Podcasts about cred

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Most things Kunal Shah says, turn into quotes that are shared across a cross-section of worlds — whether that is the startup and tech ecosystem, or simply among people looking to better understand human behaviour. First with FreeCharge and now with CRED, he has truly traversed a journey of what it means to build for as diverse and complex a market, as India.On Minus One, he shares why technology works best when it flows with human insight, why the best builders need to relentlessly keep asking “why?”, and what makes people truly aspire for something.Connect with us here:1. Kunal Shah- https://www.linkedin.com/in/kunalshah1/ 2. Prateek Mehta- https://www.linkedin.com/in/prateek-mehta-a571972/ 3. South Park Commons- https://www.linkedin.com/company/southparkcommons/Timestamps: 00:00 Trailer01:17 Introduction03:47 Philosophy and Sales Shaping Perspectives06:48 Human Motivation and Product Success33:56 Key Traits for Startup Success41:46 Design and Aesthetics Matter47:26 Innovative Marketing55:48 Wealth, Health, and Business Success

Lucrurile nu pot să continue așa la CCR, ne facem de râs în toată Europa, declară într-un interviu la RFI liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu. El îi critică pe cei patru judecători ai Curții Constituționale, numiți de PSD, care boicotează ședințele pe tema legii privind pensiile speciale pentru magistrați. Daniel Fenechiu, despre situația de la CCR legată de pensiile magistraților: ”Mi se pare de neimaginat, n-aș fi putut să-mi imaginez că se ajunge la o situație în care patru judecători, care practic nu vor să se pronunțe un anumit tip de soluție, să blocheze activitatea Curții pentru a doua oară. E o chestiune care nu are nici un suport, nici logic, nici moral”. Despre lacuna legislativă privind CCR: ”Legile sunt făcute ca să fie interpretate cu bună credință. Sunt multe legi care, gândite bine, dau consecințe proaste, pentru că oamenii în loc să le aplice în sensul bunei credințe, nu fac altceva decât să speculeze niște lucruri. Și această reglementare privind funcționarea Curții Constituționale are niște lacune”. Despre PSD: ”M-am ferit să politizez atât de mult, pentru că sincer, n-am reușit să înțeleg ce poate câștiga PSD din blocarea reformei (...). Cred că lucrurile nu pot să continue, pentru că ne putem trezi în data de 16 în aceeași situație, să ne ducem pe data de 28 și din 28 să ne ducem în februarie și ne facem de râs în toată Europa”.

God fortsättning! I detta förinspelade avsnitt snackar vi om de ökända Vanity Fair-bilderna på Trumps team, om Carins nya favorit-serie I Love LA och girlcrush på Rachel Sennott. Vi snackar även om stylister och Lily Allen på SNL - god lyssning! Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

După săptămîni de proteste în mai multe orașe din Bulgaria, culminînd, în 10 decembrie, cu o amplă manifestație la care au participat zeci de mii de oameni în toată țara, guvernul bulgar al premierului Rosen Jeleazkov a demisionat. Nemulțumirile celor din stradă au fost îndreptate spre proiectul de buget pe 2026, care prevedea măriri de impozite și de contribuții sociale, dar și spre rolul lui Delyan Peevski în guvern. Delyan Peevski este un controversat om de afaceri și mogul media, sancționat de SUA și Marea Britanie pe baza Legii Magnitsky și acuzat de opoziția bulgară că ar controla sectoare cheie ale societății – justiție și servicii de securitate. Bulgaria a avut, din 2021 pînă acum, șapte runde de alegeri parlamentare anticipate. De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria trece la euro. Despre toate acestea discutăm cu jurnalistul bulgar Stilyan Deyanov. Dacă e să căutăm o constantă în politica din Bulgaria ultimilor ani, atunci acea constantă este instabilitatea. Din 2021 pînă acum au avut loc șapte tururi de alegeri parlamentare anticipate. E o problemă constituțională, adică de regim politic? Sau pur și simplu scena politică e atît de fragmentată încît alianța devine foarte fragilă?Stilyan Deyanov: „Cred că stabilitate și instabilitate trebuie definite. În Bulgaria, în timpul instabilității, cum ați spus – mai multe guverne, șapte runde de alegeri, foarte mulți premieri interimari –, Bulgaria a îndeplinit criteriile pentru adoptare a monedei euro. Ironic sau probabil logic, cînd a venit stabilitatea – cu un guvern stabil format din cele mai mari partide mainstream din țară –, după un an, economia Bulgariei nu mai arată bine. Una dintre primele măsuri ale acestui guvern, la începutul anului, a fost să mărească salariile în instituțiile de forță – în Ministerul de Interne, în servicii, în armată – cu 50%. Proiectul de buget pe 2026 prevedea încă o mărire de 10%. În același timp, creșteau taxele, contribuțiile la pensii, creștea și deficitul bugetar. Datoria Bulgariei, care este una dintre cele mai mici, prin raportare la PIB – a fost sub 25% –, a început să crească vertiginos și se așteaptă să ajungă la 38%. Și aici, comparația cu România este foarte interesantă, pentru că acest fenomen, stabilitate politică-instabilitate economică, a fost descris în Bulgaria ca „scenariul românesc”. Ne temem să nu avem un scenariu românesc.”Proiectul de buget pe 2026 a fost retras după primele zile de proteste, dar oamenii au continuat să iasă în stradă.De ce? Stilyan Deyanov: „Pentru că modul în care acest guvern și în special Delyan Peevski a acționat în acest an a fost foarte agresiv. Şi protestele din 2013 au fost împotriva lui Delyan Peevski, care pe vremuri, nefiind calificat pentru acest lucru, a fost propus să fie șeful tuturor serviciilor secrete din Bulgaria. Atunci întrebarea protestelor a fost: cine? Cine l-a numit pe Delyan Peevski șeful serviciilor din țară? Delyan Peevski a fost simbolul statului capturat, al justiției capturate, al serviciilor capturate, al instituțiilor capturate, de foarte mulți ani. Însă, pînă de curînd, el a stat ascuns. Juca din umbră. Era deputat, dar nici măcar nu venea în Parlament. După ce a fost sancționat pe Legea Magnitsky, în 2021, el a apărut prima dată în Parlament după mulți ani și a spus o să mă vedeți mai mult. Și de atunci, el vrea să arate tuturor concurenților politici, dar și americanilor: eu sînt cel care conduc această țară, dacă doriți să faceți ceva aici, faceți cu mine. Cred că această schimbare a fost vizibilă în ultimul an și pe plan politic, nu doar pe plan economic sau al serviciilor.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Judecătoarea Raluca Moroșanu a spus azi, în deschiderea conferinței de presă a Curții de Apel București că îl susține pe colegul său Laurențiu Beșu și că tot ce a spus el este adevărat. Judecătoarea se referă la mărturia judecătorului Beșu din documentarul „Justiție capturată” realizat de Recorder. Documentarul de două ore este rezultatul unei investigații jurnalistice de un an și jumătate și „încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni.” Platforma Declic și asociația Funky Citizens au lansat o petiție adresată președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan prin care se cere modificarea Legilor Justiției. Am vorbit cu avocatul Adrian Rista despre dezvăluirile din zilele acestea şi problemele sistemului de justiţie. Cum vă explicați curajul judecătoarei Raluca Moroșanu de a declara, în fața președintei Curții de Apel, că-și susține colegul care face dezvăluiri despre cum au ajuns să se prescrie mari dosare de corupție, prin schimbarea completurilor de judecată sau tergiversarea dosarelor?Adrian Rista: „Din punctul meu de vedere, aș începe din altă parte. A alege cariera de magistrat este un act de curaj. Prin răspunderea pe care o are un magistrat trebuie să existe și o anumită doză de curaj conștient, nu un curaj inconștient. Pentru că este foarte clar că în activitate, lucrurile care se petrec sînt atît de importante, atît la nivelul fiecărui caz, cît și la nivelul societății, ca întreg sistem de justiție, încît nu cred că poți să devii un magistrat bun fără să ai o doză de curaj. În același timp, după conferință, nu pot să nu observ că mai multe asociații ale magistraților discută despre introducerea sistemului de avertizor de integritate în justiție, ceea ce astăzi este prohibit. Eu sper ca această presiune pe care o fac asociațiile profesionale să dea rezultate și să existe un sistem de avertizor de integritate în cadrul profesiei, unde se poate vedea dacă fiecare avertizare este făcută în folosul sistemului sau sînt aceste dispute între magistrați. M-aș bucura să existe un sistem prin care magistrații să capete o voce mult mai clară într-un cadru instituțional atunci cînd se întîmplă asemenea lucruri.”De unde ar trebui început pentru modificarea Legilor Justiției, astfel încît să nu mai fie posibile tergiversări ale dosarelor pînă la termenul de prescripție?Adrian Rista: „Nu doar pentru prescripție, prescripția este o problemă care este în discuție. Din ce am observat, am văzut că există disponibilitate din partea președintelui, a premierului și a ministrului justiției. Cred că în acest dialog este firesc să stea la masa discuțiilor, și nu cred că a negocierilor politice, ci a discuțiilor despre sistem și a soluțiilor pentru sistem, evident, magistrații, celelalte profesii juridice și, evident, și societatea civilă. Pentru că justiția este o chestiune care ne interesează pe toți. Discutăm despre puteri în stat și despre conflicte între ele. Nu există absolut nici o putere fără Constituție, iar Constituția provine de la popor. Atîta timp cît există oameni în stradă, și chiar dacă nu sînt toți oamenii în stradă, este destul de clar că avem un conflict – nu vreau să fie înțeles într-un sens exacerbat. Există o nemulțumire, cel puțin. Nu cred că problemele sistemice vor fi rezolvate în stradă sau în proteste, dar protestul este de luat în seamă. Este o formă de exprimare constituțională. Și cetățenii spun prin asta că nu se întîmplă ceea ce ar trebui. (...) Sper să existe un dialog structurat instituțional astfel încît să existe modificări legislative care să rezolve mult mai multe probleme decît prescripția.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cred to Zach Bryan

Cred to Red Clay Strays, Caamp, & Grouplove

Miercuri a început Tîrgul Gaudeamus Radio România. Și, pentru că un tîrg de carte este și un spațiu unde pot crește, unde se pot forma cititori, am vorbit despre importanța lecturii pentru copii, despre cărțile copilăriei de azi, accesul celor mici la carte și, inevitabil, despre programa școlară la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a lansată de Ministerul Educației în dezbatere publică, o propunere care a stîrnit deja multe discuții. Invitata noastră, în direct în studioul Radio România Cultural de la Gaudeamus, a fost Luminița Corneanu, scriitoare, autoarea volumelor „Cameleonul Cami pleacă în Tibet” și „Cameleonul Cami la cofetărie” (Editura Vlad și cartea cu Genius), ilustrate de Andrei Damian, și co-organizatoare a Festivalului de Literatură pentru Copii și Adolescenți Apolodor de la Botoșani, care a debutat în forță anul acesta. Faci parte din asociația De Basm a autorilor pentru copii și adolescenți, care și-a asumat, printre altele, să ajungă cu cărți la copiii din zonele defavorizate. Ce poate face o organizație ca a voastră în lipsa unor politici publice coerente și pe termen lung de promovare a lecturii?Luminița Corneanu: „Este vorba de a merge efectiv în școli și în biblioteci, unde am făcut donații de carte pentru instituțiile în sine. De cîțiva ani am început și am încercat și o altă metodă, să le facem donații, cadouri, copiilor înșiși, cîte o carte a lor personală. Și pentru mulți copii din mediul rural, cărțile pe care noi le-am dus au fost prima lor carte personală. Am propus diverse proiecte prin care să încercăm să facem literatura mai simpatică, mai umană, mai prietenoasă, mai comestibilă pentru copii: ora de literatură sau, în diverse arii curriculare, orele să se bazeze pe cărți contemporane pentru copii. Cel mai recent proiect al nostru se numește KitLit, tocmai s-a încheiat luna trecută și a început prin 40 de ateliere, pe care le-au ținut 20 de scriitori, membri și nemembri ai asociației De Basm, în școli din mai multe județe, pe baza unor scenarii didactice ludice - le-am zis noi -, bazate pe cărțile noastre. Aceste scenarii didactice nu se referă doar la ora de limbă și comunicare, ci și la educație pentru mediu, pentru societate și reacția copiilor și a profesorilor este foarte bună. Chiar la Botoșani, la Festivalul Apolodor, am lansat volumul în sine, în fața a vreo 60 de profesori de învățămînt primar, veniți din tot județul, care ne-au mărturisit că așa ceva este foarte util și că nimeni nu le oferă un astfel de conținut.”Ce se întîmplă cu copiii din medii defavorizate la care voi reușiți să ajungeți, după ce plecați de acolo, urmăriți, aveți idee dacă măcar cîțiva dintre ei au prins gustul pentru literatură, pentru citit?Luminița Corneanu: „În unele cazuri da, sînt mai multe localități în care noi mergem în mod repetat și pentru că știm că acolo proiectele noastre sînt bine primite, au continuitate. Unul dintre aceste locuri îl pot menționa, este Raciu, Dâmbovița, altul este Pietrari din Vâlcea. Evident că nu putem să avem repetitivitate în toate locurile pentru că astfel nu am mai putea ajunge în alte locuri, însă tocmai prin acest gen de donații de cărți contemporane către bibliotecă, donații pentru copii, tipurile de activități pe care le facem împreună cu copiii, noi le arătăm cît de frumoasă este literatura, că și ei pot scrie o poveste, cît de frumoase sînt cărțile. Am mai spus-o și-o s-o tot spun, am văzut copii mîngîind personajele pe paginile cărții. Cred că sînt puține lucruri mai grăitoare despre cît de impresionat este un copil de o carte dedicată vîrstei lui.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cred to Tracy Chapman & BNL

Potrivit unei cercetări recente realizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), peste jumătate dintre români consideră că regimul comunist a fost „un lucru bun”. Două treimi consideră că Nicolae Ceaușescu a fost „un lider bun”, iar aproape jumătate sînt convinși că „se trăia mai bine” înainte de 1989. Aceste percepții sînt puternice mai ales în rîndul tinerilor, care nu au memoria directă a perioadei comuniste. Cum se naște, așadar, nostalgia comunistă? Ce rol joacă factori precum deziluzia față de prezent, inegalitățile sociale ori incertitudinile economice și cum pot fi manipulați oamenii pornind de la aceste sentimente? O cercetare despre fenomenul nostalgiei pro-totalitare în mediul online, realizată de Didona Goanță, consultant de comunicare strategică și colaborator al IICCMER, ne arată cum funcționează aceste mecanisme de manipulare. Autoarea studiului a analizat 200 de postări care promovează figura lui Ceaușescu drept un lider autentic și mare patriot și vorbesc despre realizări ale regimului comunist și a descoperit că doar aceste 200 de postări au avut 130 de milioane de vizualizări. Didona Goanță: „În analiza mea am plecat de la două teme mult dicutate în spaţiul public. Prima este sondajul pe care l-aţi aminit, realizat de ICCMER. Dacă pentru segmentul de vîrstă 60+ putem găsi nişte argumente legate de nevoia lor de a adera la astfel de ideologii, ne-am întrebat cu toţi ce se întîmplă cu tinerii. De ce persoane care nu au trăit în comunism ajung să fie interesate de astfel de materiale de propagandă totalitară? Am fost interesată să văd dacă există în mediul online astfel de materiale şi cum se raportează tinerii la ele. A doua temă a fost cea legată de războiul hibrid. Nu ştiu cît de mult conştientizăm, dar cel puţin în ultimul an, social media a devenit un cîmp de luptă unde dezinformarea, manipularea, fake news au un singur scop: acela de a remodela mentalul colectiv şi de a distorsiona percepţiile în rîndul tinerilor. Nu întîmplător am analizat TikTok-ul. Mi-au mai atras atenţia nişte statistici, alarmante şi ele. În România avem cel mai mare număr de conturi de TikTok pe cap de locuitor. Avem 9 milioane de conturi, dar este interesant că acest număr a crescut brusc. În 2023 aveam 7 milioane, un an mai tîrziu ne-am trezit cu 9 milioane. Avem cel mai slab nivel de competenţe digitale din UE. Media este undeva la 76%, noi avem 46%. 90% dintre aceste conturi sînt înregistrate cu vîrsta între 13 şi 35 de ani – aşadar tineri care nu s-au născut, nu au crescut în comunism. Şi statisticile legate de timpul petrecut pe aceste reţele spun că în medie 2 ore şi jumătate se stă pe aceste reţele şi segmentul principal de vîrstă este undeva la 18-24 de ani. Dacă punem toate aceste elemente cap la cap, vorbim de o pepinieră importantă de tineri care sînt predispuşi la tot ce înseamnă manipulare, propagandă, fake news.”Cum poţi concura pe rețelele de socializare cu conturile crescute artificial, cum poţi să ajungi la oamenii deja expuşi la manipulare şi fake news?Didona Goanță: „Cu fermele de trolli şi de boţi nu prea poţi concura, ele cred că există în orice societate. Dar alte ţări au înţeles cît de periculos este acest fenomen şi au încercat să le izoleze. Noi pînă acum nu am făcut nimic. Cred că putem să vorbim în primul rînd de educaţie. Dar educaţia şi educarea nu se fac de la o zi la alta, avem nevoie de enorm de mult timp. Mai este o problemă: noi vedem aceste 130 de milioane de vizualizări dar nu ştim cum au fost ele internalizate de public. Corect ar fi să începem ample studii sociologice care să segmenteze exact acest public de 13-35 de ani, ca să înţelegem cum s-au raportat ei, ce au preluat din aceste mesaje şi apoi să începem să ajungem, cu informaţia, ţintit, către ei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România

Like Paul, let's love each other, love the truth, and give all glory to God for His gospel.

Subscribe to Dostcast Clips:https://www.youtube.com/@dostcastclips?sub_confirmation=1Listen to Dostcast on Spotify: https://open.spotify.com/show/70vrbHeSvrcXyOeISTyBSy?si=be05dbdd564245d9Join the Dostcast Janta Party on WhatsApp for regular updates: https://whatsapp.com/channel/0029VbAZwo5D8SDs5kf94N3TWant to suggest a guest?Fill this form: https://docs.google.com/forms/d/1ft_-1QDs7XpsSWnaPOeF21yUlhk9bzKvwHSyh4hHfBU/edit?usp=drivesdk====================================================================Adi Shekhawat is a creative and the co-founder of Revolio Media — the team that has crafted iconic campaigns for 12th Fail, Dumb Biryani, District, CRED, and some of the coolest ads in the country.In this episode, Vinamre and Adi talk about:• Why Roblox might be the next big social media.• How to build real taste.• The death of traditional cinema and films in the coming years.• The secret process behind creating culture-shifting adsAnd much more. A raw, fun, curiosity-first conversation on creativity, the future, and everything in between.====================================================================Vinamre Kasanaa is a writer at heart, podcaster and entrepreneur by craft.He spends a significant part of his time reading and researching.With over 500 podcasts under his belt, he's interviewed everyone—from HNIs and industry leaders to everyday superheroes.Follow Vinamre:LinkedIn: https://www.linkedin.com/in/vinamre-kasanaa-b8524496/Instagram: https://www.instagram.com/vinamrekasanaa/Twitter: https://twitter.com/VinamreKasanaaDostcast: Instagram: https://www.instagram.com/dostcast/Twitter: https://twitter.com/dostcast====================================================================Contact Us:For business inquiries: dostcast@egiplay.com

Discuţiile dintre delegaţiile ucraineană şi americană la Geneva pe tema planului de pace pentru Ucraina s-au încheiat recent, dar negocierile vor continua. Statele Unite au propus săptămîna trecută un plan de pace în 28 de puncte, acordînd Ucrainei un termen scurt, pînă în 27 noiembrie, să ia o decizie cu privire la acest plan. Preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit în 21 noiembrie, într-un discurs video adresat naţiunii, despre faptul că „Ucraina se poate afla în fața unei alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie”, angajîndu-se să caute soluţii împreună cu Statele Unite. Planul prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone pe care încă le controlează, diminuarea forțelor armate, angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO. Invitata noastră este Angela Grămadă, cercetătoare aspațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Planul iniţial cerea Ucrainei să renunțe la Crimeea și la vaste regiuni din Estul și Sudul țări. Din perspectiva dreptului internațional ce ar însemna validarea acestor cîștiguri teritoriale obținute de statul-agresor? Angela Grămadă: „Ar însemna niște lucruri foarte grave pentru dreptul internațional public, ar însemna că și alte state care au probleme sau diferende teritoriale și nu le pot soluționa în cadrul unor foruri internaționale precum Organizația Națiunilor Unite sau alte organizații regionale în care acestea sînt prezente în calitate de state membre, nu vor mai apela la aceste foruri și vor recurge la arme, la agresiune militară pentru a soluționa o problemă pe care o au cu țara vecină. Și asta este foarte grav pentru că nu este exclus ca aceleași state, atunci cînd au probleme similare, să recurgă și la armele nucleare. (...) De fapt, ăsta este cel mai mare pericol pe care l-a lansat ca dezbatere la nivel de opinie publică internațională Federația Rusă agresînd militar Ucraina în 24 februarie 2022. Pe lîngă cea de-a doua mare provocare, cea în care a blocat dreptul internațional public și a pus sub un mare semn de întrebare legitimitatea tuturor convențiilor internaționale, tratatelor internaționale asumate, inclusiv de către Federația Rusă. În cadrul Ucrainei, Federația Rusă a încălcat peste 400 de convenții, nemaivorbind aici despre tratatul bilateral de prietenie Rusia-Ucraina, nemaivorbind despre tratatul bilateral de recunoaștere reciprocă a frontierelor sau de memorandumul de la Budapesta care a fost semnat în anul 1994 și Rusia apărea acolo în calitate de stat garant al securității ucraineni.”Au fost discuţii între ucraineni şi americani pe tema planului în 28 de puncte. Ce ar putea cere Ucraina să se revizuiască şi ce ar putea accepta din planul iniţial?Angela Grămadă: „Cred că Ucraina va porni chiar de la conceptul de suveranitate, pentru că fără recunoașterea suveranității, integrității și unității teritoriale, Ucraina nu poate să discute mai departe. (...) Nu cred că principiul suveranității, care este consfințit prin Constituție, poate fi trecut de către ucraineni atît de ușor cu vederea. Ei pot să renunțe la principiul integrării euroatlantice, pentru că se referă la alianța nordatlantică, dar în același timp vor insista asupra unor garanții de securitate diferite față de ce au primit în anul 1994 la Budapesta pentru că atunci s-a văzut foarte clar că statul care a devenit ulterior agresor și care nu avea decît asemenea intenții în ceea ce privește Ucraina nu este de încredere. Adică vor dori un cu totul altfel de parteneriat și garanții din partea occidentalilor, astfel încît Federația Rusă să nu mai poată niciodată să domine acest proces decizional cel puțin în ceea ce privește viitorul european al Ucrainei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cred to Chris Stapleton

Născut în Republica Dominicană, Junot Díaz a emigrat în copilărie, împreună cu familia în Statele Unite ale Americii. Cărțile sale au fost întîmpinate cu entuziasm încă de la debut și au primit premii importante, între care Premiul Pulitzer. Volumele sale de povestiri, „Sufocare” și „Uite-așa o pierzi” au apărut în limba română la Black Button Books iar romanul „Scurta și minunata viață a lui Oscar Wao” a apărut la Polirom. Toate trei volumele sînt traduse de Daniela Rogobete. În prezent, Junot Díaz este profesor de creative writing la Massachusetts Institute of Technology (MIT). L-am întîlnit pe Junot Díaz la Festivalul Internațional de Literatură și traducere de la Iași (FILIT). Interviul nostru a fost tradus de Sorina Chiper. Povestirile dumneavoastră construiesc o lume, a imigranților din Republica Dominicană în Statele Unite. Descrieți cu realism greutățile acestei lumi, sărăcia, dificultățile pe care le aduce imigrarea, la care se adaugă tensiunile din familie. Ce a declanșat scrisul, cum ați început să scrieți poveștile lumii din care proveniți?Junot Díaz: „Cred că pentru mine, o parte a procesului de a deveni scriitor a fost acela de a deveni un cititor foarte serios. A contat foarte mult să descopăr care sînt tipurile de povești care existau deja în lume și cum aș putea să-mi scriu propriile mele povești. Apoi a trebuit să-mi dau seama care sînt tăcerile din comunitatea mea pe care eu, ca artist literar, aș putea să le umplu. Și, în fine, a trebuit să-mi dau seama cum aș putea să fac asta într-un mod care-ar putea să fie interesant pentru oricine. (...) Dintotdeauna am crezut că prima limbă pentru majoritatea oamenilor este cea a familiei. Oamenii pot avea experiențe particulare, foarte personale în cadrul familiilor, dar ei înțeleg, de asemenea, și multe alte tipuri de familie. Și nu știu de ce, dar nebunia din cadrul familiei este o încîntare pentru toată lumea. Așa că am început prin a crea o familie ficțională nebună și asta este arhitectura scrisului meu.”Relațiile de familie sînt o temă de cînd lumea, de cînd literatura. Cum vă explicați că încă se mai poate scrie despre relațiile de familie, că e o temă inepuizabilă?Junot Díaz: „Se spune și că jocul de șah este fără limite. Familia este un joc de șah pe care-l joci toată viața. Dar nu există cîștigători în acest caz, e vorba doar despre dragoste sau imposibilitatea ei. Și dacă ești deschis către dragoste și imposibilitatea ei, atunci familia ca subiect este irezistibilă. Cel puțin așa este pentru mine.”Lucrați mult cu limbajul. Personajele dumneavoastră folosesc și cuvinte din spaniolă. În ce măsură problematica limbii are pentru dumneavoastră potențial literar?Junot Díaz: „Cred că este rădăcina artei mele, a literaturii pe care o scriu. Aud mereu despre oameni care au o limbă maternă, un talent nativ. Nu sînt sigur că știu ceva despre asta, și-atunci scriu. Scriu despre cum e să nu fii vorbitor nativ.”Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

In this episode, we unpack the $4M-$10M funding gap that's stranded hundreds of Indian startups, why Anand raised $45M during COVID when everyone else froze, and the brutal truth about unicorn valuations in India's tech ecosystem. Anand Prasanna is the Managing Partner of Iron Pillar, a $400M+ venture growth fund that's cracked the code on taking Indian companies from $10M to $100M in revenue and shepherding them to IPO. With exits like Bluestone's NSE listing and Vyome's historic Nasdaq debut, Iron Pillar proves that the "India for the World" thesis isn't just talk, it's delivering real returns. From his days at McKinsey and Sequoia to running Morgan Creek's Asia office in Shanghai, Anand brings a rare global lens to Indian venture capital. He shared his contrarian playbook, investment discipline, and why he's passing on the AI hype cycle in this candid, no-holds-barred conversation with host Akshay Datt. Whether you're a founder navigating Series B, an LP evaluating fund managers, or an operator curious about what metrics actually matter at scale, this episode breaks down growth-stage VC like never before. You'll learn the 444 process for picking winners, why CAC payback matters more than growth rate, the dual exit strategy for Indian startups, and Anand's brutally honest takes on Zepto, Cred, Physics Wallah, and why 30% of India's unicorns are overvalued.#VentureCapital #GrowthStageVC #IndiaStartups #SeriesBFunding #StartupFunding #IndianUnicorns #VCInvesting #StartupIPO #BluestoneIPO #FounderThesisPod #StartupMetrics #CACPayback #UnitEconomics #InvestmentStrategy #PrivateEquity #IndiaVC #StartupEcosystem #FundingGap #ScalingStartups #IndiaForTheWorld #GlobalExpansion #VCReturns #LPCapital #StartupValuationDisclaimer: The views expressed are those of the speaker, not necessarily the channel

S67E11 - Den här veckan med ny svensk synth från We Will Die, Cred och Vapnen. Internationella akter Leroy Se Meurt, Kaltes Ekwa, Vandal Moon, Die Verletz och Marwais

Nu și-a cerut nimeni scuze la nivel înalt: nici premierul, nici ministrul de interne, remarcă Oana Sandu, jurnalistă care a documentat fenomenul violenței domestice. Avem 51 de cazuri de femicid anul acesta și o neputință  a forțelor de ordine de a interveni și a prinde criminalii. Femicididul este un fenomen pe care nu și-l asumă nimeni, spune jurnalista. Ce ar trebui să facă statul pentru orfanii speciali, co-victime în acest cazuri? Ce fac alte state pentru ei? Oana Sandu: "Pare că în punctul în care ne aflăm avem acest sistem de profesioniști care nu cred în acest risc, din păcate, și nu cred că violența domestică este ceva ce îi privește și pe ei. Cred că în continuare sunt părți ale societății noastre -și mai periculos este că sunt și profesioniști cu putere de decizie - care cred că violența domestică este o problemă privată și nu una publică.  E vorba de recunoaștere, de reparații și de o formă de dreptate. Până la urmă, dreptatea din partea societății, care contează mult mai mult pentru cei care au rămas și care poate să îi ajute pe toată durata vieții lor, înseamnă mai mult uneori decât anii pe care îi primește un criminal, decât o sentință grea.  Sigur că ne dorim și asta, dar nu asta ne ajută să ne trăim viețile pe mai departe, fiindcă acele persoane pe care le-am pierdut nu se vor mai întoarce niciodată înapoi.  Supraviețuitorii au nevoie de o recunoaștere din partea statului. Nimeni nu și-a cerut scuze pentru femeile care și-au pierdut viața în acest an în România. La un nivel mai mare mă refer. Deci e nevoie de o astfel de recunoaștere majoră.  Noi, ca cetățeni, putem să cerem până la urmă ca statul să facă anumite lucruri.  Dar, de exemplu, copiii despre care eu am scris nu beneficiază de niciun fel de serviciu adaptat, au primit doar acea monitorizare care se face în orice alt caz unde există o problemă socială, un telefon pe care uneori asistentul social îl dă o dată la trei luni și o întreabă pe bunica de peste 60 de ani care îngrijește doi copii de școală primară: cum o mai duce? Cam asta este tot. Nu există o consiliere terapeutică, consiliere psihologică.  Nu există o navigare socială. Mai amintesc aici de o tânără care, la vremea la care i-a fost ucisă mama de partenerul mamei avea 18 ani. Sora ei avea 13 ani. A intervenit de câteva ori în incidente violente de dinainte de crimă. A sunat la 112. Niște polițiști i-au spus ultima oară că ei nu se mai duc pentru că asta e, o să ne ducem când va fi moartă mama ta... Și această fată și sora ei au trăit trei luni, până acest criminal a fost arestat, în același oraș cu acest individ, pentru că fusese sub control judiciar, deci nu fusese reținut. Cam ăsta este nivelul de înțelegere a ce ar trebui noi să oferim supraviețuitorilor unor crime. Rep: Și dacă ar fi să tragem niște concluzii. Spuneați că nimeni nu și-a cerut scuze la nivel înalt, pornind de la ultimul caz. Într-adevăr, ce am văzut diferit a fost că s-a intrat așa, un pic în vrie și de la București s-au trimis anchetatori să se vadă ce s-a întâmplat acolo, că erau două ordine de restricție. E un prim pas?  Oana Sandu: Eu cred că e un pas foarte, foarte, foarte mic și cred că e doar un act de imagine. Nu văd o concretețe, nu văd o importanță. Un prim pas ar fi ca premierul și ministrul de Interne să facă o conferință de presă și să explice ce s-a întâmplat în aceste cazuri mai mediatizate, unde au existat și ordine de protecție, unde au existat și un mandat de căutare a acelui om care a ucis. Să ne spună unde este acel bărbat și să ne spună care este planul. Pentru că eu înțeleg din câteva comunicate răzlețe că există un plan în poliție, că ei totuși fac ceva. Dar care este acel plan? Adică dacă tu dai niște comunicate sau vorbești cu doi-trei jurnaliști, asta nu înseamnă o informare la nivel național.  Până la urmă, în vară, când am avut acea crimă din Cosmopolis, care la fel a fost în plină stradă, am crezut că lucrurile se vor schimba, dar eu nu văd o acțiune puternică din partea statului. Noi contabilizăm, noi arătăm mai mult poate decât în alți ani, iar asta înseamnă că și alți agresori care acum sunt agresori sunt încă criminali prin mai multă putere, pentru că observă că, iată, cineva nu e prins după atâtea luni. Sau dacă a a făcut-o altcineva, de ce n-aș face-o și eu pân la urmă? Și atât timp cât nu ai pe cineva puternic, un premier, un ministru de interne care să arate cu adevărat toleranță zero față de acest fenomen, nu din cuvinte, că s-au mai folosit cuvintele astea: avem toleranță zero față de violența împotriva femeilor. Nu e real, nu avem toleranță zero. Și iată, ne-a arătat incidentul la finele săptămânii trecute. Ce am mai putea face este ca atunci când se organizează proteste să mergem. E nevoie ca și noi să fim mai mult în stradă. Fiecare dintre noi și să ne gândim că chiar și cu unul în plus, am putea să ajutăm. Din păcate, având în vedere că nu există schimbări din partea statului, cumva asta ne face și pe noi mai neputincioși și cu mai puțină implicare civică.... Nu știu unde ne îndreptăm, dar lucrurile nu arată deloc bine. 

Leo Vardiashvili este autorul romanului „La marginea unui codru nesfârșit” (Ed. Trei, trad. Mihaela Buruiană). Născut în 1983 la Tbilisi, Leo Vardiashvili a emigrat, la doisprezece ani, împreună cu familia, în Marea Britanie, unde a studiat literatura engleză. „La marginea unui codru nesfârșit” este romanul lui de debut, scris într-un stil care te cucerește de la primele rînduri. Pentru că știe să-ți stîrnească curiozitatea, știe cît să-ți spună din poveste ca să vrei să citești mai departe, știe să împletească realismul cu realismul magic, știe să spună istorii dramatice sau tragice marcînd în permanență poveștile cu un umor special. La fel ca autorul său, personajul principal al romanului a emigrat în copilărie împreună cu familia, din Georgia în Marea Britanie. La fel ca personajul său, autorul romanului s-a întors în Georgia natală, dar nu pe urmele rudelor, ci ca să vadă cu ochii lui locurile prin care urma să ajungă personajul său. Asemănările dintre personaj și autor se opresc însă aici. Restul e ficțiune. Leo Vardiashvili a fost invitat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Adela Greceanu a vorbit cu el despre romanul cu care a debutat, despre Georgia din ficțiune și din realitate, despre umorul special al spațiilor care au trecut prin mari încercări, despre întîlnirile cu cititorii și despre valul de entuziasm cu care a fost întîmpinat „La marginea unui codru nesfârșit”. Interviul a fost tradus de Sorana Lupu.Leo Vardiashvili: „Pentru mine scrisul a fost un fel de terapie. Am încercat să depășesc experiența mutării din Georgia în Marea Britanie care a fost un șoc cultural. Am ajuns acolo și am mers direct la școală. Stăteam cu dicționarul în ultima bancă și nu înțelegeam ce se vorbește în jurul meu. Probabil că scrierea acestei cărți a fost și o încercare de a scoate din mine această experiență. Cred că la un moment dat, un lucru înspăimîntător a fost să-mi dau seama că practic reprezentam Georgia. Nu sînt mulți scriitori georgieni care să fie traduși în Marea Britanie. Da, într-adevăr, Nino Haratischwili a fost tradusă în engleză, dar nu sînt mulți autori cunoscuți în limba engleză. De aceea am încercat să aduc din Georgia toată autenticitatea ei.”Povestea lui Saba și a familiei sale e scrisă într-un ritm de roman de aventuri, în care poveștile atroce se împletesc cu firele magice ale unei lumi paralele, populate de vocile celor care nu mai sînt, și totul este punctat de umor foarte special, pentru că, așa cum spune personajul principal, „Uneori trebuie să rîzi de un lucru, ca să-l lași fără putere.” Cum ați integrat umorul într-o poveste nu tocmai veselă?Leo Vardiashvili: „Mi-am dat seama că scriam despre niște subiecte deprimante, că personajele treceau prin întîmplări oribile și atunci a trebuit să aduc în poveste lucruri precum umorul, realismul magic, pentru a masca partea deprimantă, pentru a o face mai acceptabilă. Există și un truc psihologic, atît în filme, cît și în literatură. Dacă ceea ce citești te face să rîzi sau te întristează, te deschizi, devii vulnerabil la experiența opusă. Am încercat să fac acest roman amuzant în aceeași măsură în care este trist. (...) Aș putea să vă arăt ciorne ale romanului, unde am notat doar: deprimant, deprimant, deprimant. Și deodată ceva e subliniat și alături scrie: fă chestia asta amuzantă! Nu știu ce spune asta despre mine, dar îmi este mult mai ușor să scriu părțile deprimante. Ideile pentru părțile amuzante îmi vin, de exemplu, cînd fac duș. (...) Cred că uneori umorul este singura apărare împotriva lucrurilor rele care se pot întîmpla. Și cred că locurile care au avut parte de vremuri grele au cu atît mai mult umor. Întotdeauna se găsește cineva care să spună ceva absolut hilar în cel mai nepotrivit moment.” Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

We are delighted to welcome Robin Melissa Watkins, Senior VP of Product Development at Cécred (AKA Beyoncé's haircare brand). After a truly Holy shit, how does my hair look this good airdried?? moment Sable had when trying the line, we were very excited to discover not only how its signature scent Temple Oud was created, but also the formula development process to create products that can enhance all hair types and their unique needs (obviously, we can only speak for our own hair experiences, but the experiences so far have been pretty great!). [What we smell like today: Lore Lovely & A Little Twisted, Parfums de Marly Eragon] *This episode is sponsored by Cécred (hurray!) Use code SMELL20 to enjoy 20% off the Clarifying Shampoo & Scalp Scrub and Hydrating Shampoo at Cecred.com.  Shop our

Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, anunță la RFI că liderii coaliției au ajuns la un acord de principiu în ceea ce privește reducerile de cheltuieli din plan local și central. El precizează pe de altă parte că formațiunea sa nu este de acord cu revenirea la sistemul de vot uninominal, cum propune PSD. Cristian Seidler, despre disputele din coaliție privind reforma: ”Cred că e diferența între un acord politic de principiu, pe de o parte și textul final ce urmează să fie adoptat, fie sub formă de lege, OUG sau angajare de răspundere a Guvernului. S-a căzut de acord asupra unor chestiuni de principiu, dar astea mie mi se par importante, pentru că din astea, din deciziile politice, decurge mai apoi acțiunea juriștilor de a scrie efectiv textele”. Despre reforma administrației: ”Oare nu ar trebui comasate niște localități și poate făcută regionalizarea? Să se numească tot județe, nu-i nevoie de modificarea Constituției, dar poate ar trebui să avem județul Bucovina, județul Banat, județul Dobrogea, în loc de această împărțire destul de micro la nivel de județe. Așadar asta e ideea noastră despre reformă. Dar e nevoie până atunci și de o reducere a numărului de angajați din administrația publică locală și centrală și aici suntem de acord, trebuie să fie și din administrația publică locală, dar și din cea centrală”. Despre reducerea numărului de parlamentari: ”Reducerea numărului de parlamentari nu are nici o legătură, vorbesc ca subiect, tehnic, cu felul în care ar fi aleși acei parlamentari. Reducerea numărului de parlamentari a fost votată de populație, populația a spus că avem nevoie de 300 de parlamentari. Nu s-a vorbit atunci despre cum urmează să-i alegem (...). Cât despre experimentul circumscripțiilor uninominale, am avut în România acest experiment, am văzut unde a dus, nu a fost o reușită nici din perspectiva partidelor politice, nici din perspectiva cetățenilor. Așadar, nu am susține această idee”.

Se împlinesc 10 ani de la incendiul din clubul bucureştean Colectiv, în urma căruia 65 de tineri și-au pierdut viața şi mulţi alţii au suferit răni grave. Cum s-a activat societatea civilă după Colectiv? Ce s-a ales din tema „Corupția ucide”, sloganul principal al protestelor care au urmat tragediei? I-am întrebat pe Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent, şi pe Mihai Grecea, unul dintre supraviețuitorii tragediei. Mihai Grecea: „În aceşti zece ani am început să înţelegem mai mult despre felul în care funcţionează sau, mai degrabă nu funcţionează instituţiile care, prin activtatea lor, mai mult sau mai puţin eficientă, ne influenţează şi ne controlează vieţile. Dacă pînă la tragedia asta atît de dură, au mai fost proteste sau mişcări cît de cît coagulate, după Colectiv lucrurile s-au precipitat, emoţia a fost foarte puternică şi părea că oameni au înţeles nişte lucruri. Numai că societatea nu se schimbă atît de rapid pe cît am vrea noi. Sînt nişte inerţii, mentalităţile se formează şi se schimbă în generaţii sau printr-un sistem educaţional mai coerent decît al nostru, prin experienţe personale mai nuanţate. Ideea este că da, a pornit frumos după Colectiv un val al schimbării dar s-a cam împotmolit şi s-a înecat într-o frustrare care a dus la apariţia partidelor extremiste de astăzi, care trăiesc din această frustrare justificată a oamenilor. Dar evident că ceea ce propun aceste mişcări politice nu este o soluţie.”În dosarul Colectiv au fost condamnaţi patronii clubului, pompierii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care au verificat clubul Colectiv, fără să ia măsurile legale, pirotehniştii care au montat artificiile în club, directorul firmei de artificii şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone. S-a făcut dreptate în acest fel?Ioana Avădani: „Am să spun un lucru pe care l-am aflat de la o doamnă avocat. Şi anume că rolul judecătorului nu este să facă dreptate, ci să administreze legea. Este un mit că dacă te duci în justiţie îţi găseşti dreptatea. Găseşti o soluţie legală la problemele pe care ai reuşit să le demonstrezi. Soluţia legală în cazul Colectiv a fost ca unii să intre la puşcărie şi alţii nu. Domnul Piedone este achitat. Nu avem noi, ca cetăţeni, dincolo de frustrarea noastră legată de cum e posibil aşa ceva, nu avem nici un fel de instrument să spunem că judecătorul nu a avut dreptate. Judecătorul a administrat probele care i-au fost prezentate. Dreptate poate să facă doar statul. Şi această dreptate include mult mai multe lucruri decît condamnarea la închisoare a unor persoane. Cred că dreptatea în cazul de faţă ar include un sistem medical mai bun, o corectare a defectelor de sistem pe care le-am văzut cu ocazia Colectivului. Doar aşa am putea să ne gîndm că există dreptate. Altfel, există o administrare a legii. ”Mihai Grecea, împreună cu alţi 10 supraviețuitori ai tragediei din Colectiv, inclusiv cu solistul trupei Goodby to Gravity, Andrei Găluț, a lansat  Goodbye to Gravity - The Memento Project. Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cea mai mare provocare este să transformi incertitudinea în oportunitate, iar în acest episod exact despre asta vorbim! L-am invitat pe Dragoș Cabat, un expert în economie, pentru o discuție valoroasă despre cum să faci față crizelor. Împreună, îți arătăm că fiecare criză ascunde o șansă de a învăța, de a crește și de a-ți construi o carieră solidă. Discutăm despre cum să te adaptezi rapid, cum să investești inteligent și cum să-ți protejezi viitorul financiar. Îți oferim sfaturi practice și ușor de aplicat pentru a-ți dezvolta atât afacerea, cât și viața personală. Vei descoperi cum poți folosi aceste momente de turbulență pentru a ieși mai puternic. Cred cu tărie că informația corectă este cea mai bună monedă, iar în acest episod primești din plin. Pregătește-te să transformi frica în acțiune și să devii un adevărat învingător. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

It's New Tunesday: new releases from the past week! Give the bands a listen. If you like what you hear, support the bands! Today's episode features new releases by Pale Meridians, NITE, Zanias, Kim Lunner, Lights Of Euphoria, DSTRTD SGNL, Cred, Glenn Love, Echoberyl, All The Ashes, eXcubitors, Massiv In Mensch, Rabbit Junk, The Treasury, Oh Madonna, Kota Kira, World, Interrupted, Vioflesh, Modele, Vacíos Cuerpos, Magic Wands, Ostatnia Klatka, Tears For The Dying, UZU, and VOWWS!

From growing up around the world to building global products, Jon Carr Harris shares how adaptability, problem-solving, and patience shaped his path as a founder — and what it really takes to scale a startup like Cred.Jon Carr-Harris is the Founder and CEO of CRED—an AI-powered platform enabling data-driven decisions with real-time external signals. Since its founding in 2023, CRED uncovers consumer and business behavior to drive profitability for enterprises such as the Golden State Warriors, UTA, and the PGA. With 10+ years as an entrepreneur and product innovator, Jon specializes in the application of predictive analytics, machine learning, and behavioral design. Previously, Jon founded Swish Labs, leading corporate solutions for Prudential, Nasdaq, Gatorade, and HSBC, and was a founding member of a financial exchange launched in 2018. Widely recognized as an expert in startup investment and marketplace platforms, Jon has also advised companies such as Airbnb, Khan Academy, and Kik to enhance their product strategy and development.

În acest episod special, am stat de vorbă cu Dragoș Cabat, una dintre cele mai respectate voci din macroeconomia românească, pentru a înțelege mai bine realitatea economică ce ne înconjoară. Așa cum ne-am obișnuit, am abordat direct subiecte delicate și am pus pe masă întrebări la care mulți caută răspunsuri. Discutăm despre cum ne afectează pe fiecare dintre noi criza economică și analizăm strategiile de adaptare, la nivel individual și de familie.Dragoș ne arată că situația nu e la fel pentru toată lumea și că modul în care ne poziționăm acum ne poate defini viitorul financiar. Analizăm indicatori economici și prețurile chiriilor, comparând situația din România cu cea din alte țări. Este o discuție sinceră și directă, fără ocolișuri, menită să te ajute să navighezi un 2025 care se anunță complicat. Alături de Dragoș, căutăm soluții și îți oferim perspective clare pentru a lua decizii informate. Cred că este un episod esențial pentru oricine vrea să-și protejeze finanțele și să înțeleagă mai bine ce urmează. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Hour 3 of the Bob Rose Show, on Senate revelations on the Biden Administration's crusade to silence 92 influential conservative groups, including Charlie Kirk's Turning Point USA. Whistleblower testimony on the weaponization of the FBI, and Democrat efforts to ultimately overturn elections and Donald Trump. Plus Thursday morning's breaking news for 9-18-25

Blake Got Cred with the Teen (Thanks to Benson Boone) by Maine's Coast 93.1

In this episode of The SaaS CFO Podcast, host Ben Murray welcomes Jon Carr-Harris, founder and CEO of Cred, for an engaging discussion about Jon's global background and entrepreneurial journey. Growing up across nine countries and with experience in multiple startups, Jon brings a unique perspective to building successful tech businesses and understanding diverse user needs. Jon shares insights into Cred's innovative predictive intelligence platform, which helps companies bridge internal and external data to drive smarter business actions. The conversation dives into Cred's go-to-market strategies, enterprise sales cycles, and evolving pricing models—along with how the team secured a $15 million seed round and landed big-name customers in sports, entertainment, and finance. Whether you're interested in SaaS growth tactics, data-driven decision making, or scaling a new tech venture, this episode is packed with valuable takeaways. Jon also hints at an exciting new product launch coming soon, so stay tuned to learn more about what's next for Cred! Show Notes: 00:00 "Bridging Internal-External Market Insights" 04:38 PLG to Leadership Sales Strategy 08:33 "Tailoring Sales for Investor Appeal" 12:15 Adapting SaaS Pricing Model 14:28 Data and Revenue Correlation 16:41 "Revolutionary Enterprise Product Release" Links: SaaS Fundraising Stories: https://www.thesaasnews.com/news/cred-raises-15-million-in-seed-round Jon Carr-Harris' LinkedIn: https://www.linkedin.com/in/jcarrharris/ CRED's LinkedIn: https://www.linkedin.com/company/credplatform/ CRED's Website: https://www.credplatform.com/ To learn more about Ben check out the links below: Subscribe to Ben's daily metrics newsletter: https://saasmetricsschool.beehiiv.com/subscribe Subscribe to Ben's SaaS newsletter: https://mailchi.mp/df1db6bf8bca/the-saas-cfo-sign-up-landing-page SaaS Metrics courses here: https://www.thesaasacademy.com/ Join Ben's SaaS community here: https://www.thesaasacademy.com/offers/ivNjwYDx/checkout Follow Ben on LinkedIn: https://www.linkedin.com/in/benrmurray

Zi de jocuri europene pentru FCSB, CFR și Universitatea. Campioana visează din nou la Europa League dar trebuie să treacă pe Arena Națională de Aberdeen cu care a terminat la egalitate, 2-2, în Scoția. În Conference League, vicecampioana are o misune imposibilă acasă după umilința din Suedia, iar echipa din Craiova e favorită la calificare la domiciliu în fața turcilor de la Bașakșehir, pe care a învins-o în tur, scor 2-1. Tudor Furdui analizează șansele celor 3 echipe românești. Calificarea FCSB-ului în faza principală a Europa League se hotărăște diseară pe Arena Națională, care va fi luată cu asalt de fanii campioanei. În tur, bucureștenii au reușit la Aberdeen doar un rezultat de egalitate, după ce au condus cu 2 la 0. Un meci care a semănat cu derby-ul cu Rapid, de acum 3 săptămâni. Început bun, după care delăsare totală. De altfel, în campionat, FCSB nu mai sperie pe nimeni. A pierdut pentru a treia oară consecutiv acasă, ceea ce nu s-a mai întâmplat de 10 ani, cu un categoric 0 la 2 în fața nou-promovatei FC Argeș, și a ajuns la patru înfrângeri în șapte etape, ocupând abia locul 13 în clasament. În Europa, campioana României a alternat meciurile bune, de exemplu cele împotriva campioanei din Kosovo, cu cele slabe, de exemplu înfrângerea din Andorra sau dubla cu campioana Macedoniei de Nord. Cu toate acestea, patronul Gigi Becali este sigur că FCSB va trece de Aberdeen și va ajunge în grupa principală de Europa League, la fel ca în sezonul trecut. E scor de calificare și nu e neapărat scorul, e diferența de valoare. Adică noi avem jucători mai valoroși, ei au niște jucători mai muncitori. Nu știu, probabil au metode de antrenament, probabil au alimentație, farmacie,  cine știe? Fotbalul nu mai e numai pe alergat. Adică alergatul rezolvă mult, dar trebuie și tehnic. O să ne calificăm. Diferența de goluri nu va fi, că nu e chiar mare diferența, pentru că noi zicem că marcăm.  Eu cred în calificare. Și atacantul Florin Tănase spune că, deși în competiția internă FCSB este într-o perioadă mai puțin bună, în cupele europene echipa se mobilizează altfel și poate obține calificarea. Dacă vom fi bine noi și vom juca cu aceeași determinare cum am jucat acolo la ei, eu cred că avem șanse mari să ne calificăm, plus că avem avantajul suporterilor, care este unul foarte mare. O misiune imposibilă are CFR în returul cu Hacken, după umilința 2 la 7 de pe terenul sintetic din Suedia, care a dus la demisia lui Dan Petrescu. Echipa nu și-a revenit nici în campionat, unde se află acum pe loc de baraj. În deplasarea de la Galați a pierdut lamentabil 1 la 4 în fața Oțelului, după ce apărarea a făcut gafe de cascadorii râsului la două dintre reușitele gălățenilor. După înfrângere, veteranul Mario Camora, cel mai vechi component al echipei, a recunoscut că este cea mai grea perioadă de când este la Cluj. E rușinos ce facem. Și dacă nu ne trezim, la finalul sezonului, ne vom lupta la retrogradare. E ce mai umilitoare perioadă de când sunt  la CFR. Acum clujenii au un nou antrenor. Italianul Andrea Mandorlini a revenit în Gruia, dar înfrângerea din tur, din Suedia, atârnă greu, iar diferența de cinci goluri pare imposibil de surmontat. În fine, Universitatea Craiova are prima șansă să se califice în grupa principală de Conference League, după victoria din Turcia 2 la 1, cu echipa de suflet a președintelui Erdogan, Bașakșehir. Craiova are o evoluție aproape perfectă și în campionat, unde este lider, cu șase victorii din șapte posibile. Calificarea nu este încă obținută. Echipa turcă poate crea surpriza. O spune chiar antrenorul Mirel Rădoi, care le cere suporterilor să fie trup și suflet alături de echipă, chiar și în momentele mai puțin bune. Sper ca joi seara să ne calificăm. Cred că toată lumea trebuie să fim în momentele astea și joi să fim uniți. O singură parte din acest tot unitar, dacă nu este lângă noi, vom suferi. Iar dacă vom începe să suferim cu o echipă foarte bună, așa cum cum este Bașakșehir, vom vom avea mari probleme. Sper ca suporterii să fie alături de echipă și să aibă mai multă răbdare. Și fundașul oltenilor, Vasile Mogoș, vrea un stadion arhiplin diseară. Trebuie nu doar 11 jucători, nu 29 de jucători, trebuie să fie 30.000 de oameni, pentru că nu cred că-i destul doar echipa. Cred că trebuie să fie tot orașul. Și Alexandru Crețu, autorul unui gol în ultima partidă de campionat cu Petrolul, își chema toți fanii la stadion. Cu toții știm că e un meci foarte important. Am scos un rezultat foarte bun în Turcia. Ne așteptăm ca stadionul să vină să fie full și ei să ne susțină necondiționat. Și noi vom lupta pentru ei. Nu trebuie să schimbăm absolut nimic din ce am făcut la ei și cred eu că la final vom ieși calificați.

In March this year, a software developer that goes by Pea Bee online published a blog rather ominously titled ‘Everyone knows all the apps on your phone'. He found that several Indian app-based startups are flouting rules of Google Play—Android's app store—to access people's data.  In particular, some apps use a workaround to scrutinise the names and usage patterns of other apps on people's phones. In real time.Now, the fact that apps have a lot of your data may not be a surprise to you. We've been pretty cavalier about our data for some time now. Remember Digi Yatra? But the scary thing is that Indian companies are equally nonchalant about the user data they collect. The result? Data-security breaches have been on the rise. So what is a data conscious Indian customer to do? Tune in. *This episode was originally published on May 13 2025.Daybreak is produced from the newsroom of The Ken, India's first subscriber-only business news platform. Subscribe for more exclusive, deeply-reported, and analytical business stories.One channel. Every show. No more switching feeds. Follow The Ken on Apple Podcasts or tune in on The Ken app.

Rebel Grove's Ben Garrett is joined by All-time Ole Miss men's basketball great Murphy Holloway in this edition of Talk of Champions, powered by RiverLand Roofing.Holloway was announced this week as a member of the Rebels' new play-by-play team with Gary Darby beginning with the 2025-26 season. Holloway is the program's all-time leading rebounder. He helped lead the Rebels to a 2013 SEC Tournament title and an NCAA Tournament berth. Ole Miss took down 5-seed Wisconsin in the first round.Advertising Inquiries: https://redcircle.com/brandsPrivacy & Opt-Out: https://redcircle.com/privacy

Earlier this year, it was reported that a man didn't get hired because of his poor CIBIL score. Another person was about to get married, but when the bride's uncle checked his CIBIL score, the uncle decided to call off the wedding. Today, your CIBIL score isn't just a number, it's your financial reputation. Still, many Indians aren't aware of what their CIBIL scores are. A YouGov and CRED survey of over 5000 Tier 1 city respondents with at least one credit card found that 40% of surveyors were unaware of their credit score. 30% of them admitted to inadequate credit management knowledge.In the latest episode of The Signal Daily, we'll learn about what CIBIL scores are. How can you check it and what are the best practices for maintaining a good CIBIL score? The Core produces The Signal Daily. To check out the rest of our work, go to ⁠www.thecore.in⁠.The Core and The Signal Daily are ad supported and FREE for all readers and listeners. Write in to shiva@thecore.in for sponsorships and brand studio requirements.For more of our coverage, check out ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠thecore.in⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Subscribe to our Newsletter⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Follow us on:⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Twitter⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ | ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Instagram⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ | ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Facebook⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ | ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Linkedin⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

►Think School's flagship Communication course with live doubt sessions : https://thethinkschool.com/sp/communication-masterclass/ ►Follow Think School Social Media: Youtube: https://www.youtube.com/@ThinkSchool►Instagram:https://www.instagram.com/thethinkschool?igsh=NWg2ZXRyZmdsM2ds&utm_source=qr About the episode: In this episode of the Indian Business Podcast, we sit down with Kunal Shah, founder of CRED, to explore what truly sets high performers apart. We dive deep into his hiring philosophy, how to identify exceptional talent, what to look for beyond resumes, and why those who can explain clearly often lead better. Kunal also shares why the ability to articulate ideas is often a better predictor of success than raw intelligence, and how teaching what you learn creates compounding clarity. The conversation also unpacks the connection between learning and scaling, and why some of the smartest minds fail to grow simply because they can't communicate. This is a rare masterclass in hiring, clarity, and building high-performance teams, straight from one of India's sharpest founders.

Deputatul USR Stelian Ion critică la RFI declarația șefei CSM, Elena Costache, privind pensiile speciale ale magistraților. Ea a afirmat la Digi24 că o pensie de 11.000 de lei i se pare mică. Stelian Ion, despre pensiile speciale ale magistraților: ”Nu cred sub nici o formă că este o conspirație națională la adresa magistraților, nu simt lucrul ăsta”. Despre declarația șefei CSM privind pensiile speciale: ”Mi se pare scandaloasă și mi se pare că a făcut un mare deserviciu sistemului judiciar, magistraților, în general. Cred că dacă ar fi fost plătită să facă un astfel de deserviciu, nu i-ar fi reușit atât de bine”. Despre un eventual referendum care să vizeze eliminarea pensiilor speciale, cerut de comunitatea Declic: ”Este o chestiune pe care o cunoaștem deja. Societatea românească vrea desființarea pensiilor speciale, nici nu mai e nevoie de referendum, știm lucrul ăsta, cred că suntem cu toții conștienți”.

Download Porter Here: https://app.adjust.com/1ruavzu2Guest Suggestion Form: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://forms.gle/bnaeY3FpoFU9ZjA47⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Disclaimer: This video is intended solely for educational purposes and opinions shared by the guest are his personal views. We do not intent to defame or harm any person/ brand/ product/ country/ profession mentioned in the video. Our goal is to provide information to help audience make informed choices. The media used in this video are solely for informational purposes and belongs to their respective owners.Order 'Build, Don't Talk' (in English) here: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://amzn.eu/d/eCfijRu⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Order 'Build Don't Talk' (in Hindi) here: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://amzn.eu/d/4wZISO0⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Follow Our Whatsapp Channel: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.whatsapp.com/channel/0029VaokF5x0bIdi3Qn9ef2J⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Subscribe To Our Other YouTube Channels:-⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.youtube.com/@rajshamaniclips⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.youtube.com/@RajShamani.Shorts⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

Welcome back to another sound journey with the FUTY family! We have special guest Asani Black running the 6th man mic this week. On this episode the crew have hot takes on the CEO of Astronomer getting caught with the side piece at a Coldplay concert, Shannon Sharpe reaching a settlement with the OnlyFans white girl, and is Rick Ross and DC Young Fly beefing? In music, Troy Ave staged a fake shooting, Nicki Minaj vs. SZA on Twitter, Cyhi the Prince freestyle on LA Leakers, and we send a RIP to Robbie Pardlo from the R&B group City High. In sports, Shaq threatens to punch RGIII in the face, Leonard Fournette tricking off on the streamer baddies, Claressa Shields says she got the 15 million for Laila Ali to fight, and some good boxing recaps from a weekend full of boxing action. Enjoy!

O líder da Associação Comercial do Porto, Nuno Botelho, destaca a credibilidade dos dois que podem ajudar identificar problemas e a encontrar soluções. Antecipa fim dos estudos para outubro de 2026.See omnystudio.com/listener for privacy information.

In today's Tech3 from Moneycontrol, Capgemini makes one of the biggest AI-driven acquisitions of the year, buying WNS for $3.3 billion. Cred leads in credit card bill value, even outpacing PhonePe. Yulu scales EV rentals for gig workers in the quick commerce boom. Esports giant Garena returns with Free Fire Max India Cup. And BigBasket ropes in a new CFO from Amazon, HUL. Tune in for sharp startup and tech updates.

Hey Sweeties!! This month we are looking back over the past two years of Keep It Positive, Sweetie, and this week we are taking it back to the Matriarch herself, the incomparable Miss Tina Knowles. I love me some Mama Tina! Her wisdom, grace, and unshakable strength are a true masterclass in purpose, motherhood, and legacy. If you missed it the first time, tap in now! This one is timeless, just like her.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Hey Sweeties!! This month we are looking back over the past two years of Keep It Positive, Sweetie, and this week we are taking it back to the Matriarch herself, the incomparable Miss Tina Knowles. I love me some Mama Tina! Her wisdom, grace, and unshakable strength are a true masterclass in purpose, motherhood, and legacy. If you missed it the first time, tap in now! This one is timeless, just like her.

MUSICWolfgang Van Halen says his uncle Alex Van Halen doesn't get enough credit as a drummer. TVA five-part documentary on Martin Scorsese is in the works at Apple TV. · Congrats to Jimmy Kimmel, who is now a grandpa – making him the first sitting late-night host since Johnny Carson to become a grandparent! The Buffalo Bills will be featured on this season's edition of Hard Knocks. About 80% of us watch TV on the DAILY. But what TYPE of TV? Well, according to Google Trends, the most popular genre is sitcoms MOVING ON INTO MOVIE NEWS:Kieran Culkin will play Caesar Flickerman in the "Hunger Games" prequel, "Sunrise on the Reaping". That was Stanley Tucci's part in the original movies The Woods is a dispensary owned by Woody Harrelson and Bill Maher on Santa Monica Blvd, and on Saturday was robbed by five guys. Austin Butler and Zoë Kravitz star in the upcoming crime movie Caught Stealing. MISCThe Playboy mansion has been restored to its former glory. The infamous party mansion previously owned by the late Hugh Hefner got a major facelift after its new owner, billionaire Daren Metropoulos, purchased the property back in 2016 for a whopping $100 million.· AND FINALLYStarship Enterprise sticker shock … Some number-crunchers at the website SlashFilm attempted to figure out just how much it would cost to build the U.S.S. Enterprise from the Star Trek world. AND THAT IS YOUR CRAP ON CELEBRITIES!Follow us @RizzShow @MoonValjeanHere @KingScottRules @LernVsRadio @IamRafeWilliams - Check out King Scott's Linktr.ee/kingscottrules + band @FreeThe2SG and Check out Moon's bands GREEK FIRE @GreekFire GOLDFINGER @GoldfingerMusic THE TEENAGE DIRTBAGS @TheTeenageDbags and Lern's band @LaneNarrows ⁠http://www.1057thepoint.com/RizzSee Privacy Policy at https://art19.com/privacy and California Privacy Notice at https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.

On this episode of CD Burners, the guys are diving deep into breakthrough album, The Young and The Hopeless by Good Charlotte. This misunderstood 2002 record helped shape emo and mall punk as we know it and made an everlasting impact on a generation that needed it most. 

Tonight we recap the latest F1 news. Looking for unique and authentic F1 merchandise? Check out ⁠⁠www.racingexclusives.com⁠⁠! Check out The RaceWknd magazine ⁠⁠here⁠⁠! Title music created by J.T. the Human: https://www.jtthehuman.com/ Contact & Feedback: Find us on Apple Podcasts, Spotify or wherever you enjoy podcasts Email: scuderiaf1pod@gmail.com X: @ScuderiaF1Pod To advertise on this show, please visit https://www.advertisecast.com to find out more. Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

China ups the ante by sending Trump an ominous message after the President threatens to slap Beijing with another round of tariffs. We have new reporting that Trump may be looking for an exit ramp finally. Plus, one of America's most powerful brands has been hit hard by Trump's tariffs.  Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

(3:00) Beat being broke but is it the best position to be 2-10 and having a reputation as a big spender?(10:00) NIL insiders lament lackluster OL earning big paydays -- did FSU have to wade into those waters?(23:00) Strong pitching shines for FSU as 'Noles sweep James Madison in season opener(35:00) Softball powers past the competition down in Clearwater(41:00) Ugly loss for men's hoops, women take down Miami lateMusic: Good Terms - High Right Nowvitaminenergy.com | Shake it and take it!

In this episode, Victor Davis Hanson and cohost Jack Fowler discuss the La Leche League and "chest-feeding," transexuals not being a third sex, child-endangerment, Trump's warrior board and university reform, and Whoop-tee-do Whoopi trying to take out a small family-owned bakery with false accusations.See Privacy Policy at https://art19.com/privacy and California Privacy Notice at https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.