Podcasts about unele

Acum, când s-au încheiat Jocurile Olimpice de la Milano Cortina, ies la suprafață mai multe povești cutremurătoare care stau în spatele multor succese ale sportivilor de la Olimpiada albă. La Pastila de sport aflați despre campioana americană de la monobob care are doi copii surzi, despre medaliatul cu bronz la sărituri cu schiurile din Norvegia care și-a pierdut tatăl, despre patinatorul japonez de pe primul loc în programul liber care nu se mai putea opri din plâns și despre schioara italiană care a terminat pe locul 3 în concursul de big air deși avea ligamentul încrucișat rupt. Aproape fiecare medalie obținută de sportivi la Jocurile de la Milano Cortina are câte o poveste. Unele dintre ele sunt de-a dreptul cutremurătoare. După ce le auzi te întrebi câtă voință au avut acești sportivi pentru a trece peste problemele de viață cu care s-au confruntat și a ajunge campioni. Elana Meyers Taylor a născut doi copii surzi Este cazul americancei Elana Meyers Taylor care a devenit la 41 de ani cea mai în vârstă medaliată cu aur  într-o probă individuală la Jocurile Olimpice, după ce s-a impus în proba de monobob la competiția din Italia. Monobobul este sportul exclusiv feminin în care sportiva este și împingătoare și pilot, iar americanca le face bine pe amândouă coborând la o viteză amețitoare pe un traseu în care orice mică eroare o poate costa chiar viața. Iar Taylor nu este un om ca toți ceilalți. De fapt nu este o mamă ca toate celelate. Ea a născut 2 copii surzi, unul dintre ei suferind de sindromul Down. Cu toate acestea, înaintea Jocurilor de la Milano-Cortina, sportiva  avea deja cinci medalii olimpice, trei de argint şi două de bronz, dar acum şi-a completat colecţia cu medalia din cel mai strălucitor metal, astfel că a izbucnit în lacrimi şi a sărbătorit performanţa alături de copiii ei. Forfang a rămas fără tată înainte de J.O Un alt exemplu al unui sportiv care are o poveste de viață deosebită este norvegianul Johann Andre Forfang. Săritorul cu schiurile a cucerit în întrecerea de super-team o medalie olimpică, a treia din carieră, la puțin timp după ce a trecut prin cumpăna vieții. În spatele succesului său se ascunde o dramă imensă deoarece medalia sa de bronz vine la două săptămâni după ce tatăl său a decedat. Săritorul cu schiurile în vârstă de 30 de ani a vorbit cu multă emoție despre cel care i-a fost model și erou, spunând că tatăl său a reprezentat busola sa morală. Ultima dorință a părintelui, care era bolnav de o boală incurabilă, a fost ca fiul său să concureze la săriturile cu schiurile și să meargă la Jocurile Olimpice. Așa că Forfang i-a ascultat sfatul, a concurat terminând pe locul 3 și a ridicat ochii spre cer în momentul în care s-a văzut cu medalia de bronz la gât Japonezul Hihara plângea în timpul antrenamentului Ce mai e de spus în cazul Riku Miura și Ryuichi Kihara, japonezii care au cucerit medalia de aur în proba de perechi de la Jocurile Olimpice de la Milano Cortina, după un program liber excepțional, în care au doborât recordul mondial pe acest palier? Niponii rataseră complet programul scurt, iar Kihara considerându-se vinovat a fost în pragul disperării, partenera sa dezvăluind că acesta a plâns în continuu între cele două evoluții. Kihara a vârsat lacrimi la fel ca în cântecul “Și băieții plâng câteodată”, varianta asiatică, dar acest plânset nervos l-a ajutat. Japonezii au recuperat fabulos la programul liber și la final s-au situat pe primul loc , cei doi devenind prima pereche din „Țara Soarelui Răsare” care ia aur olimpic. La sfârșitul competiției, Kihara a fost din nou foarte emoționat, a plâns din nou, de data asta de bucurie, și le-a mulțumit tuturor celor care l-au ajutat să treacă peste acel moment stânjenitor pentru un bărbat. Flora Tabanelli a reușit ceea ce nu a reușit Lindsey Vonn Italianca Tobanelli este și ea un caz aparte. Sportiva de la schi acrobatic și-a rupt  ligamentul încrucișat la genunchi înaintea Jocurilor,  la fel ca legendara coborâtoare Lindsey Vonn. Dacă americanca în vărstă de 41 de ani a suferit o căzătură oribilă, în urma căreia s-a ales cu mai multe fracturi, italianca de 18 ani a reușit 3 sărituri foarte bune în concursul de big air și a obținut medalia de bronz, prima pentru Italia în schi acrobatic. Tânăra a explicat că i-a fost foarte greu să concureze cu o placă de titan care să-i protejeze genunchiul accidentat, dar satisfacția de a fi pe podium la Jocurile Olimpice nu se poate compara cu nimic. Nu va mai concura deloc în 2026, urmând să se opereze pentru refacerea ligamentelor. Flora Tobanelli este încă un exemplu care demonstrează că pentru a fi printre protagoniști la competiția supremă din sport, mulți sportivi au ambiții ieșite din comun și își asumă riscuri enorme pentru a-și îndeplini un vis. Podiumul olimpic!

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Ungaria se pregăteşte pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie. Unele sondaje arată că principalul partid de opoziţie, Tisza, condus de Péter Magyar, ar putea fi votat de 48% dintre alegătorii hotărîţi, în timp ce partidul Fidesz al premierului Viktor Orbán ar fi susţinut de numai 40% dintre votanţi. Se clatină regimul lui Viktor Orbán? Ce şanse are partidul de opoziţie Tisza să cîştige acest scrutin? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Cine este Péter Magyar? Luciana Ghica: „Este o față mai tînără a lui Viktor Orbán, ceva mai în ton cu timpurile. Vorbim, practic, de o scindare, nu neapărat a unui partid – pentru că Tisza nu a derivat din Fidesz, ci sînt cîteva figuri care au plecat din Fidesz –, dar vorbim de o scindarea a aceluiași tip de mișcare politică. Péter Magyar nu este doar un alt Orbán, mai tînăr. Însă, să nu ne așteptăm la o schimbare radicală dacă va cîștiga și să nu uităm că, de fapt, în esență, nu există o schimbare radicală a dezbaterii politice în Ungaria în acest moment. Nu avem de a face cu o opoziție reală la mișcarea politică pe care a construit-o și la tipul de clientelism pe care l-a construit Viktor Orbán.”Péter Magyar a publicat un program politic și economic stufos, de 240 de pagini, cu teme clasice de guvernare. E vorba despre fiscalitate, despre soluții pentru a contra dependența energetică a Ungariei, despre relația cu Europa, despre relația cu Ucraina. Ce cîștigă și ce riscă partidul său, Tisza, care s-a prezentat inițial ca o mișcare antisistem,venind cu această serie de propuneri articulate, clasice, formale?Luciana Ghica: „Poţi să fii antisistem pînă la un punct. Nu merge dacă vrei mai mult. Tipul de abordare pe care îl are Péter Magyar acum este singurul care îl poate face să cîștige: se concentrează nu pe chestiuni de politică externă, ci pe chestiuni de politică internă, de politică economică în primul rînd și de politici sociale. Avem de-a face cu o populație din ce în ce mai săracă, cu un nivel de trai din ce în ce mai scăzut. Și, desigur, ce poate să promită sînt chestiuni legate de taxare. Îi impozităm pe cei mai bogaţi și care au miliarde. Îi ajutăm pe cei mai săraci. Reîncercăm să punem Ungaria pe hartă, dar fără să schimbăm semnificativ traiectoria. De altfel, în acest document de peste 200 de pagini, chestiunea pro-europeană este moderată. Tocmai pentru a atrage votanții care încă sînt captivii lui Orbán. Practic se luptă pentru același tip de electorat.” Cine sînt votanţii lui Péter Magyar? Luciana Ghica: „Pe de o parte, a reușit să atragă din electoratul tipic al lui Viktor Orbán, asta îi dă cel mai mare avantaj, acolo este, de fapt, miza. Și, desigur, pentru a avea o șansă în acest moment, pe de altă parte îl vor sprijini și votanții partidelor democratice obișnuite, care sînt, în general, din mediul urban, cu educație superioară.”Se va schimba ceva în relația Budapestei cu Bruxelles-ul, în eventualitatea că se va schimba guvernarea? Luciana Ghica: „Cel puțin pentru început, da. Pentru că, dacă Magyar cîștigă, are nevoie de sprijinul Bruxelles-ului, mai ales pentru deblocarea fondurilor europene, pentru a salva economia.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Măsura vizează concediile medicale care vor fi eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027. Decizia a fost luată ieri, printr-o Ordonanță de Urgență aprobată în ultima ședință de guvern din 2025. Contactat de HotNews, Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbește despre o măsură „tranzitorie, inițial gândită pentru 2 ani. Dar, dacă fenomenul concediilor medicale fictive scade semnificativ, ea se poate reduce și se poate anula oricând, nu este o măsură definitivă.” „Sigur că este menit să scadă numărul de concedii medicale, în special al celor scurte, de 2-3 zile, care, de obicei, au fost identificate atunci când se făceau punți sau, în urma controalelor, s-au identificat că sunt concedii fictive”, spune ministrul, în dialogul cu HotNews. G4Media prezintă lista zilelor libere din 2026: Fără „punte” pentru minivacanța de început de an / Câte sărbători legale sunt anul viitor și câte cad în timpul săptămânii. Pe parcursul anului vor fi 17 sărbători legale, dintre care 12 cad în timpul săptămânii. Unele dintre acestea s-ar putea transforma în minivacanțe prin așa-numitele „punți”, adică alte zile libere acordate special pentru a face legătura cu weekendurile, care, teoretic se recuperează cu altă ocazie. Însă Guvernul Bolojan a decis să întrerupă acest obicei. Chiar începutul anului 2026 vine cu o minivacanță de o săptămână, întreruptă de o zi lucrătoare. Primele două zile sunt libere, urmează weekendul, apoi o zi lucrătoare, urmată de alte două zile libere, în 6 și 7 ianuarie. Europa Libera scrie despre modificările fiscale de la 1 ianuarie 2026. Cele mai multe vizează firmele. Cresc taxele pe proprietăți și impozitele pe venituri. Din 2026 cresc taxele pentru persoane fizice: impozitul pe dividende și criptomonede urcă la 16%, iar câștigurile bursiere la 3%–6%. Impozitele pe mașini și locuințe cresc semnificativ. Apar taxe pentru proprietăți de peste 2,5 milioane de lei și un impozit anual pentru mașinile electrice. Persoanele Fizice Autorizate (PFA) și activitățile independente plătesc CASS la plafoane majorate. Firmele se confruntă cu cele mai multe schimbări de impozitare și noi măsuri stricte de disciplină fiscală. Miza anului 2026: Intrarea României în „Clubul Bogaților” scrie Deutsche Welle La aproape două decenii de când România și-a asigurat securitatea prin NATO și dezvoltarea prin UE, țara se pregătește pentru asaltul final asupra ultimei mari redute de politică externă: aderarea la OCDE. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) nu este nici o bancă și nici nu dă legi. Este însă un for care reunește cele mai dezvoltate 38 de economii ale lumii precum SUA, Japonia, Australia și majoritatea statelor UE, mai puțin România, Bulgaria și Croația, care sunt în procesul de aderare. A face parte din OCDE înseamnă că statul tău funcționează după cele mai înalte standarde globale, fiind o garanție supremă pentru investitorii străini. Coordonatorul național pentru procesul de aderare, Luca Niculescu, subliniază: „NATO îți oferă securitate, Uniunea Europeană prosperitate. OCDE îți aduce mari beneficii reputaționale. O țară care este în OCDE atrage automat mai multe investiții și mai multe investiții de calitate “, explică oficialul. Totuși, în spatele optimismului afișat la Palatul Victoria, realitatea din dosarele de negociere arată că anul 2026 va fi un test dureros pentru clasa politică, obligată să renunțe la pârghii de control pe care le deține de trei decenii. În timp ce autostrada A7 se construieşte şi pacea se discută la Washington, iar România aşteaptă să pună umărul la reconstrucţia Ucrainei, ne cumpără investitori ucraineni pe noi. 10 exemple de tranzacţii şi investiţii făcute în România de antreprenori şi companii din Ucraina, citim în Ziarul Financiar. ZF a identificat zece exemple de investiţii de la zero şi tranzacţii relevante în ultimii ani. Acesta nu este un top şi nu este exhaustiv, fiind doar un exerciţiu jurnalistic menit să releve cum în timp ce investitorii români stau în expectativă pentru a pune umărul la reconstrucţia ţării aflate la nord de graniţă, cei din Ucraina deja pariază local. FMCG, retail, modă, hrană pentru animale de companie şi ambalaje sunt doar câteva dintre domeniile pe care aceşti antreprenori şi aceste companii au pariat.

Mărturia unui procuror DNA despre cum a ajuns „DNA la noncombat”: „Nu mai suntem lăsați să lucrăm cu cel mai competent corp polițienesc din MAI” / Un ofițer din MAI confirmă (HotNews) - Justiția, ruptă în două. Cine sunt semnatarii listei de susținere a magistraților din reportajul Recorder și cine sunt marii absenți (Adevărul) - cu Diana Buzoianu: Nu m-am născut ministru. Pot să plec mâine liniștită și să lucrez în domeniul privat (SpotMedia) - Un profesor de economie demontează mitul majorării salariului minim: „O să avem oameni care vor fi lăsați pe străzi” (Adevărul) - Ce a fost în 2025, ce am previzionat şi ce a ieşit (Ziarul Financiar) Judecătoarea Raluca Moroșanu: „Dacă nu se schimbă ceva acum, nu se va mai schimba niciodată” (Recorder) „După ce am văzut documentarul Recorder, în care judecătorul Laurențiu Beșu a apărut cu fața, mi-am zis că este sub demnitatea mea să-l las pe acest om singur”. Acesta a fost unul dintre gândurile Ralucăi Moroșanu înainte de a înfrunta conducerea Curții de Apel București chiar în conferința de presă pe care aceștia au organizat-o. „Consider că este de datoria mea să le răspund oamenilor care au ieșit în stradă și care bănuiesc că așteaptă mai mult de la mine decât ce-am spus în conferința de presă”, spune judecătoarea Moroșanu. În acest interviu – prima apariție publică după celebra conferința de presă – Raluca Moroșanu vorbește despre situația dramatică din Justiție și dezvăluie lucruri incredibile din interiorul uneia dintre cele mai importante instanțe din România. Mărturia unui procuror DNA despre cum a ajuns „DNA la noncombat”: „Nu mai suntem lăsați să lucrăm cu cel mai competent corp polițienesc din MAI” / Un ofițer din MAI confirmă (HotNews) Un procuror DNA oferă publicului, într-o discuție cu HotNews, un exemplu concret despre cum fost slăbită premeditat, susține el, forța investigativă a structurii de elită a Parchetelor din România. „Toate lucrurile semnalate în investigația Recorder noi le știam, acum le știu și alții. O să descriu și o altă metodă”, a spus procurorul DNA, care a acceptat dialogul sub rezerva protejării identității, avînd în vedere statutul său de magistrat în activitate. Procurorii investighează cazurile nu singuri, ci coordonând polițiști judiciari. „De peste un deceniu, cu zeci de milioane de euro și cu instruire sprijinită de țări din UE s-au construit în MAI structuri polițienești de investigație care au cooperat cu DNA. Dintr-o dată, relația s-a întrerupt, prin hotărârea ÎCCJ”, a explicat pentru HotNews un ofițer din MAI, în completarea a ceea ce spune procurorul DNA.  Dacă tai cooperarea cu forța de elită a poliției române și cauți polițiști la IPJ-uri, atunci automat forța de cercetare a DNA scade, iar asta a fost făcută intenționat, la nivel înalt și coordonat, afirmă și procurorul din DNA. Justiția, ruptă în două. Cine sunt semnatarii listei de susținere a magistraților din reportajul Recorder și cine sunt marii absenți (Adevărul) Reportajul Recorder, în care mai mulți magistrați denunță ceea ce ei consideră încălcări grave ale libertății judecătorilor și în urma căruia se cere schimbarea șefilor din Justiție, i-a împărțit pe magistrați.  Printre cei 811 de semnatari se află 49 de judecători pensionari și 43 de procurori pensionari. Ceilalți sunt magistrați activi, procurori și judecători. Adevărul scrie că printre semnatari sunt și magistrați controversați, acuzați de-a lungul anilor că ar fi încălcat la rândul lor principiile Justiției. Pe listă nu se află fostul adjunct al Laurei Codruța Kovesi, Marius Iacob. De asemenea, de pe listă lipsește numele lui Daniel Morar, fost șef al DNA. Nici Gabriela Scutea, fost procuror general, nu a aderat la lista magistraților activiști, la fel cum nici Laura Oprean, și ea fost procuror general și fost adjunct al lui Morar nu a găsit necesar să se implice. Un alt nume cunoscut care lipsește este cel al lui Lucian Papici, fost procuror DNA, șef de secție cu dosare importante pe vremea lui Daniel Morar. Diana Buzoianu: Nu m-am născut ministru. Pot să plec mâine liniștită și să lucrez în domeniul privat (SpotMedia) Criza apei din județul Prahova a fost folosită de PSD și AUR pentru a-l destabiliza pe ministrul Mediului, numit de USR, cerându-i-se, public, demisia și depunându-se în Parlament o moțiune simplă la adresa sa.  E avocat, deputat USR, are 31 de ani și a intrat în politică din cauza Ordonanței 13, impusă de Liviu Dragnea în 2017, pentru a scăpa de condamnările pentru corupție.  În actuala coaliție de guvernare a fost nominalizată de partidul din care face parte pentru poziția de ministru al Mediului.  La scurt timp după numire, măsurile de reformă inițiate de ea s-au lovit de interesele PSD, care dorea să-și păstreze oamenii și controlul asupra unor regii și companii publice, aflate în subordinea ministerului. Vedeți interviul pe pagina SpotMedia. Un profesor de economie demontează mitul majorării salariului minim: „O să avem oameni care vor fi lăsați pe străzi” (Adevărul) Presiunile sindicale pentru o nouă majorare a salariului minim brut, de la 4.050 lei la 4.350 lei, readuc în discuție fragilitatea echilibrului economic din România.  Sindicatele solicită o creștere de 300 de lei a salariului brut, o măsură care, la prima vedere, pare să vină în sprijinul puterii de cumpărare. Totuși, profesorul de economie Cristian Păun avertizează că măsura riscă să se transforme într-un bumerang pentru mediul privat și pentru angajații vulnerabili. El explică mecanismul fiscal prin care statul câștigă practic jumătate din orice majorare. Pe larg în ziar. Ce a fost în 2025, ce am previzionat şi ce a ieşit (Nicuşor Dan preşedinte a fost o surpriză): în ciuda tensiunilor politice şi economice, anul 2025 îl închidem într-un mod destul de rezonabil, fără crize majore, mult mai bine decât ne-am temut că va fi şi fără prea mari pierderi. Bursa a fost surpriza pozitivă din acest an (Ziarul Financiar) Anul 2025 l-am început cu foarte multe semne de întrebare din punct de vedere politic, economic, financiar şi social, după finalul stupefiant din 2024, cu apariţia de nicăieri a lui Călin Georgescu şi anularea alegerilor prezidenţiale. Unele întrebări sunt în vigoare şi acum, dar dacă acum tragem linie, poate nu a fost un an chiar aşa de rău. De bine, de rău, nu  ne-am confruntam cu vreo criză majoră care să dea România peste cap, avem un preşedinte nou, Nicuşor Dan, pro-european, avem un guvern nou Bolojan pro-european, avem o coaliţe politică pro-europeană care merge înainte, în ciuda retoricii de rupere a coaliţiei afişată în fiecare zi. Deşi a fost confruntată cu multe semne de întrebare, mai ales după creşterea taxelor- TVA-ul a crescut de la 19 la 21%, economia nu a intrat în criză, reuşeşte să se menţină la suprafaţă în ciuda scăderii consumului şi chiar sunt şanse bune de a închide anul cu o creştere economică de peste 1%, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.  

Acesta este episodul de podcast pe care l-ai așteptat tot anul. Este vorba de Top 10 cărți care m-au fascinat anul acesta la trup, minte și suflet. Niciuna despre personal branding! 2025 m-a răsfățat cu cărți excepționale. Unele au intrat în top 10, altele nu. Important e că a trecut încă un an cu un număr-record de lecturi pentru mine. Deseori sunt întrebată cum citesc atât de repede, dacă am făcut cursuri sau sunt un cititor pe diagonală. Răspund la întrebările acestea în podcast. 

Progresul nu apare dintr-un singur gest mare, ci din lucruri mici, repetate zilnic. Din decizii conștiente. Din obiceiuri care te ajută să crești — nu să stai pe loc. În episodul acesta vorbim despre 30 de direcții concrete prin care îți poți îmbunătăți viața, felul în care gândești, relația cu banii, cu timpul tău și cu tine însuți.Nu sunt teorii. Nu sunt clișee. Sunt lucruri practice.De la obiceiuri de bază cum ar fi să-ți începi ziua mai devreme, să citești, să planifici și să îți respecți obiectivele, până la acțiuni care țin de disciplină financiară, dezvoltare personală, investiții, gândire strategică și gestionarea vieții într-un mod intențional.Unele dintre idei sunt simple. Altele vor cere curaj, luciditate și, poate, renunțări.Dar toate au același scop:să te ducă mai departe decât unde ești azi.Dacă ai simțit că vrei mai mult: mai mult sens, mai multă direcție, mai mult control, mai multă claritate, atunci episodul ăsta e pentru tine.Ascultă-l cu sinceritate.Și apoi alege cel puțin un lucru pe care îl pui în practică astăzi.Progresul începe cu o decizie.Restul vine din repetiție.---Ți-a plăcut? Te rog, dă mai departe!► SUBSCRIBE!Urmărește-mă Online Aici:WebsiteLinkedINFacebookInstagramTikTok

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul) - Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW) - AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop) Ce ascunde mesajul schizofrenic al lui Sorin Grindeanu? Incapacitatea PSD (SpotMedia) Se anunță reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în fiecare minister, care poate fi făcută oricum, nu numai prin reducerea salariilor, ci și prin restructurări, concedieri, diminuarea sporurilor și a bonusurilor, iar Sorin Grindeanu vine în fața camerelor TV și face un întreg spectacol că nu e de acord cu tăierea salariilor. PSD e singurul partid din coaliție care are un comportament schizofrenic, e de acord cu măsurile de reducere a deficitului în ședințele coaliției, în timp ce în fața publicului protestează violent la adresa lor. Pentru a afla de ce se întâmplă acest lucru SpotMedia a stat de vorbă cu politologul Costin Ciobanu, cercetător științific la Universitatea Aarhus, Danemarca, iar el a spus: “România trece printr-o perioadă economică dificilă, fiind pentru prima dată în istorie când PSD e la guvernare și trebuie să ia măsuri nepopulare”. “PSD nu s-a aflat până acum în situația de a lua decizii care duc la austeritate. În același timp, știm că măsurile de austeritate, în general, afectează votanții cu posibilități materiale reduse”, a declarat politologul pentru Spotmedia.ro.  “Măsurile de austeritate sunt un pericol pentru electoratul social-democrat, mai ales că PSD are acum această amenințare și din partea AUR. Partidul se află, într-adevăr, într-o poziție incomodă. Pe de-o parte, este la guvernare și a girat într-o formă sau alta deciziile luate până acum, pe de altă parte, are această amenințare electorală că reformele îi afectează susținerea publică. Așa că adoptă o poziționare ambiguă, care, în realitate, e una strategică”, a explicat expertul Costin Ciobanu. România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul) Intenția guvernului de reducere a bugetelor pentru cheltuielile de personal, după ce inițial în spațiul public s-a vorbit și despre reduceri salariale și chiar disponibilizări, este criticată de experți. În ziarul Adevărul, generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor în rezervă, și chestorul Lucian Guran, fost șef al Poliției Capitalei, avertizează că dacă vor fi luate aceste măsuri, România va fi mai puțin sigură și în fața unui invadator, dar și în fața infractorilor de toate felurile. Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW) România e în mare criză de timp, fiindcă întregul proces de intrare în vigoare a Legii pensiilor magistraților trebuie finalizat până pe 28 noiembrie, termenul maximalist oferit de Comisia Europeană pentru a elibera tranșa de peste 230 de milioane de euro României (din PNRR-Programul Național deRedresare și Reziliență). Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru a declarat ieri că termenul de 28 noiembrie nu poate fi prelungit, dar că totul ar putea fi gata la vreme dacă CSM dă avizul imediat, fără să mai tragă de timp. Vicepreședintele CSM a precizat, însă, că e nevoie de timp pentru a analiza proiectul, chiar dacă nu are modificări majore. Acum o lună, 5 dintre cei 9 judecători CCR au votat pentru respingerea proiectului care fusese reclamat de Înalta Curte. 3 dintre cei 5 care au susținut interesele magistraților provin din această castă și au fost numiți de PSD (Cristian Deliorga, fost procuror apoi judecător la Constanța, Gheorghe Stan, fost procuror, Bogdan Licu, fost prim-adjunct al procurorului general). Lor li s-au alăturat Mihai Busuioc, propus de PSD, fost șef al Curții de Conturi și Mihaela Ciochină, fostă consilieră prezidențială sub Klaus Iohannis. Dacă Înalta Curte reclamă din nou legea la CCR e posibil ca social-democrații să-l îndemne pe ultimul lor numit, Mihai Busuioc să voteze alături de judecătorii care vor să treacă proiectul guvernului Bolojan. Unele surse avizate susțin că și Mihaela Ciochină ar trece de partea bună a votului, dar deocamdată totul e relativ.  Pentru diseară se anunță proteste împotriva magistraților în toată țara sub sloganul „Vrem drepturi egale, fără pensii speciale!”.  Se vor mai bate magistrații acum pentru bani mai mulți sau au înțeles că nu e un moment bun pentru astfel de extravaganțe, când peste tot se fac concedieri, iar inflația a crescut cu 10% și majoritatea oamenilor au mai puțini bani?  Vor juca, măcar pentru o perioadă, reținerea, în speranța că legile sunt vremelnice și pot fi schimbate? Sau vor insista până când protestele vor crește atât de mult încât magistrații cu bun simț se vor desolidariza de cei lacomi? Deocamdată, la Înalta Curte tendința e să meargă până în pânzele albe, comentează jurnalista Sabina Fati, corespondent DW la București.  AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop) Facturile de promovare ale AUR pe Realitatea TV au fost considerate neconforme cu legea de către Autoritatea Electorală Permanentă, care a decis să nu ramburseze partidului peste 17 milioane de lei. O sesizare pe această temă a fost trimisă de AEP la Parchet, potrivit informațiilor obținute de Snoop.ro. Din cele 69 de milioane de lei cheltuite de George Simion în campania electorală prezidențială din primăvara lui 2025, 23,4 milioane de lei au ajuns la postul de televiziune Realitatea Plus. Din acestea din urmă, AEP a decis să recunoască doar 6 milioane de lei drept cheltuieli legale. AUR a pierdut, în două campanii, aproape 10 milioane de euro.

Confruntată cu amenințarea rusească, Uniunea Europeană caută modalități de intervenție rapidă a trupelor sale, în caz de criză. Așa a apărut ideea unui ”Spațiu Schengen Militar”. Miercuri, Comisia Europeană a făcut primii pași în această direcție.   După cum arată o analiză a ziarului Le Figaro, sabotajul asupra liniei feroviare Varșovia-Lublin, pe care guvernul polonez îl pune pe seama Rusiei, ilustrează importanța strategică a infrastructurii în război. „Infanteria câștigă bătălii, dar logistica câștigă războaie”, a reamintit miercuri comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, citând o frază a generalului american John Pershing din timpul Primului Război Mondial. Astfel că Uniunea Europeană intenționează să simplifice procedurile și să modernizeze infrastructurile cheie pentru ca trupele și echipamentele să ajungă repede acolo unde este nevoie, în caz de pericol.   Asta își propune acest „Schengen militar”. Comisia vrea să reducă timpul de autorizare pentru deplasarea trupelor și echipamentelor pe continent de la 45 de zile în prezent la maximum 3 zile, pe timp de pace. Dar în cazul unei crize? Ei bine, dacă birocrația va putea fi simplificată de urgență, cu infrastructura e mult mai complicat. Le Figaro reamintește că atunci când armata franceză a vrut să trimită o duzină de tancuri Leclerc la baza NATO din România, în toamna anului 2022, s-a confruntat cu o mlaștină birocratică și logistică care a prelungit desfășurarea la... 45 de zile!  Germania interzisese utilizarea rețelei sale rutiere, argumentând că transportul militar depășea sarcina maximă autorizată pe osie (12 tone). Transportul feroviar a întâmpinat și el probleme. Unele poduri feroviare nu puteau susține încărcătura. Anul acesta, în timpul exercițiului NATO Dacian Fall de luna trecută, convoiul a trebuit să călătorească pe mare de la Marsilia până la portul grecesc Alexandropolis, apoi înapoi pe șosea prin Grecia, Bulgaria și România. 500 de puncte nevralgice identificate Astfel, conform planului, autoritățile naționale și europene trebuie să își modernizeze infrastructura. Poduri, tuneluri, căi ferate, porturi… aproximativ 500 de puncte nevralgice au fost identificate în coordonare cu NATO de-a lungul a patru coridoare militare – Nord, Est, Centru-Sud și Centru-Nord – ale căror trasee exacte rămân confidențiale. Acestea urmează să fie consolidate până în 2030 Din punctul de vedere al organizării, în cazul unei crize majore, Comisia poate declara stare de urgență, aprobată de Consiliu în câteva ore, ocolind autorizațiile administrative. Planul include, de asemenea, stabilirea unui acces prioritar pentru echipamentele militare. Bruxelles-ul propune, de asemenea, punerea în comun a resurselor strategice între statele membre, prin intermediul unui portal digital unic. Vorbim despre trenuri de marfă, stocuri de muniții, combustibil și altele. Toate acestea, concomitent cu consolidarea industriei de apărare. Bugetul alocat mobilității militare va crește de zece ori în următorul buget multianual al UE (2028-2034), ajungând la 17,6 miliarde de euro. Așadar, nevoia de acțiune este urgentă, având în vedere că mai multe servicii de informații europene și șeful Statului Major al Apărării din Franța, Fabien Mandon, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unei confruntări cu Rusia în termen de trei până la patru ani. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Bucureștiul arată rău, e ca o casă cu infrastructura într-o suferință majoră, declară într-un interviu la RFI candidatul PSD la Primăria Capitalei, Daniel Băluță. Actualul primar al Sectorului 4 vorbește despre problema traficului, a trotinetelor electrice și despre implicarea președintelui Nicușor Dan în alegeri, de partea candidatului USR, Cătălin Drulă. Daniel Băluță, despre alegerile pentru Primăria Bucureștiului: ”Arată rău Capitala României. Sunt mai multe paliere. Imaginați-vă că este o casă a cărei infrastructură, rețeaua de apă, rețeaua de gaz, rețeaua de canalizare, toate acestea se găsesc într-o suferință majoră, ele sunt foarte vechi și trebuiesc înlocuite, pentru că nu mai sunt de mult, cel puțin o parte dintre ele, funcționale”. Despre Nicușor Dan: ”Să știți că și eu mă simt la fel de susținut de președintele Nicușor Dan, cum sunt convins că toți ceilalți candidați se simt și ei susținuți de președintele Nicușor Dan (...). De ce mă simt susținut? Pentru că de-a lungul timpului, relația pe care am avut-o cu PMB, când domnul Nicușor Dan era primarul Capitalei, a avut drept efect această colaborare obținerea unor rezultate notabile”. Despre Cristian Popescu Piedone: ”Domnul Cristian Popescu Piedone, ca oricare alt cetățean al României, are drept de vot, își poate exprima opțiunea de vot în modul în care își dorește. Ca atare, a afirmat public că mă votează”. Despre problema traficului: ”Unele măsuri sunt rapide, măsurile de interzicere sau de reducere a tonajului sunt unele dintre acestea, dar mai importantă este finalizarea șoselei de centură, a inelului median, a radialelor, ne interesează să schimbăm cât mai repede liniile de tramvai, ne interesează să generăm și să finalizăm cât mai repede proiectele de extindere a rețelei de metrou”. Despre trotinetele electrice: ”Aș întreba oamenii, așa cum am întrebat oamenii dacă sunt de acord sau nu să decidă în privința autorizațiilor de construire, în privința bugetelor, la fel, pe mai multe tipuri de probleme care generează aceste tipuri de dezbatere, aș genera un referendum pentru așa ceva local, este un lucru legitim și am putea să reglementăm rapid această problemă, pentru că în cele din urmă, această comunitate trebuie guvernată de oameni și trebuie să luăm deciziile pe care oamenii și le doresc”.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Președintele american Donald Trump a început un turneu asiatic plin de mize economice. Unul dintre obiective este ca SUA să încheie mai multe acorduri comerciale, printre care și pe tema pământurilor rare. Ieri, Trump a participat la Kuala Lumpur, în Malaezia, la reuniunea Asociației statelor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Astăzi, președintele american se va întâlni cu prima femeie premier a Japoniei, tema fiind tot cea a discutării unor detalii tehnice după ce SUA și Japonia au semnat un acord comercial. Apoi, Trump va fi prezent în Coreea de Sud la summit-ul Asociației pentru cooperarea economică Asia-Pacific (APEC), acolo unde se va întâlni joi cu președintele chinez, Xi Jinping. Tema principală este cea a relațiilor economice și comerciale dintre SUA și China, tensionate din nou de anunțul Chinei de restricționare drastică a exporturilor de metale rare și de replica lui Donald Trump care amenință cu o creștere cu 100% a taxelor vamale pentru importurile venite din China. Până la întâlnirea de joi, 30 octombrie a.c., în SUA este în continuare multă efervescență legată de taxele vamale. De exemplu, la sfârșitul săptămânii trecute, Donald Trump a anunțat o creștere a tarifelor vamale cu încă 10% pentru importurile din Canada. Decizia vine după ce președintele american s-a enervat din cauza unei reclame. Care este problema? Guvernul provinciei Ontario a lansat în urmă cu două săptămâni o campanie publicitară împotriva tarifelor vamale americane, campanie care a fost distribuită pe o rețea socială chiar de către premierul provinciei Ontario, Douglas Ford. Răspunsul lui Donald Trump a fost că a oprit negocierile comerciale cu Canada, iar în week-end a anunțat creșterea tarifelor vamale pentru importurile din Canada. Clipul publicitar a fost difuzat la sfârșitul săptămânii trecute, în timpul primului meci al campionatului nord-american de baseball, un eveniment sportiv care, de altfel, s-a bucurat de o audiență foarte mare. Campania publicitară a provinciei Ontario a inclus clipuri audio și video dintr-un discurs radio al fostului președinte american Ronald Reagan, din aprilie 1987. Președintele Reagan, republican, critica tarifele impuse importurilor spunând că acestea au dus la pierderea de locuri de muncă, au defavorizat consumatorii și au declanșat războaie comerciale. Negocierile comerciale dintre SUA și Canada care se derulau pe teme importante precum, aluminiul, oțelul și energia, au fost blocate de Donald Trump, iar întâlnirea dintre președintele american și premierul canadian la reuniunea APEC a fost, se pare, anulată. Canada este al doilea partener comercial al SUA și un important furnizor de oțel și aluminiu pentru companiile americane. Unele importuri canadiene sunt taxate cu 25% (10% pentru energie și potasiu), iar mărfurile incluse în acordul comercial SUA-Canada-Mexic sunt scutite de taxe vamale. După cum se știe deja, va fi de văzut în cât timp va trece furia lui Trump și se va reveni la negocierile comerciale. Totodată, președintele american are o problemă la el acasă și anume o creștere cu 15% a prețului cărnii de vită, într-un an, la o inflație de numai 3%. Este un caz delicat pentru consumatorii americani care sunt obișnuiți să cumpere cantități importante de carne de vită, sub diverse forme alimentare. Drept urmare, președintele american a schimbat macazul, în sensul că deși este un protecționist evident, a decis să deschidă piața americană pentru carnea de vită argentiniană. Astfel, Casa Albă a anunțat că va crește de patru ori cota de carne de vită din Argentina care poate intra în SUA cu tarife vamale preferențiale. De altfel, într-un mesaj adresat pe rețeaua sa socială preferată, Donald Trump a precizat „că îi adoră pe crescătorii de vite americani, dar că ei trebuie să înțeleagă că o duc atât de bine pentru că s-au impus tarife vamale și că ar trebui să reducă prețurile.” Desigur, crescătorii americani de bovine își prevestesc propriul lor dezastru, dar în acest caz, Donald Trump nu face, deocamdată, derogări.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Kazahstanul și Uzbekistanul se străduiesc să își reducă dependența digitală față de Rusia și să își îndrepte atenția economică puțin mai mult către Occident. Cele două țări avansează cu un plan de a instala un cablu de fibră optică sub Marea Caspică pentru a stabili o conexiune cu Azerbaidjanul, relatează eurasianet.org.  În prezent, practic tot traficul de internet al Kazahstanului și Uzbekistanului trece prin sisteme controlate de Rusia. Conexiunile de internet ale Uzbekistanului către lumea exterioară trebuie chiar să treacă prin Kazahstan înainte de a ajunge în Rusia, unde Kremlinul și-a înăsprit semnificativ controlul asupra traficului de internet de la lansarea atacului neprovocat asupra Ucrainei în 2022. Kazahstanul are deja două conexiuni de fibră optică cu rețele chinezești, dar autoritățile kazahe ezită, se pare, să se extindă în această direcție, având în vedere reputația binecunoscută a Chinei pentru monitorizarea și controlul fluxului de informații digitale. Uzbekistanul a angajat o firmă saudită, DataVolt, pentru a ajuta la construirea unei conexiuni de fibră optică. Proiectul de cablu este considerat vital pentru programul de modernizare economică a țării. DataVolt spune că vrea să stabilească parteneriate cu giganți tehnologici americani, precum Oracle și Amazon, pentru a extinde economia digitală a Uzbekistanului. Autoritățile din Uzbekistan au declarat că țara se va conecta la linia submarină de fibră optică în curs de construcție, care va lega Kazahstanul de Azerbaidjan. Cele trei țări colaborează, de asemenea, la un plan ambițios de a amplasa o linie de transport al energiei electrice sub Marea Caspică. Descoperire arheologică importantă în Armenia: un idol de piatră cu față umană datând din epoca regatului Urartu În octombrie 2025, arheologii armeni au făcut o descoperire importantă. Pe Dealul Sfântul David, de sub ruinele fortăreței antice Argishtikhinili, a fost dezgropată o statuetă de piatră care înfățișează o față umană. Statueta este în stare de conservare excepțională chiar dacă se estimează că este veche de 2.500 de ani. Se consideră că provine din perioada Regatului Urartu, scrie lurer.com. Urartu este un regat din epoca fierului, iar urartrenii sunt considerați unii din strămoșii armenilor. Experții cred că statueta ar putea scoate la lumină unele obiceiuri și credințe religioase ale locuitorilor din Urartu, despre care se știu puține lucruri. Idolul este realizat din tuf vulcanic și are o înălțime de aproximativ 50 de centimetri. Fața sa este stilizată, cu sprâncene arcuite, ochi apropiați, un nas lung și buze subțiri. În ciuda aspectului său convențional, trăsăturile faciale sunt foarte expresive, sugerând că obiectul avea o semnificație ritualică sau cultică.Arheologii au descoperit, de asemenea, o cutie de piatră lângă idol, probabil folosită pentru a depozita obiecte rituale sau materiale organice pentru ceremonii.Cercetătorii intenționează să efectueze o analiză chimică a cutiei și a oricărui reziduu pe care îl conține. Scopul este de a identifica urme de substanțe organice, cum ar fi vin, ulei sau extracte de plante, care ar fi putut fi folosite în timpul ceremoniilor. Aceste date vor ajuta să înțelegem mai bine cărei zeități sau cărui cult i-ar fi putut aparține figurina și cum era folosită în practicile religioase.Locuitorii din Urartu se închinau mai multor zei, inclusiv zeului suprem Khaldi, zeului furtunii Teisheba și zeului soarelui Shivini. Unele dintre aceste culte se asemănau cu mitologiile regiunilor învecinate, cum ar fi Mesopotamia și Anatolia. Identificarea idolului descoperit ar putea oferi informații valoroase despre modul în care urartienii înțelegeau lumea spirituală, ritualurile pe care le îndeplineau și interacțiunile dintre tradițiile religioase ale diferitelor culturi din regiune.Arheologii subliniază că această descoperire este unică nu numai prin starea sa excelentă de conservare, ci și prin potențialul de a scoate la lumină unele aspecte încă necunoscute ale vieții spirituale a strămoșilor armenilor. 

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

cest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Am ras, am aflat SECRETE, in cea mai SINCERA discutie! Bella si Nicu, viata lor o comedie romantica #229Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Planul lui DUMNEZEU pentru ZANNI! Împăcarea vine din suflet: Cristi Mitrea și Zanni, la aceeași masă Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.