Podcasts about facultatea

Karol Nawrocki, candidatul Partidului Lege și Justiție (PiS), a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia, cu 50,89% din voturile exprimate. Prezența la vot a fost de 71,31%, un record pentru Polonia. Cei doi candidați ajunși în turul al doilea, Karol Nawrocki și Rafał Trzaskowski, sînt reprezentanții celor două formațiuni politice principale din Polonia. Karol Nawrocki a fost susţinut de Partidul Lege și Justiție (PiS), partid din care face parte și actualul președinte, Andrzej Duda, partid care a fost și la guvernare vreme de opt ani pînă în 2023, cînd a cîștigat alegerile coaliția de centru-dreapta a actualului premier Donald Tusk, care l-a susținut la alegerile prezidenţiale pe Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei. În ce măsură victoria la limită pentru candidatul Partidului Lege și Justiție arată o divizare profundă a societății poloneze? Cum va arăta relația România-Polonia după alegerile prezidențiale din cele două ţări? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Raluca Alexandrescu: „În Polonia nu există în spaţiul public discursuri pro-ruse. Această absenţă a filo-rusismului se explică printr-un trecut, printr-o istorie construită în spiritul acestei opoziţii faţă de Rusia şi care nu a dispărut şi nu s-a slăbit. Războiul din Ucraina nu a făcut decît să exacerbeze angoase istorice profunde legate de ameninţarea rusă.”Ce șanse are guvernul Donald Tusk să implementeze reformele pe care și le-a propus, după alegerea candidatului susținut de PiS?Raluca Alexandrescu: „E foarte complicată situaţia guvernului Tusk acum. Coaliţia rezultată în urma alegerilor din octombrie 2023 a fost de nenumărate ori împiedicată să ducă la capăt nişte reforme de opoziţia preşedintelui Duda şi nu numai de opoziţia preşedintelui, care teoretic nu are competenţe nici măcar cît are preşedintele român. Deci el, teoretic, nu a avut prea multe pîrghii de influenţă dar a acţionat prin instituţii, care erau puternic politizate în urma acţiunii lungii guvernări PiS, şi pe care Donald Tusk, deşi îşi propusese un proiect ambiţios, nu a reuşit să le reformeze. (...) Aş cita cîteva din direcţiile în care guvernul nu a reuşit pînă acum să-şi ducă pînă la capăt proiectele şi promisiunile cu care venise, cu foarte mare mult entuziasm, în octombrie 2023, la guvernare. Reforma justiţiei şi a statului de drept, pe care o promisese într-un discurs electrizant, la anunţul rezultatelor legislative Donald Tusk şi care promitea chiar mai mult decît era poate cazul, o schimbare de regim. Acesta ar fi un prim punct foarte important şi care-i asigură în continuare pîrghii de influenţă foarte puternice preşedintelui ales Nawrocki. O a doua direcţie în care nu a reuşit Donald Tusk să se impună a fost problema foarte spinoasă a dezincriminării avortului. Or, ceea ce propune acuma PiS, şi se pare că a avut totuşi majoritatea polonezilor de partea sa, este, dimpotrivă, o înăsprire a acestei legislaţii, pînă la interzicerea completă.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Începutul studenției vine cu o schimbare radicală: autonomie totală, decizii proprii și primele experiențe de leadership în Clubul LMT. În acest episod, descoperim cum mentorii și comunitățile au avut un impact esențial în evoluția profesională a lui Paul. De la primul contact cu Universitatea Alternativă, la întâlnirea decisivă cu Cosmin Alexandru, fiecare interacțiune deschide noi uși și oportunități de creștere.Participarea la Erisma, programul de Leadership Creativ, îi oferă nu doar competențe în public speaking, branding personal și networking, ci și acces într-un mediu profesional de elită. Aici începe să-și rafineze stilul, să-și înțeleagă mai bine motivațiile și să construiască relații care îi vor influența cariera în mod decisiv..Dacă vrei să înțelegi cum oamenii din jurul tău și comunitățile din care faci parte îți influențează dezvoltarea, acest episod oferă o perspectivă autentică despre puterea conexiunilor, a contextelor și a mentorilor în definirea ADN-ului vocațional.

Cel mai scăzut nivel de încredere în instituții se înregistra în zona de Est a Uniunii Europene, inclusiv în România, conform unui Eurobarometru recent. De ce și-au pierdut românii încrederea în instituțiile statului? Și cum poate fi restabilită această încredere? L-am întrebat pe Emilian Mihailov, conf. univ. la Facultatea de Filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată. Emilian Mihailov: „Am făcut o documentare să văd dacă naraţiunile declinului se adeveresc. Şi, contrar aşteptărilor, de fapt România, pe cele mai multe criterii, cunoaşte un progres lent, nu spectaculos, dar un progres. Nu avem declin nici pe creştere economică, nici pe problema corupţiei, nici pe inegalităţi economice. În ultimii zece ani inegalităţile economice sînt pe un trend descrescător. Şi întrebarea este cum mai binele devine semn de revoltă? Cum mai binele devine tot mai rău? Ce se întîmplă de noi nu recunoaştem acest progres – nu este spectaculos, dar este progres – de ce, dimpotrivă, sîntem convinşi, sîntem atraşi de naraţiuni ale declinului? (...) Aş prefera să vorbesc despre trei factori. Unu: România a progresat dar nu este o ţară cu instituţii consolidate, nu avem instituţii foarte funcţionale, deşi vedem îmbunătăţiri. Al doilea factor este cel legat de modul în care afectează social media comunicarea, interacţiunea dintre indivizi şi comunicarea, dezbaterea publică. Al treilea factor este legat de cum este construită psihologia noastră. De ce credem în declin cînd avem progres? Noi tindem să idealizăm trecutul. În trecut avem şi fapte pozitive, şi fapte negative, dar tindem să ni le reamintim mai mult pe cele pozitive. Tot timpul îmbunătăţim, cosmetizăm trecutul. Iar prezentul va fi tot timpul dominat de evenimentele negative, sub influenţa social media – cel mai bun instrument de a influenţa percepţiile oamenilor despre ce se întîmplă.”Cum ar putea instituțiile să recîștige încrederea cetățenilor? Cît de mult contează stilul personal al liderilor în cosolidarea încrederii în instituţii, în stat? Cît de mult contează carisma, de pildă, sau însuşirile unui lider?Emilian Mihailov: „În  momentul de faţă contează foarte mult. Instituţiile sînt entităţi abstracte, nu ne putem apropia de ele într-un mod uman. Ai nevoie să te apropii de persoane, ai nevoie să intri în contact cu oamenii care reprezintă acele instituţii. Preşedintele Nicuşor Dan a făcut un gest foarte importat: cel de a umaniza figura preşedintelui, atunci cînd, în prima zi de după alegerile de duminică, el şi-a luat fetiţa şi a dus-o la şcoală, pe stradă, ca un om obişnuit. Astfel de momente sînt foarte importante. Şi mai dau un exemplu. Oamenii obişnuiţi care reprezintă instituţiile – poliţistul care te opreşte în trafic, jandarmul care vine şi-ţi explică, funcţionarul public de la ANAF care îţi trimite o scrisoare că ai nu ştiu ce datorii – dacă ei te ignoră sau te tratează cu lipsă de respect, s-a închis povestea. Umanitatea în interacţiunea cu instituţiile statului se va dovedi decisivă în perioada următoare.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, susținut de formațiunea centristă de la guvernare a premierului Donald Tusk, a cîștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia, desfășurat în 18 mai și se va confrunta în turul al doilea, din 1 iunie, cu candidatul partidului conservator Lege și Justiție (PiS) Karol Nawrocki. 67% dintre polonezi s-au prezentat la urne. Rezultatele obținute de candidații de pe primele două locuri sînt foarte apropiate: Rafal Trzaskowski a obținut 31,3% din voturi în timp ce Karol Nawrocki a obținut 29,5%. Care este peisajul politic din Polonia? Ce propun pentru Polonia cei doi candidați? Care sînt temele de campanie electorală? Care sînt implicațiile pentru Europa și România ale alegerilor din Polonia? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.Valentin Naumescu: „Celor care sugerează foarte multe asemănări între România și Polonia, le-aș spune că pot fi identificate unele asemănări, dar de fapt, în esență, situația este diferită. Pentru că în Polonia nu există nici candidat anti-sistem și nici candidat independent. Ambii candidați calificați în turul al doilea reprezintă partidele principale ale Poloniei, partidele considerate tradiționale în ultimele două decenii, chiar dacă au mai avut schimbări de denumiri. Aceștia sînt cei doi poli ai politicii poloneze de multă vreme: platforma civic liberală, centristă și dreapta conservatoare, naționalistă. Ambele partide putem spune că sînt la putere în Polonia, ceea ce iarăși e diferit față de situația din România. Pe de-o parte avem candidatul susținut de partidul aflat la guvernare, partidul premierului, pe de altă parte candidatul susținut de partidul președintelui, care a guvernat timp de două mandate. Există și puncte comune între cei doi candidați. Ambii susțin ferm Ucraina și au condamnat categoric invazia Rusiei în Ucraina. Nu doar candidații ci și partidele și platformele politice din care fac parte. Aici nu avem un clivaj între cei doi candidați.”Care sînt principalele teme în campania electorală?Valentin Naumescu: „Candidatul conservator vine cu teme din portofoliul dreptei conservatoare, cele legate de familia tradițională, de valorile religioase, creștine, catolice ale Poloniei, de o anumită respingere care există în tot mai multe societăți europene cu privire la politicile progresiste. Pe aceste teme va merge și pe un protecționism economic. Aici s-a lăsat un culoar relativ liber, descoperit, pe care-l exploatează dreapta conservatoare spunînd că o posibilă aderare a Ucrainei sau o liberalizare a comerțului cu Ucraina ar aduce prejudicii fermierilor polonezi. (...) Candidatul centrist, primarul Varșoviei, va încerca să stimuleze votul în orașele mari ale Poloniei, unde a cîștigat detașat în primul tur, va face apel la electoratul pro-european, la tineri, la oameni cu un nivel mai ridicat de studii. Aici cred că mai poate crește cu cîteva procente. (...) Cred că distanța între cei doi candidați va fi mică și realmente se va aștepta numărătoarea ultimelor voturi pentru a vedea cîștigătorul.”Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

.Radu Umbreș @ Upgrade 100 Live·       Este antropolog și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA București.·       A absolvit sociologia la Universitatea din București, apoi a urmat studii la Oxford și un doctorat în antropologie socială la University College London.·       A fost cercetător post-doctoral în Franța și România, iar cercetările sale combină științele sociale cu psihologia cognitivă.·       Este cunoscut pentru cartea Neîncrederea. Cum funcționează România profundă, bazată pe doi ani petrecuți într-un sat românesc, unde a observat direct dinamica neîncrederii și a cooperării.·       A publicat studii despre identitate națională, credințe conspiraționiste și comportamente sociale în pandemie, inclusiv în revista Nature Communications.·       Este activ în dezbaterea publică și cofondator al platformei ISCOADA, dedicată popularizării cercetării antropologice în România.

Friedrich Merz a fost ales marți cancelar al Germaniei dar abia din a doua rundă de vot în Parlament. Ce spune acest episod din politica germană despre situația noii coaliții de guvernare – blocul de centru-dreapta CDU/CSU şi social-democraţii, de centru-stînga, de la SPD – și perspectivele ei? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Luciana Ghica: „A fost foarte mult comentat rezultatul. Dar nu este o coaliţie uşor de făcut şi a fost un semnal important. Cred că trebuie pus în perspectivă. Faptul că Merz a reuşit să mobilizeze întreaga coaliţie dar şi partidele democratice din afara coaliţiei să treacă moţiunea prin care votul (al doilea) să aibă loc în aceeaşi zi – chestiune care necesita chiar mai multe voturi, 2/3 – mi se pare că este o reuşită. Şi la al doilea vot nu a obţinut minimum de 316 voturi, ci aproape toată coaliţia, mai puţin cei trei absenţi. A arătat că poate să obţină sprijinul întregului Parlament democratic.”E deja o tradiție în Germania ca un cancelar nou ales să efectueze prima vizită în străinătate în Franța și pe cea de-a doua în Polonia. Friedrich Merz s-a întîlnit de dimineață cu președintele francez Emmanuel Macron iar în această seară e la Varșovia. În marja întîlnirii de la Paris, Merz și Macron au publicat în presa europeană un articol comun, un articol manifest despre relansarea relațiilor franco-germane cu un obiectiv clar: consolidarea europeană. Parteneriatul franco-german trebuie să devină „mai strategic, mai operațional”, cu accent pe securitate, competitivitate și convergență europeană. Poate acest parteneriat să întărească într-adevăr Uniunea Europeană?Luciana Ghica: „Cred că da. În mare parte, în mod tradiţional, Uniunea Europeană a fost impulsionată politic de acest motor franco-german. Iar faptul că dincolo de cuvintele frumoase din acel editorial comun, avem şi cîteva elemente specifice legate de energie – o chestiune care este şi pe agenda UE, pînă în 2027 dorim ca UE să nu mai fie dependentă în nici un fel de resursele energetice din Rusia – este un mesaj extraordinar de important în această săptămînă simbolică în care aniversăm „Declaraţia Schuman”. 9 mai este Ziua Europei şi pentru că aniversează acea declaraţie a ministrului de afaceri externe francez, Robert Schuman, care i-a propus Germaniei în 1950 să pună în comun resursele de cărbune şi oţel, atît pentru scopuri economice, cît şi pentru scopuri politice şi de securitate. Şi această declaraţie franco-germană, acest editorial comun este într-un fel ecoul acelei declaraţii Schuman din 1950.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Această conversație a fost înregistrată într-o săptămână în care suferința nu a fost doar un subiect de discuție, ci o realitate trăită pentru mine. Am simțit pe propria piele ce înseamnă suferința și poziția demnă în fața ei, iar acest episod vine dintr-un loc de fragilitate și căutare. Printre cutii pe jumătate împachetate, copii bolnavi și inimă grea, am făcut spațiu ca Dumnezeu să îmi vorbească. Invitatul meu este Emil Bartoș, conferențiar universitar la Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București. Cu o carieră vastă în teologie dogmatică, istorică și practică, pastor a mai multor biserici, am simțit că domnul Emil Bartoș este persoana potrivită pentru un astfel de episod și nu m-am înșelat. În acest episod, am explorat întrebări profunde: Este Dumnezeu autorul suferinței? Avem voie să îi adresăm întrebări lui Dumnezeu? Ce înseamnă să jelim într-un mod autentic și biblic? Cum experimentează un teolog multiple pierderi care se succedă în decursul a câțiva ani?Deși nu am fost în cea mai bună formă de-a lungul acestei discuții, cred că tocmai în această imperfecțiune se află o lecție: Dumnezeu ne învață nu doar să ascultăm despre suferința altora, ci să învățăm să o simțim și să o trăim cu ei. Ascultă acest episod dacă ai nevoie de o perspectivă teologică asupra suferinței și doliului, dar și de o încurajare sinceră în mijlocul încercărilor.Pe domnul Emil Bartoș îl găsești aici - ⁠⁠ https://www.facebook.com/emil.bartos.739_____________________________Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI –⁠⁠ https://buymeacoffee.com/vulnerabil⁠⁠Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți ⁠pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe.Urmărește-mă și pe rețelele sociale:Instagram – ⁠⁠https://www.instagram.com/ramylazar/⁠Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠  https://www.facebook.com/ramy.scurtu⁠Website – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro⁠⁠

Despre mobilitate urbană, discutăm azi cu Florin Nemțeanu, conferențiar doctor inginer economist la Institutul Politehnic și la SNSPA, Facultatea de management. 

După mai multe săptămîni de negocieri, conservatorii germani – blocul CDU/CSU – au ajuns la un acord cu social-democraţii de la SPD pentru a forma noua coaliţie de guvernare din Germania. Economia, apărarea și migrația – acestea sînt temele pe care se va concentra noul guvern, conform acordului intitulat „Responsabilitate pentru Germania”. Cum va arăta Germania condusă de această formulă? Cît de solidă va fi noua coaliţie? Cum se va implica Germania în domeniul apărării și securității europene? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Camil Pârvu: „Germania are o tradiţie de a include genul acesta de guvernări în cultura politică a istoriei de după Al Doilea Război Mondial. Vedem acolo diferenţe destul de vizibile în raport cu cultura politică franceză. În Franţa este acest sistem electoral care creează aşteptarea – şi a electoratului, şi a partidelor politice – ca după alegeri un anumit partid să reclame întreaga guvernare. În Germania cultura politică este destul de diferită. Ei sînt mai apropiaţi, pînă la un punct, de cultura politică românească, aceea a unor guvernări de coaliţie, care pot să meargă chiar peste centrul politic, stînga-dreapta sau centru stînga-centru dreapta sau formule în care există partide-pivot, partide-balama, care sprijină în general guvernările, astfel încît foarte rar un singur partid reclamă capacitatea de a întrupa întreaga voinţă populară, cum se întîmplă în Franţa. Şi-atunci, această obişnuinţă a coaliţiilor, şi mai ales obişnuiţa eliminării partidelor radicale din cadrul acestor coaliţii face ca, în funcţie de scorul electoral, în funcţie de jocul alianţelor trecute, să avem coaliţii diferite. Sînt coaliţii semafor, sînt coaliţii centru stînga-centru dreapta, sînt coaliţii în interiorul cîmpului de stînga sau în interiorul cîmpului de dreapta.” Cum va arăta Germania condusă de această formulă?Camil Pârvu: „Miza este foarte mare pentru că, dacă eşuează acest proiect de dinamizare a economiei şi, indirect, a vieţii politice germane, riscul este ca Germania să rămînă la un fel de economie stagnantă pe termen ceva mai lung şi cu asta să tragă şi restul Europei după ea, eventual chiar să treacă prin crize pe care nu le mai poate depăşi.”De ce se spune că, dacă Germania strănută, restul Europei face gripă?Camil Pârvu: „Pentru că economiile din Estul Europei sînt economii ale căror lanţuri de producţie industrială sînt complet integrate cu cele germane. Şi au în general o pondere a industriei în PIB mai mare decît ţările occidentale. Estul, despre care tot spunem că a fost dezindustrializat, este mult mai industrializat încă, astăzi, decît restul Europei şi produce foarte mult pentru acestă piaţă occidentală. Or, dacă această piaţă occidentală în Europa îşi reduce cererea sau este depăşită tehnologic de producţia chineză şi industria germană nu mai are unde să vîndă pentru că vinde, în schimb, industria chineză, atunci toate aceste economii din Estul Europei nu mai au prea mult sens.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

InTerConectArt, așa se numește proiectul lansat de colectivul de artiști și psihoterapeuți ai Asociației Entuziart, o invitație la conectare interumană prin terapii expresiv-creative. Pe 6 aprilie, de la ora 15:00 Green Hours Jazz Cafe din București găzduiește o serie de întâmplări care duc mai departe misiunea Entuziart, aceea de a da tuturor posibilitatea ca prin artă să-și cunoască potențialul terapeutic. Vorbim despre art terapie destinată nevăzătorilor, cu actorul Valentin Andrieș. Asociația Entuziart va lansa pe 6 aprilie la Green Hours, doua proiecte artistice InTerConectArt și Ecosisteme Empatice Incluzive - proiecte care subliniază importanța terapeutică a artei, susținând empatia și incluziunea. Evenimentul va reuni trei secțiuni principale: o expoziție de Outsider Art, un tur al instalației senzoriale incluzive „Micul Prinț” și un spectacol de teatru-forum intitulat „Zmeii și Cei-Care-Au-Devenit-Furtună”. Expoziția Outsider Art va putea fi vizitată începând cu ora 17:00 și va aduce în prim-plan lucrări realizate de persoane cu dizabilități, având ca scop celebrarea diversității și creativității. Aceasta va include desene şi picturi realizate de artiştii Ștefan Macovski și Elena Dobrică, ambii implicați în proiecte anterioare de succes ale Asociației Entuziart, de la ateliere de art-terapie din cadrul programului “Emoții prin Culoare și Muzică-IV”, finanțat prin Programul anual Mol pentru Sănătatea Copiilor în perioada 2022-2025, la proiectul „Prin art-terapie către sufletul celor lipsiți de voce”, o expoziție găzduită de Arcub,  Hanul Gabroveni, în care au fost prezentate lucrări de artă psihopatologică realizate de beneficiari ai centrelor DGASPC.  O atracție centrală va fi instalația senzorială „Micul Prinț”, creată pentru a fi explorată prin simțul tactil, ghidat, cu ochii fizici închiși, pentru simți și a "vedea" mai bine cu ochii minții și mai ales ai inimii, frumusețea din lucrările de ceramică realizate de persoane care prin actul creativ transcend întunericul datorat deficiențelor de vedere. Această abordare unică va promova empatia și va contribui la destigmatizarea persoanelor cu dizabilități, oferindu-le ocazia de a-și exprima creativitatea într-un spațiu public apreciat. Piesele din cadrul instalației senzoriale au o poveste aparte care va fi descoperită o dată cu parcurgerea turului. Instalația senzorială va putea fi vizitată între orele 15:00 și 20:00. Evenimentul este deschis publicului larg și este adaptat pentru persoane cu dizabilități motorii sau de vedere. Toți sunt bineveniți să trăiască această experiență artistică incluzivă, iar intrarea este liberă! Proiectul InTerConectArt este co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Totodată, Asociația Entuziart anunță și începerea implementării proiectului EEI! - Ecosisteme Empatice Incluzive, în cadrul Programului SAVE („School Anti-Violence Ecosystem”), coordonat de Fundația World Vision România și cofinanțat de Uniunea Europeană printr-un grant cu valoarea totală de 30.000 de euro, proiect care se va desfășura timp de nouă luni, implicând 6 școli gimnaziale și licee speciale și incluzive din București (Liceul de Nevăzători, Centrul Special de Educație Incluzivă, Școala Gimnazială nr 28, Școala Gimnazială 4, Școala Gimnazială 190 și Școala Gimnazială Ana Lugojana) și două din Timișoara (Școala Gimnazială Sfânta Maria și Colegiul Național Bănățean). Proiectul EEI! - Ecosisteme Empatice Incluzive, își propune să promoveze diversitatea și empatia față de situația vulnerabilă a copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și nevoi speciale, să dezvolte conștientizare față de nevoile acestora reducând abuzul și hărțuirea provenite din partea comunității prin dezvoltarea comunităților de susținere, cât și să informeze beneficiarii și publicul larg în privința drepturilor copiilor cu CES. Prin tehnici artistice, performative și de teatru-forum, proiectul dorește să contribuie la crearea ecosistemelor empatice și incluzive, adresându-se unui număr de peste 2500 de beneficiari direcți - copii, părinți, profesori și specialiști instituționali.  Spectacolul de teatru-forum „Zmeii și Cei-Care-Au-Devenit-Furtună” va începe la ora 19:00 și este poate cea mai directă și interactivă parte a evenimentului, dizolvând granițele dintre public și actori și creând contextul pentru o poveste provocatoare despre depășirea obstacolelor și revendicarea propriei voci, într-un moment de reflecție și de dialog deschis. Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Fundației World Vision România. Nici Uniunea Europeană și nici Fundația World Vision România nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea. Empatia reprezintă condiția de bază, absolut necesară pentru abilitatea de a accepta diferențele și de reducere a prejudecăților. Astfel, proiectele propuse de Asociația Entuziart sunt menite să creeze și faciliteze procese creative pentru a dezvolta toleranța, empatia și înțelegerea, dar și o atitudine proactivă care susține împuternicirea persoanelor vulnerabile din cadrul comunității. Asociația Entuziart este o organizație non-guvernamentală dedicată promovării și sprijinirii persoanelor de orice vârstă și cu orice tip de abilități, prin activități creative și artistice cu scopuri terapeutice. Asociația se implică activ în oferirea de ajutor psihoterapeutic persoanelor din zone defavorizate, colaborând cu şcoli speciale, şcoli de masǎ, spitale de psihiatrie și D.G.A.S.P pentru a extinde accesul la serviciile de art terapie și stabilește parteneriate semnificative cu instituții academice precum Universitatea București, oferind contexte de practică pentru studenții din Facultatea de Psihologie

Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreaptă Rassemblement National, a fost condamnată de Tribunalul Corecțional din Paris la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, pentru deturnare de fonduri europene. De asemenea, i s-a impus o amendă de 100.000 de euro și o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice, aplicabilă imediat. Ceea ce înseamnă că nu va putea să candideze la alegerile prezidențiale din 2027. Această condamnare survine în urma acuzațiilor conform cărora Le Pen și alți membri ai RN au deturnat aproximativ 4,1 milioane de euro din fondurile Parlamentului European, destinate asistenților parlamentari, pentru a finanța activități ale partidului. Raluca Alexandrescu, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, explică ce i se impută lui Marine Le Pen şi ce implicaţii are condamnarea ei.Raluca Alexandrescu: „I se impută o deturnare de fonduri europene. Şi asta nu numai în favoarea unor persoane, ci – ceea ce e considerat mai serios – în favoarea partidului. Un partid către care a direcţionat în mod ilegal fonduri care erau plătite de contribuabili europeni. Deci aici avem de-a face şi cu o disticţie între diverse jurisdicţii şi diverse planificări bugetare. Această condamnare provizorie arată că Marine Le Pen a schimbat direcţia acestor fonduri şi alocări bugetare. Sînt bani plătiţi de contribuabili europeni, nu neapărat francezi, care au ajuns în portofoliul unui partid politic din Franţa. Fără ca acest partid politic să fi avut dreptul să aibă acces la aceşti bani.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Donald Trump și Vladimir Putin au căzut de acord asupra încetării focului, pentru 30 de zile, asupra infrastructurii energetice din Ucraina și Rusia. Despre discuţia telefonică de marţi dintre cei doi lideri precum şi despre demersurile diplomatice pe care le pot face statele europene pentru ca SUA să nu abandoneze Ucraina şi nici Europa am vorbit cu Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.Valentin Naumescu: „Preşedintele Putin a respins pur şi simplu iniţiativa formulată de partea americană, aşa-zisul plan de pace al lui Donald Trump. L-a respins avînd abilitatea politică de a îmbrăca acest refuz în hainele aparente ale unei acceptări parţiale. Dar de fapt Putin a spus NUpărînd că spune DA. Nu este vorba de nici o încetare a focului, de nici un acord şi de nici un armistiţiu, dovadă că, imediat după ce s-a încheiat discuţia telefonică, luptele şi bombardamentele ruseşti au continuat cu şi mai mare intensitate în Ucraina. Vorbim doar de nişte enunţuri de presă, de nişte declaraţii. Orice acord privind încheierea acestui război este deocamdată departe. Dintr-un motiv foarte simplu: Putin simte acum că Rusia are superioritate militară pe front, că armata rusă este în ofensivă, că Ucraina este lipsită de ajutor militar şi, în consecinţă, Rusia doreşte să-şi impună în totalitate condiţiile în faţa Ucrainei, să obţină indirect o capitulare a Ucrainei.”Rusia cere oprirea ajutorului militar străin și a furnizării informațiilor pentru Ucraina. Ceea ce echivalează cu o slăbire a poziției Kievului. Ar putea Donald Trump să accepte la un moment dat această condiție?Valentin Naumescu: „Da, cred că ar putea s-o accepte şi pe aceasta şi pe altele pe care Putin le va formula. Pentru că în acest moment nimeni nu înţelege în ce a constat planul de pace al lui Trump, despre care ne vorbea în campania electorală de anul trecut. Iată, mîine sînt două luni de cînd a preluat acest mandat la Casa Albă. Nu vedem nici un progres, dimpotrivă, Rusia este din ce în ce mai agresivă, mai sigură pe sine că victoria este aproape. Relaţiile transatlantice sînt la un nivel minim de încredere după Al Doilea Război Mondial. Nu ştiu cînd va începe Washingtonul să realizeze, în timpul acestei administraţii Trump 2, faptul că nu se poate avea încredere în regimul Putin şi în Rusia. Ca de atîtea alte ori, ruşii folosesc toate oportunităţile care li se oferă, toate aceste concesii, aceste compromisuri, de fapt, pentru a-şi întări poziţia în Ucraina, pentru a slăbi Ucraina şi pentru a diviza Occidentul, ceea ce ştim că doresc de foarte mult timp.”Ce demersuri la nivel diplomatic pot face statele europene pentru ca SUA să nu abandoneze Ucraina şi nici Europa?Valentin Naumescu: „Pot face multe statele europene pentru că totuşi există în Europa lideri importanţi care au încă uşi deschise la Washington. Am văzut vizite bune la Casa Albă realizate de preşedintele francez Emmanuel Macron, de premierul britanic Keir Starmer. Au fost şi secretarul general al NATO, şi preşedintele Poloniei, probabil va merge şi noul cancelar al Germaniei în săptămînile sau lunile viitoare. Aceste ţări importante pot da un semnal că ele vor ajuta în continuare Ucraina, că nu se poate discuta nici un fel de aranjament de încheiere a războiului fără participarea, legitimă, a Ucrainei şi chiar fără participara europenilor. Pentru că este de neimaginat construcţia unei viitoare ordini de securitate europene care să nu aibă la masă aliaţii europeni.”Valentin Naumescu a publicat recent volumul „Cumpăna. Lumea la răscrucea marilor schimbări”. Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Bucureştiul sau Micul Paris este presărat cu palate spectaculoase ce au aparţinut unor familii boiereşti. Pe lângă aceste palate spectaculoase, Bucureştiul mai ascunde un număr impresionant de case boiereşti, cu poveşti interesante şi oameni minunaţi ce le-au trecut pragul. Fundația Calea Victoriei ne propune un atelier având că tema povestea clădirilor de patrimoniu din București, atelier numit "Case boiereşti din Bucureşti". Discutăm astăzi cu lectorul Fundației Calea Victoriei, Anita Sterea. Invitata mea de astăzi a pornit prin primăvara lui 2012 un amplu proiect numit “Descoperă Bucurestiul cultural”, care constă în vizite la monumente și plimbări pentru elevii de liceu, în cadrul Școlii ALTFEL. Anita Sterea este licențiata Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti, precum și a masterului de Relații internaționale – Facultatea de Istorie și a masterului de studii olimpice- Academia Internațională Olimpica – Grecia. În 2006 a urmat cursurile Centrului Național pentru Turism, având atestatul de ghid turistic eliberat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Este omul cu care puteți porni liniștit oricând într-o plimbare prin București, în căutarea poveștilor despre clădirile din jurul nostru. "Casa Vernescu, Casa Melik, Casa Aman sunt clădiri ce se bucură de o mare mediatizare şi conservare mai ales din cauza instituţiilor pe care le găzduiesc. Însă, mai există în Bucureşti un număr impresionant de case spectaculoase, ascunse de ochiul publicului larg de cele mai multe ori, cum ar fi Casa Arion, Casa Librecht, Casa Mincu, Casa Chrissoveloni, case  foarte bine conservate însă poate prea puţin cunoscute uneori de publicul larg. Toate aceste case boiereşti au fost la timpul lor adevărate reşedinţe pline de fast şi somptuozitate, iar unele dintre ele păstrează atmosfera vremii până în zilele noastre.", secvenţă din prezentarea cursului pe site-ul Fundaţiei Calea Victoriei.Atelierul "Case boiereşti din Bucureşti" este programat să înceapă pe 20 martie, desfăsurandu-se într-o serie de serie de 3 conferinţe la sediul Fundației Calea Victoriei din București (Bd. Dacia, nr. 78, Casa General Henri Cihoski).

Studentă la Facultatea de Litere din București, Théa Dumitrescu și-a petrecut copilăria și adolescența în Montreal, Quebec. Astăzi, Bucureștiul este noua ei casă.  Cum este tranziția de la cultura nord-americană la cea românească?

Cristina Chiriac este antreprenor, fondatoarea CONAF România (Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin) si Flori de Ie. De profesie este economist, specializată în finanțe, bănci, burse de valori și asigurări și doctor în economie, evaluator, expert contabil, practician în insolvență, mediator, arbitru internațional în mediere, cu mastere in economie. În 1998, a absolvit Facultatea de Finanțe, Bănci, Burse de Valori și Asigurări din cadrul Academiei de Studii Economice, București, în anul 2013, Facultatea de Științe Juridice și Administrative a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, a absolvit cursurile de specializare ale Colegiului Național de Apărare, studii postuniversitare de masterat în Managementul financiar al mediului, respectiv Dreptul afacerilor, iar în anul 2015 obține titlul de doctor în economie al Academiei Române. În 2015 lansează proiectul "Flori de Ie"[8], un brand autentic românesc, o inițiativă de promovare și susținere a iilor tradiționale românești, un efort important de conservare a valorilor și tradițiilor culturale ale României, prezentând colecțiile sale, în toată lumea.

În 6 martie a avut loc reuniunea extraordinară a Consiliului European, considerat un summit extrem de important pentru planurile liderilor europeni privind securitatea Europei și apărarea Ucrainei în contextul turbulențelor provocate de administrația Trump. Despre mizele întîlnirilor la nivel înalt din ultimele zile şi proiectul de reînarmare a Europei, ReArm Europe, vorbim cu Raluca Alexandrescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Raluca Alexandrescu: „Chiar dacă e foarte păgubos să faci paralele istorice şi, în general, nu e recomandabil să le faci pentru că nu sînt circumstanţele similare, totuşi e instructiv să vedem că în istoria politică a SUA, începînd de prin anii ʼ30 ai secolului trecut, există poziţii consecvente, public afişate, care converg în direcţia celor pe care le susţine acum administraţia americană. E de notorietate că în anii ʼ30, SUA au adoptat, de pildă, foarte multe legi ale neutralităţii care pledau tocmai în favoarea unei retrageri a Americii, în urma experienţei Primului Război Mondial. Îl avem pe Charles Lindbergh, care, în 1941 pronunţă un discurs faimos, puţin după confirmarea celui de-al treilea mandat Roosevelt, şi care, la fel, sub sloganul „America First”, lansează aceleaşi ipoteze americane, nu izolaţioniste, pentru că nu cred că Trump este izolaţionist, dar care marchează o poziţie antieuropeană, aproape făţiş ostilă.” S-a vorbit mult în ultimele zile despre apărarea europeană, despre un plan de reînarmare a Europei. Ce ar presupune un asemenea plan?Raluca Alexandrescu: „Prima propunere pe care am văzut-o a fost cea înaintată de Ursula von der Leyen şi care vizează în principal stimularea ţărilor membre de a cheltui mai mult pentru bugetele de apărare, fără ca acest lucru să antreneze creşterea deficitului. Un mecanism care, într-un fel, ar semăna un pic cu ce s-a făcut acum cinci ani în cazul Covidului, evident că asemănările se opresc destul de repede, dar e un mecanism financiar. Principala problemă pe care o au ţările membre este capacitatea de a mobiliza resurse financiare importante şi din mediul privat în industria de armament. Există o directivă europeană care interzice investiţii în industria de apărare. Or, planul Ursulei von der Leyen vizează exact demontarea acestor mecanisme şi fluidizarea aportului financiar înspre industria de apărare. Un alt obiectiv pe care îl propune acest plan este o chestiune care va fi mai delicat de realizat: o încercare de convingere a statelor membre de reorientare a achiziţiilor de armanent şi a achiziţiilor militare dinspre SUA înspre Uniunea Europeană.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Președintele francez Emmanuel Macron a fost luni la Washington și s-a întîlnit cu președintele american Donald Trump. Premierul britanic Keir Starmer merge joi la Washington ca să discute cu Donald Trump. Care sînt marile mize ale acestor discuții? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.Camil Pârvu: „E o serie de evenimente politice în desfăşurare, poate e hazardat să vorbim categoric de lucruri care sînt în derulare. Dar ne putem da seama că misiunea oricărui lider politic care reprezintă nu doar Franţa, ci şi Europa, este de a recupera un pic din starea deplorabilă în care se află acum relaţiile transatlantice. E o situaţie pe care Macron trebuie s-o gestioneze şi la nivel personal dar şi la nivelul unor dosare foarte grele: dosarul ucrainean, dosarul comercial, dosarele care ţin de o serie întreagă de dispute pe care administraţia Trump se pregăteşte să le deschidă cu Uniunea Europeană, inclusiv cele legate de reglementarea spaţiului digital şi a inteligenţei artificiale.”Joi premierul britanic Keir Starmer merge la Casa Albă. Care este miza acestei întîlniri?Camil Pârvu: „Este această serie de întîlniri ale europenilor cu preşedintele Trump. Zilele trecute a fost Macron, joi o să fie Starmer, probabil că vineri se duce chiar Zelenski, pentru a încerca să ţină cumva în viaţă această cooperare transatlantică.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

O prezenţă record s-a înregistrat duminică la alegerile din Germania. 83,5% dintre cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Pe primul loc s-a clasat alianţa lui Friedrich Merz, CDU/CSU, cu 28,5%, pe locul al doilea s-a clasat, cu 20,8%, AfD, partidul considerat de extremă dreapta, condus de Alice Weidel, pe locul al treilea SPD-ul lui Olaf Scholz, cu 16,4% şi pe locul al patrulea s-au clasat Verzii, cu 11,6%. A intrat în Parlament şi partidul de stînga Die Linke, votat de 8,8% dintre alegători. Despre rezultatele alegerilor din Germania şi perspectivele pentru formarea coaliţiei de guvernare vorbim cu Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Luciana Ghica: „Succesul extremei drepte este foarte mult legat de social media, într-adevăr, dar într-un fel este legat şi de politica clasică. Ajunge mai aproape de alegător, în sensul că partidul, chiar dacă prin promovarea de mesaje false, de ură, ajunge mult mai aproape de ce-l frămîntă pe alegător, chiar dacă unele dintre aceste probleme sînt complet inventate. Multe dintre partidele tradiţionale, nu doar în Germania, dar peste tot în Europa, din păcate, au pierdut frecvent baza din care s-au format, au pierdut legătura cu alegătorii. Şi asta şi spun alegătorii la urne: cu ce mă reprezintă pe mine?”Spre deosebire de Olaf Scholz, Friedrich Merz (probabil viitorul cancelar al Germaniei) a declarat că nu se va opune livrării de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina. De asemenea, este deschis pentru discuţii despre un proiect european de apărare. Aici se întîlneşte în opinii cu preşedintele francez Emmanuel Macron. Cît contează poziţionarea Germaniei faţă de un asemenea proiect de apărare europeană?Luciana Ghica: „Contează foarte mult pentru că există o capacitate de producere a armamentului semnificativă în Germania – este unul dintre cei mai mari producători din lume, nu doar din Europa. Şi, teoretic, forţele armate germane sînt printre cele mai importante din Europa. (...) E important să existe acest semnal. Nu ştiu să vă spun ce se va întîmpla, sîntem într-o perioadă extrem de volatilă. Multă vreme am depins pentru chestiuni de securitate de aliatul nostru principal, SUA, care în acest moment nu mai este un aliat pe care ne putem baza, este impredictibil şi, în unele chestiuni, ameninţă să ne fie chiar inamic. Astfel de comportamente vor readuce în prim-plan discuţii despre o armată europeană, despre armament.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Experiment: Unde se duc banii noștri. Prețuri duble în coșul de cumpărături, la aceleași produse (PressOne) - De ce s-au golit atât de rapid depozitele de gaze ale României (Ziarul Financiar) -Ce exportă România în Statele Unite și cum ne afectează taxele introduse de Trump la oțel și aluminiu (Libertatea) -  Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției (Edupedu) „Cheia” candidaturii la președinție a lui Bolojan este la Crin Antonescu și la PSD. „Electoratul vrea emoție, iar el transmite seriozitate” (Adevărul)Dacă anunțată candidaturǎ a lui Antonescu nu „va decola”, Ilie Bolojan ar fi un candidat credibil la președinție, spun analiștii consultați de „Adevărul”. Cele mai mari obstacole în calea acestui scenariu sunt acceptarea lui de PSD și faptul el nu este genul de lider care transmite foarte multă emoție.Numirea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte interimar și predarea conducerii PNL îl pun într-o situația delicată în partid, dar îi permit să se promoveze pentru o eventuală candidatură la președinție.„Dacă Crin Antonescu va reuși să devină convingător în sondaje, va rămâne candidat. Dacă nu, vor încerca să se salveze. Este imposibil ca partidele să nu aibă și o strategie de rezervă, chiar dacă nu au recunoscut” declară politologul Cristian Pîrvulescu.Analistul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Paris-Est Marne-la-Vallée și la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, spune că se aude din multe surse, procentul real al domnului Crin Antonescu este semnificativ mai mic decât cel care a fost prezentat în ultimele cercetări făcute publice în finalul lunii ianuarie. În acest caz vom avea o amplificare a dispersării voturilor către Nicușor Dan sau către eventuali alți candidați posibili.Politologul George Jiglău, lector universitar la UBB, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării atrage atenția că „mereu se caută un element surpriză în perspectiva sau în preajma alegerilor, pe măsură ce ne apropiem de data scrutinului. Deci până nu se tipăresc buletinele de vot, cred că se poate întâmpla orice.”Jiglău crede că nici PSD și nici PNL, împreună sau separat, nu își permit să piardă aceste alegeri.Pe larg în ziar.Experiment: Unde se duc banii noștri. O vânătă costa 3.59 lei în 2022, acum e 7.19 lei. Prețuri duble în coșul de cumpărături, la aceleași produse (PressOne)Experimentul PressOne a reprodus, printre altele, un coș de cumpărături din aprilie 2022. Coșul a însumat 24 de produse, pentru care a plătit atunci 181 de lei. Pe listă: legume, multe din import fiind în afara sezonului, fructe, și ele tot din import, pentru că încă nu creștem banane sau grapefruit în România, lactate, brânzeturi și ceva înlocuitor de pâine.Diferența dintre atunci și acum a fost de 116 lei, pentru aceleași produse. Prețurile la alimente cresc, iar Călin Georgescu transformă nemulțumirea legată de asta în capital electoral.  Creșterea prețurilor nu poate fi rezolvată nici cu lacătul pus pe ușa marilor magazine, nici fluturând stegulețe în fața rafturilor.Un studiu bazat pe date din septembrie 2023 al Fundației Friedrich Ebert România și Syndex România arată cum valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, pentru o familie formată din doi adulți și doi copii se ridică la 9.978 de lei. De ce s-au golit atât de rapid depozitele de gaze ale României (Ziarul Financiar)Depozitele de gaze ale României se golesc văzând cu ochii, pe 10 februarie gradul de umplere a acestora fiind de numai 39%.Anul trecut, în aceeaşi zi, depozitele erau pline în proporţie de 60%. Ce se întâmplă? Autorităţile au fost luate prin surprindere de iarnă, scrie ZF.În noiembrie, s-a scos cu 58% mai mult decât s-a prognozat. În februarie, am limitat extracţia ca să avem gaz până la primăvară. Ce exportă România în Statele Unite și cum ne afectează taxele introduse de Trump la oțel și aluminiu (Libertatea)România exportă produse în valoare de 2,1 miliarde de euro și face importuri de 1,19 miliarde, arată datele Institutului Național de Statistică (INS) la solicitarea Libertatea.Trump a impus luni tarife vamale de 25% pentru toate importurile de oțel și aluminiu ale SUA, din cauza dezechilibrelor comerciale avute.Exporturile României către SUA sunt doar 2,28% din totalul exporturilor de 92,6 de miliarde de euro ale țării noastre, însă pot fi afectate de tarifele introduse de președintele american. În România activează mai mulți producători de oțel, precum combinatele de la Galați, Târgoviște, Hunedoara, Călărași și Zalău, în vreme ce țara noastră este și cel mai mare producător de aluminiu din sud-estul Europei prin Alro Slatina.Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției (Edupedu)Mircea Cărtărescu, scriitorului român contemporan cu cea mai mare notorietate națională și internațională, nu a fost admis ca membru corespondent în Academia Română, el picând „la distanță de un vot” în cadrul procedurii de admitere care s-a desfășurat, miercuri, în Adunarea Generală a forului, după cum a spus șefa secției de Filologie a Academiei, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, contactată de Edupedu.ro. Aceasta a arătat că Mircea Cărtărescu obținuse, în urmă cu aproximativ o lună, 9 din 9 voturi în cadrul acestei secții, pentru o nominalizare ca membru corespondent, în cadrul procedurilor de desemnare a noilor membri.Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanților și a obținut numai 73. „este păcat pentru că am fost foarte aproape să facem un act corect, de răsplătire a valorii, care este foarte evidentă”  a declarat Rodica Zafiu.

M.C.N. Podcast revine în forță! Începem un nou sezon în care abordăm unele dintre cele mai interesante subiecte care merită atenția ta. Astfel, ducem mai departe manifesto-ul pentru dialoguri autentice și perspective curajoase asupra realității. În primul episod i-am avut alături la masa rotundă pe Theo Zeciu, Imogen, Monica Jitariuc și Dragoș Stanca. Au vorbit fără filtre despre tot ce înseamnă social media. Sunt responsabili influencerii de educarea publicului sau de entertainment? Cine câștigă lupta dintre online și TV? Cât de dependenți suntem de rețelele de socializare și cât de onest vrea brand-ul să fie influencer-ul într-o campanie? O discuție completă, abordată de pe toate fronturile. Alături i-am avut pe studenții de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și ONG-ul Ethical Media Alliance, inițiat chiar de Dragoș Stanca. Acest ONG își propune să îi ajute pe jurnaliști să-și monetizeze munca, iar astfel să susținem conținutul de interes public. Le poți fi și tu aproape aici: https://www.ethicalmedia.eu/ Prietenii de la Black Cab ne-au fost și ei aproape și s-au ocupat de transportul în siguranță al invitațiilor. Mulțumim! /Instagram: / / blackcab.romania /Facebook: / / theblackcab Le mulțumim și prietenilor de la DP Watches, care s-au alăturat! Dacă sunteți pasionați de ceasuri și credeți că a venit timpul să vă cumpărați unul, DP Whatches vine la fix. Mai multe detalii aici: https://dpwatches.ro/ /Instagram: / / dpwatches.ro /Facebook: / https://www.facebook.com/profile.php?... ---- Produced by: Headline Management /Instagram: / / headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram: / / calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: / / evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram: / / ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram: / / alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Iulia Mocanca, Răzvan Gârz & Teodora Nedelcu ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this song on your channel.

Germania se pregătește pentru alegerile anticipate din 23 februarie. Printre temele care se dezbat intens în campania electorală se numără migrația și ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care se află pe locul al doilea, potrivit sondajelor. Alianța de centru-dreapta CDU/CSU este pe primul loc, pe locul al treilea s-ar situa, conform sondajelor, social-democrații actualului cancelar Olaf Scholz, urmați de verzi. Olaf Scholz și liderul CDU/CSU, Friedrich Merz (posibilul viitor cancelar) au promis că nu vor colabora cu extrema dreaptă pentru formarea noii coaliții de guvernare. În weekend-urile trecute au fost proteste în mai multe orașe din Germania față de înăsprirea legii privind migrația, lege promovată de liderul de centru-dreapta Friedrich Merz cu susținerea primită din partea partidului de extremă dreapta AfD. Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, explică situaţia politică din Germania înainte de alegeri.Valentin Naumescu: „Cea mai arzătoare chestiune este cea a viitoarei coaliţii de guvernare. Creştin-democraţii exclud în acest moment cooptarea extremei drepte la guvernare. Rămîne în discuţie varianta Marii Coaliţii, cum o numesc germanii, Große Koalition (GroKo), între creştin-democraţi şi social-democraţi, dacă aceste două partide împreună vor depăşi 50% în Bundestag. Şi înţeleg că preferinţa creştin-democraţilor este pentru o coaliţie cu două partide, fiind mai uşor de gestionat. Ei ar evita, dacă e posibil, o coaliţie cu trei partide. Dacă nu se poate doar cu SPD, atunci e posibil să intre în discuţie şi verzii, cu aproximativ 13%, arată sondajele astăzi. Aceste trei partide cu siguranţă vor avea mai mult de 50%, doar că apar dezacordurile, diferenţele de viziune. De exemplu, creştin-democraţii vin cu elemente economice de centru-dreapta mai pronunţate, care scad accentul pe politicile ecologiste.”Care este bilanţul cancelarului Olaf Scholz şi ce impact au percepţiile germanilor asupra votului din 23 februarie?Valentin Naumescu: „E clar că e într-o scădere accelerată de popularitate. A fost perceput în general ca o figură slabă din punct de vedere politic, mai ales că în ultimii doi ani economia germană a intrat în recesiune. Nu-i o recesiune pronunţată, au fost scăderi mici, în jur de -1%, -0,5%, dar este neobişnuit pentru societatea germană să se confrunte cu recesiune economică. În plus, a fost chestiunea migraţiei, au fost mai multe evenimente dramatice care au accentuat sentimentul general – să nu ne facem iluzii, nu e doar la nivelul publicului AfD, este la nivelul societăţii germane că ce-i prea mult e deja prea mult şi trebuie stopată în special imigraţia ilegală care, într-adevăr va fi o temă majoră. Am văzut o opinie foarte interesantă în presa germană: că acesta va fi de fapt adevăratul final al epocii Merkel. Pentru că Olaf Scholz, deşi provine din alt partid, de la social-democraţi, a continuat în mare parte politicile erei Angela Merkel, centristă, destul de permisivă privind migraţia din Orient, cu un accent pe politicile verzi.”  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

M.C.N. Podcast revine! În episodul al patrulea al sezonului vorbim despre educație. Trăim vremuri în care, s-a dovedit încă o dată, că doar ea ne mai poate salva. Invitați la masă i-am avut pe Monica Florea, Corina Popa, Virgil Stănescu și Dan Prediger. Aflăm ce merge bine și care sunt problemele sistemului educațional românesc, dar și cum ar putea fi ele rezolvate. Cât de importantă este relația profesor-elev-părinte? Vorbim și despre formele de educație alternative și cum putem pregăti copiii, ca să facă față societății actuale. Prezenți în public alături de noi au fost studenți de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, bursanți la GO Scholarship România și beneficiari ai Up Generation. Mulțumim și Fundației Noi Orizonturi pentru că au participat la acest episod. Noi Orizonturi oferă educatorilor și părinților instrumente prin care împuternicesc copiii și tinerii să-și atingă potențialul maxim să conducă şi să producă schimbări pozitive în comunităţile lor. Mai multe informații despre Fundația Noi Orizonturi găsiți pe www.noi-orizonturi.ro. Îi poți sprijini donând în fundraising-ul lor - https://noi-orizonturi.galantom.ro/fu... sau redirecționând 20% din impozitul pe profit. /Instagram: / noiorizonturi Prietenii de la Black Cab au fost și de data asta alături de noi și s-au ocupat de transportul în confort și siguranță al invitaților. Mulțumim! /Instagram: / / blackcab.romania /Facebook: / / theblackcab ---- Produced by: Headline Management /Instagram: / headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram: / calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: / evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram: / ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram: / alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Iulia Mocanca, Răzvan Gârz & Teodora Nedelcu ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

M.C.N. Podcast e din nou aici! În episodul cinci al sezonului am abordat un subiect care s-ar putea să-ți rămână în minte multă vreme. Invitate au fost Alina Robu și Diana Nemeș, co-fondatoarele Institutului BrainMap Neuroscience. Ambele au contribuit semnificativ la domeniul sănătății mentale și neuroștiințelor în România. În acest podcast am discutat despre modul în care îți poți înțelege și antrena creierul. Află ce înseamnă și cum arată harta creierului și cum îți poți îmbunătăți viața prin această metodă. În public au fost prezenți alături de noi studenți de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Facultatea de Drept și Filosofie. Le mulțumim și celor de la Mental Health for Romania pentru că ne-au fost alături în acest episod. Mental Health for Romania este o asociație care de aproape 5 ani luptă să schimbe modul în care este percepută și tratată sănătatea mintală în România. Cel mai cunoscut proiect al organizației este Harta Specialiștilor, o platformă online care centralizează peste 300 de psihologi, psihoterapeuți, consilieri și psihiatri din toată țara, ce pot fi filtrați în funcție de locație, experiență și de reducerile și gratuitățile oferite persoanelor fără posibilități, studenților și altor grupuri vulnerabile. Mai multe informații despre Mental Health for Romania găsiți pe mentalhealthforromania.org. Puteți susține proiectele lor prin donații pe site-ul organizației, redirecționarea impozitului pe venit sau, în prag de sărbători, prin achiziționarea unui cadou din magazinul lor online. /Instagram: / mental_health_for_romania Prietenii de la Black Cab au fost și de data asta alături de noi și s-au ocupat de transportul în confort și siguranță al invitaților. Mulțumim! /Instagram: / / blackcab.romania /Facebook: / / theblackcab ---- Produced by: Headline Management /Instagram: / headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram: / calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: / evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram: / ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram: / alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Iulia Mocanca, Răzvan Gârz & Teodora Nedelcu ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST #micutzu Te invit sa dai JOIN ca sa devii membru al acestui canal. / @micutzustandupofficial ----- ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

Compania chineză DeepSeek, care a lansat recent varianta sa de inteligență artificială, a zguduit industria tehnologiei și bursele, mai multe companii din industrie înregistrînd scăderi importante. Dar ce este DeepSeek? Și de ce a provocat atîta tulburare? I-am întrebat pe doi membri ai Asociației pentru Tehnologie și Internet: Bogdan Manolea, consultant juridic, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor, și Bogdan Lungu, doctorand la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj, interesat de impactul inteligenței artificiale asupra societății și drepturilor omului.Ce este DeepSeek?Bogdan Manolea: „DeepSeek este un software de tip LLM – Large Language Model, cel mai cunoscut tip de inteligență artificială –, care a stîrnit mult interes prin faptul că a reușit să facă prin investiții foarte mici, clamează cei din China, ceea ce au făcut alți competitori, din SUA în special, după investiții foarte mari. Ăsta e motivul principal pentru care a reușit să atragă atenția, cu niște performanțe relativ asemănătoare, spun cei care au testat ambele sisteme.”O altă companie, tot din China, Alibaba, a lansat un alt model de inteligență artificială, denumit Qwen. Pînă de curînd, companiile americane dețineau supremația la nivel mondial, acum e deja o competiție foarte strînsă.Bogdan Lungu: „Ambele perspective, atît cea chineză, cît și cea americană, se luptă pentru controlul unor narațiuni. Narațiunea dezvoltării tehnologice americane a fost cea a injectărilor mari de capital în anumite companii pentru inovare. Pe modelul chinez avem colaborarea între privat și stat care produce niște tehnologii, presupunem noi, relativ ieftine, cum este DeepSeek. Asta se presupune momentan, fiindcă se spune că este neplauzibilă suma de 6 milioane de dolari pentru dezvoltarea DeepSeek-ului. Ambele modele, și cel american și cel chinez, controlează răspunsurile produse de programele de limbaj extins. Vedem la DeepSeek o cenzură cînd vine vorba de anumite evenimente din 1989. Și vedem, de partea cealaltă, o cenzură cînd vine vorba de fondatorii companiilor, cînd vine vorba de reputația lor, de acuzele care li s-au adus. Ambele modele se luptă pentru cine controlează povestea despre dezvoltarea tehnologică pe plan global. Aici este miza.”  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Sancțiunile împotriva Rusiei se prelungesc cu șase luni, a decis Uniunea Europeană. Ungaria a fost în cele din urmă de acord cu această prelungire, după ce a primit asigurări din partea Uniunii Europene privind securitatea sa energetică. Ce efect au avut pînă acum sancţiunile împotriva Rusiei? Ce ar putea face UE şi SUA împreună pentru a promova o pace durabilă în Ucraina? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Securitatea energetică a devenit, odată cu sancţiunile împotriva Rusiei, o chestiune europeană. Sînt şi alte ţări, pe lîngă Ungaria, în situaţii de criză şi îşi pot procura doar cu mare greutate gazele necesare în economie. Cum poate deveni Europa mai puţin dependentă de un gaz care vine cu nişte obligaţii sau probleme politice, cum e cel rusesc?Luciana Ghica: „Trebuie să ne amintim că Europa a devenit deja mult mai puţin dependentă. Acesta e un mit care a fost promovat zeci de ani: cum că Europa nu s-ar descurca fără gazul rusesc. Nu este adevărat. Europa, în doar doi ani de zile, la nivelul Uniunii Europene este aproape complet independentă de gazul rusesc. Şi asta a făcut-o pe de-o parte găsind alternative pentru combustibilul fosil, pe de altă parte investind în resurse regenerabile.”Ce efect au avut pînă acum sancţiunile împotriva Rusiei, care nu pare slăbită în războiul ei împotriva Ucrainei?Luciana Ghica: „Nu pare, dar este. Financiar, sancţiunile pe care atît Uniunea Europeană, cît şi Statele Unite, cît şi cîţiva din aliaţi le-au impus Rusiei au avut efect asupra modului în care Rusia a putut să se implice în Războiul din Ucraina. Fără aceste sancţiuni, Ucraina ar fi colapsat. Nu au avut acelaşi efect în plan economic. Rusia are inflaţie foarte mare, are probleme în a asigura bunuri de bază pentru populaţie dar a reuşit să fenteze sancţiunile beneficiind de două pieţe mari: China şi India. Însă, ultimele sancţiuni pe care UE le-a avut în vedere, precum şi cele adoptate în ultimele zile de mandat ale lui Joe Biden vor schimba un pic dinamica. Pentru că sancţiunile care vizează strict petrolul nu mai sînt legate doar de interzicerea vînzării petrolului ci vizează direct şi petroliere, infrastructura prin care acest petrol se mişcă prin lume.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

De abia învestit în funcție în urmă cu o lună, premierul francez François Bayrou s-a confruntat deja cu prima moțiune de cenzură. Inițiată de partidul de extrema stîngă La France Insoumise, de ecologiști și de comuniști, moțiunea a fost dezbătută joi, 16 ianuarie, în Parlamentul de la Paris. Moţiunea a căzut, dar guvernul Bayrou rămîne fragil, nefiind susținut de o majoritate parlamentară stabilă. În plus, Franța se confruntă cu presiuni economice importante: e vorba de un deficit bugetar ridicat și de o datorie publică în creștere. Am vorbit despre situaţia politică din Franţa cu Raluca Alexandrescu, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Cum se face că, la doar o lună de la preluarea mandatului, premierul Francois Bayrou s-a confruntat deja cu o moțiune de cenzură?Raluca Alexandrescu: „Este oarecum în spiritul ultimului an de politică franceză. Nu cred că e nimeni de fapt surprins de această turnură pe care au căpătat-o astăzi lucrurile, pentru că tot ceea ce s-a întîmplat după alegerile anticipate duce către ideea că această instabilitate politică nu este un episod trecător, ci este, din ce în ce mai mulţi o spun, o avanpremieră a noului regim politic în Franţa.”Dincolo de existenţa pe scena politică franceză a unor candidaţi zgomotoşi la cele două extreme, cum se explică disoluţia centrului?Raluca Alexandrescu: „Se explică pe de-o parte prin imposibilitatea de a atinge un centru. Şi pe de altă parte e o radicalizare nu doar europeană, ci globală. La nivelul imaginarului public european şi global avem o percepţie a iminenţei unor catastrofe. Centrul nu mai e o opţiune atunci cînd eşti confruntat cu imaginarul unei catastrofe. Un al doilea aspect este legat de radicalizarea discursului politic la nivel global. Pe 20 ianuarie se va instala la Casa Albă un preşedinte care a făcut din aceste radicalizări o politică fundamentală şi el este înconjurat de alte figuri care au şi ele ca obiectiv o radicalizare a discursului, o radicalizare a măsurilor şi, în plus, o cultivare a fricii, a disperării.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

În 2024 au avut loc scrutinuri în zeci de țări din întreaga lume. Peste o treime din populația globului a fost implicată în aceste alegeri. Au votat cetățeni din SUA, Rusia, India, Taiwan, Mexic, Iran, Pakistan, Marea Britanie precum și din țările Uniunii Europene, între care Franța, Austria, Slovacia, România. De asemenea, cetățenii Uniunii Europene au ales un nou Parlament European. Care este bilanţul acestor alegeri în ceea ce priveşte democraţia? Ce rămîne după acest an super electoral? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.Înainte de alegerile din 2024 au avut loc o serie de crize majore care au afectat zone întregi de pe glob: pandemia și situațiile generate de ea, cu crize în sistemele de sănătate, restricții impuse de autorități, invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, războiul din Gaza, conflictele recente din Orientul Mijlociu. Ce rol a jucat situația complexă la nivel internațional în alegerile oamenilor?Camil Pârvu: „Fiecare dintre aceste crize a jucat un rol important. Mă gîndesc de exemplu la cum s-a reorientat votul diasporei româneşti. În 2019-2020, diaspora încă vota pentru candidaţi ai establishment-ului. Astăzi votul masiv este tocmai împotriva establishment-ului. Chiar dacă şi atunci era gîndit ca un vot de protest, votul de protest în 2019-2020 era în interiorul unei constelaţii de partide mainstream. Or, în ultimul an, acest vot de protest a căpătat cu totul alte forme de exprimare, din ce în ce mai destructurante pentru instituţiile care au guvernat şi gestionat cultura politică şi organizaţională din ţările din Vestul Europei şi din SUA.”Se poate identifica un trend global electoral?Camil Pârvu: „Chiar azi am citit în Financial Times o ipoteză destul de interesantă şi anume că în Nordul global sau în Europa şi SUA a predominat un vot de protest împotriva elitelor politice şi a establishment-ului, în timp ce în ţările aşa-zis în curs de dezvoltare, gen India sau Mexic, cei care erau deja la putere au rămas la putere, au fost într-un fel confirmaţi – în Mexic prin succesoarea preşedintelui dinainte. Există o nemulţumire mai mare în ţările vestice decît în restul lumii.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Prieteni, invitatul acestei ediții de Leaders, Bogdan Dima, conferențiar la Facultatea de Drept a Universității Bucureşti, ne va ajuta să înțelegem ce nu am mai trăit până în urmă cu câteva săptămâni, anularea alegerilor.

Cristian Preda este profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. El a publicat o scrisoare deschisă, în care le cere liberalilor să nu-l voteze pe Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale, pentru că este un candidat slab. Cristian Preda mai trage un semnal de alarmă: cu George Simion președinte, România s-ar goli de locuitori. Cristian Preda, despre Nicolae Ciucă: ”Așa cum arată azi scena politică, singura persoană anti-PSD care are o șansă să intre în turul II e candidata USR. Generalul Ciucă e departe de o asemenea calificare. Mi s-a părut că liberalii, în general, peneliștii, fie ei membri, fie ei simpli simpatizanți, ar putea să participe la acest proiect”.El crede că ”peneliștii au învățat să se îmbete cu sondaje. În 2016, ne spuneau: Predoiu e gata-gata să câștige împotriva lui Firea. Și Predoiu a avut de trei ori mai puține voturi decât Firea, o treime. S-au îmbătat cu această idee. Acum, în vară, la fel au zis: Burduja îi suflă în ceafă lui Nicușor Dan. Și săracul Burduja a făcut 7%, iar Nicușor Dan 46%”.Ce spune Cristian Preda despre scenariul George Simion-președinte: ”Ar fi o mineriadă politică incredibilă și dacă la mineriadă au plecat zeci, sute de mii de români în 1990, acum se golește țara, pentru că acum poți să pleci oriunde în UE, atunci era greu, treceau oamenii ilegal frontiera. Cu unul ca Simion se termină democrația. Omul ăsta vede politica exact cum este văzută de la Kremlin”.

Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul său ministru al apărării Yoav Gallant şi oficiali Hamas, acuzându-i de crime de război şi crime împotriva umanităţii în legătură cu războiul din Gaza şi atacurile din octombrie anul trecut care au declanşat ofensiva Israelului în encșava palestiniana. Israelul, care nu este membru al CPI, a respins autoritatea instanței, considerand acțiunile acesteia motivate politic. Care ar putea fi consecintele discutam in aceasta seara.      Rusia a lansat o rachetă balistică intercontinentală într-un atac asupra Ucrainei, anunţă KievulEste pentru prima oară când Moscova foloseşte o arma atât de puternică. Atacul vine după ce armata ucraineana a folosit rachete americane ATACAMS şi britanice STORM SHADOW pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei în această săptămână, un lucru pe care Moscova avertizează de mult timp că l-ar considera o escaladare majoră. Analizam aceste premiere de pe front imediat, alaturi de profesorul de relatii internationale Valentin Naumescu.  Profesorul Cristian Preda: Nicolae Ciucă nu are șanse să intre în finala prezidențialăTrei zile pana la primul tur al alegerilor prezidentiale. In 40 de minute veti asculta analiza profesorului Cristian Preda, de la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti care crede ca democratia din Romania ar fi in pericol daca George Simion ar castiga alegerile prezidentiale. E un scenariu de care se tem tot mai multi analisti. Pe de alta parte, spune Cristian Preda, liderul PNL, Nicolae Ciuca, nu are sanse sa intre in finala prezidentiala.  Un proiect de lege controversat acordă mai multe competențe fizioterapeuțilorSi mai tarziu, despre un semnal de alarmă tras de medicii de recuperare medicală. Un proiect de lege care urmează să fie dezbătut în plenul  Camerei Deputaților acordă mai multe competențe fizioterapeuților. Mai exact, din traseul pacientului va dispărea medicul de recuperare, care până acum stabilea diagnosticul și planul de tratament al bolnavului. In aceste conditii, ar putea apărea multe cazuri de malpraxis, spun medicii specialistii.  

Participarea la show-ul tv 'Asia Express' este cea mai recentă realizare pentru Mihai Găinușă. Un parcurs care a surprins pe toată lumea, aventura încheindu-se în semifinalele concursului tv. "Importantă este călătoria.", spune Mihai Găinușă, într-o discuție în emisiunea RFI360, discuție ce pornește de le la jurnalismul făcut cu umor, până la supraviețuirea într-un pesaj media cu tot felul de provocări. Absolvent al unui liceu de poștă și telecomunicații, Mihai Găinușă a pus prima data căștile pe urechi pe vremea când lucra într-o centrală telefonică. Apoi a încercat de câteva ori să intre la Facultatea de Studii Economice dar matematica s-a dovedit o nucă tare, motiv pentru care a ales Facultatea de Jurnalism. Întâmplarea face că atunci a câștigat un concurs la o emisiune de la un post de radio, și uite așa, venind la radio, nu a mai plecat. Radioul se numea Delta RFI, iar de aici începe povestea lui Mihai Găinușă, întinsă pe tot felul de frecvențe, radio și tv.A fost acolo când un important post de radio din FM-ul romanesc, Radio Contact, s-a stins, pentru a face loc unui alt nume de radio, important astăzi. A fost în echipa de scriitori ai emisiuni 'Chestiunea Zilei' de la ProTV, este unul dintre inițiatorii emisiunii tv Cronica Cârcotașilor. Dar prima încercare de umor la microfon rămâne la Delta RFI, devenind parte din distribuția emisiunii la care câștigase concursul ce i-a deschis ușa radioului. Emisiunea se numea 'Săptămâna nebunilor'. S-a întors la școală pentru a învăța să scrie scenarii, a scris pentru carte, a scris pentru film, a făcut televiziune, le-a vorbit studenților care au pornit pe drumul jurnalismului, visul său rămâne radioul.

Analiză: Boți și trolli. SRI zice că nu sunt periculoși (DW) - Drobul de sare în 2024: ce vor mai creşte taxele în 2025! Dacă toţi spun aşa, efectul va fi suficient pentru frânarea economiei (Ziarul Financiar) Ruptură la prezidențiale: românii visează lideri „istorici”, candidații nu au viziune (Panorama)În prag de alegeri prezidențiale și parlamentare, România încă se zbate cu una dintre cele mai complexe provocări: o prăpastie căscată între cetățeni și instituțiile statului. În hăul dintre ei e tot mai multă neîncredere de la un an la altul.Laurențiu Gheorghe, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, specializat în filosofie politică și morală, analizează, într-o discuție cu Panorama, de ce nu putem să ne consolidăm, ca popor, încrederea în Parlament sau Guvern, dar și de ce instituții ca Armata sau Biserica rămân imune la orice scandal și stau neclintite în topul încrederii românilor.Iată trei declarații care se regăsec în interviu:„Practic, niciunul dintre candidații de acum nu mai are vreun vis, vreo viziune. Toți spun că o să aibă grijă să fie cum trebuie. Toți spun: o să fie bine, că o să vă dau ce vreți voi.  Asta e o chestiune interesantă, că oamenii nu știu ce vor, în primul rând. Și doi, cred că vor ceva, dar de fapt au nevoie de altceva și ei au nevoie de ceea ce se numește leadership”.„Un partid necesită disciplină de partid și instituționalizare, adică aici avantajul PSD, PNL și UDMR este deosebit de mare. Nu au o imagine extraordinară, dar au experiența funcționării ca partid, și atunci nimeni nu mai comentează cine pe lista cui e”.„Există un marasm general, o depresie și la nivel psihologic, individual. Oamenii nu au încredere în viitor. E un război lângă noi, a fost o criză grea, economia scârțâie, auzi tot felul de vești. Multă lume nu a internalizat ideea că marile companii de haine, de confecții, își închid fabricile în România pentru că Guvernul a mărit minimul pe economie și nu le mai consideră profitabile”.Analiză: Boți și trolli. SRI zice că nu sunt periculoși (DW)În campania electorală nu rușii fac propagandă ci fermele de trolli arondate prezidențiabililor și partidelor. SRI recunoaște că în țară există fabrici de troli și boți, dar spune că activitățile lor nu sunt periculoase, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza de pe pagina DW.Fabricile de trolli au apărut în 2015, imediat după anexarea Crimeei, potrivit informațiilor NATO: 300 de persoane ar fi fost angajate la prima fermă de troli descoperită la St. Petersburg și care era administrată de oligarhul și mercenarul Evgheni Prigojin, mort anul trecut într-un accident suspect. Un troll este cineva care se folosește de o identitate falsă, dar care dă senzația de autenticitate pe rețelele sociale pentru a transmite mesaje propagandistice, informații conflictuale, pentru a acuza sau lăuda. Boții, în schimb, nu sunt persoane, ci programe care generează un conținut dinainte gândit în detrimentul unui stat, candidat sau partid sau în favoarea unor entități care plătesc celor care administrează fermele de boți.Conturile de trolli sau boți pot fi prefabricate cu fotografii și conținut, pot fi cumpărate de la fabrici care produc astfel de conturi sau pot fi făcute la repezeală cu flori și animale în loc de pozele de profil și cu activitate vizibil recentă. Campaniile rusești și chinezești de trolling au fost depistate de câteva ori de administratorii Facebook, Youtube și platformei X, fostă Twitter.SRI ne asigură că boții și trollii autohtoni sunt inofensivi, chiar dacă un candidat extremist crește mai mult decât ceilalți folosindu-se de diferite metode, inclusiv de fabricile de trolli și boți. George Simion se află pe o pantă ascendentă și atrage tot mai mulți tineri prin prezența sa online, dar și prin impulsuri colaterale și tactici subversive impecabile.Sorin Pâslaru, ZF: Drobul de sare în 2024: ce vor mai creşte taxele în 2025! Dacă toţi spun aşa, efectul va fi suficient pentru frânarea economiei, nici nu mai trebuie să crească impozitele cu adevărat (Ziarul Financiar)Tot mai multe opinii acreditează ideea că în 2025, odată cu noul guvern, va veni un val de creşteri de taxe sau de taxe noi, însă chiar cei care vehiculează aceste opinii pe piaţă nu-şi dau seama că au de pierdut şi toată economia are de pierdut dacă insistă fără bază reală pe această idee.Micii antreprenori s-au făcut deja arici, amână investiţiile şi se gândesc cu îngrijorare ce va fi anul următor. Problema cu opiniile acestea negative despre ce va fi este că prind foarte repede într-o ţară obişnuită cu şocurile. Mulţi antreprenori sunt atât de convinşi că vor fi majorate taxele de parcă le-au şi citit în Monitorul Oficial. Unii poate cred că deja că plătesc mai mult.Tocmai aceste mesaje înseamnă un efect de blocare a investiţiilor, a tranzacţiilor şi a proiectelor de extindere, atrage atenția jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF.

Licenţiată a Facultăţii de Litere a Universităţii București, doctorand în studii culturale al Școlii Doctorale Litere din cadrul aceleiași instituţii, Valentina Vesler este Director de Comunicare & PR Valvis Holding de aproape 25 de ani, atata timp într-o singura companie, spune ceva despre disponibilitatea la efort și adaptabilitate. Dar ce parere are despre schimbare? O întrebare de la care pornește discutia din emisiunea RFI360 cu Valentina Vesler.   "Am început cu un liceu de biologie-chimie, animată de aspirația de a deveni medic. Apoi, influențată de perspectivele profesionale promițătoare ale anilor '90, m-am orientat către Facultatea de Drept. În final, am descoperit că adevărata mea vocație se află la Facultatea de Litere, unde pasiunea pentru cărți și-a găsit expresia firească. Sunt câteva exemple din seria de decizii care mi-au redirecționat fundamental traiectoria profesională și personală, demonstrând că uneori cele mai neașteptate alegeri ne pot conduce către împlinirea autentică.", asta spune pentru revista Psychologies, Valentina Vesler, femeia care astăzi are nu mai puțin de 25 de ani de experiență în comunicare, PR și publicitate.Pe 15 noiembrie o puteți vedea la Koonferința Shift Happens. Conferinta celor de la Kooperativa 2.0 pornește fix de la ideea de schimbare, la care orice om de marketing trebuie adesea să se adapteze. Că vorbim despre decizii de ultim moment, de un neașteptat zero tăiat într-un buget stabilit de ceva timp, omul în comunicare trebuie să fie capabil să gestioneze tot felul de crize, iar spontenaitatea și creativitate se adaugă la plusul de experiență acumulată astfel într-o companie. 

Anul acesta se împlinesc 140 de ani de la premiera piesei ”O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale, o capodoperă a dramaturgiei românești. Criticul literar Cosmin Ciotloș, va susține cu acest prilej, miercuri, la sala Mică a Teatrului Metropolis din București, conferința aniversară „Caragiale. Scrisori regăsite”. Cosmin Ciotloș, lector la Facultatea de Litere a Universității București, este invitatul emisiunii noastre din această seară.

În ultimele doua saptamani ale lunii octombrie, Faber/Timisoara a gazduit expozitia de fotografie Roman Franc - Collections. Fotograful ceh este un nume important in arta contemporana, lucrarile sale gasindu-se in cateva remarcabile colectii si muzee. Expozitia a marcat debutul proiectului InterFOTO 8.0 - InterGENERAȚIONAL, organizat de Asociația Culturală Kabaitan în parteneriat cu Facultatea de Arte și Design Timișoara/UVT si a fost curatoriată de lect.univ.dr. Mădălin Mărienuț

Suntem înaintea alegerilor americane, moldovenii au avut un referendum și se pregătesc pentru turul 2 de alegeri prezidențiale. Începe campania electorală pentru Președinția din România. Și, nu în ultimul rând, avem războaie aproape de noi. Agitat final de an, nu credeți? Tocmai de aceea, prieteni, în cel mai nou episod Leaders, o să urmăriți una dintre cele mai bune analize internaționale existentă aici, în România. Să înțelegem ce se întâmplă. Invitatul lui Cătălin Striblea este Șerban Filip Cioculescu, lector la Facultatea de Științe Politice – Universitatea din București și specialist în relații internaționale.   01:52 Ce înseamnă rezultatul referendumului din Moldova 06:45 Instrumentele Rusiei 08:57 Este Maia Sandu favorită în turul al doilea? 12:25 Ce se întâmplă dacă Rusia ajunge la granițele noastre 26:43 Pericol pentru proiectul Neptun Deep? 30:28 Trupe nord-coreene în Rusia 34:48 Cum mai rezistă Rusia 36:10 China este o putere globală 55:33 Ce-ar trebui să facă România în relație cu China  1:00:48 Se încheie dominația Americii? 1:02:32 Visul lui Putin 1:19:39 Trump sau Harris. Care e bun pentru noi? 1:42:14 Planul economic al lui Trump 2:01:37 Soliman Magnificul versus bin Laden

Ce studii au și ce note au luat Ciolacu, Ciucă, Geoană, Lasconi, Simion și controversele pe această temă (G4Media) - Amnistia fiscală creează discriminări între cei bun-platnici și cei care au înregistrat restanțe (Adevărul) - Gheorghe Tadici, pe șleau despre Cristina Neagu: „De excepție de la «Mama Natură»” (Gazeta Sporturilor) De ce nu doborâm dronele Rusiei care ne trec granița? Un expert militar susține că România nu și-a făcut temele și situația e din ce în ce mai periculoasă (SpotMedia)O navă care transporta cereale sub pavilion egiptean a fost atacată de forțele Rusiei în zona economică exclusivă a României, la 100 de kilometri de portul Sulina. Atacul reprezintă o nouă agresiune gravă desfășurată în proximitatea țării noastre, care semnalează autorităților nevoia de a face față amenințărilor tot mai frecvente ale Kremlinului.Expertul militar Claudiu Degeratu a declarat pentru Spotmedia.ro că strategia militară națională, gândită în termeni de pace sau război, are lacune în ce privește situațiile generate de noile tehnologii de luptă. Aceste lacune nu sunt acoperite din teama liderilor politici de a-și asuma responsabilități și lipsa unei coordonări la nivelul NATO. Peste 45% dintre familiile din România au drept cap al gospodăriei un pensionar. Statistici ale INS care arată că ne descurcăm tot mai greu cu banii (HotNews)Când vine vorba despre dificultăți financiare, cei mai vulnerabili nu sunt pensionarii, ci persoanele active de 50-64 de ani, reiese dintr-o cercetare publicată de Institutul Național de Statistică citată de HotNews.ro.Cercetarea INS mai arată că ponderea cea mai mare în numărul total de 7,5 milioane de familii o au cele care au drept cap al gospodăriei un pensionar. Sunt 45,4% astfel de familii sau circa 3,5 milioane în termeni absoluți (și în creștere față de anul anterior).În privința plăților restante acumulate de familiile din România, cele mai frecvente cazuri – 79,8% – sunt cele cu întreţinerea locuinţei şi cele cu energia electrică (75,0%), arată INS.În mediul rural, 18,2% dintre familii au specificat că, în anul 2023, a fost cel puțin o situație în care nu au putut achita la timp unele dintre aceste cheltuielile curente importante, mai mult cu circa patru puncte procentuale față de gospodăriile din mediul urban. Amnistia fiscală creează discriminări între cei bun-platnici și cei care au înregistrat restanțe (Adevărul)Amnistia fiscală poate reprezenta o eventuală încălcare a principiului contribuției echitabile la cheltuielile publice prevăzut la art. 56 din Constituție, sub aspectul justei așezări a sarcinilor fiscale.Deși contribuabilii care și-au achitat la timp obligațiile fiscale pot percepe această măsură ca fiind discriminatorie, posibilitățile lor de a contesta juridic amnistia fiscală sunt limitate.Pe larg în Adevărul. Ce studii au și ce note au luat Ciolacu, Ciucă, Geoană, Lasconi, Simion și controversele pe această temă (G4Media)Cursurile liceale și universitare pe care le-au absolvit candidații la alegerile prezidențiale din acest an au devenit subiect de dezbatere în ultima perioadă. G4Media a făcut o sinteză a datelor din CV-urile oficiale ale acestora și a controverselor pe această temă.Marcel Ciolacu (56 de ani) – Potrivit CV-ului oficial, premierul în funcție a urmat cursurile Liceului de Filologie-Istorie ”Mihai Eminescu” din Buzău, în perioada 1982-1986. A devenit student după 5 ani, la Facultatea de Drept a Universității Ecologice din București, universitate privată, pe care a absolvit-o în 1995. Tot la Universitatea Ecologică a făcut și studii postuniversitare de management și finanțare locală, în anul 2004. În perioada 2008-2009, a urmat cursuri și la Colegiul Național de Apărare.Nicolae Ciucă, șef de promoție la academia militară, acuzat de plagiat în teza de doctorat.Mircea Geoană, studii universitare la București și Paris, acuzat de plagiat în teza de doctorat.Elena Lasconi, omisiune în CV despre studiile universitare la o facultate privată din Deva. Potrivit CV-ului oficial, ea este economist licențiat al ASE București în profilul economic managementul turismului și comerțului, în anul 2001.George Simion, „lăzărist” cu 9,69 la Bacalaureat. Este licențiat în Administraţie şi Afaceri la Universitatea din Bucureşti. În anul 2010, a absolvit programul de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, având ca temă de cercetare „Crimele comunismului”. Gheorghe Tadici, pe șleau despre Cristina Neagu. A numit 5 capitole la care a excelat și a inclus-o într-un top internațional world-class: „De excepție de la «Mama Natură»” (Gazeta Sporturilor)„Veteranul” Gheorghe Tadici, 72 de ani, omul sub comanda căruia Cristina Neagu a debutat la echipa națională, în 2007, vorbește într-un interviu acordat Gazetei Sporturilor despre reperele handbalistei care a anunțat joi seara că se retrage definitiv la finalul sezonului. Fostul selecționer face o incursiune amplă prin cariera sportivei de 36 de ani, numește calitățile care au transformat-o într-un star global și încheie prin a o plasa pe Neagu într-un top internațional măgulitor.Invitat să-i schițeze un portret sportivei desemnate în patru rânduri cea mai valoroasă handbalistă a lumii, Tadici a numit 5 mari atuuri pe care le-a considerat determinante la aceasta: IQ-ul ridicat, viteza, atributele fizice, spontaneitatea și vocația de lider înnăscut.

Ciolacu, clarificări pe Tik-Tok despre bacalaureatul său: „L-am luat cu media 7.03” (G4Media) - Concluzia după o vară cu secetă istorică: nu mai putem face agricultură ca până acum. Ce și cum vom cultiva pe viitor (Panorama) - Emil Boc, primarul de decenii al Clujului, a administrat defectuos proiectul pentru metrou şi a pierdut banii din PNRR. Este metroul o pălărie prea mare pentru o primărie? (Ziarul Financiar) Ciolacu, clarificări pe Tik-Tok despre bacalaureatul său: „L-am luat cu media 7.03” (G4Media)După ce a fost ironizat că nu poate oferi detalii despre anul când a susținut examenul de bacalaureat și nota obținută, premierul Marcel Ciolacu a postat un clip pe rețeaua Tik-Tok în care afirmă că și-a căutat „diplomele”, explicând că și-a susținut examenul de bacalaureat în urmă cu 38 de ani și „l-a luat cu media 7.03”.El adăugat că și-a găsit și diploma de licență, iar media obținută a fost 9, scrie G4Media.Conform datelor din CV-ul afișat public, Marcel Ciolacu arată că în perioada 1991-1995 a urmat „Facultatea de Drept” din cadrul „Universității Ecologice” din București, finalizată cu „licență”.De asemenea, Ciolacu menționează „studii postuniversitare”, în anul 2004, specializare „Management şi finanţare locală”. Bacalaureatul lui Marcel Ciolacu și perdeaua de fum a bășcăliei (SpotMedia)Subiectul mediei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu dă măsura derizoriului politicii românești, comentează Ioana Ene Dogioiu.Educația unui înalt demnitar ar trebui să fie relevantă. Când te uiți la CV-urile premierilor din țările occidentale vezi numai universități de top, a căror absolvire dă garanția unei minți educate, organizate și antrenate.Liderii români cu școală multă și serioasă sunt puțini, tot mai puțini. CV-urile din politica românească sunt cel mai adesea etalări de studii făcute târziu, prin cine știe ce fabrici de diplome, de doctorate dubioase, nule valoric dacă nu de-a dreptul plagiate.Și asta se vede din momentul în care impostorii deschid gura, agramați, fără proprietatea termenilor și incapabili să urmărească o idee.Dar dacă e așa, este pentru că asta este exigența majorității electoratului, care la rândul său nu dă doi bani pe educație.Așadar, Marcel Ciolacu nu face excepție. Jurnalista SpotMedia atrage atenția că cel mai mare câștig pentru Marcel Ciolacu și PSD este că tema superficială și fără finalitate distrage atenția de la chestiuni cu adevărat importante, efecte inclusiv ale educației precare a clasei politice și a clienților politici promovați de ea.Deci cât ne ocupam cu nota de la bacalaureat, mai puțin despre deficit, inflație, creșterea economică mai puțin decât simbolică, avantajele rău platnicilor, condițiile lamentabile în care reîncepe școala și multe altele, ratarea primei propuneri de comisar european și mica anvergură europeană.Temele parazitare le eludează pe cele care ar fi cu adevărat relevante într-o campanie, mai ales una cum n-am avut de 20 ani, adică și prezidențială, și parlamentară. Eludează lipsa unor autentice proiecte pentru România, cele care chiar ar da măsura valorii intelectuale și a studiilor. Concluzia după o vară cu secetă istorică: nu mai putem face agricultură ca până acum. Ce și cum vom cultiva pe viitor (Panorama)Seceta și temperaturile extrem de ridicate au pârjolit anul acesta culturile de pe circa 2 milioane de hectare, un sfert din totalul cultivat la nivelul întregii țări. Fermierii vor fi despăgubiți de stat, dar sumele pe care le vor încasa la toamnă nu le vor acoperi nici măcar jumătate din cât au cheltuit pentru culturile calamitate.Pentru că arșița a început încă de la finalul primăverii, iar cele mai mari temperaturi s-au înregistrat în perioada polenizării, nici în culturile irigate situația nu e grozavă. Plantele fie au produs mult mai puțin față de anii din urmă, fie deloc.„Fasolea nu are nici boabe, nici păstăi, mazărea a avut rezultate proaste. Nu mai corespund acestor condiții climatice. Pe partea de pomi fructiferi, din zona de sud a țării dispar, ușor-ușor, specii care altădată erau reprezentative: piersicul, caisul. Cireșul, vișinul efectiv au fost arși, le-au căzut frunzele și acum pornesc din nou în vegetație. Nu știu dacă vor rezista”, spune, pentru Panorama, Ștefan Nanu, director adjunct științific la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, Dăbuleni. Pentru că nu se așteaptă o îmbunătățire a condițiilor meteo în anii ce vin, de mai multă vreme, la Dăbuleni se testează și alte specii. „La plante legumicole, testăm cartoful dulce de patru-cinci ani. Tot la Dăbuleni, cercetătorii testează și specii exotice: au mers bine curmalul chinezesc, kaki, banana nordului, migdalul sau chiar fisticul. „Va trebui să adaptăm și tehnologiile de cultivare”, explică Ștefan Nanu. În plus, fiecare picătură de apă trebuie cheltuită cu chibzuință. „Irigatul ar trebui gândit ca o vestă de salvare, nu să facem cultura cu aport de apă de când o punem în pământ și până la recoltare. Dacă sistemul de irigat funcționează la capacitate maximă, probleme vor apărea pentru că nu ne mai ajută clima deloc”, avertizează fermierul Aurel Goțea.  Emil Boc, primarul de decenii al Clujului, a administrat defectuos proiectul pentru metrou şi a pierdut banii din PNRR. Este metroul o pălărie prea mare pentru o primărie? Metroul este cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Clujului, unul de 2,2 miliarde de euro pentru proiectare şi execuţie, care acoperă 19 staţii şi 21 km (Ziarul Financiar)Termenul pentru realizarea magistralei de metrou este de opt ani, din care unul este pentru etapa de proiectare, iar restul pentru execuţie. Contractul pentru realizarea metroului din Cluj-Napoca a fost semnat în mai 2023 de primarul Emil Boc.Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul săptămânii că proiectul metroului din Cluj ar putea avea finanţare şi din alte surse, existând şanse ca cei 300 mil. euro din PNRR destinaţi proiectului să nu mai fie plătiţi. Pe de altă parte, proiectul metroului costă 2,2 miliarde de euro, iar banii din PNRR nu reprezintă nici 15% din valoarea acestuia, scrie ziarul de business.

Joe Biden nu avea nici o șansă în fața lui Donald Trump la alegerile prezidențiale, rămânerea sa în cursă era imposibilă, spune la RFI Cristian Preda, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Cristian Preda comentează retragerea lui Joe Biden din cursa prezidențială: ”Faptul că de atâtea săptămâni se discută despre asta făcea într-un fel imposibilă rămânerea în cursă a lui Biden. El a fost clar decredibilizat în ochii alegătorilor democrați de prestația lui din dezbaterea cu Trump și pe urmă de toată această discuție. Când încep să-ți spună oameni din propria tabără că ar fi bine să nu te mai prezinți, e clar că nu poți câștiga”.El consideră că ”Joe Biden nu avea nici o șansă în acest moment în fața lui Donald Trump și actuala vicepreședintă este o soluție. Vom vedea însă în săptămânile următoare cum va juca ea acest rol”.Amintim, președintele Joe Biden a anunțat că se retrage din cursa prezidențială americană. Asta după toate semnele de întrebare legate de starea sa de sănătate fizică și cognitivă și de capacitatea sa de a conduce Statele Unite într-un al doilea mandat. ”Este în interesul partidului meu și al țării să mă retrag”, a spus democratul.

Nouă întâlnire cu Camelia Cușnir, lector la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Printre subiectele abordate se numără inteligența artificială în predare, psihologia studenților și parteneriatele Facultății cu instituții din alte țări.

Guvernul albanez se implică pentru evitarea pedepsei cu moartea în China, în cazul unui cetățean albanez acuzat de trafic de droguri. Bulgaria are un nou patriarh, iar în Macedonia de Nord a fost făcută o descoperire arheologică importantă într-un sit din capitala Skopje.Revista presei Europa Plus:  top-channel.tv scrie despre cazul unui tânăr albanez care riscă pedeapsa cu moartea în China pentru trafic de droguri. Familia sa a cerut ajutor guvernului albanez.„Aceștia solicită intervenția statului pentru a-l salva, deoarece tânărul de 36 de ani nu are un rol principal și de conducere în grupul de deținuți acuzați că ar fi introdus o tonă de cocaină în China.”În răspunsul pe care Ministerul Afacerilor Externe de la Tirana l-a trimis Top Channel, se arată: „Cerând respectarea tuturor drepturilor cetățeanului în cauză, în toate etapele procesului judiciar, partea albaneză a solicitat autorităților chineze să evite aplicarea pedepsei cu moartea.” Patriarhul Daniel – noul conducător spiritual al BulgarieiIată un titlu din bntnews.bg. „Mitropolitul Daniel de Vidin a fost ales și înscăunat drept al patrulea șef al Bisericii Ortodoxe Bulgare după restaurarea Patriarhiei Bulgare,” adaugă publicația.Mitropolitul în vârstă de 52 de ani s-a născut sub numele laic Atanas Nikolov în 1972 în Smolyan. În 1996, s-a înscris la Universitatea din Sofia unde a studiat literatura engleză, dar în anul următor s-a transferat la Facultatea de Teologie a universității.Când, în septembrie 2023, preoții Bisericii Ruse au fost expulzați pentru spionaj, mitropolitul Daniel a lansat un apostrof în care a anunțat că este plin de amărăciune și că prejudecățile politice vor dispărea, dar că adevărul lui Hristos va rămâne.Descoperire arheologică importantă în Macedonia de NordO nouă figurină de tip „Mama Mare” a fost descoperită la situl neolitic „Tumba Madjari,” o așezare neolitică situată în partea de nord-est a orașului Skopje, cea mai importantă așezare neolitică din valea Skopje, aflăm din slobodenpecat.mk, Europa Liberă în limba nord macedoneană. Situl a fost descoperit în 1961, în cursul săpăturilor arheologice de probă legate de construcția unei autostrăzi.„Figurina recent descoperită, împreună cu o altă amforă, sunt obiecte importante care îmbogățesc tezaurul de descoperiri rare de pe pământul țării și oferă o exclusivitate deosebită arheologiei, istoriei și culturii nord-macedonene”, a spus ministrul culturii de la Skopje.„Acest sit va fi declarat patrimoniu cultural de o importanță deosebită, iar Tumba Madjari”, ca parte a orașului Skopje, va fi pus în funcțiune mai vizibil pentru turismul cultural,” a adăugat ministrul. Cercetările arheologice au fost reluate la acest sit după o pauză de zece ani. Autoritățile vor face o cerere de includere a acestuia pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Au participat la Revista Presei Europa Plus:ERZEN SHUSHKU - Albania; IVANOVSKA Borislava -  Bulgaria; IVANA PANOVSKA - Macedonia de Nord Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Beatrice Olaru a fost handbalistă de performanță. A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași, a cochetat cu modelingul, ba chiar a si prezentat pentru cunoscuți designeri români și a devenit cunoscută publicului odată cu participarea și câștigarea sezonului doi din Exatlon România. Pentru că a fost întotdeauna devotată sportului, și-a dezvoltat un program online de training, pe care l-a adaptat și în timpul sarcinii, creând astfel un modul și pentru femeile însărcinate. Astăzi este personal trainer, extrem de activă pe social media unde vorbește despre importanța sportului, mișcării, nutriției si stilului de viață sănătos. 

Dana Jalobeanu a studiat fizică și filozofie la Universitatea Babeş Bolyai, Cluj Napoca și a obținut un doctorat în filosofia științei la Universitatea din București. A studiat la Oxford University, la New Europe College, la Institutul Warburg, la Universitatea Princeton și la Max Planck Institute for History of Science în Berlin.  Este profesor la Facultatea de Filozofie din București și autorul cărții Spectacolul Filozofiei,  o carte minunată despre cum să citim și ce putem învăța din scrisorile lui Seneca.  Am vorbit cu ea despre cum putem folosi învățăturile stoicilor și scrierile lui Seneca pentru a înțelege mai bine cum să trăim. Și de ce o filozofie veche de două milenii poate fi azi un ghid de viață personal și profesional.  **** Acest podcast este susținut de Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială, 100% românească, ce crede în puterea de a schimba lumea prin perseverență și implicare, dar și în puterea de a o construi prin fiecare proiect - personal sau profesional, mai mic sau mai mare. Dedeman promovează inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partenerul de încredere al The Vast&The Curious aproape de la început. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne ajută să evoluăm și să devenim mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursă. E o companie românească, fondată acum 26 de ani la Cluj de antreprenorul Voicu Oprean. AROBS este astăzi o companie internațională, cu birouri în nouă țări și mai mult de 1.200 de oameni și parteneri în Europa, Asia și America.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Alexandra este lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare din București. Este expert în inovație tehnologică pentru Comisia Europeană și doctor în ingineria sistemelor. Are experiență de cercetare în baze de date, inteligență artificială, business intelligence și data mining. Am vrut să vorbesc cu ea despre inteligență artificială și influența ei în viața noastră de zi cu zi: de la felul în care ne schimbă munca, la felul în care falsifică realitatea. De la felul în care schimbă ceea ce înțelegem prin creativitate, la pericolele informației false într-un an electoral. Și de la felul în care schimbă conceptul de încredere, la impactul ei în educație. Alexandra este, de asemenea, antreprenor și pasionată de echitație. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială, 100% românească, ce crede în puterea de a schimba lumea prin perseverență și implicare, dar și în puterea de a o construi prin fiecare proiect - personal sau profesional, mai mic sau mai mare. Dedeman promovează inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partenerul de încredere al The Vast&The Curious aproape de la început. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne ajută să evoluăm și să devenim mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursă. E o companie românească, fondată acum 26 de ani la Cluj de antreprenorul Voicu Oprean. AROBS este astăzi o companie internațională, cu birouri în nouă țări și mai mult de 1.200 de oameni și parteneri în Europa, Asia și America.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

M.C.N Podcast s-a întors! În cel de-al 9-lea episod i-am avut invitați pe Horia Sârghi (Zaiafet) și pe Cătălin Moise. Am vorbit despre viață, despre importanța sau neimportanța ei în univers. Despre stres, despre situații neașteptate și cum ne putem raporta la ele ca să le depășim mai ușor sau cu mai multă înțelepciune. Am înțeles că totul e trecător, dar puțin probabil să fie și întâmplător. Am aflat tehnici noi de meditație, practici budiste și cum frământările din viața de zi cu zi ale celor doi invitați s-au schimbat de-a lungul anilor. În public am avut alături de studenți de la Facultatea de Filosofie București și câțiva membri ai canalului de Youtube. Ca de fiecare dată, am cunoscut o nouă asociație, Asociația Niciodată Singur - prietenii vârstnicilor, asociație care luptă împotriva celei mai dureroase probleme a vârstei a treia: singurătatea. Le poți fi și tu aproape aici: https://niciodatasingur.ro/ Prietenii de la Black Cab ne-au fost și ei aproape și s-au ocupat de transportul invitaților. Mulțumim! /Instagram: https://www.instagram.com/blackcab.romania /Facebook: https://www.facebook.com/blackcab.romania ----. Produced by: Headline Management /Instagram: https://www.instagram.com/headline.management/ Directed by: Călin Crețu /Instagram: https://www.instagram.com/calin.cretu.7/ Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: https://www.instagram.com/evgenygromik/ Animație: Ioana Luiza /Instagram: https://www.instagram.com/ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram:https://www.instagram.com/alexandrapanaite/ Producție & Social Media: Eliza Radu, Lavinia Aranghel, Răzvan Gârz, Andreea Olteanu & Irina Perju ---- Find me on: /Facebook: https://www.facebook.com/micutzu.standup.comedy /Instagram: https://www.instagram.com/micutzustandup/ Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

M.C.N Podcast s-a întors! În al 8-lea episod i-am avut alături de noi pe Călin Crețu, Victor Vrânceanu, Florin Prunea și Bogdan Stelea. Am aflat secrete din culisele fotbalului din perioada lui de glorie și-am vorbit despre importanța documentarului ”Hai, România” pentru toți suporterii de fotbal și nu numai. ”Hai, România - Povestea Generației de Aur” este filmul care spune povestea celei mai vii și mai intense perioade din fotbalul românesc: anii 1980 - 2000. Disponbil acum în cinema! Bilete: https://hairomaniafilmul.ro/ În public am avut alături de noi 20 de studenți de la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București și de la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării. Ca de fiecare dată, am cunoscut o nouă asociației, ONG-ul Climb Again - care oferă terapie prin escaladă copiilor și tinerilor cu dizabilități din toată țara. Le poți fi și tu aproape aici: https://climbagain.ro/ Le mulțumim și partenerilor de la Banca Transilvania, care la fel ca și invitații noștri de astăzi știu că drumul către succes nu e niciodată ușor și nu există scurtătură pentru lucrurile bine făcute. Drumul greu e atunci când lupți, chiar dacă pare că nu ai nicio șansă să câștigi. /Instagram: / banca_transilvania /Facebook :/ bancatransilvania Pentru că și ei sunt experți în domeniul lor, nu puteau să lipsească astăzi, din liga celor grei, și prietenii noștri de la Mitsubishi Heavy. Cu peste 140 de ani de experiență în domeniul climatizării, ne susțin azi pentru o atmosferă ambientală optimă. Mitsubishi încurajează performanța. Hai, România! /Instagram: https://www.instagram.com/mitsubishih... /Facebook: / atxhvacdistribution /Linkedin;/ atxhvac Prietenii de la Black Cab ne-au fost și ei aproape și s-au ocupat de transportul invitaților. Mulțumim! /Instagram: / blackcab.romania /Facebook: / blackcab.romania ----. Produced by: Headline Management /Instagram: / headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram:/ calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram:/ evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram:/ ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram:/ alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Lavinia Aranghel, Răzvan Gârz, Andreea Olteanu & Irina Perju ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

M.C.N Podcast s-a întors! În al 7-lea episod i-am avut alături de noi pe Virgil Ianțu, Andi Moisescu, Cabral Ibaka și Cătălin Măruță. Un episod ce nu are nevoie de descriere, care merită savurat pe îndelete. Trecem prin istoria televiziunii din România, înțelegem evoluția formatelor de divertisment din ultimii 30 de ani și aflăm începturile unora dintre cei mai celebri prezentatori. În public am avut alături de noi 20 de studenți la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării (Universitatea București) și doi reprezentanți din partea Asociației Blondie, o asociație care se asigură de transportul în alte țări pentru copii care suferă de o boală ce nu poate fi tratată în România. Le poți fi și tu aproape aici: https://www.asociatia-blondie.ro/ Le mulțumim partenerilor de la YOXO și te invităm să te convingi și tu că oferta lor e fix ce ai nevoie: flexibilitate ca la cartelă, seriozitate ca la abonament. https://yoxo.app/PodcastMicutzu Dacă ești în căutare de mobilier, te invităm să arunci un ochi pe site-ul partenerilor noștri de la Staer: https://staer.ro/ Prietenii de la Black Cab ne-au fost și ei aproape și s-au ocupat de transportul invitaților. Mulțumim! /Instagram: https://www.instagram.com/blackcab.romania /Facebook: https://www.facebook.com/blackcab.romania ----. Produced by: Headline Management /Instagram: https://www.instagram.com/headline.management/ Directed by: Călin Crețu /Instagram: https://www.instagram.com/calin.cretu.7/ Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: https://www.instagram.com/evgenygromik/ Animație: Ioana Luiza /Instagram: https://www.instagram.com/ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram:https://www.instagram.com/alexandrapanaite/ Producție & Social Media: Eliza Radu, Lavinia Aranghel, Răzvan Gârz, Andreea Olteanu & Irina Perju ---- Find me on: /Facebook: https://www.facebook.com/micutzu.standup.comedy /Instagram: https://www.instagram.com/micutzustandup/ Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

M.C.N Podcast s-a întors astăzi cu un subiect care a stat pe buzele online-ului în ultimelezile, dar despre care vorbim mult prea puțin: Violența Domestică. Te invit să afli ce nu știai că nu știi despre formele de violență și cum poți interveni la timp, atunci când le observi. Urmărește și tu până la capăt episodul 6 din MCN Podcast, unde îi avem alături pe Cosmin Andreica (Polițist și Președinte Sindicat Europol), Giulia Crișan (Avocat - din partea Asociației ANAIS), Adela Szenteș (Psihoterapeut - din partea Asociației ANAIS) și Cynthia Loris (Artist Plastic - victimă a violenței domestice). În public am avut studenți la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea București) și de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației (Universitatea Titu Maiorescu). Alături de noi au fost și reprezentanți de la Asociația ANAIS, asociație fondată la sfârșitulanului 2011 cu scopul de a promova, respecta și apăra drepturile femeilor, copiilor și tinerilor. Le poți fi și tu aproape aici: /Instagram: https://www.instagram.com/asociatiaan... /Facebook: https://www.facebook.com/AsociatiaANAIS Mulțumim și partenerilor de la AVON - compania preocupată nu numai să aducă frumusețe și independenţă femeilor, dar și să le îmbunătățească viața, militând continuu pentru respectul și standardul lor de viață. De peste două decenii, AVON investește constant în campanii care previn și combat violența asupra femeilor dar și în susținerea prin consiliere și suport cu ajutorul asociațiilor de profil atunci când acestea devin victime ale violenței. /Instagram: https://www.instagram.com/avonspace/?... /Facebook: https://m.facebook.com/AvonSpace Produse Campanii Sociale: https://rb.gy/3o0qtm Prietenii de la Black Cab ne-au fost și ei aproape și s-au ocupat de transportul invitaților. Mulțumim! /Instagram: https://www.instagram.com/blackcab.ro... /Facebook: https://www.facebook.com/blackcab.rom... ----. Produced by: Headline Management /Instagram: https://www.instagram.com/headline.ma... Directed by: Călin Crețu /Instagram: https://www.instagram.com/calin.cretu.7/ Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: https://www.instagram.com/evgenygromik/ Animație: Ioana Luiza /Instagram: https://www.instagram.com/ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram:https://www.instagram.com/alexandrapa... Producție & Social Media: Eliza Radu, Lavinia Aranghel, Răzvan Gârz, Andreea Olteanu & Irina Perju ---- Find me on: /Facebook: https://www.facebook.com/micutzu.stan... /Instagram: https://www.instagram.com/micutzustan... Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #podcast ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

M.C.N Podcast s-a întors! În al 4-lea episod i-am avut alături de noi pe Adrian Hănțăscu (membru al echipei AutoVortex), Miruna Croitoru (Președinta Consiliului Național al Elevilor), Răzvan Hilea (membru al echipei EFdeN) și Răzvan Gârz. Trei elevi și un student au vorbit despre educație și cum e ea văzută ea prin ochii lor, de pe băncile școlii. Am vorbit despre performanță, despre pasiuni și despre cât de importantă e susținerea venită atât din partea familiei, cât și din partea profesorilor, în evoluția și în formarea unui viitor profesionist. În public am avut alături de noi studenti de la Facultatea de Psihologie și Știinte ale Educației, de la Universitatea București și pe Giorgiana Aștefanei și Liliana Anghel, din partea Asociației Teach for Romania, o ascociație a cărei rol este să îi găsească pe acei oameni care vor să facă educația de calitate la sate și în comunități defavorizate, și să îi susțină cu resurse și pregătire pentru asta. Le poți fi și tu aproape aici: /Instagram: https://www.instagram.com/theachforromania /Facebook: https://www.facebook.com/theachforromania Prietenii de la Black Cab ne-au fost și ei aproape și s-au ocupat de transportul invitațiilor. Mulțumim! /Instagram: https://www.instagram.com/blackcab.romania /Facebook: https://www.facebook.com/blackcab.romania Alături ne-au fost și partenerii de la Samsung care vă invită și pe voi să explorați inovația în tehnologie prin intermediul smartphone-urilor pliabile Samsung - Galaxy Z Fold 5 și Z Flip5. Într-o lume în care tinerii caută noi moduri de a-și exprima creativitatea cât mai autentic și de a redefini normele, aceste telefoane pot deveni instrumentele potrivite pentru ei, ele schimbă complet perspectiva și nevoile de utilizare, în comparație cu cele ale unui smartphone clasic. 'Join the Flip Side' nu este doar o campanie pentru telefoane pliabile, ci și o declarație de rebeliune față de normele obișnuite de utilizare ale unui smartphone. Join the Flip Side. Switch to freedom /Instagram: https://www.instagram.com/samsungromania ----. Produced by: Headline Management /Instagram: https://www.instagram.com/headline.management/ Directed by: Călin Crețu /Instagram: https://www.instagram.com/calin.cretu.7/ Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: https://www.instagram.com/evgenygromik/ Animație: Ioana Luiza /Instagram: https://www.instagram.com/ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram:https://www.instagram.com/alexandrapanaite/ Producție & Social Media: Eliza Radu, Lavinia Aranghel, Răzvan Gârz, Andreea Olteanu & Irina Perju ---- Find me on: /Facebook: https://www.facebook.com/micutzu.standup.comedy /Instagram: https://www.instagram.com/micutzustandup/ Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2023 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

M.C.N Podcast s-a întors! Un sezon nou în care vom aduce în prim plan subiecte de actualitate din spațiul social românesc. Un manifesto pentru dialoguri autentice și perspective curajoase asupra realității. În primul episod ne-am așezat la masă alături de Diana Stănculeanu, Dr. Raluca Anton și Cristina Schmidt. Am tăcut pe rând și am ascultat păreri și perspective diferite asupra unor subiecte ce ne macină pe mulți. Am vorbit despre anxietate, am trecut și prin depresie, am înțeles că un pahar de alcool băut cu un prieten poate fi uneori terapia de care avem nevoie și că cea mai importantă parte a vindecării se întămplă prin împărtășirea emoțiilor resimțite. I-am avut alături pe studenții de la Facultatea de Psihologie ”Titu Maiorescu” și pe Robert Ion și Nicoleta Marcu, de la Hope and Homes for Children România, o fundație care de peste 25 de ani construiește sentimentul de Acasă pentru copiii din orfelinate din România. Le poți fi și tu aproape aici: /Instagram: hopeandhomesromania /Facebook: hopeandhomesromania Prietenii de la Hai cu Tesla ne-au fost și ei aproape și s-au ocupat de transportul invitațiilor. Mulțumim! /Instagram: haicutesla /Facebook: haicutesla Produced by: Headline Management /Instagram: headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram: calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: evgenygromik Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram: alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Alexandra Lemnaru, Andreea Olteanu & Irina Perju ---- Find me on: /Facebook: micutzu.standup.comedy /Instagram: micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2023 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.