Podcasts about Mul

Am prezentat în ediția de săptămâna asta, prima după o (pentru unii prea) lungă vacanță, ceva ce sperăm noi că a meritat: poate prima dovadă clară a unei ingerințe a politicului în Justiție la cel mai înalt nivel. Un procuror important, șef al Serviciului Teritorial DIICOT Argeș, a reclamat-o la Inspecția Judiciară pe procucurul-șef al DIICOT, Alina Albu, că s-ar fi interesat agresiv de un dosar penal instrumentat de subalternii ei din Argeș, la cererea ministrului Justiției din 2024, Alina Gorghiu, parlamentar liberal de Argeș. Iar dosarul viza liberali din Argeș, la acel moment la Garda de Mediu din județ.Albu însăși, așa cum am arătat la Judecata noastră, i-ar fi spus șefei DIICOT Argeș, Antonia Diaconu, că a primit o știre în legătură cu acel dosar penal „de la doamna ministru”.Atât Albu cît și Diaconu candidează în prezent la șefia DIICOT - Structura Centrală, prima din poziția de șef în exercițiu al parchetului anti-mafia.Am continuat lista cu alte „candidaturi interesante” - apud președintele Nicușor Dan - pentru funcțiile de procuror-șef și ne-am oprit rapid la mai vechea noastră „clientă” de la DNA Iași, Cristina Chiriac. Albită de SIIJ după ce a încercat - fără succes - sș-l albească la rândul ei pe episocopul Onilă de la Huși, Chiriac e pregătită să devină procuror general al României. Doar că noi n-am uitat ce-a făcut. Și, cât mai putem, spunem cât de mult putem că nu este acceptabil ca un om cu asemenea pată în trecut să acceadă la o asemenea poziție.Am încheiat, ca-n Ziua Cârtiței, cu o concluzie pe care ne-ați tot auzit trăgând-o: nu ai cum să repari țara fără să repari justiția.Vă mulțumim tuturor pentru timpul vostru și pentru susținere. Cu ajutorul vostru continuăm.Pe joi!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Indiferent pe ce piață operezi, se întâmplă un efect ascuns, pe care odată ce îl vezi, înțelegi de ce vânzările merg mai greu în 2026. Mulți spun că acest efect ar fi colapsul piețelor. Nimic mai fals. Nicio piață pe care operează brandurile personale nu este în colaps, ci mai degrabă în transformare. Transformarea presupune tranziție, iar tranzițiile sunt greu de gestionat. În acest episod îți spun care este schimbarea și cum să o abordezi în siguranță, ca să ai vânzări anul acesta, impact și împlinire profesională.

„Millalgi selle sajandi alguses – see võis olla 2001. või 2002. aastal – läksin ma noore ettevõtjana Ameerika konsultandi David Neenani kursusele „Äri ja sina““, meenutas Alar Tamming Tähenduse teejuhtide 263. vestlusringis (41. minut). Esimesel päeval räägiti vasaku ja parema ajupoolkera koostööst, tegime mitmesuguseid harjutusi. See kõik oli tore, aga suures plaanis ei midagi uut. Teise päeva õhtul korjati meilt käekellad ära, jagati viie- ja kuueliikmelistesse gruppidesse ja öeldi, et nüüd läheb aega. Meie grupis oli neli meest ja kaks naist. Oleksime loogikas ja ratsionaalsuses kõigile teistele pika puuga ära pannud. Meile anti aga teine ülesanne: pidime üheskoos tundma tundeid – usaldust, armastust, andestust, terviklikkust... Me pidime neid tundeid mitte üksnes tundma, vaid ka teistele näitama. See kestis tunde ja läks meil väga vaevaliselt – meile öeldi: te näitlete väga hästi, aga mingeid tundeid teil tegelikult ei ole – lõpuks hakkasid osad nutma, tunded hakkasid välja tulema. Lõpetasime hommikul kella viie-kuue paiku, saime viimaks läbi suure häda oma eksami tehtud. Lõpus õõtsusime kõik koos käed üksteise õlgadel Bette Midleri „The Rose'i“ saatel. Paljudel olid pisarad silmis. Ma vaatasin seda kõike distantsilt ja ei tundnud suurt midagi. Järgmisel päeval oli mul tunne, et ma olen sattunud Ameerika telešõusse: naised hüppasid üksteise järele üles ja teatasid, et nemad enam vana elu ei ela, ütlevad ülemusele välja, mis nad temast arvavad jne. Vaatasin seda pealt nagu hullumaja peaarst – nüüd toimub küll suur avanemine. Pärast koolitust istusin autosse ja panin mängima ühe Leonard Coheni laulu – ja siis ühtäkki juhtus minuga midagi: mõtete voog seiskus, mulle langes osaks niivõrd täiuslik, terviklik ja erakordne psüühiline seisund, kuhu ma oleks tahtnud jäädagi. See kestis võib-olla viisteist minutit. Ma ei saanud üldse aru, mis minuga toimus, see kogemus lihtsalt ei mahtunud olemasolevasse raami. Mõni aeg hiljem sattusin ma ühele soomekeelsele muutunud teadvusseisundeid käsitlevale artiklile. Ma polnud sellisest terminist oma Tartu Ülikooli psühholoogiaõpingute kestel veel kuulnud. Lugesin artikli läbi ja mõistsin, et see oli just see, mis minuga oli toimunud, ja et selliseid seisundeid uuritakse ka teaduslikult. Otsisin just sel ajal oma magistritöö teemat ja sealt ma selle leidsingi.“Kolmepäevaselt koolituselt „Äri ja sina“ algas Alari eneseotsingute tee, mis on kulgenud läbi psühhedeelsete tseremooniate, vabastava hingamise ja Gurdžijevi õpetuse omaenda terviklikuma versiooni poole. Teekonda tähistavad muuhulgas raamatud „Jalutuskäik iseendasse“, „Jalutuskäik raha alkeemiasse“ ning „Teadvuse sünd“. 263. saatesse tõi meid kokku neist viimane.„Mul plahvatas Tabasalus jalutades järsku ulmejutu süžee. See tõi mu depressioonist paugupealt välja. Panin need mõtted kirja ja natukese aja pärast andsin Claude'ile ülesande: kirjutame väikese jutukese. Nii sündis „Teadvuse sünni“ esimene sosistus,“ valgustas Alar raamatu sünnilugu (19. minut). Järgneva sajakonna minuti vältel oli tehisaru kõrval teiseks oluliseks päevakangelaseks vast Rudolf Steiner, keda tunneb hästi teine saatekülaline Heiki Jürissaar. „Jõudsin vaimsesse maailma seetõttu, et ma põlesin läbi,“ rääkis Heiki oma lugu (30. minut). „Sattusin umbes kolmekümneaastasena mitmesuguste tervendajate kätte ja avastasin, et lisaks teaduspõhilisele meditsiinile on meil veel iseäralike võimetega inimesed. Liikusin šamanismi, joogafilosoofiasse ja teistesse new age'likke praktikatesse. Jõudsin oma katsetuste varal järeldusele, et new age'is on palju tõdesid, pooltõdesid ja valesid. Neid serveeritakse tihtipeale väga erinevates kastmetes ja lõpuks võib nendega päris rappa põrutada. Õnneks kinkis sõber mulle ühe Rudolf Steineri raamatu.“ Heiki sõnul hoiatab Steiner meid new age'like kiirteede ohtude eest. Seejärel peatusime pikemalt oma isiklikel kogemustel new age'i valguse ja varjuga.Hardo Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Lumea în care trăim se schimbă mai repede decât ne-am fi imaginat acum 10 ani. Lucruri care păreau imposibile sau poate exagerate au ajuns subiecte serioase de discuție: viitorul NATO și al Uniunii Europene, mișcările Rusiei, echilibrul marilor puterilor de pe glob, dar și cât de pregătită este România pentru scenarii politice radicale. În acest episod Baricade, Cătălin Striblea și Radu Naum fac un exercițiu de imaginație despre ce urmează în următorul deceniu? Război mondial sau reconfigurare globală? Guverne autoritare sau democrații mai fragile ca oricând? România, în toată această schimbare, unde va fi? Discuția pornește, inevitabil, de la realitatea imediată — gropile și șantierele fără sfârșit din București — și ajunge la marile teme geopolitice care ne pot afecta direct viețile. Vă rugăm să ne scrieți în comentarii care sunt părerile voastre, cum vedeți aceste schimbări și dacă suntem pregătiți pentru toate acestea. Mulțumim 00:00 Promo 01:34 Transmisiuni sportive în vremuri de demult 05:12 Concerte de la ruși 08:09 Se vor termina vreodată gropile din București? 29:04 O lume în schimbare 32:20 Ne imaginam aceste lucruri în 2016? 38:50 În următorul deceniu putem asista la un război mondial? 43:01 Mișcarea rușilor la granița finlandeză 45:50 Va mai exista NATO? 48:52 Uniunea Europeană va mai exista? 55:00 Trece România la moneda euro? 57:10 Se va uni Moldova cu România? 59:47 Trei mari puteri mondiale? 01:05:11 Al treilea mandat pentru Trump și război civil în America? 01:09:56 Va veni un guvern autoritar în România? 01:14:40 Va rămâne România întreagă?

Mulțumim că sunteți alături de noi! Sunteți cei mai mișto 30 de mii de oameni pe care îi știm! Dacă vreți să ne faceți un cadou frumos, haideți la shourile noastre!

Sute de specialiști români din divizia IT a grupului Schwarz, care deține Lidl și Kaufland, construiesc astăzi infrastructura digitală a Europei, dincolo de soluțiile și aplicațiile pentru retail. Prin cloud, soluții de securitate cibernetică și sisteme care țin totul în funcțiune non-stop, de la magazine și fabrici până la fluxuri uriașe de date, echipa ajută Europa să-și păstreze controlul asupra propriilor date și tehnologii.În loc să depindă aproape exclusiv de platforme americane, continentul începe să-și construiască propria independență digitală, iar o parte importantă din această muncă se face în România, la București.Vorbim azi cu Octavian Ichim, CEO Schwarz Digits România, despre suveranitatea digitală, ce înseamnă asta cu adevărat pentru companii și oameni și cum, în timp ce industria globală are de suferit, specialiști din România contribuie la infrastructura critică pe care se bazează întreaga Europă.— Acest episod este prezentat de Schwarz Digits: De la retail, la arhitectul suveranității digitale a Europei.Mulțumim prietenilor de la Allianz-Țiriac pentru găzduirea în super-studioul lor de podcast. —Hacking Work este primul proiect social, civic și educațional din România care vorbește clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori. Acest produs multimedia este realizat de echipa Hacking Work și produs de SPOR - Școala Pentru oameni Responsabili.În proiectul Hacking Work includem episoade de podcast audio și video, newslettere publicate pe Substack, articolele de analiză și opinie publicate pe blogul hackingwork.ro și emisiuni de radio difuzate în parteneriat cu posturi cu acoperire națională.—Ne găsești peYouTube, Substack, Spotify, Apple Podcast, Facebook , Linkedin, Instagram

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Care sînt consecințele – pentru Statele Unite ale Americii dar și la nivel mondial – ale primelor măsuri luate de președintele american în 2026? În 3 ianuarie, forțele speciale americane l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. În 7 ianuarie, Donald Trump a retras SUA din peste 60 de organizații internaționale. Şi tot la începutul anului, Donald Trump a reluat ideea că SUA au nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională. Despre toate acestea vorbim cu politologii Vlad Adamescu şi Răzvan Petri, fondatorii platformei „Politică la minut”.  Vlad Adamescu: „Preşedinţii americani au de obicei o fereastră de oportunitate: primii doi ani din mandat, adică pînă la midterms (alegerile de la jumătatea mandatului), alegerile pentru Congresul american – care vor avea loc în noiembrie anul acesta, în SUA. Aceea este perioada de putere maximă, în care de obicei au şi Camera Reprezentanţilor, şi Senatul şi pot să-şi îndeplinească agenda. Trump a fost un preşedinte cu un neobişnuit succes în a-şi îndeplini propria agendă. Vedem acel Project 2025, care se spunea că este agenda lui politică. S-a dovedit că era agenda lui politică şi a reuşit să îndeplinească o majoritate covîrşitoare a lucrurilor care erau scrise acolo. Vedem mici victorii ale opoziţiei, ale democraţilor, mai ales ale opoziţiei mai de stînga, acei democraţi socialişti din jurul lui Bernie Sanders, zona Mamdani – s-a tot discutat şi în România despre victoria sa la New York, dar acolo oricum cîştigau democraţii. Vedem însă o opoziţie slabă în general, care n-a putut să se organizeze. Democraţii, chiar dacă o să cîştige – pentru că de obicei partidul de opoziţie cîştigă midterms –, par în continuare paralizaţi şi nu prea ştiu unde să meargă, nu prea văd care sînt liderii potenţiali pentru a conduce partidul la victorie în alegerile din 2028. Poate guvernatorul Californiei, Gavin Newsome.” Pînă nu de mult trăiam într-o lume pe care mulți au numit-o „sfîrșitul istoriei”, în care liberalismul a cîștigat, într-o lume globalizată a organizațiilor, a cooperării internaționale. Ce s-a schimbat odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, odată cu acest fenomen MAGA? Care sunt punctele de divergență între viziunea lui asupra Americii și cele peste 60 de organizații și tratate internaționale pe care le-a abandonat acum?Răzvan Petri: „Asta e o dezbatere foarte interesantă pentru că într-adevăr, pînă nu de mult trăiam în „sfîrșitul istoriei” al lui Fukuyama, pe care l-a declarat în anii ʼ90. El spunea că am ajuns la apogeul evoluției acestui sistem și că liberalismul și ordinea bazată pe reguli au cîștigat și vor domina relațiile internaționale pentru un viitor previzibil. Ceea ce se întîmplă astăzi este, evident, decesul acestei ordini. Deces cumva anunțat odată cu alegerea lui Donald Trump, pentru că știam ce va face mișcarea MAGA odată ce va ajunge din nou la putere. Ceea ce este diferit este că nu știm care este noua ordine. Mulți spun că ne-am întors undeva pe la 1700-1800, la ordinea în care domină realismul în relațiile internaționale, balansul și contrabalansul de putere. Might is right, cum se spune, dreptatea e a celui puternic. Eu sînt de acord mai degrabă cu o abordare care vine dinspre doi profesori americani, Goddard și Newman, care spun că ne aflăm într-o ordine neoregalistă. Pentru că Donald Trump nu urmărește neapărat interesul național american, ci mai degrabă interesul clicii sale. Ei ne explică acțiunile administrației Trump printr-o logică de clică care relaționează cu alte clici, cu alți oameni pe care ei îi văd puternici, care ignoră statele și suverenitatea națională, și care vor nu numai să domine politic, dar vor și să cîștige material de pe urma tranzacțiilor internaționale.  Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Selle episoodi külaliseks on Eve Krautmann, kes on teadliku juhtimise ja sisemise väe mentor, kirjanik ja helimaagia looja. Ta ühendab oma töös rahvusvahelise IT-sektori juhi ja mentorikogemuse sügava vaimse teekonnaga, vaimse kokkuvarisemise (läbipõlemise), ärkamise ja looduslähedase eluviisiga. Viimase aasta jooksul on ta kirjutanud ja ise kirjastanud kolm uue ajastu romaani (üks on Believest inglisekeelne versioon), mis põimivad psühholoogiat, inimsuhteid, teadlikkust, müstikat, taimetarkust ja ühiskonna teemasid. Eve loob helimaagia rännakuid Golden Gate trummi, poeesia ja häälega ning esineb üle Eesti. Ta on vegan ja edendab Montessori hariduse põhimõtteid. --- LOOSIMISE INFO: Loosime saatega välja 3-le õnnelikule inimesele raamatu. Osalemiseks pane subscribe kanalile, like videole, jaga saadet ühe sõbraga, kirjuta kommentaariks “Believe” või “Bloom”. Võitjad loosime välja juba 09.01.2026 õhtul siinsamas video all. --- Lisaks Sooduskood “chriskala” annab sulle raamatud parema hinnaga. Külasta veebilehte www.tiigrinotsu.ee ja saad mõlemad raamatud kombona 30€-ga, muidu 53€. --- HEAD MÕTTED SAATEST “Ma ei luba üldse midagi, sest kõik on muutuv.” “Kui mingi soov tuleb südamest ja hinge põhjast, siis see läheb väga kiiresti täide.” “Läbipõlemine tähendab, et sinu päris mina soovib nüüd kogeda restarti ja ennast uuesti täielikult üles ehitada.” “Pole olemas ühtegi valet otsust või tegu.” “Me võime proovida enda elu kontrollida aga tuleb osata ka lahti lasta.” “Vastutus tähendab mõistmist, et sul on enda roll siin elus täita.” “Ka kontrollifriigiks olemises on enda positiivne pool olemas.” “Põhjamaade taimed on võimsad, sest nad ammutavad endasse lühikese aja jooksul väga palju väge.” “Üks vägevamaid taimi, mida kodus hoida on angervaks.” “Mul on lapsest saati olnud väikene huvi loomade söömise vastu.” --- PODCASTI SPONSORID MILLION MINDSET KIRJASTUS – Kasuta sooduskoodi “chriskala” ja saad -10% kõikidelt raamatutelt.

Rusia a promis că va riposta după ce a acuzat Ucraina că a lansat atacuri cu drone asupra reședinței lui Vladimir Putin, situată între Moscova și Sankt Petersburg. Kievul a respins aceste acuzații. Iar președintele Trump, care încearcă să medieze un acord de pace și-a exprimat furia la vestea presupuselor atacuri. Deci, ce urmează? – se întreabă comentatorii. Trump este „foarte furios”, titrează Forbes, notând că președintele american a insistat că „nu este momentul potrivit. Una e să fii ofensiv, pentru că ei sunt ofensivi. Cu totul altceva e să-i ataci casa”, a declarat liderul de la Casa Albă The Moscow Times observă însă că este neobișnuit ca o declarație referitoare la un posibil atac cu drone să vină de la ministrul de externe, Serghei Lavrov. ”De obicei, Ministerul Apărării din Rusia și autoritățile regionale raportează despre atacurile cu drone ucrainene, nu ministrul de externe. Chiar dacă incidentul va fi confirmat, tot nu ar fi prima dată când dronele ucrainene ajung în zone în care locuiește Putin”. ”Va deraia acest lucru discuțiile de pace?” – se întreabă First Post. ”Existența acestei proprietăți de lux a fost dezvăluită în 2021 de aliații lui Alexei Navalnîi, celebrul lider al opoziției, care a murit în închisoare în 2024. Mulți observatori ai relației Rusia-Ucraina cred că atacurile cu drone, care ar fi avut loc la o zi după ce Zelenski s-a întâlnit cu Trump, ar putea deraia discuțiile de pace în curs și că Kievul nu ar câștiga nimic din aceste atacuri”. Un complex balnear, un lansator de rachete și o vilă secretă Newsweek notează că  ”asigurarea unui acord mult așteptat privind Ucraina ar fi un moment crucial pentru Trump, autoproclamat mediator global. Acesta crede că Putin vrea să pună capăt războiului și pune presiune pe Kiev să facă compromisuri dureroase. Însă aliații Kievului se îndoiesc în legătură cu adevărata dorință de pace a Moscovei și cred că Kremlinul vrea să amâne sau să saboteze complet fragilul proces pentru a putea continua lupta și a ocupa mai mult teritoriu ucrainean, înșelându-l pe Trump”. Dar ce se află în zona presupus atacată? Le Figaro descrie această reședință. ”Acolo se află un complex balnear, un lansator de rachete și o vilă secretă. Oficial, Vladimir Putin are șase reședințe prezidențiale, legate de funcția sa, și se spune că se bucură de aproape tot atâtea proprietăți private, deși nicio informație nu este complet certă. Moscova acuză Ucraina că a vizat această reședință extraordinară din Valdai. Proprietatea aparține nu doar Federației Ruse, ci și în mod privat unei companii deținute de un apropiat al liderului de la Kremlin. Pe cele 150 de hectare aparținând Federației Ruse au fost construite depozite, garaje, hangare, pensiuni și, foarte probabil, vehiculele de lansare a rachetelor care au generat atâtea discuții vara trecută. Imaginile din satelit publicate în august 2025 de Radio Europa Liberă au dezvăluit prezența a 12 vehicule blindate antiaeriene ceea ce ar arăta că reședința este probabil unul dintre spațiile de locuit preferate ale președintelui rus”.

O ediție de Crăciun cu râsete, povești și recomandări care fac bine. Este un episod cu energie bună și mult umor, alături de Cătălina Mihai, Alex Bogdan și Ștefan Iancu, un trio care funcționează firesc și fără efort. Și cu foarte mult succes, sunt formidabili acești tineri. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi la ultima ediție din an a Întâlnirilor Vorbitorincii. Înregistrarea acelei întâlniri va fi disponibilă pentru membri la începutul lui 2026. Crăciun fericit și vizionare liniștită! - Crăciun fericit! Ciocnim un pahar virtual și intrăm într-o ediție cu voie bună, bancuri și povești despre filmele și serialele care ne mai adună când zilele sunt grele. - Un (alt) trio formidabil: Cătălina Mihai, Alex Bogdan și Ștefan Iancu - Spuma filelor: ultimele recomandări de lectură din 2025. Dan Alexe – La apa morților, Rachel Kushner – Lacul creației, John Dickie – Francmasonii - (P) Petruș Stuparu: ce înseamnă, de fapt, „gura lumii". Vânătorile Dianei Popescu și final de episod cu povești culinare, exact cum cere sezonul.

Mulți au tânjit să pătrundă cu mintea gloriile lumii viitoare și să li se dezvăluie misterele eterne, dar au bătut la ușă degeaba. Ceea ce este deja descoperit este pentru noi și copiii noștri. Marele-Descoperitor a deschis pentru inteligența noastră multe lucruri care sunt esențiale înțelegerii atracțiilor cerului și respectului pentru răsplătirea răsplătirilor.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Ce am trăit și cu ce rămânem din 2025? Ce ne-a enervat la culme și ce-a mai adus măcar o rază speranță? Cum închidem acest an greu și care sunt auspiciile sub care-l începem pe următorul?Am închis, cu ediția de săptămâna asta, un an cât mai mulți. Sau, dacă vreți, cât cel puțin doi, cât a durat de fapt această sarabandă electorală care a debutat în primăvara lui 2024 și care ne-a dat de toți pereții, cu daune greu de reparat, și pe întreg 2025.Vă invităm să ascultați o discuție încă și mai liberă decât cele cu care v-am obișuit.Mulțumim mult pentru timpul vostru și pentru sprijinul vostru! Sărbători liniștite, să ne vedem sănătoși!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Președintele Donald Trump s-a adresat miercuri seară națiunii americane, de la Casa Albă, într-un discurs despre realizările sale din ultimele 11 luni și despre ce urmează. Am vorbit cu analistul politic Mihail-Valentin Cernea despre discursul președintelui american, despre cele 11 luni din al doilea mandat al său precum și despre alegerile intermediare care vor avea loc în 2026 în SUA și care vor decide noua componență a Congresului. Discursul despre starea națiunii, „State of the Union”, este o obligație constituțională a președintelui american.De regulă e susținut la începutul anului în fața Congresului. Un discurs televizat către națiune e un exercițiu politic obișnuit, fără vreo încărcătură simbolică sau politică specială. Ce este excepțional de data asta este momentul ales, anume sfîrșitul anului.De ce credeți că a ales Donald Trump să vorbească acum, către sfîrșitul anului, și nu să spună ce are de spus în discursul obișnuit despre stare națiunii?Mihail-Valentin Cernea: „Pot fi mai multe motive pentru care a ales acest moment. În primul rînd, pentru că e un fel de a atrage atenția asupra lui - și el e tot timpul în căutare de tot felul de scheme, de metode prin care poate să atragă atenția asupra propriei persoane. Ne place să credem că omul ăsta e foarte complicat, dar nu este de fapt foarte complicat. Un al doilea motiv la care mă pot gîndi, dar aici evident că doar speculez, este legat de faptul că economia lui Trump nu merge bine în lumea reală, dincolo de realizările cu care acesta se laudă. Economia lui Trump nu merge bine, metodele sale protecționiste probabil că vor afecta din ce în ce mai tare economia americană în perioada care urmează și ar fi bine să te lauzi acum, nu cînd vor începe problemele cu disponibilitatea bunurilor pe piața americană din cauza tarifelor lui Trump. (...) De asemenea, un al treilea motiv la care mă pot gîndi este ca să-și asigure cumva spatele politic, pentru că s-ar putea, nu știm încă, dar s-ar putea să ia o decizie foarte controversată la un moment dat și anume aceea de a efectua o operațiune militară specială în Venezuela. Decizie care sigur nu va fi populară în rîndurile americanilor.” În 2026 vor avea loc în Statele Unite alegerile intermediare, care vor decide noua componență a Congresului american. Cum stau în preferințele publicului democrații, pe de-o parte și republicanii, pe de altă parte?Mihail-Valentin Cernea: „Ambele partide sînt foarte nepopulare. Democrații rămîn în continuare nepopulari și pentru că leadership-ul democrat nu s-a dovedit a fi foarte abil în ochii propriului electorat, au pierdut foarte multe bătălii ușoare cu Trump, inclusiv la ultima bătălie legată de blocarea guvernului, de shutdown-ul bugetar. Mulți dintre cei care votează democrați au fost dezamăgiți că parlamentarii democrați nu s-au luptat cum ar fi trebuit și e clar un partid într-o criză, care are nevoie de un nou leadership, care să îl ducă mai departe spre 2028, să cîștige alegerile. Și asta bineînțeles că-i ajută pe republicani care, chiar dacă Trump devine din ce în ce mai nepopular, alternativa nu e neapărat plăcută, mai ales pentru americanul de centru, americanul moderat, care nu se uită cu mare drag nici către democrați.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Un documentar Recorder stărnește o reacție nefericită a președintelui Nicușor Dan, dar și o conferință de presă-eveniment la Curtea de Apel București care, prin impertinență, pornește bulgărele la vale: 200 de magistrați semnează o poziție publică prin care denunță porcăriile din Justiție. Imediat, președintele României a lansat o invitație pentru toți aceștia la o discuție la Cotroceni.Aceste fapte pot descrie, în același timp, mai multe lucruri din lumi diferite: starea deplorabilă a statului român, pe de-o parte, puterea presei, pe de altă parte.Și, între astea două și multe altele - sau câte ceva din fiecare -, ce-am înțeles noi, la capătul acestei ediții de Judecată.Vă invităm să ascultați și să judecați și voi.Vă mulțumim! Ne auzim joi, la ultima ediție din acest an.-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Ultimele bucăţi din #VoucherulMădălinei, unde 99€ investiți azi îți asigură 370€ la anu'! În acest episod povestesc cum am transformat o singură postare într-o Campanie completă, cum am decis să renunț la propriul Black Friday, cum am integrat 11 branduri, cum am gândit mecanismul de promovare în mai multe formate și platforme și cum am reușit să conectez vizibilitatea mea cu nevoile clienților mei într-un mod care a generat impact real. A fost un proces în care s-au împletit analiza, strategia, intuiția și dorința de a crea un tip de marketing care chiar servește oamenilor și organizațiilor implicate.Ideea a apărut în urmă cu mai bine de un an, în contexte pline de incertitudine, conversații despre instabilitate, frici legate de vizibilitate și multe întrebări despre felul în care pot sprijini, real și strategic, oamenii cu care lucrez zi de zi.Afli cum s-au așezat detaliile, ce am observat în nevoile clienților mei, cum am conectat vizibilitatea platformelor mele cu ofertele lor de Black Friday și cum s-au legat, natural, semnele care m-au condus spre Asociația Blondie. Intro (00:00)Nu copia acţiuni de marketing (02:41)Blondie Friday a început acum 1 an (03:36)Dacă un ONG are o cauză măreaţă, nu are nevoie de marketing (05:41)Problema era că... (10:29)Soluţia la care m-am gândit (10:48)Aşteptam semne din exterior (14:14)Am renunţat la Black Friday al meu (15:03)Cum le-am propus clienţilor mei? (16:36)50% din sumă a fost donată (18:09)S-au înscris 11 afaceri (20:19)O singură postare s-a transformat în... (20:40)Recapitulăm (22:28)Cum am ales ONG-ul? (23:07)Cineva care are 10k followers să promoveze pe cineva cu 58k? (26:42)Planul arăta aşa (31:07)Am dat cadou 2 sesiuni 1-la-1 (32:06)Rezultatele obţinute (32:53)Adunăm cifrele (41:31)Voucherul Mădălinei, plăteşti 99 euro, primeşti 370 euro reducere (47:44)Outro (50:32)Dacă vrei să înțelegi cum se construiește o Campanie de Marketing de la firul ierbii, cu toate deciziile, gândurile, ajustările și insight-urile care apar în spate, te invit să urmărești episodul până la final.

La cald, după alegerile parțiale pentru Primăria Bucureștiului (în special), am încercat să judecăm cine a pierdut și cine a câștigat. Spoiler: am ajuns la deja eterna concluzie că noi, cetățenii, am pierdut. Și ne temem că o să mai tot pierdem.Ascultați și judecați și voi.Mulțumim tuturor! Ne vedem joi, de la 20.00, la ediția „normală” a podcastului nostru.Cele bune!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Această ultimă ediție a Judecății înaintea alegerilor pentru Primăria Capitalei a fost una maraton: am dedicat suficient spațiu pentru a-i portretiza cum ne-am priceput noi mai bine pe cei mai vizibili cinci candidați. Nu ne-a ieșit pistură abstractă, căci nu am am vorbit doar despre ce păreri subiective avem noi despre fiecare dintre ei, ci am încercat să punem în spatele fiecăruia fapte ale lor sau despre ei, mai mult sau mai puțin știute, pentru ca voi, cei care ne ascultați, să înțelegeți și de ce considerăm ceva sau altceva despre unul sau altul.N-am putut să nu vorbim și despre una dintre cele mai grave crize de sănătate publică pe care o parte importantă dintre români o traversează odată cu lipsa totală a alimentării cu apă. Județele Pravova și, parțial, Dâmbovița arată zilele astea ca în război, România nefiind în război. Sau, cel mult, în războiul perpetuu al românilor de rând cu ticăloșia și tâmpenia politicienilor care-i conduc.Ne auzim luni, 8 decembrie, într-o ediție specială post-alegeri! Să votați cu cap!Mulțumim pentru că ne urmăriți și mulțumim pentru sprijinul vostru!Pe luni!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Antreprenoriatul social arată diferit atunci când intri în culisele lui, pentru că acolo se vede cum se împletesc impactul, cifrele, presiunea deciziilor și responsabilitatea față de oamenii din echipă. În Episodul 162, Lucian Butnaru vorbește deschis despre felul în care a construit Cofeels și despre etapele în care un proiect cu misiune socială cere structură, rigoare și o atenție reală la sustenabilitate. Mulți antreprenori simt atracție spre zona aceasta, însă realitatea ei zilnică are un ritm care pune accent pe bugete, pe organizare și pe capacitatea de a menține direcția în momentele în care contextul pare imprevizibil.Conversația deschide un spațiu în care se vorbește transparent despre lecții din primii ani de antreprenoriat, despre apropierea de faliment, despre decizii care au schimbat cursul proiectului și despre modul în care se formează identitatea unei afaceri sociale. În același timp, oferă repere clare pentru oricine se află într-o perioadă de reorganizare, caută sens în felul în care construiește sau simte nevoia unui cadru realist care explică ce înseamnă să porți responsabilitatea unui proiect cu impact real în comunitate.Pentru cei care se gândesc să înceapă un astfel de drum sau sunt deja în interiorul lui, episodul aduce claritate, structură și exemple concrete care pot ajuta în etapele în care direcția pare greu de fixat. Intro (00:00)Cine este Lucian (02:05)Ce este Cofeels? (02:30)Partea socială din Cofeels (03:13)Frici în a-şi deschide propria cafenea (07:23)Ar fi trebuit să dea 100.000 euro înapoi (08:47)Cofeels după 5 ani (11:16)Aspectul social al afacerii (12:22)Ce este diferit la angajaţii mai speciali (13:34)Persoanele cu Sindrom Down şi feedback-ul pozitiv (17:40)Conversaţia care apare atunci când se fac greşeli (22:15)Cum să tratezi o persoană cu deficienţe (25:00)Dorinţa de a crea impact social şi partea economică a afacerii (29:21)Trei lucruri pe care le-ar face la fel (30:27)Cea mai mare greşeală legată de business (32:38)Un mesaj (34:11)Recapitularea celor trei lucruri (35:47)Viziunea pentru Cofeels (37:41)Unde simte Lucian că se află, pe o scară de la 1 la 100 (41:20)Lucrează la profitabilitatea afacerii (43:42)Cum poţi contribui la viziunea lui Lucian ca SRL (46:13)40 cafenele Cofeels, 120 de angajaţi cu deficienţe (48:44)Se poate şi impact social şi profit? (49:37)Mesaj pentru persoana care ar vrea să-şi deschidă o astfel de afacere (51:08)Outro (53:39)Este un episod în care realitatea antreprenoriatului se vede așa cum este: complexă, solicitantă, plină de învățare și, în același timp, profund ancorată în oameni.

ANALIZĂ Patriotism sub semnul AUR. Adrian Papahagi: „Cum poți să justifici iubirea de țară lăudând principalii dușmani ai României?” (Adevărul) - Judecătorii admit că în pandemie au fost pacienți care au murit după ce au luat COVID din spitale. Ce daune pot primi rudele celor decedați (Libertatea)  - Ultima ediție Fidelis din 2025: Dobânzile și miliardele cu care românii au împrumutat statul în acest an (CursDeGuvernare) Dragoş Damian, Terapia: Nicuşor Dan, discurs de mare CEO, de mare corporaţie, de 1 Decembrie 2025. Aveam nevoie de asta (Ziarul Financiar) Nu este un comentariu de tip odă conducătorului suprem însă, trebuie să recunoaştem, este prima dată când un Preşedinte al României ne vorbeşte, cu candoare, dacă putem spune aşa, despre adevăratele probleme din societate, citim în ZF. ”Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani. Şi trăim mai bine decât mulţi din oamenii din ţări vecine nouă”. De fapt trăim mai bine chiar decât anul trecut, au crescut salarii şi pensii. “România este o ţară coruptă (…) .Totuşi, suntem mai puţin corupţi decât acum 20 de ani”. Nu trebuie să fim supăraţi pe cei care primesc şpagă ci pe noi, cei care o dăm. Daca mediul de afaceri va înceta să dea şpagă atunci mâine România va fi mai puţin coruptă decât este astăzi. “Avem multe zone de excelenţă în educaţie, dar, în ansamblu, sistemul de învăţământ este slab spre foarte slab. Şi asta o să ne provoace mari probleme în viitor. Sistemul sanitar este departe, foarte departe de unde ar fi putut să fie cu toţi banii pe care noi toţi i-am dus încolo. Dar vedem totuşi primele corpuri noi de spital care sunt construite prin finanţare din PNRR” Discurs de mare CEO al unei mari corporaţii. Dacă recunoşti care sunt problemele reale din organizaţie vei ştii care sunt măsurile de remediere de care organizaţia are nevoie. Şi o vei salva, conchide Dragoș Damian, directorul general al Terapia Cluj. ANALIZĂ Patriotism sub semnul AUR. Adrian Papahagi: „Cum poți să justifici iubirea de țară lăudând principalii dușmani ai României?” (Adevărul) George Simion a fost prezent luni, la Alba Iulia, cu ocazia Zilei Naționale. Îmbrăcat într-un cojoc tradițional, liderul AUR a participat în orașul Marii Uniri la un miting, alături de câteva sute de membri și simpatizanți ai partidului, care au fluturat steaguri tricolore și au scandat pentru „suveranitate” națională. Este o imagine pe care AUR o pune în scenă cu regularitate, în încercarea de a capitaliza politic curentul patriotic ignorat de partidele politice mainstream. Cu alte cuvinte, „cine nu-i cu noi este împotriva României”, un refren des utilizat în ultimii ani. Faptul că George Simion și ceilalți lideri AUR își autoproclamă regulat patriotismul nu îi face însă cu nimic mai iubitori de țară, remarcă profesorul Adrian Papahagi, care subliniază, într-o analiză pentru „Adevărul”, că patriotismul adevărat se măsoară prin faptele unui om. Radu Carp: Observ un fenomen îngrijorător, normalizarea în societate a discursului de tip AUR - Interviu video (SpotMedia) România se confruntă cu o serie de provocări, de la consolidarea extremei drepte până la o criză internă de reprezentare, dar și una legată de capacitatea de guvernare.  Profesorul Radu Carp a analizat modul în care România a gestionat anul 2025 și de ce formațiunile populiste precum AUR și-au atins maximul de potențial, situat undeva la 40%.  Această ascensiune a extremelor politice face parte dintr-un fenomen european, alimentat de o uriașă criză a reprezentării, generată de rețelele sociale. Cunoscutul analist politic consideră că țara noastră nu are o alternativă la extremism în afara actualei coaliții de guvernare. Mai multe în interviul video de pe pagina SpotMedia. Judecătorii admit că în pandemie au fost pacienți care au murit după ce au luat COVID din spitale. Ce daune pot primi rudele celor decedați (Libertatea)  În pandemie, 24.527 de pacienți s-au infectat cu COVID în spitalele din România, potrivit datelor oficiale. Erau oameni internați pentru alte probleme medicale, numite „comorbidități” de cei din Grupul de Comunicare Strategică. Erau părinții sau copiii cuiva, veniți la spital ca să se vindece. Mulți dintre ei au plecat de aici în saci de nailon. După ani buni, instanțele recunosc că ceea ce s-a întâmplat atunci în spitale a încălcat legea. În câteva cazuri, rudele celor decedați au dat în judecată spitalele şi au cerut daune. Pe portalul hotărârilor judecătoreşti din România există patru dosare de acest fel. Unul singur a ajuns, între timp, la finalul procesului. Libertatea vă dezvăluie toate aceste patru poveşti cutremurătoare, dar şi deciziile judecătorilor, în fiecare dintre ele.    Ultima ediție Fidelis din 2025: Dobânzile și miliardele cu care românii au împrumutat statul în acest an (CursDeGuvernare) Ministerul Finanțelor va derula, în perioada 5-12 decembrie, ultima ediție Fidelis a acestui an, potrivit unui anunț al ministerului.  Ediția din decembrie vine cu dobânzi de până la 7,55% la emisiunile în lei și de până la 6,20% la cele în euro. Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei și în euro prin intermediul băncilor partenere. Per total,cumulat, în cele 10 ediții lunare din acest an ale Fidelis, Guvernul a împrumutat de la populație 19,6 miliarde de lei, conform calculelor CursDeGuvernare.ro, ceva mai mult peste ce lua în 2024, când o ediție Fidelis avea loc la 2 luni și Finanțele atrăgeau pe emisiune între 3 și 3,5 miliarde de lei de la populație, pentru finanțarea deficitului bugetar. De notat că titlurile de stat beneficiază de un regim fiscal special, fiind neimpozabile.

1 Tesaloniceni 5.18 Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.

Un an de la alegerile anulate, jumătate de an de speranțe deja sfărâmate de inacțiunile președintelui Nicușor Dan, de la care chiar și cel mai mare susținător al său parcă avea așteptări ceva mai mari. În contextul ăsta am dus discuția de săptămâna asta, cu exemple de situații sistemice din ce în ce mai puțin explicabile. În atingerea scopului mare propus de președinte la preluarea mandatului, și-anume recâștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, pare că nu s-a făcut niciun pas mai serios. Nu avem explicațiile oficiale pentru anularea alegerilor de anul trecut, nu avem reforme măcar începute în sisteme-cheie, nu avem nicio formă de reparație a nedreptăților crunte pe care le-au adus anii de porcării ai deceniului Iohannis.Avem, parcă, pași în sensul restaurației. Sau, dacă primiți mai ușor alte cuvinte, o normalizare a anormalului, a ticăloșiei, a imposturii, a misecuvenismului.Am vorbit despre cele mai mari și mai importante aberații societale în ediția de azi, așa că poftiți de ascultați și, dacă vreți, completați lista noastră, căci sub nicio formă nu le-am atins pe toate, din păcate.Noi ne vedem, implacabil, și joia viitoare!Mulțumim!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Synopsis When is Hanukkah this year? When is Lupercalia, or Easter, or Midsummer’s Eve? When is your birthday? Figuring out when big events happen is incredibly important, and humans have been doing it for a long time. But while we can see some similarities in the process of calendar evolution, many civilizations had very different ways of conceptualizing and measuring time. Join Em and Dr. Jesse for a discussion of non-Roman calendars! Notes 0/ Check out the Nerd and Tie podcast network! Official announcement here. 1/ A lot of Mayans live in Yucatán in Mexico. Between 1847–1933, the Mayan fought a long and bloody war against the government of Mexico, and for a while controlled an independent state. Eventually they won the right to break up some of the haciendas, making it a fairly successful indigenous land movement. Now in Yucatán, a lot of the land is collectively owned/managed by the Maya. 2/ St Patrick will be coming up in the future! His episode has been recorded. 3/ Sir Capricorn’s name turns out to be Sesame. He is amazing! 4/ Gobekli Tepe (settled roughly 9500 BCE) 5/ Wurdi Youang (Australia) 6/ Warren Field (Scotland) 7/ Hawaii 8/ Yoruba calendar 9/ Babylonian calendar (from the 2nd millennium BCE). See Lis Brack-Bernsen’s “The 360-Day Year in Mesopotamia” The early astronomical text known as MUL.APIN (from 1000 BCE). 10/ Ancient Egyptian calendar! And some fun artifacts from the Metropolitan Museum of Art. 11/ Mayan calendar! Very intriguing. Here is the film 2012 which posits many incorrect things, not just about the Mayan calendar.

1 Tesaloniceni 5.18 18. Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.

Două cereri prin care fostul episcop Onilă, condamnat pentru viol și agresiune sexuală asupra unor elevi de-ai săi de la seminarul teologic, au fost judecate săptămâna asta la instanța supremă. Am fost în sală pentru cea de-a doua și am venit să povestim.Am continuat apoi cu alte aventuri pe tărâmul justiției, presărate cu decizii politice care mai de care mai imbecile, pentru a ajunge la o concluzie din ce în ce mai clară: reformele pe care le așteptam nu vin.Sau, dacă vreți să nu fim chiar atât de drastici în concluzii aici, reformele pe care le așteptam nu dau niciun semn că ar începe să vină.Cât de drastici am fost în discuția live, dacă vă întrebați, n-aveți decât să ascultați varianta audio a ei.Vă mulțumim tuturor.Pe joia viitoare!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Căderea pieței cripto a adus din nou în atenție riscurile pentru investitori. Prăbușirea valorii bitcoin arată volatilitatea pieței și atrage atenția asupra așa-numiților „investitori turiști” care vin și pleacă foarte repede. Este simpatic să vezi cum marii susținători ai investițiilor în criptomonede dispar fără urmă din spațiul public, acum când valoarea bitcoin tocmai a scăzut cu 30% față de vârful atins la începutul lunii octombrie a.c. Mulți dintre cei care la fiecare mică mișcare a criptomonedelor săreau imediat cu previziuni de creștere fulminantă s-au retras în aceste zile. Au rămas în schimb analiștii care încearcă să găsească tot felul de explicații pentru prăbușirea bitcoin. Cel mai distractiv este că în bunul obicei al specialiștilor în piețe financiare se vorbește despre corecție, nu despre cădere. Adică, o prăbușire de la o valoare de 126.000 de dolari pentru un bitcoin la 88.500 de dolari ar fi de fapt o corecție. Faptul că piața bitcoin a pierdut într-o lună și jumătate 1.000 miliarde de dolari din capitalizare, adică aproape 30%, nu este o cădere în gol, ci o corecție. Dincolo de termenii folosiți pentru a îndulci momentul, analiștii caută motivele scăderii valorii criptomonedelor. O variantă este legătura pe care ar putea să o aibă căderea pieței cripto cu acțiunile de pe piața Nasdaq, respectiv cu valoarea acțiunilor companiilor de tehnologie, precum Meta, Nvidia, Alphabet sau Amazon, care a crescut foarte mult din luna aprilie a.c. Unii analiști cred că scăderea bitcoin anunță o scădere a prețului acțiunilor firmelor de tehnologie, dar în ultimele săptămâni este la modă să prevestești spargerea „bulei” de inteligență artificială. Alții și-au adus aminte de resorturile care au dus la creșterea de anul acesta. A fost vorba despre sentimentul investitorilor că Rezerva Federală americană va reduce dobânzile de mai multe ori, ceea ce va elibera bani care vor fi îndreptați către activele riscante. O a doua explicație pentru creșterea la bursă a pieței cripto a fost creșterea ETF-urilor pe bitcoin. Dar, acum este vorba despre scăderea nu despre creșterea valorii criptomonedelor. Evoluția pieței a schimbat tendința. Unii investitori mai mici sau mai mari au început să piardă bani ceea ce a făcut ca nivelul vânzărilor să crească. Alții, au vândut pentru a câștiga, adică pentru a evita o evoluție defavorabilă a pieței. Pe de altă parte, investitorii de retail nu au cumpărat chiar dacă prețurile au scăzut, așa cum se întâmplă în cazul acțiunilor, semn că au considerat cotația cripto încă prea ridicată. Acum, însă, analiștii și-au amintit brusc de toate inconvenientele criptomonedelor. Adică, bitcoin a mai scăzut cu 30% în anul 2014 și chiar cu 45%, în anul 2022. Unii experți susțin că este o diferență importantă între episoadele anterioare de scădere și ceea ce se întâmplă în ultimele zile. Și anume, în 2022, a fost vorba despre o panică instalată din cauza războiului din Ucraina și a evoluțiilor geopolitice, acum, vânzările sunt făcute de cei care câștigă din creșterea prețurilor sau cum se spune în limbaj de specialitate „își marchează profitul”. Nu este nimic anormal în acest lucru, numai că volatilitatea pieței își arată colții. Analizele subliniază că piața cripto este dominată de așa-numiți „investitori turiști”, care sunt sensibili la fluctuațiile de preț. Cu alte cuvinte, în momentele complicate toate zonele gri ale pieței cripto se transformă în puncte negre, în sensul că investitorii interesați de obținerea de randamente rapide se grăbesc să vândă. În acest moment, bitcoin a avut o performanță financiară mai scăzută decât obligațiunile americane ceea ce este cu totul atipic pentru un activ promovat ca un vehicul de creștere și diversificare. Prăbușirea valorii ar putea să slăbească aura criptomonedelor. Investitorii vor înțelege pe pielea lor că parteneriatul cu bitcoin și ethereum nu este doar la câștig, ci și la pierdere. De fapt, dincolo de de explicațiile savante, lucrurile sunt mult mai simple piața cripto este supusă volatilității și escrocheriilor. Despre riscuri, adepții cripto evită să vorbească.

- Julia Art nos relata sus experiencias en las Jornadas de Astronomía de los Toruños - Cuaderno de Bitácora 37: Sistema planetario de enanas marrones - Reliquias de la Astronomía 28: Tablas de MUL.APIN - Presentación del próximo curso de iniciación a la astronomía

Vizita secretarului general al NATO, Mark Rutte, la București a fost o demonstrație de forță diplomatică, menită să transmită un mesaj de continuitate și stabilitate strategică pe flancul estic, cu efecte și asupra Republicii Moldova. Pentru observatorii de la Chișinău, prezența lui Rutte vine să contracareze interpretările propagandistice ale Federației Ruse legate de decizia Washingtonului de a reduce formal efectivele americane din România. O corespondență semnată de Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Cum s-a văzut de la Chișinău vizita la București a noului secretar general al NATO, Mark Rutte. - Invitata Moldova Zoom de astăzi este Ramona Strugariu, directoarea Institutului Național al Justiției de la Chișinău. Într-un moment în care reformele din sistemul judiciar vor trebui doar să se amplifice, iar resursa umană este încă deficitară, Ramona Strugariu vorbește despre o soluție care ar putea schimba rezultatul: accesul direct în profesie al absolvenților Institutului Național al Justiției, așa cum se întâmplă în România. - Prima decizie a noului Guvern de la Chișinău a fost să închidă Centrul Cultural Rus. Dar Rusia are în continuare în România o instituție similară, constată jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Povestea tinerei artiste elisen.li: vocea unei generații care se întoarce acasă pentru a construi, a inspira și a schimba viitorul Republicii Moldova. Ecaterina Tanasiiciuc a căutat să afle povestea artistei elisen.li și a omului Elisaveta Ivasiuc. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ținut un discurs în fața noului Parlament de la Chișinău. - Secretarul general al NATO, Mark Rutte, mulțumește României pentru sprijinirea Republica Moldova în combaterea amenințărilor hibride din partea Rusiei. - Ucraina a reluat importurile de gaze prin ruta sudică Transbalcanică, care trece prin Republica Moldova, România și Bulgaria. Știrile zilei: Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ținut un discurs în fața noului Parlament de la Chișinău, ales în urma scrutinului din 28 septembrie și care este dominat de o majoritate pro-europeană. Roberta Metsola a venit cu mesaje de sprijin pentru parcursul european accelerat al Republicii Moldova și a dat asigurări că Bruxellesul va susține aspirația Chișinăului de a avea un acord de aderare în 2028. În același timp, ea a subliniat că transparența în cheltuirea fondurilor europene este esențială. Roberta Metsola efectuează o vizită de două zile în Republica Moldova în cadrul căreia are întâlniri cu oficialii moldoveni, dar și ci tinerii de la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că împărtășește „sentimentul de urgență” exprimat de președintele României, Nicușor Dan, cu privire la amenințările hibride din partea Rusiei și la faptul că România sprijină R. Moldova în acest sens. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu oferit portalului Calea Europeană. „Vă pot asigura că întreaga NATO, inclusiv România, suntem cu toții foarte conștienți de amenințarea hibridă. Nu putem vorbi întotdeauna public despre ceea ce facem pentru a o contracara, pentru a ne asigura că alții nu vor încerca din nou. Dar este o parte integrantă a apărării noastre”, a continuat secretarul general al Alianței. Președintele Nicușor Dan a prezentat în octombrie liderilor europeni, la summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga, un document privind ingerințele Rusiei care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Mark Rutte a precizat că a văzut același mod de operare și la alegerile parlamentare din R. Moldova. „Mulțumiri României pentru tot ceea ce faceți în acest sens pentru Moldova. Este crucial. Este extrem de important ca alegerile să fie cât mai libere posibil”, a spus Mark Rutte. *** Ucraina a reluat importurile de gaze prin ruta sudică Transbalcanică, care trece prin Republica Moldova, România și Bulgaria, așa-numitul Coridor Vertical, ca răspuns la intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii de gaze și energie, care au redus producția internă cu cel puțin jumătate. Folosirea traseului de către Ucraina a devenit posibilă după ce recent România și Republica Moldova au redus cu 50 la sută tarifele de tranzit prin Coridorului vertical. *** Comerciantul global de mărfuri Gunvor a renunțat la achiziția activelor externe ale „Lukoil”. Decizia vine după ce Ministerul de Finanțe al SUA a numit compania de trading petrolier „o marionetă a Kremlinului”, scrie Ziarul de Gardă. În Republica Moldova Lukoil are o cotă de piață importantă și este furnizor unic pentru aeroportul internațional Chișinău. Autoritățile moldovene sunt în căutarea de soluții pentru a preveni o eventuală criză. „Lukoil” anunțase vânzarea activelor sale din străinătate, evaluate la aproximativ 20 de miliarde de euro, la patru zile după ce a fost supus sancțiunilor americane, iar trei zile mai târziu ajunsese la un acord cu traderul de petrol Gunvor. Pentru încheierea tranzacției era necesară aprobarea autorităților americane responsabile de sancțiuni. Totuși, Ministerul de Finanțe al SUA a declarat că „atâta timp cât Putin continuă aceste crime fără sens, marioneta Kremlinului — Gunvor — nu va primi niciodată o licență pentru a opera și a obține profit”. După această declarație, reprezentantul Gunvor, Seth Pietras, a declarat pentru Politico că firma își retrage oferta pentru activele externe ale „Lukoil”.

Presa internațională reacționează după ce democratul Zohran Mamdani a câștigat alegerile pentru primăria New York-ului.  În discursul său de victorie, s-a adresat direct președintelui SUA, prezentându-se drept noul său rival principal. Comentatorii observă că semnificația votului depășește cu mult granițele celui mai mare oraș al Americii. First Post observă că ”marea victorie a lui Mamdani la New York a venit în ciuda, sau, poate, parțial datorită amenințărilor lui Trump la adresa orașului. În ciuda afirmațiilor sale că nu s-a aflat pe buletinul de vot, Trump a încercat să se implice în cursă”. The New York Post îl portretizează pe Mamdani ca fiind de-a dreptul comunist și se declară îngrijorat de „vârsta fragedă” și „lipsa de experiență” a viitorului primar, precum și de programul său de „impozite pentru bogați”, care, „conform elitei economice, ar dăuna orașului”. Ziarul amintește și „criticile sale dure și de lungă durată la adresa Israelului”, care i-au adus „acuzații de antisemitism”. (Sursa. Courrier international) Pentru The New Yorker, „începe era Mamdani”. Acesta a cucerit inimile newyorkezilor într-un scrutin care a înregistrat o prezență record în cincizeci de ani”, cu 2,2 milioane de alegători. „Marginalizat” mult timp de partidul său și de elitele orașului, Mamdani a întruchipat o „ruptură” cu vechile „figuri făurite pe scena politică newyorkeză a secolului trecut”, o eră „coruptă, autoritară și nostalgică pentru trecutul său industrial” (Sursa: Courrier International) Publicația germană Cicero își exprimă însă scepticismul: „A încerca să învingi populismul de dreapta cu populismul de stânga este o strategie riscantă”. Dar, după cum notează autorul, „Alegerile la nivel național nu se decid în orașe precum New York, Portland sau Chicago. Acestea sunt locuri în care Trump este mai probabil să trimită Garda Națională.” (Sursa: Eurotopics). La Stampa se teme chiar că alegerea lui Mamdani va da combustibil propagandei lui Trump: „Echipa de comunicare a lui Trump l-ar putea folosi pe Mamdani pentru a portretiza întregul Partid Democrat drept «comunist». Mamdani este genul de figură progresistă pe care Trump o poate transforma într-o caricatură. Antifa. Comunist. Radical. Om de tot râsul. Discursurile de campanie se scriu practic de la sine.” (Sursa: Eurotopics) Într-un articol de opinie din The Hill citim că opiniile lui Mamdani ar putea fi dăunătoare pentru New York:  ”A ezitat cu privire la modul de gestionare a criminalității, spunând uneori că ar desființa Grupul de Intervenție Strategică al NYPD. De asemenea, a denigrat NYPD, vorbind despre „rasiști” și „agenții necinstite”, apoi a retractat și și-a cerut scuze”. Pentru Die Zeit, rezultatul vine cu o lecție importantă:   „Mulți oameni care votează pentru populiștii de dreapta nu sunt ei înșiși ideologizați. Da, există un nucleu dur de fanatici albi MAGA în statele republicane din SUA, la fel cum există susținători înrăiți ai AfD în Germania și ultrași ai lui Nigel Farage în Marea Britanie. Dar nu ei au fost forța motrice din spatele victoriei lui Donald Trump în 2024. El a câștigat pentru că a atras noi alegători frustrați în rândul muncitorilor albi, al persoanelor de culoare, al latino-americanilor, al asiaticilor și chiar al musulmanilor - pentru că oamenii s-au săturat de prețurile mari și au vrut să protesteze împotriva a ceea ce percepeau ca fiind politica de imigrare excesiv de liberală a administrației Biden. Dar acești alegători le pot întoarce spatele populiștilor de dreapta la fel de repede cum s-au întors către ei.”   (Sursa: Eurotopics)

Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW) - Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media) - Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul) - La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews) Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW) Analiză: Americanii își retrag jumătate dintre efectivele militare din România, e vorba despre soldații de elită din brigada mobilă staționată la baza Mihail Kogălniceanu. Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România sunt statele de unde americanii își recheamă trupele de elită ale brigăzii rotative. Rămân încă în țară circa 900 de soldați.  Informația retragerii celor circa 1000 de militari americani din România a fost publicată prima dată în presa de la Kiev ieri dimineață. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susține că știa de luni informația. Totuși nu a făcut nimic chiar dacă știa, nu a spus-o nimănui, nu a cerut o discuție în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, nu a rugat-o pe ministra de Externe să mai negocieze cu Washingtonul. Nici măcar de fațadă nu fost făcut vreun efort din care să rezulte că României îi pare rău că pierde o mie de militari americani foarte bine pregătiți. Dimpotrivă, românii sunt asigurați că totul va rămâne ca înainte. Nicio declarație care să arate că România ar vrea să-i păstreze pe acești militari, că se simte mai sigură avându-i aici, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW în România. Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media) Oricât ar încerca președintele și ministrul Apărării să diminueze efectele, retragerea parțială a trupelor americane înseamnă un deficit de securitate și, mai ales, un semnal simbolic pe care Rusia îl va juca la maximum. Aici merita subliniat că retragerea are loc în cel mai prost moment posibil, când Rusia își flexează mușchii în regiune, defilează cu arme nucleare noi, agresează tot mai des spațiul aerian al țărilor UE, avansează încet dar constant în Ucraina și desfășoară tot mai agresiv războaie hibride interferând cu alegerile din toate țările. Tocmai acum și-au găsit americanii să se retragă?, se întreabă jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. În opinia sa, România trebuie să urmeze lecția Poloniei și să-și asigure singură cât mai mult din apărare. Dacă avem pretenții să ne protejeze alții, mai întâi să demonstrăm că facem noi tot ce putem. Cu o industrie militară făcută praf de 35 de ani de management public catastrofal, cu contracte amânate din cauza unor agende profund corupte (achiziția de corvete militare), cu avioane F16 second-hand, cu un buget răvășit de deficitul-record provocat de tripleta Ciolacu – Ciucă – Iohannis, România e una dintre verigile slabe ale securității din zona Mării Negre. În noile condiții, vizita anunțată a președintelui Nicușor Dan la Washington capătă o importanță capitală. El va avea o singură misiune: să întărească parteneriatul și să se asigure că nu va exista o nouă retragere de trupe și echipament american. Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul) Guvernul nu este de acord cu creșterea salariului minim pe economie din 2026, măsură solicitată imperios de sindicate, iar coaliția pare dispusă să-și asume riscuri politice și sociale semnificative odată cu această decizie. Analistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că toți oamenii de afaceri își doresc să poată majora salariile angajaților, pentru că astfel i-ar și fideliza, însă acest lucru nu este mereu posibil. „Marea problemă este legată de taxele prea mari pe muncă – să dai un salariu de 5000 de lei net înseamnă să mai plătești statului cel puțin 4200 de lei. Şi asta în condiţiile în care economia stagnează, vânzările au scăzut peste tot, planurile financiare ale multor firme au fost date peste cap de inflaţie, de creşterea taxelor, de efectele acestei crize a puterii de cumpărare cu care ne confruntăm în prezent. Crescând din pix salariul minim, fără un studiu de impact, ne vom trezi cu disponibilizări de personal și cu încă un val de inflație, pentru că firmele vor duce costurile salariale mai mari în prețuri produselor și serviciilor pe care le oferă. Altfel spus, vom pune gaz pe focul inflației”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”. Unul dintre cele mai mari riscuri pe care și l-ar asuma România în cazul în care va îngheța salariul minim anul viitor este declanșarea unei proceduri de infringement. Altfel spus, statul își asumă „amenda”, pentru că e mai mică decât ceea ce ar avea de plătit dacă și-ar respecta angajamentul. Pe de altă parte, în cazul în care majorează salariul minim pe economie din 2026, chiar dacă dispune înghețarea salariilor demnitarilor și ale primarilor și viceprimarilor la nivelul actual, onorând măsurile de austeritate asumate prin pachetul 2, Guvernul riscă să crească din nou deficitul bugetar, încălcând obligațiile asumate în fața Comisiei Europene. La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews) Astăzi se împlinesc 10 ani de la incendiul din Clubul Colectiv.   65 de tineri și-au pierdut viața, iar alți 162 au fost răniți. Mulți dintre ei au rămas cu răni pe viață.  După ani de recuperare, o parte dintre ei și-au schimbat profesiile. Alții au ales să se implice civic sau politic. Supraviețuitorii de la Colectiv au fost nu sus, ci jos, foarte jos, în subteranele unei dureri incomparabile. Au adunat, fiecare, 20-30 de operații în perioada de convalescență, care a durat ani de zile. Și, întorși de acolo, de foarte jos, ei spun că văd alfel lumea. HotNews a vorbit cu Bogdan Moșneag, Adina Apostol și Adrian Albu, trei dintre supraviețuitorii cărora incendiul din Colectiv le-a schimbat viața.  La 10 ani de la tragedie, Clubul Colectiv nu ar mai avea nevoie de autorizație de securitate la incendiu (Libertatea) Înaintea incendiului produs în seara de 30 octombrie 2015, clubul Colectiv, aflat în centrul Capitalei, a funcționat timp de un an ca o capcană a morții: pe tavan şi pe stâlpi era lipit burete inflamabil, ferestrele erau zidite cu blocuri de BCA, extinctoarele erau expirate, iar singură cale de evacuare era o uşă, într-un container. Clubul nu avea autorizație de securitate la incendiu. Azi, la 10 ani de la tragedie, nici n-ar mai avea nevoie de ea, căci Guvernul, la propunerea DSU, a relaxat regulile. Legea punea „piedici în dezvoltarea unor proiecte” şi a fost schimbată. Iar alte zeci de cluburi precum Colectiv funcționează acum în legalitate.  Pe larg, în Libertatea.

Mulți sunt pe punctul să moară spiritual și Domnul ne cheamă să-i întărim. Copiii lui Dumnezeu să fie strâns uniți în frăția creștină și să fie întăriți în credință, vorbind adesea unii cu alții despre adevărurile prețioase încredințate lor.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

00:01:45– Ne facem încălzirea cu bancuri, povești de la Filit Chișinău, Târgu-Mureș și Cluj, câteva reflecții despre alegerile din Moldova și măsurile împotriva propagandei rusești, plus apariția noii traduceri Jonathan Coe, semnată de Radu Paraschivescu. Vorbim și despre isprăvile lui Trump – „is he a dictator or just a dick?” – și apoi îl întâmpinăm pe invitatul special al ediției 119. 00:42:27 – French Cannes-Cannes, cu Cristian Mungiu. 02:20:17 – Spuma filelor aduce: Tatiana Țîbuleac – Când ești fericit, lovește primul, Dorota Masłowska – Ceilalți, Giuliano da Empoli – Vremea prădătorilor, Cosmin Popa – Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu 02:43:09 – Chitară clasică cu Maxim Belciug. 03:07:20 – Vânătorile Dianei Popescu: recomandări culturale pentru perioada următoare. Încheiem cu Cartea bunătății. Povești din Moldova, de Cristina Andone – nu doar pentru copii, ci pentru oricine vrea să înțeleagă mai mult.

Nicolae Lazăr. Un primar grozav de la țară.  La interviurile sub umbrela Vorbitorincii am stat de vorbă cu primarul din Hoghilag, Nicolae Lazăr, despre cum arată viața reală la sat, dincolo de știrile de la televizor sau de percepția noastră de la distanță. Am discutat despre tăieri și reorganizări în administrațiile publice, despre școlile din mediul rural și despre provocările comunităților defavorizate. Și o să ascultați un primar curajos, care spune lucrurilor pe nume. În vara asta am mers chiar acolo, ca să vedem cu ochii noștri ce înseamnă să trăiești în una dintre cele mai sărace comune din județul Sibiu. Am ascultat povești care ne-au cutremurat. Pentru mulți copii de aici, școala este singura șansă la un viitor mai bun. De aceea, am decis să ne implicăm. Fiecare donație, fiecare share, fiecare vorbă bună contează. Sunt pași mici care pot aduce o schimbare mare. O comunitate se ridică prin oamenii care aleg să creadă în ea. Donațiile se pot face către ASOCIATIA PROFESORILOR DIN HOGHILAG – cont bancar: RO63RZBR0000060028032162 sau pe pagina de Facebook Scoala Hoghilag Hai să terminăm împreună școala din Hoghilag! O comunitate se ridică prin oamenii care aleg să creadă în ea.  00:05:00 Plecare sașilor după 1989 00:07:10 Rușinea de a-ți declara etnia 00:08:10 Sărăcia de la Valchid 00:12:50 Istoria comunității 00:14:40 Bani risipiți 00:19:00 De ce e nevoie de o școala inteligentă 00:24:00  E nevoie de oameni empatici în zonele rurale 00:30:35 Mirajul căldurii din pardoseală 00:34:50 Hoghilag, tărâmul tuberozelor 00:38:50 Reformele ministrului David 00:48:50 Oamenii săraci se agață de orice speranță, fie ea și una otrăvită, dar cineva le oferă o speranță 01:06:20 Banii din fondurile UE și primăriile 01:23:27 Hai să terminăm împreună școala din Hoghilag! Mulțumim celor care au donat deja, împreună am strâns 16.000 de euro 01:24:14 Problema ajutoarelor sociale

Cristian China-Birta e genul de om care face lucrurile altfel. pentru că simte că așa are rost. De-a lungul anilor a trecut prin antreprenoriat, blogging, consultanță și multe ore de conversații cu oameni care caută direcție. Dar într-o perioadă în care totul pare tarifat la minut și evaluat în KPI, Cristi a ales să spună: „Hai să vedem ce iese dacă tu decizi cât valorează ce primești.” Așa s-a născut #PlatestiCatCreziCaFace. O invitație neobișnuită la onestitate și colaborare. Într-un peisaj unde ne protejăm prin tarife și ne măsurăm prin etichete, el a propus ceva ce pare simplu, dar rareori este chiar așa: încredere.După peste 130 de întâlniri față în față, a devenit clar că oamenii veneau pentru mult mai mult decât un sfat desăre marketing. Veniseră pentru clarificări, uneori în legătură cu afacerea lor, alteori în legătură cu ei înșiși. Mulți erau antreprenori la început de drum, freelanceri, fondatori de mici companii sau oameni care conduceau echipe. Cu toții aveau în comun o stare greu de definit, un amestec de „nu știu ce nu știu” și „cred că aș putea, dar ceva mă ține pe loc.” Uneori, după câteva minute, discuția o lua în altă direcție decât cea cu care începuse – și tocmai de aceea, modelul a prins: era adaptabil și uman.

Radu Naum deschide discuția cu o scurtă listă a lucrurilor bune: „Suntem o țară mai democratică decât Statele Unite ale Americii și mi se pare un lucru minunat.” Pe listă intră și îmbunătățirile din transportul public: de la tramvaiul numit suferință la cel numit dorință. Cătălin Striblea completează cu o observație personală: „Am mers la țară în ultimele două săptămâni și am întâlnit oameni care fac treabă bună în țara asta.” Dar, odată cu plusurile, vin și minusurile. Radu punctează lipsa de comunicare a autorităților și nepăsarea față de cetățenii plătitori de taxe. Este și presa vinovată că nu pune toate întrebările? Așteptăm și opiniile voastre. Tema centrală a dezbaterii merge însă mai departe: ne apropiem de un posibil război cu Rusia? Discutăm mai multe ipoteze: -Va exista un act militar din partea Rusiei? -Va accepta România un război cu Rusia? -Vor accepta românii să meargă la război cu rușii? Declarațiile oficialilor occidentali din zona de apărare sugerează că Rusia se pregătește pentru o confruntare mai amplă. Tradițional, cei atacați sunt din veriga slabă. Pe flancul estic, România pare a fi această verigă. Dacă Ucraina cade, primele victime am putea fi noi și Republica Moldova. Scrieți-ne părerile voastre în comentarii și spuneți-ne cum vedeți problema. Mulțumim! 00:02:25 Plângerile lui Radu Naum 00:18:09 Începe dezbaterea - mergem la război cu Rusia? 00:21:45 Rusia se pregătește pentru o confruntare mai mare 00:24:12 România este punct strategic militar și economic pentru zona Balcanilor 00:26:50 Scenariul în care România devine a doua victimă a Rusiei 00:29:11 România versus Polonia 00:32:44 Drona rusească din România 00:39:50 Vor merge românii la război cu rușii? 00:54:10 Patriotism de paradă? 01:03:20 Răspunsul problemei de data trecută și enunț nou

En este episodio caótico y bonito hablamos de princesas de Disney del 1937 al 1995. Pasamos por Blancanieves, Cenicienta, Aurora, Ariel, Bella, Jazmín y Pocahontas, evaluando valentía, motivación, personalidad, looks, canciones, historia de amor y si hoy siguen siendo un buen ejemplo. Revisamos cómo cambiaron los modelos de “princesa ideal” y qué dice eso de nosotrxs.La Parte 2 viene la próxima semana (de Mulán a Moana). Cuéntanos: ¿qué princesa te marcó y por qué?Si te gustó, suscríbete y apóyanos en Patreon para escuchar La queja de la semana: patreon.com/abrazogrupal

Marcu 6.1-6 Isus a plecat de acolo şi S-a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.2. Când a venit ziua Sabatului, a început să înveţe pe norod în sinagogă. Mulţi, când Îl auzeau, se mirau şi ziceau: „De unde are El aceste lucruri? Ce fel de înţelepciune este aceasta care I-a fost […]

După ultima etapă de dinaintea pauzei competiționale, prilejuite de jocurile echipei naționale, Universitatea Craiova și Rapid, situate pe primele două locuri, rămân singurele echipe neînvinse în Superligă. CFR și FCSB au remizat în “derbiul răniților”și ocupă locuri de baraj. Tudor Furdui face analiza etapei a 8-a din Superliga de fotbal. Etapa a 8-a a început vineri, cu victoria Rapidului în Giulești, 2- 0 cu UTA. Rapidiștii au rămas în continuare neînvinși în Superligă, în timp ce arădenii au suferit primul eșec în actualul sezon. Gâlcă a fost în sfârșit un antrenor fericit. Echipa sa este pe locul 2 în clasament.  Trebuie să felicit băieții că au făcut un meci foarte bun, mai ales prima repriză. Un joc așa cum ne-am dorit și golurile au venit în urma unor acțiuni lucrate și cea din fază fixă, și cea care a fost pe inițiere și sunt foarte satisfăcut de acest fapt și mai ales pentru atitudinea lor.  Antrenorul Adrian Mihalcea a fost conștient că UTA a întâlnit un Rapid în creștere de formă.  O echipă care în Giulești se transformă poate un pic și noi într-o zi mai proastă.  Sâmbătă, Universitatea Cluj a învins la Clinceni revelația Unirea Slobozia, scor 1 0, prin golul lui Nistor, aflat la prima sa reusita in acest sezon. Chiar dacă a plecat cu trei puncte din deplasare, Ioan Ovidiu Sabău a fost nemulțumit de fotbaliștii care au intrat de pe bancă Printre.  Jucători care le dai sarcini, comunici cu ei și dau impresia că nu vor ori că nu înțeleg și nu e normal. Echipa asta nu e o casă de binefacere, Echipa asta vrea să antreneze caractere. Oamenii astia din club ne respectă foarte mult, iar noi trebuie, când intrăm în teren. Dacă suntem deciși să dăm de cinci, dacă suntem șase, să dăm de șase. Și aici intervine educația și caracterul tău. Adică să știi că ai și drepturi și obligații.  Seara, Dinamo a câștigat cu 2 la 0 în fața lui Hermannstadt, pe Arena Națională, ambele goluri marcate după pauză. Antrenorul croat Copii a fost mulțumit că Dinamo a urcat pe locul trei, după Craiova și Rapid, în timp ce antrenorul Sibiului, Marius Măldărășanu, i-a fost rușine de prestația elevilor săi din repriza a doua.  La cald nu vreau să spun lucruri care să doară, dar nu îmi explic să văd așa o diferență mare din punct de vedere al jocului în prima repriză și pe urmă în a doua repriză catastrofală, fără reacție, fără să punem presiune, să încercăm să intrăm în joc chiar și la 2 0.  Duminica a fost o zi cu trei partide în Superligă. Mai întâi, FC Argeș a mai obținut o victorie, 2 1 cu codașa Metaloglobus, într-un meci decis în primul sfert de oră, și a urcat pe locul patru în clasament, un loc pe care nu îl visau nici cei mai fanatici suporteri ai piteștenilor. Craiova lui Rădoi și-a întrerupt seria de victorii consecutive, 6 la număr, din campionat, iar antrenorul Universității a fost supărat de condițiile de la stadionul din Botoșani.  După ce au ajuns la stadion. Vă spun sincer că a acceptat și acel 0 0 și numai să termine meciul, ca să putem să plecăm, pentru că nu am crezut că în 2025 mai poti gasi asa ceva pe un stadion in Romania. Dar în continuare viața ne oferă surprize. Mulți spun că nici măcar hârtie igienică n-au vrut să ne dea. Știam că Botoșani încearcă să joace fotbal, știam că se respectă, că oamenii de aici și politicul ajută.  În plus, Rădoi a spus că egalul a fost nedrept.  O partidă intensă, o partidă în care, din punctul meu de vedere, o singură echipă a fost pe teren. Din punctul meu de vedere, astă-seară am pierdut nemeritat două puncte, dar se întâmplă. Nu avem cum să ștergem acest parcurs pe care l-am avut până acum.  Leo Grozavu, antrenorul Botoșaniului, a spus că și echipa sa are probleme, dar nu se plânge și că punctul obținut cu Craiova a fost un punct muncit.  Nu este foarte mult acest punct. Dar este un rezultat care poate să ne dea mai multă încredere pentru viitor. Mi-aș dori să felicit băieții pentru acest punct muncit. În al doilea si nu în ultimul rand, as dori sa multumesc publicului spectator pentru atmosfera creata.  Tot egal s-a terminat si și derby-ul răniților dintre CFR și FCSB. Clujenii au condus de fiecare dată, dar bucureștenii au revenit. S-a terminat 2 la 2 și ambele echipe rămân în subsolul ierarhiei din Superliga. Autorul unui gol pentru clujeni, Damian Djokovic, a spus ce i-a lipsit echipei sale pentru a câștiga.  Se știe că au o echipă care mai ales cu mingea, cu posesie, e o echipă bună. Noi, fizic, nu prea. După ritmul de ultimele două luni nu prea am făcut față.  Portarul FCSB-ului, Ștefan Târnovanu, a fost iritat de arbitraj.  Penalty clar! Să mă ierte Dumnezeu! Ne mai întreabă oamenii de ce ne supărăm? Foarte ciudat arbitraj.  În ultimele două meciuri ale etapei disputate ieri, Csikszereda a obținut al doilea punct în Superligă, după egalul 1 la1 de pe teren propriu, contra Oțelului Galați, iar la Ovidiu, Farul a învins Petrolul cu 2 la 1. Prima victorie a marinarilor după trei înfrângeri consecutive.  Superliga ia o pauză de două săptămâni. Naționala va juca vineri un amical împotriva Canadei, iar peste fix o săptămână întâlnește în deplasare Cipru, în preliminariile Campionatului Mondial din 2026.    

DUMNEZEU TE POATE FOLOSI! „Mulţumesc lui Hristos Isus, Domnul nostru, care m-a întărit… și m-a pus în slujba Lui...” (1 Timotei 1:12)

Anything but cars.... It's time to unleash the most elaborate plan to catch Mul'ator off guard - or, the party plays the most dangerous game of ding dong ditch ever.

Ezra 7.6-10 6. Acest Ezra a venit din Babilon: era un cărturar iscusit în Legea lui Moise dată de Domnul Dumnezeul lui Israel. Şi, fiindcă mâna Domnului Dumnezeului său era peste el, împăratul i-a dat tot ce ceruse.7. Mulţi din copiii lui Israel, din preoţi şi din leviţi, din cântăreţi, din uşieri şi din slujitorii […]

În mod oficial, prima serie de episoade care tratează în mod amplu o singură temă din mai multe perspective de la VULNERABIL - Anatomia Doliului - se incheie aici. Este o serie profundă, foarte dureroasă, dar și extrem de necesară. Așa că, închei seria în forță așa cum și încep lucrurile, cu un episod greu, despre o realitate foarte dureroasă, care a și-a scos capul tot mai tare de sub preș în ultima perioadă și începe să ne înspăimânte pe tot mai mulți. În episodul 12 vorbim despre abuz, in special despre abuzul domestic, abuzul emoțional, abuzul sexual. Am explorat împreună cu invitata mea – IOANA ISTRATOAIE, medic psihiatru, psihoterapeut rogersian si traumaterapeut cu supraspecializare in perioada pre- si perinatala - cum începe o relație toxică, cum se manifestă un narcisist, ce înseamnă controlul subtil și cum poate fi manipulată chiar și credința pentru a reduce la tăcere o victimă.Un episod greu, cu multe detalii si experiențe reale împărtășite de Ioana, motiv pentru care vă rog să ascultați aceste episod departe de copii sau cu căștile.Poate ți se pare că nu are sens acest episod în anatomia doliului, dar orice victimă a unui abuz experimentează la un moment dat pierderea, fie conștient sau nu, a ceva ce a avut și i s-a luat forțat, fără consimțământ.

Românii sunt individualiști ca-n Texas, nu orientați spre comunitate ca în Suedia. Dar ce fel de societate ne dorim? De aici pornim prieteni și, desigur, ne situăm pe poziții diferite. Dar înainte Radu are ceva de spus despre cum se circulă prin București și ne aducem aminte de ”cât de bine” ne era înainte de 89. Facem haz de necaz, desigur, și dacă aveți astfel de amintiri, scrieți-le în comentarii. Mulțumim pentru răspunsurile la probleme, au venit o mulțime. Avem și în acest episod două provocări, așteptăm rezolvările lor în comentarii. Mulțumim. 03:10 Pornim de la căruțe 05:45 Traficul prin București 09:50 Radu Naum la Digi 24, propunerea lui Cătălin - Valea plângerii 15:56 România. ca-n Texas sau ca-n Suedia? 19:40 Ce-i doare pe români 22:30 Toată lumea vrea ceva de la stat 26:50 Banii publici sunt aruncați într-un hău 35:40 A fost creat un sistem de inegalitate 42:00 Momentul măririi pensiilor 50:00 Subvenții de 50 miliarde anual 59:00 Cine cotizează la Sănătate 1:08:23 Modelul suedez 1:09:31 Rezolvările problemelor din ediția trecută 1:14:45 Două noi provocări de la Radu Naum 1:18:10 Povești de la Turul Ciclist al Sibiului 2025

For Nicky. The party joins forces with the Cobblers once more, in an elaborate plan to take back the Toast. But will Mul'ator be ready and prepared for what's coming?

Θεωρείται ένας από τους μεγαλύτερους θησαυρούς της άγριας φύσης στον κόσμο και επωμίζεται μια ξεχωριστή ευθύνη που της κληροδοτήθηκε από τους γέροντες που φρόντιζαν τη γη πριν από αυτήν Η Νιλίσα Όκλεϊ από τη Μαλγκάνα [[Mul-guh-nuh]] εργάζεται ως φύλακας εδώ και δύο χρόνια.

Send us a textJaanika P ja tema parima sõbranje menüüs on MDMA, tuntud ka kui ecstasy ja molly. See on aine, millest rääkimist on siin sarjas pikalt oodatud. Teemad, millest saates juttu tuleb:Esimene proovimine. “Mul on meeles visuaal, et kõik halvad mõtted, mis väljast tulevad, põrkuvad peast eemale."MDMA enam kui sajandipikkune ajaluguKuidas suhtutakse MDMAsse teistes riikides? Pöörased peokogemused – sitaga kaetud tantsulõvi jneRääkimine inimestega, kellega sa muidu ei viitsiks rääkidaMDMA tarvitamise kõrvalmõjud ja riskid. Mida tasub vältida?Kas ja kuidas saab kombineerida MDMAd ja teraapiat?Sarja "Ainelised olendid" eesmärk on muuta psühhotroopsete ainete ümber käivaid vestlusi sisulisemaks – mitte hirmutada, vaid rääkida ainete headest ja halbadest külgedest. Igas saates on koos saatejuhiga üks külaline, kellega tulevad jutuks nii teadmised, müüdid kui ka inimeste isiklikud kogemused ja seiklused seoses uimastitega.Võib juhtuda, et mõnes sarja osas tuleb lisaks erinevatele ainetele jutuks poliitika ning elu laiemalt – nii nagu inimesed tegelikult mõtlevad ja arutlevad.

Salutare și bine ați (re)venit la o nouă ediție Baricade, podcastul cu două gaze: Cătălin Striblea și Radu Naum. Cum sunteți acum, v-ați mai așezat după tumultul ultimelor luni? Pare că am început să ne revenim după intensitatea zilelor pe care le-am trăit înaintea alegerilor prezidențiale și trecem la treabă, nu-i așa? Și pentru că l-am citat pe președintele ales, în acest episod ce întrebăm dacă Nicușor ne-a salvat sau e vorba doar de o amânare? Așteptăm părerile voastre în comentarii. Și rezolvarea problemei enunțată de Radu Naum, desigur. Mulțumim că ne urmăriți. 03:04 Simion și vorbele grele la adresa votanților lui Nicușor Dan 10:45 Pledoaria lui Cătălin Striblea 15:00 Perfuzia de la Uniunea Europeană 16:14 Perspectiva clară a salvării 20:30 Tandemul Nicușor Dan - Ilie Bolojan 28:50 Ultimul glonț tras de actuala clasă politică 35:50 Comunicarea cu oamenii 44:50 Rusia, ventilator de rahat 58:05 Pot domnii Dan și Biolojan să rezolve lipsa de empatie a românilor? 1:02:43 Dacă zâmbim avem mai multe șanse să ne fie mai bine 1:10:40 Problema lui Naum

Acesta nu este un discurs politic. Nu este o pledoarie pentru un partid sau pentru un politician. Acesta e manifestul celor care mai cred în oameni. În România care nu dă vina, ci dă mâna.Trăim vremuri în care e ușor să urli și urăști, dar tot mai greu să te conectezi și să iubești. Într-o lume plină de zgomot, Mihai Morar alege să spună ce crede. Cu onestitate. Despre România. Despre alegeri. Despre vot, dar nu ca un banal „gest de duminică”, ci ca un act de responsabilitate profundă.Ce alegem, de fapt, când votăm? Un om? Un ideal? Sau poate ceea ce vrem să devenim ca popor?Acest manifest nu e despre a ne răzbuna unii pe alții, ci despre a ne regăsi unii lângă alții. Despre a pune ceva la loc, nu a da ceva jos. Pentru că, după ziua de duminică, vom rămâne tot aici. Pe aceleași străzi. În aceeași țară. Împreună.Dă mai departe acest discurs-manifest dacă simți că România are nevoie de mai multă iubire și mai puțină frică. De mai multă conexiune și mai puțină dezbinare.Un manifest Fain și Simplu.Mulțumim că ești. Mulțumim că simți. 

Efeseni 5:19-21 19. Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului.20. Mulţumiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos.21. Supuneţi-vă unii altora în frica lui Hristos.

M.C.N. Podcast este din nou aici! Al nouălea episod al sezonului este dedicat filmul momentului – „MENTORII”. Invitați au fost Cătălin Bordea, Edy Chereji și Adrian Tapciuc. Află detalii despre distribuția filmului, cum au arătat zilele pe platourile de filmare și care sunt așteptările producătorilor în ceea ce privește reacția publicului. Filmul „MENTORII” este încă disponibil în toate cinematografele din țară. Bilete găsiți chiar aici: https://mentoriifilmul.ro/ Am avut în public studenți la actorie, iubitori de filme, prieteni ai McN Podcast, membri ai canalului de YouTube și stand-uperi începători. Mulțumiri speciale și asociației The Little People, care au fost alături de noi în acest episod. Asociația Little People România, înființată în 2002 la Cluj-Napoca, oferă sprijin psiho-social copiilor și tinerilor bolnavi de cancer din momentul diagnosticului, ajutându-i să își înțeleagă boala, să facă față procedurilor medicale și să gestioneze durerea prin jocuri terapeutice, povești și dramaterapie. Echipa noastră formată din specialiști și voluntari instruiți oferă sprijin conform nevoilor psihologice și emoționale ale copiilor, tinerilor și familiilor acestora în secțiile de oncopediatrie din Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Târgu Mureș, Iași și București. Poți sprijini munca Asociației donând 2 EURO lunar printr-un SMS la 8844 cu textul CANCER. Poți dona cu cardul pe website: https://www.thelittlepeople.ro/ro/don... Dacă ești din București, poți participa la Quiz-ul Caritabil, organizat lunar la Hard Rock Café. Intra pe https://www.facebook.com/profile.php?... pentru a afla mai multe detalii. /Instagram: / asociatialittlepeople Mulțumiri multe și partenerilor de la Black Cab, care au fost ca de fiecare dată alături de noi. Datorită lor, invitații au călătorit în confort și siguranță. /Instagram: / / blackcab.romania /Facebook: / / theblackcab ---- Produced by: Headline Management /Instagram: / headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram: / calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: / evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram: / ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram: / alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Iulia Mocanca, Răzvan Gârz & Teodora Nedelcu ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #mentorii ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2025 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.