POPULARITY
17 episodes with unele
5 episodes with unele
4 episodes with unele
2 episodes with unele
2 episodes with unele
7 episodes with unele
4 episodes with unele
3 episodes with unele
2 episodes with unele
Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.
Urmăriți un colaj de peste 50 de clipuri generate cu motorul de AI Veo 3 de la Google care ne demonstrează faptul terifiant că am ajuns în punctul în care clipurile video generate de inteligența artificială nu mai pot fi deosebite de cele reale de către mintea umană.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/
Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.
Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.
Lui Elon Musk, retras din fruntea DOGE, i se pot imputa multe. Dar, obiectivul de economisire a cheltuielilor guvernamentale este corect. Politicienii europeni nu ar trebuie să se bucure pentru greșelile lui Trump. Unele state membre, printre care și România, au nevoie de scăderea deficitului bugetar. Elon Musk se retrage din fruntea Departamentului de eficiență guvernamentală, un fel de instituție creată special pentru omul de afaceri și pentru a reduce cheltuielile publice. Elon Musk a venit pe „cai mari” în administrația Trump, cu promisiuni și obiective enorme. Acum, după 130 de zile, se poate vedea că rezultatele sunt modeste în comparație cu așteptările, metodele folosite au fost discutabile, iar deciziile au fost de multe ori contestate în instanță. Eșecul lui Elon Musk nu ar trebui să ne bucure atât de mult. Metodele folosite au fost, uneori, exagerate, dar principiul a fost corect.Chiar dacă omul de afaceri a fost de multe ori blamabil, misiunea sa nu a fost de condamnat. Eficiența funcționării statului, chiar în condițiile reducerii cheltuielilor curente, este un obiectiv care se poate găsi la multe state ale lumii, inclusiv România.Elon Musk a spus la instalarea sa în fruntea DOGE, Departamentul de eficiență guvernamentală, că obiectivul său este să economisească 2.000 miliarde de dolari din cheltuielile statului prin eliminarea risipei, fraudei și abuzurilor din administrație. În luna februarie a.c., președintele american făcea publice o serie de nereguli descoperite în funcționarea sistemului de asistență socială, printre altele, plata unor pensii către persoane fictive care aveau vârste matusalemice. Unii experți americani au dezvăluit că sistemul nu a fost fraudat, iar erorile au apărut din cauza unui program cibernetic vechi. Începutul părea promițător pentru departamentul condus de Elon Musk. Doar că după aceea au apărut o mulțime de probleme și de contestări.Un scurt bilanț al activității lui Elon Musk, acum la plecarea din fruntea departamentului de eficiență guvernamentală, arată că rezultatele sunt departe de promisiunile făcute în luna ianuarie a.c.Pe parcursul a cinci luni de funcționare, DOGE a închis 11 agenții federale, a reziliat 8.500 de contracte și a anulat 10.000 de granturi derulate de instituții ale statului. În plus, conform unei analize a postului american de televiziune CNN, aproximativ 121.000 de angajați în administrația federală au fost disponibilizați, dar programul de concediere a presupus și achitarea unor plăți compensatorii. Lucrurile nu au mers chiar cum și-a dorit Elon Musk: 24.000 de funcționari publici au fost reangajați ca urmare a unor hotărâri judecătorești, iar experții financiari au calculat că plățile compensatorii achitate au fost de aproximativ 135 miliarde de dolari. Ceea ce nu seamănă deloc cu o economie bugetară.În ultimele luni, obiectivul DOGE a fost revizuit la jumătate, adică economiile de 2.000 miliarde s-au redus la 1.000 de miliarde de dolari. În luna mai a.c., realizările erau mult mai mici decât orice țintă, respectiv economiile erau estimate la numai 160 miliarde de dolari, iar o analiză a BBC ajungea la concluzia că DOGE a reușit să facă economii ale banilor publici în valoare de numai 32,5 miliarde de dolari.În plus, unii analiști americani consideră că Elon Musk lasă în urmă o mare problemă și anume concedierea unor angajați competenți, bine pregătiți profesional. Refacerea acestor zone de expertiză nu se va putea face în 100 de zile, ci în ani. Desigur, este posibil ca în unele cazuri să fie adevărat, dar să nu uităm că sintagma „cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit” se aplică și în America. Adică, efectele disponibilizărilor făcute de departamentul condus de Musk ar putea să fie exagerate. De asemenea, sunt mai multe procese pe rol prin care Donald Trump este acuzat că i-a acordat lui Elon Musk o poziție în administrație în termeni neconstituționali. Cu toate acestea, elanul economisirii banilor publici va continua. De exemplu, administrația Trump a anunțat că va analiza contractele statului cu firmele de consultanță și cu cele de tehnologie.Este clar că unii exultă văzând eșecul lui Musk. Politicieni de toate culorile și de pe multe meridiane ale lumii vor putea spune acum că efortul de a eficientiza statul este prea costisitor și că metodele de acest fel produc mai mult rău decât bine. Eșecul lui Elon Musk poate fi un bun pretext pentru a nu mai încerca o eficientizare a cheltuielilor statului. Ar fi o mare eroare în special pentru europeni care au nevoie, în destule state membre, să reducă nivelul deficitului bugetar. Inclusiv, în România.
Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.
Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.
Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.
Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.
Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.
Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.
Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.
Primul latino-american în fruntea Bisericii Catolice, primul iezuit în această funcție, fost tehnician chimist, profesor de filozofie și literatură, Papa Francisc s-a remarcat prin deschiderea către cei săraci, marginalizați și vulnerabili, prin mesajele sale de susținere a migranților, prin refuzul luxului și opulenței. Despre personalitatea sa şi Ordinul Iezuit din care a făcut parte am vorbit cu Laura Stifter, profesoară de religie, absolventă de teologie ortodoxă și filozofie.Jorge Mario Bergoglio, cel care avea să devină Papa Francisc, s-a născut în 1936 la Buenos Aires dintr-o familie de imigranți italieni. După studii la școala publică în urma cărora a obținut o diplomă de tehnician chimist, a intrat în Societatea lui Isus și a studiat la Seminarul iezuit. Prin ce se caracterizează Ordinul Iezuit din care provine Papa Francisc?Laura Stifter: „Ordinul iezuit este una dintre cele mai importante congregaţii catolice. Monahismul, viaţa călugărească în catolicism este diferită de monahismul ortodox prin faptul că există o mare varietate de comunităţi, aşa numitele ordine sau congregaţii cu reguli diferite. Fiecare astfel de congregaţie îşi are specificul său. Unele dintre acestea pun accentul pe ajutorarea săracilor, altele pe viaţa de contemplare, de rugăciune, altele pe misionarism şi aşa mai departe. Cunoaştem Ordinul Franciscan, cel Benedictin, cel Dominican, Surorile Carităţii, ordinul înfiinţat de Maica Tereza. Unele ordine sînt feminine, altele masculine. Ordinul Iezuit sau Societatea lui Isus este o congregaţie înfiinţată în 1534 de Sfîntul Ignaţiu de Loyola, care a dorit să înfiinţeze un ordin monahal bazat în special pe misiune în lume. Ei nu stau doar în mănăstire ci se ocupă foarte mult de mărturisirea credinţei în lumea întreagă. Ei sînt călugări intelectuali. Foarte mulţi iezuiţi sînt profesori universitari, sînt cercetători ştiinţifici, se ocupă de dialogul dintre teologie, filosofie, ştiinţă, sînt fondatori de universităţi, de seminarii teologice în lumea întreagă. Aşadar specificul iezuit este această vocaţie de a mărturisi credinţa în lume, în societate, în afara zidurilor bisericii, de asemenea viaţa intelectuală vastă – ei sînt în general erudiţi – şi au acele exerciţii spirituale ignaţiene specifice, de rugăciune, de asceză, prin care se apropie de Dumnezeu. (...) Nu în ultimul rînd, aşa cum Papa Francisc însuşi i-a învăţat pe creştini, iezuiţii duc o viaţă modestă în plan material, fără lux, opulenţă, formalisme de tot felul. Totul se concentrează asupra vieţii spirituale şi intelectuale.”Cum a fost văzut Papa Francisc în lumea ortodoxă?Laura Stifter: „Depinde mult de fiecare comunitate în parte. Bisericile ortodoxe sînt implicate în dialogul ecumenic şi-atunci în lumea academică, în comunităţile implicate foarte mult în ecumenism, Papa Francisc a fost privit cu multă încredere şi cu speranţă pentru că toată atitudinea lui a creat punţi de dialog între noi. În grupurile ultra-conservatoare, sigur că tot ceea ce vine de la cei diferiţi nu este considerat în regulă şi au existat şi atitudini reticente faţă de Papă. Însă la nivel academic, inclusiv între ierarhi, atitudinea a fost una pozitivă, Papa Francisc a avut întîlniri cu Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, Patriarhul a participat la învestirea Papei, apoi Papa a mers în vizită la Istanbul. Papa Francisc, Episcopul Romei, i-a cerut binecuvîntarea şi rugăciunea Patriarhului Bartolomeu I. De asemenea, aici, în România, s-a întîlnit cu Preafericitul Patriarh Daniel. Au existat la nivel foarte înalt astfel de dialoguri şi semne de deschidere atît din partea catolicilor, cît şi a ortodocşilor.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Și totuși, s-au aflat într-adevăr rușii în spatele campaniei lui Călin Georgescu? A fost justificată anularea alegerilor? Întrebările au revenit în actualitate după ce o serie de politicieni și lideri de opinie au considerat că amânarea intrării României în programul Visa Waiver ar fi un răspuns la anularea alegerilor de către Curtea Constituțională. Cyfluence Research Center a publicat o amplă analiză a campaniilor de influențare a alegerilor prezidențiale din România. Aceasta arată felul în care a fost susținut conținutul identic cu narațiunile promovate ulterior de Georgescu. Potrivit analizei, preluate de G4 Media, pe platformele de socializare a rulat o cantitate semnificativ mai mare de conținut despre Georgescu, în comparație cu principala sa concurentă, Elena Lasconi.Conținut pro-Georgescu a fost corelat în timp și repetitiv în secțiunea de comentarii a conținutului video pe YouTube și TikTok.Zeci de pagini Facebook au fost create cu mai mulți ani înainte de alegerile actuale. Aceste pagini împărtășeau conținut care promova narațiuni patriotice, naționaliste și religioase. Aceste narațiuni erau identice cu cele promovate ulterior de Georgescu.Aceste pagini sunt gestionate de conturi străine. În mai multe cazuri, se observă un model recurent de subtitrări chinezești în cadrul detaliilor paginii.Unele dintre aceste pagini și-au schimbat activitatea pentru a se concentra pe susținerea lui Georgescu. Un exemplu cheie este Daily Romania, o entitate de știri X care a fost creată cu aproximativ un an înainte de alegeri și care și-a schimbat conținutul pentru a-l sprijini puternic pe Georgescu.Potrivit Serviciului Român de Informații (SRI), creșterea bruscă în popularitate a lui Georgescu a fost determinată în principal de peste 25.000 de conturi TikTok, înregistrate cu ani înainte, care au devenit active cu două săptămâni înainte de alegeri.Documentele serviciilor de informații identifică un cont TikTok care, potrivit acestora, a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari în doar o lună, de la 24 octombrie – către utilizatori care îl promovau pe Georgescu.Aceasta, deși candidatul susținea că nu a cheltuit niciun ban în campania electorală.Cercetările privind profilul electoratului lui Călin Georgescu indică faptul că sprijinul său cel mai substanțial a provenit din grupul demografic cel mai activ pe TikTok: 31% dintre alegătorii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și-au exprimat sprijinul pentru Georgescu.Campania s-a extins dincolo de utilizarea de conturi neautentice, folosind hashtag-uri, repetate și modele emoji pentru a amplifica conținutul în sprijinul candidatului pro-rus.Acest efort a fost condus în continuare de așa-numiții „voluntari” care, potrivit investigațiilor procurorilor, ar fi primit plăți pentru a distribui materiale legate de Georgescu, precum și persoane influente care au fost remunerate pentru postările lor.După anularea alegerilor, mari influenceri și-au exprimat sprijinul pentru Georgescu. Mulți dintre aceștia sunt cunoscuți ca fiind pro-ruși, cum ar fi cel al lui Jackson Hinkle. În plus, Georgescu a primit sprijin de la rețele afiliate Rusiei – inclusiv site-uri web, canale media și conturi de utilizator – care i-au amplificat atât profilul, cât și relatările pe mai multe platforme, în special Telegram, Facebook și X.Acest sprijin a fost facilitat prin intermediul posturilor de de stat, precum Russia Today (RT) și Sputnik, și consolidat în continuare printr-o rețea largă de canale afiliate și spin-offs care operează în întreaga Europă, se spune în material. Un model care, cred analiștii, ar putea fi replicat și în alte părți ale Europei.
VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa
Singuri sau prin asocieri, întreprinzătorii români mici și mijlocii au reușit să dezvolte afaceri cu distribuție directă către consumatori. Unele afaceri au o deschidere europeană. Invitați la Rural: Andreea Koronios, antreprenor, Adrian Despi, antreprenor agribusiness. Adrian Despi: "Noi am început afacerea ca și o pasiune. Am ajuns în Franța, unde am degustat cidrul și ne-a plăcut foarte mult. Eu și fratele meu am început după aceea să facem experimente la nivel hobby în bucătărie. După aceea un pic mai mare în curte și până la urmă am hotărât să facem o afacere din asta. Am vrut să facem și noi cidru, așa cum am băut în Franța, pentru că mărul este cel mai comun fruct la noi în țară. Și materie primă practic este foarte multă, iar aici am observat o lipsă pe piață a procesatorilor. Din acest motiv am hotărât să facem o afacere în procesarea fructelor și a legumelor. Și acesta este modelul. Ne bazăm pe materii prime locale.Cu ajutorul unor proiecte de finanțare accesate prin AFIR, am reușit să facem și noi o livadă de meri și piersic, dar în continuare ea fiind tânără, nu ne dă suficient fruct ca să ne asigure materia primă. Și majoritatea fructelor sunt cumpărate de la fermieri locali."Andreea Koronios: "Fiind o familie mixtă – eu româncă, iar soțul meu grec –, am avut acces direct la producători de ulei de măsline. Afacerea noastră a început dintr-o întâmplare și s-a consolidat în timp, înflorind cu aproximativ un an înainte de lansarea Roua. Recent, am aniversat cinci ani de activitate. Totul a pornit când, la nuntă, am primit o cantitate generoasă de ulei de măsline de la nașii și socrii noștri. Am început să-l oferim prietenilor, iar recomandările au venit de la sine, transformând o simplă întâmplare într-un business de succes.După cum spuneam, cunoștințele mele despre uleiul de măsline erau inexistente. Țin minte că, înainte de căsătorie, soțul meu mi-a spus că are o livadă de măslini, vreo 1.500 sau 2.000 de copaci, și că produce ulei de măsline. Am luat-o ca pe un detaliu obișnuit și am răspuns firesc: „Ok, și la noi este ulei de măsline, îl găsești în toate supermarketurile, în diverse sortimente”. Abia când a venit în România și mi-a adus ulei proaspăt presat, mi-am dat seama că nu vorbim despre același produs.Ulterior, am aflat că uleiul de măsline este unul dintre cele mai falsificate produse alimentare, probabil la egalitate cu mierea. Am înțeles diferența pe propria piele, iar apoi și alți oameni au descoperit-o. Uleiul de măsline autentic nu este amar, nu lasă un gust rânced și nu schimbă aroma mâncării – dimpotrivă, o îmbogățește. Este o bucurie în sine."
Din episodul 204 înveți cum să creezi oferte de brand personal care vând fără să vândă, în baza unui secret la care aparent oricine are acces, dar puțini știu să îl folosească în avantajul lor: oferta de brand personal reprezintă de fapt acces mai avantajos ca preț la profesionist. Majoritatea profesioniștilor consideră că produsul sau reducerea de preț este oferta și se chinuie să atragă clienți plătitori. Cei care vând ușor și natural știu că nu produsul și nu prețul fac diferența, ci poziționarea ofertei în direcția „acces la mine la preț bun”.
Europa are nevoie de o analiză a industriei de apărare. Raportul Draghi arată punctele forte și cele slabe ale sectorului de apărare din statele membre. Concluzia este că Europa are nevoie de mai multă Europă și în materie de apărare. Ieri, am avut imaginea clară a viitoarei schimbări a strategiei de apărare americane și implicit a NATO. Declarațiile oficialilor americani din administrația Trump arată limpede că funcționarea NATO se va modifica. În acest context, întrebarea este: ce are de făcut Europa?Pentru o serie de răspunsuri la această întrebare trebuie să ne întoarcem la raportul Draghi de anul trecut care se referă atât la competitivitatea Uniunii Europene, cât și la securitatea statelor membre. Raportul Draghi constată, printre altele, rămânerea în urmă a Europei în materie de inovație, dependența de materiile prime critice din alte state și legăturile acestor domenii cu industria de apărare europeană.Care este situația industriei de apărare europene și care sunt soluțiile pentru creșterea ei? Europa se confruntă cu un război convențional la granița de est și cu un război hibrid pe întregul teritoriu. Raportul Draghi notează că doctrina strategică a SUA se îndepărtează de Europa și se concentrează pe Pacific, fapt pe care îl vedem confirmat în aceste zile.Europa a avut o perioadă prelungită de pace și a beneficiat de umbrela de securitate a Americii ceea ce a permis ca statele membre să poată aloca mai multe fonduri publice către dezvoltarea sistemelor de asistență socială sau de sănătate publică. Rezultatul a fost că doar 10 state membre cheltuiesc mai mult de 2% din PIB pentru apărare, în conformitate cu angajamentele NATO.Raportul Draghi arată că dacă anul trecut toate statele membre ar fi ajuns la o alocare de 2% din PIB cheltuielile ar fi crescut cu 60 miliarde de euro. Statele europene au nevoie de alocări suplimentare pentru a crește capacitățile de apărare pierdute din cauza subinvestițiilor și pentru a reface stocurile epuizate. Comisia Europeană a calculat că în următorul deceniu va fi nevoie de investiții în industria apărare de aproximativ 500 miliarde de euro.Totuși, sectorul de apărare european este competitiv la nivel global. Unele produse și tehnologii sunt mai bune decât cele fabricate în America. Este vorba despre tancuri, submarine convenționale, tehnologiile folosite în șantierele navale sau aeronavele de transport. Problema europeană este că în pofida faptului că are cheltuieli generale de apărare mai mari decât SUA acestea nu sunt concentrate pe inovare. Astăzi, apărarea este o industrie înalt tehnologizată, caracterizată de inovare. De exemplu, începând cu anul 2014, SUA au acordat prioritate cheltuielilor de cercetare și dezvoltare față de celelalte cheltuieli militare.Astfel, în anul 2023, SUA au alocat 140 miliarde de dolari pentru cercetare, dezvoltare, testare și evaluare, adică 14% din totalul cheltuielilor de apărare. În schimb, Uniunea Europeană a cheltuit doar 10 miliarde de euro (4,5% din total) pentru cercetare-dezvoltare în domeniul apărării.De asemenea, industria de apărare europeană este fragmentată, în sensul că este dominată de jucători naționali care operează pe piețe relativ mici. Fragmentarea creează două dezavantaje majore. Primul, o industrie fără companii de anvergură are o problemă pentru că vorbim despre un sector intensiv în capital și cu cicluri lungi de recuperare a investiției. O creștere a cheltuielilor ar aduce un paradox și anume că statele membre s-ar concura între ele pentru achizițiile de apărare.Al doilea dezavantaj al fragmentării industriei de apărare este lipsa standardizării și interoperabilității echipamentelor militare. Analiza arată că în Ucraina europenii au livrat 10 tipuri diferite de obuziere ceea ce a dus la o reală problemă de utilizare a lor. De asemenea, statele membre operează 12 tipuri de tancuri de luptă, în timp ce SUA produc doar unul singur. Este grăitor și ne arată că decizia consolidării sistemului de apărare european trebuie luată concomitent cu hotărârea de a avea o Europă mai unită, mai multă, mai federală. Dacă, bineînțeles, va fi posibil.
De Ziua Culturii Naţionale vă propunem un interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu despre literatura sa şi succesul romanelor sale în străinătate, despre traducătorii lui, despre cititori, precum și despre rolul și rostul scriitorului în lumea de azi. Discuția a fost înregistrată la Librăria Humanitas de la Cișmigiu în decembrie 2024.Mircea Cărtărescu: „Sînt două feluri de lucruri pe lume. Unele care te fac să poți trăi, cum este industria, cum este agricultura. Îți dau mijloace de trai. Și alte lucruri îți dau motive de trai. De acest fel este arta. Arta este un motiv ca să continui să trăiești. Arta nu-ți dă nici mîncare, nici băutură, dar îți dă a reason to be alive. Este un motiv ca să rămîi viu. Este o bucurie care depășește concretețea jignitoare a lumii, a materiei. Plutește deasupra ei. Și prin asta ne trage și pe noi. Este un fel de antigravitație. Arta te ridică, te înalță. Cred că toți avem nevoie de acest lucru.”Nevoia de poveste, de ficțiune, probabil că nu v-a dispărea. Doar că azi, această nevoie pare să fie satisfăcută, în tot mai mare măsură, de alte medii, de rețelele de socializare, de pildă, unde narațiunea se reduce tot mai mult, oamenii ajung să nu mai aibă răbdare nici cîteva minute să citească un text, ba chiar nu mai au răbdare să citească, ci consumă doar clipuri, cu cît mai scurte, cu atît mai bine. Ce soartă credeți că va avea literatura în lumea în care se consumă clipuri de sub un minut?Mircea Cărtărescu: „Niciodată nu s-a citit mai mult decît în clipa de față. Umanitatea a crescut enorm, prin urmare a crescut și numărul cititorilor. În secolul al XIX-lea erau mult mai puțini cititori, nu mai vorbesc de secolele precedente. Părerea mea e că tot ce e de calitate e de nișă. Cum se zice, lucrul scump e și în cantitate mică. Eu cred că întotdeauna literatura a fost de nișă. Nu a existat o epocă în care literatura era pe toate drumurile. (...) Cred că în societatea noastră există un nucleu dur de cititori – aș zice între 50.000 și 200.000 de români care citesc cărți de toate felurile –, un grup de oameni bine educat. Pentru că educația face diferența. Nu vom dispărea ca artiști pentru că sînt tentațiile mari, pentru că sînt rețelele de socializare. Vom rămîne autori de nișă, care nu vom avea milioane de auditori, precum influencerii, nici nu vrem lucrul ăsta. Eu nu cred că un autor are nevoie de mai mult de 10.000-15.000 de oameni care să-i citească cărțile. Dacă vrei să ai mai mulți, trebuie să faci concesii. Cu foarte puține excepții. Cîțiva mari scriitori într-adevăr se întîmplă să aibă milioane de cititori.”E, totuși, o pierdere semnificativă de influență a scriitorilor, a intelectualilor publici, în favoarea acestor influenceri de pe rețelele sociale. Cum și-ar putea recîștiga scriitorii și scrisul influența?Mircea Cărtărescu: „Influența scrisului e de alt fel. Niciun influencer nu va ajunge vreodată un profet care să împingă națiunea într-o direcție sau alta. El, de unul singur. Pe când un scriitor are șansa să fie influencer pentru generații întregi de oameni. Eminescu a fost un influencer de când a început să scrie și până astăzi. El nu a terminat după moarte să fie influencer, dimpotrivă, a fost din ce în ce mai mult. Să ne gândim la Homer: acum 3.000 de ani și-a cîntat epopeile. Cum Dumnezeu au durat 3.000 de ani? Pentru că ăsta este unul dintre miracolele literaturii: literatura nu este pentru un moment – am făcut o mișculație în TikTok și a ieșit un președinte. Literatura poate să țină sute de ani, poate să influențeze oameni, nu numai de aici. Literatura se întinde în timp și spațiu, mult mai mult decît orice fenomen contemporan. Ea pare diminuată astăzi dar eu cred că o scriere cu adevărat mare și importantă nu poate dispărea.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Operațiunea „stat mai suplu”. Ce face Musk în SUA vor să facă Ciolacu și Bolojan la noi. Aproape 40 de agenții, departamente și institute trebuiau deja comasate (HotNews) - Secretomania livrării gazelor din Marea Neagră: de ce a trebuit să apară o ştire pe surse ca să aflăm că gazele din Neptun Deep merg în Germania? (Ziarul Financiar) - Arhiepiscopul Teodosie pretinde că a fost „înregistrat din răzbunare” în timp ce cumpăra influența unui afacerist. Prelatul, filmat când negocia un comision de 160.000 de lei (Libertatea) Cum suflă PSD vânt în pânzele extremiștilor (SpotMedia)Dacă ar fi să ne mai încredem în deciziile luate în coaliție, primul tur al alegerilor prezidențiale ar trebui să aibă loc în 4 mai, al doilea în 18 mai, iar candidatul comun al celor trei partide rămâne Crin Antonescu.În același timp, pe surse aflăm ceea ce comunicarea oficială nu spune, și anume că validarea dlui Antonescu de către partide ar urma să fie făcută în funcție de rezultatul unor măsurători care vor fi realizate în perioada imediat următoare.Din start, este o dovadă de neseriozitate și lipsă de profesionalism. Cum să anunți oficial un candidat, să-i treci numele în protocolul unei coaliții de guvernare și abia apoi să te apuci să-l măsori ca să te lămurești dacă mai are sau nu tracțiune electorală?În cel mai bun caz, pare că au aruncat un nume la disperare, că să poată constitui coaliția, și apoi om mai vedea.Și dacă sondajele vor arăta rău?Pentru că există și această posibilitate.Ce vor face într-o astfel de situație? Vor schimba din nou candidatul? Doar candidatul sau și data alegerilor pentru a căuta altă variantă? O caută de pe acum? Toți? Ilie Bolojan și Kelemen Hunor nu par a juca la două capete. Pentru PSD e deja un brand.Și, de fapt, care e planul PSD? Să aibă propriul candidat? Va fi greu să-l impună coaliției dacă vrea să păstreze și funcția de premier.Filmulețul despre fraudarea alegerilor de către PSD prin donare de voturi către AUR pare a sugera că dl Ciolacu ar mai vrea să candideze o dată, cât timp, nu-i așa, nu ar fi pierdut de fapt la urne.Integral pe pagina SpotMedia.Operațiunea „stat mai suplu”. Ce face Musk în SUA vor să facă Ciolacu și Bolojan la noi. Aproape 40 de agenții, departamente și institute trebuiau deja comasate (HotNews)Guvernul va înființa, în perioada următoare, un departament pentru eficientizare guvernamentală, pe modelul inventat de DonaldTrump, care va fi condus de premierul Marcel Ciolacu și de șeful Senatului, Ilie Bolojan, după cum a anunțat, recent, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. În aparatul central al Guvernului există domenii pentru care funcționează în același timp mai multe agenții sau autorități, cu activități care se suprapun sau se completează. Unele sunt în subordinea directă a Executivului, altele sunt în coordonarea ministerelor și mai există și autorități sub controlul Parlamentului.În subordinea premierului și Secretariatului General al Guvernului (SGG) se află aproape 40 de entități guvernamentale (agenții, institute, administrații, comisii, oficii, departamente etc), potrivit datelor transmise de către SGG anul trecut, la solicitarea HotNews.O eficientizare guvernamentală trebuia realizată până la data de 30 iunie 2024, prin comasarea a cel puţin 20% din numărul de agenții, potrivit Legii 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, însă acest lucru nu a fost realizat.Secretomania livrării gazelor din Marea Neagră: de ce a trebuit să apară o ştire pe surse ca să aflăm că gazele din Neptun Deep merg în Germania? De ce a ieşit Ministerul Energiei să anunţe abia a doua zi după ştirea publicată de Reuters? A fost făcută prima oară o ofertă statului român în baza dreptului de preempţiune? Dacă da, când şi cât? Dacă nu, de ce? (Ziarul Financiar)A trebuit să anunţe agenţia de ştiri Reuters pe surse ca să aflăm că o parte din gazele din Marea Neagră extrase de OMV Petrom (SNP) din perimetrul Neptun Deep, acolo unde are 50% fiind operator, vor merge în Germania la compania Uniper.Şi la 17 ore de la publicarea în Reuters ca să aibă şi Ministerul Energiei o primă reacţie pe subiect: „Un pas firesc în cadrul unui proiect de importanţă strategică pentru ţara noastră şi pentru Europa“.ZF reamintește că România are un consum anual de gaze de 8-9 miliarde de metri cubi, din care 1 miliard de metri cubi din Marea Neagră, iar restul prin OMV Petrom şi Romgaz prin exploatările on-shore (de pe ţărm – n. red.). În perimetrul Neptun Deep autorităţile şi companiile au estimat rezerve de gaze de 80-100 de miliarde de metri cubi cu un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi.Arhiepiscopul Teodosie pretinde că a fost „înregistrat din răzbunare” în timp ce cumpăra influența unui afacerist. Prelatul, filmat când negocia un comision de 160.000 de lei (Libertatea)Teodosie Petrescu, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop al Tomisului, a încercat în zadar să obțină restituirea la Parchet a dosarului în care este acuzat de cumpărare de influență, după ce a fost filmat în timp ce accepta să dea unui om de afaceri un comision din suma totală pe care acesta i-o promitea că o va obține de la stat pentru construirea unei biserici. Singura abordare pe care avocații au găsit-o a fost să susțină că filmarea a fost făcută „din răzbunare”, însă nu au reușit să îi convingă pe magistrați.Al treilea dosar penal deschis pe numele lui Teodosie Petrescu se află pe rolul Înaltei Curți, unde pe data de 15 ianuarie 2025 se va judeca o contestație a înaltului prelat împotriva hotărârii Curții de Apel Constanța, care pe data de 14 noiembrie 2024 a confirmat legalitatea rechizitoriului și a decis începerea judecății pentru cumpărare de influență.Continuarea în ziarul Libertatea.
Coaliția lasă impresia de câteva zile că începe să facă economii serioase la buget, prin măsuri mai mult sau mai puțin de austeritate, însă în plan secund ministerele și alte instituții centrale au dat drumul la ultimele zeci de concursuri înainte de a fi înghețate angajările la stat, scrie Libertatea: ”Ministerul Afacerilor Externe este instituția care dă tonul angajărilor pe ultima sută de metri. În luna decembrie a lansat 12 concursuri pentru a angaja nu mai puțin de 303 persoane. Ministerul Muncii a fost mai prevăzător și a dat drumul la numeroase concursuri de la jumătatea lunii noiembrie, pentru care probele au fost în luna decembrie”.„Trenulețul” guvernamental lovește din plin 30.000 de microîntreprinderi și pune în pericol 10% dintre angajații lor (Europa Liberă)Mai multe decizii fiscale incluse de Guvern în „ordonanța – trenuleț”, adoptată luni, 30 decembrie, bulversează zeci de mii de microîntreprinderi. Obligați să ia decizii peste noapte, antreprenorii nu văd altă soluție decât restrângerea activității.Faptul că România nu are un sistem dur de taxare nu înseamnă că microîntreprinderile înfloresc. Conform datelor centralizate de profit.ro, în iunie 2024 numărul microîntreprinderilor active a coborât la 408.000, cu 87.130 mai puține față de sfârșitul anului 2023. Diminuarea poate fi explicată de restricțiile aplicate anul acesta de Guvern la impozitarea în regim de microîntreprindere, cum ar fi o impozitare mai ridicată pentru unele activități sau limitarea numărului de microîntreprinderi în care un acționar poate deține peste 25%.Lux pentru partide în 2024: 200 milioane de euro de la buget. Subvenții gigant: PSD – 30 de milioane de euro, PNL – peste 24 de milioane de euro (Snoop.ro)Guvernul Ciolacu a împins limitele bugetare în 2024 și în cazul finanțării partidelor politice: peste 384 milioane de lei sub formă de subvenție (77 milioane de euro). Este un record istoric. La aceste sume se adaugă banii primiți ca rambursare după alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.Notă de plată. Organizarea Târgului de Crăciun din Piața Constituției a costat aproape un milion de euro. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți pe amenajarea tematică (Buletin de București).La Târgul de Crăciun din Piața Constituției au participat peste 1,3 milioane de persoane, însă nici cheltuielile pentru organizarea evenimentului nu sunt departe de această cifră. Mai multe contracte publice arată că nu mai puțin de 987.000 de euro au fost cheltuiți, printre altele, pentru amenajarea tematică, amplasarea scenei, protocol pentru artiști, trenulețul pentru copii şi pentru serviciile de pază.Reporterii Buletin de București au analizat 10 licitații și contracte încredințate direct de Centrul de Creație, Artă și Tradiție (CREART), organizatorul Târgului de Crăciun din Piaţa Constituţiei, din care reiese pe ce au fost cheltuiți cei aproape un milion de euro.De departe, cei mai mulți bani au fost cheltuiți de CREART pentru amenajarea tematică a Târgului de Crăciun din Piața Constituției. Contractul în valoare de peste 436.000 de euro pentru serviciile de amenajare tematică a fost încheiat offline, printr-o procedură specială.Top 5 spa-uri pe care să le vizitezi în Europa Centrală și de Est (Panorama)Sfârșitul și începutul unui an nou vin mereu cu o nevoie de relaxare și de evadare din cotidian, pentru a ne încărca bateriile. O soluție ca să prinzi puteri o oferă cultura spa și wellness. De aici învățăm că, din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat starea de bine cât mai aproape de natură, profitând de beneficiile apelor termale sau ale saunelor.Pornim, așadar, într-o călătorie imaginară în zone cu spa și wellness din vecinătatea noastră, mai precis în cinci țări din Europa Centrală și de Est: Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia și Pononia. Sunt centre de spa & wellness care sunt locuri cu istorie, locuri inedite sau foarte moderne. Unele au piscine cu ape cu proprietăți termale, altele au saune moderne și maeștri care participă la competițiile internaționale de aufguss (ritualuri multisenzoriale care au loc în saună). Toate sunt puse în slujba relaxării de care avem atât de mare nevoie.De sărbători, tinerii care au crescut în Italia colindă în română, dar vorbesc între ei în italiană (Hotnews.ro / Teleleu) „Chiar dacă am cetățenia, n-o să mă simt niciodată italiancă. N-am avut o viață în România, dar nici aici n-am avut o viață ca un italian adevărat”.Am mers la Forlì, în regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei, ca să documentăm pregătirile și sărbătoarea Crăciunului în diaspora. Am cunoscut aici două generații: părinții plecați din România la jumătatea anilor 2000 și copiii lor, născuți și crescuți în Italia, care au acum între 20 și 25 de ani. Istoriile lor de familie poartă traume care i-au marcat și care vor rămâne cu ei toată viața, dar această poveste nu este despre suferință, ci despre curaj, generozitate, familie, sprijinul comunității, credință și vindecare.
Cozi de peste 1000 de camioane s-au format în ultimele zile la punctul de trecere a frontierei ”Terehova” dintre Letonia și Rusia, punct prin care trece cea mai mare parte a transporturilor rutiere de marfă între Europa și Moscova. Unele camioane au trebuit să aștepte două săptămâni pentru a trece frontiera, iar cauza principală a întârzierilor o reprezintă procedurile speciale de control care vizează respectarea sancțiunilor economice impuse Rusiei, transmite site-ul radioteleviziunii naționale letone.”Apropierea sărbătorilor de iarnă este un alt factor care mărește aglomerația”, explică maiorul Alvis Donskis, comandantul punctului de frontieră Terehova, care amintește că înainte de impunerea sancțiunilor un număr de 350 de camioane în medie puteau trece frontiera zilnic, față de doar 170 în prezent.”Sunt cazuri în care controlul unui camion poate dura doar 10 minute, dar sunt și cazuri în care controlul durează 24 de ore sau chiar mai mult. Depinde de tipul de marfă transportat, dacă sunt bunuri care nu sunt supuse sancțiunilor totul decurge rapid”, spune Aivars Šarkovskis, inspector șef la punctul de trecere a frontierei Terehova. Ungaria: Parlamentul modifică Constituția și Legea electorală în aceeași ziParlamentul Ungariei a adoptat săptămâna trecută într-o singură zi 27 de proiecte de lege, inclusiv unul care prevede modificarea Constituției și unul care modifică legea electorală, transmite publicația Telex.Este a 16-a modificare a Constituției de la intrarea sa în vigoare în 2012 și se referă, de această dată, la procedura de desemnare a Procurorului General al țării. Acesta nu va mai trebui să fie procuror de profesie, așa cum prevedea până în prezent Constituția. ”Oricine poate deveni acum Procuror general”, subliniază sursa citată, care adaugă că, potrivit modificării, vârsta minimă a candidaților va trebui să fie de 35 de ani. Până în prezent Constituția nu prevedea o vârstă minimă pentru această funcție.Modificarea Legii electorale vizează în principal reducerea circumscripțiilor electorale din Budapesta de la 18 la 16, o măsură care dezavantajează partidele de opoziție, dat fiind că alegătorii din Capitală votează în general cu acestea, comentează sursa citată.Au fost votate de asemenea acte normative privind limbajul violent în mediul online, statutul ofițerilor din serviciile de informații, bunurile imobiliare ale Academiei Naționale de Științe și regimul actelor de identitate numerice. Polonia: Premierul Tusk într-o vizită-surpriză în UcrainaPremierul polonez Donald Tusk s-a întâlnit săptămâna trecută la Lvov cu președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unei vizite de o zi, care nu a fost anunțată în prealabil, din motive de securitate, transmite agenția de știri PAP.”În prezent Polonia și Ucraina sunt legate de interese geopolitice comune, dar și de un profund simț comun al justiției și dreptății. Polonia înțelege foarte bine nedreptatea agresiunii rusești și dreptatea războiului de apărare dus de Ucraina. Este în joc viitorul Ucrainei iar Polonia și Europa sunt alături de voi”, a declarat premierul Tusk într-o conferință de presă comună cu președintele ucrainean.El a subliniat că, ”în ciuda opiniilor pesimiștilor”, Ucraina se apără în mod eficient, iar ”Occidentul trebuie să facă tot ce îi stă în putință pentru a-i convinge pe toți jucătorii geopolitici importanți că Ucraina merită o pace justă, cu respectarea suveranității și a frontierelor”.La rândul său președintele Zelenski a mulțumit pentru ajutorul constant oferit de Polonia și a apreciat că relațiile bilaterale dintre cele două țări se mențin la un nivel stabil.
Piețele financiare au fost zdruncinate de alegerile prezidențiale. Volatilitatea a fost mare, iar Bursa, cursul de schimb leu-euro și dobânzile s-au mișcat repede. Un semnal dinspre economie pentru alegerile politice. Încet-încet, încep să apară informații referitoare la ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută pe piețe, după alegerile parlamentare și ziua în care Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor pentru președinte și reluarea lor.Unele evoluții de pe piețele financiare au fost publice. Acțiunile listate la Bursa de Valori București au scăzut, în total, cu 10 miliarde de lei. În câteva zile, capitalizarea Bursei s-a redus cu 10 miliarde de lei, iar motivul a fost destul de clar: unii investitori pe piață au intrat în panică după primul tur al alegerilor și au vândut o parte din participațiile pe care le aveau la companii listate la Bursă.Chiar dacă orice expert în piața de capital recomandă ca atunci când se creează un val de vânzări cel mai bine pentru un investitor este să cumpere, nu să vândă.Unii investitori au ignorat sfatul experților și au vândut acțiuni, unele în pierdere, altele, probabil, cu un mic câștig. De altfel, vineri, 6 decembrie a.c., imediat după aflarea deciziei Curții Constituționale, capitalizarea Bursei de la București a crescut cu 4%. Este remarcabil răspunsul atât de rapid al investitorilor, care s-au grăbit să cumpere din nou acțiuni la companiile listate, ceea ce ne arată că decizia CCR a fost bine primită de mediul de afaceri, iar încrederea a revenit rapid. De altfel, Bursa nu este nicidecum singura piață care s-a mișcat. Dobânzile la obligațiunile românești au crescut și ele, dar au revenit la normal imediat după anunțul Curții Constituționale.De asemenea, un consultant financiar a explicat ce s-a întâmplat în acele zile. Acesta a primit telefoane de la toți clienții străini, care au expunere pe titluri de stat românești sau investiții în active financiare românești.Prima întrebare a fost totdeauna aceeași și anume: ce se întâmplă în România? Investitorii străini nu erau panicați, ci vroiau pur și simplu, să înțeleagă ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale. Nu erau impacientați, ci doar încercau să vadă care este problema României. Iar cel mai des, concluzia a fost că România este o țară interesantă. Cei mai mulți și-au păstrat expunerea pe piața românească, nu au vândut, dar, atenție, atuurile importante au fost considerate apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Investitorii au conchis că nu vor vinde, pentru că sunt șanse mari ca sub cele două „umbrele”, NATO și Uniunea Europeană, lucrurile să se rezolve. Dar, încă o dată, alegerile din primul tur au indus un sentiment de nesiguranță și de instabilitate.La fel s-a întâmplat și pe piața valutară. Câteva zile au fost valuri mari. Investitorii au cumpărat valută. Logica a fost să se pună la adăpost de o eventuală devalorizare, mai mare sau mică, a leului față de euro care ar fi putut să urmeze după eventuala alegere a candidatului naționalist în turul al doilea. Investitorii au mers la casele de schimb valutar, atât la cele independente, cât și la cele ale băncilor, pentru a cumpăra monedă europeană. Evident, unii investitori nu au avut nevoie să ajungă la ghișeele caselor de schimb valutar, pentru că au tranzacționat online.Este clar că au fost câteva zile cu presiuni mari asupra cursului de schimb și Banca Națională a României a intervenit pe piață, adică a vândut euro din rezerva valutară pentru a apăra leul și implicit cursul de schimb. La începutul anului viitor, atunci când vor apărea statisticile privind rezerva valutară în luna decembrie a.c., vom vedea cât de mulți bani a dus BNR în piață. Cert este că intervenția băncii centrale a fost justificată de situația excepțională de pe piață.În același timp, evoluția piețelor financiare, de capital, valutară sau monetară, ne arată un lucru cert și anume că investitorii au fost stresați de rezultatul primului tur al alegerilor și au reacționat ca atare, adică și-au retras o parte din bani. Este un exemplu despre felul în care șocurile politice se propagă precum niște unde de șoc în economie, iar rezultatul nu este deloc bun.
După alegerile din SUA, investitorii pe piețele financiare au acționat sub imperiul emoțiilor, iar valoarea unor companii listate la New York a crescut. Dar, investitorii nu ar trebui să fie din cale afară de optimiști. Administrația americană se va confrunta cu probleme dificile, inclusiv în economie. Victoria în alegeri a lui Donald Trump a adus un val de exuberanță pe piețele financiare. Indicii bursieri au crescut și mai multe companii au făcut salturi majore ale valorii de piață. Unele evoluții au fost de-a dreptul contradictorii, în sensul că bitcoin a urcat la o valoare record plecând de la ideea că administrația Trump „va îmbrățișa viitorul cripto în detrimentul băncilor mari, lente și învechite”. Chiar acestea au fost cuvintele lui Donald Trump în luna septembrie a.c., atunci când familia Trump și un investitor în sectorul imobiliar au anunțat lansarea unei platforme care va tranzacționa criptomonede.Dar, după victoria electorală a lui Donald Trump au crescut și acțiunile câtorva bănci americane „mari, lente și învechite”, ceea ce pare contradictoriu. Însă, atunci când pe piețe entuziasmul este mare, logica este mai greu de găsit. Iar în primele zile de după alegeri, sentimentul investitorilor a fost pozitiv pe toate fronturile: pro-piață, pro-dereglementare și pro-creștere.Este evident că una dintre companiile care au beneficiat de optimismul manifestat de investitori a fost Tesla, firmă înființată de Elon Musk și în care acesta mai deține acum aproximativ 13%. Implicarea lui Musk în alegeri de partea lui Trump a săltat prețul acțiunilor Tesla în câteva zile cu 27%, ceea ce este imens, mai ales dacă avem în vedere că, de la începutul anului, creșterea fusese cu numai 1%.În acest moment, Elon Musk pare a fi „mâna dreaptă” a lui Trump ceea ce îi face pe mulți investitori să creadă că Tesla va beneficia de o serie de avantaje de pe urma noii administrații americane. De exemplu, se speculează că autorizarea unor noi proiecte și noi tehnologii dezvoltate de Musk și companiile sale se va face mult mai repede de către o administrație prietenoasă. Ceea ce desigur, poate fi adevărat sau nu, pentru că mecanismele birocratice au inerția lor chiar și în America.O altă temă de dezbatere va fi cea a subvențiilor pentru producătorii auto de mașini electrice. Aici este vorba fie despre ajutoare de stat pentru creșterea producției, fie de o subvenție acordată cumpărătorilor. Interesant este că în luna iulie a.c., la Convenția Partidului Republican, Donald Trump declara că va elimina subvențiile guvernamentale pentru achiziția de mașini electrice încă din prima zi a mandatului său. Dar, atunci, în vară, Trump nu era atât de bun prieten cu Elon Musk.De asemenea, Musk va trebui să își clarifice statutul, respectiv dacă va conduce un departament nou așa-numit „al eficienței guvernamentale” caz în care va trebui să evite un conflict de interese cu zona de business.Să fim realiști. În ultimii ani, mitul managerului perfect din jurul lui Elon Musk s-a destrămat. Sunt destule cazuri în care deciziile lui Musk au dus la scăderea valorii acțiunilor companiilor sale. Restructurarea rețelei sociale Twitter, actuala X, vânzarea unui pachet de acțiuni la Tesla, beneficiile salariale, investigația care vizează sistemul de conducere al autovehicului Tesla sau rezultatele financiare sub așteptări sunt câteva exemple care au clătinat credibilitatea lui Musk și au dus la scăderea prețului acțiunilor.Investitorii pe piețele financiare știu bine că sentimentele pozitive se pot schimba foarte repede în unele contrare. Oricât de mult ai crede că viitoarele decizii politice vor fi în favoarea pieței și vor reduce reglementările din economie, realitatea ar putea fi alta.În ultimă instanță, abordarea protecționistă, suprataxarea importurilor, demagogia politică nu sunt mijloacele de consolidare ale unei economii libere, ci, dimpotrivă, instrumentele unor bariere comerciale. În aceste cazuri, piețele financiare s-ar putea să nu mai fie la fel de exuberante ca astăzi.
Ce lipsește din planul lui Ciolacu (G4Media) - Speranța de viață și speranța de viață sănătoasă: cât au recuperat statele față de perioada pre-pandemie. Cum stă România și cât costă recuperarea unui an de sănătate (CursDeGuvernare) - Bestsellere, condamnați și dosare lipsă - bilanțul deconspirării fostei Securități la 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 (Europa Liberă) Ce poate face România ca Republica Moldova să nu cadă în plasa Rusiei lui Putin. Expert: „Nu mai e timp, trebuie acțiune” (Adevărul)Referendumul din Republica Moldova a fost tranșat la limită, o victorie mai mult decât simbolică într-o țară postsovietică, până anii trecuți o jucărie în mâna Rusiei. În același timp, victoria la limită, într-un climat extrem de tensionat, cu acuzații reciproce, trage un semnal de alarmă privind viitorul parcursului european al acestei țări.Expertul în securitate Marius Ghincea avertizează că nici măcar o victoria președintelui Maia Sandu, în turul 2, nu garantează că Republica Moldova va continua un progres ferm pe aceeași linie pro-occidentală. Forțele pro-ruse pot în continuare pune sub semnul întrebării viitorul european al Chișinăului, mai spune el. În opinia expertului, România poate, totuși, să ia unele măsuri măcar pentru a evita intrarea totală a Republicii Moldova în sfera de influență a Rusiei.România va trebui să investească mai mult în Republica Moldova și să aibă o politică mai proactivă.În acest sens, România trebuie să continue realizarea unei interconectări energetice cu Republica Moldova, pentru a o ajuta să scape de vulnerabilitatea față de gazele rusești.Citiți mai mult în Adevărul. Ce lipsește din planul lui Ciolacu (G4Media)„Am citit programul PSD și am verificat cuvintele importante pentru un Președinte al României: Justiție: 0, Stat de drept: 0, Anticorupție: 0, Violență: 0”, a scris duminică pe Facebook ministrul liberal al justiției, Alina Gorghiu, după ce Marcel Ciolacu și-a prezentat așa zisul Plan de țară la Palatul Parlamentului.Corecte observații, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media. Numai că tema justiției n-a fost evacuată din spațiul public doar de către PSD. Nici candidatul PNL, Nicolae Ciucă, nu vorbește despre justiție, stat de drept și anticorupție. Sunt cuvinte tabu și pentru liberali. De ce? Pentru că nici ei nu-și doresc o justiție puternică, independentă și capabilă să atace corupția la nivel înalt.În discursul său de candidat, Ciolacu le-a promis pesediștilor liniște, armonie și că va împărți puterea ca să fie toată lumea mulțumită. Planul său de țară reprezintă un discurs de candidat la prezidențiale cu mesaje țintite către toate categoriile de electorat. Tuturor le proiectează o Românie în plin avânt.Din planul lui Ciolacu pentru România curge din abundență, ca din orice program electoral, lapte și miere. Numai că nimic nu se poate construi durabil într-o țară măcinată de corupție, condusă de politicieni submediocri. Nimeni nu vrea să trăiască în paradisul hoților neprinși, în raiul infractorilor cu protecție politică, în patria semidocților ajunși la putere. Speranța de viață și speranța de viață sănătoasă: cât au recuperat statele față de perioada pre-pandemie. Cum stă România și cât costă recuperarea unui an de sănătate (CursDeGuvernare)Speranța medie de viață sănătoasă la 65 de ani s-a redus în România, de la recordul de 6,6 ani atins în anul prepandemic 2019, la numai 3,9 ani în 2022, conform datelor Eurostat. Cea mai mare scădere din UE s-a înregistrat însă în Germania, unde anii pe care o persoană de 65 de ani îi poate aștepta să-i mai trăiască fără probleme de sănătate grave sau moderate, ca medie pentru ambele sexe, a coborât de la 12,2 ani, la 8,4 ani, în același interval. Aceasta arată că ambele state au pierdut mai mult decât întregul avans înregistrat din 2015 la acest important indicator.Revenirea la nivelul pre-pandemic a speranței de viață sănătoasă va fi atinsă probabil anul acesta.Pierderea va fi recuperată rapid, însă problema gravă consistă în decalajul dintre speranța de viață sănătoasă și speranța de viață, care va implica majorarea cheltuielilor personale și bugetare în creștere accelerată, notează CursDeGuvernare.Un decalaj care în cazul României, țara UE cu a treia cea mai mică speranță medie de viață la naștere, creează probleme cu mult înainte chiar ca oamenii să se pensioneze, după cum arată datele Eurostat. Bestsellere, condamnați și dosare lipsă - bilanțul deconspirării fostei Securități la 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 (Europa Liberă)Au trecut 35 de ani de la Revoluția română din Decembrie 1989. Un timp prea scurt pentru societatea democratică să scotocească și în cele mai ascunse cotloanele ale Securității românești - instituția care a contribuit la sovietizarea și la menținerea sub teroare și control a României timp de 50 de ani.29 de kilometri de documente care probează practicile securității române sunt în custodia Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) – instituția creată să reconfigureze și să reconstituie adevărul istoric al uneia dintre cele mai negre perioade din istoria României.După trei decenii și jumătate de democrație, nu tot ce a produs Securitatea e public. Unele dosare au ars în decembrie 1989, altele au dispărut fără urmă, unele sunt incomplete, iar altele sunt încă probabil nedesecretizate din rațiuni de securitate națională.Continuarea pe pagina Europei Libere.
În mai puțin de o lună, Statele Unite ale Americii își aleg un nou președinte. Cum se pregătesc cei doi candidați, Kamala Harris și Donald Trump, pentru scrutinul din 5 noiembrie? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.Candidata democrată Kamala Harris a intrat în competiție tîrziu, după ce în iulie președintele Joe Biden a renunțat la cursa pentru un nou mandat la Casa Albă. În ce măsură a reușit Kamala Harris să se facă cunoscută americanilor?Camil Pârvu: „Nu a capitalizat suficient în această ultimă perioadă. Este o candidatură un pic cam ştearsă pentru imperativul acestei perioade. Evident, a fost, este vicepreşedinte, dar identitatea ei politică nu e foarte clar conturată. E un candidat democrat cu un suflu un pic cam problematic. (...) În general, în istoria recentă a SUA, vicepreşedinţii, nu sînt încununaţi de succes cînd încearcă să devină ei înşişi preşedinţi, cu excepția lui Joe Biden. Pentru că, într-o perioadă de patru sau opt ani, sînt o figură foarte ştearsă. Vicepreședintele nu are o identitate politică sau un rol politic concret. Tot acest rol este aspirat de preşedintele în funcţie.”Unele sondaje indică o creștere în preferințele electoratului pentru Donald Trump. Cum se explică această tendință? Camil Pârvu: „Este interesant cum reuşeşte să revină după patru ani cu o candidatură care are şanse foarte mari de succes. În acele state care fac diferenţa, care înclină balanţa, Donald Trump este foarte competitiv. Nu este iremediabil perdant în acele state. Dimpotrivă, recuperează ce nu a cîştigat în 2020, recuperează inclusiv ce nu a cîştigat în 2016. Sînt state, ca Arizona sau Georgia, în care e într-o poziţie foarte bună. Şi sînt alte state, cum e Pennsylvania, care contează foarte mult, pentru că e un stat mare, cu multe voturi, în care diferenţa dintre el şi Kamala Harris este foarte mică, este în marja de eroare, e de 3 puncte diferenţă în favoarea Kamalei Harris, numai că Donald Trump a cîştigat în realitate în aceste state mult mai mult decît preconizau sondajele. Sondajele, în general, îl subestimează.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Societatea română continuă să fie puternic atașată valorilor democratice, Uniunii Europene și Occidentului, în general. Dar Unele semne de îngrijorare se fac simțite. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului realizat de think-thank-ul internațional GLOBSEC cu privire la percepția românilor față de integrarea euro-atlantică. Studiul de bazează pe sondajele GLOBSEC realizate din 2020 până în 2024, pe un eșantion reprezentativ de 1 000 de persoane. Cel mai recent sondaj din 2024 a fost realizat în 9 țări din Europa Centrală și de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.”Atitudini publice în România – rămânerea în Occident cu unele îndoieli” – acesta este titlul cercetării sociologice, oferind o imagine exactă asupra opțiunilor românilor.Astfel, 83% dintre români susțin apartenența țării la UE și 88% susțin apartenența la NATO.În privința sprijinului pentru UE, observăm o creștere față de nivelul minim, de 75%, înregistrat în 2022, pe fondul pandemiei de Covid -19. Dar și o ușoară scădere față de 2023, când sprijinul era de 86%. În orice caz, studiul arată că tinerii sunt mai atașați de Europa, 89% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani susținând apartenența la Uniune.Cu toate acestea, mai mult de 70% dintre români consideră că UE le dictează ce să facă fără ca țara să poată face ceva în această privință, ceea ce poate servi drept argument pentru actorii anti-UE. Și un efect al informării deficitare a publicului în ce privește funcționarea UE, spun autorii.Cu toate acestea, două treimi dintre cei chestionați consideră că UE a oferit țării o voce mai importantă în problemele globale. Și aproape trei sferturi (71%) vor ca Europa să-și edifice cât mai repede o armată proprie.Dar care este principala amenințare la adresa României?Pentru marea majoritate, Rusia. Mai exact, 73% - în creștere vertiginoasă, dacă observăm că doar 30% o considerau principala amenințare în 2020. În timp ce 31% dintre ei consideră că societățile occidentale sunt o amenințare pentru identitatea și valorile lor, doar 24% consideră China o amenințare pentru țară.Potrivit autorilor studiului, acest lucru indică faptul că, în timp ce actori politici români proeminenți atacă în mod vizibil valorile occidentale, discuțiile despre amenințările legate de China nu sunt la fel de răspândite în spațiul public.Și încă ceva: 55% dintre români dau vina în primul rând pe Rusia pentru războiul din Ucraina, cu 10 puncte procentuale mai puțin decât în 2023.Este, probabil, rezultatul narațiunilor care circulă în România cu privire la presupusul mod în care Ucraina se comportă cu minoritățile. Alte narațiuni utilizate în special de actorii de extremă dreapta - în principal AUR și SOS România – și care câștigă tracțiune, se concentrează pe imoralitatea femeilor ucrainene, pe presupusa practică a Ucrainei de a trimite minori pe front și pe utilizarea necorespunzătoare a fondurilor alocate ajutorului social pentru ucraineni. Acestea ar putea afecta atitudinea românilor față de Ucraina pe termen lung.Chiar și așa, mai mulți români doresc să vadă Ucraina ca parte a alianței occidentale în 2024 decât în 2022 – 58% față de 51%.În privința democrației, peste 80 la sută aprobă acest sistem de guvernare.Cu toate acestea, mai mult de o treime dintre români spun că un sistem totalitar ar putea fi bun pentru țara lor, iar această susținere este deosebit de puternică în rândul tinerilor.Acest lucru poate fi parțial rezultatul eficacității extremei drepte în răspândirea relatărilor sale prin intermediul rețelelor sociale. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Și-a depășit CCR atribuțiile când a respins candidatura politicienei extremiste? Toate argumentele experților juriști – pro și contra – au la bază o întrebare: aveau judecătorii constituționaliști atribuția de a lua o astfel de decizie? Europa Liberă a vorbit cu foști judecători constituționali, profesori de Drept și reprezentanți ai societății civile. Toate argumentele – pro și contra – au la bază o întrebare: aveau dreptul judecătorii Curții Constituționale să ia o astfel de decizie?Politiciană extremistă Diana Șoșoacă, căreia Curtea Constituțională a României (CCR) i-a interzis să participe la alegerile prezidențiale, a fost protagonista a nenumărate scandaluri în ultimii ani. Unele s-au transformat în dosare penale, însă asta nu a oprit-o să continue să țipe în Parlament sau să transmită mesaje antisemite. Tot din Europa Liberă aflăm unde se termină imunitatea parlamentară și unde începe răspunderea penală.Ciucă nu crede în seriozitatea moțiunii de cenzură dorită de USR. Șeful PNL crede că inițiativa USR de a depune o moțiune de cenzură este una „politicianistă și neserioasă”. Tot el dă vina pe USR pentru ieșirea de la guvernare și insistă că și-ar dori, totuși, un guvern de dreapta, care însă nu e posibil în „actuala configurație parlamentară”.Drept răspuns, Elena Lasconi îl invită „să se lepede mai întâi de PSD” și abia apoi să înceapă „discuții serioase” scrie News.ro. Tot aici citim declarația purtătorul de cuvânt PNL, Ionuţ Stroe care spune că funcţionarea acestui guvern se va face punctual şi că PNL nu iese de la guvernare.Eșecul major al ultraconservatorilor români care au încercat să schimbe Constituția prin redefinirea „familiei” după modelul din 2018, dar și prin introducerea plăților cu bani lichizi în legea fundamentală. (Pressone)Coaliția pentru Constituție, Familie și Libertate a apelat inclusiv la organizații neguvernamentale care reprezintă copiii cu sindrom Down sau bolnavii de cancer, dar tot nu a reușit să strângă numărul necesar de semnături. De ce?Șase luni au avut la dispoziție membrii Coaliției pentru Constituție, Familie și Libertate să strângă semnăturile necesare pentru modificarea legii fundamentale.Inițiativa urmărea, precum cea eșuată din 2018, ca definiția constituțională a familiei să fie schimbată în „căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.Noutatea consta și-n introducerea în legea fundamentală a dreptului plăților cu numerar în orice tranzacție.Termenul limită până la care puteau fi depuse în Parlament listele cu cele 500.000 de semnături necesare susținerii inițiativei cetățenești a expirat în august.Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea“, făcută la începutul anului 2019 cu 93 milioane de lei din bani publici, a reuşit să dezvolte o reţea inexistentă, în locul celor 60-80 de magazine cu care se lăuda că o să „înfrunte“ supermarketurile străine (Ziarul Financiar)Însă, s-a inspirat din stilul managerial al marilor corporaţii, iar în căutarea succesului, a schimbat directorul general de fiecare dată când n-a adus „performanţă“ sau când s-a schimbat ministrul agriculturii, în subordinea căruia se află. Astfel, a ajuns la al optulea director general în cinci ani şi la pierderi de 45 mil. lei. Ce face acum?Un sistem în terapie. România ratează de cinci decenii reforma sănătății mintale. Cât ne costă acest eșec (Snoop.ro)Peste 20 de ani au trecut de când România și-a luat angajamentul că va reforma serviciile de sănătate mintală. Ne aflam sub presiunea aderării la Uniunea Europeană, când au apărut o lege nouă, o strategie de reformă și un plan pentru a o pune în aplicare. Dar „praful și pulberea s-a ales” de toate acestea, după aderare. O spune chiar unul dintre autorii lor.
Importanţa industriei de război în România (DW) - Rectificarea bugetară: Deficitul bugetar se majorează la aproape 7%, iar creșterea economică a fost revizuită în scădere la 2,8% (Economedia) - România, țara copiilor abandonați. Motivele pentru care mamele își părăsesc copiii încă de la naștere (Adevărul) Unde sunt marile teme electorale din agendele candidaților la președinție? (Europa Liberă)Doisprezece candidați la prezidențiale, de toate culorile politice și independenți, s-au aliniat până acum la startul alegerilor. Problemele fundamentale ale României sunt multe și rezolvarea unora trenează de ani de zile. În loc să fie abordate aceste teme, campania excelează prin populism.Subiecte care au ținut până acum prime-time-ul: diploma și notele de la bacalaureat ale lui Marcel Ciolacu, candidatul PSD; cartea lui Nicolae Ciucă – mai ales prețul exorbitant al panourilor care au împânzit țara pentru promovarea ei – și clipul despre bătălia de la Nasiriyah (Irak), „prima după al Doilea Război Mondial la care ia parte armata română”, contrazisă de o investigație recorder.ro; notele mici ale Elenei Lasconi, candidata USR, la licența obținută la facultatea (privată) ecologică din Deva, pe care a omis să o treacă în CV; speculații pe tema candidaturii la prezidențiale a lui Mircea Geoană.Toate aceste subiecte mărunte, dar semnificative pentru mediocritatea campaniei, au invadat agenda publică și nu au făcut decât „să amplifice sentimentul de irelevanță și apatia electoratului”, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.„Mediocritatea temelor este în oglindă cu mediocritatea candidaților și împreună duc la accentuarea dezinteresului. Știm din cercetări că doar o treime dintre cetățeni au interes față de politică. În momentul în care temele campaniei nu se suprapun în nici un fel cu interesele oamenilor, acest procent scade”, mai spune Ovidiu Voicu.Războiul din Ucraina și posibilitatea izbucnirii unui conflict Rusia-NATO se află pe prima poziție în îngrijorările românilor, 33%, potrivit unui sondaj INSCOP din aprilie.Apoi, cetățenii sunt preocupați de costul vieții (28,6%), de pierderea locului de muncă (22,7%), de sănătate (18,5%) și de educație ( 13,2%).Niciunul dintre aceste subiecte nu apare în discursurile candidaților și partidelor, nu sunt propuse proiecte și nu există viziuni pe termen lung. Opinie: Importanţa industriei de război în România (DW)Industria autohtonă de armament, abandonată ani de zile, dezmembrată și parțial chiar vândută la fier vechi, trebuie înlocuită sau refăcută, potrivit discuțiilor de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării.Planul de înzestrare a Armatei României pentru 2025 – 2034 a fost unul dintre punctele principale ale ședinței CSAT. Acest plan corelează nevoile de tehnică și echipamentele militare cu resursele financiare care pot fi alocate înzestrării prin bugetele anuale de stat... Potrivit unui Raport NATO, România deși a alocat anul trecut 2,5% din PIB, a cheltuit doar 1,6%, ceea ce pare o anomalie pentru o țară care are la frontierele sale un război care durează de mai bine de doi ani de zile. Planul pe 10 ani de înzestrare a Armatei e cumva complementar cu Strategia Națională pentru Industria de apărare, 2024-2030. Potrivit acestei Strategii, statul va investi 150 de milioane de euro anual în fabricile de armament astfel încât acestea să fie retehnologizate până în 2030. Strategia promite să producă muniție după standarde NATO, fiindcă întreprinderile autohtone sunt calibrate pentru armament sovietic și în cei aproape 35 de ani tranziție nu au fost făcute schimbările tehnice necesare pentru trecerea lor pe sistemul folosit de Occident.Președintele, primul ministru, șefii serviciilor secrete și miniștrii prezenți la întâlnirea de la Cotroceni susțin că odată cu creșterea alocărilor bugetare pentru Apărare, România ar trebui să atragă investiții și colaborări cu marile companii militare din lume.Citiți articolul Sabinei Fati pe pagina DW. Rectificarea bugetară: Deficitul bugetar se majorează la aproape 7%, iar creșterea economică a fost revizuită în scădere la 2,8% (Economedia)Ministerul Finanțelor a publicat joi proiectul de rectificare bugetară, prima din ultimii aproape doi ani. Deficitul bugetar a fost majorat la 6,94% din Produsul Intern Brut, o creștere de aproape 2 puncte procentuale față de estimarea de la începutul anului, de 5% din PIB. Creșterea economică prognozată pentru finalul anului a fost revizuită în jos, la 2,8%, față de prognoza de 3,4% din proiectul de buget elaborat la începutul anului.Amintim că anul trecut și în acest an Executivul a folosit Fondul de Rezervă Bugetară pentru a face redistribuiri de plăți, o modalitate considerată netransparentă de către Consiliul Fiscal.Economedia a scris anterior că la rectificarea bugetară primesc bani în plus: Sănătatea – 11,4 miliarde lei, Educația – 6,4 miliarde lei, Transporturile – 5 miliarde lei și Dezvoltarea Regională – 9 miliarde lei. România, țara copiilor abandonați. Motivele pentru care mamele își părăsesc copiii încă de la naștere (Adevărul)Un fenomen dramatic capătă amploare, mai ales în maternitățile din județele sărace ale României. Tot mai mulți copii nou-născuți sunt efectiv abandonați în maternitate. În mare parte, mamele care-și abandonează copiii sunt femei din familii sărace și fără noțiuni elementare de educație sanitară sau educație sexuală. Statisticile confirmă această realitate sumbră. În jur de 9000 de copii sunt abandonați, pe an, în România. Unii în maternitate, alții în spitale sau, pur și simplu, dați statului fiindcă nu pot fi întreținuți de familie. ”Sărăcia este o problemă invocată. Condițiile economice nu le ajută să poată crește acel copil. Nu au locuință, nu au venituri, nu au condiții”, precizează specialistul în neonatologie Carmen Zaboloteanu pentru Adevărul. Culmea, o caracteristică a mamelor care-și abandonează copilul la maternitate, cel puțin în județul Botoșani, este faptul că au deja mai mulți copii acasă. Unele nu se află la primul abandon.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat propunerile pentru noua echipă de comisari. Roxana Mînzatu, candidata României, a primit portofoliul „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie” și, de asemenea, va fi unul dintre cei șase vicepreședinți ai Comisiei Europene. În ce măsură respectă noua Comisie echilibrul de gen? Dar echilibrul de putere între formaţiunile care au ajuns în Parlamentul European? Ce reprezintă domeniul de care se va ocupa Roxana Mînzatu? Cum reflectă noua echipă propusă de Ursula von der Leyen obiectivele sale pentru următorul mandat, legate în special de relansarea competitivității Uniunii Europene ca actor global? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, politolog, conf. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.E important să înţelegem şi dinamica din interiorul executivului european. Felul în care sînt denumite portofoliile şi direcţiile aflate în coordonarea fiecărui comisar oferă indicii despre construcţia pe care şi-o doreşte Ursula von der Leyen. Unele denumiri de portofolii sînt foarte abstracte sau foarte cuprinzătoare, altele mai stricte şi mai înguste. Cum vedeţi această arhitectură?Luciana Ghica: „E destul de simplu. Trebuie să fie 27, conform tratatelor, în acest moment. Fiecare stat trebuie să trimită un comisar dar, în momentul în care sînt desemnaţi, ei nu mai reprezintă statele. Deci trebuie găsit un echilibru astfel încît să avem 27 de portofolii. Uneori poate părea prea mult, alteori poate prea puţin. Dar cred că fiecare portofoliu, chiar dacă poate avea denumiri mai ciudate, e destul de clar. Nu există portofoliu doar cu numele. El are în spate o justificare şi fiecare dintre comisarii propuşi are o foaie de parcurs. Aceste foi de parcurs sînt publice. (...) Portofoliul pe care-l va avea Roxana Mînzatu poate părea un portofoliu mamut, avînd multe chestiuni diferite, dar în realitate nu este aşa. Este vorba despre drepturi sociale şi educaţie, domenii esenţiale pentru bunăstarea şi viitorul Europei, dar care sînt neglijate în politica tradiţională din România.”S-a tot vorbit zilele acestea despre faptul că România a primit un portofoliu mai puțin important. Ce reprezintă acest domeniu, „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie”? Luciana Ghica: „Pentru prima oară Uniunea Europeană îşi propune prin Comisie să aibă un plan anti-sărăcie. Este o chestiune esenţială pentru Europa. Acestea sînt domeniile care ne preocupă ca cetăţeni zilnic: să trăim mai bine, să fim mai sănătoşi, să avem un loc de muncă, să avem un sistem de educaţie care să nu ne împovăreze şi să ne permită să avem locuri de muncă decente şi bine plătite.” Apasă PLAY ca să asculți interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Presa europeană relatează pe larg despre efectele catastrofale ale ciclonului Boris, care a lovit teritorii vaste din Europa Centrală. Comentatorii caută și explicații pentru amploarea fenomenului. Unii atrag atenția că fenomenele de acest tip se pot repeta la intervale destul de scurte, pe fondul încălzirii climei. Le Monde informează că sute de oameni au fost salvați în 19 regiuni ale României, după cum au anunțat serviciile de urgență, difuzând un videoclip cu case inundate într-un sat de lângă Dunăre.„Este o catastrofă de proporții epice”, a spus Emil Dragomir, primarul din Slobozia Conachi, un sat din județul Galați, unde 700 de case au fost inundate.Citeste si28 de localităţi din 7 judeţe, afectate de inundaţii. Două persoane sunt date dispărutePărți din nord-estul Austriei au fost și ele declarate zonă de dezastru natural. Unele zone ale Tirolului au fost acoperite de până la un metru de zăpadă – o situație excepțională pentru mijlocul lunii septembrie, după ce s-au înregistrat săptămâna trecută temperaturi de până la 30 de grade Celsius.Și revista germană Der Spiegel notează că ”Austria înregistrează o situație excepțională fără precedent, iar un baraj s-a rupt în Polonia. România își plânge morții. Dresda declară nivelul doi de alertă, nivelul râului Elba este de cinci metri”.Le Point privește către problemele din Germania, unde hidrocentralele și-au mobilizat angajații pentru a deschide porțile barajelor de pe căile navigabile ale țării. Germania este pregătită să facă față consecințelor inundațiilor devastatoare. De o zi, vremea rea s-a instalat deja acolo și este probabil ca furtuna Boris să accentueze efectul inundațiilor.”Ploile abundente s-au mutat peste Europa Centrală din Italia într-un fenomen cunoscut sub numele de ”depresiunea Genova - o zonă de joasă presiune care se formează de obicei în apropierea orașului din nordul Italiei”, scrie Politico.”O ignoranță pe care nu ne-o putem permite””Știința este marele invizibil în campania electorală. O ignoranță pe care nu ne-o putem permite având în vedere crizele vremii”, este concluzia trasă de ziarul austriac Die Presse.”Ploi abundente, furtuni și inundații – chiar și cele mai proaste prognoze s-au adeverit în weekend. Întreaga Austrie a suferit de vreme extremă de proporții uneori fără precedent.Cercetătorii au avertizat de zeci de ani despre posibilele consecințe ale schimbărilor climatice pentru oameni și mediu. Faptul că nu au reușit să-și facă vocea auzită mai mult este amar. Problemele au fost negate și negate. Regretele nu ajută acum. Și mai mult, problema este mult mai largă. Știința este în general un subiect marginal în Austria.Mesajele partidelor de campanie electorală ignoră complet știința; niciun poster nu arată nimic relevant. Dar cum îi poți face pe tineri entuziasmați de studiile de pionierat și cum poți justifica investițiile în cercetare și dezvoltare când știința nu joacă nici măcar un rol minor în campania electorală?” - întreabă Die Presse.Potrivit explicațiilor furnizate de BBC, furtuna a fost atât de devastatoare din două motive:”În primul rând, poziționarea furtunii a atras aer mai rece din nord pentru a se amesteca cu umiditatea extrasă din apele neobișnuit de calde ale Mării Mediterane și ale Mării Negre.În al doilea rând - presiunea scăzută s-a deplasat foarte lent în aceleași zone. A fost un „model meteorologic blocat”, ceea ce înseamnă că furtuna este prinsă între presiunea ridicată dinspre vest și est.Furtuna Boris este descrisă de Ministerul Mediului al Republicii Cehe ca un eveniment care se produce odată la 50 de ani. Cu toate acestea, frecvența acestui tip de inundații este probabil să crească, atâta vreme cât în Europa clima se încălzește rapid”.
Una din marile probleme ale societății moderne este evoluția demografică. În acest moment, planeta se îndreaptă spre o lume a bătrânilor. Economistul francez Jacques Attali atrage atenția asupra acestei probleme. Jacques Attali, scriitor, economist și eseist francez are chemarea de a vorbi despre lucruri complicate în cuvinte simple. Analizele lui Attali aduc în atenție subiectele importante ale economiei și societății. Astfel, ieri, scriitorul francez a publicat o analiză pe o temă prea des ignorată și anume demografia.Attali pleacă de la provocările momentului. Este vorba despre creșterea violenței, despre concentrarea bogăției și a puterii, degradarea mediului și despre progresele pe care le face inteligența artificială. Dincolo de toate aceste subiecte complicate există o temă despre care se vorbește mai puțin, dar care ar putea avea consecințe majore. Este vorba despre creșterea duratei de viață la nivelul întregii planete.Datele sunt clare: în anul 2022, pentru prima dată în istorie, numărul adulților cu vârsta de peste 50 de ani l-a depășit pe cel al tinerilor sub 15 ani. Anul acesta, speranța de viață la nivel global este de peste 70 de ani. De asemenea, jumătate din copiii care trăiesc astăzi în țări dezvoltate este de așteptat să depășească vârsta de 90 de ani.În plus, în anul 2040, numărul persoanelor în vârstă de până la 15 ani va rămâne egal cu cel de astăzi, în timp ce populația cu vârste mai mari de 50 de ani va crește cu 800 milioane față de actuala perioadă. Cei 800 de milioane de oameni vor fi concentrați în 10 țări din Asia. Este clar că la nivel global va exista în anii următori o problemă demografică.Încă o serie de cifre: în anul 2050, pe întreaga planetă vor trăi 1,6 miliarde de oameni cu vârsta de peste 65 de ani. Prin urmare, arată Attali, vom intra într-o lume a bătrânilor în care vrând-nevrând toată populația va trebui să lucreze mai mult, adică până la o vârstă mai înaintată.Economistul francez arată cele două evoluții din societatea globală. Prima este cea a țărilor sărace care se vor afla într-o situație dificilă. Nimic nu este mai groaznic pentru o țară decât ca oamenii să îmbătrânească fără să fii devenit bogați sau să fi implementat un sistem de pensii solid, bazat de solidaritate.A doua situație este cea a statelor bogate care și-au construit de-a lungul timpului sisteme de pensii funcționale. Aceste state se vor lovi de o altă problemă și anume creșterea cheltuielilor de la buget pentru pensii și pentru sistemul public de sănătate.Deocamdată, ceea ce poate schimba situație demografică este fie o integrare cu succes în societate a imigranților, fie o revenire a natalității. Dar, acestea se vor putea vedea doar peste câteva decenii.Jacques Attali anticipează că o evoluție de acest fel a societății va da naștere, plecând din Statele Unite ale Americii, unei adevărate economii a longevității. Vor apărea servicii speciale pentru persoane în vârstă, precum cele de sănătate, transport, timp liber, cazare, asigurare împotriva riscurilor, dar și programe de divertisment specifice.Mai mult, deținătorii marilor averi de astăzi încep să se preocupe de găsirea unor soluții pentru încetinirea îmbătrânirii. Printre ei se află Jeff Bezos sau Yuri Milner. Există laboratoare care au adunat în jurul lor specialiști. Astfel de clinici sunt preocupate acum nu doar de restabilirea sănătății, ci și de reprogramarea celulelor. Unele companii promit că vor identifica factorii de îmbătrânire din embrion, o descoperire care ar încetini procesul.Jacques Attali încheie spunând că și în ceea ce privește mediul situația este asemănătoare, în sensul că este mai ușor să adaptăm orașele la încălzirea climei decât să facem ceea ce este necesar pentru a o evita. Preferăm să așteptăm până când trebuie să reparăm daune în loc să prevenim. Ar fi atât de simplu să facem altfel, concluzionează Attali. Așadar, cele semnalate de scriitorul francez vor avea un impact major asupra economiei globale, dar, fără îndoială, sunt teme care privesc și societatea românească.
Suntem în fața unei premiere: fondatorul unei mari platforme de comunicare este arestat, sub acuzații legate direct de conținutul acestor rețele. Revista germană Der Spiegel, preluată de Courrier International, consacră o amplă investigație rețelei Telegram, pe care o descrie drept un succes global, cu peste 570 de milioane de utilizatori. De la începutul pandemiei, Telegram a devenit mai popular ca niciodată. Este una dintre rarele platforme de comunicare capabile să concureze cu produsele din Silicon Valley.Începând cu 2021, milioane de utilizatori, mulți dintre ei germani, au schimbat WhatsApp - o subsidiară a Facebook - cu Telegram.Cu toate acestea, Telegram nu este doar un alt WhatsApp. Este un serviciu care scapă de controlul statelor și autorităților, unde fiecare poate scrie ce vrea, notează revista germană.Ceea a atras grupurile de coronasceptici și extremiștii de dreapta, traficanții de droguri și escrocii de tot felul. De exemplu, nu e greu de găsit o „listă a persoanelor care urmează să fie executate” cu numele unor deputați germani.Pe scurt, aplicația este un darknet aflat în propriul buzunar.Autoritățile privesc neputincioase. În special pentru că Durov refuză să le comunice datele utilizatorilor săi. Și-a înconjurat afacerea cu o rețea opacă de companii, înregistrate până în Insulele Virgine și Belize. „Nu sunt un mare fan al conceptului de țară”, spunea Durov pentru The New York Times în 2014.Multă vreme, autoritățile judiciare germane nici nu știau unde să contacteze Telegram.Între timp, platforma are o adresă în Dubai, unde fondatorul s-a refugiat, ca urmare a ciocnirilor tot mai dese cu autoritățile ruse. El a fost socotit responsabil pentru succesul manifestațiilor anti-Vladimir Putin din 2011, facilitat de fosta sa rețea socială, Vkontakte, un fel de Facebook rusesc.De asemenea, Durov a refuzat să transmită FSB date despre utilizatorii ucraineni care se opuneau fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici, în timpul marilor proteste din 2014, cunoscute drept Revoluția Maidanului.Așa că, grație pașaportului emis de statul caraibean Saint Kitts și Nevis, pe care l-a obținut pentru suma modestă de 250.000 de dolari, a ajuns în cele din urmă să se stabilească în Dubai.Dar nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de relația tensionată a lui Durov cu autoritățile de la Moscova. Asta nu face mai bună rețeaua Telegram.După cum precizează Der Spiegel, aproape toate crimele și infracțiunile online posibile pot fi comise aici. Puteți cumpăra arme, facturi contrafăcute și date piratate.Unele grupuri specializate în manipularea pieței financiare au peste 100.000 de membri. Și, având în vedere numărul de grupuri dedicate drogurilor, poliția din Berlin a creat chiar și o unitate specială care a reușit să identifice în jur de o sută de rețele de traficanți.Acestea fiind spuse de către revista germană, ne putem întreba : ce NU este, de fapt, Telegram?Nu este tocmai un darknet, deoarece aici potențialul cumpărător trebuie să fie un inițiat, pentru a cunoaște adresele pieței negre. Pe Telegram, oricine poate intra într-o afacere ilegală.Nu este nici o instituție media, astfel încât nu poate invoca libertatea de exprimare – care și aceasta are limitele ei, stabilite prin legi și principii constituționale. Radioul pe care tocmai îl ascultați acum se supune, de exemplu, prevederilor legii audiovizualului.Telegram nu este nici un sistem de mesaje private, protejat prin garantarea secretului corespondenței. Telegram este un spațiu public.Și, dacă în spațiul public sunt lăsate să se producă infracțiuni, atunci statele acționează. Este ceea ce au făcut autoritățile franceze. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Presa internațională este cu ochii pe convenția Partidului Democrat din Statele Unite. Kamala Harris a fost desemnată oficial candidat și sondajele sunt încurajatoare, dar nu totul este jucat, atrag atenția comentatorii. ”Barack și Michelle Obama au aprins convenția democrată”, titrează Le Monde:În timpul celei de-a doua seri a adunării democrate, cuplul Obama a urcat pe scenă. O oportunitate de a-i mulțumi lui Joe Biden, de a-l înțepa pe Donald Trump și de a o lauda pe Kamala Harris.Fostul președinte a ținut mai întâi să-i mulțumească lui Joe Biden, spunând că este „mândru” să-l numească „președintele meu”, dar și mai mândru că îl numește „prietenul meu”. Cei doi soți l-au atacat discret și pe Donald Trump. „Cine îi va spune că postul de președinte ar putea fi unul dintre acele locuri de muncă rezervate negrilor?“, a glumit doamna Obama, în aplauze zgomotoase.USA Today vede ”o dinamică foarte pozitivă” pentru Harris.”Democrații, consternați până acum de performanța candidatului Biden și de perspectiva unei înfrângeri zdrobitoare în fața lui Donald Trump, își recapătă avânt și cred încă o dată în șansele lor de victorie.Sondajele, care în urmă cu doar câteva săptămâni anunțau un val republican, arată astăzi candidații umăr la umăr. Unele îi dau chiar lui Harris un mic avans”.Le Figaro constată la rândul său că ”vicepreședintele a înregistrat o creștere neașteptată în sondaje și cursa pentru Casa Albă pare mai relansată ca niciodată.Citeste siKamala Harris a acceptat nominalizarea din partea Partidului Democrat pentru funcţia de preşedinteLa doar câteva ore după un vot devenit simbolic, Kamala Harris a fost lansată marți de către delegații democrați în vederea alegerilor prezidențiale americane din 5 noiembrie.Actualul vicepreședinte sfidează toate previziunile inițiale care îl dădeau pe Donald Trump câștigător clar împotriva președintelui octogenar, blocat de gafele sale repetate”.Dar și Joe Biden poate străluci din nou în noul său rol, notează ziarul austriac Kleine Zeitung, citat de Eurotopics:„Prea mulți din propriul său partid își pierduseră încrederea că vârsta lui îi va permite un al doilea mandat în funcție. Și totuși nu a lăsat să se arate nici un dram de amărăciune sau tristețe: dintre toate discursurile, discursul său de adio a fost o formă de luptă. Se pare că tranziția către noua eră pentru democrați a reușit.”Iar pentru The Guardian, întrebarea cheie pentru democrați este: „cât de bine se poziționează doamna Harris drept candidatul schimbării și al continuității... Domnul Biden a fost o figură esențială în politica secolului 20 care a apărut în epoca Reagan, a continuat cu 11 septembrie, cu criza financiară, ascensiunea Chinei și Black Lives Matter. El este, de asemenea, omul care și-a salvat țara o dată, împotriva domnului Trump în 2020.... Totuși, doamna Harris trebuie să folosească această săptămână pentru a vorbi și despre viitorul Americii.”
Unele economii te sărăcesc mai degrabă decât te îmbogățesc! Învață ce ți când nu trebuie să economisești. -------------------- Vasile Filat Email: contact@moldovacrestina.md Instagram: https://www.instagram.com/pastor.vasile.filat/ Facebook: https://www.facebook.com/vasile.filat/ X: https://twitter.com/vasilefilat YouTube https://www.youtube.com/@pastorvasilefilat BISERICA BUNAVESTIREA DIN CHIȘINĂU Site: https://bunavestire.md/ Instagram: https://www.instagram.com/bunavestiremd/ Twitter: https://twitter.com/bunavestiremd Spotify Podcast: https://open.spotify.com/show/0jPcZiVMynKKRpwuwSVma9 Apple Podcast: https://podcasts.apple.com/ee/podcast/biserica-buna-vestire-chi%C8%99in%C4%83u/id1488434512 Anchor.fm: https://anchor.fm/biserica-buna-vestire Servicii Divine: Duminică, 10:00 - 12:00 (Română) Duminică, 14:00 - 16:00 (Rusă) Joi, 18:30 - ora de rugăciune Str. Vasile Alecsandri, 133, Chișinău, Rep.Moldova
Cele mai populare destinații de vacanță din Europa sunt din ce în ce mai afectate de hiperturism. Unele destinații populare, precum Tenerife și Mallorca au crescut mult prețurile la cazare, iar Veneția percepe acum o taxă de intrare. Iar în marile orașe, grupuri de localnici au început să protesteze împotriva turismului în masă. Dar ce se poate face? – se întreabă presa internațională. Eurotopics, care realizează un grupaj de articole din presa europeană pe această temă, amintește că între ianuarie și aprilie 2024 numărul zborurilor internaționale către Grecia a crescut cu 12,3%, în timp ce Insulele Baleare au înregistrat o creștere de 9,1% a numărului de turiști în 2023 față de anul precedent.Este necesară o acțiune coordonată și Comisia Europeană ar trebui să abordeze problema, este de părere ziarul La Libre Belgique:„În afară de aspectele de mediu, etice și socio-economice implicate, lupta împotriva turismului de masă a luat astfel de proporții încât merită o abordare mai coordonată, centralizată, deoarece soluțiile locale au un impact limitat. Nu este acesta un dosar care ar trebui adăugat la grămada deja mare a Comisiei? Fără dubii. Este puțin probabil ca vechea zicală „prea mult turism ucide turismul” să devină o realitate în Europa.”Grecia nu poate face față invaziei, se îngrijorează Naftemporiki:„Am trecut de la 12 milioane de turiști în 2009 la 33 de milioane în 2023. Lipsa de modernizare a infrastructurii provoacă colapsul sectorului primar de pe insule, o scădere gravă a nivelului de trai și daune ireversibile asupra mediului. Localnicii nu cer schimbări, ei își realizează visele de afaceri în Eldorado-ul sezonului de 50 de zile. Guvernul nu intervine, ci lasă clasa de mijloc aflată în criză să-și facă drumul. Între timp, Eldorado-ul se usucă, dar deocamdată, spunem bun venit într-un alt sezon Disneyland-ul de la Marea Egee”„Turism, da. Dar nu așa!”Pentru El Periódico de Catalunya, întreaga planetă este de vânzare iar, turismul face parte dintr-o formă brutală de capitalism:„Munca, epuizarea și lipsa timpului sunt fără îndoială factori care determină dorința de evadare. Turismul este călătoria ca un bun de consum și a devenit parte dintr-un capitalism sălbatic pentru care întreaga planetă este de vânzare, inclusiv oamenii.”Portugalia se alătură Spaniei într-o reacție furioasă a turiștilor, scrie Express.Citeste siTensiuni sociale din cauza turismului excesivPortugalia a fost o destinație populară de vacanță pentru britanici de zeci de ani - dar localnicii spun „destul”.”Rezidenți portughezi nemulțumiți s-au alăturat protestelor similare din Spania Protestatari din Barcelona chiar stropesc turiștii de la terase cu pistoale cu apă”.Iar Financial Times vorbește despre costul reacției Europei împotriva turiștilor:”Spania devine un test european pentru a vedea dacă furia poate fi transformată într-o forță de reînnoire – și nu într-una de destabilizare.La urma urmei, respingerea unui sector care a devenit forța economică a multor locuri este periculoasă. Pe parcursul a șase decenii, industria turismului a devenit un motor al locurilor de muncă și al profiturilor. A ridicat Spania în rândul țărilor bogate și reprezintă 12-13% din PIB-ul național. Dar un slogan din Insulele Canare a rezumat un sentiment comun: „Turism, da. Dar nu așa.”Ministrul spaniol al turismului, spune că recordul de vizitatori de anul trecut a fost „un succes incontestabil”. Dar Spania trebuie să-și amintească că magneții săi turistici găzduiesc și oameni, fără de care nu există destinații turistice.”
Ministrul energiei vrea aplice regula consumatorului vulnerabil începând din aprilie 2025. Este un subiect complicat atât din punct de vedere tehnic și bugetar, cât și politic. De aceea, Sebastian Burduja ar putea fi prea optimist. La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul energiei, Sebastian Burduja, a redeschis o temă complicată pentru societatea românească și anume consumatorul vulnerabil de energie electrică sau gaze naturale.Subiectul nu este nou, încă din anul 2012, în legea energiei, se definește într-un mod vag consumatorul vulnerabil. Paragraful legal precizează doar că o serie de clienți finali, consumatori casnici, pot beneficia de măsuri de protecție socială pentru a nu fi marginalizați social din cauza posibilității limitate de a consuma energie. Legea din anul 2012 are în vedere motive legate de vârstă, sănătate sau venituri reduse.După anul 2012, atât la nivel european, cât și în legislația românească au fost aduse mai multe completări. Una peste alta, dincolo de paragrafele din lege nu s-a făcut niciun pas concret în a defini mai precis consumatorul vulnerabil de energie. De ce? Pentru că, pe de o parte, este o problemă complicată din punct de vedere metodologic, pe de altă parte, pentru că este o temă delicată din punct de vedere politic, în sensul că vor vrea cât mai mulți să intre în această categorie.Ministrul energiei a dat un exemplu simplist. Adică, a spus că, astăzi, un apartament gol din Primăverii unde consumul este de 100 de kwh beneficiază de același sprijin din partea statului ca apartamentul unei familii cu trei copii, pentru care veniturile sunt un salariu minim și în care se face economie la consum pentru a se încadra în 100 kwh.Lăsând la o parte logica în care într-un apartament gol s-ar consuma 100 de kwh, ministrul Burduja anunță că Ministerul Muncii, ANAF-ul, Institutul Național de Statistică și Ministerul Finanțelor lucrează intens pentru a defini până la 1 aprilie 2025 consumatorul vulnerabil. Va trebui să vedem dacă de data aceasta se va găsi o formulă care va fi acceptată la nivel politic, bugetar, dar și de profesioniștii în domeniu.În esență, la nivel european, sărăcia energetică ține cont de câțiva factori precum veniturile mici ale unei gospodării, ponderea ridicată a cheltuielilor cu energia din totalul cheltuielilor unei familii și eficiența energetică scăzută a locuinței. Până acum, încercările de legiferare din România au vizat doar partea financiară, adică plata unor ajutoare bănești.Specialiștii cred că această abordare trebuie să se schimbe, în sensul că ar trebui să includă o renovare a locuinței, mai ales că România beneficiază în cadrul PNRR de așa-numitul „val al renovării” clădirilor.Dar, cel mai dificil va fi să se stabilească nivelul de venituri până la care consumatorul poate fi încadrat în categoria vulnerabil. Specificul economiei reale este, în această privință, foarte complicat. Unele persoane obțin venituri „la negru” lucrând în gospodăriile din mediul rural sau chiar în economie. Alți români primesc bani din afara țării, de la rude sau familie și, o parte, îi investesc în bunuri imobiliare sau îi cheltuiesc pe mașini. Alții lucrează câteva luni în Europa și se întorc cu banii în țară.În plus, va trebui să se facă o verificare care să arate câte ajutoare sociale primește o familie de la stat, care este cuantumul lor și dacă nu cumva totalizează împreună mai mult decât un salariu minim sau mediu la nivel național. Ajutorul social este foarte relativ în România: sunt memorabile cazurile în care beneficiarii mergeau să încaseze sumele aferente în limuzine de lux.Asociația „Energia Inteligentă” propune ca acordarea statutului de consumator vulnerabil să se facă în funcție de averea gospodăriei, adică de activele imobiliare și financiare pe care le deține. O idee bună, dar dificil de aplicat, dat fiind că bazele de date ale instituțiilor din România nu se pot interconecta. De altfel, în luna aprilie a acestui an, aplicarea „taxei pe lux” a fost amânată din cauza imposibilității realizării conexiunii între datele deținute de administrația centrală și cea locală.În concluzie, definirea consumatorului vulnerabil și aplicarea unei legislații specifice este o întreprindere complicată din punct de vedere tehnic, bugetar și politic. Așadar, ar fi o mică minune ca în aprilie 2025 să se poată aplica regula consumatorului vulnerabil de energie.
Gâlceava e-TVA (Ziarul Financiar) - Cu ce misiune a venit noul ambasador rus la București? (DW) - Cât au durat negocierile de aderare la UE pentru România. Aviz pentru Republica Moldova și Ucraina (Adevărul) Cum au construit liberalii candidatura lui Nicolae Ciucă pe o fantezie. Explicațiile blocajului dintre PSD și PNL pe tema datei alegerilor (G4Media)Pe scurt, tensiunile politice dintre PSD și PNL pe tema datei alegerilor prezidențiale își au originea într-o eroare de strategie a liberalilor și din cauza temerilor că Nicolae Ciucă ratează turul doi.Jurnalistul Dan Tăpălagă, de la G4Media, consideră că PNL și-a construit toată strategia pe o fantezie pură: plecarea lui Klaus Iohannis de la Cotroceni și atacarea campaniei cu Nicolae Ciucă din poziția de președinte interimar, cu tot statul la picioarele lui și cu funcția deja în buzunar.Liberalii și Nicolae Ciucă s-au obișnuit prea tare cu butaforia, cu funcțiile de partid aranjate în culise, în care votul nu contează, doar scenariul și regia.Rămâne de văzut cum vor reacționa liberalii la ultimatumul pesediștilor, care i-au cerut, marți, ministrului de interne, Cătălin Predoiu, să emită HG-ul de organizare a alegerilor prezidențiale până vineri și să aleagă pentru turul I una din cele două date avansate chiar de ei: 15 sau 29 septembrie.Vor refuza liberalii și vor forța organizarea alegerilor în iarnă? Cum va răspunde PSD în fața încălcării cuvântului dat de către partenerul de coaliție? Cum va reuși să-și impună calendarul fără să genereze o criză guvernamentală?Încă nu avem răspunsuri la toate întrebările de mai sus.PNL nu va fi salvat de data alegerilor, oricare va fi ea: septembrie, octombrie sau noiembrie. Nici măcar astrologia nu mai poate face minuni. Nu există o dată miraculoasă a alegerilor. PNL are nevoie de un candidat veritabil, de un lider care să câștige războaiele politice pe câmpul de luptă, la vot, nu prin aranjamente de culise, la masa verde.Valabil și pentru Marcel Ciolacu, maestrul combinațiilor politice. Merge ce merge, până când realitatea votului îl ajunge și pe el din urmă. Gâlceava e-TVA: Guvernul spune că e-TVA a rămas singura modalitate de a reduce deficitul imens de încasare la TVA. Antreprenorii şi contabilii spun că nu va avea niciun efect de reducere a evaziunii fiscale (Ziarul Financiar)Guvernul a aprobat la finalul săptămânii trecute proiectul e-TVA, care înseamnă, în termeni practici, că ANAF va calcula automat, prin intermediul aplicaţiilor online, TVA-ul pe care îl datorează contribuabilii.Dacă calculul ANAF nu este acelaşi cu calculul contribuabililor, aceştia din urmă trebuie să completeze o declaraţie prin care să justifice diferenţa.Contabilii şi antreprenorii sunt de părere că pentru business este încă o piedică birocratică şi nu va avea niciun efect pentru combaterea evaziunii fiscale din TVA. Evaziunea fiscală la TVA este imensă în România o treime din fondurile ce trebuie încasate din această sursă intrând în conturile evazioniştilor, scrie Ziarul Financiar. Cu ce misiune a venit noul ambasador rus la București? (DW)Noul ambasador al Rusiei la București a fost expulzat anul trecut din Estonia, unde avea aceeaşi funcție. A fost trimis în România, pentru a demonstra că Moscova face regula în regiune. Un comentariu de Sabina Fati, jurnalist DW.Vladimir Gheorghievici Lipaev, 65 de ani, a fost numit de Vladmir Putin în aprilie ca ambasador al Rusiei la București, dar abia acum a fost programat să-și prezinte scrisorile de acreditare președintelui Klaus Iohannis. Lipaev s-a format ca diplomat în anii 1970 la vestitul Institut pentru Relații Internaționale din Moscova, care funcționează pe lângă Ministerul de Externe. Este un produs tipic al sistemului sovietic și a fost mai bine de 15 ani numărul doi al Departamentului de Resurse Umane al Ministerului de Externe, o funcție extrem de importantă, acordată în genere persoanelor care și-au dovedit loialitatea față de sistem. A mai avut misiuni în afară, la Oslo și la Frankfurt. Fostul ambasador Valeri Kuzmin a fost un ambasador de succes, care a demonstrat la Moscova și în Occident că în România există elite politice și intelectuale gata să întindă o mână Rusiei, gata să se îndoiască de ideea atlantistă, gata să devină pragmatici în sensul premierului Viktor Orban. Noul trimis al Moscovei la București are deci multe drumuri deschise și a venit cu misiunea nu doar să le continue, ci să le și lărgească. Să schimbe ce poate și să adauge probabil multă neîncredere în Vest. Cât au durat negocierile de aderare la UE pentru România. Aviz pentru Republica Moldova și Ucraina (Adevărul)România se numără printre țările care au stat îndelung în procesul de negociere cu UE. 21 de țări au trecut până acum prin procesul de aderare (statele fondatoare, Germania, Franța, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg nu au avut nevoie de așa ceva).Viteza absolvirii etapelor a variat considerabil: între 3 și 14 ani. Unele țări cu economii și democrații consolidate au trecut rapid prin proces. La polul opus, țări cu conflicte teritoriale precum Ciprul sau percepute ca din cale-afară de corupte și prost-guvernate, ca România și Bulgaria, au stat mai mult în sala de așteptare între 11 și 14 ani!Integral în Adevărul.
Programul de confruntări pune tunurile pe privilegiile din România, pe breslele care au tot felul de avantaje și ne întrebăm dacă e bine să le aibă sau nu. Nu ne certăm, discutăm cu argumente, ne ascultăm și ne spunem punctele de vedere. Finalul episodul 3 aparține fotbalului românesc și avem câteva vorbe despre tricolori la Euro. Ieșim din grupe, ce ziceți? Și, ca de fiecare dată, vă mulțumim pentru fiecare like&share și pentru comentariile pe care ni le lăsați. 03:00 Statul comunist era plin de privilegii 07:30 De ce a introdus Valeriu Stoica pensiile speciale 29:02 Apt limitat. Ați auzit de așa ceva? 44:37 De ce nu are statul român bani 1:04:08 Iese România din grupă la Euro?
La șapte ani după discursul său de la Sorbona din 2017 și la cinci ani după ce și-a publicat ideile pentru o renaștere europeană înainte de alegerile UE din 2019, Emmanuel Macron a ținut săptămâna trecută un alt discurs pasional la universitatea pariziană. Presa europeană comentează discursul lui Macron. Comentatorii îi apreciază viziunea, dar au rezerve asupra unora dintre soluțiile propuse. Macron se uită mult dincolo de alegerile UE din iunie, observă Le Monde:”Chiar dacă intenția președintelui de a-și exercita influența în dezbaterile electorale actuale este clară – tabăra prezidențială rămâne cu mult în urma Reuniunii Naționale în sondaje – șeful statului are privirea îndreptată către un timp dincolo de această preocupare imediată. Pentru el, este vorba de a exercita o influență cât mai mare asupra a ceea ce liderii UE-27 numesc „agenda lor strategică” pentru următoarea perioadă legislativă sau, mai prozaic, programul de lucru al viitoarei Comisii de la Bruxelles. Și toate acestea, indiferent dacă președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, va rămâne în funcție după alegerile din iunie.””Melodramatic, dar pe măsură”, comentează ziarul ceh Hospodářské noviny, citat de Eurotopics.„Economia UE crește într-un ritm mult mai lent decât cel al SUA sau al Chinei. UE nu se poate apăra fără ajutorul american, dar nu se mai poate baza pe acest ajutor. Europa este sub presiune din interior, deoarece populiștii contestă modelul de democrație liberală. Unele dintre acestea sună prea melodramatic pentru urechile cehe. Mai mult decât atât, unele dintre soluțiile propuse de Macron sunt fie prea puțin fezabile, fie sunt în primul rând în beneficiul industriei militare franceze – precum prioritizarea achiziției de echipamente militare de la companii europene. Dar, în cea mai mare parte, Macron are dreptate, trebuie să facem mai mult împreună în UE decât am făcut până acum. Cel puțin dacă vrem să trăim vieți mai sigure și mai prospere.”La Stampa observă că, „spre deosebire de discursul anterior de la Sorbona, din 2017, acesta pare adresat mai mult liderilor Europei decât cetățenilor săi. Pe care îi avertizează că status quo-ul nu este o opțiune: ori te schimbi, ori mori. Și reiese din discursul său cât de mult aspiră să joace rolul principal în realizarea acestei schimbări: liderul care arată calea către o politică comercială diferită, o economie dotată cu un buget dublat și o Europă cu o apărare mai puternică (cu arme nucleare franceze).”Potrivit ziarului german Handelsblatt, „nu toate planurile lui Macron pentru o „Europa a puterii” sunt bine gândite. O reformă a politicii monetare europene care extinde mandatul BCE ar crea mai multe probleme decât soluții. Cu toate acestea, președintele a indicat clar provocările secolului 21 - și este, de asemenea, dispus să tragă concluziile și să acționeze. Asemenea niveluri de ambiție lipsesc la Berlin”, recunoaște ziarul german.În timp ce corespondentul Libération la Bruxelles consideră „surprinzător faptul că președintele a omis două dimensiuni esențiale în comentariile sale privind politica UE: viitoarea extindere, care va schimba profund UE, și reforma instituțională. Fără instituții eficiente care să pună în aplicare politicile pe care le propune, nimic nu se va întâmpla... Aceasta arată limitele angajamentului european al lui Emmanuel Macron: el vrea o Europă gaulistă, adică una interguvernamentală și, mai presus de toate, nu federală.” Articol realizat folosind drept sursă portalul Eurotopics.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus plângere împotriva ordonanței de clasare a procurorului de caz Marius Iacob, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, în dosarul privitor la căminele-spital din Cighid, Păstrăveni și Sighetu Marmației La 31.05.2017, IICCMER a depus la Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un denunț cu privire la săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase față de minorii cu handicap sever instituționalizați în căminele-spital pentru minorii „nerecuperabili” din Cighid, Păstrăveni și Sighetu Marmației, aflate în administrarea Statului român în perioada regimului comunist.În concordanță cu stadiul de atunci al investigațiilor întreprinse de experții IICCMER, denunțul viza moartea a nu mai puțin de 771 minori aflați sub protecția statului comunist. Căminele pentru deficienți „nerecuperabili” erau unități de ocrotire a minorilor în vârstă de la 3 la 18 ani, suferinzi de boli cronice incurabile, fizice sau psihice, aşa cum stipula art. 5 din Legea nr.3/1970. Potrivit legilor aflate atunci în vigoare, aceste centre aveau menirea de a „asigura minorilor cazarea, întreţinerea completă, condiţiile de îngrijire şi tratament medical corespunzător menţinerii sau ameliorării sănătăţii, urmărind formarea deprinderilor de autoservire”. La căminul-spital Cighid mortalitatea a fost de peste 80% din pacienții internați, la Păstrăveni, din 718 minori internați au decedat 394, iar la Căminul pentru minori deficienți nerecuperabili Sighetu Marmației au decedat cel puţin 279 de copii, dintr-un total de 782 internați.La finele regimului comunist, în România funcţionau 23 de cămine pentru „minori deficienți nerecuperabili”, la care se adăugau 4 secţii în cămine-spital pentru adulţi, capacitatea totală fiind de 4465 de locuri. Unele dintre ele, așa cum este cel de la Plătărești, care funcționa în subordinea fostului Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului București, constituie obiectul altor plângeri penale înaintate autorităților în drept.
Uniunea Europeană se pregătește să-și extindă sancțiunile împotriva Iranului ca răspuns la atacul Teheranului asupra Israelului. Presa internațională comentează declarațiile înaltului diplomat al UE Josep Borrell, după o videoconferință de urgență a miniștrilor de externe ai blocului. Le Figaro amintește că în iulie 2023, Uniunea Europeană a adoptat măsuri restrictive din cauza sprijinului militar al Iranului pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv prin impunerea unei interdicții privind exportul din UE către Iran de componente utilizate la fabricarea dronelor.Ideea, susținută în special de Franța și Germania, ar fi extinderea la alte tipuri de armament, precum rachetele, chiar dacă UE nu are în prezent nicio dovadă că rachetele iraniene sunt folosite în bombardarea orașelor și a infrastructurii din Ucraina.Actualul regim de sancțiuni, care privește în prezent doar Iranul, ar putea fi extins și la aliații Teheranului din Orientul Mijlociu, precum Hezbollah din Liban sau rebelii Houthi din Yemen, a mai explicat șeful diplomației europene.Potrivit Euronews, un alt instrument potențial de a exercita presiuni asupra Iranului ar putea fi reimpunerea sancțiunilor pentru activitățile sale nucleare.Acordul nuclear din 2015, prin care Iranul a demontat o mare parte din programul său nuclear în schimbul unei renunțări occidentale la sancțiuni în valoare de miliarde de euro, include o clauză negociată de Statele Unite care permite „restabilirea” sancțiunilor dacă Teheranul este suspectat că a încălcat acordul.Statele Unite au încercat să reintroducă sancțiunile în 2020, dar au fost chemate la reținere de alți semnatari - inclusiv Franța și Germania - care au spus că această mișcare nu este posibilă, având în vedere că administrația Trump se retrăsese din acordul nuclear în 2018.FrustrareReuters transmite că Josep Borrell a exprimat, de asemenea, critici puternice față de conduita Israelului în războiul din Gaza.Israelul a respins astfel de acuzații, iar oficialii israelieni și-au exprimat iritarea față de criticile repetate ale lui.Unele state membre ale UE și-au exprimat, de asemenea, frustrarea față de criticile sale la adresa Israelului, în timp ce altele i-au oferit un sprijin puternic.The Guardian atrage atenția asupra comentariilor șefei diplomației germane, Annalena Baerbock. Aceasta a observat că un număr de jucători la nivel european au spus că vor arunca o altă privire asupra extinderii unui regim de sancțiuni al UE existent împotriva Iranului, care vizează producția de drone.Comentariile lui Baerbock au venit în timp ce șefa trezoreriei americane Janet Yellen a sugerat și ea că Washingtonul și-ar putea extinde și regimul de sancțiuni împotriva Iranului.Iar Financial Times comentează că ”există trei domenii de interes pentru capitalele europene: condamnarea Iranului și exprimarea solidarității cu Israelul; întocmirea planurilor de eventuale sancțiuni; și folosirea oricărei pârghii posibile asupra Teheranului pentru a-l convinge să detensioneze situația”.Potrivit ziarului oficialii UE au avut „o cantitate enormă de contacte” cu omologii iranieni în ultimele zile, potrivit unor persoane familiare cu apelurile. Toate acestea, în încercarea de a „pune stavilă” ostilităților. Acestea au inclus o conversație între șeful diplomatului UE Josep Borrell și ministrul de externe iranian Hossein Amir-Abdollahian, în care Teheranul a fost îndemnat „să nu escaladeze în continuare”.
Comisia Europeană a lansat un ghid online care prezintă oportunitățile de finanțare pentru zonele rurale disponibile la nivelul Uniunii. 26 de fonduri, de la politica agricolă comună la fondurile de coeziune, Orizont Europa și Mecanismul de redresare și reziliență, pot răspunde nevoilor locale de dezvoltare, informează un comunicat al executivului european. Prin intermediul portalului, utilizatorii pot explora o gamă largă de exemple și studii de caz care îi pot inspira și pot descoperi modul în care fondurile și mecanismele de sprijin ale Uniunii au fost deja utilizate cu succes în zonele rurale europene.Poveștile de succes sunt afișate pe o hartă și pot fi accesate. Comisia oferă câteva exemple în comunicatul său, printre care o fabrică de jucării din lemn înființată în România cu sprijin european, care exportă acum în întreaga lume și a creat mai multe locuri de muncă. Regulamentul SUR se întoarce la ComisiePreședintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat săptămâna trecută, în sesiunea plenară a Parlamentului European, că va propune colegiului comisarilor retragerea inițiativei care urmărea reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor până în anul 2030, așa-numitul Regulament SUR.„Propunerea SUR a devenit un simbol al polarizării. A fost respinsă de Parlamentul European și nici în Consiliu nu se mai înregistrează progrese. Așa că trebuie să facem ceva”, a spus von der Leyen în discursul său adresat eurodeputaților, sugerând că o nouă propunere ar putea fi elaborată de Comisie, cu participarea mai amplă a părților interesate. „Desigur, subiectul rămâne”, a precizat von der Leyen, adăugând că „ pentru a avansa, este nevoie de mai mult dialog și de o abordare diferită”. Noile tehnici genomice au trecut de Parlamentul EuropeanParlamentul European și-a adoptat poziția de negociere cu statele membre referitoare la propunerea Comisiei privind noile tehnici genomice (NTG). Majoritatea deputaților europeni a votat în favoarea creării a două categorii diferite și două seturi de norme pentru plantele NTG. Cele considerate echivalente cu plantele convenționale (plantele NTG 1) ar beneficia de o derogare de la cerințele legislației privind organismele modificate genetic, în timp ce celelalte, din categoria NTG 2, ar trebui să respecte în continuare norme mai stricte, inclusiv în privința etichetării obligatorii și a autorizării.Deputații au convenit că toate plantele reproduse prin tehnici genomice trebuie să rămână interzise în producția ecologică. De asemenea, Parlamentul European dorește interzicerea brevetelor pentru plantele NTG, pentru „a evita incertitudinea juridică, creșterea costurilor și crearea de noi dependențe pentru fermieri”.Forma finală a legii va rezulta în urma negocierilor cu statele membre ale Uniunii Europene, negocieri care vor putea începe după adoptarea unei poziții comune din partea acestora. „Sper că statele membre își vor adopta curând poziția, astfel încât să putem aproba noile norme înainte de alegerile europene și să le dăm fermierilor instrumentele de care au nevoie pentru tranziția verde”, a declarat raportoarea Jessica Polfjärd, citată în comunicatul Parlamentului European. 900 de milioane de euro pentru activități de cercetareUniunea Europeană investește aproape 900 de milioane de euro în 135 de proiecte noi de cercetare în domeniile alimentației, bioeconomiei, resurselor naturale, agriculturii și mediului, informează Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare. Proiectele, finanțate prin programul Orizont Europa, urmăresc atingerea angajamentelor Uniunii Europene prezentate în Pactul verde și se așteaptă să livreze soluții inovatoare și durabile care să contribuie la reducerea degradării mediului, la stoparea și inversarea declinului biodiversității și la o mai bună gestionare a resurselor naturale, asigurând în același timp securitatea alimentară și a apei.Unele dintre proiecte sunt deja în derulare, pentru altele cercetările vor începe în curând, precizează agenția europeană. Comisia cedează, fermierii continuă să protesteze, solicitând protecție mai mare și subvenții mai multeComisia Europeană a făcut o serie de concesii, răspunzând la manifestările de protest ale fermierilor care s-au mobilizat în mai multe state membre în ultimele săptămâni. A suspendat cerința de a lăsa necultivate 4% din terenurile agricole ale fermierilor, printr-o propunere de derogare parțială de la normele de mediu GAEC 8, a anunțat retragerea regulamentului privind utilizarea durabilă a pesticidelor, a consolidat protecția unor alimente în propunerea de prelungire a suspendării barierelor vamale în comerțul cu Ucraina, a exclus obiectivele sectorului agricol din planul climatic pentru 2040. De asemenea, în încercarea de a calma nemulțumirile agricultorilor, Comisia a anunțat că în prezent condițiile pentru încheierea acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și statele Mercosur nu sunt îndeplinite.Cu toate acestea, fermieri din mai multe capitale europene au continuat protestele săptămâna trecută. Presa europeană le-a trecut în revistă. EFE Agro scrie că, în Spania, grupurile de fermieri au blocat zeci de drumuri, multe dintre ele autostrăzi, și că organizațiile de fermieri consideră esențial să obțină succes în revendicările lor. Fermierii spanioli cer mai puține restricții de mediu, protecții comerciale mai solide, reducerea birocrației și accelerarea ajutoarelor de stat pentru a face față obstacolelor precum seceta.În Polonia, agricultorii au reluat săptămâna trecută protestele împotriva suspendării taxelor de import și a cotelor la exporturile ucrainene, considerând că mecanismul de protecție propus este prea slab în raport cu nevoile lor, relatează euractiv.com.Producătorii bulgari de cereale cer compensații pentru pierderile suferite în urma scăderii prețurilor mondiale la cereale în 2023 și subvenții suplimentare care să le aducă venituri similare cu cele din 2022, un an bun pentru ei, precum și derogări de la cerințele de mediu și introducerea de taxe la importurile agricole din Ucraina. Fermierii greci au blocat granița pe unde în mod obișnuit trec camioane încărcate cu mărfuri din import.În Franța și Germania manifestațiile s-au atenuat, însă au câștigat în intensitate în Italia săptămâna trecută, protestatarii reînviind tema falsă conform căreia Bruxelles-ul intenționează să-i oblige pe italieni să mănânce carne cultivată în laborator și făină de insecte. Ei mai reclamă taxele în creștere, costul ridicat al motorinei, importurile ieftine, prețurile scăzute la supermarket și restricțiile de mediu impuse de obiectivele Uniunii Europene, potrivit publicației Politico.
Radu are o istorie de peste trei decenii în antreprenoriat. Și este unul dintre pionierii români în tehnologie. A fondat aproape 40 de companii. 24 au eșuat. Unele, au fost parte din tranzacții de prima pagină: vânzarea RAV către Microsoft, a unei companii de plăți către Naspers, a Vector către Fitbit. E co-fondator și președinte al Seedblink, prima platforma de crowd-investing din Europa Centrală și de Est. Seedblink a mobilizat aproape 350 milioane euro pentru 250 de companii din 15 țări. Aveți peste 2.200 de companii listate. Și investitori din 50 de țări. Într-o notă mult mai personală, cred că ești unul dintre cei mai pozitivi și fericiți oameni pe care-i cunosc. Iar intenția este să vorbim azi despre trei lucruri: Despre cum „citește” momentul actual în investiții și startups. Despre principiile de strategie pentru Seedblink. Și despre propria ta filozofie de muncă și viață. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială, 100% românească, ce crede în puterea de a schimba lumea prin perseverență și implicare, dar și în puterea de a o construi prin fiecare proiect - personal sau profesional, mai mic sau mai mare. Dedeman promovează inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partenerul de încredere al The Vast&The Curious aproape de la început. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne ajută să evoluăm și să devenim mai buni, ca oameni și ca organizații. **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursă. E o companie românească, fondată acum 25 de ani la Cluj de antreprenorul Voicu Oprean. AROBS este astăzi o companie internațională, cu birouri în nouă țări și mai mult de 1.200 de oameni și parteneri în Europa, Asia și America. AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung. **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți.
Anii de început ai secolului al XX-lea au venit la pachet cu o fervoare științifică fără precedent. Ca un exemplu, lumea descoperea, printre altele, genetica. Și poate ați rămâne surprinși, dar cea mai avansată școală de genetică în acei ani de început era cea rusă. Apoi a venit comunismul. Știința era încurajată și finanțată cum nu fusese niciodată. În toate domeniile. Ba apăreau proiecte mamut. Unele cu adevărat benefice, altele mai puțin. Una peste alta, planurile faraonice erau aprecite. Pe un astfel de fond au apărut tot felul de idei crețe. Iar despre una dintre ele vom vorbi azi: cum au vrut rușii, dar mai ales de ce, să construiască un baraj gigantic în Oceanul Pacific. Story: Adrian Nicolae | Sound design: Adi Iacob | Muzică, SFX: Epidemic Sound
OBIECȚII ÎMPOTRIVA MÂNTUIRII ETERNE (PARTEA I)Principii de interpretareOri de câte ori ne apropiem de un pasaj biblic care aparent contrazice siguranța veșnică a mântuirii credincioșilor, putem folosi câteva principii sau unelte care să ne ajute să înțelegem sensul corect și intenționat al textului respectiv. În primul rând, trebuie să ne uităm la contextul istoric și cultural al cărții căreia îi aparține pasajul și să căutăm răspunsuri la întrebări precum următoarele: Cine este autorul cărții? În ce perioadă a fost scrisă cartea? Care este tema cărții? Cui i s-a adresat? Ce probleme ale zilei a încercat să abordeze autorul? Care a fost tonul autorului și atmosfera creată de el? Când facem această cercetare, am putea găsi indicii importante despre interpretarea textului nostru inițial. În al doilea rând, trebuie să citim pasajul în contextul său imediat, adică câteva versete înaintea lui și câteva versete după el, pentru a vedea despre ce vorbea cu adevărat autorul. În al treilea rând, este recomandat să citim același pasaj în mai multe traduceri ale Bibliei și în diferite limbi dacă e posibil, cum ar fi engleză și greacă. Unele limbi sunt mult mai bogate în cuvinte și semnificații decât altele. Limba greacă este una dintre cele mai bogate și cuprinzătoare limbi de pe pământ. De aceea, probabil, Dumnezeu a rânduit lucrurile astfel încât Noul Testament să fie scris într-o perioadă în care limba greacă era predominantă. De exemplu, limba greacă are șase cuvinte diferite pentru ”dragoste”, trei cuvinte diferite pentru ”cunoaștere” și trei cuvinte diferite pentru ”înțelepciune”. Mai mult, cuvântul ”mântuire” provine din cuvântul grecesc soteria, tradus ca și restabilire la o stare de siguranță, întregire, sănătate și bunăstare, precum și salvare, eliberare și ferire de pericol sau distrugere. Cu toate acestea, ca și creștini, când citim cuvântul „mântuire” din Biblie în limba noastră maternă, credem că se referă doar la mântuirea din iad și din iazul de foc. Dacă citim aceste pasaje dificile într-o singură traducere a Bibliei și doar în limba noastră maternă, putem pierde mult din semnificația inițial intenționată a textului.A patra cheie pentru o interpretare autentică a textelor complexe despre imuabilitatea mântuirii este să înțelegem că salvarea este un pachet holistic și complet, care include atât salvarea de iad, cât și sănătatea fizică, prosperitatea materială și eliberarea de obiceiuri și dependențe păcătoase aici pe pământ. Mergând pe aceeași linie, al cincilea principiu este că mântuirea include atât spiritul, cât și sufletul și trupul nostru. Salvarea spiritului este instantanee și eternă (perpetuă), în timp ce mântuirea sufletului și a trupului sunt progresive și au loc aici pe pământ. Uneori, chiar și creștini fiind, am putea să ne pierdem viața aici pe pământ mai devreme decât a plănuit Dumnezeu și să nu ne însușim toate beneficiile Evangheliei, în principal din cauza lipsei de cunoaștere și înțelegere. S-ar putea chiar să avem perioade de regres sau apostazie. Totuși, aceasta nu înseamnă că ne pierdem și mântuirea veșnică.Al șaselea principiu de interpretare este că mântuirea include două părți: o parte minoră și o parte semnificativă. Partea secundară are de-a face cu ispășirea păcatelor noastre trecute, care ne oferă intrarea veșnică în Împărăție și scăparea de iad, în timp ce partea semnificativă are de-a face cu Noul Legământ de binecuvântări, sfințenie, pace, bucurie, sănătate și prosperitate aici pe pământ. Salvarea adusă de Isus Cristos nu a fost în principal una din iad, ci o salvare de păcat și de toate efectele care au intrat în lume odată cu el. Mântuirea din iad este un produs secundar al mântuirii din păcat. De exemplu, să ne îndreptăm atenția la călătoria poporului Israel din Egipt spre țara promisă. Ieșirea lor din Egipt și trecerea Mării Roșii sunt un simbol al scăpării noastre din păcat și iad, al nașterii din nou și al botezului în apă. Însă, știm cu toții că acesta nu a fost scopul principal al lui Dumnezeu – doar să-i scoată din sclavie, să-i ajute să treacă Marea Roșie și apoi să-i lase să trăiască singuri în deșert. Deuteronom 6:22–23 spune că Dumnezeu i-a scos DIN Egipt pentru a-i duce ÎN țara făgăduită a Canaanului. Scoaterea lor din Egipt a fost doar un pas secundar și necesar pentru ca Dumnezeu să-i ducă în țara promisă. Mulți creștini cred că țara promisă pentru noi, credincioșii, este cerul, după moartea fizică, dar nu este așa. De ce? Pentru că acolo nu vor mai fi uriași cu care să lupte lupta credinței, precum uriașii cu care israeliții au luptat în Canaan. Giganții bolii, sărăciei, blestemului, influențelor demonice, a obiceiurilor păcătoase și dependențelor sunt aici pe pământ, nu în cer. Canaan este manifestarea supranaturală a libertății Noului Legământ aici pe pământ. Din păcate, mulți credincioși se gândesc doar să intre în rai și să scape de iad, iar acestea le sunt oricum deja acordate. Ei mor în „pustie” fără să ajungă vreodată să trăiască în Canaanul Evangheliei aici pe pământ. Noi suntem chemați să-i vindecăm pe bolnavi, să scoatem duhurile rele și să înviem morții (Matei 10:8). Câte dintre aceste beneficii ale Evangheliei se întâmplă în mod regulat în bisericile creștine? Sunt aproape inexistente. Însă ne facem griji de iad! De ce atât de mulți credincioși încă se complac în plăcerile păcătoase ale lumii? Pentru că, la fel ca și poporul Israel din deșert, dacă nu au gustat încă Canaanul, se vor gândi mereu la „carnea și usturoiul” Egiptului unde se aflau în robie. Mulți creștini L-au primit pe Isus doar pentru a le șterge păcatele. Au traversat spiritual Marea Roșie și apoi s-au oprit acolo, așteptând să moară fizic și să meargă în rai. Și de aceea ei tind să-și dorească atât de mult „Egiptul”. Mai mult decât atât, poporul Israel care a murit în deșert și nu a ajuns niciodată în Canaan din cauza necredinței lor, a fost pedepsit de Dumnezeu în diferite moduri – în principal prin moarte fizică – dar El nu i-a trimis niciodată înapoi în Egipt.Al șaptelea și ultimul principiu care ne va ajuta să interpretăm pasajele dificile este că „a lupta pentru credință” sau „a continua în credință” sau „a veghea în credință” sau „a face fapte bune”, toate acestea sunt efecte ale mântuirii autentice și nu condiții de menținere a ei. Altfel, mântuirea nu ar mai fi numai prin credință și am avea fapte cu care să ne lăudăm înaintea lui Dumnezeu. Evrei 6:4-6 (Imposibilitatea reînnoirii)Evrei 6:1–9 (NTR / BTF2015)1 De aceea, lăsând învățătura începătoare despre Cristos, să ne îndreptăm spre maturitate, fără să mai punem din nou temelia pocăinței de faptele moarte și a credinței în Dumnezeu,2 a învățăturii despre ritualurile de spălare, a punerii mâinilor, a învierii celor morți și a judecății veșnice.3 Și vom face aceasta dacă va îngădui Dumnezeu.4 Căci este imposibil pentru cei ce au fost odată luminați, au gustat darul ceresc, au fost făcuți părtași ai Duhului Sfânt5 și au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu și puterile veacului care vine,6 dar care apoi au căzut, să fie înnoiți iarăși spre pocăință, întrucât ei Îl răstignesc din nou pentru ei pe Fiul lui Dumnezeu și-L dau să fie batjocorit.7 Când pământul absoarbe ploaia care cade adesea pe el și dă o recoltă folositoare celor pentru care este cultivat, el primește binecuvântarea de la Dumnezeu.8 Dacă însă dă spini și mărăcini, atunci este nefolositor și este aproape să fie blestemat. Sfârșitul lui este în foc.9 Chiar dacă vorbim astfel, preaiubiților, totuși, în ce vă privește, suntem convinși că sunteți în stare de lucruri mai bune și care însoțesc mântuirea.Mulți oameni au învățat pe alții (și unii învață și astăzi) că acest pasaj arată clar că creștinii își pot pierde mântuirea. Și la prima vedere, la o simplă lectură, se pare că această interpretare este corectă. Dar, așa cum este cazul multor scripturi, ar trebui să fim conștienți de „erezia primei priviri”. Mai întâi, să ne uităm asupra contextului istoric și a publicului țintă al cărții Evrei. Din punct de vedere istoric, biserica primară era în general alcătuită din creștini evrei. Unii dintre acești oameni erau cu adevărat născuți din nou și pe deplin convinși de Cristos și de noua cale de salvare. Însă, alții doar s-au entuziasmat de Isus Cristos și, la gândul că El este Mesia așteptat, s-au alăturat cu bucurie bisericii. Dar ei veneau din secole în care familiile lor fuseseră cufundate în tradițiile iudaice de a merge la Templu pentru a-și acoperi păcatele din nou și din nou în ziua sfântă a ispășirii și de a oferi alte jertfe de animale în mod regulat. Acest sistem de sacrificii încetase în cea mai mare parte după distrugerea Templului în anul 70 d.Hr. După ce Templul a fost incendiat, soldații romani l-au dărâmat, piatră cu piatră, pentru a obține aurul topit care curgea printre crăpături. Probabil, chiar și după această perioadă, mai existau grupuri mici de evrei care încă mai aduceau jertfe de animale. Totuși, fără Templu și fără metoda prescrisă pentru jertfe, zilele sacrificiilor de animale se terminaseră.Înainte de distrugerea Templului, în momentul în care a fost scrisă cartea Evrei, aceștia aveau o mentalitate de reguli, legi și sacrificii repetate, construite în ei de-a lungul sutelor de ani. Mântuirea prin har prin credința în Cristos reprezenta o tranziție și o îndepărtare radicală de la Legea lui Moise și, din această cauză, mulți credincioși evrei aveau îndoieli cu privire la Cristos și oscilau în convingerea lor cu privire la El. Îl admirau pe Isus Cristos și le plăcea noua cale, dar nu erau pe deplin convinși în inimile lor să renunțe la Legea lui Moise și s-o lase cu totul în urmă. Pentru ei, a fost puțin cam ca trecerea de la ortodoxie, catolicism sau islam (toate bazate în principal pe fapte bune, închinare la idoli și tradiții) la simpla credință în Isus Cristos. Le era greu să lase în urmă mentalitatea faptelor. Pe lângă schimbarea mentală problematică din cauza sutelor de ani de moștenire întemeiate pe Lege, evreii care doreau să se dedice pe deplin lui Cristos se confruntau cu persecuția și ridiculizarea atât din partea comunității lor evreiești, cât și din partea propriilor rude și membri ai familiei. Aceștia erau ca al doilea tip de pământ din Marcu 4:16–17, pământul pietros în ce privește Cuvântul lui Cristos despre mântuire. Ce spun acele versete?Marcu 4:16–17 (BTF2015)16 Și la fel, aceștia sunt cei semănați pe locul pietros; care, după ce au auzit Cuvântul, îl primesc îndată cu veselie;17 Și nu au rădăcină în ei înșiși și țin doar un timp; după aceea, când se ridică necaz sau persecuție din cauza Cuvântului, îndată se poticnesc.După cum arată acest pasaj, în același fel mulți evrei au primit Cuvântul cu bucurie. Au perceput ceva, s-au entuziasmat, dar nu aveau rădăcină în ei înșiși. Nu erau născuți cu adevărat din nou. Când lucrurile începeau să devină grele din cauza Cuvântului, când treburile nu mai mergeau atât de ușor pe cât trebuiau să meargă și când apăreau probleme cu oamenii și persecuții, acești evrei aveau tendința de a se întoarce înapoi la Lege și la sistemul de jertfe de animale. Însă, ei nu cădeau dintr-o stare de salvare într-o stare pierdută pentru că ei nu fuseseră de la început pe deplin convinși de Cristos. Probabil că la acea vreme nici măcar nu exista vreo discuție despre pierderea mântuirii, cum avem noi astăzi, sau despre a fi pierdut, din moment ce toți evreii erau poporul lui Dumnezeu, chiar și când erau sub conducerea lui Moise. Ei vroiau să-L slujească pe Dumnezeu. Când poporul lui Israel se afla în pustie în călătoria lor către țara făgăduită, după ce au trecut Marea Roșie, Dumnezeu nu i-a amenințat niciodată că îi va trimite înapoi în Egipt, chiar și atunci când au păcătuit. Da, au fost pedepsiți pentru păcatele lor și mulți dintre ei au murit în deșert și nu au ajuns niciodată în țara promisă, dar El nu a trimis pe nimeni înapoi în Egipt, ceea ce ar însemna pentru noi, creștinii, să ne pierdem mântuirea.Aceasta este audiența țintă a cărții Evrei. Textul din Evrei se adresează în primul rând acestor oameni pe care tocmai i-am descris, așa cum se arată din primele două versete ale cărții:Evrei 1:1–2 (BTF2015)1 Dumnezeu, care în multe dăți și în diferite feluri, le-a vorbit odinioară părinților prin profeți,2 În aceste zile de pe urmă ne-a vorbit prin Fiul său, pe care l-a pus moștenitor a toate, prin care a și făcut lumile.Părinții menționați aici sunt Avraam, Isaac, Iacov și restul părinților poporului evreu. Cartea Evrei încearcă să-i întărească pe acești oameni în credința lor și să le explice inima Evangheliei într-un mod mai profund, contrastând-o și comparând-o cu Legea lui Moise. Ea compară lucrurile noi în Cristos cu cele vechi. Arată cum Isus Cristos este superior față de tot ceea ce cunoșteau ei până în acel moment – superior părinților și profeților din vechime (Capitolul 1), superior îngerilor (Capitolul 2), superior lui Moise (Capitolul 3), superior lui Iosua (Capitolul 4) și superior preoției levitice (Capitolul 5), în care preoții aduceau jertfe zi de zi în Templu. Acestor credincioși evrei le venea greu să creadă că jertfa lui Cristos era suficientă și că nu mai erau nevoiți să continue cu jertfele de animale. Expresia „din nou” este cheia în toată cartea Evrei.Oamenii despre care Pavel spune: „cei ce au fost odată luminați” din Evrei 6:4 erau doar niște degustători de salvare și nu băutori; aceștia au fost expuși beneficiilor sale, dar nu au fost salvați pe deplin. Ei doar „au gustat” sau „au luat mostre” din Cristos. Ei nu s-au convertit niciodată cu adevărat la credința în El. „Luminat” nu înseamnă neapărat „regenerat” sau „salvat”, deoarece a fi luminat cu privire la ceva nu garantează neapărat un angajament de a acționa pe baza a ceea ce ai fost luminat. O analogie bună ar fi diferența dintre a te căsători cu cineva și a ieși la câteva întâlniri cu acea persoană. Un om poate învăța lucruri despre Cristos și, prin aceasta, să-L admire și poate să-i facă plăcere să fie parte dintr-o părtășie, dar să nu aibă un angajament real și de durată față de El. S-ar putea să fi fost invitat de cineva la biserică, a auzit despre Isus și Evanghelie și a fost luminat, dar nu s-a hotărât niciodată pentru Cristos. Acesta nu este același lucru cu pocăința și credința prin care o persoană este unită cu Cristos și mântuită. În Matei 27:34, putem vedea că, atunci când Isus era pe cruce și i s-a făcut sete, I s-a dat vin acru amestecat cu fiere pe care doar l-a gustat, dar nu l-a băut.Matei 27:34 (NTR)34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar când l-a gustat, n-a vrut să-l bea.Deci, poți să guști ceva și apoi să refuzi să bei.Apoi avem expresia „părtași ai Duhului Sfânt”, care nu înseamnă neapărat că Duhul Sfânt a venit să trăiască în acești oameni pentru totdeauna, așa cum ar face-o în cazul credincioșilor. Câteva exemple de oameni părtași ai Duhul Sfânt care au sfârșit rău ar fi regele Saul și Samson din Vechiul Testament. Duhul Sfânt a venit peste ei pentru o vreme și au făcut lucruri mari pentru Dumnezeu, dar apoi au căzut. Un alt exemplu excelent de părtaș al Duhului Sfânt în Noul Testament este Iuda Iscarioteanul, ucenicul lui Isus, care a scos demoni și a vindecat pe cei bolnavi, dar apoi a căzut și s-a pierdut. Nici măcar nu fusese mântuit încă, pentru că Isus nu murise pe cruce în acel moment, iar Iuda a murit fără să-și manifeste vreo credință în Dumnezeu, așa cum a făcut Petru după ce a căzut. Iuda a fost doar un părtaș – un degustător – nu un băutor.Ai putea întreba: „Cum este posibil acest lucru? Cum pot oamenii să fie în biserică de ceva timp, să facă tot felul de activități, să vadă puterea lui Dumnezeu și să nu se nască din nou? Cunosc personal pe cineva devotat Domnului, care mai târziu s-a îndepărtat de Cristos. Vrei să-mi spui că acea persoană nu a fost născută din nou?” Ei bine, nu știu. S-ar putea să fi fost cu adevărat născuți din nou, caz în care se vor întoarce înapoi la Cristos, sau nu au fost născuți din nou deloc. Doar Dumnezeu și acea persoană poate ști ce se întâmplă în inima ei. Nimeni din exterior nu poate să știe ce crede cu adevărat o altă persoană. Biblia spune în 1 Ioan 2:19 următorul lucru:1 Ioan 2:19 (BTF2015)19 Au ieșit dintre noi, dar nu erau de-ai noștri, căci dacă ar fi fost de-ai noștri ar fi rămas cu noi, dar au ieșit ca să se arate că nu toți erau de-ai noștri.Conform acestui pasaj, unii oameni se pot ”atașa„ la trupul lui Cristos într-un mod aparent autentic, fără să fie neapărat din trup. Această categorie de „gustători” anulau puterea jertfei lui Cristos pentru ei înșiși, prin continuarea aducerii jertfelor de animale în mod repetat, deși cunoșteau adevărul. Comportamentul lor arăta că lucrarea de la cruce a fost ineficientă. Ei încă așteptau ca o jertfă permanentă să vină, așa că Isus Cristos trebuia să moară din nou. În felul acesta, ei Îl sacrificau din nou pe Fiul lui Dumnezeu și Îl supuneau la rușine publică. Dar Pavel vine și spune că, dacă acești oameni, care au gustat din harul lui Dumnezeu și din binefacerile Evangheliei, se întorc la Lege ca fundament pentru iertarea păcatelor lor, atunci este imposibil pentru ei să se pocăiască și să fie reînnoiți, atâta timp cât continuă să facă asta. Dacă ei tratează jertfa lui Cristos în acest fel, atunci rămân nemântuiți pentru că nu există nicio altă jertfă pentru păcate hotărâtă de Dumnezeu ca și plată satisfăcătoare pentru păcatele lor. Dumnezeu declarase vechiul sistem de jertfe de animale ca fiind învechit, deci nu mai era valabil și satisfăcător, iar sacrificiul etern al lui Isus îl înlocuise complet. Isus Cristos este sacrificiul etern suprem care înlătură orice tip de păcat. Pavel vorbește despre ploaie și rodire în Evrei 6:7 și 8. Peste acești oameni s-a plouat în mod repetat cu Cuvântul bun al lui Dumnezeu, cu iluminare și au beneficiat de puterea Duhului Sfânt. Cu toate acestea, dacă continuă să meargă în necredință, ei vor rodi spini și mărăcini (fapte moarte) și vor ajunge să fie arși de judecata veșnică. Observați în versetele 4–6 că Pavel folosește pronumele la persoana a treia — „aceia, lor, ei” — pentru a vorbi despre acea categorie de oameni care sunt încă pe margine, poate chiar fără să știe, și nu despre cei care sunt deja în Cristos, preaiubiții cărora li se adresează în versetul 9. El este convins de lucruri mai bune care însoțesc mântuirea în cazul lor.În ultimul rând, chiar dacă acest pasaj s-ar fi referit la copiii lui Dumnezeu, care sunt cu adevărat în Cristos, dar care cad din credință și mântuire (așa cum le înțelegem noi), nimeni nu poate susține sau dovedi empiric că este imposibil ca ei să se întoarcă la pocăință. Atâta timp cât oamenii trăiesc pe acest pământ au o șansă de mântuire și de a se întoarce la Tatăl, ceea ce ar contrazice acest text. Este destul de interesant că unii predicatori folosesc acest pasaj pentru a susține posibilitatea creștinilor de a-și pierde mântuirea prin păcat și, după aceea, fac chemări la altar. De ce ai chema oamenii la rugăciune și pocăință? Conform acestor versete, dacă și-au pierdut mântuirea, ei nu pot fi niciodată reînnoiți înapoi la pocăință. Așadar, nu are niciun sens să-i chemi pe oameni să se pocăiască atunci când s-ar putea ca ei să-și fi pierdut deja mântuirea. Evrei 10:26 (Păcatul voit)Evrei 10:11–29 (NTR)11 Fiecare preot stă în fiecare zi și își face slujba, aducând din nou și din nou aceleași jertfe, care nu pot niciodată să îndepărteze păcatele.12 Însă Cristos a adus o singură jertfă pentru păcate, o dată pentru totdeauna, și S-a așezat la dreapta lui Dumnezeu.13 Și de atunci așteaptă, până când dușmanii Lui vor fi făcuți scăunaș pentru picioarele Lui.14 Căci, printr-o singură jertfă, El i-a desăvârșit pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți.15 Duhul Sfânt, de asemenea, ne confirmă lucrul acesta. Căci, după ce spune:16 „Acesta este legământul pe care-l voi încheia cu ei, după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în inimile lor și le voi scrie în mintea lor“,17 Duhul Sfânt adaugă: „Și nu-Mi voi mai aminti nicidecum de păcatele și fărădelegile lor“.18 Iar acolo unde există iertare pentru acestea, nu mai este nevoie de nicio jertfă pentru păcat.19 Așadar, fraților, fiindcă avem îndrăzneală să intrăm în Locul Preasfânt prin sângele lui Isus,20 pe calea cea nouă și vie pe care El a deschis-o pentru noi prin draperia dinăuntru, adică trupul Său,21 și fiindcă avem un Mare Preot peste Casa lui Dumnezeu,22 să ne apropiem cu o inimă sinceră, în siguranța deplină a credinței, având inimile curățite de conștiința rea și trupurile spălate cu apă curată.23 Să ne ținem fără ezitare de speranța pe care o mărturisim, căci credincios este Cel Ce a promis!24 Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune.25 Să nu părăsim strângerea noastră laolaltă, așa cum au unii obiceiul, ci să ne încurajăm unii pe alții, cu atât mai mult cu cât vedeți că Ziua se apropie.26 Căci, dacă noi continuăm să păcătuim în mod voit, după ce am primit cunoașterea adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcat,27 ci doar o așteptare înfricoșată a judecății și furia unui foc care-i va distruge pe cei împotrivitori.28 Oricine încalcă Legea lui Moise este omorât, fără milă, pe baza mărturiei a doi sau a trei martori.29 Cu cât credeți că merită o pedeapsă mai aspră acela care-L calcă în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, care consideră întinat sângele legământului prin care a fost sfințit și care-L insultă pe Duhul harului?Cea mai obișnuită interpretare a acestui text, care apare de obicei ca o obiecție la siguranța mântuirii, este că, dacă creștinii autentici continuă să păcătuiască intenționat și dacă se complac în păcat în mod repetat, își pot pierde mântuirea. Ei se pot aștepta doar la judecata și pedeapsa finală. Totuși, acest pasaj tratează aceeași problemă discutată în Evrei 6:1–9. Contextul aici este contrastul dintre jertfele repetate din Vechiul Testament, care nu au înlăturat niciodată păcatele (vezi versetul 11) și SINGURA jertfă a lui Cristos, pentru toate păcatele, din toate timpurile (vezi versetele 12 și 14). Versetul 18 indică faptul că din moment ce iertarea a venit numai prin jertfa lui Cristos, nu mai există nicio altă jertfă valabilă și acceptabilă pentru păcat. Această ultimă frază este repetată în versetul 26, „nu mai rămâne jertfă pentru păcate”, ceea ce dovedește că Pavel este încă în același context când vorbește despre păcatul intenționat.În versetele 19–25, Pavel le spune evreilor ce să facă, având în vedere noua cale de ispășire. Apoi, în versetul 26, care începe cu cuvântul „CĂCI”, „cunoașterea adevărului” la care se referă este tocmai ceea ce le spusese deja: există o singură jertfă pentru păcat. Acesta este adevărul. „Păcătuirea cu voia” nu se referă la fapte păcătoase intenționate care i-ar face pe credincioși să-și piardă mântuirea și să aștepte judecata terifiantă a lui Dumnezeu, ci la păcatul voit al necredinței în jertfa lui Isus dată odată pentru totdeauna. Acesta este singurul păcat de care Duhul Sfânt încearcă acum să convingă lumea, conform cu Ioan 16: păcatul de a nu crede în Isus și de a respinge plata aprobată de Dumnezeu pentru păcate. Cu alte cuvinte, Pavel spune cam așa: „Frații mei evrei, vă tot spun că nu mai există jertfe repetate de animale pentru păcate, ci doar o singură jertfă a lui Isus. Ăsta e adevărul! Dar dacă continuați să păcătuiți de bună voie, necrezând acest adevăr și vă întoarceți la Lege, nu mai rămâne altă jertfă pentru păcatele voastre și veți rămâne nemântuiți, sub mânia lui Dumnezeu.” Apoi continuă în versetele 28 și 29, spunând că ori de câte ori cineva nu a ascultat de Legea lui Moise și a pus-o deoparte, acea persoană a murit fără milă. Cu mult mai severă va fi pedeapsa celor care dau la o parte Legea lui Cristos, îl călcă în picioare pe Fiul lui Dumnezeu și consideră ca necurat și obișnuit (gr. Koinon = comun) sângele legământului prin care au fost sfințiți, insultând astfel spiritul harului! Acesta este păcatul voit despre care vorbește Pavel aici.
Coaliția pregateste un pachet de austeritate. Unele masuri ar urma sa intre in vigoare de la 1 septembrie, altele de la 1 ianuarie anul viitor. Guvernul este presat de Comisia Europeană să ia măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare,... citiţi mai departe
Calul năzdrăvan e o poveste care a pornit de la o copilă care se plictisea. I-a cerut mamei ei un joc nou și mama a inventat unul în care schimba literele din cuvinte. Copila descoperea, ca prin magie, cuvinte noi. Unele existau în dicționar, iar altele nu. Se gândeau atunci ce pot să însemne acele cuvinte, dacă ele ar exista. Iar atunci când cuvântul nou avea un sens pentru ele, în mintea lor apărea o lume nouă, un personaj, o mâncare, o emoție. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/cufarulcupovesti/message
Raluca Răschip este, alături de Cosmin Alexandru, fondator al Teamology Institute, o companie specializată în performanța echipelor. Raluca are o îndelungată experiență în business și management în România și în regiune și a condus timp de 10 ani echipa de cercetare de retail a GfK România. Este Coach certificat internațional și, din 2019, head coach la Entrepreneurship Academy. Am vorbit cu Raluca despre mecanismul subtil al adaptării echipelor la schimbare. În ciuda faptului că adaptarea e cea mai valoroasă și dorită calitate, e și cea mai rară. De ce? Cum e posibil ca adaptarea să fie principalul motor de performanță și principala durere de cap? Există, spune Raluca, o legătură puțin înțeleasă între încredere și adaptare. Ne adaptăm la nou și la schimbare doar în urma unui proces de învățare. Ca să învățăm, trebuie să încercăm lucruri noi. Unele nu vor merge. Trebuie să avem încredere că e în regulă să greșim, altfel nu încercăm. Deci adaptarea e fundamental legată de încredere. Am vorbit despre cele două tipuri de încredere și rolul fiecăreia, despre o formulă pentru a construi rapid încredere între oameni care nu se cunosc, despre cei patru piloni esențiali ai unui mediu în care să ne simțim în siguranță, despre credințele greșite care ne scad șansa de adaptare și capcanele în care cădem când suntem sub presiune. Încheiem conversația cu câteva întrebări relevante pentru fiecare dintre noi. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații. **** Acest podcast este prezentat de eMAG, o companie care crede în educație și în puterea oamenilor de a folosi tehnologia pentru a crea un viitor mai bun. **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți.
În fața unei lumi așteptând cu răsuflarea tăiată mutarea care să împartă istoria între „înainte” și „după” 9 mai 2022, Vladimir Putin a ieșit la parada din Piața Roșie de la Moscova cu aerul epuizării. Mai vechiul obicei rusesc de a căuta viitorul în trecut a lăsat încă o dată prezentul cu nenumărate scenarii și prea puține perspective clare. Înaintează rușii în Ucraina sau așteaptă câteva luni ca noii recruți să ajungă pe front? Caută o cale de ieșire sau se pregătesc de un război lung și dur? Cum se transformă, ce pare să înțeleagă din acest război, dar și ce mai conduce azi Vladimir Putin explică, în acest episod, Armand Goșu: „El prezidează colapsul. Este sfârșitul – finalul unui imperiu care după sute de ani se prăbușește. Imperiile nu se prăbușesc frumos, imperiile nu se prăbușesc în liniște. Unele imperii se prăbușesc zgomotos, e deranj mare, e praf mult pentru vecini. Așa se va întâmpla și cu Federația Rusă. E un proces care va putea dura mai mulți ani de acum încolo. Să ne pregătim pentru ce e mai rău!” Conferențiar la Universitatea din București, Armand Goșu predă de aproape 20 de ani istoria politică a Rusiei și a Uniunii Sovietice, iar în anii ´90 a fost corespondent la Moscova pentru radio BBC. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.
© 2020-2025 Ivy Podcast Discovery LLC
