Podcasts about lucreaz

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

În multe organizații, echipele apar în organigrame ca forme geometrice ordonate: pătrate, linii, săgeți. Pe hârtie, rolurile sunt clare, procesele sunt definite, iar oamenii par a face parte din același mecanism. În realitate, însă, viața unei echipe nu seamănă deloc cu cele câteva rânduri dintr-un document intern. În spatele unui rezultat bun – sau al unei perioade grele – se află interacțiuni, tensiuni, obiceiuri, aliniere, mici gesturi zilnice care fie susțin munca, fie o pot încurca fără ca cineva să-și dea seama.Simona Caranda a construit o carieră tocmai la intersecția dintre aceste două lumi: lumea planurilor și lumea oamenilor. Este Managing Partner la Indive, trainer și consultant, cu o experiență solidă în lucrul cu echipe, în special echipe de management. Lucrează cu lideri care vor să înțeleagă cum funcționează grupul dincolo de aparențe, ce dinamici îl susțin și ce structură îl poate duce mai departe. În munca ei combină pregătirea de psihoterapeut cu instrumente validate academic, iar asta o ajută să vadă atât partea tehnică, cât și partea umană a unei echipe.Programul Marțea Mastercard, care se desfășoară în perioada asta și oferă posibilitatea de a primi cashback atunci când plătiți online într-o zi de marți – funcționează simplu: dacă folosiți un card Mastercard și îl înscrieți pe priceless.com/marti, primiți 10% cashback la prima plată online din campanie.Principalele lucruri discutate:00:00 Intro02:39 Podcast04:52 De ce echipele nu sunt doar grupuri de oameni05:47 Echipa ca sistem, nu ca sumă de indivizi08:14 Ce este modelul 6 Team Conditions09:05 Structura modelează comportamentele11:05 Cele 6 condiții ale echipelor care funcționează12:09 De ce scopul echipei este adesea confuz13:33 Cum arată rezultatele unei echipe sănătoase13:50 Problema nu e la oameni, ci la sistem17:49 Ce condiție lipsește cel mai des în echipe19:22 Exemplul scopului care blochează performanța22:36 Normele echipei și eficiența reală23:35 Ce se schimbă când structura devine clară26:12 Primul pas realist pentru un manager27:51 O intervenție simplă cu efect29:15 Întrebarea care poate schimba o echipă

Antreprenoriatul social arată diferit atunci când intri în culisele lui, pentru că acolo se vede cum se împletesc impactul, cifrele, presiunea deciziilor și responsabilitatea față de oamenii din echipă. În Episodul 162, Lucian Butnaru vorbește deschis despre felul în care a construit Cofeels și despre etapele în care un proiect cu misiune socială cere structură, rigoare și o atenție reală la sustenabilitate. Mulți antreprenori simt atracție spre zona aceasta, însă realitatea ei zilnică are un ritm care pune accent pe bugete, pe organizare și pe capacitatea de a menține direcția în momentele în care contextul pare imprevizibil.Conversația deschide un spațiu în care se vorbește transparent despre lecții din primii ani de antreprenoriat, despre apropierea de faliment, despre decizii care au schimbat cursul proiectului și despre modul în care se formează identitatea unei afaceri sociale. În același timp, oferă repere clare pentru oricine se află într-o perioadă de reorganizare, caută sens în felul în care construiește sau simte nevoia unui cadru realist care explică ce înseamnă să porți responsabilitatea unui proiect cu impact real în comunitate.Pentru cei care se gândesc să înceapă un astfel de drum sau sunt deja în interiorul lui, episodul aduce claritate, structură și exemple concrete care pot ajuta în etapele în care direcția pare greu de fixat. Intro (00:00)Cine este Lucian (02:05)Ce este Cofeels? (02:30)Partea socială din Cofeels (03:13)Frici în a-şi deschide propria cafenea (07:23)Ar fi trebuit să dea 100.000 euro înapoi (08:47)Cofeels după 5 ani (11:16)Aspectul social al afacerii (12:22)Ce este diferit la angajaţii mai speciali (13:34)Persoanele cu Sindrom Down şi feedback-ul pozitiv (17:40)Conversaţia care apare atunci când se fac greşeli (22:15)Cum să tratezi o persoană cu deficienţe (25:00)Dorinţa de a crea impact social şi partea economică a afacerii (29:21)Trei lucruri pe care le-ar face la fel (30:27)Cea mai mare greşeală legată de business (32:38)Un mesaj (34:11)Recapitularea celor trei lucruri (35:47)Viziunea pentru Cofeels (37:41)Unde simte Lucian că se află, pe o scară de la 1 la 100 (41:20)Lucrează la profitabilitatea afacerii (43:42)Cum poţi contribui la viziunea lui Lucian ca SRL (46:13)40 cafenele Cofeels, 120 de angajaţi cu deficienţe (48:44)Se poate şi impact social şi profit? (49:37)Mesaj pentru persoana care ar vrea să-şi deschidă o astfel de afacere (51:08)Outro (53:39)Este un episod în care realitatea antreprenoriatului se vede așa cum este: complexă, solicitantă, plină de învățare și, în același timp, profund ancorată în oameni.

2025 - Florin Iosub - [Filipeni] - Trăind spre maturitate: Lucrând ce lucrează Dumnezeu.[4] - |Epistola către Filipeni| - (Filipeni 2:12-18)

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio. În fiecare seară, de luni până vineri.

”Serviciile de informații din România sunt incontrolabile / Stat maritim, dar n-are flotă. Și, americanii au această problemă: Vrem să asigurăm securitatea Mării Negre, dar ce face România?” – interviu cu istoricul britanic Dennis Deletant (G4Media) - Cum dictează banii gravidei traseul ei prin sistemul de sănătate din România (Panorama) - Cum a ajuns pământul „o povară pentru țăranii români” (HotNews) Cum să ne pregătim pentru revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, mai ales după retragerea lui Biden: poate n-ar fi rău să-l invităm din nou pe Donald Trump Jr. în România să vâneze urşi, că tot avem prea mulţi (Ziarul Financiar)După retragerea aşteptată a lui Joe Biden din cursa pentru Casa Albă, Donald Trump are drum liber pentru a deveni din nou nou preşedintele Statelor Unite. Kamala Harris, pe care democraţii o sprijină acum ca să-l înfrunte pe Trump în alegerile din noiembrie, este sacrificată, consideră Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar.Păstrând proporţiile, este exact cum PSD a sacrificat-o pe Viorica Dăncilă în alegerile din 2019, când Iohannis avea drum liber către Cotroceni, dar îi trebuia un candidat de la PSD.Lumea deja îşi face calculele cu Donald Trump la Casa Albă. Ce va însemna acest lucru pentru relaţiile globale, ce va însemna acest lucru pentru globalizare, trendul care a stat la baza creşterii capitalismului în toată lumea în ultimii 40 de ani, ce va însemna acest lucru pentru Europa, pentru China şi nu în ultimul rând pentru Rusia?Ca să nu mai vorbim despre războiul din Ucraina, pe care Trump promite să-l încheie în câteva zile după ce va ajunge oficial în Biroul Oval. Revenirea lui Trump la Casa Albă, spun analiştii, va însemna o forţare a economiei americane.Dacă America intră în criză din cauza datoriei, această criză se va duce în întreaga lume.Dacă finanţele mondiale vor intra sub presiune din cauza întăririi dolarului şi a creşterii datoriei publice a SUA, acest lucru se va resimţi şi la Bucureşti. Deficitul bugetar va scădea mai greu, iar România va ţine dobânzile la lei sus ca să se protejeze şi să nu iasă din ţară banii investiţi de către străini în titluri de stat româneşti.Guvernul, indiferent de cine va fi la Palatul Victoria şi de cine va fi la Palatul Cotroceni, va trebui să se împrumute şi mai mult, mai ales că va veni presiunea din partea achiziţiilor de armament. ”Serviciile de informații din România sunt incontrolabile / Stat maritim, dar n-are flotă. Și, americanii au această problemă: Vrem să asigurăm securitatea Mării Negre, dar ce face România?” – interviu cu istoricul britanic Dennis Deletant (G4Media)”România este stat maritim, dar n-are flotă. Și americanii au această problemă: Vrem să asigurăm securitatea Mării Negre, dar ce face România?”, explică istoricul britanic Dennis Deletant, într-un interviu pentru Info Sud-Est și G4Media, despre importanța Portului Constanța, lipsa infrastructurii românești și poziția strategică a țării noastre în actualul context internațional, cu războiul la graniță. Deletant mai susține că pentru SUA Portul Constanța reprezintă ”un interes mare” și ”Constanța reprezintă un punct crucial” pentru interesul strategic al americanilor. Istoricul britanic mai spune că prin baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu și prin viitorul ”orășel” construit de americani România devine ”parte din apărarea securității Statelor Unite, deci de-aia americanii investesc atâția bani în această zonă”. Tot Deletant susține că serviciile secrete din România au devenit ”incontrolabile” și că nu mai există nicio putere civilă, parlamentară, asupra lor. Istoricul mai spune că cele mai grave probleme cu care se confruntă țara noastră sunt corupția din politică și serviciile de informații și amintește și de impostura intelectuală a militarilor și a celorlalte categorii profesionale, făcând trimitere la plagiatele tezelor de doctorat, dar și la hărțuirea jurnaliștilor de investigații din România.  Cum dictează banii gravidei traseul ei prin sistemul de sănătate din România (Panorama)Articolul pornește de la următoarea constatare, care ne-a șocat: într-o Românie în care natalitatea e în cădere liberă, numărul gravidelor care nu au ajung defel la doctor înainte să nască e uriaș. Motivele sunt complexe.De la femeile însărcinate care văd prima dată un medic când trebuie să nască, ne-am uitat, pe urmă, și la celelalte: se folosesc ele de îngrijirea medicală de care au dreptul, de la stat? Dar cele care merg la medic, dar nu cer statului nimic de ce aleg asta?Claudia Spridon-Drăgodan, acum acasă cu un nou-născut, a documentat și scris articolul pe când era în trimestrul al treilea de sarcină. Este, deci, informat nu doar de anii ei de jurnalistă specializată în subiecte de Sănătate, ci și de propria experiență de gravidă în România, care a încercat să facă totul în sistemul de stat, dar, din motive sistemice pe care le expune și în material, nu a reușit mereu asta. Cum a ajuns pământul „o povară pentru țăranii români” (HotNews)Timp de mai multe luni, un reporter Snoop a luat parte la un proiect transfrontalier, în încercarea de a înțelege ce face viața agricultorilor imposibilă în 2024.Constantin Iordache se poate lăuda că e fermier de aproape șase decenii, mai exact de 57 de ani. În ciuda vârstei, nici el nu poate renunța la pământ. Lucrează în continuare 37 de hectare în jurul satului Coroiești, jud. Vaslui. „Nu vreau să-mi ies din mână“, spune Iordache. Fiica și ginerele l-au urmat și cultivă 300 de hectare, dar au și un plan B: investiții în spații comerciale pe care le închiriază în Bârlad.

Cu siguranță ai auzit și tu măcar o dată că angajații mai în vârstă (adică Baby Boomers și o parte din Generația X) nu se împacă cu tehnologia. Ori că tinerii din ziua de azi (Zeții și o parte dintre Mileniali) sunt leneși și nu le pasă de muncă. Însă câte dintre aceste idei populare sunt cu adevărat reale? Și câte sunt doar stereotipuri care ne afectează jobul, relațiile cu colegii, ba chiar și organizațiile? În episodul Make It Work de astăzi vom descoperi cum pot companiile să construiască echipe incluzive și dinamice, renunțând la prejudecăți și mituri.-Acest episod Make It Work vă este oferit de MedLife, cea mai mare reţea medicală privată din România. Ne preocupă în mod serios sănătatea fizică și mentală, dar și starea de bine, motivația și loialitatea oamenilor care muncesc în organizații. Ne bucurăm să vă oferim împreună idei valoroase, pentru organizații sănătoase.—Hacking Work este primul proiect social, civic și educațional din România care vorbește clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori.Acest produs multimedia este realizat de echipa Hacking Work și produs de SPOR - Școala Pentru oameni Responsabili.În proiectul Hacking Work includem episoade de podcast audio și video publicate pe Youtube, Spotify și celelalte platforme de streaming, newsletterele și articolele publicate pe Substack, articolele de analiză și opinie publicate pe blogul dorusupeala.ro și emisiunile de radio difuzate în parteneriat cu posturile cu acoperire națională.Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech, care asigură cea mai bună acuratețe în limba română - 95%+ .—Ne găsești pe

România este a treia țară din UE ca pondere a populației care nu lucrează, deși este în vârstă de muncă, potrivit datelor Eurostat. Totodată, România este o economie în care există două situații aparent contradictorii: mulți oameni nu au loc de muncă, dar există și destui oameni care muncesc sub calificarea lor. Cele mai mari rate de ocupare au fost înregistrate în Țările de Jos (84%), Suedia (83%) și Estonia (82%).

La ediția din 2023 a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, Cezar Gheorghe vorbește cu Elena Borrás García și Manuela Klenke despre viața unei cărți din literatura română după ce aceasta a fost tradusă într-o limbă străină. Elena Borrás García este traducătoare de literatură română în limba spaniolă. Cea mai recentă carte tradusă este Elegii pentru o bucată de iaht (Elegias por un pedazo de yate) de Traian T. Coșovei, apărută în 2022 la Editura Greylock (Spania). Elena a mai tradus în limba spaniolă Insectarul Coman de Dan Coman, Apropierea Marin Mălaicu-Hondrari, precum și scenariul filmului Parking, adaptarea pentru cinema a romanului, film regizat de Tudor Giurgiu. Elena a mai tradus piesa Insula de Gellu Naum și un volum de schițe de I. L. Caragiale. Manuela Klenke este traducătoare de literatură română în limba germană. Lucrează ca traducătoare în și din limba germană, a colaborat cu Institutul Goethe din București, cu Casa de Editură Max Blecher (Salutare, barbarilor! Antologie de poezie germană de la Elke Era la Yevgeniy Breyger, 2022), cu Editura mikrotext, care a publicat două romane ale Laviniei Braniște în limba germană, Interior zero și Sonia ridică mâna, cu editura Danube books, care a publicat un volum de proză scurtă de Florin Iaru în limba germană.

2023 - Samy Tuțac - Cum lucrează Dumnezeu pentru a-și împlini voia Lui suverană. [2/2] - (1 Samuel 16:14-23)

Tudor Mafteianu este Managing Director la Blu Capital Partners (BCP), firmă de consultanță în investment banking, care colaborează cu acționari și executivi ai unor companii preponderent din sectorul FinTech. Lucrează cu aceștia pentru a îi ajuta să atragă capital privat sau să efectueze tranzacții de fuziuni și achiziții.Vrei să fii și tu un antreprenor care inspiră? Pune în aplicare ideile din podcast și transformă-le în profit pentru tine. Piața de eCommerce este gata să îți ofere o mulțime de oportunități.Folosește platforma Gomag pentru a construi un magazin online echipat să vândă. Peste 2800 de afaceri cresc cu Gomag și suita de instrumente pe care o asigură acesta. Vinde online mai simplu decât ai putea crede. Detalii pe www.gomag.ro.Te interesează să te promovezi prin podcasturi din toată lumea pentru a-ți promova produsele și brandul? Zencastr Creator Network ajută brandurile să se promoveze la nivel internațional prin podcast advertising. Mergi pe Zencastr Creator Network și completează informațiile de contact pentru a te ajuta.Începe astăzi să înveți o nouă limbă cu Babbel: Când cumperi un abonament de șase luni la Babbel, primești șase luni în plus gratuit, folosind codul "audio". Află mai multe și folosește codul pe florinrosoga.ro/babbel.Poți asculta celelalte episoade ale podcastului pe site, pe Spotify sau în aplicația ta preferată de conținut audio.Linkuri menționate: Curs Marketing pt Coachi https://florinrosoga.ro/coachi2 Curs Obiceiuri de Succes https://florinrosoga.ro/osv2 Cărți Florin Roșoga https://florinrosoga.ro/carti2 Rezumate Audio Mind Builders https://florinrosoga.ro/rezumate2Găsești webinariile despre marketing, antreprenoriat și cum să te promovezi online aici. Cursul Marketing pentru Coachi, Traineri și Autori îl poți comanda aici, cursul despre cum să ai obiceiuri valoroase aici, iar cărțile mele le poți cumpăra de aici.Vrei să investești în educația și dezvoltarea ta personală și ai puțin timp pentru studiu? Descoperă în câteva minute ideile celor mai bune cărți de dezvoltare personală și de business. Ascultă rezumatele audio Mind Builders în timp ce ești la sală, pe stradă sau în trafic în aplicația ta preferată de cărți audio.Promovarea prin podcasturi este tipul de advertising cu cea mai mare creștere, fiind de 4,4 ori mai eficient ca display ads. În plus, 67% dintre cei care ascultă podcasturi își amintesc brandurile promovate, iar 63% vor face ulterior o achiziție. Contactează-mă pentru a discuta despre cum să te promovezi prin podcastul meu.English: If you want to work with me, contact me anytime and drop me a line.

Rowena Marin a vrut mereu să spună poveștile familiei ei. Eseul publicat în Decât o Revistă în 2021, "Cine în lume sunt eu?", i-a dat imboldul să exploreze lumea scrisului și să vorbească mai mult despre comunitatea romă din care provine. Lucrează în mediul corporate de zece ani, în vânzări, și actualmente locuiește la New York. Acolo a găsit cursurile și structura necesare pentru a-și pune poveștile pe foaie.La începutul lui 2023, va publica prima sa carte, "Who am I in this world?", iar la Zest ne-a povestit despre procesul prin care a trecut, ce mesaj vrea să transmită și cu ce gânduri pornește într-o nouă etapă din viață - maternitatea.Support the show

Instituția de stat din R. Moldova care numără cei mai mulți angajați rămâne deja câțiva ani la rând întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova”. Potrivit datelor din anul 2021, aici muncesc 5.786 de angajați. În top trei se regăsește și întreprinderea Poșta Moldovei unde își duc activitatea 4.861 de muncitori, iar pe locul trei este „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească”, instituție medicală cu 3.936 de angajați. Cât despre sectorul privat, în vârful topului se regăsește S.R.L. „Moldretail Group” care oferă loc de muncă pentru cei 4.786 de angajați ai săi. AGORA a acumulat date despre cei mai mari angajatori moldoveni în sectorul atât public, cât și privat, și vă prezintă datele.

Episodul de azi e o poveste fantastică de pionierat, ambiție, viziune și răbdare. Și o foarte frumoasă poveste personală a doi oameni uniți, aproape miraculos, de aceeași pasiune.  Barbara și Christoph au venit în România la începutul anilor 90, pe urmele ultimelor populații de lupi din Europa. Au fondat și conduc Conservation Carpathia, o fundație care construiește cel mai mare proiect european de conservare a naturii, în Munții Făgăraș.  Au investit până acum 100 de milioane de euro în păduri doar pentru a le reda sălbăticiei. Lucrează cu zeci de filantropi, investitori și organizații pentru a crea modele de economie sustenabilă pentru comunitățile din zonă.  Parcul Național pe care îl construiesc acoperă 250.000 de hectare, un teritoriu de dimensiunea unei țări mici, cum ar fi Luxemburg. Este ultimul habitat natural de această dimensiune din Europa.  Am vorbit cu ei în februarie 2021.  **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

2022 - Samy Tuțac - [Iona] - Cum lucrează Dumnezeu cu creștinul încăpățânat? [3] - |Iona| - (Iona 3:1-2)

Te simți blocat și nu poți avansa cu ideile tale nici în business, nici în branding? Iată la ce să fii atent. Nu cumva pui căruța înaintea cailor? Una din greșelile frecvente pe care le văd e că profesioniștii se grăbesc cu brandul personal fără să aibă un business. În branding personal, tu ești afacerea. Faci branding tocmai ca să îți promovezi afacerea numită TU. Așa că primul pas pe care îl ai de făcut e să ai un business. Lucrează la afacere. Abia după aceea îți poți construi brandul personal.

Bianca Șerban este psiholog, psihoterapeut relațional, fost specialist de HR într-o companie IT din Cluj și actual antreprenor. Reprezentant strălucit al Generației Z, un om cu opinii solide și argumente puternice, Bianca privește realitatea din piața muncii cu curaj, acuitate și o onestitate debordantă. Este un om foarte curios, motivat și energic și experimentează deseori starea de Flow, specifică celor care lucrează cu pasiune și concentrare.Și-a început cariera încă din studenție, ca recrutor în industria software, o experiență intensă dar de care se bucură că s-a încheiat, fiindcă vede recrutarea, așa cum se face astăzi, mai degrabă ca o funcție de Marketing și Vânzări, nu ca una potrivită pentru un psiholog și instrumentele specifice acestei profesii. Crede că managerii ar trebui să urmeze cursuri de interviu motivațional, o tehnică din psihologie inventată pentru tratarea adicțiilor, dar care poate fi foarte eficientă pentru dezvoltarea motivației în echipe și organizații.După formarea în Psihologie la Universitatea Babeș-Bolyai, a urmat un program de formare de 3 ani în psihoterapia relațiilor, și masterul de tehnici de control al comportamentului și dezvoltarea potențialului uman de la UBB. A studiat cu formatori internaționali tehnici precum interviul motivațional pentru schimbare comportamentală, terapie centrată pe scheme cognitive și psihoterapie de cuplu. A creat Psiholab, o companie de consiliere care își propune creșterea calității vieții oamenilor prin puterea cunoașterii științei psihologiei. Lucrează în cabinetul de psihologie și colaborează cu companii pentru sesiuni de consiliere și training dedicate angajaților.

Schimbăm impresii cu Andrei Crăciun despre o poetă nobelistă cu harfă, care trăiește poezia și o sădește și în alții, despre clasicism, bine, adevăr și frumos. Eliberăm, la cerere, certificate de naștere a poeziei.–Wisława Szymborska (1923-2012), poetă și eseistă poloneză, distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1996. În motivația juriului se precizează că premiul este acordat „pentru poezia care, cu precizie ironică, permite contextului istoric și biologic să iasă la iveală în fragmente de realitate umană”.Caracterizată drept o personalitate caldă, cu mult simț al umorului și discretă, Wisława Szymborska a reușit, prin opera ei, să atragă aprecierea și afecțiunea cititorilor polonezi generație după generație.În limba română, vă puteți bucura de poezia ei în traducerea lui Constantin Geambașu și Passionariei Stoicescu, antologată în volumul „Versiunea întâmplărilor” (Editura Tracus Arte).–Invitații episodului: Andrei Crăciun (1983) este un ziarist multipremiat și scriitor de poezie, roman și eseu. Are studii superioare în administrație publică, științe politice, istoria ideilor și a mentalităților, cultură și civilizație ebraică. A studiat la București, Madrid și Tel Aviv.În prezent, este doctorand la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, cu o teză despre biografia politică a lui Panait Istrati. Cel mai recent volum publicat: „Viața de apoi a poetului” (Nemira, 2021). Vă invităm să aruncați o privire la prolifica operă crăciuniană.Ewa Rossi, absolventă de filologie română la Universitatea Jagiellona din Cracovia. Lucrează la Ambasada Poloniei din București și traduce poezii (de plăcere, în principiu).Dariusz Kasprzyk, absolvent de Filologie clasică la aceeași universitate, lector de limba polonă la Universitatea din Iași (UAIC).Aleksandra Alexiu, absolventă de Filologie română la Universitatea „A. Mickiewicz” din Poznan. Este din Bacău și face traduceri — mai ales de cărți pentru copii.–Acest episod a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești.fata-verso.ro 

Raluca Anton este unul dintre cei mai cunoscuți și respectați psihologi din România, are un doctorat în intervenții psihoterapeutice validate științific și este psihoterapeut de peste 15 ani. Lucrează în practica clinică, derulează programe de executive coaching și leadership training și este mentor pentru noile generații de psihoterapeuți.A scris două cărți, peste 12 articole științifice publicate de jurnale de prestigiu, realizează un podcast de psihologie cu peste 30 de episoade în ultimii 3 ani, prezintă rubricile de psihologie din emisiunile Radio Europa FM și a vorbit deja pe scenă la două evenimente TEDx.

Corina Neagu este unul dintre cei mai experimentați profesioniști și traineri din sectorul Resurselor Umane, o absolventă de Drept certificată CIPD (Chartered Institute of Personnel Development). Lucrează de la vârsta de 16 ani și are peste 20 de ani de muncă în relație direct cu oamenii.Conduce de șase ani propria companie de consultanță, Dare (Development Advice & Resources), susține workshop-uri de resurse umane și management în Europa și Asia din 2015 și este profesor de business și HR la Link Academy din București. Din 2020 a pornit o afacere delicioasă, Sweet & Spices, dar și podcastul "Cu ochii dați peste cap" abordând neconvențional relațiile dintre părinți și adolescenți (are două fete fix la vârsta aceasta).

Evanghelia nu a fost preocupată de abolirea sclaviei, însă a fost preocupată de schimbarea inimii, a atitudinii. I. Cinstește-ți angajatorul v.1a Cum poți să-ți cinstești șeful? - Lucrează cu entuziasm pentru Domnul (Coloseni 3:23-25) - Fii supus șefului tău (Coloseni 3:22) - Fii integru (Titus 2:9-10) De ce să îți cinstești șeful? - "...pentru ca Numele lui Dumnezeu și învățătura să nu fie vorbite de rău." (1 Timotei 6:1b) II. Fii focalizat pe Evanghelie la locul tău de muncă v.1b Există ceva mai presus decât fericirea și drepturile noastre, și anume: Slava lui Dumnezeu. III. Oferă devotament special angajatorilor creștini v.2 De ce să slujesc și mai mult? - Cinstește-ți șeful pentru că este credincios și preaiubit (1 Timotei 6:2b) - Cinstește-ți șeful credincios de dragul beneficiului său (1 Timotei 6:2b) Dumnezeu să îți vorbească și prin acest mesaj!

Roxana Vitan este președintele unei organizații foarte interesante despre care probabil că nu știți prea multe. Romanian American Foundation este o organizație discretă care, de 13 ani, investește în schimbare în trei mari domenii - economie rurală, tehnologie și inovație și implicare civică. Astăzi, probabil că este unul dintre cei mai mari finanțatori de tip filantropic din România, cu investiții anuale de șapte milioane de dolari. Interesant este cum face acest lucru - RAF este un pionier în filantropia strategică și operează ca un fond cu capital de risc care investește în inițiative ce pot fi apoi scalate la nivel național. Lucrează cu peste 100 de parteneri, lideri și organizații neguvernamentale, împreună cu care a dezvoltat modelul fundațiilor comunitare, al cooperativelor agricole, al educației antreprenoriale în universitați tehnice, al destinațiilor de ecoturism. Experiența de trei decenii a Roxanei se împarte aproape egal între o carieră de bancher de investiții și una în filantropie strategică. Am vorbit cu ea despre cum să găsești oamenii cu care să lucrezi, despre de ce trebuie să-ți ții așteptările în frâu și să înveți să faci planuri care se întind pe decenii, despre cum testezi o ipoteză și cum să-ți păstrezi motivația când lucrurile nu ies. Și despre de ce schimbarea seamănă cu maioneza. Sper că, după ce veți fi ascultat această conversație, veți avea puțin mai multă speranță și încredere că există progres și oameni extraordinari care îl fac posibil, zi de zi. **** Acest podcast este prezentat de eMAG, o companie care crede în educație și în puterea oamenilor de a folosi tehnologia pentru a crea un viitor mai bun. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

2022, spune Diana Stafie, e anul în care organizațiile respectabile iau în serios datoria lor de a fi buni cetățeni. Și anul în care liderii înțeleg cum să îmbine ce-i mai bun în tehnologie cu ce-i mai bun în oameni pentru a lua decizii cu adevărat inteligente. Diana este fondatorul Future Station, un boutique de consultanță specializat în foresight. Lucrează cu companii și organizații pentru a contura posibile viitoruri și scenarii de business pentru ele.  *** **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Bogdan Ivănel este CEO și co-fondator al Code for Romania, organizație care este azi a doua cea mai mare comunitate de tehnologie civică din lume. Bogdan nu este nicidecum expert în tehnologie. Este doctor în drept internațional la Paris, cu un traseu academic ce cuprinde Universitatea din Utrecht, Oxford și Berkeley. Până în 2016, când a renunțat la o carieră academică ce l-ar fi dus la Harvard sau NYU, și s-a întors în țară pentru a fonda Code for Romania, avea un deceniu de experiență directă cu fenomene sociale și comunități cu probleme. Ceea ce l-a obișnuit să nu caute revoluții, ci soluții inteligente care să facă lucrurile funcționale. Sămânța a fost sădită de tragedia de la Colectiv, din 2015, care a născut o nevoie greu de stăvilit de implicare civică pentru mii și zeci de mii de oameni. Această sămânță a adus la un loc patru români care nu mai locuiau de mult timp în țară. Li s-au alăturat alți 50. Apoi sute, când inițiativa a devenit publică. Code for România are un design de organizație eficient și elegant, care abordează probleme cele mai grele din societate și le rezolvă folosind tehnologia. De la monitorizarea votului la un sistem de bugetare publică participativă, au creat soluții a căror valoare depășește 15 milioane de euro. Din 2017 este membră a celei mai mari rețele de organizații de tehnologie civică din lume, Code for All. Am vorbit cu Bogdan despre cum să pui eficient la lucru bună voința unor profeșioniști pentru a crea soluții eficiente pentru societate, despre de ce nu poți rezolva decât situațiile pe care le înțelegi, despre cum funcționează Code for Romania și de ce s-a întors în România, deși ar fi putut avea o viață mult mai confortabilă. Puteți găsi cele 170 de soluții proiectate reprezentate într-o hartă la code4.ro/putem. Iar dacă vreți să adoptați una dintre soluțiile proiectate deja, o puteți face aici: civiclabs.ro/ro/solutions. Această conversație mi-a deschis ochii și sper că va fi și pentru voi interesantă.   **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe https://www.andreearosca.ro/bogdan-ivanel/. Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

În acest episod abordăm teme precum: ☀️ arhetipuri masculine (energiile masculine mature ale Regelui, Războinicului, Magicianului și Iubitului) ☀️ “tipul de treabă” (the nice guy) ☀️ misoginie, sexism ☀️ masculinitate in cultura românească ☀️ ce înseamnă pentru femei dacă bărbații își accesează aceste arhetipuri ☀️ cum lucrează Bogdan cu aceste aspecte în relație cu natura Bogdan Romanică - este ghid de dezvoltare umană bazată pe natură, mentor, formator și contribuitor la evoluția planetară. Lucrează în domeniul dezvoltării umane din 2010, timp în care a lucrat cu mii de tineri și adulți, în contexte locale, naționale și internaționale. În ultimii ani s-a specializat în lucrul cu profunzimile umane și dezvoltarea bazată pe natură, urmând o formare continuă cu Animas Valley Institute din Colorado, SUA (organizație fondată de Bill Plotkin), unde a încheiat programul Wild Mind Training Program. Este fondator și coordonator Dreams for Life, organizație prin care contribuie la dezvoltarea profundă a oamenilor. Pe Bogdan Romanică îl găsiți aici: https://www.facebook.com/Bogdan-Romanică-personal-page-542951423323295 http://dreamsforlife.ro https://www.facebook.com/DreamsforLife/ https://www.youtube.com/channel/UCbwbWT-DLv4wPg2aUZTaPMw Așteptăm cu drag să ne ascultați și să ne transmiteți impresiile voastre pe: Instagram: https://www.instagram.com/pe.deplin/ Facebook: https://www.facebook.com/pedeplin

Ești coach, terapeut, psiholog, expert, freelancer sau profesionist și lucrezi “pe ora”? Ai doua posibilitati prin care poti sa-ti maresti veniturile:  Sa ai mai mulți clienți, sa muncești mai multe ore pe saptamana 1 la 1 sau sa cresti prețul. Oamenii care isi vand serviciile pe ora fac două greșeli fundamentale și discutam despre ele în episod si de ce să îți maresti prețul este cea mai bună soluție pentru tine.    Valentin Bărbulescu este Business Coach, Marketer, Psiholog. Lucrează cu oamenii de peste 8 ani de zile și în ultimii patru s-a concentrat pe zona de marketing, vânzări și business. Te poți conecta cu Valentin Barbulescu aici:  https://authenticmarketer.ro/   ȚI-A PLĂCUT EPISODUL? Dacă sunteți genul de persoană căreia îi place să îi ajute pe ceilalți, atunci împărtășiți acest episod cu prietenii și familia. Dacă ați găsit valoare, vor găsi și ei. Vă rugăm să lăsați o recenzie pe Apple Podcast-uri, astfel încât să putem ajunge la mai mulți oameni.   LINK PENTRU SHOW NOTES:  https://alexandraene.com/podcast Conectează-te cu mine: Aboneaza-te la Newsletter: https://abonat.subscribemenow.com/​ Podcast Page: https://alexandraene.com/podcast Instagram: @alexandra_ene_ Facebook: https://www.facebook.com/obsimplificat ​YouTube: https://bit.ly/3qD0tZ6​ Pentru sugestii, invitati și colaborari, scrie-mi pe: hello@alexandraene.com   *Dacă ți-a plăcut episodul, ai putea să iei în vedere să lași un review pe Apple Podcast / iTunes? Durează mai puțin de 60 secunde și ne ajută să îmbunătățim calitatea și să intervievam noi oameni interesanți.Support the show (https://www.buymeacoffee.com/alexandraene)

Lucrează, Doamne, în noi gândul recunoașterii binecuvântărilor Tale, inclusiv prin copiii pe care ni i-ai oferit în familiile noastre și în familia lărgită a bisericii, și fă Tu ca gândul acesta să se materializeze în purtarea noastră de grijă față de ei! PROVOCARE: Roagă-te astăzi pentru liderii de tineret din conferința și biserica ta! Dacă ai ocazia, spune-le un cuvânt de încurajare! Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio Urmărește-ne și pe: Facebook: https://facebook.com/devotionale.ro Instagram: https://www.instagram.com/devotionale.ro Youtube: https://www.youtube.com/devotionale Google Podcasts: http://bit.ly/DevAudioG Apple Podcast: http://bit.ly/DevAudioA Spotify: http://bit.ly/DevAudioS Castbox: http://bit.ly/DevAudioC

Avem astazi o editie consistenta - chiar daca a venit vara si au inceput concediile, legislatia nu si-a luat vacanta. Am avut o saptamana aglomerata, cu multe publicari interesante in Monitorul Oficial. S-a publicat spre ex o OUG care introduce amenzi si reguli noi pentru concediile medicale, dar si legea alaptatului in spatii publice sau cea care permite creditelor de consum sa fie incheiate si online. Inainte sa plece in vacanta, parlamentarii au mai introdus in circuitul legislativ si cateva propuneri de reglementari, asa ca ne vom uita si peste acelea, ca sa stim cam ce ne asteapta de la toamna. In materie de birocratie si proceduri, avem un nou format pentru cazierul judiciar, dar si o regula noua prin care contractarea serviciilor de electricitate se poate face fara sa mai fie necesar un contract de proprietate. Acestea sunt doar cateva dintre stirile pe care le vom discuta astazi, asa ca va invitam sa va faceti comozi si sa ramaneti cu noi pana la final, ca sa aflati tot ce s-a modificat important saptamana asta in materie de legislatie.

Yes You Can este podcastul realizat de echipa CityPodcast despre voluntariat, mediul ONG din România (și nu numai), CSR și ideile care schimbă societatea în care trăim. Acest podcast este realizat de Cosmin Bârzan și, ocazional, de Adrian Boioglu. Vrei să sponsorizezi acest show sau să propui un invitat interesant? Scrie-ne pe contact@citypodcast.ro. ##### Rucsandra Pop este scriitoare, antropoloagă și ONG-istă/activitsă. A storyteller and a sister. Lucrează de 5 ani la Asociația pentru Relații Comunitare, o organizație care are ca misiune dezvoltarea filantropiei în România. Rucsandra este una dintre inițiatoarele Fragile Society, o asociație care crede că actul artistic poate naște schimbare socială, creând o zona sigură unde femeile să își poată identifica, documenta și explora traumele, limitările dar și puterile. Află mai multe despre proiectul Fragile sau intră în contact cu inițiatorii acestui demers unic pe pagina de Facebook. Poți să discuți cu Rucsandra pe Facebook. ***** Ai idei, păreri despre acest show sau vrei să ne spui ceva? Contactează-ne pe contact@citypodcast.ro, pe Twitter sau Facebook. Adrian Boioglu este pe Facebook sau pe boioglu.ro. Nu uita să dai “Subscribe” în iTunes sau în aplicația ta preferată de ascultat podcast-uri și să ne dai un rating cât mai bun în iTunes. Ne ajută să apărem și în fața altor ascultători din România. Piesa de la începutul show-ului este copyright OVERWERK - "Daybreak" (GoPro HERO3 Edit). Acest episod este susținut de Agenția de Marketing și Comunicare CityDigital și de toți ascultătorii rețelei CityPodcast.

În acest episod vorbim cu Mihaela Maricescu, Femeia Colibri. Mihaela se ocupă cu medicina energetică, cu ceremonii și ritualuri de vindecare. Lucrează intuitiv și unește practicile școlii șamanice Villoldiene cu terapiile corporale și energia Universului. Ea crede în puterea de autovindecare a corpului, în legătura noastră cu soarele, luna și elementele naturale. De asemenea, crede în tot ceea ce ne oferă Pământul spre vindecare. În interviul ce urmează explorăm perspectiva șamanică asupra sanatatii si imunității, aflăm despre puterea intențiilor noastre și cum ne putem păstra echilibrul și sănătatea prin cultivarea unei igiene energetice. Și bonus, la final, Mihaela ne împărtășește despre ritualurile de binecuvantare a pantecului, un moment emoționant pentru noi potențial captivata cel putin pentru ascultatoarele noastre. Șamanii vorbesc cu povești: Ai văzut o orchestra care canta, fiecare la instrumentul lui. La fel și organismul nostru, sistemele noastre trebuie să aibă o armonie între ele. Șamanismul este una dintre puținele discipline care unește minte, trup, suflet, energie. Un șaman se uita la tine din toate aceste perspective. Imunitatea puternica = echilibrul pe toate planurile: minte, trup, suflet, energie Roata medicinei șamanice: Șarpele ne învață sa ne dezbrăcăm de trecut cum se dezbracă el de propria piele. “Lași în urma ceea ce ai fost ca sa devii cine ești” Jaguar/puma: “Încercați voi sa va convingeti pisicile ca sunt probleme mari pe lume” Pășește cu încredere. Pasarea colibri este cea care zice: eu am sa reusesc, în pofida, eu am sa mă bucur în pofida ca, eu am sa fiu sanatos în pofida… “Eu mă apuc de voiajul epic al vieții mele” Condorul/acvila: De pe culmile cele mai înalte ale munților, sa ne uităm la probleme noastre și sa le vedem în mod detașat cat sunt de mici. Detasarea: in nisipurile miscatoare nu te duci tu sa dai din brațe. Imunitatea este ca un corp luminos, ca o sferă luminoasă în jurul nostru. În interiorul ei pot pătrunde lucruri negative doar în momentul în care se găsesc găuri prin care să intre. Rămâneți alături de Mihaela Maricescu pe pagina ei de Facebook: https://www.facebook.com/femeiacolibri Rămâi alături de noi pe: Instagram: https://www.instagram.com/pe.deplin/ Facebook: https://www.facebook.com/pedeplin Abonare la Newsletter & Quiz intuitiv despre imunitate: https://pe-deplin.mailchimpsites.com

Lucrează, Doamne, în noi dorința de a Te cunoaște, de a ne lăsa cunoscuți de Tine și de a le lăsa copiilor noștri o moștenire trainică! PROVOCARE: Roagă-te astăzi în mod special pentru tații și mamele din biserica ta! Roagă-L pe Dumnezeu să le dea putere să le lase copiilor lor moștenirea credinței autentice! Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio Urmărește-ne și pe: Facebook: https://facebook.com/devotionale.ro Instagram: https://www.instagram.com/devotionale.ro Youtube: https://www.youtube.com/channel/UC2N3W7A6xSrikwL-VFTcjSA Google Podcasts: http://bit.ly/DevAudioG Apple Podcast: http://bit.ly/DevAudioA Spotify: http://bit.ly/DevAudioS Castbox: http://bit.ly/DevAudioC

Barbara și Christoph nu sunt antreprenorii cu care ați putea fi obișnuiți, pentru că nu construiesc un business, ci cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, în munții Făgăraș, Piatra Craiului și Leaota.  Barbara și Christoph au venit în România la începutul anilor 90, pe urmele ultimelor populații de lupi din Europa.  Au rămas și, un sfert de secol mai târziu, conduc Conservation Carpathia, o fundație cu un  model unic de operare, care a investit aproape 100 de milioane de euro în păduri doar pentru a le reda sălbăticiei. Lucrează, în același timp, cu zeci de filantropi, investitori și organizații pentru a crea modele de economie sustenabilă pentru comunitățile din zonă.  Parcul Național pe care îl construiesc acoperă 250.000 de hectare, un teritoriu de dimensiunea unei țări mici, cum ar fi Luxemburg. Este ultimul habitat natural de această dimensiune din Europa.  Povestea lor e o poveste fantastică de pionierat, ambiție, viziune și răbdare. Dar și o poveste personală, a doi oameni care au fost aproape miraculos uniți de aceeași pasiune. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro/podcast. Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Raluca Mohanu este coach, formator de coachi si facilitatori. Lucrează cu manageri din companii multinaționale, antreprenori , terapeuți, traineri, sau părinți dornici să-și îmbunătățească relația cu copiii. Am vorbit în acest podcast despre constelațiile sistemice, metodă de terapie sistemică inspirată de constelațiile de familie, metodă dezvoltată inițial de către Bert Hellinger. Am discutat despre: - Ce sunt constelațiile familiale sau sistemice? - Există mai multe tipuri de constelații? Care sunt acestea? - Cum decurge o sesiune de constelații? - Principiile constelațiilor sistemice. - Beneficii personale atunci când folosești constelațiile sistemice.

Cosmin Stamate este doctorand la University of London. Lucrează în cercetare și dezvoltă soluții de inteligență artificială și machine learning. A lucrat la numeroase proiecte printre care o aplicație pentru ajutorarea persoanelor ce suferă de boala Parkinson. Nu rata acest episod!

Am avut cu Cosmin Alexandru una dintre cele mai interesante conversații din ultimul timp, legată de incertitudinea în care trăim. Întrebarea de la care a pornit este ”cum creezi o echipă capabilă să se hrănească și să prospere din și în dezordine și necunoscut?” Cosmin este antreprenor și spune despre el că e un constructor de organizații. A fondat și vândut propria companie la începutul anilor 1990. A co-fondat o instituție de educație pentru manageri și lideri (Erudio), un partid politic care eșuat, o facultate de antreprenoriat (Entrepreneurship Academy). Lucrează de 15 ani cu lideri din diverse organizații în proiecte de consultanță. În ultimul timp, cea mai mare parte a muncii, interesului și pasiunii sale merge către subiectul echipelor. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro/podcast. Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Acest mesaj vorbește despre relația dintre dragoste și credință și despre modul în care dragostea întărește credința fără efort atunci când este înțeleasă corect.

Bogdan Răileanu spune că e scriitor de timpul liber, adică scrie pe apucate, când poate. Nu e neapărat ceea ce își dorește. Lucrează în publicitate, dar i-ar plăcea să se dedice scrisului, dacă s-ar putea. Însă, cum în România scriitorii contemporani nu prea câștigă din vânzarea de carte, deocamdată rămâne la acest statut. Scrie în fiecare dimineață, pentru că disciplina și inspirația fac casă bună. Dovadă sunt cele trei cărți publicate în trei ani: Tot spațiul dintre gândurile mele, Dinții ascuțiți ai binelui și Teoria apropierii. Mi-a povestit cum frica de moarte l-a împins la scris - de două ori, cum a fost să publice cărțile, de ce ar trebui să dăm o șansă prozei scurte și cum i-au mâncat șobolanii amintirile. Play! ▶

În era digitală, avem tot mai multe distracții și tot mai multe instrumente de rețea (Facebook, Instagram etc) care vor să ne fure atenția. Noi utilizăm aceste instrumente fără ca să analizăm mai amănunțit cum ele ne afectează concentrarea și productivitatea noastră. În economia digitală, abilitatea de a munci profund devine mai rarefiată și respectiv, mai valoroasă ca niciodată. “Muncă Profundă” reprezintă activități profesionale desfășurate într-o stare de concentrare fără distragere, care îți împing capacitățile cognitive la limita lor. Aceste eforturi creează o nouă valoare, îți îmbunătățesc abilitatea și sunt greu de replicat. În acest episod eu rezumez ideile centrale din cartea lui Cal Newport, “Deep Work: Rules For Focused Success In A Distracted World”—o carte care vrea să ne convingă că cultivarea abilității de a munci profund, adică de a te concentra intens pe o lungă durată, e crucială pentru navigarea eficientă în lumea profesională de astăzi. ------------------------------------------------------------------- 0:00 - Intro 5:52 - Ce este munca profundă? ---Partea 1, Teorie--- 20:05 - (1) Munca Profundă e valoroasă 27:10 - Neuroștiința aptitudinilor 29:37 - Formula productivității și reziduuri de atenție 34:44 - (2) Munca Profundă e rară 38:45 - Gaura neagră a metricii 40:56 - Principiul celei mai mici rezistențe 44:41 - Preocuparea ca împuternicire pentru productivitate 49:31 - Cultul Internetului 54:25 - (3) Munca Profundă e semnificativă 59:12 - Un argument neurologic pentru profunzime 1:03:19 - Un argument psihologic pentru profunzime 1:07:39 - Un argument filosofic pentru profunzime ---Partea 2, Practică--- 1:14:10 - (1) Lucrează profund 1:17:12 - Alege-ți filosofia potrivită 1:21:29 - Patru disciplini ale execuției 1:24:40 - Valoarea timpului de odihnă 1:35:49 - (2) Îmbrățișează plictiseala 1:38:03 - Nu fă pauze de la distracții. În loc, fă pauze de la focusare 1:41:51 - Lucrează ca Teddy Roosevelt 1:44:46 - Meditează Productiv 1:46:40 - (3) Renunță la Social Media 1:58:47 - Principiul Pareto 1:54:02 - Merită să renunț la social media? 1:56:37 - Concluzia ------------------------------------------------------------------- Sursa: “Deep Work: Rules For Focused Success In A Distracted World” (Cal Newport) ------------------------------------------------------------------- Website: www.podcastmeditatii.com Instagram: www.instagram.com/meditatii.podcast Facebook: www.facebook.com/MeditatiiPodcast iTunes: itunes.apple.com/us/podcast/medit…ast/id1434369028 YouTube: www.youtube.com/channel/UC-ONPBDKSNytH-O5eIQKItA

Georgian Sandu este personal trainer, master trainer și operation manager la Optimize Body Center pe care-l conduce alături de Florin Cujbă. Acum e momentul ăla în care dați un google după Florin. L-am cunoscut din poziția de master trainer când am urmat eu cursurile de personal trainer din toamnă. Mi-a fost profesor, adică. Are experiență inclusiv în kinetoterapie și recuperare, detalii pe care le-a inclus și în concepul Optimize Body Center. Lucrează cu sportivi de performanță, este foarte selectiv cu clienții, al dracului și foarte rigurors când vine vorba de a-și promova cursanții la statutul de personal trainer, curios de alte domenii de activitate, disciplinat și mereu la curent cu ce se întâmplă în industria în care activează. Mi-a atras atenția cu abilitățile de master trainer. Apoi l-am urmărit o vreme. Și-n final i-am propus să facem un interviu. Am vorbit despre ce înseamnă un personal trainer bun și cum îl recunoști, cum îți setezi obiectivele și-n cât timp poți ajunge, spre exemplu, la six pack, cum se alcătuiește un meniu echilibrat, cum reziști tentațiilor de a te abate de la planul alimentar, cum faci să ajungi la 6 luni de antrenament constant ca acest obicei să devină o rutină pe care creierul să ți-o ceară sau cum să-ți respecți planul de odihnă și de ce este odihna necesară pentru a vedea rezultate în procesul de remodelare corporală. Este un interviu pentru toată lumea, mai ales pentru cei care și-au pus pe lista de rezoluții mersul la sală. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/marian-hurducas/message

Iancu Guda e un om al cifrelor și adoră ceea ce face. Studiază sănătatea companiilor, vede tendințe pe care alții nu le văd și e pasionat multele feluri în care liderii și fondatorii comit erori elementare de judecată.  Este director general Coface Credit Management Services, unde conduce 100 de oameni. Avea 20 de ani când a venit în companie, în 2005, ca ucenic. De zece ani, se ocupă cu evaluarea riscurilor – a întâlnit peste o mie de antreprenori și a analizat peste 170.000 de companii. A scris ”De ce eșuează companiile”, singura carte care explică, cu date, motivele pentru care afacerile mor. E genul de carte pe care o ții pe birou ca să te ferească de rele.  Lucrează la a doua carte: ”Cum reușesc companiile”, 50 de povești de succes, din 50 de sectoare diferite.  Este pasionat de înot și de fotbal și mai ales de Viitorul Constanța.  Am vorbit cu el despre cum reușesc cei care reușeșc și ce se întâmplă cu cei care nu reușeșc. Despre lumea companiilor împărțită, periculos de mult, între giganți și pitici. Despre cum poți prospera ca mic antreprenor în această lume foarte polarizată și despre erorile esențiale de judecată ale fondatorilor. 

Aparent se lucrează la şosele şi autostrăzi în toată ţara, dar în continuare noi tot nu ajungem nicăieri. Care este explicaţia?S-au terminat și vara și vacanța, nu mai e mult și se încheie anul, și noi circulăm în continuare pe aceleași drumuri depășite, exact ca și termenele lor de execuție.

Mihai Zânt este antreprenor, coach și trainer. Lucrează cu executivi din companii mari sau cu antreprenori pentru a crea organizații care învață.

Georgiana Ilie este senior editor la Decât o Revistă și redactor-șef la Școala9. Lucrează în presă și în sectorul civil de 20 de ani și face parte din echipa DoR din 2009. În 2017, a scris Orașul vulnerabil, articol care a făcut înconjurul lumii, a fost premiat la competiția Superscrieri din acel an și a devenit și motorul unei mișcări activiste. Georgiana este facinată de puterea poveștilor de a influența vieți și știe cum să scrie cu impact. Pe lângă articolele proprii, ea ține cursuri de scris și storytelling și, de un an, conduce echipa Școala9. Deși nu e ușor să ridici un proiect editorial de la zero, crede în misiunea lor de a arăta cum sunt lucrurile în școli dincolo de scandaluri, declarații sau exemple extreme. Play! ▶

Claudiu Vrînceanu este consultant de business, conector, bridge builder și ambasador al comunității de antreprenori. Lucrează cu antreprenori care caută investiții și cu investitori care caută startupuri.

Raluca Elena Rogoz este strateg de brand în cadrul agenției TailorAD, agenție de branding și identitate vizuală. Lucrează cu startupuri și antreprenori aflați la început de drum pe care îi ajută să spună povestea lor.

Cea mai sigură cale către mediocritate este opinia populară – Matei Psatta   Matei Psatta este Head of Marketing la Vola.ro și se autointitulează fiul lui taică său. Iar dacă nu știți cine este tatăl lui Matei, atunci vă recomand să aruncați un ochi peste acest interviu. Lucrează de aproximativ 7 ani în comunicare și... The post 08 Matei Psatta: Românul s-a născut comentator, dar și marketer appeared first on Katai.

Mitoș Micleușanu e un adevărat artist multidisciplinar: scrie proză și poezie, compune muzică și face cercetare sonoră, are proiecte de fotografie și realizează în fiecare weekend emisiunea Războiul Sfârșitului Săptămânii la Radio Guerrilla împreună cu Iulian Tănase. Mitoș s-a născut în Ucraina, dar a crescut la Chișinău, în fosta Uniune Sovietică. Încă de mic a fost interesat de artă, în special de desen și pictură, și pentru că era introvertit, a găsit refugiu într-o viață interioară bogată. Ajuns în România după liceu, a renunțat la facultatea de arte de la Cluj după trei ani și la începutul anilor 2000 a pornit împreună cu vărul său proiectul Planeta Moldova, scenete umoristice scurte care prezentau realitatea trăită atât de basarabeni, cât și de români. În prezent, este interesat să descopere cum mai poate fi spus ceva cu adevărat nou în literatură și în muzică. Lucrează în paralel la două cărți și are mai multe proiecte artistice, dar nu se vede renunțând la nicio ocupație, pentru că, spune Mitoș, nu avem voie să ne irosim capacitățile și cunoștințele. Și uneori le poți face pe toate, dacă ai grijă să definești înainte ce înseamnă „toate” pentru tine. Podcastul Pe Bune este susținut de UniCredit Bank, o companie care crede în puterea minților creative. Credits: Tema muzicală e compusă de Alex Turcu. Editor sunet: Horia Baldea. Asistent producție: Elena Văduva. Muzică adițională: Podington Bear - Vibe Drive.

Andrei Țigănaș este autor și coach de dicție. Lucrează cu oameni care vor să vorbească în mod clar și să comunice profesionist mesajul lor.

Cum Lucrează Dumnezeu În Noi | Daniel Ciungan Înregistrat Live: Duminică 11.12.2016

PRIMESC UNEORI ÎNTREBĂRI DESPRE CUM SĂ DEVII VIZIBIL ONLINE. Eu însumi când am început să îmi construiesc site-ul și celelate canale de comunicare online, mă întrebam același lucru. În momentul de față lucrez în medie 15-20 de minute zilnic la menținerea a ceea ce am construit deja și la a o crește mai departe. Am vorbit în episodul de astăzi despre cum fac eu asta, care sunt uneltele pe care le folosesc și strategiile mele pentru a îmi crește platforma online. Dacă îți place, nu uita să dai Like, Subscribe & Share. Mulțumesc!