Podcasts about asculta

Ascultați un scurt și bun cuvânt al p. Varnava în care acesta ne tâlcuiește cu mult har mesajul Bunei Vestiri.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați o mărturie foarte sinceră și directă a unui bărbat care a trecut prin tranziție și detranziție de sex și care ne explică schimbările traumatizante prin care a trecut și bucuria "revenirii în sine".Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt plin de har al p. Spiridon Bailey despre modul în care noi creștinii ar trebui să ne raportăm la averea materială, dar și la cea spirituală.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt foarte bun al p. Turbo Qualls care, plecând de la celebra "dispută" dintre Sfinții Apostoli Petru și Pavel, lămurește modul în care ar trebui să folosim smerenia și îndrăzneala pentru a ne mântui.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt al p. Varnava Iankou, în care acesta explică cu mult har modul de dobândire al adevăratei bucurii ce se opune tristeții ce stăpânește modul lumesc de a trăi.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt cu mult har al p. Varnava în care acesta ne tâlcuiește duhovnicește înțelesurile vindecării orbului din Evanghelie.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Apropierea dintre Statele Unite și Rusia ar putea pune în pericol răspunsul europenilor la adresa încercărilor de sabotaj rusesc. O știre Reuters informează că mai multe agenții de securitate națională din SUA și-au oprit eforturile coordonate pentru a contracara războiul hibrid, dezinformarea și atacurile cibernetice. Agenția citează unsprezece actuali și foști oficiali, care au cerut să le fie păstrat anonimatul, care susțin că, de când Donald Trump a preluat mandatul pe 20 ianuarie, o mare parte a lucrărilor a intrat într-un impas.Fostul președinte Joe Biden ordonase anul trecut echipei sale de securitate națională să înființeze grupuri de lucru pentru a monitoriza problema pe fondul avertismentelor din partea serviciilor de informații americane că Rusia escaladează un război în umbră împotriva națiunilor occidentale.Planul a fost condus de Consiliul Național de Securitate (NSC) al președintelui și a implicat cel puțin șapte agenții de securitate națională care lucrează cu aliații europeni pentru a contracara comploturile care vizează Europa și Statele Unite, au declarat pentru Reuters șapte foști oficiali care au participat la grupurile de lucru.Unii oficiali implicați în grupurile de lucru s-au declarat îngrijorați de faptul că administrația Trump renunță la prioritizarea problemei, în ciuda avertismentelor serviciilor de informații.Reuters notează că luna trecută, FBI a pus capăt unui efort de a contracara interferența în alegerile din SUA a actorilor străini, inclusiv Rusia, și a pus în concediu personalul care lucrează pe această problemă la Departamentul de Securitate Internă.De asemenea, Departamentul de Justiție a desființat o echipă care a confiscat bunurile oligarhilor ruși.Unii analiști au declarat pentru Reuters că reducerea efortului pentru a contracara tacticile de război hibride ale Moscovei s-ar dovedi periculoasă pentru SUA.Spre deosebire de aliații săi occidentali, administrația Trump este în prezent în discuții cu Moscova pentru creșterea prezenței diplomatice a Rusiei la Washington, a declarat un oficial înalt al SUA. Casa Albă nu a răspuns întrebărilor Reuters.Agenția amintește că serviciile americane au urmărit de ani de zile operațiunile de influență ale Rusiei și atacurile asupra infrastructurii critice din SUA.Sub Biden, oficiali de top din domeniul securității cibernetice au condus o echipă mixtă pentru a împărtăși cu țările europene încercările Rusiei de a influența alegerile și a găsi modalități  pentru a descuraja atacurile Moscovei asupra sistemelor naționale de securitate, a declarat un fost oficial superior american.În acest context, Reuters amintește că victoria candidatului de extremă dreapta, pro-Putin, Călin Georgescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din România din noiembrie a fost anulată de Curtea Constituțională a țării, după ce rapoartele desecretizate ale serviciilor secrete românești indicau o posibilă ingerință a RusieiDecizia a fost apoi criticată de vicepreședintele lui Trump, JD Vance. Georgescu și Moscova au negat orice amestec.Să mai spunem că luni, premierul polonez Donald Tusk, citând rapoarte ale procuraturii din Lituania, acuza Rusia că s-a aflat în spatele acțiunilor de incendiere a unui mare magazin de mobilă din Lituania și a unul mall din Varșovia.Mesajul a venit pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale oficialilor europeni legate de recrutarea de către Rusia, prin rețeaua Telegram, a unor potențiali autori de acte de diversiune sau teroriste în întreaga Europă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascultați-l pe părintele Pimen Vlad care ne vorbește în cuvântul său legat de duminica Sfintei Cruci despre Crucea pe care trebuie să o purtăm fiecare dintre noi pentru a putea să trecem prăpastia păcatelor noastre.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Încetarea parțială a focului, convenită în timpul convorbirii telefonice dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, nu este deloc de natură a-i liniști pe europeni. Ei continuă să se teamă de un atac masiv al Rusiei. Și se pregătesc pentru ce-i mai rău. Nu a fost deloc un sentiment de ușurare. Concluziile discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin au fost primite în cancelariile europene cu un amestec de scepticism și teamă.Încetarea focului trebuie să fie „verificabilă”, cu ucrainenii „în jurul mesei”, a avertizat imediat președintele francez Emmanuel Macron după discuția dintre Trump și Putin.Într-o declarație comună în urma primirii președintelui francez, la Berlin, de către cancelarul german Olaf Scholz, cei doi lideri europeni au asigurat că Ucraina poate conta pe continuarea ajutorului militar european. Ceea ce sugerează că, din punctul de vedere franco-german, pacea nu este deloc aproape.Declarația a venit în aceeași zi în care parlamentul german, Bundestag, a aprobat un plan istoric de înarmare, de 500 de miliarde de euro.Amenințarea rusă privește toate țările europene, iată avertismentul președintelui Consiliului European, Antonio Costa, într-un interviu acordat marți Agenția France-Presse.Antonio Costa, care prezidează organismul ce-i reunește pe șefii de state și de guverne, a declarat că „vecinii Rusiei sunt preocupați de amenințarea militară reprezentată de Rusia”. Costa a spus că „este esențial ca toată lumea să înțeleagă că această amenințare este colectivă”.”Rusia se pregătește pentru o confruntare cu democrațiile europene în timp ce Statele Unite își schimbă atenția către regiunea Indo-Pacific”. Este declarația-avertisment făcută marți de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs ținut la Academia Militară Regală de la Copenhaga.Potrivit șefei Comisiei Europene, Rusia și-a extins masiv capacitatea de producție militaro-industrială”, în timp ce ”se pregătește pentru confruntarea viitoare cu democrațiile europene”.Europa trebuie să se înarmeze rapid pentru a stabili o descurajare credibilă până în 2030, a mai spus Ursula von der Leyen. Comisia Europeană urmează să își prezinte astăzi „Cartea albă” privind apărarea, ca parte a strategiei sale de înarmare a Europei. Iar joi va avea loc un summit european pe aceeași temă.Un mesaj în aceeași direcție a venit de la înalți diplomați din Letonia și Estonia, aflați la o conferință pe teme de securitate din capitala indiană New Dehli.Ei au avertizat că Vladimir Putin nu este de fapt interesat de niciun acord de pace semnificativ.„Nu există măcar un singur indicator că Rusia dorește pace”, a spus Baiba Braže, ministrul de externe al Letoniei.În timp ce Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei spune că Rusia cu siguranță ”nu și-a schimbat niciunul dintre obiective”.Aceste avertismente subliniază un sentiment profund de neliniște în capitalele europene atât cu privire la adevăratele dorințe ale Rusiei cât și față de adevărata capacitate de negociere cu care se laudă Donald Trump.Ceea ce europenii înțeleg – nu se știe dacă și președintele Trump - este natura războiului de agresiune declanșat de Vladimir Putin. Este un război împotriva aspirațiilor europene ale Ucrainei. Și un război împotriva democrațiilor europene în general.Iar marele semn de întrebare este dacă un asemenea război civilizațional poate fi oprit prin concesii teritoriale sau aranjamente economice. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Agenți ruși s-au aflat în spatele incendiilor produse în mari centre comerciale din Lituania și Varșovia. Este concluzia procurorilor lituanieni, după două evenimente produse în cursul anului 2024. Anunțul vine în contextul dezvăluirilor de dată recentă potrivit cărora Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a comite acte de sabotaj în întreaga Europă. După cum informează postul public de radio de la Varșovia, procurorii lituanieni consideră că serviciile de securitate ale Rusiei au orchestrat atacurile incendiare de anul trecut asupra unui depozit de mobilă din Vilnius și a unui mare centru comercial din Varșovia.„Aceste acte criminale au fost comise de un grup terorist înființat anterior, care urmărea să comită infracțiuni în Lituania și Letonia, alături de alte persoane”, au declarat autoritățile lituaniene într-un comunicat.Premierul polonez Donald Tusk a menționat că un cetățean ucrainean angajat de agenți ruși a încercat să dea foc și unei fabrici de vopsea din Wrocław.„Aceasta este natura acestui stat”, a scris Tusk pe rețelele de socializare, adăugând că astfel de incidente de sabotaj au fost descoperite în Polonia, Lituania și Letonia și sunt indicii privind acțiuni similare în Suedia.Tusk a anunțat anterior că nouă persoane au fost arestate în Polonia sub suspiciunea de „implicare directă în acte de sabotaj în numele serviciilor ruse”.Procuratura lituaniană a declarat că a colaborat îndeaproape cu autoritățile din Polonia și din alte țări pentru a investiga incendiul de la un mare depozit de mobilă produs la 9 mai 2024.Autoritățile poloneze au legat, de asemenea, incendierea mall-ului din Varșovia de o campanie de sabotaj mai amplă, presupus a fi orchestrată de Moscova.„Este o chestiune foarte serioasă”, a spus Tusk reporterilor, adăugând că aceasta implică mai multe națiuni europene și subliniază un model emergent de operațiuni de sabotaj susținute de Rusia în regiune.Declarațiile liderului polonez vin la câteva zile după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat Rusia că desfășoară „terorism sponsorizat de stat” împotriva Europei.O amplă investigație de presă la nivel duropean a dezvăluit recent că Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a răspândi dezinformarea, a comite acte de sabotaj și atacuri cibernetice în toată Europa.Jurnaliştii care s-au infiltrat în aceste rețele au văzut şi au primit chiar ei solicitări de a efectua diverse acte de sabotaj, inclusiv acoperirea Cartierului European din Bruxelles cu autocolante anti-NATO sau colectarea adreselor de e-mail a 30 de jurnalişti belgieni consideraţi că simpatizează cu cauza ucraineană. Participanților li s-au promis plăți în criptomonede în schimbul sprijinului.O posibilă încetare a focului între Ucraina și Rusia nu va opri aceste tipuri de atacuri în Europa, au avertizat oficialii de securitate. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascultați un scurt cuvânt al IPS Athanasie în care ne relatează modul în care doi mari sfinți contemporani aveau experiența luminii necreate.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Un document al unui grup de gândire american apropiat de Donald Trump începe să genereze numeroase discuții în mediile de presă europene. Materialul vizează desființarea de facto a Uniunii Europene, iar grupul de gândire american este cunoscut pentru influența puternică asupra politicilor republicane. Documentul a fost realizat de Fundația Heritage o organizație creată în 1973 și care a avut o influență considerabilă asupra politicienilor republicani.Fundația este autoarea documentului programatic numit „Proiectul 2025”, un plan de schimbări rapide operate de administrația americană, constând în închideri de birouri și instituții, anularea reglementărilor și înlocuirea a mii de angajați din sectorul public cu persoane fidele.Deși a negat în campania electorală că-și va baza politicile pe ”Proiectul 2025”, primele luni de mandat arată că planul este urmat îndeaproape de noua administrație.Publicația central-europeană de investigații VSquare a obținut un rezumat al propunerilor de transformare a Uniunii Europene, intitulat The Great Reset (Marea Resetare). Acest document de lucru, care va fi supus dezbaterii în cadrul Fundației Heritage, a fost realizat de două organizații din Europa Centrală: Mathias Corvinus Collegium (MCC) și think-trank-ul polonez Ordo Iuris.Acestea propun o revizuire instituțională completă a Uniunii Europene, în esență prin desființarea Comisiei Europene și a Curții Europene de Justiție așa cum există în prezent.Ideea este de a transforma Comisia Europeană într-un organism pur tehnic, dezlipirea acesteia de influența politică reală și reducerea la un Secretariat General.În consecință, procedurile de încălcare a dreptului comunitar ar fi abolite.Aceste proceduri au vizat adesea guvernul ungar al lui Viktor Orbán și fostul guvern al partidului Lege și Justiție din Polonia din cauza numeroaselor abateri de la legislația UE, derapajele de la normele statului de drept și încălcări ale drepturilor omului.În mod simbolic, semnalând sfârșitul Uniunii Europene așa cum o cunoaștem, MCC și Ordo Iuris propun redenumirea acesteia în Comunitatea Europeană a Națiunilor (ECN).Deși propunerea nu face referire la aceasta în mod explicit, conceptul are numeroase asemănări cu Comunitatea Statelor Independente, dominată de Rusia, succesorul Uniunii Sovietice.Rețeaua de investigație VSquare a dezvăluit că Fundația Heritage a adunat grupuri conservatoare de linie dură pe 11 martie pentru a discuta despre cum vor fi revizuite actualele structuri ale UE.Potrivit publicației central-europene, colaborarea dintre Ordo Iuris, MCC și Heritage este demnă de remarcat în sine, dar legăturile cu influența rusă duc lucrurile la un alt nivel.Ordo Iuris a negat afilierile pro-ruse, dar s-a angajat de mult timp alături de rețele care promovează narațiunile pro-Kremlin, inclusiv Congresul Mondial al Familiilor – un grup legat de oligarhul rus Konstantin Malofeev.MCC, condus de, Balázs Orbán, directorul politic al lui Viktor Orbán, s-a confruntat, de asemenea, cu întrebări privind legăturile sale financiare și ideologice cu interesele ruse. Grupul este finanțat în mare parte din comerțul cu petrol rusesc al companiei petroliere ungare MOL.Alinierea politicilor lui Donald Trump cu planurile Fundației Heritage și colaborarea sa cu acești actori iliberali din Europa Centrală ridică întrebări serioase cu privire la direcția viitoare a relațiilor transatlantice și a implicării administrației americane în afacerile europene. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Foarte important mesajul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în interviul acordat corespondentei RFI România la Chișinău, Valeria Vițu.   ”Ne dorim să putem conta pe România și mai departe, iar asta înseamnă o Românie democratică, parte a UE.Rusia, prin propagandă și prin amestecul fără precedent de care dă dovadă, reușește să creeze tensiuni și să pună în pericol procesele democratice din multe țări, inclusiv din România. Pentru noi este important să avem parteneri la București care lucrează pentru România, pentru Republica Moldova, nu cineva care este subordonat Rusiei și care promovează interesele Rusiei”. Cu alte cuvinte, ceea ce românii vor alege la 4 și 18 mai va avea o importanță foarte mare și dincolo de Prut. Iar președinta Maia Sandu a sintetizat perfect miza alegerilor: menținerea României în familia europeană sau căderea în autocrație și ieșirea din Europa.Citeste si(Exclusivitate RFI) Maia Sandu: Ne dorim să putem conta pe România și mai departe, iar asta înseamnă o Românie democratică, parte a UERepublica Moldova, la rândul ei, se află într-un moment de răscruce. Nu știe ce-i va rezerva viitorul, în urma negocierilor ruso-americane privind războiul din Ucraina. Lipsită de garanții de securitate, mica țară dintre Prut și Nistru are toate motivele să se teamă de stilul tranzacționist al lui Donald Trump, în combinație cu agresivitatea cunoscută a Rusiei lui Putin.Republica Moldova, la rândul ei, va avea alegeri legislative în octombrie și miza este, de asemenea, uriașă. Instalarea unui guvern cu orientare pro-rusă la Chișinău ar imita scenariul georgian, cu un președinte pro-european izolat și un executiv care, treptat, retează aspirațiile europene.În mod clar, pentru a-și menține traiectoria europeană, Chișinăul are nevoie de sprijinul politic și material al Bucureștiului, dar mai cu seamă de sprijinul moral, de exemplul României ca democrație de succes. O Românie căzută sub un regim iliberal și autoexilată la marginea Uniunii Europene, ar da un semnal de rău augur dincolo de Prut.Invers, o Republică Moldova cu un guvern manevrat de la Moscova ar însemna un ghimpe în coasta României. Suntem, cum se spune, în aceeași barcă.Și putem înțelege mai bine de ce extrema dreaptă pro-rusă din România o urăște din toți rărunchii pe președinta Maia Sandu. De ce o etichetează drept ”soroșistă” și ”separatistă”.Așa că, dacă vrem ca frații de peste Prut să mai aibă o șansă, dacă vrem să nu-i vedem iarăși în ghearele Rusiei – și dacă nu vrem să-i avem pe ruși peste un fir subțire de apă - să avem grijă pe cine punem președinte la București! Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Câteva imagini luate din stradă după anunțarea de către Curtea Constituțională a respingerii lui Călin Georgescu au devenit virale. Ele arătau oameni literalmente devastați de această veste, care plângeau strigându-și nemulțumirea. Imaginile sunt foarte semnificative și dezvăluie o realitate complexă. Unii s-au amuzat la vederea imaginilor în care oamenii plângeau după eliminarea lui Călin Georgescu din competiție. Dar nu e nimic comic în toate acestea. Imaginile trebuie să ne dea de gândit. De exemplu, la modul în care o hologramă umflată de boți și algoritmi, un discurs straniu dar gol de conținut, pot genera o adevărată isterie colectivă.Și mai este ceva: fenomenul Călin Georgescu a strâns laolaltă nemulțumiri, a hrănit speranțe și a născut sentimentul apartenenței la o cauză. Parcă vrăjiți de acest personaj, adepții acestei mișcări nu au înțeles sau nu au vrut să vadă mâna lungă a Rusiei. Narațiunile rusești au fost rostogolite cu aplomb de televiziunile favorabile, de bloggeri, lideri de opinie, creatori online.Dar dincolo de aceasta, adeziunea oamenilor la fenomenul Georgescu a fost sinceră și, într-o foarte mare măsură, nemulțumirile care i-au dus în această direcție sunt legitime.Corupția din instituțiile statului, izolarea politicienilor de popor, lipsa de transparență, abuzurile de la vârful politicii și din microcosmosul administrației, de exemplu. Sau discrepanțele uriașe de dezvoltare dintre regiuni, dintre urbanul mare și urbanul mic și mediul rural, ba chiar dintre diverse cartiere ale marilor orașe. Privilegiile nemăsurate ale politicienilor, magistraților, ale oamenilor din instituțiile de forță.Toate aceste nemulțumiri trebuie luate în serios. Le resimțim cu toții, vorbim despre ele dar iată că niște conaționali au ajuns să vadă rezolvarea lor pe calea radicală.Ce se va întâmpla acum cu acești oameni?Întrebarea este esențială. După eliminarea lui Călin Georgescu există pericolul ca unii dintre adepții săi să se radicalizeze, să considere că rezolvarea problemelor lor nu mai este posibilă pe căi democratice și că este cazul să treacă la acțiuni de forță. Astfel de mișcări au mai existat în istorie, chiar în România. Pericolul nu trebuie subestimat.În războiul său hibrid, Kremlinul nu s-ar sfii să încurajeze astfel de grupuri sau așa-numiți lupi singuratici. Fosta URSS a susținut astfel de mișcări pe cuprinsul Europei, în timpul războiului rece. Iar Federația Rusă a continuat practicile, dacă ne gândim la actele de sabotaj care se înregistrează tot mai des în Uniunea Europeană.  Alți adepți ai lui Călin Georgescu, în mod sigur, cu mult mai numeroși, vor rămâne în așteptarea unui alt mesia – și să nu ne facem iluzii, șarlatani se vor găsi. La fel și sponsori generoși.De aceea este foarte important ca un număr cât mai mare de aderenți, oameni reali cu nemulțumirile lor legitime, să fie recâștigați de partea democrației.Nu va fi simplu să le explici că planul propus de extrema dreaptă, cu naționalizări de întreprinderi și cu alungarea multinaționalelor înseamnă colaps economic și financiar, în urma căruia vor suferi exact cei mai vulnerabili. Sau că democrația, chiar imperfectă, este mai bună ca orice dictatură și că apartenența la Uniunea Europeană este soluția, nu problema. Și că nu putem aștepta nimic bun de la Rusia.Nu e simplu, dar pentru asta există liderii politici și pentru asta există campanii electorale. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascultați un scurt dar cuprinzător cuvânt al p. Efrem Panausis care ne explică cum ne putem regăsi sinele pierdut în această perioadă a Postului Mare.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt lămuritor al p. Andrew Damick despre ce este în realitate Evanghelia (de unde vine cuvântul și ce înțeles avea în vremurile apostolice) și de ce ea nu poate fi transformată într-un discurs de vânzare.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați relatarea unei recente vindecări deosebite a Sfântului Ierarh Nectarie, făcută asupra unui preot, într-un spital din Austria.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Cum s-a văzut de pe scena politică românească schimbul dur de replici din Biroul Oval ? Abordările liderilor români au fost diverse și ele trebuie citite în cheie electorală. Nu este de mirare că politicieni precum Elena Lasconi sau Nicușor Dan s-au situat ferm de partea președintelui Zelenski. Mesajul lor este în linie cu electoratul tradițional de centru-dreapta, cu vederi puternic pro-europene și sensibil la soarta Ucrainei.Doi lideri importanți au preferat discreția. Unul este șeful guvernului, liderul PSD, Marcel Ciolacu. De asemenea, președintele AUR, George Simion.Chestionat de reporteri la mitingul de sâmbătă – asupra căruia vom reveni – George Simion s-a eschivat, motivând că a fost prea ocupat cu organizarea protestului pentru a mai putea urmări ceea ce a șocat o lume întreagă.Celălalt exponent al extremei drepte, Călin Georgescu, și-a exprimat de asemenea susținerea pentru administrația Trump.Surprinzător pentru mulți, candidatul coaliției, Crin Antonescu a scris pe contul său de socializare că se situează de partea administrației Trump și că susținerea pentru Ucraina a fost ”conjuncturală”.Cum să interpretăm aceste mesaje? În cheie electorală.Liderul PSD și candidatul la președinție al coaliției privesc insistent către electoratul naționalist, nostalgic și izolaționist, pe care nu vor să și-l ostilizeze și pe care îl curtează. În plus, ei se tem că o poziționare prea fermă de partea Ucrainei ar supăra chiar o parte din electoratul coaliției, care s-ar putea duce către extrema dreaptă.Mult timp, alegătorii PSD (și într-o anumită măsură, ai PNL) au fost dopați cu discursuri eurosceptice sau chiar eurofobe, cu minciuni precum acelea că UE ne pune să mâncăm gândaci, că ne interzice Crăciunul sau încălzirea cu lemne, că ne trimite mâncare otrăvită. Ani de zile, acesta a fost discursul oficial al PSD sub Liviu Dragnea. Și nu a fost singurul. La PNL, lideri populiști precum Rareș Bogdan au adoptat mesaje asemănătoare.Aceste discursuri populiste, departe de a menține sprijinul pentru cele două partide, n-au făcut decât să pregătească electoratul pentru ceea ce avea să vină: extrema dreaptă radicală și profund antieuropeană.În fața acestei situații, Marcel Ciolacu și Crin Antonescu încearcă să salveze ce se poate salva.De partea sa, președintele interimar Ilie Bolojan a transmis vineri seara un mesaj scurt: ”Securitatea Ucrainei este crucială pentru securitatea Europei. Trebuie să fim uniți pentru a lupta pentru valorile noastre, libertate și pace”.Un mesaj prudent, de sprijin pentru Kiev, desigur, dar evitând o poziționare prea dură față de președintele Trump și impetuosul său vicepreședinte, JD Vance.De asemenea, Ilie Bolojan a susținut imediat ideea premierei italiene Giorgia Meloni privind un summit extraordinar UE-SUA. Astfel, președintele interimar i-a luat fața liderului AUR, George Simion, coleg de grup politic cu șefa guvernului de la Roma.Ocupat cu un miting ce s-a dovedit, în cele din urmă, un semi-eșec, George Simion s-a văzut lăsat în ofsaid: primul mesaj solid de susținere pentru inițiativa Giorgiei Meloni a venit de la președintele interimar Bolojan. Și nu de la colegul ei de familie politică, Simion.Mai mult: ambasadorul la București al Italiei a exprimat clar poziția țării sale: rușii au fost implicați în alegerile din România. O lovitură pentru extrema dreaptă grupată în jurul lui Călin Georgescu. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascultați un frumos cuvânt al IPS Athanasie de Limassol despre smerenie.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați rubrica din această săptămână „Întrebări și răspunsuri” cu teme pe care le întâlnim des în viața noastră. Sperăm să vă fie de folos răspunsurile pe care vi le-am scris.Răspândiți dragostea!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un nou set de întrebări de la cititori și răspunsurile pe care le-am scris. Vă mulțumim pentru întrebările pe care ni le trimiteți pe platformele O Chilie Athonită: Bucurii din Sfântul Munte, contribuind astfel la realizarea acestei rubrici duminicale, pe care o facem spre folosul tuturor.Răspândiți dragostea!

Ascultați un cuvânt foarte bun al părintelui Moise McPherson în care acesta ne explică de ce unii bărbați nu gustă viața.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați-l pe părintele Pimen Vlad care ne vorbește despre pregătirile pentru post, despre viața Sf. Leon precum și despre alte teme conexe.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt concret și foarte folositor al părintelui Moise McPherson care ne explică de ce te vei căsători cu persoana NEpotrivită.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt simplu și dătător de speranță în care Sfântul Porfirie ne vorbește despre cauza și vindecarea depresiei.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt frumos al părintelui Spiridon Bailey în care acesta ne vorbește despre realitatea Sfintei Euharistii. Sfânta Împărtășanie nu este un simbol sau o amintire ci o realitate concretă a prezenței Mântuitorului în cotidian.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un cuvânt foarte folositor și dătător de curaj al părintelui Paul Truebenbach care ne explică de ce, uneori, Dumnezeu nu dorește să ne înlăture patimile.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați un material de suflet format din două cuvinte de folos ale p. Pimen pe care acesta le-a rostit la Întâmpinarea Domnului și în duminica Vameșului și Fariseului.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

La fiecare început de an, Conferința de Securitate de la München captează atenția lumii întregi. Anul acesta, evenimentul va avea loc între 14 și 16 februarie. Iar raportul premergător generează numeroase comentarii. Documentul, pregătit în fiecare an de un grup de experţi, arată o lume polarizată, plină de incertitudini, informează luni agenția de știri EFE, citată de Agerpres și G4 Media. „Multipolarizare”. Acesta este titlul raportului premergător Conferinței de Securitate de la München, la care vor participa aproape 60 de şefi de stat sau de guvern şi peste 100 de miniştri.Potrivit raportului, liberalismul este pus sub semnul întrebării din punct de vedere politic şi economic de creşterea populismului şi a naţionalismului. Pe de altă parte, există o tensiune ideologică între democraţii şi autocraţii.Autorii documentului vorbesc despre o scenă internaţională multipolară, la care lumea se raportează diferit.Pentru unii este motiv de optimism, cum ar fi așa-numitul Sud Global sau țările BRICS. Acestea văd o șansă de a reduce influenţa Statelor Unite, mult timp percepute drept o putere prea dominatoare.Alții se uită cu pesimism către noua lume. Ei consideră că multipolarizarea creşte riscul dezordinii şi conflictelor.De exemplu, ţările G7 (cele mai bogate economii din lume) se numără printre pesimiști.Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, reprezintă îngroparea consensului în politica externă americană postbelică potrivit căruia internaţionalismul liberal a servit cel mai bine interesele americane. Pentru preşedintele Trump şi mulţi dintre susţinătorii săi, ordinea internaţională creată de SUA a fost o afacere proastă, constată raportul.O consecinţă a acestui fapt ar putea fi o renunţare din partea SUA la rolul său istoric de garant al păcii în Europa, ceea ce poate avea consecinţe importante pentru Ucraina.De partea sa, China este cel mai proeminent promotor al unei ordini multipolare, definindu-se ca un avocat al ţărilor din aşa-numitul Sud global. Mulţi occidentali văd în apărarea multipolarităţii de către Beijing o deghizare retorică asumată de China în competiţia sa cu SUA pentru putere.Iar autorii raportului estimează că Beijingul ar putea beneficia în cele din urmă de faptul că Washingtonul abandonează angajamentele internaţionale sau se distanţează de partenerii săi tradiţionali.În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, aceasta se confruntă cu provocări serioase. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi creşterea populismului naţionalist în cadrul societăţilor europene pun sub semnul întrebării elementele centrale ale viziunii liberale a UE.Realegerea preşedintelui Trump poate intensifica aceste provocări şi poate reînvia dezbaterea dacă UE trebuie să devină un pol autonom în politica internaţională.Viziunea Moscovei este aceea a unei lumi multipolare în jurul statelor civilizatoare, printre care se include şi Rusia. Ţările mai mici, printre care Rusia include şi Ucraina, ar urma să cadă astfel în sfera de influenţă a statelor civilizatoare.Autorii estimează că, pe lângă discrepanţele dintre viziunea Rusiei despre sine şi adevărata sa putere, Moscova a avut un oarecare succes în eforturile sale de a destabiliza ordinea internaţională.Pe plan intern însă, Rusia se confruntă cu probleme economice tot mai mari şi cu consecinţele exceselor sale imperialiste. Cu toate acestea, capacitatea Moscovei de a-şi implementa viziunea despre o lume multipolară cu diverse sfere de influenţă depinde de reacţia celorlalţi, estimează raportul Conferinţei de Securitate de la München. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascultați pe Rick Beato, unul dintre cei mai respectați influenceri în domeniul muzicii, care ne arată care este motivul real pentru care muzica devine mai rea în zilele noastre.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați rubrica „Întrebări și răspunsuri” alcătuită din comentariile scrise de cei care ne urmăresc pe platformele noastre și cărora le-am răspuns. Tema principală este viața duhovnicească și câteva aspecte esențiale ale acesteia.Răspândiți dragostea!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

New Age este la modă astăzi însă sub această denumire se ascund o mulțime de învățături foarte periculoase. Ascultați un fost luciferian (satanist) care ne avertizează despre pericolele spiritualității New Age.Vizionare cu folos!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați-l pe p. Pimen Vlad care ne vorbește într-un scurt cuvânt despre puterea bolii de a ne înmuia inima și a ne face înțelegători.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Statele membre NATO cu ieșire la Marea Baltică au decis să-și coordoneze eforturile pentru a răspunde provocărilor și sabotajelor din partea așa-numitei flote-fantomă a Rusiei. Amenințările pentru europeni pot veni însă și pe calea aerului, după cum avertizează șeful guvernului de la Varșovia. Premierul polonez Donald Tusk a acuzat Rusia că plănuiește „acte de terorism aerian” la nivel mondial, transmite Associated Press.Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă susținută miercuri la Varșovia alături de președintele ucrainean Volodymr Zelenskyy.Premierul polonez a afirmat că nu dorește să intre în detalii, însă poate să confirme validitatea temerilor că Rusia ar plănui acte de teroare aeriană, nu numai împotriva Poloniei, ci și împotriva companiilor aeriene din întreaga lume.Oficiali din occident au acuzat în mai multe rânduri Rusia că a sponsorizat acte de sabotaj și atacuri în Europa. Kremlinul a respins acuzațiile. Totuși, câteva evenimente petrecute recent vin să sporească temerile occidentalilor.După cum transmite radiodifuzorul public irlandez RTE, oficialii din domeniul securității bănuiesc că serviciile de informații rusești s-au aflat în spatele unui complot pentru introducerea unor dispozitive incendiare în pachete pe avioanele cargo care se îndreptau spre America de Nord.Unul dintre ele a luat foc la un centru de curierat din Germania și altul s-a aprins într-un depozit din Anglia, anul trecut.Poliția anti-terorism din Marea Britanie a declarat în octombrie că investighează modul în care un colet a izbucnit în flăcări într-un depozit la începutul acestui an, după ce un caz similar din Germania a fost atribuit Rusiei.Citeste siȘefa diplomației UE acuză Rusia de sabotaj programat la adresa EuropeiÎn noiembrie, Lituania a efectuat arestări în cadrul unei anchete penale privind trimiterea de dispozitive incendiare pe avioane cu destinație occidentală.Potrivit presei poloneze și lituaniene, dispozitivele, inclusiv aparate de masaj electrice implantate cu o substanță inflamabilă, au fost trimise din Lituania în Marea Britanie în cursul lunii iulie și ar putea fi în spatele unui incendiu de camion produs în vecinătatea Varșoviei.Consilierul șef de securitate al președintelui lituanian a declarat că Moscova se află în spatele incidentelor.Politico amintește la rândul său că Moscova a mai fost acuzată că a sabotat infrastructura europeană de transport și a bruiat semnalele GPS în mai multe țări, ca parte a unei campanii de război hibrid a liderului rus Vladimir Putin împotriva continentului.În aprilie anul trecut, ministrul ceh al transporturilor, Martin Kupka, avertiza că Rusia a întreprins „mii de încercări” de a ataca liniile ferate europene de la începutul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit acuzația „fără temei”.Mai recent, conducerea de la Baku a acuzat Rusia că a doborât neintenționat un avion de linie azer prăbușit în Kazahstan pe 25 decembrie, ucigând 38 de persoane.Președintele rus Vladimir Putin și-a cerut scuze omologului său din Azerbaidjan pentru ceea ce el a numit un „incident tragic” în urma accidentului, dar a refuzat să recunoască faptul că Moscova este responsabilă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Pe măsură ce Donald Trump se apropie de revenirea la Casa Albă , se înmulțesc speculațiile că Ucraina și Rusia ar putea începe negocieri serioase de pace. Dar cum și când se vor putea încheia acestea? Abandonând promisiunea păcii peste noapte, Trump a invocat un termen de șase luni. În timp ce trimisul său special pentru Ucraina, Keith Kellogg, și-a stabilit obiectivul de a încheia războiul în 100 de zile. Dar care ar fi planul realist de pace pentru Ucraina? Întrebarea își face loc tot mai mult printre oficiali și analiști, pe măsură ce devine cât se poate de clar că promisiunea lui Donald Trump de a pune capăt războiului în 24 de ore a fost doar un artificiu electoral.Doi oficiali europeni au declarat pentru Financial Times că discuțiile recente cu echipa Trump nu au dezvăluit încă niciun plan concret de rezolvare a războiului. Oficialii au adăugat că tabăra lui Trump este precaută în a evita comparațiile cu retragerea haotică a lui Joe Biden din Afganistan, pe care nu vor să o vadă replicată în Ucraina.O analiză a prestigiosului institut britanic Chattam House arată la rândul său că o încetare rapidă a focului în Ucraina l-ar putea duce pe Donald Trump într-o capcană rusească.Aceasta ar lăsa Ucraina neprotejată și ar însemna doar o pauză înaintea unui război mai larg.Vladimir Putin ar câștiga timp pentru a-și reajusta economia și a-și reconstitui armata.Washingtonul și Kievul trebuie să convină asupra garanțiilor de securitate viabile înainte de a începe orice negocieri cu Putin, mai notează analiștii Chattam House.Planul de pace al lui Putin este de fapt un apel la capitularea Ucrainei, subliniază și o analiză realizată de think-thank-ul american Atlantic Council.Potrivit institutului american, cererile rusești pentru o Ucraină neutră și demilitarizată ar trebui să fie inacceptabile la Kiev și printre partenerii occidentali ai Ucrainei.A fi de acord cu condițiile de la Kremlin ar însemna să lăsăm milioane de ucraineni la mila lui Putin, încurajând totodată Moscova și invitând mai multă agresiune rusă.Încercările greșite ale Occidentului de a-l liniști pe Putin au dus deja la cea mai mare și sângeroasă confruntare militară pe pământ european de după al Doilea Război Mondial. Orice încercări suplimentare de liniștire vor avea consecințe la fel de dezastruoase pentru stabilitatea și securitatea viitoare a Europei.Într-adevăr, înalți oficiali europeni avertizează acum că o confruntare militară cu Moscova devine din ce în ce mai probabilă. Șeful spionajului german, Bruno Kahl, a avertizat recent că Rusia ar putea încerca să testeze NATO înainte de sfârșitul actualului deceniu.Iar analiștii de la Atlantic Council se întreabă în ce măsură liderii occidentali vor veni cu o formulă de securitate credibilă care să protejeze statalitatea ucraineană și să descurajeze alte agresiuni rusești.Dacă nu vor face acest lucru, perspectivele Ucrainei vor fi sumbre, iar pentru restul Europei vor urma ani de confruntare costisitoare cu o Rusie renăscută. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa europeană începe să-și pună tot mai multe întrebări cu privire la situația din România, la puțin peste o lună de la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Este afectată astfel credibilitatea României, ca partener occidental și chiar ca democrație. Autoritățile trebuie să răspundă imediat. Dacă amestecul direct al Rusiei a fost considerat aproape unanim drept motivul principal al deciziei fără precedent din 6 decembrie, iată că în ultimele zile, fără ca Rusia să dispară de pe radar, comentatorii își pun tot mai mult întrebări cu privire la factorul intern.După cum relata publicația online Hotnews, într-un articol cu titlul „Mitul interferenței ruse”, cotidianul german Frankfurter Allgemenie Zeitung a pus serios sub semnul  întrebării amestecul Moscovei în alegerile din România.Jurnaliștii germani se întreabă dacă nu cumva în discuție nu poate fi adus și faptul că PSD nu și-a atins scopul de a-și promova candidatul în turul doi alături de un reprezentant al extremei drepte – o situația considerată potențial câștigătoare de către partidul de guvernământ.De asemenea, publicația spaniolă The Objective și ediția italiană a Huffington Post, ambele preluate de G4 Media, atrag atenția asupra felului în care autoritățile române au gestionat criza alegererilor naționale. Publicația spaniolă își pune întrebarea dacă, în actualul context, România mai este o democrație liberală. În timp ce ediția italiană a Huffington Post atrage atenția că influența rețelelor sociale asupra alegerilor din România este departe de a fi stabilită.Politico, la rândul său, vorbește despre controversele din jurul deciziei din 6 decembrie. Și constată că, la o lună de la anularea alegerilor, popularitatea lui Călin Georgescu este departe de a scădea, ba chiar se consolideazăCe înseamnă toate acestea?Înainte de toate, că România începe să-și piardă credibilitatea ca partener loial al taberei occidentale și chiar ca democrație.De altfel, Bucureștiul se află deja într-un fel de ”carantină” diplomatică în raport cu partenerii occidentali – lucru ilustrat prin neinvitarea la întâlnirea informală din decembrie a unor membri NATO, la reședința secretarului general Mark Rutte.Președintele Iohannis s-a declarat deranjat de această situație, vorbind despre „bisericuțe” în cadrul alianței. Dar semnalul a fost elocvent.Cum s-ar putea ieși din acest impas?În primul rând, autoritățile să facă publice dovezile concrete ale interferenței rusești în alegerile din 24 noiembrie. Un model în acest sens poate fi raportul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova cu privire la referendumul european și alegerile prezidențiale. Un raport care a indicat clar fluxurile financiare, sursele și modalitățile în care a fost organizată rețeaua din umbră a Rusiei care s-a implicat în procesul electoral.De asemenea, autoritățile trebuie să prezinte, cu toată transparența, factorii interni care s-au implicat în alterarea procesului electoral și motivele din spatele acțiunii lor.În sfârșit, trebuie prezentate garanții că evenimentele din preajma alegerilor din 24 noiembrie nu se vor mai repeta și că procesul electoral se va desfășura normal, de această dată. Până atunci, credibilitatea României se va menține la niveluri scăzute iar democrația va rămâne chestionabilă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascensiunea extremei drepte, continuarea războiului de către Rusia și declarațiile amenințătoare ale președintelui ales Donald Trump la adresa Canadei și Danemarcei au ceva în comun: ele amintesc de perioada sumbră de dinaintea izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Va reuși omenirea să-și păstreze rațiunea și să învețe din lecțiile trecutului? Asemănările sunt prea multe și prea flagrante pentru a scăpa neremarcate.Extrema dreaptă tropăie peste tot prin Europa și în același timp, asistăm la o degradare până la prăbușire a sistemului internațional.Războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei – primul de acest fel în Europa de după 1945 – și conflictul Israel-Hamas, care a urmat atacului terorist  din 7 octombrie 2023 nu au putut fi gestionate în cadrul sistemului internațional.Având în Rusia agresoare un membru cu drept de veto în Consiliul de Securitate, Organizația Națiunilor Unite s-a dovedit incapabilă de acțiune. Și există destule asemănări cu felul în care Societatea Națiunilor a eșuat în a preveni izbucnirea celui de-al doilea război mondial.Anul 2025 a început, în mod sumbru, cu conferința de presă în care președintele ales al Statelor Unite și-a provocat doi aliați din NATO. El a vorbit despre alipirea Canadei și preluarea insulei Groenlanda, aparținând Danemarcei.Donald Trump nu a exclus chiar folosirea forței pentru a-și atinge obiectivele. Bluf? Intenții reale? Toate acestea contează prea puțin câtă vreme această retorică nu face decât să să dea o justificare agresivității din partea cealaltă. În definitiv, de ce să mai continue sancțiunile internaționale la adresa Rusiei, din moment ce America este gata să facă la fel?Lumea în care am fost obișnuiți să trăim, departe de a fi perfectă, a încercat măcar să respecte anumite reguli, prima dintre ele fiind că granițele nu se modifică prin forță. Pare că intrăm într-o perioadă în care nu regulile sunt cele care contează, ci forța. Înclusiv în schimbarea frontierelor.Există și unele deosebiri față de perioada premergătoare celui de-al doilea război mondial. Prima, deloc de natură să ne liniștească, este că acum există armele nucleare, ceea ce face lumea un loc cu mult mai periculos.O a doua deosebire ar fi, totuși, memoria istorică. Acum cunoaștem lecțiile trecutului și n-ar trebui să le repetăm, dacă ne păstrăm un minimum de rațiune.Problema este însă că suntem în pericol de a aluneca într-o eră a iraționalului, așa cum vorbește jurnalista Anne Appelbaun, într-un excepțional articol din revista The Atlantic.Articolul începe printr-o descriere a celebrului clip în care candidatul pro-rus Călin Georgescu înoată într-un lac înghețat. Și se întreabă de unde această combinație ciudată – nostalgia Gărzii de Fier și trolii ruși, plus remediile naturiste propuse de soția sa. Cine este exact Georgescu? Cum pot fi clasificați asemenea oameni?”Deși este tentant să-i descriem drept „extrema dreaptă”, ei ar fi, de fapt, profeții Noului Obscurantism, oferind soluții magice, o aură de spiritualitate, superstiție și cultivarea fricii.Printre ei, șarlatani și influenceri care și-au dezvoltat ambiții politice; fanii mișcării cvasi-religioase QAnon și ai teoriilor conspirației, pro-ruși și anti-vacciniști, promotori ai naționalismului.Iar această elită internațională în creștere creează ceva foarte diferit: o societate în care superstiția învinge rațiunea și logica, transparența dispare, iar acțiunile nefaste ale liderilor politici sunt ascunse în spatele unui nor de prostii și distragere a atenției.Nu există controale și echilibre într-o lume în care doar carisma contează, nici o regulă de drept într-o lume în care emoția învinge rațiunea - doar un gol pe care oricine are o poveste șocantă și convingătoare îl poate umple”, spune autoarea.Iar cu așa ceva, omenirea nu s-a mai întâlnit. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Incidentele de sabotaj care au avut loc în Europa în ultimele luni nu sunt cazuri izolate, ci fac parte dintr-un sistem de acțiuni coordonate de destabilizare a infrastructurii UE. Moscova este implicată în aceste incidente. Iată ce spune Kaja Kallas, șefa diplomației UE, într-unul dintre mesajele cheie pentru anul viitor. Într-un interviu pentru ziarul Welt, Kaja Kallas a spus că numărul incidentelor de sabotaj în Europa a crescut de când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei.Kallas a dat ca exemplu deteriorarea cablului subacvatic Estlink 2 din Marea Baltică, despre care anchetatorii finlandezi bănuiesc că a fost cauzată de nava Eagle S din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei.În lumina acestui fapt, Kallas a anunțat introducerea unor măsuri mai stricte împotriva navelor rusești. Ea a menționat că navele din „flota din umbră” a Rusiei, care operează cu încălcarea reglementărilor, sunt, de asemenea, responsabile de poluarea mediului.Să mai spunem că, în acest context, Estonia, țara din care provine Kaja Kallas, a lansat o operațiune navală pentru a-și proteja cablurile de alimentare subacvatice, în urma a ceea ce se crede că ar fi un sabotaj al Rusiei.Săptămâna trecută, autoritățile finlandeze au confiscat petrolierul rus Eagle S, după ce poliția a deschis o anchetă penală cu privire la presupusa implicare a flotei din umbră, un grup de nave învechite, cu o structură de proprietate neclară, care comercializează combustibil rusesc supus sancțiunilor.Washingtonul trebuie să acționeze „încrezător și decisiv”Revenind la interviul pentru Die Welt, Kallas consideră că, după transferul de putere din ianuarie, Washingtonul trebuie să acționeze „încrezător și decisiv” față de Rusia și să continue să susțină Kievul.Șefa diplomației europene a opinat că asistența acordată Ucrainei nu este un ajutor, ci o investiție în securitatea noastră a tuturor.”Dacă Statele Unite se opun ferm Rusiei, vor preveni problemele cu China și îi va proteja pe americani de viitoarele conflicte", a spus Kallas .Ea s-a referit în interviu și la prăbușirea unui avion de pasageri azer. Versiunea principală a tragediei sugerează că aeronava a fost doborâtă de un sistem rus de apărare aeriană, în timp ce încerca să aterizeze la Groznîi.Potrivit lui Kallas, „dovezile în creștere” susțin această versiune. În cele din urmă, responsabilitatea incidentului revine autorităților ruse, a menționat ea. Moscova „a creat condițiile pentru ca acest dezastru să se producă”, a subliniat ea.Șefa diplomației UE a ridicat și problema utilizării activelor înghețate ale Rusiei pentru a sprijini Ucraina în timpul războiului și pentru redresarea țării:"Rusia trebuie să plătească pentru daunele pe care le-a provocat. Cererea Kievului de despăgubire este legitimă. Ar trebui să discutăm despre modul în care unele sau toate activele înghețate pot fi folosite pentru a consolida Ucraina".  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Extinderea Spațiului Schengen terestru cu România și Bulgaria este un pas important pentru Uniunea Europeană, o afirmare a voinței de consolidare, într-o conjunctură complicată. Pe de o parte, un Donald Trump impredictibil, care se pregătește să preia controlul la Casa Albă după ce a lansat mesaje deloc prietenoase către Europa: ba amenințări cu războiul comercial, ba o posibilă retragere strategică și lăsare a Vechiului Continetnt singur în fața amenințării ruse.De cealaltă parte, o Rusie care nu dă semne că ar fi dispusă la încetarea războiului, în pofida retoricii președintelui ales al Americii.În aceste condiții, Europa dă, în sfârșit, o dovadă că-și înțelege rolul și că este capabilă să treacă peste orgolii și interese naționale mărunte.Unda verde pentru București și Sofia înseamnă, de asemenea, o victorie – chiar dacă târzie și scrâșnită – a Europei instituțiilor în fața Europei națiunilor.Instituții precum Comisia și Parlamentul deschiseseră ușile celor două țări încă din 2011, dar dosarul a fost blocat în Consiliu, acolo unde este nevoie de unanimitatea statelor membre.Un vot cu majoritate, așa cum se propune acum pentru adoptarea deciziilor într-o viitoare Uniune Europeană extinsă, ar fi rezolvat problema cu mult timp în urmă.Și avem astfel imaginea Europei națiunilor, visul pe care îl vântură așa-zișii suveraniști – în fapt, un grup care reunește naționaliști, adversari ai Uniunii Europene și pro-ruși.Oare chiar este Europa națiunilor în interesul nostru? Cel puțin dosarul Schengen ne-a arătat că nu.Și ar mai fi ceva, deloc pe placul așa-zișilor suveraniști: Spațiul Schengen chiar înseamnă o cedare de suveranitate, sau mai bine zis o punere în comun a suveranităților de către statele membre. Și aceasta, în folosul cetățenilor, pentru sprijinirea comerțului și investițiilor.  Cu Spațiul Schengen, România este mai puternică și nu mai slabă. Vor câștiga cetățenii, vor câștiga antreprenorii români.Decizia de joi a Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne a venit într-un moment politic extrem de complicat în România, confruntată cu un avans puternic al naționalismului, euroscepticismului  și tendințelor pro-ruse.Momentul de acum doi ani, în care Austria, de una singură, a blocat extinderea Spațiului Schengen, a dus la întărirea acestor curente în România. Purtătorii lor de cuvânt au apăsat pedala sentimentală și au accentuat ideea că românii ar fi niște cetățeni europeni de mâna a doua, supuși tuturor discriminărilor.Va dispărea acest sentiment după 1 ianuarie și mai cu seamă, peste cele șase luni, când controalele se vor ridica cu totul? Greu de spus. Mai curând, n-ar trebui să ne facem iluzii. Frustrările și nemulțumirile sunt mai profunde, așa cum au arătat rezultatele ultimelor alegeri.Totuși, este un pas înainte. Dar chiar și așa, România tot nu este complet racordată la Uniunea Europeană și la instituțiile occidentale, în general. Mai este nevoie de aderarea la OECD și la zona euro. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cel mai mare grup politic al Parlamentului European PPE, cere revizuirea deciziei Uniunii Europene de renunțare la producția de autovehiculele cu combustie internă începând cu anul 2035. Documentul PPE, grupul politic din care provine președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, indică faptul că interdicția privind vânzarea de mașini termice noi în 2035 „ar trebui să fie inversată”, în special pentru a permite vânzarea de mașini cu motoare cu ardere internă care funcționează cu combustibili alternativi.Legea ar trebui modificată și pentru a sprijini mașinile hibride plug-in, care conțin o baterie electrică și un motor cu combustie, conform proiectului PPE.PPE adaugă că limitele emisiilor de CO2 impuse pentru 2025 ar trebui amânate până în 2027 sau să se relaxeze modul în care producătorii de automobile sunt ținuți să respecte aceste limite.Potrivit publicației franceze Challenge, președintele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), Luca de Meo, și director executiv al Renault, a declarat marți că politicile actuale ale UE amenință industria auto, în valoare de 15 miliarde de euro, cu amenzi, care ar deturna fonduri de la investiții.„Cei care au stabilit regulile nu au reușit să ofere condițiile de piață necesare, infrastructura de încărcare, sistemele de stimulare stabile, prețurile la energie etc”, a spus managerul.Cererea a fost susținută și de eurodeputatul PPE din România Siegfried Mureșan. Într-o postare pe contul său de socializare, el a afirmat că „industria auto reprezintă 13% din Produsul Intern Brut și are peste 200.000 de angajați”, România fiind unul dintre cei mai mari producători de automobile din Europa.El a arătat că industria auto din România și din Europa sunt puternic afectate de competiția neloială din afara UE, în special din China, și de scăderea cererii auto pe plan european, în special la mașinile electrice.Cererile Partidului Popular European (PPE) vin în concordanță cu presiunile tot mai mari asupra Bruxelles-ului din partea producătorilor auto și a guvernelor naționale pentru a ajuta sectorul auto din Europa, aflat în dificultate.De asemenea, acestea coincid cu o campanie tot mai susținută pentru a slăbi politicile cheie ale Uniunii Europene (UE) care vizează reducerea emisiilor de CO2.Aceste reglementări sunt văzute pe scară largă în spectrul de centru dreapta și în mediile de afaceri drept obstacole în calea întăririi competitivității economiei europene. Șansele PPE de a-și atinge obiectivele sunt destul de bune în conjunctura actuală.Parlamentul European este unul puternic deplasat spre dreapta, o zonă în care există numeroase abordări sceptice cu privire la obiectivele climatice ale Uniunii Europene.De asemenea, venirea la putere a lui Donald Trump în Statele Unite aduce o provocare suplimentară. Magnatul republican a afirmat în repetate rânduri că nu va mai ține cont de angajamentele climatice și va favoriza tehnologiile tradiționale și combustibilii fosili.Aceasta ar aduce o nouă problemă de competitivitate pentru Uniunea Europeană, alături de concurența neloială din partea Chinei. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Isaia 7.11-14 1. „Cere un semn de la Domnul Dumnezeul tău; cere-l, fie în locurile de jos, fie în locurile de sus.”12. Ahaz a răspuns: „Nu vreau să cer nimic, ca să nu ispitesc pe Domnul.”13. Isaia a zis atunci: „Ascultaţi totuşi, casa lui David! Nu vă ajunge oare să obosiţi răbdarea oamenilor, de mai […]

Isaia 49.1-13 1. Ascultaţi-Mă, ostroave! Luaţi aminte, popoare depărtate! Domnul M-a chemat din sânul mamei şi M-a numit de la ieşirea din pântecele mamei.2. Mi-a făcut gura ca o sabie ascuţită, M-a acoperit cu umbra mâinii Lui; şi M-a făcut o săgeată ascuţită, M-a ascuns în tolba Lui cu săgeţi.3. „Şi mi-a zis: „Israele, tu […]

Compania de social media Tik Tok a ajuns marți în fața Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor a Parlamentului European, în urma acuzațiilor că nu a gestionat în mod corespunzător conținutul politic legat de alegerile din România. Explicațiile date de reprezentanții companiei originare din China nu i-au mulțumit pe membrii Parlamentului. Parlamentarii au adresat numeroase întrebări dar și critici către cele două reprezentante ale companiei prezente la audiere. Activitatea Tik Tok în sfera politică a fost definită de către unul dintre parlamentarii prezenți la audiere drept ”o miză democratică pentru următorul deceniu” în Europa.Cum recunoașteți boții și cum îi eliminați? Cum deosebiți conținutul plătit de cel realizat de voluntari? Și, mai ales, cine plătește? Iată doar câteva dintre întrebările adresate reprezentanților companiei.Directorii TikTok au dezvăluit că au neutralizat două campanii care vizau alegătorii români și o alta, fără legătură cu România, legată de Sputnik, instituția media susținută de Kremlin.Toate aceste campanii au fost întrerupte vineri, 29 noiembrie, între primul tur al alegerilor prezidențiale și votul parlamentar de duminică, 1 decembrie.Două încercări au fost lansate chiar din România, a spus TikTok. O rețea de 78 de conturi cu 1.781 de urmăritori a încercat să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar o altă rețea de doar 12 conturi a încercat să-l sprijine pe Mircea Geoană.Rețelele au fost lansate din afara României, vizând un public românesc, a declarat Brie Pegum, șeful TikTok pentru autenticitate și transparență.Caroline Greer, reprezentant al companiei la Bruxelles, a declarat că Tik Tok are 95 de moderatori de conținut românesc, un număr mai mare decât în cazul altor platforme. Ea a susținut că platforma a filtrat conținutul politic, dar că videoclipurile lui Călin Georgescu nu erau marcate drept campanie electorală. Aceasta este responsabilitatea candidatului, au spus reprezentanții Tik Tok.Ei au precizat că dacă un influencer acceptă să fie plătit pentru a promova conținut politic, atunci încalcă regulile, însă nu au oferit clarificări despre cum reușește compania să determine care este sau nu conținutul politic plătit.Răspunsurile i-au nemulțumit pe cei mai mulți dintre parlamentari. ”Noi vă vorbim frumos, dar răbdarea noastră are limite”, a avertizat unul dintre aceștia, cerând Comisiei Europene să deschidă o investigație asupra Tik Tok cu privire la situația din România.În timp ce Valerie Hayer, șefa grupului Renew, a cerut ca președintele în persoană al companiei să vină în fața Parlamentului European.  ”Algoritmii nu trebuie să influențeze niciodată campaniile noastre electorale. Nu există democrație fără corectitudine”, a postat ea pe rețeaua X, la scurt timp după audiere.De altfel, Comisia Europeană a deschis deja în februarie o investigație asupra TikTok în domenii legate de protecția minorilor, transparența publicității, accesul la date pentru cercetători, precum și gestionarea riscurilor de design care creează dependență și conținut dăunător.Iar audierea din Parlamentul European este o dovadă a îngrijorărilor tot mai mari cu privire la impactul pe care războiul hibrid și lipsa de reglementare de pe rețelele sociale  îl pot avea asupra democrațiilor. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascensiunea politică a lui Călin Georgescu a devenit subiect de dezbatere nu doar pentru comentatorii politici internaționali. Alegerile din România au stârnit, de asemenea, interesul experților în comunicare și în rețelele sociale. Potrivit BBC, Călin Georgescu avea doar 30.000 de urmăritori în urmă cu săptămâni, are acum peste 330.000. Postările sale au strâns peste patru milioane de aprecieri.Și iată că publicația online Cybernews care reunește jurnalişti şi experţi în tehnologie și securitate cibermnetică privesc cu atenție fenomenul.Pentru ei, România este un exemplu că strategiile eficiente de pe rețelele sociale funcționează în politică.Nimeni nu se aștepta ca Georgescu să aibă un asemenea succes. Dar, în democrație, trebuie să respecți alegerea electoratului. Cu excepția cazului în care, desigur, terenul de joc nu a fost același pentru toți candidații în timpul campaniei.Criticii lui Georgescu spun că tocmai asta s-a întâmplat pe internet, pentru că el ar fi denaturat procesul democratic prin efectuarea unei operațiuni ascunse pe platformele de social media, în special TikTok.Sigur, declarațiile sale sunt controversate. El a numit Ucraina, vecinul României în război cu Rusia, o „țară inventată”, l-a lăudat pe președintele rus Vladimir Putin și a negat existența COVID-19.Georgescu a mai spus că fostul dictator și aliat al naziștilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mareșalul Ion Antonescu a fost un „martir care a făcut și fapte bune” – chiar dacă forțele lui Antonescu au colaborat cu germanii pentru a ucide 350.000 de evrei români.Ceea ce este controversat nu este ilegal, desigur, și dacă platforma lui Georgescu a atras suficiente voturi pentru a-l trece în turul doi al alegerilor, aceste declarații au funcționat, în mod clar.Observatorii și autoritățile române spun că campania lui Georgescu a folosit conturi de bot false pentru comentarii fabricate pe rețelele de socializare, creând astfel viralitate falsă și catapultând conținutul candidatului în feed-urile utilizatorilor.Dacă v-ați întreba cum pot fi influențate alegerile, aceasta se poate face prin ferme de boți care pot da naștere unui candidat necunoscut plasându-l în top, spre surprinderea tuturor.Pentru a fi corecți, totuși, clipurile TikTok au fost cu adevărat atractive. Însoțite de muzică dramatică și subtitrări, l-au arătat pe Georgescu antrenându-se, făcând judo sau călare pe un cal alb într-o cămașă tradițională românească.Postările au strâns peste 100 de milioane de vizualizări în săptămânile dinaintea votului. Este uimitor pentru România, unde opt milioane de oameni folosesc TikTok.Consiliul Suprem de Apărare al României a mai spus într-o declarație că TikTok nu a marcat videoclipurile lui Georgescu drept conținut de campanie, așa cum prevede legea.Consiliul a spus că acest lucru a sporit vizibilitatea lui Georgescu și a avut un impact asupra rezultatului final al votului, adăugând că alți candidați au fost recunoscuți de algoritmii TikTok și au avut conținutul „filtrat masiv”.Și totuși, de ce oamenii l-au votat? Unii observatori mai spun că elitele românești au ratat pur și simplu ascensiunea lui Georgescu concentrându-se pe campania tradițională, în timp ce brandul a vizat – și a ajuns – la alegătorii dezamăgiți cu mesaje directe pe rețelele de socializare.Potrivit Institutului Reuters, mulți români consideră mass-media online, inclusiv rețelele de socializare, o sursă mai bună de știri decât televiziunea sau print-ul. Doar 27% au încredere în mass-media tradițională de știri.Și, cu siguranță, dacă ideile lui ar fi atât de respingătoare, vizibilitatea lor sporită ar descuraja alegătorii să-l susțină. Iar întrebarea – spune Cybernews - este dacă nu cumva românilor le place foarte mult ce spune Georgescu... Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Fumul alb a început să se întrevadă la Bruxelles și sunt șanse bune ca săptămâna viitoare, Parlamentul European să confirme Comisia Von der Leyen 2. Aceasta ar urma să-și intre în atribuții de la 1 decembrie. Și cel puțin o schimbare fundamentală se întrevede. Iar aceasta privește viitorul buget pe 7 ani, care va intra în vigoare din 2028. După cum relatează Politico, președinta Comisiei urmărește o remaniere majoră a personalului pentru a-și consolida controlul celor aproximativ 1.200 de miliarde de euro, cât reprezintă bugetul pe șapte ani al UE.Tehnic vorbind, aproape 200 de oficiali ai departamentului de reformă al Comisiei urmează să fuzioneze cu divizia responsabilă fondul post-pandemie al UE.Politic vorbind, aceasta înseamnă extinderea modelului de „bani pentru reforme”, aplicat inițial în cadrul PNRR, la întregul buget al UE.Conform noilor reguli propuse de președintele Comisiei, țările ar trebui să implementeze reforme economice cheie în schimbul accesului la cota lor din finanțarea UE. La fel ca în cazul PNRR. Nu atingi jaloanele asumate împreună cu Bruxelles-ul, nu primești finanțarea.Pentru a-și realiza viziunea, von der Leyen a sugerat crearea unor planuri de țară personalizate care să lege plățile de reforme și investiții. Propunerea Comisiei se așteaptă să fie prezentată în a doua jumătate a anului 2025, ar trebui să fie aprobată în unanimitate de toate cele 27 de state membre ale UE.Această ”PNRR-izare” a bugetului european stârnește deja îngrijorare în mai multe capitale, inclusiv în rândul europarlamentarilor români.În definitiv, experiența care rezultă până acum din aplicarea fondului de redresare indică faptul că guvernele sunt puțin dispuse la reformele pentru care s-au angajat, dacă acestea ar veni cu costuri electorale. Sau ar lovi în interese politice și de partid, cum a fost cazul guvernanței companiilor din domeniul energiei.După cum ne amintim, guvernul României a luat în calcul pierderea a 500 de milioane de euro din tranșa a treia a PNRR din cauză că a continuat numirile pe filieră de partid la conducerea companiilor din domeniul energetic.De asemenea, vestea le dă fiori și suveraniștilor care cred că ar putea aplica o politică a dublului standard: profităm de avantajele banilor europeni, dar nu ne îndeplinim angajamentele de reformă și, în plus, guvernăm împotriva valorilor europene.Cu siguranță că multe state europene, îndeosebi dintre cele beneficiare nete ale fondurilor europene, vor avea obiecții. Și, cum se întâmplă de fiecare dată, vor exista negocieri dure și cedări de ambele părți.Dar trebuie să ne așteptăm ca principiul ”bani contra reforme” să rămână, chiar dacă i se vor adăuga anumite nuanțe. De ce? Pentru că, pur și simplu, marii contributori la bugetul UE s-au cam săturat de rebelii net beneficiari, care înjură Uniunea Europeană în timp ce profită de banii ei. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Potrivit unei relatări a Agenției Reuters, Vladimir Putin și-a pus la punct planul său pentru o încetare a focului în Ucraina. Propunerile ar putea fi puse în fața președintelui Donald Trump, într-o eventuală negociere a celor doi cu privire la soarta Ucrainei. Dar ce înseamnă aceste propuneri pentru regiunea noastră și pentru Europa? În linii mari, Putin ar vrea recunoașterea câștigurilor teritoriale deja obținute, ba chiar o ușoară extindere, pentru preluarea integrală a celor patru regiuni ucrainene deja decretate ca parte a Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Cât despre Crimeea, anexată în 2014, nici nu poate fi vorba. De asemenea, Kremlinul cere garanții că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.Cum s-ar putea traduce toate acestea pentru noi?În primul rând, ar însemna că, pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, anexările teritoriale prin forța armelor vor fi acceptate, explicit sau implicit, într-o formă sau alta.Aceasta ar însemna prăbușirea întregului sistem de securitate postbelic, consfințit, mai târziu, la Conferința de securitate de la Helsinki, din 1975, când națiunile și-au recunoscut reciproc frontierele. Este o deschidere a cutiei Pandorei, care va alimenta mișcări iredentiste în întreaga Europă.Vladimir Putin și regimul său vor înțelege că data viitoare, dacă vor veni mai bine pregătiți, vor putea acapara chiar mai mult. Și noua realitate va fi acceptată, mai devreme sau mai târziu. Nu va fi o pace, chiar dacă Donald Trump va flutura o astfel de hârtie, iar Putin își va sărbători victoria în Piața Roșie. Va fi mai degrabă o pauză înaintea unui nou război. În al doilea rând, este trist și îngrijorător să vedem că situația Ucrainei, cu repercusiuni asupra întregii Europe, se decide fără ucraineni și fără restul europenilor.O negociere la vârf Trump-Putin peste harta Ucrainei rămâne ceva straniu și parcă venit din alte timpuri, când liderii puternici le dictau celor slabi. Un astfel de ”diktat” a dus, în istorie, la ștergerea de pe hartă a Poloniei și la ciopârțirea României.Istoria nu se repetă și probabil nu vom retrăi întocmai experiența teribilă a anilor 1939-1940.  Dar pentru Vladimir Putin, o asemenea negociere ar marca, simbolic, revenirea Moscovei la statutul de putere globală, care face și desface viitorul lumii. Iar aceasta nu sună bine deloc.În fine, o blocare de către Rusia a accesului Ucrainei în NATO ar da o lovitură teribilă credibilității alianței. Ar însemna că Rusia poate decide cine intră și cine nu într-o organizație din care ea nu face parte. Și este vorba despre cea mai puternică alianță militară a timpurilor moderne. Nicicând Kremlinul n-a primit un cadou mai frumos.Bineînțeles că aceste propuneri sunt unele maximaliste, care ar urma să facă obiectul unor negocieri. Dar ele reflectă viziunea pe care Moscova dorește să o impună nu doar în Ucraina, ci în regiunea extinsă. Și să nu uităm de ultimatumul dat Occidentului în decembrie 2021, care rămâne valabil pentru Moscova: plecarea NATO din Europa Centrală și de Est.O viziune care nu ne poate provoca decât neliniște. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Armata germană pregătește companiile din țară pentru eventualitatea unei crize militare ce ar izbucni la granița de est a NATO. Suedia și Finlanda își pregătesc locuitorii să răspundă unor situații de criză. În timp ce Germania și Finlanda atrag atenția asupra războiului hibrid al Rusiei după secționarea unui cablu de comunicații în Marea Baltică. Nimeni nu-și dorește un război – dar dacă acesta ar izbucni împotriva voinței noastre? Niciun lider politic n-ar vrea să-și ducă țara în război – à propos de ceea ce s-a discutat la un moment dat în dezbaterea prezidențială de luni seara, de la DigiTV. Dar amenințarea rusă îi îndeamnă pe tot mai mulți responsabili europeni să se pregătească pentru ce e mai rău.În Germania, de exemplu, se amplifică pregătirile pentru eventualitatea unui război ”ale cărui repercusiuni ar putea fi chiar mai directe pentru Berlin decât actualul război rusesc din Ucraina”, relatează Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Courrier International. Potrivit ziarului, armata ajută acum companiile germane să anticipeze aceste consecințe.Denumită „Operationsplan Deutschland”, inițiativa se bazează pe mai multe scenarii geopolitice posibile, care ar putea merge până la „manevre rusești cu rol de intimidare la granița de est a NATO”.Militarii spun că într-o astfel de situație, „Germania ar deveni un hub pentru zeci, chiar sute de mii de soldați care ar trebui să fie trimiși în Est, alături de materiale de război, alimente și medicamente”. Și lumea economică trebuie să se pregătească pentru asta, chiar de astăzi.Jörn Plischke, locotenent colonel și șef al comandamentului regional din Hamburg, a explicat, de exemplu, că firmele germane s-ar putea confrunta cu o penurie de transportatori:„Aproape 70% dintre camioanele care călătoresc în Germania sunt conduse de șoferi din Europa de Est. Dacă izbucnește un război acolo, unde vor fi acești oameni?”– întreabă militarul.Prin urmare, recomandă pregătirea mai multor angajați germani, astfel încât aceștia să poată prelua sarcinile, în caz de nevoie. De asemenea, trebuie stabilite legături cu pompierii și protecția civilă, contacte utile în caz de criză.„Aceste probleme sunt discutate în toată țara”, precizează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Încercările de spionaj, sabotaj și atacuri cibernetice sunt deja în mod regulat în știri în Germania. Și autoritățile sunt în alertă.Punctele strategice – cum ar fi portul Hamburg – fac obiectul unei atenții deosebite. „A existat deja un exercițiu comun între aviația civilă și armată”, adaugă cotidianul. ”Exercițiul Red Storm Alpha a testat protecția infrastructurii de la docuri și apărarea împotriva tentativelor de spionaj și a actelor de sabotaj.”Iar Germania nu este singura țară în care amenințarea este luată foarte în serios.Suedia și Finlanda, care au aderat la NATO la scurt timp de la invadarea Ucrainei de către Rusia, și-au actualizat îndrumările pentru cetățenii lor despre cum să supraviețuiască războiului.După cum informează CNN, milioane de broșuri au fost distribuite  gospodăriilor din cele două țări nordice.Broșurile includ instrucțiuni despre efectele conflictelor militare, cum ar fi întreruperi de comunicații și întreruperi de curent, dar și despre evenimente meteo extreme.Sunt făcute mai multe recomandări, de la stocarea apei îmbuteliate și a produselor sanitare până la cultivarea de alimente comestibile acasă.Iar preocupările au căpătat noi dimensiuni după ce Germania și Finlanda au anunțat luni o anchetă privind secționarea unui cablu submarin de comunicații. Cele două țări au avertizat în legătură cu amenințarea unui „război hibrid” pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

La împlinirea celor 1000 de zile de la invazia Rusiei, președintele Ucrainei, Volodmir Zelenski, se va adresa deputaților europeni, reuniți într-o sesiune plenară specială. Un eveniment cu semnificații politice multiple. Ședința specială a Parlamentului European va avea loc astăzi, cu începere de la ora 12.00, ora României.Potrivit informațiilor comunicate de Parlamentul European, președinta Roberta Metsola va face o declarație la începutul sesiunii extraordinare, după care președintele Zelenski se va adresa deputaților în format online, din Ucraina. Ulterior, se vor exprima liderii grupurilor politice.Momentul are multiple semnificații politice, dincolo de borna simbolică a celor 1.000 de zile de război.În primul rând, reprezintă o dovadă de sprijin într-un moment greu pentru Ucraina, în care ofensiva rusă pune tot mai mult sub presiune forțele Kievului, iar atacurile aeriene rusești au provocat distrugeri semnificative intrastructurii energetice ucrainene.Convocarea unei sesiuni extraordinare conține, de asemenea, un semnal politic îndreptat către Washington, pe fondul temerilor că președintele ales Donald Trump ar fi gata să încheie cu Vladimir Putin o pace dezavantajoasă pentru Ucraina – și care ar pune sub semnul întrebării stabilitatea întregii regiuni a Europei Centrale și de Est.Dar ședința de azi din Parlamentul European este o hârtie de turnesol și pentru europenii înșiși. Oboseala de război se face simțită și forțele politice care susțin oprirea sprijinului pentru Ucraina și un compromis cu Rusia în schimbul păcii câștigă teren în multe state europene. Inclusiv în România.Va fi foarte interesant de urmărit care vor fi mesajele adresate de grupurile politice, atât cele care susțin Ucraina cât și cele cu abordări mai favorabile Rusiei, dacă nu pro-ruse de-a dreptul.Și există în Parlamentul European cel puțin o persoană care are la activ o ciocnire politică directă cu Volodimir Zelenski. Iar aceasta este europarlamentarul neafiliat Diana Ivanovici Șoșoacă.În octombrie anul trecut, ea a reușit să-l împiedice pe președintele ucrainean, aflat în vizită la București, să se adreseze parlamentarilor români.Ajunsă între timp în Parlamentul European, ea a fost repede adusă la ordine după ce a încercat să reproducă și în hemiciclul de la Strasbourg scandalul pe care era obișnuită să-l provoace în adunarea de la București.Așa că șansele domniei sale de a provoca un eveniment asemănător și de a-l împiedica pe Volodomir Zelenski să se adreseze eurodeputaților sunt practic zero. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Procurorii europeni au anunțat joi că sunt pe urmele unei  fraude de peste o jumătate de miliard de euro, care implică „mai multe” grupuri mafiote. Este una dintre cele mai complexe acțiuni desfășurate de instituția condusă de Laura Codruța Kovesi. În același timp, arată și amploarea fenomenului de fraudare a TVA prin operațiuni transfrontaliere. Mai bine de 160 de percheziții au fost efectuate joi în mai multe țări, printre care Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Slovacia,  Spania, precum și în țări din afara UE, a anunțat Parchetul European (EPPO), totul, în cadrul unei operațiuni cu numele de cod „Moby Dick”.Potrivit unor surse apropiate anchetei, aceasta a vizat unele dintre cele mai brutale grupuri mafiote, Camorra și Cosa Nostra din Italia, potrivit unei persoane familiarizate cu ancheta, citate de Politico.Este vorba despre o așa-numită operațiune de tip carusel.Suspecții au înființat companii în Italia și în alte state membre ale UE, precum și în țări din afara UE, pentru a comercializa mărfurile printr-un lanț fraudulos de comercianți care mai apoi dispar fără a-și îndeplini obligațiile fiscale. Alte companii din lanțul fraudulos solicită ulterior rambursări de TVA de la autoritățile fiscale naționale.Frauda tip carusel de TVA profită de normele UE privind tranzacțiile transfrontaliere dintre statele sale membre, deoarece acestea sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată.Simplificând, totul pleacă de la o companie care acționează aparent în regulă într-un stat membru.Aceasta transmite bunuri către o companie din alt stat membru fără să plătească TVA. La un moment dat, în această schemă va interveni o firmă fantomă, care dispare. Și, în final, vom avea o companie care va solicita rambursarea TVA-ului ce nu a fost plătit niciodată.Însă grupările nu se mulțumesc doar să încaseze TVA-ul fraudat. Ele obțin și un profit suplimentar din plasarea bunurilor pe piață.Potrivit șefei EPPO, Laura Codruța Kövesi, „Moby Dick este o investigație definitorie pentru instituția europeană, întrucât demonstrează implicarea puternică a grupurilor criminale organizate în fraudarea bugetului UE.„Moby Dick” arată că nu există două lumi criminale separate, a adăugat Kövesi. „Lumea criminalilor cu adevărat răi și periculoși care fac contrabandă cu droguri, fac trafic de oameni pe de o parte; și lumea criminalilor cu guler alb, „doar” corupând și spălând bani, pe de altă parte.” Dincolo de pagubele colosale, aceste practci constituie amenințări la adresa securității interne a Uniunii Europene.Potrivit EPPO, Europa pierde în jur de 50 de miliarde de euro pe an din cauza acestui tip de criminalitate financiară, al operațiunilor de tip carusel. Sumele astfel câștigate ajung să finanțeze alte tipuri de activități criminale.Spre comparație, comerțul ilegal de droguri al blocului este evaluat la aproximativ 30 de miliarde de euro anual, potrivit Agenției UE pentru Droguri. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

ASCULTĂ MAI ATENT! „Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi.” (Marcu 7:14)