Podcasts about Mul

Mulți dintre noi am auzit despre nosocomiale după incendiul din Colectiv. Acum, subiectul revine rar în discuțiile publice. Când moare cineva, apare un nou caz - o nouă indignare de câteva zile. Dar între aceste momente, realitatea nu se schimbă prea mult. Cum ajunge un pacient să iasă din spital mai bolnav decât a intrat?

Convins că a înțeles spaima românilor de aurism, pășunism și totalitarism pe care-a conținut-o votul mai degrabă negativ care l-a azvârlit peste gardul Cotrocenilor în urmă cu un an și-un pic, președintele Nicușor Dan ni-l propune premier pe Eugen Tomac. Și insistă, spunând că Tomac este un om care e ghidat prin viață de valorile corecte, respectiv cele pro-occidentale.Excelent, numai că nu pare să fie mai deloc așa. Ba chiar pare să fie invers, la o tură prin trecutul lui Eugen Tomac.Pe scurt, debutul său pe scena publică românească îl plasează, printr-o organizație de tineri, în vecinătatea unor personaje precum frații Roncea sau Mihai Gheorghiu, reprezentanți de vază ai luptei pentru afirmarea românismului, de multe ori frizând extremismul (primii), sau viitorul lider al damnatei Coaliții Pentru Familie, o entitate care s-a luptat din greu pentru împiedicarea minorităților sexuale să beneficieze de drepturi de bază ale omului în România.Iar amiciția premierului desemnat cu frații Roncea, de pildă, este însă de actualitate, nu e doar o chestiune de trecut.Pe larg ascultați în ediția de săptămâna asta a Judecății.Și, evident, ne auzim din nou joia viitoare.Sănătate și luciditate tuturor!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: ⁠www.patreon.com/judecatadeacum⁠. Mulțumim!

Subiectul energiei - adică al rezervelor energetice, al infrastructurii energetice naționale și al politicilor publice din domeniul energiei - este probabil cel mai important domeniu-cheie neînțeles din România. Neînțeles din pricina dificultăților tehnice - subiectul e greu de pătruns pentru nespecialiști! -, dar neînțeles și din cauza opacității statului și a actorilor din domeniu.Am chemat-o la Judecata de Acum pe Ana Otilia Nuțu, expertă în energie la Expert Forum, pentru a discuta despre controversatul proiect de la Doicești, dar și despre piața de energie în general (și reformele critice de care are nevoie).Ascultați și judecați!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Pe zi ce trece, reforma statului, aia care ne-a fost propusă de Nicușor Dan, pare să se îndepărteze de noi, cei care tânjim după ea în timp ce orbecăim prin realitatea românească.Autoritatea - de la mare la mic - se încăpățânează să ia decizii contrare bunului simț, fără a explica public ce anume câștigăm din ele. Este cazul unui misteriios contract de lobby pentru relația cu SUA, încheiat la nivel de CSAT, care nu știm, pur și simplu, la ce ne ajută. În ce context este el încheiat și cum arată azi relația României cu administrația lui Trump știm, și tocmai de-asta ne întrebăm care e rostul acestui contract. Tot cu americanii avem și „saga” proiectului energetic de la Doicești, unde vedem statul că se zbate să finanțeze ceva ce nu arată, cel puțin economic, deloc bine. De ce? Nu știm.Această falie care se cască între cetățeanul de bun simț și statul român se vede încă și mai bine aici, aproape. Recenta ieșire catastrofală a purtătorului de cuvânt al poliției, în replică la un nou material de presă al Recorder, ne-a arătat tuturor ce înseamnă tupeul și impunitatea și ce mare e costul pe care-l plătește o instituție condusă de acești oameni fără nimic în cap. Numai că, în loc să fie sancționat, acesta este mângâiat pe zisul cap de ministrul de Interne. Realități paralele, pur și simplu.Cam despre asta am vorbit la ediția de săptămâna asta a emisiunii.Vă așteptăm din nou joia viitoare, pentru un nou tur ghidat prin Țara Lor.Mulțumim tuturor! Pe joi!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Tänane külaline on Liis, on naine, kes ütleb enda kohta, et ta on “täiesti tavaline Eesti inimene” aga tema teekond ei ole olnud seda kindlasti. Tema elu ei ole kulgenud sirgjooneliselt. Vastupidi, see on olnud täis otsinguid, murdekohti ja hetki, kus kogu senine maailmapilt on kokku kukkunud. Seljakotirännak Austraalias, kus ta koges hülgamist. Vipassana meditatsioon Tais, kus ta esimest korda tundis puhast armastust inimeste vastu. Suvi telgiga Londoni parkides. Otsingud Indias. Ja vahepeal täielik lahtilaskmine, loobumine harjumustest, asjadest, identiteedist. Tema teekond ei ole olnud vastuste leidmine, vaid küsimuste sügavamaks muutumine. Täna uurib Liis elu läbi vaimsete praktikate, filosoofia ja isikliku kogemuse, otsides, mis on päriselt tõde, mitte see, mida meile on õpetatud uskuma. Ja võib-olla kõige ausam küsimus, mida ta endalt küsib on: “Kas ma olen midagi leidnud, või olen ma alles teel?” --- SHOWNOTES — TUGEVAD MÕTTED "Hirmsast unenäost on suurem motivatsioon üles ärgata kui heast unenäost." "Keegi ei küsinud — ja sellepärast ma ei rääkinud." "Kogu aeg oli tunne, et räägin välja perekonna saladuse." "Esimesed 20 aastat arvasin, et elu ongi nii — ja positiivselt mõtlejad pole lihtsalt veel piisavalt kogenud." "Funktsioon ei olnud see, et elu oleks ilus, vaid et järgmise päevani vastu pidada." "Ma armastan sind sellepärast, et sa oled olemas — mitte sellepärast, mida sa teed." "Guru on nagu lennuk, mis lendab su kohal ja ootab, et sul oleks piisavalt vaba ruumi, et maanduda." "Mõtted viitavad kogemusele, aga nad ei ole kogemus ise." "Maailm on loodud inimesele — ja see on müüt, milles me kõik elame." "Kui sa oled oma mõttes, oled sa alati ühe mõtte kaugusel reaalsusest." "Mul on alati valida — kas olla solvunud või jätkata tingimuseta armastuse andmist." "Valu on olnud minu parim nõelravi." "Austraalia õpetas mulle, et elu ei pea olema raske." "Vastutuse võtmine enda eest on see, mis tegelikult elu muudab — mitte aeg." "Ma ei tea, kus ma oleksin, kui ma poleks endaga tegelenud. Kas mind oleks üldse." "Nothing excites me — ja see ei ole probleem, see on shift." "Teises riigis hakkad aru saama, mis sinu enda kultuuris on lihtsalt harjumus, mitte tõde." "Iga tehnika teeb oma töö ära — ära jää sellesse kinni." "Ellujäämine ei ole saavutus — see on lähtepunkt." "Inimkontakt on põhiline — see on natuke ära kadunud, aga selle jaoks me siin oleme." ---

Dacă investești timp, bani și atenție să apari pe rețelele sociale frecvent ca brand personal, dar nu vin clienți, e posibil să fie din această cauză: fără să îți dai seama, construiești o imagine de influencer. Mulți profesioniști cad în această capcană, iar primul semn că se întâmplă este concentrarea excesivă pe numărul de followeri. La ce alte semne să fii atent ca să previi pierderi de profit și reputație descoperă din acest episod.

O amplă manifestație antiguvernamentală a avut loc sîmbătă, în Serbia, la Belgrad. Organizațiile studențești au chemat cetățenii din toată țara să vină la protest, sub sloganul „Studenții cîștigă”. Evenimentul de sîmbătă a fost precedat de un an și jumătate de proteste declanșate în noiembrie 2024, după ce acoperișul gării din Novi Sad, proaspăt renovată, s-a prăbușit, omorînd 16 oameni. Protestatarii acuză de-atunci autoritățile de corupție. Care e istoricul protestelor în acest an și jumătate care s-a scurs din noiembrie 2024 pînă acum? Ce vor manifestanții să obțină? Se poate coagula o mișcare politică în urma acestor proteste care durează deja de un an și jumătate? Am întrebat-o pe Miruna Butnaru-Troncotă, prof. univ. la SNSPA, specialistă în zona Balcanilor. Miruna Butnaru-Troncotă: „Au fost proteste aproape permanente, e un fenomen civic mai puțin întîlnit pînă acum. Vorbim de un nucleu al studenților, de la mai multe specializări. Ei sînt primii care au ieșit, pentru o manifestație de doliu, inițial, și de condamnare a actelor de corupție, care s-a transformat apoi în proteste de masă. Asta înseamnă că li s-au alăturat sindicatele, fermierii și o parte a clasei de mijloc și, ceea ce a fost foarte important pentru studenți, profesorii din universități. Profesori care și-au pus în pericol uneori chiar locul de muncă, pentru că președintele Aleksandar Vucic a început o serie de acțiuni de intimidare a acestora, de desfacere a contractelor de muncă. Mulți au ajuns în justiție, iar unii și-au pierdut locul de muncă. Vorbim aici de profesorii care au sprijinit protestele deschis, nevrînd să mai intre la ore. E important de spus că studenții au blocat universitatea și aproape un an de zile nu s-au mai ținut cursurile. Sigur, apoi au apărut și niște contra-manifestații, cu alți studenți, pro-guvernamentali, care spuneau că dreptul lor la educație trebuie luat în considerare și să se revină la cursuri. Deci a fost foarte vizibilă polarizarea societății sîrbe. Societatea civilă fusese redusă la tăcere – asta ne arată cam toate studiile și toate sondajele de opinie privind libertatea presei și libertatea societății civile în Serbia. Regimul a devenit din ce în ce mai autocrat, fundațiile și organizațiile non-guvernamentale au un spațiu foarte mic de manifestare și atunci aceste proteste au devenit și spațiul de manifestare liberă a societății civile. Cercetători în științe politice care urmăresc atent au încercat să definească acest tip de protest ca fiind unul studențesc, non-partizan, pentru că ei nu sînt asociați cu nici un partid politic, sînt efectiv doar proteste anti-guvernamentale și care în acest moment au și o solicitare direct politică și anume alegeri anticipate. Dar pînă acum nu a existat o poziționare politică și nici o asociere. Studenții au refuzat să aibă un lider, nu există un lider al acestei mișcări, totul este împărțit între organizațiile studențești, tocmai pentru a nu fi atacați ca actor politic și au refuzat orice asociere cu un partid politic. Lucru care a atras și o serie de semne de întrebare sau animozități legate de ce va fi mai departe, de cum poţi s-o ții în proteste în continuu. Protestele obosesc  și mai departe ai nevoie, totuși, de legitimitate democratică, ai nevoie să intri în alegeri. Lucru care acum a devenit un subiect mult mai acut, fiind deja aproape o nouă rundă de alegeri. Următoarele alegeri sînt în 2027.”După catastrofa din 2024, premierul Serbiei și primarul din Novi Sad au demisionat. Dar protestele nu s-au oprit. De ce, ce vor manifestanții să obțină?Miruna Butnaru-Troncotă: „Da, iniţial, ei au cerut tragerea la răspundere a mai multor persoane pentru ceea ce am numi corupția generalizată, corupția la un nivel înalt, atît între cei care au făcut acele renovări de proastă calitate, cît și între instituțiile guvernamentale care au finanțat. În justiție, părinții victimelor nu și-au văzut dreptatea. Procesele stagnează. Şi trebuie spus că toți indicatorii democratici din ultimele luni, publicați de Bertelsmann Stiftung sau V-DEM, de la Institutul pentru Democrație, arată Serbia ca fiind, după Ungaria, la acel moment condusă de Orbán, statul cu coeficientul cel mai scăzut în ce priveşte calitatea democrației. Studenții reclamă deteriorarea instituțiilor democratice, ceea ce se traduce și în stagnarea în procesul de integrare europeană. Eu i-am cunoscut personal, anul trecut, am fost la un festival de film unde au fost invitați ca speakeri doi dintre ei. Am fost foarte impresionată, pe de-o parte, de oboseala lor, de faptul că deja spuneau că sînt epuizați de aceste proteste, dar, pe de altă parte, și de ceea ce simțeam că le dă totuși energie și anume gîndul la viitor. Ei spuneau ne dorim să rămînem în țară. Vedem că în celelalte state din Balcanii de Vest singura oportunitate pentru un tînăr să aibă o viață decentă și să beneficieze de meritocrație și de o viață care să nu-l condamne la a da mită în stînga și în dreapta este să plece din țară. Iar ei spuneau noi nu vrem să plecăm din țară, noi vrem să rămînem în Serbia, dar nu în această Serbie. Ne dorim o Serbie democrată. Şi unii din ei făceau comparația cu părinții lor. Părinții noștri, spuneau, au ieșit în stradă împotriva lui Milošević pentru a avea o Serbie europeană. Noi observăm că această Serbie europeană e tot mai departe dar ne-o dorim.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cum arată România după un an cu Nicușor Dan în fruntea ei? Ce ne așteptam și ce avem? Unde sintem noi, românii, astăzi, la un an de când cele două românii, cea onestă propusă de Nicușor Dan și cea extremistă, izolaționistă reprezentată atunci de G Simion, s-au confruntat electoral?Ce avem din ce speram să avem, ce-am câștigat și ce-am pierdut în acest an?Am întors toate astea pe toate fețele alături de Vlad Adamescu, politolog și co-realizator al proiectului „Politica la minut”.Nu avem pretenția că, la capătul acestui exercițiu, avem multe răspunsuri. Ci, mai degrabă, mai multe dileme, am spune. Ce-am reușit, totuși, a fost să punem puțină ordine în haosul acestor necunoscute, începând cu cea mai mare dintre ele, și-anume însuși președintele Dan.Ascultați dialogul nostru și, sperăm, veți înțelege și voi, dacă tot nu e mai nimic clar, de unde vine ceața.Mulțumim tuturor!P.S.: Săptămâna viitoare ne vedem (și auzim) miercuri, nu joi, ca de obicei, din motive personale (Ovidiu merge joi la concertul Iron Maiden).-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Un linșaj de presă e, din păcate, ceva devenit clasic în peisajul media românesc. Aproape la fel de normal e ca victimele lui să încerce să-și caute dreptatea în justiție împotriva calomniatorilor.O sentință într-un astfel de proces ne-a izbit însă pe toți acum ceva timp: fondatoarele Dăruiește Viață (și organizația caritabilă) au câștigat niște sume neobinșnuit de mari într-un proces intentat unor oameni și entități de presă care le-au calomniat. Deși anunțată, decizia nu a fost deocamdată motivată. Cu toate astea, am încercat să înțelegem ce s-a întâmplat în acel proces, cine și cum și-a susținut cauza și ce înseamnă hotărârea asta în contextul mai degrabă molcom - din perspectiva daunelor plătite - în acest gen de hotărâri.Din mai multe motive am considerat important să discutăm despre acest caz. Dintre toate cele importante, cel mai important rămâne, credem noi, faptul că acordarea unor astfel de despăgubiri are capacitatea de a reconfigura modul în care ar putea ajunge să arate presa în niște ani.Va fi o schimbare în bine sau una în rău? Nu știm, dar am încercat să judecăm.Ascultați și judecați și voi!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Războaiele dintre palate în primul an de președinție (Cotidianul) - Ultimatumul de la Cotroceni forțează mâna partidelor: scenariul unui „nou Guvern Cioloș” prinde contur în jurul PSD și UDMR (Adevărul) - Cine sunt Gigi Ștefan și Teodor Niță, cei mai influenți procurori din Constanța, reținuți 24 de ore: Ascensiunea în Constanța lui Mazăre, afaceri și controverse (G4Media) - Alexandra Căpitănescu, primul mesaj după ce s-a calificat în finala Eurovision Song Contest 2026: „Promit” (Libertatea) Nicușor Dan cheamă luni partidele la consultări în vederea desemnării premierului. Care este programul (SpotMedia) Nicușor Dan cheamă luni partidele la consultări în vederea desemnării premierului. Potrivit Administrației Prezidențiale, consultările vor începe la ora 9.00 cu Partidul Social Democrat. Urmează, din oră în oră, Alianța pentru Unirea Românilor; Partidul Național Liberal; Uniunea Salvați România ; Uniunea Democrată Maghiară din România; Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale; Partidul S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, după ce Partidul Social Democrat a decis retragerea sprijinului pentru premierul liberal. Nicuşor Dan susţine în continuare că criza noastră politică se va rezolva, într-o direcţie pro-occidentală şi „destul de rapid”. O tragedie românească. Tensiunile dintre un președinte conservator și electoratul său liberal (SpotMedia) În opinia jurnalistului SpotMedia Emilian Isăilă, România trece azi prin ce a trecut USR în octombrie 2018, atunci când referendumul pentru familie a dus la ruptura dintre Nicușor Dan și partidul pe care l-a fondat. Și atunci, printr-o ciudățenie, actualul președinte al României lansase o mișcare ce propunea modernizarea țării, în timp ce credințele și valorile sale nu aveau nicio legătură cu fenomenul. Aceeași schizofrenie politică se manifestă și azi, când votanții președintelui se simt trădați de opțiunile sale politice, mai apropiate de AUR și PSD decât de liberali și de USR. Războaiele dintre palate în primul an de președinție (Cotidianul) Primul an de președinție a trei șefi de stat considerați reformiști și „de dreapta” a fost marcat de clinciuri cu premierul în funcție sau cu o relație din ce în ce mai rece, până la asistarea pasivă a înlăturării acestuia. Traian Băsescu versus Călin Popescu-Tăriceanu, Klaus Iohannis împotriva lui Victor Ponta și războiul Ilie Bolojan-PSD, plus relația rece cu Nicușor Dan, sunt câteva exemple ale relațiilor contondente președinție și guvern în ultimii 22 de ani. Din informații Cotidianul revenirea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria este drum închis, șeful statului evitând orice reîncălzire a relației cu acesta. Ultimatumul de la Cotroceni forțează mâna partidelor: scenariul unui „nou Guvern Cioloș” prinde contur în jurul PSD și UDMR (Adevărul) Negocierile pentru viitorul guvern intră în linie dreaptă sub spectrul ultimatumului prezidențial: este obligatorie existența unei majorități în Parlament. Această condiție a polarizat scena politică, împărțind forțele parlamentare în două tabere rigide — PSD-UDMR și PNL-USR — între care se va tranșa stabilitatea României în perioada următoare. Analistul politic Radu Delicote este de părere că, în contextul actual, cea mai probabilă formulă de guvernare pare să fie una în jurul PSD. PSD ar avea șanse mai mari decât o alianța PNL-USR. Pe larg în Adevărul. Procurorii constănțeni Teodor Niță și Gigi Ștefan, reținuți 24 de ore / Magistratul care îi anchetează ar fi Marius Iacob (G4Media) CSM a aprobat cererea Parchetului pentru reținerea și arestarea în cazul procurorilor constănțeni Valentin Ștefan și Teodor Niță. Procurorii Parchetului General au găsit, joi, aproximativ 100.000 de euro în biroul fostului șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Gigi Valentin Ștefan, conform surselor G4Media și Info Sud-Est. Alți 30.000 de euro ar fi fost găsiți în mașina acestuia. Procurorul Teodor Niță, de la același parchet, a fost dus cu duba la Parchetul General, pentru audieri, cu mandat de aducere, în calitate de suspect, conform avocatului acestuia. Cine sunt Ștefan și Niță? Sunt cei mai influenți procurori din Constanța. Citiți mai multe despre ascensiunea lor în Constanța lui Mazăre, afaceri și controverse pe pagina G4Media. Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță sunt cei mai influenți procurori din parchetele constănțene și au construit de-a lungul anilor o rețea de putere în sistemul de justiție de la malul mării, cu precădere în timpul administrației locale condusă de Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu – Sorin Strutinsky (omul din trio care se ocupa de afacerile grupului). Info Sud-Est a arătat în exclusivitate, într-o anchetă în care a colaborat cu jurnaliști de la RISE Project, în anul 2018, atât averea familiei lui Ștefan, vila de lux în care locuia, pe malul lacului Siutghiol din Constanța, dar și tranzacții controversate ale familiei către oameni de afaceri conectați la clanul lui Bashar Al Assad.  Alexandra Căpitănescu, primul mesaj după ce s-a calificat în finala Eurovision Song Contest 2026: „Promit” (Libertatea) Alexandra Căpitănescu a urcat pe 14 mai pe scena celei de-a doua semifinale Eurovision Song Contest 2026, cu melodia „Choke Me”, reușind să reprezinte cu mândrie și succes România. La scurt timp după ce a aflat că s-a calificat în marea finală Eurovision Song Contest 2026, care va avea loc pe 16 mai, la Viena, în Austria, Alexandra Căpitănescu a avut o primă reacție pentru Libertatea. „Sunt foarte fericită! Și recunoscătoare pentru fiecare vot, pentru fiecare mesaj și fiecărei persoane care a crezut în noi. Calificarea în finală este un vis devenit realitate și promit să dăm tot ce avem mai bun în marea finală Eurovision. Calificarea nu este doar o realizare personală, ci și o oportunitate de a reprezenta cu mândrie România în fața unui public format din milioane de oameni. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi în această călătorie și rugăm publicul să continue să ne susțină în marea finală de pe 16 mai 2026”, a spus Alexandra Căpitănescu în exclusivitate pentru Libertatea, după ce a doua semifinală Eurovision Song Contest 2026 a ajuns la final.

Vahur Vollmann on ettevõtja, kes on läbi elanud mitu elu ühe elu jooksul – alates sportlasest ja pagulasest kuni pankroti, vaimse ärkamise ja rahvusvahelise toidulisandibrändi Ecosh Life OÜ loomiseni. Tema teekond ei ole olnud lineaarne, see on olnud täis riske, kaotusi, uuesti alustamisi ja sügavaid sisemisi pöördeid. Ta on kogenud ettevõtluse krahhi, kaotanud oma äri, läinud nulli ja loonud sealt uuesti midagi suuremat. Vahuri elu on tugevalt seotud ka enesearengu ja teadvuse uurimisega alates joogast ja tantrast kuni pimedate rituaalide ja sügavate transformatsioonideni, mis on kujundanud tema tänast maailmapilti ja lähenemist elule ning ettevõtlusele. Täna on ta üks Ecoshi loojatest, brändist, mis ühendab tervise, teadlikkuse ja kvaliteetsed toidulisandid, ning tema fookus on liikunud pelgalt ärist sügavamale: kuidas luua elu, mis töötab sinu jaoks, mitte sinu vastu. Kasuta koodi "chris15" ja saad -15% soodustust kõikidelt Ecosh Eesti toodetelt. https://www.ecosh.ee ---

Cum s-au văzut ultimele săptămâni, care-au culminat cu moțiunea de cenzură PSD-AUR care a „trântit” Guvernul Bolojan din scaunul vicepremierului Oana Gheorghiu?Ce-a făcut Guvernul, dar mai ales ce-a făcut cea însărcinată cu două chestiuni cruciale pentru progresul României, respectiv reforma companiilor de stat și digitalizarea serviciilor publice? Și ce-ar fi putut face? Și de ce n-a făcut?Bonus: cum a evoluat relația cu vechiul ei amic Nicușor Dan?La toate aceste întrebări și la alte câteva a răspuns, uneori chiar la nivel de detaliu, vicepremierul Oana Gheorghiu.Ascultați mai jos un interviu luat acesteia de Ovidiu Vanghele în după-amiaza zilei de vineri, 8 mai 2026, la trei zile de la demiterea Cabinetului Bolojan.Mulțumim tuturor pentru că ne urmăriți și pentru sprijinul vostru. Pe curând!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Ce rămâne după dărâmarea Cabinetului Bolojan, cine câștigă și cine pierde? Asta am încercat să judecăm la ediția de săptămâna asta. Și a fost greu, căci este greu și să descrii, cu atât mai mult să înțelegi ceva ce pare, mai degrabă, o mișcare browniană.Totuși, am încercat să facem apel la calmul deja proverbial al președintelui Nicușor și, folosindu-ne judecata, l-am constatat cu spatele la perete. Pentru că realitatea politică a zilei, mai cu seamă după acordul semnat între PNL și USR, care exclud vreo alianță cu PSD, nu poate conține varianta sa de soluție ideală în fața crizei politice: să avem un guvern stabil, deci nu minoritar, și pro-occidental, deci excluzând formațiunile extremiste. Puneți lângă asta și anunțul că refuză alegerile parlamentare anticipate și vedeți cum președintele și-a închis cam toate ușile.Soluția pare să rămână la PNL, am mai constatat noi. Dacă „puciștii” din partid nu reușesc să-l înlăture pe Ilie Bolojan de la comanda formațiunii, pentru a se alinia din nou cu PSD în deja tradițională soluție contra naturii USL, blocajul pare perfect.Și, în acest joc nebun, a devenit esențial cine cade primul. Iar presiunile din toate părțile sunt în creștere.Ilie Bolojan rămâne la cârma unui guvern interimar, cu prerogative amputate, la orizont se vede linia de finish a PNRR, crucial pentru situația macroeconomică a României. Mandatul lui poate fi curmat doar de o decizie a președintelui, care trebuie să propună un nou premier, iar președintele este cunoscut pentru dificultatea cu care ia decizii.Ce urmează?Nu știm, dar vom fi aici să vedem și să judecăm.Mulțumim tuturor pentru că ne urmăriți și pentru sprijinul vostru! Pe joi!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Laura Câlțea este o cititoare de cursă lungă, după cum se recomandă ea însăși. Dar nu ține pentru ea ce citește, ci împărtășește cu alții. Mulți alții. A reușit să construiască o comunitate de peste 12.000 de cititori, membri în Clubul cititoarelor și cititorilor de cursă lungă. Și, în prezent lucrează la o aplicație dedicată organizării lecturilor personale, BIBLIOFIL. Totul a început cu un blog, acum 12 ani.Laura Câlțea: „Avem două cluburi de carte lunar. Unul, în fiecare ultima zi de vineri a lunii, unde votăm cartea lunii, iar cel care propune cartea cîștigătoare este și moderatorul clubului. La ora 10, moderatorul pune o postare în care își spune părerea despre carte, iar în comentarii stăm și spunem toată ziua ce ne-a plăcut și ce nu ne-a plăcut. Se comentează foarte mult la cluburile astea. Iar cel de-al doilea club este o provocare pe care am inițiat-o la începutul anului, i-am zis „Un an de lecturi. Literatură clasică europeană.” Am propus 12 cărți, începînd cu „Odiseea” și terminînd cu „Toba de tinichea” a lui Günter Grass. În fiecare vineri de la mijlocul lunii, pun o postare mai lungă, în care nu comentez neapărat cartea, ci în care fac un context literar la cărții respective. La „Odiseea” vorbesc despre faptul că inițial nu era o carte, era o povestire orală, pe care oamenii o ascultau. Adică încerc să dau un context literar cărților, pentru că în grup sînt foarte mulți cititori care nu sînt absolvenți de filologie sau de științe umaniste și care de multe ori mi-au spus că ar vrea să știe mai multe. (...) Eu personal aveam nevoie să trec din nou prin literatura clasică și pentru mine chiar a fost și este în continuare un exercițiu terapeutic. Pentru că mă ajută să-mi dau seama de ce îmi place atît de mult să citesc și de ce literatura ne poate ajuta să trăim mai bine, să înțelegem lumea mai bine.” De ce să mai citim în lumea asta atît de tensionată și agitată?Laura Câlțea: „Nu pot să garantez că cititul te va ajuta să te simți mai în siguranță în lumea asta. Pe mine m-a ajutat. Anul trecut am stat într-o anxietate pe care cred că nici în pandemie n-am trăit-o așa de acut cum am trăit toate știrile și toate evenimentele politice de la noi și de prin altă parte. Și tot ce aveam în minte să fac mi se părea că este inutil pentru că totul era de cursă lungă. Și atunci am decis să renunț la teama de a face ceva și am pornit două proiecte de cursă lungă. Proiectul cu un an de lecturi și aplicația. Pe mine mă ajută și sînt și alți oameni pe care îi ajută. Este științific dovedit că noi așa gîndim, creierul nostru este făcut să gîndească în povești. Poveștile ne calmează, ne ajută să înțelegem lumea. Jonathan Gottschall în „Animalul povestitor” spune că poveștile sînt pentru creierul nostru simulator pentru viață.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Medierea președintelui în coaliția de guvernare a reușit, coaliția a murit. Și nu oricum, ci cu strigături: după ce și-a retras miniștrii din Cabinetul Bolojan, PSD s-a aliat cu extremiștii lui Simion și, împreună, au depus o moțiune de cenzură.„Omul serios” Grindeanu ot PSD îi pregătește eșafodul politic „omului serios” Bolojan, cu ajutorul „extremiștilor” AUR.Sperietoarea Simion intră din nou în rol și, trecând peste caracterizările făcute acestora până acum, se alătură PSD-iștilor pentru a ne „scăpa” de Bolojan.Este asta dorința „mediatorului” Nicușor Dan? Ce a greșit Bolojan?Despre toate astea am discutat, mai serios dar și mai puțin serios, la ediția de săptămâna asta.Poftiți de ascultați!Ne vedem și ne auzim joia viitoare!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Cu mai bine de-o săptămână în urmă, Vlad Stoicescu l-a avut invitat, pentru o „ediție specială” a Judecății, pe profesorul Armand Goșu.Istoricul a povestit despre Ucraina văzută de la firul ierbii, despre Ungaria fără Viktor Orban, noua ordine mondială - și ce înțelege statul român din tot ceea ce se întâmplă în lume.Spoiler: Goșu nu crede că pariul României - „totul pentru parteneriatul strategic cu SUA!” - este unul câștigător dacă ne raportăm realist la condițiile geopolitice actuale."România dovedește că nu înțelege nimic!". Cam asta a fost concluzia celui mai bun specialist român în spațiul ex-sovietic.Vă invităm să și ascultați (cu întârziere, scuze...) un interviu în care, ca de obicei, profesorul Armand Goșu ne ajută să judecăm și să înțelegem lucrurile mai clar. -----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am dedicat ediția de săptămâna asta crizei politice generate de PSD. Dar, culmea, despre PSD și PSD-iști am vorbit foarte puțin, căci am clasat rapid cazul.Am vorbit mult mai mult despre Nicușor Dan, președintele care a ales siguranța chiar și în locul lucidității, și despre premierul Bolojan, care vorbește rar, dar prost.Măsurile, atitudinile și jocul lor sunt adevăratele cauze care ne-au adus, politic vorbind, aici. Căci nu, PSD n-a făcut nimic altceva dincolo de a fi PSD.Pe ce ne bazăm când spunem toate astea?Ascultați și judecați!Vă mulțumim tuturor. Săptămâna viitoare, întrucât joi e un fel de vineri, vă dăm întâlnire miercuri seara, de la același opt seara.Gânduri bune tuturor!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

„Am ieșit din închisoare mult mai liber decât am intrat.” ⛓️

Mul on hea meel selles episoodis tervitada näitlejat, kelles on olnud alati justkui mingi X faktor. Tihti ei peagi ta midagi tegema, kui ainuüksi tema pilk suurel kinoekraanil täidab kogu ruumi. Tema tee näitlejaks saamisel ei olnud klassikaline rada, vaid sisaldas mitmeid keerdkäike. Kuid enda sõnul teeb ta ühte maailma põnevamat tööd. Ühtlasi rääkis ta taskuhäälingus elust Raplamaa metsade vahel, vanaemaga veedetud esmaspäevadest ja abikaasa toetusest. Külas on Doris Tilk ja saatejuht on Kerli Kivistu.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a venit la Judecata de Acum pentru un interviu în ziua de marți, 21 aprilie, în prima zi din criza politică declanșată de PSD.Ce a făcut până acum, ce n-a făcut, ce a blocat-o, pe cine a deranjat și ce planuri îi rămân în picioare în timp ce guvernul scârțâie din toate încheieturile?Despre toate am vorbit timp de aproape o oră și jumătate.Da, am vorbit și despre dezamăgirile produsede USR cetățenilor cu așteptări. -----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Te-ai întrebat vreodată cum va arăta momentul în care vei sta față în față cu Creatorul tău? Mulți trăiesc astăzi cu iluzia că „totul este ok”, ignorând realitatea unei judecăți iminente. În acest mesaj, pastorul Vasile Filat analizează un pasaj cutremurător din a doua epistolă a lui Petru, care ne arată clar că Dumnezeu nu trece cu vederea nelegiuirea. Nu lăsa pe mâine decizia care îți determină veșnicia. Dumnezeu este drept, dar este și plin de har pentru cel care se grăbește să se schimbe.

Orbirea președintelui. Asta constatăm azi, după încă o ieșire a lui Nicușor Dan în care contrazice evidența în privința episodului profund discutabil din trecutul preferateil sale, procurorul Cristina Chiriac, pe care-a numit-o recent procuror general, care și-a bătut joc de meserie într-un dosar în care investiga un șantaj la episcopul de Huși, Cornel Onilă.Am fost, deci, nevoiți să reluăm fapte care îl contrazic total pe președinte. Norocul nostru că sunt multe, deci putem veni mereu și mereu cu unele noi.Cu această ocazie, însă, președintele ne-a ajutat să risipim orice urmă de îndoială cu privire la onestitatea lui. Pentru că am înțeles mai clar decupajul convenabil prin care narațiunea lui se strecoară printre faptele clare, neechivoce, cu unicul scop de a o scoate la vopsea pe cea în care, așa cum ne-a spus acum, are cea mai mare încredere dintre toate persoanele pe care le-a propus pentru conducerea marilor parchete.Cam până aici s-a întins România Onestă.Dincolo de acest nou minimum atins de onorabilitatea prezidențială, am mai deschis rapid două fronturi de discuție, cumva tot despre orbire și ele. Orbirea, pe de-o parte, a populației de etnie maghiară din România, manipulată, uneori în direcții complet opuse, când de UDMR, când de fostul regim Viktor Orban. Pe de altă parte, o orbire instituțională, de data asta a CNA în cazul sancționării drastice a postului Realitatea, care se conturează a fi un nou martiriu gen excluderea Dianei Șoșoacă din cursa electorală sau anularea alegerilor din 202, care sperăm că vedeți cu toții ce au creat.Dar, poate, astăzi, acum, atât putem noi. Politic, instituțional, democratic.Pe joia viitoare!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Join us this week with Ken & Mary Okofoafor from The Humble Penny to discuss their new book The Wealth Habit. It's how putting in the right habits and investing your money helps you become the rich version of yourself. Ken & Mary have been teaching personal finance for many years and have two Sunday Times Bestsellers teaching you how to get rich. Get the book

Mulți confundă setea cu foamea - fizic și spiritual. Căutămsă umplem golul din suflet cu lucruri materiale, fără să ne dăm seama că sufletul tânjește după apa vieții. Isus cheamă: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea.” Apa vie devine izvor în noi. Harul primit trebuie să se reverse spre alții!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

România Onestă a fost, oficial, abandonată de creatorul ei, președintele României, Nicușor Dan. Și nu a plecat din ea oricum, ci scuipând, de la pupitrul prezidențial, o sumă de minciuni, falsuri grosolane, fracturi de logică sau jumătăți de adevăr care l-au făcut pe cel care acum nici un an ne ademenea cu valorile ei să arate când ridicol, când de-a dreptul ticălos.Plecarea lui de lângă valorile la care ne-a dat întâlnire s-a produs odată cu acceptarea propunerilor pentru procurorii-șefi, în frunte cu viitorul procuror general al României, Cristina Chiriac.În fața valului de minciuni livrate nouă, tuturor, ca argumente pentru această numire, ne-am simțit obligați, din respect pentru adevăr, să venim cu o parte dintre actele care au stat la baza documentării făcute în proiectul Să fie lumină la capătul căreia ex-episcopul Onilă a ajuns în pușcărie pentru viol și abuz de elevi, iar Cristina Chiriac procurorul care a încercat să mușamalizeze acest caz.Nu doar despre viitorul procuror general al României am vorbit, ci și despre restul candidaților acceptați, despre proces în sine și, pe final, despre consecințele abandonului președintelui.Ascultați, pentru că astea sunt faptele, iar ele, aidoma adevărului, se încăpățânează să ne urmărească, oricât de grave ar fi. Chiar și când le schimonosește un președinte de țară.-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Recomandăm această ediție a podcasului nostru săptămânal premierului Bolojan și vicepremierului Oana Gheorghiu în mod special, căci am discutat, în mare parte din ediția de azi, despre cum pierde statul român bani mulți.Bani mulți încasați aproape inexplicabil de șefimea de la Autoritatea Rutieră Română - despre (bănuieli de) șpagă nu putem să vorbim, deocamdată, decât la șeful cel mare, prins cu jumătate de milion de euro în cutii de pantofi și arestat deja - peste salariile deloc mici. Alți bani, și mai mulți, pe care ar trebui să-i plătim către gigantul farma Pfizer pentru că oficialii români au crezut că pot să-i „facă” pe cei de la companie.Cum am ajuns aici? Ascultați și, sperăm, vă veți lămuri. Căci faptele au încăpățânarea asta de a ne conduce, mereu și mereu, la adevăr.-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am avut o surpriză în interviul pe care l-am făcut cu președintele în exercițiu a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), Valentin Jucan: acesta a promis public că își va da demisia dacă până în decembrie nu realizează ce și-a propus.Și și-a propus lucruri mari pentru CNA, dar încă și mai mari pentru repararea relației dintre cetățeanul de rând și instituțiile statului în general.Ascultați discuția, merită.Ne auzim, firește, și joi, la ediția „normală” a Judecății.Pe curând!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am fost obligați, pur și simplu, să dedicăm ediția de săptămâna asta celor mai recente evoluții din presa noastră. Evoluții eufemistic, căci am contabilizat de la naufragiul iminent al televiziunii publice până la cataclismele morale ce ni s-au revelat odată cu scandalul-monstru dintre două televiziuni „de știri” foste surori întru ticăloșie, acum adversare de moarte: RealitateaPlus și RTV.Am avut, în prima parte a emisiunii, o discuție onestă cu Adriana Săftoiu, președinte-director general al TVR, despre lupta cu încremenirea colosului pe care-l conduce. Multe probleme, puține soluții, cel puțin momentan, însă este totuși reconfortantă constatarea că există transparență, deschidere și o înțelegere corectă a problemelor dinspre un om ajuns în această poziție. Au trecut mulți ani de când un ocupant al acelui scaun a văzut și înțeles lucrurile atât de corect...După discuția cu Săftoiu, am coborât în abisul presei care nu mai are de multă vreme nicio legătură nici măcar cu ideea de presă, ci cu însuși bunul simț. Un moderator care se laudă că, prezentând unilateral cazul unui fost procuror corupt, a „scos-o din pușcărie” la capătul unui adevărat act de trafic de influență dinspre o „fostă prietenă” despre care știa că este infractoare, dar a „credibilizat-o” public, altul care se declară vrăjit de tâmpeniile unui politician cercetat pentru fapte împotriva statalității României și alte și alte creaturi care populează, în lipsa unor măsuri ferme ale statului, această profesie care arată din ce în ce mai rău, despre toate astea am vorbit, că nu mai puteam!Ascultați, dar aveți grijă la tensiune!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

CGL announced 3 new Core Products launching in August 2026: The Starter Box, The Core Box, & the Core Rulebook. Join myself, Brent from  @ofmechsandmen  & Zemer from  @thevalhallaclub  in episode 29 as we discuss these & all the other announcements & news from AdeptiCon 2026! Core Products & Rule Change PDF:https://battletech.com/coreproducts/Refit & Redeployment Post:https://www.catalystgamelabs.com/news/catalyst-game-labs-battletech-refit-redeploymentChapters:0:00 - 05:20 Intro05:20 - 10:19 Aerospace Game/Rules & Force Packs10:19 - 13:10 C-Scale Mechs13:10 - 14:45 Reagent as Poster Mech14:45 - 26:41 New CORE Products Launch26:41 - 41:00 Starter Box41:00 - 54:58 Core Box54:58 - 1:00:59 What about AGoAC, Beginner, & Essential boxes?1:00:59 - 1:08:33 Camachos Cabelleros B&N Force Pack1:08:33 - 1:28:08 Core Rulebook & Rules Changes1:28:08 - 1:43:58 Aces: Snowblind1:43:58 - 1:44:35 AdeptiCon Announcements1:44:35 - 1:46:30 MUL 2.0 + BSPs + POD1:46:30 - 1:49:22 Fiction1:49:22 - 2:02:52 Quick Hits & Final Thoughts2:02:52 - 2:07:40 Shoutouts & OutroCheck out our sponsor: Fortress Miniatures & Games!https://www.fortressminiaturesandgames.com/Join the Valhalla Club Discord!https://discord.gg/thevalhallaclubFollow me on socials:Follow on X/Twitter: https://x.com/MercStarPodcastFollow on Instagram: https://www.instagram.com/mercenarystarpodcast/Follow on Bluesky: https://bsky.app/profile/mercenarystar.bsky.socialMusic used with permission:TI-84 - @StreamBeatsbyHarrisHeller Neon Renegade - @StreamBeatsbyHarrisHeller

¿Trabajas fuera de casa y convives con animales? ¿Cómo te organizas cuandoestán enfermos? El eje central de este episodio es la propuesta legislativaimpulsada por la Coordinadora de Profesionales por la Prevención de Abusos,CoPPA, que plantea la incorporación de permisos laborales retribuidos (porfallecimiento, urgencias y atención veterinaria) para integrar de forma coherenteen el ámbito laboral las obligaciones derivadas de la tenencia responsable deanimales.Junto a Oriol Cremades, profesor del Derecho del Trabajo y la Seguridad Social yautor principal de la propuesta de CoPPA, exploramos cómo, pese alreconocimiento legal de los animales como seres sintientes, la normativa laboralespañola sigue sin contemplar permisos específicos para su cuidado en caso deenfermedad o fallecimiento. También contamos con el testimonio de la Dra. ElsaAlonso, médico psiquiatra especializada, entre otros ámbitos, en síndrome deestrés postraumático y duelo.Enlaces relacionados:Episodio 92 - Ley de Familias, con Cristina Bécares y María G. Lacabex https://intercids.org/episodio-92-ley-de-familias-con-cristina-becares-y-maria-g-lacabex/Cremades Chueca, Oriol. (2024). “Bienestar de los animales de compañía y derecho del trabajo: convergencias y propuestas”. Revista de Trabajo y Seguridad Social. CEF, 479, 79-114.Cremades Chueca, Oriol y Mulà Arribas, Anna. (2024). “Los animales de compañía en la negociación colectiva en España: potencialidades, realidad, límites y propuestas”. Revista de Estudios Jurídico Laborales y de Seguridad Social (REJLSS), 9, 165-272.Cremades Chueca, Oriol. (2025). “Despido disciplinario por ausencia por cuidado urgente de animal de compañía: sobre la eventual «ideología animalista», la subsunción como deber inexcusable público y personal y la necesidad de una reforma para adecuar el derecho del trabajo español a la normativa de bienestar y protección animal”, en Sempere Navarro, A.V. y Monereo Pérez, J.L. (Dirs.). El poder de dirección del empresario: problemas y manifestaciones actuales. Libro homenaje a Alfredo Montoya Melgar (pp. 1107-1114). Murcia: Laborum.Cremades Chueca, Oriol. (2026, 27 de enero). “¿Por qué es necesario legislar un permiso laboral por cuidado y fallecimiento de animal de compañía?: coherencia normativa, eficiencia y seguridad jurídica para todos”. Nuevo Estatudo de los trabajadores para el siglo XXI (NET21).

Mulți sceptici afirmă că Biblia este doar o colecție de scrieri umane, dar cum rămâne cu profețiile care s-au împlinit cu o precizie uluitoare? În acest video, Vasile Filat abordează direct îndoielile legate de veridicitatea Scripturii și ne explică de ce profeția este „lumina care strălucește într-un loc întunecos”.

Am adus, în ediția de săptămâna asta, o nouă dovadă - deși nu credem că mai era nevoie - că procurorul propus pentru funcția de procuror general al României, Cristina Chiriac, a făcut o porcărie fără margini în cazul Onilă. Știți cazul, ne-ați mai tot auzit vorbind despre el.Ei bine, deși nu ne considerăm nicidecum la fel de informați ca președintele României, azi am produs o nouă dovadă a prostiei ei: un referat întocmit de șefa DNA Iași din anul 2019, în care chiar aceasta o indică drept principalul responsabil pentru păstrarea în sertar, în ciuda legii, a probelor care au dus, până la urmă, la condamnarea episcopului Onilă pentru viol și abuz sexual asupra elevilor de seminar. Un moment bun, căci vine să confirme avizul negativ pe care i l-au dat cu câteva ore în urmă procurorii din CSM.Sigur, nu ne așteptăm ca ascensiunea Cristinei Chiriac spre funcția de procuror general să se termine aici, și am explicat de ce: Radu Marinescu. Ministrul Justiției a fost singurul care a votat în favoarea ei după audierea la CSM și se poate încăpățâna cu propunerea ei. Până unde? Vom vedea.Pentru că, evident cu sprijinul vostru, vom fi aici.Mulțumim tururor!Pe joia viitoare!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

NU TE EPUIZA (1) „Mulţumesc lui Hristos Isus, Domnul nostru, care m-a întărit, că m-a socotit vrednic de încredere şi m-a pus în slujba Lui.” (1 Timotei 1:12)

Războiul din Iran continuă și presa internațională își pune tot mai insistent întrebări cu privire la planurile administrației Trump. Au avut ei în vedere toate consecințele unei asemenea operațiuni? După cum comentează The Wall Street Journal, ”Donald Trump a îmbrățișat intervenționismul total. Venezuela, Iran, Cuba... După ce a petrecut ani de zile denunțând intervențiile militare americane în străinătate, ocupantul Casei Albe pare să-și fi făcut o specialitate din răsturnarea, încolțirea sau asasinarea liderilor străini”. The Atlantic atenționează că ”planul israeliano-american privind înarmarea unei insurgențe kurde în Iran riscă să dea greș. Mulți iranieni și observatori se tem că milițiile etnice ar putea avea obiective teritoriale și separatiste, ceea ce ar duce Iranul pe calea dezintegrării sau a războiului civil”. Un război civil iranian ”nu este în interesul Americii”, titrează Foreign Policy. ”Israelul ar putea saluta haosul produs de prăbușirea regimului. Statele Unite și aliații săi, nu. Citeste siAdunarea Experţilor a ales noul lider suprem al Iranului. Numele său nu a fost anunţat Președintele a lansat acest război îndemnând poporul iranian să răstoarne guvernul. Poate că a presupus că regimul se va prăbuși instantaneu. Dar când nu s-a întâmplat, într-o zi sau două, și-a schimbat discursul. A început să mediteze la relațiile cu potențialii lideri din cadrul regimului și să laude intervenția SUA în Venezuela ca model perfect de urmat”. ”Confruntată cu tendințele agresive ale lui Trump, Europa trebuie să se echipeze pentru a exercita influență asupra lumii”, scrie Le Monde:   ”Trebuie să luăm în serios ce spune Trump: este gata să facă înțelegeri cu fiecare mullah și chavist de pe planetă, cu condiția ca firmele americane să pună mâna pe bogățiile Iranului sau Venezuelei. Același lucru este valabil și pentru mineralele din Groenlanda, Ucraina sau Rusia. Afacerile sunt afaceri, iar Trump intenționează să folosească forța pentru a face afaceri profitabile oriunde se găsesc, cu mâna pe armă, la fel ca puterile coloniale europene din trecut”.   The Conversation avertizează că dacă războiul va închide Strâmtoarea Ormuz, cel mai important punct de blocare a petrolului din lume, ar putea urma un haos economic global. ”Zona este una cheie pentru petroliere și transportoare de gaze naturale lichefiate, astfel încât perturbările afectează direct aprovizionarea globală cu energie. În plus, o dependență mai puțin cunoscută este aceea că o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte trece prin strâmtoare. Atât lanțurile de aprovizionare cu energie, cât și cele agricole au fost deja destabilizate de războiul din Ucraina. Creșteri suplimentare ale prețurilor ar putea avea consecințe de amploare”. Unde se va ajunge?- se întreabă La Stampa: ”Mulți așteaptă cu o convingere aproape mesianică marea revoltă populară iraniană care va răsturna în cele din urmă regimul după decenii de opresiune. Dar există scenariul de care este îngrijorată întreaga lume: o escaladare necontrolată care va atrage noi armate în luptă pentru a transforma un conflict regional în ceva mult mai amplu.” (Sursa: Eurotopics)

„Millalgi selle sajandi alguses – see võis olla 2001. või 2002. aastal – läksin ma noore ettevõtjana Ameerika konsultandi David Neenani kursusele „Äri ja sina““, meenutas Alar Tamming Tähenduse teejuhtide 263. vestlusringis (41. minut). Esimesel päeval räägiti vasaku ja parema ajupoolkera koostööst, tegime mitmesuguseid harjutusi. See kõik oli tore, aga suures plaanis ei midagi uut. Teise päeva õhtul korjati meilt käekellad ära, jagati viie- ja kuueliikmelistesse gruppidesse ja öeldi, et nüüd läheb aega. Meie grupis oli neli meest ja kaks naist. Oleksime loogikas ja ratsionaalsuses kõigile teistele pika puuga ära pannud. Meile anti aga teine ülesanne: pidime üheskoos tundma tundeid – usaldust, armastust, andestust, terviklikkust... Me pidime neid tundeid mitte üksnes tundma, vaid ka teistele näitama. See kestis tunde ja läks meil väga vaevaliselt – meile öeldi: te näitlete väga hästi, aga mingeid tundeid teil tegelikult ei ole – lõpuks hakkasid osad nutma, tunded hakkasid välja tulema. Lõpetasime hommikul kella viie-kuue paiku, saime viimaks läbi suure häda oma eksami tehtud. Lõpus õõtsusime kõik koos käed üksteise õlgadel Bette Midleri „The Rose'i“ saatel. Paljudel olid pisarad silmis. Ma vaatasin seda kõike distantsilt ja ei tundnud suurt midagi. Järgmisel päeval oli mul tunne, et ma olen sattunud Ameerika telešõusse: naised hüppasid üksteise järele üles ja teatasid, et nemad enam vana elu ei ela, ütlevad ülemusele välja, mis nad temast arvavad jne. Vaatasin seda pealt nagu hullumaja peaarst – nüüd toimub küll suur avanemine. Pärast koolitust istusin autosse ja panin mängima ühe Leonard Coheni laulu – ja siis ühtäkki juhtus minuga midagi: mõtete voog seiskus, mulle langes osaks niivõrd täiuslik, terviklik ja erakordne psüühiline seisund, kuhu ma oleks tahtnud jäädagi. See kestis võib-olla viisteist minutit. Ma ei saanud üldse aru, mis minuga toimus, see kogemus lihtsalt ei mahtunud olemasolevasse raami. Mõni aeg hiljem sattusin ma ühele soomekeelsele muutunud teadvusseisundeid käsitlevale artiklile. Ma polnud sellisest terminist oma Tartu Ülikooli psühholoogiaõpingute kestel veel kuulnud. Lugesin artikli läbi ja mõistsin, et see oli just see, mis minuga oli toimunud, ja et selliseid seisundeid uuritakse ka teaduslikult. Otsisin just sel ajal oma magistritöö teemat ja sealt ma selle leidsingi.“Kolmepäevaselt koolituselt „Äri ja sina“ algas Alari eneseotsingute tee, mis on kulgenud läbi psühhedeelsete tseremooniate, vabastava hingamise ja Gurdžijevi õpetuse omaenda terviklikuma versiooni poole. Teekonda tähistavad muuhulgas raamatud „Jalutuskäik iseendasse“, „Jalutuskäik raha alkeemiasse“ ning „Teadvuse sünd“. 263. saatesse tõi meid kokku neist viimane.„Mul plahvatas Tabasalus jalutades järsku ulmejutu süžee. See tõi mu depressioonist paugupealt välja. Panin need mõtted kirja ja natukese aja pärast andsin Claude'ile ülesande: kirjutame väikese jutukese. Nii sündis „Teadvuse sünni“ esimene sosistus,“ valgustas Alar raamatu sünnilugu (19. minut). Järgneva sajakonna minuti vältel oli tehisaru kõrval teiseks oluliseks päevakangelaseks vast Rudolf Steiner, keda tunneb hästi teine saatekülaline Heiki Jürissaar. „Jõudsin vaimsesse maailma seetõttu, et ma põlesin läbi,“ rääkis Heiki oma lugu (30. minut). „Sattusin umbes kolmekümneaastasena mitmesuguste tervendajate kätte ja avastasin, et lisaks teaduspõhilisele meditsiinile on meil veel iseäralike võimetega inimesed. Liikusin šamanismi, joogafilosoofiasse ja teistesse new age'likke praktikatesse. Jõudsin oma katsetuste varal järeldusele, et new age'is on palju tõdesid, pooltõdesid ja valesid. Neid serveeritakse tihtipeale väga erinevates kastmetes ja lõpuks võib nendega päris rappa põrutada. Õnneks kinkis sõber mulle ühe Rudolf Steineri raamatu.“ Heiki sõnul hoiatab Steiner meid new age'like kiirteede ohtude eest. Seejärel peatusime pikemalt oma isiklikel kogemustel new age'i valguse ja varjuga.Hardo Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Lumea în care trăim se schimbă mai repede decât ne-am fi imaginat acum 10 ani. Lucruri care păreau imposibile sau poate exagerate au ajuns subiecte serioase de discuție: viitorul NATO și al Uniunii Europene, mișcările Rusiei, echilibrul marilor puterilor de pe glob, dar și cât de pregătită este România pentru scenarii politice radicale. În acest episod Baricade, Cătălin Striblea și Radu Naum fac un exercițiu de imaginație despre ce urmează în următorul deceniu? Război mondial sau reconfigurare globală? Guverne autoritare sau democrații mai fragile ca oricând? România, în toată această schimbare, unde va fi? Discuția pornește, inevitabil, de la realitatea imediată — gropile și șantierele fără sfârșit din București — și ajunge la marile teme geopolitice care ne pot afecta direct viețile. Vă rugăm să ne scrieți în comentarii care sunt părerile voastre, cum vedeți aceste schimbări și dacă suntem pregătiți pentru toate acestea. Mulțumim 00:00 Promo 01:34 Transmisiuni sportive în vremuri de demult 05:12 Concerte de la ruși 08:09 Se vor termina vreodată gropile din București? 29:04 O lume în schimbare 32:20 Ne imaginam aceste lucruri în 2016? 38:50 În următorul deceniu putem asista la un război mondial? 43:01 Mișcarea rușilor la granița finlandeză 45:50 Va mai exista NATO? 48:52 Uniunea Europeană va mai exista? 55:00 Trece România la moneda euro? 57:10 Se va uni Moldova cu România? 59:47 Trei mari puteri mondiale? 01:05:11 Al treilea mandat pentru Trump și război civil în America? 01:09:56 Va veni un guvern autoritar în România? 01:14:40 Va rămâne România întreagă?

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Rusia a promis că va riposta după ce a acuzat Ucraina că a lansat atacuri cu drone asupra reședinței lui Vladimir Putin, situată între Moscova și Sankt Petersburg. Kievul a respins aceste acuzații. Iar președintele Trump, care încearcă să medieze un acord de pace și-a exprimat furia la vestea presupuselor atacuri. Deci, ce urmează? – se întreabă comentatorii. Trump este „foarte furios”, titrează Forbes, notând că președintele american a insistat că „nu este momentul potrivit. Una e să fii ofensiv, pentru că ei sunt ofensivi. Cu totul altceva e să-i ataci casa”, a declarat liderul de la Casa Albă The Moscow Times observă însă că este neobișnuit ca o declarație referitoare la un posibil atac cu drone să vină de la ministrul de externe, Serghei Lavrov. ”De obicei, Ministerul Apărării din Rusia și autoritățile regionale raportează despre atacurile cu drone ucrainene, nu ministrul de externe. Chiar dacă incidentul va fi confirmat, tot nu ar fi prima dată când dronele ucrainene ajung în zone în care locuiește Putin”. ”Va deraia acest lucru discuțiile de pace?” – se întreabă First Post. ”Existența acestei proprietăți de lux a fost dezvăluită în 2021 de aliații lui Alexei Navalnîi, celebrul lider al opoziției, care a murit în închisoare în 2024. Mulți observatori ai relației Rusia-Ucraina cred că atacurile cu drone, care ar fi avut loc la o zi după ce Zelenski s-a întâlnit cu Trump, ar putea deraia discuțiile de pace în curs și că Kievul nu ar câștiga nimic din aceste atacuri”. Un complex balnear, un lansator de rachete și o vilă secretă Newsweek notează că  ”asigurarea unui acord mult așteptat privind Ucraina ar fi un moment crucial pentru Trump, autoproclamat mediator global. Acesta crede că Putin vrea să pună capăt războiului și pune presiune pe Kiev să facă compromisuri dureroase. Însă aliații Kievului se îndoiesc în legătură cu adevărata dorință de pace a Moscovei și cred că Kremlinul vrea să amâne sau să saboteze complet fragilul proces pentru a putea continua lupta și a ocupa mai mult teritoriu ucrainean, înșelându-l pe Trump”. Dar ce se află în zona presupus atacată? Le Figaro descrie această reședință. ”Acolo se află un complex balnear, un lansator de rachete și o vilă secretă. Oficial, Vladimir Putin are șase reședințe prezidențiale, legate de funcția sa, și se spune că se bucură de aproape tot atâtea proprietăți private, deși nicio informație nu este complet certă. Moscova acuză Ucraina că a vizat această reședință extraordinară din Valdai. Proprietatea aparține nu doar Federației Ruse, ci și în mod privat unei companii deținute de un apropiat al liderului de la Kremlin. Pe cele 150 de hectare aparținând Federației Ruse au fost construite depozite, garaje, hangare, pensiuni și, foarte probabil, vehiculele de lansare a rachetelor care au generat atâtea discuții vara trecută. Imaginile din satelit publicate în august 2025 de Radio Europa Liberă au dezvăluit prezența a 12 vehicule blindate antiaeriene ceea ce ar arăta că reședința este probabil unul dintre spațiile de locuit preferate ale președintelui rus”.

O ediție de Crăciun cu râsete, povești și recomandări care fac bine. Este un episod cu energie bună și mult umor, alături de Cătălina Mihai, Alex Bogdan și Ștefan Iancu, un trio care funcționează firesc și fără efort. Și cu foarte mult succes, sunt formidabili acești tineri. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi la ultima ediție din an a Întâlnirilor Vorbitorincii. Înregistrarea acelei întâlniri va fi disponibilă pentru membri la începutul lui 2026. Crăciun fericit și vizionare liniștită! - Crăciun fericit! Ciocnim un pahar virtual și intrăm într-o ediție cu voie bună, bancuri și povești despre filmele și serialele care ne mai adună când zilele sunt grele. - Un (alt) trio formidabil: Cătălina Mihai, Alex Bogdan și Ștefan Iancu - Spuma filelor: ultimele recomandări de lectură din 2025. Dan Alexe – La apa morților, Rachel Kushner – Lacul creației, John Dickie – Francmasonii - (P) Petruș Stuparu: ce înseamnă, de fapt, „gura lumii". Vânătorile Dianei Popescu și final de episod cu povești culinare, exact cum cere sezonul.

Mulți au tânjit să pătrundă cu mintea gloriile lumii viitoare și să li se dezvăluie misterele eterne, dar au bătut la ușă degeaba. Ceea ce este deja descoperit este pentru noi și copiii noștri. Marele-Descoperitor a deschis pentru inteligența noastră multe lucruri care sunt esențiale înțelegerii atracțiilor cerului și respectului pentru răsplătirea răsplătirilor.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Ultimele bucăţi din #VoucherulMădălinei, unde 99€ investiți azi îți asigură 370€ la anu'! În acest episod povestesc cum am transformat o singură postare într-o Campanie completă, cum am decis să renunț la propriul Black Friday, cum am integrat 11 branduri, cum am gândit mecanismul de promovare în mai multe formate și platforme și cum am reușit să conectez vizibilitatea mea cu nevoile clienților mei într-un mod care a generat impact real. A fost un proces în care s-au împletit analiza, strategia, intuiția și dorința de a crea un tip de marketing care chiar servește oamenilor și organizațiilor implicate.Ideea a apărut în urmă cu mai bine de un an, în contexte pline de incertitudine, conversații despre instabilitate, frici legate de vizibilitate și multe întrebări despre felul în care pot sprijini, real și strategic, oamenii cu care lucrez zi de zi.Afli cum s-au așezat detaliile, ce am observat în nevoile clienților mei, cum am conectat vizibilitatea platformelor mele cu ofertele lor de Black Friday și cum s-au legat, natural, semnele care m-au condus spre Asociația Blondie. Intro (00:00)Nu copia acţiuni de marketing (02:41)Blondie Friday a început acum 1 an (03:36)Dacă un ONG are o cauză măreaţă, nu are nevoie de marketing (05:41)Problema era că... (10:29)Soluţia la care m-am gândit (10:48)Aşteptam semne din exterior (14:14)Am renunţat la Black Friday al meu (15:03)Cum le-am propus clienţilor mei? (16:36)50% din sumă a fost donată (18:09)S-au înscris 11 afaceri (20:19)O singură postare s-a transformat în... (20:40)Recapitulăm (22:28)Cum am ales ONG-ul? (23:07)Cineva care are 10k followers să promoveze pe cineva cu 58k? (26:42)Planul arăta aşa (31:07)Am dat cadou 2 sesiuni 1-la-1 (32:06)Rezultatele obţinute (32:53)Adunăm cifrele (41:31)Voucherul Mădălinei, plăteşti 99 euro, primeşti 370 euro reducere (47:44)Outro (50:32)Dacă vrei să înțelegi cum se construiește o Campanie de Marketing de la firul ierbii, cu toate deciziile, gândurile, ajustările și insight-urile care apar în spate, te invit să urmărești episodul până la final.

Antreprenoriatul social arată diferit atunci când intri în culisele lui, pentru că acolo se vede cum se împletesc impactul, cifrele, presiunea deciziilor și responsabilitatea față de oamenii din echipă. În Episodul 162, Lucian Butnaru vorbește deschis despre felul în care a construit Cofeels și despre etapele în care un proiect cu misiune socială cere structură, rigoare și o atenție reală la sustenabilitate. Mulți antreprenori simt atracție spre zona aceasta, însă realitatea ei zilnică are un ritm care pune accent pe bugete, pe organizare și pe capacitatea de a menține direcția în momentele în care contextul pare imprevizibil.Conversația deschide un spațiu în care se vorbește transparent despre lecții din primii ani de antreprenoriat, despre apropierea de faliment, despre decizii care au schimbat cursul proiectului și despre modul în care se formează identitatea unei afaceri sociale. În același timp, oferă repere clare pentru oricine se află într-o perioadă de reorganizare, caută sens în felul în care construiește sau simte nevoia unui cadru realist care explică ce înseamnă să porți responsabilitatea unui proiect cu impact real în comunitate.Pentru cei care se gândesc să înceapă un astfel de drum sau sunt deja în interiorul lui, episodul aduce claritate, structură și exemple concrete care pot ajuta în etapele în care direcția pare greu de fixat. Intro (00:00)Cine este Lucian (02:05)Ce este Cofeels? (02:30)Partea socială din Cofeels (03:13)Frici în a-şi deschide propria cafenea (07:23)Ar fi trebuit să dea 100.000 euro înapoi (08:47)Cofeels după 5 ani (11:16)Aspectul social al afacerii (12:22)Ce este diferit la angajaţii mai speciali (13:34)Persoanele cu Sindrom Down şi feedback-ul pozitiv (17:40)Conversaţia care apare atunci când se fac greşeli (22:15)Cum să tratezi o persoană cu deficienţe (25:00)Dorinţa de a crea impact social şi partea economică a afacerii (29:21)Trei lucruri pe care le-ar face la fel (30:27)Cea mai mare greşeală legată de business (32:38)Un mesaj (34:11)Recapitularea celor trei lucruri (35:47)Viziunea pentru Cofeels (37:41)Unde simte Lucian că se află, pe o scară de la 1 la 100 (41:20)Lucrează la profitabilitatea afacerii (43:42)Cum poţi contribui la viziunea lui Lucian ca SRL (46:13)40 cafenele Cofeels, 120 de angajaţi cu deficienţe (48:44)Se poate şi impact social şi profit? (49:37)Mesaj pentru persoana care ar vrea să-şi deschidă o astfel de afacere (51:08)Outro (53:39)Este un episod în care realitatea antreprenoriatului se vede așa cum este: complexă, solicitantă, plină de învățare și, în același timp, profund ancorată în oameni.

1 Tesaloniceni 5.18 Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.

Synopsis When is Hanukkah this year? When is Lupercalia, or Easter, or Midsummer’s Eve? When is your birthday? Figuring out when big events happen is incredibly important, and humans have been doing it for a long time. But while we can see some similarities in the process of calendar evolution, many civilizations had very different ways of conceptualizing and measuring time. Join Em and Dr. Jesse for a discussion of non-Roman calendars! Notes 0/ Check out the Nerd and Tie podcast network! Official announcement here. 1/ A lot of Mayans live in Yucatán in Mexico. Between 1847–1933, the Mayan fought a long and bloody war against the government of Mexico, and for a while controlled an independent state. Eventually they won the right to break up some of the haciendas, making it a fairly successful indigenous land movement. Now in Yucatán, a lot of the land is collectively owned/managed by the Maya. 2/ St Patrick will be coming up in the future! His episode has been recorded. 3/ Sir Capricorn’s name turns out to be Sesame. He is amazing! 4/ Gobekli Tepe (settled roughly 9500 BCE) 5/ Wurdi Youang (Australia) 6/ Warren Field (Scotland) 7/ Hawaii 8/ Yoruba calendar 9/ Babylonian calendar (from the 2nd millennium BCE). See Lis Brack-Bernsen’s “The 360-Day Year in Mesopotamia” The early astronomical text known as MUL.APIN (from 1000 BCE). 10/ Ancient Egyptian calendar! And some fun artifacts from the Metropolitan Museum of Art. 11/ Mayan calendar! Very intriguing. Here is the film 2012 which posits many incorrect things, not just about the Mayan calendar.

1 Tesaloniceni 5.18 18. Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.

00:01:45– Ne facem încălzirea cu bancuri, povești de la Filit Chișinău, Târgu-Mureș și Cluj, câteva reflecții despre alegerile din Moldova și măsurile împotriva propagandei rusești, plus apariția noii traduceri Jonathan Coe, semnată de Radu Paraschivescu. Vorbim și despre isprăvile lui Trump – „is he a dictator or just a dick?” – și apoi îl întâmpinăm pe invitatul special al ediției 119. 00:42:27 – French Cannes-Cannes, cu Cristian Mungiu. 02:20:17 – Spuma filelor aduce: Tatiana Țîbuleac – Când ești fericit, lovește primul, Dorota Masłowska – Ceilalți, Giuliano da Empoli – Vremea prădătorilor, Cosmin Popa – Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu 02:43:09 – Chitară clasică cu Maxim Belciug. 03:07:20 – Vânătorile Dianei Popescu: recomandări culturale pentru perioada următoare. Încheiem cu Cartea bunătății. Povești din Moldova, de Cristina Andone – nu doar pentru copii, ci pentru oricine vrea să înțeleagă mai mult.

Nicolae Lazăr. Un primar grozav de la țară.  La interviurile sub umbrela Vorbitorincii am stat de vorbă cu primarul din Hoghilag, Nicolae Lazăr, despre cum arată viața reală la sat, dincolo de știrile de la televizor sau de percepția noastră de la distanță. Am discutat despre tăieri și reorganizări în administrațiile publice, despre școlile din mediul rural și despre provocările comunităților defavorizate. Și o să ascultați un primar curajos, care spune lucrurilor pe nume. În vara asta am mers chiar acolo, ca să vedem cu ochii noștri ce înseamnă să trăiești în una dintre cele mai sărace comune din județul Sibiu. Am ascultat povești care ne-au cutremurat. Pentru mulți copii de aici, școala este singura șansă la un viitor mai bun. De aceea, am decis să ne implicăm. Fiecare donație, fiecare share, fiecare vorbă bună contează. Sunt pași mici care pot aduce o schimbare mare. O comunitate se ridică prin oamenii care aleg să creadă în ea. Donațiile se pot face către ASOCIATIA PROFESORILOR DIN HOGHILAG – cont bancar: RO63RZBR0000060028032162 sau pe pagina de Facebook Scoala Hoghilag Hai să terminăm împreună școala din Hoghilag! O comunitate se ridică prin oamenii care aleg să creadă în ea.  00:05:00 Plecare sașilor după 1989 00:07:10 Rușinea de a-ți declara etnia 00:08:10 Sărăcia de la Valchid 00:12:50 Istoria comunității 00:14:40 Bani risipiți 00:19:00 De ce e nevoie de o școala inteligentă 00:24:00  E nevoie de oameni empatici în zonele rurale 00:30:35 Mirajul căldurii din pardoseală 00:34:50 Hoghilag, tărâmul tuberozelor 00:38:50 Reformele ministrului David 00:48:50 Oamenii săraci se agață de orice speranță, fie ea și una otrăvită, dar cineva le oferă o speranță 01:06:20 Banii din fondurile UE și primăriile 01:23:27 Hai să terminăm împreună școala din Hoghilag! Mulțumim celor care au donat deja, împreună am strâns 16.000 de euro 01:24:14 Problema ajutoarelor sociale

Cristian China-Birta e genul de om care face lucrurile altfel. pentru că simte că așa are rost. De-a lungul anilor a trecut prin antreprenoriat, blogging, consultanță și multe ore de conversații cu oameni care caută direcție. Dar într-o perioadă în care totul pare tarifat la minut și evaluat în KPI, Cristi a ales să spună: „Hai să vedem ce iese dacă tu decizi cât valorează ce primești.” Așa s-a născut #PlatestiCatCreziCaFace. O invitație neobișnuită la onestitate și colaborare. Într-un peisaj unde ne protejăm prin tarife și ne măsurăm prin etichete, el a propus ceva ce pare simplu, dar rareori este chiar așa: încredere.După peste 130 de întâlniri față în față, a devenit clar că oamenii veneau pentru mult mai mult decât un sfat desăre marketing. Veniseră pentru clarificări, uneori în legătură cu afacerea lor, alteori în legătură cu ei înșiși. Mulți erau antreprenori la început de drum, freelanceri, fondatori de mici companii sau oameni care conduceau echipe. Cu toții aveau în comun o stare greu de definit, un amestec de „nu știu ce nu știu” și „cred că aș putea, dar ceva mă ține pe loc.” Uneori, după câteva minute, discuția o lua în altă direcție decât cea cu care începuse – și tocmai de aceea, modelul a prins: era adaptabil și uman.

Marcu 6.1-6 Isus a plecat de acolo şi S-a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.2. Când a venit ziua Sabatului, a început să înveţe pe norod în sinagogă. Mulţi, când Îl auzeau, se mirau şi ziceau: „De unde are El aceste lucruri? Ce fel de înţelepciune este aceasta care I-a fost […]

Anything but cars.... It's time to unleash the most elaborate plan to catch Mul'ator off guard - or, the party plays the most dangerous game of ding dong ditch ever.