarii aflați în situația respectivă. Cei în cauză se tem, însă, de o eventuală schimbare a legii în viitor și sunt oricum nemulțumiți că pentru o perioadă nedefinită pensiile lor nu vor mai fi indexate cu inflația sau cu creșterea salariului mediu.Paradoxul este că recalcularea face un lucru pe care opinia publică îl cere insistent de câțiva ani și anume ține cont de perioada și nivelul contribuțiilor sociale plătite în timpul activității. Este, însă, vizibil că aplicarea principiului contributivității i-a afectat pe pensionarii care au lucrat în condiții grele de muncă, pe cei care au ieșit anticipat la pensie din motive medicale, pe pensionarii cu dizabilități, în special nevăzătorii, și pe cei care au obținut o creștere a pensiei aflată în plată printr-o hotărâre judecătorească. În schimb, pensionarii speciali nu sunt afectați de calculul bazat pe contributivitate.Desigur, reprezentanții guvernului apasă pe trei „pedale”: milioane de pensii au crescut, nicio pensie nu scade și mesajul că există erori de calcul într-o proporție redusă față de numărul de pensii recalculate. La care se adaugă și decizia luată în grabă, în fața valului de nemulțumire, prin care pensiile mai mici de 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate.Dacă efectele politice ale recalculării pensiilor sunt dificil de anticipat, cele bugetare sunt clare: doar anul acesta bugetul de pensii va trebui să plătească, în plus, aproximativ 10 miliarde de lei, fără a lua în calcul efectele asupra bugetului care vor veni din creșterea pragului de neimpozitare de la 2.000 la 3.000 de lei.Un al doilea subiect fierbinte al acestei toamne va fi programul de reducere a deficitului bugetar pe care România trebuie să îl prezinte Comisiei Europene. Este o temă sensibilă, pentru că inevitabil planul va include și o serie de măsuri fiscale nepopulare, pe care guvernul va evita să le facă publice în acest an electoral.Deocamdată, există prea puține informații oficiale despre conținutul viitorului program ce va fi convenit cu Comisia Europeană. În schimb, cercetătorii francezi de la Centrul de Cercetare și Aplicații Economice (CEPREMAP) au construit câteva scenarii referitoare la modul în care pot fi reduse deficitul bugetar și datoria publică. Dintr-un punct de vedere, Franța este într-o situație asemănătoare cu cea a României, în sensul că se află, începând cu luna iunie a.c., sub procedura europeană de deficit excesiv. În schimb, Franța mai are și problema datoriei publice care a ajuns la 111% din PIB, la sfârșitul anului trecut. De remarcat că studiul arată că datoria publică a Franței a continuat să crească din anul 1980, atunci când era 21% din PIB. Este un amănunt care ar trebui să îi intereseze pe politicienii români care cresc constant în ultimii ani deficitul bugetar și implicit datoria publică.Cercetătorii francezi au folosit modelul utilizat de Comisia Europeană pentru a vedea traiectoria pe care se poate reduce deficitul bugetar. Astfel, variantele de negociere propuse sunt: durata ajustării să fie de șapte ani și nu de patru ani. Din acest punct de vedere, Franța seamănă cu România, pentru că și guvernul de la București a anunțat că s-a înțeles cu Comisia Europeană ca revenirea la un deficit de 3% din PIB să se facă în șapte ani. O a doua temă de negociere este amploarea efortului bugetar pe termen scurt. Institutul a calculat că economia franceză poate suporta o reducere a cheltuielilor bugetare cu 20 miliarde de euro pe an, în următorii doi ani, fără să fie afectată creșterea economică.În România, astfel de scenarii independente nu există. Din păcate, cercetarea economică, sub forma diverselor institute de stat, este sublimă, dar, de fapt, lipsește cu desăvârșire.

Pauza olimpică s-a terminat de aproape trei săptămâni, dar Franța nu are încă un prim-ministru nominalizat de către președinte. Presa din afara Franței analizează situația și se întreabă cum poate ieși din impas Emmanuel Macron. ”Emmanuel Macron se confruntă cu o criză din ce în ce mai adâncă din cauza blocajului politic cu care se confruntă Franța”, scrie The Independent. Ziarul vorbește despre ”apeluri la proteste după ce președintele a refuzat să numească un prim-ministru din coaliția de stânga, deși aceasta a câștigat cele mai multe locuri la alegerile anticipate de luna trecută”.Corriere della Sera vede o situație complet blocată:„Scopul evident al șefului statului, care în sistemul francez nu este un arbitru, ci un jucător, este de a împărți stânga și de a exclude Franța Nesupusă din această nouă rundă de consultări. Dar aliații nu mușcă momeala...Dacă înainte părea un impas, acum arată ca o mlaștină și nu este clar cum intenționează Macron s-o scoată la capăt. Între timp, oamenii sunt din ce în ce mai resemnați cu ideea unui guvern provizoriu până când vor avea loc noi alegeri.” (Sursa: Eurotopics)Euractiv notează că tensiunile în cadrul alianței de stânga sunt deja mari cu privire la calea de urmat.”Ar putea astfel de tensiuni să marcheze începutul imploziei  acestei grupării? O reuniune a liderilor de vârf de marți a reafirmat că aceștia vor rămâne pe linie și nu vor intra în discuții decât în condițiile alianței NFP”.”Migrenă instituțională”Reuters comentează la rândul său că ”în fața unui parlament fără majoritate, în care fiecare dintre cele trei grupări aproape egale - stânga, blocul de centrist al lui Macron și extrema dreaptă - a exclus formarea unei coaliții, președintele părea că a revenit omul numărul unu.Macron, un centrist pro-business, crede că echilibrul de putere se află mai mult în centru sau la centru dreapta. Însă orice astfel de alianță ar necesita, de asemenea, trecerea unui grup din stânga, ceea ce liderii din această parte au exclus în mod repetat”.Citeste siNominalizarea unui premier: ''Este acceptabil pentru francezi să vadă că președintele trage de timp?'' (profesor de drept)Președintele își înțelege greșit rolul, crede ziarul german Tagesspiegel:”Macron ar prefera probabil un tehnocrat care nu are niciun partid în spatele lui și care nu are niciun interes în politica alternativă. El uită că nu președintele trebuie să-și asigure o majoritate în parlament, ci premierul. Franța are acum o adevărată migrenă instituțională.” (Sursa: Eurotopics)În timp ce Financial Times constată că în Franța „nu există tradiție în a construi coaliții sau de a întocmi contracte programatice, ca în multe alte țări europene. În timpul verii, niciunul dintre principalele partide nu a încercat în mod serios să găsească un teren comun cu ceilalți în ceea ce privește politica. Stânga a presupus în mod greșit că a câștigat alegerile și are dreptul de a deține puterea împotriva majorității. Centrul-dreapta a emis o listă de solicitări politice de neatins. Centriștii lui Macron au fost cei mai deschiși – atâta timp cât realizările lor sunt lăsate în pace.” (Sursa: Eurotopics).

Jeffrey Engel este profesor de istorie la Universitatea Southern Methodist din Texas, unde conduce și a fondat Centrul de Istorie Prezidențială. Până-n 2012 el a funcționat la Universitatea Texas A&M ca profesor la Școala Bush De Guvernare și Serviciu Public și director de programe la Institutul Scowcroft De Relații Internaționale. Printre cărțile cu care este creditat ca autor, co-autor sau editor trebuie citate JURNALUL CHINEZ AL LUI GEORGE H.W. BUSH: Facerea unui Președinte Global (2008), ÎN DEȘERT: Reflecții Asupra Războiului din Golf  (2012) și AMERICA  ÎN LUME: O Istorie în Documente (2014). Jeffrey Engel a fost distins în 2012 cu premiul Stuart Bernath de istorie a relațiilor internaționale.

Influența Moscovei asupra Bosniei Herțegovina este mult prea mare și ea afectează grav procesul de integrare europeană a țării, a declarat ministrul bosniac de externe Elmedin Konakovic, în discursul pe care l-a rostit recent la Forumul economic regional de la Dubrovnik, în Croația, transmite platforma de știri n1info.ba. ”După primirea statutului de candidat în decembrie 2022, am făcut progrese importante privind îndeplinirea criteriilor pentru începerea negocierilor de aderare, criteriile politice au fost îndeplinite și nu mai avem de îndeplinit decât câteva condiții tehnice.Dar discuțiile au fost blocate printr-o decizie a Consiliului European, imediat după vizita liderului separatist sârb Milorad Dodik la Moscova, din 6 iunie a.c.”, a spus oficialul bosniac, potrivit sursei citate.El a subliniat importanța continuării dialogului cu liderii din Republica Srpska și a reformelor economice pentru accelerarea procesului de integrare europeană și a mulțumit țării gazdă, Croația, pentru sprijinul politic acordat țării sale. Serbia: Un Festival cultural interzis de autoritățiInterzicerea de către autoritățile sârbe a ediției din acest an a Festivalului "Miredita, Dobar Dan" de la Belgrad, dedicat relațiilor culturale dintre Serbia și Kosovo, reprezintă o încălcare gravă a Constituției Serbiei, a libertății de expresie și de reuniune, a transmis organizația neguvernamentală sârbă ”Inițiativa Tinerilor pentru drepturile Omului”, potrivit platformei de știri n1info.rs.”Faptul că Ministerul de Interne îi pune sub acuzare pe organizatorii acestui festival pașnic, în loc să-i aresteze pe huliganii care încearcă mereu să tulbure această manifestare, în loc să asigure securitatea pentru buna desfășurare a evenimentelor, este contrar ordinii juridice și constituționale a Serbiei, și a tuturor normelor și practicilor Curții Europene a drepturilor Omului”, a precizat organizația neguvernamentală.”Reprezentanții instituțiilor statului, în mod special ministrul culturii, ministrul familiei și demografiei, viceprim-ministrul, primarul Belgradului și ministrul de interne, tocmai ei sunt cei care provoacă și încurajează ura, intoleranța și ostilitatea, ceea ce a dus la această decizie inadmisibilă de interzicere a festivalului”, se mai arată în comunicatul organizației. Muntenegru: Violența juvenilă în creștereUnul din cinci liceeni din Muntenegru a fost victima violenței între egali și peste 50% dintre ei cunosc cel puțin un coleg care a fost agresat, reiese dintr-o serie de sondaje realizate de Centrul pentru Educarea cetățenilor din această țară, transmite publicația Cafe del Montenegro.Dintre elevii și liceeni agresați, 64,2% au denunțat în vreun fel sau altul actul de violență comis, în timp ce 35% nu au anunțat pe nimeni. Cele mai răspândite forme de violență în instituțiile de învățământ sunt violența psihologică și violența fizică, după care urmează, în ordine, violența socială, violența online și violența sexuală.Respondenții adulți care au participat la sondaje consideră că părinții poartă o parte din responsabilitate pentru actele de violență comise de copiii lor, dar marea majoritate au răspuns că principala cauză a creșterii violenței în școli o reprezintă mass-media și rețelele sociale . Principalele cauze ale violențelor sunt problemele familiale și abuzul de droguri și alcool. Croatia: Cea mai mică monedă din lumeReprezentantul autorizat al Guiness Book, Victor Fenes, a acordat recent directorului Monetăriei Naționale a Croației, Robert Blaic certificatul ”Guiness World Record” care confirmă faptul că moneda de aur ”Hum” este cea mai mică monedă din lume, transmite publicația Vijesti.Piesa miniaturală emisă de Banca Națională a Croației în decembrie 2022, are un diametru de doar 1,99 mm și o greutate de 0,05 grame și a fost emisă pentru a marca trecerea de la moneda națională kuna la euro. Piesa are valoarea nominală de 1 kuna și este gravată cu o imagine a orașului Hum.Hum, situat în Peninsula Istria, la Marea Adriatică, este considerat unul din cele mai mici orașe din lume: are o suprafață totală de 13 kmp și o populație de doar 52 de locuitori.  Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus: Ilvana Halilović  - Bosnia-Herțegovina;                                            Mia Kruẑić - Muntenegru;                                             Daria Marković - Serbia;                                      Jelena Bistrović - Croația   Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei          

Propaganda rusă a încercat să exploateze meciul de fotbal dintre România și Ucraina, cu scopul de a genera diviziune între cele două națiuni. O falsă filmare cu români scandând numele lui Vladimir Putin a fost distribuită pe canalele rusești. Din păcate, unii români au ținut isonul propagandei ruse, distribuind după meci glume deplasate. Nici că se putea ca propaganda Kremlinului să nu-și bage coada în meciul România-Ucraina de la Euro 2024. Tentația era prea mare și terenul prea fertil pentru ca sămânța otrăvită să nu fie aruncată.Pe de o parte, era Ucraina, națiune calificată, în cele din urmă la turneul final, în timp ce Rusia, izolată inclusiv în planul sportului, nici măcar n-a putut să participe la preliminarii, din cauza războiului de agresiune.De cealaltă parte, România, o țară care susține Kievul în lupta sa împotriva agresiunii. Dar și o societate care adesea s-a dovedit vulnerabilă la propaganda rusă, mai ales atunci când vizează adâncirea diviziunilor româno-ucrainenilor. Vedeți cazul Bâstroe. Sau cazul așa-ziselor persecuții ucrainene la adresa preoților români – în realitate exponenți ai bisericii rusești conduse de Kiril. Sau pretinsa problemă a anexărilor teritoriale – odată, pentru că responsabilă a fost chiar Moscova și a doua oară, pentru că frontierele actuale sunt unanim recunoscute. Iar cea care vrea să le schimbe este tot Rusia.Dar să revenim la fotbal. În funcție de rezultatul meciului, propaganda putea îmbrăca forme diferite.Pentru că România a învins Ucraina pe terenul de joc, propaganda rusă a născocit povestea potrivit căreia suporterii români prezenți cu zecile de mii în tribunele arenei din Munchen ar fi scandat numele dictatorului Vladimir Putin.O imagine care ar susține acest lucru a început să fie circulată pe rețeaua rusească Telegram. Se pare că imaginile au fost luate de bune de unele publicații europene. Italienii de la Gazzeta dello Sport spun că UEFA ar putea declanșa chiar o anchetă.Însă, potrivit G4Media, Centrul pentru Comunicare Strategică din Ucraina (StratCom UA), un organism guvernamental creat pentru a combate dezinformările Rusiei după invadarea Ucrainei, a analizat clipul viralizat pe rețelele sociale și a stabilit că este un fals.Cei care l-au realizat au înlocuit coloana sonoră, folosind o celebră scandare a suporterilor ucraineni împotriva lui Putin dar tăind un cuvânt – nu e greu de imaginat care.Din păcate, în același timp, în România au putut circula nestingherite glume deplasate sau chiar macabre. Vladimir Putin bucurându-se la primul gol al tricolorilor, Vladimir Putin fluturând drapelul României, Volodimir Zelenski primind trei mingi de fotbal în loc de armament.Nu se știe dacă aceste imagini au fost fabricate de propagandiștii ruși sau doar de niște idioți utili de pe la noi. Dar cei care le-au distribuit au arătat că nu știu să se bucure altfel decât de nenorocirea vecinilor.În Ucraina, în aceste zile, are loc un război, oamenii mor iar celor care-și pierd părinții sau copiii prea puțin le mai pasă de fotbal. Cu astfel de lucruri nu se glumește.Și dacă falsul cu românii scandând numele lui Putin a putut fi demontat, e mult mai greu cu românii care distribuie asemenea mizerii.

Cine sunt cei care dau primele rezultate de la alegeri. Ce greutate mai au exit-poll-urile de la ora 22:00 (Europa Liberă) - Cât de vulnerabilă e România în fața spionilor ruși. Expert în securitate: „Au reușit să învețe lucruri noi și să își schimbe strategiile” (Adevărul) Mergeţi la vot! În următorii cinci ani ani România îşi va desena infrastructura şi dezvoltarea pentru următoarele decenii. Nu-i lăsaţi pe alţii să decidă cine va face acest desen (Ziarul Financiar)Votul de duminică are o importanţă mai mare decât în trecut pentru că următorii patru-cinci ani vor fi decisivi pentru felul cum va arăta România deceniilor care vin, atrage atenția jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF. Pe plan intern va fi un vârf al investiţiilor în infrastructura de transport, medicală şi de educaţie care va determina o accelerare a investiţiilor private şi a felului cum arată şi funcţionează oraşele şi comunele. Este o fereastră de oportunitate istorică, pentru că se suprapun banii din PNNR cu cei din fonduri europene structurale, deci 80 mld. euro.Iar pe plan extern suntem într-un moment de răscruce pentru că în următorii ani, în funcţie de evoluţia conflictului de la est, va fi o reaşezare strategică şi traseul viitor al României va fi definit de această reaşezare. Se vor face jocurile, cum se spune. Plus admiterea în OECD, preconizată pentru 2026, care va aşeza economia pe un alt nivel de complexitate.În acest moment sunt în licitaţie obiective de infrastructură de 20 mld. euro. Sunt finanţări necesare pentru autostrăzi sau renovări de spitale, dar se aruncă şi cu banii pe stadioane care deja stau goale sau piste de biciclete în comune unde ar fi mai bune parcuri industriale.Iar alegerile pentru Parlamentul European vor fi determinante în 2024 pentru alegerea care va trebui făcută - un nou val al integrării, prin fuziuni bancare, bursiere, industriale şi crearea unui val investiţional care să scoată UE din mediocritatea creşterii din ultimii ani sau va triumfa perspectiva pesimistă, individuală? Va fi un examen greu pentru Bruxelles. Oricum ar fi, decizia ne aparţine. Cine sunt cei care dau primele rezultate de la alegeri. Ce greutate mai au exit-poll-urile de la ora 22:00 (Europa Liberă)Pentru alegerile de duminică, 9 iunie, Biroul Electoral Central a acreditat trei institute care pot face sondaje de opinie la ieşirea de la urne la nivel naţional: Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde şi Sodiso Research SRL.Vor fi organizate trei exit-poll-uri la nivel național. Pe lângă acestea, vor fi făcute și sondaje locale, la Râmnicu Sărat, la Luduşul de Mureş și unul pe întreg județul Mureș.Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS S.R.L. este unul dintre institutele acreditate de Biroul Electoral Central pentru a face sondaje la ieșirea de la urne (exit-poll).Compania, fondată în 1996, este deținută în proporție de 100% de jurnalistul Iosif Buble. Institutul a dat rezultatele la multe dintre scrutinele din ultimii 25 de ani.Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde SRL este cea de-a doua casă de sondare a opiniei publice care va face duminică un exit-poll. El aparține în proporție de 100% sociologului Marius Pieleanu.Cea de-a treia casă de sondare este necunoscută pe piața măsurătorilor intenției de vot.Sodiso Research SRL este deținută de Gheorghe Barna, C&P Studio, Asociația Analiștilor în Politici Publice și Kvantum Research.Asociația Analiștilor în Politici Publice este un ONG înființat pentru a explica maghiarilor cum să se comporte la recensământul populației în 2021. Toate firmele și asociațiile au sediul la aceeași adresă din Cluj Napoca.Europa Liberă reamintește că nu de puține ori, în ultimii ani, institutele de sondare a opiniei publice din România au greșit în previziunile lor privind rezultatele alegerilor, iar rezultatele măsurătorilor la urne au diferit cu câteva procente față de rezultatul oficial al alegerilor. De multe ori, în favoarea partidului care comandase cercetarea. Cât de vulnerabilă e România în fața spionilor ruși. Expert în securitate: „Au reușit să învețe lucruri noi și să își schimbe strategiile” (Adevărul)Scandalul uriaș din Republica Moldova, unde chiar fostul șef al Statului Major, Igor Gorgan, a fost deconspirat ca fiind spion rus ridică semne serioase de întrebare privind capacitatea serviciilor occidentale de contraspionaj de a contracara acțiunile Moscovei. Într-un interviu pentru „Adevărul”, expertul în securitate Marius Ghincea explică acest caz, dar lansează un avertisment de luat în calcul pentru România.„Sunt sigur că există astfel de informatori și în România. De altfel, o persoană a fost reținută zilele trecute în România pentru spionaj în favoarea Rusiei”, amintește Ghincea.El spune că Federația Rusă și-a intensificat activițiile de spionaj în România și în alte state NATO, precum și în țări care interesează direct Moscova, așa cum este Republica Moldova.„Cu siguranță vorbim de o intensificare a activităților de spionaj atât ale Rusiei împotriva aliaților Ucrainei cât și a Occidentului împotriva Rusiei. De altfel, acțiunile de sabotaj ale Rusiei în Occident au devenit o preocupare crescută, dezbătută public”, adaugă el.Marius Ghincea a explicat și cum pot fi contracarați spionii ruși care operează în România: „Contracararea unor astfel de acțiuni se realizează prin intermediul contraspionajului și printr-un control atent la accesul la informații clasificate.”

Emisiunea ”BBC World Travel Show”, împreună cu laboratorul de arheologie marină al Universității din Kotor, Muntenegru și cu Centrul de scufundări ”Adriatic Blue” din Herceg Novi, pregătește o ediție specială dedicată artefactelor scufundate în apele teritoriale ale Muntenegrului din Marea Adriatică.   ”Rezultatele cercetărilor laboratorului de arheologie vor fi prezentate telespectatorilor din lumea întreagă prin intermediul modelelor de realitate virtuală dar și al scufundărilor la epavele scufundate din golful Kotor”, se arată într-un comunicat al universității amintite, citat de publicația Vijesti.Echipa BBC condusă de prezentatoarea Carmen Roberts a realizat deja o serie de scufundări pentru explorarea epavei unei nave de război aparținând marinei fostei Iugoslavii. ”Ediția dedicată Muntenegrului a emisiunii ”BBC World Travel Show” nu este doar o oportunitate excelentă de a prezenta patrimoniul marin unic al Muntenegrului, ci și o ocazie de a atrage atenția lumii întregi asupra importanței prezervării și protejării vestigiilor scufundate în mările și oceanele lumii”, se mai arată în comunicatul universității. Serbia: Tot mai multe acte de violență în mediul universitarUn candidat și un reprezentant al comisiei electorale au agresat fizic mai mulți studenți în timpul campaniei electorale pentru alegerea parlamentului Facultății de filozofie din Novi Sad, transmite publicația sârbă Autonomija. O studentă care a fost atacată și-a pierdut cunoștința ca urmare a loviturilor, în prezent ea aflându-se în siguranță.”Violențele nu sunt o noutate în facultatea noastră, ele apar în mod regulat de luni, dacă nu chiar de ani de zile. Este nevoie de măsuri disciplinare urgente, nu ne mai putem ascunde în birourile noastre și pretinde că sunt chestiuni care îi privesc pe studenți. Este o problemă care privește întreaga comunitate universitară, iar tăcerea nu este o soluție, nici măcar din punct de vedere filozofic în acest caz”, a declarat profesorul Vladimir Mihić de la facultatea amintită.Circa 100 de angajați ai facultății au semnat un apel de solidaritate cu studenții agresați și împotriva violenței în mediul universitar.”Am inițiat acest apel pentru că observăm, ca de fiecare dată, că nu există nici un fel de reacție din partea conducerii facultății”, a subliniat profesorul Vladimir Mihić .Unul dintre agresori, studenta Ivana Macak, candidată la funcția de președinte al parlamentului studențesc, este și candidată din partea unui partid pro-rus la alegerile locale din 2 iunie a.c., mai amintește sursa citată. Lucrări de amploare pentru reabilitarea catedralei din Zagreb Catedrala din Zagreb este mai scundă cu 30 de metri, după ce cele două clopotnițe, grav avariate la cutremurul din 2020, au fost complet demontate, urmând a fi reconstruite folosind materialele originale, relatează publicația Jutarnji.”Inițial am încercat să lucrăm fără să demontăm cele două turnuri, dar pe parcurs ne-am dat seama că gradul de avariere este mult mai mare decât estimam. Până în prezent am demontat cca 4000 de blocuri de piatră, fiecare în greutate de cca 100 kg. Fiecare bloc a primit un cod de bare și a fost scanat în sistem 3D, urmând a fi folosit la reconstrucție”, a declarat Ante Mlinar, reprezentantul societății Spegra, din Split, antreprenorul lucrărilorEste interesant de notat că pe parcursul celor șase luni cât a durat demontarea,  locuitorii din Zagreb nu au observat că cele două turnuri au dispărut, întrucât acestea erau înconjurate de un eșafodaj acoperit cu pânză, pe care apar imaginile construcției originale, notează sursa citată.  Au colaborat la redactarea Revistei presei Europa Plus:Mia Kruẑić - Muntenegru;Daria Marković - Serbia;Jelena Bistrović - Croația Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei