Podcasts about litere

Studentă la Facultatea de Litere din București, Théa Dumitrescu și-a petrecut copilăria și adolescența în Montreal, Quebec. Astăzi, Bucureștiul este noua ei casă.  Cum este tranziția de la cultura nord-americană la cea românească?

Se împlinesc 166 de ani de la Unirea Principatelor Române. Elita care a făcut posibilă unirea, recunoașterea ei pe plan internațional și apoi a participat la consolidarea tînărului stat român a fost, în mare măsură, formată din scriitori. Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor în 24 ianuarie 1859, la București, după ce fusese ales domnitor și la Iași, în 5 ianuarie. Dar acest moment este precedat şi urmat de eforturi diplomatice în cancelariile europene. Și este posibil într-un context internațional favorabil. Despre rolul scriitorilor pașoptiști la realizarea unirii, la recunoașterea ei pe plan internațional și, apoi, la consolidarea tînărului stat român am vorbit cu Alina Pavelescu, istoric, director adjunct al Arhivelor Naționale ale României și scriitoare.Alina Pavelescu: „Acei intelectuali despre care vorbiți și care erau într-adevăr scriitori, dar încă nu erau politicieni – ei au fost mai întîi niște oameni de litere și abia după aceea au devenit politicieni – încep să pledeze cauza României în timpul studenției lor în principal la Paris. Și găsesc un teren favorabil în Franța lui Napoleon III, care a fost unul dintre sprijinitorii principali, dacă nu cumva cel mai important actor politic extern care a sprijinit ideea de unire a Principatelor Române. (...) Oamenii care fac credibilă în străinătate ideea de unitate națională a românilor sînt oameni care s-au format în străinătate, care au aderat la lojile masonice din Franța și care în felul acesta au reușit să se integreze într-o ambianță culturală a unei mari puteri și să creeze imaginea unei națiuni frecventabile, a unei națiuni care putea să trăiască la înălțimea idealurilor Europei occidentale din acea vreme, putea să le înțeleagă, putea să aspire la ele și la rigoare putea să le și realizeze. (...) Acești intelectuali care au adus spiritul și ideile occidentale în Principatele Române la acea vreme au avut rolul cheie în ceea ce s-a întîmplat.”Tinerii din generația de la 1848, pașoptiștii, cum aveau să fie numiți, sînt, în egală măsură, spirite europene, deschise către nou, și mari patrioți. De fapt, sînt mari patrioți pentru că sînt spirite europene. Ei sînt artizanii Unirii. Mulți dintre ei sînt scriitori: Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, Ion Ghica (în scrisorile lui către Alecsandri Mircea Cărtărescu găsește adevărate perle narative și romane in nuce). Cum de pasiunea pentru literatură se leagă în cazul lor de pasiunea pentru ideile revoluționare, între care se remarcă ideea politică de stat națiune, cea mai modernă idee a acelor vremuri?Alina Pavelescu: „Lucrurile erau foarte legate în modelul de intelectual al epocii. Acești oameni reprezentau acel model, pe care l-am numi astăzi polimat, al unor intelectuali care aveau o formație mai degrabă enciclopedistă, pentru care cultura era foarte importantă, pentru care educația maselor era foarte importantă. Propria lor educație era importantă, mai ales atunci cînd se făcea într-un spirit care le permitea să-și modernizeze și să-și înnoiască țara. Ei legau ideea de cultură națională de ideea de datorie față de țară. La momentul acela în România abia se năștea o literatură națională.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Licenţiată a Facultăţii de Litere a Universităţii București, doctorand în studii culturale al Școlii Doctorale Litere din cadrul aceleiași instituţii, Valentina Vesler este Director de Comunicare & PR Valvis Holding de aproape 25 de ani, atata timp într-o singura companie, spune ceva despre disponibilitatea la efort și adaptabilitate. Dar ce parere are despre schimbare? O întrebare de la care pornește discutia din emisiunea RFI360 cu Valentina Vesler.   "Am început cu un liceu de biologie-chimie, animată de aspirația de a deveni medic. Apoi, influențată de perspectivele profesionale promițătoare ale anilor '90, m-am orientat către Facultatea de Drept. În final, am descoperit că adevărata mea vocație se află la Facultatea de Litere, unde pasiunea pentru cărți și-a găsit expresia firească. Sunt câteva exemple din seria de decizii care mi-au redirecționat fundamental traiectoria profesională și personală, demonstrând că uneori cele mai neașteptate alegeri ne pot conduce către împlinirea autentică.", asta spune pentru revista Psychologies, Valentina Vesler, femeia care astăzi are nu mai puțin de 25 de ani de experiență în comunicare, PR și publicitate.Pe 15 noiembrie o puteți vedea la Koonferința Shift Happens. Conferinta celor de la Kooperativa 2.0 pornește fix de la ideea de schimbare, la care orice om de marketing trebuie adesea să se adapteze. Că vorbim despre decizii de ultim moment, de un neașteptat zero tăiat într-un buget stabilit de ceva timp, omul în comunicare trebuie să fie capabil să gestioneze tot felul de crize, iar spontenaitatea și creativitate se adaugă la plusul de experiență acumulată astfel într-o companie. 

Anul acesta se împlinesc 140 de ani de la premiera piesei ”O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale, o capodoperă a dramaturgiei românești. Criticul literar Cosmin Ciotloș, va susține cu acest prilej, miercuri, la sala Mică a Teatrului Metropolis din București, conferința aniversară „Caragiale. Scrisori regăsite”. Cosmin Ciotloș, lector la Facultatea de Litere a Universității București, este invitatul emisiunii noastre din această seară.

Astăzi s-a deschis la Iași Festivalul Internațional de Literatură și Traducere – FILIT. Și anul acesta vin la Iași numeroși scriitori importanți din diverse spații geografice și culturale, dacă ar fi să-i amintim doar pe cîțiva: laureatul premiului Nobel Abdulrazak Gurnah, Clara Usón, Colm Tóibín, Zeruya Shalev, Pascal Bruckner, Lana Bastašić, Matei Vișniec, Marin Mălaicu-Hondrari, Tatiana Țîbuleac, Cătălin Dorian Florescu. În cele cinci zile de festival au loc, în același timp, mai multe evenimente în diverse locuri: la Casa FILIT, cortul din Piața Unirii, dar și în școli și licee, la universitate și la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”. Am vorbit cu Florin Lăzărescu, director artistic al FILIT, despre ediția de anul acesta, a 12-a, a festivalului.Florin Lăzărescu: „Rezervarea locurilor pentru serile FILIT de la Teatrul Național din Iași s-a încheiat în 50 de minute. N-am nici cel mai mic dubiu că, pentru anumiți autori, dacă ar fi o sală cu 3.000 de locuri în Iași, s-ar ocupa toate cele 3.000 de locuri.”Cînd începe procesul de selecție a autorilor străini invitați la FILIT și cum se desfășoară?Florin Lăzărescu: „Practic tot timpul. Sînt autori cu care am vorbit acum doi, trei ani și vor veni, sîntem cu ei în contact. Vorbim de nume foarte, foarte mari ale literaturii, cu care am ajuns să stabilim relații de prietenie. Ei ne spun nu pot veni nici anul ăsta, dar sigur o să vin într-o zi. De exemplu, Jonathan Franzen: a durat cinci ani pînă a venit. Și a spus da din prima. Dar sînt oameni foarte ocupați. Și trebuie să-i aștepți. Tot timpul avem în discuție cel puțin zece nume absolut celebre. Dar vreau să punctez un lucru: de multe ori autorii străini nu sînt atît de cunoscuți în România, dar devin cunoscuți prin FILIT. Din momentul în care noi anunțăm invitații, lumea se apucă să citească. La început lumea spunea n-am auzit de autorul ăsta. În ultimii ani, lumea spune n-am auzit, dar m-apuc să-l citesc, dacă l-ați invitat voi, sigur e un autor foarte fain.”Ați gîndit de la prima ediție un festival care să meargă spre public. Așa că ați dus scriitorii în școli, în licee, nu ați așteptat să vină tinerii spre evenimente. Aveți reacții de la tineri care erau liceeni la primele ediții ale festivalului?Florin Lăzărescu: „Din punctul meu de vedere, acesta e cel mai mare cîștig al FILIT-ului și lucrul care mă motivează: bucuria tinerilor. Vă dau un exemplu. La primele ediții nu am văzut un mare interes din zona universitară. Avem un proiect, „Scriitori printre liceeni”, pe care nu puteam să-l articulăm în „Scriitori printre studenți”. Unii profesori îmi spuneau cinstit: Florin, nu-s interesați, studenții au alte griji acum. Anul ăsta e prima dată cînd am putut să articulăm un proiect cu vreo zece evenimente în universitate și ni s-au cerut și mai multe. Ce s-a întîmplat? Între timp au apărut generațiile FILIT. Adică studenții din fața profesorilor de astăzi de la Litere sînt cei care au crescut cu FILIT.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Mai știe cineva napolitanele alea Koukou Roukou? Sunt curios. In rest, episod fain. Enjoy! Link: https://www.thegamer.com/hi-im-an-idiot-whos-mad-about-everything-in-video-games-except-the-layoffs-assassins-creed-shadows-stellar-blade-xbox/ Timestamps: 0:00 – INTRO 8:00 – Paul s-a jucat Nine Noir Lives 22:42 – Edgar s-a jucat Fallout Brotherhood of Steel (PS2) și X-Men Legends (PS2) 33:51 – Litere de la Oameni 38:16 – Microsoft anunță că deschide un nou studio de jocuri, putem doar presupune că din cadavrele celorlalte; Larian deschide studio nou; Redfall mai primeste NIȘTE update-uri; 46:11 – Assassin's Creed Shadows, este știrea; The Division Heartland anulat; YouTube: https://www.youtube.com/c/jocsivorbe1416 https://www.youtube.com/c/JocȘiVorbeBits Twitch: www.twitch.tv/jocsivorbe iTunes: https://podcasts.apple.com/us/podcast/all-vorbe/id1331438601 Spotify: https://open.spotify.com/show/3RFgOJDgyEnpvkUQoSh0Tc Facebook: www.facebook.com/JocSiVorbe/ Instagram: https://www.instagram.com/jocsivorbe/e Discord: https://discord.gg/m5a6DDfBFc Tip Jar: https://ko-fi.com/jocsivorbe Patreon: https://www.patreon.com/jocsivorbe RSS și linkuri de download: http://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:281506836/sounds.rss

– Severjeve nagrade, – Vesna, še vedno mlada – razstava v NUK-u, – So_obstoj, razstava v Mestni galeriji, – Brez nagobčnika: Radio Študent – že od 1969, – Literarni natečaj Porabske litere

A început Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), care a ajuns la a XI-a ediție. Sînt, și anul acesta, peste 100 de evenimente în cinci zile, între care discuțiile cu autorii la Casa FILIT, dialogurile din fiecare seară de pe scena Teatrului Național Vasile Alecsandri, întîlnirile cu scriitorii în școli, la cluburile de lectură ale elevilor, Noaptea Albă a Poeziei. Vrem să aflăm ce impact are acest eveniment asupra orașului, asupra tinerilor, fiindcă ei reprezintă mare parte din publicul țintă și dacă se citește la Iași și după FILIT. Invitații noștri sînt: Nicoleta Munteanu, profesoară de română, unul dintre coordonatorii clubului de lectură „Alecart”, Bogdan Crețu, critic literar, profesor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” și Vincent Henry, directorul Institutului Francez din Iași.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural. 

Despre centenarul clubului de fotbal Rapid București, cu un critic literar: domnul Cosmin Ciotloș, lector la Facultatea de Litere din cadrul Universității București... citiţi mai departe

Greva profesorilor continuă. Calendarul examenelor naționale rămâne deocamdată nemodificat, a anunțat ministra educației, Ligia Deca. Și tot ea a spus că 10 000 de profesori au ieșit din grevă. Miercuri vor avea loc noi negocieri între minister și sindicatele din educație. De ce nu au acceptat sindicatele și profesorii aflați încă în grevă oferta guvernului? Ce ar trebui să înțeleagă părinții și elevii din greva profesorilor? Cu ce ar trebui să rămînă societatea românească în urma protestelor din educaţie? I-am întrebat pe: Emil Munteanu, profesor de română la Colegiul Național din Iași, profesor MERITO, Mihaela Ursa, conf. univ. la Facultatea de Litere din Cluj, şi Camelia Popa, profesoară de română și latină la școala din Bârnova, județul Iași.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Călin-Andrei Mihăilescu a emigrat în anii '80 în Canada, unde a predat literatură comparată, teorie critică şi studii hispanice. A publicat eseuri academice, dar și beletristică, poezie și proză scurtă, cea mai recentă carte a sa fiind „Deunamor”, apărută la Editura Muzeului Literaturii Române din București. Am vorbit despre prietenie – tema cărții sale, dar și tema unui curs pe care îl ține la Facultatea de Litere a Universității din București –, despre împrietenirea cu un text literar, despre spațiul public de azi și despre amestecul de genuri literare pe care îl practică în scrierile sale.  O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Există deschidere în presa literară pentru cei mai tineri critici literari? Ce concepte din critica practicată în alte spații academice au adoptat aceștia? Cum se raportează la ce scriu poeții și prozatorii din aceeași generație cu ei? Se gîndesc la public atunci cînd scriu în presa culturală? L-am întrebat pe Victor Cobuz, de la „Observator cultural”, drd. al Facultății de Litere din cadrul Universității din București.O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Pornind de la adevărul, inconfortabil pentru un literat, că nu mai trăim într-o cultură literaturocentrică, Mihaela Ursa face în volumul „Indisciplina ficțiunii” o analiză a modalităților prin care se livrează și se consumă azi ficțiunea, conștientă că nevoia de poveste nu va dispărea niciodată. Și propune o renegociere a poziției literaturii în lumea de azi și o împăcare a literaturii cu celelalte medii care transportă ficțiunea – filmul, jocurile video, romanul grafic –, situație din care, argumentează cercetătoarea, literatura ar avea doar de cîștigat. Mihaela Ursa este critic și teoretician literar, profesor la Facultatea de Litere din Cluj. „Indisciplina ficțiunii” a apărut la Casa Cărții de Știință.O emisiune de Adela Greceanu. Un produs Radio România Cultural. 

Iată că știrile din gaming se redresează pe ritmul cu care ne-am obișnuit din anii precedenți, ma exact, știri despre mizerii, concedieri, șefi care scapă netaxați, șmd. Bucurați-vă căci la final avem o știre demna de comediile cu spioni. Timestamps: 0:00 – INTRO 5:59 – Paul s-a jucat Silicone Dreams [SPOILERS] 22:26 – Edgar s-a jucat Gunman Chronicles 30:18 – Litere de la Lume 36:43 – The Ubisoft Reports 41:23 – The Microsoft Files 51:28 – The Blizzard Addendum+ The Last of Us Shenans; Calisto Protocol Expectations 59:42 – Marvels A-GONE-GERS LMAO; THE WAR THUNDER SITUATION YouTube: https://www.youtube.com/c/jocsivorbe1416 https://www.youtube.com/c/JocȘiVorbeBits Twitch: www.twitch.tv/jocsivorbe iTunes: https://podcasts.apple.com/us/podcast/all-vorbe/id1331438601 Spotify: https://open.spotify.com/show/3RFgOJDgyEnpvkUQoSh0Tc Facebook: www.facebook.com/JocSiVorbe/ Instagram: https://www.instagram.com/jocsivorbe/ Discord: https://discord.gg/m5a6DDfBFc Tip Jar: https://ko-fi.com/jocsivorbe Patreon: https://www.patreon.com/jocsivorbe RSS și linkuri de download: http://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:281506836/sounds.rss

De mici ni s-au impregnat norme legate de propriul trup și propriul chip, iar de multe dintre acestea nici nu ne dăm seama de fapt. Pare că trebuie sa fim într-un anume fel pentru a fi placute și mai mult, pentru a fi iubite. Social media a reușit să aducă aceste standarde la un alt nivel, dar ce inseamnă de fapt frumusețea și cine stabilește ce este frumos? În acest episod încercăm, alături de dna. Cristina Bogdan, Decanul Facultății de Litere și profesor universitar de Antropologie Culturală și Urbană în cadrul Univiersității București, să întoarcem frumusețea pe toate părțile, ca să vedem dacă putem construi, pentru fetele și băieții noștri, o lume mai tolerantă în care orice chip și orice trup să fie considerate valoroase.

De la microfonul On the Record și în investigațiile Recorder, vă punem adesea în fața unei realități dureroase, ușor de acceptat, dar greu de dus. În încercarea de a traduce, uneori, intraductibilul, de a găsi un sens rupturii dintre „hard-ul social” și „soft-ul politic”, lăsăm firesc la o parte știrile de bine. Dar lumea noastră nu e construită doar din decizii care vin de sus. Da, România nu are nici acum drumuri bune și trenuri de mare viteză. E agresată zilnic de cei cu conștiința extirpată, e otrăvită lent de aerul din jur. Însă România poate fi văzută – și nu numai de Ziua Națională – cu ochi buni. Spre țara deseori exaseperantă, dar care a învățat să-și facă bine, spre puterea oamenilor obișnuiți și spre „griul minunat al democrației”, în contrast cu policromia autoritarismelor din jur, ne uităm, în acest episod, într-un dialog cu Radu Vancu – scriitor, activist civic și conferențiar la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Unicredit Bank. Partener: Aqua Carpatica.

Ouça um trecho do romance "Noah Flint", de Johan Henryque, publicado em 2017, pela editora Litere-se. Ficha técnica: Sugestão: Bruno Marian (Sesc Rio do Sul) Leitura: Bruno Marian (Sesc Rio do Sul) Roteiro: Maria Julia Vargas Madruga (Sesc Centro Cultural Vidal Ramos) Edição: Marina Gelowate Fernandez (Sesc Mafra) Trilha sonora: "Alegretto", de Nicolas Munzfeld (Sesc Itajaí), Giulia Franke (Sesc Itajaí) e Peter Allan Ramos (Sesc Balneário Camboriú)

Aici e doar un smolbean summercamp din epoca victoriana ce vrea doar sa se bucure de ultimele zile de vara cand deodata NISTE STIRI RASAR DIN PADUREA INTUNECATA! Timestamps: 0:00 – INTRO 8:39 – Paul s-a jucat The Quarry 32:55 – Edgar s-a jucat Victoria 3 41:05 – Litere de la Popor 50:06 – Iar Bayonetta 3; Diablo 3 a avut AUCTION HOUSE DIN MOTIVUL ĂSTA???; Mod de joc de cacat custom în Overwatch 2; 1:12:36 – DOAR ȘTIRI VESELE DE AICI ÎNAINTE: Witcher 1 primește remake; Dragon Age Dreadwolf e gata???; Phil Spencer zice de metaverse ca-i cam nasol; YouTube: https://www.youtube.com/c/jocsivorbe1416 https://www.youtube.com/c/JocȘiVorbeBits Twitch: www.twitch.tv/jocsivorbe iTunes: https://podcasts.apple.com/us/podcast/all-vorbe/id1331438601 Spotify: https://open.spotify.com/show/3RFgOJDgyEnpvkUQoSh0Tc Facebook: www.facebook.com/JocSiVorbe/ Instagram: https://www.instagram.com/jocsivorbe/ Discord: https://discord.gg/m5a6DDfBFc Tip Jar: https://ko-fi.com/jocsivorbe Patreon: https://www.patreon.com/jocsivorbe RSS și linkuri de download: http://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:281506836/sounds.rss

Maria Orban locuiește în Brașov, unde este profesoară de limba și literatura română. A absolvit Facultatea de Litere a Universității Transilvania și și-a descoperit pasiunea pentru scris treptat, în urma studiilor și a unor cursuri de scenaristică și scriere creativă. A publicat mai multe proze scurte în reviste precum Interval, Vatra, Revista de Povestiri sau Iocan, iar în 2020 a debutat cu romanul "Oameni Mari" (Editura Nemira). Romanul a fost nominalizat la Premiile „Sofia Nădejde” în 2021 și a fost selectat pentru Festival du Premier Roman de Chambéry în 2022. Maria a câștigat și concursul de scenarii Write a screenplay for... organizat de Asociația Cinemascop și HBO Europe, cu scenariul "Timp de expunere limitat".Am vorbit despre nevoia de structură și disciplină în scris, despre proces și reîntoarcerea la el în perioade dificile, despre ciorne și șlefuit, dar și despre cărți și filme recomandate.Support the show

Educația incluzivă pornește de la premisa că unicitatea fiecărei persoane, contribuția pe care o aduce într-un grup, într-o comunitate este valorizată și integrată; iar unicitatea stă tocmai în ceea ce o face pe o persoană (sau un grup) să fie distinctă, diferită. Educația incluzivă înseamnă că invită în același spațiu de siguranță emoțională și încredere copii și adolescenți cu opinii, genuri și rase diferite, apartenențe culturale și etnice diverse. Și că în acele comunități diverse din care ei simt că fac parte, că aparțin, copiii și adolescenții se vor simți confortabili să își asume și să își exprime identitatea etnică. Însă ce înseamnă asumarea sănătoasă a identității etnice și ce rol poate avea școala pentru a o susține? Studiile* arată că experiențele negative de discriminare pe baza etniei pe care le trăiesc adolescenții sunt asociate cu o scădere a curiozității și perseverenței academice dar și a sănătății lor emoționale. Identitatea sănătoasă depinde în mare măsură de mecanismele socio-culturale de adaptare, adică de practicile din familie prin care sunt împărtășite cunoștințe despre istoria etnică, despre moștenirea și autenticitatea culturală dar și despre conștientizarea formelor de discriminare. Invitata acestui episod Mind Education Podcast este Luiza Medeleanu, doctorandă în domeniul Studii Culturale la Școala Doctorală Pluridisciplinară ,,Spațiu, Imagine, Text, Teritoriu”, Facultatea de Litere, Universitatea București. De peste 10 ani activează în domeniul nonguvernamental rom și coordonează activități educaționale cu tematică romă și caracter intercultural. În prezent, lucrează la Fundația Roma Education Fund România ca expert educațional unde dezvolta metodologii cu tematică interculturală atât pentru cadre didactice, cât și pentru copii și părinți. Subiecte discutate: Ce susține și care sunt provocările procesului de asumare a identității etnice. Rolul moștenirii culturale și cum poate fi ea conținută într-un mod autentic; procesele care susțin adaptarea la antagonismele culturale Impactul socializării etnice și a proceselor socio-culturale asupra formării identității dintr-o zona sănătoasă. Construirea unei povești coerente de viață prin a da sens istoriei personale. Ce îi ajută pe copiii și adolescenții romi să-și construiască mândria etnică Studii menționate: *Dimitrova, R., et al. (2017). Ethnic socialization, ethnic identity, life satisfaction and school achievement of Roma ethnic minority youth, Journal of Adolescence. http://dx.doi.org/10.1016/j.adolescence.2017.06.003 Centrul Național de Cultură a Romilor (2020). Efecte, percepții și reprezentări ale interculturalității în școală și în familie”, coordonat. Adrian Nicolae Furtună. Disponibil https://ikultura.ro/biblioteca/raport-intercultural/ Music: Matei Sax. Cubano Loco

„La întretăierea drumurilor comerciale” este titlul antologiei din poezia Marianei Marin, apărută la Editura Cartier, o selecție realizată de poetul Claudiu Komartin, cu o prefață de Teona Farmatu. Se vorbește despre Mariana Marin ca despre poeta cu cea mai înaltă conștiință etică a generației sale, generația optzeci. Ce mai spune azi poezia ei, încărcată de revoltă și tragism, preocupată permanent de „Marea Temă”, moartea? Cum o receptează cei mai tineri cititori? Care e locul ei în poezia română? Am întrebat-o pe Teona Farmatu, tînăra poetă și comentatoare a poeziei Marianei Marin. Teona Farmatu este redactor la revista „Echinox” și masterandă la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Mariana Marin (1956-2003) a debutat în 1981 cu volumul „Un război de o sută de ani”, un an mai tîrziu apare în antologia „Cinci”, alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter și Alexandru Mușina, publică apoi volumele de poezie „Aripa secretă”, „Atelierele”, „Mutilarea artistului la tinerețe”, „Zestrea de aur”, precum și „Ia-ți boarfele și mișcă”, un interviu cu Oana Orlea. O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Ce rămîne din opera lui Marin Preda, la recitire? La centenar, încercăm să evaluăm opera ultimului superstar al prozei românești din comunism. Cu Marius Chivu, redactor la „Dilema veche”, și Ștefan Baghiu, asistent universitar la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) recomandă ca filmele românești realizate înainte de 1989 și difuzate la televiziuni să fie însoțite de un avertisment cu privire la faptul că au fost realizate într-o perioadă marcată de cenzură și propagandă de stat. Precizarea ar fi destinată în special tinerilor de azi, a explicat Răsvan Popescu, cel care a avut această inițiativă. Invitații noștri sînt Mircea Toma, membru CNA, și Ion Bogdan Lefter, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

Mai e șic să-i spui cuiva că e șic? De unde vine acest termen? Ce e dandysmul? Invitate: Stela Giurgeanu, redactor la „Dilema veche”, și Laura Carmen Cuțitaru, conf. la Facultatea de Litere din Iași, specializată în lingvistică americană. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

Care e mecanismul prin care se finanțează din bani publici traducerile din literatura română? Cum ajunge o carte a unui autor român în atenția unui editor străin? Care e rolul Centrului Național al Cărții? Cum funcționează instituții similare din alte țări europene? I-am întrebat pe traducătoarea spaniolă Marian Ochoa de Eribe și pe Mircea Vasilescu, publicist și profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, autor al volumului „Cultura română pe înțelesul patrioților”.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

Despre Dante Alighieri, cu Delia Ungureanu, conferențiar universitar în cadrul departamentului de studii literare al Facultății de Litere din București... citiţi mai departe

Albumul Valahia în Demol (ediție limitată, doar 500 de exemplare, pe vinil) e deja out of stock. Și eu și Bogdan îi felicităm pe cei care au prins un exemplar și profităm de ocazie să îi mulțumim din suflet unui subtil admirator, care preferă să rămână anonim și care a făcut acest disc posibil. Îi mulțumesc neapărat lui Adrian Despot pentru că s-a ocupat personal de mix & master pentru reprizele de cântat din acest podcast. Bogdan Simion, aici:

Cătălina Stanislav a debutat în poezie cu volumul „Nu mă întrerupe”, apărut la OMG Publishing. E o carte despre relații de cuplu, despre dragoste, despre despărțire. O carte curajoasă, pentru că expune multă vulnerabilitate, dar tocmai asta îi dă textului forță. Cătălina Stanislav este absolventă a Facultății de Litere din Sibiu și a unui masterat în Studii de Gen la Universitatea din Utrecht. Face parte din echipa care organizează Festivalul Internațional de Poezie Z9 de la Sibiu, dedicat poeților tineri, și este editoare la „Z9 Magazine”. Am vorbit cu Cătălina Stanislav despre cartea ei, despre cum se poate scrie azi poezie despre dragoste și despre poeții tineri.O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Bogdan Mihai Simion e doctor în litere, scriitor, culegător de folclor, lăutar de mare clasă și probabil unul dintre ultimii cobzari din România. O mică instituție culturală fascinantă. Vă recomand cu multă căldură să-l urmăriți și aici: https://www.youtube.com/channel/UCL3r0VofvxCTzLSRdsSEPqQ Când nu cântă, îl găsiți aici: https://www.instagram.com/simionbogdanmihai/ În limita stocului disponibil, pe mine mă găsiți și aici: Instagram: https://www.instagram.com/andimoisescu/ Facebook: https://www.facebook.com/andi.moisescu Twitter: https://twitter.com/andimoisescu #andimoisescu #bogdanmihaisimion #caminulcultural

Cum se explică nevoia de idoli care însoțește omenirea din preistorie pînă azi? Ce rol au mass media și social media la promovarea figurilor idolatrizate azi? Care ar fi diferențele între model și idol? Invitatele noastre sînt Cristina Bogdan, conferențiar și prodecan al Facultății de Litere a Universității din București, și Stela Giurgeanu, redactor la „Dilema veche“. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Natural de Parnaíba – PI. Residente em Uberaba –MG. Graduada em Serviço Social. Do lar, esposa, Mãe e poeta. Ativista no enfrentamento à violência contra a mulher. Motivadora de um relacionamento saudável. Convicta no amor. Selecionada para o prêmio Internacional Mulheres das Letras 2020 da editora Litere-se. Co-autora do e-book “Um ano de Marias - em poesias”. >> Apoie o projeto e nos ajude a espalhar mais poesia https://apoia.se/tomaaiumpoema Poema: Lavar as Mãos Poeta: Valquécia Costa | @umanodemarias e @poesiacomasas E-book: https://bityli.com/EGQfi Voz: Jéssica Iancoski | @euiancoski Use #tomaaiumpoema Siga @tomaaiumpoema "O vírus mata o humano, Lavar as mãos. Proteção. O Verme mata a mulher, Lava as mãos. Sem culpa na ação. Marias, Lavam as mãos. Libertação." Descubra mais em www.jessicaiancoski.com Está servido? Fique! Que tal mais um poeminha? ___ >> Quer ter um poema seu aqui? É só preencher o formulário! Após o preenchimento, nossa equipe entrará em contato para informar a data agendada. https://forms.gle/nAEHJgd9u8B9zS3u7 CONTRIBUA! =P >> Formulário para Indicação de Autores, contribuição com declames, sugestões (...)! https://forms.gle/itY59kREnXhZpqjq7

Anca Zaharia scrie și citește de mică, a studiat Litere, a lucrat în presă, publicitate, la librărie și ca traducător, a publicat mai multe volume de proză și poezie și nu se teme să se reinventeze, când simte că o meserie nu i se mai potrivește. Anul acesta a publicat "Eu n-am trăit războiul" la Casa de pariuri literare, o carte care a luat naștere în pandemie, ca manual propriu de utilizare.Support the show (https://www.patreon.com/zestpodcast)

Ce mod mai bun de a face clară o revoluție decât prin felul în care ne îmbrăcăm? Ne ghidează prin declarațiile fățișe ale modei balcanice de pe la 1800 până la stilurile care ne ascund azi Cătălin D. Constantin, antropologul care le dă temă studenților să răscolească șifonierele părinților și care ne povestește despre identități, culori și timp pierdut. CĂTĂLIN D. CONSTANTIN este editor de carte și antropolog. Predă cursuri de antropologie la Facultatea de Litere a Universității din București. A coordonat mai multe colecții de beletristică și a editat numeroase volume de fotografie dedicate patrimoniului cultural românesc. În 2018, a primit diploma de onoare din partea Asociației Culturale Macedoromâne și Medalia de Onoare din partea KulturForum Europa. A avut expoziții de autor în România, Spania, Turcia, Bulgaria, Azerbaidjan, Georgia, Polonia, Grecia, Irlanda, Italia.  _______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat._______________Melodiile genericelor sunt preluate de pe site-urile freemusicarchive.org și freesound.org.

Am vorbit despre curtoazie, politețe și civilitate. Și despre ce înseamnă, azi, să fii gentleman sau gentlewoman. Cu Stela Giurgeanu (redactor „Dilema veche”) și cu Laura Carmen Cuțitaru, (conferențiar la Facultatea de Litere din Iași).  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

Muzica dă tonul discuției cu Simion Bogdan-Mihai, cu care discutăm despre cum călătoresc influențele muzicale începând din vremurile Greciei revoluționare, despre versuri pe post de buletin de știri, instrumente cu burtică și cine a scris „Moș Crăciun cu plete dalbe”.Simion Bogdan-Mihai este solist vocal, cobzar, doctor în Litere, pasionat de folclor şi, ocazional, scriitor. A cules muzică de la sute de lăutari bătrâni, a cutreierat prin sate şi a învăţat muzici ţărănești chiar în locurile în care oamenii le-au născut. Bogdan Mihai Simion este unul dintre ultimii cobzari din România. El este și realizatorul emisiunii „Muzică despre cine suntem” de la Radio Guerrilla._______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Ideea centrală: Dacă spui că trăiești o viață creștină, dar n-ai fost cucerit de crucea lui Cristos, atunci este posibil să nu trăiești o viață creștină. Iată trei întrebări principale despre esența vieții creștine: 1. Externă sau internă? v. 11-13 2. Umană sau divină? v.14-15 3. Veche sau nouă? v.16-18

Invitatul ediției din această seară este Florin Popescu, doctor în Litere la Universitatea din Kyoto, instructor de Aikido, care ne vorbește despre experiențele pe care le-a trăit în cei 12 ani petrecuți în Japonia. citiţi mai departe

Cezar Paul-Bădescu a studiat la Facultatea de Litere a Universității din București, unde și-a exersat scrisul alături de alți scriitori contemporani cunoscuți. A fost redactor la revista Dilema din 1996 până în 2008, unde a coordonat și un dosar controversat dedicat lui Mihai Eminescu. Din 2007, a fost şeful departamentului Cultură al ziarului Adevărul și redactorul-şef al suplimentului Adevărul literar şi artistic, până în 2011. A publicat mai mult volume, printre care "Tinereţile lui Daniel Abagiu" (Polirom, 2004, reedidare 2012) şi "Luminiţa, mon amour" (Polirom, 2006), roman care a inspirat filmul Ana, mon amour, pentru care a fost co-scenarist. În cel mai recent roman, "Frica de umbra mea" (Polirom, 2019), Cezar Paul-Bădescu explorează frica de moarte. Scrisul îl ajută să-și rezolve problemele, spune el, și le dă și cititorilor ocazia să descopere lucruri despre ei înșiși.

Agatha Toma a fost invitata lui John Cristea la emisiunea ”Generația lui John” de la Observatorulph.ro LIVE. Născută la Ploiești, in varsta de 26 de ani, Agatha Toma a intrat în lumea muzicii încă de la vârsta de 3 ani, cântând melodii din repertoriul romanesc si internațional. A jucat și în piese de teatru, iar activitatea sa artistică a fost recompensată cu numeroase premii. S-a implicat în multe acțiuni umanitare și a organizat evenimente și spectacole cultural-artistice și a fost aleasă Miss România în anul 2014. Agatha Toma a absolvit cursurile mai multor universități (Facultatea de Litere si Stiinte Romana Engleza Upg Ploiesti, Facultatea de Muzica Bucuresti, Masteratul Comunicare audio-video Snspa Bucuresti), precum și programul Business Mastery by Lorand Soares Szas.

Eli Bădică este sufletul din spatele colecției n’autor a Editurii Nemira, dedicată scriitorilor români contemporani. Este editor, redactor, promotor al autorilor și avocat al literaturii române. Citește sute de manuscrise, construiește relații cu scriitorii și vrea să-i reunească într-o comunitate. Nu e ușor, dar spune că are una dintre cele mai frumoase meserii, deși nu s-a gândit niciodată că va avea rolul ăsta. A studiat Literatură Universală și Comparată la Facultatea de Litere a Universității din București și Antropologie la SNSPA și a colaborat cu mai multe publicații de-a lungul timpului, printre care Suplimentul de cultură, Revista Arte și Meserii, DLITE, Dilema veche și Observator cultural.Au fost menționate:Kristen Roupenian, Știi bine ce vreiElena Ferrante, Viața mincinoasă a adulțilorStendhal, Roșu și negruDaniel Defoe, Robinson CrusoePetre IspirescuAllen Carr, În sfârșit nefumătorInterviu Viorel IlișoiMuzică episod: Anno Domini Beats, Like That; Cymatix, Asteroid

Știați că o mulțime dr personaje curioase se ascund printre literele alfabetului? Știați că fiecare personaj are povestea lui? Dar faptul că fiecare literă se ascunde într-o poveste? --- Send in a voice message: https://anchor.fm/cufarulcupovesti/message

Știați că o mulțime dr personaje curioase se ascund printre literele alfabetului? Știați că fiecare personaj are povestea lui? Dar faptul că fiecare literă se ascunde într-o poveste? --- Send in a voice message: https://anchor.fm/cufarulcupovesti/message

Știați că o mulțime dr personaje curioase se ascund printre literele alfabetului? Știați că fiecare personaj are povestea lui? Dar faptul că fiecare literă se ascunde într-o poveste? --- Send in a voice message: https://anchor.fm/cufarulcupovesti/message

Știați că o mulțime dr personaje curioase se ascund printre literele alfabetului? Știați că fiecare personaj are povestea lui? Dar faptul că fiecare literă se ascunde într-o poveste? --- Send in a voice message: https://anchor.fm/cufarulcupovesti/message

Pe cât de blamat, pe atât de folosit și preferat de vorbitori, din dorința exprimării elevate, dar și sub presiunea modei lingvistice, substantivul locație s-a răspândit cu repeziciune în limba română, bucurându-se de un mare prestigiu. Dar… e corectă utilizarea lui? Hai să vedem! Locație, când e utilizat cu semantica sa recentă, e un anglicism semantic, un substantiv „americanizat”, după cum îl numește lingvistul G. Gruiță. El exista deja în limba română, până să dezvolte sensuri noi, strecurate din engleza americană. În prezent, vorbim de un cuvânt polisemantic, așadar. Cum în vogă au ajuns să fie cuvintele provenite din limba engleză, nici locație nu a scăpat, să zicem. Prin intermediul mass-mediei și a „maniei jurnalistice a căutării de sinonime” - după cum au numit lingviștii această tendință, calculul semantic locație a fost preluat rapid de către vorbitori, care au început să-l folosească preponderent în vorbirea curentă. În plus, locație este preferat de vorbitori și din dorința unei exprimări elevate. Factori, iată, au fost destui, pentru rapiditatea cu care acest anglicism semantic s-a răspândit, în română. „Reacția „conservatorilor” nu s-a lăsat prea mult timp așteptată, transformând cuvântul locație într-unul dintre cele mai controversate fapte de limbă. Uzul în exces, abuzul inadecvărilor contextuale, eliminarea alternanțelor sinonimice etc. sunt observații pertinente și arată că această inovație lexicală nu este încă bine fixată în sistem. Ea are deja o conotație de mimetism și snobism lingvistic și, în ciuda faptului că este „pe val”, implică un anumit risc de utilizare. Va urma probabil o perioadă de reașezare a lucrurilor, cu delimitări și specializări semantico-distribuționale și stilistice între loc și locație, așa cum stă bine unor rude vechi, abia regăsite” (G. Gruiță). Referințe: DCR3 – Dimitrescu, Florica (coordonator), Alexandru Ciolan, Coman Lupu, Dicționar de cuvinte recente, ediția a III-a, București, Editura Logos, 2013. DEX 2009 – Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009. Dragomirescu, Adina, Nicolae, Alexandru, 2011, 101 greșeli de lexic și de semantică. Cuvinte și sensuri în mișcare, București, Humanitas. Gruiță, G., Moda lingvistică actuală. Norma, uzul și abuzul, ediția a II-a revăzută, Pitești, Editura Paralela 45, 2011. Marcu, Florin, Marele dicționar de neologisme, București, Editura Saeculum, 2000. *** Vino în parcul virtual de Litere pe următoarele căi: blog: literparc.ro Facebook: https://www.facebook.com/LiterParc.ro/ Instagram: https://www.instagram.com/literparc/ YouTube: https://www.youtube.com/channel/UC8gGV5rAHuMi_Al9NeqRBQg

Am observat că, în repetate rânduri, substantivul (sic!) unicat e utilizat în poziție adjectivală, ca atribut, așa că am aruncat o privire în dicționare, pentru a verifica statutul său gramatical și dacă, poate, a suferit vreo schimbare în acest sens. Însă unicat este înregistrat doar ca substantiv neutru, cu două sensuri, fără vreo mențiune că ar putea avea și alte valori gramaticale, precum cea adjectivală. El e folosit totuși ca adjectiv variabil chiar, acordat cu substantivul determinat și declinat în consecință. Ia chiar forme complet atipice (unicată, unicați), având în vedere că singura sa formă de plural, consemnată și în dicționare, și ca substantiv neutru, este... unicate. Referințe: DCR3 – Dimitrescu, Florica (coordonator), Alexandru Ciolan, Coman Lupu, Dicționar de cuvinte recente, ediția a III-a, București, Editura Logos, 2013. DEX 2009 – Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009. DOOM2 – Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. *** Gramatica limbii române. I. Cuvântul, Tiraj nou, revizuit, București, Editura Academiei Române, 2008. *** Subiectul a fost dezvoltat într-un articol în revista „Dacia literară”, nr. 2 (141)/vară 2016, p. 199-203, dar și pe site-ul Literparc.ro: https://www.literparc.ro/unicat-in-normele-gramaticii/ Vino în parcul virtual de Litere pe următoarele căi: blog: literparc.ro Facebook: https://www.facebook.com/LiterParc.ro/ Instagram: https://www.instagram.com/literparc/ YouTube: https://www.youtube.com/channel/UC8gGV5rAHuMi_Al9NeqRBQg

Ka-ka, Kă-kă, Ka-Ko, Ka-kă... Dar nu doar ele! Cacofonii celebre sau mai deloc cunoscute? Vorbim despre ele aici, în episodul #10 din podcasturile gramaticale Literparc. :) Ce greșeală gramaticală avem într-o cacofonie? Sau de semantică? Ori de lexic? Dacă un enunț ca „Vrea să zică că…” este criticat din cauza efectului neeufonic, atunci ar trebui să fim, până la capăt, mai catolici decât papa și să amendăm și repetițiile neplăcute enunțate anterior. Ei bine, am dat exemple de cacofonii rezultate și de la alte tipuri de repetiții sonore supărătoare, pe lângă clasicele ca-ca sau că-că ori ca-co / ca-că. Și iată, am stabilit, că și alte forme de sunete repetate constituie cacofonii, deși nu sunt atât de des semnalizate sau amendate de către vorbitori. Însă, dragi ascultători, fenomenul cacofoniei nu se rezumă doar la repetiții sonore neplăcute auzului. Adesea, din dorința de a evita un asemenea efect dezagreabil din punct de vedere sonor, mulți dintre vorbitori cad într-un „păcat” mult mai mare: greșeala gramaticală (sau, denumită mai precis, după cazul curent, cacologie). Dar hai să aflăm mai multe împreună, în cel mai recent podcast gramatical! Referințe: 1. DEX 2009 – Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009. 2. Gruiță, G., Moda lingvistică actuală. Norma, uzul și abuzul, ediția a II-a revăzută, Pitești, Editura Paralela 45, 2011. 3. Nedelcu, Isabela - Cacofonii la care nu v-ați fi gândit. Unde duce frica de cacofonie (articol online). 4. Wikipedia/Cacofonie 5. Szilagyi N. Sandor - Reflexii pe marginea fenomenului „ca şi”. Mic studiu de sociologie a conformismului (articol online). Vino în parcul virtual de Litere pe următoarele căi: blog: literparc.ro Facebook: https://www.facebook.com/LiterParc.ro/ Instagram: https://www.instagram.com/literparc/

„Când scrii, şi pe şi trebuie să-l cauţi în dicţionar. Dacă între timp şi-a schimbat sensul?” Cu aceste vorbe ale lui Petre Țuțea, începea Emina, colega mea de... Literparc, acum mai bine de 9 ani, un articol despre chestiunea care constituie și tema acestui podcast gramatical. Spunea ea mai departe: „Cu gândul la aceste vorbe şi cu gândul la adaptarea situaţională, m-am uitat şi eu în dicţionar să văd, dacă între timp, a apărut verbul... a vroi.” Lucrurile nu s-au schimbat de atunci însă: forme ca vroiam sunt încă foarte ocurente. Rezultatul e același, la o simplă căutare în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, din 2005, cunoscut ca... DOOM2): verbul a vroi nu mai este înregistrat în acest dicționar, prin urmare nu există. Dar hai să vedem care e treaba cu „vroiam”! De unde a apărut, cum se explică? De ce auzim tot mai des „vroiam” și… cum ar trebui, de fapt, să spunem? Subiectul a fost dezvoltat dintr-un articol mai vechi de pe Literparc.ro: https://www.literparc.ro/vroiam-voiam/ Surse bibliografice utilizate pentru documentare sau menționate în acest podcast: 1. DEX 2009 – Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009. 2. DOOM2 – Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. 3. Dragomirescu, Adina, Nicolae, Alexandru, 2011, 101 greșeli de lexic și de semantică. Cuvinte și sensuri în mișcare, București, Humanitas. Vino în parcul virtual de Litere pe următoarele căi: blog: literparc.ro Facebook: https://www.facebook.com/LiterParc.ro/ Instagram: https://www.instagram.com/literparc/

Deja vara e la colț, așa că revenim, iată, și cu subiecte de gramatică a limbii române, adaptate vremurilor. Episodul de față prezintă pluralele corecte din punct de vedere gramatical ale unor cuvinte estivale bine cunoscute. Căci, în mod obișnuit, acum nu doar că s-ar înmulți oamenii pe plaje, la ștranduri și piscine sau la terase, dar și pluralele stâlcite a numeroase cuvinte des rostite în sezonul călduros. Sunt estivale cuvinte ca înghețată, limonadă, bragă, festival, hotel, șort, căpșuni, cireșe - saaau… dar, hai că vedem împreună cum stă treaba. Pentru că, pe cât de des folosite sunt vara, pe atât de greșit sunt declinate pentru redarea pluralului lor. Din grabă, neatenție, necunoaștere a normelor lingvistice în vigoare. Subiectul este dezvoltat dintr-un articol mai vechi de pe Literparc.ro: https://www.literparc.ro/inghetate-limonade-plurale/ Surse bibliografice utilizate pentru documentare sau menționate în acest podcast: DOOM2 – Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. Nedelcu, Isabela, 2012, 2013, 101 greșeli gramaticale, București, Humanitas. Zafiu, Rodica, 2010, „Păcatele limbii: Caucioace”, în România literară, nr. 1. Vino în parcul virtual de Litere pe următoarele căi: blog: literparc.ro Facebook: https://www.facebook.com/LiterParc.ro/ Instagram: https://www.instagram.com/literparc/

Invitata celui de-al 23-lea episod al Podcastului Narativ cu Cezar Gheorghe este poeta Doina Ioanid. După lansarea celui mai recent volum de poeme, Bazarul culegătoarei (CDPL, 2019), poeta vorbește despre scrierea poemelor-hartă și despre scrisul pornind de la spațiile vizitate, despre alegerea formei de poem în proză și despre primele sale lecturi în cadrul Cenaclului Litere moderat de Mircea Cărtărescu în anii 90. Doina Ioanid s-a născut la 24 decembrie 1968, în București. A absolvit Facultatea de Litere a Universității București în 1995 și cursurile de Master (Studii Culturale Franceze) la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a aceleiași universități, în 1998. A publicat poeme în volumul colectiv Ferestre '98, girat de Mircea Cărtărescu, Editura Aristarc, Onești, 1998, împreună cu Ioana Vlasin, Cecilia Ştefănescu, Marius Ianuș, Angelo Mitchievici, Iulian Baicus și Victor Nichifor. A participat la volumul experimental 40238 Tescani, Editura Image, București, 2000 (alături de Ioana Nicolaie, Marius Ianuș, Domnica Drumea, Angelo Mitchievici, Mircea Cărtărescu, Cecilia Ştefănescu și Florin Iaru). A debutat individual cu un volum de poeme în proză: Duduca de marțipan, Editura Univers, București, 2000 (Premiul de debut „Prima Verba“). Au urmat alte volume de poezie: E vremea să porți cercei, Editura Aula, Brașov, 2001 (nominalizat la Premiile Aspro);  Cartea burților și a singurătății, Pontica, Constanța, 2003; Poeme de trecere, Editura Vinea, București, 2005; Audio-book Poeme de trecere, Editura Ninpress, 2009; Ritmuri de îmblînzit aricioaica, Editura Cartea Românească, București, 2010 și Cusături, Editura Cartea Românească, București, 2014. Poemele sale au fost traduse in franceză, maghiară, turcă, slovenă, bulgară, croată, germană, neerlandeză, engleză, galeză și polonă. Cartea Cele mai mici proze a fost tradusă în limba franceză cu titlul Histoires du Pays des Babouches, prin grija și susținerea lui Jan H. Myskin, a lui David Giannoni și Antoine Wauters, la Editura L’Arbre à paroles. 

Cu Cosmin Ciotloș, critic literar și lector universitar la Facultatea de Litere a Universității București, despre semnificația zilei de 15 ianuarie, Ziua Culturii naționale... citiţi mai departe

De vorbă cu scriitorul T.O. Bobe despre salată de roșii, tricoul de scriitor, eschivă și alte parascovenii.T.O. BOBE s-a născut în 1969, la Constanța. În 1995 a absolvit Facultatea de Litere a Universității București. A fost, pe rând, magazioner în portul Constanța, secretar literar la Teatrul Mic din București, redactor şi scenarist de televiziune, copywriter, iar în prezent este scriitor liber-profesionist. Volume individuale: „Bucla” (Univers, 1999; Humanitas, 2015), „Darul lui Moș Crăciun” (Humanitas, 2003, 2011, 2017), „Cum mi-am petrecut vacanța de vară” (Polirom, 2004, 2007; Humanitas, 2011), „Centrifuga” (Polirom, 2005), „Contorsionista” (Humanitas, 2011). Volume colective: „Tablou de familie” (Leka-Brâncuş, 1995), „Experimentul literar românesc postbelic” (Paralela 45, 1998), „Cartea cu bunici” (Humanitas, 2007), „Bookătăria de texte şi imagini” (Clubul Ilustratorilor, 2009), „Lexikon der sperrigen Wörter” (Merz & Solitude, 2010), „Primul meu job” (Art, 2011) sau „111 cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română” (Nemira, 2016). Volumul „Bucla” a fost tradus în limbile germană și engleză, iar fragmente din „Cum mi-am petrecut vacanța de vară” și „Contorsionista” au apărut în reviste sau antologii în engleză, germană, franceză, polonă, croată.

Conferențiar universitar în cadrul Departamentului de Studii Literare al Facultății de Litere, Delia Ungureanu a obținut, în cadrul Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cea mai prestigioasă publicație din domeniul științelor umaniste. Cartea sa, From Paris to Tlön: Surrealism as World Literature, reprezintă o contribuție majoră la înțelegerea circuitelor și a rețelelor prin care suprarealismul a intrat în canonul literaturii mondiale și este un model atât pentru cercetările viitoare ale world literature, cât și ale celor de istorie literară. Delia Ungureanu arată modul prin care o mișcare locală pariziană a devenit un fenomen literar și artistic mondial.  Delia Ungureanu este invitata lui Cezar Gheorghe la cel de-al 15-lea episod al Podcastului Narativ.

Este din Râmnicu Vâlcea, iar înainte de UNATC a absolvit Facultatea de Litere. A făcut handbal de performanță, însă o accidentare serioasă la genunchi a forțat-o să-și îndrepte atenția către o altă pasiune. Și bine a făcut căci astăzi auzim de ea în filme și piese de teatru precum: „Jake și femeile lui”, „Reguli de viață”, „Un bărbat pentru Sara”, „Politik.on”, „Hysterical Blindness”,“Charleston”(2017), “Fixeur”(2016), “Sunt o babă comunistă”(2013),”Vacanță la malul mării” (2013).

Pe Neti Sandu o ascultăm cel puțin într-o dimineață a săptămânii, când simțim că urmează o zi neobișnuită, pentru a auzi ce spun astrele. Azi vei afla secretul despre părul ei. O curiozitate pe care, cu siguranță, au avut-o cu toții la un moment dat. Despre ce am povestit: - predicția pentru fecioară cu ascendent în scorpion; - cum a influențat-o data nasterii; - cum era bunicul ei; - cum era în Fierbinți când era Neti mică; - cine a fost primul ei model feminin; - ce mâncare îi aduce aminte de copilărie; - cum se înțelegea cu sora ei; - ce spune despre ea sora ei; - despre primul ei iubit; - cum era în facultate; - ce a făcut după ce a terminat facultatea de Litere; - cum a ajuns la ProTV; - ce spune Florin Călinescu despre Neti; - cum a ajuns la radio; - programul lui Neti din timpul săptămânii; - previziuni astrale; - i se potrivește zodia pe care o are? - despre căsnicia ei; - relația ei de 10 ani; - cum a trecut peste ea - si-ar fi dorit să aibă un copil? - ce spune despre Neti, Alice, nepoata ei; - ce spune nepoata ei, Andreea? - cum se înțelege cu rețelele de socializare; - unde merge în vacanțe; - care sunt cele 3 obiecte pe care le-ar păstra negreșit.

A început noul sezon al Intersecțiilor de miercuri, la Rezidența BRD Scena9. Ne-am propus ca toate întâlnirile să stea sub semnul cuplului. Cupluri diverse care lucrează împreună, împart viața împreună într-un fel sau altul. De la care putem afla cum se construiește acest împreună, care sînt avatarurile lui. Un cuplu pentru care tema principală e educația. Și adolescența permanentă. Și marea. Și dansul. Și literatura. Dana Papadima, director educțional la Avenor College, și Liviu Papadima, prorector al Universității din București din 2011 și decan al Facultăţii de Litere în perioada 2004-2011, prof. univ. dr., specializat în istorie literară, retorică, naratologie, pragmatică, poetică experimentală. Dana și Liviu Papadima în dialog cu scriitoarea Ana Maria Sandu.

Radu Paraschivescu este scriitor și realizator de emisiuni TV. Cum a început povestea lui și pentru ce a devenit cunoscut, află din acest episod: - copilăria lui Radu; - diferențele dintre generații; - ce spune Dan, vărul său, despre cum au copilărit împreună; - de ce poarta mustața si care e istoria ei; - cum era Radu la școală; - cum a fost prima lui iubire și restul iubirilor din copilărie; - despre căsniciile sale; - cum a ajuns să studieze Litere; - când a început să scrie; - despre cartea ”Ghidul nesimțitului”; - pasiunea lui Radu pentru sport; - cum este să lucrezi cu Radu, din punctul de vedere al lui Radu Naum; - ce trebuie să știm despre Radu Paraschivescu ; - care sunt eroii sai. Invitat special: Radu Naum.

Deși părinții ei și-au dorit să facă Politehnica și plăcerea ei pentru literatură s-a aflat mereu în contradicție cu valorile lor, Svetlana Cârstean a absolvit Facultatea de Litere, la Universitatea București, și masterul de teoria literaturii. A debutat în poezie în 2008 cu volumul individual „Floarea de menghină”, care poartă numele poemului scris cu 15 ani înainte și care a făcut-o pentru prima oară să simtă că și-a găsit vocea în scris. Până la publicarea volumului, a simțit o presiune atât să demonstreze familiei că se poate întreține din scris, cât și să obțină o validare ca scriitoare din partea prietenilor scriitori. „Floarea de menghină” i-a adus numeroase premii, dar, în același timp, a făcut-o să se lupte cu o etichetă nouă, de „autoarea unui singur poem”. Până în prezent, Svetlana a publicat trei volume de poezie, iar poemele sale au fost traduse în germană, engleză, franceză, italiană, catalană, suedeză şi cehă. Podcastul Pe Bune este susținut de UniCredit Bank și de BestJobs, două companii care cred în puterea minților creative. Credits: Temă muzicală: Alex Turcu. Editor sunet: Horia Baldea. Asistent producție: Elena Văduva. Muzică adițională: Lee Rosevere - Southside; Lee Rosevere - As I Was Saying.