Podcasts about unele

Criza politică este departe de a se încheia. Premierul desemnat Adrian Veștea încearcă să convingă aleșii din grupurile parlamentare mai mici să-l voteze. Este deschis la discuții și cu cei de la AUR, dar formațiunea lui George Simion a anunțat că nu va vota guvernul Veștea. Iar criza politică vine peste o criză economică. Sunt în desfășurare noi proteste organizate de sindicate pe fondul proiectului legii salarizării. Unele federații amenință cu o grevă generală. Între timp, aproape o cincime dintre companii spun că au înghețat angajările în această perioadă, arată un sondaj recent. Cât de greu vă este în această perioadă? Poate rezolva noul guvern problemele economice? Cum va face acest lucru? Cum e la voi în companii? Dar la stat? Cât vă costă criza politică?

András István Demeter a demisionat din funcția de ministru al Culturii după apariția, într-o publicație online, a unei înregistrări (posibil trunchiate) referitoare la achiziția Radio Chișinău de către Radio România. În acea înregistrare, politicianul UDMR folosește un limbaj vulgar cînd povestește despre detaliile acestei achiziții și acuzațiile care i s-au adus, ulterior, în Justiție. Ruptă din context, acea înregistrare lăsa să se înțeleagă că András István Demeter ar fi putut trăda interesul național al României. De fapt, la o  ascultare atentă, oricine și-ar fi putut da seama că era, de fapt, sarcastic. A folosit un limbaj nepotrivit, dar sarcastic... Ceea ce a urmat a fost, pînă la urmă, un hoax, o dezinformare. Cazul ridică însă întrebări care depășesc persoana fostului ministru. Ce înseamnă responsabilitatea publică pentru un demnitar? Și cum vorbim despre „interesul național”? L-am invitat astăzi la „Timpul prezent” pe András István Demeter. Ați numit plecarea dumneavoastră „demisie de onoare”. Ce anume v-ați asumat prin această demisie: limbajul folosit sau efectul politic al înregistrării? András István Demeter: "Aș putea să spun că ambele. Și mai mult decît atît. În primul rînd, este o chestiune de onoare să faci un gest care este la îndemînă. A apărut în peisajul public o înregistrare. Care a creat o furtură. O furtură destul de mare. Un fel de tsunami. Pentru că în modul în care s-a pus problema, modul în care a fost formulat titlul și modul în care – pînă la urmă, firesc – au reacționat oamenii, era într-adevăr, un fel de cutremur. În această situație, pentru a calma spiritele, un gest minim și onorabil este de a face un pas înapoi. Asta s-a întîmplat cu demisia de onoare. Denumirea vine și din faptul că nu prea ai din ce demisiona cîtă vreme ești parte a unui guvern demis, dar nici nu poți invoca alte formulări... Și atunci am considerat că alipirea acestei precizări are o valoare practică, dar și una simbolică."„Îmi bag p... în interesul național, pentru că eu sînt ungur”. Am citat aici din acea înregistrare difuzată pe acea publicație online. Am citat, dar nu tocmai exact, pentru că avem aici o situație paradoxală: nu pot reproduce la radio expresia pe care ați folosit-o – sau vi se atribuie – pentru că audiovizualul este reglementat. Dumneavoastră erați într-o poziție publică, erați ministru... Credeți că un demnitar are dreptul la o libertate mai mare decît un jurnalist – inclusiv în ceea ce privește folosirea anumitor cuvinte în public? András István Demeter: "Orice om se exprimă și la supărare, și cînd se autocitează, cu orice fel de cuvinte pe care le crede de cuvință. Unele mai libertine, unele mai licențioase... Nu cred că sîntem sfinți. Cel care n-a înjurat niciodată, nici la supărare, nici la bucurie, acela se arunce prima piatră! Ipocrizia este mare. Dar ar trebui să fie, totuși, puțin mai controlată. Una este să vorbești la microfon și să fii sub incidența codului audiovizual; una este să faci o declarație publică și să intri, iarăși, sub incidența reglementărilor legale în materie. Și alta este să fii într-un spațiu privat, chiar și în calitatea oficială, de ministru, de realizator, de orice ai fi, și să fii înregistrat pe ascuns, fără acord, cu niște instrumente despre care nu știi. Aceste gesturi intră în alte sfere, inclusiv în sfera civilă ori penală."Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Social-Democrații au votat în plenul Senatului legea inițiată de AUR, prin care organizațiile non-guvernamentale sunt obligate să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. Aceasta, după ce reprezentanții celor două partide au votat într-o comisie a Senatului pentru abrogarea legilor care pedepsesc antisemitismul, negarea Holocaustul și cultul criminalilor de război. Gestul capătă deja puternice semnificații politice.   Iată, așadar, că AUR și PSD recidivează. Iar dacă în cazul legilor privind antisemitismul, președintele PSD, Sorin Grindeanu, ne-a asigurat că greșeala va fi reparată pe parcurs, de data aceasta lucrurile stau altfel. Liderul social-democrat și-a declarat întreaga susținere pentru proiect, așa că sunt șanse foarte mari ca acesta să treacă și de Camera Deputaților și să ajungă la promulgare, pe biroul președintelui Nicușor Dan. Citeste siProiectul de lege privind finanțarea ONG-urilor nu rezolvă probleme reale – interviu Dar care-i problema, cu această lege? Nu e bună ”transparentizarea”? – vor întreba susținătorii ei. Nu despre asta este vorba aici. Sub termenul ”transparentizare” se ascunde, de fapt, intenția controlului și a îngreunării vieții ONG-urilor. Transformarea lor în ținte permanente ale suspiciunii. Și apoi, în spiritul ”transparenței”, imaginați-vă în ce măsură o companie sau o persoană fizică se vor simți încurajate să susțină, de exemplu, o organizație anticorupție. Sau una pentru susținerea drepturilor persoanelor aparținând minorităților sexuale. Sau pentru drepturile romilor. Sau pentru educația sexuală în rândul minorilor. Sau pentru egalitatea de gen. Dăm aceste exemple pentru că sunt teme predilecte de atac pentru extrema dreaptă, iar persoanele publice sau organizațiile implicate în aceste domenii sunt deja ținte ale campaniilor de ură și denigrare pe rețelele sociale. Uneori și ale violenței directe. Citeste siONG-urile, transformate în "dușmanul poporului". Legea AUR lovește fix în cei mai vulnerabili Reprezentanții ONG-urilor vorbesc despre o așa-numită ”lege rusească”. Și nu sunt departe de adevăr. Dictatura lui Vladimir Putin a început cu strângerea șurubului asupra ONG-urilor. Așa a început și regimul autoritar al lui Viktor Orban. În general, astfel de legi nu prevestesc nimic bun. Și mai putem invoca un exemplu, cel al Georgiei. Până acum circa un deceniu, era considerată cea mai liberală și mai pro-occidentală dintre toate republicile ex-sovietice care băteau, timid, la porțile UE. Ei bine, Visul Georgian, partidul oligarhului Bidzina Ivanișvili, care domină autoritar viața politică a țării, s-a prezentat publicului georgian drept pro-european și pro-occidental. Dar nu oricum, ci apărând, în cadrul Occidentului, identitatea georgiană. Citeste si”Legalizarea” antisemitismului – de ce PSD are o problemă Încetul cu încetul, partidul și guvernul său au virat-o către Rusia, până când, în zilele noastre, relația a fost practic normalizată. Și virajul a început – coincidență – cu adoptarea așa-numitei ”legi rusești” împotriva ONG-urilor - cu toate protestele de stradă pe care le-a generat. Apoi, represiunea s-a amplificat până când Visul Georgian a devenit, practic, partid unic și a predat țara Kermlinului. Altfel, liderii Visului Georgian jură și azi că sunt pro-occidentali, doar că Occidentul nu-i înțelege și nu vrea să-i accepte așa cum sunt. Poate și președintele Nicușor Dan, aflat în căutarea unei soluții pro-occidentale, ar trebui să se gândească la aceasta, înainte să-și pună, eventual, semnătura pe proiectul legii ONG-urilor, susținut de AUR, PSD și alte grupări de extremă dreapta. Unele care de-abia ce s-au declarant, și ele, pro-occidentale.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

„Republica Moldova, Uniunea Europeană, România - aderare, integrare, unire”. Este titlul dezbaterii pe care RFI România a organizat-o la Iași, cu participarea unor membri ai Parlamentului European, a unui mare număr de lideri locali din diverse domenii și invitați din Republica Moldova. Iată un fragment din această dezbatere, moderată de colegul nostru Ovidiu Nahoi, cu participarea europarlamentarului Dan Barna din grupul Renew Europe, a consulului general al Republicii Moldova la Iași, Ion Coșer, și a expertului în comunicare și diplomatului Daniel Vodă. Temele ediției: - Președinta Maia Sandu condiționează finanțarea reintegrării de plecarea trupelor ruse, în timp ce liderul autoproclamat de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, se plânge la OSCE de noile taxe impuse de Chișinău. Cine va plăti, până la urmă, factura reunificării? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Vernisajul Vinului ”Mândria noastră” reunește vineri seara, la Chișinău, 65 de vinării și peste 500 de vinuri oferite publicului pentru prezentare și degustare. „Este un punct de consum și de comunicare directă cu consumatorii. Este important acest eveniment, mai ales în contextul crizelor care nu se mai termină și care au lovit și industria vinului”, spune în interviul Moldova Zoom, somelierul Andrei Cibotaru, jurat la competiții internaționale, autorul ghidului celor mai bune vinuri, Fine Wine Guide. La sfârșitul acestei luni, somelierul de la Chișinău va participa la București, la Vinarium, cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est. Un interviu realizat de Valeria Vițu. - Peste 50 de delegații, inclusiv 20 de miniștri de Externe, s-au reunit la Chișinău la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. - Republica Moldova ar putea obține în următoarele săptămâni decizia formală privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, anunță Maia Sandu. - Ministrul de Externe al Ucrainei declară că Ucraina este gata să ajute Republica Moldova la consolidarea apărării și securității aeriene. Știrile zilei: Peste 50 de delegații, inclusiv 20 de miniștri ai afacerilor externe, participă la Chișinău la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Evenimentul este găzduit de Republica Moldova cu ocazia încheierii președinției prin rotație a Consiliului Europei. Pe agenda reuniunii de la Chișinău – sprijinul pentru Ucraina, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, consolidarea securității și întărirea rezilienței democratice în țările membre. Miniștrii de Externe prezenți la Chișinău au venit cu mesaje de susținere pentru deschiderea negocierilor politice de aderare la UE. Ministrul Afacerilor Externe al Belgiei, Maxime Prévot, spune, citat de IPN, că „Moldova a livrat numeroase reforme în circumstanțe dificile și acum este timpul și pentru UE să livreze. Aveți suport complet din partea Belgiei”. Ministrul de Stat pentru Afaceri Europene al Germaniei Günther Krichbaum, a subliniat că „Germania susține Moldova la nivel bilateral, dar și la nivel european. Vrem să vedem Moldova în Uniunea Europeană cât mai curând posibil. Germania este alături de Moldova, inclusiv pentru că stabilitatea poate fi construită în regiune prin includerea țărilor în UE, ceea ce va constituit și un impuls pentru dezvoltarea economică. Moldova nu va fi singură”, Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a vorbit despre susținerea din partea Bucureștiului în deschiderea negocieirlor politice de aderare a Republicii Moldova. Peste 35 de state sunt pregătite să susțină crearea Tribunalului Special pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat secretarul general al Consiliul Europei, Alain Berset. La finalul evenimentului, Chișinăul transmite președinția prin rotație a CE către Principatul Monaco. *** Președinta Maia Sandu a folosit reuniunea ministerială a Consiliul Europei de la Chișinău pentru a transmite unul dintre cele mai directe mesaje de până acum privind legătura dintre securitatea regională, amenințarea rusă și accelerarea integrării europene a Republicii Moldova. Maia Sandu a declarat că „pentru Republica Moldova, aderarea la Uniunea Europeană este un proiect existențial”, adăugând că pentru Europa extinderea reprezintă „o investiție în propria securitate”. Sandu a avertizat că Rusia continuă să reprezinte „o amenințare majoră pentru securitatea europeană”, reluând tema centrală a discursurilor sale externe privind atacurile asupra instituțiilor democratice, dezinformarea și ingerințele străine. *** Republica Moldova ar putea obține în următoarele săptămâni decizia formală privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. În același timp, autoritățile de la Chișinău trebuie să îndeplinească până în septembrie toate obiectivele intermediare asumate în procesul de aderare, înaintea unei noi evaluări a Comisiei Europene, afirmă președinta Maia Sandu, într-o emisiune la postul Realitatea din Republica Moldova. Unele dintre cele mai dificile capitole de negociere vor fi cele legate de agricultură și mediu, domenii în care Republica Moldova va solicita perioade mai lungi de tranziție pentru adaptarea la standardele europene, spune președinta. *** Ministrul de Externe al Ucrainei, la Bălți: „Ucraina e gata să ajute R. Moldova la consolidarea apărării și securității aeriene” Ministrul Afacerilor Externe al Ucrinei, Andrii Sîbiha, a reiterat disponibilitatea Kievului de a coopera cu Chișinăul în domeniul apărării și securității aeriene, subliniind experiența acumulată de Ucraina în contextul războiului. Declarația a fost făcută în cadrul vizitei sale la Bălți, unde șeful diplomației ucrainene a discutat cu autorități locale, reprezentanți ai mediului academic și membri ai comunității ucrainene din nordul Republicii Moldova. Vizita are loc și pe fondul incidentelor recente din spațiul aerian al Republicii Moldova. Ministrul ucrainean a vorbit despre necesitatea consolidării securității regionale și despre disponibilitatea Kievului de a coopera cu Chișinăul, transmite Moldpres. „Ucraina dispune în prezent de o experiență unică, o experiență de luptă, inclusiv în ceea ce privește închiderea spațiului aerian. Am devenit lider mondial în producția de drone și suntem, fără îndoială, pregătiți să colaborăm cu vecinul nostru, Moldova, pentru consolidarea capacităților voastre, a capacităților de apărare și a securității voastre”, a declarat Andrii Sîbiha, ministru al Afacerilor Externe al Ucrainei. *** Biroul Național de Statistică din Republica Moldova anunță că prețurile de consum au crescut cu 1,8% în aprilie 2026 față de martie, cu 4,5% de la începutul anului și cu 6,8% anual. Creșterea a fost determinată de majorarea prețurilor la produsele alimentare și bunurile nealimentare cu câte 2,0%, respectiv serviciile cu 1,1%.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Se întâmplă ca o schimbare în zona politică să aducă în rândul cetățenilor speranța că lucrurile se vor îmbunătăți și pentru ei. Probabil că este cazul și în ceea ce privește schimbarea guvernului decisă prin votarea moțiunii de cenzură în Parlament. Numai că unele lucruri din economie rămân neschimbate. De exemplu, nevoia de finanțare pentru acest an este de aproximativ 264 miliarde de lei, o sumă imensă. În plus, evoluția dobânzilor la împrumuturile statului român nu este deloc favorabilă, ceea ce înseamnă că nivelul costului de împrumut va crește. De altfel, Trezoreria statului paria pe reducerea dobânzilor la începutul anului mizând pe efectele reducerii deficitului bugetar de anul trecut. A fost un calcul care a ieșit: la sfârșitul lunii februarie a.c., randamentul titlurilor de stat în lei pe 10 ani ajunsese la 6,25%, un nivel redus pentru România. Numai că din motive externe (războiul din Orientul Mijlociu) sau din cauze interne (criza politică) dobânzile la împrumuturile statului au crescut vertiginos la 7,40%. În ultimele două zile, randamentul a mai scăzut până sub granița de 7%, dar în continuare cotația este volatilă și poate produce surprize plăcute sau negative. Un lucru bun poate fi că Ministerul Finanțelor a împrumutat deja aproape o treime din necesarul total de finanțare în primul trimestru al anului, adică aproximativ 85 miliarde de lei. Este posibil ca Ministerul Finanțelor să fi fost criticat pentru ritmul de împrumuturi de la începutul anului. Dar, parcă Trezoreria ar fi anticipat ce avea să urmeze și acum graba împrumuturilor este binevenită. O mare parte dintre împrumuturile statului au fost făcute în primele două luni ale anului, la dobânzi mai mici decât cele de astăzi. Cu toate acestea, plățile statului în contul dobânzilor vor ajunge anul acesta la valoarea nominală de 60 miliarde de lei. Este foarte mult dacă ne gândim că România trebuie să reducă anul deficitul bugetar la 6,2% din PIB. Deci, ne place sau nu, orice guvern se va instala la Palatul Victoria va trebui să asigure o finanțare de 264 miliarde de lei din care se scad sumele deja atrase (85 miliarde de lei) și rămân totuși de împrumutat 179 miliarde de lei. Aceste sume nu se pot schimba, pentru că ele nu depind de un guvern sau altul, ci reprezintă nevoia de finanțare pentru ca statul român să funcționeze. Nu se schimbă nici nevoia de reducere a deficitului bugetar. România s-a angajat să scadă anul acesta deficitul bugetar la 6,2% din PIB, nivel la care este construit și bugetul de stat. Unele partide și unii politicieni au început deja să promită relansarea economiei, creșteri de pensii și salarii, investiții prin programul Anghel Saligny sau chiar au idei de reducere substanțială a TVA. Desigur, viitorul guvern poate să ignore traiectoria asumată de România de reducere a deficitului și ar putea să crească din nou deficitul, la fel ca în anul 2024. Doar că orice guvern care va face acest lucru riscă intrarea României în incapacitate de plată. Agențiile de rating ar putea reacționa în cazul nerespectării reducerii deficitului și să trimită România în junk. La fel, Comisia Europeană ar putea institui sancțiuni legate de procedura de deficit excesiv, respectiv o blocare a fondurilor europene. Deci, nevoia de consolidare bugetară nu se schimbă în funcție de un guvern sau altul. De asemenea, nivelul datoriei publice va depăși anul acesta cota de alarmă de 60%, indiferent de numele premierului și de componența guvernului. În concluzie, nu poți lua dreptul la speranță al oamenilor. Dar, în același timp, cetățenii au obligația să judece realist situația economică și bugetară.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

La Chișinău, experții din societatea civilă critică o modificare a unei legi care reduce, de la 61% la 51%, numărul de voturi pentru numirea membrilor în Comisia de evaluare a procurorilor. „Puterea acționează prea forțat și riscă să ne atragă evaluări negative din partea Comisiei Europene, de care nu avem nevoie dacă vrem să încheiem negocierile către 2028”, spun experții. Pe de altă parte, puterea, prin vocea președintei Maia Sandu, spune că este singura cale de a avansa cu reforma justiției, care altfel poate fi blocată de opoziție. „În Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Iată de ce a trebuit să reducem acest prag la o majoritate de 51 de voturi, altfel reforma justiției s-ar opri și nu putem admite acest lucru”, a declarat Maia Sandu în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV. Am discutat subiectul cu invitatul de astăzi al Moldova Zoom, Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chișinău. Temele ediției: - Subiectul energiei este din nou în prioritatea discuțiilor publice de la Chișinău, pe fundalul crizei din Orientul Mijlociu și a scumpirii carburanților. Valeria Vițu a urmărit subiectul. - Și dacă la Chișinău se discută despre prețuri, în regiunea separatistă Transnistria se pregătește pentru ce e mai rău, adică de o oprire totală a energiei. Livrările de gaze au fost date peste cap de situația din Orientul Mijlociu. Liderii separatiști au scos de la naftalină planurile de urgență. Ce înseamnă Planul „A”, de ce se mută pacienții dintr-un oraș în altul și cum a ajuns cărbunele din nou „rege” la malul Nistrului, aflați de la Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - O investigație a comunității WatchDog.MD de la Chișinău a documentat o rețea coordonată de pagini anonime pe Facebook, care, începând cu februarie 2026, promovează activitatea Primăriei Chișinău și imaginea primarului Ion Ceban. Primarul Ceban a fost declarat persoană non-grata în spațiul UE de către România din cauza legăturilor sale cu Rusia. Paginile folosesc conținut generat cu inteligență artificială și sponsorizări plătite pentru a crește vizibilitatea mesajelor, ridicând întrebări privind transparența și legalitatea promovării politice în mediul digital. Unele dintre acestea utilizează aceeași infrastructură tehnică ca site-uri asociate AUR România, conform investigațiilor Context.ro. A urmărit subiectul Liliana Barbăroșie. - 82 de moldoveni au revenit în această dimineață la Chișinău din Dubai - Republica Moldova a înregistrat anul trecut o creștere cu peste 20% a investițiilor. - Inegalitatea salarială a atins anul trecut cel mai critic nivel din ultimul deceniu. Datele indică un decalaj de aproape 17% dintre veniturile femeilor și ale bărbaților pentru aceeași muncă prestată. Știrile zilei: Ședință de urgență la Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria a Republicii Moldova, în contextul crizei energetice. Gazele plătite de Rusia nu mai ajung în regiune din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. După 3 martie livrările de gaze către regiune au scăzut brusc, iar presiunea în rețea este critică. Centrala electrică de la Cuciurgan a fost trecută la producția pe cărbune. Furnizarea gazului a fost întreruptă pentru mai multe întreprinderi mari iar căldura nu mai este furnizată decât spitalelor. *** La Chișinău, autoritățile au instituit stare de alertă în energie, dar spun că nu există motive de panică, inclusiv în privința gazelor naturale. Energocom a asigurat deja Republica Moldova cu volumele necesare pentru lunile martie și aprilie, iar schimbări semnificative ale tarifelor nu sunt așteptate. În prezent, achizițiile de volume mari sunt suspendate, iar compania cumpără doar cantitățile necesare pentru acoperirea consumului de vârf. Precizările au fost făcute de directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, în cadrul emisiunii de la TV8. *** 82 de moldoveni au revenit la Chișinău din Dubai, anunță TV8, una dintre puținele conexiuni disponibile în prezent din Orientul Mijlociu. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, Celula de Criză activează în regim permanent și monitorizează evoluțiile din regiune. Până la această oră, nu sunt înregistrate victime sau persoane rănite în rândul cetățenilor Republicii Moldova aflați în statele monitorizate. În Israel, situația de securitate rămâne complexă, iar aeroportul este în continuare închis pentru zborurile comerciale. Doi cetățeni moldoveni au reușit să părăsească țara cu ajutorul României și au ajuns în siguranță la București. *** Persoanele care amenință sau agresează judecătorii și procurorii vor fi sancționate penal. Un proiect de lege care prevede măsuri legislative „de fortificare a securității” persoanelor care activează în domeniul justiției a fost votat joi și promultag în aceeași zi de președinta Maia Sandu. Inițiativa legislativă a fost elaborată la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și are drept scop asigurarea securității judecătorilor, conform unui comunicat al Parlamentului. *** Republica Moldova a înregistrat, în 2025, o creștere cu peste 20% a investițiilor, cel mai mare mare procent din istoria țării, ca urmare a performanțelor din sectorul bancar, prin aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu. Totodată, Guvernatoarea se așteaptă ca rata inflației în 2026 nu va depăși 5%, iar creșterea economică este estimată la 4%. *** Inegalitățile salariale din Republica Moldova fac ca femeile să lucreze practic gratis două luni pe an. Conform unei analize a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), inegalitatea salarială a atins anul trecut cel mai critic nivel din ultimul deceniu. Datele indică un decalaj de aproape 17%, ceea ce înseamnă că o femeie a încasat, în medie, cu 1700 de euro pe an mai puțin față de un bărbat pentru aceeași muncă prestată. Această explozie a inegalității este alimentată de creșterea numărului de femei pe piața muncii (în special a celor cu copii mici) care acceptă norme reduse sau poziții sub nivelul calificării pentru a reconcilia viața profesională cu cea de familie. Inegalitatea salarială, notează analiza, se traduce într-un decalaj profund la etapa pensionării. În 2025, diferența de gen în pensii a fost de peste 16 la sută, iar în Chișinău pensia unei femei poate fi chiar și cu un sfert mai mică decât a unui bărbat.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acum, când s-au încheiat Jocurile Olimpice de la Milano Cortina, ies la suprafață mai multe povești cutremurătoare care stau în spatele multor succese ale sportivilor de la Olimpiada albă. La Pastila de sport aflați despre campioana americană de la monobob care are doi copii surzi, despre medaliatul cu bronz la sărituri cu schiurile din Norvegia care și-a pierdut tatăl, despre patinatorul japonez de pe primul loc în programul liber care nu se mai putea opri din plâns și despre schioara italiană care a terminat pe locul 3 în concursul de big air deși avea ligamentul încrucișat rupt. Aproape fiecare medalie obținută de sportivi la Jocurile de la Milano Cortina are câte o poveste. Unele dintre ele sunt de-a dreptul cutremurătoare. După ce le auzi te întrebi câtă voință au avut acești sportivi pentru a trece peste problemele de viață cu care s-au confruntat și a ajunge campioni. Elana Meyers Taylor a născut doi copii surzi Este cazul americancei Elana Meyers Taylor care a devenit la 41 de ani cea mai în vârstă medaliată cu aur  într-o probă individuală la Jocurile Olimpice, după ce s-a impus în proba de monobob la competiția din Italia. Monobobul este sportul exclusiv feminin în care sportiva este și împingătoare și pilot, iar americanca le face bine pe amândouă coborând la o viteză amețitoare pe un traseu în care orice mică eroare o poate costa chiar viața. Iar Taylor nu este un om ca toți ceilalți. De fapt nu este o mamă ca toate celelate. Ea a născut 2 copii surzi, unul dintre ei suferind de sindromul Down. Cu toate acestea, înaintea Jocurilor de la Milano-Cortina, sportiva  avea deja cinci medalii olimpice, trei de argint şi două de bronz, dar acum şi-a completat colecţia cu medalia din cel mai strălucitor metal, astfel că a izbucnit în lacrimi şi a sărbătorit performanţa alături de copiii ei. Forfang a rămas fără tată înainte de J.O Un alt exemplu al unui sportiv care are o poveste de viață deosebită este norvegianul Johann Andre Forfang. Săritorul cu schiurile a cucerit în întrecerea de super-team o medalie olimpică, a treia din carieră, la puțin timp după ce a trecut prin cumpăna vieții. În spatele succesului său se ascunde o dramă imensă deoarece medalia sa de bronz vine la două săptămâni după ce tatăl său a decedat. Săritorul cu schiurile în vârstă de 30 de ani a vorbit cu multă emoție despre cel care i-a fost model și erou, spunând că tatăl său a reprezentat busola sa morală. Ultima dorință a părintelui, care era bolnav de o boală incurabilă, a fost ca fiul său să concureze la săriturile cu schiurile și să meargă la Jocurile Olimpice. Așa că Forfang i-a ascultat sfatul, a concurat terminând pe locul 3 și a ridicat ochii spre cer în momentul în care s-a văzut cu medalia de bronz la gât Japonezul Hihara plângea în timpul antrenamentului Ce mai e de spus în cazul Riku Miura și Ryuichi Kihara, japonezii care au cucerit medalia de aur în proba de perechi de la Jocurile Olimpice de la Milano Cortina, după un program liber excepțional, în care au doborât recordul mondial pe acest palier? Niponii rataseră complet programul scurt, iar Kihara considerându-se vinovat a fost în pragul disperării, partenera sa dezvăluind că acesta a plâns în continuu între cele două evoluții. Kihara a vârsat lacrimi la fel ca în cântecul “Și băieții plâng câteodată”, varianta asiatică, dar acest plânset nervos l-a ajutat. Japonezii au recuperat fabulos la programul liber și la final s-au situat pe primul loc , cei doi devenind prima pereche din „Țara Soarelui Răsare” care ia aur olimpic. La sfârșitul competiției, Kihara a fost din nou foarte emoționat, a plâns din nou, de data asta de bucurie, și le-a mulțumit tuturor celor care l-au ajutat să treacă peste acel moment stânjenitor pentru un bărbat. Flora Tabanelli a reușit ceea ce nu a reușit Lindsey Vonn Italianca Tobanelli este și ea un caz aparte. Sportiva de la schi acrobatic și-a rupt  ligamentul încrucișat la genunchi înaintea Jocurilor,  la fel ca legendara coborâtoare Lindsey Vonn. Dacă americanca în vărstă de 41 de ani a suferit o căzătură oribilă, în urma căreia s-a ales cu mai multe fracturi, italianca de 18 ani a reușit 3 sărituri foarte bune în concursul de big air și a obținut medalia de bronz, prima pentru Italia în schi acrobatic. Tânăra a explicat că i-a fost foarte greu să concureze cu o placă de titan care să-i protejeze genunchiul accidentat, dar satisfacția de a fi pe podium la Jocurile Olimpice nu se poate compara cu nimic. Nu va mai concura deloc în 2026, urmând să se opereze pentru refacerea ligamentelor. Flora Tobanelli este încă un exemplu care demonstrează că pentru a fi printre protagoniști la competiția supremă din sport, mulți sportivi au ambiții ieșite din comun și își asumă riscuri enorme pentru a-și îndeplini un vis. Podiumul olimpic!

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Măsura vizează concediile medicale care vor fi eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027. Decizia a fost luată ieri, printr-o Ordonanță de Urgență aprobată în ultima ședință de guvern din 2025. Contactat de HotNews, Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbește despre o măsură „tranzitorie, inițial gândită pentru 2 ani. Dar, dacă fenomenul concediilor medicale fictive scade semnificativ, ea se poate reduce și se poate anula oricând, nu este o măsură definitivă.” „Sigur că este menit să scadă numărul de concedii medicale, în special al celor scurte, de 2-3 zile, care, de obicei, au fost identificate atunci când se făceau punți sau, în urma controalelor, s-au identificat că sunt concedii fictive”, spune ministrul, în dialogul cu HotNews. G4Media prezintă lista zilelor libere din 2026: Fără „punte” pentru minivacanța de început de an / Câte sărbători legale sunt anul viitor și câte cad în timpul săptămânii. Pe parcursul anului vor fi 17 sărbători legale, dintre care 12 cad în timpul săptămânii. Unele dintre acestea s-ar putea transforma în minivacanțe prin așa-numitele „punți”, adică alte zile libere acordate special pentru a face legătura cu weekendurile, care, teoretic se recuperează cu altă ocazie. Însă Guvernul Bolojan a decis să întrerupă acest obicei. Chiar începutul anului 2026 vine cu o minivacanță de o săptămână, întreruptă de o zi lucrătoare. Primele două zile sunt libere, urmează weekendul, apoi o zi lucrătoare, urmată de alte două zile libere, în 6 și 7 ianuarie. Europa Libera scrie despre modificările fiscale de la 1 ianuarie 2026. Cele mai multe vizează firmele. Cresc taxele pe proprietăți și impozitele pe venituri. Din 2026 cresc taxele pentru persoane fizice: impozitul pe dividende și criptomonede urcă la 16%, iar câștigurile bursiere la 3%–6%. Impozitele pe mașini și locuințe cresc semnificativ. Apar taxe pentru proprietăți de peste 2,5 milioane de lei și un impozit anual pentru mașinile electrice. Persoanele Fizice Autorizate (PFA) și activitățile independente plătesc CASS la plafoane majorate. Firmele se confruntă cu cele mai multe schimbări de impozitare și noi măsuri stricte de disciplină fiscală. Miza anului 2026: Intrarea României în „Clubul Bogaților” scrie Deutsche Welle La aproape două decenii de când România și-a asigurat securitatea prin NATO și dezvoltarea prin UE, țara se pregătește pentru asaltul final asupra ultimei mari redute de politică externă: aderarea la OCDE. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) nu este nici o bancă și nici nu dă legi. Este însă un for care reunește cele mai dezvoltate 38 de economii ale lumii precum SUA, Japonia, Australia și majoritatea statelor UE, mai puțin România, Bulgaria și Croația, care sunt în procesul de aderare. A face parte din OCDE înseamnă că statul tău funcționează după cele mai înalte standarde globale, fiind o garanție supremă pentru investitorii străini. Coordonatorul național pentru procesul de aderare, Luca Niculescu, subliniază: „NATO îți oferă securitate, Uniunea Europeană prosperitate. OCDE îți aduce mari beneficii reputaționale. O țară care este în OCDE atrage automat mai multe investiții și mai multe investiții de calitate “, explică oficialul. Totuși, în spatele optimismului afișat la Palatul Victoria, realitatea din dosarele de negociere arată că anul 2026 va fi un test dureros pentru clasa politică, obligată să renunțe la pârghii de control pe care le deține de trei decenii. În timp ce autostrada A7 se construieşte şi pacea se discută la Washington, iar România aşteaptă să pună umărul la reconstrucţia Ucrainei, ne cumpără investitori ucraineni pe noi. 10 exemple de tranzacţii şi investiţii făcute în România de antreprenori şi companii din Ucraina, citim în Ziarul Financiar. ZF a identificat zece exemple de investiţii de la zero şi tranzacţii relevante în ultimii ani. Acesta nu este un top şi nu este exhaustiv, fiind doar un exerciţiu jurnalistic menit să releve cum în timp ce investitorii români stau în expectativă pentru a pune umărul la reconstrucţia ţării aflate la nord de graniţă, cei din Ucraina deja pariază local. FMCG, retail, modă, hrană pentru animale de companie şi ambalaje sunt doar câteva dintre domeniile pe care aceşti antreprenori şi aceste companii au pariat.

Mărturia unui procuror DNA despre cum a ajuns „DNA la noncombat”: „Nu mai suntem lăsați să lucrăm cu cel mai competent corp polițienesc din MAI” / Un ofițer din MAI confirmă (HotNews) - Justiția, ruptă în două. Cine sunt semnatarii listei de susținere a magistraților din reportajul Recorder și cine sunt marii absenți (Adevărul) - cu Diana Buzoianu: Nu m-am născut ministru. Pot să plec mâine liniștită și să lucrez în domeniul privat (SpotMedia) - Un profesor de economie demontează mitul majorării salariului minim: „O să avem oameni care vor fi lăsați pe străzi” (Adevărul) - Ce a fost în 2025, ce am previzionat şi ce a ieşit (Ziarul Financiar) Judecătoarea Raluca Moroșanu: „Dacă nu se schimbă ceva acum, nu se va mai schimba niciodată” (Recorder) „După ce am văzut documentarul Recorder, în care judecătorul Laurențiu Beșu a apărut cu fața, mi-am zis că este sub demnitatea mea să-l las pe acest om singur”. Acesta a fost unul dintre gândurile Ralucăi Moroșanu înainte de a înfrunta conducerea Curții de Apel București chiar în conferința de presă pe care aceștia au organizat-o. „Consider că este de datoria mea să le răspund oamenilor care au ieșit în stradă și care bănuiesc că așteaptă mai mult de la mine decât ce-am spus în conferința de presă”, spune judecătoarea Moroșanu. În acest interviu – prima apariție publică după celebra conferința de presă – Raluca Moroșanu vorbește despre situația dramatică din Justiție și dezvăluie lucruri incredibile din interiorul uneia dintre cele mai importante instanțe din România. Mărturia unui procuror DNA despre cum a ajuns „DNA la noncombat”: „Nu mai suntem lăsați să lucrăm cu cel mai competent corp polițienesc din MAI” / Un ofițer din MAI confirmă (HotNews) Un procuror DNA oferă publicului, într-o discuție cu HotNews, un exemplu concret despre cum fost slăbită premeditat, susține el, forța investigativă a structurii de elită a Parchetelor din România. „Toate lucrurile semnalate în investigația Recorder noi le știam, acum le știu și alții. O să descriu și o altă metodă”, a spus procurorul DNA, care a acceptat dialogul sub rezerva protejării identității, avînd în vedere statutul său de magistrat în activitate. Procurorii investighează cazurile nu singuri, ci coordonând polițiști judiciari. „De peste un deceniu, cu zeci de milioane de euro și cu instruire sprijinită de țări din UE s-au construit în MAI structuri polițienești de investigație care au cooperat cu DNA. Dintr-o dată, relația s-a întrerupt, prin hotărârea ÎCCJ”, a explicat pentru HotNews un ofițer din MAI, în completarea a ceea ce spune procurorul DNA.  Dacă tai cooperarea cu forța de elită a poliției române și cauți polițiști la IPJ-uri, atunci automat forța de cercetare a DNA scade, iar asta a fost făcută intenționat, la nivel înalt și coordonat, afirmă și procurorul din DNA. Justiția, ruptă în două. Cine sunt semnatarii listei de susținere a magistraților din reportajul Recorder și cine sunt marii absenți (Adevărul) Reportajul Recorder, în care mai mulți magistrați denunță ceea ce ei consideră încălcări grave ale libertății judecătorilor și în urma căruia se cere schimbarea șefilor din Justiție, i-a împărțit pe magistrați.  Printre cei 811 de semnatari se află 49 de judecători pensionari și 43 de procurori pensionari. Ceilalți sunt magistrați activi, procurori și judecători. Adevărul scrie că printre semnatari sunt și magistrați controversați, acuzați de-a lungul anilor că ar fi încălcat la rândul lor principiile Justiției. Pe listă nu se află fostul adjunct al Laurei Codruța Kovesi, Marius Iacob. De asemenea, de pe listă lipsește numele lui Daniel Morar, fost șef al DNA. Nici Gabriela Scutea, fost procuror general, nu a aderat la lista magistraților activiști, la fel cum nici Laura Oprean, și ea fost procuror general și fost adjunct al lui Morar nu a găsit necesar să se implice. Un alt nume cunoscut care lipsește este cel al lui Lucian Papici, fost procuror DNA, șef de secție cu dosare importante pe vremea lui Daniel Morar. Diana Buzoianu: Nu m-am născut ministru. Pot să plec mâine liniștită și să lucrez în domeniul privat (SpotMedia) Criza apei din județul Prahova a fost folosită de PSD și AUR pentru a-l destabiliza pe ministrul Mediului, numit de USR, cerându-i-se, public, demisia și depunându-se în Parlament o moțiune simplă la adresa sa.  E avocat, deputat USR, are 31 de ani și a intrat în politică din cauza Ordonanței 13, impusă de Liviu Dragnea în 2017, pentru a scăpa de condamnările pentru corupție.  În actuala coaliție de guvernare a fost nominalizată de partidul din care face parte pentru poziția de ministru al Mediului.  La scurt timp după numire, măsurile de reformă inițiate de ea s-au lovit de interesele PSD, care dorea să-și păstreze oamenii și controlul asupra unor regii și companii publice, aflate în subordinea ministerului. Vedeți interviul pe pagina SpotMedia. Un profesor de economie demontează mitul majorării salariului minim: „O să avem oameni care vor fi lăsați pe străzi” (Adevărul) Presiunile sindicale pentru o nouă majorare a salariului minim brut, de la 4.050 lei la 4.350 lei, readuc în discuție fragilitatea echilibrului economic din România.  Sindicatele solicită o creștere de 300 de lei a salariului brut, o măsură care, la prima vedere, pare să vină în sprijinul puterii de cumpărare. Totuși, profesorul de economie Cristian Păun avertizează că măsura riscă să se transforme într-un bumerang pentru mediul privat și pentru angajații vulnerabili. El explică mecanismul fiscal prin care statul câștigă practic jumătate din orice majorare. Pe larg în ziar. Ce a fost în 2025, ce am previzionat şi ce a ieşit (Nicuşor Dan preşedinte a fost o surpriză): în ciuda tensiunilor politice şi economice, anul 2025 îl închidem într-un mod destul de rezonabil, fără crize majore, mult mai bine decât ne-am temut că va fi şi fără prea mari pierderi. Bursa a fost surpriza pozitivă din acest an (Ziarul Financiar) Anul 2025 l-am început cu foarte multe semne de întrebare din punct de vedere politic, economic, financiar şi social, după finalul stupefiant din 2024, cu apariţia de nicăieri a lui Călin Georgescu şi anularea alegerilor prezidenţiale. Unele întrebări sunt în vigoare şi acum, dar dacă acum tragem linie, poate nu a fost un an chiar aşa de rău. De bine, de rău, nu  ne-am confruntam cu vreo criză majoră care să dea România peste cap, avem un preşedinte nou, Nicuşor Dan, pro-european, avem un guvern nou Bolojan pro-european, avem o coaliţe politică pro-europeană care merge înainte, în ciuda retoricii de rupere a coaliţiei afişată în fiecare zi. Deşi a fost confruntată cu multe semne de întrebare, mai ales după creşterea taxelor- TVA-ul a crescut de la 19 la 21%, economia nu a intrat în criză, reuşeşte să se menţină la suprafaţă în ciuda scăderii consumului şi chiar sunt şanse bune de a închide anul cu o creştere economică de peste 1%, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.  

Progresul nu apare dintr-un singur gest mare, ci din lucruri mici, repetate zilnic. Din decizii conștiente. Din obiceiuri care te ajută să crești — nu să stai pe loc. În episodul acesta vorbim despre 30 de direcții concrete prin care îți poți îmbunătăți viața, felul în care gândești, relația cu banii, cu timpul tău și cu tine însuți.Nu sunt teorii. Nu sunt clișee. Sunt lucruri practice.De la obiceiuri de bază cum ar fi să-ți începi ziua mai devreme, să citești, să planifici și să îți respecți obiectivele, până la acțiuni care țin de disciplină financiară, dezvoltare personală, investiții, gândire strategică și gestionarea vieții într-un mod intențional.Unele dintre idei sunt simple. Altele vor cere curaj, luciditate și, poate, renunțări.Dar toate au același scop:să te ducă mai departe decât unde ești azi.Dacă ai simțit că vrei mai mult: mai mult sens, mai multă direcție, mai mult control, mai multă claritate, atunci episodul ăsta e pentru tine.Ascultă-l cu sinceritate.Și apoi alege cel puțin un lucru pe care îl pui în practică astăzi.Progresul începe cu o decizie.Restul vine din repetiție.---Ți-a plăcut? Te rog, dă mai departe!► SUBSCRIBE!Urmărește-mă Online Aici:WebsiteLinkedINFacebookInstagramTikTok

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul) - Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW) - AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop) Ce ascunde mesajul schizofrenic al lui Sorin Grindeanu? Incapacitatea PSD (SpotMedia) Se anunță reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în fiecare minister, care poate fi făcută oricum, nu numai prin reducerea salariilor, ci și prin restructurări, concedieri, diminuarea sporurilor și a bonusurilor, iar Sorin Grindeanu vine în fața camerelor TV și face un întreg spectacol că nu e de acord cu tăierea salariilor. PSD e singurul partid din coaliție care are un comportament schizofrenic, e de acord cu măsurile de reducere a deficitului în ședințele coaliției, în timp ce în fața publicului protestează violent la adresa lor. Pentru a afla de ce se întâmplă acest lucru SpotMedia a stat de vorbă cu politologul Costin Ciobanu, cercetător științific la Universitatea Aarhus, Danemarca, iar el a spus: “România trece printr-o perioadă economică dificilă, fiind pentru prima dată în istorie când PSD e la guvernare și trebuie să ia măsuri nepopulare”. “PSD nu s-a aflat până acum în situația de a lua decizii care duc la austeritate. În același timp, știm că măsurile de austeritate, în general, afectează votanții cu posibilități materiale reduse”, a declarat politologul pentru Spotmedia.ro.  “Măsurile de austeritate sunt un pericol pentru electoratul social-democrat, mai ales că PSD are acum această amenințare și din partea AUR. Partidul se află, într-adevăr, într-o poziție incomodă. Pe de-o parte, este la guvernare și a girat într-o formă sau alta deciziile luate până acum, pe de altă parte, are această amenințare electorală că reformele îi afectează susținerea publică. Așa că adoptă o poziționare ambiguă, care, în realitate, e una strategică”, a explicat expertul Costin Ciobanu. România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul) Intenția guvernului de reducere a bugetelor pentru cheltuielile de personal, după ce inițial în spațiul public s-a vorbit și despre reduceri salariale și chiar disponibilizări, este criticată de experți. În ziarul Adevărul, generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor în rezervă, și chestorul Lucian Guran, fost șef al Poliției Capitalei, avertizează că dacă vor fi luate aceste măsuri, România va fi mai puțin sigură și în fața unui invadator, dar și în fața infractorilor de toate felurile. Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW) România e în mare criză de timp, fiindcă întregul proces de intrare în vigoare a Legii pensiilor magistraților trebuie finalizat până pe 28 noiembrie, termenul maximalist oferit de Comisia Europeană pentru a elibera tranșa de peste 230 de milioane de euro României (din PNRR-Programul Național deRedresare și Reziliență). Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru a declarat ieri că termenul de 28 noiembrie nu poate fi prelungit, dar că totul ar putea fi gata la vreme dacă CSM dă avizul imediat, fără să mai tragă de timp. Vicepreședintele CSM a precizat, însă, că e nevoie de timp pentru a analiza proiectul, chiar dacă nu are modificări majore. Acum o lună, 5 dintre cei 9 judecători CCR au votat pentru respingerea proiectului care fusese reclamat de Înalta Curte. 3 dintre cei 5 care au susținut interesele magistraților provin din această castă și au fost numiți de PSD (Cristian Deliorga, fost procuror apoi judecător la Constanța, Gheorghe Stan, fost procuror, Bogdan Licu, fost prim-adjunct al procurorului general). Lor li s-au alăturat Mihai Busuioc, propus de PSD, fost șef al Curții de Conturi și Mihaela Ciochină, fostă consilieră prezidențială sub Klaus Iohannis. Dacă Înalta Curte reclamă din nou legea la CCR e posibil ca social-democrații să-l îndemne pe ultimul lor numit, Mihai Busuioc să voteze alături de judecătorii care vor să treacă proiectul guvernului Bolojan. Unele surse avizate susțin că și Mihaela Ciochină ar trece de partea bună a votului, dar deocamdată totul e relativ.  Pentru diseară se anunță proteste împotriva magistraților în toată țara sub sloganul „Vrem drepturi egale, fără pensii speciale!”.  Se vor mai bate magistrații acum pentru bani mai mulți sau au înțeles că nu e un moment bun pentru astfel de extravaganțe, când peste tot se fac concedieri, iar inflația a crescut cu 10% și majoritatea oamenilor au mai puțini bani?  Vor juca, măcar pentru o perioadă, reținerea, în speranța că legile sunt vremelnice și pot fi schimbate? Sau vor insista până când protestele vor crește atât de mult încât magistrații cu bun simț se vor desolidariza de cei lacomi? Deocamdată, la Înalta Curte tendința e să meargă până în pânzele albe, comentează jurnalista Sabina Fati, corespondent DW la București.  AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop) Facturile de promovare ale AUR pe Realitatea TV au fost considerate neconforme cu legea de către Autoritatea Electorală Permanentă, care a decis să nu ramburseze partidului peste 17 milioane de lei. O sesizare pe această temă a fost trimisă de AEP la Parchet, potrivit informațiilor obținute de Snoop.ro. Din cele 69 de milioane de lei cheltuite de George Simion în campania electorală prezidențială din primăvara lui 2025, 23,4 milioane de lei au ajuns la postul de televiziune Realitatea Plus. Din acestea din urmă, AEP a decis să recunoască doar 6 milioane de lei drept cheltuieli legale. AUR a pierdut, în două campanii, aproape 10 milioane de euro.

Confruntată cu amenințarea rusească, Uniunea Europeană caută modalități de intervenție rapidă a trupelor sale, în caz de criză. Așa a apărut ideea unui ”Spațiu Schengen Militar”. Miercuri, Comisia Europeană a făcut primii pași în această direcție.   După cum arată o analiză a ziarului Le Figaro, sabotajul asupra liniei feroviare Varșovia-Lublin, pe care guvernul polonez îl pune pe seama Rusiei, ilustrează importanța strategică a infrastructurii în război. „Infanteria câștigă bătălii, dar logistica câștigă războaie”, a reamintit miercuri comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, citând o frază a generalului american John Pershing din timpul Primului Război Mondial. Astfel că Uniunea Europeană intenționează să simplifice procedurile și să modernizeze infrastructurile cheie pentru ca trupele și echipamentele să ajungă repede acolo unde este nevoie, în caz de pericol.   Asta își propune acest „Schengen militar”. Comisia vrea să reducă timpul de autorizare pentru deplasarea trupelor și echipamentelor pe continent de la 45 de zile în prezent la maximum 3 zile, pe timp de pace. Dar în cazul unei crize? Ei bine, dacă birocrația va putea fi simplificată de urgență, cu infrastructura e mult mai complicat. Le Figaro reamintește că atunci când armata franceză a vrut să trimită o duzină de tancuri Leclerc la baza NATO din România, în toamna anului 2022, s-a confruntat cu o mlaștină birocratică și logistică care a prelungit desfășurarea la... 45 de zile!  Germania interzisese utilizarea rețelei sale rutiere, argumentând că transportul militar depășea sarcina maximă autorizată pe osie (12 tone). Transportul feroviar a întâmpinat și el probleme. Unele poduri feroviare nu puteau susține încărcătura. Anul acesta, în timpul exercițiului NATO Dacian Fall de luna trecută, convoiul a trebuit să călătorească pe mare de la Marsilia până la portul grecesc Alexandropolis, apoi înapoi pe șosea prin Grecia, Bulgaria și România. 500 de puncte nevralgice identificate Astfel, conform planului, autoritățile naționale și europene trebuie să își modernizeze infrastructura. Poduri, tuneluri, căi ferate, porturi… aproximativ 500 de puncte nevralgice au fost identificate în coordonare cu NATO de-a lungul a patru coridoare militare – Nord, Est, Centru-Sud și Centru-Nord – ale căror trasee exacte rămân confidențiale. Acestea urmează să fie consolidate până în 2030 Din punctul de vedere al organizării, în cazul unei crize majore, Comisia poate declara stare de urgență, aprobată de Consiliu în câteva ore, ocolind autorizațiile administrative. Planul include, de asemenea, stabilirea unui acces prioritar pentru echipamentele militare. Bruxelles-ul propune, de asemenea, punerea în comun a resurselor strategice între statele membre, prin intermediul unui portal digital unic. Vorbim despre trenuri de marfă, stocuri de muniții, combustibil și altele. Toate acestea, concomitent cu consolidarea industriei de apărare. Bugetul alocat mobilității militare va crește de zece ori în următorul buget multianual al UE (2028-2034), ajungând la 17,6 miliarde de euro. Așadar, nevoia de acțiune este urgentă, având în vedere că mai multe servicii de informații europene și șeful Statului Major al Apărării din Franța, Fabien Mandon, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unei confruntări cu Rusia în termen de trei până la patru ani. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

cest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Am ras, am aflat SECRETE, in cea mai SINCERA discutie! Bella si Nicu, viata lor o comedie romantica #229Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.