Podcasts about Universitatea

Am trecut deja de momentul alegerilor și începe adevărata muncă: reconstrucția încrederii în instituții, economie și stat. Ca să reconstruim, însă, e esențial să aflăm ce trebuie schimbat, iar unul dintre cele mai sensibile domenii privind reforma este fiscalitatea. România are, în acest moment, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. O realitate dureroasă, dar care ne obligă să vorbim deschis: ce urmează? Ce măsuri va lua statul? Cine le va resimți cel mai puternic? În această emisiune, discutăm nu doar despre cifre, ci despre oameni, afaceri, curaj și decizii. Invitatul meu este Alexandru Dincovici, antropolog, antreprenor și Director General al Romanian Business Leaders – vocea unora dintre cei mai activi lideri de afaceri din România. Încercăm să înțelegem ce se întâmplă cu România și cum poate mediul privat nu doar să supraviețuiască, ci să contribuie la reconstrucție.Criza nu e doar în buget, e și în încredere. România nu e doar ce face statul — e și ce facem noi. Cum va afecta criza bugetară actuală — și măsurile fiscale pe care le pregătește statul — mediul de afaceri din România, pe termen scurt și mediu? Iar în acest context tensionat, ce rol pot juca antreprenorii, organizațiile de business și leadershipul responsabil în reconstrucția echilibrului economic?A încercat Marian Hurducaș să afle răspunsuri de la Alex DINCOVICI: antropolog român cu o carieră remarcabilă în cercetare, educație și leadership organizațional. Din octombrie 2024, el ocupă funcția de Director General al Fundației Romanian Business Leaders (RBL), organizație care reunește peste 550 de antreprenori și lideri de afaceri din România, concentrându-se pe promovarea educației, antreprenoriatului și bunei guvernări. În paralel, este lector asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și la Universitatea din București, unde predă cursuri precum antropologia corpului, antropologia medicală și metode de cercetare calitativă. În 2014, a fondat IziBiz Consulting, companie specializată în cercetare de piață și consultanță organizațională. Compania oferă servicii de cercetare calitativă și diagnostic organizațional pentru clienți din diverse industrii. În domeniul academic, Dincovici a publicat lucrări pe teme precum conștiința corporală, tehnologiile purtabile și sporturile de contact, abordând subiecte legate de cultura materială și fenomenologia corpului.Alexandru Dincovici este recunoscut pentru capacitatea sa de a integra cercetarea academică cu aplicabilitatea practică în mediul de afaceri și societal, fiind un promotor activ al leadershipului responsabil și al inovării în România.

.Radu Umbreș @ Upgrade 100 Live·       Este antropolog și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA București.·       A absolvit sociologia la Universitatea din București, apoi a urmat studii la Oxford și un doctorat în antropologie socială la University College London.·       A fost cercetător post-doctoral în Franța și România, iar cercetările sale combină științele sociale cu psihologia cognitivă.·       Este cunoscut pentru cartea Neîncrederea. Cum funcționează România profundă, bazată pe doi ani petrecuți într-un sat românesc, unde a observat direct dinamica neîncrederii și a cooperării.·       A publicat studii despre identitate națională, credințe conspiraționiste și comportamente sociale în pandemie, inclusiv în revista Nature Communications.·       Este activ în dezbaterea publică și cofondator al platformei ISCOADA, dedicată popularizării cercetării antropologice în România.

În cadrul ediției de pe 22 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Pe 10 aprilie 2025, experți, factori de decizie și profesioniști din sănătate s-au reunit la Varșovia pentru conferința de nivel înalt Către un Plan European de Acțiune pentru Bolile Rare. Organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE), Ministerul Sănătății din Polonia și Universitatea de Medicină din Varșovia, evenimentul a subliniat consensul care există deja în Europa: a sosit momentul pentru o strategie europeană cuprinzătoare și coordonată în domeniul bolilor rare.Bolile rare afectează peste 36 de milioane de persoane în Europa, însă doar aproximativ 6% dintre aceste boli beneficiază de tratamente eficiente – iar accesul la ele nu este uniform în toate statele membre ale UE. De la diagnostice întârziate la acces limitat la specialiști și terapii, pacienții se confruntă cu o adevărată „loterie geografică a sănătății”, care lasă mulți fără îngrijirea de care au nevoie la timp. În acest context, apelul pentru un Plan European de Acțiune pentru Bolile Rare este mai urgent ca niciodatăDeși există strategii naționale pentru bolile rare, actualul sistem fragmentat nu are coordonarea și coerența necesare pentru a produce schimbări durabile. După cum au subliniat mai mulți experți la Varșovia, un plan de acțiune solid la nivelul UE ar servi la completarea eforturilor naționale, promovarea colaborării transfrontaliere și stimularea investițiilor în cercetare și inovare.Un diagnostic precoce și corect nu doar că îmbunătățește rezultatele pacienților, ci și eficientizează utilizarea resurselor sistemului de sănătate. Progresele în genomică, programele de screening și platformele de partajare a datelor – precum Spațiul European al Datelor de Sănătate (EHDS) – oferă oportunități importante pentru a reduce întârzierile în diagnosticare și pentru a orienta pacienții către terapii adecvate.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶Planul European de Acțiune pentru Bolile Rare, discutat în contextul Președinției Poloniei la Consiliul UE▶ Accesul echitabil la soluții digitale ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare▶ Numărul cazurilor de cancer de sân depistate între controalele mamografice a crescut în ultimele decenii▶ Programele de screening pentru cancerul de prostată ar putea fi îmbunătățite prin adăugarea unui scor de risc poligenic la testarea PSA și IRMAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Universitatea de Științele Vieții din Iași a organizat o competiție care își propune să promoveze principiile alimentației sănătoase și să stimuleze nu doar producerea unor rețete locale, ci și descoperirea lor. Pe de altă parte, în rândul crescătorilor de animale există o îngrijorare crescândă legată de posibilitatea apariției cazurilor de febră aftoasă în țară.Invitați: conf.univ. Mihaela Ivancia, prodecan al Facultății de ingineria resurselor animale și alimentare, Ioan Ladoși, profesor USAMV Cluj-Napoca, vicepreședinte APCPR. 

Un grup infracțional înregistrat în Ucraina a păgubit la distanță, mai mulți cetățeni letoni de cel puțin 340.000 de Euro. Tinerii polonezi se plâng că politicienii îi tratează în campania electorală drept clickbait, buni să vizioneze meme și clipuri pe Tik Tok, dar nu au oferte adresate lor. Detalii la Revista Presei Europa Plus cu Mircea Trofin. Autoritățile letone, în colaborare cu cele ucrainene au demontat o schemă frauduloasă desfășurată de un grup internațional de crimă organizată care a afectat cetățenii letoni, relatează lsm.lv. Au fost identificate deocamdată 19 victime care au pierdut 340.000 de euro. Membrii grupului infracțional erau înregistrați în Ucraina ca antreprenori în oferirea de servicii de programare, dar pozau drept experți în investiții și promiteau profituri semnificative. Escrocii își convingeau victimele să instaleze un software de acces la distanță pe dispozitivele lor.Peste 30 de precheziții au avut loc în Ucraina, patru persoane, inclusiv organizatorul grupului, au fost arestate.Studenții polonezi cer să fie luați în serios de către alegători„Suntem tratați drept  clickbaituri și consideră că decizia noastră poate fi influențată de meme sau clipuri pe Tik Tok. Dar nu auzim despre educație, îngrijire medicală sau schimbări climatice”, acuză tinerii din „Mișcarea Studenților” și asociația „Vocea Generației” citați într-un articol din wyborcza.pl.  „Candidații nu ni se adresează, de parcă am fi prea tineri să vorbim și prea bătrâni pentru ca ei să fie interesați de noi. Suntem absenți din discursurile și programele lor. Nu vrem să fim clickbaituri. Dorim ca politicienii să se intereseze de noi, nu că suntem alegători la modă sau că merită să aibă un contact cu noi. (...) Noi am votat în masă la alegerile parlamentare din 2023, noi am fost cei responsabili de cozile din fața urnelor,” continuă tinerii.Profesorul de științe politice, Bartłomiej Biskup, de la Universitatea din Varșovia spune că  politicienii își desfășoară campaniile „economic,” concentrându-se doar pe obiective foarte specifice și concrete, încercând să ajungă la acele grupuri sociale care cu siguranță îi vor vota.Conflict între studenți și lectorul unei universități din CracoviaȘi tot wyborcza.pl scrie despre rectorul Universității Jagellonne din Cracovia care a chemat poliția după ce un grup de studenți i-a întrerupt discursul ținut în timpul Zilei porților deschise. Rectorul i-a suspendat, a inițiat proceduri disciplinare și a contactat poliția. „Rectorul și universitatea au fost defăimați, iar noi am fost expuși unei pierderi de încredere,” susține universitatea.  Aproximativ 10 studenți au întrerupt ceremonia cerând socoteală pentru starea în care se află unul dintre cămine.„Suntem aici pentru că în urmă cu nouă luni, am intrat în grevă și am ocupat căminul. La momentul respectiv, conducerea a promis că îl va renova, va suspenda planul de vânzare și îl va reda studenților. Până în prezent, aceste promisiuni nu au fost respectate", a strigat unul dintre studenți într-un megafon.„Solicităm declarații oficiale. Aici și acum", a spus un altul, susținând că rectorul ignoră scrisorile studenților pe această temă..În ultima sa apariție publică, Papa Francisc a purtat un omofor din BulgariaÎn cadrul ceremoniei de la Bazilica Sf. Petru, papa a purtat un veșmânt pe care l-a primit în dar în timpul vizitei făcută în Bulgaria, în perioada 5-7 mai 2019, relatează dnes.bg. La sosirea sa pe aeroportul din Sofia, prim-ministrul de atunci Boyko Borissov i-a dăruit un omofor, o icoană brodată cu aur și iaurt bulgăresc, scriu jurnaliștii.Cuvântul „omophorus” provine din greacă și înseamnă „acoperire sau văl protector”. În teologie, este un element liturgic care face parte din veșmintele unui episcop sau ale papei.Omoforul a fost creat de o specialistă bulgăroaică în fabricarea veșmintelor liturgice și brodarea lui a luat 3 luni.Au participat la Revista Presei Europa Plus:Marcin  BROZEK, PoloniaFilip WALICKI,  PoloniaRostislava RUSEVA, BulgariaAļina KAMINSKA, Letonia

Într-o lume în care jurnalismul se face din redacție, Jacqui Banaszynski câștigătoare a premiului Pulitzer ne reamintește că poveștile nu apar pe fluxul de știri.  "Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni" spune la RFI jurnalista devenită editor și profesoară la Universitatea Missouri. Cu ocazia participării la cea de-a 10a ediție Power of Storytelling, Jacqui Banaszynski a stat de vorbă cu Andreea Pietroșel despre viitorul jurnalismului, AI și puterea poveștilor de a schimba societatea. Idei principale: "Lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi" "Pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări." "O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos"     Rep:  Ne aflăm aici cu Jacqui Banaszynski. Este o legendă a jurnalismului, câștigătoare a premiului Pulitzer, profesoară și reporter. Bine ați venit la RFI România!Jacqui Banaszynski: Mulțumesc, Andreea! Mă bucur să fiu aici! Rep: Mă bucur să vorbesc în sfârșit cu dvs, pentru că am auzit atât de multe povești în ultimii ani. Conferința The Power of Storytelling a revinit după cinci ani cu cea de-a 10-a ediție. Din cele 10 ediții, ați ratat doar una și ați contribuit la lansarea conferinței în 2011. Cu ce vă ocupați și de ce v-ați întors astăzi aici? Iubiți atât de mult România? Jacqui Banaszynski: Da, este o întrebare la care este greu să răspund și primesc întrebarea asta tot timpul în SUA, când oamenii îmi spun: unde te duci? Și eu le răspund „în România”, iar ei îmi spun: unde este România? Iar eu le spun: mai bine uită-te pe hartă. Îl știam pe Cristian Lupșa, care a inițiat Power of Storytelling. L-am cunoscut când era student la Universitatea din Missouri, unde eu predam. Și după ce s-a întors aici, m-a contactat pentru că voia să predea tipul de jurnalism pe care îl învățase la Universitatea din Missouri și mi-a spus: mă poți ajuta cu asta? I-am spus „sigur”. Și așa am făcut schimb de idei până când a decis să înceapă revista și să odată cu ea și Conferința Power of Storytelling. Dar a fost o decizie de ultim moment. Avea nevoie de niște vorbitori, a apelat la mine pentru că știu o mulțime de jurnaliști din Statele Unite și am venit, și am mai venit o dată să lucrez cu oamenii din echipa lui. Este ceva în legătură cu acest loc care mă atrage, nu pot să vă spun ce este, doar că îmi plac tinerii pe care i-am întâlnit aici, generația voastră și cei din Generația Z. Toți par să aibă acest spirit de creativitate și aceasta este într-adevăr cea mai bună conferință la care am participat vreodată. Iar eu am participat la sute de conferințe de tipul acesta. Deci, în parte vin în România atât de des pentru că aș face destul de multe pentru Cristian și echipa lui, dar , de asemenea și pentru că întotdeauna plec de aici plină de inspirație.Rep: Le vom trimite înregistrarea fără să punem presiune pe el:) Cariera dvs. se întinde pe 50 de ani și ați relatat povești de pe toate cele șapte continente, din Etiopia până în Antarctica. Ce au adus toate aceste călătorii pentru cercetare și muncă pentru dvs - ca profesionist și ca persoană? Jacqui Banaszynski:  Bună întrebare. Cred că m-a învățat să nu presupun că modul meu de a vedea lumea este automat cel corect. Când americanii călătoresc din cauza statutului pe care SUA l-au avut întotdeauna, cel puțin în ultimii 80 de ani, este foarte ușor pentru ei să vadă lumea printr-o perspectivă și o narațiune americană. Și când am călătorit în alte locuri, am învățat să las asta deoparte și să încerc să înțeleg că alți oameni văd lumea prin propria lor perspectivă și experiență, ceea ce este foarte valoros pentru un jurnalist. Pentru că asta încercăm să facem sau ar trebui să încercăm să facem în fiecare poveste pe care o spunem. Să vedem povestea prin prisma experienței persoanei despre care relatam, nu prin a noastră. Și în fiecare loc în care am fost, am întâlnit acești oameni extraordinari care făceau lucruri nebunești: expediții cu sania trasă de câini, oameni care încearcă să își țină familiile unite în timpul foametei și a fost remarcabil, am fost foarte, foarte norocoasă. Rep: Credeți că jurnaliștii de astăzi au o abordare diferită față de reportaj, față de timpul petrecut pe teren?Jacqui Banaszynski: Din păcate, da. Mi se pune des această întrebare, chiar și în SUA, când lucrez cu tineri jurnaliști în cadrul atelierelor, ei spun: nu putem ieși din birou. Vorbim mult despre modul în care puteți lucra de la distanță și prin zoom, prin telefon, Facebook, mesagerie orice. Nu este același lucru cu a fi pe teren. Acest lucru se întâmplă în același timp în care industria se contractă, reducerile sunt teribile pentru presa din întreaga lume și, de asemenea, în SUA, dar cred că oamenii pot găsi modalități de a ajunge pe teren pe poveștile care contează cu adevărat și în moduri mai scurte decât cred ei că trebuie să. Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Puteți face multe în două ore, nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni.   Rep: Este adevărat, dar trebuie să avem și un exercițiu. Jacqui Banaszynski: Da, și trebuie să ai sprijinul redactorului șef sau al editorului tău. Trebuie să ai pe cineva care este dispus să te lase să faci asta și, personal, asta cred că ne lipsește acum: editorii care să spună „povestea nu este în redacție, este acolo afară, așa că du-te și găsește-o!”. Asta a fost lumea în care am crescut eu și generația mea. Dacă eram în redacție, editorul se enerva și spunea „du-te și găsește o poveste”, iar noi trebuia să plecăm.Rep: Ce părere aveți despre inteligența artificială? Este o amenințare sau nu?Jacqui Banaszynski: Nu sunt un fan până acum. Cred că ar putea fi un instrument uimitor care să ne ajute în tot felul de moduri, în special în ceea ce privește progresele medicale și tehnologice care ne-ar ajuta ca societate. Nu cred că o putem controla. Cred că am pierdut deja această bătălie. Este cu mult înaintea noastră și, prin urmare, va lua locuri de muncă și cred că amenințarea la adresa jurnalismului este enormă.  Oamenii care îl folosesc spun că este un instrument grozav. Este mai rapid decât Google, poți găsi tot felul de lucruri foarte repede, dar...Rep: Trebuie totuși să verificăm informațiile date de AI.Jacqui Banaszynski: Așa speră,  dar dacă redacția de știri taie și taie și taie din personal și cei care rămân nu au timp... O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos. Deocamdată nu sunt un fan, nu știu dacă voi fi vreodată, dar nu cred că trebuie să-mi fac prea multe griji pentru că sunt bătrân. Nu voi trăi suficient de mult pentru a fi o amenințare pentru mine. Dar este foarte problematic. Zilele trecute am citit un articol în care se spunea că tehnicienii de la Open AI susțin că ar trebui să poată trece peste legile privind drepturile de autor și să preia direct materiale de la oameni creativi, jurnaliști, pentru a alimenta AI. Astfel, ei spun că într-un fel vor să scape de legile privind drepturile de autor. Ei bine, asta este o amenințare. Este o mare amenințare. Rep: Ați predat la Școala de Jurnalism din Missouri și la Institutul Pointer și ați editat nenumărați tineri jurnaliști. Ce ați învățat de la ei?Jacqui Banaszynski: Știți, lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi. Am auzit odată, cu ani și ani în urmă, un lucru pe care nu l-am uitat niciodată: predai ceea ce trebuie să înveți. Dacă te gândești la asta este foarte, foarte interesant. Și astfel, atunci când predai, pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări, iar treaba mea era să spun „cum te pot ajuta cu această provocare?”, dar nu pot presupune că știu răspunsul până nu știu cu ce se luptă. Deci, de fiecare dată când făceam asta, învățam mai multe, nu doar despre cum vedeau ei lumea, ci și despre profesia mea și despre meserie, pentru că trebuia să fiu capabil să o articulez, să o descompun, să le dau oamenilor părțile componente, să le spun cum funcționează, așa că a trebuit să mă întorc și să studiez fundația reală a poveștilor.Rep: Credeți că acum jurnaliștii sunt capabili să asculte sau doar au opinii puternice și sunt părtinitori? Jacqui Banaszynski: Cred că depinde de jurnalist. Din ce în ce mai mulți jurnaliști sunt împinși către social media, unde au o perspectivă și o opinie puternică. Dacă ne uităm la principalele redacții de știri din SUA, cum ar fi New York Times, Washington Post, Seattle Times, reporterii lucrează în continuare ca jurnaliști direcți care încearcă să obțină informații, să le verifice și să le pună în context. Dacă vă uitați la televizor, situația este diferită, National Public Radio este foarte puternic în SUA, dar trebuie să faceți o distincție între reporteri și editori de opinie și din ce în ce mai mulți oameni intră în această lume a opiniei.Rep: Care este diferența dintre media mainstream și cea independentă în SUA și Europa?Jacqui Banaszynski: În SUA folosim acest termen pentru presa care nu aparține guvernului. Astfel, presa tradițională, New York Times, este un ziar independent, care nu primește bani de la guvern și care nu aparține guvernului. Este un ziar mainstream, dar este independent, la fel ca radiourile publice. Așadar, folosim termenii „mainstream” și „independent” oarecum interschimbabili, diferența fiind, pentru noi, că puteți avea o organizație de știri independentă care nu face parte din mainstream, ceea ce înseamnă că este un start-up, mai nou, care este pe cont propriu și care învață să se dezvolte. Dar acestea devin foarte repede parte din mainstream.  Foxnews, de exemplu, este în strânsă legătură cu guvernul. Așa că nu i-aș numi o organizație de știri independentă. Pur și simplu nu aș face-o. Rep: Ați câștigat premiul Pulitzer în 1988 pentru un serial revoluționar despre un cuplu de homosexuali care murea de SIDA în America rurală, într-o perioadă în care ziarele nu puneau persoane gay pe copertă și, cu siguranță, nu într-o lumină pozitivă. Ce le-ați spune jurnaliștilor care acoperă subiectele cu care se confruntă comunitatea LGBT în zilele noastre, când roata pare să se învârtă invers și comunitățile sunt din nou vizate? De fapt, Ungaria tocmai a anulat Pride. Jacqui Banaszynski: În SUA am mulți prieteni homosexuali care sunt îngrijorați că mariajul homosexual, care face acum parte din constituție, va fi anulat. În urmă cu o lună, a apărut o poveste oribilă despre o persoană transgender care a fost ținută captivă timp de o lună și bătută până la moarte, torturată. Ce le-aș spune oamenilor? Le-aș spune, probabil, că atunci când am apărut în presa tradițională exista o presă gay foarte robustă. Nu era o presă clandestină, ci una existentă, așa că am obținut multe idei de articole, sfaturi și surse de acolo. Este o modalitate prin care comunitatea își găsea vocea. Le spuneam să se prezinte la întâlnirile publice, le spuneam să devină foarte activi din punct de vedere politic și să nu ia lucrurile de bune. Atunci când Roe vs Wade, dreptul la avort, a fost adoptat în SUA, cred că oamenii care credeau în dreptul de a alege, au luat de bun faptul că acum este sigur. Ei bine, 50 de ani mai târziu a fost eliminat. Și cred că comunitatea LGBT trebuie să facă același lucru, trebuie să lupte în fiecare bătălie care le ia drepturile.Rep: Dar ce pot face jurnaliștii?Jacqui Banaszynski: Jurnaliștii pot spune această poveste, pot asculta, pot fi atenți, pot realiza că există un eveniment în cascadă și că dacă te duci după această persoană astăzi, s-ar putea să te duci după următoarea persoană mâine și următoarea persoană a doua zi. Celălalt lucru pe care presa îl poate face este să ne ocupăm de problema persoanelor transgender, care a fost una dintre țintele administrației Trump și ale campaniei dinaintea alegerii sale și au făcut mare caz de sportivii transgender, practic femei transgender care joacă în echipe feminine. Este un procent mic de oameni. Este ca și cum nu este o problemă în lume și au făcut-o o problemă. Și presa ar trebui să dea aceste numere, astfel încât de fiecare dată când administrația împinge și spune xyz presa ar trebui să spună - da, acest lucru este ceea ce au spus, acesta este adevărul, acesta este cât de mulți oameni acest lucru afectează.Rep: Am citit că există de fapt un procent foarte mic de atlete transgender care câștigă de fapt atunci când concurează.Jacqui Banaszynski: Da, și un procent foarte mic care concurează la orice fel de nivel de elită. Este un număr foarte mic de oameni. Nu cunosc statisticile cu exactitate, dar dacă aș mai fi acoperit aceste probleme, m-aș fi asigurat că știu cifrele, unde există aceste programe și cum se simt oamenii din acele școli locale, acele comunități locale, înainte să vorbesc cu administrația. Trebuie să punem lucrurile în context. Acest lucru necesită timp și muncă.Rep: Ați spus în mod celebru că pensionarea este ca un balansoar și că vizionarea serialelor nu este pentru dvs., ce repere v-ați mai setat ?Jacqui Banaszynski: Nu știu. M-am semipensionat. Am părăsit ultimul meu tip de slujbă oficială în urmă cu 6 luni și încă îmi dau seama și, sincer, am fost atât de distras de ceea ce se întâmplă în DC și la nivel internațional încât nu mi-am dat seama prea multe, cu excepția faptului că vreau să-mi curăț garajul pentru că este o mizerie. Mulți oameni spun că ar trebui să scriu o carte. Nu știu. Eu nu sunt acolo. Predau din ce în ce mai mult și îmi place din ce în ce mai mult, așa că s-ar putea să fac mai mult din asta. Deci, repere, nu simt că am nevoie de mai multe repere. Niciodată nu mi-am propus să am oricum, așa că nu mai caut astfel de realizare.

Universitățile americane sînt ținta unor amenințări fără precedent din partea Casei Albe. Văzute de președintele Donald Trump ca „bastioane ale stîngii radicale”, acuzate că promovează ideologia woke și că limitează libertatea de exprimare, instituțiile de învățământ superior riscă să-și piard finanțarea publică și poate chiar și autonomia dacă nu se supun cerințelor președintelui. Donald Trump promite să elimine finanțarea federală pentru universitățile care, în opinia sa, îndoctrinează studenții. El le-a cerut universităților să desființeze programele de diversitate și incluziune. Și să înlocuiască abordările critice ale istoriei cu „educația patriotică”. Doctrina MAGA e impusă cu forța: e vorba de politicile cu privire la studenții străini, de viața socială în campus, de cercetarea științifică. Universitatea Harvard a dat în judecată luni administrația Trump. Este cel mai recent episod din conflictul între Casa Albă și prestigioasa universitate americană, conflict care face parte dintr-un demers amplu al administrației de la Washington cu privire la universitățile de top din Statele Unite. Sînt în joc finanțări importante din fondurile federale care vor fi înghețate dacă universitatea nu acceptă solicitările administrației de la Casa Albă. De fapt ce solicită administrația Trump pentru ca fondurile federale pentru Universitatea Harvard să nu fie blocate? Am întrebat-o pe Delia Ungureanu, directoare executivă a Institutului pentru Literatură Mondială a Universității Harvard și conferențiar la Departamentul de Studii Literare, Universitatea din București.Delia Ungureanu: „Este o întrebare la care răspunde excelent textul plîngerii trimise luni de către administraţia Harvardului. E un proces complex, documentul numără 51 de pagini şi include principalele capete de acuzare pe care administraţia Trump le-a adus Universităţii Harvard în mod specific, prin care solicită ca un organism mediator, pe care ei spun că Harvardul ar trebui să-l plătească, să comunice direct administraţiei toate criteriile după care se fac toate tipurile de angajări, pornind de la zona academică şi pînă la extinderea ofertelor către studenţii internaţionali, pentru zona de licenţă, de master şi de doctorat. E vorba aşadar de un control guvernamental pe care administraţia Trump doreşte să-l impună condiţionînd fondurile federale de soluţionarea acestor lucruri. Cu obiectivul aparent de eliminare a antisemitismului. Dar acest lucru, aşa cum arată foarte bine textul trimis de Alan Garber (preşedintele Universităţii Harvard), este exact pe dos pentru că de fapt este o formă de control. Chiar ieri am văzut o declaraţie a organizaţiei studenţilor evrei din campusul Universităţii Harvard care vorbeşte despre faptul că ei sînt primii care vor fi loviţi de aceste măsuri în cazul în care ele s-ar implementa.”Cum poate fi apărată libertatea academică în fața presiunilor politice? Ce rol joacă societatea civilă și comunitatea academică în acest sens?Delia Ungureanu: „Comunitatea academică joacă acelaşi rol foarte important pe care l-a jucat dintotdeauna. Şi cred că tocmai America – acest stat care ne-a obişnuit, după Al Doilea Război Mondial, că reprezintă cea mai puternică voce pro-democratică, care este atentă la valorile diferenţei, este tolerantă – America are la dispoziţie instituţii care deocamdată funcţionează. Şi comunitatea academică are acest rol extrem de important: de a readuce în atenţie că această universitate nu există doar pentru că sînt foarte tari pe zona de ştiinţe, ci şi pentru că au o zonă extrem de importantă pe tot ce înseamnă ştiinţele umaniste.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoğlu, a fost reținut miercuri de poliție. Alături de el au fost reținuți și alți politicieni precum și jurnaliști și oameni de afaceri. Imamoğlu este principalul adversar politic al președintelui Recep Tayyip Erdoğan. Înainte de arestarea lui Ekrem Imamoğlu, Universitatea din Istanbul i-a anulat acestuia diploma de absolvire. În Turcia, o condiție obligatorie pentru a candida la funcția de președinte este diploma de studii universitare. În ciuda restricțiilor privind demonstrațiile, decise de autorități pentru patru zile, au fost proteste la Istanbul. Despre situaţia din Turcia am vorbit cu analistul de politică internaţională Dragoș Mateescu.De ce a fost arestat primarul Istanbulului?Dragoș Mateescu: „Sînt două dosare. Unul de corupţie, care va fi instrumentat de instanţă într-un fel administrativ şi cu dovezi foarte clare dacă este să fie acuzat. Pe cînd celălalt se referă la colaborarea cu organizaţia considerată teroristă PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Ei, acesta are o notă politică, e mai greu de dovedit. Bineînţeles că Imamoğlu n-a colaborat vreodată cu PKK, în sine, dar este acuzat de colaborare, de fapt, cu partidul pro-kurd, DEM Parti, Partidul Democraţiei şi Egalităţii Popoarelor. Statul turc şi regimul actual forţează asocierea acestui partid cu terorismul, fără să fie bineînţeles în mod formal vreo legătură.”Cum arată din perspectivă politică Turcia de azi?Dragoș Mateescu: „După tentativa de lovitură de stat din 2016 şi după protestele Gezi din 2013 tot ce s-a întîmplat a fost o schimbare fundamentală, rapidă şi şocantă a legislaţiei, în favoarea executivului întotdeauna, o degradare a democraţiei. A fost justiţia, apoi a fost la rînd legislaţia privind protestele, apoi libertăţile individuale au fost reduse la maximum, acum atacul este pe opoziţie. La cîteva judeţe bulgăreşti de România, gardianul Bosforului, gardianul securităţii Mării Negre alunecă spre un regim clar autoritar, care deja consider că are elemente de totalitarism. Pentru că spaţiul rămas societăţii civile, spaţiul rămas libertăţilor individuale se reduce de la săptămînă la săptămînă din ce în ce mai mult.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Telefoanele mobile vor fi interzise în școlile din Austria, a anunțat ministrul Educației, Christoph Wiederkehr. Riscurile de sănătate binecunoscute ale utilizării intense a telefoanelor mobile și modificările în comportamentul social în școli necesită luarea de măsuri, a explicat acesta. Am discutat subiectul cu Ana Bogdan, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental.  Ministrul austriac al Educaţiei a descris telefonul mobil drept un "ucigaş de concentrare".Contactele interpersonale ar trebui să ia locul privitului la ecranele telefoanelor în timpul pauzelor dintre ore, a mai spus el. Noua măsură va însemna schimbări şi pentru părinţi, pentru că "unii părinţi vor să îşi contacteze copiii în mod constant pe parcursul orelor de şcoală", a remarcat ministrul. "Interacțiunea față în față este foarte importantă în pauză. Dar dacă în pauză, ei au accesat telefonul și nu au comunicat, este nevoie mai întâi să se cunoască, să aibă contact vizual. Din punctul meu de vedere, un beneficiu este contactul vizual cu partenerul de conversație. Sper ca acest lucru să se îmbunătățească din ce în ce mai mult.  De asemenea, trebuie îmbunătățită și atenția îndreptată către partener- "Ascult ce spui și apoi intervin". Pentru că și aici, în momentul în care citim un mesaj avem tendința să răspundem imediat la el, chiar dacă vedem că persoana cealaltă continuă să ne scrie. Adică ar îmbunătăți foarte, foarte multe abilități necesare unui copil: atenție, contact vizual, reciprocitate, o postură corectă în momentul în care interacționezi cu un alt copil, atenție la limbajul nonverbal, la emoția celuilalt și așa mai departe.", spune la RFI, Ana Bogdan, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental.Potrivit unui expert de la Universitatea de Medicină din Viena, utilizarea intensivă a telefonului mobil tinde să cauzeze iritabilitate şi să provoace tulburări de somn, precum şi depresie şi comportament impulsiv. E valabil și în cazul copiilor? "Da, pentru că ei sunt expuși la acea lumină a telefonului și în momentul în care lumina aceea este constantă înainte de a adormi, bineînțeles că apar aceste tulburări de somn, adică copilul doarme, dar după aceea se trezește peste două-trei ore neliniștit sau visează foarte, foarte urât și nu ne dăm seama de unde pornesc aceste schimbări ale somnului. Totul, pentru că accesează telefonul înainte de a adormi telefonul. Iar aceste tulburări de somn sunt din ce în ce mai frecvente,în ultimul timp, atât la copiii de 10- 12 ani și, bineînțeles, și la adolescenți. ", explică psih. Ana Bogdan. 

M.C.N. Podcast a revenit! În episodul al doilea al acestui sezon abordăm un subiect care a stârnit multe controverse în ultimul timp – piața imobiliară din România. La masa dezbaterii i-am avut invitați pe Șerban Trîmbițașu, Andrei Chirițoiu, Anamaria Greu și Viorel Popa. Sunt prețurile apartamentelor din România mari? E mai bine să fii chiriaș sau proprietar? La ce trebuie să fii atent atunci când îți cumperi o casă? Analizăm cifrele, statisticile și construcțiile, ca la final să fii mai informat în ceea ce privește piața imobiliară din țară, dar și din afară. Prezenți alături de noi au fost studenții de la Academia de Studii Economice, Universitatea Tehnică de Construcții București și Universitatea de Arhitectură. Îi mulțumim și lui Iris Ursea de la Asociația ÎntreVecini, care a fost alături de noi. „ÎntreVecini” este un ONG care finanțează și acompaniază transformarea blocurilor din țară, ajutând vecinii să creeze comunități în blocul lor și să implementeze împreună proiecte în cartier. Dacă stai la bloc oriunde în țară și vrei să intri în programul IntreVecini pentru a primi finanțare și suport intră aici: https://intrevecini.ro/ /Instagram: / intrevecini Prietenii de la Black Cab au fost alături de noi și în acest episod și s-au ocupat de transportul invitaților. Mulțumim! /Instagram: / / blackcab.romania /Facebook: / / theblackcab Le mulțumim și prietenilor de la DP Watches, care au fost și de data asta alături de noi! Dacă sunteți pasionați de ceasuri și credeți că a venit timpul să vă cumpărați unul, DP Whatches vine la fix. Mai multe detalii aici: https://dpwatches.ro/ /Instagram: / / dpwatches.ro /Facebook: / https://www.facebook.com/profile.php?... ---- Produced by: Headline Management /Instagram: / headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram: / calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: / evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram: / ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram: / alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Iulia Mocanca, Răzvan Gârz & Teodora Nedelcu ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

România urcă într-un clasament al complexității economiilor. Este un punct forte al economiei autohtone, printre puținele. De aceea, companiile exportatoare, cu capital local sau străin, sunt cele care susțin economia și bugetul. Universitatea americană Harvard a publicat tradiționala analiză a complexității economiilor. De fapt, studiul realizează un indice și implicit un clasament al statelor în funcție de complexitatea exporturilor.Surpriza este că România ocupă locul 20 din 145 de economii incluse în analiză. Este o poziție neașteptat de bună, probabil, pentru cei care cred în continuare că România nu are industrie, că intrarea în Uniunea Europeană a fost o povară pentru economia locală și că, în general, România avea în comunism o economie mai dezvoltată decât astăzi.Interesant este că economia românească a crescut în mod constant în clasamentul indicelui complexității (din 2001 până în anul 2022, data de raportare a studiului publicat săptămâna aceasta, România a urcat 20 de poziții în acest clasament).Studiul are o metodologie mai specială și anume menționează mărimea economiei prin raportarea la clasicul indicator PIB pe cap de locuitor, dar complexitatea economiei este judecată în funcție de exporturile realizate.Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Adică, să analizăm succint caracteristicile primelor trei economii, în funcție de complexitatea lor. Japonia este pe primul loc. Cu un PIB de 34.004 dolari pe cap de locuitor, Japonia este pe locul 25 din 146 de state analizate, ceea ce nu este tocmai o poziție de top. Dar, în schimb, Japonia este de un deceniu pe primul loc în clasamentul indicelui economiilor complexe. Prognozele arată că Japonia va crește cu 1,5% pe an în următorul deceniu situându-se în jumătatea inferioară a țărilor la nivel global.În anul 2022, Japonia a exportat bunuri și servicii în valoare de 901 miliarde de dolari, dar are deficit comercial. Exporturile sunt dominate de produse considerate complexe. Este vorba despre automobile, subansamble și piese auto, utilaje și mașini industriale sau circuite integrate. Dintre mărfurile cu complexitate redusă sunt aurul, țițeiul și serviciile de transport.Pe locul doi în clasamentul indicelui economiilor complexe se află Coreea de Sud. Exporturile coreene sunt bunuri de complexitate ridicată și moderată. Până la un punct exporturile economiei sud-coreene seamănă cu cele ale Japoniei, adică includ automobile și produse electronice. La care se adaugă, pentru Coreea de Sud, și bunuri precum telefoane, televizoare, baterii, aparatură video sau produse chimice pentru utilizări industriale și casnice. De menționat că PIB-ul este de 32.394 dolari pe cap de locuitor, mai mic decât în Japonia.Pe locul al treilea este Elveția. O economie care performează la toate capitolele: un PIB de 93.676 de dolari pe cap de locuitor (al treilea din 145 de țări) și exporturi complexe. Elveția are o structură a exportului extrem de diversă, precum seruri, medicamente, vaccinuri, ceasuri, bijuterii, instrumente medicale, dar și aur sau diamante.România care produce surpriza locului 20, un clasament mai bun decât forța economiei, are o structură a exporturilor diversă, caracterizată parțial de produse complexe: autovehicule și subansamble auto, produse electrotehnice, produse metalurgice, medicamente, dar și mobilă. La capitolul mărfuri cu valoare adăugată redusă, exporturile sunt dominate de materii prime agricole.Cu un indicator de nivel mediu, 15.821 de dolari pe cap de locuitor, România este pe locul 46 din 145 de state. Economia autohtonă are un punct forte și anume complexitatea produselor exportate. De aceea, companiile care livrează astfel de mărfuri, cu investitori români sau străini, sunt esențiale pentru a dezvolta economia românească.

După cum v-am promis acum mult timp, l-am reinvitat la podcast pe Emilian Mihailov, doctor în filosofie la Universitatea din București (cu o teză despre filosofia morală a lui Kant nota bene!) Am reușit să discutăm despre câte în lună și în stele, câtă frunză câtă iarbă, câtă chelie câtă barbă etc. A ieșit o conversație de care mi-am amintit cu drag după ce m-am trezit din mahmureală!Despre Emilian Mihailov: https://filosofie.unibuc.ro/emilian-mihailov/O boabă despre subiect. Filosofia morală a lui Kant e cunoscută sub numele de etica deontologică (deon = datorie în Greacă). Asta pentru că se bazează pe conceptul de datorie morală și rațiune autonomă. Kant susține că moralitatea nu derivă din consecințele acțiunilor, ci din intențiile și principiile din spatele lor. Principiul central al moralei kantiene este imperativul categoric, o regulă universală care trebuie respectată necondiționat. Una dintre formulările esențiale ale imperativului categoric este: „Acționează numai conform acelei maxime prin care poți în același timp să vrei ca ea să devină lege universală”. Aceasta înseamnă că o acțiune este morală doar dacă principiul care o ghidează poate fi aplicat tuturor, fără contradicții. Cele trei cărți mari și late pentru etica lui Kant:  "Fundamentarea metafizicii moravurilor" (1785) (Grundlegung zur Metaphysik der Sitten), "Critica rațiunii practice" (1788) (Kritik der praktischen Vernunft), "Metafizica moravurilor" (1797) (Die Metaphysik der Sitten).0:24 Filosofie morală și discurs politic3:23 Discursul populist despre libertate 8:38 Complexul de inferioritate culturală11:00 Actualitatea teoriilor morale14:13 Filosofia morală a lui Kant21:11 Egosimul agentului moral24:00 Deontologia și consecințele  27:48 Ideea de autonomie în filosofia morală a lui Kant44:19 Riscul aparenței de imparțialitate54:23 Imparțialitate și empatie57:03 E bine să minți pentru beneficii personale?1:00:00 Sunt consecințialismul și deontologia chiar atât de diferite?1:09:00 A câștigat egoismul?☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.comSupport the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Urmăriți un dialog extraordinar, foarte folositor și foarte actual între Virgiliu Gheorghe Vlăiescu și Florentin Țuca.Biofizician, doctor în bioetică la Universitatea din Salonic, vicepreședintele Institutului de Cercetări Sociale și de Bioetică din București, coordonatorul secțiunii științifice a revistei „Familia Ortodoxă", Virgiliu Gheorghe vorbește - cu claritate, dar și cu compasiune - despre multe din crizele și încercările societății moderne. „Nu-i putem ajuta pe ceilalți decât dacă îi iubim. Dacă ne pasă în mod real de ei", a spus Virgiliu Gheorghe, înainte să facă o valoroasă radiografie a situației în care ne găsim: ne confruntăm cu criza identității, cu criza valorilor și cu o reală criză de sens: nu mai știm cine suntem, nu mai știm ce e bine și ce e rău, nu ne mai simțim utili.Cine a creat crizele de azi? Cum ieșim din ele? Cum îi ajutăm pe tinerii noștri să evite multele capcane (și fantasme) care îi pândesc? Și cum de ajung în România crizele pornite din Vest? De ce ne ferim să acceptăm realitatea? Ce avem de făcut pentru a apăra credința și virtuțile creștine? Cum facem să recuperăm bucuria și firescul vieții?Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Te-ai aflat vreodată în situația în care un angajator sau o companie ți-a oferit un salariu mai mare decât te așteptai? Poate te-ai gândit că e prea frumos să fie adevărat și că, undeva, trebuie să fie un truc, o șmecherie. Este un fenomen psihologic natural, care se aplică nu doar în relațiile interpersonale, ci și în contextul pieței muncii, unde prea mult bine poate stârni suspiciuni.Un studiu recent condus de Andrew Vonasch (lector universitar în psihologie la Universitatea din Canterbury), arată cum, puși în fața unor oferte prea avantajoase, mulți oameni le refuză din cauza fricii de „costuri fantomă” – costuri ascunse care, deși nu sunt evidente, par să fie sugerate de generozitatea aparent excesivă a ofertei.—Acest episod Make It Work vă este oferit de MedLife, cea mai mare reţea medicală privată din România. Ne preocupă în mod serios sănătatea fizică și mentală, dar și starea de bine, motivația și loialitatea oamenilor care muncesc în organizații. Ne bucurăm să vă oferim împreună idei valoroase, pentru organizații sănătoase.—Hacking Work este primul proiect social, civic și educațional din România care vorbește clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori. Acest produs multimedia este realizat de echipa Hacking Work și produs de SPOR - Școala Pentru oameni Responsabili.În proiectul Hacking Work includem episoade de podcast audio și video, newslettere publicate pe Substack, articolele de analiză și opinie publicate pe blogul hackingwork.ro și emisiuni de radio difuzate în parteneriat cu posturi cu acoperire națională.—Ne găsești peYouTube, Substack, Spotify, Apple Podcast, Facebook , Linkedin, Instagram

În cadrul ediției de pe 5 noiembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Buffalo (UB) și Jackson Laboratory (JAX) aduce informații despre modul în care omul s-a adaptat la o dietă bogată în carbohidrați. Studiul, publicat în ediția din 17 octombrie a revistei Science, arată că gena responsabilă pentru descompunerea amidonului, cunoscută sub numele de gena amilazei salivare (AMY1), a suferit modificări cu mai mult de 800.000 de ani în urmă, cu mult înainte de apariția agriculturii. Aceste descoperiri nu doar că urmăresc istoria evolutivă a genei AMY1, ci sugerează și că variațiile în numărul de copii ale acestei gene joacă în continuare un rol semnificativ în eficiența cu care oamenii digeră alimentele bogate în amidon în prezent. Cercetarea subliniază modul în care aceste adaptări genetice le-au permis neanderthalienilor și denisovanilor să consume cantități semnificative de amidon, chiar înainte de dezvoltarea agriculturii. Gena AMY1 joacă un rol esențial în digestie, producând amilaza, o enzimă care începe descompunerea amidonului în glucoză încă din gură. Acest prim pas este esențial pentru metabolizarea alimentelor bogate în amidon, cum ar fi pâinea și pastele. Conform studiului, numărul de copii ale genei AMY1 pe care o persoană le deține este direct legat de cantitatea de amilază pe care o poate produce, ceea ce afectează cât de eficient digeră amidonul. Cercetarea marchează un progres major în înțelegerea cronologiei duplicărilor genei AMY1, grație utilizării unor tehnici avansate de cartografiere genomică. Metodele tradiționale de secvențiere, care deseori întâmpină dificultăți în a distinge între copii aproape identice ale genei, au fost înlocuite de cartografierea genomică optică și secvențierea de lungă citire, permițând cercetătorilor să studieze gena AMY1 la un nivel de detaliu fără precedent. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ PREMIERĂ: primul caz de diabet zaharat de tip 1 vindecat prin transplant autolog de celule stem ▶ Reducerea deceselor premature cu 50% până în 2050: investiții în sănătate și creșterea taxării industriei tutunului ▶ Inteligența artificială ar putea fi utilizată pentru diagnosticul de precizie al diabetului zaharat prin examinarea retinei ▶ De ce ne plac carbohidrații? Noi date despre influența moștenirii genetice asupra preferințelor alimentare

La Iași este în plină desfășurare Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT). O secțiune specială a acestui festival este dedicată, de la prima ediție, traducătorilor. Mai ales celor din literatura română în alte limbi. Pentru că ei sînt adevărați ambasadori ai cărților autorilor români în străinătate. Vorbim în această ediție cu doi dintre ei: Lora Nenkovska, din Bulgaria, și Sean Cotter, din Statele Unite ale Americii. Lora Nenkovska predă limba și literatura română la Universitatea din Sofia și a tradus în limba bulgară din autori precum: Max Blecher, Dan Lungu, Simona Popescu, Claudiu Komartin, Andreea Răsuceanu, Bogdan-Alexandru Stănescu. Sean Cotter predă studii de literatură și traducere la Universitatea Texas din Dallas. A tradus din opera mai multor autori români, între care Nichita Stănescu, Mateiu Caragiale, Magda Cârneci, Mircea Cărtărescu. A cîștigat împreună cu Mircea Cărtărescu Dublin Literary Award pentru romanul „Solenoid”. Și recent, i-a apărut în limba română volumul „Traducerea literară și destinul României în Comunism”, în traducerea Danei Bădulescu, la Humanitas. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Invitați : Harry Verwayen, director al Fundația Europeană; Koen van Balen, profesor emerit la Universitatea din Leuven, membru al juriului Europa Nostra; Antoine Doucet, NewsEye, proiect premiat; Guillaume D'Andlau, Asociația de protecție a castelelor din Alsacia.

George Simion, candidatul partidului AUR la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, este cel de-al doilea invitat la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”, o ediție specială dedicată oamenilor care încearcă să ajungă la Palatul Cotroceni. Absolvent al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti, licenţiat în Administraţie şi Afaceri la Universitatea din Bucureşti, dar și absolvent al programului de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, având ca temă de cercetare „Crimele comunismului”. George Simion vorbește, în principal, despre felul cum ar schimba sportul românesc și despre ce lucruri nu i se par în regulă. În plus, atacă frontal controversele legate de partidul său, despre Rusia și Vladimir Putin, precum și despre viața de ultras și altercațiile cu organele de ordine.

7 martie - Regiunea Oltenia va avea un spital regional de urgență, construit la Craiova. Cum va arăta și ce va trebui să ofere pacienților? Cât de important este acest spital pentru pacienții din regiune și cu ce fonduri va fi construit? Am aflat răspunsul în cadrul dezbaterii RFI România organizată miercuri, 6 martie, ora 11.00, la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova.Invitați:- Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei- Prof. Univ. Dr. Dan Ionuţ Gheonea, rectorul UMF Craiova- Dr. Liviu Radu, managerul Spitalului Filantropia- Dorian Delureanu - Direcția Organism intermediar Programul Sănătatea - ADR Sud-Vest Oltenia

25 aprilie 2024 - Regiunea de Nord-Vest are o populație de 2,7 milioane de locuitori și acoperă aproximativ 15% din suprafața țării. Regiunea include câteva centre universitare cu tradiție, dintre care cel mai important se află la Cluj-Napoca. Programele derulate în aceeastă regiune au o alocare europeană de aproximativ 1,2 miliarde euro și o cofinanțare națională de 243 milioane euro.Care sunt proiectele în plină derulare a programelor din perioada 2021-2027? Care sunt prioritățile asumate și cum vor ajuta oamenii din regiunea Nord-Vest?Am aflat la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca despre acest subiect, unde am discutat cu studenții și profesorii Universității.Invitați:Prof. Dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-NapocaIstvan Vakar, vicepreședintele Consiliul Județean ClujDaniel Mureșan, Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, membru CACiprian Barna, Director executiv Directia Gestionare, Monitorizare și Evaluare, ADR Nord-VestVictor-Lucian Croitoru, director comunicare Campania de Apă Someș

Într-un one-woman-performance, actrița Ana Crăciun Lambru joaca rolul unei imigrante ajunsa în America să își facă un rost, își caută alinarea în amintiri, în povești din copilărie, în bunica pe care o lăsase în urmă și pe care avea să nu o mai vadă niciodată. În 'Dust', jocul de umbre, efectul de poveste în poveste, lumina difuză, o mașină de cusut, o valiză și păpușile „vorbitoare” o însoțesc pe Ana în călătoria ei.  Ana Crăciun Lambru strânge în 'Dust' două povești, cea a ei însăși, tânăra plină de visuri și speranțe, care își lasă în urmă familia și pleacă în căutarea mai binelui și cea a unei tragedii colective, ambele la fel de reale. Un spectacol conceput pentru diploma de Master of Fine Arts, în cadrul Puppet Arts Program la Universitatea din Connecticut, pe când Ana Crăciun Lambru era în SUA, un spectacol care i-a adus premiul de Cea Mai Bună Actriță la 'World Puppet Carnival', în Polonia, în 2016, reprezentând în concursul respectiv SUA. Acum acest spectacol a venit acasă. În România a fost prezentat în cadrul ImPuls – Festivalul Internațional al Teatrului de Animație Contemporan și în cadrul FITIC – Festivalul Internațional de Teatru Independent Constanța unde a primit premiul Cea mai bună Actriță la Secțiunea Concurs dedicat Tinerilor Actori și Studenți.Spectacolul a fost prezentat în octombrie în cadrul Lebanon's European Theatre Festival din Beirut prin intermediul ICR și Ambasada Română în Liban. Iar acum, acasă pentru 'Dust' înseamnă scena de la Teatrul Nou. 

În cadrul ediției de pe 17 septembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.  ▶ OMS lansează primul ghid global pentru investigarea originii agenților patogeni și prevenirea epidemiilor și pandemiilor Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cu sprijinul Grupului Consultativ Științific pentru Originea Patogenilor Noi (SAGO), a lansat un cadru global pentru a ajuta țările să investigheze originile patogenilor noi și a celor re-emergenți. Scopul este de a consolida capacitățile globale pentru a identifica sursele noilor patogeni, a preveni viitoarele epidemii și a îmbunătăți răspunsul la amenințările pentru sănătate. ▶ Tehnologia de tip wearable ar trebui utilizată de rutină în strategiile pentru depistarea timpurie a fibrilației atriale și a COVID-19 Tehnologia purtabilă, precum Fitbit, Apple Watch și inelul Oura, devine din ce în ce mai populară, însă potențialul său depășește monitorizarea activității fizice. Un nou studiu realizat de Universitatea din Australia de Sud relevă că aceste dispozitive ar putea juca un rol mai mare în detectarea timpurie a bolilor, în special a fibrilației atriale și a COVID-19. Echipa de cercetare a analizat 28 de studii care au implicat 1,2 milioane de participanți și au arătat că brățările fitness au identificat cu acuratețe COVID-19 în 88% din cazuri, fibrilația atrială în 87%, aducând încă un argument pentru beneficiile folosirii datelor provenite din dispozitivele de monitorizare a sănătății în timp real. ▶ Riscul de obezitate, influențat de determinanții sociali și structurali ai sănătății Factorii sociali și structurali sunt determinanți ai diferențelor observate în ratele obezității între diferitele grupuri rasiale și etnice. Realizat de o echipă interdisciplinară de la Colegiul de Sănătate Publică al Universității George Mason, cercetarea subliniază modul în care acești factori afectează în mod disproporționat adulții din diferite grupuri etnice din SUA care se confruntă cu rate semnificativ mai mari de obezitate comparativ cu adulții albi. De asemenea, persoanele cu venituri mai mici sunt mai expuse riscului de obezitate, evidențiind o legătură puternică între statutul socio-economic și rezultatele asupra sănătății. Mai multe detalii - subiectele discutate. Ascultă emisiunea Știința360 în fiecare marți la ora 14:00, pe Radio România Cultural.

Ce studii au și ce note au luat Ciolacu, Ciucă, Geoană, Lasconi, Simion și controversele pe această temă (G4Media) - Amnistia fiscală creează discriminări între cei bun-platnici și cei care au înregistrat restanțe (Adevărul) - Gheorghe Tadici, pe șleau despre Cristina Neagu: „De excepție de la «Mama Natură»” (Gazeta Sporturilor) De ce nu doborâm dronele Rusiei care ne trec granița? Un expert militar susține că România nu și-a făcut temele și situația e din ce în ce mai periculoasă (SpotMedia)O navă care transporta cereale sub pavilion egiptean a fost atacată de forțele Rusiei în zona economică exclusivă a României, la 100 de kilometri de portul Sulina. Atacul reprezintă o nouă agresiune gravă desfășurată în proximitatea țării noastre, care semnalează autorităților nevoia de a face față amenințărilor tot mai frecvente ale Kremlinului.Expertul militar Claudiu Degeratu a declarat pentru Spotmedia.ro că strategia militară națională, gândită în termeni de pace sau război, are lacune în ce privește situațiile generate de noile tehnologii de luptă. Aceste lacune nu sunt acoperite din teama liderilor politici de a-și asuma responsabilități și lipsa unei coordonări la nivelul NATO. Peste 45% dintre familiile din România au drept cap al gospodăriei un pensionar. Statistici ale INS care arată că ne descurcăm tot mai greu cu banii (HotNews)Când vine vorba despre dificultăți financiare, cei mai vulnerabili nu sunt pensionarii, ci persoanele active de 50-64 de ani, reiese dintr-o cercetare publicată de Institutul Național de Statistică citată de HotNews.ro.Cercetarea INS mai arată că ponderea cea mai mare în numărul total de 7,5 milioane de familii o au cele care au drept cap al gospodăriei un pensionar. Sunt 45,4% astfel de familii sau circa 3,5 milioane în termeni absoluți (și în creștere față de anul anterior).În privința plăților restante acumulate de familiile din România, cele mai frecvente cazuri – 79,8% – sunt cele cu întreţinerea locuinţei şi cele cu energia electrică (75,0%), arată INS.În mediul rural, 18,2% dintre familii au specificat că, în anul 2023, a fost cel puțin o situație în care nu au putut achita la timp unele dintre aceste cheltuielile curente importante, mai mult cu circa patru puncte procentuale față de gospodăriile din mediul urban. Amnistia fiscală creează discriminări între cei bun-platnici și cei care au înregistrat restanțe (Adevărul)Amnistia fiscală poate reprezenta o eventuală încălcare a principiului contribuției echitabile la cheltuielile publice prevăzut la art. 56 din Constituție, sub aspectul justei așezări a sarcinilor fiscale.Deși contribuabilii care și-au achitat la timp obligațiile fiscale pot percepe această măsură ca fiind discriminatorie, posibilitățile lor de a contesta juridic amnistia fiscală sunt limitate.Pe larg în Adevărul. Ce studii au și ce note au luat Ciolacu, Ciucă, Geoană, Lasconi, Simion și controversele pe această temă (G4Media)Cursurile liceale și universitare pe care le-au absolvit candidații la alegerile prezidențiale din acest an au devenit subiect de dezbatere în ultima perioadă. G4Media a făcut o sinteză a datelor din CV-urile oficiale ale acestora și a controverselor pe această temă.Marcel Ciolacu (56 de ani) – Potrivit CV-ului oficial, premierul în funcție a urmat cursurile Liceului de Filologie-Istorie ”Mihai Eminescu” din Buzău, în perioada 1982-1986. A devenit student după 5 ani, la Facultatea de Drept a Universității Ecologice din București, universitate privată, pe care a absolvit-o în 1995. Tot la Universitatea Ecologică a făcut și studii postuniversitare de management și finanțare locală, în anul 2004. În perioada 2008-2009, a urmat cursuri și la Colegiul Național de Apărare.Nicolae Ciucă, șef de promoție la academia militară, acuzat de plagiat în teza de doctorat.Mircea Geoană, studii universitare la București și Paris, acuzat de plagiat în teza de doctorat.Elena Lasconi, omisiune în CV despre studiile universitare la o facultate privată din Deva. Potrivit CV-ului oficial, ea este economist licențiat al ASE București în profilul economic managementul turismului și comerțului, în anul 2001.George Simion, „lăzărist” cu 9,69 la Bacalaureat. Este licențiat în Administraţie şi Afaceri la Universitatea din Bucureşti. În anul 2010, a absolvit programul de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, având ca temă de cercetare „Crimele comunismului”. Gheorghe Tadici, pe șleau despre Cristina Neagu. A numit 5 capitole la care a excelat și a inclus-o într-un top internațional world-class: „De excepție de la «Mama Natură»” (Gazeta Sporturilor)„Veteranul” Gheorghe Tadici, 72 de ani, omul sub comanda căruia Cristina Neagu a debutat la echipa națională, în 2007, vorbește într-un interviu acordat Gazetei Sporturilor despre reperele handbalistei care a anunțat joi seara că se retrage definitiv la finalul sezonului. Fostul selecționer face o incursiune amplă prin cariera sportivei de 36 de ani, numește calitățile care au transformat-o într-un star global și încheie prin a o plasa pe Neagu într-un top internațional măgulitor.Invitat să-i schițeze un portret sportivei desemnate în patru rânduri cea mai valoroasă handbalistă a lumii, Tadici a numit 5 mari atuuri pe care le-a considerat determinante la aceasta: IQ-ul ridicat, viteza, atributele fizice, spontaneitatea și vocația de lider înnăscut.

Pentru primul nostru interviu de după vară, o primim pe Elena Pacea, expert tehnic internațional în domeniul cooperării universitare la Expertise France, detașată la Colegiul juridic franco-român de studii europene, unde este secretar general, și lector la Universitatea Paris 1 Panthéon Sorbonne și la Universitatea din București. Specializarea sa: Integrarea europeană.

În plin sezon al vacanțelor, presa internațională continuă să fie preocupată de fenomenul supraturismului. Locuitori din mai multe orașe-emblemă ale turismului european au protestat în această vară împotriva supraaglomerării și efectelor sociale și negative precum creșterea chiriilor și ștergerea identității locale. Există însă și soluții, spun comentatorii. ”Vizitatori beți, chirii în creștere și cafenele omogenizate: iată ce înseamnă să locuiești în marile atracții turistice ale Europei”, scrie The Guardian:”Localnicii spun că numărul mare de vizitatori distorsionează piețele imobiliare și a schimbat caracterul zonei lor.În destinațiile care au atras un număr crescut de turiști după pandemie, oamenii se întreabă cum se poate realiza un echilibru între primirea vizitatorilor – cu locurile de muncă și veniturile pe care le aduc – și păstrarea a ceea ce se numește acasă.Mallorca, oraș spaniol cu o populație de puțin sub un milion de locuitori, se așteaptă să găzduiască aproximativ 20 de milioane de vizitatori în acest an. Barcelona a anunțat în iunie că va interzice închirierea de apartamente către turiști până în 2028, după un protest din partea localnicilor. În capitala portugheză Lisabona, numărul tot mai mare de turiști pune presiune pe piața imobiliară. Nomazii digitali au jucat, de asemenea, un rol în distorsionarea pieței imobiliare a orașului”.Publicația italiană L'Espresso consacră o ediție întreagă fenomenului supraturismului:„Piața vacanțelor este esențială pentru multe economii locale, dar creșterea numărului de vizitatori poate crea probleme enorme”, rezumă săptămânalul.Citeste siExplozia turismului de masă și revolta localnicilor: în căutarea echilibrului„Un fenomen care afectează marile orașe, unde centrele se golesc și prețurile chiriilor cresc vertiginos.Simbol al acestei tendințe: Veneția, evident, considerată capitala mondială a supraturismului, cu un raport de 73,8 turiști pe locuitor.Roma, cu cele 32.000 de închirieri pe termen scurt, și Florența, cu12.000, își văd centrele orașelor colonizate de turiști, „la fel ca Napoli unde, în nouă ani, chiriile pe termen scurt au crescut cu 700%”.Localnici obosițiThe Japan Times atenționează însă că supraturismul nu este, totuși, ceea ce pare a fi:”Deja în acest an, se estimează că 142 de țări își vor depăși performanța turistică înainte de pandemie, potrivit Consiliului Mondial pentru Călătorii și Turism. În următorul deceniu, se preconizează că turismul va deveni o industrie de 16 trilioane de dolari, care va genera 12,2% din locurile de muncă la nivel mondial.Dar aglomerația și creșterea costurilor îi fac pe localnicii din multe orașe să se simtă obosiți”.Ondrej Mitas, lector superior la Universitatea de Științe Aplicate din Breda, Țările de Jos, spune pentru ziarul japonez că pot fi găsite soluții.”Adevărul este că majoritatea destinațiilor au puncte de interes mai puțin vizitate, dar care sunt gata și demne să primească mai mulți turiști. Dar atâta timp cât majoritatea călătorilor folosesc aceleași surse pentru a găsi inspirație - să zicem Google Maps sau TripAdvisor - ei vor fi direcționați către aceleași locuri.Dar birourile turistice și agențiile pot avea motive întemeiate pentru a se îndepărta de recomandările principale”, spune Mitas.În sfârșit, The Independent citează un responsabil de la Oficiul Spaniol de Turism care spune că protestele din cauza supraturismului au fost „foarte umflate” de presa britanică:„Aceste proteste au fost în mare parte izolate, pașnice și autonome. Există probleme importante generate de problemele asociate cu supraturismul care necesită atenție, cum ar fi locuințele la prețuri accesibile și mediul înconjurător, dar analizând în special protestele recente, trebuie să avem un simț al perspectivei și al proporției” a declarat oficialul.

După săptămâni de proteste de stradă, prim-ministrul din Bangladesh, Sheikh Hasina, a demisionat și a fugit din țară. Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Muhammad Yunus, va conduce acum guvernul interimar. Iar presa internațională analizează situația din această țară, despre care spune că a devenit un câmp de luptă geopolitică între China, India și Occident. ”Căderea unei dinastii”, titrează Le Monde:”Fuga grăbită a premierului Sheikh Hasina marchează eșecul unei familii legate de putere de la obținerea independenței în 1971.Sheikh Hasina a fost atât fiica eroului războiului de independență împotriva Pakistanului, cât și una dintre figurile democratizării unei țări care fusese mult timp închisă. A fost văzută drept arhitectul creșterii economice relative a acestei tinere națiuni, cândva sinonimă cu suprapopularea și sărăcia – aceasta, înainte de a cădea în autocratism, ceea ce marchează ironia punctului culminant al sfârșitului său de domnie”.Süddeutsche Zeitung notează că „milioane de muncitori cu salarii mici din fabricile țării au cusut haine ieftine pentru nordul bogat al acestei lumi. Scăderea industriei textile de la pandemie a fost unul dintre factorii care au determinat protestele actuale, deoarece creșterea șomajului a alimentat resentimente față de ratele de ocupare a forței de muncă în sectorul public, unde descendenții luptătorilor pentru libertate din 1971 primesc locuri de muncă. Într-o societate globalizată, totul este conectat: fast fashion vândut în Europa, piața muncii din Bangladesh și un prim-ministru pus pe fugă.”Despre incertitudini vorbește The Economist:„Restabilirea ordinii constituționale va fi dificilă, parțial pentru că nu este clar cine va umple golul lăsat de plecarea bruscă a lui Sheikh Hasina. Partidul ei din Liga Awami este discreditat. Partidele islamiste, care au devenit mai puternice în ultimii ani, ar putea încerca să umple golul. Provocarea este cu atât mai mare cu cât Bangladesh este acum un câmp de luptă geopolitică între China, India și Occident.”În aceste condiții, ce va putea face Muhamad Yunus, laureatul Premiului Nobel pentru Pace, instalat ca premier interimar?BBC face o scurtă incursiune în activitatea sa:În 1983,, el a fondat Grameen Bank, autoproclamată „organizație de microcreditare de pionierat în lume”, care a acumulat de atunci peste nouă milioane de clienți.Schema domnului Yunus a fost atât de reușită încât până și cerșetorii au putut să împrumute bani.Unii analiști au criticat însă conceptul de instituții micro-financiare, spunand că percep dobanzi exorbitante și folosesc metode coercitive de colectare a datoriilor”.După cum amintește AFP, ”în timpul domniei lui Sheikh Hasina, Yunus a fost lovit cu peste 100 de dosare penale și cu o campanie de defăimare de către o agenție islamică condusă de stat, care l-a acuzat că promovează homosexualitatea.Yunus a putut călători în străinătate anul acesta în timp ce era sub cauțiune, după ce a fost condamnat la șase luni de închisoare pentru o acuzație despre care el a spus că era motivată politic și de care un tribunal din Dhaka l-a achitat miercuri”.Dar, după cum spun experții consultați de CNN, Yunus se va confrunta cu un drum lung și complicat.”Prima sa provocare va fi să restabilească legea și ordinea după protestele mortale din ultimele săptămâni și să abordeze deficitul de încredere care există în societate între oameni și stat, spune Mubashar Hasan, care studiază autoritarismul asiatic la Universitatea din Oslo.O altă sarcină presantă va fi să să convoace  alegeri libere și corecte – a căror lipsă este unul dintre motivele pentru care Bangladesh s-a scufundat în haos”.

Noi tensiuni politice la Sarajevo, după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, un grup de militari sârbi au intrat pe teritoriul țării fără acordul autorităților centrale, pentru a participa la o ceremonie din Republica Srpska, unitate administrativ teritorială majoritar sârbă, care face parte din Bosnia Herțegovina. Militarii sârbi au participat în localitățile Prijedor și Bratunac la ceremoniile de comemorare a bătăliei de la Kozara, din al doilea război mondial, la invitația guvernului Republicii Srpska, condus de naționalistul Milorad Dodic, transmite publicația klix.ba.”Noi nu i-am invitat, Ministerul apărării nu a fost informat cu privire la acest eveniment și nu acesta este modul în care cooperarea militară dintre Bosnia Herțegovina și Serbia trebuie să se desfășoare”, a transmis ministrul bosniac al apărării, Zukan Helez, care a adăugat că, potrivit informațiilor pe care le deține, militarii sârbi erau cadeți, respectiv studenți ai Academiei Militare a Serbiei.Președinția Bosniei Herțegovina a transmis de asemenea că nu a fost informată cu privire la acest eveniment, în timp ce Ministerul bosniac de externe a transmis că ar fi primit o simplă ”notificare”, din partea Ambasadei Serbiei la Sarajevo. Serbia: Proteste la Universitatea din Novi SadActivitatea Universității din Novi Sad este complet blocată de 5 zile după ce zeci de studenți au ocupat practic clădirea, nemulțumiți de modul de organizare a alegerilor pentru Parlamentul studențesc al Universității, transmite publicația Danas.Studenții ocupă chiar și în timpul nopții sălile universității, astfel încât cursurile nu se pot desfășura.Membrii sindicatului Studenți împotriva Guvernului Autoritarist (STAV) au ajuns la această formă de protest extrem după ce sindicatul studențesc SNS (pro-guvernamental) a blocat accesul candidaților lor pe listele electorale și au recurs în repetate rânduri la acte violente împotriva candidaților STAV, precizează sursa citată.Studenții protestatari au lansat un apel către toți colegii și profesorii lor, precum și către societatea civilă, în care arată că rectorul universității refuză să analizeze revendicările lor, respectiv modificarea regulamentului de desfășurare a alegerilor și eliminarea ”monopolului” SNS, și pregătește evacuarea în forță a clădirii, cu ajutorul forțelor de poliție. Croația: Festivalul de film de la PulaEdiția din acest an a Festivalului de film de la Pula propune, în perioada 11 – 18 iulie a.c. un vast program adresat profesioniștilor și studenților la cinematografie, precum și un forum de dezbateri cu privire la vizibilitatea cinematografiei croate și optimizarea strategiilor de distribuție, transmite publicația index.hr.Secțiunea ”Filme în curs de realizare” este dedicată lungmetrajelor realizate de artiști croați, inclusiv din cadrul minorităților naționale, ale căror premiere sunt prevăzute pentru anul viitor.În cadrul festivalului va avea loc, în premieră, un atelier internațional, organizat în cooperare cu societatea United Media, pentru dezvoltarea scenariilor de seriale pentru televiziune, cu proiecte prezentate de realizatori din Croația, Serbia și Bulgaria.Un premiu special în valoare de 10 000 de euro va fi acordat celui mai bun film al unui realizator independent, a cărui premieră va avea loc în cadrul festivalului. Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:Ilvana Halilović  - Bosnia-Herțegovina;Daria Marković - Serbia;Jelena Bistrović - Croația Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Guvernul albanez se implică pentru evitarea pedepsei cu moartea în China, în cazul unui cetățean albanez acuzat de trafic de droguri. Bulgaria are un nou patriarh, iar în Macedonia de Nord a fost făcută o descoperire arheologică importantă într-un sit din capitala Skopje.Revista presei Europa Plus:  top-channel.tv scrie despre cazul unui tânăr albanez care riscă pedeapsa cu moartea în China pentru trafic de droguri. Familia sa a cerut ajutor guvernului albanez.„Aceștia solicită intervenția statului pentru a-l salva, deoarece tânărul de 36 de ani nu are un rol principal și de conducere în grupul de deținuți acuzați că ar fi introdus o tonă de cocaină în China.”În răspunsul pe care Ministerul Afacerilor Externe de la Tirana l-a trimis Top Channel, se arată: „Cerând respectarea tuturor drepturilor cetățeanului în cauză, în toate etapele procesului judiciar, partea albaneză a solicitat autorităților chineze să evite aplicarea pedepsei cu moartea.” Patriarhul Daniel – noul conducător spiritual al BulgarieiIată un titlu din bntnews.bg. „Mitropolitul Daniel de Vidin a fost ales și înscăunat drept al patrulea șef al Bisericii Ortodoxe Bulgare după restaurarea Patriarhiei Bulgare,” adaugă publicația.Mitropolitul în vârstă de 52 de ani s-a născut sub numele laic Atanas Nikolov în 1972 în Smolyan. În 1996, s-a înscris la Universitatea din Sofia unde a studiat literatura engleză, dar în anul următor s-a transferat la Facultatea de Teologie a universității.Când, în septembrie 2023, preoții Bisericii Ruse au fost expulzați pentru spionaj, mitropolitul Daniel a lansat un apostrof în care a anunțat că este plin de amărăciune și că prejudecățile politice vor dispărea, dar că adevărul lui Hristos va rămâne.Descoperire arheologică importantă în Macedonia de NordO nouă figurină de tip „Mama Mare” a fost descoperită la situl neolitic „Tumba Madjari,” o așezare neolitică situată în partea de nord-est a orașului Skopje, cea mai importantă așezare neolitică din valea Skopje, aflăm din slobodenpecat.mk, Europa Liberă în limba nord macedoneană. Situl a fost descoperit în 1961, în cursul săpăturilor arheologice de probă legate de construcția unei autostrăzi.„Figurina recent descoperită, împreună cu o altă amforă, sunt obiecte importante care îmbogățesc tezaurul de descoperiri rare de pe pământul țării și oferă o exclusivitate deosebită arheologiei, istoriei și culturii nord-macedonene”, a spus ministrul culturii de la Skopje.„Acest sit va fi declarat patrimoniu cultural de o importanță deosebită, iar Tumba Madjari”, ca parte a orașului Skopje, va fi pus în funcțiune mai vizibil pentru turismul cultural,” a adăugat ministrul. Cercetările arheologice au fost reluate la acest sit după o pauză de zece ani. Autoritățile vor face o cerere de includere a acestuia pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Au participat la Revista Presei Europa Plus:ERZEN SHUSHKU - Albania; IVANOVSKA Borislava -  Bulgaria; IVANA PANOVSKA - Macedonia de Nord Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Deschiderea oficială a negocierilor cu UE aduce pentru Ucraina noi oportunități, dar și provocări uriașe. Care sunt chestiunile cele mai fierbinți pe care Kievul le va avea de rezolvat? Andreea Orosz a discutat cu Marin Gherman, lector în științe politice la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și jurnalist, originar din Cernăuți, care descrie Ucraina ca pe un pește mare, greu de înghițit de UE:

Un raport intitulat "Rings of Fire", dat publicității de Universitatea din Portsmouth (Anglia), avertizează organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris (26 iulie - 11 august) despre riscul unui val de căldură extrem de periculos în săptămânile de competiție.E risc de caniculă mortală, avertizează raportul.

Scott Straus, expert în domeniul genocidului, profesor de științe politice la Universitatea statului California--Berkeley și fost jurnalist independent, a publicat în 2015 la editura Universității Cornell cartea FACEREA ȘI DESFACEREA NAȚIUNILOR: Război, Conducere Politică și Genocid în Africa Modernă, lucrare de sinteză răsplătită cu multiple distincții,  printre care premiile Asociațiilor Americane de Științe Politice și Studii Internaționale pentru cea mai bună carte pe tematica proceselor conflictuale și respectiv drepturilor omului. Profesorul Straus a coeditat volumul III al Istoriei Mondiale a Genocidului, apărut anul trecut sub egida Universității Cambridge.

Atacurile cibernetice ale Rusiei asupra unor obiective din Polonia s-au înmulțit vertiginos în ultima lună dinaintea alegerilor europarlamentare: ”Nu mai este vorba de un război rece, ci de un război cibernetic în toată regula”, a declarat vicepremierul polonez Krzysztof Gawkowski, potrivit publicației Gazetta Wyborcza.  El a confirmat că recentul atac asupra Agenției Naționale de presă PAP, care a dus la publicarea online a știrii false privind trimiterea a 200 000 de militari polonezi în Ucraina, a fost realizat sub coordonarea guvernului de la Moscova, subliniază sursa citată.Vicepremierul a mai anunțat că guvernul va aloca un fond special de 3 miliarde de zloți (aproape 700 de milioane de euro) pentru întărirea securității cibernetice în următorii ani.Proiectul intitulat ”Scutul Cibernetic” va avea în vedere cu prioritate protejarea autorităților locale, considerate a fi cele mai vulnerabile la asemenea atacuri, dar și protejarea obiectivelor de infrastructură strategice.  Ungaria: Cetățenii nu știu cine îi reprezintă în Parlamentul European (sondaj)Mai mult de jumătate din cetățenii ungari cu drept de vot nu cunosc numele eurodeputaților care le reprezintă țara în Parlamentul European, reiese dintr-un sondaj de opinie realizat în perioada 27-29 mai 2024 de Institutul sociologic Median Poll, la solicitarea publicației Telex.La întrebarea ”Numiți un europarlamentar maghiar în funcție”, 53% dintre respondenți au declarat că nu cunosc nici unul sau au preferat să nu răspundă.Deși nu știu cine îi reprezintă la Bruxelles, la întrebarea ”Pentru dvs este important cine vă reprezintă țara în Parlamentul European”, 79% dintre cei chestionați au răspuns da!Sondajul scoate de asemenea în evidență faptul că cea mai mare parte a cetățenilor (60%) consideră că Ungaria merge într-o direcție greșită și numai 32% cred că țara merge în direcția bună.Duminică 9 iunie a.c. în Ungaria au loc în același timp alegerile europarlamentare și alegerile locale. Lituania: Tot mai mulți elevi învață în școli privateNumărul de școli private din Lituania a crescut constant în ultimii 15 ani, dar specialiștii în educație consideră că acest fenomen nu este neapărat benefic pentru elevi, scrie site-ul postului public de radioteleviziune din această țară.Dacă în urmă cu 15 ani doar 1% dintre elevi studiau într-o școală privată, în prezent acest procent depășește 8%, în condițiile în care în același interval de timp 377 de școli publice și municipale s-au închis, din motive demografice sau de altă natură, potrivit sursei citate.Școlile private oferă o serie de avantaje, cum ar fi clase cu un număr mai mic de elevi, dar aceste instituții au dreptul de a-și selecta clienții, ceea ce creează uneori situații de inegalitate, consideră un cercetător de la Universitatea din Vilnius.”Educația ar trebui să compenseze într-un fel diferențele sociale, dar vedem că tendința este exact în sens invers.... Iar problema este că uneori politicile statului afectează școlile publice”, spune expertul.O lună de școlarizare într-o instituție de învățământ privată din Lituania costă între 700 și 800 de euro, mai amintește sursa citată.Poeme din Egiptul antic traduse în premieră în slovacăEditura Blue Peter din Praga a publicat recent o culegere de poeme din Egiptul antic traduse în premieră în  limba slovacă, sub titlul ”Cu vântul de Nord  vin veștile de departe”, scrie publicația slovacă dennikn.sk.Lucrarea este semnată de profesoara Silvia Štubňová Nigrelli de la Universitatea Brown din Providence, SUA și de linvista și poeta Katarína Džunková de la Universitatea Karol din Praga,Este vorba în special despre poeme de dragoste scrise în timpul faraonului Ramses al doilea care (1303– 1213 înaintea erei noastre), despre care specialiștii cred că reprezintă sursa de inspirație pentru cartea ”Cântarea Cântărilor” din Biblia creștină.Cartea este bogat ilustrată cu imagini ale unor lucrări de artă din acea vreme găzduite astăzi de Metropolitan Museum din New York și de Muzeul Egiptean din Torino. Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:Kurek Miłosz - Polonia;Eszter Papp - Ungaria;Raimonda Mc Geever - Lituania;Hana Kovacikova - Slovacia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei   

Dana Jalobeanu a studiat fizică și filozofie la Universitatea Babeş Bolyai, Cluj Napoca și a obținut un doctorat în filosofia științei la Universitatea din București. A studiat la Oxford University, la New Europe College, la Institutul Warburg, la Universitatea Princeton și la Max Planck Institute for History of Science în Berlin.  Este profesor la Facultatea de Filozofie din București și autorul cărții Spectacolul Filozofiei,  o carte minunată despre cum să citim și ce putem învăța din scrisorile lui Seneca.  Am vorbit cu ea despre cum putem folosi învățăturile stoicilor și scrierile lui Seneca pentru a înțelege mai bine cum să trăim. Și de ce o filozofie veche de două milenii poate fi azi un ghid de viață personal și profesional.  **** Acest podcast este susținut de Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială, 100% românească, ce crede în puterea de a schimba lumea prin perseverență și implicare, dar și în puterea de a o construi prin fiecare proiect - personal sau profesional, mai mic sau mai mare. Dedeman promovează inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partenerul de încredere al The Vast&The Curious aproape de la început. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne ajută să evoluăm și să devenim mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursă. E o companie românească, fondată acum 26 de ani la Cluj de antreprenorul Voicu Oprean. AROBS este astăzi o companie internațională, cu birouri în nouă țări și mai mult de 1.200 de oameni și parteneri în Europa, Asia și America.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Ulysse Schaff este un student francez aflat în primul an de master în științe politice în cadrul unui program franco-german între Sciences Po Lille și Universitatea din Münster, Germania, copreședinte al proiectului "Specque" pentru Europa. În aceast interviu, explică ce este “Specque”, simularea Parlamentului European Canada-Québec-Europa.

Un britanic a murit și 20 de persoane au fost spitalizate ca urmare a turbulențelor violente care au zguduit un avion al companiei Singapore Airlines. Zborul lega Londra de orașul-stat asiatic, la 21 mai. Presa internațională se întreabă în legătură cu rolul schimbărilor climatice în acest incident. După cum explică ziarul elvețian Le Temps, turbulențe extreme sunt o amenințare imprevizibilă pentru avioane care s-ar putea agrava odată cu schimbările climatice”După incidentul care a costat viața unuia dintre pasagerii unui zbor spre Singapore, se pun multe întrebări despre turbulențe. Deși anumite condiții sunt bine cunoscute, există fenomene imprevizibile și ar putea deveni mai frecvente.Putem bănui că zborul din Singapore s-ar fi putut confrunta cu ceea ce numim turbulențe de aer clare. Acestea, fără fără a fi vizibile, sunt, în mod evident, foarte greu de detectat. Ele pot fi legate de apropierea curenților de aer rapizi care se formează la altitudine datorită mișcării a două mase de aer cu caracteristici distincte, în special de temperatură”.Nature invocă un studiu din 2023 potrivit căruia s-au înregistrat creșteri mari ale turbulențelor în aer liber între 1979 și 2020.”Peste Atlanticul de Nord, turbulențele severe ale aerului  clar – care sunt mai puternice decât gravitația Pământului – au devenit cu 55% mai frecvente. Au existat creșteri similare ale turbulențelor în întreaga lume și  este aproape sigur rezultatul schimbărilor climatice,Într-un alt studiu a fost folosit un model climatic pentru a prezice că turbulențele în aer liber vor deveni mai severe și mai frecvente pe măsură ce clima se încălzește. Cercetătorii au estimat că turbulențele severe ar putea crește în frecvență.În ciuda creșterii probabile a turbulențelor, zborurile se vor desfășura, în majoritatea lor, ca și până acum - cu turbulențe ușoare sau medii. Doar că, în loc de 10 minute petrecute, în trecut în turbulențe severe, în viitor ar putea fi 20 sau 30 de minute”.Furtunile se înrăutățescABC News vorbește despre un studiu din 2017 care prezice că turbulențele severe vor deveni de două până la trei ori mai frecvente în Atlanticul de Nord până în 2050-2080 din cauza schimbărilor climatice.Cu toate acestea, același studiu a prezis o creștere mai mică de 50% pentru turbulențele severe din Australia.„Natura curenților de aer este ușor diferită în emisfera nordică și sudică, din cauza maselor de uscat”, a spus un expsrt pentru ABC News.„Există un semnal foarte puternic privind schimbările climatice în emisfera nordică, în special în jurul Arcticii”.Pe lângă fluxurile în ce mai intense, oamenii de știință au avertizat că și furtunile se înrăutățesc”.Dar, după cum detaliază Al-Jazeera, în comparație cu milioanele de zboruri care brăzdează cerul în fiecare an, ceea ce s-a întâmplat acum este rar.Temperatura globală a crescut cu cel puțin 1,1 grade Celsius din epoca preindustrială. În acea perioadă, cea mai mare creștere a fost din 1975, potrivit NASA.Cercetătorii de la Universitatea din Chicago spun că, din cauza vitezei record preconizate a vântului, companiile aeriene vor trebui să încetinească vitezele pentru a limita impactul turbulenței asupra siguranței.Se așteaptă ca turbulențele să crească cel mai drastic în Atlanticul de Nord – ruta cheie între America de Nord și Europa, dar există și o creștere masivă așteptată în sud-estul Chinei, Pacificul de vest și nordul Indiei”.

O echipă de chimiști de la Universitatea tehnologică din Kaunas a dezvoltat un nou material pentru fabricarea celulelor solare, care asigură o eficacitate sporită a conversiei de energie și o stabilitate operațională mai bună a acestor celule, transmite site radioteleviziunii naționale lituaniene. Materialul a fost obținut prin polimerizare termică a unor molecule de vinil și a fost folosit cu succes la realizarea de celule solare de tip perovskit. Procesul de polimerizare este foarte rapid iar costurile sunt mai mici, ceea ce îi face pe specialiștii lituanieni să creadă că noua tehnologie se va impune în viitor în industria energiei solare, precizează sursa citată.Echipa universității a depus o cerere oficială în vederea obținerii unui brevet la oficiile de specialitate din Uniunea Europeană, Statele Unite și Japonia.Rezultatele cercetătorilor lituanieni au fost obținute în urma unei colaborări fructuoase cu o echipă de specialiști japonezi.  ”Colaborăm de mai mulți ani cu un grup de cercetători de la Universitatea din Kyoto, condusă de profesorul Atsushi Wakamiya, o personalitate a lumii științifice, cunoscut în întreaga lume pentru cercetările sale în domeniul celulelor solare”, a explicat profesorul Vytautas Getautis de la Universitatea din Kaunas. Mai multe detalii despre noul material aici Polonia: Noi investiții în fortificarea frontierei de estCu ocazia festivităților care au avut loc recent la Cracovia dedicate aniversării a 80 de ani de la victoria din bătălia de la Monte Cassino din al doilea război mondial, premierul Donald Tusk și ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz au anunțat noi investiții în fortificarea frontierei de răsărit a țării și în sistemul de apărare anti-aeriană, transmite Gazeta Wyborcza.Premierul a prezentat un plan de securitate națională intitulat ”Scutul de la Răsărit”, pentru care a fost alocată suma de 10 miliarde de zloți polonezi (cca 2,3 miliarde de euro). Banii vor fi folosiți pentru fortificarea a 400 de km de pe traseul frontierelor cu Rusia și Belarus. Este vorba și de infrastructură militară dar și lucrări de modificare a terenului , astfel încât ”frontiera să fie sigură pe timp de pace și impenetrabilă pe timp de război”, după cum s-a exprimat primul ministru.De asemenea, vor fi alocate fonduri suplimentare pentru echiparea militarilor și a rezerviștilor.”Vorbim despre un plan destinat să ne protejeze de amenințările de la răsărit, dar și de descurajare a inamicului (...) Polonia este puternică și va fi puternică grație propriilor acțiuni și alianțelor sale”, a spus în discursul său premierul Donald Tusk. Slovacia: Rezoluție a Parlamentului după atentatul asupra premierului FicoParlamentul Slovaciei a adoptat o rezoluție în care adresează un apel tuturor oamenilor politici, reprezentanților mass media și organizațiilor neguvernamentale pentru ”respectarea rezultatului alegerilor” și ”a nu răspândi ura la adresa guvernului legitim ales”, transmite publicația DennikN.Rezoluția a fost dezbătută și adoptată ca urmare a atentatului împotriva premierului Fico, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenți (130), în condițiile în care toți parlamentarii coaliției de guvernare au fost prezenți, iar 20 de parlamentari din opoziție au absentat.”Formularea acestei rezoluții lasă impresia că, pe viitor, orice critică la adresa guvernului ar putea fi echivalată cu un act de nerespectare a rezultatului alegerilor (...)  De asemenea, îndemnul de a nu răspândi ura și de abținere de la agresivitate, verbală sau fizică, este lăudabil, dar este ciudat că el vine și de la anumiți deputați ai puterii care în trecut nu au ezitat să-i califice pe jurnaliști drept porci și așa mai departe (...) Este greu să obții pace socială când ai la guvernare oameni care folosesc frecvent discursul urii”, comentează publicația citată. Ungaria: O expoziție de râs dar mai ales de plâns...Expoziția ”Re-acție – Viața noastră publică prin ochiul de artist” recent inaugurată la Budapesta prezintă mai multe lucrări prin care artiștii maghiari își exprimă, adesea cu umor, opoziția la adresa politicii guvernului Orban, scrie publicația freeszfe.hu.Piesa principală a expoziției o reprezintă un zid pe care afișe din perioada comunistă sunt expuse alături de mesaje și simboluri, în multe privințe asemănătoare, lansate de-a lungul anilor de guvernul Orban, deasupra căruia scrie cu litere mari ”Mergem înainte, nu dăm înapoi” – sloganul partidului Fidesz.Mai multe lucrări fac aluzie la insistența cu care guvernul vorbește despre plafonarea prețurilor și la eșecul acestui tip de politici economice, la un eurodeputat Fidesz  care a fost surprins într-o postură jenantă după ce jurnaliștii au dezvăluit că participase la o orgie, la contractele acordate preferențial unor companii apropiate de anturajului lui Viktor Orban, la campaniile de propagandă anti-Soros și anti europene și multe asemenea.”Poți petrece o oră plimbându-te prin această expoziție cu sentimentul stânjenitor că ce vezi este și de râs, dar mai ales de plâns. Pentru că, așa cum spune o vorbă din popor, maghiarul știe să se bucure cu lacrimi în ochi, chiar și acum, în anul 2024”, comentează publicația citată.  Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:Raimonda Mc Geever - Lituania;                                            Hana Kovacikova - Slovacia;Kurek Miłosz - Polonia;Eszter Papp - Ungaria Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Universitatea Columbia din New York, sursa unei mișcări pro-palestiniene în campusurile din Statele Unite, a început luni să-i „suspende administrativ” pe studenții care refuză să părăsească tabăra instalată aici de zece zile, după ce președinta facultății le dăduse un ultimatum, relatează corespondentul France24.

Poliția a evacuat, după confruntări intense, tabăra pro-palestiniană de la Universitatea din Los Angeles. Peste 130 de protestatari arestați Europol publică raportul privind reţelele criminale; România, campioană la furturi  Sute de protestatari pro-palestinieni au fost arestați în ultimele zile în campusurile americane după ce mișcarea de protest care a început în urma atacului din 7 octombrie și a intervenției militare israeliene în Gaza, s-a intensificat.Europol: Românii, campioni la furturiEuropol, agenţia europeană a poliţiilor, a publicat recent un voluminos raport privind cele mai periculoase reţeme criminale din UE. Profesorii, inginerii, sportivii si asistentele medicale domina in topul profesiilor candidatilor la un fotoliu de consilier local al municipiul Iasi. Campanie în Rep. Moldova: Hai de Paști acasă”Hai de Paști acasă” este îndemnul lansat pentru moldoveni să se reunească cu cei dragi și să descopere Moldova turistică. Vorbim despre campania lansată de Oficiul Național al Turismului și Ministerul Culturii care își propune să arate frumusețea și bucuria de a petrece în familie Sărbătoarea Învierii. 

În contextul alegerilor din 2024, implicarea tinerilor într-o democrație este esențială, iar influența lor cu atât mai importantă în construcția unei țări pe termen mediu și lung. Uniunea Europeană pune accentul pe participarea tinerilor și implicarea lor în procesele democratice, îmbrățișând astfel capacitatea lor de a cerceta și inova, în speranța unei schimbări pozitive a societății în care trăim. Din rezultatele unui eurobarometru dat publicității în aprilie 2024 aflăm că 49% dintre tinerii europeni (18-24 de ani) sunt interesați de alegeri. În rândul tinerilor alegători români, 1,1 milioane de persoane ar putea fi prezenți la primul scrutin electoral în luna iunie. De altfel, 2024 este anul în care balanța votanților s-a răsturnat, Autoritatea Electorală Permanentă informează că la urne sunt așteptate anul acesta 4,2 milioane de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, în timp ce în celelalte categorie de vârstă regăsim doar 3,9 milioane de votanți. Deci tinerii ar putea prelua puterea, asta dacă sunt conștienți de schimbările pe care le pot aduce cu un simplu vot."Power of YOUth in a Democratic World", așa se numește un program de schimb de experiență pentru tineri, proiect inițiat de organizația non-guvernamentală Romanian Angel Appeal, program ce aduce în atenție o discuție despre democrație și valori europene comune, prin percepția unor tineri din cinci țări, participanți la București la un proiect Erasmus.Andrei Dobre, invitat în emisiunea RFI360, este parte din echipa asociației Romanian Angel Appeal, absolvent al Școlii Doctorale de Sociologie al Facultății de Sociologie și Asistența Socială, Universitatea din București, în timpul liber fiind profesor asociat, în paralel este membru în rețeaua națională de formatori a ANPCDEFP, pe programele Erasmus și Corpul European de Solidaritate.

Studenții Universității de Stat din Tbilisi protestează față de noua lege privind „agenții străini” votată de Parlamentul georgian după model rusesc și cer profesorilor să se solidarideze cu ei. Între timp, Parlamentul de la Chișinău face demersuri pentru a stabili desfășurarea referendumului privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană pe 20 octombrie 2024. Revista presei Europa Plus: Studenții demonstrează Universității de Stat din Tbilisi împotriva proiectului de lege „Privind transparența influenței străine”, relatează interpressnews.ge. Aceștia fac apel la profesori să sprijine studenții, cel puțin printr-o declarație.„Această acțiune are mai multe obiective, în primul rând, cei mai mulți studenți (care protestează, n.r.) sunt de la Universitatea de Stat din Tbilisi și este necesar ca TSU să se implice activ în acest proces.”„Facem apel la profesori să ne susțină cel puțin sub forma unei declarații și, de asemenea, vrem să spună în mod clar dacă susțin legea rusă,” a spus Giorgi Sekhniashvili, membru al mișcării studențești Nabidji.O lege inspirată din legea rusească privind agenții străini a fost votată în primă lectură de Parlamentul de la Tbilisi. Potrivit acesteia, orice instituție media sau ONG al cărui buget vine în proporție mai mare de 20% din Uniunea Europeană, trebuie declarat agent străin. Legea nu se aplică finanțărilor din Rusia sau orice altă țară. R. Moldova vrea să organizeze referendumul de aderare la UE pe 20 octombrievoceabasarabiei.md scrie un articol despre parlamentul de la Chișinău care face demersurile pentru a stabili data referendumului privitor la aderarea țării la Uniunea Europeană, precum și a alegerilor prezidențiale pe 20 octombrie 2024. „La 20 octombrie, vocea poporului va spune clar în ce direcție vrem să ducem Republica Moldova. Decizia suverană a cetățenilor va fi consfințită și în Constituție. Noi nu avem timp de pierdut. E timpul ca și în Constituție să fie scris clar că locul nostru este în familia Uniunii Europene, unde pacea este garantată, iar bunăstarea asigurată”, a declarat Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, citat de Moldova1.Președintele Parlamentului Igor Grosu a îndemnat partidele politice, diaspora, dar și societatea civilă să se implice activ în promovarea aderării Moldovei la Uniunea Europeană.„Integrarea Republicii Moldova în familia europeană este un obiectiv mai presus de interesele politice, de partid. Un obiectiv care ne unește pe toți, pentru că este în beneficiul tuturor moldovenilor. Toți cei care vor ca moldovenii să trăiască bine, să trăiască în pace, să nu se teamă de siguranța și securitate lor și a familiilor lor, să trăiască în bună înțelegere și în libertate acasă, au datoria de a munci pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a mai spus Igor Grosu.Noi, animalele noastre și războiul – documentar ucrainean„Noi, animalele noastre și războiul,” iată titlul unui documentar despre care scrie forbes.ua.Documentarul, cu un buget de 100.000 de dolari este realizat de bloggerul de călătorii Anton Ptushkin și compania canadiană Yap Films.„La începutul invaziei rusești, Ptușkin a filmat activitatea serviciului de stat de urgență, Ukrzaliznytsia și a câinelui numit Patron. Clipul despre Ukrzaliznytsia a strâns 1,2 milioane de vizualizări pe YouTube.”Elliot Halpern, președintele Yap Films, a declarat: „Anton a transformat blogul de călătorie într-un reportaj de război.”Canadienii au fost surprinși de felul în care ucrainenii se evacuau împreună cu animalele Elizabeth Trodzhyan, directorul de creație al Yap Films a spus: „Când am văzut cât de multe erau dispuși să facă oamenii pentru a le salva (animalele, n.r.,) am înțeles că vrem să spunem această poveste. » Au participat la Revista Presei Europa Plus:Nika TEPNADZE - Georgia;Laura STOICA - Moldova;Lohvyn DANIIL - Ucraina                         Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Construirea Spitalului Regional de Urgență Cluj, cel mai important proiect de infrastructură spitalicească din Regiunea Nord-Vest a României, a intrat în linie dreaptă. Unitatea sanitară, ce va fi organizată, în premieră, pe centre de servicii, va fi construită în localitatea Florești, începând cu luna mai.  Cum pregătește Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" resursa umană pentru această investiție, a explicat prof.dr. Anca Buzoianu, rectorul instituției, în cadrul dezbaterii organizate de RFI România la UMF Cluj-Napoca. "Pentru universitatea noastră, care este cea mai mare universitatea din această zonă a țării, este o mare responsabilitate pregătirea resursei umane pentru investiția realizată în Spitalul Regional de Urgență, o investiție așteptată de mult de toată populația zonei noastre. Responsabilitatea ne revine așadar, și ne-am pregătit pe mai multe direcții:  în primul rând, în ultimii doi ani am început să creștem cifra de școlarizare la specialitățile care vor fi foarte solicitate și mă refer în primul rând la Medicină, precum și la Asistență Medicală Generală (unde cifra a fost crescută semnificativ, practic aproape am dublat cifra de școlarizare). Ne-am gândit să facem acest lucru pentru că în acest moment există o lipsă a resursei în Sănătate, nu numai pe plan național, dar și global, și aici mă refer în special la medici și asistente emedicale. Ne-am adaptat curicula la cerințele pieței muncii, am introdus o componentă importantă de simulare în medicină, pentru creșterea calității și mai ales a  siguranței actului medical.  Acestea au fost cele două direcții în care UMF Cluj-Napoca a gândit dezvoltări și pot spune că rezultatele sunt promițătoare", a declarat prof.dr. Anca Buzoianu, rectorul instituției, în cadrul dezbaterii organizate de RFI România la UMF Cluj-Napoca. 

Peste 2 milioane de euro, fonduri europene atrase de Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova prin Programul Operațional Regional 2014-2020, au fost investite în dezvoltarea unui centru de simulare aplicată în medicină. Centrul de simulare aplicată în medicină de la Craiova este un loc unde studenții, rezidenții și tinerii medici exersează tehnici și intervenții medicale simulate, înainte de a le aplica direct pe pacienți. Cât de important este acest centru în formarea profesională a medicilor, ne-a spus rectorul UMF Craiova, Prof. Univ. Dr. Dan Ionuț-Gheonea, invitatul emisiunii Sănătatea. " Este un proiect finalizat înainte de pandemie, despre care nici nu ne dădeam seama cât de important va urma să fie pe toată perioada pandemiei. Este un centru foarte util studenților noștri, pentru că UMF Craiova are aproximativ 4.000 de studenți, dar și celor 2.000 de rezidenți. Mai sunt și medicii specialiști, pentru că în medicină, din fericire sau din păcate, nu termini specializarea. Și cum știam, clasic, că înveți medicină la patul bolnavului, da, așa este, acolo începi să înveți medicina, dar o desăvârșești pe echipamentele moderne. ", explică Prof. Univ. Dr. Dan Ionuț-Gheonea, rectorul UMF Craiova.UMF Craiova are în plan construirea unui centru de simulare dar la o scală mult mai largă. " Vorbim de un spital  care nu îngrijește pacienți, dar simulează toate  circuitele dintr-un spital normal, un spital modern, doar că în loc de pacient se finalizează cu un simulator, un manechin sau ceva care simulează situația din practica reală. Este un proiect mare, cu o valoare de peste 25 de milioane de euro,  față de cel care există deja la UMF Craiova. Vrem cât mai repede să începem construirea unui centru de simulare modern, am terminat studiul de fezabilitate, acum suntem în căutare de fonduri. Probabil în următorii 2 ani vom avea un astfel de centru, care va fi unic în România. Nu mai există un astfel de centru  în țară", mai spune Prof. Univ. Dr. Dan Ionuț-Gheonea, rectorul UMF Craiova. 

Avem o ediție aparte aici.  În 28 martie, la Craiova, la Teatrul Național „Marin Sorescu” va fi locul unde se va desfășura primul eveniment tech internațional de amploare din regiune, unde speakeri internaționali se vor întâlni cu experți români, cu antreprenori tech și reprezentanți ai comunității din sudul României.  Vor urca pe scenă:  Rahaf HARFOUSH, Antropolog Digital & Autor de Bestseller David JP PHILLIPS, Coach și Public Speaker Emi GAL, Antreprenor Tech și Biohacker Alături de invitații speciali: Diana BRĂTUCU, Director, Școala Gimnaziala ”Traian” Craiova Cosmin GEORGESCU, CEO și Fondator, ClusterPower Alexandra OLARU, Director Legal & External Affairs, Vodafone România Ilie PANA, Fondator, Fabrica de șosete și Farmacia de Detergent Ionuț STANIMIR, Director de Marketing și Comunicare, BCR Ca de obicei, partenerii GEORGE – BCR (co-producător) și VODAFONE (partener tech) fac posibilă participarea doar pe baza unei aplicații online (nu contra cost) – deci grăbiți-vă să vă înscrieți AICI – locurile fiind limitate. Partener local este pentru această ediție și UNIVERSITATEA din CRAIOVA. Alături de Marian Hurducaș a fost Smaranda Heroiu, director executiv Upgrade 100, dar și speaker manager și co-prezentator IQ Digital. Cei doi au discutat despre ce se va întâmpla la Craiova, dari și despre speakerii internaționali și de ce momentele lor de pe scenă nu trebuie ratată.

Delia studiază la Universitatea de Vest din Timișoara un domeniu foarte interesant: cel al capitalului psihologic. E o zonă foarte nouă în această vastă lume a psihologiei aplicate în organizații, iar Delia este unul dintre pionierii în acest domeniu. Capitalul psihologic e o combinație de resurse interne care ne susțin în situații dificile: speranță, eficacitate, optimism și reziliență. Pe scurt, vorbește despre felul în care fiecare dintre noi își poate construi și folosi super-puteri care aduc o stare de bine, mai multă performanță, reduc stresul, previn starea de burnout și aduc încredere în sine și o mai mare satisfacție în muncă. Am vorbit cu Delia despre cum se construiesc și cum putem folosi aceste resurse, despre relația dintre ele și performanța și starea de bine a fiecăruia dintre noi, despre prejudecăți și cutume nefericite legate de muncă, dar și despre valoarea esențială a autonomiei personale și a libertății de a-ți configura munca. Am vorbit, de asemenea, despre o zonă prea puțin discutată: despre cum insistăm adesea să fim buni la zone unde suntem mediocri, în loc să cultivăm punctele noastre forte. Delia Vîrgă este profesor universitar în Departamentul de Psihologie al Universității de Vest din Timişoara. Este director al Departamentului de Psihologie și coordonator al programului masteral în Psihologia muncii și lucrează, de asemenea, în proiecte aplicate de consultanță pentru diferite organizații. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială, 100% românească, ce crede în puterea de a schimba lumea prin perseverență și implicare, dar și în puterea de a o construi prin fiecare proiect - personal sau profesional, mai mic sau mai mare. Dedeman promovează inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partenerul de încredere al The Vast&The Curious aproape de la început. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne ajută să evoluăm și să devenim mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursă. E o companie românească, fondată acum 25 de ani la Cluj de antreprenorul Voicu Oprean. AROBS este astăzi o companie internațională, cu birouri în nouă țări și mai mult de 1.200 de oameni și parteneri în Europa, Asia și America.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Cel mai fierbinte subiect este acum, din nefericire, războiul din Israel. E o situație extrem de complicată pentru care nu există soluții simple, dar putem încerca să înțelegem puțin situația din perspectiva unor oameni mai educați ca noi referitor la acest subiect.Unul dintre ei este Vadim Pistrinciuc, fost deputat al Parlamentului Republicii Moldova și lector la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Îl voi lăsa pe el să explice relațiile dintre cele două state aflate acum în război și de unde provin rădăcinile acestui conflict.

Bogdan este CEO și co-fondator Code4Romania. În șapte ani, Code4Romania a reușit performanța de a deveni cea mai mare organizație de tehnologie civică din lume. A construit platformele digitale pentru sprijinul refugiaților din Ucraina, pentru coordonarea ajutorului umanitar, pentru monitorizarea alegerilor, pentru bugetarea publică participativă soluții de informare în criza Covid și multe altele. Am vrut să vorbesc cu el despre o mișcare surprinzătoare - aceea de a crea prima organizație globală non-profit pornită din România. În septembrie 2023, Bogdan a anunțat la Haga lansarea Commit Global, o organizație care construiește infrastructură de tehnologie pentru situații de criză și intervenție umanitară rapidă în toată lumea. O numește „Crucea Roșie a secolului 21”. Am vorbit cu el despre cum s-a născut Commit Global într-o conversație, despre ce înseamnă să transformi un succes local într-o instituție globală, despre ce a trebuit să învețe pentru a reuși la un cu totul alt nivel, despre avantajul competitiv unic al unei organizații cu peste 3.000 de voluntari și peste 312 soluții documentate și proiectate, despre de ce e esențial să înțelegem problemele înainte de a încerca să le rezolvăm, despre viteza cu care se succed crizele globale și incapacitatea noastră de a reacționa la ele și despre ambiția de a folosi know-how românesc pentru a rezolva situații critice oriunde și a face o lume mai bună. Bogdan este doctor în drept internațional la Paris, cu un traseu academic ce cuprinde Universitatea din Utrecht, Oxford și Berkeley. Până în 2016, când a renunțat la cariera academică și s-a întors în țară pentru a fonda Code4Romania, avea un deceniu de experiență directă cu fenomene sociale și comunități cu probleme. Ceea ce l-a obișnuit să nu caute revoluții, ci soluții inteligente, care să facă lucrurile funcționale. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la bursă. AROBS este o companie românească fondată acum 25 de ani la Cluj, cu birouri în opt țări și parteneri și clienți în Europa, America și Asia.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung. Este una dintre puținele companii românești care oferă fiecărui angajat acțiuni gratuite în pachetul obișnuit de beneficii.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Astăzi, suntem onorați să vă prezentăm o invitată cu o carieră remarcabilă și o contribuție semnificativă la lumea inovației și a business-ului agil.Monica Jiman și-a început cariera în 2002, când a decis să urmeze un Master în Franța, la Universitatea din Orleans. După absolvire, și-a început cariera în lumea afacerilor ca stagiar într-o companie franceză numită Pentalog, care, la acea vreme, avea doar 50 de angajați, cu 30 dintre ei în Franța și restul la biroul din Brașov. Cu pasiune, dedicație și o dorință puternică de a învăța, Monica a evoluat în cadrul companiei, contribuind la creșterea spectaculoasă a Pentalog.Astăzi, Monica Jiman este un lider respectat și o sursă de inspirație pentru mulți profesioniști din domeniul tehnologic și de afaceri.În cadrul acestui podcast, discutăm despre o serie de subiecte importante. Monica împărtășește convingerea ei că învățăm preponderent de la cei care au experiență, care au trecut prin experiențe similare cu ale noastre. Ea subliniază, de asemenea, importanța unei echipe puternice care împărtășește aceeași viziune, precum și necesitatea de a lua rapid decizii și de a avea răbdare pentru ca aceste decizii să se materializeze în realitate.Un alt aspect pe care Monica îl aduce în discuție este "mentalitatea agilă". Ea ne arată cum abordarea agilă în afaceri poate stimula inovația și poate aduce un avantaj competitiv semnificativ. Monica Jiman dezvăluie cum aplicarea principiilor agile în dezvoltarea de produse și procesele de afaceri poate facilita adaptabilitatea și rezistența într-un mediu de afaceri în continuă schimbare.Așadar, pregătiți-vă să învățați și să vă inspirați de la Monica Jiman, un lider cu o perspectivă valoroasă asupra inovației și a mentalității agile în lumea afacerilor.

Nu e tocmai o noutate că avem un președinte care savurează fiecare minut pe covorul roșu. Klaus Iohannis apărea așa, privind peste capetele tuturor, încă de pe 21 decembrie 2014, când ajungea la Cotroceni pentru prima dată. Numai că atunci făcea solemn o promisiune: la mai multă muncă pentru a îndeplini așteptările tuturor va fi întotdeauna primul. După opt ani și jumătate, președintele reales muncește, dar în secret și cel mai adesea de la distanță. Secretelor de stat și celor de serviciu le-a adăugat o categorie specială: secretul de călătorie. Dar plăcerea de a călători pe bani publici a președintelui, mult peste limitele programului oficial, e mai curând un act de fidelitate față de sine și nu față de statul pe care îl reprezintă. De ce secretizarea costurilor de călătorie, distanța astronomică față de frământările societății, ca și deresponasbilizarea lui Klaus Iohannis, în general, înseamnă, de fapt, ignorarea „fișei postului” de președinte, cu urmări vizibile într-un val de decepție socială, explică, în acest episod, profesorul de științe politice Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București. Fost consilier prezidențial în administrațiile Constantinescu și Băsescu și europarlamentar timp de două mandate, Cristian Preda pune în discuție, cu un an și jumătate înainte de alegeri, și o schiță de portret prezidențial pentru 2024: „Harnic, moderat și darnic”. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Agresivitate politică și dezinformare. Sunt două dintre căile prin care AUR a testat, în ultimele zile, cât de departe poate merge în lunile următoare pentru a aduce extremismul la putere. O realitate răsturnată în care „străinii” ar dicta separarea copiilor vulnerabili de familii și îngrădirea dreptului de a circula liber prin oraș s-a creat deja pe canale de Telegram, pe TikTok și pe site-uri ortodoxiste. Ca și acum un secol, aceste mișcări par marginale, iar liderii lor mai degrabă hilari în încercarea de a face un spectacol inadecvat. Dar istoria ne arată că lucrurile nu s-au oprit întotdeauna aici. De unde vine și unde poate duce curentul izolaționist – încurajat, inclusiv prin tăcere, de restul partidelor și de societate –, dar și cât au pătruns deja ideile extremiste în instituții ale „statului profund” analizăm într-un dialog cu istoricul Oliver Jens Schmitt. Profesor de istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena, Oliver Jens Schmitt studiază fascismul în Europa de Est, cu accent pe România. E vorbitor de română și a făcut primul drum prin țară în 1996. De atunci, a studiat în Arhivele Naționale, a scris mult despre istoria României și e atent inclusiv la istoria care se petrece sub ochii noștri. Este cunoscut în România ca autor al cărților „Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și căderea Căpitanului” (2017), „România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie” (2018) și „Balcanii în secolul XX. O istorie postimperială” (2021), traduse la editura Humanitas. Cel mai recent volum al său analizează critic istoria Bisericii Ortodoxe Române între 1918 și 2023. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Un mare oraș e deseori și un mare consumator de timp. Dar, cu câteva schimbări profunde, în loc să ne mănânce timpul, ni l-ar putea reda. “Orașul de 15 minute” e un concept care a ajuns recent și în Parlamentul României. Săptămâna viitoare ar urma să se decidă, la vot, cât de repede vom avea, și în orașele noastre, zone fără mașini și benzi auto mai înguste, care să lase spațiu pistelor de bicicletă. Altfel spus, când ne va izbi, dimineața, calmul orașelor pe care le admirăm în Vest. Gruia Bădescu e cercetător în dezvoltare urbană la Universitatea din Konstanz, în Germania. Și-a luat doctoratul în arhitectură la Cambridge, iar în ultimii ani a bătut lumea în lung și în lat cercetând, lucrând în design urban și predând la Oxford și la București. Între puținii experți români în dezvoltare urbană integrată și reconstrucție post-conflict, Gruia scutură, în acest episod, conceptul „orașului de 15 minute” de idei conspiraționiste și povestește cum au reușit câteva mari orașe din lume să devină mai blânde cu oamenii care le locuiesc. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.