Podcasts about practic

Sprijinul pentru Ucraina, războiul din Orientul Mijlociu, reglementarea zonei digitale, dezechilibrele economice globale sînt cîteva teme de pe agenda summitului G7, care a început luni și se încheie astăzi. Liderii celor mai dezvoltate economii ale lumii – Canada, Statele Unite, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Regatul Unit, alături de Uniunea Europeană – s-au întîlnit  în localitatea franceză Evian. Alături de ei, la invitația președintelui Emmanuel Macron, au participat la summit și alți lideri mondiali, între care președintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul indian Narendra Modi şi preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi. Președintele american Donald Trump a avut o întîlnire la summitul G7 cu omologul său ucrainean, după care a spus că Rusia ar trebui să încheie un acord cu Ucraina. De asemenea, toți liderii G7, inclusiv Donald Trump, au adoptat o declarație prin care se angajează să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul militar pentru Ucraina, afirmîndu-și susținerea neclintită față de Ucraina. Ce semnificație are acest document al liderilor G7? Care a fost atmosfera la summitul de la Evian? Vor impune din nou Statele Unite sancțiuni împotriva Rusiei, vizînd exportul de petrol? Cum arată relația transatlantică în acest moment, după toate tensiunile din ultima vreme dintre liderii europeni și președintele american? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al publicației „Calea Europeană”.Cancelarul german Friedrich Merz a vorbit la summitul G7 despre speranță, în legătură cu unitatea transatlantică pe tema sprijinului pentru Ucraina. S-a schimbat ceva în atitudinea lui Donald Trump față de Ucraina?Robert Lupițu: „Aceasta pare să fie senzația. Şi acesta ar putea să fie un efect al faptului că președintele american se află acum în postura de a fi încheiat conflictul (cu Iranul) – cel puțin pentru moment, vom vedea în ce direcție vor merge lucrurile –, dar putem vorbi de un acord cu Iranul, care vizează atît deschiderea Strîmtorii Ormuz, cît și faptul că Iranul va abandona programul nuclear. Ceea ce poate fi translatat de către Donald Trump într-un succes și îl poate duce în postura de a încerca să pună umărul pentru a pune capăt și războiului din Ucraina. Este important pentru Ucraina, dar și pentru arhitectura de securitate din Europa, să o facă din perspectiva susținerii integrității teritoriale a Ucrainei, a reconstrucției acestei țări, a faptului că Rusia este cea care se face vinovată de acest conflict. Pe de altă parte, să nu uităm că în ultimele luni, cînd nu și-a îndreptat atenția spre acest conflict, Ucraina a putut să fie sprijinită și susținută foarte bine de aliații europeni, atît în materie de logistică, atît în materie de sprijin financiar, cît şi în materie de presiuni diplomatice, sancțiuni la adresa Rusiei și așa mai departe. O atenție sporită a lui Donald Trump spre teatrul de conflict Rusia-Ucraina poate crea provocări suplimentare pentru europeni. Deoarece Statele Unite vor dori să regleze tempo-ul acestor negocieri și știm foarte bine discuțiile de anul trecut, cînd europenii se temeau că ar putea să fie lăsați pe dinafara negocierilor. Tocmai acestea sînt temerile care se doresc a fi prevenite, numai și pentru că s-a creat acest cadru la summit-ul G7, a existat mai multă încredere între aliați. O încredere care a trebuit să fie firească, dar care nu întotdeauna funcționează.”Cum arată relația transatlantică în acest moment, după toate tensiunile din ultima vreme dintre liderii europeni și președintele american?Robert Lupițu: „Aduce cu imaginea unui plus de optimism pentru summit-ul NATO de la Ankara. De fapt, toate eforturile sînt făcute în această direcție, inclusiv faptul că ieri, în timp ce summit-ul G7 avea loc la Evian, Parlamentul European îndepărta ultimele blocaje procedurale în calea implementării acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, unul care reechilibrează, din punct de vedere comercial și tarifar, relația în favoarea Statelor Unite, pentru că Uniunea Europeană are un excedent comercial mult mai mare. Și deja și la nivelul NATO se lucrează cu diferite scenarii și abordări. Avem acest concept de NATO 3.0, în care vorbim despre o Europă mai puternică în interiorul NATO, în care Europa să facă mai mult pentru apărarea convențională. Vorbim de acest nou model de forțe, care presupune că Statele Unite nu-și vor mai dizloca forțe suplimentare și poate vor retrage anumite tehnici și tehnologii militare de rang convențional, pentru că nu se mai pot concentra simultan pe atîtea teatre de operații și acestea să fie suplinite de către europeni. Practic, unul dintre lucrurile pe care și le dorea Donald Trump, plus sporirea angajamentelor pentru securitate și apărare, adică angajamentele bugetare. Dar, în general, relația pe care aliații europeni o au cu a doua administrație Trump este una care privește și în sens larg anticipativ, pe un termen mediu, dar una care privește și în momentul imediat. Și, practic, depășirea contextului potențial convulsiv, cu summitul G7 sau la summitul NATO, este un obiectiv, pentru că oferă un respiro.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

România anilor '90 a fost marcată de inflație galopantă, de sărăcie și sărăcire, pierderea locurilor de muncă, lipsuri, instabilitate și imprevizibilitate. Într-un asemenea context a explodat fenomenul cămătăriei. Cei care împrumutau oamenii cereau dobînzi exorbitante și dacă nu-și primeau înapoi banii și dobînzile cerute, îi terorizau pe datornici, îi agresau și le confiscau casele, bunurile, lăsîndu-i pe drumuri. Despre violențele acelei perioade de tranziție și fenomenul cămătăriei vorbim cu Anghel Damian, regizorul documentarului „Cămătarii” (PRO TV şi VOYO), şi psihologa criminalistă Leliana Pârvulescu.Care era atmosfera anilor '90, ce speranțe, ce așteptări aveau oamenii și cum au reacționat, de fapt, la instabilitatea economică, la pierderea locurilor de muncă și la tot haosul care s-a creat în societate după căderea comunismului?Anghel Damian: „În mod cert, anii aceia au însemnat un soi de speranță pentru românii care au ieșit de sub jugul comunist, că lumea se va transforma înspre bine. Speranță care s-a năruit foarte repede, pentru că, imediat au început toate acele mișcări sociale, mineriadele, inflația galopantă, lipsa locurilor de muncă, falimentele, privatizările forțate, primele guverne. Și, în paralel, a existat și un mini-exod al românilor care au plecat în străinătate. Foarte puțini dintre ei ca să își găsească un loc, ci mai degrabă să aducă bunuri din afară, să înceapă să facă un soi de comerț mai mult sau mai puțin legal. Celebra bișniță. Plus o altă comunitate de români care a plecat din țară, foști infractori, o comunitate care a plecat în speranța că va descoperi tărîmuri mult mai bogate decît cele de la noi, unde cazuistica pentru tipul acela de infracționalitate era extrem de redusă și unde infracțiunile erau pedepsite mult mai lejer față de codul penal românesc din comunism.”În anii '90, multe averi s-au făcut pe fondul vidului de putere și în contextul unor legi neclare. Proprietatea însăși, de stat sau privată, avea un statut incert. Statul era slab, cu instituții fragile. În lumea asta cu reguli fluide, ce era afacere și unde începea infracționalitatea organizată? Anghel Damian: „Avem chiar afirmația unui celebru politician de astăzi, lider de partid, care a declarat extrem de lejer că, practic, începuturile lui în afaceri au fost acele business-uri la negru, unde evaziunea fiscală era în floare. Deci, dacă sîntem reprezentați la cel mai înalt nivel statal de niște indivizi care își recunosc aceste fapte cu lejeritate, vă dați seama cam cît de mare era fenomenul. Practic, a ajuns aproape de un soi de mitologie populară. Dom'le, așa erau timpurile. Era normal. Se făcea la negru, nu se fiscaliza, nu se încasa, plăteai o șpagă, controalele erau pe șpagă. Și este un tip de comportament pe care nu mai ai cum să-l oprești în a se perpetua, dacă tu îl accepţi ca fiind parte din mitologia asta populară. El, practic, atunci a început să se dezvolte.”Cum ar trebui să înțelegem astăzi, retrospectiv, această intersecție între lumea afacerilor și lumea infracționalității? Leliana Pârvulescu: „Era nevoie de o autoritate, pentru că exista un gol, un vid imens. Nu existau reguli clare, nu existau valori clare, nu existau proceduri clare. Și atunci, evident că în acest vid, oamenii își doreau să existe o autoritate sau, psihologic vorbind, își doreau să vadă pe cineva puternic. Și ca urmare, a fost foarte ușor pentru cei care aveau abilitățile necesare, poate oportunitățile, cunoștințele, să poată să escaladeze și să ajungă în aceste poziții, prin care să exprime autoritate, indiferent că o exprimau prin ceea ce făceau în mod legal sau că o exprimau prin ceea ce făceau în mod ilegal. A fost cea mai prolifică perioadă pentru a manifesta această autoritate în mod ilegal, pentru că oamenii sînt obișnuiți prin natura lor biologică și fiziologică să glamurizeze, să se uite foarte frumos la putere, la oamenii puternici.”Există o fascinație pe care o exercită figurile infractorilor, unii oameni îi privesc pe cei mai mari infractori ca pe niște eroi, îi consideră pe capii grupărilor interlope modele de succes, simboluri ale puterii. De ce, de unde această fascinație pentru rău?Leliana Pârvulescu: „Sînt două aspecte aici pe care putem să le amintim. În primul rînd există glamurizarea băiatului rău, a infractorului, a omului rău, pentru că el deține puterea, deține carisma, deține inteligența. Și al doilea aspect este legat de hibristofilie. Este un sindrom care există la om din punct de vedere genetic și biologic. Cu toții manifestăm acest sindrom, mai accentuat sau mai puțin accentuat, dar el există pentru că noi, prin genetica noastră și prin natura noastră de oameni, sîntem atrași sau sîntem focusați pe lucrurile rele, pentru că lucrurile rele, din punct de vedere evolutiv, ne pot face rău. Și atunci acest fenomen, hibristofilie, este prezent la fiecare și în momentul în care nu există atît de mult inhibitor, se manifestă foarte, foarte accentuat.”Dar cum facem totuși să nu-i transformăm în eroi pe acești oameni care au făcut lucruri abominabile? Leliana Pârvulescu: „Gîndindu-ne foarte clar: ce îmi iau eu de aici, ce văd eu aici, la ce mă uit? Și dacă îl transform într-o poveste din care pot să-mi iau elemente de educație, de conștientizare, atunci – depinde de fiecare cum privește –, cu siguranță putem să trecem peste aceste aspecte și să ne uităm și să ne luăm exact ceea ce avem nevoie.”În primele două episoade îi vedem pe frații Ion și Vasile Balint, cunoscuți sub poreclele Nuțu și Sile Cămătaru, povestindu-și viața și faptele pentru care au fost condamnați în mai multe rînduri, de la tîlhării pînă la violență fizică. Nu pare că au vreun regret pentru suferința pe care au provocat-o. Nu credeți că există riscul ca o parte din public să cadă exact în fascinația despre care vorbeam, să fie sedus de aceste figuri tocmai pentru felul în care vorbesc despre faptele lor abominabile ca despre niște fapte de vitejie? Anghel Damian: „Aici intervine întotdeauna, totuși, conștiința proprie și spiritul critic. Evident că întotdeauna există un risc cînd expui un infractor condamnat, un criminal și îi dai, să zicem, o platformă. Pe de altă parte, sînt convins că, dacă reperele morale sînt corecte, sînt bine așezate, aceste lucruri vor trezi o reacție de revoltă și de respingere. În mod cert, educația nu o face documentaristul. Educația este, o dată, obligație statală, după care este obligația fiecărui părinte. Pînă la urmă, sînt chestiuni pe care trebuie să le judecăm cu propria noastră conștiință și minte. Este o situație în care eu ofer o platformă de gîndire, îi cer spectatorului să se poziționeze, ofer perspectivele asupra acestor întîmplări. Evident, ele sînt foarte dure, dar tocmai această duritate are scopul de a trezi în tine o conștiință: că aceste lucruri sînt greșite.”În primele două episoade nu am auzit vocea, povestea nici unei victime a fraților Cămătaru. De ce?Anghel Damian: „Există perspectiva lor în documentar, la momentele potrivite. Au fost și cazuri în care noi am căutat aceste victime și am găsit niște persoane care sînt într-o cu totul altă situație de viață și familială și au refuzat să își expună trauma. E o situație destul de delicată și aici vorbim de un tip de deontologie profesională în momentul în care tu exploatezi o traumă pentru acest documentar. Dar perspectiva victimelor există și va fi în anumite situații. De exemplu, în episodul al treilea din documentar avem mărturiile din dosar ale fetelor traficate, avem perspectiva procurorului despre aceste fete traficate. Le-am căutat, am vorbit cu ele, am aflat povestea lor și povestea lor este inclusă în documentar.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Într-o economie aflată în recesiune, salariile cresc ușor. Cel puțin, deocamdată, adică în luna martie a.c. Mai precis, salariul mediu brut a fost de 9.902 lei, iar cel net de 5.938 de lei, ambele cu o creștere cu 4,3% față de martie 2025. O analiză mai atentă arată că ritmul creșterii, destul de redus, a fost susținut de data aceasta de sectorul privat, pentru că salariile din zona publică au avut scăderi ușoare. O problemă este legată de raportul dintre creșterea salariilor și rata inflației. Astfel, indicele câștigului salarial real a fost de aproximativ 95%, ceea ce înseamnă că rata inflației a fost cu 5% mai mare decât creșterea medie a salariilor. Practic, vorbim despre o scădere a puterii de cumpărare, dar este un fenomen care a început în a doua jumătate a anului trecut. Așadar, tabloul salariilor în economia locală s-a schimbat. Cu unele excepții, sectorul economic a crescut salariile, dar ritmul este în majoritatea cazurilor destul de redus. De altfel, acesta este specificul sectorului privat care aplică o politică salarială prudentă. În acest context, administrația publică și instituțiile de stat au avut o scădere a salariilor. Concret, în mediul privat, salariile au scăzut în câteva sectoare economice, precum activități juridice și de contabilitate, tranzacții imobiliare, telecomunicații, fabricarea mobilei sau pescuit și acvacultură. Creșterile care au depășit media s-au înregistrat în industria de fabricare a produselor din tutun care a ajuns cel mai bine plătit sector din România, prelucrarea țițeiului sau producția de energie electrică și gaze. Inevitabil, în evoluțiile salariale din sectorul economic vedem și industriile care au avut în ultimul an performanțe economice bune, pentru că în mediul privat ajustările de salarii și de personal se fac mult mai rapid decât în instituțiile publice. Cu alte cuvinte, companiile private cresc sau scad salariile, angajează sau restructurează forță de muncă în funcție de rezultatele financiare pe care le obțin. Un caz special este de data aceasta evoluția salariilor din sectorul public. În martie 2026 față de martie 2025, au fost scăderi pe toată linia în ceea ce privește salariul mediu net. Adică, în administrație publică și apărare salariul mediu s-a redus de la 7.217 lei la 6.886 lei, în învățământ de la 6.069 lei la 5.805 lei, iar în domeniul sănătății și asistenței sociale salariul mediu a scăzut de la 5.422 lei la 5.403 lei. Scăderile sunt efectul măsurilor adoptate începând cu a doua jumătate a anului trecut, atunci când unele sporuri din sectorul bugetar au fost reduse și când s-a aplicat măsura de „înghețare” a salariilor plătite din fonduri publice. Aceasta este „fotografia” lunii martie a.c. Anul acesta, în fața economiei stau multe necunoscute, de la evoluția inflației, până la rezultatele economice ale companiilor. De cifra de afaceri și profitul firmelor depind încasările bugetare și implicit salariile din sectorul public. Dar, de performanțele firmelor depind și salariile din mediul privat. De aceea, sunt mari șansele ca reducerea puterii de cumpărare pentru mai multe categorii profesionale să continue. Tot ieri, premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre principiile legii de salarizare unitară. Noua lege va păstra actuala anvelopă salarială din sectorul bugetar de 8,1% din PIB. Acest lucru va însemna că unele ajustări bugetare în sensul creșterii se vor putea face, dar o mărire semnificativă a salariilor presupune reducerea personalului. Deocamdată, aceasta este viziunea guvernului. Dar, în acest moment, instituțiile publice tărăgănează restructurarea stabilită prin legislație încă de anul trecut. De fapt, oamenii de la stat așteaptă să plece „cel care taie” și să vină „cel care dă”.

Palatul Cotroceni a găzduit miercuri Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice, co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. „Delivering More for Transatlantic Security” („Mai mult pentru securitatea transatlantică”) a fost tema întîlnirii. La finalul evenimentului s-a accentuat ideea colaborării strînse a aliaților cu SUA în cadrul NATO, s-a reiterat ideea că Federația Rusă este cea mai importantă amenințare la adresa Alianței Atlanticului de Nord şi ţările participante au convenit să susțină la summitul NATO de la Ankara, din iulie, conceptul NATO 3.0. Despre toate acestea am vorbit cu analistul de politică internațională Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.La finalul summitului B9 și Țările Nordice s-a insistat pe ideea că Federația Rusă este cea mai importantă amenințare la adresa alianței. Ce rol are acest tip de declarație?Robert Lupițu: „Sigur, par cuvinte aruncate pe un document, însă dacă ne-am găsi în situația, puțin probabilă, ca la un summit aliat ulterior să nu mai vedem Rusia încadrată astfel, de fapt atunci ne-am da seama ce înseamnă a continua să numești Rusia o amenințare, pentru că în primul rînd este. Ea poate fi diluată în percepția publică pentru că tot timpul vedem lideri politici și documente oficiale care spun că Rusia este o amenințare, dar dacă cumva nu am mai spune asta, atunci cineva ar putea deduce că nu mai este. Şi nu este cazul, pentru că vedem instrumentarul de război clasic militar pe care îl poartă împotriva Ucrainei și de război hibrid cognitiv pe care îl poartă împotriva societăților sau infrastructurilor noastre.”Țările participante la summitul B9 și Țările Nordice au convenit să susțină la summitul NATO de la Ankara, din iulie, conceptul NATO 3.0. Despre ce este vorba?Robert Lupițu: „În momentul în care am încheiat relatările de la summitul de ieri, am mers pe formula că NATO 3.0 a intrat în dispozitivul strategic al alianţei la București – folosind o terminologie militar-geopolitică. Conceptul NATO 3.0 a luat naștere în luna februarie la reuniunea miniştrilor apărării din NATO de la Bruxelles, cînd Statele Unite au fost reprezentate de subsecretarul de stat al Pentagonului, al departamentului de război sau al apărării, Elbridge Colby, care este supranumit și artizanul strategiei naționale de apărare. Acolo el a prezentat conceptul de NATO 3.0. Practic, el a împărțit NATO în trei perioade. Perioada de NATO 1.0 care a existat de la momentul înființării, din 1949, pînă la finalul Războiului Rece. Conceptul de NATO 2.0 și anume redefinirea Alianţei și tot ce a urmat cu extinderile ulterioare. Şi NATO 3.0, în care ne-am afla acum sau urmează să ne aflăm, care se referă la faptul că Uniunea Europeană și Europa per ansamblu, aliații europeni trebuie să fie în măsură să asigure securitatea convențională a continentului, adică acea securitate specifică apărării convenționale de tip terestru, aerian și maritim, în timp ce Statele Unite vor rămîne implicate inclusiv din perspectivă neconvențională, adică descurajare strategică nucleară. Aceea a fost propunerea de la acel moment a Statelor Unite, care acum este preluată de către aliații de pe flancul estic, urmînd să fie propusă pentru summit-ul NATO de la Ankara.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Există un moment în viața oricărui împărat în care se apucă să facă o listă cu niște nume, listă care ajunge întâmplător fix la oamenii de pe listă. Practic, e acel moment în care împăratul decide cine-i grăbește pasul spre deificare, și cel mai des nici măcar nu concepe singur lista, ci vreun subaltern care a dat iama prin visterie și știe că o să fie prins, dar încă are acces la hârtiile împăratului, și poate scrie orice pe ele.

Corvinul Hunedoara revine în prima ligă după 34 de ani, o reușită istorică, la 5 ani după sărbătorirea centenarului clubului. Până anul acesta Corvinul nu a a avut drept de promovare, iar performanța de acum vine la nici două luni de la dispariția lui Mircea Lucescu, omul care a păstorit echipa la începutul anilor '80. Corvinul Hunedoara, clubul de fotbal scos din anonimat la sfârșitul anilor 70 de Mircea Lucescu, este în sărbătoare. Echipa a reușit să devină prima promovată în Superligă după ce a învins-o miercuri pe FC Voluntari cu 2-0, scor stabilit încă din prima repriză. Corvinul și-a asigurat matematic promovarea, cu două etape înainte de finalul play-off-ului Ligii a 2a. Revenirea pe prima scenă are loc după o absență de 34 de ani și vine la nici două luni de la dispariția lui Mircea Lucescu. Acesta a venit în 1977 de la Dinamo la Hunedoara și din postura de jucător-antrenor a contribuit enorm la afirmarea clubului în fotbalul românesc. Practic, Corvinul se identifică cu Lucescu și invers. Fostul selecționer a lăsat cu limbă de moarte primarului din Hunedoara, Dan Bobouțeanu, obiectivul promovării. Acest lucru le-a fost reamintit fotbaliștilor în vestiar imediat după victoria cu Voluntari. Noul stadion va purta numele lui Mircea Lucescu Primăria din Hunedoara  s-a mișcat eficent în ceea ce privește echipa de fotbal. Va contribui substanțial la construcția noului stadion care va avea o capacitate de 11.000 de locuri și care ar putea purta numele lui Mircea Lucescu. În plus, a găsit forma de organizare care să-i permită clubului să primească licența pentru Superligă. Echipa nu a avut acest privilegiu anul trecut deși ar fi putut obține din punct de vedere sportiv promovarea. Chiar și așa, Corvinul a câștigat în 2024 Cupa României învingând în finală pe Oțelul Galați și a participat chiar în preliminariile Europa League unde a reușit să elimine pe Pacs din Ungaria, însă a fost eliminată de Rijeka din Croația. Retrogradată în preliminariile Conference League , echipa din Hunedoara a pierdut ambele partide cu FC Astana, echipa din Kazakstan reușind un an mai târziu calificarea în grupa principală de Champions League. La nivelul lotului, arhitectul este impresarul Bogdan Apostu, care i-a pus la dispoziție antrenorului Florin Maxim o echipă bună. Maxim a venit la echipă în anul centenarului 2021 și este considerat artizanul succeselor hunedorenilor. Deși nu este un tip care se exteriorizează Florin Maxim era extrem de bucuros după victoria cu Voluntari sinonimă cu promovarea. Și mijlocașul Ronaldo Deaconu era în culmea fericirii după acest succes, el reușind și anul trecut o promovare cu Unirea Slobozia în Superligă. Acum a recidivat cu Corvinul.

Colombia es el único país de América Latina donde todavía se registra la ablación genital femenina.

Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social (Ziarul Financiar) - Ministrul Dragoș Pîslaru: Parchetul European a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR (EduPedu) -  INTERVIU „În fiecare an am spus că eu sigur voi participa la Eurovision” – Alexandra Căpitănescu (Cotidianul) Analiză: Peter Magyar și noua politică a Ungariei în Ardeal (DW) Cu două treimi din parlament de partea sa, partidul conservator Tisza și liderul său Peter Magyar vor prelua conducerea Ungariei și vor putea schimba întreg sistemul creat de Viktor Orban și Fidesz: justiția, Constituția, mass-media de stat, subvențiile pentru presa care l-a servit pe Orban atât în Ungaria cât și în Transilvania, fundațiile suveică prin care banii trimiși maghiarilor de peste granițe se întorceau parțial în cercul politic al favoriților de la Budapesta sau chiar în buzunarele UDMR. Deocamdată programul său de guvernare nu are un capitol dedicat Transilvaniei și nici maghiarilor din afara țării. Marșul lui de 300 de kilometri între Budapesta și Oradea de acum un an a fost exemplar în ceea ce a avut de arătat Magyar legat de Ardeal: că preferă naționalismul de tip civic, nu naționalismul iredentist. Poate că banii pentru Ardeal vor fi mai puțini, dar mai bine distribuiți și mai corect atribuiți. Bucureștiul nu a vrut să perturbe relația transfrontalieră dintre Budapesta și comunitatea maghiară din Transilvania, fiindcă România are o relație similară cu Republica Moldova, în care banii trimiși spre Chișinău nu au urmat întotdeauna canale oficiale, iar finanțările nu au fost mereu transparente.  Relația bilaterală româno-ungară va rămâne probabil la fel, cu tot cu aranjamentele neoficiale. În schimb, Peter Magyar va scoate la suprafață banii dedicați Transilvaniei, va avea o relație diferită cu UDMR și nu va ezita să-i pedepsească și să-i arate cu degetul pe cei care au participat la corupția din guvernarea Orban, chiar dacă sunt maghiari din România. Integral pe pagina DW. Ce ar trebui să învețe PSD și liderii partidului din lecția predată de Ungaria: populismul în toate formele sale are totuși picioarele scurte și poate duce numai în prăpastie (Republica) Orban din Ungaria pierde alegerile la un scor dureros pentru el și formațiunea sa, la putere în ultimii 16 ani. 138 mandate VS 55 este un rezultat atât de zdrobitor, încât nu poate fi contestat. Practic, alegătorii unguri, prezenți aproape 8 din 10 la urne, i-au zis lui Orban că trebuie să dispară.  Viktor Orban a fost doar un individ care a sugrumat presa liberă, a distrus societatea civilă, a mutilat legi, a drenat fondurile UE alocate Ungariei, și-a plantat apropiații la toate nivelurile în toate domeniile, având tendința de a controla industrii întregi în stil mafiot. Când a văzut că pierde teren, l-a transformat pe Soros în sperietoare națională.  Credeți că vor învăța ceva politicenii din România? Nu, PSD este captivul grupării populist-naționaliste (Olguța Vasilescu și soțul), Sorin Grindeanu este total defazat și inadecvat, analfabet în ce privește așteptările populației. AUR speră și speră, dar nu s-a suit pe val când ar fi avut ocazia și în curând, retorica sa va fi chiar împotriva trendului, comentează jurnalistul Alex Livadaru, autor fondator Republica. Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social (Ziarul Financiar) Viktor Orban, autocraticul lider politic al Ungariei din ultimii 16 ani, a fost foarte admirat în România şi dat ca exemplu pozitiv, de adevărat lider politic, pentru retorica lui naţionalistă, populistă, pentru susţinerea maghiarizării capitalului în Ungaria, pentru modul cum s-a ridicat împotriva Bruxelles-ului. Duminică, 12 aprilie 2026, Viktor Orban a fost înfrânt zdrobitor în alegeri. Viktor Orban a dat cu şutul celui mai de succes model economic văzut până acum din toată istoria omenirii – extinderea Uniunii Europene, integrarea fostelor state comuniste şi susţinerea economică a acestora cu fonduri europene. Viktor Orban a ales să dea cu şutul modelului european, „predându-se“ chinezilor, ruşilor şi chiar americanilor. Toate aceste puteri n-au reuşit însă să vină cu bani, cu suficienţi bani care să ridice Ungaria. De fapt, toate aceste ţări vin să facă un business, şi mai puţin să dezvolte economic o zonă, o ţară cu banii lor. Aviz amatorilor din România, dacă cineva crede că este mai bine cu alţii, cu alte puteri. Pentru România nu există alternativă la Uniunea Europeană, la Bruxelles, la modelul Uniunii Europene, la ceea ce pune pe masă Uniunea Europeană într-un mod concret, nu din vorbe, scrie Cristian Hostiuc, director editorial ZF. Ministrul Dragoș Pîslaru: Parchetul European a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR (EduPedu) „Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o”, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Oficialul și-a declarat speranța „ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”. Achiziția de microbuze școlare electrice la suprapreț, prin contracte cu finanțare PNRR, acuzată într-o anchetă a publicației Reporter de Iași, s-a petrecut după ce, în 2023, Ministerul Educației modifica țintele de achiziții, după ce ratase realizarea acestora în timpul declarat inițial. Atunci, în 2023, a fost redus la jumătate numărul de microbuze pe cale să fie achiziționate și capacitatea microbuzelor dorite, fără ca schimbările să fie anunțate public în prealabil. Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile — între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele. Mai mult pe pagina Edupedu. INTERVIU „În fiecare an am spus că eu sigur voi participa la Eurovision” – Alexandra Căpitănescu (Cotidianul) „Choke me” este povestea mea și ,mai ales, călătoria mea muzicală de până acum, iar prin această piesă am vrut să nu îmi mai pun limite și să îmi dau voie să cred în mine, în muzica mea și ce pot să transmit eu ca și artist”. După o pauză de doi ani, România a decis să revină la Eurovision. Pe 4 martie își alegea și reprezentantă. Alexandra Căpitănescu reușea să adune cele mai multe voturi din partea juriului, 82 din 84 posibile, și astfel devenea omul prin care România revine la cel mai cunoscut concurs muzical din întreaga lumea. Piesa sa, „Choke me”, a stârnit numeroase controverse în spațiul public, iar britanicii de la The Guardian au scris că melodia „romantizează strangularea sexuală”. În replică, Alexandra Căpitănescu a precizat că piesa este o metaforă pentru presiunea pe care o punem singuri asupra noastră. Citiți interviul în Cotidianul.

Agradece a este podcast tantas horas de entretenimiento y disfruta de episodios exclusivos como éste. ¡Apóyale en iVoox! Cuando la OTAN nació en abril de 1949 entre sus doce miembros fundadores figuraba Portugal, un país gobernado desde hacía casi dos décadas por el dictador António de Oliveira Salazar. España, en cambio, tuvo que esperar hasta 1982 para poder acceder. El franquismo y el Estado Novo portugués eran dos regímenes ideológicamente hermanos que compartían inspiración católica, corporativismo, partido único y desprecio por la democracia liberal. ¿Por qué admitieron a Portugal, pero no a España? La clave no está en la ideología, sino en lo que cada dictador hizo entre 1939 y 1945. Franco había recibido ayuda directa de Hitler y Mussolini durante la guerra civil, vistió su régimen con los ropajes fascistas de Falange, se reunió con el Führer en Hendaya y, sobre todo, envió la División Azul al frente ruso. Aquel gesto, pensado para saldar deudas pasadas manteniendo la ilusión de la neutralidad, se convirtió para los aliados en la prueba incontestable de que se había alineado con las potencias del Eje. Salazar jugó otra partida muy distinta. Practicó lo que los historiadores portugueses llaman "neutralidad geométrica”. Vendía wolframio a ambos bandos, pero mantuvo intacta la vieja alianza con Inglaterra. Cuando en 1943 Churchill invocó un tratado medieval para poder instalar bases en las Azores, Salazar cedió. Aquellas islas, situadas en mitad del Atlántico, resultaron decisivas para cerrar el agujero en el cazaban los submarinos alemanes. Portugal pasó así a estar, de forma muy discreta, del lado de los aliados. En 1945 se condenó explícitamente a Franco en la conferencia de Potsdam. Un años más tarde la recién fundada ONU recomendó la retirada de embajadores de Madrid y España quedó aislada internacionalmente. Portugal, en cambio, entró en la OTAN porque sin las Azores la alianza atlántica era inconcebible. Franco se conformó con los Pactos de Madrid de 1953 y con unas bases americanas que le permitieron normalizarse. La apariencia, las formas y la geografía marcaron la diferencia de dos dictaduras que, en casi todo lo demás, fueron de la mano. Escucha el episodio completo en la app de iVoox, o descubre todo el catálogo de iVoox Originals

Agradece a este podcast tantas horas de entretenimiento y disfruta de episodios exclusivos como éste. ¡Apóyale en iVoox! Cuando la OTAN nació en abril de 1949 entre sus doce miembros fundadores figuraba Portugal, un país gobernado desde hacía casi dos décadas por el dictador António de Oliveira Salazar. España, en cambio, tuvo que esperar hasta 1982 para poder acceder. El franquismo y el Estado Novo portugués eran dos regímenes ideológicamente hermanos que compartían inspiración católica, corporativismo, partido único y desprecio por la democracia liberal. ¿Por qué admitieron a Portugal, pero no a España? La clave no está en la ideología, sino en lo que cada dictador hizo entre 1939 y 1945. Franco había recibido ayuda directa de Hitler y Mussolini durante la guerra civil, vistió su régimen con los ropajes fascistas de Falange, se reunió con el Führer en Hendaya y, sobre todo, envió la División Azul al frente ruso. Aquel gesto, pensado para saldar deudas pasadas manteniendo la ilusión de la neutralidad, se convirtió para los aliados en la prueba incontestable de que se había alineado con las potencias del Eje. Salazar jugó otra partida muy distinta. Practicó lo que los historiadores portugueses llaman "neutralidad geométrica”. Vendía wolframio a ambos bandos, pero mantuvo intacta la vieja alianza con Inglaterra. Cuando en 1943 Churchill invocó un tratado medieval para poder instalar bases en las Azores, Salazar cedió. Aquellas islas, situadas en mitad del Atlántico, resultaron decisivas para cerrar el agujero en el cazaban los submarinos alemanes. Portugal pasó así a estar, de forma muy discreta, del lado de los aliados. En 1945 se condenó explícitamente a Franco en la conferencia de Potsdam. Un años más tarde la recién fundada ONU recomendó la retirada de embajadores de Madrid y España quedó aislada internacionalmente. Portugal, en cambio, entró en la OTAN porque sin las Azores la alianza atlántica era inconcebible. Franco se conformó con los Pactos de Madrid de 1953 y con unas bases americanas que le permitieron normalizarse. La apariencia, las formas y la geografía marcaron la diferencia de dos dictaduras que, en casi todo lo demás, fueron de la mano. Escucha el episodio completo en la app de iVoox, o descubre todo el catálogo de iVoox Originals

“Tricolorii trebuie să prindă o zi de excepție pentru a elimina Turcia la baraj”, spune fostul internațional Ciprian Marica, prezent la ultima victorie a României la Istanbul, acum 14 ani. Marica este de părere că viitorul selecționer, Gheorghe Hagi, are nevoie de timp pentru a crea o Națională de succes. Un interviu realizat de Tudor Furdui. Rep: Cum ar trebui să joace tricolorii pentru a obține calificarea la Istanbul în acest meci de baraj? Ciprian Marica: În primul rând, cu încredere. Avem o șansă. E mică, într-adevăr, însă e șansa noastră și pentru asta trebuie să fim dispuși să ne sacrificăm. Vom avea de suferit. Vor fi multe momente ale jocului în care vom fi dominați și va trebui să rezistăm. Sigur că trebuie să se alinieze și planetele, trebuie să fie seara noastră, mai puțin a lor. Nu știu dacă inspirația lui nea Mircea ar fi cheia, dacă experiența jucătorilor, pentru că avem și noi o serie de jucători care deja au acumulat ceva experiență internațională și joacă de ceva ani buni la echipa națională, cert e că valoarea grupului întodeauna bate valoarea individuală a jucătorilor. Ei au individualități. Noi trebuie să fim o echipă. Rep: Te-a surprins lotul convocat de Mircea Lucescu? Ciprian Marica: E clar că nea Mircea a trebuit să facă improvizații. Suntem în situația în care avem jucători suspendați, avem jucători mulți accidentați. Practic atacăm doar cu Bîrligea. Restul sunt jucători care n-ar fi fost la echipa națională dacă n-ar fi fost situația asta, hai să o spunem pe aia dreaptă! Dar s-au mai văzut cazuri ca jucătorii care au venit motivați, cu ambiție, au reușit să îi depășească pe cei care i-au înlocuit. Rep: Cheia unde va fi? Apărarea noastră contra atacului lor, care este foarte bun? Au jucători la echipe senzaționale din Europa. Ciprian Marica: Cheia va fi să fim uniți, echipă scurtă, să avem o juma de ocazie și să dăm două goluri, iar pe faza defensivă să ne apărăm cu toată echipa. Va fi foarte important să nu le dăm spații turcilor. Au calitate individuală, să ne desfacă și să pătrundă ușor. Îmi aduc aminte de vorba dlui Iordănescu, care spunea dab-dab-dublu marking. Rep: Ce însemna asta? Ciprian Marica: Să ne dublăm unul pe altul. Să îl depășești pe unul și să vină celălalt. Ei bine, așa va fi și cu Turcia. Trebuie să reușim să avem capacitatea încât să distrugem atunci când atacă ei și să fim suficient de creativi atunci când construim noi. Rep: Presiunea publicului cred că va fi imensă. Crezi că se vor auzi și cele câteva sute de suporteri români care vor fi acolo? Ciprian Marica: Publicul cu siguranță îi va împinge pe turci de la spate. Nu mă gândesc că ne vom face simțită prezența în tribune, însă și această atmosferă ostilă nu face altceva decât să ne motiveze mai mult, nu ne face altceva decât să ne ambiționeze mai mult, să demonstrăm că suntem mai buni ca ei. Fiecare pe postul lui, individual, să își câștige duelul. Rep: Sunt 28 de ani de când România n-a mai fost la un Campionat Mondial. Se poate prelungi cu încă patru ani? Cine ar trebui să fie la conducerea fotbalului românesc sau a echipei naționale? Sau ce ar trebui să se întâmple pentru ca România să fie acolo, prezentă din nou la un turneu final? Ciprian Marica: Din păcate, oricât de optimiști am dori să fim, trebuie să fim și realiști. Și realitatea spune că din spate nu prea vine nimic convingător, așa cum se întâmpla odată și nu demult. Din păcate, continuăm să folosim ochiul. Îl văd eu, știu eu când deja afară oamenii lucrează după statistici, după lucruri foarte clare și bine puse la punct. Cine va veni? Va trebui ca noi, în primul rând, să avem răbdare, pentru că nu se poate construi nimic peste noapte, Iar cel care a reușit să facă lucrul acesta și a demonstrat-o este Gheorghe Hagi. Fără doar și poate, că Gică Hagi a demonstrat că știe să construiască o echipă și să o ia de la cel mai jos nivel și s-o ducă la campioană. Gică ar fi principalul om care ar putea să facă lucrul ăsta. Acuma, sigur, repet, vorbim de un proiect pe termen mediu și lung. Trebuie să avem răbdare, pentru că nu se poate construi nimic peste noapte.

Comisia Europeană trebuie să interzică fermele de animale crescute pentru blană, spune la RFI directoarea de țară pentru Humane World for Animals în România, Andreea Roseti. Bruxelles-ul este așteptat să ia o decizie în luna martie. Comisia Europeană poate să decidă închiderea fermelor pentru blănuri sau ar putea stabili standarde mai bune pentru unitățile respective. Directoarea de țară pentru Humane World for Animals în România, Andreea Roseti, spune la emisiunea Planeta Verde că este optimistă că Bruxelles-ul va decide interzicerea acestor centre: ”Avem așteptări mari de la Comisie și anume să se interzică în sfârșit fermele de blănuri la nivelul Uniunii Europene”. Ea spune în ce condiții sunt ținute aceste animale: ”A crește animale sălbatice în cuști, că le numim ferme sau cum vrem să le numim, este o practică foarte crudă și care niciodată nu va putea să le ofere o viață acelor animale. Deci animalele respective, vorbim de nurci, șinșile, vulpi, sunt crescute, născute, în cuști de metal, de multe ori în hale, fără să vadă lumină, fără să aibă acces de exemplu la apă pentru nurci sau nisip pentru șinșile, nu le permit aceste condiții să-și manifeste absolut nici un fel de comportament care lor le-ar fi natural”. România a interzis fermele de animale pentru blană încă din 2024, dar măsura va intra în vigoare din 2027. Scrisoarea deschisă adresată Comisiei Europene poate fi semnată aici: https://act.humaneworld.org/page/180786/petition/1?locale=ro-RO

Ionel Bucur este la 61 de ani unul dintre membrii lotului național de sărituri peste obstacole, demonstrând că pasiunea nu are vârstă. Bucur este și sportiv și antrenor, arată impecabil, se antrenează zilnic și concurează cot la cot cu sportivi de trei ori mai tineri, cum ar fi fiul său, care concurează și el pentru România. Sexagenarul mai are o activitate lăudabilă : hipoterapia! Vârsta nu este decât o cifră. Asta o demonstrează la 61 de ani și Ionel Bucur, titular în echipa națională la sărituri peste obstacole. Bucur este un ardelean blând, răbdător și devotat cailor săi pe care îi iubește până la lacrimi. Dragostea sa pentru aceste animale a luat naștere încă din copilărie, pe când avea doar 10 ani, când a simțit că există o diferenţă între animalele din curte pe care tatăl său le folosea la diverse sarcini şi caii antrenaţi doar pentru sport. Acum se ocupă de baza hipică din Sibiu, unde există în jur de 60 de cai și, pe lângă  activitatea sportivă intensă pe care o duce, uimește și lumea medicală prin practicarea hipoterapiei cu copii care au probleme medicale din naștere. Această terapie, care este de fapt o kinetoterapie pe care o poți aplica atunci când călărești un cal, are rezultate remarcabile  asupra persoanelor cu dizabilități dar și asupra persoanelor normale. Echitația te educă, te ordonă și îți dă un plus de a învinge în viață și te face mai puternic. Așa l-a făcut și pe Ionel Bucur, unul din cei mai galonați practicanți de călărie din România, care de-a lungul carierei sportive a adunat peste 80 de trofee naționale, alături de cele internaționale. Bucur concurează și acum, la 61 de ani, după 5 decenii de activitate „M-am apucat la vârsta de 10 ani, deci au trecut 51 de ani de când m-am urcat prima dată pe primul cal” -Ionel Bucur, component al lotului național. În familia Bucur, echitația și caii ocupă un loc aparte și asta datorită lui Ionel Bucur, unul dintre cei mai buni călăreți din România în probele de sărituri peste obstacole. La 61 de ani el arată impecabil, antrenează și concurează. „Majoritatea colegilor îmi spun de ce nu mă las de încălecat, că e timpul și să stau doar să antrenez, dar este lucrul care îmi place, acolo mă simt împlinit și nu vreau să renunț la sport atâta timp cât mă simt în stare bună de sănătate” -Ionel Bucur, component al lotului național. Echitația a contribuit în formarea lui Ionel Bucur ca om. Practic, când este în șa, simte că trăiește. Pasiunea a fost insuflată atât fiicei Adelina, cât și fiului Ionuț,cu care este coleg în echipa națională la sărituri peste obstacole Concurează de la 14 ani... Ionel Bucur ar povesti ore întregi despre relația cal–călăreț, o legătura afectivă care se crează în timp și muncind foarte mult unul cu celălalt. Apropierea de cal este foarte importantă, la fel și dresajul, care nu trebuie să devină o presiune pentru animal. Acesta are nevoie de dragoste, asemeni unui partener de viață. Iar iubirea domnului Bucur pentru cai este dusă la extrem. „Pe lângă familia mea, caii sunt viața mea. Pot să spun doar că am avut un accident și când am intrat în sala de operație, ultimul lucru, i-am spus soției și fiicei mele, să aibă grijă de cai”, spune el. De mulți ani, Ionel Bucur este component de bază al echipei naționale de sărituri peste obstacole. „Sunt foarte mândru că de la vârsta de 14 ani, când am intrat în lotul de juniori, și până în prezent am fost în permanență un membru al lotului național care este format din cinci sportivi”, spune Ionel Bucur. Înainte să ajungă să practice probele de sărituri peste obstacole, Ionel Bucur a participat la toate disciplinele din echitație, iar în 1992 s-a calificat la Jocurile Olimpice! „Am făcut și proba completă, în 1992 am fost calificat pentru Jocurile Olimpice de la Barcelona, dar din păcate, din lipsa fondurilor, nu am putut participa” - Ionel Bucur, component al lotului național.

„Ne dorim aliaţi care se pot apăra singuri, astfel încît nici un adversar să nu fie vreodată tentat să testeze puterea noastră colectivă” a spus secretarul de stat american Marco Rubio la Conferința de Securitate de la München, care a avut loc în perioada 13-15 februarie. Raportul publicat înainte de începerea forumului din acest an se numește „Under Deconstruction”, „În curs de distrugere”, cu referire la schimbările care se produc în ordinea mondială. „Lumea a intrat într-o perioadă de politici demolatoare”, se spune în raport, actuala administrație americană fiind indicată drept cea mai proeminentă entitate care promite „să-și elibereze țara de constrângerile ordinii existente și să reconstruiască o națiune mai puternică și mai prosperă”. Cum arată în acest moment relația transatlantică, în domeniul securităţii şi apărării? Ce ar trebui să reţinem din perspectiva României şi a flancului estic după această ediţie a conferinţei? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, jurnalist acreditat la Conferința de Securitate de la München.Robert Lupițu: „Raportul de anul acesta, poate mai mult ca niciodată, a fost unul tăios și acid la adresa administrației Statelor Unite. A existat și o problemă legată de traducere și interpretare a ce înseamnă „Under Deconstruction”. Pentru că sînt voci care preferă să traducă ordine în curs de deconstruire, nu de distrugere. Nuanța căzînd pe ideea că Statele Unite fac ceea ce s-a întîmplat și în primul mandat Trump, încep să deșurubeze ordinea internațională pe care au încheiat-o după chipul și asemănarea lor, construind alta nouă. De ce? Pentru că, consideră Statele Unite, cu actuala administrație aflată la putere, ordinea de-acum nu mai servește intereselor strategice ale Statelor Unite. Numai că modul în care administrația Trump face acest lucru intră în coliziune cu ceea ce își doresc partenerii europeni de la această ordine, pentru că ei au construit această ordine împreună cu partenerii din Europa. Or, partenerii din Europa în continuare văd valoarea adăugată a ordinii internaționale bazate pe reguli. De aceea a fost un raport provocator. A avut pe copertă un elefant. Și acel elefant era elefantul din cameră, şi anume Statele Unite. Ne-a dus și cu gîndul la un vechi proverb indian: cînd elefanții se bat sau se iubesc, suferă iarba. Cine sînt elefanții? Superputerile care amenință prin pretenții hegemonice să revină la o competiție a mailor puteri și la o ordine guvernată de competiția între marile puteri.”Cum arată în acest moment relația transatlantică, în domeniul securităţii şi apărării?Robert Lupițu: „O să mă refer la o anecdotă și un titlu pe care l-am dat într-un editorial. Pentru că discursul lui Marco Rubio a avut loc pe 14 februarie, de Valentine's Day, a fost un fel de V-Day, dar nu în sensul de Valentine's Day, ci un V-Day care ne-a întors un pic la istorie, inclusiv prin discursul lui Marco Rubio, pentru că sintagma V-Day vine de la Ziua Victoriei, 8 mai 1945, cînd aliații atlantici au clamat și au obținut victoria în Europa. Practic, acel moment este hîrtia de turnesol a tot ce înseamnă relația transatlantică, pînă să apară NATO și Uniunea Europeană, pentru că a fost victoria libertății, a civilizației și a democrației, bazată pe cele două maluri ale Atlanticului de Nord, împotriva totalitarismului nazist la acel moment, ulterior, patru decenii și jumătate mai tîrziu, împotriva comunismului. Dar am asistat în egală măsură la un elefant american care a interpretat o serenadă transatlantică pentru o Europă care face trecerea de la oratorie la autonomie, pentru că nu mai este doar discuție, sînt acțiuni.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Concursurile de sărituri cu schiurile de la trambulina normală de la Jocurile olimpice nu aveau cum să nu se soldeze cu surprize. La individual, pe primul loc s-a situat un german care recunoaște că are frică de înălțime. În proba mixtă de sărituri, românii au terminat pe locul 12, ceea ce este încurajator ținând cont că Festivalul Olimpic al Tineretului European se va organiza la anul la Brașov. La Jocurile olimpice de iarnă de la Milano-Cortina avem parte de performanțe uimitoare. De exemplu, Philipp Raimund, a devenit campion olimpic la sărituri cu schiurile deși nu era considerat favorit. Ce-i drept, germanul concurează la cel mai înalt nivel din 2019, dar nu a obținut niciodată vreo victorie în Cupa Mondială sau alte competiții importante. Cele mai bune rezultate ale sale au fost 4 prezențe pe podium, prea puțin pentru ca cineva să-l fi inclus pe lista favoriților la Predazzo, acolo unde se desfășoară săriturile. În plus, în sesiunea de antrenamente, Raimund a avut rezultate modeste. La concurs însă, exact când a contat cel mai mult, a reușit să-și depășească limitele. Sportivul originar din Oberstdorf, în vârstă de 25 de ani, a impresionat prin constanță și execuții sigure, cu sărituri de 102 și 106,5 metri, suficiente pentru a-l propulsa pe cea mai înaltă treaptă a podiumului olimpic. Philippe are frică de înălțime! Ceea ce depășește orice imaginație este faptul că Philippe stă rău la un capitol la care toți cei care s-au apucat de acest sport nu au vreo problemă. Germanul, are, nici mai mult nici mai puțin, rău de înălțime. Boala se numește acrofobie și o suferă cei care au o teamă intensă de situații care implică înălțimi, cum ar fi să se afle pe munte, la un etaj înalt într-o clădire sau când folosesc o scară. Chiar Philippe a recunoscut că are această fobie, una care în trecut l-a împiedicat să ia startul în anumite competiții. Ultima dată când s-a retras din cauza fricii de înălțime a fost acum mai puțin de un an, la o etapă de Cupă Mondială, cea de la Planica în Slovenia. Atunci, neamțul a explicat că pe trambulinele mici, cum a fost și cea de la Predazzo, nu prea are probleme, dar când trebuie să sară de pe trambulinele foarte mari, care se folosesc mai ales la Cupa Mondială, în concursurile de zbor cu schiurile, uneori nu-și mai poate controla corpul. El a povestit că de obicei e sigur pe el, dar sunt și situații când are probleme la zbor. Practic, corpul său reacționează fără să-l poată controla și de aceea nu riscă în condițiile în care nu știe dacă mai este el pilotul. Dacă poate reacționa sau se lasă în voia sorții. Vă dați seama cât de umilitor este pentru un săritor să ia telescaunul și la coborâre, nu numai la urcare. Cum s-or uita ceilalți competitori la el? Raimund a obținut rezultatul carierei La Pedrazzo pe trambulina normală de 90 de metri, Philippe Raimund nu a avut nicio problemă cu frica de înălțime, ba chiar a obținut rezultatul carierei cu un total de 274,1 puncte. Acesta l-a depășit cu 3,4 puncte pe Kacper Tomasiak, un polonez de numai 19 ani, care nu ajunsese niciodată nici măcar în manșa a doua a unei etape din Cupa Mondială. Bronzul a fost împărțit de un japonez și un elvețian care nu sunt în top 10. Slovenul Domen Prevc, marele favorit, a terminat abia pe locul 6. Deși e clar că alcătuirea podiumului în primul concurs masculin de la Jocuri e o surpriză, rezultatul are o explicație. În Cupa Mondială se concurează foarte rar pe trambuline atât de mici cum e cea normală de la Predazzo, astfel că marile staruri cum ar fi Prevc, Kobayashi, Lanisek, Tschofenig, Hoerl sau Kraft nu sunt obișnuite și nu reușesc să se adapteze la timp. Aceștia își pot lua revanșa în concursul pe trambulina mare, cea de 160 de metri, de la Jocurile Olimpice, care va avea loc luni, 16 februarie. România pe locul 12 la proba pe echipe mixte Cât despre români, aceștia au obținut un rezultat onorabil în proba de echipe mixte la sărituri cu schiurile, pe trambulina normală HS107, aceeași pe care a evoluat și germanul Raimund la individual. România a ocupat locul 12, un loc obținut după prima manșă, cu 393,1 puncte, ratând calificarea în manșa finală în care au intrat primii 8. Este pentru prima dată la o ediție de Jocuri Olimpice, când România a aliniat la start o echipă completă în această probă mixtă, unde a reușit să califice câte doi sportivi, atât la feminin, cât și la masculin. Echipa a fost formată din doi sportivi cu experiență olimpică: Daniela Toth, aflată la a treia participare la Jocuri, și Daniel Cacina, cu două prezențe la Olimpiadele albe. Alături de ei au concurat doi sportivi care au trăit pentru prima dată emoțiile unei întreceri olimpice: Mihnea Spulber și Delia Folea. Toți cei patru au contribuit cu câte o săritură și au arătat că pot face față atmosferei și rigorilor unei competiții olimpice. Acest rezultat marchează o premieră și dă mari speranțe pentru viitor, având în vedere că suntem la prima participare de acest gen, iar la anul, la Festivalul olimpic al tineretului european care se va desfășura în România, săritorii români pot obține rezultate bune pe trambulina de la Râșnov.

Recesiunea tehnică din România este o contracție de moment, declară la RFI fostul premier Ludovic Orban. Președintele partidului Forța Dreptei spune de asemenea că cei mai mulți primari de comune care l-au criticat pe premierul Ilie Bolojan sunt de la PSD. Ludovic Orban, despre recesiunea tehnică din România: ”Sincer, era previzibil (...). Practic, s-a contractat PIB-ul în mare parte din cauză că nu a mai funcționat minciuna cu creșterea economică bazată pe stimularea consumului, prin măsuri guvernamentale care să crească venituri către categoriile care sunt finanțate de la buget (...). Cred că e o contracție de moment, nu cred că e un fenomen care să continue”. Despre reforma administrației: ”E nevoie de o reformă administrativă care să ducă la concentrarea administrației, mai puține unități administrativ-teritoriale. Personal, susțin și reducerea numărului de județe (...). Eu pot să vă dau o cifră, pe baza evaluărilor mele, se poate ajunge la 17-18 județe, fără probleme”. Despre primarii de comune care îl critică pe premierul Ilie Bolojan: ”Aproape toți primarii care au vorbit împotriva lui Bolojan au fost primari PSD, în frunte cu primărița de Cumpăna, care e din 2020 în funcție (...). Primărița din Cumpăna are 85 de angajați, la o primărie de comună. Cum să nu aibă de unde să facă reduceri de personal? (...) O primărie de comună medie poate să funcționeze liniștit cu 15-16 angajați care să-și facă treaba”.

Ungaria se pregăteşte pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie. Unele sondaje arată că principalul partid de opoziţie, Tisza, condus de Péter Magyar, ar putea fi votat de 48% dintre alegătorii hotărîţi, în timp ce partidul Fidesz al premierului Viktor Orbán ar fi susţinut de numai 40% dintre votanţi. Se clatină regimul lui Viktor Orbán? Ce şanse are partidul de opoziţie Tisza să cîştige acest scrutin? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Cine este Péter Magyar? Luciana Ghica: „Este o față mai tînără a lui Viktor Orbán, ceva mai în ton cu timpurile. Vorbim, practic, de o scindare, nu neapărat a unui partid – pentru că Tisza nu a derivat din Fidesz, ci sînt cîteva figuri care au plecat din Fidesz –, dar vorbim de o scindarea a aceluiași tip de mișcare politică. Péter Magyar nu este doar un alt Orbán, mai tînăr. Însă, să nu ne așteptăm la o schimbare radicală dacă va cîștiga și să nu uităm că, de fapt, în esență, nu există o schimbare radicală a dezbaterii politice în Ungaria în acest moment. Nu avem de a face cu o opoziție reală la mișcarea politică pe care a construit-o și la tipul de clientelism pe care l-a construit Viktor Orbán.”Péter Magyar a publicat un program politic și economic stufos, de 240 de pagini, cu teme clasice de guvernare. E vorba despre fiscalitate, despre soluții pentru a contra dependența energetică a Ungariei, despre relația cu Europa, despre relația cu Ucraina. Ce cîștigă și ce riscă partidul său, Tisza, care s-a prezentat inițial ca o mișcare antisistem,venind cu această serie de propuneri articulate, clasice, formale?Luciana Ghica: „Poţi să fii antisistem pînă la un punct. Nu merge dacă vrei mai mult. Tipul de abordare pe care îl are Péter Magyar acum este singurul care îl poate face să cîștige: se concentrează nu pe chestiuni de politică externă, ci pe chestiuni de politică internă, de politică economică în primul rînd și de politici sociale. Avem de-a face cu o populație din ce în ce mai săracă, cu un nivel de trai din ce în ce mai scăzut. Și, desigur, ce poate să promită sînt chestiuni legate de taxare. Îi impozităm pe cei mai bogaţi și care au miliarde. Îi ajutăm pe cei mai săraci. Reîncercăm să punem Ungaria pe hartă, dar fără să schimbăm semnificativ traiectoria. De altfel, în acest document de peste 200 de pagini, chestiunea pro-europeană este moderată. Tocmai pentru a atrage votanții care încă sînt captivii lui Orbán. Practic se luptă pentru același tip de electorat.” Cine sînt votanţii lui Péter Magyar? Luciana Ghica: „Pe de o parte, a reușit să atragă din electoratul tipic al lui Viktor Orbán, asta îi dă cel mai mare avantaj, acolo este, de fapt, miza. Și, desigur, pentru a avea o șansă în acest moment, pe de altă parte îl vor sprijini și votanții partidelor democratice obișnuite, care sînt, în general, din mediul urban, cu educație superioară.”Se va schimba ceva în relația Budapestei cu Bruxelles-ul, în eventualitatea că se va schimba guvernarea? Luciana Ghica: „Cel puțin pentru început, da. Pentru că, dacă Magyar cîștigă, are nevoie de sprijinul Bruxelles-ului, mai ales pentru deblocarea fondurilor europene, pentru a salva economia.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Mai mulți lideri ai Marinelor militare din cîteva țări NATO, reuniți la Conferința navală de la Paris, avertizează asupra amenințării reprezentate de Rusia pe mare, aceasta continuînd să investească în flota sa nordică și în capacitățile subacvatice. Șefii Marinelor au insistat asupra necesității pregătirii pentru o confruntare maritimă în cazul unui conflict deschis cu Rusia. Avertismente din partea unor lideri militari din țările NATO cu privire la amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru Europa au tot apărut în ultimii ani. Ce e nou în atenționările șefilor marinelor militare? În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).Cătălin Gabriel Done: „Aceste noi avertismente ne arată foarte clar că Europa traversează un moment extrem de dificil din punct de vedere al securității și al apărării. Practic, s-a oficializat trecerea de la logica post-Război Rece la o logică de securitate competițională pe teritoriul european și această logică se încadrează foarte bine în explicațiile Şcolii de la Copenhaga. Ce ne spune Şcoala de la Copenhaga este că în astfel de situații, cînd o mare putere, cum este Federația Rusă, intră în competiție cu un sistem de alianțe, cum sînt cele occidentale – aici mă refer la NATO, Uniunea Europeană –, întotdeauna va căuta să cîștige avantaj vis-a-vis de acest sindrom al inferiorității și va căuta să obțină avantaje strategice pe cîmpul de luptă, avantaje strategice din punct de vedere ideologic, dar și în competiția managementului emoțional. Pentru că Federația Rusă deține în momentul de față avantajul strategic în managementul emoțional și poate influența extrem de mult percepția publică, trăirile noastre. Frica de război a devenit o constantă în rîndul societăților europene. De altfel, ultimul sondaj dat publicității arată că undeva la peste 56% dintre europeni se așteaptă ca în următorii ani Europa să traverseze o perioadă cu turbulențe din punct de vedere securitar și 60% dintre europeni se așteaptă să avem un război deschis cu Federația Rusă.”În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari?Cătălin Gabriel Done: „Vom vedea asta în săptămînile următoare, pentru că urmează Conferința de Securitate de la München. Știm cu toții că această reuniune oferă cumva startul noilor politici pentru viitorii ani. Vom vedea cum se va poziționa administrația americană vis-a-vis de aceste avertismente, dar cred că schimbul de informații dintre Statele Unite ale Americii și partenerii europeni încă funcționează și această structură de încredere este vitală pentru securitatea noastră. Din păcate, Europa stă foarte prost la capitolul încredere şi nu reușim să ne atingem țintele pe care ni le setăm singuri, pe care le stabilim împreună cu partenerii europeni.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

De la 1 iunie 2026, Ministerul Finanțelor intenționează să introducă o nouă obligație pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor: emiterea facturii electronice în sistemul electronic e-Factura. Concret, asta înseamnă că foarte mulți oameni din zona culturală – jurnaliști, traducători, scriitori, artiști – vor trebui să se conformeze unor proceduri gîndite inițial pentru prestatorii de servicii. Această măsură nu schimbă regimul de impozitare al drepturilor de autor, dar adaugă o sarcină birocratică suplimentară într-un domeniu în care cîștigurile sînt în general mici. Ce presupune exact această obligație? De ce a apărut? Ne-a explicat avocata Luisiana Dobrinescu, specializată în drept fiscal.Ce se schimbă, concret, de la 1 iunie, pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor?Luisiana Dobrinescu: „Vor intra în lumea e-Facturii. Cel puțin așa arată textul reglementărilor de la acest moment. E posibil ca termenul să se mai amîne, e posibil să nu se mai amîne. Această e-Factura e introdusă din 2021 ca legislație și, din perspectiva implementării, acest lucru a avut loc etapizat, pe categorii. Prima dată cei obligați la e-Factura au fost cei care facturau către stat, apoi cei care facturau către alte persoane, firme către firme, să zicem așa, pe înțelesul tuturor. De anul trecut, inclusiv micii profesioniști, meseriașii, toți cei care erau identificați la Registrul Comerţului printr-un cod de identificare fiscală, PFA-urile, adică. Și acum, ultima etapă este a celor care au doar CNP, dar care obțin cu recurență venituri. Aceasta este ultima etapă de implementare a e-Facturii. România este campioană la implementarea e-Facturii, este cel mai avansat stat european. În state care o testează, au introdus-o, ca Spania sau Italia, încă nu este obligatorie pentru toată lumea. (...) Dar e-Factura va fi obligatorie pentru toate statele membre (ale UE). Noi avem cel mai mare deficit de TVA, dintre toate statele membre încasăm cel mai puțin din TVA. Atunci, prin planul PNRR, ne-am obligat la foarte multe lucruri: să luăm măsurile pe care guvernanții noștri de atunci s-au gîndit că ar fi oportun să le luăm pentru diminuarea micii și marii evaziuni. Și una dintre ele este această e-Factură.”De această dată este vorba însă de drepturi de autor, nu de TVA. TVA-ul este altceva, iar pentru drepturile de autor impozitele sînt reținute la sursă în România.Se schimbă ceva în această privință? Luisiana Dobrinescu: „Nu se schimbă nimic. Însă, facturarea aceasta vine din obligațiile de TVA. Directiva 112/2006 este directiva de TVA, care, din 2006, vă dați seama, obligă la facturare. Însă, la noi, în România, nu s-a aplicat. Practic, ce zice directiva aceea de TVA? Că orice persoană impozabilă – și vedeți, nu zice comerciant, nu zice activitate economică, ci orice persoană impozabilă – trebuie să emită facturi pentru operațiunile pe care le desfășoară cu regularitate. Ce înseamnă persoană impozabilă în accepțiunea acestei directive? Înseamnă orice persoană care, în mod recurent, prestează servicii sau livrează bunuri. Tot directiva aceea spune că gestiunea drepturilor de autor este o prestare de servicii. (...) Regimul drepturilor de autor cu reținerea la sursă vizează impozitele directe: impozitul pe venit și contribuțiile sociale. TVA-ul este un impozit indirect. TVA-ul se datorează pentru persoanele care depășesc un plafon de încasări pe an. La acest moment, de curînd, plafonul de încasări este de 395.000 lei. Și atunci trebuie urmărit cine depășește acel plafon. Deci, indiferent de partea de impozit pe venit și contribuții, care rămîn neschimbate. Și atunci, facturarea este efectiv o pîrghie de monitorizare, de contabilizare.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Vestea că instituția care supraveghează regulile de respectare a concurenței în România va face un studiu despre piața cărnii de porc a atras atenția. Consiliul Concurenței și-a consolidat imaginea unei instituții în care există expertiză și de multe ori reprezentanții unor companii, antreprenori sau experți au făcut apel la intervenția Consiliului pentru a regla unele distorsiuni dintr-un sector economic. Desigur, un studiu realizat pe filiera de produs a cărnii de porc nu are ce să strice, mai ales că instituția a anunțat că vrea să analizeze întregul lanț, de la fermă, la abator, la procesatori și până la retail. Sunt foarte curios, însă, dacă analiza Consiliului Concurenței va aduce mai mult decât știm în acest moment. Vom vedea. Deocamdată, câteva lucruri sunt clare. Prima constatare este că, dintre produsele alimentare, carnea de porc contribuie cel mai mult la deficitul balanței comerciale, respectiv cu aproape un miliard de euro. Sunt estimări care arată că din totalul consumului de carne de porc doar o treime mai provine din România. Recent, unul dintre acționarii unui mare procesator român, Cris Tim, declara că importă carne de porc în valoare de 100 milioane de euro anual, pentru că din țară nu poate cumpăra. Situația este logică dacă ne gândim că de la identificarea primului focar de pestă porcină africană (PPA) în România, în anul 2017, și până anul acesta, estimările arată că au fost sacrificați aproximativ 1,8 milioane de porci. Practic, cifrele ne spun că România nu a putut opri niciodată în ultimii opt ani răspândirea pestei porcine africane. Nu s-a putut reduce sau eradica acest virus din două motive: situația atipică față de alte state europene a creșterii porcinelor în România și populismul politicienilor. În România, se cresc mai mulți porci în gospodăriile individuale decât în exploatațiile industriale. Ceea ce este o tradiție și un motiv de mândrie pentru unii români, duce, în condițiile existenței pestei porcine africane, la mari riscuri de răspândire. Mai mult, sunt situații în care gospodăriile populației se transformă în adevărate mini-ferme în care sunt crescuți zeci de porci. Nerespectarea normelor de biosecuritate și sanitare, foarte sensibile în cazul pestei porcine africane, și transportul animalelor pentru vânzarea lor au fost principalele cauze pentru care virusul nu a putut fi stopat, ba, dimpotrivă, chiar s-a răspândit. În același timp, decidenții politici nu au avut curajul să ia măsuri care să împiedice extinderea focarelor de pestă porcină africană. Motivul este simplu: ar fi trebuit să le impună fie respectarea unor reguli de biosecuritate stricte, fie chiar în anumite zone să interzică creșterea porcilor. Au fost câteva încercări legislative care ar fi trebuit să reglementeze situația gospodăriilor individuale, dar niciun politician și niciun partid nu le-a dus până la capăt și astfel regulile stricte nu s-au aplicat. În aceste condiții, cu 1,8 milioane de porci sacrificați în opt ani, nu este de mirare că România importă multă carne de porc. Creșterea porcilor în gospodăriile populației este un subiect atât de sensibil electoral încât niciun ministru al agriculturii și niciun șef al ANSVSA nu au îndrăznit să ia măsuri eficiente. Este adevărat că s-au derulat mai multe programe de reproducție în sectorul suin, dar rezultatele sunt încă eclipsate de prezența virusului PPA. Spre deosebire de România, Spania, cel mai mare producător de carne de porc din Uniunea Europeană, a luat măsuri rapide și hotărâte atunci când în Catalonia a apărut virusul PPA la câțiva porci mistreți. Au fost mobilizați oameni pentru a vâna mistreții, iar efectivul acestora se va reduce la jumătate, au fost închise unele drumuri critice și instituțiile sau companiile au trecut la repararea împrejmuirilor care au rolul de a bloca apropierea porcilor mistreți de zonele locuite. Este o mobilizare pe care în România nu am văzut-o niciodată. De aceea, studiul Consiliului Concurenței nu strică, dar analizele industriei cărnii de porc ar trebui făcute de alte instituții, care apoi să ia și decizii.

Fostul premier Ludovic Orban se arată sceptic că actuala coaliție aflată la guvernare va rezista până în 2028. Președintele partidului Forța Dreptei anunță pe de altă parte că formațiunea sa ar putea fuziona cu PNL anul viitor. Ludovic Orban, despre coaliție: ”A pierdut toată coaliția, în ansamblu, din cauza lipsei de corectitudine a PSD în raport cu partenerii de guvernare. Practic, dacă PSD continuă felul ăsta de raportare la coaliție, coaliția riscă să se distrugă (...). Nu o să mai suporte partenerii de guvernare această atitudine ostilă”. Despre o fuziune Forța Dreptei-PNL: ”Ca să mă întorc eu în partid, e nevoie de un proces de fuziune, de comasare prin absorbție, prin care PNL să absoarbă Forța Dreptei. La ora actuală, am avut o discuție cu președintele Partidului Național Liberal, cu Ilie Bolojan, în această discuție ne-am pus oarecum de acord și am convenit de comun acord că există deschidere pentru a începe aceste discuții”. Ludovic Orban precizează că în partidul său există mulți liberali anti-PSD: ”Alături de mine sunt foarte mulți liberali de dreapta, anti-PSD, oameni de calitate, oameni care pot să contribuie la o întărire a PNL și mai ales la asigurarea unei direcții corecte pentru PNL”.

Viitorul nostru va fi rescris de tinerii antreprenori care, astăzi, creează aplicațiile de mâine. Au la îndemână idei și tehnologii care transformă aceste idei într-o afacere bazată pe coduri.   Am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » un tânăr de acest fel. L-am cunoscut în acceleratorul de startup-uri Innovation Labs de la Politehnica din București, unde sunt mentor și activez în jurii. Aici e locul în care afacerile viitorului cresc la firul ierbii. Cristian Carp nu a reușit din prima. Nimeni nu reușește din prima. Reușesc doar cei care nu renunță după ce nu reușesc prima dată. Și nici a doua și nici a treia. Ai nevoie de o doză mare de determinare și disciplină ca să avansezi pe drumul antreprenoriatului. Cristian Carp face parte din această categorie de tineri încăpățânați care nu renunță. Are 32 de ani și a fondat afacerea lui, botezată Wild Media, acum vreo 13 ani. În iunie 2024 a lansat aplicația Shorts AI, cu care a plecat în Statele Unite. Viața lui se derulează între San Francisco și Los Angeles, când nu e prin diverse evenimente de tech în Dubai, România sau pe alte coordonate. Ce face Shorts AI? Îi dai acces la arhiva ta de fotografii și de filme personale, scrii un prompt despre un film cu tine în rolul principal și aplicația ți-l generează imediat în formate destinate pentru platformele de new media, unde le și publică automat. Practic faci un film cât ai bate din palme, care se difuzează în mod automat. Recent a ajuns pe locul doi la hackathonul organizat de faimoasa organizație americană Y Combinator. Cristian are în ADN-ul lui acel ceva care l-a transformat într-un antreprenor de primă mână. Mai multe despre el și proiectele lui găsiți pe pagina: wildmedia.ro

Demers important realizat de societatea civilă în colaborare cu autoritatea publică locală: e vorba de Carta Albă a Rezilienței Climatice a Sectorului 1, lansată de asociația Ecopolis. Este primul document de acest gen din România, rezultat în urma unui proces de consultare publică și cooperare între ONG-uri și stat. Invitată la Planeta Verde este directoarea executivă a organizației, Oana Neneciu. Ce este Carta Albă a Rezilienței Climatice a Sectorului 1? Oana Neneciu: ”Carta Albă este un document care conține în primul rând 62 de piste de acțiune pentru un Sector 1 al Bucureștiului rezilient climatic. Practic, o listare a proiectelor necesare, pentru ca această bucată de oraș să devină în timp rezilientă climatic, cetățenii să simtă o îmbunătățire a calității vieții”. De ce era nevoie de o Cartă Albă a Rezilienței Climatice a Sectorului 1? Directoarea Ecopolis: ”Acest model de consultare a publicului, plus ONG, plus municipalitate există în marea majoritate a orașelor europene. Așa teoretic ar trebui să se întâmple când construiești orice strategie de orice tip (...). Niciodată nu știm, nici măcar noi, ONG-urile care activăm în domeniul mediului, nu știm cu adevărat ce se întâmplă la nivel de cartier, de stradă, de bloc. Cetățenii știu cel mai bine cu ce se confruntă și practic de acolo am plecat”. Ce poate învăța Bucureștiul de la alte mari orașe ale Europei, pentru a combate eficient poluarea aerului? Oana Neneciu: ”În Paris, străzile adiacente școlilor sunt închise pe perioada în care copiii intră la școală, cel puțin, dacă nu se poate permanent. Practic, părinții nu mai au acces deloc cu autovehicule personale în jurul școlilor, asta pentru că aerul e foarte poluat și poți să reduci din această poluare prin demersuri simple, închizi străzile. În Paris, am văzut chiar o școală care are un zid imens de beton, ca să blocheze poluarea de la o arteră foarte mare, un zid înalt”. Carta Albă a Rezilienței Climatice cuprinde peste 60 de direcții de acțiune, de la infrastructură verde și mobilitate urbană, până la politici publice și echitate socială. Carta Albă conține o Hartă Climatică a Sectorului 1, care scoate în evidență punctele vulnerabile și resursele locale.

Scandalul Epstein zguduie lumea politică americană după publicarea miercuri a unor noi documente în Camera Reprezentanților. E-mailurile ridică semne de întrebare serioase despre Donald Trump și despre ce știa în legătură cu activitățile prădătorului sexual, care s-a sinucis în închisoare în 2019. Comentatorii remarcă diviziunea din rândul republicanilor, înainte ca în Camera Reprezentanților să se voteze declasificarea întregului dosar Epstein. ”Dezvăluirile reaprind semnele de întrebare despre relația trecută dintre Donald Trump și agresorul sexual”, scrie Le Monde. ”Într-unul dintre emailuri, Jeffrey Epstein laudă tăcerea actualului președinte american și susține că o victimă „a petrecut ore întregi” la el acasă, în compania lui”. „Donald Trump știa despre abuzurile sexuale asupra minorilor”, chiar dacă „nu a participat niciodată”. Practic, aceasta este ceea ce susține infractorul sexual american Jeffrey Epstein într-o serie de e-mailuri care îi sunt atribuite, relatează la rândul său The Washington Post. Ziarului britanic The Mirror relatează că dezvăluirile includ un e-mail revelator de la Epstein către Ghislaine Maxwell din aprilie 2011. Aceasta este o fostă persoană din înalta societate britanică și americană, condamnată în 2021 pentru trafic sexual de fete minore pentru Jeffrey Epstein. Anunț prin care FBI invită toate posibilele victime ale agresorului sexual Jeffrey Epstein să facă plângere împotriva acestuia, 28 august 2019; Sursa: X/FBI New York   Potrivit ziarului, acesta îl descrie pe Trump drept „câinele care nu a lătrat” și susține că a petrecut „ore întregi la mine acasă”. Fostul prinț Andrew reapare și el în e-mailuri, spunându-i lui Epstein că nu are „nimic” de-a face cu acuzațiile de abuz sexual împotriva sa și implorându-l să „spună asta”. Time amintește că dosarul s-a aflat în centrul discuției publice, ”inclusiv în rândul bazei MAGA a lui Trump”. ”Scandalul a fost alimentat și mai mult de dezvăluirea unei scrisori a lui Trump de ziua de naștere a lui lui Epstein. Trump a negat că ar fi scris-o. Time invocă și acuzațiile lansate de către ”miliardarul din domeniul tehnologiei și fostul aliat al lui Trump, Elon Musk, în timpul conflictului lor public de la începutul acestui an”. The Hill notează că ”Trump a negat că ar fi apropiat de Epstein, deși cei doi au fost fotografiați împreună de multe ori de-a lungul anilor. Trump a declarat că i-a interzis lui Epstein să intre în clubul său Mar-a-Lago după ce finanțatorul a „furat” tinere care lucrau la spa-ul clubului”. Newsweek vorbește despre o adevărată ”rebeliune republicană” după ce s-a anunțat că în Camera Reprezentanților se va vota săptămâna viitoare un proiect de lege care obligă la publicarea dosarelor complete ale Departamentului de Justiție privind cazul Epstein. Trump i-a acuzat pe democrați că „încercă să aducă în discuție farsa lui Jeffrey Epstein” și i-a avertizat pe colegii săi republicani: „Doar un republican foarte rău sau prost ar cădea în această capcană”. Și Politico este de părere că „republicanii trebuie să se aștepte la dezertări în masă”. Cinci surse anonime din cadrul partidului, care au vorbit cu agenția media americană, au declarat că „mai mulți oficiali republicani de rang înalt cred că între cincizeci și o sută dintre membrii lor ar putea vota pentru măsură”. (Sursa: Courrier International).

Realizat de Asociația Tzuby's Kids, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) și Alianța România Fără Orfani (ARFO), ghidul ce aduce claritate întregului proces de adopție, provocărilor și nevoilor reale ale copiilor. Vorbim despre "Pregătirea pentru adopție - Călătoria care îți schimba viața" cu autorii acestei cărți, Liviu Mihăileanu și Mirela Claudia Mihăileanu, ei înșiși părinți adoptivi. Se împlinesc anul acesta zece ani de activitate pentru Asociația Tzuby's Kids, si, în baza experiențelor acumulate, a rezultat cartea "Pregătirea pentru adopție - Călătoria care îți schimba viața", o carte ce propune un cadru empatic și realist, care clarifică trauma abandonului și modul în care părinții se pot pregăti emoțional și informațional pentru adopție. Volumul le oferă părinților viitori și actuali un instrument de orientare într-un proces birocratic și emoțional complex, facilitând înțelegerea realităților adopției și ale plasamentului familial. „Transformarea începe cu tine. Dacă simți că poți iubi dincolo de limite și ești gata să schimbi nu doar viața unui copil, ci și propria ta viață, acest ghid îți arată cum să începi.”– Liviu și Mirela Claudia Mihăileanu Mirela Claudia Mihăileanu, consilier în adopție și formator acreditat în îngrijirea copiilor cu istoric de traumă, este un specialist dedicat familiilor aflate în procesul de adopție. A organizat numeroase cursuri de pregătire pentru viitori părinți adoptivi, oferindu-le suport emoțional și educațional și contribuind la formarea unei comunități solide de părinți informați și pregătiți pentru această călătorie. Liviu Mihăileanu este președintele Alianței România Fără Orfani, membru al boardului World Without Orphans Europe și președinte al Asociației Tzuby's Kids. În ultimii 10 ani, a fost direct implicat în modificarea legislației privind protecția drepturilor copilului și regimul juridic al adopției în România. Aceste modificări legislative au favorizat schimbarea filosofiei de intervenție a sistemului de protecție, trecând de la instituționalizare la prioritizarea intervenției familiale. Începând din 2015, Tzuby's Kids a sprijinit mii de părinți adoptivi și de plasament, psihologi și asistenți sociali în îngrijirea copiilor cu istoric de traumă și a facilitat integrarea a sute de copii în familii adoptive și de plasament.

Asociația Viitor Plus a lansat pachetul „EcoInteractiv”, un pachet complet de materiale ce oferă un set concret de resurse pedagogice potrivite pentru elevii din ciclul gimnazial și liceal, iar prin îmbinarea educației non-formale, cu teme complexe de sustenabilitate, EcoInteractiv poate transforma Săptămâna Verde într-o experiență de învățare integrată și captivantă. Vorbim pe acest subiect cu Teia Ciulacu, fondatoarea și președinta Viitor Plus. Pachetul EcoInteractiv de la Viitor Plus include 12 planuri de lecții interactive cu teme actuale de mediu (schimbări climatice, economie circulară, energie verde, poluarea aerului și apei, transport sustenabil etc.); două seturi de carduri tip mind map, care stimulează gândirea critică și învățarea prin joc, într-o structură de cauză-efect; două filme de animație educative, dedicate temelor Schimbările climatice și Economia circulară. „Lecțiile, filmele și cardurile formează un combo educațional dinamic, care face conceptele de mediu mai ușor de înțeles și aplicat”, spune Ioana Duică, manager proiect EcoInteractiv. Lecțiile și animațiile sunt disponibile pe site gratuit. Cardurile educative sunt în format digital, dar pot fi tipărite pe carton pentru a putea fi folosite. Puteți solicita din fondurile disponibile la ISJ pentru Săptămâna Verde pentru printarea mai multor seturi la nivel de școală, pe care le veți putea folosi în anii următori. Resursele EcoInteractiv sprijină profesorii implicați în programul Săptămâna Verde, oferind instrumente moderne pentru ciclul gimnazial și liceal. Prin combinarea educației non-formale (animații, jocuri de logică, activități practice) cu teme de sustenabilitate, programul transformă lecțiile într-o experiență de învățare captivantă.

Bienvenido al Podcast “Cuentos con moraleja”. El Podcast en el que te traigo cuentos cortos para que los niños aprendan sobre finanzas, ventas, desarrollo personal, marketing y emprendimiento.Debes poner mucha atención para aprender todo lo posible y poner en práctica lo aprendido hoy mismo.Hoy te traigo el cuento de… "La feria de la limonada de Rita la ardilla"¿Estás preparado? ¿Estás preparada?¡Comenzamos!Rita la ardilla soñaba con comprar un libro sobre árboles y una regadera brillante. “Voy a emprender”, dijo con chispa en los ojos. Abrió su hucha, contó con calma sus ahorros y preparó cuatro sobres. En uno escribió ingredientes. En otro, ahorro. En el tercero, reinversión. En el cuarto, compartir. “Primero ordeno mi dinero, luego ordeno mis ideas”, sonrió.Lía la luciérnaga, que brillaba como un cartel encendido, revoloteó curiosa. “Tu limonada necesita una historia”, susurró. “Ponle nombre, colores y una promesa clara.”Rita pensó y pintó un letrero: “Limonada Buen Día. Fresca, honesta y con un toque de miel”. Al lado dibujó una ardilla regando su árbol. “Mi porqué: ahorrar para aprender y cuidar el bosque”, añadió.Nico el zorro, experto en ventas con corazón, se acercó con una sonrisa. “Rita, escucha antes de ofrecer. Pregunta: ‘¿Qué te apetece hoy?' Da una muestra pequeña y cuenta cómo la preparas. Ofrece opciones sencillas: vaso pequeño por un euro, vaso mediano por dos euros, vaso grande por tres euros. Y recuerda: mirar a los ojos, sonreír y agradecer.”Llegó la feria del bosque. Primer cliente: Don Topo. “¿Muy dulce?”, preguntó. Rita dudó, volcó demasiada miel y se quedó sin cambio. El cartel estaba un poco torcido y el hielo aún no llegó. Las ventas avanzaron lentas como tortuga con sueño.Bruno el oso, panadero amable, se acercó con una libreta. “Emprender es probar, aprender y mejorar. Anota comentarios. Mañana será mejor.” Le regaló también unas galletas de avena.Esa noche, Rita respiró hondo. Anotó: llevar cambio, enfriar antes, probar con menos miel, ofrecer un combo galleta más vaso mediano por tres euros, y preguntar nombres para saludar mejor. Practicó su frase de bienvenida frente a una cucharita que hacía de micrófono: “Hola, soy Rita. ¿Qué te apetece hoy? Tengo limonada fresca con miel y hojas de menta.”Al amanecer, todo brillaba. El letrero recto. El hielo cantando en la jarra. Lía puso pequeñas lucecitas y Rita colocó un frasco con la etiqueta: “Ideas para mejorar. Tu opinión vale”. Ofrecía un sorbito gratis a quien compartiera una sugerencia.Llegó Doña Tortuga. “Me gusta suave.” Rita ajustó la receta. “Gracias por decirme. Aquí tienes un vaso pequeño por un euro, y te regalo una sonrisa grande.” Doña Tortuga volvió más tarde con sus nietos.El pajarito Pipo dijo: “¿Y si cuentas que parte va para plantar semillas?” Rita agregó un cartelito: “Cada venta ayuda a plantar un nuevo árbol”. Los animales se miraron y asentían felices.Al final del día, la jarra quedó vacía y el cuaderno lleno de ideas. Rita contó despacito las ganancias y las repartió en los cuatro sobres: pagó ingredientes, guardó para reinversión, ahorró para su libro y separó unas monedas para comprar semillas del bosque. “Vender es servir. Marketing es contar mi verdad con claridad. Finanzas es darle un hogar a cada euro. Y emprender es aprender todos los días”, dijo abrazando su libreta.Moraleja: cuando sueñas con propósito, escuchas a tus clientes, cuentas bien tu historia, cuidas tu dinero y mejoras con cada paso, tus ideas florecen como un bosque después de la lluvia.¿Qué otros aprendizajes puedes sacar tú de este cuento? Si te ha gustado este cuento, compártelo y deja cinco estrellas. No te olvides de suscribirte para no perderte la próxima aventura.Te espero mañana con un nuevo cuento con moraleja. Un fuerte abrazo. Te quiero.Conviértete en un seguidor de este podcast: https://www.spreaker.com/podcast/cuentos-con-moraleja--5722699/support.

Si estás preparando las oposiciones a Mossos d'Esquadra, esta entrevista con Gerard, recién aprobado, es oro puro. Desgranamos su proceso completo: desde cómo organizó el estudio del temario de Mossos, hasta su entrenamiento para las pruebas físicas, el enfoque para los psicotécnicos, y su táctica para superar la entrevista personal sin ir “robotizado”. Además, hablamos de gestión del tiempo, equilibrio entre trabajo/estudio y cómo llegó con ventaja al examen de conocimientos. Si buscas “oposiciones Mossos”, “cómo aprobar Mossos” o “consejos Mossos d'Esquadra”, aquí tienes una hoja de ruta clara, aplicable desde hoy y sin humo.¿Quieres prepararte con nosotros?https://formacion.ninja/?utm_source=podcastNuestro Canal de WhatsApp:https://whatsapp.com/channel/0029VaDKoSOCcW4tN3Cuh10QSi te ha gustado el vídeo, dale 5 estrellas

Dronele, doborâte la ordinul comandantului misiunii (DW) - Coaliția, între presiunea electoratului, măsuri nepopulare și lupte interne. „Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare” (Adevărul) - Nu se va putea pe banii europenilor și cu oamenii rușilor (SpotMedia) - Plaha – thrillerul politic care le aduce aminte moldovenilor, înainte de alegeri, cine a tras sforile la Chișinău în ultimii 30 de ani (Europa Liberă) Dronele, doborâte la ordinul comandantului misiunii (DW) CSAT a stabilit protocolul de reacție în cazul unei încălcări a spațiului aerian al României. Distrugerea este soluția de ultimă instanță, a precizat ministrul Apărării. Președintele Dan a convocat CSAT după ce, în urma mai multor incidente aeriene provocate de Rusia în Polonia, România și Estonia, Alianța Nord-Atlantică a anunțat lansarea operațiunii militare ”Santinela Estică”, o misiune flexibilă de supraveghere și protecție a granițelor de răsărit ale NATO în absența unor ”desfășurări fixe” și prin rotirea resurselor în funcție de amenințările punctuale, reamintește DW. Pe de altă parte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit și despre un așa-numit ”zid de drone” care va trebui construit pentru a contracara provocările și atacurile Rusiei și un sistem de supraveghere a flancului estic. Măsurile militare discutate la nivelul celor două mari organizații euro-atlantice vizează și un echilibru financiar: se caută soluții pentru a evita recursul la arme prea costisitoare pentru eliminarea mult mai ieftinelor aparate de zbor autonome.   Cele trei scenarii aflate pe masa lucru a Coaliției pentru „reforma” administrației publice locale: de la forma radicală a lui Bolojan la varianta „îndulcită” a PSD (Libertatea) Așa-zisă reformă a administrației publice, în condițiile în care ținta este doar eficientizarea în teritoriu prin concedieri, este tergiversată de aproximativ o lună, iar în prezent Coaliția are trei variante de lucru, care ar putea însemna fie 13.000 de disponibilizări, fie doar în jur de 6.500. Al treilea scenariu este cel avansat de UDMR, potrivit informațiilor Libertatea. Președintele Kelemen Hunor chiar a vorbit public de posibiliatea ca disponibilizările să fie de 7-8% din numărul total de posturi ocupate, în timp ce 2-3% să reprezinte o mai bună drămuire a banului public prin reducerea unor bani de la oprirea investițiile nenecesare, carburant, întreținere etc. Practic, numărul concedierilor ar fi unde de aproximativ 10.000. Sursele Libertatea, inclusiv cele din partidul lui Ilie Bolojan, văd varianta înaintată de UDMR ca pe cea mai acceptabilă și cu cele mai mare șanse de reușită, pentru că reușește și să dea un exemplu prin reducerea cheltuielilor publice în UAT-uri unde au fost angajări excesive, dar nici să nu afecteze sistemic întreaga administrație publică.   Coaliția, între presiunea electoratului, măsuri nepopulare și lupte interne. „Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare” (Adevărul) Măsura prelungirii plafonǎrii prețurilor la alimentele de bază a fost luată la insistențele PSD, după un compromis făcut de Ilie Bolojan. Măsurile privind reforma administrației stagnează, iar decizia CCR pe tema pensiilor magistraților poate sa șubrezească stabilitatea Guvernul. Mai mult, criticile constante dintre partidele care formează Coaliția tensionează colaborarea din interiorul Executivului. Cu toate astea, atrag atenția analiștii, PSD, PNL și USR și UDMR trebuie sǎ mențină, împreună, stabilitatea țării. Profesorul Radu Carp subliniază că „atâta vreme cât AUR e undeva la 35-40%, coaliția este nevoită să lucreze împreună. Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare”. Analistul politic Ion M Ioniță, redactor-șef Historia, subliniază că actuala coaliție nu poate funcționa perfect, însă adoptarea a două pachete de măsuri fiscal-bugetare în Parlament cu asumarea răspunderii Guvernului arată că cele patru partide, deși diferite și într-un moment greu pentru guvernare, pot să ajungă la consens. Integral în ziarul Adevărul.   Nu se va putea pe banii europenilor și cu oamenii rușilor (SpotMedia) Acei oameni politici care au trecut la dreapta oligarhilor, la dreapta președinților pro-ruși, dacă vă spun că sunt pro-europeni, nu-i credeți, nu sunt pro-europeni, vor face din Republica Moldova o nouă Georgia. Federația Rusă știe că acum este ultima șansă de a opri integrarea europeană a Republicii Moldova. Mai mult, cu o Moldova pro-rusă, Rusia ar putea face mult deranj în Ucraina. Dacă în Republica Moldova am avea un guvern care nu ar respecta reguli europene, nu ar respecta legi europene, nu ar respecta valori europene, atunci Uniunea Europeană nu va mai avea legal posibilitatea de a ajuta Republica Moldova, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE), într-un interviu acordat Spotmedia, pe tema alegerilor de duminică, din Republica Moldova.   Plaha – thrillerul politic care le aduce aminte moldovenilor, înainte de alegeri, cine a tras sforile la Chișinău în ultimii 30 de ani (Europa Liberă) Un serial puternic inspirat din evenimentele care au traumatizat Republica Moldova în ultimii treizeci de ani face furori la Chișinău înaintea alegerilor parlamentare vitale de pe 28 septembrie. Cum a apărut „Plaha” și de ce acum? Europa Liberă a vorbit cu regizorul Igor Cobileanski și cu doi dintre actorii principali – ambii români. Serialul TV prezintă ascensiunea oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc, unul dintre personajele care au influențat cel mai mult Republica Moldova în deceniile de după prăbușirea Uniunii Sovietice. A costat peste 30 de milioane de lei moldovenești (în jur de 1,6 milioane de euro), spun producătorii. Serialul are 10 episoade. Este disponibil și pe YouTube.

Ce rol are sarea și lumina în viața de zi cu zi și cum putem aplica aceste imagini pentru a aduce adevăr, curăție și speranță în mijlocul oamenilor? În acest mesaj, pastorul bisericii, Radu Blendarencu, vorbește despre chemarea fiecărui creștin de a fi sare și lumină, așa cum ne învață Domnul Isus. Nu este vorba doar de o metaforă frumoasă, ci de un mod de viață care influențează lumea.

Viața noastră arată cât de real este Hristos în noi: când suntem „sare” prin curăție și adevăr, când vorbirea noastră zidește, când lumina faptelor noastre descoperă bunătatea lui Dumnezeu și când ochiul nostru rămâne îndreptat spre cele veșnice. Așa se vede dacă Îi aparținem cu adevărat.

Dragoș Anastasiu, omul cu reforma companiilor de stat din guvern, s-a retras din funcție. Premierul va trebui să găsească un nou om și multă voință politică pentru a continua reformele. Din păcate, cariera politică a lui Dragoș Anastasiu s-a încheiat înainte de a începe. Dragoș Anastasiu a fost, fără îndoială, un lider charismatic. El nu era doar un om de afaceri, în ultimii 20 de ani a devenit un adevărat simbol al mediului de business. A participat la emisiuni de televiziune dedicate antreprenorilor, a condus o organizație de afaceri româno-germană, era prezent cu consecvență la dezbateri și evenimente de business și, în ultimii ani, construise de la zero o organizație care și-a propus să analizeze către ce se îndreaptă societatea românească. De fiecare dată, avea lucruri interesante de spus, inspira o viziune de business și de societate și știa să o exprime într-un limbaj simplu și direct. Intrarea în zona politică a lui Dragoș Anastasiu a fost una dintre cele mai bune vești. Era omul care știa și putea să schimbe în bine economia românească și companiile de stat. Din păcate, săptămâna trecută, a explodat scandalul mitei la ANAF, Nu reluăm toate amănuntele, pentru că despre caz se vorbește de câteva zile bune. În esență, timp de opt ani, una dintre firmele lui Dragoș Anastasiu a plătit lunar o „taxă de protecție”, echivalentul a 2.000 de euro, către o inspectoare a ANAF, respectiv către firma fiului acesteia. A urmat un autodenunț, februarie 2018, al acționarilor companiei și un proces prin care funcționara de la ANAF a fost condamnată, iar Dragoș Anastasiu a fost absolvit de vreo vină. De aici, sunt atât de multe interpretări legale și morale încât trebuie făcută o sinteză. În primul rând, ciudățeniile cazului. Surprinde durata lungă, opt ani, în care compania a derulat contractul cu firma recomandată. Apoi, este de remarcat etapizarea în timp: plățile s-au făcut în perioada 2009-2017, denunțul a venit în anul 2018, iar sentința definitivă a instanței a fost publicată în anul 2023. Este, deci, o poveste care se întinde pe parcursul a aproape 15 ani. De asemenea, este surprinzător că din anul 2023 până astăzi nimeni nu a scris practic nimic despre cazul Anastasiu-ANAF. Și atunci, și acum, Dragoș Anastasiu era un lider suficient de cunoscut pentru ca acest caz să atragă atenția. Dar, discreția nu l-a ajutat pe Dragoș Anastasiu, pentru că în felul acesta s-a trezit cu un „schelet în dulap”, pe care el a considerat că este mai comod să îl lase acolo. O decizie greșită a fostului vicepremier care s-a întors astăzi împotriva lui. În al doilea rând, trebuie înțeleasă implicarea ANAF. Adică, soluția pentru primirea mitei a fost sugerată sau chiar impusă de angajata fiscului. Am putea crede că a fost un caz izolat? Practic, imposibil. Au fost multe astfel de situații? Nu știm. Mai este oare folosită metoda de către inspectorii ANAF și astăzi? Să nu uităm că funcționara ANAF l-a recomandat pe Dragoș Anastasiu și șefului ei, deci pare a fi vorba despre o mini-rețea în interiorul instituției. De aceea, reforma ANAF este acum mai importantă decât digitalizarea. În spațiul public sunt vehiculate multe idei referitoare la beneficiile pe care le-ar fi avut compania de pe urma protecției asigurate de angajata fiscului. Dragoș Anastasiu a declarat că firma și-a achitat exemplar în acea perioadă obligațiile fiscale, iar ANAF ar trebui să înlăture orice suspiciune. În al treilea rând, este miza mediului de afaceri. La conferința de presă în care și-a anunțat demisia, Dragoș Anastasiu a vorbit despre teme reale ale antreprenorilor români: despre relația incorectă, din multe puncte de vedere, a statului cu firmele mici sau mari, despre hărțuirea oamenilor de afaceri de către instituțiile statului sau despre hățișul birocratic în care se afundă statul. Anastasiu a vorbit clar, răspicat și fără perdea despre momentele dificile ale antreprenorilor. A fost ca o spovedanie. Din acest punct de vedere, Dragoș Anastasiu a fost din nou cel care vorbește curajos în numele mediului de afaceri. Din păcate, târziu. Cazul Anastasiu va fi speculat de politicieni care vor avea toate motivele din lume să spună că există corupție și în mediul privat, nu doar în politică. Implicarea liderilor de afaceri în reformele statului este blocată pe termen lung. Din păcate, s-a ratat o șansă și acum reformele statului sunt din nou la mâna politicienilor.

După ce a desființat un sfert din posturi, Ministerul Energiei a apelat la o firmă care joacă pe piața energiei pentru a face un proiect de lege / Cât a costat contractul (HotNews) - Cât de legale sunt controalele ANPC conduse personal de Piedone? (G4Media) - Cum va fi afectată România de noua propunere de buget a UE (Economedia) - România are mai mult de 140.000 de muncitori non-UE. Costurile angajatorilor cu ei sunt mai mari decât cu românii. De ce îi aleg companiile? (Ziarul Financiar) Restructurare la Guvernul Bolojan: apar un Departament de Digitalizare și un director de HR extern (Libertatea) Premierul Ilie Bolojan a pus „tunurile” pe cele 600 de posturi din Guvern și plănuiește restructurări care să atingă aproximativ 35 la sută din personal, au declarat miercuri, 16 iulie, surse din interiorul Executivului pentru Libertatea. În acest moment, Guvernul are 100 de posturi la Cancelarie și 500 la Secretariatul General al Guvernului, iar printre măsurile pregătite se numără concedierile prin evaluare. Cum se face acest lucru? Practic, angajații vor trebui să susțină un concurs pentru a-și păstra locurile de muncă. Acest lucru este însă privit cu scepticism. „Ce garanție avem noi că dacă se face un concurs nu vor fi avantajați cei care trebuie să rămână? De unde știm că nu vor fi concursuri trucate, cu întrebări date înainte?”, au declarat angajați din Guvern pentru Libertatea, sub protecția anonimatului. De asemenea, premierul Bolojan vrea înființarea unui Departament pentru Digitalizare în subordinea sa, adică la Cancelarie, deși Autoritatea pentru Digitalizarea României este instituția care se ocupă de acest domeniu. După ce a desființat un sfert din posturi, Ministerul Energiei a apelat la o firmă care joacă pe piața energiei pentru a face un proiect de lege / Cât a costat contractul (HotNews) Ministerul Energiei susține că personalul intern nu a fost suficient pentru a putea întocmi proiectul de Ordonanță de Urgență, care prevede ajutor financiar pentru plata facturilor la energie acordat consumatorilor vulnerabili, motiv pentru care a angajat o firmă privată. Contractul în valoare de aproximativ 28.000 de euro a fost atribuit în perioada în care ministerul se afla în plin proces de reducere a posturilor.  În martie 2025, Ministerul Energiei a atribuit firmei CIGA Energy Advisory SRL un contract în valoare de 140.000 de lei, pentru ca aceasta să ofere „suport pentru implementarea unui act normativ privind un mecanism de protecție al clienților finali de energie”. CIGA Energy Advisory SRL este deținută de Dan Iulian Stratan, medic de profesie, fost președinte al CA al Gelsor SA, grup controlat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, conform Adevărul. Ce prevede proiectul de OUG pentru care a fost necesară angajarea unei firme private: acordarea unui tichet electronic de energie în valoare de 50 de lei, timp de 9 luni, pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maxim 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei. Cât de legale sunt controalele ANPC conduse personal de Piedone? Jurişti: preşedintele instituţiei este demnitar şi nu are atribuţii de control în fişa postului / Piedone: Am atribuţii de coordonare a activităţilor de control (G4Media) Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Cristian Popescu Piedone, conduce personal descinderile comisarilor ANPC la operatorii economici (restaurante, magazine, mall-uri etc), însă mai mulţi jurişti consultaţi de G4Media.ro pun sub semnul întrebării legalitatea acestor controale conduse de şeful ANPC. “Preşedintele Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor are rang de demnitar, nu de funcţionar public, nu poate face personal controale şi nu poate aplica amenzi şi da sancţiuni. Nu are în fişa postului atribuţii de control”, au explicat juriştii consultaţi de G4Media.ro. Într-un răspuns oficial la solicitarea G4Media.ro, Piedone spune că are atribuţii de coordonare a activităţilor de control. El susţine că poate însoţi echipele de control şi dispune luarea de măsuri. Cum va fi afectată România de noua propunere de buget a UE. Siegfried Mureșan: Va exista o canibalizare între politica agricolă comună și coeziune, atât între țări, cât și între fermieri și școli sau spitale  (Economedia) România ar putea fi serios afectată de noua propunere de buget multianual prezentată de Comisia Europeană, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034. Potrivit acestuia, noile planuri privind Politica Agricolă Comună (PAC) și politica de coeziune riscă să producă o canibalizare între statele membre și chiar între domenii de investiții esențiale din interiorul fiecărei țări, cum ar fi între fermieri și școli sau spitale. Totodată, Mureșan critică modul în care Comisia comunică valoarea bugetului: „Se vorbește de un buget de 2 trilioane de euro, dar o parte semnificativă sunt datoriile pe care trebuie să le rambursăm pentru PNRR-uri. Acestea nu sunt beneficii, sunt obligații de plată. Bugetul, în termeni reali, este aproape identic cu Cadrul Financiar Multianual anterior – ceea ce vedem ca o creștere este doar efectul inflației.” România are mai mult de 140.000 de muncitori non-UE. Costurile angajatorilor cu ei sunt mai mari decât cu românii. De ce îi aleg companiile? „Avem siguranţa că vin şi mâine la muncă.“ (Ziarul Financiar) România are peste 140.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, atraşi în principal în producţie, construcţii şi comerţ, sectoare cu deficit cronic de personal. Costurile pentru firmele care îi angajează sunt cu 6-10% mai mari faţă de cele cu muncitorii români, din cauza cheltuielilor suplimentare: bilete de avion, cazare, instruire sau taxe. „În final, când adunăm salariul, beneficiile, costul cu cazarea, costul cu instruirea, este mai mare costul. În schimb, eşti sigur că acea persoană a doua zi vine la muncă, acolo e marele beneficiu“, a spus Răzvan Popa, CEO al Alusystem, în cadrul unui eveniment organizat de Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM).

Noul Guvern are în vedere reforme majore în Sănătate. În spitale, de exemplu, mii de paturi vor fi eliminate, iar medicii vor fi plătiți în funcție de performanță. Mai exact, ministerul Sănătății plănuiește să reducă cu 20% numărul de paturi din spitale, direcționând resursele către servicii medicale mai utile precum ambulatorii și recuperare.  În nici un caz nu se vor închide spitale, dă asigurări ministrul de resort, Alexandru Rogobete. "Reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă nu înseamnă închiderea de spitale sub nicio formă. Înseamnă transformarea paturilor care stau goale în multe unități sanitare sau în multe secții din anumite unități sanitare, convertirea lor, transformarea lor în spitalizare de zi. În ambulatoriu de specialitate, în paliație, în paturi pentru bolnavi, bolnavi cronici, pentru recuperare medicală și așa mai departe lista continuă. Practic, reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă cu 20%, cum scrie în programul de guvernare, se referă la o reașezare a sistemului de sănătate și la o reașezare a tipului de serviciu medical pe care spitalele îl oferă oamenilor. Sub nicio formă nu se vor închide spitale. Este evident că acele specialități nu mai oferă adresabilitate populației din acea comunitate și atunci încercăm convertirea lor către alte specialități deficitare, unde este nevoie. Aceasta este gândirea, aceasta este reforma", a declarat Alexandru Rogobete la Digi24. Potrivit acestuia, "se discută de ani de zile despre creșterea capacității de răspuns a ambulatoriu de specialitate. Se vorbește de ani de zile despre creșterea numărului de paturi, de spitalizare de zi, internări de zi. Pacientul merge dimineața, are parte de toate investigațiile necesare. Seara este externat. Vă dau exemple gastro copii, colonoscopie, analize medicale de tot felul, ecografii, RMN-uri cu substanță de contrast și sigur lista poate continua, deci sub nicio formă. Acum e adevărat că atunci când spun reducerea numărului de paturi, prima idee este că acele paturi o să dispară", a precizat Rogobete.   Rata de ocupare a paturilor într-o unitate medicală nu trebuie să fie 100%, și nu pentru că vrem să avem paturi libere, ci pentru că este nevoie de igienizare frecventă a paturilor și saloanelor, cu procedee de dezinfecție terminală care să permită condiții de siguranță pentru cei care vin în spital, spune la RFI conf. dr. Beatrice Mahler. Potrivit acesteia, "riscul de infecții nosocomiale nu poate fi redus decât respectând procedurile, ca să nu mai vorbim de obligativitatea izolării cazurilor cu risc potențial de transmiterea a infecției. (ex în cazul pacienților cu boli infecțioase)". "Eu cred că reforma este necesară, este mult așteptată de o mare parte din profesioniștii din sănătate, pentru că problema nu este numărul de paturi, ci problema este finanțarea sistemului de sănătate. În acest moment, toate spitalele supraviețuiesc pentru că foarte puține sunt eficiente, pentru că există internarea continuă, deoarece sistemul de sănătate finanțează eficient pacientul care este internat în pat. Ori acest lucru trebuie să se schimbe. Nu înseamnă că acest tip de internare nu trebuie să fie plătit, dar trebuie să se prioritizeze evaluarea pacientului în ambulator sau în pachete de spitalizare de zi, pentru că românii își doresc acest tip de serviciu medical, iar atâta timp cât sistemul de sănătate nu se adaptează la ceea ce își dorește populația și la ceea ce până la urmă face bine tuturor, inclusiv medicilor și personalului din sănătate, o să rămânem cu un sistem care va aduce nemulțumiri și pacienților, cei care trebuie să beneficieze de sistem, dar și personalului medical, pentru că, pe de o parte, unii, așa cum vedem în acest moment, în unele spitale și mai ales în anumite specialități, există un număr mare de pacienți, iar în altele numărul de pacienți sau presiunea care vine către secțiile respective este mult mai mic", spune conf.dr. Beatrice Mahler.  Noul program de guvernare a fost adoptat pe 26 iunie în Parlamentul României. Pentru a fi puse în practică, propunerile trebuie însă transformate într-un nou cadru legislati 

PSD, în căutarea doctrinei pierdute. Cum poate partidul să recâștige încrederea electoratului ANALIZĂ (Adevărul) - INTERVIU Important economist, autor a 50 de cărți: „Un dezastru pentru România. Adică lucrez și 65% dau la stat?” / Dă un exemplu de companie de stat „pe care politicienii au pus-o pe butuci” (HotNews) - România, pământ chinezesc. Branduri românești sunt aplicate pe produse realizate în China și apoi vândute în țara noastră. Expert: „Este un vid legislativ” (Libertatea) Elefantul din odaia nașterii guvernului și fereastra de timp care se închide (SpotMedia)De aproape o lună România are premier și guvern interimar cu puteri limitate. Nu va putea trimite pe 4 iunie la Bruxelles un plan fiscal adoptat de reducere a deficitului bugetar la 7%, o reformă fără de care urmează blocarea fondurilor europene.E posibil să fi obținut de la Comisia Europeană o mică amânare, până la final de iunie, pentru adoptarea planului prin OUG, altă soluție nu prea există, de către un guvern cu puteri depline.Ca să ne încadrăm măcar în această amânare, săptămâna aceasta ar trebui să avem cel puțin numele premierului și formarea guvernului să intre în linie dreaptă.Există un singur nume politic credibil, de la distanță, pentru cetățeni. Ilie Bolojan. Dar cel mai mare partid, indispensabil guvernării, este PSD. De el depinde însăși existența guvernului și în mod normal el ar putea pretinde legitim funcția.PSD nu o vrea în mod special, dar nici nu o poate da degeaba. Deci cere compensații. Și pe masă e zestre mare, de la șefia SRI, pe care președintele doar o propune, majoritatea o decide în Parlament, șefia Camerei Deputaților, a Senatului, dacă dl Bolojan devine premier, doua poziții de judecători CCR, ministerele cheie, șefiile radio și TV publice, Avocatul Poporului etc.Și, sigur, mai există o întrebare cheie. Poate Ilie Bolojan să aibă încredere în PSD, în solidaritatea acestuia la greu, chiar dacă obține un acord acoperitor al coaliției?Pe de o parte, PSD nu are decât o conducere provizorie până la congresul din august. Acum va semna Sorin Grindeanu, dar asta nu înseamnă că viitorul președinte va rămâne de acord cu înțelegerea și că o nouă formulă de conducere nu va încerca să o remodeleze sub presiunea răsturnării guvernului.Sunt multe întrebări sensibile în jurul cărora se învârt discuțiile acestor zile, dar ar fi  grav să mai treacă o săptămână cu tot felul de comisii și tatonări, fără desemnarea unui premier, comentează pe pagina SpotMedia jurnalista Ioana Ene Dogioiu.PSD, în căutarea doctrinei pierdute. Cum poate partidul să recâștige încrederea electoratului ANALIZĂ (Adevărul)Finalul ciclului electoral deschide în PSD o perioadă cu mize ce depășesc simpla schimbare de lideri. În toamnă, formațiunea politică va organiza un Congres pentru alegerea noii conduceri și redefinirea liniei ideologice. Cei care solicită schimbarea doctrinei au spus că Partidul Social Democrat trebuie să devină un partid conservator. Astfel, la următorul Congres al PSD partidul ar părăsi familia social-democrată europeană și ar putea să își schimbe și numele.În prezent, statulul PSD menționează că „Partidul Social Democrat este un partid de stânga modern şi progresist, un partid naţional cu vocaţie europeană, membru al Partidului Socialiştilor Europeni şi al Internaţionalei Socialiste, continuatorul tradiţiei social-democraţiei româneşti” și „promovează doctrina social-democrată”.Politologul Cristian Pârvulescu explică faptul că „stânga se centrează pe egalitate. Și la marile subiecte care sunt cruciale pentru egalitate, PSD este pe poziție ultraconservatoare cvasifascistă. De exemplu, problema căsătoriei între persoanele de același sex sau a parteneriatului civil. Problema avortului. (...) Problema migrației. Sunt foarte multe probleme pe care le abordează din perspectivă de dreapta. (...) în Europa centrală și de est nu s-au putut construi partidele de stânga, pentru că au fost decredibilizate de comuniști și pentru că nu prea a existat susținere”.Practic, PSD este un partid post-comunist dezideologizat, un partid care încearcă să ia voturi de peste tot, pentru care ideologia nu are nicio importanță, completează expertul pentru ziarul Adevărul.INTERVIU Important economist, autor a 50 de cărți: „Un dezastru pentru România. Adică lucrez și 65% dau la stat?” / Dă un exemplu de companie de stat „pe care politicienii au pus-o pe butuci” (HotNews)Directorul Institutului de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, Lucian Albu, reputat economist de dreapta și profesor, a discutat pentru publicul HotNews despre măsurile necesare României în dezbaterea echilibrării bugetului. Albu a atras atenția că una dintre cele vehiculate măsuri poate avea cele mai nefaste efecte pentru populație: impozitarea progresivă. „Cum am mai stimula forța de muncă să mai muncească?”, spune el. Economistul consideră că pe termen scurt creșterea TVA pentru celelate categorii care nu sunt în prezent la cota de 19% poate să fie o sursă „foarte sigură de a crește gradul de colectare și de a mai reduce din deficit”.România, pământ chinezesc. Branduri românești sunt aplicate pe produse realizate în China și apoi vândute în țara noastră. Expert: „Este un vid legislativ” (Libertatea)Tot mai multe companii autohtone comercializează în România produse cu propriile branduri și logouri, dar, de fapt, acestea sunt realizate în China. Acest fenomen se observă în special în industria auto și cea de electronice, dar este valabil și în altele, precum mobilă sau textile.Aceste produse sunt mai scumpe decât se vând în statul asiatic, câteodată costă chiar dublu sau triplu, sunt dar mai ieftine decât modelele europene sau americane similare comercializate în țara noastră. Libertatea vă prezintă cele mai întâlnite cazuri.Dacia Spring este, de fapt, un Dongfeng.Modelul electric al producătorului auto nu are nimic de-a face cu fabricile de la Mioveni. Acesta este produs în China de către un alt partener de afaceri al Renault, respectiv producătorul de stat Dongfeng. Însă în timp ce modelul chinez pornește cu un preț de la 5.500 de dolari pe Alibaba, echivalentul a 4.850 de euro, în România, grupul francez a trecut un preț de pornire de la 16.900 de euro în cea mai puțin dotată versiune, conform site-ului Dacia. Versiunea cea mai scumpă are un preț de listă de 19.900 de euro. Prețul prin programul Rabla pleacă de la 11.400 de euro.Sorin Mierlea, președinele asociației Infocons, care se ocupă cu protecția consumatorilor, spune că nu există legislație care să definească foarte clar ce înseamnă produs românesc.

Cine e parte a Sistemului care mizează pe Simion & Georgescu (DW) - Cum a fost sădită ura. Începuturi (HotNews) - Economia lui Nicușor Dan vs economia lui George Simion. Ce ne așteaptă după alegeri (Libertatea) Apără România! (Republica)România se află în poarta istoriei, în fața unui val, scrie jurnalistul Alex Livadaru, cofondator Republica.Dezinformare, extremism, izolaționism – toate acestea își fac loc în discursul public, uneori cu hainele seducătoare ale salvării. Iar românii au de ales: cedează sau apără. Se retrag sau votează.Pe 18 mai România are ocazia de a trimite la Palatul Cotroceni nu neapărat un președinte, cât un semnal cu valoare de simbol. Putem arăta că nu confundăm forța faptelor cu zgomotul. Că - în locul celor care promit cu voce tare nimicul ambalat în cuvinte vagi, dar aparent mari - alegem un om care a dovedit în tăcere: dublu medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Matematică, o minte formată în rigoarea științei și responsabilitatea meritului. Un om cu doctorat în Matematică făcut la Sorbona.Nu putem fi condamnați la frică și nici la imitarea celor care se închid între granițe mentale și fizice, intimidați de cei care țipă mai tare.Dar putem alege deschiderea, competența, discernământul. Putem arăta că patriotismul nu se strigă cu lozinci „noi contra lor”, ci se poate traduce prin „împreună, pentru mâine, pentru copiii noștri”.Cine e parte a Sistemului care mizează pe Simion & Georgescu (DW)Pentru a doua oară un judecător dă o decizie în favoarea „turului doi înapoi”, semnalând astfel că în Justiție există o grupare gata să încalce legea pentru a juca în favoarea lui Simion, notează Sabina Fati.Soluția judecătorului e ilegală, fiindcă hotărârile CCR nu sunt acte administrative şi, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate.Până acum, pe rolul instanțelor din România au fost înregistrate peste 200 de cereri de desființare a deciziei Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale, reamintește jurnalista DW.Hotărârile justiției sunt la suprafață, pot fi văzute, iar semnalele pe care le dau pot fi înțelese. Grupările din zona magistraților care sunt de partea cuplului Simion & Georgescu pot fi localizate și cartografiate, potrivit unor surse DW. În schimb, facțiunile din serviciile secrete sau din Armată și Poliție care-i împing în față pe acești radicali cu susținere la Moscova sunt mai greu de depistat. Totuși, înainte de 24 noiembrie 2024, ziua în care Călin Georgescu a câștigat primul tur al prezidențialelor fără să fi făcut măcar o zi de campanie electorală în spațiul real, nici SRI, nici SIE, nici vreo altă instituție care se ocupă cu siguranța națională nu a dat vreun avertisment și nu a vorbit despre vreun pericol care să vină dinspre extremismul cu rădăcini atât în legionarismul interbelic cât și în preferințele Moscovei. Practic, Rusia avea un candidat gata să ajungă la Cotroceni, dar serviciile românești nu și-au dat seama?Sunt oameni din Sistem (justiție, servicii, poliție, armată) care pot influența politicile și azimutul țării, uneori în bine, alteori în rău și nu de puține ori în propriile interese. În toate situațiile, puterea lor e dăunătoare pentru democrație și nimeni nu pare să poată să o oprească.  Cum a fost sădită ura. Începuturi (HotNews)Jurnalista Claudia Pîrvoiu a intrat pe grupurile de Telegram, a urmărit live-uri pe TikTok, un fel de dezbateri între compatrioții care se denumesc „patrioți”, „suveraniști” și „români adevărați”, organizate în fiecare noapte.  A descoperit discuții, dar și multă ură, care, pentru a fi menținută vie, este alimentată zilnic prin mesaje care îndeamnă la revoltă sau chiar violență.Această mișcare menită să aducă marea schimbare în România este foarte bine organizată și a fost creată în timp, avându-și rădăcinile dinainte de 2020. Semnale legate de nașterea unei forțe uriașe așa-zis suveraniste au existat, însă au fost ignorate de societatea civilă, politicieni, autorități, presă. Deși au existat și excepții, ziariști care au urmărit subiectul și l-au oferit oamenilor...Integral pe pagina HotNews.Economia lui Nicușor Dan vs economia lui George Simion. Ce ne așteaptă după alegeri (Libertatea)Analistul financiar Cristian Tudorescu a calculat care sunt scenariile economice care ne așteaptă după alegeri, în funcție de câștigătorul acestora.În cazul în care independentul Nicușor Dan va fi ales drept președinte al României cursul va rămâne aproximativ egal cu cel actual, dobânzile revin la nivelurile de acum câteva săptămâni, iar pentru echilibrarea bugetului va fi realizată o creștere mică de taxe, caz în care nivelul de trai va scădea cu 2-3% față de cel actual, a scris acesta pe Facebook. În schimb, în cazul în care va câștiga extremistul George Simion, atunci cursul se va deprecia în câteva săptămâni la 5,5 lei pentru un euro, dobânzile la care se împrumută statul vor deveni nesustenabile, fondurile europene de 13 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor rămâne blocate, iar în următoarele șase luni vor exista „creșteri semnficative de taxe”. În schimb, nivelul de trai ar urma să scadă cu 10-15%, mai arată Tudorescu, citat de Libertatea.

Protestatarii georgieni se plâng că au început să fie victimele unor atacuri care se practică în Rusia: aruncarea în față de „diamante verzi,” adică o substanță care irită și se spală foarte greu. Presa ucraineană scrie că Vladimir Putin nu vrea să negocieze nici o pace la Istanbul, ci să tragă de timp pentru a scăpa de sancțiuni care i se pregătesc. „Diamante verzi” aruncateîn față – o altă practică importată din Rusia lui Putin? Iată o întrebare pe care și-o pune Radio Tavisupleba, Europa Liberă în limba georgiană.În Rusia lui Putin, există o tradiție îndelungată de a arunca  în față activiștilor cu... „zelyonka” –„diamante verzi,” adică o substanță strălucitoare de culoare verde folosită ca antiseptic. Pe lângă arsurile pe care le poate provoca la ochi, substanța este foarte greu de șters, ia aproximativ o săptămână să dispară.Ceea ce li s-a întâmplat recent unor protestatari georgieni „ar putea fi o încercare de a transfera în Georgia o altă practică testată în Rusia.”„Am fost întâmpinați de un străin la ușa liftului care ne-a pulverizat în ochi spray lacrimogen și zelyonka”, a scris unul dintre protestatari pe rețelele de socializare și a postat și un videoclip.Acesta arată fața activistului aproape în întregime acoperită de un lichid galben-verzui. În videoclip se aude și vocea victimei, care spune că îl ard ochii și că are dureri.În Rusia, cazurile de arsuri faciale provocate de „diamantele verzi” sunt frecvente. Astfel de atacuri sunt adesea comise împotriva politicienilor din opoziție, a avocaților, activiștilor societății civile, jurnaliștilor etc.Publicația georgiană face o listă cu opozanții ruși asupra cărora au avut loc atacuri cu această substanță:  postul prim-ministru Mihail Kasyanov, Alexei Navalnîi (de două ori) sau Nikolai Makarov, organizatorul mitingului de susținere a lui Navalnîi.Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe Dictatorul rus Vladimir Putin a cerut reluarea negocierilor directe la Istanbul pe 15 mai. Sub pretextul „inițiativelor de pace”, el încearcă de fapt să câștige timp și să profite de indecizia anumitor țări occidentale, relatează 24tv.ua.Televiziunea citează un expert militar din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei care a declarat că Putin nu a renunțat la ideea de a cuceri Ucraina. Scopul său este continuarea războiului. În același timp, Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe și a-și impune propria agendă.Dacă negocierile se reiau la Istanbul, cel mai probabil Rusia va înainta imediat cereri precum oprirea mobilizării ucrainene, retragerea trupelor din zonele ocupate de Ucraina etc.„Acest lucru este inutil și lipsit de sens. Ne învârtim în cerc pentru că cerințele Rusiei, în esență, nu se schimbă”, a subliniat expertul militar.Școlile din diaspora ucraineanăFranța a găzduit la Nisa o conferință a profesorilor ucraineni intitulată „Școlile din diaspora ucraineană: oportunități, provocări, o cale educațională eficientă,” citim în ukrinform.ua.Timp de două zile, participanții au discutat despre viitorul școlilor ucrainene de sâmbătă și duminică din Franța, precum și despre perspectivele de cooperare cu Ministerul Educației și Științei din Ucraina.„În prezent, Ministerul Educației și Științei depune eforturi pentru recunoașterea statutului centrelor educaționale care operează în străinătate. Elevilor care primesc instruire în limba, literatura și istoria ucraineană li se vor recunoaște realizările în sistemul de învățământ ucrainean, fără a fi nevoiți să susțină examene sau evaluări suplimentare”, a declarat Nadiia Kuzymychova, ministrul adjunct al Educației și Științei din Ucraina.Potrivit acesteia, următorul pas este recunoașterea experienței profesionale a profesorilor care lucrează în aceste școli din Europa.Ucrainizarea monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCOTot ukrinform.ua  scrie despre „proiectul de ucrainizare” a monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCO care acoperă acum 53 de țări și 100 de situri emblematice din întreaga lume.Anunțul a fost făcut de Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, pe Facebook. Este vorba despre adăugarea limbii ucrainene la lista de limbi în care turiștii pot asculta informații când vizitează obiective aparținând Patrimoniului Mondial UNESCO.Potrivit dnei Zelenska, în timpul primei sale vizite la Berlin, în 2019, a participat la un tur cu autobuzul în limba ucraineană, dar a constatat că a fost mai degrabă o excepție, deoarece la majoritatea atracțiilor turistice globale, ucrainenii au fost nevoiți să se mulțumească cu limba rusă, din cauza lipsei unei opțiuni de limbă ucraineană.„Atunci am decis: limba noastră are dreptul să fie auzită în lume – și va fi auzită. Așa a început proiectul de ucrainizare a monumentelor din Patrimoniul Mondial”, a subliniat Zelenska.Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a vizitat un sat din R. MoldovaOficiala de la Bruxelles s-a întâlnit cu actorul Emilian Crețu, a gustat din mâncarea tradițională și a discutat cu localnicii, relatează Ziarul de Gardă. Este vorba despre satul Negureni din raionul Telenști.„Emilian Crețu a invitat-o la o masă moldoveanscă cu zamă, plăcinte și celebra Cușma a lui Guguță! Cu această ocazie, Comisara a subliniat că tradițiile sunt sufletul fiecărei națiuni europene — și că integrarea europeană nu le șterge, ci le protejează și le face cunoscute întregului continent”, a transmis Delegația UE în R. Moldova.Prim-ministrul Dorin Recean, și Marta Kos, au semnat la sfârșitul săptămânii trecute, Acordul pentru Planul de creștere al R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

See omnystudio.com/listener for privacy information.

The Voice of the Utes on the recent hires by Alex Jensen for his coaching staff, Utah spring ball, Spring game on ESPN+ this year, Tennessee QB missing practice because he wants new NIL deal + ore

The Voice of the Utes on the recent hires by Alex Jensen for his coaching staff, Utah spring ball, Spring game on ESPN+ this year, Tennessee QB missing practice because he wants new NIL deal + ore

The Voice of the Utes on the recent hires by Alex Jensen for his coaching staff, Utah spring ball, Spring game on ESPN+ this year, Tennessee QB missing practice because he wants new NIL deal + ore

The Voice of the Utes on the recent hires by Alex Jensen for his coaching staff, Utah spring ball, Spring game on ESPN+ this year, Tennessee QB missing practice because he wants new NIL deal + ore

BT Business Talks este noua serie de conținut marca BT, dedicată zonei de business: economiști, antreprenori și reprezentanți ai autorităților, pentru a discuta despre realitatea economică și tendințele în business. Practic, urmărim perspectiva unor reprezentanți ale celor mai mari companii din România, împreună cu jurnalistul Claudiu Pândaru. În primul episod, invitat special este Ömer Tetik, CEO BT: despre Banca Transilvania ca principal finanțator al economiei, ai oamenilor și al statului, dar și subiecte precum economia mondială & cryptomonede. Stay tuned for more!

PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s

După ce au trecut și Ditch Your New Year's Resolutions Day și Blue Monday, episodul de azi vine către tine ca să te ajute să trăiești cu mai multă intenție, cu mai mult focus pe ce ai tu nevoie și ce consideri tu că e important. Concret, vreau să ținem spațiu aici împreună să te conectezi un pic cu sinele tău viitor. Îți spun și de ce te-ar ajuta să iei în calcul să te concentrezi pe identitatea ta și pe a crea sisteme mai degrabă decât pe obiective. Și îți dau și câteva exemple de întrebări pe care le poți folosi ca filtre în procesul tău decizional. Sper ca episodul de azi să te ajute să faci schimbarea de identitate de care ai nevoie ca să poți avea success în termenii tăi anul ăsta și dincolo de el. Dacă ai nevoie de susținere, de obiectivitate, de un spațiu sigur în care să explorezi și să stabilești prioritățile tale pentru acest an, hai să lucrăm împreună în (Un)become. Practic, înlocuim presiunea, frustrarea, copleșirea și teama pe care le-ai simțit la începutul altor ani, cu intenția, așezarea, calmul, claritatea și încrederea la care visai. Detaliile le găsești aici: https://bit.ly/UnBecome. Te poți înscrie doar până la sfârșitul lui ianuarie în limita locurilor disponibile. Iar dacă ai întrebări, sunt la un mail sau mesaj distanță. Dă-mi de veste dacă episodul de azi a fost ce aveai nevoie, că m-aș bucura să știu. Apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție. 
 Nu uita să urmărești podcastul pe: - Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ - Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ - Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

Primul episod de Pauza de Bine din 2025 vine către tine pe 17 ianuarie cunoscută și sub numele de Ditch Your New Year's Resolutions Day. Iar ce-ți propun e să ne uităm la 5 greșeli pe care le văd frecvent tare în felul în care mulți oameni își conturează obiectivele sau intențiile de la începutul anului, pentru ca tu să nu le faci și să reușești să atingi toate rezultatele importante pentru tine. Ce mai trebuie să știi este că dacă ai nevoie de susținere, de obiectivitate, de un spațiu sigur în care să explorezi și să stabilești prioritățile tale pentru acest an, te atept să lucrăm împreună în (Un)become - un program de coaching transformațional 1:1 de 4 săptămâni. Practic, înlocuim presiunea, frustrarea, copleșirea și teama pe care le-ai simțit la începutul altor ani, cu intenția, așezarea, calmul, claritatea și încrederea la care visai. Vei primi și un bonus special, dar te las pe tine să descoperi toate detaliile aici: https://bit.ly/UnBecome Dă-mi de veste dacă episodul de azi a fost ce aveai nevoie, că m-aș bucura să știu. Apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție. 
 Nu uita să urmărești podcastul pe: - Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ - Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ - Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

Analiză: Boți și trolli. SRI zice că nu sunt periculoși (DW) - Drobul de sare în 2024: ce vor mai creşte taxele în 2025! Dacă toţi spun aşa, efectul va fi suficient pentru frânarea economiei (Ziarul Financiar) Ruptură la prezidențiale: românii visează lideri „istorici”, candidații nu au viziune (Panorama)În prag de alegeri prezidențiale și parlamentare, România încă se zbate cu una dintre cele mai complexe provocări: o prăpastie căscată între cetățeni și instituțiile statului. În hăul dintre ei e tot mai multă neîncredere de la un an la altul.Laurențiu Gheorghe, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, specializat în filosofie politică și morală, analizează, într-o discuție cu Panorama, de ce nu putem să ne consolidăm, ca popor, încrederea în Parlament sau Guvern, dar și de ce instituții ca Armata sau Biserica rămân imune la orice scandal și stau neclintite în topul încrederii românilor.Iată trei declarații care se regăsec în interviu:„Practic, niciunul dintre candidații de acum nu mai are vreun vis, vreo viziune. Toți spun că o să aibă grijă să fie cum trebuie. Toți spun: o să fie bine, că o să vă dau ce vreți voi.  Asta e o chestiune interesantă, că oamenii nu știu ce vor, în primul rând. Și doi, cred că vor ceva, dar de fapt au nevoie de altceva și ei au nevoie de ceea ce se numește leadership”.„Un partid necesită disciplină de partid și instituționalizare, adică aici avantajul PSD, PNL și UDMR este deosebit de mare. Nu au o imagine extraordinară, dar au experiența funcționării ca partid, și atunci nimeni nu mai comentează cine pe lista cui e”.„Există un marasm general, o depresie și la nivel psihologic, individual. Oamenii nu au încredere în viitor. E un război lângă noi, a fost o criză grea, economia scârțâie, auzi tot felul de vești. Multă lume nu a internalizat ideea că marile companii de haine, de confecții, își închid fabricile în România pentru că Guvernul a mărit minimul pe economie și nu le mai consideră profitabile”.Analiză: Boți și trolli. SRI zice că nu sunt periculoși (DW)În campania electorală nu rușii fac propagandă ci fermele de trolli arondate prezidențiabililor și partidelor. SRI recunoaște că în țară există fabrici de troli și boți, dar spune că activitățile lor nu sunt periculoase, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza de pe pagina DW.Fabricile de trolli au apărut în 2015, imediat după anexarea Crimeei, potrivit informațiilor NATO: 300 de persoane ar fi fost angajate la prima fermă de troli descoperită la St. Petersburg și care era administrată de oligarhul și mercenarul Evgheni Prigojin, mort anul trecut într-un accident suspect. Un troll este cineva care se folosește de o identitate falsă, dar care dă senzația de autenticitate pe rețelele sociale pentru a transmite mesaje propagandistice, informații conflictuale, pentru a acuza sau lăuda. Boții, în schimb, nu sunt persoane, ci programe care generează un conținut dinainte gândit în detrimentul unui stat, candidat sau partid sau în favoarea unor entități care plătesc celor care administrează fermele de boți.Conturile de trolli sau boți pot fi prefabricate cu fotografii și conținut, pot fi cumpărate de la fabrici care produc astfel de conturi sau pot fi făcute la repezeală cu flori și animale în loc de pozele de profil și cu activitate vizibil recentă. Campaniile rusești și chinezești de trolling au fost depistate de câteva ori de administratorii Facebook, Youtube și platformei X, fostă Twitter.SRI ne asigură că boții și trollii autohtoni sunt inofensivi, chiar dacă un candidat extremist crește mai mult decât ceilalți folosindu-se de diferite metode, inclusiv de fabricile de trolli și boți. George Simion se află pe o pantă ascendentă și atrage tot mai mulți tineri prin prezența sa online, dar și prin impulsuri colaterale și tactici subversive impecabile.Sorin Pâslaru, ZF: Drobul de sare în 2024: ce vor mai creşte taxele în 2025! Dacă toţi spun aşa, efectul va fi suficient pentru frânarea economiei, nici nu mai trebuie să crească impozitele cu adevărat (Ziarul Financiar)Tot mai multe opinii acreditează ideea că în 2025, odată cu noul guvern, va veni un val de creşteri de taxe sau de taxe noi, însă chiar cei care vehiculează aceste opinii pe piaţă nu-şi dau seama că au de pierdut şi toată economia are de pierdut dacă insistă fără bază reală pe această idee.Micii antreprenori s-au făcut deja arici, amână investiţiile şi se gândesc cu îngrijorare ce va fi anul următor. Problema cu opiniile acestea negative despre ce va fi este că prind foarte repede într-o ţară obişnuită cu şocurile. Mulţi antreprenori sunt atât de convinşi că vor fi majorate taxele de parcă le-au şi citit în Monitorul Oficial. Unii poate cred că deja că plătesc mai mult.Tocmai aceste mesaje înseamnă un efect de blocare a investiţiilor, a tranzacţiilor şi a proiectelor de extindere, atrage atenția jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF.

Cornel Ionescu de la Banometru îi dezvăluie lui Mihai Morar costul micilor și marilor plăceri care ne alcătuiesc viața.Carpe diem! Dar ce faci când a trecut clipa trăita la intensitate maximă? Îi achiți costul, desigur. Iar pentru mulți, asta înseamnă datorii. 4 români din 10 cheltuie tot ce au, lună de lună. În multe cazuri, ei cheltuie și banii pe care nu îi au. Iar asta înseamnă datorii. În podcastul de azi înveți însă că datoriile nu înseamnă sfârșitul lumii, că nu ești singur și că există mereu speranță și o cale să ieși din situațiile care par fără ieșire. Cum? Pas cu pas, cum ne spune omul care învață gratis românii să se gospodarească singuri, Cornel Ionescu. De altfel, întreaga filosofie Banometru este că orice datorie, oricât de mare, se împarte în segmente pe care le poți gestiona, până la atingerea obiectivului. Iar acesta nu este o viață fără datorii, pentru că... nu toate datoriile sunt greșite. Confuz? Îi lăsăm atunci pe Cornel Ionescu și Mihai Morar să te introducă în lumea care ne conduce viețile, dar despre care prea puțini vrem să învățăm: cea a banilor. Descrisă Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

We take a short trip down the road to the far less traveled Goblin town of Slengston where we meet a couple local Goblin teens who are having some trouble with a rival gang of Kobolds.- - - - - - - - - -CAST & CREWPlayers: Amy More and Carla MaxtedCast: Tom Laird and Kyle ClasetDM: Russ MoreDialogue Editing: Carla MaxtedSound Design: Russ MoreMusic & Sound Effects: Epidemic Sound, BOOM Library, Kevin Mcleod, Sound IdeasCover Art: Matt Garbutt (@artmonkeymg on Instagram)- - - - - - - - - -Go Play Goblin Punks!https://gshowitt.itch.io/goblin-punks- - - - - - - - - -Enjoying Dumbgeons & Dragons? Consider becoming a Patron of Dumb Dragons Productions for as little as $5 a month with a 7-day free trial and now MERCH after 3-months of patronage! (https://www.patreon.com/dumbdragoncast) Buy our merch! (https://www.teepublic.com/stores/dumbgeons-dragons-podcast-store) Follow our socials and more! - https://linktr.ee/dumbdragons - - - - - - - - - -Listen to The Wizard Scroll!https://link.chtbl.com/thewizardscroll?sid=podcast.dumbgeons- - - - - - - - - -Advertise on Dumbgeons & Dragons: adlarge.com/adlargepodcastnetworkFind and support our sponsors at: fableandfolly.com/partners See Privacy Policy at https://art19.com/privacy and California Privacy Notice at https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.

We take a short trip down the road to the far less traveled Goblin town of Slengston where we meet a couple local Goblin teens who are having some trouble with a rival gang of Kobolds. - - - - - - - - - - CAST & CREW Players: Amy More and Carla Maxted Cast: Tom Laird and Kyle Claset DM: Russ More Dialogue Editing: Carla Maxted Sound Design: Russ More Music & Sound Effects: Epidemic Sound, BOOM Library, Kevin Mcleod, Sound Ideas Cover Art: Matt Garbutt (@artmonkeymg on Instagram) - - - - - - - - - - Goblin Punks https://gshowitt.itch.io/goblin-punks - - - - - - - - - - Enjoying Dumbgeons & Dragons? Consider becoming a Patron of Dumb Dragons Productions for as little as $5 a month with a 7-day free trial and now MERCH after 3-months of patronage! (https://www.patreon.com/dumbdragoncast) Buy our merch! (https://www.teepublic.com/stores/dumbgeons-dragons-podcast-store) Follow our socials and more! - https://linktr.ee/dumbdragons - - - - - - - - - - Listen to The Wizard Scroll! https://link.chtbl.com/thewizardscroll?sid=podcast.dumbgeons - - - - - - - - - - Advertise on Dumbgeons & Dragons: adlarge.com/adlargepodcastnetwork Find and support our sponsors at: fableandfolly.com/partners Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices