Mind Architect

Începutul studenției vine cu o schimbare radicală: autonomie totală, decizii proprii și primele experiențe de leadership în Clubul LMT. În acest episod, descoperim cum mentorii și comunitățile au avut un impact esențial în evoluția profesională a lui Paul. De la primul contact cu Universitatea Alternativă, la întâlnirea decisivă cu Cosmin Alexandru, fiecare interacțiune deschide noi uși și oportunități de creștere.Participarea la Erisma, programul de Leadership Creativ, îi oferă nu doar competențe în public speaking, branding personal și networking, ci și acces într-un mediu profesional de elită. Aici începe să-și rafineze stilul, să-și înțeleagă mai bine motivațiile și să construiască relații care îi vor influența cariera în mod decisiv..Dacă vrei să înțelegi cum oamenii din jurul tău și comunitățile din care faci parte îți influențează dezvoltarea, acest episod oferă o perspectivă autentică despre puterea conexiunilor, a contextelor și a mentorilor în definirea ADN-ului vocațional.

În clasa a 11-a, o întâmplare aparent banală îi schimbă complet direcția: descoperă educația nonformală prin programul Liderii Mileniului Trei. Din acel moment, pasiunea lui pentru calculatoare și web design începe să fie egalată de fascinația pentru educație nonformală și dezvoltare personală. Ce a fost atât de special la aceste cursuri? Și cum a devenit unul dintre cei mai tineri traineri din program?Acest episod urmărește momentul decisiv în care educația formală se simte tot mai rigidă și sufocantă, iar alternativa nonformală îi oferă un spațiu în care se simte valorizat, inspirat și încurajat să contribuie. De la prima școală de vară, la primul său demo de training, experiențele din această perioadă îi modelează traseul viitor.Rămâi alături de noi în episod ca să vezi cum o întâlnire aparent accidentală și un mentor potrivit în momentul potrivit pot face toată diferența în alegerea traiectoriei vocaționale. Dar și cât de mult contează cercul social și comunitățile de care aparținem în cultivarea pasiunilor și în antrenarea punctelor forte.

Tranziția de la copilărie la adolescență a venit cu schimbări bruște și impact puternic asupra identității. În acest episod, explorăm cum mutarea la un nou liceu, pierderea vechilor prieteni și schimbarea mediului au modelat atât punctele forte, cât și provocările lui Paul. Cum a transformat izolarea în oportunitate? Cum a descoperit noi pasiuni și a navigat complexitatea relațiilor sociale într-un mediu competitiv?Vei descoperi cum perioada gimnaziului și liceului a fost un punct de inflexiune esențial, unde dezrădăcinarea a dus la o concentrare intensă pe pasiuni precum calculatoarele, site-urile web și comunicarea. De la crearea unor platforme digitale care i-au oferit recunoaștere, până la dezvoltarea autonomiei și rafinarea abilităților sociale prin sport și activism, această etapă a fost definitorie pentru parcursul său.Dacă vrei să înțelegi cum provocările adolescenței pot modela drumul profesional și personal, acest episod oferă o perspectivă profundă asupra impactului mediului, al comunității și al motivațiilor interioare asupra ADN-ului vocațional.

Cum influențează primii ani din viața noastră traiectoria profesională? În acest episod, facem o incursiune în copilăria mea pentru a descoperi cum mediul, familia și primele experiențe mi-au conturat talentele, motivațiile și primele pasiuni. De la interesul pentru calculatoare la nevoia de recunoaștere, explorăm cum fiecare interacțiune a contribuit la ce a devenit ulterior ADN-ul meu vocațional.Vom observa împreună cum atributele de personalitate se arată încă din copilărie, cum mediul și oamenii influențează pasiunile și cum punctele forte devin din ce în ce mai clare atunci când sunt alimentate de motivații puternice. Acest episod te va ajuta să privești propria copilărie printr-o lentilă nouă, identificând elementele care ți-au modelat parcursul profesional de azi.Fie că ești la început de drum sau vrei să înțelegi mai bine cum ai ajuns unde ești, acest episod îți oferă o perspectivă clară asupra legăturii dintre copilărie și ADN-ul vocațional.Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Trăsăturile de personalitate, atât cele înnăscute, cât și cele dobândite, pot fi un aliat foarte puternic în modul în care ne trăim ADN-ul Vocațional. Poate că ți s-a întâmplat să fii perseverent și foarte organizat, dar să simți că-ți lipsesc spontaneitatea și creativitatea. Sau poate, din contră, ai observat că ești un om creativ și care creează relații rapid, dar ai dificultăți în a păstra un nivel crescut de energie când ești în grupuri cu mai mulți oameni. Află în acest episod care sunt trăsăturile tale de personalitate și explorează cum le poți folosi pentru a trăi o traiectorie profesională cât mai aliniată cu tine.Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.Masterclass-ul ADN Vocațional este disponibil în Online Academy la https://academy.mindarchitect.ro/adn-vocational/ Resurse: 1. https://www.healthcentral.com/mental-health/myers-briggs-personality-type 2. https://knowledge.wharton.upenn.edu/podcast/knowledge-at-wharton-podcast/does-the-myers-briggs-test-really-work3. https://premium.mindarchitect.ro/brain-food/descopera-ti-personalitatea-%E2%80%93-pcm 4. https://premium.mindarchitect.ro/brain-food/cum-arat%C4%83-profilele-de-personalitate-pcm-%C3%AEn-public-speaking-cu-ioana-jongsma

Încă din copilărie, suntem încurajați să ne gândim la ce ne dorim să devenim când vom fi mari și să visăm la ziua în care vom fi mari și vom face numai ce vrem noi, ce ne motivează pe noi. Adesea, însă, ajunși la vârste adulte, constatăm că nu știm nici ce ne dorim, iar că ceea ce ne motivează e de prea multe ori legat de ceva de care fugim. În acest episod explorăm mai multe teorii motivaționale, pentru ca tu să poți să înțelegi mai bine care sunt nevoile și dorințele care-ți dau cel mai mult combustibil pentru acțiune și cum le poți folosi pentru a-ți crea drumuri potrivite pentru tine, în loc să fugi din traiectorii în care nu ți-e bine.Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Dacă ai trăit vreodată un conflict valoric, atunci știi cam cât de puternic se poate simți și cât de mare e dificultatea în care acesta te poate pune. Vestea bună e că, dacă facem lucruri aliniate cu valorile noastre, e posibil ca asta să cântărească pozitiv mult în cât de satisfăcuți suntem în activitățile noastre. Vestea mai puțin bună este că, atunci când, chiar fără să vrem, ajungem să le încălcăm, putem trăi momente de turnură, în care contemplăm chiar schimbări radicale în viața noastră profesională. Astăzi explorăm cum ne folosim de busola valorilor pentru a ne asigura că rămânem cât mai aproape de ADN-ul nostru vocațional și construim pentru noi înșine, nu pentru elemente externe nouă. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România. Resurse:1. The Values Factor, John Demartini

Uneori, pasiunile reprezintă interese atât de puternice încât pare că vom vrea să facem activitatea aia pentru tot restul vieții. Apoi apare ceva nou și ne pierdem interesul pentru pasiunea anterioară.Alteori, avem atât de multe pasiuni încât nici nu știm pe care dintre ele alegem să construim. De ce zicala “urmează-ți pasiunea și nu vei munci nicio zi în viață” nu e tocmai un loz câștigător în alegerea traiectoriei personale și cum putem, de fapt, să ne folosim de intensitatea pasiunilor pentru a construi traiectorii mai sustenabile și mai apropiate de ADN-ul nostru vocațional? Hai alături de noi în acest episod pentru a afla împreună.

Ți se spunea încă din copilărie că ești bun la ceva anume? Poate că organizai jucăriile pentru că ți le doreai în ordine sau poate veneai cu cele mai creative idei. Poate te jucai de-a doctorul și-aveai grijă de animalele de companie sau erai imaginativ și inventai câte o nouă poveste în fiecare zi. Oricare ar fi fost lucrurile pe care le făceai fără efort, natural, cele care au rămas cu tine până astăzi reprezintă puncte forte pentru tine. În acest episod în căutarea ADN-ului Vocațional explorăm cum ne descoperim punctele forte și, odată găsite, cum le putem pune în slujba noastră pentru a ne alege o direcție profesională cât mai potrivită pentru noi.

Când eram mici, eram întrebați ce vrem să ne facem când vom fi mari. Iar când ne-am făcut mari, ne-am așteptat să fim fericiți cu ce ne-am făcut. De câte ori te-ai întrebat, însă, în căutarea vocației sau pe parcursul carierei deja existente, cum arată drumul potrivit pentru tine? Câte răspunsuri ai găsit și de câte ori ai ajuns să concretizezi vreunul dintre ele? Câte dintre răspunsuri ți-au fost, de fapt, potrivite?În primul episod din acest sezon vorbim despre cum ne găsim ADN-ul Vocațional la intersecția între descoperirea trăsăturilor de personalitate, a punctelor forte, dar și a pasiunilor, valorilor și motivațiilor noastre.Acest episod este produs și distribuit cu susținere E.ON Energie România.Resurse:1. Sir Ken Robinson, Do Schools Kill Creativity - https://www.ted.com/talks/sir_ken_robinson_do_schools_kill_creativity?subtitle=en 2. One Third of Your Life Is Spent At Work - https://www.gettysburg.edu/news/stories?id=79db7b34-630c-4f49-ad32-4ab9ea48e72b 3. Vocație, Sever Voinescu, Dilema Veche - https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/vocatie-2246226.html

Ne bucurăm foarte mult să revenim alături de voi cu un nou sezon de podcast, un sezon pe care l-am creat cu entuziasm și dorința de a contribui la procese de creare și trăire a unor traiectorii profesionale mai potrivite pentru fiecare dintre noi, cu mai multă satisfacție și mai puțin din nevoie și pentru supraviețuire. Rămâi alături de noi, în episodul de astăzi îți povestim despre ce subiecte urmează să discutăm în acest sezon, dar și despre cum poți accesa cursul ADN Vocațional și ce alte beneficii poți avea ca membru al comunității Mind Architect.

În era digitală, rețelele sociale joacă un rol central în viețile noastre, mai ales pentru tineri. În acest episod, explorăm cum social media influențează dezvoltarea creierului și sănătatea mentală a generației tinere. Află cum platformele de socializare sunt proiectate să creeze dependență, stimulând secreția de dopamină și generând un ciclu de recompense care ne ține captivi în fața ecranelor. Discutăm efectele negative ale social media asupra atenției, reglării emoționale și somnului, precum și cum comparația constantă cu alții poate duce la anxietate și depresie. Statisticile alarmante arată o creștere semnificativă a problemelor de sănătate mintală în rândul adolescenților și tinerilor adulți din ultimul deceniu. Vom dezbate și potențialele beneficii ale utilizării moderate și conștiente a acestor platforme, precum accesul la informații și conectarea cu oameni din întreaga lume.  Alătură-te nouă în ultimul episod din acest sezon pentru a descoperi cum să navighezi cu înțelepciune în lumea digitală și să protejezi sănătatea mintală a tinerilor în această eră a ecranelor.

Memoria implicită a unui om începe să se formeze încă din primul trimestru de sarcină, iar primele luni de viață cântăresc disproporționat de mult în raport cu perioadele următoare. Mediul în care ne dezvoltăm are un impact semnificativ asupra noastră încă de dinainte să ne naștem și continuă să fie un element important pe toată durata vieții noastre.  Relațiile, ideile, obiectele de care ne înconjurăm, contactul cu natura sau semnificațiile pe care le dăm spațiilor în care ne desfășurăm viața, toate acestea contribuie la starea noastră de bine, la emoțiile, gândurile, percepțiile și comportamentele pe care le dezvoltăm.  Ce se întâmplă cu noi în perioade în care suntem copleșiți de volumul de informație pe care îl primim constant? Cum ne afectează perioadele aglomerate, în care nu ne mai vedem capul de sarcini sau cum ne modifică oamenii de care ne înconjurăm?  Despre toate acestea vorbim în episodul de astăzi, cu Dana Boabeș, alături de care descoperim un model de coaching care ne poate ajuta să dezvoltăm medii mai sănătoase și mai potrivite pentru noi.

Într-o lume a productivității și a regulilor de urmat pentru a atinge succesul, persoanele cu ADHD ar putea fi copleșite de dificultățile în a găsi moduri optime de funcționare.  Cum arată motivația pentru cei diagnosticați cu ADHD? Ce se întâmplă când aceasta dispare și cum gestionăm momentele sau perioadele de procrastinare? Ce impact are nivelul de interes și cum ne putem folosi de el pentru a trăi vieți mai productive, dar și mai aliniate cu nevoile specifice pe care le are fiecare dintre noi?  Vorbim astăzi despre toate acestea cu Roxana Tașcu, psiholog în afaceri și coach în ADHD, așa că te invităm să ni te alături în a descoperi cum arată bunăstarea și productivitatea pentru persoanele cu ADHD. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România Resurse: Genetics of attention deficit hyperactivity disorder - https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6477889/  Interest-Based Nervous System: Understanding ADHD and Motivation - https://neurodivergentinsights.com/blog/interest-based-nervous-system  Gender Differences in ADHD and Their Clinical Implications - https://www.psychiatrictimes.com/view/gender-differences-in-adhd-and-their-clinical-implications  Gender differences in attention-deficit/hyperactivity disorder - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20385342/  ADHD and Environmental Factors - https://www.adhdcentre.co.uk/exploring-the-links-between-adhd-and-environmental-factors/  ADHD Causes - https://add.org/is-adhd-genetic/  „Modelul iModel este preluat de la ADDCA (ADD Coach Academy), prima și cea mai mare academie de formare pentru coach-i ADHD, acreditată de ICF și PAAC.”

ENG In this episode, Dr. Luke Sniewski, a Wellbeing Coach and Somatic Therapist with a PhD in Psychology and extensive training in Compassionate Inquiry, psychedelic-assisted therapy, and chronic pain rehabilitation, shares how the body holds the key to true transformation, revealing that healing begins not in the mind but in the physical sensations and emotions we experience. We discover how our thoughts follow bodily sensations, and why understanding this connection is crucial for creating authentic change. Through his unique approach, he explores how stillness helps us become aware of our habitual responses and empowers us to make conscious choices in life's challenging moments. Together, we explore the role of pain and discomfort as powerful catalysts for growth. Dr. Sniewski introduces the practice of conscious discomfort, such as cold exposure, sauna, and yin yoga, showing how these experiences teach resilience and foster healing. By embracing discomfort, we can learn to transform pain into a teacher, guiding us toward inner peace and authentic vitality. Prepare to rethink your approach to well-being and discover how the body's wisdom can lead to lasting change and a deeper sense of peace in everyday life. RO În acest episod, Dr. Luke Sniewski, un Wellbeing Coach și terapeut somatic cu un doctorat în psihologie și o pregătire extinsă în Metoda Compassionate Inquiry, terapie asistată de substanțe psihotrope și reabilitarea durerilor cronice, împărtășește cum corpul deține cheia adevăratei transformări, dezvăluind că vindecarea începe nu în minte, ci în senzațiile fizice și emoțiile pe care le experimentăm. Descoperim cum gândurile noastre urmează senzațiile corporale și de ce înțelegerea acestei conexiuni este crucială pentru a crea schimbări autentice. Prin abordarea sa unică, el explorează cum liniștea ne ajută să devenim conștienți de reacțiile noastre obișnuite și ne împuternicește să facem alegeri conștiente în momentele provocatoare ale vieții. Împreună, explorăm rolul durerii și disconfortului ca și catalizatori puternici pentru creștere. Dr. Sniewski introduce practica disconfortului conștient, cum ar fi expunerea la frig, saună și yoga yin, arătând cum aceste experiențe ne învață reziliența și stimulează vindecarea. Prin acceptarea disconfortului, putem învăța să transformăm durerea într-un învățător, ghidându-ne spre pacea interioară și vitalitatea autentică. Pregătește-te să îți regândești abordarea asupra bunăstării și descoperă cum înțelepciunea corpului poate conduce la schimbări durabile și la un sentiment mai profund de liniște în viața de zi cu zi.

Când vorbim despre iubirea de sine, nu vorbim despre rolurile care ne-au ajutat să supraviețuim, ci despre cine suntem noi înainte să fi apărut toate aceste roluri și dincolo de ele.  Cine suntem noi cu adevărat, nu cine credem că suntem și trebuie să fim ca să supraviețuim.  De foarte multe ori, însă, chiar dacă înțelegem acest lucru, în lipsa clarității asupra a cine suntem, putem evalua acțiunile pe care le facem în beneficiul nostru ca fiind egoiste sau chiar acționa din egoism.  Unde tragem linia între iubirea pentru sine și atașamentul față de ego și cum parcurgem distanța de la cine-am învățat că trebuie să fim pentru a supraviețui până la iubirea de sine care ne permite trăirea pe deplin?  Descoperim toate acestea în episodul de astăzi, într-o conversație fascinantă alături de psihoterapeutul Cristina Trepcea.

În acest episod, discutăm cum să trecem de la presiunea perfecționismului și competitivității la o orientare sănătoasă către rezultate.  De la o vârstă fragedă, suntem învățați să evităm greșelile și să ne comparăm cu ceilalți, ceea ce duce la stres cronic și o teamă constantă de eșec în viața adultă. Aceste tipare mentale ne influențează obiectivele și modul în care ne percepem valoarea personală. Însă există o alternativă: orientarea către rezultate. Acest stil de a trăi pune accent pe satisfacția obținerii obiectivelor și rezolvarea problemelor fără presiunea de a fi cel mai bun. Valorificarea feedback-ului, stabilirea de obiective realiste și lucrul colaborativ devin esențiale pentru a atinge excelența personală. Învățăm cum să ne construim acest stil încă din copilărie, prin susținerea autonomiei și încurajarea învățării active. Descoperim alături de Adrian Dinu cum să reconstruim acest stil și ca adulți, concentrându-ne pe îmbunătățirea personală și pe lucrurile care contează cu adevărat. Astfel, stima de sine devine o bază solidă pentru realizările noastre, eliberându-ne de constrângerile perfecționismului și competitivității. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România. Resurse: 1. Carol Dweck, Mindset 2. Cum ne influențează mindsetul traiectoria personală și profesională - https://youtu.be/YzM1skHr-5k?si=tE5RWSzTzhBfgo6q 3. The 85% rule for learning - https://www.nature.com/articles/s41467-019-12552-4

uzele ca pe o formă de lene. Pauzele nu sunt o dovadă de slăbiciune, ci o necesitate biologică. Ele ne permit să ne regenerăm motivația, să ne menținem creativitatea și să ne consolidăm învățămintele din experiențele trăite. Însă societatea ne insuflă ideea că pauzele sunt ceva rău, instigând vinovăția în momentele de inactivitate. Explorăm cum credințele greșite despre odihnă se instalează încă din copilărie și cum putem învăța să acceptăm nevoia de pauze ca parte a procesului de recuperare și revitalizare. Acceptarea momentelor de inactivitate ca parte esențială a vieții ne poate ajuta să evităm epuizarea și să ne păstrăm sănătatea fizică și mentală.

Într-o lume în care productivitatea este adesea măsurată în ore lucrate, Lisa Feldman Barrett propune o abordare nouă: bugetarea energetică. Spre deosebire de gestionarea timpului, acest concept se concentrează pe modul în care creierul alocă resursele energetice pentru a menține funcționarea optimă a corpului și a minții. Creierul, care consumă aproximativ 20% din energia corpului, operează prin mecanisme de predicție și feedback pentru a aloca energia acolo unde este cel mai necesar. Astfel, gestionarea stresului, odihna adecvată și menținerea unui echilibru între activitățile solicitante și cele de rutină devin esențiale pentru bunăstarea noastră. Acest episod oferă o privire în adâncime asupra modului în care putem prioritiza energia, nu timpul, și cum putem crea un stil de viață care să ne susțină sănătatea mentală și fizică. Descoperim strategiile și tacticile prin care putem naviga mai bine provocările cotidiene, optimizând consumul energetic și promovând un echilibru interior mai sănătos. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România. Resurse: 1.https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8493823/pdf/cer-06-21.pdf 2.https://www.affective-science.org/pubs/2017/barrett-tce-scan-2017.pdf 3.Lisa Feldman Barrett, How Emotions Are Made

Într-o lume care idolatrizează munca excesivă, tot mai mulți dintre noi devenim captivi ai cultului productivității. Acest episod explorează cum dorința de a fi mereu productiv ne poate acapara viața, transformând munca într-o obsesie care ne lasă puțin spațiu pentru bucurie și relaxare. Eduard Ezeanu, psihoterapeut si coach, ne ajută să înțelegem cum convingerile distorsionate ne împing să muncim din ce în ce mai mult, în speranța că vom obține recunoaștere, succes și fericire. Descoperim cum societatea și influențele din jurul nostru contribuie la perpetuarea acestei mentalități dăunătoare. În acest episod, discutăm despre diferența dintre productivitatea sănătoasă și cea nesănătoasă, și despre strategiile pe care le putem adopta pentru a ne elibera de presiunea constantă de a performa. Aflăm cum putem redefini valorile personale și cum putem redescoperi bucuria în activități care nu sunt legate de muncă, de la socializare și creativitate, la pur și simplu a savura un moment de relaxare. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România. Resurse: 1. Devon Price, Laziness Does Not Exist (carte, 2021) 2. Celeste Headlee, Do Nothing: How to Break Away from 3. Overworking, Overdoing, and Underliving (carte, 2020) 4. Nassim Taleb, Fooled by Randomness: The Hidden Role of Chance in Life and in the Markets (carte, 2005) 5. Albert Ellis, A Guide to Rational Living (carte, 1975) 6. Alex Hern, Will Elon Musk's 120-hour week stop us worshipping workaholism? (articol, 2018) https://www.theguardian.com/technology/2018/aug/23/elon-musk-120-hour-working-week-tesla

Într-o lume în care stresul face parte din rutina zilnică, cum putem să-l gestionăm eficient pentru a ne proteja sănătatea? În acest episod, explorăm diverse tipuri de stres — de la acut la cronic și chiar traumatic — și impactul lor asupra sănătății noastre fizice și mentale. Descoperim cum stresul acut poate, paradoxal, să stimuleze sistemul imunitar și cum stresul cronic îl poate suprime, ducând la o varietate de probleme de sănătate, de la depresie la boli autoimune. Discutăm despre cum reacționează corpul nostru la stres și cum putem identifica linia de demarcație dintre stresul care ne mobilizează și cel care ne copleșește. Resurse: Resurse: 1. Rick Harrington, Stress, Health and Well-Being: Thriving in the 21st Century 2. Bruce Sherman McEwen 3. Andrew Huberman (Using Cortisol & Adrenaline to Boost Our Energy & Immune System Function) 4. What Happened To You by Bruce Perry and Oprah Winfrey 5. Teoria Polivagală, adaptată de Ruby Jo Walker from: Cheryl Sanders, Steve Hoskinson, Stephen Porges & Peter Levine 6. Segerstrom şi Miller (2004, p. 617) https://www.researchgate.net/publication/247293833_Psychological_stress_and_the_immune_system_a_meta-analytic_study_of_30_years_of_inquiry 7. T. B. Herbert, S. Cohen - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8416086/ 8. E.P. Zorilla et al - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11566046/

În acest episod explorăm sursele motivației și felul în care creierul nostru gestionează echilibrul dintre evitarea durerii și căutarea plăcerii. Vom descoperi cum condiționările din copilărie și influențele sociale modelează alegerile pe care le facem și cum acestea ne pot împinge spre decizii defensive în viața personală și profesională. Cu ajutorul unor exemple din viața reală și a unor perspective inovatoare din neuroștiință, înțelegem cum frica de eșec sau respingere ne poate epuiza energia vitală, împiedicându-ne să ne bucurăm de aspectele esențiale ale vieții.  În același timp, discutăm despre cum putem transforma motivația de tip "away from" într-un catalizator pentru creștere personală și realizare. Discutăm cum să îți redirecționezi atenția și să îți folosești motivația pentru a-ți atinge obiectivele și pentru a trăi o viață cu adevărat împlinită. Descoperă metode practice pentru a schimba focusul dinspre frică și apărare către curaj și explorare, și cum să cultivi o mentalitate orientată spre dezvoltare și împlinire.

Descoperă în acest episod fascinant cum experiențele din copilărie modelează sănătatea noastră mentală și fizică pe termen lung. Alături de Adi Dinu, psiholog și trainer în echipa Mind Architect, analizăm efectele traumatice ale experiențelor adverse din copilărie (ACEs) și cum acestea pot fi contrabalansate de experiențele pozitive (PCEs).  Discutăm împreună studii care explorează legătura dintre adversitate și dezvoltarea cerebrală, descoperind cum un mediu de susținere și conectare poate transforma traumele copilăriei în puncte forte ale maturității.  Ne uităm în profunzime la importanța relațiilor sănătoase timpurii și a sprijinului comunitar în construirea rezilienței emoționale, oferind perspective actuale despre ce contează cu adevărat în creșterea și dezvoltarea noilor născuți.

After almost 5 years of Mind Architect, we had the honour and privilege to host in our studio Dr. Gabor Maté, one of the people who inspired a lot of our work, for his first appearance on a Romanian podcast. Many people fell in love with Gabor Maté for his mind and ideas, but most of us actually started healing because he also opened his heart. Today we got to talk to the man behind the icon about the light and darkness that have always been part of his life. About his early childhood, teenage and adult experiences and all the things in him that needed and still need healing. Like us all, he's still a work in progress. Gabor Maté told us the story of his childhood and teenage years, the difficulty of moving to Canada and the changes that brought in his relationship with his parents. He talked about his desire to become a physician as something he always knew he wanted to do. He wanted to relieve suffering. He also shared less well-known struggles, like how his ADD was a big obstacle in fulfilling his dream of becoming a medical doctor. When it comes to his writing career, he remembers a pacient of his, a Canadian poet, who told him „You will write when you have something to teach the world”. He had, so he did! As for his personal life, Gabor Maté shared about his life-long relationship with his wife Rae, whom he met when she was 18 and he was 22. He recalls how she saw both the light and the darkness in him and committed to dispel it. In his words, „she shouldn't have done that, nobody should ever take dissipating someone else's darkness as their job”. Discover what made their relationship last and how they managed to get through times in which it seemed like there was no hope left. During this one hour conversation, we look at the intersection between man, child, father, husband and the professional who later became one of the most influential voices on trauma, ADD and addiction, all of them subjects on which he shared his views with us. Join us in this journey. 0:00 Intro 0:06 Key moments 1:58 Introduction to Compassionate Inquiry România with Cristina Bâră 13:35 Introduction Dr. Gabor Maté 14:35 Gabor Maté as a child and teenager under the hungarian communist regime 17:50 Gabor Maté's relationship with sports and physical movement 18:48 Most important needs to have been met as a teenager and the relationship with his parents during that time 20:30 The impact of moving to Canada 22:00 The impact of dislocation caused by emigration and/or having parents absent 24:50 How can we better manage the needs of children with ADHD 28:23 About Scattered Minds (Minți Împrăștiate) 29:55 Schools need to change the way they support children with ADHD 31:55 Gabor Maté on vocation. Why he always knew he wanted to be a doctor 33:06 How ADHD made his becoming a doctor even harder 35:00 The red thread between Gabor Maté's professional roles 36:40 Gabor Maté on addiction ahd his own addiction to work 40:48 The work on his addiction, once aware of it 41:50 The story of the relationship with Rae, Gabor's wife 43:55 Similarities and differencies in the relationship 44:44 We marry people who carry the same level of trauma that we have 46:30 Men are looking for women who can mother them. What are the problems with that and how did that apply in Gabor's relationship with Rae 50:35 How did Gabor and Rae navigate the moment of contemplating divorce 52:15 1/2 people who get married get divorced. What helped them stay together 55:40 The opportunity to heal together with the partner 57:15 The most important moments in Gabor's healing process 59:10 Healing has to happen in the mind, the heart, the gut and the whole body 01:03:40 Gabor's relationship with money throughout his life and in his marriage 01:07:35 On Gabor and Daniel Maté's next book, Hello Again 1:10:00 On the impact of screens and Social Media on children's brain development and wellbeing 1:13:00 Closing thoughts. On Palestine and "Tales of the Hasidim" by Martin Buber

La 36 de ani, bogăția arată foarte diferit pentru mine de cum arăta la 20, la 25 și chiar la 30 de ani.  La început de viață, e posibil să n-avem resurse materiale. Avem, însă, alte resurse: timp, sănătate, sperăm și conexiune.  Din păcate, undeva pe drum, cel mai adesea în școală, începem să fim condiționați să depunem efort pentru relevanță profesională și statut în societate.  În drumul către a deveni “bogați”, începem să sacrificăm resursele noastre imateriale. Ne trezim în viața adultă cu o motivație foarte puternică de a face bani și adesea lipsiți de timp, de energie, cu relații tranzacționale și cu sănătatea compromise.  Am dedicat acest sezon din Mind Architect reconsiderării și actualizării conceptului de bogăție, în linie cu tot ce am învățat din primele 10 sezoane că înseamnă, de fapt asta. Hai să explorăm împreună cum arată arhitectura unei vieți cu adevărat bogate, construită pentru stare de bine și nu doar pentru productivitate și performanță. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Am trecut alături de voi printr-un sezon 10 profund, plin de lecții personale ale lui Paul și plin de împărtășiri primite din partea voastră. Vă mulțumim pentru el și suntem recunoscători să ne revedem într-un nou sezon, în care vom încerca să operaționalizăm conceptele discutate în Sezonul 10. Așadar, în această toamnă vorbim despre redefinirea bogăției pentru stare de bine, nu pentru siguranță și resurse materiale. Haideți să explorăm și să descoperim împreună cum ne readucem atenția asupra tuturor resurselor de care dispunem, cum ne facem management-ul energiei, dar și ce impact au avut experiențele anterioare asupra noastră și cum putem ieși din cultul productivității, odată ce am aderat la el, conștient sau nu.

Sezonul 10 de podcast se încheie cu singurul episod din Mind Architect pe care Paul l-a înregistrat singur. La două zile după ziua lui de naștere, a pus în acest episod sumarizarea tuturor subiectelor discutate in Sezonul 10, dar si cea mai importantă conștientizare a primilor 36 de ani de viață. Vă mulțumim că ne-ați fost alături în acest timp și vă invităm să ne rămâneți alături și astăzi, când vorbim despre iubire.

Pe tot parcursul sezonului 10 ne-am uitat în spatele cortinei și am văzut cum se simte epuizarea, care sunt convingerile și neputințele care ne pot ține departe de emoțiile noastre autentice și care sunt costurile personale și relaționale atunci când operăm dintr-un spațiu de supraviețuire.  În penultimul episod al sezonului ne ajutăm de munca medicului și autorului Gabor Mate și ne uităm la care sunt trăsăturile de personalitate, sau tiparele de gândire care ne predispun la a ne pierde starea de bine, sănătatea psihică și emoțională și care contribuie până și la boală fizică.  Explorăm când și cum le învățăm, ne uimim de faptul că ele sunt prezentate social drept altruism, profesionalism, a fi de succes și a fi diplomat și căutăm alternativele sănătoase la fiecare dintre aceste trăsături pe care le antrenăm inconștient generație de generație.

Într-o perioadă în care majoritatea părinților noștri aveau zero acces la educație psihoemoțională și chiar și informația disponibilă era de multe ori incompletă, iar alte ori de-a dreptul greșită, sunt șanse mari că mulți dintre noi am părăsit copilăria cu un bagaj, la conștientizarea și vindecarea căruia încă lucrăm.  În prezent, suntem norocoși pentru că trăim într-o lume în care informația și educația psihologică și neuroștiințifică nu este doar disponibilă, dar pe cele mai multe teme este disponibilă în limba noastră maternă și gratuit. Acum avem în schimb altă provocare și anume că… volumul de informație poate să fie copleșitor și confuzant.   Acceptând că nu există copilării perfecte și că indiferent câte știm, tot vom greși din când în când în creșterea copiilor noștrii, în acest episod explorăm care sunt cele 4 nevoi fundamentale alte tuturor copiilor. Adică pe ce merită se ne concentrăm cu adevărat în procesul de a fi părinți și ce face cu adevărat diferența în bine pentru un psihic în dezvoltare. În acest al doilea episod despre nevoile fundamentale ale copiilor, ne uităm la cum se simte și de ce este esențială odihna completă pentru un copil și la de ce jocul liber și spontan contează mai mult decât memorarea și exersarea materiilor de la școală.

Într-o perioadă în care majoritatea părinților noștrii aveau zero acces la educație psihoemoțională și chiar și informația disponibilă era de multe ori incompletă, iar alte ori de-a dreptul greșită, sunt șanse mari că mulți dintre noi am părăsit copilăria cu un bagaj, la conștientizarea și vindecarea căruia încă lucrăm.  În prezent, suntem norocoși pentru că trăim într-o lume în care informația și educația psihologică și neuroștiințifică nu este doar disponibilă, dar pe cele mai multe teme este disponibilă în limba noastră maternă și gratuit. Acum avem, în schimb, altă provocare. Volumul de informație poate să fie copleșitor și confuzant.   Acceptând că nu există copilării perfecte și că, indiferent câte știm, tot vom greși din când în când în creșterea copiilor noștri, în acest episod explorăm care sunt cele 4 nevoi fundamentale alte tuturor copiilor - adică pe ce merită se ne concentrăm cu adevărat în procesul de a fi părinți și ce face cu adevărat diferența în bine pentru un psihic în dezvoltare. În acest prim episod despre nevoile fundamentale ale copiilor ne uităm la importanța siguranței psihice și emoționale, la ce înseamnă și cum se simte atașamentul securizant și la de ce este esențial ca un copil să învețe să simtă și să își trăiască toate emoțiile.

Acesta este cel mai important și special episod pentru mine din toate cele 120 de episoade din primele 10 sezoane ale podcastului Mind Architect. Este episodul pe care mi-a fost cel mai greu să-l scriu, pe care l-am amânat cel mai mult și pe care l-am documentat cu lacrimi în ochi.  Este un episod în care vă împărtășesc despre relația mea cu iubirea și compasiunea de sine.  Când și cum învață copiii să le simtă, ce se întâmplă dacă nu o pot face și care sunt costurile și consecințele în viața adultă? Cum și de ce e posibil să ne fie mai ușor să fim blânzi și buni cu cei din jur decât cu noi înșine? Cât de mult contează primele zile pe pământ ale unui nou-născut și cât de contagioase sunt stările și emoțiile mamei?  Acestea sunt câteva dintre lucrurile la care am reflectat la persoana întâi pe parcursul anului 2023 și concluziile mi-au venit în mod neașteptat, la mare, în Vama Veche, ascultând pe plajă o melodie a lui Elvis pe care am avut sentimentul că o aud pentru prima dată.  Închei episodul în cel mai personal mod posibil și anume citindu-vă o intrare din jurnalul meu personal, scrisă la întoarcerea în București de la mare, o intrare care simt că mi-a relevat și clarificat o bună bucată din povestea de viață.

Am vorbit în mai multe rânduri, atât în podcast, cât și în Mind Architect Premium, despre rolul corpului în viața noastră psihică și emoțională și despre faptul că distincția între minte și corp nu mai este nici actuală, nici corectă.  În acest episod vă povestesc la persoana întâi ce a avut să-mi comunice propriul corp când mi-am luat timp și mi-am dat spațiu să îl observ, ascult și înțeleg.  De la tunsoare, la postură, la rigiditatea lombară, de la felul în care merg, la hainele cu care am ales să mă îmbrac, de la grupele musculare antrenate consecvent, la cele mai neglijate, toate au fost mesaje pe care mi-aș fi dorit să le observ și integrez mai din timp, pentru că veneau de la cel mai sincer martor al experiențelor mele - cel care știe fără greș dacă ce și cum trăiesc îmi face bine sau nu.

Iată-ne ajunși la jumătatea sezonului de revenire. Până aici v-am împărtășit despre nevoia anului de pauză, despre ce am descoperit când mi-am luat timp și spațiu să respir, despre întâlnirile cu furia, apoi cu neputința, cu pierderea și cu tristețea… și despre bagajul pe care îl purtam cu mine din vieți pe care nu l-am trăit eu.  În acest episod vorbim despre o temă centrală a primilor mei 35 de ani și o temă cred eu relevantă pentru foarte mulți dintre noi… mai precis rolul și complexul Salvatorului.  Când și cum am învățat că suntem responsabili pentru ce simt și cum se descurcă cei din jur? Cum și cât au contribuit desenele animate, filmele cu super-eroi și modelele din familie?  De unde vine compulsia în a ajuta chiar și când nu ne este cerut în mod explicit ajutorul? Ce căutăm inconștient să obținem făcând asta, dar și ce pierdere și probleme le cauzăm celor pe care încercăm să-i salvăm?

Pierdere, tristețe și doliu sunt parte inevitabilă din experiența de a fi în viață, dar prea puțini dintre noi suntem învățați sau susținuți în procesul de a le trăi și de a le face față. Pentru mine, anul 2023 a venit cu cea mai puternică confruntare cu pierderea și cu tristețea din toată viața mea de până acum. În acest episod vă povestesc despre cum am trăit acest proces, cum l-am simțit, cât a durat și prin ce etape am trecut.  Apoi, alături de Petronela Rotar, psihoterapeut și autor, ne uităm mai în profunzime la ce face tristețea pentru noi atunci când îi dăm voie să fie prezentă cu noi, de ce este parte indispensabilă a oricărui proces de doliu, iar apoi ne uităm și la ce fel de experiențe ne pot face să o reprimăm și să evităm să o trăim cu orice preț, cât și la ce punem în locul ei când tristețea nu ne este disponibilă.

Dacă în ultimul episod v-am împărtășit despre emoția veșnic prezentă în primii mei 35 de ani, acum a venit rândul să vă împărtășesc despre emoția pe care am evitat-o cu cea mai mare încrâncenare în tot timpul ăsta, dar și ce am descoperit că se găsea dincolo de ea.  Explorez relația mea cu pierderea și neputința alături de Petronela Rotar, psihoterapeut și autor, și vă împărtășesc ce am descoperit despre istoricul familiei mele într-un atelier de psihodramă. Nevoia de control foarte intensă, frica de a nu rămâne fără bani și preocuparea constantă legată de viitor, sunt doar câteva fragmente de istorie de viață pe care le-am purtat în mine, fără să fie de fapt ale mele.  Vă invit să rămâneți alături de noi și să descoperim ce purtăm în interiorul nostru, din vieți pe care nu le-am trăit noi, dar și cum putem completa conștientizarea cu simțirea, ca sa ne eliberăm de bagaj.

În al treilea episod al sezonului de revenire, vă povestesc despre relația mea cu cea mai prezentă emoție dificilă din viața mea, de când mă știu… și anume furia.  De la mușcatul sau lovitul pernei în copilărie, la tonul ridicat sau lovitul obiectelor în viața adultă, împreuna cu Adela Moldovan, psiholog, psihoterapeut și autoare a cărții Față în față cu furia, vă povestesc ce am înțeles despre furia mea în anul de pauză.  O să aflăm împreună de la Adela când și cum ne e mânia prietenă, cu ce ne servește dar și când ajunge să fie o emoție cu care acoperim sau camuflăm de fapt alte emoții, pierderi sau neputințe. Și, poate că cel mai important, cum putem învăța să distingem între mânia sănătoasă, autoprotectoare, în contrast cu mânia care pârjolește și ne afectează relațiile și sănătatea.

În cel de-al doilea episod al sezonului de revenire, împărtășesc cu voi una dintre cele mai dificile conștientizări pe care le-am avut în primii 35 de ani de viață - confundarea iubirii cu aprecierea. Un lucru în care se regăsesc nenumărați oameni cu care am vorbit despre asta, dar pe care foarte puțini dintre noi l-am conștientizat cu adevărat până acum. Ne uităm la premii, la reușite și la recunoaștere, la anii de muncă de 12-14 ore pe zi, la sutele de zile de cursuri pe an, la munca din spatele podcastului Mind Architect și la resorturile interioare din care a venit energia necesară pentru a le realiza. Apoi, vă invit în spatele cortinei să vă arăt și care au fost costurile pe care am evitat ani de zile să le conștientizez, până când viața m-a obligat să o fac.  Episodul acesta, la final nu are concluzii, pași sau unelte de urmat. Are, în schimb, întrebări și teme de reflecție, care, în opinia mea, valorează mult mai mult.

În primul episod din sezonul 10 vă invit alături de mine într-o călătorie în timp, înapoi în 2022 pentru a vă arăta câteva cadre din spațiul meu interior de atunci și ce anume a condus la decizia de a lua un an de pauza, de reflecție și de vindecare.  Vă împărtășesc la primă mână care au fost convingerile și reflexele emoționale care m-au împins către performanță și aparent succes, dar și cum arătau trăirile, motivațiile și evenimentele din culise.  Vă voi dezvălui din experiență personală, dar și din ce au trăit colegii mei alături de mine, cum toată cunoașterea științifică din lume poate să nu ne mai servească atunci când nu mai avem energia psihică și emoțională să punem în practică, ce știm în teorie.

Anul 2023 a fost cel în care Paul s-a oprit, s-a uitat la viața lui și la ritmul în care o trăia și a făcut alegerea unui an de pauză. Un an în care vocea nu i-a mai apărut în episoadele Mind Architect și nici pe alte canale și în care a ales să se reîntoarcă spre sine, să descopere ce era de descoperit și să așeze ce era de așezat. A fost un an de introspecție, de trăire și de începere a vindecării. Acum a venit momentul sezonului în care Paul revine și în care ne va împărtăși lecțiile pe care i le-a adus 2023. Suntem recunoscători dacă vei alege să ne fii alături în călătorie.

Frica de a vorbi în fața unui public este o frică foarte des întâlnită. Ce stă, însă, în spatele acestei temeri, ce alte emoții sunt prezente și cum se modifică lucrurile atunci când ne uităm la emoțiile care apar când e nevoie să ne arătăm pe noi în fața unei audiențe?  De ce ne este, de fapt, teamă când ne expunem și ce ne face să evităm situațiile în care să experimentăm vizibilitatea?  Vorbim în episodul de astăzi și ultimul al acestui sezon despre vizibilitate, curajul, dar și temerile din jurul subiectului și explorăm perspectiva unui TedX Trainer împreună cu Ioana Jongsma.

Ce se întâmplă într-un proces de coaching și de ce este important momentul în care hotărâm să începem o astfel de călătorie?  Cum ne impactează mediul înconjurător și așteptările pe care percepem că acesta le are de la noi? Ce înseamnă “cultura lui a face mai mult” pentru procesele noastre de creștere și, mai ales, ce se întâmplă când ne dăm voie să ne jucăm?  În acest ultim episod al mini-seriei, Dana ne împărtășește mai multe despre impactul coaching-ului asupra obiectivelor sale alături de Irina Costea, coach PCC, trainer și leader la CoachVille România.

Cât de diferite sunt poveștile a doi oameni care trăiesc experiențe împreună despre experiențele trăite? Cum se vede la partenerul de cuplu ceea ce trăiește în relație cu noi?  Dar la copii? Ce văd fiii și fiicele în relația cu părinții lor și cum diferă de percepția părinților?  În seria din acest sezon, Dorin a vorbit despre lucrul său la redefinirea rolului de tată și la îmbunătățirea relației cu fiul său tânăr adult, Dan.  În acest episod special este momentul să auzim și povestea lui Dan și să fim martori la rolul vindecător pe care îl pot avea relațiile în viețile noastre.

Ce construim în noi atunci când simțim că trebuie ca vocea noastră să fie ridicată pentru a fi auzită? Cu cât consum de energie vine lupta dintre dorința de a ne face nevăzuți și nevoia de a fi vizibili?  Cum se simte vizibilitatea când ea e mai puțin însoțită de frici și mai mult de entuziasmul exprimării de sine? În acest ultim episod, Luciana ne povestește cum s-a transformat relația ei cu vizibilitatea și ce modificări a suferit dialogul ei interior. Cum a purtat conversații cu auto-compasiune în momentele dificile și cum s-a folosit de susținerea interioară și de a celor din jur în procesul ei.  Vorbim despre lucruri care ne-au ieșit bine, dar și despre punctele unde mai avem de lucru și de obiective viitoare în ultimul episod al acestei mini-serii.

Aproape de finalul acestui sezon și înainte de a se bucura de vacanța de iarnă, Dana ne împărtășește cum a decurs lucrul cu obiectivul de a își regăsi echilibrul între muncă și relaxare.  Cum a arătat relaxarea pentru ea în acest an? Ce inițiative a luat și ce efecte benefice a putut observa? Ce reacții de protecție și ce mecanisme au apărut în momentele de schimbare?  Care sunt obiectivele viitoare și ce simte Dana că mai are nevoie să mai lucreze?

Pentru acest sezon, Dorin și-a propus să documenteze lucrul la relația cu fiul său, Dan, dar și schimbările care apar în cum își definește el însuși rolul de tată.  Însoțit de un coach, dar și de ocaziile de a trăi noi experiențe împreună cu Dan, a avut conștientizări, a lucrat la credințele limitative, a descoperit noi întrebări și și-a setat obiective care la început nici măcar nu erau vizibile.  Procesul continuă, căci transformările nu sunt nici liniare și cele mai multe dintre ele nu se întâmplă în 1-2 luni. Astăzi, Dorin ne povestește unde a ajuns pe parcursul documentării acestui sezon, dar și ce oportunități de creștere și schimbare își mai propune pentru viitor.

De ce să-ți spui tu părerile pe internet? Cine și de ce ar vrea să asculte vocea ta? Sunt alți oameni mai capabili care să facă asta! Sigur o să greșești ceva, n-ai cum să faci bine! Toate acestea sunt gânduri care s-ar putea să ne treacă prin minte când apare frica de a ne face vizibili. S-ar putea să căutăm perfecțiune acolo unde ea nu e nici necesară, nici posibilă. S-ar putea să vedem greșelile ca fiind pericole ce vor aduce cu ele consecințe dezastruoase.  Ce spune criticul interior când începem să ne arătăm? Ce frici apar, de ce gânduri și de ce emoții vin însoțite? Care sunt mecanismele de apărare care ies la suprafață, în încercarea de a ne proteja de o amenințare mult prea mare?  Vorbim cu Luciana în cel de-al doilea episod din mini-seria ei despre toate momentele de îndoială, dar și despre progresele pe care le-a descoperit și construit în misiunea de a lucra la frica de a fi vizibil.

Cum ne arată relația de cuplu atunci când laptopul devine al treilea membru al acesteia? Ce ne facem când nu putem fi niciodată deconectați de la email, iar sarcinile de la job ne urmăresc și în masa din familie? În acest sezon, Dana documentează procesul ei de reînvățare a bucuriei timpului liber și de răspuns la întrebarea “cine este Dana dacă nu muncește?” Dacă în primul episod ne-am uitat la credințe și mecanisme care au împiedicat pasul acesta pentru o perioadă lungă de timp, astăzi este rândul progresului observat în ultimele săptămâni.  Descoperim VaMu, propriul concept pentru mixul dintre vacanță și muncă și cum a funcționat el pentru Dorin și Dana. Descoperim ce înseamnă relaxarea pentru Dana și dacă învățarea e muncă sau vacanță.  Stați alături de noi pentru a parcurge împreună acest proces și a ne uita atât la progrese, cât și la vechi mecanisme care continuă să apară în călătoria Danei.

Regretul că am pierdut timp important în relația cu o persoană extrem de importantă pentru noi, însoțit de sentimentul de vină că nu am făcut lucrurile mai bine.  Speranța că avem, totuși, oportunitatea să reparăm parte din greșeli mai târziu. Mult efort, progrese, dar și mecanisme care continuă să se repete.  Cât de mult putem rescrie relațiile cu oamenii importanți din jurul nostru ani mai târziu, ce pierdem dacă schimbăm, dar și ce câștigăm dacă rămânem pe loc? În seria din acest sezon, Dorin parcurge acest proces în relația cu fiul său, Dan, și ne împărtășește cele mai importante învățăminte pe care și le ia el pe drumul către a clădi o relație mai bună și de a își redefini rolul de tată.

Ce se întâmplă dacă suntem văzuți? Cum devine una dintre principalele nevoi ale noastre ca oameni să se simtă precum una dintre cele mai mari amenințări? Care sunt credințele din spatele fricii că s-ar putea ca cineva să se uite către noi și să ne observe? Ce experiențe anterioare ne-au arătat că dacă ținem capul plecat, sabia n-o să-l taie? Că dacă ne facem mici și suntem tăcuți, or să ne ocolească pericolele?  În această mini-serie, Luciana vorbește despre teama de a te face vizibil, iar în acest prim episod povestește despre motivația de a porni în acest proces și ce a declanșat primii pași către a vorbi despre sine ca fiind un om care poate fi văzut.

Cum ne arată relația de cuplu atunci când laptopul devine al treilea membru al acesteia? Ce ne facem când nu putem fi niciodată deconectați de la email, iar sarcinile de la job ne urmăresc și în masa din familie?  Ce se întâmplă când ajungem să încercăm să planificăm timp liber pe care nu îl avem sau când transformăm timpul liber în ocazii de a ne încărca cu și mai multă muncă?  Pentru Dana, libertatea de a-și oferi timp liber și de a se bucura de acesta a devenit o povară dificil de gestionat și o temă foarte prezentă, care avea nevoie să își găsească spațiu în procesul ei de dezvoltare.  În acest prim episod al mini-seriei vorbim despre momentul de conștientizare, lucrurile care au început să doară și modul în care Dana a început această călătorie.

Relația dintre copil și părinții acestuia este printre cele mai importante și marcante relații ale vieții lui. Pentru părinți, relația cu copiii este printre cele care produc cele mai multe transformări, dar și care aduc cele mai multe provocări.  Cum se definește un părinte în relația cu copilul său? Cum e această definiție construită atunci când părintele are rol de tată?  Cum ne impactează credințe precum “am pierdut deja primii ani din viața lui, e prea târziu să mai recuperez”, “eu trebuie să mă sacrific pentru familie” sau “dacă eu m-am descurcat singur când eram copil, poate și el să se descurce”?  Ce ne poate motiva să începem să redefinim relația cu copiii noștri, chiar și la vârsta adultă? Cum ne descoperim filtrele cu care am operat până acum și care sunt instrumentele care să ne permită să le modificăm?  În acest prim episod al mini-seriei lui, Dorin ne vorbește despre relația cu fiul său, Dan, despre cum a hotărât să înceapă un proces de recreare a relației dintre ei doi, dar și despre ce mecanisme defensive și credințe vechi care necesitau actualizări a descoperit în drumul său către schimbare.