Podcasts about profesori

Pamėnkalnio vila ir Profesorių namas – koks bus naujas Vilniaus memorialinių butų-muziejų identitetas?Lietuvos nacionalinis operos ir baleto teatras ruošiasi prancūzų kompozitoriaus Louiso Josepho Ferdinando Héroldo baleto „Tuščias atsargumas“ premjerai. Pasakoja kolegė Karina Metrikytė.„Samaningi kilometrai“ kviečia burtis į masinius žygius partizanams atminti.Rubrikoje „Be kaukių“ – džiazo trimitininkas Apolinaras Dubauskas.Ved. Gerūta Griniūtė

U ovoj epizodi gost je bosanskohercegovački i australski skulptor, Adis Elias Fejzić. Svoju umjetničku karijeru Adis je započeo u Srednjoj umjetničkoj školi u Sarajevu sredinom '80-tih, a nastavio je na Odsjeku vajarstva na sarajevskoj ALU gdje je magistrirao 2008. Prvi je bh. umjetnik koji je doktorirao na temi srednjovjekovnih bosanskih stećkaka, pod nazivom "Spomenik za 21. stoljeće: Vječnost bosanskog stećka i njegova relevantnost za suvremenu vizualnu umjetnost", na Queensland College of Art na Griffith University, Brisbaneu, Australija. Zbog opsesije bosanskim stećcima zovu ga i doktorom za stećke. Nakon dugogodišnjeg istraživanja specifične multiskulpturalne forme stećaka i tehnike izrade svojom osobenom metodom direktnog klesarstva uspio je da iskleše svoje "stećke modernog doba". Jedan od takvih stećaka krasi baštu ispred Parlamenta Australije u Canberri, koju je napravio u znak zahvalnosti prema australskom društvu koje ga je "udomilo" i pružilo mu drugi dom početkom 2000tih, a drugi se nalazi u Odenseu u Danskoj. Adis vam u podcastu otkriva i neke dosad neotkrivene detalje o svojoj umjetničkoj karijeri, crtice iz svoje bogate karijere i opsesivne fascinacije bosanskim stećcima, o svojoj osobenoj tehnici direktnog klesarstva, te o svojoj posebno kreiranoj tehnici srednjovjekovne kaligrafije utemeljenoj na bosančici.

I ftuar Selami Xhepa doktor i Shkencave Ekonomike dhe pedagog prej vitesh në Universitetin e Tiranës

Premierul Ciolacu vrea să ne demonstreze abilitățile sale în materie de economie, dar nu este deloc convingător. Inflația s-a redus, dar politicile fiscale ale guvernului riscă să ducă la o nouă creștere a prețurilor. De aceea, entuziasmul juvenil al prim-ministrului față de scăderea inflației ar trebui să fie temperat. Ieri, premierul Marcel Ciolacu a ținut să se remarce cu aptitudinile pe care le are la economie. Dar, din nefericire, nu a fost deloc convingător.Mai întâi, a dezvăluit că a luat meditații de la economiștii Florin Georgescu și Cristian Socol. Confidența nu face decât să confirme ceea ce era atât de evident și anume că dl. Ciolacu nu este foarte familiarizat cu evoluțiile din economie. Problema este că premierul și-a ales profesorii greșiți. Florin Georgescu a fost considerat de ani de zile în PSD un adevărat guru în domeniul economic. Autor al mai multor cărți, Florin Georgescu are o puternică orientare de stânga. Este un admirator tot mai frenetic al economistului francez Thomas Piketty, care a alunecat puternic spre idei apropiate de comunism, care te pot lăsa perplex.De altfel, lucrările profesorului Florin Georgescu, chiar dacă au un solid bagaj științific, ajung de fiecare dată la aceeași concluzie: sectorul privat este rău-platnic, profită de rentele din economie și este lipsit de eficiență în comparație cu economia de stat.Economistul Cristian Socol, celălalt profesor al lui Marcel Ciolacu, are experiențe profesionale și mai nocive. Autor a mai multor programe economice de campanie ale PSD, Cristian Socol a trecut de la catedră și analiză teoretică la practică. El a fost artizanul celebrului program „Wage-led growth”, aplicat din anul 2017, care nu a însemnat nimic altceva decât creșterea cheltuielilor bugetare, în special cu salarii și pensii, indiferent de mărirea alarmantă a deficitului bugetar. De altfel, de la acest program susținut din umbră de economistul Socol au plecat dezechilibrele bugetare majore care persistă și astăzi.Cu asemenea profesori greșiți, nici elevul nu poate fi prea priceput. Marcel Ciolacu ne-a arătat ieri că mai are mult de învățat în domeniul economic, în special mecanismele economiei de piață. Ieri, premierul se bucura ca un copil că s-a redus inflația. A făcut comparații între cifre menționând că la preluarea mandatului, în iunie 2023, rata inflației era de 10,3%, iar anul acesta, în august a.c., a coborât la 5,1%. Premierul Ciolacu exulta ieri în fața evoluției inflației uitând că o rată de 5% înseamnă o creștere mai mică decât în urmă cu un an, dar, totuși, o creștere.Concluzia premierului a fost că încetinirea inflației se datorează plafonării prețurilor la o serie de alimente și la energie. Cu acest tip de gândire, „visul de aur” al ministrului agriculturii, și anume plafonarea prețurilor tuturor produselor alimentare fabricate în țară, are șanse mari să se împlinească.Probabil că Marcel Ciolacu nu a primit la meditații lecția numită „efectul de bază”, adică raportarea unui preț mare de astăzi la un preț foarte mare din urmă cu un an va însemna, statistic, o reducere a inflației.De asemenea, premierul se laudă cu investițiile care au ajuns la un record istoric. Entuziasmul ar trebui să fie mai temperat. În minuta ședinței de politică monetară a BNR din august a.c. se arată că în primul trimestru al acestui an creșterea PIB s-a redus semnificativ, iar cauza este scăderea „deosibit de amplă” din primele trei luni a formării brute de capital fix, adică a investițiilor.De altfel, acesta este singurul semnal de alarmă mai serios tras de Consiliul de administrație al BNR, în rest, formulările folosite fiind surprinzător de pozitive față de evoluțiile din economie. Până și celebra sintagmă „riscurile ce decurg din conduita politicii fiscale” a fost ascunsă cât mai mult posibil în minuta BNR.Există, probabil, o scuză pentru membrii Consiliului de administrație al BNR și anume aceea că ședința de politică monetară a avut loc în luna august, când încă datele macroeconomice slabe de pe primul semestru nu erau cunoscute. În ceea ce privește inflația, meditatorii la economie al premierului ar trebui să îi spună să nu se bucure atât de tare până nu va vedea, în următoarele luni, efectele recalculării pensiilor din septembrie a.c. asupra prețurilor.

20. jūnijā Latvijas Nacionālās bibliotēkas korē muzicēs Latvijas Nacionālā sifmoniskā orķestra vijolniece, Jāzepa Vītola Latvijas Mūzikas akadēmijas asociētā profesore Terēze Zīberte-Ijaba un JVLMA Akadēmiskā darba prorektora pienākumu izpildītājs, Izpildītājmākslas nodaļas vadītājs, Klavieru katedras asociētais profesors Toms Ostrovskis. Ar Terēzi Zīberti-Ijabu tiekamies "Neatliekamajā sarunā". Runājamies par muzikāli un tehniski izaicinošo dažādu laiku mūzikas programmu, kur nopietnos un līdzvērtīgos vijoles un klavieru dialogos satiksies Franča Šūberta 4. sonātes jeb "Gran duo" brāzmainais romantisms, Olivjē Mesiāna izsmalcinātā krāsu palete un ukraiņu komponista Nikolaja Kapustina piesātinātās ritmu kaskādes. Sarunā - par uzdrīkstēšanos mūzikā jebkurā radošās dzīves posmā, par savstarpējo sapratni saspēlē ar pianistu Tomu Ostrovski, par jau bijušajām un gaidāmajām kopīgajām programmām, koncertiem Latvijā un ārzemēs, par īpašo un rosinošo muzicēšanas sajūtu LNB kores zālē. Vēl Terēze Zīberte-Ijaba stāsta arī par kamermūzikas projektiem aizvadītajā sezonā, darbu JVLMA, par savu vijoles klasi un daudzajiem talantīgajiem studentiem un sadarbību tandēmā "Meistars un mācekļi", kas bieži vien pārvēršas attiecībās "Meistars un meistars". Sarunā arī par vijolnieces darbu Latvijas Nacionālajā simfoniskajā orķestrī, kurā rit jau divdesmitā sezona un pēdējā laika mākslinieciski pilnskanīgo un iedvesmojošo orķestra darbu Tarmo Peltokoski un vēl citu diriģentu vadībā.

Podarí sa vyšetrovateľom prísť na koreň spáchaných zločinov alebo zaúraduje vis maior, ktorá pred nich postaví neprekonateľnú bariéru? Peter Šloser v šiestej detektívke opäť otvorí trinástu komnatu a prevedie nás nepoznaným svetom policajného zákulisia a zločinu, s ktorým tridsať rokov aktívne bojoval. Autor, ktorý prežil horúce roky v NAKA (Národnej kriminálnej agentúre), nás núti zamyslieť sa, kto sú skutoční zločinci v systéme stavanom na zásadách spravodlivosti. V príbehu inšpirovanom skutočnosťou prežijeme brutálnu vraždu podnikateľa v roku 2020, prestrelku členov bratislavských zločineckých skupín, vyšetrovanie špecifického prípadu karuselového podvodu a autor nezabudol ani na policajné špičky, ktoré sa spreneverili služobnej prísahe. Podarí sa vyšetrovateľom prísť na koreň spáchaných zločinov alebo zaúraduje vis maior, ktorá pred nich postaví neprekonateľnú bariéru? Snaha čestných mužov zákona je podobne ako v realite sťažená, pretože proti nim stoja ostrieľaní matadori, schopní vyučovať teóriu zločinu na vysokej škole. Audiokniha: Profesori zločinu Autor: Peter Šloser Interpret: Michal Ďuriš Dĺžka: 13:48 h Vydavateľstvo: Publixing a Ikar Audiokniha Profesori zločinu to na webe Audiolibrix (MP3 na stiahnutie) Audiokniha Profesori zločinu na webe Publixing (MP3 CD)

Peter Šloser v šiestej detektívke Profesori zločinu opäť otvorí trinástu komnatu a prevedie nás nepoznaným svetom policajného zákulisia a zločinu, s ktorým tridsať rokov aktívne bojoval...

Hosť podcastu: ANTON HERETIK, psychológ a súdny znalec Hovoríme o knižnej novinke Smrť, ktorú Anton Heretik napísal s manželkou Andreou. Smrť z rôznych uhlov pohľadu, v literatúre, umení a hudbe. Tiež nesmrteľnosť a život po živote, resp. smrti... Ako sa rozprávať s deťmi o smrti a od akého veku? Keď sa nám sníva o smrti, čo to znamená? Ako prebiehajú zážitkové sedenia o smrti? A na čo sú dobré? Jedna z najhorších smrtí je, keď rodičom zomrú deti....ako sa s tým vyrovnať? Ako to prekonať? V dnešnej dobe nemáme priestor a čas na trúchlenie, čo nie je dobré. Zaujímavá je kapitola Smrť a humor – patrí k smrti vtipkovanie? Ďalšie knižné tipy: Peter Šloser o svojej mafiánskej krimi Profesori zločinu Stephen King a jeho Rozprávka + úryvok číta Dušan Cinkota Dom so zlatými dverami z legendárnych Pompejí a tamojšieho lupanária Spoza čarovného prútika od Toma Feltona (Draco Malfoy) + úryvok číta Vlado Kobielsky Anthony Doerr a jeho Mesto v oblakoch Lucia Sasková o novinke Neviditeľná + úryvok číta Lucia Vráblicová špičkový historický triler Slepý tiger predstaví exkluzívne Sandra Brown a svoje dojmy povie Zdena Studenková Opona: Poirotov posledný prípad, ktorý vyšiel rok pred smrťou Agathy Christie 2 YOLi novinky predstaví Adriana Grečnárová: Hry o dedičstvo a Balada o láske až za hrob Návod na obsluhu rodičov priblíži autorka Emília Popálencová

Ascultați o discuție extraordinară cu Paul Cocei și părintele Teologos despre tinerii și învățământul de astăzi, mai ales despre învățământul religios.Din discuție nu lipsesc dramele însă nici minunile.Să avem curaj în Hristos!Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Vo vydavateľstve Denníka N vyšla kniha amerického novinára Chucka Klostermana Deväťdesiate roky. Juraj Malíček v rozhovore s Braňom Bezákom o nej hovorí: v čom sa 90. roky líšili na západe a v postkomunistických krajinách aký je rozdiel medzi Generáciou X a Husákovými deťmi že kapitalizmus v 90. rokoch zvíťazil, ale zároveň zažil obrovskú vzburu proti korporáciám ako sa násilie a sex v popkultúre dostali z periférie do mainstreamu kde všade vidíme stopy 90. rokov aj dnes

În orice criză, nervozitatea devine ambianța obișnuită a vieții cotidiene. Dar când puterea politică se tot întinde și sfidează repetat, peste nervozitatea deja acumulată, numărul celor sufocați de revoltă începe să se vadă în stradă.  Profesori, polițiști, angajați din Sănătate fac, în aceste zile, mai mult decât greve sindicale. Protestul lor sancționează împărțirea banului public, așa cum a desenat-o Guvernul, iar așteptarea trece dincolo de un plus la salarii. La această ieșire din amorțire, puterea a răspuns însă prompt antagonizând prin presă, asmuțind prin discurs, transformând societatea în arena unei coride.  Conferențiar universitar și diplomat, Ciprian Mihali studiază teoriile puterii și ale spațiului public și predă filosofia contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În acest ultim episod al sezonului, vorbim despre puterea care ne dezbină, despre puterea exercitată prin șantaj și prin impostură, dar și despre formele de contraputere pe care le poate crea societatea ca să nu se prăbușească în violență sau în haos social. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio.

Dumnezeu a ales să nu fie El singurul învățător și a preferat colaborarea cu oameni limitați, imperfecți, pentru a dezvolta un sistem care va transcende timpul și spațiul, educația continuând, într-o formă nouă, pentru veșnicie. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Autor: Sorana StănescuVoce: Oana SanduFotografie: Bogdan Gîrbovan„Elevilor ei le spunea că sunt „clasa campionilor” și că cea mai importantă valoare e prietenia. Când unul dintre ei ajungea la spital (și se întâmpla), îi lua pe toți și mergeau în vizită, până când, pe neștiute, au ajuns să meargă și singuri. Spre sfârșitul clasei a IV-a i-a făcut să nu se mai bată, să citească, dar cam atât. I-ar fi lăsat repetenți pe toți, numai să mai aibă un an cu ei.A făcut, în schimb, altceva: în anul următor a luat o Clasă Pregătitoare ca normă didactică și a rămas diriginte voluntar la clasa ei, cu care făcea și o oră de științe sociale, pe care avea dreptul să o țină datorită studiilor ei: management în administrație publică la ASE. În plus, când putea, mai fura câte o oră cu ei de la colegi: geografie, de la doamna directoare, când și când un desen sau o muzică, ca să mai recupereze câte ceva. Dimineața îi învăța pe cei mici să țină creionul în mână și după-amiezele era cu cei mari." ★ Support this podcast ★

In episodul de astazi discutam alaturi de Mirela Tutuianu, despre importanta motivatiei pentru o carierea de profesor reusita. Pentru mai multe episoade de podcast, acceseaza https://eugandesc.ro/.

Od ponedeljka 9.maja 2022.godine u OŠ „Olovo“ u Olovu u organizaciji Fondacije „ Out of Area“ ponovo boravi grupa od 35 volontera i volonterki tačnije profesora i studenata Deltion Collega iz grada Zwolle u Holandiji koji već rade na uređenju dijela školskih prostorija u područnoj školi u OL.Lukama. Pored toga kao što su i obećali prilikom dolaska prije dvije godine, OŠ”Olovo”su uručili vrijednu donaciju u vidu sportske opreme i rekvizita za nastavu tjelesnog odgoja ali i drugih sportskih aktivnosti.

Afla cum sa ai succes inca de pe bancile scolii, alaturi de invitata noastra, Oana Mitrofan. Urmareste mai multe episode accesand: https://eugandesc.ro/

SERBIAN RADIO CHICAGO - DUSAN DULE SAVICLEGENDA CRVENE ZVEZDE• NEPOZNATO KAKO SE ANONIMUS SLAVISA KOKEZA NASAO NA CELU FSS• LAZNI NAVIJACI I RUZNO VREDJANJE ZLATANA IBRAHIMOVICA• DRAGAN STOJKOVIC PIKSI PRAVO RESENJE ZA REPREZENTACIJU SRBIJE• OSUDJUJEM IZJAVU PREDSEDNIKA SANU O KIM• SACUVAJ NAS BOZE MILA I MIRASA• RIJALITI PROGRAMI KULTURNI GENOCID• NEK SE SIN MINISTARKE COMIC OZENI-UDA ZA CLANA LGBTSERBIAN RADIO CHICAGO IS A KEY PLAYER AMONG THE ETHNIC BROADCASTERS IN THE U.S. AND IS CONSIDERED THE NUMBER ONE MEDIA OUTLET IN THE SERBIAN-AMERICAN AND BALKAN COMMUNITY IN THE UNITED STATES OF AMERICA AND CANADA.SERBIAN RADIO CHICAGO BROADCASTS DAILY FROM 3PM TO 4PM CST ON WNWI AM 1080, CHICAGO.HTTPS://WWW.SERBIANRADIOCHICAGO.NET HTTPS://WWW.SERBIANRADIOCHICAGO.COMSupport the show (https://www.paypal.me/serbianradiochicago)

Genetician român la Cambridge, alertă despre accelerarea vaccinării: „Noua variantă a virusului este mai periculoasă şi va ajunge curând predominantă” (Libertatea) - Rareș Bogdan, atac la Orban: „I s-a umflat capul. Și-a închipuit că e... citiţi mai departe

În episodul de astăzi discutăm despre una din caracteristicile părinților străluciți și anume răbdarea sau ne-renunțarea. Vom avea ca text inspirativ cartea lui Augusto Cury „Părinți străluciți Profesori fascinanți” și Pilda fiului risipitor din Biblie. Vorbim despre principiul semănatului, necesitatea de a ne asuma identitatea de părinți și de a trăi cum am vrea să trăiască copiii noștri dar și necesitatea de a trăi vigilent și de a ne dezvolta în permanență având în vedere că acest lucru se va transmite fără cuvinte copiilor noștri. De asemeni este util să ascultați dacă se poate si episodul unu din aceasta serie în care vorbim despre rolurile părinților in viața copilului.

Artėjant gruodžio viduriui prisimename profesorių Tadą Ivanauską. Gruodžio 16 dieną – jo gimtadienis, šiemet – jau 138-sis. Ir nors laikas mus tolina nuo šios iškilios asmenybės epochos, tačiau žinome, kad tai jis padėjo pagrindus mūsų gamtosaugai, biologijos mokslui, saugomoms teritorijoms. Profesorius įkūrė nemažai iki šiol mums visiems svarbių kultūros, mokslo ir tyrimų institucijų. Apie tai kalbamės su Kauno Tado Ivanausko zoologijos muziejaus direktoriumi Ramūnu Grigoniu. Į neršto keliones leidosi stintos, didstintės. Taip jas vadiname, nes giliuose mūsų ež-eruose gyvena smulkutės ežerinės stintelės. Iš Baltijos į Nemuno žemupį neršti pakilusios stintos Kuršių mariose praleis bent trejetą mėnesių.Ved. Selemonas Paltanavičius ir Audronė Šopagaitė

Kultūros publikacijų spaudoje apžvalga.Rašytojos Dalios Staponkutės komentaras.Vilniaus miesto teatras „Atviras ratas“ pristato pirmąją naujojo, 15- ojo sezono premjerą, biografines improvizacijas „Juoda - balta“.Rugsėjo 22 d. operos solistui ir pedagogui Virgilijui Noreikai (1935–2018) sukaktų 85- eri. Profesorių, užauginusį daugelį žymių operos solistų, jo mokiniai mena kaip didį žmogų, padėjusį jiems pagrindus ne tik kaip muzikams profesionalams, bet ir kaip asmenybėms apskritai. Prisimenant maestro V. Noreiką bus atidengtas ir memorialinis biustas, kurį sukūrė skulptorius Gediminas Piekuras.LRT KLASIKOS laida „Ryto allegro“ savo iniciatyva ir lėšomis rengia politinių partijų, dalyvaujančių Seimo rinkimuose, debatus. Rugsėjo 22- osios laidoje apie rinkiminės programos kultūros dalį diskutuos TS-LKD (Nr. 5) atstovas Vytautas Kernagis ir Centro – Tautininkų partijos (Nr.6) atstovas Gintaras Songaila. Diskusijoje dalyvauja nepriklausomas kultūros ekspertas dr. Rasius Makselis. Debatus moderuoja Laima Ragėnienė.Kas skambės LRT Klasikos „Koncertų salėse“?Belgijos sostinėje organizuojamas Europos poezijos festivalis „Transpoesie“ keliasi į virtualią erdvę. Atidarymo renginyje dalyvaus poetė Giedrė Kazlauskaitė. Ji dalyvaus ir virtualioje diskusijoje tema – „Išgirskite moterų balsą“.Ved. Marius Eidukonis

Bun venit la BT Talks, podcast-ul Băncii Transilvania. Astăzi vorbim despre educație, iar alături de Andi Moisescu, gazda podcast-ului nostru, avem un invitat pe măsură - Dragoș Iliescu.   Vorbesc despre testarea & măsurarea educațională și importanța acesteia pentru un sistem de educație performant. Pasiunea lui Dragoș pentru educație l-a motivat să dezvolte singurul sistem de testare standardizată din România, Brio. Dragoș este specialist în psihologie organizațională și măsurare psihologică și are în spate activitate academică și practică de invidiat. Este profesor universitar și un antreprenor cu experiență de peste 15 ani.  Ești curios să afli cum poate ajuta Brio participanții la educație? Ei bine, pregătește-ți căștile și dă-i play.

Pentru că pandemia ne-a trimis pe toți acasă, adaptarea la această nouă realitate nu e chiar ușoară. Două prietene ale podcastului ne ajută azi să înțelegem ce se întâmplă: elevii se întreabă cum arată și care e viitorul lor, părinții cum să se împartă între muncă și nevoia de a fi prezenți în același timp în viața familială, profesorii cum să se adapteze la atâtea schimbări și cum să-și continue misiunea de a educa la distanță. Anxietate, tensiune, lipsa controlului, readaptare - toate lucrurile astea sunt reale și încercăm în acest episod să ajutăm și noi cu câteva sfaturi și sugestii pe bază de neuroștiință. Cu Ioana Ispir de la Educativa și Mara Niculescu de la Teach for Romania!

Doru Castaian, profesorul care a schimbat tiparele clasice de invatamant, ii invata pe elevi sa gandeasca independent si sa isi depaseasca limitele. Asculta povestea.

Praėjusią savaitę iš gyvenimo pasitraukė medicinos studijų penktakursė. Kalbama esą mergina neatlaikė mobingo. Velionės bendramoksliai ir jų tėvai sukrėsti. Vis dėlto, nors pirmomis dienomis kai kurie jų pradėjo atviriau rašyti apie garsių klinikų profesorių, dėstančių studentams patyčias iš jaunų žmonių, netrukus diskusija viešoje erdvėje nutilo ir dabar jau tiek studentai, tiek jų tėvai guodžiasi tik privačiomis žinutėmis žurnalistams.Kodėl studentai tyli? Ko jie bijo? Kodėl daugelis mediciną studijuojančių jaunuolių tėvų į pirmą vietą iškelia ne savo vaiko savijautą ir sveikatą, o baimę, kad, jei viešai prabils apie mobingą, tai jų vaikas neįstos į rezidentūrą. O ir, kodėl studentai nesikreipia pagalbos į universitetų sielovadininkus, kapelionus bei psichologus? Pagaliau, kiek pervargusių ir galbųt perdegusių universitetų profesorių, docentų, lektorių ateina pasikalbėti su savo universiteto kapelionu? Laidoje dalyvauja: Lietuvos sveikatos mokslų universiteto kapelionas monsinjoras Artūras Jagelavičius, Vilniaus universiteto kapelionas kun. Eugenijus Puzynia SJ ir Lietuvos studentų sąjungos viceprezidentė Viktorija Žilinskaitė. Laidą veda Jonė Kučinskaitė.

Šodien turpinām ielūkoties „Spēlmaņu nakts” nominācijās, izceļot skatītāju spilgtākos iespaidus aizvadītajā teātra sezonā. Nominācijas pārlūkosim kopā ar Latvijas Universitātes Sociālo zinātņu fakultātes profesori Vitu Zelči, kura izceļ vēstures tēmai veltītās izrādes. Atzīstot, ka reizēm iešana uz teātri ir laika, finanšu un savu emociju risks. Uzklausām arī nejauši sastapto teātra skatītāju domas. Rīt „Spēlmaņu nakts” nominācijas apspriedīsim ar Latvijas Kultūras akadēmijas režijas studentiem.  

Ono što nije dobro u Dejtonskom sporazumu, ne može se ispravljati u procesu integrisanja, upozorava Vanjsko-politička inicijativa BiH. Profesori u Banjaluci ustali protiv dehumanizacije nastave i “glavne“ uloge kompjutera u ocjenjivanju magistarskih i doktorskih teza. U sektoru reciklaže, BiH znatno zaostaje za razvijenim evropskim državama. Konjic proslavio upis drvorezbarstva na UNESCO listu svjetske nematerijalne kulturne baštine.

Kauno Vytauto Didžiojo universiteto socialinių mokslų daktaras profesorius Jonas Ruškus išrinktas Jungtinių Tautų Neįgaliųjų teisių konvencijos komiteto nariu. Profesorių sveikina Sutrikusio intelekto žmonių globos bendrijos „Viltis“ vadovė Dana Migaliova.Rugpjūtį ratelinukų maratono trasa nusidrieks per Lietuvą, Latviją ir Baltarusiją. Maratoną pristato Lietuvos žmonių su negalia sąjungos viceprezidentė Ginta Žemaitaitytė.

Kauno Vytauto Didžiojo universiteto socialinių mokslų daktaras profesorius Jonas Ruškus išrinktas Jungtinių Tautų Neįgaliųjų teisių konvencijos komiteto nariu. Profesorių sveikina Sutrikusio intelekto žmonių globos bendrijos „Viltis“ vadovė Dana Migaliova.Rugpjūtį ratelinukų maratono trasa nusidrieks per Lietuvą, Latviją ir Baltarusiją. Maratoną pristato Lietuvos žmonių su negalia sąjungos viceprezidentė Ginta Žemaitaitytė.

Kur nuk ke kuptuar diçka, është gjithmonë mirë të pyesësh. Profesori u përgjigjet pyetjeve të dëgjuesve për ndodhitë e kaluara: një rast i mirë për dëgjuesit që duan të përsëritin mësimet ose të zgjerojnë njohuritë. Dëgjuesit pyesin dhe profesori u jep përgjigje të hollësishme. Ky është një rast shumë i mirë për dëgjuesit, për të përsëritur përmbajtjen e mësimeve dhe për të thelluar njohuritë ose thjesht për të shtruar pyetje për atë që kanë dashur gjithmonë të mësojnë. Pyetjet e dëgjuesve: kur duhet të përdor "du" dhe kur "Sie"? Kujt i drejtohem me "du" dhe kujt i drejtohem me "Sie"? Si mund ta prezantoj veten? Kur duhet të përdor emrin dhe kur "mbiemrin"? Cili është kuptimi i pjesëzave modale "denn", "doch" dhe "eigentlich" dhe cili është dallimi midis "nicht" dhe "nichts"?

Paula dhe Filipi përpiqen të sqarojnë enigmën e rrathëve dhe vendosin ta vëzhgojnë fushën natën. Por ajo që zbulojnë nuk u krijon përshtypjen se këtu kemi dorën e jashtëtokësorëve.Pronari i fushës me rrathët misteriozë u merr turistëve ditën pesë Euro, për t'I lejuar të fotografojnë. Ndërkohë, Paula dhe Filipi fshihen natën në pyll, për të pritur UFO-t. Por në vend të UFO-ve shfaqen dy burra me një makinë. A janë ata që i kanë bërë rrathët në fushë, për të tërhequr turistët? Por në fund duket se shfaqet një UFO, i cili e bën edhe më të ngatërruar situatën. Folja me përdorim të gjerë "machen" shkakton më pak konfuzion. Profesori tregon në këtë ndodhi mundësi të shumta për ta përdorur këtë folje.