Podcasts about cred

Play Episode Listen Later Jun 16, 2026 28:09 Transcription Available

Republica Moldova şi Ucraina au deschis luni primul cluster al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, cel dedicat valorilor fundamentale, incluzînd statul de drept, independența justiției, combaterea corupției, dezvoltarea instituțiilor democratice, reformarea administrației publice și respectarea drepturilor fundamentale. Ce semnificaţie are acest moment? Care sînt avantajele, care sînt dezavantajele parcurgerii procesului de aderare umăr la umăr de către cele două ţări?Cît de pregătită este Uniunea Europeană însăși pentru această extindere?Cum va rezolva Moldova situația Transnistriei, teritoriu care nu se află sub controlul Chișinăului? Care sînt perspectivele de aderare pentru cele două ţări? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).Ce ar trebui să se întîmple în Uniunea Europeană înainte de extindere? Cît de pregătită este în acest moment Uniunea Europeană pentru încă un val de extindere, mai ales în Ucraina?Angela Grămadă: „Cred că în paralel cu aceste valuri de extindere, ar trebui să aibă loc și dezbaterea despre viitorul Europei: cum ar trebui să arate viitoarea formulă instituțională și viitoarea decizie politică. Ca să fie exclus veto-ul folosit în anumite momente de anumite state, pentru a bloca anumite procese politice. Aceste procese politice de fapt îngreunează foarte mult decizia politică cu privire la securitate, la apărare, cum am tot văzut de-a lungul celor patru ani de război. Unanimitatea nu mai funcționează. Mai departe avem noua idee pe care au lansat-o Franța și Germania, prin publicarea acelui non-paper, înainte de summit-ul Balcanii de Vest-Uniunea Europeană, care a avut loc în Muntenegru acum cîteva săptămîni, în care li s-a sugerat statelor candidate că Uniunea Europeană are nevoie de propriile sale garanții ca să se apere în eventualitatea în care aceste state candidate sau noile state membre nu vor putea să facă față realităților europene, adică vor întîrzia să fie implementate mecanismele europene, nu neapărat să fie adoptate, pentru că armonizarea se va produce, dar e nevoie de timp pentru a vedea rezultatele implementării acestor politici europene. Și atunci, statele membre ale Uniunii Europene, prin vocea Franței și a Germaniei, încearcă să sugereze că această dezbatere nu este una de evitat, că trebuie să existe totuşi niște discuții și la aceste discuții trebuie să participe inclusiv statele candidate. Pentru că ulterior ele vor fi parte a acestui proces decizional și trebuie să accepte că principiul acesta pe merit de a adera nu este doar un slogan, ci este într-adevăr o realitate spre care tind statele membre ale Uniunii Europene, ținînd cont de antecedentele care au existat pînă acum, adică de valul de aderare cu România și Bulgaria și, după aceea, Croația și așa mai departe.”Cum va rezolva Moldova situația Transnistriei, teritoriu care nu se află sub controlul Chișinăului?Angela Grămadă: „Pentru Transnistria, Republica Moldova a adoptat deja o parte din legislația europeană, ea fiind inclusă în GSP+. Care este un acord generalizat de preferințe, care se aplică raioanelor de est, aflate sub ocupație temporară. Asta înseamnă că agenții economici din regiunea transnistreană, care sînt înregistrați la instituțiile publice de la Chișinău, pot beneficia de anumite oportunități și își pot redirecționa bunurile și serviciile către piețele europene. Condiția este să fie încadraţi legal în activitatea și în circuitul economic al Republicii Moldova. Uniunea Europeană, și prin Marta Kos, comisarul pentru extindere, dar și prin alții reprezentanți la cel mai înalt nivel, a transmis de mai multe ori mesajul către Chișinău: noi nu negociem pe bucăți integrarea europeană a Republicii Moldova. Noi o negociem cu un stat unitar, independent, cu toate atributele care au fost recunoscute pentru Republica Moldova în 1992, ca subiect al relațiilor internaționale. Dar, în același timp, ne dăm foarte bine seama că procesul de reintegrare ar putea să dureze mai mult decît procesul de integrare europeană. Da, aceste procese sînt diferite, dar ele nu se exclud totalmente. Ele sînt mai degrabă complementare. Este nevoie ca și Chișinăul să vină cu un plan bine pus la punct pentru reintegrarea țării, astfel încît realitățile europene să poată să fie transpuse și pentru locuitorii din stînga Nistrului. În același timp, este încurajată o soluție diplomatică, pe cale pașnică a acestui conflict. Nu, așa cum au încercat să sugereze anumite voci, ca în Nagorno-Karabah, de exemplu, printr-o acțiune militară. Dar e nevoie ca autoritățile de la Chișinău să își asume mai multă voință. Să discute, să găsească soluții, să vină cu un plan concret, nu doar cu încercări de a spune vom găsi susținere în cadrul mai multor state europene pentru acest proces de reintegrare al Republicii Moldova. E nevoie, în primul rînd, de o viziune foarte clară la Chișinău.”Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

care cultural dar rom ele bulgaria noi moldova germania cum preg asta condi gsp ucraina cred europei pentru asocia interviu securitate ncep republica moldova uniunea european radio rom

Gilbert Costache: „Cititul mi-a salvat viața!”

Play Episode Listen Later Jun 15, 2026 30:14 Transcription Available

Ce înseamnă să reușești în viață cînd ești rom și îți asumi identitatea? Cu ce greutăți și prejudecăți te confrunți? Cum e să crești într-o lume din care nu lipsește violența și în care modelele sînt interlopii și alte personaje certate cu legea? Cum te construiești, în ciuda piedicilor? Sînt întrebări la care răspunde, cu sinceritate și vulnerabilitate dar și cu forță și umor, Gilbert Costache în memoir-ul său „Oprește ploaia, aruncă cu sare!”, apărut la Nemira, în imprintul n'autor, colecția non-fiction. Gilbert Costache a lucrat ca model în industria modei, în cele mai importante capitale ale acestui domeniu, a făcut studii de actorie la New York și Los Angeles și a scris această carte pentru a-și spune povestea dar și pentru a-i inspira pe alții. L-am invitat la „Timpul prezent” să ne vorbească despre parcursul său şi despre mizele cărţii sale în care se dezvăluie cu multă vulnerabilitate dar şi cu mult curaj.Spui așa în carte: „dacă observi pe unde umblam, poți anticipa că șansele să alunec în partea întunecată erau mari. Poți să crezi că asta e doar o alegere, dar crede-mă că e vorba și despre cîtă durere, respingere și furie există în tine și, mai ales, despre ce ai avut în jur și ți s-a părut normal.” Cum ai reușit să nu aluneci în partea întunecată, în ciuda contextului, a mediului în care ai crescut?Gilbert Costache: „Nu știu, sincer să fiu. Cred că aș putea să spun că am avut și noroc. Îmi dau voie să nu știu toate răspunsurile. În același timp, au fost bunica, mama, dăruirea lor, dedicarea lor pentru a avea o viață mai bună eu și fratele meu. A fost acel respect, să nu le supăr, să le fac mîndre de mine, a fost conduita morală, Dumnezeu. Ne vorbeau mult de Dumnezeu, cum să-L facem mîndru chiar, prin acțiunile noastre. Am ieșit bine pînă la urmă, da.”Dar ce anume din cariera ta, din parcursul tău, se datorează alergerilor personale și ce crezi că se datorează destinului sau norocului sau întîmplării sau hazardului?Gilbert Costache: „La 14-15 ani, am fost cu mama de mînă la Vali Pungă, la Attitude (agenţia de modele), iar în Spania, odată ce am ajuns să pot trăi din modă, nu m-am gîndit niciodată că o să dureze atît de mult. Nu știu cum s-a întîmplat. Ajungînd în România la emisiunea Supremodels, cu Cătălin Botezatu, la cîteva personaje importante – Ovidiu Buta, Cătălin Botezatu, Alex Ceaușu, pe partea de clipuri –, am deschis ochii către o lume educată pe care, în Rahova, eu nu o aveam. Şi să înțeleg că a spune mulțumesc, o lume în care vorbeam de cărți, de piese de teatru, de filme mi-a dat mai mult sens și atunci șansa au fost oamenii, cred.”Și cărțile? Pentru că tot ai vorbit de cărți, de filme, de spectacole de teatru.Cum ai ajuns dintr-o lume în care se citește foarte puțin, în care nu sînt prezente cărțile, totuși să te cultivi și să citești și chiar să scrii?Gilbert Costache: „Păi, fiind în Spania. Pînă atunci, îmi amintesc că am citit Micul Prinț, Biblia şi ceva mai ușor, Huckleberry Finn. Bunicul, tataie Dânca, mi-a tot citit din cîteva povești supertari, Ocolul Pămîntului în 80 de zile de Jules Verne, și Contele de Monte-Cristo, după aceea am văzut și filmul. Dar în Spania a venit pe mîna mea Gîndește și vei fi bogat de Napoleon Hill, Dale Carnegie, apoi Zorba Grecul, o literatură care mi-a deschis universul imaginar, pur și simplu. Iar după aceea nu m-am mai oprit. Și cînd mă duceam la castinguri, la audiții, la joburi și așteptam pînă îmi venea rîndul – fiind sute –, îmi luam o carte și o citeam, pur și simplu. Asta îmi aranja și gîndurile. Chiar pot să spun că mi-a salvat viaţa cititul!”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Cătălin Gomboş: „Paradoxal, Iranul e într-o poziţie mult mai puternică decît înainte de război”

Play Episode Listen Later Jun 10, 2026 25:37 Transcription Available

Iranul a lansat în această dimineaţă atacuri împotriva mai multor baze americane din Iordania şi din Golf, ca reacţie la loviturile americane din zona Strîmtorii Ormuz, care au fost lansate ca răspuns la doborîrea unui elicopter american. De asemenea, recent, Israelul a lovit capitala Libanului, Beirut, țintind gruparea Hezbollah, susținută de Iran. Iranul a rispostat, atacînd cu rachete Israelul care, la rîndul său, a lovit Iranul. A escaladat războiul din Orientul Mijlociu? Ce perspective sînt pentru încheierea unui acord de încetare a focului? Ce-şi doreşte în acest moment fiecare parte implicată în acest război: Statele Unite, Israelul şi Iranul? L-am întrebat pe jurnalistul Cătălin Gomboş, specializat în Orientul Mijlociu. Cătălin Gomboş este jurnalist la Radio România Actualităţi, redactor-şef al publicaţiei online „Veridica” şi a fost corespondent de război în Irak și Afganistan pentru Radio România. Putem vorbi despre o escaladare a războiului dintre Statele Unite şi Israel pe de-o parte şi Iran de cealaltă parte?Cătălin Gomboş: „Nu neapărat. Este o escaladare, bineînțeles, pentru că am avut o perioadă de încetarea focului care a ținut niște săptămîni pe frontul iranian, nu și pe cel libanez. Deci da, este o ușoară escaladare în acest moment. Însă cred că deocamdată ceea ce se întîmplă e mai mult la nivel demonstrativ. Fiecare vrea să arate că nu este intimidat de adversari, că are niște cărți de jucat, dar vedem că pînă acum cele două mari escaladări, cea de azi noapte și cea de acum cîteva zile dintre Israel și Iran, s-au oprit relativ repede, după cîteva ore. La fel și incidentele anterioare, care au avut loc în Golful Persic, între Statele Unite și Iran au fost chestiuni punctuale, deci departe de ceea ce am văzut în perioada intensă a războiului, pînă pe 8 aprilie.”Dar cum ar trebui să înțelegem aceste gesturi, aceste noi atacuri, tocmai în logica în care se caută soluții de pace, pînă la urmă? Cătălin Gomboş: „Ca un semnal destul de prost. Pentru că arată siguranța tot mai mare pe care a căpătat-o regimul de la Teheran, un regim care, potrivit analiștilor, ar fi chiar ceva mai dur decît cel reprezentat de cei dinainte, asasinați în prima lună de război. Iranul știe că are niște cărți importante de joc, niște ași în mînecă, dacă folosim genul ăsta de limbaj, și că poate să meargă pe astfel de mici escaladări, fără să se teamă de o reluare a războiului. Din punct de vedere militar, Iranul este clar depășit de Statele Unite și de Israel. Asta nu înseamnă, însă, că Statele Unite și Israelul pot să și cîștige acest război, sau că pot să-l cîștige într-un timp relativ scurt și fără pierderi extrem de mari. Și nu mă refer acum la cele militare, pentru că pierderi militare mari cred că s-ar înregistra doar în cazul unor operațiuni terestre, care au fost excluse de la bun început, ci pierderi economice globale, pentru că toată lumea este afectată. Din păcate, din punctul meu de vedere, Donald Trump și Benjamin Netanyahu i-au dat Iranului un atu, pe care înainte doar spunea că îl are, iar acum îl folosește din plin. Este vorba de capacitatea de a bloca Strîmtoarea Ormuz, pe care iată că acum Teheranul o revendică. Ei spun: cine mai vrea de acum încolo să treacă prin Ormuz, trebuie să ne plătească taxe. Au capacitatea de a șantaja într-un fel economia globală. Deci Iranul, paradoxal, deși a suferit niște lovituri extrem de dure și a pierdut și conducerea, a avut și pierderi importante de echipament, este, din punctul meu de vedere, în acest moment într-o poziție mult, mult mai puternică decît era cu o zi înainte să înceapă războiul, cînd avea probleme destul de mari.” Ce ar trebui să conțină un aranjament de pace sau un armistițiu mai durabil, astfel încît toate părțile să fie mulțumite? Cătălin Gomboş: „Pentru stabilitatea Orientului Mijlociu, clar trebuie să dispară cumva aceste miliții, pentru că ele destabilizează Irakul, unde au un control mult mai mare decît este acceptabil pentru multe dintre comunitățile irakiene, inclusiv pentru șiiți. Chiar dacă aceste miliții sînt șiite, sînt destul de brutale, sînt puternice economic și au monopolizat o bună parte din putere și din economie. În Liban la fel. Libanul, din cauza Hezbollahului, nu are stabilitate, vedem că tot timpul este în conflict cu Israelul, tot timpul este sub asalt. Nu mai vorbim de Yemen, unde războiul civil continuă. Deci acesta ar fi un prim pas, nu știu dacă se va putea face prea curînd. Altfel, fără o moderare a Iranului, nu văd cum în Orientul Mijlociu poate fi pace prea curînd. Şi asta înseamnă să renunțe, dar în mod serios, la pretențiile sale de a controla Ormuzul. Nu cred că vor renunța la programul balistic. Şi clar trebuie abandonată orice încercare de a produce o armă nucleară. Pentru că putem să vedem o cursă a înarmărilor nucleare în Orientul Mijlociu. Arabia Saudită a anunțat că, în caz că Iranul îşi va face armă nucleară, va face același lucru, este deja sub protecția Pakistanului, care are arme nucleare. Israelul nu recunoaște că are dar nici nu spune că n-are și e cam acceptat în mod unanim la nivel internațional că există un arsenal nuclear israelian. Cred că ultimul lucru pe care ni l-am dori în Orientul Mijlociu, care şi-aşa este instabil și aflat în conflict aproape continuu de opt decenii, este să vedem și o cursă a înarmării nucleare.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

donald trump israel iran cultural golf dar beirut yemen benjamin netanyahu str ei din hezbollah irak liban teheran asta actualit afganistan cred ormuz pentru deci mult chiar fiecare paradoxal statele unite pozi radio rom gombo

Două versiuni. Un singur adevăr? Iuliana Beregoi vs. Andreea Bostanică: adevărul fiecăreia

Acasa La Maruta

Play Episode Listen Later Jun 9, 2026 124:09

În ultimele zile s-au spus multe lucruri despre acest conflict. Dincolo de toate reacțiile, cred că este păcat când neînțelegerile dintre oameni ajung la jigniri, amenințări sau chiar violență.Luni, de la ora 19:00, veți putea urmări un episod în care veți auzi lucrurile așa cum au fost povestite de cei implicați, fiecare cu adevarul lui! Un lucru la care am ținut foarte mult a fost ca ambele părți să aibă posibilitatea să vorbească. Tocmai de aceea, atunci când anumite subiecte au fost aduse în discuție, mi-am dorit ca și Andreea să poată interveni și să răspundă, chiar dacă a fost prin telefon. Mi s-ar fi părut incorect ca una dintre ele să vorbească despre cealaltă fără ca aceasta să aibă dreptul să își spună punctul de vedere.Nu sunt aici să decid cine are dreptate și cine greșește. Cred doar că oamenii merită să fie ascultați, iar cei care urmăresc să își formeze singuri o opinie.Vă invit să urmăriți episodul cap-coadă, fără concluzii trase înainte. Uneori, adevărul nu este atât de simplu pe cât pare.Ne vedem luni, la ora 19:00 pe canalul de youtube “ Acasa la Maruta”

cred andreea reia luni adev dincolo uneori tocmai

5202: TCS won't hire like it used to, says N Chandrasekaran; Decoding Zepto's Rs 8,010 crore IPO; and PhonePe Cred relaunch rent payments, with a catch | MC Tech3

Moneycontrol Podcast

Play Episode Listen Later Jun 9, 2026 7:47

In today's episode of Tech3, we unpack TCS Chairman N Chandrasekaran's comments on how AI could reshape hiring across India's IT industry, with the company expected to hire at a slower pace than before. We also look at Zepto's updated IPO filing and what its Rs 8,010 crore public issue reveals about the state of quick commerce. Plus, PhonePe and CRED are testing the return of credit-card rent payments under a new RBI-compliant model, and OpenAI confidentially files for an IPO while laying out its vision for the next phase of artificial intelligence.

ai hire rent payments ipo openai decoding rs relaunch rbi cred crore zepto tech3

Filip Florian: „Interbelicul n-a fost feeric, așa cum ne-am imaginat după '90”

european union cred fiecare copil

Play Episode Listen Later Jun 5, 2026 29:22 Transcription Available

După 14 ani de la precedentul său roman, Filip Florian revine în atenția cititorilor cu o nouă carte. Se numește „Media aritmetică” și a apărut la Polirom. Și este o poveste scrisă la persoana întîi de un fost sublocotenent de artilerie, Tudi (Tudor) Vlădoianu, care, după ce a luptat în Al Doilea Război Mondial, în 1948 se vede nevoit să se ascundă în podul unei mătuși. Pentru că rușii redeschid o anchetă legată de o ambuscadă în care a fost implicat în toamna lui 1944, cînd românii luptau alături de ruși, aproape de Budapesta. Și, ascuns în pod, Tudi începe să scrie. Despre întîmplări din viața lui, despre evenimente dinaintea războiului, din război și de după, dar și despre evenimente ceva mai vechi, despre Primul Război Mondial, la care a participat tatăl său. Am vorbit cu Filip Florian despre personajul pe care l-a creat, despre puterea cuvîntului scris pe care o descoperă naratorul său, despre istoria sîngeroasă a primei jumătăți a secolului trecut, despre interbelicul deloc idilic și despre atmosfera acelor ani, pe care o reconstituie în roman. Și, desigur, despre misteriosul titlu al cărții. Filip Florian: „M-am gîndit mult cum să apuc lucrurile astea, înainte de a începe. Fiindcă, să faci o salată și să amesteci tot felul de povești, începînd de la Primul Război Mondial, sau ușor dinainte, și mergînd pînă în anii aceia destul de negri, '48-'49, e foarte complicat. Așa încît, cedîndu-i acestui om dreptul de a vorbi la persoana întîi, a fost o ușurare foarte mare. El nu are pretenția că ține un jurnal, ci scrie în acel pod pentru a nu înnebuni, pentru a nu se da cu capul de pereți. Începe mai degrabă din acest motiv. Are nevoie de un soi de descărcare, de pace interioară pe care scrisul, măcar minimal, i-o oferă. În al doilea rînd, pentru că nu ține un jurnal, cu povești simple de zi cu zi, își permite să scrie orice și oricînd. Asta mi-a și plăcut teribil. Să penduleze în timp absolut după pofta lui. Dacă într-o zi, de exemplu, îi e dor de o bunică, scrie despre acea bunică și despre niște povești legate de ea. Dacă a doua zi își amintește nu știu ce grozăvie din război, scrie despre asta. Bineînțeles că toate au legătură între ele, ceea ce sper că se vede destul de clar și de bine în carte. Însă, această mișcare înainte-înapoi creează, după mine, și o șansă mai mare de a vedea cît de legate sînt, de fapt, toate lucrurile între ele. Nimic nu s-a întîmplat și nu se întîmplă din senin. Mie mi-a convenit epoca de atunci, dar în același timp, scriind, m-am trezit că parcă prezentul ar veni peste mine și personajul meu, în acel pod. Bunăoară, eu am început înainte de a exista războiul din Ucraina. Am tot vorbit despre armata rusă, despre ruși, despre tot felul de mizerii de-ale lor de pe front. (...) Așa încît, deodată m-am trezit cu războiul ăla care semăna cutremurător cu ce scriam. Apoi, vorbind despre anii '30, excesele extremei drepte, legionarii, guvernarea lui Goga, multe măsuri absolut aberante, toate acele legi din perioada dictaturii carliste, m-am trezit și ne-am trezit cu toții cu ultimele alegeri. Mai întîi prezidențiale și apoi parlamentare și cu o realitate complet nouă în România de azi. Nu despre asta am vrut să scriu, însă vorbesc despre fascinația unui scriitor de a vedea că o realitate care aparent e veche e aproape aceeași cu cea din prezent.”Media aritmetică este o modalitate personală de calcul a naratorului: dă note evenimentelor dintr-o zi, apoi adună notele și împarte rezultatul la numărul evenimentelor. Așa obține „media aritmetică”, „o medie care, invariabil, se învârtea şi se învârte în jurul cifrei şapte.” Ce semnificație are această ciudățenie?Filip Florian: „Sigur că e și un joc, dar pe de altă parte, pentru el, e și un fel de leac tot calculul ăsta. Într-o zi te gîndești numai la lucruri cumplit de rele. Deci, n-ar avea, în teorie, cum să iasă șapte. Dar, totuși, ridicîndu-te puțin deasupra lucrurilor sau vieții și constatînd, bunăoară, că tu ești întreg fizic, în timp ce alții, oameni care s-au întors de pe front, sînt infirmi sau, mai știu eu, foarte grav bolnavi, fără să vrei, trebuie să dai o notă bună acestei povești, că tu, fizic, încă ești complet întreg. Așa încît, forțînd un pic nota, ce-i drept, și găsind permanent și note bune, poți ajunge la acel șapte, care e o formulă a echilibrului. Asta mă fascinează de mulți ani. Nu-i vorba doar de cartea asta. Parcă atunci cînd ți se întîmplă tot felul de chestii bune, nu știu cum, în timp destul de scurt, vine ceva să le echilibreze. Și invers, dacă treci prin drame, prin povești foarte rele, de asemenea, în destul de scurt timp, se întîmplă ceva bun, care echilibrează.”Despre perioada interbelică descrisă în carte, o perioadă idealizată după 1990, Filip Florian spune:„Cred că noi, după '90, am avut un soi de exces anticomunist, ușor întîrziat, poate și fiindcă România n-a fost cea mai eroică țară, n-a existat o Primăvară de la Praga, o revoluție cum a fost cea maghiară din 1956, n-am avut lideri ca Lech Wałęsa sau un sindicat ca Solidaritatea. Dacă e să luăm tot blocul comunist estic, am fost cam pe la coadă, din păcate, așa încît senzația mea e că am căzut într-un exces anticomunist, lucru care a dus imediat și aproape inevitabil la o idealizare a interbelicului, la o prezentare a lui ca un soi de pămînt feeric, de perioadă magică. Or, încet, încet, privind mai bine epoca aia, constatăm că n-a prea fost așa, din foarte multe motive. Adică nu văd de ce extrema dreaptă și tot soiul de crime și masacre sînt băgate ușor sub preș, uitate, ignorate și alegem cu penseta doar ce a fost bun atunci. Și apoi s-au petrecut lucruri cumplite, mai ales pe frontul de Est. De asemenea, e un fel de tăcere deplină a tuturor pe subiectul ăsta. Lucruri care aproape au șocat și ofițerii germani, care, pur și simplu, nu își puteau imagina ce-i cu acea furie antisemită românească și cu ororile și pogromurile de la Odesa sau din lagărul de la Bogdanovca, ulterior. Așa încît, într-un fel, cel puțin pentru mine, cu cartea asta am încercat să echilibrez lucrurile, fiindcă altfel n-am înțelege de ce vorbim numai și numai și numai despre închisorile staliniste, care au fost, evident, ceva oribil. Tragedie e puțin spus. Dar, totuși, lumea n-a început cu ele. Au fost foarte mari mîrșăvii și înaintea lor. Și cred că ne-ar fi tuturor mai bine să vorbim, cu un ton egal, cu același fel de a măsura gravitatea lucrurilor despre toate astea.” Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

media cultural dar rom florian filip prim parc mondial praga asta ucraina dac bun dup cred odesa pentru despre bine tudi deci tragedie goga apoi nimic lech wa adic radio rom fiindc

238: În orice moment ai două afaceri și ambele au nevoie de atenția ta

Pauza de Bine

Play Episode Listen Later Jun 4, 2026 23:06

În multe industrii și pentru multe persoane perioada verii aduce o încetinire, poate ceva mai mult spațiu de respiro și o doză de așezare. Și tocmai de asta vreau să vorbim despre ce vorbim azi, pentru că vara e un sezon bun să începi să porți și pălăria de CEO în afacerea ta, nu doar pe cea de specialist.Când mă uit în urmă la toate etapele prin care am trecut în cei peste 10 ani de antreprenoriat, iese în evidență un lucru pe l-a tot reconfirmat, inclusiv cu clientele mele: în orice moment, ai două afaceri. Ai afacerea pe care o conduci astăzi și ai afacerea pe care spui că ai vrea să o conduci peste șaseluni sau un an. Afacerea de azi și afacerea de mâine, dacă vrei.Provocarea este că ambele au nevoie de atenția ta acum.În episodul de azi vorbim despre tensiunea dintre cele două, despre costul de a amâna constant afacerea viitoare, despre CEO Hour și despre rolul pe care îl joacă strategia, identitatea și spațiul de reflecție în construirea următorului nivel.Dacă în timp ce ascultai episodul ăsta te-ai surprins gândindu-te la toate lucrurile pe care vrei să le schimbi, să le construiești sau să le simplifici în afacerea ta, dar și la cât de greu îți este să găsești spațiu pentru ele printre toate responsabilitățile de zi cu zi, atunci vreau să îți spun ceva.Nu cred că următorul nivel al afacerii tale are nevoie de încă o strategie găsită pe internet.Cred că are nevoie de timp de gândire, de conversații bune, de întrebările potrivite și de spațiul în care să poți ridica privirea din operațional și să vezi imaginea de ansamblu.Exact asta facem în Joyful Business Accelerator.Ne uităm atât la afacerea pe care o conduci astăzi, cât și la cea pe care vrei să o conduci peste șase luni sau peste un an. Vorbim despre strategie, dar și despre blocajele, deciziile amânate, schimbările de identitate și tiparele care te împiedică să construiești ceea ce spui că îți dorești.Pentru că afacerea viitoare nu apare din senin. Se construiește intenționat.Ar fi păcat ca afacerea pe care ți-o dorești în următoarea etapă să existe și anul viitor doar în conversațiile pe care le porți cu tine însăți.Iar dacă simți că este momentul să îi acorzi și ei atenția pe care o merită, găsești toate detaliile aici: https://www.cristinaotel.ro/joyful-business-accelerator/M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.

ceo ai exact hai aten dac cred pentru iar vorbim orice aboneaz

PJ Cawley on Freight, Organics & the Future of Produce | The Fresh CrEd

The Fresh CrEd

Play Episode Listen Later Jun 3, 2026 24:18

Recorded live at the 2026 Viva Fresh Expo hosted by TIPA, this episode of The Fresh CrEd features PJ Cawley of Charlie's Produce discussing freight costs, produce distribution, organics, consumer behavior, and the changing realities facing the fresh produce industry. PJ shares insights on transportation pressure, shifting buying habits, population growth across western markets, organic produce trends, and why relationships remain one of the most important parts of the produce business. The conversation also explores Charlie's Produce's growth, emerging specialty programs like Yumi watermelon, and the broader challenges and opportunities shaping produce today.

fresh produce pj freight organics yumi cred cawley tipa

MAIA TRANDAFIR: “Un copil adoptat e un copil adorat!” #podcast #gandlagandcuteo #125

Gand la Gand cu Teo

Play Episode Listen Later Jun 3, 2026 81:34

Episodul acesta este cadoul pe care mi l-a făcut viața de ziua mea. O conversație de peste o oră cu Maia, pe care mă bucur să v-o fac cunoscută astăzi. Vă invit să o descoperiți așa cum este astăzi, la 22 de ani. Eu încă mă minunez de omul care devine, zi după zi. Este copilul meu iubit, parte din sufletul meu. Fiecare întâlnire adaugă sens amintirilor care ne-au unit, ne-au crescut și au dat formă drumului nostru împreună. Cred, mai mult ca oricând, că am fost alese una pentru cealaltă.

Tatiana Țîbuleac: „Am vrut să scriu despre toate fricile, despre moarte, iertare, ură și dragoste”

Play Episode Listen Later May 29, 2026 30:43 Transcription Available

Tatiana Țîbuleac este una dintre cele mai îndrăgite scriitoare de limbă română, în spațiul de limbă română – în România și Republica Moldova – dar și în alte țări. Primele ei două romane, „Vara în care mama a avut ochii verzi” și „Grădina de sticlă”, apărute la editura Cartier, sînt traduse, cu mult succes, în peste 20 de limbi. În 2025 Tatiana Țîbuleac a publicat încă un roman, „Când ești fericit, lovește primul”, tot la Cartier, care a primit Premiul Radio România Cultural pentru proză și Premiul „Observator Lyceum”. Joi, 28 mai, a început turneul american al scriitoarei Tatiana Țîbuleac, care lansează, alături de traducătoarea Monica Cure, ediția în engleză a romanului „Vara în care mama a avut ochii verzi”, apărută la Deep Vellum, în mai multe orașe: Dallas, San Francisco, Chicago, Washington, D.C. și New York.Am vorbit cu Tatiana Țîbuleac despre cele trei romane ale sale și despre succesul pe care îl are mai ales în spațiul hispanic (unde „Vara în care mama a avut ochii verzi” a ajuns la peste 20 de ediții), precum și despre relația ei cu cele două limbi în care a crescut, româna și rusa, și despre alegerea ei de a scrie în română.Romanul „Vara în care mama a avut ochii verzi”, este scris la persoana întîi, din perspectiva unui narator masculin, Aleksy, mai întîi adolescent, apoi adult, și este portretul unei mame și al relației dure, complicate, tensionate dintre cei doi, în care își face loc, spre final și multă tandrețe și dragoste. Este și o poveste despre moarte și cum ne raportăm la moartea celor apropiați și cum schimbă perspectiva morții relațiile. De te-au preocupat aceste teme?Tatiana Țîbuleac: „Cînd am început să scriu «Vara... », Alexandru, fiul meu, era foarte mic și eu eram o mamă trecută de prima tinerețe - în ochii părinților mei, în primul rînd, și probabil și în Moldova eram considerată o mamă mai bătrîioară, așa. Nu putem lăsa prejudecățile să nu ne afecteze, cred că mă consideram și eu o mamă întîrziată. Și-mi amintesc acea bucurie amestecată întotdeauna cu frică și cu un sentiment de insuficiență în primele luni. Mă gîndeam că nu fac lucrurile cum trebuie, mă gîndeam că acest copil ar trebui să vadă cît de mult îl iubesc și nu credeam că vede, nu credeam că fac lucrurile bine. Această frică a mea de a nu fi un părinte foarte bun probabil venea și din copilăria mea în care eu l-am adorat pe tatăl meu, care nu a fost un tată foarte prezent - din cauza scrisului, din cauza meseriei, era mereu plecat. Și acolo a fost probabil declicul, pentru că am început să scriu într-un fel scuzîndu-mă, parcă, sau scriindu-i un mesaj lui Alexandru pentru viitor, ca să știe că l-am iubit cum am putut, cît am putut și dacă asta n-a fost suficient, să înțeleagă de ce nu a fost suficient. Cred că imaginea pe care am avut-o în cap este un fel de message in a bottle, este un mesaj într-o sticlă aruncată în ocean, pentru cînd va crește mare și eu voi avea dovada că m-am gîndit la asta de cînd era mic. (...) A fost o carte pe care am scris-o repede și fără să mă gîndesc. Pur și simplu am avut nevoie să vărs niște emoții. Nu m-a interesat atît de mult povestea în această carte. M-a interesat să vorbesc despre toate fricile care s-au acumulat pînă atunci, despre moarte, despre iertare, despre ură și dragoste. Lucruri pe care le-am simțit și eu și pe care cred că le simte fiecare om. Am fost foarte curajoasă și în ochii mei să spun lucruri foarte dure, să le aștern pe hîrtie, lucruri pe care, mi-am dat seama că niciodată nu le-aș fi rostit. Dar am putut să le scriu, pentru că scrisul întotdeauna a fost mai ușor pentru mine decît vorbitul.”În al doilea roman al tău „Grădina de sticlă”, Lastocika, o fetiță abandonată, este luată la șapte ani de la casa de copii de Tamara Pavlovna, care îi oferă educație dar o pune și la muncă. E o relație de iubire-ură între cele două. „Grădina de sticlă” e și o poveste despre tensiunea dintre limba română și limba rusă, despre a fi între limbi, despre identitate. Începi să te apropii aici de lumea din care vii, de Chișinăul în care ai copilărit, de anii '80, '90. Tatiana Țîbuleac: „Am fost întrebată de foarte multe ori de ce am fugit atît de tare în «Vara...» de locul în care am crescut, de rădăcini, de influențele Moldovei, României, Rusiei. Pentru că sînt de fapt o scriitoare care s-a îmbibat cu toate aceste laturi. Și atunci, răzvrătindu-mă cumva, m-am întors în Moldova, m-am întors la Chișinău, în curtea în care am crescut și am scris această poveste, pe care, atunci cînd am început să o scriu nu am crezut-o neapărat o metaforă pentru Basarabia - asta ar fi însemnat să-mi doresc să obțin foarte mult cu acel roman și nu eram eu atît de ambițioasă pe vremea aceea. Am vrut să scriu o poveste a unei fetițe care a crescut, la fel ca mine, acolo, în acele timpuri și despre ce a însemnat pentru ea să trăiască în două culturi, în două limbi, cu permanenta întrebare cine sînt, unde merg, cît din mine este alegere, cît din mine este forțat, cum poți să iubești și să urăști în același timp o limbă, cît de diferită poate fi viața în funcție de limba în care alegi să trăiești, să gîndești, să iubești. Și într-adevăr am înțeles că aceste întrebări caută răspuns și pentru mine, ca om, în acel punct, pentru că aveam doi copii deja (...), care nu înțelegeau foarte clar din poveștile noastre de ce Moldova vorbește limba română dar nu este România. (...) Am pornit de la povestea Lastocikăi dar am înțeles pe parcurs că este imposibil să scriu doar o poveste simplă a unei orfane care este înfiată și mi-am dat seama că povestea ei și povestea țării, într-adevăr.”Al treilea roman al tău, „Când ești fericit, lovește primul”, o are în centru pe Mila, o femeie de 50 de ani, care a emigrat în anii '90 din Republica Moldova în Franța și este alcoolică. Mila a crescut într-un Chișinău marcat în anii '90 de sărăcie și criminalitate. Mila devine profesoară de franceză la Universitate dar ajunge să aibă de-a face cu lumea interlopă și traficanții de droguri și valută. În Franța, face munci necalificate și nu-și găsește locul. Dar își spune povestea.Tatiana Țîbuleac: „Cartea asta a început, de fapt, cu o altă perspectivă. Am vrut să scriu despre anii '90, dar despre generația tatălui meu. Pentru că, acolo unde se oprește «Grădina de sticlă», de acolo începe o altă perioadă în viața Moldovei. Și, după o discuție cu tatăl meu despre fericire, mi-am dat seama că noi nu am vorbit despre acei ani prea mult. Și au fost ani duri, ani grei, ani chinuitori, mai ales pentru intelectualii din Moldova care, după ce au luptat pentru renaștere, pentru independență, după ce și-au sacrificat mulți dintre ei viețile, făcînd tot felul de lucruri în așteptarea acelui moment cînd totul li se va da, ei au fost primii care au căzut atunci și care într-un fel au fost reduși la niște săraci, la niște oameni considerați aproape nebuni că luptă pentru niște idealuri care nu mai trebuiesc nimănui. Îmi amintesc că în acei ani profesorii, doctorii, inginerii, jurnaliștii, scriitorii, intelectualii pur și simplu nu mai contau. Contau alți oameni. Era foarte multă sărăcie. Oamenii munceau șase, opt, nouă luni fără să-și primească salariul. Și imaginează-ți, dacă erau doi bugetari într-o familie, ce însemna asta pentru o familie cu doi copii? Însemna că nu aveau nici ce mînca, nici cu ce să-și plătească întreținerea. Au fost ani în care grevele erau la ordinea zilei. Piața centrală din Chișinău n-a fost liberă nici o zi, timp de mulți ani. În fiecare zi, oamenii ieșeau, și scandau, și plîngeau, și protestau. Atunci a început migrația. Primii care au decis să plece au fost intelectualii și, desigur, femeile. Femeile întotdeauna consideră că sînt și chiar sînt mai descurcărețe. Au plecat profesoarele care vorbeau și cîte o limbă străină și se gîndeau: dacă voi merge în Italia, cu puțină italiană sau puțină franceză, o să mă descurc. Asta este una dintre marile tragedii ale Moldovei pe care noi nu am studiat-o: ce s-a întîmplat cu acei copii care au fost lăsați la șapte ani și și-au revăzut mamele la șaptesprezece ani, unii dintre ei. Au fost ani în care femeile nu se puteau întoarce acasă și pentru că aveau datorii - au plătit bani mulți ca să poată pleca ilegal -, dar și pentru că nu aveau acte. Și această migrație a oamenilor fără acte, a oamenilor nepregătiți, pe care nu i-a așteptat nimeni și pe care toți europenii știau că îi pot exploata, pentru că nu aveau nici un drept, a fost una dintre temele care m-au preocupat.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

new york chicago washington san francisco cultural dar era italia rom vara moldova cartier pur asta joi cred pentru despre alexandru toate oamenii atunci aceast cartea republica moldova femeile moarte dragoste rusiei deep vellum moldovei radio rom iertare

Ayelet Tsabari: „Scriu despre identitatea pe care o dobîndești plecînd și reîntorcîndu-te”

marvel broadway assassins mtg cred secret lair

Play Episode Listen Later May 22, 2026 27:52 Transcription Available

Scriitoarea Ayelet Tsabari a fost la București pentru lansarea romanului său „Cântece pentru cei cu inima frântă”, apărut la Humanitas Fiction, în traducerea Ancăi Dumitru. Ayelet Tsabari este o scriitoare israeliano-canadiană. Bunicii ei au venit în Israel din Yemen. Autoarea reconstituie în această carte, pe fondul unei povești de familie, povestea comunității căreia îi aparține și despre care s-a scris prea puțin în literatură. Provenind dintr-o comunitate marginalizată, cea a evreilor yemeniți, Ayelet Tsabari știe foarte bine ce important este să dai voce acelora care nu sînt auziți. Totodată, istoria de familie din „Cântece pentru cei cu inima frântă” este îmbibată de istoria statului Israel, a conflictului arabo-israelian, a nedreptăților, violențelor și tragediilor care marchează acest spațiu. Am vorbit cu Ayelet Tsabari despre personajele sale, despre tradițiile evreilor yemeniți, păstrate doar de istoria orală, despre straturile politice ale cărții, precum și despre implicarea ei în acțiuni umanitare după 7 octombrie 2023. După atacul terorist al Hamas, a mers ca voluntară și făcut curat în casele devastate de teroriști, a participat la proteste față de războiul din Gaza și s-a implicat într-o rețea de sprijin care strînge fonduri pentru palestinienii din Gaza. Am înregistrat discuția noastră la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Interviul a fost tradus de Claudia Davidson-Novosivschei.Ayelet Tsabari: „Tind să cred că scrisul, în întregul său, este politic, chiar și atunci cînd nu are această intenție. În plus, romanul meu are mai multe straturi politice, chiar dacă nu am luat această decizie în mod conștient, ci a fost mai degrabă un impuls, o dorință foarte puternică de a scoate lucruri la suprafață. Pentru că m-am simțit la rîndul meu invizibilă: am terminat liceul știind foarte multe despre istoria evreilor așkenazi și mai nimic despre istoria comunității din care provin și despre istoria evreilor mizrahi. Iar astfel de goluri în cunoștințe pot să destabilizeze copiii, în viețile lor ulterioare, lucru care se vede prin intermediul personajelor Zohara și Yoni. Simt că această carte în sine este o modalitate de a adăuga la istorie. Desigur, romanul e ficțional, dar am făcut cercetare foarte serioasă pentru scrierea lui. Și am vrut să arăt altceva pornind de la întrebarea vocile cui contează, atîta vreme cît vocile femeilor din comunitatea evreicelor yemenite erau doar cele ale transmiterii orale, pentru că femeile respective erau analfabete. Și-atunci, vocea cui și povestea cui devine istorie și povestea cui rămîne doar o poveste?”Saida este obsedată de curățenie. Toată viața a făcut curat. În propria ei casă și în casele altora. A murit în timp ce făcea curat. Fiica ei, Zohara, fără să-și dorească, îi calcă pe urme. Exista, aflăm din carte, un puternic stereotip despre evreicele yemenite legat de această muncă, un stereotip care pune semnul egal între yemenită și menajeră. De ce? Ayelet Tsabari: „Eu însămi sînt a patra generație de menajere. Străbunica mea a ajuns în 1907 pe teritoriul a ceea ce azi este Israel, în perioada Imperiului Otoman, și a făcut curat în casele evreilor bogați. La fel a făcut și bunica mea, la fel a făcut și mama mea. Eu însămi am început să fac asta încă înainte de a merge la școală. (...) Cînd am știut că vreau să scriu despre evreicele yemenite, trebuia ca această poveste a femeilor care fac curat în casele altora și care sînt obsedate de curățenie să facă parte din roman, nu puteam să n-o includ. Dar există și aici mai multe straturi. E o experiență căreia Zohara încearcă să-i reziste, la fel cum am făcut și eu. Zohara, la fel ca mine, nu voia să devină bună la curățenie și totuși descoperă la un moment dat că este foarte bună la asta. Mama mea, la fel ca Saida, a rămas văduvă, cu șase copii, iar cînd nu mai ai control asupra vieții, curățenia este totuși o activitate care-ți dă sentimentul că ești în control. Cînd faci curat, ai și partea de meditație, în care poți fi singură cu gîndurile tale și poți să te confrunți mai ușor cu traumele, cu durerile și cu tristețile personale.”Zohara a fost o adolescentă rebelă, a refuzat tradițiile yemenite, a fugit de trecut, a plecat din Israel dar s-a întors și și-a regăsit trecutul, rădăcinile, strămoșii. Este aceasta și o carte despre construcția de sine, despre identitate?Ayelet Tsabari: „Absolut! Cred că tot ce scriu este despre identitate, despre a pleca și a reveni. Cam tot ce scriu se concentrează pe această temă: mai mult decît identitatea în sine, identitatea pe care o dobîndești plecînd și reîntorcîndu-te. Iar cînd mi se pune întrebarea cît de mult seamănă Zohara cu mine, spun mereu că exact în această componentă de plecare, abandon și apoi revenire sîntem asemănătoare. Și, dacă-mi citiți cartea de memorii, veți vedea că și acolo vorbesc despre această construcție a identității care se face prin mișcarea de a pleca și apoi a te întoarce.”Ce poate spune literatura în vremuri tulburi și tragice, cum sînt cele pe care le trăim? Ce putere are literatura în această lume?Ayelet Tsabari: „E o întrebare pe care mi-o pun și eu adesea. Și sînt zile cînd mă îndoiesc foarte tare că literatura mai are vreo putere. Dar, pe de altă parte, e în mine această nevoie de a scrie și, dincolo de nevoia mea de a scrie, mi se pare că, uneori, ceea ce scriu ajunge să rezoneze cu alți oameni, pe care poate să îi îndemne spre acțiune. De asemenea, mi se pare că e important să depunem mărturie. Și cam asta fac în ceea ce scriu: mă concentrez pe a depune mărturie și pe a da voce sau voci mai ales comunităților care, uneori nu au această voce, uneori nu reușesc să se exprime. Speranța că pot să-i fac pe alții să rezoneze cu ceea ce scriu, pentru ca aceștia, mai apoi, să acționeze printr-o empatie absolut necesară și faptul că, în același timp, depun mărturie – astea îmi aduc o oarecare alinare. Dar trebuie să-mi repet mie însămi mereu și mereu că e nevoie de aceste lucruri.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

israel care european union cultural mama dar gaza hamas yemen str yoni anc dup cred pentru despre ayelet humanitas iar saida bucure libr dumitru toat zohara radio rom

Episode 330 - Super Solutions

Color of Magic

Play Episode Listen Later May 21, 2026 44:39

In this episode we cover: MTG's agreement with Marvel, record board game award submissions, Assassin's Cred on Broadway, MTG article history project, and Secret Lair issues. Please remember to rate the show and leave a comment! DeQuan - @powrdragn Brian - @brianpsionic Color of Magic Patreon: https://www.patreon.com/ColorofMagic Website: https://www.colorofmtg.com/ Twitter: https://twitter.com/ColorofMTG Facebook: https://www.facebook.com/colorofmtg

Everyone bet on PhonePe and CRED. Bajaj Finance got there first.

Two by Two

Play Episode Listen Later May 21, 2026 77:54

These days it's fashionable to have an AI story, no matter what you do. But in December 2024, Bajaj Finance took it a few steps further. Instead of calling itself "a lender investing in AI," it started to describe itself as a "FinAI company" - a category of one, which it committed to in a five-year plan to FY29. Eighteen months in, no other Indian lender is putting AI on their slides the way Bajaj Finance is. Here are some of them : 31 million voice interactions converted into data last quarter. 27 autonomous agents live, 118 more planned. 600,000 loans on a single Diwali day, up from a pre-AI ceiling of 100,000. And next Diwali, they're aiming for a million.A few years ago, the obvious answer to who would win Indian finance's AI era was the digital natives — PhonePe, CRED, the cloud-born fintechs with no call centres and zero baggage. Instead, the company that started financing two-wheelers and still runs one of India's largest outbound calling operations is out in front. The thing that looked like Bajaj's archaic legacy is turning out to be its moat.What else did Bajaj Finance have that got it here? And how long before the others get there too?Praveen is joined by Seetharaman G, Deputy Editor at The Ken, who just spent 5.5 hours on Bajaj's history for Intermission, The Ken's new longform video podcast — and Vasuta Agarwal, Chief Revenue Officer at Gnani.ai, which which provides Voice AI to enterprises.The episode works through four pieces of Bajaj's edge: the data it built around its consumer-durables network, the incentive of being a publicly listed NBFC without access to cheap deposits, the leverage of buying from a voice AI market with dozens of competing vendors, and the DNA that may not be replicable i.e the willingness to fight for every inch, sustained under one CEO since 2007.References: Intermission Ep 2 on Bajaj Finance : https://www.youtube.com/watch?v=jhgvdo9rb0wBajaj Finance is the AI bar-raiser, not Indian fintechs:https://the-ken.com/kaching/bajaj-finance-is-the-ai-bar-raiser-not-indian-fintechs/

ceo ai business news dna finance startups indian curiosity eighteen chief revenue officer intermission diwali synthesis deputy editor cred bajaj praveen nbfc

De ce munca de creație nu ar trebui echivalată cu prestarea de servicii. O discuție cu traducătoarea Iulia Gorzo și managerul cultural Tudorița Șoldănescu

Play Episode Listen Later May 19, 2026 28:36 Transcription Available

Mai multe asociații de creatori au făcut un apel către autorități pentru repunerea în dezbatere publică a Ordonanței de Urgență nr. 89/2025 și Ordinului ANAF nr. 59/2026, cu privire la obligația de înrolare în sistemul RO e-Factura a persoanelor fizice titulare de drepturi de autor. Înrolarea ar trebui să devină obligatorie de la 1 iunie. „La baza demersului nostru au stat numeroasele sesizări și îngrijorări exprimate de membrii comunității noastre profesionale” - se arată în apel.Luni, Ministerul Finanțelor a susținut un amendament, adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, prin care sînt exceptate de la obligația utilizării e-Factura persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor. Amendamentul urmează să fie supus la vot în plenul Camerei Deputaților. Invitatele noastre sînt Iulia Gorzo, de la Asociația Română a Traducătorilor Literari (ARTLIT), și Tudorița Șoldănescu, manager cultural, președinta Asociației Incubator de Scenarii Culturale. Am discutat cu ele despre ideea autorităților de a trata munca de creație ca pe o prestare de servicii sau activitate economică, despre îngrijorările provocate de directiva care ar trebui să intre în vigoare la 1 iunie, despre multiplele situații în care se găsesc persoanele care lucrează pe contracte de drepturi de autor, despre faptul că înrolarea în sistemul e-factura nu ar face decît să dubleze o muncă de declarare a veniturilor, precum și despre inițiativa Ministerului Finanțelor de a depune un amendament prin care titularii de drepturi de autor să fie exceptați de la înrolarea în sistemul RO e-factura. Iulia Gorzo: „Această ordonanță este greșită la nivel de principiu. Colegele mele care au ajutat la redactarea apelului au pus acolo și o hotărîre a Curții de Justiție a Uniunii Europene într-o speță în care exact asta s-a disputat: dacă drepturile de proprietate intelectuală pot fi echivalate cu prestări de servicii. Iar decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost că nu pot fi echivalate. Iar ca oamenii să înțeleagă: în această lume a noastră, toată lumea e taxată, să nu credem că autorii sînt niște boemi care nu-și plătesc taxele. Nu. Pe toate aceste contracte se plătesc taxe, totul este transparent.”Tudorița Șoldănescu: „Există o foarte mare neclaritate la nivelul celor care fac aceste legi cu privire la ce înseamnă acest contract de drepturi de autor, ce conține în sine dreptul de autor, ce înseamnă o operă. Atunci cînd faci un contract de drepturi de autor cu un artist vizual, care lucrează douăzeci de tablouri și le expune într-un spațiu expozițional, tablourile alea nu îmi revin mie pentru că eu i-am plătit acest drept de autor. Nu este nici ceva lipsit de concretețe, dar nu este nici ceva atît de concret încît să mi-l bag în buzunar. Este bunăvoința artistului ca lucrarea pe care a făcut-o să fie în spațiul meu timp de două săptămîni, ca un public larg să vină s-o vadă. De aceea dreptul de autor este atît de special și de aceea trebuie să aibă niște reglementări separate de cele care privesc vînzarea, comercializarea, veniturile fixe din activități comerciale. Este inefabil și trebuie să fie protejat. Cei care fac regulile nu înțeleg acest lucru. Nu-i nici o problemă dar întrebați-ne, că vă explicăm. (...) Gîndim împreună, găsim o soluție, reglementăm corect.”Ministerul Finanțelor a susținut luni un amendament, adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, prin care sîntexceptate de la obligația utilizării e-Factura persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor. Amendamentul urmează să fie supus la vot în plenul Camerei Deputaților. Ce șanse sînt să fie votat amendamentul în plenul Camerei Deputaților? Eventual pînă la 1 iunie, cînd ar inta în vigoare obligativitatea înrolării în sistemul e-factura?Iulia Gorzo: „Cred că sînt șanse bune. Urmărim, sîntem foarte atenți la ce se va întîmpla. Cred că sîntem pe drumul cel bun. Mă bucur foarte mult că vocea atîtor oameni a fost importantă, de data asta. Iată că se poate. (...) Pentru mine a fost o lecție despre cum comunitatea noastră se poate mobiliza și poate schimba niște lucruri cînd este vizată.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

cultural exist pe rom ro justi crea incubator eventual cred factura cei cur pentru iar iat urm asocia luni urgen atunci discu iulia radio rom

Cătălin Cîrjan, inimă de „câine”, suflet de „tunar”

Play Episode Listen Later May 15, 2026 4:51

Căpitanul lui Dinamo se pregătește intens să prindă împreună cu colegii săi un loc de Conference League, și în același timp stă cu un ochi pe ultimele etape din Anglia, acolo unde fosta lui echipă, Arsenal, luptă pentru titlul de campioană. Mijlocașul Cătălin Cîrjan, în vârstă de 23 de ani, conduce astăzi cu succes vestiarul lui Dinamo, dar povestea lui a început pe când alți copii abia învățau să scrie. Căpitanul „câinilor” a ars etapele cu o viteză amețitoare: la 2 ani era deja la antrenamente, iar la 10 ani marca primul său gol la seniori! Totul a pornit dintr-o întâmplare, pentru că părinții nu aveau cu cine să-l lase acasă. „La 2 ani am început. Fratele meu, care e mai mare cu 5 ani, mergea la fotbal. Nu aveau cu cine să mă lase acasă. Și așa am început și eu. Mergeam cu el la antrenamente. A fost dragoste la prima la vedere. La 10 ani am marcat prima oară la seniori. Am jucat în Liga 4 la FC Juniorul. A fost o bucurie incredibilă. După o perioadă foarte bună, toată lumea a scris de mine. A fost ceva foarte frumos”, spune el. Cătălin a spus și cum a fost primul său meci la seniori Drumul l-a purtat din Liga a patra direct în „laboratorul” de fotbal al lui Arsenal Londra. În 2019, pe când avea doar 16 ani, puștiul născut lângă București, la Domnești, se trezea față în față cu legendele fotbalului mondial de la care a învățat meserie. Cătălin spune că i-a tremurat mâna când l-a cunoscut pe antrenorul Mikel Arteta, cel care o conduce și acum pe Asenal. “Pot să spun că da și nu doar cu el. Acolo la Arsenal, de la o vârstă fragedă, de la 16 ani, am întâlnit jucători foarte, foarte mari, pe Ozil și așa mai departe. Și Arteta. Un om extraordinar. M-a ajutat foarte mult în aceea în care am fost acolo și îi mulțumesc pentru asta” – Cătălin Cîrjan, fotbalist Dinamo. Greu în Anglia Viața în Anglia nu a fost doar despre fotbal și staruri, ci și despre adaptare într-o lume care nu te primește cu brațele deschise. Cîrjan a învățat engleza din mers și a tras de el pentru a semna contractul de profesionist. „A fost greu pentru că oamenii nu sunt foarte calzi acolo. A trebuit să trag de mine, să muncesc foarte mult și cred eu că m-am adaptat ok. Știam foarte puțin din școală, dar nu se compara ce am învățat în școală cu ce era acolo. Când am ajuns acolo, ei s-au ocupat foarte bine de treaba asta. Am avut două profesoare de engleză și am învățat foarte repede” – Cătălin Cîrjan, fotbalist Dinamo. După 4 ani la Londra, Cîrjan s-a întors în țară și a semnat pentru Rapid, unde nu s-a adaptat însă deloc. În iunie 2024 s-a mutat la Dinamo, echipă pe care o susținea de când era mic. A îmbrăcat tricoul cu numărul 10 și s-a impus foarte repede la formația antrenată de Zelicko Kopici, antrenorul croat numindu-l căpitan. Cătălin este unul dintre golgheterii echipei fiind numit jucătorul lunii aprilie în Superligă. Între Dinamo și Arsenal Astăzi, Cîrjan vede în proiectul de reconstrucție de la Dinamo amprenta clubului său de suflet din Londra. Căpitanul crede că „alb-roșiii” pot copia modelul succesului de pe Emirates. Cătălin spune și cu ce echipă din Premier League se aseamănă Dinamo. ”Aș spune cu Arsenal. Pentru că au fost acolo, au plecat de jos. Îmi amintesc când eram acolo, nu se băteau la Premier League și ușor, ușor au creat un proiect foarte frumos. Cred că așa se va face și aici la Dinamo” – Cătălin Cîrjan, fotbalist Dinamo. Dinamo se luptă în acest moment cu Rapid și CFR pentru un loc care sa-i permită să evolueze sezonul viitor în cupele europene. Pe lângă meciurile decisive ale lui Dinamo pentru calificarea în cupele europene, Cătălin aruncă un ochi și la finalul de campionat din Anglia. Acolo unde, desigur, favorita sa la titlu este Arsenal. „Îmi place foarte mult ceea ce fac acolo. E un proiect foarte frumos și chiar îmi doresc să câștige” – Cătălin Cîrjan, fotbalist Dinamo.

pe premier league arsenal rapid liga pot emirates londra arteta conference league mikel arteta cfr dup cred pentru ozil anglia dinamo bucure totul inim acolo suflet

Giga Bytes Podcast 411: Forza, Punisher, NBA the Run y mucho masy mucho más!!!

Giga Bytes Podcast

Play Episode Listen Later May 14, 2026 85:12

Giga Bytes Podcast 411: Forza, Punisher, NBA the Run y mucho masy mucho más!!! Vision Quest oct 14 D+ Punisher One Last Kill Review Forza Horizon 6 Mario Galaxy Movie a Home Video mayo 19 Capcom sigue creciendo Silent Hill f subrepasa 2m NBA The Run junio 9 2026, PS5, Xbox, Steam y PC $29.99, $39.99 Deluxe Edition (Steph '09 Warriors, Luka Mavs '18, KD Super Sonics '07, 1000 CRED), playtest Mayo 16 1-5PM Live action Voltron de Henry Cavill directo a Prime Video 2027 Lego Minas Tirith (LOTR) 8,278 piezas, junio 1 2026 Lego Early Access ($650) Indiana Jones and The Great Circle disponible ya en Switch 2 Avatar Fire and Ashe junio 24 en Disney Plus eBay rechaza oferta de Gamestop “ni creíble ni atractiva” Aumenta precio del Switch 2 de $449-$499 sept 1 85% de juegos vendidos en PS4/PS5 en pasado QTR fueron digitales Sigueme y Suscribete: Facebook.com/elgiga Youtube.com/elgiga947 Instagram.com/elgiga947 Twitch.tv/elgiga947 Twitter.com/elgiga947 Giga Bytes Podcast #monsterenergypr @monsterenergy @Stephreyesmarketing @caribbeanxsports @eriberto213 #gigabytespodcast #gigabytespodcast #2026

Franța și lunga dispută asupra patrimoniului colonial - un interviu cu Dragoș Neamu

Play Episode Listen Later May 11, 2026 27:56 Transcription Available

Franța a adoptat o lege prin care se simplifică procedura de restituire către țările din care provin a operelor de artă şi artefactelor furate în timpul perioadei coloniale. Ce prevede noua lege? Cum se va aplica ea? Cum se raportează alte foste puteri coloniale la operele de artă aduse din colonii? L-am întrebat pe Dragoș Neamu, expert muzeal. Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a angajat în 2017 că va restitui patrimoniul african deținut de muzeele franceze.Dragoș Neamu: „Aceasta a fost o promisiune al lui Macron făcută în Ouagadougou, în Burkina Faso, într-o vizită istorică. Şi-a luat acest angajament în fața unor studenți africani din Burkina Faso. Ţările africane au folosit acest prilej și aproape în orice expoziție pe care o organizat-o, inclusiv în Belgia, mi-aduc aminte, în urmă cu doi ani, au ținut morțiș să insereze acest citat în așa fel încît să pună o presiune subtilă asupra președintelui pentru a nu-și uita promisiunea. Această lege, de fapt, este un fel de modificare a codului patrimoniului. Franța, după cum știți, are un cod al patrimoniului, care a încercat să ne inspire și pe noi. Scoaterea din domeniul public se poate efectua în acest moment în așa fel încît să permită o restituire mult mai facilă a bunurilor culturale către un stat care a fost privat în mod ilegal, prin abuzuri, jafuri, intervenții militare, de bunuri diverse care fac parte din patrimoniul său.”Franța condiționează adesea returnarea obiectelor de existența unor spații la standarde muzeale occidentale în țările de origine. Este aceasta o preocupare legitimă pentru conservarea patrimoniului universal sau este o formă de amînare a retrocedării?Dragoș Neamu: „Eu cred că este și, și. Este o preocupare legitimă pentru că, totuși, în ciuda faptului că aceste bunuri aparțin statelor care, iată, deja s-au mobilizat să facă cererea de retrocedare – mai ales Algeria, Mali, Coasta de Fildeș –, este normal ca ele să fie găzuite și acomodate în spații optime, pentru că altfel s-ar distruge iremediabil. Or, noi știm foarte bine ce drame va crea această restituire în rîndul multor muzeografi francezi, pentru că mulți dintre ei se identifică cu aceste obiecte, și-au dat doctorate, s-au specializat o viață întreagă pe aceste obiecte, care au devenit parte organică din sufletul lor. Și-atunci, cu siguranță, măcar pun aceste condiții, care, pînă la urmă, în termeni muzeografici, sînt cît se poate de legitime. Pe de altă parte, eu cred că aceste comisii care trebuie să decidă în ce măsură respectivele obiecte au fost, într-un final demonstrat factual, deposedate într-un mod ilicit, cred că ele vor încerca să saboteze puțin aceste demersuri. O sabotare subtilă, dacă vreți. Cu siguranță, muzeografii vor fi foarte, foarte greu de convins pe fiecare dosar în parte, apropo de retrocedare. Vor încerca să pună foarte multe întrebări, probabil să ridice foarte multe ziduri. Aici mă aștept să existe o zonă de controversă și de conflict. Cred că, totuși, în ciuda acestui cadru legal, care, oricum, este o etapă în plus necesară, cred că se vor crea foarte multe probleme. Mă aștept să se întîmple asta gîndindu-mă inclusiv la reacția muzeografilor britanici, care nici nu concept să existe o astfel de lege în Anglia.”Apasă PLAY pentru a asculta interivul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

cultural pe macron mali emmanuel macron colonial burkina faso algeria drago cum cred lunga belgia anglia ouagadougou disput interviu aici aceast radio rom

Îngrijorări la Chișinău în legătură cu impactul crizei politice de la București

Microsoft Threat Intelligence Podcast

Play Episode Listen Later May 7, 2026 37:09

La Chișinău, în contextul incertitudinii politice de la București, revine o întrebare constantă: în ce măsură această criză ar putea influența sprijinul României pentru Republica Moldova și continuitatea proiectelor comune, mai ales în scenariul unui executiv fragil sau al unui premier cu susținere politică limitată. Liliana Barbăroșie sintetizează opiniile și îngrijorările exprimate la Chișinău în legătură cu evoluțiile de la București. Temele ediției: - Republica Moldova, care este supusă aproape permanent șocurilor și instabilităților politice, acum, paradoxal, pare o oază de stabilitate, democrație și și aspirații europene în spațiul românesc, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom europarlamentarul Siegfried Mureșan. Un premier slab la București poate lăsa în zona declarativă proiectele începute cu Republica Moldova, însă parcursul european al Chișinăului nu este amenințat în acest moment – pentru că este bine ancorat și susținut la Bruxelles. - Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, dar și miniștrii de Externe și cel al Apărării. Între timp, socialiștii lui Dodon se pregătesc să serbeze, tot pe 9 mai, Ziua Victoriei. Valeria Vițu aduce detalii de la Chișinău. - Justiția din Republica Moldova este în fața unui nou mare proces de corupție. Procurorii acuză că oligarhul condamnat Vladimir Plahotniuc i-ar fi dat fostului președinte, socialistului Igor Dodon, 800 de mii de dolari. Dodon neagă acuzațiile și cere judecarea de la zero. Ar fi a doua oară când dosarul ar reîncepe de la zero. De ce l-a refuzat instanța această solicitare? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor cu drone rusești: 25 de mii de euro. Nota de plată va fi transmisă Rusiei. - Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt, inclusiv pentru investigarea cauzelor de fraudare a fondurilor UE. - Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă și ar putea fi nevoită să importe 300 de mii de muncitori din alte țări. - Liderul separatiștilor transnistreni, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte președintei Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, în fața amenințărilor Moscovei de a veni să-și apere compatrioții. Știrile zilei: Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat pentru NewsMaker că suma se ridică la aproximativ 500 de mii de lei moldovenești, echivalentul a 25 de mii de euro. Nota de plată urmează să fie transmisă Federației Ruse. „Ei au atacat linia, ei ne-au afectat infrastructura”, spune ministrul. În urma atacului cu drone, principala arteră prin care Republica Moldova importă curent din România a fost scoasă din funcțiune pentru aproape o săptămână, iar pentru a menține alimentarea cu energie, Moldelectrica, în coordonare cu operatorii din România și Ucraina, a activat rute alternative. Guvernul de la Chișinău a instituit atunci stare stării de urgență în energie pentru a putea gestiona situația de criză. *** Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt. Guvernul modifică regulile de investigare a cauzelor penale. Centrul Național Anticorupție (CNA) își va extinde competențele pentru investigarea fraudelor financiare în proporții deosebit de mari, inclusiv ale celor care afectează fondurile publice, externe și interesele financiare ale Uniunii Europene, potrivit unui proiect aprobat de Guvern. Centrul Național Anticorupție va deveni instituția principală responsabilă de investigarea oricărei fraude care vizează fondurile venite din afara țării și resursele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, atribuțiile Procuraturii Anticorupție au fost modificate pentru a combate mai eficient corupția de nivel înalt. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) se va concentra pe criminalitatea organizată, terorism și cauzele cu un grad ridicat de complexitate. Iar în cazurile economico-financiare și vamale, urmărirea penală va putea fi efectuată de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, sub conducerea PCCOCS, deoarece aceste instituții au datele, instrumentele și expertiza necesară Noile măsuri fac parte din agenda de reforme menită să alinieze Republica Moldova la standardele Uniunii Europene, termenul de implementare fiind stabilit pentru iunie 2026. *** Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, iar soluția ar putea include importul a peste 300 de mii de lucrători din alte țări, a declarat ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău, Eugeniu Osmochescu, la TVR Moldova. Eugeniu Osmochescu a precizat că au fost identificate trei domenii principale care pot impulsiona creșterea economică: industria, tehnologia informației și comunicațiilor și agricultura. În contextul lipsei acute de personal, ministrul susține că importul de forță de muncă devine o necesitate. În același timp, el a dat asigurări că acest proces va fi strict reglementat și nu va pune în pericol securitatea statului. În paralel, autoritățile își propun să mobilizeze și resursele interne, inclusiv populația inactivă. *** Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu a acuzat de la Moscova Chişinăul că încearcă să elimine trupele ruse din regiunea pro-rusă din estul Republicii Moldova. „Oricât de complicate ar fi relaţiile noastre, eu totuşi cred în politicienii moldoveni, a declarat K presei locale. Cred că spun adevărul şi că sunt împotriva soluţionării militare a problemei transnistrene. Desigur, există multe nuanţe - şi înarmarea Moldovei, şi unităţile speciale care participă în programe NATO. Dar asta e altceva. Eu o cred pe doamna preşedintă când spune că nu doreşte să rezolve problema transnistreană pe cale militară. Şi le mulţumesc pentru asta, fără îndoială”, a declarat marţi Vadim Krasnoselski, citat de NewsMaker și News.ro. Declaraţiile vin după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a acuzat autorităţile de la Chişinău că, împreună cu Uniunea Europeană, ar încerca să elimine din regiune Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Oficialul rus a declarat că Moscova „va folosi toate metodele disponibile” pentru a-şi proteja cetăţenii din regiunea transnistreană. Mesajul a fsot preluat și de ambasadorul neacreditat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care a amenințat că Rusia va apăra cetăţenii ruşi din stânga Nistrului „prin toate mijloacele disponibile”. Chișinăul a reacționat amintind că prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală și a calificat declarațiile Moscovei drept „provocatoare, inacceptabile şi regretabile”. Şi Uniunea Europeană a respins ameninţările Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a declarat că UE susţine „pe deplin independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute internaţional. Rusia este bună doar la a ameninţa, a minţi şi a submina stabilitatea regională”, a adăugat Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.

news european union dar nato rom rusia ei stat justi nota bruxelles ue autorit moldova declara federa cna ucraina ruse cred externe transnistria newsmakers kaja kallas iar cronica bucure guvern securitate dodon republica moldova moscova oric uniunea european noile guvernul rusiei purt moldovei igor dodon organizate

Russia's Forest Blizzard Is Abusing Home + Small Office Routers for Cred Theft

Play Episode Listen Later May 6, 2026 51:37

This week on the Microsoft Threat Intelligence Podcast, host⁠ ⁠⁠Sherrod DeGrippo speaks with Danny Adamitis, Distinguished Engineer at Lumen Technologies' Black Lotus Labs who break down how the Russian state-linked threat actor Forest Blizzard is exploiting home and small office routers to hijack DNS traffic, enabling large-scale surveillance and targeted credential theft. The conversation highlights how this low-cost approach scales globally, why unmanaged routers have become a critical weak point, and how tactics, from brute force to token theft to DNS hijacking continue to evolve. In this episode you'll learn: How Forest Blizzard exploits home routers to intercept DNS traffic Why unmanaged routers are a major blind spot in modern security How tactics have evolved from brute force to token-based access Some questions we ask: What defines Forest Blizzard and how they operate? How does this impact machine-to-machine or service account security? What are the broader third-party or downstream risks? Resources: View Danny Adamitis on LinkedIn View Sherrod DeGrippo on LinkedIn Justice Department Conducts Court-Authorized Disruption of DNS Hijacking Network Controlled by a Russian Military Intelligence Unit FrostArmada: All thriller, no (malware) filler Discover and follow other Microsoft podcasts at microsoft.com/podcasts Get the latest threat intelligence insights and guidance at Microsoft Security Insider The Microsoft Threat Intelligence Podcast is produced by Microsoft, Hangar Studios and distributed as part of N2K media network.

russia russian microsoft blizzard theft dns abusing cred routers distinguished engineer lumen technologies small office hangar studios

From Rant Bridges to Big Deals: Taylor Swift's Songwriting Cred & New York Times Interview

13: A Taylor Swift Fan Podcast

Play Episode Listen Later May 5, 2026 51:28

Being a Swiftie can be chaotic at times but that's why we have SwifTEAs to keep it all straight… or get it all wrong. There's a lot to cover in this episode, from Taylor Swift being named one of the greatest living songwriters in her New York Times feature to breaking down her actual songwriting process, we're diving deep into all of the latest news and getting into some potential clownery.We discuss her love for structure, alliteration, and the iconic “rant bridge,” plus the influences behind her style and some possible future collabs. And Taylor Swift talking about her favorite song twists and the album that everyone slept on.. ICONIC!Speaking of iconic, Taylor's 2018 contract decision is finally paying off in a massive way, and it's set to benefit artists across the industry. We explain what happened, why it matters, and how she continues to shift the business side of music.We also get into her latest move to protect her voice and likeness from AI, why it's happening now, and what it says about the future of music and media.And what's up with the mysterious countdown on her website that suddenly disappeared and what all could that mean? We covered that too in an episode posted over the weekend. Check out our previous SwifTEA to hear what we got right and what has since aged poorly. What did we miss? What would you like to hear from us? There are lots of ways to reach us!This is a paid advertisement from BetterHelp. Our listeners get 10% off their first month at http://BetterHelp.com/TAYLORSWIFTFAN.THIS EPISODE IS SPONSORED BY QUINCE Go to http://quince.com/taylorswiftfan for free shipping and 365-day returns.Stay Connected with 13: A Taylor Swift Fan PodcastJoin the conversation in our exclusive Lobster Lounge: station.page/13Contact the PodcastVoicemail: (689) 214-1313Email: the13podcast@gmail.comInstagram: @the13podcastTikTok: @the13podcastTwitter/X: @the13TSpodcastYouTube: 13: A Taylor Swift Fan PodcastFollow the HostsAna – @anaszabo13Lacey – @laceygee13Amy – @amysnicholsNick – @heynickadamsSee Privacy Policy at https://art19.com/privacy and California Privacy Notice at https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.

ai speaking new york times taylor swift rant iconic bridges big deals songwriting betterhelp stay connected swiftie cred

Radu Croitoru despre Gala Premiilor Radio România Cultural: „Aceste premii sînt așteptate, sînt rîvnite”

Play Episode Listen Later May 4, 2026 25:33 Transcription Available

Gala Premiilor Radio România Cultural, ajunsă la a 25-a ediție, are loc în 4 mai, de la ora 19.00, pe scena Sălii Radio. Se vor acorda premii la opt categorii și patru premii speciale. Publicul va asista totodată la un concert extraordinar susținut de Bogdan Mihai Simion și Lăutarii de Mătase. Totul va fi transmis în direct, onair și online, la Radio România Cultural. Cum arată acest eveniment, care împlinește un sfert de veac? În ce măsură nominalizările la premiile Radio România Cultural sînt și o oglindă a postului? Radio România Cultural își asumă și o misiune educativă? L-am întrebat pe Radu Croitoru, managerul postului Radio România Cultural. Radu Croitoru: „Gala asta a început în urmă cu 25 de ani, undeva în foaierul Sălii Radio, aici la noi, în Berthelot, cu niște premii timide, care erau date unor oameni din zona culturală. Primeau niște produse, detergent, nu mai știu ce primeau la vremea respectivă. Da, gala a evoluat din toate punctele de vedere, a evoluat din punct de vedere artistic, dar a evoluat mai ales din punctul de vedere al impactului pe care îl au aceste premii în piața culturală românească. Aceste premii sînt așteptate, aceste premii sînt rîvnite.”În contextul în care cultura este mereu subfinanțată și accesul la cultură nu este garantat peste tot în aceeași măsură, care este rolul unui post precum Radio România Cultural, în ceea ce privește nu doar promovarea culturii, ci difuzarea producțiilor culturale?Radu Croitoru: „Noi nu trebuie să le spunem oamenilor să citească „Maestrul și Margareta”. Cred că am depășit stadiul ăsta. Noi trebuie să le explicăm oamenilor de la ce înseamnă Strîmtoarea Ormuz, pînă la a fi alături de instituții de cultură care au probleme din cauza finanțării, din cauza acțiunilor politice. Cultura nu mai are doar un rol informativ, educativ. Ea este deja un actor în dezvoltarea societății românești, un actor activ. Uitați-vă la tematicile din spectacolele de teatru, din literatură și așa mai departe: sînt foarte ancorate în realitate, pentru că actorii culturali din România și-au dat seama că rolul lor este mult mai important decît cel de a spune povești frumoase din trecut. Și, în același timp, la Radio România Cultural continuăm să difuzăm teatru pentru cei care nu au teatru la ei în localitate, concerte pentru cei care nu au o filarmonică sau o sală la ei în localitate. Optimismul meu vine din faptul că în fiecare an, la fiecare măsurătoare de audiență, Radio România Cultural mai cîștigă niște oameni. Imaginați-vă că Radio România Cultural este ascultat astăzi de 400.000 de oameni! Este o cifră care ne dă speranță.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

radio cultural cultura rom ea gala str imagina noi cum radu cred ormuz despre primeau berthelot totul uita radio rom

Hyrox gave India a finish line. What happens after you cross it?

Two by Two

Play Episode Listen Later Apr 30, 2026 68:42

Eighteen months ago, Hyrox did not exist in India. Last month, 8,200 people paid Rs 9,000 each to do a sled push at the Bangalore International Exhibition Centre. Attendees described the event as a “carnival”, and for several weeks, everyone was talking and proudly sharing their Hyrox timings.If you're wondering what on earth is going on, well, this episode is for you.Fitness as an event isn't new in India. Every wave of participative fitness in India solved something the previous one couldn't. Marathons gave the urban professional class a finish line and an identity. Crossfit gave them a tribe and a daily ritual. Both peaked, both retreated, both ended up circling the same thin, affluent cohort in Bengaluru and Mumbai. Now Hyrox has arrived, and in one season blown past anything either of those formats built in India. The question is whether Hyrox is the next iteration of the same product, or something fundamentally different.Then there's the business side of it. Hyrox is a premium commercial format, with revenue lines through event tickets, a global licensing model, a PUMA deal, and a middleman at every layer between the participant and the finish line. That commercial stack sits on top of a culture that markets itself on community and participation. Does that accelerate the fitness ecosystem or does it extract from it?And to find out that answer, Praveen Gopal Krishnan sits with two guests:Prasanna Akela is the cofounder of Belong, a personal training studio in Bengaluru. Before Belong, Prasanna was an early growth leader at companies like CRED, Apple, and Uber India. He's also competed at the national level in ultimate frisbee and has trained extensively in endurance and strength. He brings the operator's view: what does someone building a fitness business in India actually see when a global format like Hyrox walks in?“I've not seen this culture of people at scale wanting to get better. Everybody does their first Hyrox. Nobody's like, how do I do my second Hyrox better than my first one.”Dilip Kumar leads investments at Rainmatter*, Zerodha's health and fitness fund, which has deployed over Rs 250 crore across dozens of investments in health and fitness—including Hyrox India, Ironman, and Devil Circuit. He's also a serious endurance athlete with a 2:55 marathon personal best and a finisher at the Boston Marathon. He has publicly called Hyrox as India's “2008 IPL moment” for fitness. He came to this conversation with a declared interest and a clear conviction.“99% of the people are not intrinsically motivated. The invention of all these events kind of expanded that category — and that's where we started investing.”Prasanna is building inside the wave and Dilip is investing and betting on it. Both of them are also participants. They competed in last month's Hyrox event at Bengaluru. The episode tries to find out how long the wave is going to last—and what might happen after that.*Zerodha's perennial fund Rainmatter Capital is an investor in The Ken.This episode was hosted and produced by Praveen Gopal Krishnan. Rajiv C N, our resident technical producer did the audio production.

Mihaela Czobor-Lupp: „Fără educație, democrația moare”

Play Episode Listen Later Apr 30, 2026 28:08 Transcription Available

De ce este important studiul științelor umaniste? Care e relevanța studierii științelor politice în lumea de azi, marcată de conflicte, tensiuni și crize multiple? Ajută studierea științelor politice la înțelegerea acestei lumi în plină schimbare? Am întrebat-o pe Mihaela Czobor-Lupp, profesoară de științe politice la Carleton College (Minnesota, Statele Unite ale Americii). Carleton College este un liberal arts college, o universitate privată, un tip de instituție mai puțin cunoscut în Europa. Ce înseamnă concret acest model, cum se predă, cum se învață?Mihaela Czobor-Lupp: „Educația în artele liberale și în umanioare este ceva ce americanii au luat din marea lor admirație pentru Europa și pentru antichitatea greacă și romană - o tradiție pe care ei au creat-o și care este interdisciplinară, foarte diferită de felul în care eu am studiat la Universitatea din București. Studenții nu sînt canalizați, orientați din primul moment către o specializare, ci, din contră, sînt încurajați să ia cursuri din cele mai diverse domenii și o paletă foarte largă de discipline. Accentul se pune în mod deosebit pe capacitatea de a învăța să gîndești prin studiul celor mai diferite discipline, de la știință politică și istorie pînă la artele plastice și educație fizică.”Care e relevanța studierii științelor politice în lumea de azi, marcată de conflicte, tensiuni și crize multiple? Mihaela Czobor-Lupp: „Acestea sînt momentele cînd înțeleg ceva ce, de regulă, studenții americani nu înțeleg. Pentru că au norocul sau au avut norocul de a trăi într-o societate și sub un regim politic nu foarte problematic, într-o situație de relativă abundență. Și 2016, și 2024 au fost momente în care au înțeles ce mare influență are forma de guvern asupra vieții tale personale. Au înțeles că forma de guvern îți influențează viața personală într-un mod fundamental, astfel încît nu poți să neglijezi să înțelegi mecanismele politice, mecanismele puterii politice, instituțiile. Este un moment de criză a democrației. (...) Cred că trebuie să investim bani, timp, energie, imaginație și bunăvoință în a crea structuri care să-i ajute nu doar pe studenți, dar și pe cetățenii unei țări să continue să învețe despre funcționarea mecanismelor politice și despre impactul politicii asupra vieții lor.” La ce să ne așteptăm de la societatea americană în viitorul apropiat? Mihaela Czobor-Lupp: „N-am altă soluție decît să fiu optimistă. Pentru că locuiesc acolo, pentru că mi-am investit mulți ani de viață în educația studenților americani. Și cred, din multe puncte de vedere, în Statele Unite, după cum cred în România. Am o inimă care bate în două părți, și de-o parte și de cealaltă a oceanului. Dar cred că este un moment de mare răscruce. Este o mare ruptură între o Americă care a profitat, cum sînt și eu, cum sînt și studenții mei, de globalizare, de posibilitatea de a călători, de a învăța și o altă mare pătură a societății americane pe care globalizarea a lovit-o puternic. Plus că există o Americă extrem de progresistă și există o Americă foarte religioasă. Și aici nu știu cum se va face sudura din nou. Și este și o Americă care practică un fel de cultură, de televiziune, de media care nu educă, nu cultivă. Oamenii pleacă din școală și nu mai învață, nu se mai formează, nu se mai informează. Și democrația fără educație moare.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

care europa cultural dar rom educa cred pentru mihaela studen bucure oamenii americ statele unite democra universitatea radio rom

Svetlana Cârstean, Cătălin Pavel și Alina Purcaru sînt nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie

Raw Talks With Vamshi Kurapati - Telugu Business Podcast

Play Episode Listen Later Apr 24, 2026 30:52 Transcription Available

Svetlana Cârstean, autoarea volumelor „Restul” și „Arteziana” (Ed. Nemira), Cătălin Pavel, autorul volumului „ce ne-a rănit cel mai mult a fost gingășia” (Ed. Vinea), și Alina Purcaru, autoarea volumului „Clivaj. Fidelitate” (Ed. Cartier) sînt nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie. Ei sînt invitații acestei ediții. Svetlana Cârstean a publicat anul trecut primele două volume dintr-o proiectată trilogie „organică şi personală a acelor teme vitale care te readuc în lume”, după cum o caracterizează chiar ea. În „Restul” ne spune că „Poezia e un rest. Ce rămîne de la masa celorlalți./ O insuficiență constantă” și ne propune un personaj masculin-feminin prin care chestionează dimensiunea identitară şi raportul cu munca, plata, efortul. Iar în „Arteziana” face un elogiu, în imagini memorabile, prieteniei între fete – o temă atît de rar abordată în literatura noastră.Svetlana Cârstean: „A fost și este o obsesie a mea, un sentiment foarte pregnant – că poezia are această condiție, de a fi insuficientă. (...) Trebuie să fim serioși și să admitem: nimeni nu te va accepta numai cu poezia, nimeni nu va accepta numai poezia. Totdeauna poezia se așteaptă să fie ceva în plus, sau ceva pe lîngă, sau ceva care o să vină mai tîrziu. Dar nu prezent. Cred că una dintre ratările noastre ca ființe este incapacitatea noastră de a trăi într-o prezență, așa cum poezia o face. Pentru că poezia e prezență. Ca să poți să scrii, trebuie să ai capacitatea de a sta cu tine într-o prezență care uneori poate fi insuportabilă.”În „ce ne-a rănit cel mai mult a fost gingășia” Cătălin Pavel abordează teme mari: dragostea, suferința din dragoste, viața, moartea, pentru care a construit un univers fantastic, oniric, din care nu lipsește umorul, sub formă de ironie și autoironie. Și se mai remarcă o temă importantă în acest volum: scrisul – ce poate și mai ales ce nu poate face scrisul. Cătălin Pavel: „Eu nu mă feresc să fiu destul de patetic și sentimental, la nevoie. Cred că poezia își păstrează dreptul de a vorbi despre lucrurile absolut dramatice, care sînt percepute de noi toți ca fiind cumva ridicole – nu prea vorbești în gura mare despre ele, că se consideră că ești lăcrămos, sau, mă rog, nu ești suficient de modern, de ironic... Dar poezia este cea care poate merge pînă în inima lucrurilor. (...) Viața noastră este o combinație permanentă de momente de inspirație și de momente prozaice. Și, cu poveștile pe care le spunem, unele în proză, altele lirice, compensăm această fragmentare, aceste interstiții prozaice, aceste rupturi existențiale și încercăm ca totul să aibă un sens.” Ceea ce te surprinde de cum vezi cartea Alinei Purcaru, „Clivaj. Fidelitate”, înainte s-o deschizi, este titlul: cuvîntul „fidelitate” este tăiat cu marker fucsia. Multe dintre poemele de aici sînt micropovești dublate adesea de o gîndire poetică ce-și propune să înțeleagă, să pună în limbaj. Unul dintre cele mai puternice poeme din carte este „Paris bonheur”, în care istoria femeilor este descrisă prin istoria hainelor.Alina Purcaru: „Nimic nu este neutru, nimic nu este la întîmplare, totul este infuzat de o istorie și de o dinamică a puterii, inclusiv felul în care sîntem în lume, felul în care ne performăm corpurile, identitățile, iar în cazul femeilor și al hainelor este cu atît mai evident. O istorie a felului în care am fost normate, disciplinate să apărem în societate este implicit și o istorie a opresiunii, a limitărilor, a conflictelor – inclusiv de clasă. (...) Mi s-a părut important să mă gîndesc la cum putem să ne luăm corpurile înapoi și să le revendicăm ca zone legitime, luminoase, valoroase și inteligente, care merită discuția, merită scrisul și un alt tip de privire.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga emisiune!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

cultural dar ei pavel cartier cred pentru iar multe trebuie unul poezie restul radio rom svetlana c

EP 123 |

Play Episode Listen Later Apr 17, 2026 136:18

90% of family wealth evaporates by the third generation. GV Keshav Reddy is building to beat those odds.In this episode of Raw Talks With VK, we sit down with Keshav Reddy — scion of the GVK Group, one of India's most iconic infrastructure conglomerates behind the Bangalore and Mumbai Airports and the founder of Equal AI, an AI-powered assistant built to serve every Indian.Keshav opens up about growing up inside a business empire, what the third-generation curse really feels like from the inside, and why he's betting his career on building digital infrastructure for a billion people.In this episode:The real economics of how airports are built and bid for in IndiaWhy he founded Equal AI and his goal of 1 million daily active usersHis early investments in CRED and Upstox and what he saw before others didHis personal philosophy: "Feet to the ground, eyes to the sky"How Transcendental Meditation and calendar discipline shape his decision-makingHis relationships with Nikhil Kamath, Nithin Kamath, and Kunal ShahHow Mukesh Ambani and Elon Musk inspire Whether you're building something from scratch or figuring out where to put your money — this conversation will give you boardroom perspectives and C-suite advice you won't find anywhere else.

ai stories elon musk indian feet insider unveiling bangalore reddy cred keshav nikhil kamath

Alexandra Teslovan, debut în Campionatul European de raliuri

chicago intervention cred cvi safety manager community violence

Play Episode Listen Later Apr 17, 2026 4:57

Alexandra Teslovan, în vârstă de 19 ani, își va face debutul la Campionatul European de Raliuri, competiție ce va avea în Andaluzia în perioada 17-19 aprilie a.c. Tânăra spune ce înseamnă pentru ea trecerea în liga profesioniștilor și cum va încerca să facă față din punct de vedere emoțional unei curse de o asemenea anvergură. La nici 20 de ani, Alexandra Teslovan se anunță una dintre speranțele motorsportului românesc. Tânara va debuta la Campionatul European de Raliuri, sub soarele Cordobei acolo unde va avea loc prima etapă, la care vor participa piloți cu nume de pe tot continentul. Drumul Alexandrei până la o competiție de o asemenea anvergură nu a fost deloc ușor. A început să conducă la Academia „Titi Aur” la vârsta de 12 ani, iar pasiunea a început cu nenumăratele ore petrecute alături de tatăl său, Adrian Teslovan, cel care a transformat motorsportul în al doilea job, obținând în ultimul deceniu o mulțime de titluri naționale. În 2021 a participat în Campionatul Național de time attack și super slalom. Doi ani mai târziu a debutat în Campionatul Național de Raliuri și la finalul sezonului a câștigat Trofeul Rally Start. Ultima cursă la care a participat a fost Raliul Harghitei, dar Alexandra a mai participat și la alte probe din motorsport cum ar fi, viteză în coastă, time attack, super slalom și slalom paralel, care este tot un circuit, doar că e pe macadam: două mașini sunt pe circuit, una pleacă dintr-o parte, una dintr-alta, și cel mai bun timp câștigă. Când era mică se juca și cu păpușile și cu mașinuțele, fără să aibă o preferință anume. Era o combinație fată-băiat, dar acum e mai băiețoasă decât majoritatea fetelor. Totuși, pentru o fată nu e ușor să porți echipament gros și ignifug, mai ales vara, în condițiile în care în mașina sa de curse sunt undeva la 50 de grade. Latura sa feminină își face însă adesea simțită prezența. De pildă, frumoasa tânără arătă că știe și să pozeze nu doar să piloteze. Înaintea startului sezonului la raliuri, Alexandra a participat la un shooting, unde a demonstrat că se pricepe foarte bine să fie și model. „M-am simțit foarte bine la ședința foto. Am avut și un fotograf foarte bun, pe Mihnea, cu care mă înțeleg foarte bine. Și până la urmă, nu am teamă de cameră” - Alexandra Teslovan, pilot în Campionatul Național de Raliuri. De la shooting, direct în infernul Europeanului de Raliuri După ședința foto inedită, Alexandra a schimbat însă blugii, tocurile și geaca de piele pe „bestia” 4x4 cu care va debuta, în premieră, în Campionatul European de Raliuri. Asta pentru că gândul i-a zburat la Cordoba, unde imediat după Paște va începe aventura vieții sale! Alexandra își va face debutul în Campionatul European de Raliuri cu o adevărată „bijuterie” pe 4 roți, care marchează trecerea ei în liga profesioniștilor. „A fost un pas necesar, în opinia mea. Până la urmă, dacă nu fac pasul acesta acum, când sunt tânără și la început, nu știu când îl mai fac. Mașina cu care voi concura în campionatul european este total diferită cu tracțiune în față. Am trecut la 4x4, de la aspirat, trecem la turbo, deci s-au schimbat atâtea lucruri încât e complet alt stil de driving. Așa că, da, e mult mai puternică” - Alexandra Teslovan, pilot în Campionatul Național de Raliuri. Anul acesta va fi unul foarte încărcat pentru tânăra care în curând va împlini 20 de ani. Ea va concura în 3 campionate, în țară la raliuri și la Super Rally și afară, în european. Pentru prima dată, tatăl ei nu o va însoți! În Andaluzia, în prima etapă de european, sub soarele Cordobei, miza va fi și una profund emoțională. Pentru prima dată într-o cursă de o asemenea anvergură, Alexandra nu-l va avea pe tatăl ei în parcul de service, ci va pleca la drum într-o formulă inedită, de familie. „Cred că o să am emoții încă din avion și o să fie foarte interesant. O să vină cu mine doar mama și mătușa mea, pentru că sora mea are examen, așa că trebuie să ne împărțim și tata rămâne acasă” - Alexandra Teslovan, pilot în Campionatul Național de Raliuri. Atunci când nu se luptă cu secundele pe probele speciale, Alexandra redevine fanul numărul unu al vitezei. Urmărește cu sufletul la gură Formula 1, unde are deja favoriți clari pe care îi susține de la distanță: „Un pilot preferat? Cu siguranță Lando Norris o să fie, dar acum că a început și Kimi să meargă și când are zile bune și mă bucur... Deci și Kimi și Lando, dar Lando o să fie mereu”. În afara emoțiilor Alexandra va trebui să gestioneze și conduita noii sale mașini de competiție, mult mai puternică decât precedenta.

european debut formula era ea ultima lando kimi doi asta cordoba lando norris cred pentru deci urm anul atunci totu andaluzia

Republican Mike Minogue brings big money, outsider status and business cred in run for Mass. governor

WBUR News

Play Episode Listen Later Apr 14, 2026 5:00

The wealthy former biotech executive identifies as a "born again" Catholic who would bring CEO-style management to the state as a “new kind of governor.”

ceo republicans catholic status mass governor outsiders big money cred mike minogue

Community Violence Intervention: Chicago CRED

Arrested Mobility

Play Episode Listen Later Mar 30, 2026 20:34

For generations, the dominant public response to violence was punishment and enforcement. But another approach has continued to grow alongside that model: Community Violence Intervention. CVI suggests that the people best positioned to interrupt gun violence are often those with lived experience, deep relationships, and hard-earned credibility in the communities most affected. Sometimes, they're people who were previously in a gang, or been in prison, or lost their family to a shooting. Those folks have more credibility with their community, and more influence to help young men facing elevated risk because of concentrated disinvestment, exclusion, trauma, and limited opportunity. Our guest today is Cedric Hawkins, Safety Manager with the CVI organization, Chicago CRED. Find Chicago CRED at https://www.chicagocred.org/

Would you trust AI to be your money-whisperer?

Daybreak

Play Episode Listen Later Mar 25, 2026 9:05

From platforms like Cred, Zerodha, and Groww integrating AI assistants, to Sebi-registered advisors now using AI to generate personalised investment recommendations, the shift is already underway. And with nearly 140 million investors and fewer than a thousand registered advisors to serve them, the math alone might make AI advice not just convenient, but necessary.Tune in.Daybreak is produced from the newsroom of The Ken, India's first subscriber-only business news platform. Subscribe for more exclusive, deeply-reported, and analytical business stories.

money trust ai business technology news whisperer daybreak sebi cred

Taxele pentru Investitori s-au schimbat in 2026! Ce trebuie sa stii acum? Claudiu Ionita S10E04

Banii Vorbesc

Play Episode Listen Later Mar 5, 2026 77:25

În acest episod din Banii Vorbesc, discut cu Claudiu Ioniță, expert în fiscalitate, despre toate modificările importante care afectează investitorii în 2026 și despre cum trebuie gestionate corect pentru a evita problemele cu ANAF. Claudiu Ioniță este Tax director la BDO România, ce are ca specializare impozitarea, taxare și fiscalitatea investitorilor de retail. Cred ca […] Articolul Taxele pentru Investitori s-au schimbat in 2026! Ce trebuie sa stii acum? Claudiu Ionita S10E04 apare prima dată în Laurentiu Mihai.

tax cred pentru acum trebuie investitori claudiu anaf articolul banii vorbesc

Bugetul ar putea ajunge la vot în Parlament săptămâna viitoare

Play Episode Listen Later Mar 4, 2026 49:46

Liderii Coaliției de guvernare s-au întâlnit din nou pentru a discuta bugetul pe anul in curs, după ce social-democrații au transmis că se va ajunge la blocaj politic dacă în buget nu se regăsesc și ajutoarele pentru persoane vulnerabile propuse de PSD. Documentul ar putea ajunge in Parlament saptamana viitoare. Ce va decide românia în privința umbrelei nucleare a Franței? Cred că trebuie să existe la nivelul instituțiilor din România o discuție foarte serioasă și informată privind avantajele și eventualele dezavantaje ale participarii la umbrela nucleara propusa de Franta. Dar având în vedere situția internațională, nu există foarte multe argumente pentru a amana discuțiile spune profesorul Sergiu Mișcoiu. Un interviu in aceasta seara. Șeful armatei americane anunță că atacurile asupra Iranului intră într-o nouă fază- atacuri extinse în interiorul țării Iranul anunță că funeraliile de stat pentru liderul suprem ayatollah Ali Khamenei, care erau planificate pentru această seară la Teheran, au fost amânate „în anticiparea unei participări fără precedent”. Pe de alta parte, Israelul isi continua ofensiva in sudul Libanului. Cluj-Napoca devine primul oraș din România care are un desert… cultural Preparatul va fi disponibil în mai multe locații din industria ospitalității din oraș, urmând ca o parte din încasări să meargă într-un fond destinat zonei culturale. Despre ce e vorba, aflati mai tarziu.

dar pe rom parlament teheran psd cred ali khamenei cluj napoca franta

Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, despre Iran și tensiunile din coaliție

god music truth hebrews kevin macleod brothers grimm cred kids church

Play Episode Listen Later Mar 3, 2026 17:21

Liderul PNL Iași, Alexandru Muraru, declară într-un interviu la RFI că și-ar fi dorit un mesaj mai ferm de susținere din partea României a Statelor Unite și Israelului, în contextul conflictului din Iran. Deputatul critică pe de altă parte PSD, pentru că se opune reformării statului. Alexandru Muraru, despre Iran: ”Aș fi vrut să văd și un mesaj mai ferm și mai vocal din partea României, mai politic, de susținere pentru Statele Unite ale Americii și Israel, care ar fi fost mai justificat în primul rând din prisma interesului de securitate românesc, pentru că România este stat de frontieră al NATO, cel mai important pilon de securitate pe care se sprijină România este SUA și parteneriatul strategic”. Despre PSD și tensiunile din coaliție: ”Principala preocupare pentru PSD este acum de a pune piedici, contre, la proiectul de buget și să vadă ce avantaje mai poate obține”. Despre propunerile de șefi ai marilor parchete: ”Aceste propuneri nu schimbă foarte mult în justiția din România. Nu am asistat decât la o rocadă. Cred că arată totuși a un pas bătut pe loc”.

israel iran nato rom rfi psd cred despre alexandru statele unite

What Peak XV's partner exodus says about VC economics

Two by Two

Play Episode Listen Later Feb 26, 2026 79:55

Quick question: Would you give someone your money for ten years if they promised you'd get back roughly what an FD would give you? And they'd also take 2% of your money every single year, no matter what happens, plus 20% of any profits at the end.You'd laugh them out of the room, right? Well, that's venture capital.Peak XV lost three of its partners. Ashish Agarwal who backed Groww, Ishan Mittal who invested in Razorpay and Tejasvi Sharma who bet on Cred. These guys crushed it and they still walked out over "disagreements on economics and payouts."That's when we realized: this isn't a Peak XV problem but a VC industry problem that nobody wants to admit. So we brought in Mayank Bansal, a hedge fund manager who pulled the actual numbers: Crisil data, Peak XV's fund performance, small cap index returns, FDs. All of it. Joining us is also Arundhati Ramanathan, deputy editor at The Ken, who's been tracking these partner exits closely.Mayank's take? "What is happening in the VC industry currently is they are charging the profit shares of that Medallion fund while returning less than index funds, which is blasphemous."Most Indian VC funds are charging 36% profit share to deliver 12% returns while a small cap index fund gave 13.35% over the same period which you can withdraw anytime. So why do the smartest investors in the world keep putting money into this? Why does two and twenty still exist?Fair warning, this episode is number-heavy. We've linked the reports in the show notes so you can follow along. But the punchline is simple: venture capital in India might just be an overpriced underperforming asset class nobody's willing to admit is broken.Listen to find out why the exits are just beginning.____Additional resources:1. Accel India's fund returns (Newcomer, paywalled)2. Crisil's AIF Benchmarks Report3. Indian VCs' boss wants them to take a pay cut by Arundhati Ramanathan4. India's VCs are getting disrupted… by India's tax-payers by Praveen Gopal Krishnan5. The invisible whale that capsized India's leaky options boats- Two by Two episode 51____This episode was produced by Uddantika Kashyap.If you liked this episode, share it with your friends, family and colleagues. And if you have thoughts on the discussion, write to us at twobytwo@the-ken.com.

business news partner startups exodus economics curiosity peak vc vcs newcomer synthesis fd cred medallions mayank fds

Creation Cred

Fish Bytes 4 Kids

Play Episode Listen Later Feb 23, 2026 12:45

This compilation of short stories helps kids understand the Truth about creation! In the first story, a professor mistakenly stumbles into Kids Church to teach his version of the origin of mankind, the teacher sets him straight with Genesis 1:27, "God created man in His own image;... male and female He created them." In the second story, the “Species Hunter” is in search of people who are dedicated to pleasing God. "God's Word I have hidden in my heart that I might not sin against Him" Ps. 119:11. In the third story, Barbie Darwin has uncovered an ancient manuscript that was written by the Brothers Grimm, leading her to believe that kissing an animal will cause it to become a human prince. Hebrews 11:3, "By faith we understand that the world was framed by the Word of God." #bible, #creation, #godmadetheworld, #followjesus, #disciplesofjesus, #kids, #christiankids, #biblestoriesforkids, #biblelessonsforkids, #storiesforkids, #storiesforchristiankids, #bedtimestoriesforkids, #fishbytes4kids, #roncarriewebb, #creation, #genesis, #godscreation Music by YouTube Audio Library "Look Busy" by Kevin MacLeod is licensed under a Crative Commons Attribution 4.0 license. https://creativecommons.org/licenses/by/4.0 Source: http://incompetech.com/music/royalty-free/index.html? isrc=USUAN1100172 Artist: http://incompetech.com/

Creation Cred

Adventures: Bible Truths in Action

Play Episode Listen Later Feb 20, 2026 12:24

This compilation of short stories helps kids understand the Truth about creation! In the first story, a professor mistakenly stumbles into Kids Church to teach his version of the origin of mankind, the teacher sets him straight with Genesis 1:27, "God created man in His own image;... male and female He created them." In the second story, the “Species Hunter” is in search of people who are dedicated to pleasing God. "God's Word I have hidden in my heart that I might not sin against Him" Ps. 119:11. In the third story, Barbie Darwin has uncovered an ancient manuscript that was written by the Brothers Grimm, leading her to believe that kissing an animal will cause it to become a human prince. Hebrews 11:3, "By faith we understand that the world was framed by the Word of God."#bible, #creation, #godmadetheworld, #followjesus, #disciplesofjesus, #kids, #christiankids, #biblestoriesforkids, #biblelessonsforkids, #storiesforkids, #storiesforchristiankids, #bedtimestoriesforkids, #fishbytes4kids, #roncarriewebb, #creation, #genesis, #godscreation Music by YouTube Audio Library "Look Busy" by Kevin MacLeod is licensed under a Crative Commons Attribution 4.0 license. https://creativecommons.org/licenses/by/4.0 Source: http://incompetech.com/music/royalty-free/index.html? isrc=USUAN1100172 Artist: http://incompetech.com/

god music truth hebrews ps kevin macleod brothers grimm cred kids church

Ludovic Orban, fost premier, preș. Forța Dreptei, despre recesiune și reforme

director live mt funding nonprofits reporting boeing fundraising philanthropy business value real business funders cred

Play Episode Listen Later Feb 13, 2026 16:47

Recesiunea tehnică din România este o contracție de moment, declară la RFI fostul premier Ludovic Orban. Președintele partidului Forța Dreptei spune de asemenea că cei mai mulți primari de comune care l-au criticat pe premierul Ilie Bolojan sunt de la PSD. Ludovic Orban, despre recesiunea tehnică din România: ”Sincer, era previzibil (...). Practic, s-a contractat PIB-ul în mare parte din cauză că nu a mai funcționat minciuna cu creșterea economică bazată pe stimularea consumului, prin măsuri guvernamentale care să crească venituri către categoriile care sunt finanțate de la buget (...). Cred că e o contracție de moment, nu cred că e un fenomen care să continue”. Despre reforma administrației: ”E nevoie de o reformă administrativă care să ducă la concentrarea administrației, mai puține unități administrativ-teritoriale. Personal, susțin și reducerea numărului de județe (...). Eu pot să vă dau o cifră, pe baza evaluărilor mele, se poate ajunge la 17-18 județe, fără probleme”. Despre primarii de comune care îl critică pe premierul Ilie Bolojan: ”Aproape toți primarii care au vorbit împotriva lui Bolojan au fost primari PSD, în frunte cu primărița de Cumpăna, care e din 2020 în funcție (...). Primărița din Cumpăna are 85 de angajați, la o primărie de comună. Cum să nu aibă de unde să facă reduceri de personal? (...) O primărie de comună medie poate să funcționeze liniștit cu 15-16 angajați care să-și facă treaba”.

personal european union premier rom prim pib orban cum ludovic rfi psd cred despre reforme practic sincer

How Webster U alum Matt Vogel, the man behind Kermit the Frog, got major ‘street' cred in the puppet world

St. Louis on the Air

Play Episode Listen Later Jan 22, 2026 24:12

In 2023 Matt Vogel was in London for the coronation of King Charles III. In the royal box, Vogel also had a very special frog with him: Kermit the Frog. Vogel is the puppeteer behind Kermit, Big Bird, Count von Count and more. The Webster University alum joined “St. Louis on the Air” in May 2023 to talk about his remarkable career before he delivered the commencement speech at his alma mater.

air frogs puppets webster vogel man behind kermit alum king charles iii big bird cred webster university kermit the frog matt vogel

Nonprofit Funding Beyond the Check: How Funders Add Real Business Value

The Nonprofit Show

Play Episode Listen Later Jan 20, 2026 30:30

In the nonprofit world, “funding” is often treated like a finish line. But in this conversation, Gloria Dixon—Executive Director and Director of Philanthropy at the BECU Foundation—frames it as something more useful: a long-term business relationship built on trust, clarity, and shared accountability.Gloria begins with BECU's origin story, rooted in cooperative problem-solving: in 1935, Boeing employees pooled money in a tin box so colleagues could buy the tools they needed to work. That same “people helping people” ethos still shapes how BECU shows up today—through products and services, employee volunteerism, and philanthropic partnerships designed to strengthen community financial health.From there, the discussion moves into what many nonprofits are feeling right now: shifts in funding, rising uncertainty, and the need to adjust strategy without losing momentum. Gloria makes the business case for longer-term, larger-dollar commitments—because multi-year stability gives nonprofits room to plan, staff, and deliver outcomes instead of living in perpetual fundraising churn. She explains trust-based philanthropy as a power shift that respects expertise closest to the work: “We have to trust them to do the work…give them the funding they need… and then just get out their way so they can do the best work.”That mindset shows up in BECU Foundation's approach to grants. Instead of long, technical applications, Gloria's team prioritizes conversation and relationship—practical for a small staff overseeing partnerships with nearly 300 nonprofits annually, and aligned with how trust actually gets built. Reporting expectations, she explains, vary by the size and structure of the partnership—light-touch for small, one-time support, and more defined reporting for multi-year agreements.Perhaps the most refreshing business lesson is Gloria's view of “competition.” In her words: “There is no competition, never.” The goal isn't brand ownership—it's maximizing community outcomes. BECU also adds value beyond checks: their name can signal credibility to other funders, they share partner insights across philanthropic networks, and they even play matchmaker—connecting senior executives to nonprofit board opportunities when leadership talent is needed.Find us Live daily on YouTube!Find us Live daily on LinkedIn!Find us Live daily on X: @Nonprofit_ShowOur national co-hosts and amazing guests discuss management, money and missions of nonprofits! 12:30pm ET 11:30am CT 10:30am MT 9:30am PTSend us your ideas for Show Guests or Topics: HelpDesk@AmericanNonprofitAcademy.comVisit us on the web:The Nonprofit Show

Politica Violenței, Suveraniști vs Globaliști - Dumitru Borțun #IGDLCC 299

George Buhnici | #IGDLCC

Play Episode Listen Later Jan 13, 2026 130:21

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

united states america tiktok ai social media donald trump care joe biden elon musk cost european union barack obama europa iran tesla gen z casa oxford pl cambridge air force dar exist gaza camera austria era nato pe telegram bravo burden ia rom pas sim maga argument msnbc ele nord thank god charlie kirk patriot cine prima macron angela merkel gu bulgaria poker problema deepfakes belarus shore rusia sinai kremlin ei tot mare pare din kellogg aur madame exact informa eco fuentes george soros ong hai kgb nicu karl marx bruxelles ue politica ru hm new media extremism hippie lenin funda revolu cre ori ave polonia bra finan noi parlament opa parc moldova mesopotamia aten ast biblioteca salman rushdie londra poli alian germania cel fia uit bac pune bos viena sau toscana sri cum pun tabor fai asta ravel cna stau fallacies usl platon evite voi gazprom ucraina dac furia avocat psd doctrina felicit vede republica apar bun marea spun middle america zelenski dup bur caravana umberto izrael cred europei donald tusk john stuart mill dou ponta intr prin sunt lituania doar moise lec bella ciao cei nici investi deflection pentru arad zi despre mul seam bine epoca populisme cuv ies omv danu progres deci bulgari crede prive khomeini mult iar mhm unde trei iat idei algoritmi constan urm spre studiu sper acum academie poate acest lini pute avem ceau ceva chiar bucure protec toate trebuie anatol constitu teodor oamenii suntem dumnezeu aici jum reu adev sibiu fere teorii fiecare matthew dowd dumitru oameni totul globali unul atunci miza niem acea toynbee flavius copil maleachi vezi promova copiii totu spune oare aceast adic predic foarte toat faza america great again banii statele unite sanc daniel david oradea violen vreau legea numai marea britanie spui scopul acolo republica moldova lasat erau universitatea excep moscova domnul vorbesc anaf uniunea european faptul societatea semiotic rusiei bezmenov apropo restul filmul revin lucreaz aristotel moldovei revenim dezbatere alba iulia fiindc habar isri george buhnici erori

How Asking ‘Why?' Changes What You Build | Kunal Shah

Minus One

Play Episode Listen Later Jan 8, 2026 70:13

Most things Kunal Shah says, turn into quotes that are shared across a cross-section of worlds — whether that is the startup and tech ecosystem, or simply among people looking to better understand human behaviour. First with FreeCharge and now with CRED, he has truly traversed a journey of what it means to build for as diverse and complex a market, as India.On Minus One, he shares why technology works best when it flows with human insight, why the best builders need to relentlessly keep asking “why?”, and what makes people truly aspire for something.Connect with us here:1. Kunal Shah- https://www.linkedin.com/in/kunalshah1/ 2. Prateek Mehta- https://www.linkedin.com/in/prateek-mehta-a571972/ 3. South Park Commons- https://www.linkedin.com/company/southparkcommons/Timestamps: 00:00 Trailer01:17 Introduction03:47 Philosophy and Sales Shaping Perspectives06:48 Human Motivation and Product Success33:56 Key Traits for Startup Success41:46 Design and Aesthetics Matter47:26 Innovative Marketing55:48 Wealth, Health, and Business Success

health design wealth philosophy business success cred key traits human motivation kunal shah freecharge

1.258

Play Episode Listen Later Dec 7, 2025 3:20

Cred to Zach Bryan

cred traveling man

1.256

Play Episode Listen Later Dec 6, 2025 14:34

Cred to Red Clay Strays, Caamp, & Grouplove

wondering covers cred tongue tied grouplove caamp

1.253

covers pinch cred fast car

Play Episode Listen Later Dec 2, 2025 20:04

Cred to Tracy Chapman & BNL

1.242