Podcasts about indiferent

Dezvoltarea personală este efortul continuu de a nu uita niciodată cine eşti în timp ce te strădui permanent să schimbi asta. Aşa i-am spus eu unui june, care m-a întrebat (pe un ton de ăla semi-exaltat, ştiţi genul) cum aş defini eu dezvoltarea personală. Am văzut că l-am cam blocat şi că rotiţele încercau alene să se învârtă ca să înţeleagă, măcar în mare, ce am vrut să zic. Presupun că încă i se rotesc… Ok, știu, titlul este la limita nesimțirii. Dar nu am pretins niciodată că nu îmi place mereu să stau la peluza vieții, de unde se vede mai bine meciul vieții, nu mai țipați așa! Io chiar cred că despre ceea ce îndeobște se numește dezvoltare personală mai bine vorbim așa ca mine, fără perdea, decât să o ardem în panseluțe înstruțate roz cu sclipiri sidefii despre cât ne ajută zburdatul pe câmpiile aspiraționale ale dezvoltării personale înțeleasă ca act de învățare, nu ca act de facere (explic mai jos ce vreau să zic cu aiurelile astea). Ce zic în titlu, explicitez acum: dușul îmbrăcat înseamnă că doar te uzi, nu te și speli. Cum se aplică asta la faza cu dezvoltarea personală? Să purcedem întru explicare. În esenţă, faza cu dezvoltarea personală este că are două mari componente: 1. dezvoltare 2. personală. Ceea ce, în teorie, este perfect, adică toţi cei care citesc şi absorb astfel de cărţi/bloguri/sfaturi sunt chitiţi să facă treabă, să îşi dorească mai mult victoria, să dea un gol mai mult decât ceilalţi. Dar numai în teorie. După cum vă raportez mai jos. Dezvoltarea Ideea cu dezvoltarea este că porneşti de la niveul T1 (ah, ce nu îmi plăcea fizica în liceu…) şi, după ce bobinezi pe bază de sfaturi şi recomandări and shit, ajungi în momentul T2. Sau, mă rog, aşa ar trebui să se întâmple. Numai că vreo 98,76% (estimare strict subiectivă, cum stă bine bloggerului) din cei care pornesc pe acest drum nu ajung veci pururi la momentul T2. Ci se opresc undeva pe la momentul T1 plus câteva sute de pagini. Altfel spus, citesc roabe întregi de cărţi şi de chestii de pe net pe tema dezvoltării personale, dar nu se apucă să şi aplice ce citesc. „Hai să mai citesc o carte, două, 56 şi apoi mă apuc de treabă„, îşi zic ei. Căci, nu-i aşa, este mult mai uşor să citeşti despre decât să aplici. Căci, nu-i aşa, una este să citeşti „fii mai bun” şi să dai Like şi alta este să bagi cărbuni, la nivel aplicat, pe ideea de a fi mai bun. Personală Aici chestiunea este cu atât de mai simplă cu cât o complică unii inutil. Căci „personal” înseamnă că doar tu cu tine poţi să te schimbi. Indiferent de câte roabe de cărţi citeşti şi de câte Likeuri dai unor citate şi unor poze aspiraţionalo-motivaţionale. Autorul pe care îl citeşti (să îi zicem aşa generic) face un business din ce îţi dă spre absorbire. Nu că ar fi ceva rău, doamne fereşte, ba dimpotrivă. Doar că nu stă el să te ducă de mânuţă pe întortocheatele căi înspre momentul T2. Asta trebuie să faci tu. Personal. Recte, dezvoltarea personală. Şi, cu cât stai mai mult să te agăţi de paginile alea pe care le citeşti, cu atât amâni momentul ăla în care să iei totul personal, aşa cum se cuvine dacă tot vrei să faci o treabă. Există jdemii de cărţi şi bloguri care bat ciocanul de secera dezvoltării personale. Şi e foarte bine că există, de ce să nu presteze dacă au teren de manevră? Căci există jdemii x jdemii de cititori de astfel de chestiuni. Problema principală este că cei mai mulţi dintre ei rămân la stadiul de cititori. Şi că doar teribil de puţin dintre ei se apucă să aplice ce citesc ei pe acolo. Drept pentru care momentul T2 pentru ei rămâne doar ceva aspiraţional, înspre care nu se pot îndrepta pentru că nu au găsit motivaţionalul corect, ca să zic aşa. Iar dezvoltarea personală pe care o caută nu este nici dezvoltare şi nici personală. Ci doar căutarea perpetuă a dovezii că „măh, dacă m-aş apuca de treabă, aş rupe Nilul„. Ce-am mai râs… Altfel, te provoc să îmi zici că și în domeniul dezvoltării personale maestrul Yoda nu a avut dreptate: do or do not, there is not try :D

Mesaj pentru moderații sufocați. De ce voi vota duminică (SpotMedia) - Cum mobilizează AUR mașinăria de linșaj împotriva celor care vorbesc despre violul de la școala de vară (PressOne) - Investigație Global Witness: TikTok promovează în România de trei ori mai mult conținut de extremă dreaptă decât alte curente politice (Europa Liberă) Un mesaj pentru susținătorii lui Simion, pentru cei care nu votează și nehotărâți (G4Media)Jurnalistul Dan Tăpălagă scrie "știu ce simțiți. Chiar știu. Înțeleg toată revolta, nemulțumirea și frustrarea. Știu bine de unde vine, am trăit-o și noi, la fel ca voi. Ani la rând am scris aproape degeaba despre corupție, despre jeturi private, despre afaceri murdare, despre democrația cu epoleți, despre politicieni analfabeți sau submediocri puși să conducă țara, despre contraselecția cruntă din partidele mari, despre inversarea valorilor.Din rău în mai rău, de la un președinte la altul, de la o guvernare la alta, exasperarea a crescut... Nemulțumirile s-au transformat treptat în furie. Apoi în ură. Față de toți: clasa politică, presa plătită să tacă, sistemul de putere închis la orice reformă.Și în loc să găsiți o soluție, ați căzut în extrema cealaltă: fie radicalizare totală, fie nepăsare totală. Nici una, nici cealaltă nu ne ajută. Nici pe voi, nici pe noi, nici pe țară.Ce soluții reale v-au pus pe masă, în afară de lozinci, de scandal, de haos? Cum va construi Simon „casele la 35.000 de euro”, cum veți primi de la Georgescu „hrană, apă, energie” când economia pică, leul se prăbușește, investitorii fug, iar fondurile europene sunt tăiate și nu mai are cine să le aducă înapoi?Când a fost statul român un bun administrator? De ce ar fi brusc capabil să gestioneze companii naționalizate, soluția tuturor populiștilor și dictatorilor în devenire?Ce poate aduce bun un guvern condus de Călin Georgescu, omul promovat de propaganda Kremlinului? Legăturile lui cu oamenii Moscovei sunt clare, publice, documentate. Soros, LGBT, vaccinurile, USAID — toate astea sunt petarde. Perdele de fum. Nu țin de foame. Nu plătesc facturile. Nu vă aduc copiii acasă. Nu vă salvează viitorul.”Eliberarea din sclavie”, ”împărțirea resurselor”, ”alungarea ciocoilor”, ”trezirea în conștiință”, ”puterea poporului”, ”suveranitate” sună bine ca lozinci electorale, dar nu înseamnă nimic altceva în afară de marketing electoral.Ei vor puterea. Pentru ei și atât. Și sunt dispuși să sacrifice țara ca să o obțină".Integral pe pagina G4Media.Mesaj pentru moderații sufocați. De ce voi vota duminică (SpotMedia)"Textul se adresează celor care în mod normal nu simt că au niciun motiv electoral să se ducă la vot pe 18 mai și care nu se identifică cu isteria generală.În mod normal. Dar nu suntem în mod normal. Și problema nu este că vom ieși din UE sau NATO. Nu poate să ne scoată un președinte, nu are prerogativele necesare. Ungaria și Slovacia sunt în UE și NATO.Problema este a ajunge sau nu ca Grecia în 2015, adică falimentul economic. Pericolul cel mare este a nu se mai plăti pensii și salarii, a pierde toate economiile din bănci, titlurile de stat, a sta la coadă la bancomate pentru câțiva lei pe zi, devalorizarea istorică a leului".Jurnalista Ioana Ene Dogioiu scrie pe SpotMedia că "unicul obiectiv încă din primul tur, a fost împiedicarea riscului de prăbușire economică a României. Despre asta va fi votul meu de duminică și vă îndemn să meditați dacă nu ar trebui să fie la fel și al dvs".Cum mobilizează AUR mașinăria de linșaj împotriva celor care vorbesc despre violul de la școala de vară (PressOne)PressOne a intrat în posesia unor informații conform cărora, într-un grup privat de WhatsApp, membrii AUR sunt îndemnați să dea „raport maxim” unei postări de pe TikTok în care Andreea Raicu vorbește despre violul fetei de 17 ani de la școala de vară AUR.Mesajul este distribuit în grup de George Stănculescu, membru AUR Ilfov, și fost candidat din partea alianței suveraniste la primăria comunei 1 Decembrie din Ilfov. Totodată, el este și unul dintre administratorii grupului.Un alt administrator este și deputata AUR de Ilfov Gianina Șerban, vicepreședintă AUR și vicepreședintă a Camerei Deputaților. În legislația trecută, parlamentara a fost și vicepreședinta Comisiei de egalitate de șanse pentru femei și bărbați din cadrul Camerei Deputaților.Informațiile ajunse la redacție vin în contextul în care tot mai mulți influenceri reclamă faptul că le-au dispărut clipuri în care vorbeau despre viitorul României și acuză o acțiune coordonată a celor de la AUR.Investigație Global Witness: TikTok promovează în România de trei ori mai mult conținut de extremă dreaptă decât alte curente politice (Europa Liberă)O investigație a organizației Global Witness arată, cu câteva zile înainte de turul II al alegerilor prezidențiale din România, că algoritmul TikTok direcționează utilizatorii din România în proporție de trei ori mai mare către conținut politic de extremă dreaptă decât către alte curente politice, informează Europa Liberă.Studiul a fost realizat între 7 și 8 mai 2025, în București, prin crearea a trei conturi TikTok noi, „politic echilibrate”, care au urmărit în mod egal conturile oficiale ale celor doi candidați finali din cursa prezidențială: George Simion (extrema dreaptă) și Nicușor Dan (centru).Timp de 30 de minute cumulat pe pagina „For You”, TikTok a afișat 65 de postări politice, arată investigația:74% au promovat sau prezentat favorabil viziuni sau persoane asociate cu extrema dreaptă;Doar 26% au fost despre alte curente politice.„Rezultatele au fost profund dezechilibrate. Indiferent de cum am structurat conturile, TikTok ne-a recomandat conținut pro-extremă dreaptă în mod constant și dominant”, a transmis, într-un comunicat de presă, echipa Global Witness, care a realizat investigația.Experimentul a fot repetat de trei ori. Disproporția de aproape 3 la 1 în favoarea conținutului de extremă dreapta a fost constantă în toate cele trei repetări.

Indiferent de evoluțiile din zona politică, situația economiei românești este extrem de dificilă. Viitorul președinte și viitorul guvern vor trebui să ia măsuri nepopulare, dar absolut necesare pentru a da încredere finanțatorilor României. Demisia premierului Marcel Ciolacu are semnificații politice, dar și economice. Rațiunile politice se pot înțelege: a fost o înfrângere în primul tur al alegerilor prezidențiale și, în frunte cu premierul, partidele învinse s-au hotărât să își asume rezultatul.Dar, demisia luiMarcel Ciolacu a fost interpretată în mai multe feluri. Unii au salutat-o susținând că premierul și guvernul său trebuie plece cât mai repede pentru că oricum nu au capacitatea de a reforma economia.Alții sunt de părere că ieșirea de la guvernare care va fi operațională după alegerile prezidențiale nu este altceva decât o fugă din fața unei situații economice dificile. Trebuie spus că nu este pentru prima oară când un partid sau mai multe părăsesc „corabia” guvernării după ce au adus economia într-o situație foarte grea.Realitatea este că guvernul Ciolacu s-a dovedit incapabil să restructureze administrația și să echilibreze bugetul de stat. De aceea, plecarea rapidă a premierului Ciolacu este binevenită, pentru că oricum acesta nu ar fi putut să piloteze o schimbare reală. Deci, demisia lui Marcel Ciolacu este utilă.Din punct de vedere politic, retragerea premierului ridică miza alegerilor prezidențiale, în sensul că se adaugă și cea a Executivului. Mai exact, noul președinte va trebui să găsească împreună cu partidele parlamentare o majoritate sau un guvern minoritar susținut în Parlament.Citeste siBreaking News | Marcel Ciolacu a anunțat că își depune demisia din funcția de prim-ministruIndiferent de desfășurarea evenimentelor din politică situația bugetară este extrem de dificilă. Deci, indiferent de alegerea președintelui și de formarea unui nou guvern, tema economică este aceeași.Cifrele bugetare arată rău. Anul trecut, deficitul bugetar calculat prin metoda ESA, care include toate obligațiile de plată, a fost de 9,3% dinPIB. Anul acesta, în primul trimestru, deficitul a atins nivelul de 2,28% din PIB, ceea ce înseamnă că nu există nicio îmbunătățire față de anul trecut, dimpotrivă este o creștere. Deci, deficitul urcă într-un an în care ar trebui să scadă.Ieri, Ministerul Finanțelor a încercat să se împrumute cu 500 milioane de lei, o sumă extrem de mică față de necesarul de finanțare de anul acesta. Rezultatul a fost că băncile locale au cerut dobânzi mari, iar statul român a fost nevoit să renunțe la împrumut. Este doar un semnal referitor la dobânzile pe care le așteaptă creditorii României în următoarea perioadă. De altfel, anularea licitației de pe piața internă vine după ce șeful Trezoreriei Ministerului Finanțelor a avertizat că România va mai putea ieși pe piețele financiare internaționale doar după alegerile prezidențiale și mai ales după adoptarea unui al doilea pachet fiscal, adică după ce guvernul va hotărî noi măsuri de echilibrare a bugetului.Decizii privind mărirea fiscalității și eventual de restructurare a administrației publice și locale sunt considerate inevitabile. Guvernul, indiferent de culoarea politică, va fi obligat să ia măsuri nepopulare de care fostele Executive s-au ferit și le-au amânat.Doar că în economie orice amânare se plătește. Corecțiile bugetare care trebuie făcute acum sunt cu atât mai dificil de realizat acum, când o „lebădă neagră” vine dinspre politica românească, iar o a doua „lebădă neagră” se arată dinspre economia globală.Deficitul comercial a crescut cu 20% față de anul trecut și de asemenea, în 2024, datoria publică a crescut cu 36 miliarde de euro, un nivel record absolut negativ. Cu toate acestea, la sfârșitul anului trecut, obligațiile restante de plată la concedii medicale către companii erau de aproximativ patru miliarde de lei. Poate singura luminiță care se vede în acest întuneric este alocarea mai multor sume bugetare pentru investiții. Cu toate acestea, efectele asupra creșterii economice sunt minime, Sunt indicatori și cifre care exemplifică gestiunea slabă a finanțelor publice. Ele arată cât de dificilă va fi sarcina viitorului președinte și a viitorului guvern. Indiferent cum se vor numi.

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

Indiferent care e subiectul discuției, atunci când vine vorba de afaceri în România, toate drumurile duc la același punct sensibil: digitalizarea. Pentru ediția de față de Upgrade 100 Live Talks, compensăm pentru lipsa dosarului cu șină cu mult know-how despre transformări digitale și digitalizarea business-urilor din țară.Invitatul lui Marian Hurducaș: Robert Berza, director executiv Edge Institute. Este fost jurnalist (GSP & Pro Sport), fost Marketing Director și VP Fashion and Sport eMAG și, până acum un an (aprilie 2024) a fost General Manager Fashion Days România,Digitalizarea în România a înregistrat progrese semnificative în ultima perioadă, însă există încă domenii care necesită îmbunătățiri pentru a atinge nivelul mediu al Uniunii Europene.

Oficiali americani și ruși s-au întîlnit marți, la Riad, pentru a pregăti negocierile privind pacea în Ucraina. Iar președintele francez Emmanuel Macron a convocat pentru miercuri, la Paris, un nou summit de urgență după cel de luni, unde se va discuta despre Ucraina și securitatea Europei. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, participă la discuții. Ce s-a întîmplat la prima discuţie SUA-Rusia pe tema Ucraina? Cum se conturează legăturile în domeniul apărării și securității dintre Europa și Statele Unite sub noua administrație Trump? Cum se conturează răspunsul european pe tema securităţii? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.Claudiu Degeratu: „Discutăm de un fel de declin al relaţiei transatlantice, care încă nu s-a soldat cu decizii militare de natură strategică în urma cărora să se schimbe tot peisajul strategic al Europei şi Europa să simtă că are un deficit major de securitate pentru că aliatul militar american începe să se retragă de aici. Nu am ajuns în această fază. Nu o excludem, dar nici nu putem să spunem că deja se întîmplă. Dar un declin al relaţiei transatlantice este evident la nivel politic. Probabil că va fi declinat şi economic, adică vom avea şi efecte economice legate de războiul taxelor, schimburilor comerciale, escaladarea unor politici vamale. Şi, bineînţeles, pentru Europa înseamnă o presiune mare a timpului pentru a-şi genera un model alternativ european care să compenseze o eventuală retragere americană. (...) Europa e în criză de timp, e în criză de soluţii şi e în criză de leadership. Degeaba adunăm aritmetic bugetele apărării tuturor statelor europene, că asta nu ne ajută să apară peste noapte o capacitate militară europeană de nivelul celei a SUA şi care să compenseze o eventuală reorientare americană majoră. Pe de altă parte, din punct de vedere militar, America nu are cum să se apere în Atlantic fără aliaţi în Europa. Marea problemă a unei eventuale retrageri americane semnificative este că SUA vor trebui să-şi amplifice foarte mult capacităţile naţionale de a apăra toată această zonă atlantică. Pe acolo şi Federaţia Rusă şi China încearcă să desfăşoare activităţi militare şi e greu să gîndeşti apărarea coastei Atlanticului american fără NATO şi fără planurile de apărare din Atlantic dezvoltate de NATO.”Cum vedeţi răspunsul la nivel european?Claudiu Degeratu: „Răspunsul încearcă să se construiască, pentru moment este în faza de căutări febrile, cu puţine şanse de a apărea o schimbare majoră peste noapte. Pentru că nu avem o viziune europeană, ci mai multe, avem o diversitate de agende naţionale şi acest lucru se răsfrînge asupra eficienţiei unor poziţii europene. Indiferent de cum se coagulează poziţia europeană, Donald Trump nu va fi impresionat. Pentru că nu are nici un fel de apetit să interacţioneze cu organizaţii internaţionale precum UE, ONU. Preferă relaţiile bilaterale. Cum traducem noi poziţia europeană în poziţii bilaterale în dialogul cu America va fi chiar mult mai complicat decît ce se face acum la Paris.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cât ești tânăr nu ești angajat pentru că nu ai experiență, iar dacă ești senior, te resping din cauza prejudecăților legate de vârstă. Cum ar fi dacă experiența și competențele ar conta mai mult decât numărul de ani? Piața muncii nu mai e ca altădată, iar conexiunile și modul în care te prezinți încep să cântărească la fel de mult ca experiența ta. Indiferent de vârsta pe care o ai, Nóra Dobre, Senior People Lead la Temenos & Profesor Asociat UBB Cluj, are pentru tine câteva sfaturi la care-i bine să fii cu urechile ciulite.—Acest podcast este prezentat de UniCredit Bank, locul în care fiecare provocare devine o oportunitate de a construi un viitor mai bun. Proiectul multimedia Hacking Work este sprijinit de MedLife.Acest episod este filmat la București, în Casa 4C construită de prietenii noștri de la EFdeN, cărora le mulțumim pentru ospitalitate.—Hacking Work este primul proiect social, civic și educațional din România care vorbește clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori. Acest produs multimedia este realizat de echipa Hacking Work și produs de SPOR - Școala Pentru oameni Responsabili.În proiectul Hacking Work includem episoade de podcast audio și video, newslettere publicate pe Substack, articolele de analiză și opinie publicate pe blogul hackingwork.ro și emisiuni de radio difuzate în parteneriat cu posturi cu acoperire națională.—Ne găsești peYouTube, Substack, Spotify, Apple Podcast, Facebook , Linkedin, Instagram

În acest episod special al podcastului Sustainable Living, explorăm parcursul remarcabil al PENNY România odată cu lansarea celui de-al 7-lea Raport de Sustenabilitate pentru anul 2023. Invitatele noastre, Claudia Ivan, Sustainability Manager, PENNY România, și Ana Streche, Senior Manager, Climate Change and Sustainability Services, CCaSS, EY România, împărtășesc perspectivele și experiențele lor în domeniu. Indiferent dacă ești un entuziast al sustenabilității, un profesionist care dorește să îmbunătățească raportarea ESG sau pur și simplu curios despre cum un retailer de top abordează responsabilitatea corporativă, acest episod îți oferă perspective valoroase și informații utile. Despre Sustainable Living Podcast (SLP): Sustainable Living Podcast (SLP) anunță lansarea sezonului 8 – Female Green Voices: The Changemakers, dedicat leadership-ului feminin în domeniul sustenabilității. În acest nou sezon, susținut de PENNY, vom continua conversațiile inspiraționale, alături de o serie de invitate remarcabile din domenii diverse, evidențiind impactul femeilor în sustenabilitate. Sustainable Living Podcast (SLP) nu este doar un podcast; este o platformă globală dedicată conversațiilor de impact despre sustenabilitate. În sezonul 8, aducem împreună femei care contribuie semnificativ la modelarea unui viitor mai sustenabil și mai echitabil. Fiecare episod reunește experți, activiști și exemple autentice de inițiative de succes, oferind inspirație și soluții concrete pentru un viitor mai bun https://www.sustainableliving.ro/

Cifrele datoriei publice sunt îngrijorătoare. În următorii ani, proporția datoriei și plățile dobânzilor ca pondere în PIB vor crește. Va fi, însă, foarte dificil ca ritmul creșterii să încetinească. Anul 2024 a fost și al creșterii datoriei publice. Chiar și în absența cifrelor finale (deocamdată, datele referitoare la datorie se opresc la septembrie 2024), putem avea o imagine asupra datoriei acumulate anul trecut.Analizele economice privind datoria publică au însoțit anul 2024. Datele publicate, însă, la sfârșitul anului trecut de către Ministerul Finanțelor Publice ne arată structura datoriei publice. Mai întâi trebuie spus că în primele nouă luni ale anului 2024, datoria publică a ajuns la 916 miliarde de lei, o creștere cu 134 miliarde de lei. Însă, atenție!, acestea sunt doar cifrele din primele nouă luni din 2024. Este cert că pe întregul an creșterea datoriei va fi și mai mare.Chiar și în aceste condiții, trebuie spus că, în anul 2023, datoria publică a crescut față de anul precedent cu 119 miliarde de lei, iar în patru ani, 2019-2023, datoria s-a dublat. Iar ritmul de creștere este în continuare foarte rapid. Toate aceste cifre arată că dacă guvernele din perioada pandemiei 2020-2021 ar putea găsi o scuză pentru împrumuturile contractate, Executivele din anii 2023 și 2024 au foarte puține explicații logice pentru „explozia” datoriei guvernamentale.Ca structură, în septembrie 2024, datoria statului are câteva zone ce merită evidențiate. În primul rând, datoria externă a administrației centrale este mai mare decât cea internă, 473 miliarde echivalent în lei, față de 442 miliarde de lei. Această proporție atrage atenția asupra dependenței de finanțare a României de către investitorii internaționali, ceea ce înseamnă că echilibrele bugetare și calificativele agențiilor de rating sunt importante pentru obținerea împrumuturilor necesare în anii următori.În al doilea rând, datoria în lei este mai mare decât cea în euro, dar proporția în valută este ridicată, respectiv 47% din totalul datoriei administrației publice centrale. Ceea ce ne arată că în continuare stabilitatea cursului de schimb leu-euro este esențială pentru plata la costuri rezonabile a datoriilor în moneda europeană care ajung la scadență în anii următori. Un raport de schimb stabil între moneda locală și cea europeană poate fi susținut de reducerile de deficite, de intrări de fonduri europene, de investiții străine și de mai puține „lebede negre” care apar din zona politică.În al treilea rând, este vizibilă diferența mare între datoria administrației centrale și cea a administrației locale. Mai precis, administrația publică centrală a ajuns la o datorie de 894 miliarde de lei, iar cea locală înregistrează un nivel de 22 miliarde de lei, adică doar 2,5% din total. Explicația este destul de simplă și se referă la modul de funcționare a finanțării la nivel central și local. Concret, în România sunt foarte puține autorități locale care apelează la împrumuturi. Un raport al Bursei de Valori București (BVB) arată că anul trecut numai 15 orașe și 5 județe aveau listate obligațiuni la BVB.Imensa majoritate a autorităților locale își completează finanțarea cu bani de la bugetul de stat. În aceste condiții, efortul autorităților locale pentru a obține împrumuturi este prea complicat, aproape inutil și reprezintă explicația pentru ponderea atât de scăzută a datoriei administrației locale în total.În fine, în al patrulea rând, vestea bună este că 93% din datorie are termene de rambursare medii și lungi, ceea ce înseamnă că permite o planificare a plăților, dar vestea mai puțin bună este că vor trebui achitate dobânzi pe o lungă perioadă. Există o îngrijorare justificată, pentru că planul fiscal arată că peste șapte ani plata serviciului datoriei va ajunge la peste 3% din PIB. Ceea ce înseamnă că întregul deficit bugetar va fi „consumat” prin plata datoriei publice.Indiferent de calcule, România se împrumută în forță. Iar cea mai clară dovadă în acest sens este că la câteva zile de la începutul anului statul s-a împrumutat deja cu 1,3 miliarde de lei. Putem să înțelegem ce va urma.

În acest episod îți prezint principii generale de abordat luna ianuarie în promovarea de brand personal, precum și 15 topicuri de postări care cresc engagementul cu urmăritorii după vacanță. Indiferent că ai luat pauză de la promovare o perioadă, ai fost activ pe jumătate sau ai apărut constant pe rețelele sociale, newsletter sau blog, ideile din episodul 195 – pe care le testez de câțiva ani cu audiențele mele – îți vor fi de ajutor.

Președintele rus Vladimir Putin a aprobat marți o doctrină nucleară actualizată. Aceasta coboară pragul pentru o lovitură, ca răspuns la o gamă mai largă de atacuri convenționale la adresa Rusiei. Schimbările au venit la două zile după ce Washington a decis să permită Ucrainei să folosească rachete cu rază mai lungă de acțiune pe teritoriul rus. Cât de mare este pericolul? După cum titrează The New York Times, ”Pentru Rusia, armele nucleare sunt cea mai mare monedă de negociere”.Iar CBS News amintește că ”Putin a amenințat că va folosi arme nucleare în Ucraina de mai multe ori, de când a ordonat invazia pe scară largă a țării pe 24 februarie 2022.  Rusia a avertizat în mod repetat Occidentul că, dacă Washingtonul permite Ucrainei să lanseze rachete fabricate în Occident pe teritoriul ei, ar considera că  aliații NATO sunt direct implicați în război.”The Irish Times observă că ”Indiferent dacă domnul Putin este într-adevăr pregătit să ia opțiunea nucleară, amenințarea este menită să arate lumii că Rusia rămâne o putere majoră și că Washingtonul și aliații săi ar trebui să-și limiteze sprijinul pentru Ucraina. Acesta este principalul motiv pentru care au permis doar cu greu Kievului să folosească arme mai puternice și au evitat să trimită trupe”.Ziarul francez Libération notează că ”Franța va trebui să decidă în curând dacă urmează exemplul american, permițând Ucrainei să folosească propriile rachete de croazieră avansate împotriva teritoriului rus. Era foarte ușor să te joci de-a cowboy-ii și indienii, pe vremea când vestul sălbatic nu era la porțile Europei”.Citeste siPutin este Nașul Rusiei comandate în stil mafiot de KGB (Istoric)”Este un atac nuclear iminent?” – se întreabă Firstpost.Expertul citat de publicație este de părere că utilizarea rachetelor occidentale cu rază mai lungă de acțiune „cu siguranță nu va declanșa” răspunsul nuclear al Moscovei, așa cum se tem unii din Occident. Dar el a adăugat că „Rusia poate escalada într-o serie de moduri pentru a impune costuri Occidentului, de la sabotaj subacvatic până la angajarea de împuterniciți pentru a hărțui comerțul în Bab el-Mandeb”, o strâmtoare din largul Mării Roșii, unde atacurile asupra transporturilor maritime au fost atribuite rebelilor Houthi din Yemen.Nu există nicio schimbare reală a nivelului de amenințare, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung.„De când Putin a pus forțele nucleare rusești în așteptare în timpul anexării Crimeei în primăvara lui 2014, el s-a jucat cu amenințarea de a folosi arme nucleare pentru a susține agresiunea militară convențională. Precauția Occidentului în acordarea de sprijin militar Ucrainei este reacția - bine întemeiată - la acest lucru. Faptul că Kremlinul definește acum condițiile pentru utilizarea armelor nucleare într-un mod mai larg și puțin mai vag nu face nicio diferență.”Doctrina nucleară este doar propagandă pentru consumul intern, crede Corriere della Sera:„După știrile din SUA de vineri, televiziunea rusă și-a încordat imediat mușchii mândriei patriotice. ... „Este nevoie doar de trei rachete bine plasate și întreaga civilizație britanică se va prăbuși și va fi distrusă pentru totdeauna”, a spus un expert militar pe primul canal de stat. Dar unele medii și indivizi inteligenți, care cunosc cu adevărat intențiile lui Putin și ale cercului său interior, continuă să excludă folosirea ultra-armei. Acesta este vântul care suflă în Rusia de ani de zile.”

Indiferent de condiția în care te afli, dacă ai o inimă plină de dragoste, un zâmbet pe față și o vorbă caldă, cei din jurul tău vor fi îmbogățiți. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Cine l-a spălat pe Simion? - 6 din 10 femei din România nasc prin cezariană, de patru ori mai mult față de recomandarea OMS. Operațiile, o practică în spitalele publice și la privat (PressOne) - Bomba cu ceas de la Planșeul Unirii: poate afecta Dâmbovița, metroul, transportul central și rețeaua de canalizare (Europa Liberă) Aţi auzit de PBSTM, noul FMI fiscal pentru România? Nu vă uitaţi la ce vă promit partidele şi candidaţii la preşedinţie. Tocmai a fost aprobat PBSTM - 119 pagini, la care se va raporta orice decizie de bani a guvernelor care vor veni la Palatul Victoria până în 2031. În T1/2025 Banca Mondială trebuie să prezinte planul de reformă fiscală pe care guvernul trebuie să-l adopte (Ziarul Financiar)Nu ştiu ce promit candidaţii pentru Palatul Cotroceni sau partidele care vor să ajungă la Palatul Victoria.Indiferent ce ar spune – oricum sunt fraze goale, copy paste după alte fraze -, totul se va raporta la Planul Bugetar Structural Naţional pe Termen mediu şi lung (PBSTM), pe care guvernul Ciolacu, format din PSD şi PNL, să nu uităm, tocmai l-a aprobat în şedinţa de guvern de miercuri, 23 octombrie, iar Ministerul Finanţelor a fost autorizat să-l facă public, ceea ce s-a întâmplat vineri, pe 25 octombrie, când lumea era ocupată cu dezbaterea Ciolacu/George Simion/Hrebenciuc/Gigi Becali etc.Acest Plan, de 119 pagini, este plin de analize, reforme, obiective, date de implementare, scopul final fiind ca România să intre într-o zonă de sustenabilitate fiscală până în 2031. M-aş mira ca Bruxellesul să fie atât de îngăduitor şi să lase o reducere atât de graduală, de 0,8% din PIB pe an în următorii şapte ani, de scădere a deficitului de bugetar.Nu ştiu dacă cineva a citit acest PBSTM, în afară de cei care l-au întocmit, dar el este precis din punct de vedere fiscal şi se încadrează într-o matrice pe care România trebuie să o atingă.Creşterea economică a României nu va depăşi 3% în niciun an din următorii şapte ani, o creştere care este sub potenţial şi nu este suficientă pentru a dubla PIB-ul, după cum anunţă politicienii.Guvernul de acum şi-a asumat închiderea lacunelor fiscale reforma impozitării microîntrerinderilor, temperarea şi chiar îngheţarea salariilor în sectorul public, măsuri de reducere a evaziunii fiscale, gap-ului la TVA, reforma salariilor la buget etc.Indiferent cine va fi la Palatul Victoria sau la Cotroceni, perioada de glorie fiscală – facilităţi fiscale, lacune fiscale, optimizări fiscale – se va închide. Acum să vedem, după trecerea alegerilor, care vor fi propunerile de majorări de taxe şi impozite.Bineînţeles că noul guvern sau noul preşedinte pot să nu recunoască acest PBSTM.Dar întrebarea este cine şi cum se va mai finanţa actualul sistem fiscal, cine va mai finanţa deficitele bugetare, cine va mai cumpăra datoria României, cine ne va mai da sutele de miliarde de euro  de la Uniunea Europeană.Integral în ziarul de business. Cine l-a spălat pe Simion? (HotNews)Hotnews publică astăzi un articol de opinie semnat de Ciprian Necula, activist rom, membru fondator al Platformei Aresel, doctor în sociologie și profesor asociat SNSPA. El ridică o problemă pe care o consideră esențială în legătură cu alegerile prezidențiale de al căror prim tur ne mai desparte mai puțin de o lună.Vrem un președinte care să aibă interzis pe teritoriul Republicii Moldova și al Ucrainei? Ar fi, mai degrabă, firesc să lămurim semnele de întrebare în legătură cu liderul AUR, care pare cea mai recentă ”feblețe” a PSD. În ianuarie, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a solicitat Parlamentului României să demareze o investigație cu privire la posibilele legături ale politicianului George Simion – acum cu ambiții de prezidențiabil – cu mișcările extremiste și cu influența putinistă. Deși suspiciunile privind legăturile sale cu sferele rusești nu sunt noi și par aproape evidente pentru public, dovezile clare pe care rectorul le-a cerut nu au apărut. Mai mult decât atât, Simion pare să fi fost absolvit și de afinitățile sale legionare, de retorica anti-europeană și de tentațiile populiste. Într-o Românie modernă și democratică, personajele controversate, ale căror acțiuni și afinități extremiste sunt cunoscute, ar trebui tratate cu scepticism și reținere. A, îi răspunde totuși cineva domnului Prof. Univ. Dr. Remus Pricopie? Nu de alta, dar după alegeri s-ar putea să fie prea târziu.  6 din 10 femei din România nasc prin cezariană, de patru ori mai mult față de recomandarea OMS. Operațiile, o practică în spitalele publice și la privat (PressOne)În ultimul an, 6 din 10 femei din România au născut prin cezariană, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății, transmise la solicitarea PressOne. Numărul acestora a crescut de patru ori mai mult față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de a rămâne sub 15%. În același interval, s-au înregistrat 138.000 de nașteri în sistemul public și privat.Majoritatea intervențiilor de cezariană sunt în spitale publice.În maternitățile și spitalele private private raportul nașterilor prin cezariană vs nașteri naturale a ajuns la 83% în 2023, potrivit informațiilor oficiale. Județele din România cu cea mai mare rată de nașteri prin cezariană, indiferent de regimul public sau privat sunt București, Constanța, Iași și Timiș.Cauzele asociate înmulțirii nașterilor prin cezariană sunt pe de-o parte practicarea unei medicine defensive de către medicii din spitalele din țară, precum și frecvența tot mai mare a cazurilor de violență obstretică din timpul sarcinii sau la naștere, explică specialiștii consultați de PressOne.De asemenea, un studiu recent despre experiența nașterii în România arată că 59% din femeile din România au ales nașterea prin cezariană programată pentru că se tem de durerea unei nașteri naturale sau de alte complicații.  Bomba cu ceas de la Planșeul Unirii: poate afecta Dâmbovița, metroul, transportul central și rețeaua de canalizare (Europa Liberă)O zonă cât un teren de handbal – aprox. 40 de metri pe 30 de metri – este punctul în care, în cazul unui cutremur puternic, s-ar putea declanșa iadul în București: cursul Dâmboviței ar fi blocat, iar râul ar inunda partea centrală a orașului, inclusiv o parte din magistrala de metrou Berceni-Pipera. Traficul auto ar fi întrerupt, iar rețeaua de canalizare nu ar mai avea unde să deverseze. Scenariul a fost confirmat pentru Europa Liberă. Autoritățile știu, dar sunt ocupate cu dispute politice.

Are multă emoție episodul de astăzi despre Banca de Alimente, o să simți și tu!S-a plâns de ambele părți ale ecranului când l-am înregistrat. S-a plâns când a fost pregătit ca tu să îi dai Play! acolo unde o faci de obicei.  Și e posibil să te emoționeze și pe tine unele fraze ale Andreei. :) Invitata mea, Andreea Bobiș, te ia în culisele Băncii pentru Alimente ca să descoperi sistemul, oamenii, provocările, dar și victoriile din spatele unuia dintre cele mai mari proiecte naționale social-caritabile, care preia de la donatori surplusul de produse alimentare și nealimentare bune de consum, pentru a le distribui gratuit către organizații non-guvernamentale care derulează programe sociale dedicate persoanelor nevoiașe sau grupurilor vulnerabile.Ascultă-l până la final, apoi alege să te implici! Ai toate detaliile despre cum și de ce merită să o faci. Indiferent de cauza în care crezi sau de zona în care ai interes, merită.

Rectificarea bugetară este o farsă. Cresc veniturile, cresc mai mult cheltuielile, iar deficitul urcă la cote alarmante. Chiar și în aceste condiții, guvernul amână o restructurare serioasă a aparatului de stat. Guvernul a aprobat luni, 23 septembrie, o așa-zisă rectificare bugetară pozitivă. Pozitivă, pentru că așa le place să spună politicienilor aflați la guvernare. În realitate, este o rectificare negativă, dacă avem în vedere că deficitul bugetar crește de la 5% din PIB, din construcția bugetului, la 7% din PIB. Iar Consiliul Fiscal estimează că deficitul în sistem cash va ajunge la 8% din PIB, ceea ce ar însemna cel mai ridicat nivel după anul 2020, momentul crizei pandemice.Rectificarea bugetară este salutară dintr-un singur punct de vedere și anume pentru că oferă transparență față de varianta folosită în ultimii doi ani când guvernul a modificat bugetul într-un mod absolut netransparent, prin Fondul de rezervă al Guvernului.Acum, prin rectificare, putem vedea că deficitul va urca aproape de 7% din PIB sau poate chiar mai mult. De altfel, această modificare bugetară păstrează toate relele obiceiuri folosite la construcția bugetară. Adică, din nou, veniturile sunt supraevaluate, iar cheltuielile sunt subdimensionate, tocmai pentru a obține un deficit bugetar mai mic. Din păcate este un mod al guvernului de a-și fura singur căciula.Consiliul Fiscal oferă și câteva exemple. La capitolul venituri, care ar trebui să crească cu 30 miliarde de lei față de bugetul inițial, guvernul ia în calcul că va încasa din digitalizare 10 miliarde de lei, iar din amnistia fiscală încă aproximativ 8 miliarde de lei. Lăsând la o parte ambiguitatea termenului (venituri bugetare din digitalizare), cifra în sine este exagerată. De asemenea, încasările din amnistia fiscală sunt incerte și este greu de crezut că vor ajunge la suma pe care și-o propune guvernul.În schimb, cheltuielile bugetare, plus 70 miliarde de lei, sunt, totuși, subdimensionate la câteva capitole, precum cel de bunuri și servicii, subvenții și chiar la asistența socială, pentru că se consideră că există în continuare incertitudini legate de impactul recalculării pensiilor în sistemul public.O temă aparte este cea a investițiilor, pentru că de fiecare dată când are ocazia premierul vorbește despre investițiile publice și despre deficitul bugetar care, afirmă Marcel Ciolacu ar fi atât de mare datorită volumului de investiții publice realizat de Executiv. Documentul Consiliului Fiscal arată, însă, un fapt greu de imaginat: din exercițiul financiar 2021-2027, România nu a absorbit niciun leu din fondurile structurale și de coeziune. Indiferent cât de multe explicații s-ar putea găsi, faptul în sine este incredibil. În plus, cererea de plată nr.3 din PNRR, în valoare de două miliarde de euro, depusă în decembrie 2023, este și acum în evaluarea Comisiei Europene.De asemenea, Consiliul Fiscal ridică și o altă problemă a investițiilor publice, despre care membrii guvernului nu suflă un cuvânt și anume calitatea investițiilor. Opinia instituției de analiză fiscal-bugetară arată că este nevoie de investiții de calitate care să dezvolte producția de bunuri care se pot exporta sau care pot substitui importurile masive care intră în acest moment în economia românească.Deocamdată, investițiile de calitate sunt destul de puține. România face acum investiții în infrastructura feroviară și rutieră. Sigur că este nevoie și de astfel de investiții, dar statele dezvoltate ale Uniunii Europene au finalizat de zeci de ani rețelele de infrastructură de transport. Acum, le pot moderniza sau extinde, dar, în esență, majoritatea statelor membre au depășit această fază a investițiilor și se concentrează pe cele care produc valoare adăugată mare.Din păcate, România se află doar într-o fază în care trebuie să aloce fonduri pentru construcția de infrastructură. Este, fără îndoială, o necesitate, dar și expresia unei rămâneri în urmă, a unui decalaj dificil de surmontat.Așadar, premierul Ciolacu ar trebui să fie mai puțin entuziast atunci când vorbește despre investițiile publice și mai realist. Pentru că realitatea economiei românești nu este deloc „roz”.

”Indiferent de cine va câștiga alegerile din Statele Unite, Ucraina are tot mai puține șanse să își revendice teritoriile pierdute”. Este opinia fostului premier,  Mihai Răzvan Ungureanu, exprimata într-un editorial publicat în Newsweek. Vladimir Putin are timp sa astepte, in timp ce Kievul nu, adauga fostul sef al SIE. Imediat argumentele sale intr-un interviu  40 de minute.   Ungaria se pregătește de revărsarea deceniului. Dunărea a atins cote alarmanteUngaria se pregăteşte de cele mai grave inundaţii provocate de Dunăre în ultimul deceniu, în contextul în care nivelul apei fluviului urmează să atingă chiar 9 metri în apropierea capitalei. Debitul Dunării se va dubla, la intrarea în țară, dar autoritățile spun că nu există pericol de inundații. Discutam subiectul in 40 de minute.Audieri în Taiwan la firma care ar fi produs pagerele detonate în LibanDoi reprezentanţi ai societăţii taiwaneze Gold Apollo au fost audiaţi în Taiwan în cadrul unei anchete cu privire la originea atacului cu pagere din Liban. Se-ntampla asta după ce cotidianul american The New York Times a dezvăluit că pagerele care au explodat marţi şi au omorât lideri Hezbollah au fost produse de această societate, o informaţie pe carecompania o dezminte.Deficitul e mare din cauza investițiilor. Declarația ministrului Adrian Câciu, contrazisă de economiștiIar o declaratie a ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene  este contrazisa de economisti. România se află printre puţinele ţări din UE al căror deficit bugetar este realizat pe investiţii, susține  Adrian Câciu. Economia funcționează cu frâna de mână trasă, iar statul se împrumută din ce în ce mai mult. Mare parte din deficitul pe care îl înregistrăm acum, vine din cheltuielile statului, care sunt din ce în ce mai mari, cu bunuri și servicii, contraargumenteaza analistul Adrian Negrescu.  Il veti auzi in aceasta seara.  

Succesul in eCommerce - ce este si cum sa-l Obtii Mai Rapid cu Elvis Floroiu In era digitala, succesul in eCommerce a devenit esential pentru orice afacere care doreste sa se extinda si sa prospere online. Intr-un mediu extrem de competitiv, a intelege cum sa atragi clienti, sa optimizezi experienta utilizatorului si sa convertesti vizitatorii in cumparatori fideli poate face diferenta intre succes si esec. In acest video, Elvis Floroiu iti va arata exact cum sa obtii aceste rezultate mai rapid. Vei descoperi strategii dovedite si tactici eficiente care te vor ajuta sa iti duci afacerea la urmatorul nivel. Indiferent daca esti la inceput de drum sau un antreprenor experimentat, acest video iti va oferi instrumentele necesare pentru a naviga cu succes in lumea dinamica a eCommerce-ului. Hai sa tinem legatura: Academia Gomag: https://academia.gomag.ro/  Blog: https://www.gomag.ro/blog/  Comunitatea Gomag: https://www.facebook.com/groups/gomagro/  Instagram: https://www.instagram.com/gomag.ro/  TikTok: https://www.tiktok.com/@gomag.ro Succesul in e-commerce nu este doar o chestiune de noroc sau de timp, ci depinde de o planificare atenta, de definirea clara a obiectivelor si de colaborarea cu parteneri de incredere. Antreprenorii trebuie sa fie dispusi sa invete din greseli, sa se adapteze la schimbarile pietei si sa ramana concentrati pe ceea ce conteaza cu adevarat pentru afacerea lor. Unde il gasesti pe Elvis? https://zotis.ro/  Comunitatea Gomag: https://www.facebook.com/groups/gomagro/

Obiecții împotriva mântuirii eterne (partea XI)Divorț și recăsătorireDivorțul este de mult timp un subiect complex și controversat în biserică. În cultura noastră de astăzi, mulți oameni sunt afectați de acesta într-un fel sau altul. Cu toții cunoaștem pe cineva, fie un membru al familiei sau un prieten apropiat, care a experimentat durerea unei căsnicii rupte. Sau poate tu însuți ai trecut sau treci printr-un divorț. Dacă da, sunt sigur că nu trebuie să vă spun cât de dureros și devastator poate fi acesta, atât pentru adulți, cât și pentru copiii implicați în situație. Mai mult decât atât, ca și copil al lui Dumnezeu, sunt sigur că te-ai întrebat de mai multe ori: „Mă va mai ierta Dumnezeu dacă divorțez sau mă recăsătoresc? Voi rămâne mântuit sau îmi voi pierde mântuirea pentru totdeauna?” Toate acestea sunt întrebări bune și pertinente, în special pentru credincioșii care au trecut deja prin acesta sau intenționează să o facă. În primul rând, trebuie să aflăm din Biblie care cazuri de divorț sau recăsătorire sunt păcate. În al doilea rând, pentru acele situații în care despărțirea de partenerul de căsătorie este un păcat, trebuie să stabilim, din nou, cu ajutorul Scripturii, dacă acest tip de păcat este de neiertat și îi poate face pe credincioși să-și piardă mântuirea veșnică. Imoralitatea sexuală și partenerul necredinciosExistă două cazuri clare în care divorțul este permis de Dumnezeu și nu este considerat un păcat în Scriptură. Primul motiv admisibil, descris de Isus în Matei 5:31–32 și Matei 19:9, este infidelitatea prin imoralitate sexuală, care se aplică ambilor soți:Matei 5:31–32 (NTR)31 S-a mai zis: «Oricine divorțează de soția lui să-i dea o scrisoare de despărțire».32 Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, dintr-un alt motiv decât cel al preacurviei, o împinge să comită adulter, iar cel ce se căsătorește cu o femeie divorțată comite adulter.Matei 19:9 (NTR)9 Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, în afară de caz de preacurvie, și se căsătorește cu alta comite adulter.Unii lideri spirituali din trupul lui Cristos de astăzi susțin că, pe baza acestor două pasaje, numai imoralitatea sexuală este un motiv valid pentru a desface o căsnicie. Dacă este așa, înseamnă că apostolul Pavel L-a contrazis pe Isus. În 1 Corinteni 7:15, el adaugă o a doua situație în care divorțul nu este un păcat, aceea a unui soț necredincios care dorește să se despartă:1 Corinteni 7:12–15 (NTR)12 Celorlalţi vă spun eu, nu Domnul, că, dacă un frate are soţia necredincioasă şi ea vrea să stea cu el, el să nu divorţeze de ea,13 iar dacă o femeie are soţul necredincios şi el vrea să stea cu ea, ea să nu divorţeze de soţul ei.14 Căci soţul necredincios este sfinţit prin soţia lui, iar soţia necredincioasă este sfinţită prin fratele, altfel copiii voştri ar fi necuraţi, dar aşa sunt sfinţi.15 Însă dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă. În astfel de circumstanţe, fratele sau sora nu sunt legaţi. Dumnezeu v-a chemat la pace.Mai târziu, vom vedea că, atunci când Isus spune în Matei 5:31–32, Matei 19:9 și Marcu 10:2–12 că un bărbat nu trebuie să se despartă de soția sa din niciun alt motiv, în afară de imoralitate sexuală, el are în vedere o anumită controversă fierbinte din vremea Lui despre acest subiect, care se baza pe Deuteronom 24:1–2. Abuzul fizic și emoționalPoate întrebi: „Dar cum rămâne cu abuzul fizic, abuzul emoțional sau neglijarea unui soț? Este vreunul dintre aceste motive acceptabil pentru divorț? Ce spune Biblia despre aceasta?” Nu există un răspuns ușor, deoarece nici Biblia nu are un răspuns clar, negru pe alb, la această dilemă. Aici lucrurile se complică și intră în zona gri, de aceea trebuie să ne bazăm pe Duhul Sfânt pentru a ne oferi revelația și înțelegerea inimii Sale în această chestiune. Dacă privim cu atenție Scriptura, cu o inimă deschisă și sinceră, vom afla că ea are o soluție la această problemă provocatoare.În primul rând, vă invit să observați, prin câteva exemple, un principiu general valabil și anume că dragostea și mila lui Dumnezeu sunt întotdeauna mai mari decât dreptatea Sa.Fără a-Și diminua în vreun fel neprihănirea și pedeapsa pentru păcat, El este mereu în slujba de a încuraja, de a zidi și de a restaura viețile oamenilor, în ciuda greșelilor și eșecurilor lor. El întotdeauna se bucură să-Și vadă copiii fericiți și bine. Chiar și în vremurile Vechiului Testament, în timpul Legii lui Moise, când Dumnezeu părea foarte crud și aspru în pedepsele Sale pentru actele de neascultare ale oamenilor, El a făcut totul din grijă față de ei și pentru că nu exista altă cale de a realiza ceea ce trebuia să facă pentru umanitate. În momentul în care devenim părinți, putem începe să înțelegem și să experimentăm o licărire din inima lui Dumnezeu pentru copiii Săi. Indiferent cât de răi pot fi copiii și indiferent ce lucruri rele ar putea face, tații și mamele normale nu vor renunța niciodată la ei și vor face întotdeauna tot ce le stă în putere pentru a-i vedea bine și fericiți. Când Adam și Eva au păcătuit mâncând fructul interzis al pomului cunoașterii binelui și a răului, Dumnezeu i-ar fi putut lăsa să moară pentru totdeauna, conform dreptății Sale, și să nu-i răscumpere niciodată. Însă, datorită dragostei Lui nemărginite, El a găsit o cale, deși dureroasă, anevoioasă și costisitoare, de a salva omenirea de la distrugerea veșnică, fără a-Și diminua dreptatea. În Matei 12:1–8, ucenicii lui Isus smulgeau fire de grâu și le mâncau de Sabat pentru că le era foame, iar fariseii i-au acuzat că au făcut ceva de neîngăduit în ziua de odihnă. Să vedem care a fost răspunsul lui Isus:Matei 12:1–8 (NTR)1 În vremea aceea, într-o zi de Sabat, Isus trecea printre lanurile de grâu. Ucenicii Lui erau flămânzi, aşa că au început să smulgă spice de grâu şi să mănânce.2 Când au văzut fariseii lucrul acesta, I-au zis lui Isus: – Uite, ucenicii Tăi fac ce nu este voie să se facă în ziua de Sabat!3 El le-a răspuns: – N-aţi citit ce a făcut David atunci când i s-a făcut foame atât lui, cât şi celor ce erau cu el?4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile prezentării, pe care nu era îngăduit să le mănânce nici el, nici cei ce erau cu el, ci doar preoții?5 Sau n-ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții profanează Sabatul în Templu și totuși sunt nevinovați?6 Dar Eu vă spun că aici este Cineva mai mare decât Templul!7 Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: „Milă doresc, nu jertfă!“, n-aţi fi condamnat nişte nevinovaţi!8 Căci Fiul Omului este Domn şi al Sabatului!Isus le amintește mai întâi din Vechiul Testament de o ocazie în care regele David a mâncat pâinile pentru punere înaintea Domnului, din casa lui Dumnezeu, lucru care nu îi era îngăduit, pentru că, doar preoții aveau voie să mănânce din ele, dar Dumnezeu nu l-a pedepsit. Din nou, aceasta este o situație în care dragostea și mila Lui au fost mai mari decât legea Sa deja stabilită. Apoi, Isus oferă un alt exemplu în care preoții încalcă sfințenia Sabatului și sunt tot nevinovați. În relatarea aceleiași împrejurări din Marcu 2:23–28, Isus chiar spune că Sabatul a fost făcut pentru om și nu omul pentru Sabat, punând din nou bunăstarea oamenilor mai presus de legea s...

L'espectacle, amb Adrià Viñas, és aquest dimarts (21h) a la Roca d'en Maig.

Cum să Lansezi un Start-Up de Succes: 10 Pași Esențiali pentru Antreprenori!

În acest episod prezint 10 pași să îți construiești o prezență eficientă ca brand personal pe rețelele sociale, dacă ai luat o pauză sau ai făcut o schimbare profesională. De obicei simțim nevoia să luăm pauze când au loc schimbări de direcție în viața și munca noastră, ceea ce înseamnă că pauza și schimbarea sunt corelate. Ai o problemă, o ai și pe cealaltă. Indiferent cu ce te-ai ocupat înainte, ce roluri ai avut și în ce domeniu ai activat, cu cei 10 pași pe care ți-i prezint în acest episod de podcast poți ajunge să ai o prezență bine definită pe social media simplu, rapid și ușor.

Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto şi-a manifestat marţi indiferenţa faţă de decizia şefului diplomaţiei europene Josep Borrell de a muta de la Budapesta la Bruxelles reuniunile ministeriale informale ale preşedinţiei ungare a Consiliului UE ca represalii după ce premierul ungar Viktor Orban a efectuat o vizită la Moscova fără mandat din partea UE, în schimb Ungaria va bloca următoarea tranşă de finanţare a ajutorului militar pentru Ucraina din "Facilitatea Europeană pentru Pace" până când Kievul va debloca livrările de petrol ale companiei ruse Lukoil către Ungaria şi Slovacia, relatează Reuters.

Franța este pregătită pentru Jocurile Olimpice prevăzute să înceapă peste aproximativ 3 săptămâni. Indiferent de dizolvarea Adunării Naționale și de rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate, Franța va fi la înălțimea așteptărilor, spune președintele Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice, Tony Estanguet.

În episodul 160 despic în 4 firul nișării în personal branding, cu scopul de a te ajuta să înțelegi simplu, rapid și ușor dacă nișa pe care vrei să mergi este profitabilă.Pentru că „banii sunt în nișă”, procesul nișării este extrem de important în orice afacere. Indiferent că faci ceea ce faci de câteva zile, luni sau ani, ca să ai succes ai nevoie de un sistem bine pus la punct să detectezi o nișă bună. Îți ofer sistemul pe care îl folosesc pentru mine și clienți în acest episod.

În episodul 155 vorbesc despre ce poți face cu tot bagajul de cunoștințe, abilități și experiențe pe care le-ai dobândit în trecut, în momentul în care decizi că vrei o schimbare profesională. Schimbarea înseamnă că automat te îndrepți spre ceva nou. Puși în fața noutății, 90% din antreprenorii cu care eu lucrez consideră că experiențele din trecut nu le mai servesc, că nimic din istoricul lor nu se mai potrivește cu nimic. În consecință, se consideră niște impostori. Dacă și tu simți asta, ascultă acest episod să descoperi 5 strategii simple și eficiente să pui experiențele trecute în slujba a ceea ce dorești să construiești în viitor, astfel încât nimic să nu se piardă, iar tu să devii tot mai valoros pentru viitorii tăi clienți.

Presa internațională scrie despre avertizările premierului polonez Donald Tusk: Europa trebuie să se obișnuiască cu ideea că trăim acum o epocă de dinainte de război. Indiferent cine câștigă alegerile prezidențiale în America, Europa trebuie să își folosească mai bine potențialul de apărare fără a fi vorba despre structuri paralele cu NATO. - Între timp, presa de la Budapesta critică guvernul că vrea să vândă 130 de hectare din capitala Ungariei unui investitor arab fără să controleze ce anume se va construi pe acest imens teren. Proiectul poartă numele Mini Dubai. Gazeta Wyborcza comentează interviul pe care l-a acordat premierul Donald Tusk după vizita în Statele Unite, discuția cu Joe Biden și întâlnirea sa cu președinții francez și german în cadrul „Triunghiului Weimar”.Interviul a fost publicat de mai multe media europene: „Gazeta Wyborcza” (Polonia), „El Pais” (Spania), „La Repubblica” (Italia), „Die Welt” (Germania), „Le Soir” (Belgia) și „Tribune de Genève” (Elveția).„Poate părea dezastruos, dar trebuie să ne obișnuim mental cu sosirea unei noi ere, a unei epoci de dinainte de război. Acest lucru devine din ce în ce mai evident în fiecare zi”, a spus Donald Tusk.Tusk a avertizat că Europa trebuie să se pregătească pentru o posibilă apărare și că următorii doi ani vor fi cruciali. Occidentul nu poate lăsa Ucraina să piardă războiul împotriva Rusiei.„Trebuie să renunțăm la acest mod de a gândi: ce se va întâmpla dacă Ucraina pierde războiul. Sarcina noastră prioritară ar trebui să fie să protejăm Ucraina de invazia rusă și să sprijinim Ucraina ca stat independent și integral. Viitorul acestei țări depinde de noi. Nu vorbesc doar de Polonia, sau chiar de UE, dar vreau să spun – Ucraina depinde de întregul Vest”, a spus Tusk.Prim-ministrul polonez a adăugat că, deși în unele țări, în special în Europa de Vest, războiul rămâne totuși un fapt abstract, o schimbare revoluționară a mentalității lor este totuși vizibilă.„Fie că este Joe Biden sau Donald Trump cel care câștigă următoarele alegeri, Europa trebuie să facă mai mult pentru apărare. Nu este vorba de a deveni autonomă militar față de Statele Unite sau de a crea structuri paralele cu NATO, ci de a ne folosi mai bine potențialul, capacitățile și puterea noastră. Vom fi un partener mai atractiv pentru Statele Unite dacă suntem mai independenți din punct de vedere al securității,” a spus șeful guvernului polonez.Opoziția maghiară critică mega proiectul rezidențial „Mini-Dubai!” din Budapestahvg.hu scrie despre legea mini-Dubai care vizează vânzarea unui teren din capitala maghiară unui investitor arab fără proceduri legale de achiziție publică. Noul proprietar va putea comercializa produse imobiliare la un TVA de numai 5%.Dávid Vitézy, candidat la funcția de primar al Budapestei critică proiectul si atrage atenția că „Guvernul dă fără concurență unui investitor arab un teren de 130 de hectare, cât un cartier, nu impune nimic, nu cere nimic, nu fixează nici o regulă privind ce s-ar construi acolo. Budapesta nu are nevoie de mai multe zone rezidențiale de lux și centre comerciale, ci de o nouă zonă de locuințe la prețuri accesibile, o nouă grădină publică care să corespundă mărimii orașului.”„Sub pretextul importanței sale pentru economia națională, investiția face excepție de la toate regulile de construcție existente, primăriile de sector și primăria centrală nu vor avea atunci nicio influență nici asupra înălțimii clădirilor, nici asupra dimensiunii și funcției construcțiilor.”Slovacia: Epurări fără precedent la ministerul slovac al mediuluiOdată cu plecarea președintei Zuzana Čaputová, Slovacia pierde o voce verde puternică, citim în dennikn.sk.Candidatul opoziției la prezidențiale, Ivan Korčok, nu vorbește prea mult despre natură, iar cel al guvernului, Peter Pellegrini își lasă partenerii de coaliție să o distrugă.„Actuala conducere a Ministerului Mediului efectuează cele mai mari epurări din istoria Republicii Slovace în cadrul ministerului. Zeci de experți au fost deja concediați și înlocuiți, marea majoritate de către membri ai partidului (la putere, n.r.) fără experiență sau de oameni care vorbesc și acționează în contradicție directă cu interesele conservării naturii.”Ministerul Mediului a depus modificări la legislația de mediu. Dacă Parlamentul le va aproba, publicul și multe municipalități nu vor avea voie să comenteze la majoritatea proiectelor precum gropile de gunoi, stațiunile de schi, hidrocentralele sau centralele eoliene.Lituania va exporta energie verde în GermaniaLituania se pregătește pentru schimbarea istorică – de la poziția de utilizator de energie electrică verde la cea de donator și exportator, citim în lrt.lt.  Electricitatea verde produsă în Lituania va fi cel mai probabil exportată în Germania, spune Darius Maikstenas, directorul „Ignitis Grupe”.El estimează că Țările Baltice pot produce de 8 ori mai multă energie eoliană și solară decât au nevoie, adică o treime din ceea ce are nevoie Germania.Dainius Kreivys, ministrul lituanian al energiei, spune că Lituania ar putea atrage investiții în valoare de 150 de miliarde de euro prin dezvoltarea energiei verzi. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Kurek Miłosz - Polonia;Eszter Papp - Ungaria;Hana Kovacikova - Slovacia;Raimonda Mc Geever - Lituania Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei                                                 

În cadrul ediției de pe 20 februarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Vaccinarea împotriva HPV reduce drastic numărul de cazuri de cancer de col uterin invaziv, conform unei noi analize derulate de Public Health Scotland, care a fost publicată în Journal of the National Cancer Institute. Principalele concluzii: Indiferent de numărul de doze administrate, nu a fost înregistrat niciun caz de cancer de col uterin invaziv la persoanele vaccinate la vârsta de 12-13 ani ▶ Vaccinarea la vârsta de 14-22 ani cu 3 doze de vaccin bivalent a redus semnificativ incidenţa cancerului cervical invaziv, în raport cu femeile nevaccinate (3.2/100 000 versus 8.4 la 100 000) ▶ Incidenţa neajustată a cancerului de col uterin invaziv a fost semnificativ mai ridicată la femeile care provin din medii defavorizate ▶ Cel mai mult au beneficiat de pe urma vaccinării împotriva HPV femeile din zonele defavorizate Analiza a inclus datele femeilor din Scoţia născute între 1988 şi 1996, extrase din sistemul pentru programul de screening pentru cancer cervical, registrele de cancer, de imunizare şi despre mediul de provenienţă. Incidenţa cancerului cervical invaziv per 100 000 persoane-ani şi eficacitatea vaccinării au fost corelate cu statusul vaccinării, vârsta vaccinării şi mediul de provenienţă. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Zero cazuri de cancer de col uterin la femeile vaccinate împotriva HPV în 2008, în Scoția ▶ Cancerul pulmonar ar putea fi depistat în stadii incipiente cu ajutorul unui test de urină ▶ Cancerul ar putea fi tratat prin țintirea unor mecanisme implicate în sinteza colesterolului ▶ Grosimea retinei ar putea indica timpuriu riscul de boli cardiometabolice și neurologice

A fi creștin nu înseamnă să fii diferit de lume, ci să fii asemănător cu Cristos. Indiferent de contextul în care ne aflăm, noi, ca ucenici ai lui Isus, trebuie să reflectăm chipul Lui.

Stabilirea bugetului de marketing in functie de canalul dorit implica mai multe etape si necesita o abordare strategica. In acest episod suntem alaturi de Catalin Macovei si iti vom arata cativa pasi pe care ii poti urma pentru a stabili un buget eficient. Alegeri Intelligente de Canale de Marketing: Vom dezvalui cum sa alegi canalul potrivit pentru promovarea afacerii tale si cum sa iti optimizezi bugetul pentru rezultate excelente. Secretele Publicitatii Online: Afla cum sa creezi campanii publicitare eficiente pe platforme precum Google, Facebook si TikTok. Tips & tricks pentru a-ti maximiza vizibilitatea! Bugetarea cu Succes: Invata cum sa stabilesti un buget corect si sa il gestionezi pentru a obtine cele mai bune rezultate.  Tracking si Analiza Performantei: Descopera importanta urmaririi performantei campaniilor tale si cum sa interpretezi datele pentru a face ajustari strategice. Hai sa tinem legatura: Academia Gomag: https://academia.gomag.ro/  Blog: https://www.gomag.ro/blog/  Comunitatea Gomag: https://www.facebook.com/groups/gomagro/  Instagram: https://www.instagram.com/gomag.ro/  TikTok: https://www.tiktok.com/@gomag.ro Indiferent daca conduci o afacere noua sau deja existenta, strategia ta de marketing joaca un rol crucial in atragerea si mentinerea clientilor. Alegerea canalelor de marketing potrivite si o bugetare eficienta sunt cheile pentru a-ti maximiza impactul si a obtine rezultate semnificative

Tanti Lenuța, bunicuța din Chinteni, este poate cel mai iubit personaj din mediul online, după cum afirmă și Mircea Bravo. De ce? E simplu: a câștigat simpatia fanilor prin transparența și sinceritatea cu care abordează viața. Mereu grijulie și pusă pe rezolvat problemele în stilu-i caracteristic, bunicuța din Chinteni a devenit un personaj care nu doar ne amuză, dar ne și umple de nostalgie. Indiferent de vârsta celor care o admiră, tanti Lenuța găsește pentru fiecare câte un sfat și o vorbă bună. Un astfel de personaj nu poate decât să fie iubit de toată lumea! Fragment din episodul 9 al sezonului 3Vezi episodul cu Mircea Bravo aici:

Indiferent unde vă aflați când citiți acest devoțional, vă invit să vă rugați împreună cu mine pentru educația creștină din țara noastră. Dumnezeu să vă binecuvânteze! Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Dacă din diferite motive te-ai simțit neauzit, nevăzut, nesigur o perioadă mai lungă de timp și acum e momentul să vorbești despre tine și misiunea ta, știu că este dificil. De aceea în episodul 136 care ofer cadrul meu de lucru în 6 etape, ASCEND, cu ajutorul căruia afli în siguranță cum să ai o voce puternică ca brand personal. Indiferent ce a fost în trecut, de azi poți începe un capitol nou. În aceste timpuri nu îți permiți să fii nevăzut, nebăgat în seamă sau nesigur pe tine pentru că ai nevoie de vizibilitate în orice domeniu lucrez și orice statut ai.

Black Friday este un fenomen comercial care a câștigat popularitate în ultimele decenii, marcând începutul sezonului de cumpărături de sărbători. Evenimentul a devenit din ce în ce mai competitiv, cu comercianți care se străduiesc să ofere cele mai atractive reduceri și promoții pentru a atrage clienții. Black Friday înseamnă o reducere, o ofertă de preț. Dar în această perioadă, majoritatea retailerilor vor alinia strategia de promovare cu acest eveniment și este important să ne diferențiem. Câteva idei pentru a ne diferenția de competitori: Lansează un produs nou special de Black Friday și limitat. Roata norocului - această funcție adăugată site-ului, va determina clienții să joace pentru a avea șansa de a câștiga premii, reduceri și cupoane. Reducere VIP - fă o listă cu potențiali clienți pe care îi pui în clubul VIP și doar ei vor primi o reducere specială. Folosește numărătoarea inversă pentru a lansa oferta de preț. Oferă un card cadou pentru fiecare vânzare. Donează un procent din vânzările de Black Friday. Folosește un cod de reducere pentru abonații la newsletter. Promovează un concurs în care oferi un produs gratuit. Indiferent de strategia de promovare de Black Friday, este important să fii activ în această perioadă și să maximizezi rezultatele dorite. 00:00 - 00:45 Intro 00:45 - 02:15 Titlu 02:15 - 04:40 Ce sa scoatem în evidență? 04:40 - 06:15 Roata norocului și VIP discount 06:15 - 10:20 Mesajul transmis 10:20 Outro

„Taximetristul român e mai bogat decât inginerul francez” Cine nu se confruntă cu lipsa banilor? Indiferent de nivelul de viață pe care îl avem, mai mult sau mai puțin, avem o provocare serioasă în a gestiona banii. Nu contează că ai salariul minim ori salariu mic, mediu, ori salariu peste medie. Dacă la final de lună buzunarele ori conturile tale sunt goale... e o problemă care necesită rezolvare. Cum îți poți proteja familia? Ce este un fond de siguranță și ce este un fond de urgență? Câte conturi bancare e necesar să dețina soțul, soția și copiii? Indiferent de stilul de viață pe care îl adopți și indiferent de câștig... ai nevoie de bani puși de o parte. Cum să economisești când nu-ți ajung bine nici pentru trai? Cum să faci bani din alte surse atunci când pe salariu nu te poți baza? Care sunt cele mai sigure investiții, dar cele mai profitabile? Este datoria o greșeală? Când e bine să iei credit de nevoi personale și când nu? Dar credite ipotecare? Piața imobiliară este într-o stagnare. Ce e cel mai bine să faci acum? Să vinzi? Să cumperi? Se vor ieftini casele și apartamentele în viitorul apropiat sau se vor scumpi? Ce este venitul pasiv și ce este venitul activ? Care sunt activele și pasivele pe care le cumpărăm. Poți face avere indiferent de statutul tău financiar de astăzi? Sistemele de pensii din România dar și din europa sunt falimentare. Cum poate să se pregătească un adult de 30-40 de ani pentru pensie? Ce alternative are? Sunt fondurile private de pensii o soluție ? Omul care are grijă de banii băncilor milionarilor lumii, vine la iTHINK cu Iusti Fudulu. Află de la BOGDAN DINU - consultant financiar, secretele creditelor pe care băncile nu vor să le afli, adevărul despre sistemul de pensii și cea mai sigură metodă de a economisi bani. Consultantul milionarilor face un anunț șoc despre piața imobiliară. Va exploda sau se va prăbuși? Vezi Duminică, de la 17:00, la iTHINK cu Iusti Fudulu, la Antena3 CNN.

Ce a refuzat Mircea Bravo să facă la propria nuntă! Care ar trebui să fie vârsta la care să fii considerat bătrân? Cunoașteți oameni frustrați, plafonați ori resemnați - Indiferent de vârstă? Ce-i face pe unii să se simtă în forță la 80 de ani și pe alții terminați la 40? Care sunt secretele unei vieți împlinite și cum poți să rămâi tânăr mereu? Cum rămâne vie o relație de căsătorie și după un sfert de veac? Am invitat doi oameni iubiți și îndrăgiți de o țară întreagă să ne împărtășească din experiența lor de viață. Au milioane de vizualizări săptămânal, au haz, carismă și transpun situații de viață în umor autentic. Comedie curată făcută inteligent. Dar dincolo de clipurile savuroase, regăsim doi oameni care au o relație specială și în viața reală: Mircea Bravo și Bunica din Chinteni. Cum a trecut Bunica din Chinteni peste cea mai grea cumpănă a vieții sale și ce sfat le dă persoanelor în vârstă. Cum a reușit Mircea Bravo să își împlinească visul și ce le recomandă tinerilor pentru a-și găsi drumul în viață mai ușor. Mircea Bravo și Bunica din Chinteni sunt astăzi și stari de cinema. Lansează deja al doilea film împreună. Cum e noul film „Nuntă pe bani” și când îl putem vedea? Urmăriți Duminică, de la 17:00, la iTHINK cu IUSTI FUDULU la Antena3 CNN, un interviu de suflet cu Mircea Popa - Bravo și Elena Moldovan - tanti Lenuța - Bunica din Chinteni.

Atunci când ne gândim la personaje care au influențat major istoria umanității, inevitabil facem trimitere fie la figurile centrale ale marilor religii, fie la cuceritori, fie la marii oameni de știință sau exploratori. Poate de aceea, personajul despre care urmează să vă vorbesc astăzi a rămas aproape necunoscut pentru cei mai mulți. Și asta în ciuda faptului că regulile create de el sunt urmate astăzi de mai toată lumea de pe planeta asta. Să ne imaginăm că luați masa. Indiferent din ce țară a lumii veți veni, este normal să începi cu felul 1, supa. Veți continua apoi cu felul al doilea, iar desertul va veni ultimul. Ar fi o ciudățenie, ca un exemplu, să te îndopi cu o gogoașă tăvălită cu generozitate prin zahăr, în timp ce mănânci o ciorbă de pește. Sau să înfuleci o felie de tort înainte de a începe felul al doilea, indiferent care ar fi el. Apoi, chiar și astfel, masa are o anumită etichetă, care devine din ce în ce mai complexă pe măsură ce accezi spre elita aristocrației. Ei bine, toate aceste reguli legate de modul în care se ia masa au fost create de un singur om. Evident, au mai fost rafinate de-a lungul timpului, dar baza a rămas aceeași. Și este doar unul dintre nenumăratele exemple din ceea ce a creat și a lăsat în urmă personajul nostru.

Fiecare sezon al vieții tale are ca scop creșterea și modelarea ta pentru planul pe care îl are Dumnezeu cu tine. Indiferent de sezonul prin care treci, El a promis că este acolo și rămâne același chiar și în momentele în care nu Îl simți sau nu înțelegi pe moment planul Lui.

Alege istet un ghid care sa te ”indrume” pe calea spre scalare. Comanda The Master Plan, cel mai nou material fizic marca Gomag! Aici: https://bit.ly/go-master. Daca iti doresti ca afacerea ta sa creasca si sa atinga noi inaltimi, pregatirea pentru scalare este esentiala. Indiferent daca ai inceput recent sau ai deja un business stabil, acest proces implica strategii si planificare atenta pentru a-ti extinde operatiunile intr-un mod sustenabil si profitabil.  Scalarea este un obiectiv foarte dorit de catre proprietarii de afaceri, pentru ca inseamna un proces de evolutie in care veniturile cresc de cateva ori mai mult decat cheltuielile necesare pentru a le obtine. Majoritatea antreprenorilor si a oamenilor de marketing discuta despre scalarea unui business ca si cum ar echivala cu scalarea campaniilor de marketing. Campania de marketing te ajuta sa cresti si le poti scala mai rapid, pentru ca daca observi ca functioneaza, poti sa replici si sa cresti bugetele. Hai sa tinem legatura: Academia Gomag: https://academia.gomag.ro/  Blog: https://www.gomag.ro/blog/  Comunitatea Gomag: https://www.facebook.com/groups/gomagro/  Instagram: https://www.instagram.com/gomag.ro/  TikTok: https://www.tiktok.com/@gomag.ro  

Indiferent de vremuri, Dumnezeu își păstrează întotdeauna rămășița Lui, chemând la o închinare prin credință și oferind un nume nou.

Biserica Vertical Zaragoza

Angela Țiprigan este mama a 8 copii, tehnician dentar de profesie, scriitoare și o slujitoare activă în lucrarea cu femeile de peste 40 de ani. Are 3 cărți publicate dintre care - Lada cu zestre, Ștergarul slujirii și Lecții de viață. Am auzit de ceva vreme de Angela Țiprigan, dar de curând am avut ocazia să o întâlnesc și m-am bucurat să ascult învățătura ei sănătoasă, plină de înțelepciune, dar și de dragoste și empatie. Din acel moment am știut că îmi doresc să fie una dintre invitatele mele și nu am mai stat pe gânduri. I-am livrat invitația și acum o simt atât de aproape de inima mea, ca pe un mentor la care pot să apelez când simt că sunt în impas. Am vrut să am această discuție cu dumneaei, exact pe această temă, în primul rând pentru că este mamă și mai apoi pentru că de-a lungul vieții a avut o carieră pe care a menținut-o din nevoie, dar cu pasiune, după ce au început să apară copiii. Cred că o temă ca aceasta trebuia dezbătută cu o persoană care a fost de ambele părți ale baricadei și care de-a lungul vieții a crescut femei, ghidându-le în această alegere și văzând rezultate/consecințe pe termen lung. E foarte dificilă această alegere, mai ales când îți place ceea ce faci, când ești în ascensiune sau când nu simți că ai avea darul special de a fi mamă, chiar dacă ai devenit în urma unei sarcini. Cazurile sunt particulare, slujbele sunt diverse și carierele la fel. În zilele noastre putem găsi multe opțiuni prin care să creștem profesional și să fim aproape de copiii noștri, iar alteori poate ne dorim să renunțăm la ceea ce făceam în exteriorul casei și să începem lucrul în interiorul ei. Indiferent în ce categorie ești, acest episod este și pentru tine. Episodul acesta nu este doar pentru mame, ci și pentru femeile care încă nu au copii sau din păcate, trăiesc doar cu speranța că vor avea copii. Este pentru soți și tați care vor să își înțeleagă soțiile și să le susțină în alegerile lor. Este pentru adolescente care visează să se căsătorească și să aibă copii. Acest episod este pentru tine și sunt sigură că îți va vorbi într-un fel sau altul. Pe Angela Țiprigan o găsești aici și știu că s-ar bucura de un cuvânt de încurajare în urma acestui episod: Facebook - https://www.facebook.com/tiprigan.angela Cărțile ei le poți achiziționa de pe orice librărie creștină, dar îți las aici link unde le poți găsi - https://www.stephanus.ro/brands/Angela-Tiprigan.html __________ Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face aici printr-o donație AICI – ⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro/donatii/⁠. Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe. Urmărește-mă și pe rețelele sociale: Instagram - ⁠⁠⁠https://www.instagram.com/ramylazar/⁠⁠ ⁠ Facebook - ⁠⁠⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu/⁠⁠⁠ Website - ⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro

Bella Știr este femeie, mamă, soție și are o influență mare în social media. Indiferent de locul unde este, Bella povestește cu bucurie despre cât de important este să trăim cu și pentru Dumnezeu. Un podcast jovial, relaxat, dedicat femeilor care vor să înțeleagă mai bine care este rolul lor în societatea postmodernă. Urmărește episodul în format video aici: https://www.youtube.com/watch?v=MIIXqi7lQTQ Poți susține lucrarea Ekklesia aici: https://www.ekklesia.ro/doneaza/

Indiferent de natura testului, nu uita că Dumnezeu ne-a promis că, dacă preocupările noastre vor avea în centru Împărăția Lui, totul va fi bine! Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Este sexualitatea un subiect rușinos sau una dintre cele mai naturale și necesar de discutat teme? Indiferent de sex și gen, mulți dintre noi trăiesc multă rușine în jurul propriei sexualități. Ne simțim inconfortabil în fața provocării de a ne exprima nevoile sau dorințele și ne conformăm unei mulțimi de norme culturale care ne spun cât, cum, când și unde este acceptabil să fim ființe sexuale. Cum facem, însă, să dezvoltăm o relație cu propria sexualitate care să contribuie la o viață mai împlinită și cu mai multă satisfacție? Vorbim astăzi cu Cristina Flueraș, psiholog și psihoterapeut și încercăm să găsim răspuns acestor întrebări și multor altora Resurse: 1. Mating in Captivity, Esther Perel, psihoterapeut, carte, 2004 2. Rethinking Infidelity, Esther Perel, psihoterapeut, carte, 2017 3. Body to Body Intimacy, Stella Resnick, psiholog clinician, carte 2012 4. The Heart of Desire, Stella Resnick, psiholog clinician, carte, 2012 5. Beyond My Control, Nancy Friday, autor, carte, 2009 6. The Erotic Mind, Jack Morin, autor, 1996

I-am admirat întotdeauna pe oamenii care reușesc să ducă la bun sfârșit un job departe de familie. I-am admirat pentru că știu că nu le e deloc ușor, și că să stai departe de cei dragi este poate cel mai greu mod de a îți câștiga traiul. Indiferent de cât de simplă sau de complexă este munca ta.Îl urmăresc de multă vreme pe Radu navigatorul, care reușește să povestească cu drag despre viața lui pe vapor. Mi-a trezit atât curiozitatea cât și interesul pentru această viață, și deși știu că eu nu aș putea face așa ceva, știu de asemenea că sunt mulți printre voi, departe de familii și de prieteni, care vor să își facă un rost în viață pe meleaguri străine.

LCD-urile au fost și vor fi întotdeauna unul dintre cele mai fierbinți produse de tehnologie. În decursul a 10 ani am ajuns de la 1-2 milioane de pixeli la 32 de milioane. Indiferent de dimensiunea sa, un ecran LCD este necesar pentru orice fel de gadget. De la un simplu afișaj pentru orice gadget mic și ieftin, la panourile imense folosite pentru telvizoarele 4K și 8K, LCD-ul este rege! Paul Gray este prietenul meu de mai bine de 10 ani, care îmi spunea mai demult ce fel de siplay va folosi Apple sau Samsung pe telefoanelor lor. Este cel mai experimentat analist din acest domeniu, și noroc cu IFA 2022 unde ne-am întâlnit și mi-a confirmat că în curând, vor scădea masiv prețurile la televizoare și alte produse ce folosec panouri LCD.

R. Moldova dispune de 2,09 milioane de hectare de teren arabil, marea parte - 1,7 milioane de hectare - fiind în proprietate privată. O bună parte din această suprafață este prelucrată de agricultori individuali, cu forțe și mijloace proprii. Posibilitățile lor financiare pentru a investi în tehnică de prelucrare, irigare sau forță de muncă sunt însă limitate. Iar cu producție mică și calitate redusă, scade și capacitatea de a concura cu marii producători sau de a ieși pe piața internațională. O soluție poate fi însă unirea forțelor. Indiferent de forma juridică - asociații sau cooperative - „acolo unde-s mulți, puterea crește”. În țara noastră există deja câteva astfel de exemple de succes. Mai mult, sunt state în care cooperativele au devenit o tradiție.

Patrimoniu personal 01:08 MARIUS FLOREA VIZANTE ne dezvăluie ce îl face să se simtă bogat, indiferent de câți bani are în conturi, și ce n-ar face niciodată doar pentru binele personal. Abordează delicatul subiect al comediei din vremuri tragice și ne învață unde se întâmplă, de fapt, spectacolul de teatru. Cultura la purtător 29:30 ANDREI HUȚULEAC vorbește despre primul său lungmetraj, DOGPOOPGIRL, și despre cât de departe poate merge public shaming-ul, în epoca de aur a rețelelor sociale. Mai aflăm de ce nu prea există public pentru filmul românesc și care e legătura cinematografiei cu… bucătăria chinezească.

Cu toții ne dorim să putem privi în viitor. Nu putem călători în timp, dar poate că astrologia ne ajută să ne pregătim pentru ce urmează. Cum ne vor influența astrele viața în 2022? După 2 ani de incertitudini și griji legate de sănătate, ne așteaptă un an mai liniștit? Cunoscuta astroloagă Cristina Demetrescu a venit la podcastul Acasă la Măruță pentru a ne spune previziunile sale pentru anul ce urmează. Indiferent de zodie, trebuie să afli și tu ce este scris în stele!

L.T. joins Sorcerer Chromatic and Greg and they drink and review a rum barrel-aged Pumpking (13.4% ABV) brewed in 2018 by Southern Tier Brewing (Lakewood, NY). We discuss Brave Noise collaboration beer promoting a safe a discrimination free beer industry. We also have the first installment of Sorcerer Chromatic's Coach's Corner. Finally, we discuss hip-hop with L.T.'s son The Boy.