Podcasts about asculta

Revolte masive anti migranți au izbucnit în Torre Pacheco, un mic oraș din provincia Murcia, situată în sud-estul Spaniei. Aceste revolte vin în urma presupusei agresiuni, pe 9 iulie, asupra unui bărbat în vârstă de 68 de ani. Ancheta este în desfășurare și trei suspecți au fost arestați. Dar de unde atâta violență? – se întreabă comentatorii. O temă care ar trebui să dea de gândit și în România. După cum notează comentatorii ziarului El País, locuitorii s-au trezit prinși într-o spirală a violenței în urma a ceea pare a fi un act coordonat al diferitelor grupuri de extremă dreapta, provenite în mare parte din afara orașului. Încă din 11 iulie, acestea au manifestat lângă oraș, dar violențele au izbucnit de marți noaptea în interior, după ce extremiștii au chemat la o ”vânătoare” de migranți. Tensiunile s-au diminuat ușor în noaptea de 14 spre 15 iulie, dar presa spaniolă vorbește despre o nouă vânătoare, în următoarele zile și nopți. Extremiștii se coordonează pe rețeaua rusească Telegram, printr-un canal numit „Deportați-i acum”. Ziarul La Razón constată că știrile false au reprezentat unul dintre factorii declanșatori ai violenței Astfel, au fost puse în circulație false imagini care pretindeau că surprind atacul asupra bărbatului de 69 de ani. Aceste imagini nu corespundeau nici faptelor, nici declarațiilor presupusei victime. Alte informații eronate sau manipulate au circulat pe canalele Telegram și pe alte rețele de socializare  servind la justificarea actelor de violență și la încurajarea discursului de ură. Retorica Vox Pentru comentatorii spanioli, atitudinea partidului de extremă dreapta Vox, a treia cea mai mare forță politică din Spania, a contribuit, fără îndoială, la alimentarea retoricii anti-imigrație. Potrivit site-ului catalan ElNacional, Torre Pacheco servește, drept „laborator” pentru Vox, care urmărește să „ridice temperatura retoricii anti-imigrație”. După cum spune politologul Máriam Martínez-Bascuñán, ”extremiștii câștigă teren pentru că se conectează cu temeri reale”. Dar, notează publicația, atacul la adresa bărbatului este una; extremiștii sunt alta. Apelurile la vânătoare au îngrozit orașul și au răspândit insecuritatea - în acest caz, una foarte reală – într-o municipalitate unde, din anii 1980, economia locală a fost parțial susținută de imigranți. Cine sunt, de fapt, acești imigranți? După cum afirmă publicația EuroWeelky, sunt ”mâinile invizibile de după rafturi”. Cei care sortează și împachetează. Până când, ceea ce a început ca un protest s-a terminat în violență stradală. Iar evenimentele din micul oraș spaniol trebuie să dea de gândit și în România. O țară în care numărul imigranților care-și găsesc de lucru crește. La fel și discursul urii promovat de extrema dreaptă împotriva lor. Iar un simplu fapt divers, amplificat de rețelele de dezinformare, poate duce la evenimente necontrolabile. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascultați un cuvânt foarte bun al părintelui Spiridon în care ni se prezintă modul în care Îl putem auzi pe Dumnezeu.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Franța a desemnat Rusia drept amenințarea „cea mai directă” la adresa intereselor țării și a stabilității continentului. Iată ce transmite ziarul ucrainean Kyiv Independent, preluat de G4Media. Afirmația apare în noua revizuire strategică națională, a Franței, publicată chiar de Ziua Națională, pe 14 iulie. Strategia de securitate a Franței o spune clar: în anii următori și până în 2030, principala amenințare la adresa Franței și a europenilor este riscul unui război deschis în chiar inima Europei. Documentul constată întensificarea acțiunilor ostile împotriva Franței și a partenerilor săi europeni dincolo de conflictul direct: intimidare nucleară, interferențe în domeniul informației, atacuri cibernetice, sabotaj, spionaj, detenție arbitrară a cetățenilor, survolarea teritoriului anumitor aliați, tentative de interferență în procesele electorale, demonstrații ostile împotriva forțelor franceze și aliate, acțiuni pe teritoriul național. În plus, potrivit analizei Parisului, Rusia folosește toate mijloacele pentru a submina sprijinul pentru Ucraina. Franța a mai avertizat că Rusia încearcă să descurajeze aliații Ucrainei să își sporească sprijinul militar, consolidându-și în același timp propriile parteneriate cu China, Iranul și Coreea de Nord. În paranteză fie spus, priviți doar la narațiunile Kremlinului preluate și distribuite în mediile românești care se autointitulează suveraniste: cum că România alocă inutil resurse pentru sprijinirea Ucrainei, în timp ce guvernul aplică măsuri de austeritate.  Sau că România s-ar pregăti să-și mobilizeze populația pentru a porni la război de partea Ucrainei, împotriva Rusiei. Revenind la documentul de securitate francez, să mai observăm afirmația potrivit căreia Washingtonul urmărește o „politică externă mai puțin previzibilă”, cu consecințe majore pentru NATO și războiul Rusia-Ucraina. În cele din urmă, și într-un sens mai larg, modelul european de democrație liberală și umanism este cel atacat astăzi și contestat într-o ofensivă ideologică globală. Chiar și în cadrul Uniunii Europene (UE), această ofensivă subminează capacitatea noastră de acțiune colectivă, constată documentul.   Dincolo de acestea, acțiunile destabilizatoare ale Iranului au creat condițiile pentru un război generalizat în Orientul Apropiat și Mijlociu. China și-a întărit, de asemenea, poziția cu scopul de a deveni principala putere mondială până în 2050, ceea ce duce la transformări majore în mediul geopolitic și tehnologic global. Astfel că intrăm într-o nouă eră, una cu un risc deosebit de ridicat al unui război major, de mare intensitate. În acest context – spune documentul – este vital să ne pregătim pentru acest scenariu: Franța și europenii trebuie să fie capabili să se apere mai bine și să descurajeze orice nouă agresiune rusească pe continent. Uniunea Europeană și statele sale membre și-au consolidat semnificativ eforturile de apărare și au accelerat crearea de noi instrumente pentru a face față unor amenințări reînnoite. Iar Franța va continua să susțină aceste eforturi, se mai spune în analiza, comandată de președintele francez Emmanuel Macron. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascultați un material fulminant în care celebrul actor Jim Carrey vorbește despre Iisus și despre rolul suferinței și al iertării în dobândirea păcii Duhului Sfânt.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un foarte elocvent cuvânt al IPS Athanasie în care demonstrează că nu există Biserică în afara Ortodoxiei.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Țările care derapează de la normele statului de drept ar urma să piardă miliarde de euro în anii următori. Comisia Europeană este pregătită să strângă șurubul, odată cu noul buget multianual. Ungaria ar fi prima afectată, dar nu numai. Planul de cheltuieli al UE pentru perioada 2028-2034, care urmează să fie publicat în această săptămână, va extinde legătura dintre plăți și regresul democratic, potrivit unui document consultat de Politico. Această mișcare este probabil să exacerbeze tensiunile dintre Comisie și prim-ministrul ungar Viktor Orbán, care se confruntă cu perspectiva foarte reală de a pierde puterea după 15 ani, în urma alegerilor programate pentru 2026. El a avut o relație turbulentă cu factorii de decizie din UE și cu guvernele partenere, care au criticat ceea ce acestea consideră a fi politici favorabile Rusiei și regimurilor autoritare. Pe de o parte, UE a luat măsuri împotriva Ungariei și a reținut deja o parte din finanțare. De partea sa, Orbán a pus probleme amenințând că va bloca eforturile europene de a sancționa Moscova. În aceste condiții, următorul buget va conține un sistem de condiționalitate simplificat și armonizat pentru toate fondurile UE alocate statelor membre, conform documentului văzut de publicația europeană. Citeste siSimion pentru V. Orban: aliat sau extremist Aceasta vine după ce mai multe țări ale UE au susținut întărirea legăturii dintre statul de drept și finanțare în documentele lor prezentate Comisiei înainte de propunerea de buget. Ungaria, însă, a replicat în propriul document că aceste reguli „permit exercitarea unei presiuni politice arbitrare în domenii care nu au legătură cu protejarea bugetului Uniunii”. Slovacia, care a fost, de asemenea, criticată din cauza problemelor legate de statul de drept, a reiterat aceste argumente în propria sa declarație. Ungaria a pierdut deja 18 miliarde de euro din finanțarea europeană, din cauza încălcărilor legislației comunitare. Conform planului actual, bugetul ar conține o legătură directă între încălcarea statului de drept de către un guvern și plata aferentă. Aceasta înseamnă că, deși subvențiile pentru fermieri vor rămâne, programele de schimburi de studenți ar putea avea de suferit. De exemplu, dacă există încălcări ale libertății academice. Comisia dorește ca banii să continue să ajungă la beneficiarii finanțării UE - cum ar fi ONG-urile sau universitățile, în ceea ce se numește ”condiționare inteligentă”. Ideea generală este că societatea civilă nu ar trebui să suporte povara greșelilor unui lider. După publicarea sa, guvernele vor începe negocierile între ele privind un text final - dar acesta este un proces îndelungat care nu se așteaptă să se încheie până în 2027. Și este posibil ca, până atunci, Viktor Orbán nici să nu se mai afle la putere.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Săptămâna și un nou minim istoric la care ajunge să coboare justiția română. Și din nou cu o situație absolut inexplicabilă legată de controversatul dosar vizându-l pe omul de afaceri Mihai Bizu, apărat în trecut de actualul ministru al Justiției. Pe scurt, omul se poate considera scăpat de o sumă de fapte grave la capătul cărora a fost foarte aproape de a-și omorî soția, a fost condamnat cu executare și, două zile mai târziu, eliberat. Cum? Ascultați și vă cruciți.Cu rezultate dinspre justiție din ce în ce mai scandaloase, o speranță vine dinspre vicepreședintele CSM, care fix asta a admis: calitatea catastrofală a justiției române.Dincolo de justiție, avem primul pachet de măsuri anti-deficit, măsuri care ne lovesc pe noi, nu pe „ei”. Îl așteptăm pe cel pentru „ei”, respectiv pentru tot ce înseamnă „establishmentul” din statul român, cei care se umflă din banii publici, cu rezultate modeste. Semnalele sunt, însă, îngrijorătoare.Nu am tras cortina până când nu am discutat și despre planurile guvernului Bolojan pentru nesimțita și otrăvitoarea subvenție de la stat pentru partide. Și, în loc de ursar, am consemnat o declarație bizară a proaspătului purtător de cuvânt al Cabinetului Bolojan.Om vedea ce-o mai veni dinspre Palatul Victoria până săptămâna viitoare.Mulțumim! Pe joi!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Ascultați un cuvânt bun și duhovnicesc al IPS Athanasie despre ceea ce este necesar pentru a primi cum se cuvine necazurile vieții.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un foarte frumos cuvânt al părintelui Spiridon în care ni se prezintă câteva atitudini asupra vieții pe care se cuvine să le avem, atitudini desprinse din viața Sf. Ioan Botezătorul.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt duhovnicesc al părintelui Antipa, în care acesta povestește despre caracteristica comună a sfinților pe care i-a întâlnit, și anume desăvârșita smerenie, în lipsa căreia nu se poate vorbi de sfințenie.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un foarte frumos cuvânt al părintelui Spiridon în care acesta, tâlcuind parabola săracului Lazăr și a bogatului nemilostiv, ne explică necesitatea suferințelor pentru mântuire.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un frumos cuvânt al părintelui Iosia despre smerenia ca adevărata comoară a creștinului, așa cum se dezvăluie și prin rânduiala Triodului, adică a Postului Mare.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un scurt dar foarte încurajator cuvânt al egumenului Mănăstirii Mahera din care înțelegem câte motive avem să nu deznădăjduim în marea milă a lui Dumnezeu.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Situație tensionată în Armenia. Pe 25 iunie, mai mulți lideri ai opoziției, au fost arestați. Printre ei, și clerici. Aceștia sunt acuzați de tentativă de răsturnare prin forță a guvernului. Iar relația dintre premierul Nikol Pașinian și influenta biserică armeană devin tot mai tensionate. Printre cei reținuți se numără arhiepiscopul Bagrat Galstanian, liderul mișcării Lupta Sacră, informează Courrier International citând mai multe publicații de la Erevan. Arhiepiscopul a organizat o serie de proteste față de capitularea din Nagorno-Karabah în timpul războiului cu Azerbaidjanul din 2023. Alte treisprezece persoane au fost încarcerate. Potrivit autorităților, acestea plănuiseră să „formeze 200 de grupuri de luptă compuse din foști ofițeri militari și de poliție. Ele urmau să acționeze la ora stabilită, conform instrucțiunilor arhiepiscopului Galstanian. Luptătorii urmau să desfășoare acțiuni menite să creeze haos și confuzie”. Premierul Nikol Pașinian a afirmat că ar fi vorba derspre un plan criminal-oligarhic-clerical de amploare, menit să destabilizeze Armenia și să preia puterea. Evenimentele au loc cu un an înainte de alegerile parlamentare din 2026. Cu o săptămână înainte de arestările în masă din 25 iunie, forțele de ordine l-au reținut pe miliardarul și filantropul rus de origine armeană Samvel Karapetyan. Acesta este, printre altele, proprietarul rețelei electrice armene Pe 9 iunie, Pașinian a cerut public demisia catolicosului Karekin al II-lea – echivalentul patriarhului – acuzându-l că „și-a încălcat jurământul de celibat”. Prima națiune care a adoptat creștinismul Biserica, teoretic separată de stat, continuă să aibă o mare influență în viața armenilor, prima națiune care a adoptat creștinismul ca religie oficială la începutul secolului al IV-lea. După cum notează publicația franceză, tensiunile dintre prim-ministrul Nikol Pașinian și Biserică își au rădăcinile în războiul pierdut împotriva Azerbaidjanului vecin. Miza este controlul asupra republicii autoproclamate Nagorno-Karabah. Biserica Apostolică Armeană, căreia 92% din populație îi declară loialitate, este un apărător ferm al Nagorno-Karabahului, pe care armenii îl consideră leagănul patriei lor. Acest teritoriu a fost pierdut în septembrie 2023 în urma unei ofensive fulger a armatei azere. O înfrângere usturătoare, resimțită ca o umilință de către o mare parte a armenilor, care cer plecarea lui Nikol Pașinian, acuzat că este responsabil pentru situație. Însuși Karekin al II-lea a realizat o înregistrare video în care solicita demisia prim-ministrului. Membră a Uniunii Eurasiatice și tradițional un aliat al Rusiei, Armenia a început să facă pași, încă timizi, către Uniunea Europeană, sub conducerea guvernului lui Pașinian. După înfrângerea din războiul din Nagorno-Karabah, Erevanul a început să se îndepărteze de Moscova. Mulți armeni consideră că Rusia nu și-a susținut aliatul în războiul contra Azerbaijanului.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Instituțiile de la Bruxelles stau în aceste zile pe un butoi cu pulbere. Aceasta după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a retras o propunere legislativă care viza combaterea așa-numitului „greenwashing”. O mișcare tehnică, la prima vedere – dar care ar putea avea repercusiuni politice majore. Tehnic vorbind, propunerea legislativă dorea să se asigure că afirmațiile de pe diverse etichete, cum că produsele sunt naturale sau prietenoase cu mediul, sunt exacte și pot fi justificate și verificate independent. Dar aici nu este vorba despre detalii tehnice. Problema este politică. Mai precis, de influență asupra Comisiei în sensibilul pachet legislativ al pactului verde. Mișcarea Comisiei Europene vine după ce membri din trei grupuri politice, de la dreapta până la extrema dreaptă, inclusiv PPE au cerut Comisiei să retragă legea. Ceea ce s-a și întâmplat. Deși – ca să fim exacți – mai multe state membre își exprimaseră deja opoziția. Cum ar fi Germania, Suedia și, cel mai recent, Italia. Așadar, legea ar fi fost blocată oricum, dar aceasta nu a potolit deloc spiritele. Dimpotrivă. Deputații de centru stânga și centriștii acuză Comisia Europeană că a devenit purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European (PPE), de centru-dreapta. „Berlaymont [sediul Comisiei]  se transformă din ce în ce mai mult în sediul Partidului Popular European”, a declarat pentru Euractiv Tiemo Wölken, un eurodeputat social-democrat german, care negocia legea în numele Parlamentului European. Valérie Hayer, președinta grupului Renew Europe, citată de Politico, a estimat că „suntem în pragul unei crize instituționale”.   Dar de ce această reacție furibundă? Potrivit Politico, răspunsul ar putea consta în lunile de presiune crescândă, în care forțele de dreapta și-au folosit influența sporită la Bruxelles pentru a reduce neobosit regulile ecologice ale UE. PPE, cu sprijinul dreptei extreme, a diluat la maximum posibil legea restaurării naturi, deși n-a reușit să o blocheze cu totul, așa cum și-ar fi dorit. Tot PPE a insistat pentru relaxarea noilor norme de emisii ale vehiculelor, care ar fi însemnat o piatră de hotar pe drumul către interzicerea motoarelor cu ardere internă din 2035. Și devine tot mai vizibil că executivul de la Bruxelles se îndepărtează de Pactul Verde European, care a definit primul mandat al Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei. Războiul din Ucraina și noile nevoi ale Europei în materie de apărare au mutat, desigur, atenția de la obiectivele verzi. Dar mai cu seamă, protestele fermierilor au marcat adevăratul punct de cotitură, consideră Politico. Mai pe șleau, cei din PPE nu vor să lase extrema dreaptă să profite de nemulțumiri și se afirmă drept avocații fermierilor și ai IMM-urilor afectate. Grupurile de stânga precum și centriștii își mențin însă atașementul față de obiectivele verzi și conflictul în rândul majorității care susține Comisia von der Leyen pare inevitabil. Să vedem cu ce consecințe politice. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascultați un cuvânt duhovnicesc al Maicii Filoteea de la Mănăstirea Maicii Domnului din Vryoulos în care aceasta arată că prin viața lor maicile și monahii ar trebui să se asemene cu îngerii, slujind cu simplitate celorlalți.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un lămuritor cuvânt al părintelui Stephen de Young în care acesta, tâlcuind istoria biblică, ne arată ce trebuie să căutăm să facem în viață pentru a împlini voia lui Dumnezeu.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt plin de har al părintelui Spiridon în care acesta ne explică care este cea mai distrugătoare patimă și modurile subtile în care aceasta de deghizează.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați pe IPS Dorotei, Mitropolitul orașului Drama, explicând motivele principale pentru care oamenii se îndepărtează de credință și implicit de Biserică.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Odată cu mijlocul lui iunie intrăm în sezonul vacanțelor. Dar cum se vede aceasta, din partea cealaltă, a localnicilor din orașele turistice, mai ales cele din sudul Europei? Supraturismul a devenit o problemă socială ce nu mai poate fi ignorată. Duminică au avut loc proteste coordonate împotriva supraturismului în cel puțin 15 destinații de vacanță din sudul Europei, inclusiv Veneția, Lisabona, Barcelona și Insulele Baleare, transmite portalul Eurotopics. Ziarul El Periódico de Catalunya atenționează asupra sentimentului de supraaglometare cu care localnicii se confruntă mai ales în perioadele de vârf ale sezonului turistic.   Supraaglomenarea a devenit un aspect inevitabil al realității, epuizant și exasperant, notează ziarul. „Uitați-vă doar la sentimentul de ușurare pe care îl simt locuitorii Barcelonei care iau autobuzul 116. Turiștii îl luaseră cu asalt pentru a-și ușura urcușul până la Parc Güell. Dar autobuzele s-au golit de când ruta a încetat să mai apară pe Google Maps.” Într-adevăr, rezistența la impactul turismului de masă asupra populațiilor locale este în creștere de ani de zile, în special în Spania. În același timp, turismul oferă majoritatea locurilor de muncă în regiunile afectate. Deci, ce trebuie făcut? Într-un articol din ediția franceză a publicației The Conversation un grup de academicieni recomandă o abordare bazată pe dialog. Dar cum am ajuns aici? După ridicarea restricțiilor legate de Covid-19, turismul internațional și-a revenit puternic în multe orașe mediteraneene. Această revenire masivă alimentează o exasperare crescândă în rândul populației locale, confruntată cu o transformare urbană pe care o văd în detrimentul lor. Aceste proteste – spun ei - nu ar trebui să mai fie privite ca simple probleme locale, ci ca simptome ale unei lupte mai ample pentru justiție socială. Printre cererile protestatarilor se numără eliminarea subvențiilor publice pentru promovarea turismului, reglementarea închirierilor pe termen scurt pentru a combate pierderea locuințelor, reducerea traficului de croaziere și îmbunătățirea condițiilor de muncă prin salarii decente și un program de lucru stabil. Ziarul elvețian Le Temps observă că autoritățile guvernamentale din aceste regiuni se confruntă cu o alegere dificilă: ”Pe de o parte, nu pot supraviețui economic fără turism. Pe de altă parte, trebuie să asculte furia cetățenilor lor, altfel situația ar putea escalada”. Iar problemele se acumulează odată cu dezvoltarea turismului de masă: zboruri ieftine, vacanțe all-inclusive, hoteluri aliniate de-a lungul coastei. ”Valul poate fi oprit doar prin implementarea unor măsuri serioase în sectorul imobiliar. Măsuri precum amenzile pentru urinarea în public sau pentru mersul fără cămașă pe străzi sunt doar tratamente cosmetice.” Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascultați o discuție foarte antrenantă între Sorin Damian, cercetător în științe medievale, și p. Teologos în jurul Sinodului 5 Ecumenic și a substratului ideologic și politic al acestuia.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați pe IPS Neofit de Morfou care răspunde cu mult har întrebărilor venite de la credincioși legate de boală și de calea spre sfințenie, plecând de la exemplul Sfântului Evmenie.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Săptămâna asta am avut pe masă un subiect vechi, dar nou: serviciile secrete profund necontrolate democratic, despre care am to-ooot vorbit la masa Judecății, și o nouă idee, exprimată de președintele Nicușor Dan expeditiv, fără nuanțe, de a le introduce într-o nouă luptă judiciară, de data asta cu evaziunea fiscală.Am avut poziții de la un punct încolo cvasi-divergente, semn că am încercat, dacă nu chiar și reușit, să punem pe masă multe argumente.În lipsa unor măsuri punctuale sau numiri de persoane în funcții-cheie în ceea ce se așteaptă a fi „era Nicușor Dan”, am fost cumva obligați să comentăm și noi declarațiile date de președinte de-a lungul săptămânii din urmă. Și, pe final, am mai pus o piesă în complicatul puzzle în care ne-a aruncat decizia CCR de săptămâna trecută, cea care ne aruncă, din punct de vedere al transparenței averii demnitarilor, în urmă cu mai bine de 20 de ani, când speram la aderarea la Uniunea Europeană. Ascultați și vă minunați!Cu speranța că până săptămâna viitoare vom vedea și niște politici publice, și poate și un guvern, vă dăm întâlnire, ca de obicei, joi seara.Mulțumim! Pe curând!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Ascultați un cuvânt al părintelui Spiridon Bailey care ne dezvăluie cauzele unui fenomen modern ce se răspândește, acela al incendierii bisericilor ortodoxe.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt foarte bun al lui Jonathan Pageau în care acesta ne lămurește sursa schimbărilor majore ce se întâmplă în societatea noastră, și anume prăbușirea "mitului ei fondator" - consensul despre Al Doilea Război Mondial.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

La summitul București 9 de la Vilnius, președintele român Nicușor Dan a primit din partea omologului său Volodimir Zelenski invitația de a vizita Ucraina. Invitația vine la o zi de la victoria naționalist-conservatorului Karol Nawrocki în Polonia. Dar cum vor evolua relațiile româno-poloneze în actuala conjunctură politică? Karol Nawrocki a câștigat adoptând un ton aspru față de Ucraina, mai ales față de refugiații ucraineni. De asemenea, el a spus că se va opune aderării Ucrainei la NATO șI UE.Aceasta nu înseamnă că Varșovia va ieși cumva din coaliția de voință care sprijină militar Ucraina. Atlantist și pro-american, Nawrocki nu este în niciun caz pro-rus.Dar cu o Polonie atât de capricioasă, liderul de la Kiev a înțeles imediat importanța vecinului România.Cum rămâne însă cu relația româno-poloneză? Cât de mult va fi ea înveninată de campaniile electorale?Într-adevăr, partidul conservator Lege și Justiție PiS l-a susținut puternic pe candidatul extremist George Simion.  Acesta a fost primit cu onoruri de însuși președintele Andrej Duda. Și a petrecut mult timp în Polonia, la acțiunile electorale ale lui Nawrocki.Citeste siAlegeri poloneze, consecințe europene. Plus: ce urmează după lovitura Ucrainei?De partea sa, premierul liberal Donald Tusk și-a afirmat susținerea față de Nicușor Dan. După ce acesta din urmă a câștigat, a mers în Polonia pentrui a-l susține public pe candidatul liberal, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski.Cu două zile înainte de turul doi al alegerilor poloneze, fostul premier Mateusz Morawiecki a răspândit un fake news uriaș despre România - cum că, după victoria lui Nicușor Dan, în țară ar urma să fie relocați sute de mii de imigranți ilegali.Dar dincolo de aceste asperități de campanie, interesele stategice commune și istoricul legăturilor româno-poloneze sunt prea puternice pentru a nu sta la baza unei relații pragmatice.À propos, grupul București 9, al statelor de pe flancul estic al NATO este o inițiativă româno-poloneză. Formatul a fost activat după agresiunea rusă din 2014 împotriva Ucrainei. Și a fost semnat de președintele liberal român Klaus Iohannis și omologul său conservator polonez, Andrej Duda.România și Polonia sunt legate de un parteneriat strategic, încheiat în 2009, de președinții Traian Băsescu și Lech Kaczinski. Adică, un președinte din familia popularilor europeni, PPE și unul din cea a conservatorilor.Cu alte cuvinte, diferențele ideologice nu au contat în fața intereselor strategice și a amenințării comune numite Rusia. Iar aceasta n-ar trebui să se schimbe.Citeste siPolonia: Victoria lui Karol Nawrocki nu este o catastrofă pentru EuropaExistă însă și un semn de întrebare.  În acest moment, în discursul rusesc, adversarul principal este Europa. Mai precis, Europa liberală. Europa lui Macron și a lui Merz. Europa căreia i s-a alăturat, viguros, România.Nu de Ucraina militară se teme Vladimir Putin. El se teme de Ucraina europeană, cu libertățile și oportunitățile ei. O astfel de Ucraină ar fi un exemplu ”prost” pentru lumea rusă, din perspectiva Kremlinului.Pe de altă parte, un alt adversar declarat al Europei se află la Casa Albă. Donald Trump consideră Europa un concurent economic și comercial. Și o vrea, la rândul său, cât mai slabă și mai dezarticulată.Și astfel, acționând sub inspirația lui Donald Trump, mentorul său de la Washington, președintele Nawrocki ar putea slăbi Europa, făcând jocul Rusiei.Pe de altă parte, în mod, poate, surprinzător, momentul poate fi oportun pentru România.  Aceasta rămâne țara central și est-europeană cel mai puternic angajată alături de statele-pivot ale Uniunii Europene, cum au arătat-o alegerile din 18 mai.Bucureștiul ar putea beneficia astfel de un sprijin solid din partea liderilor UE, interesați într-o Românie de succes.Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Rusia și Ucraina vor relua începând de astăzi negocierile privind un armistițiu la Istanbul. Între timp, la o reuniune de miercuri la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz l-a asigurat pe Volodimir Zelenski de sprijinul Germaniei. Dar care sunt șansele ca părțile să se apropie, măcar, de pace? Nu trebuie să ne facem prea mari speranțe.Este puțin probabil ca discuțiile să producă progrese semnificative către o pace durabilă în Ucraina.În primul rând, deoarece Kremlinul pune pe masă o serie de precondiții maximale pentru a discuta orice armistițiu.Ucraina ar trebui să cedeze teritoriile deja cucerite militar de Rusia. Mai mult, Kievul ar urma să renunțe și la părți din provincii pe care acum le controlează, dar care sunt revendicate de Moscova.O altă pretenție vizează crearea unei vaste zone tampon, demilitarizate, bineînțeles, în interiorul Ucrainei. Kremlinul mai vrea ca Occidentul să înceteze sprijinul militar pentru țara invadată, iar Kievul să renunțe la noi încorporări de trupe.Mai mult: NATO ar trebui să dea garanții că nu va primi în organizație atât Ucraina, cât și Republica Moldova. O condiție pe care trimisul special al administrației Trump pentru dosarul ruso-ucrainean, Keith Kellog o consideră rezonabilă. Ceea ce complică și mai mult cadrul discuțiilor.Kremlinul trebuie judecat după fapte nu după declarațiiPotrivit comentatorului ziarului italian la Stampa, aceste acțiuni fac parte dintr-o tactică mai amplă de război hibrid menită să deruteze Occidentul, să submineze sprijinul pentru Ucraina, concentrându-se în același timp pe capturarea unei părți mai mari din teritoriul Ucrainei. Este esențial să judecăm Kremlinul după acțiunile sale, nu după declarații, notează ziarul.Iar faptele, pe teren, arată că, în timp ce propune discuții de pace, Kremlinul se pregătește pentru o nouă ofensivă în Ucraina pentru a-și consolida și mai mult câștigurile teritoriale.De partea sa, comentatorul ziarului Kyiv Post consideră că nu este deloc surprinzător faptul că poziția Rusiei înaintea discuțiilor de la Istanbul a fost semnalată de Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Federației Ruse la ONU.Acesta a insistat asupra încetării ajutorului militar către Ucraina și a opririi mobilizării Ucrainei ca precondiții pentru discuțiile de pace. De asemenea, el a reiterat că Kremlinul exclude inițiativele de menținere a păcii ale Occidentului. Iar Rusia își va intensifica acțiunile militare în Ucraina atât timp cât va fi necesar, conchide comentatorul de la Kiev.Rusia urmărește, de fapt, două direcții în jocul ei de la Istanbul. Prima: slăbirea pe cât posibil a Ucrainei.A doua: punerea Kievului în postura părții care, chipurile, nu acceptă pacea. Și astfel, îndreptarea presiunii Casei Albe către președintele Zelenski.În ultimele zile, președintele Trump și-a înăsprit tonul la adresa omologului său Vladimir Putin ca urmare noii ofensive aeriene rusești împotriva Ucrainei.Liderul de la Casa Albă a dat Kremlinului un termen de două săptămâni pentru a se ajunge la un armistițiu. Altfel, ar urma sancțiuni masive. Doar că este pentru a patra oară în ultimele luni când Donald Trump dă un asemenea termen fără să se fi întâmplat nimic.Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascultați un scurt și frumos cuvânt despre Sfinții Constantin și Elena precum și câteva învățături de folos legate de tema abordată.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt al părintelui Moise McPherson în care acesta explică de ce cultura societății moderne nu are un răspuns pentru problemele Generației Z și care este adevărata soluție.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați pe Rick Beato, unul dintre cei mai respectați influenceri în domeniul muzicii, care ne arată care este motivul pentru care nu mai există genuri muzicale dominante în ziua de azi.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt frumos al părintelui Grigorie de la Mănăstirea Sfântul Luca în care acesta ne arată cum ar trebui să privim viața de rugăciune și liniștea, fie că suntem monahi sau mireni.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

La ora actuală, în Uniunea Europeană se poate vorbi despre o axă pro-rusă Bratislava-Budapesta. România ar putea și ea să i se alăture. Candidatul la președinție George Simion a promis că, dacă va câștiga, se va alinia politicilor de la Budapesta. El își face reclamă electorală în Transilvania cu pliante care-l înfățișează alături de premierul ungar Victor Orban. Recent, premierul slovac Robert Fico s-a aflat la Moscova, cu ocazia festivităților din 9 mai. În cele din urmă, el nu a participat la parada militară prezidată de Vladimir Putin. Însă aceasta nu a potolit criticile din țară și din vecinătate. Iată câteva comentarii, selectate de portalul Eurotopics.Comentatorul ziarului slovac Denník Postoj consideră că „la nivel internațional, participarea lui Fico la festivitățile lui Putin de la Moscova a fost cel mai dăunător eveniment pentru Slovacia de la sfârșitul erei Mečiar în 1998”.Vladimir Mečiar a fost liderul autoritar de stânga al Slovaciei în anii 1990, care a frânat procesul de europenizare a țării.Ziariștii slovaci fac o paralelă între precedenta vizită a lui Fico la Moscova și cea de acum. ”Dacă în timpul precedentei vizite la Kremlin, Fico a reușit cel puțin să dea impresia că dorește să găsească o soluție pragmatică la problema gazelor, această ultimă vizită a fost pur și simplu o expresie a simpatiei față de regimul rus.Prim-ministrul slovac s-a lăsat în mod deliberat atras în instrumentalizarea de către Putin a aniversării celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova obiectivele imperialiste actuale ale Rusiei. Un pas fatal din perspectiva aliaților noștri.” Comentatorul ziarului ceh Český Rozhlas este de părere că, prin acțiunile sale, ”Fico face tot posibilul pentru a lărgi prăpastia dintre UE și Slovacia. Apoi, el poate folosi această distanță ca pretext pentru a căuta aliați în alte părți – în Rusia, Asia Centrală sau China.Unul dintre predecesorii săi, Vladimír Mečiar, a făcut deja același lucru. El a lansat faimoasa afirmație: „Dacă Occidentul nu ne vrea, ne vom îndrepta spre Est”.Citeste siDupă ce balticii nu i-au permis survolul, premierul slovac Fico a făcut o rută ocolitoare şi ar fi trecut prin România ca să ajungă în RusiaRezultatul a fost izolarea fără precedent a Slovaciei, care a dispărut efectiv de pe harta Europei timp de mai mulți ani în care niciun șef de stat nu a vizitat țara. Și când cineva începe să te ignore, este adesea mult mai rău decât atunci când te critică constant.”În sfârșit, ziarul slovac de limbă maghiară Új Szó este de părere că, mergând la Moscova, Fico sperase că determinarea sa va fi răsplătită prin creșterea adeziunii la partidul său, SMER.În cele din urmă, s-a retras puțin, pentru că nu a participat la parada militară.A vizitat doar Mormântul Soldatului Necunoscut de lângă zidurile Kremlinului, alături de Putin și alți invitați oficiali.În mod clar, încerca să dezamorseze protestele din propria țară și dezaprobarea de la Bruxelles, dar i-a reușit cu greu. Cel puțin pe plan intern.Lui Putin nu-i păsa oricum de această schimbare de plan. Pentru el, principala funcție a prim-ministrului slovac era să se asigure că mașinăria sa de propagandă putea proclama cu voce tare că UE nu a reușit să-l izoleze.” Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

După cum se știe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat  că este gata să participe la convorbiri de pace cu omologul său Vladimir Putin, joi, la Istanbul. Propunerea lui Zelenski vine ca răspuns la declarația lui Putin cum că Federația Rusă este pregătită pentru negocieri directe cu Ucraina. Experți ucraineni în relații internaționale vorbesc despre perspectivele acestor discuții. Cu puțin timp înainte de preconizatele discuții de pace, colegii noștri de la RFI Ucraina au cerut detalii unor experți de la Kiev. Așadar, la ce ne putem aștepta de la negocierile prezăzute să înceapă joi?Politologul Igor Chalenko spune că „singurul subiect al negocierilor ruso-ucrainene propuse în Turcia poate fi exclusiv introducerea unui armistițiu de 30 de zile. Dar în niciun caz reluarea negocierilor «Istanbul-2022» sau «realități teritoriale»”.Este aici de remarcat o nuanță.Moscova insistă asupra revenirii la „negocierile de la Istanbul”, pe care, potrivit Federației Ruse, Ucraina le-a „zădărnicit” în 2022.Propaganda rusă folosește adesea în acest context termenul „Acorduri de la Istanbul”, dar, de fapt, părțile nu au ajuns niciodată la vreun acord. Și aceasta, în special, din cauza cerințelor ultimative ale Moscovei.Potrivit lui Chalenko, înainte de o posibilă nouă rundă de negocieri, țările occidentale trebuie neapărat să impună sancțiuni suplimentare Federației Ruse. La urma urmei, Moscova este cea care a respins un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai.Potrivit Forțelor Armate Ucrainene și analiștilor militari, în ciuda armistițiilor pe termen scurt „din mai” și „de Paște”, Federația Rusă nu și-a încetat tentativele de asalt și atacurile aeriene.Astfel, în dimineața zilei de 12 mai, Rusia a atacat regiunea Odesa, distrugând clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. Un tren de marfă civil din regiunea Donețk a fost, de asemenea, lovit.Analistul militar Oleksandr Kovalenko este de părere că indiferent dacă Putin va participa sau nu la negocierile din 15 mai, aceasta va fi ”o altă etapă de imitare a procesului de negocieri”.Politologul Petro Oleșciuk spune, de asemenea, că sfârșitul războiului nu este benefic pentru ruși. În opinia sa, acest lucru va priva Moscova de ultimele pârghii de influență asupra Ucrainei, lucru pe care Federația Rusă nu și-l dorește.El explică faptul că în spatele unor concepte precum ”denazificare” sau ”demilitarizare”  se ascunde dorința de a dezmembra statul ucrainean și de a distruge națiunea ucraineană.Politologul Volodimir Fesenko consideră că propunerea lui Zelenski pentru o întâlnire la Istanbul are un sens pur tactic. Anume, să-l pună pe Putin în fața unei situații dificile:”Zelenski ridică brusc miza negocierilor. Dacă Putin refuză, înseamnă că nu dorește negocieri, înseamnă că ar putea apărea responsabil în ochii lui Trump. Deși modul în care Trump percepe toate acestea este încă o mare întrebare”.Politologul amintește că președintele SUA a declarat că întâlnirea va clarifica dacă este posibil un acord între Ucraina și Rusia. Iar dacă nu, UE și Statele Unite „pot acționa în consecință”.Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, obiectivele Rusiei, în ciuda declarațiilor de pregătire pentru negocieri, nu s-au schimbat.Kremlinul continuă să atace pozițiile avansate ale Ucrainei și să creze condițiile pentru o agresiune împotriva Ucrainei și a NATO în următorii ani, se arată în raportul institutului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascultați un cuvânt în care IPS Athanasie ne prezintă, cu mult umor, câteva întâmplări care ne arată cum nu ar trebui să fim în viața duhovnicească.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Astăzi avem o mare problemă cu dorința de a învăța. Ea este prezentă însă este foarte distorsionată din multe puncte de vedere. Ce e de făcut? Ascultați acest material pentru a afla! Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt al părintelui Spiridon Bailey, în care acesta ne dezvăluie modul în care gândurile rele apar în mintea și inima noastră.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați în materialul următor un cuvânt al părintelui Peter Heers în care comentează situația fraților noștri creștini din Siria.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați pe părintele Pimen Vlad care ne povestește viața Sf. Ioan Teologul și ne oferă câteva sfaturi de viață cu această ocazie.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

O piesă avangardistă scrisă în 1959, în care dramaturgul franco-român Eugène Ionesco avertiza împotriva puterii subjugatoare a fascismului. Într-un articol de opinie, The Boston Globe lansează un avertisment relevant pentru America lui Donald Trump. Dar și pentru Europa. Și, evident, pentru România. Povestea este următoarea: într-o zi, într-un sat francez liniștit, oamenii încep brusc și fără explicații să se transforme în rinoceri. La început, locuitorii sunt șocați și scandalizați. Trebuie făcut ceva! Dar aproape imediat se răzgândesc și, după ce îi comndamnă pe rinoceri, ajung și ei să fie transformați.Bérenger, un funcționar public ciufulit căruia îi place să bea și să lenevească, este singurul care se opune. La sfârșitul piesei, el este literalmente ultimul om în picioare, înconjurat de rinocerii furioși care îi fuseseră odată prietenii, colegii, vecinii. „Vai de cel care vrea să-și păstreze originalitatea!” declară el publicului, stând în picioare pe scenă, singur și neajutorat.Piesa poate părea teribil de sumbră și deprimantă, dar este de fapt destul de amuzantă. Mai ales când săteanul care se opune cel mai deschis vânării rinocerilor explică de ce se răzgândește și se alătură turmei: „Trebuie să te miști odată cu vremurile!”Citeste siPiesele lui Eugen Ionescu se joacă neîntrerupt de 67 de ani la ParisIonesco, acest român năzdrăvan și cu o față tristă, care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Franța, a explicat că s-a bazat pe experiențele sale din România interbelică, în timpul ascensiunii Gărzii de Fier, mișcarea fascistă a țării. Dar el a insistat, de asemenea, că nu era vorba doar despre nazism.Rinocerii sunt naziștii, dar pot fi și comuniștii, staliniștii, totalitarii în general.Lecțiile? Să nu urmezi orbește pe nimeni sau ceva, mai ales o mulțime. Fii mereu sceptic. Pune întotdeauna întrebări. Gândește întotdeauna pentru tine.Avem adesea senzația că asistăm la o punere în scenă dementă și superlativă a piesei, în timp ce o mulțime de persoane și instituții, una după alta, se închină în fața lui Donald Trump și a mișcării sale autoritare MAGA.Acest sentiment s-a înzecit de când Trump a câștigat un al doilea mandat și, împreună cu acolitul său Elon Musk, a început să guverneze prin decrete, fără ca republicanii să scoată măcar un cuvânt de dezaprobare.Citeste siPoșta franceză îi aduce un omagiu lui Eugène Ionesco și publică un timbru în ediție limitatăEste tulburător să vezi cât de îndeaproape a urmat traiectoria Partidului Republican în ultimii zece ani pe cea a sătenilor rinocerizați. La fel ca ei, instituțiile, oficialii și aleșii republicani au reacționat inițial la sosirea lui Trump cu dezgust și repulsie. Și, la fel ca ei, au strigat că trebuie făcut ceva pentru a opri acest lucru. Apoi, brusc, ca și cum ar fi fost peste noapte, s-au răzgândit.La fel ca sătenilor din piesă, în acest moment le-au apărut umflături, primele semne ale coarnelor, iar pielea lor s-a îngroșat și s-a înverzit [în piesă, rinocerii sunt verzi, poate o aluzie la culoarea cămășilor membrilor Gărzii de Fier].Dar republicanii nu sunt singurii care au cedat rinocerizării.Conformismul a infectat, de asemenea, mari secțiuni ale Partidului Democrat, precum și o mare parte din mediul academic, industria editorială, Hollywood-ul, elitele jurnalistice, organizațiile de advocacy, organizațiile non-profit și ONG-urile, precum și intelectualii de stânga.Rinocerul ne arată unde ne aflăm și cum am ajuns aici. Ora poate părea întunecată, dar finalul piesei este o sursă de alinare și inspirație. În ultimul moment, Bérenger se smulge din disperare și jură să lupte: „Sunt ultimul om, voi rămâne așa până la sfârșit! Nu mă voi preda!”(Articol adaptat după Courrier International). Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

După ce, în noiembrie, presa internațională a aflat cu stupoare despre existența lui Călin Georgescu și despre ideile sale, iată că a venit și rândul lui George Simion de a fi descoperit. Iar liderul AUR s-a dovedit foarte generos cu presa străină, în contrast cu zgârcenia față de mediile românești. Sau cu refuzul participării la dezbaterile electorale. Dar cum apare, de fapt, George Simion, în discuțiile cu presa străină? Foarte mediatizat în țară, de la accederea în Parlament în 2020, actualul câștigător al primului tur din alegerile prezidențiale a avut parte de mai puțină atenție în presa internațională.Însă acum, echipele de jurnaliști venite la București au putut să trimită la redacțiile lor de acasă povești spumoase despre ultrasul de peluză aflat, iată, la un pas de a câștiga președinția României și de a ajunge în aceeași incintă cu liderii europeni, la reuniunile de la Bruxelles.Aceste apariții în presa internațională pot fi interesante și pentru observatorii români, care încearcă să-și facă o idee despre ce pregătește exact George Simion, în caz că va ajunge președinte – câtă vreme el a absentat de la dezbaterile preelectorale.Citeste siHuligan, fan Trump și vedetă pe rețelele de socializarePrima  constatare este că liderul AUR oferă în presa internațională o imagine cu totul diferită de cea pe care și-o promovează în România.Dacă acasă se prezintă drept moștenitorul politic al lui Călin Georgescu - un susținător deschis al Rusiei, anti-UE și anti-NATO, care vede reptilieni printre liderii europeni și spune că va naționaliza companiile străine - George Simion se prezintă în presa străină ca un lider european frecventabil.”Nu sunt huliganul, extremistul, izolaționistul pe care ei îl prezintă”, a afirmat George Simion, într-un interviu acordat publicației britanice Financial Times.El s-a caracterizat drept un fel de Giorgia Meloni de la București și a respins orice urmă de pro-rusism. A negat orice intenție de a abate România de la calea europeană și a militat pentru unitate transatlantică.Dar este George Simion un echivalent românesc al Giorgiei Meloni? Mai degrabă, nu.Șefa guvernului italian, venită, e adevărat, la putere pe un discurs eurosceptic, în fruntea unui partid cu înclinații neofasciste, este o susținătoare ferventă a Ucrainei. George Simion nu este.Georgia Meloni o sprijină pe Ursula von der Leyen. George Simion o consideră un monstruPrivit din interior și nu prin prisma interviurilor din presa străină, George Simion este mai aproape de AfD-ul german, mai ales dacă avem în vedere și derapajele antisemite.Relaxat în discuțiile cu reporterii străini, George Simion nu are o problemă în a-i da pe jurnaliștii de la G4Media pe mâna procurorilor DIICOT. Este un fapt fără precedent pentru un lider de partid în România postdecembristă și care ridică întrebarea: ce-ar face el dacă ar avea puterea?În condițiile financiare îngrozitoare ale României, George Simion ar putea urma modelul fostului premier grec Alexis Tsipras, de extremă stânga. Acesta, după un discurs virulent anti-UE și o vizită la Kremlin de unde a venit cu mâna goală, s-a întors spășit la Bruxelles și a urmat planul de reformă, pe care mai înainte grecii îl respinseseră prin referendum. Și țara a ieșit din criză.Sau, dimpotrivă, indiferent de consecințe, George Simion ar urma instinctele bazei sale electorale radicalizate, instituind un regim al răzbunării, al dezmembrării instituțiilor statului, al distrugerii oricărei urme de opoziție și societate civilă. Poate îl va instaura pe Călin Georgescu pentru a aplica programul său în care oamenii se vor întoarce la agricultura de subzistență și vor trăi din troc.Cine este cu adevărat George Simion? Ce vrea el, în realitate, să facă din România? Nu știm. Și aceasta este marea problemă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Deputații din Comisia pentru buget au votat miercuri primul raport care subliniază viziunea Parlamentului European pentru următorul buget pe termen lung al UE. Documentul a fost aprobat cu 23 de voturi pentru, 9 împotrivă și cu 2 abțineri. Deputații cer ca viitorul cadru bugetar pe șapte ani, care va începe în 2027, să fie mult mai ambițios, într-un context global în schimbare rapidă. Un lucru a devenit clar pentru eurodeputați: odată cu retragerea SUA din rolul lor global, UE va fi nevoită să abordeze singură agresiunea Rusiei.În consecință, Uniunea va trebui să-și asume cheltuielile necesare, pe un fundal economic și social extrem de provocator.  UE se luptă deja cu un decalaj de competitivitate și resimte tot mai grav consecințele schimbărilor climatice.În această situație, actualul plafon de cheltuieli de 1% din venitul național brut (VNB) al Celor 27 nu mai este suficient, susține raportul.Deputații cer Consiliului, care reprezintă guvernele statelor membre, să adopte noi resurse reale pentru nevoile comune.Noile fonduri ar trebui să asigure finanțarea durabilă a împrumuturilor și a cheltuielilor tot mai mari. Raportul consideră că împrumutul comun este o opțiune viabilă pentru abordarea crizelor majore la nivelul UE, cum ar fi securitatea și apărarea.Eurodeputații se opun ideii Comisiei de a replica modelul PNRR pentru execuția viitorului buget multianual. Cu alte cuvinte, ei resping un model care să condiționeze alocarea fondurilor de îndeplinirea unor măsuri de reformă asumate.Deputații vor să crească responsabilitatea parlamentară și să implice autoritățile regionale și locale ca și toți actorii relevanți.Deputații consideră drept inadecvat Fondul de Competitivitate propus de Comisie – care ar uni mai multe programe existente.  Ei cer în schimb un fond nou, direcționat, conceput să stimuleze investițiile private și publice, după modelul unor instrumente precum InvestEU și Fondul pentru inovare.Investiții mai mari pentru apărareRaportul PE subliniază, de asemenea, nevoia de investiții sporite în apărare, însă fără a submina cheltuielile sociale și de mediu sau politicile de lungă durată.Parlamentarii sunt de acord că următorul buget pe termen lung trebuie să reducă birocrația inutilă pentru cei care beneficiază de finanțare UE.Dar nu vor ca Executivul european să primească mai multe pârghii fără controlul democratic al Parlamentului. Un buget mai simplu trebuie să fie un buget mai transparent, spun europarlamentarii.Raportul insistă că accesul la fondurile UE trebuie să fie legat de respectarea valorilor UE și normelor statului de drept și pledează pentru un mecanism inteligent de condiționalitate. Astfel, beneficiarii de bună credință din țările considerate problematice ar trebui să fie protejați și să nu fie penalizați și ei din cauza guvernelor lor.Aceasta a fost, de altfel, una dintre întrebările majore, atât la nivelul Comisiei cât și al Parlamentului, atunci când a venit vorba despre tăierea fondurilor europene. Cum să sancționezi guvernele aflate în culpă fără a lovi comunitățile locale sau grupurile vulnerabile?Flexibilitatea cheltuielilor este, de asemenea, esențială. Următorul buget ar trebui să includă două instrumente speciale, spun europarlamentarii: un fond pentru ajutor în caz de dezastre și un altul pentru alte provocări neprevăzute.Deputații consideră că împrumuturile comune rămân o opțiune viabilă pentru abordarea crizelor majore la nivelul UE, cum ar fi securitatea și apărarea. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Așa cum a anunțat Primăria Timișoara, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, este laureata de anul acesta a Premiului Timișoara pentru Valori Europene. Distincția înființată de municipiul de pe Bega onorează personalități recunoscute pe plan internațional care promovează sau apără valorile europene.Prima laureată a premiului a fost Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prezentă la Timișoara anul trecut.Dar care este semnificația acestui premiu, din  perspectiva societății românești de azi? Ei bine, este încă devreme pentru a ne pronunța.Ceea ce știm este că premiul va fi înmânat la Timișoara în cadrul unei ceremonii de gală, care va avea loc în data de 22 mai. Așadar, la patru zile de la turul doi al alegerilor prezidențiale. Și în funcție de rezultat, semnificația momentului poate diferi.Ar putea fi, foarte bine, un semn tonifiant al continuității. Al unei Românii care își menține încrederea în opțiunea europeană și în valorile europene, în ciuda provocărilor. Sau ar putea fi  - dimpotrivă - un strigăt de disperare, al unei Românii lăsate în minoritate, trăind cu teama revenirii în zona gri, sub umbra amenințătoare a Rusiei.Timișoara și Bucureștiul dau din nou tonulDeloc întâmplător, tot în aceste zile, Universitatea București a lansat un apel prin care li se cere candidaților la președinție să se angajeze fără echivoc pentru apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO, precum și pentru Parteneriatul strategic cu SUA.Apelul vine la împlinirea a 35 de ani de la deschiderea simbolică a balconului din Piața Universității, care a marcat începutul demonstrației-maraton pentru democrație și libertate.Și iată cum, după trei decenii și jumătate, Timișoara și Bucureștiul dau din nou tonul, simțind că valorile care i-au animat pe români împotriva regimului totalitar sunt amenințate, prin asaltul populismului și valurile de dezinformare de pe rețelele sociale.Nu se știe dacă, în seara de 18 mai, valorile europene și euro-atlantice vor ieși câștigătoare.Dar mesajele de la București și Timișoara sugerează că, și în varianta în care pericolul alunecării României spre zona gri va deveni unul real, vor exista conștiințe care să lupte pentru oprirea acestui curs.În definitiv, acum 35 de ani, în Piața Universității, doar o mână de oameni, raportat la imensitatea țării, cuteza să afirme destinul european. Și totuși, acei oameni au influențat decisiv mersul României.Rămâne să vedem, acum, în ce fel de Românie își va primi Roberta Metsola premiul decernat de Timișoara, orașul de unde a pornit Revoluția din decembrie 1989. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Apropierea dintre Statele Unite și Rusia ar putea pune în pericol răspunsul europenilor la adresa încercărilor de sabotaj rusesc. O știre Reuters informează că mai multe agenții de securitate națională din SUA și-au oprit eforturile coordonate pentru a contracara războiul hibrid, dezinformarea și atacurile cibernetice. Agenția citează unsprezece actuali și foști oficiali, care au cerut să le fie păstrat anonimatul, care susțin că, de când Donald Trump a preluat mandatul pe 20 ianuarie, o mare parte a lucrărilor a intrat într-un impas.Fostul președinte Joe Biden ordonase anul trecut echipei sale de securitate națională să înființeze grupuri de lucru pentru a monitoriza problema pe fondul avertismentelor din partea serviciilor de informații americane că Rusia escaladează un război în umbră împotriva națiunilor occidentale.Planul a fost condus de Consiliul Național de Securitate (NSC) al președintelui și a implicat cel puțin șapte agenții de securitate națională care lucrează cu aliații europeni pentru a contracara comploturile care vizează Europa și Statele Unite, au declarat pentru Reuters șapte foști oficiali care au participat la grupurile de lucru.Unii oficiali implicați în grupurile de lucru s-au declarat îngrijorați de faptul că administrația Trump renunță la prioritizarea problemei, în ciuda avertismentelor serviciilor de informații.Reuters notează că luna trecută, FBI a pus capăt unui efort de a contracara interferența în alegerile din SUA a actorilor străini, inclusiv Rusia, și a pus în concediu personalul care lucrează pe această problemă la Departamentul de Securitate Internă.De asemenea, Departamentul de Justiție a desființat o echipă care a confiscat bunurile oligarhilor ruși.Unii analiști au declarat pentru Reuters că reducerea efortului pentru a contracara tacticile de război hibride ale Moscovei s-ar dovedi periculoasă pentru SUA.Spre deosebire de aliații săi occidentali, administrația Trump este în prezent în discuții cu Moscova pentru creșterea prezenței diplomatice a Rusiei la Washington, a declarat un oficial înalt al SUA. Casa Albă nu a răspuns întrebărilor Reuters.Agenția amintește că serviciile americane au urmărit de ani de zile operațiunile de influență ale Rusiei și atacurile asupra infrastructurii critice din SUA.Sub Biden, oficiali de top din domeniul securității cibernetice au condus o echipă mixtă pentru a împărtăși cu țările europene încercările Rusiei de a influența alegerile și a găsi modalități  pentru a descuraja atacurile Moscovei asupra sistemelor naționale de securitate, a declarat un fost oficial superior american.În acest context, Reuters amintește că victoria candidatului de extremă dreapta, pro-Putin, Călin Georgescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din România din noiembrie a fost anulată de Curtea Constituțională a țării, după ce rapoartele desecretizate ale serviciilor secrete românești indicau o posibilă ingerință a RusieiDecizia a fost apoi criticată de vicepreședintele lui Trump, JD Vance. Georgescu și Moscova au negat orice amestec.Să mai spunem că luni, premierul polonez Donald Tusk, citând rapoarte ale procuraturii din Lituania, acuza Rusia că s-a aflat în spatele acțiunilor de incendiere a unui mare magazin de mobilă din Lituania și a unul mall din Varșovia.Mesajul a venit pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale oficialilor europeni legate de recrutarea de către Rusia, prin rețeaua Telegram, a unor potențiali autori de acte de diversiune sau teroriste în întreaga Europă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Încetarea parțială a focului, convenită în timpul convorbirii telefonice dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, nu este deloc de natură a-i liniști pe europeni. Ei continuă să se teamă de un atac masiv al Rusiei. Și se pregătesc pentru ce-i mai rău. Nu a fost deloc un sentiment de ușurare. Concluziile discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin au fost primite în cancelariile europene cu un amestec de scepticism și teamă.Încetarea focului trebuie să fie „verificabilă”, cu ucrainenii „în jurul mesei”, a avertizat imediat președintele francez Emmanuel Macron după discuția dintre Trump și Putin.Într-o declarație comună în urma primirii președintelui francez, la Berlin, de către cancelarul german Olaf Scholz, cei doi lideri europeni au asigurat că Ucraina poate conta pe continuarea ajutorului militar european. Ceea ce sugerează că, din punctul de vedere franco-german, pacea nu este deloc aproape.Declarația a venit în aceeași zi în care parlamentul german, Bundestag, a aprobat un plan istoric de înarmare, de 500 de miliarde de euro.Amenințarea rusă privește toate țările europene, iată avertismentul președintelui Consiliului European, Antonio Costa, într-un interviu acordat marți Agenția France-Presse.Antonio Costa, care prezidează organismul ce-i reunește pe șefii de state și de guverne, a declarat că „vecinii Rusiei sunt preocupați de amenințarea militară reprezentată de Rusia”. Costa a spus că „este esențial ca toată lumea să înțeleagă că această amenințare este colectivă”.”Rusia se pregătește pentru o confruntare cu democrațiile europene în timp ce Statele Unite își schimbă atenția către regiunea Indo-Pacific”. Este declarația-avertisment făcută marți de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs ținut la Academia Militară Regală de la Copenhaga.Potrivit șefei Comisiei Europene, Rusia și-a extins masiv capacitatea de producție militaro-industrială”, în timp ce ”se pregătește pentru confruntarea viitoare cu democrațiile europene”.Europa trebuie să se înarmeze rapid pentru a stabili o descurajare credibilă până în 2030, a mai spus Ursula von der Leyen. Comisia Europeană urmează să își prezinte astăzi „Cartea albă” privind apărarea, ca parte a strategiei sale de înarmare a Europei. Iar joi va avea loc un summit european pe aceeași temă.Un mesaj în aceeași direcție a venit de la înalți diplomați din Letonia și Estonia, aflați la o conferință pe teme de securitate din capitala indiană New Dehli.Ei au avertizat că Vladimir Putin nu este de fapt interesat de niciun acord de pace semnificativ.„Nu există măcar un singur indicator că Rusia dorește pace”, a spus Baiba Braže, ministrul de externe al Letoniei.În timp ce Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei spune că Rusia cu siguranță ”nu și-a schimbat niciunul dintre obiective”.Aceste avertismente subliniază un sentiment profund de neliniște în capitalele europene atât cu privire la adevăratele dorințe ale Rusiei cât și față de adevărata capacitate de negociere cu care se laudă Donald Trump.Ceea ce europenii înțeleg – nu se știe dacă și președintele Trump - este natura războiului de agresiune declanșat de Vladimir Putin. Este un război împotriva aspirațiilor europene ale Ucrainei. Și un război împotriva democrațiilor europene în general.Iar marele semn de întrebare este dacă un asemenea război civilizațional poate fi oprit prin concesii teritoriale sau aranjamente economice. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Agenți ruși s-au aflat în spatele incendiilor produse în mari centre comerciale din Lituania și Varșovia. Este concluzia procurorilor lituanieni, după două evenimente produse în cursul anului 2024. Anunțul vine în contextul dezvăluirilor de dată recentă potrivit cărora Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a comite acte de sabotaj în întreaga Europă. După cum informează postul public de radio de la Varșovia, procurorii lituanieni consideră că serviciile de securitate ale Rusiei au orchestrat atacurile incendiare de anul trecut asupra unui depozit de mobilă din Vilnius și a unui mare centru comercial din Varșovia.„Aceste acte criminale au fost comise de un grup terorist înființat anterior, care urmărea să comită infracțiuni în Lituania și Letonia, alături de alte persoane”, au declarat autoritățile lituaniene într-un comunicat.Premierul polonez Donald Tusk a menționat că un cetățean ucrainean angajat de agenți ruși a încercat să dea foc și unei fabrici de vopsea din Wrocław.„Aceasta este natura acestui stat”, a scris Tusk pe rețelele de socializare, adăugând că astfel de incidente de sabotaj au fost descoperite în Polonia, Lituania și Letonia și sunt indicii privind acțiuni similare în Suedia.Tusk a anunțat anterior că nouă persoane au fost arestate în Polonia sub suspiciunea de „implicare directă în acte de sabotaj în numele serviciilor ruse”.Procuratura lituaniană a declarat că a colaborat îndeaproape cu autoritățile din Polonia și din alte țări pentru a investiga incendiul de la un mare depozit de mobilă produs la 9 mai 2024.Autoritățile poloneze au legat, de asemenea, incendierea mall-ului din Varșovia de o campanie de sabotaj mai amplă, presupus a fi orchestrată de Moscova.„Este o chestiune foarte serioasă”, a spus Tusk reporterilor, adăugând că aceasta implică mai multe națiuni europene și subliniază un model emergent de operațiuni de sabotaj susținute de Rusia în regiune.Declarațiile liderului polonez vin la câteva zile după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat Rusia că desfășoară „terorism sponsorizat de stat” împotriva Europei.O amplă investigație de presă la nivel duropean a dezvăluit recent că Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a răspândi dezinformarea, a comite acte de sabotaj și atacuri cibernetice în toată Europa.Jurnaliştii care s-au infiltrat în aceste rețele au văzut şi au primit chiar ei solicitări de a efectua diverse acte de sabotaj, inclusiv acoperirea Cartierului European din Bruxelles cu autocolante anti-NATO sau colectarea adreselor de e-mail a 30 de jurnalişti belgieni consideraţi că simpatizează cu cauza ucraineană. Participanților li s-au promis plăți în criptomonede în schimbul sprijinului.O posibilă încetare a focului între Ucraina și Rusia nu va opri aceste tipuri de atacuri în Europa, au avertizat oficialii de securitate. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un document al unui grup de gândire american apropiat de Donald Trump începe să genereze numeroase discuții în mediile de presă europene. Materialul vizează desființarea de facto a Uniunii Europene, iar grupul de gândire american este cunoscut pentru influența puternică asupra politicilor republicane. Documentul a fost realizat de Fundația Heritage o organizație creată în 1973 și care a avut o influență considerabilă asupra politicienilor republicani.Fundația este autoarea documentului programatic numit „Proiectul 2025”, un plan de schimbări rapide operate de administrația americană, constând în închideri de birouri și instituții, anularea reglementărilor și înlocuirea a mii de angajați din sectorul public cu persoane fidele.Deși a negat în campania electorală că-și va baza politicile pe ”Proiectul 2025”, primele luni de mandat arată că planul este urmat îndeaproape de noua administrație.Publicația central-europeană de investigații VSquare a obținut un rezumat al propunerilor de transformare a Uniunii Europene, intitulat The Great Reset (Marea Resetare). Acest document de lucru, care va fi supus dezbaterii în cadrul Fundației Heritage, a fost realizat de două organizații din Europa Centrală: Mathias Corvinus Collegium (MCC) și think-trank-ul polonez Ordo Iuris.Acestea propun o revizuire instituțională completă a Uniunii Europene, în esență prin desființarea Comisiei Europene și a Curții Europene de Justiție așa cum există în prezent.Ideea este de a transforma Comisia Europeană într-un organism pur tehnic, dezlipirea acesteia de influența politică reală și reducerea la un Secretariat General.În consecință, procedurile de încălcare a dreptului comunitar ar fi abolite.Aceste proceduri au vizat adesea guvernul ungar al lui Viktor Orbán și fostul guvern al partidului Lege și Justiție din Polonia din cauza numeroaselor abateri de la legislația UE, derapajele de la normele statului de drept și încălcări ale drepturilor omului.În mod simbolic, semnalând sfârșitul Uniunii Europene așa cum o cunoaștem, MCC și Ordo Iuris propun redenumirea acesteia în Comunitatea Europeană a Națiunilor (ECN).Deși propunerea nu face referire la aceasta în mod explicit, conceptul are numeroase asemănări cu Comunitatea Statelor Independente, dominată de Rusia, succesorul Uniunii Sovietice.Rețeaua de investigație VSquare a dezvăluit că Fundația Heritage a adunat grupuri conservatoare de linie dură pe 11 martie pentru a discuta despre cum vor fi revizuite actualele structuri ale UE.Potrivit publicației central-europene, colaborarea dintre Ordo Iuris, MCC și Heritage este demnă de remarcat în sine, dar legăturile cu influența rusă duc lucrurile la un alt nivel.Ordo Iuris a negat afilierile pro-ruse, dar s-a angajat de mult timp alături de rețele care promovează narațiunile pro-Kremlin, inclusiv Congresul Mondial al Familiilor – un grup legat de oligarhul rus Konstantin Malofeev.MCC, condus de, Balázs Orbán, directorul politic al lui Viktor Orbán, s-a confruntat, de asemenea, cu întrebări privind legăturile sale financiare și ideologice cu interesele ruse. Grupul este finanțat în mare parte din comerțul cu petrol rusesc al companiei petroliere ungare MOL.Alinierea politicilor lui Donald Trump cu planurile Fundației Heritage și colaborarea sa cu acești actori iliberali din Europa Centrală ridică întrebări serioase cu privire la direcția viitoare a relațiilor transatlantice și a implicării administrației americane în afacerile europene. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Foarte important mesajul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în interviul acordat corespondentei RFI România la Chișinău, Valeria Vițu.   ”Ne dorim să putem conta pe România și mai departe, iar asta înseamnă o Românie democratică, parte a UE.Rusia, prin propagandă și prin amestecul fără precedent de care dă dovadă, reușește să creeze tensiuni și să pună în pericol procesele democratice din multe țări, inclusiv din România. Pentru noi este important să avem parteneri la București care lucrează pentru România, pentru Republica Moldova, nu cineva care este subordonat Rusiei și care promovează interesele Rusiei”. Cu alte cuvinte, ceea ce românii vor alege la 4 și 18 mai va avea o importanță foarte mare și dincolo de Prut. Iar președinta Maia Sandu a sintetizat perfect miza alegerilor: menținerea României în familia europeană sau căderea în autocrație și ieșirea din Europa.Citeste si(Exclusivitate RFI) Maia Sandu: Ne dorim să putem conta pe România și mai departe, iar asta înseamnă o Românie democratică, parte a UERepublica Moldova, la rândul ei, se află într-un moment de răscruce. Nu știe ce-i va rezerva viitorul, în urma negocierilor ruso-americane privind războiul din Ucraina. Lipsită de garanții de securitate, mica țară dintre Prut și Nistru are toate motivele să se teamă de stilul tranzacționist al lui Donald Trump, în combinație cu agresivitatea cunoscută a Rusiei lui Putin.Republica Moldova, la rândul ei, va avea alegeri legislative în octombrie și miza este, de asemenea, uriașă. Instalarea unui guvern cu orientare pro-rusă la Chișinău ar imita scenariul georgian, cu un președinte pro-european izolat și un executiv care, treptat, retează aspirațiile europene.În mod clar, pentru a-și menține traiectoria europeană, Chișinăul are nevoie de sprijinul politic și material al Bucureștiului, dar mai cu seamă de sprijinul moral, de exemplul României ca democrație de succes. O Românie căzută sub un regim iliberal și autoexilată la marginea Uniunii Europene, ar da un semnal de rău augur dincolo de Prut.Invers, o Republică Moldova cu un guvern manevrat de la Moscova ar însemna un ghimpe în coasta României. Suntem, cum se spune, în aceeași barcă.Și putem înțelege mai bine de ce extrema dreaptă pro-rusă din România o urăște din toți rărunchii pe președinta Maia Sandu. De ce o etichetează drept ”soroșistă” și ”separatistă”.Așa că, dacă vrem ca frații de peste Prut să mai aibă o șansă, dacă vrem să nu-i vedem iarăși în ghearele Rusiei – și dacă nu vrem să-i avem pe ruși peste un fir subțire de apă - să avem grijă pe cine punem președinte la București! Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Câteva imagini luate din stradă după anunțarea de către Curtea Constituțională a respingerii lui Călin Georgescu au devenit virale. Ele arătau oameni literalmente devastați de această veste, care plângeau strigându-și nemulțumirea. Imaginile sunt foarte semnificative și dezvăluie o realitate complexă. Unii s-au amuzat la vederea imaginilor în care oamenii plângeau după eliminarea lui Călin Georgescu din competiție. Dar nu e nimic comic în toate acestea. Imaginile trebuie să ne dea de gândit. De exemplu, la modul în care o hologramă umflată de boți și algoritmi, un discurs straniu dar gol de conținut, pot genera o adevărată isterie colectivă.Și mai este ceva: fenomenul Călin Georgescu a strâns laolaltă nemulțumiri, a hrănit speranțe și a născut sentimentul apartenenței la o cauză. Parcă vrăjiți de acest personaj, adepții acestei mișcări nu au înțeles sau nu au vrut să vadă mâna lungă a Rusiei. Narațiunile rusești au fost rostogolite cu aplomb de televiziunile favorabile, de bloggeri, lideri de opinie, creatori online.Dar dincolo de aceasta, adeziunea oamenilor la fenomenul Georgescu a fost sinceră și, într-o foarte mare măsură, nemulțumirile care i-au dus în această direcție sunt legitime.Corupția din instituțiile statului, izolarea politicienilor de popor, lipsa de transparență, abuzurile de la vârful politicii și din microcosmosul administrației, de exemplu. Sau discrepanțele uriașe de dezvoltare dintre regiuni, dintre urbanul mare și urbanul mic și mediul rural, ba chiar dintre diverse cartiere ale marilor orașe. Privilegiile nemăsurate ale politicienilor, magistraților, ale oamenilor din instituțiile de forță.Toate aceste nemulțumiri trebuie luate în serios. Le resimțim cu toții, vorbim despre ele dar iată că niște conaționali au ajuns să vadă rezolvarea lor pe calea radicală.Ce se va întâmpla acum cu acești oameni?Întrebarea este esențială. După eliminarea lui Călin Georgescu există pericolul ca unii dintre adepții săi să se radicalizeze, să considere că rezolvarea problemelor lor nu mai este posibilă pe căi democratice și că este cazul să treacă la acțiuni de forță. Astfel de mișcări au mai existat în istorie, chiar în România. Pericolul nu trebuie subestimat.În războiul său hibrid, Kremlinul nu s-ar sfii să încurajeze astfel de grupuri sau așa-numiți lupi singuratici. Fosta URSS a susținut astfel de mișcări pe cuprinsul Europei, în timpul războiului rece. Iar Federația Rusă a continuat practicile, dacă ne gândim la actele de sabotaj care se înregistrează tot mai des în Uniunea Europeană.  Alți adepți ai lui Călin Georgescu, în mod sigur, cu mult mai numeroși, vor rămâne în așteptarea unui alt mesia – și să nu ne facem iluzii, șarlatani se vor găsi. La fel și sponsori generoși.De aceea este foarte important ca un număr cât mai mare de aderenți, oameni reali cu nemulțumirile lor legitime, să fie recâștigați de partea democrației.Nu va fi simplu să le explici că planul propus de extrema dreaptă, cu naționalizări de întreprinderi și cu alungarea multinaționalelor înseamnă colaps economic și financiar, în urma căruia vor suferi exact cei mai vulnerabili. Sau că democrația, chiar imperfectă, este mai bună ca orice dictatură și că apartenența la Uniunea Europeană este soluția, nu problema. Și că nu putem aștepta nimic bun de la Rusia.Nu e simplu, dar pentru asta există liderii politici și pentru asta există campanii electorale. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cum s-a văzut de pe scena politică românească schimbul dur de replici din Biroul Oval ? Abordările liderilor români au fost diverse și ele trebuie citite în cheie electorală. Nu este de mirare că politicieni precum Elena Lasconi sau Nicușor Dan s-au situat ferm de partea președintelui Zelenski. Mesajul lor este în linie cu electoratul tradițional de centru-dreapta, cu vederi puternic pro-europene și sensibil la soarta Ucrainei.Doi lideri importanți au preferat discreția. Unul este șeful guvernului, liderul PSD, Marcel Ciolacu. De asemenea, președintele AUR, George Simion.Chestionat de reporteri la mitingul de sâmbătă – asupra căruia vom reveni – George Simion s-a eschivat, motivând că a fost prea ocupat cu organizarea protestului pentru a mai putea urmări ceea ce a șocat o lume întreagă.Celălalt exponent al extremei drepte, Călin Georgescu, și-a exprimat de asemenea susținerea pentru administrația Trump.Surprinzător pentru mulți, candidatul coaliției, Crin Antonescu a scris pe contul său de socializare că se situează de partea administrației Trump și că susținerea pentru Ucraina a fost ”conjuncturală”.Cum să interpretăm aceste mesaje? În cheie electorală.Liderul PSD și candidatul la președinție al coaliției privesc insistent către electoratul naționalist, nostalgic și izolaționist, pe care nu vor să și-l ostilizeze și pe care îl curtează. În plus, ei se tem că o poziționare prea fermă de partea Ucrainei ar supăra chiar o parte din electoratul coaliției, care s-ar putea duce către extrema dreaptă.Mult timp, alegătorii PSD (și într-o anumită măsură, ai PNL) au fost dopați cu discursuri eurosceptice sau chiar eurofobe, cu minciuni precum acelea că UE ne pune să mâncăm gândaci, că ne interzice Crăciunul sau încălzirea cu lemne, că ne trimite mâncare otrăvită. Ani de zile, acesta a fost discursul oficial al PSD sub Liviu Dragnea. Și nu a fost singurul. La PNL, lideri populiști precum Rareș Bogdan au adoptat mesaje asemănătoare.Aceste discursuri populiste, departe de a menține sprijinul pentru cele două partide, n-au făcut decât să pregătească electoratul pentru ceea ce avea să vină: extrema dreaptă radicală și profund antieuropeană.În fața acestei situații, Marcel Ciolacu și Crin Antonescu încearcă să salveze ce se poate salva.De partea sa, președintele interimar Ilie Bolojan a transmis vineri seara un mesaj scurt: ”Securitatea Ucrainei este crucială pentru securitatea Europei. Trebuie să fim uniți pentru a lupta pentru valorile noastre, libertate și pace”.Un mesaj prudent, de sprijin pentru Kiev, desigur, dar evitând o poziționare prea dură față de președintele Trump și impetuosul său vicepreședinte, JD Vance.De asemenea, Ilie Bolojan a susținut imediat ideea premierei italiene Giorgia Meloni privind un summit extraordinar UE-SUA. Astfel, președintele interimar i-a luat fața liderului AUR, George Simion, coleg de grup politic cu șefa guvernului de la Roma.Ocupat cu un miting ce s-a dovedit, în cele din urmă, un semi-eșec, George Simion s-a văzut lăsat în ofsaid: primul mesaj solid de susținere pentru inițiativa Giorgiei Meloni a venit de la președintele interimar Bolojan. Și nu de la colegul ei de familie politică, Simion.Mai mult: ambasadorul la București al Italiei a exprimat clar poziția țării sale: rușii au fost implicați în alegerile din România. O lovitură pentru extrema dreaptă grupată în jurul lui Călin Georgescu. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Isaia 7.11-14 1. „Cere un semn de la Domnul Dumnezeul tău; cere-l, fie în locurile de jos, fie în locurile de sus.”12. Ahaz a răspuns: „Nu vreau să cer nimic, ca să nu ispitesc pe Domnul.”13. Isaia a zis atunci: „Ascultaţi totuşi, casa lui David! Nu vă ajunge oare să obosiţi răbdarea oamenilor, de mai […]