Podcasts about Securitate

Vladimir Putin propune negocieri directe cu Kievul la Istanbul, joi, 15 mai. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan e de acord ca Turcia să găzduiască negocierile de pace. Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni pentru Rusia dacă Moscova nu acceptă o încetare a focului de 30 de zile. Vladimir Putin a făcut propunerea de negocieri directe în noaptea de sîmbătă spre duminică. De ce a ales acest moment pentru un asemenea anunț neașteptat? De fapt ce propune preşedintele Federaţiei Ruse cînd vorbește despre reluarea negocierilor de pace din punctul unde au fost abandonate în 2022, la Istanbul? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Angela Grămadă: „Discursul lui Putin s-a schimbat de-a lungul timpului. (...) Nu ştim dacă el acum are intenţii clare de a ajunge la un acord pentru încetarea focului. Foarte mulţi experţi din Ucraina, experţi militari în mod special, susţin că Putin nu are un interes deosebit de a opri operaţiunile militare, ci mai degrabă pur şi simplu de a întinde anumite discuţii pe un termen nelimitat, pentru că în vară există presupunerea că ar dori să extindă atacul asupra Ucrainei, în anumite linii de interacţiune dintre militarii ruşi şi ucraineni. Aşteaptă un  moment oportun şi condiţii meteorologice favorabile. Militarii ucraineni sînt în mare alertă acum. Pe de altă parte Federaţia Rusă are nevoie să-şi menţină prezenţa în discursul opiniei publice internaţionale, să atragă atenţia asupra sa, să se prezinte în calitate de parte care este co-interesată de a purta aceste negocieri dar şi să delegitimeze leadershipul ucrainean, mai ales că această conducere de la Kiev a prelungit pentru încă 90 de zile legea marţială şi nu poate să organizeze alegeri prezidenţiale şi parlamentare.”Donald Trump i-a cerut Ucrainei să accepte imediat propunerea de negociere la Istanbul a lui Vladimir Putin. Volodimir Zelenski a răspuns că se va duce personal la Istanbul să-l aștepte pe Vladimir Putin.Angela Grămadă: „Faptul că Zelenski a ripostat şi a spus că va fi în persoană la Istanbul şi că-l aşteaptă în mod deosebit pe Vladimir Putin – a şi subliniat acest lucru – şi că este gata pentru orice format de negociere şi orice platformă este un semnal clar dat de Zelenski nu exclusiv lui Vladimir Putin dar şi principalilor parteneri care susţin în continuare Ucraina şi în mod special către Casa Albă, ca să demonstreze că problema nu este la Kiev, problema de facto este la Moscova, pentru că Moscova este cea care încearcă să întindă în timp aceste discuţii, ca să aibă cît mai mult spaţiu pentru a obţine localităţi din Ucraina.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Vorbim cu jurnalista de investigații Ramona Ursu despre candidații de la prezidențiale, dar și despre rețeaua bisericească a lui Călin Georgescu, ce este statul paralel și cum funcționează și ajungem și la dosarele lui Marian Munteanu și Miron Cozma de la Securitate.   00:01:30 - Avem câteva bancuri noi și povestim ce-am mai făcut de la ultima noastră întâlnire: teatru, urmează o nouă lansare marca Radu Paraschivescu 00:16:51  - Am fost la Săvârșin, la festivalul ”Suflet de România”. Am făcut treabă bună, o să vedeți filmarea în următorul episod, dar am avut și peripeții.  00:47:03 - Fugi cu Ursu (la alegeri). Cu Ramona Ursu 02:19:28 - Spuma filelor vă aduce următoare recomandări: Dubravka Ugrešić - Baba Iaga a făcut un ou, Paul Auster - Baumgartner, Jamie Tahsin și Matt Shea - Lumea fraților Tate 02:42:48 - Fotbal și fotbalamuc cu ceva supărări dinspre Real Madrid. Urmează vești despre Poli Timișoara 02:58:15 - Oale, ulcele și tigăi cu bunătăți de la Săvârșin

Care este stadiul negocierilor pentru pace în Ucraina? Ce semnificație a avut întîlnirea, intens mediatizată, dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski de la funeraliile Papei Francisc de sîmbătă, prima după celebra întîlnire între cei doi din Biroul Oval? Cei doi lideri au stat faţă-n faţă, pe două scaune în interiorul Bazilicii Sfîntul Petru şi au discutat pentru cîteva minute – o imagine care a făcut înconjurul lumii și a generat speranță. Dar dincolo de o imagine emoționantă, ce semnificație are această întîlnire sub cupola Vaticanului? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.Cătălin Gabriel Done: „În primul rînd este un succes al diplomaţiei Vaticanului, pe de-o parte, ca spaţiu neutru de negociere, iar pe de altă parte, un succes al diplomaţiei italiene. Pentru că, după vizita Giorgiei Meloni la Washington, vedem o mînă întinsă de Donald Tump către Volodimir Zelenski, o reconciliere, vedem un dialog susţinut între cele două părţi şi, mai mult decît atît, vedem că Volodimir Zelenski se află în centrul atenţiei marilor puteri europene, mă refer la Franţa, la Marea Britanie şi la Germania. Această imagine a celor doi lideri sub cupola Bazilicii Sfîntul Petru de la Vatican este o imagine a unui succes diplomatic care îl pune pe Volodimir Zelenski pe o poziţie de forţă în ceea ce priveşte negocierile cu Federaţia Rusă, şi cu SUA, pentru că vedem că în spatele lui Zelenski s-au aliat toate naţiunile europene, acea coaliţie de voinţă funcţionează, lucru care i-a dat de gîndit lui Donald Trump şi l-a făcut să fie mult mai conciliant în ceea ce priveşte Ucraina.”Cît de realistă este posibilitatea unui armistiţiu în Ucraina, pe care Vladimir Putin spune că şi-l doreşte, avînd în vedere raportul de forţe de pe teren?Cătălin Gabriel Done: „Acest armistiţiu este posibil în anumite condiţii. Vedem o deschidere şi a Kievului în ceea ce priveşte îngheţarea conflictului pe actuala linie a războiului. Dar lucrul acesta, pe de-o parte, nu-i convine lui Vladimir Putin, pentru că vedem o ofensivă tot mai agresivă în aceste zile. Iar pe de altă parte, toate aceste declaraţii contradictorii venite de la Washington nu prea îl ajută pe Zelenski. Zelenski îşi doreşte nu doar încheierea războiului printr-un tratat de pace, Zelenski îşi doreşte garanţii de securitate din partea SUA şi UE, retrocedarea de drept a zonelor cucerite de Rusia şi îşi mai doreşte ca SUA să garanteze faptul că Crimeea se va întoarce sub controlul Kievului şi că nu va exista o recunoaştere internaţională a anexării peninsulei.”Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Cea mai recentă ediție a producției noastre s-a concentrat pe trei dintre candidații cu șanse la prezidențialele de care ne mai desparte doar o săptămână. I-am luat la mână - vorba Poetului Minor Andrei Crăciun, nu-l știți dumneavoastră... - pe Crin Antonescu, George Simion și Nicușor Dan, dar mai ales faptele lor, mai recente sau nu.Am dat la o parte cu forța, mai exact cu mâna instanței, ceața pe care, intenționat, CNSAS a împrăștiat-o peste trecutul lui Crin Antonescu. Am demonstrat fără echivoc reaua credință a Colegiului instituției, dominat, practic, de oamenii coaliției de guvernare care au ales să-și slujească, din demnitățile publice ocupate, nu instituția, ci candidatul la președinție. Am demontat, practic, mascarada secretizării circumstanțelor în care tânărul Crin Antonescu a ajuns să dea o declarație la Securitate, știți povestea deja. Mai avem un pas: să înțelegem de ce. Pas pe care-l vom face, sperăm, nu mai târziu de ediția viitoare.Am constatat apoi un deal pe mulți bani publici românești pe care izolaționiștii de la partidul AUR nu știm dacă l-au încheiat, cum ne-a spus presa foarte slabă de la noi, dar în mod cert l-au negociat cu niște lobby-iști americani. În schimbul a nu mai puțin de un milion și jumătate de dolari, bani din subvenția primită de AUR de la statul român, liderii partidului ar fi urmat să discute chestiuni vitale pentru România la un nivel superior al administrației Trump, dar și să apară prin media ultraconservatoare. Noroc cu transparența SUA, că altfel nu știam nici despre aceste noi jocuri de-a suveranismul de tip nou.Și, pe final, am ajuns din nou pe poziții oarecum adverse, de data asta pe „cazul” Nicușor Dan. Practic, am ajuns împreună la concluzia că primarul aspirant la președinție are probleme grave în a comunica aparent orice, dar aici cumva ne-am despărțit: Vlad a ales să rămână la fapte, iar Ovidiu a ieșit din haina jurnalistului pentru a opina că, în context, evidentele deficiențe ale lui Nicușor Dan îl păstrează, totuși, drept unica opțiune acceptabilă în tristul peisaj electoral. Și cam asta a fost și ediția de săptămâna asta, mai avem una marți - nu joi, da? - și-apoi mergem cu toții să ne alegem președintele. Nu vă plângeți de calitatea ofertei, democrația trebuie apărată în fiecare zi, nu doar o dată la patru ani. Vă mulțumim pentru că ne urmăriți și pentru că ne susțineți!Pe marți!----------------------------------------------------------------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Crin Antonescu își prezintă programul politic pentru alegerile prezidențiale, într-un interviu la RFI. Candidatul Alianței Electorale ”România, Înainte!” vorbește despre scrutinul din luna mai, documentele de la CNSAS legate de declarația dată la Securitate în anii 80 și politica externă a României. Crin Antonescu, despre relația cu SUA și UE: ”Ca să fac și eu ipoteze, dacă administrația Trump decide că nu este interesată, în general, de Europa și de UE, eu, personal, nu pot susține aventura pe care o propun alți contracandidați și anume întoarcem spatele Uniunii Europene, nu ne mai interesează UE, că la urma urmelor, ce ne-a dat Uniunea Europeană și tot felul de prostii și stabilim noi aici o relație specială cu Statele Unite și nu ne mai interesează de nimic”.Despre declarația privind traficanții de droguri: ”Nu este o declarație politică, am și precizat și acolo. Nu trebuie să-și pună nimeni problema că voi solicita pentru așa ceva sau pentru orice altceva reintroducerea pedepsei cu moartea. A fost o declarație pe care dacă vreți o și regret. E o declarație nefericită, dacă e luată în termeni politici și nu am vrut să fie așa”.Crin Antonescu mai vorbește despre așa-zisul emisar special al României în SUA, despre Securitate și despre cum decurge campania electorală pentru alegerile prezidențiale.

Întâlnire crucială la Paris între reprezentanţii Ucrainei, europenilor şi americanilor privind garanțiile de securitate pentru Kiev. Reuniunea are loc în condiţiile în care există temeri că preşedintele Donald Trump ar favoriza o înţelegere cu Moscova pentru încheierea războiului. Maru, suspectat că era dealerul de droguri al tânărului mort în Capitală, a fost arestat preventivRareș avea 20 de ani și a murit la câteva ore dupa ce a apărut la o petrecere cu droguri, transmisă pe TikTok. Decesul lui readuce in discutie reforma propusa de autoritati dupa teribilul accident de la 2 Mai, comis de Vlad Pascu, care il avea drept dealer pe acelasi Maru.  Guvernul schimbă felul în care sunt acordate și cheltuite voucherele de vacanțăÎn aceste condiții cei care primesc de la angajator astfel de beneficii trebuie să prezinte o declaraţie pe propria răspundere că au completat cu 800 de lei aceeași suma oferită de stat. Cu ce efect asupra industriei de turism, aflati in aceasta seara. 

Țările care își doresc sisteme democrate sunt percepute periculoase de dictatorul mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Dacă va câștiga războiul cu Ucraina, NATO și coaliția internațională, așa cum vede el confruntarea de forțe, „va avea grijă de Caucaz.” Va încerca să supună și dacă nu se supun, va ataca Armenia, Georgia și Kazahstanul. Iată avertismentul lui Ghenadi Gudkov, un politician rus, fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), care s-a opus regimului si trăiește acum în exil. „Fără rezistență, Georgia va deveni o provincie a Rusiei lui Putin,” este un titlu din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană, care a realizat un interviu cu Ghenadi Gudkov, un politician rus care s-a opus regimului, este considerat terorist de către ruși și trăiește în exil. Fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), apoi deputat în Duma de Stat, Ghenadi Gudkov  s-a opus deschis regimului lui Putin.Politicianul explică de ce consideră Visul Georgian, partidul aflat la putere în țară, drept aliat al Kremlinului, de ce crede că unitatea populară este factorul decisiv pentru viitorul Georgiei – și, în sfârșit, de ce crede că, dacă nimic nu se va schimba, Georgia va suferi aceeași soartă ca și Belarus.„Va fi un stat totalitar... modelul rusesc: tot ce s-a întâmplat în Rusia se va întâmpla și aici, dar într-un timp mult mai scurt”, spune Gudkov, politicianul care a rupt-o cu regimul de la Kremlin în „epoca de aur” a puterii Putin-Medvedev.Acesta consideră că dacă Putin rămâne la putere, mai devreme sau mai târziu va ataca Armenia, Kazahstanul și Georgia.„De ce ar trebui să atace, de exemplu, Georgia, dacă Visul georgian este la putere (și face tot posibilul să nu enerveze Kremlinul?” întreabă jurnaliștii de la Europa Liberă din Georgia.„Pentru că toate țările care au tendință spre democrație sunt periculoase pentru Putin, mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Georgia este în prezent la o răscruce între trecut și viitor. Și vedem că Georgia începe să regreseze parțial, să revină la un regim autoritar. Dacă Putin rămâne la Kremlin, trebuie să înțelegem că nu se va opri: după victoria asupra Ucrainei, a NATO și a întregii coaliții occidentale - exact așa percepe el victoria în războiul ucrainean, va avea grijă imediat de Caucaz - Georgia, Armenia... Cum va încerca să facă asta? În primul rând, într-o manieră pașnică, cei de la putere trebuie să devină oamenii lui Putin care să-i îndeplinească instrucțiunile. (...) Dacă nu i se vor supune, vor fi presiuni, o lovitură de stat, o revoltă armată, tulburări - tot ce se află în arsenalul Kremlinului. Dacă nici asta nu funcționează, atunci va fi război. Ocupație directă,” avertizează Ghenadi Gudkov .Atacul de la Sumy – răul absolut„Răul absolut.” Ministerul de externe ucrainean a cerut liderilor lumii să răspundă ferm la lovitura cu rachete asupra orașului Sumy,  în duminica Floriilor, pe 13 aprilie, aflăm din Ziarul Grupului pentru Drepturile Omului din Harkov, khpg.org.Pe 13 aprilie, Rusia a lansat două lovituri cu rachete în centrul orașului Sumy, provocând moartea a cel puțin 34 de persoane, inclusiv 2 copii și rănirea a 119 oameni, dintre care 15 copii.  Cel mai mare număr de morți a fost în troleibuzul care trecea prin apropiere locului unde a căzut cea de a doua rachetă. Oamenii se întorceau acasă după slujba de Florii. Potrivit șefului administrației militare regionale Sumy, aproape toți pasagerii și șoferul au murit. „Rusia este condusă de ucigași”, a declarat ministrul de externe ceh, Jan Lipavský.Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru o nouă crimă de război comisă de Rusia.UE a prelungit politica de „transporturi fără viză” cu Ucraina până la 31 decembrie 2025Anunțul a făcut făcut de Comisia Europeană citată de thepage.ua.Acordul de transport rutier sau „transportul fără viză” între Ucraina și UE permite transportatorilor ucraineni și europeni să opereze fără autorizații speciale pentru transportul bilateral și de tranzit, ceea ce simplifică logistica și reduce birocrația.De la intrarea în vigoare a acestui regim în 2022, importurile către UE prin transport rutier din Ucraina au crescut cu 42% în volum și 28% în valoare, în timp ce exporturile UE către Ucraina au crescut cu 37% în volum și 50% în valoare.Datorită „transportului fără viză”, Ucraina exportă peste 200.000 de tone de mărfuri către UE, iar importurile sunt la același nivel.Primul Parlament moldovenesc a marcat acum 35 de ani începutul unui drum spre liberateRepublica Moldova a marcat recent aniversarea a 35 de ani de la constituirea primului Parlament, relatează stiri.md.„Primul Parlament a marcat începutul unui drum spre liberate, independență și democrație, a deschis ușa către o societate pluralistă, în care libertatea și drepturile omului sunt valori fundamentale,” a spus Maia Sandu.Șefa statului a declarat că primul Parlament „a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a readus tricolorul, a oficializat utilizarea limbii române, a votat Declarația de independență pe 27 august 1991.”„Avem o șansă istorică să ancorăm definitiv Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Dar pentru ca acest drum să reușească, trebuie să rămânem fideli valorilor care ne-au unit atunci – statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice”, a declarat Maia Sandu. Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio. În fiecare seară, de luni până vineri.

Alexandru Boc, fostul mare fundaș al fotbalului românesc, cu prezențe la Rapid, Dinamo și Universitatea Craiova, dar și selecționat la echipa națională, este invitatul emisiunii „Prietenii lui Ovidiu”. Face dezvăluiri despre perioada petrecută în pușcărie în anii '70, după un conflict cu un ofițer de Securitate. Carismatic și rebel, Boc povestește și despre relațiile cu femei celebre.

Trupele ucrainene au început o ofensivă în regiunea rusă Belgorod. Președintele Volodimir Zelenski a explicat că această acțiune are ca scop protejarea regiunilor ucrainene Sumî și Harkov, de la frontiera de nord-est cu Rusia. Care mai este situația pe front? În ce măsură e posibilă o încetare a focului în viitorul apropiat? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Angela Grămadă: „Sînt tot mai multe declaraţii ale experţilor care confirmă că în prezent cea mai puternică armată pe teritoriul continentului european este cea ucraineană. Care are şi aproape un milion de oameni înrolaţi. Ei au experienţa luptei pe teren, au fost pregătiţi în aceşti trei ani să facă faţă unor riscuri şi provocări la care nu s-a aşteptat nimeni. Şi mai au şi sprijinul mai multor state UE. Fie prin coeziunea mai multor actori, fie în mod bilateral li se acordă asistenţă. Evident că este insuficientă pentru nevoile liniei frontului, care se întinde pe mii de kilometri, dar în acelaşi timp este importantă această experienţă a lor de a lupta împotriva agresiunii ruse de 11 ani.”Care este situația pe front în ultimele săptămîni?Angela Grămadă: „Avansul Rusiei nu este semnificativ, nu au reuşit în ultimele luni să ocupe mai mult de o sută şi ceva de kilometri pătraţi. În continuare încearcă să avanseze în regiunile Lugansk, Doneţk, Zaporojie, poate Herson şi o fac punînd presiune prin Harkov şi Sumî, cele două regiuni din nordul Ucrainei. Şi ruşii încearcă foarte mult să detaşeze personal militar, tehnică, muniţie spre Pokrovsk – o localitate foarte importantă, nu doar din punct de vedere strategic. Pokrovsk este una dintre puţinele regiuni din Ucraina care are cărbune cocsificabil, folosit în industria militară.”  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Breșa de Securitate de la Casa Albă a pus administrația Trump într-o poziție jenantă. Dar dialogul, devenit public, prin neglijența organizatorilor, arată cât de mare este aversiunea vicepreședintelui JD Vance față de Europa. Atât comentatorii cât și diplomații europeni citați înțeleg că orice nuanță a dispărut. ”Dialogul prin mesaje text despre atacurile americane asupra rebelilor Houthi este cel mai recent exemplu conform căruia vicepreședintele Vance este principalul adversar al Europei din echipa Trump – atât în ​​public, cât și în culise”, observă publicația Axios.Ziarul francez Liberation comentează la rândul său:Cuibărită într-o conversație despre loviturile din Yemen, declarația sa – „Urăsc să fiu nevoit să eliberez Europa din nou” – confirmă una dintre principalele obsesii ale vicepreședintelui american, care de la sfârșitul lunii ianuarie a făcut numeroase declarații ostile față de Uniunea Europeană.O convingere atât de adânc înrădăcinată în interiorul său, încât îi permite să-și exprime dezacordul față de strategia susținută de Donald Trump împotriva rebelilor Houthi”. El Mundo consideră că, în ce-l privește pe JD Vance,  ”ostilitatea sa deschisă față de UE se aliniază perfect strategiei sale de consolidare a partidelor de extremă dreapta care destabilizază politica internă a UE 27.” Euronews amintește că  ”vicepreședintele SUA i-a surprins mai întâi pe liderii europeni la Conferința de Securitate de la München, la mijlocul lunii februarie, unde a susținut că Europa ar trebui să se sperie de „dușmanul din interior” și a lansat o critică puternică la adresa reglementărilor la adresa presei de pe continent.De asemenea, Trump i-a enervat pe aliații europeni susținând că SUA ar trebui să preia Groenlanda, un teritoriu al Danemarcei, membru al UE, și părând să adopte retorica Kremlinului cu privire la războiul Rusiei în Ucraina într-o discuție mult mediatizată cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval”. Politico relatează despre ceea ce diplomații europeni au înțeles din dialogul purtat în reuniunea de Securitate.Orice speranță că Vance și colegii săi făceau un spectacol public de agresiune față de Europa, în timp ce puteau fi mai simpatici în privat, a dispărut.„Este îngrijorător să văd felul în care vorbesc despre Europa când cred că nimeni nu-i ascultă”, a spus un diplomat al UE, căruia i-a fost acordat anonimatul, ca și altora pentru a oferi o viziune sinceră. „Dar, în același timp, acest lucru nu este surprinzător... Doar că acum le vedem raționamentul în toată goliciunea lui nediplomatică”.Un alt oficial al UE a spus că Vance „se întâmplă să fie ideologul de data aceasta, dar este obligat să facă greșeli și, în cele din urmă, va trebui să lase mingea”. După aceea, la un moment dat, SUA vor reveni la un partener de încredere, a spus oficialul.Un al doilea diplomat al UE admite că, așa cum istoria a sugerat, America va reveni într-o zi la rolul său de aliat solid al Europei. „Deocamdată și în ciuda cuvintelor diplomatice uneori frumoase, încrederea este ruptă”, a spus diplomatul. "Nu există alianță fără încredere. Așa că cred că Europa trebuie să facă mult mai mult pentru că nu are altă opțiune."

Ministerul de externe al Serbiei cere lămuriri privind înțelegerea de colaborare politico militară între Croația, Albania și Kosovo. „Dacă acest acord nu este îndreptat împotriva nimănui, așa cum susțin ei, atunci solicităm o explicație cu privire la excluderea Serbiei de la orice negocieri privind securitatea colectivă în regiune” - declară  MAE sârbesc. „Pactul militar împotriva Serbiei: ce înseamnă pentru țara și regiunea noastră acordul de colaborare în domeniul apărării dintre Croația, Albania și așa-zisul Kosovo,” titrează novosti.rs.„Documentul pe care Croația și Albania l-au semnat la Tirana cu așa-zisul Kosovo privind colaborarea în domeniul apărării constituie un precedent periculos care ar putea pune în pericol relațiile și pacea în regiune, în condițiile în care așa-zisul Kosovo nu este recunoscut de majoritatea membrilor ONU și care, conform oricărui cadru internațional, nu ar trebui să aibă forțe armate. Bulgaria a primit și ea invitația de a adera la acest pact politico-militar. Această inițiativă vine într-un moment de schimbări majore la nivel global marcat de o schimbare politică majoră a lui Trump în ceea ce privește conflictul ucraineno-rus, într-un moment de diviziuni în Europa, precum și pe fondul unei crize sociale și politice care persistă de câteva luni în Serbia,” scrie publicația.Ministerul de Externe mai susține că mesajul politic transmis Belgradului este evident și subliniază că memorandumul nu este rezultatul unei cooperări aleatorii, ci „o strategie direcționată care vizează izolarea Serbiei și consolidarea structurilor paramilitare din provincia sudică a Serbiei, contrar dreptului internațional și Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU”.„Dacă acest acord nu este îndreptat împotriva nimănui, așa cum susțin ei, atunci solicităm o explicație cu privire la excluderea Serbiei de la orice negocieri privind securitatea colectivă în regiune - declară  Ministerului Afacerilor Externe sârbesc. După 15 martie, întrebarea de un milion de dolari și un dinar, este următoarea: ce urmează în Serbia?Iată titlul unui articol din citim învreme.com. „Întrebarea ce urmează este cu adevărat crucială, dar cred că în principal președintele statului a fost preocupat de asta”, a declarat politologul Dejan Bursać pentru Vreme. „(Aleksandar Vučić, n.r) a fost cel care a spus că totul se va termina pe 15 martie și că viața în Serbia se va relua normal de luni, 17 martie”.Dar  lucrurile nu s-au petrecut așa. Societatea civilă investighează ceea ce numește atac cu un tun sonor asupra manifestanților.„Astfel, pe lângă ancheta privind prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad apare o nouă întrebare: ce s-a întâmplat sâmbătă seara?”Dejan Bursać explică că acest nou proces reprezintă o problemă uriașă pentru sistemul de stat, deoarece ar putea duce la o nouă scădere a încrederii în rândul alegătorilor partidului politic aflat în prezent la putere în Serbia.„Vučić se bazează pe cele două milioane de alegători ai săi loiali pentru a câștiga alegerile, știind că în Serbia nu votează niciodată mai mult de 3,8 milioane de oameni”, adaugă Bursać. "Aceștia sunt în principal alegători mai în vârstă care au trecut prin diverse crize în anii 90 și 2000 și care apreciază stabilitatea pe care le-o oferă Vučić. Dar dacă această stabilitate dispare, așa cum este cazul de mai bine de patru luni, asta pune probleme. Ceasul bate pentru el, nu pentru studenți". BERD negociază un împrumut pentru o autostradă și anunță noi investiții  în MuntenegruBanca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare negociază cu Guvernul privind condițiile de creditare pentru construcția celui de-al doilea tronson al autostrăzii de la Mateševo ​​​​– Andrijevica, anunță vicepreședintele BERD, Mateo Patrone, potrivit căruia proiectul va fi analizat în iunie de Consiliul de Administrație al băncii, relatează rtcg.me.Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a investit anul trecut 104 milioane de euro în nouă proiecte în Muntenegru. O licitație este în curs de desfășurare pentru construcția celui de-al doilea tronson al autostrăzii de la Mateševo ​​​​la Andrijevica, pentru care Uniunea Europeană trebuie să ofere subvenții de 150 de euro, iar BERD un împrumut de aproximativ 200 de milioane de euro.Vicepreședintele BERD, Mateo Patrone, a declarat pentru Televiziunea Muntenegru că nu se cunosc deocamdată condițiile de creditare. Târgul de muzică și arte creative MUSE-X ajunge în Albaniahttps://www.gazetatema.net/kulture/muse-x-panairi-i-pare-i-muzikes-dhe-arteve-kreative-vjen-ne-tirane-i485786MUSE-X, cel mai important târg de muzică și arte creative, va avea loc la Tirana și în Balcani pentru prima dată pe 11, 12 și 13 aprilie. Conceput ca un festival-expoziție, MUSE-X va primi la Tirana timp de trei zile consecutive peste 100 de companii și profesioniști din sectorul muzical și artistic, veniți din toată Europa, Regatul Unit și regiune.În plus, pe parcursul acestor trei zile, personalități de renume din sector vor găzdui conferințe și TEDtalks, marcând un moment cheie în structurarea și funcționarea acestui sector.MUSE-X își propune astfel să creeze legături între companiile străine și cele care doresc să stabilească parteneriate cu companii albaneze. Procedând astfel, MUSE-X îndeplinește un alt obiectiv: transmiterea culturii albaneze către entități străine, și nu numai. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Milo POPOVIC, MuntenegruAndjela RADULOVIC, SerbiaSofija JOVANOVIĆ, SerbieLavdije XHELILI, Albanie

Administrația de la Casa Albă se află în mijlocul unui moment jenant, după o breșă de securitate în legătură cu recentele atacuri asupra rebelilor Houthi din Yemen. De asemenea, comentatorii privesc cu atenție și către Turcia lui Erdogan. „Ora amatorilor”: Washingtonul îngrozit de discuția de grup a planului de război al administrației Trump, titrează Politico.”Membrii Congresului și personalul securității naționale au fost uimiți luni de un raport-bombă potrivit căruia oficiali de top ai administrației Trump – inclusiv vicepreședintele și secretarul Apărării – au discutat despre planurile de război într-un chat pe plaftorma Signal.Mulți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențiala manipulare greșită a informațiilor clasificate, precum și detalii sensibile cu privire la planurile de război ale SUA”.După cum transmite CBS News ”înalți oficiali ai lui Trump l-au inclus pe editorul revistei The Atlantic în discuțiile de grup despre planurile de a bombarda Yemenul. Consiliul de Securitate Națională a declarat că mesajele par a fi „autentice” într-o declarație pentru CBS News, după ce povestea a fost publicată”.”Administrația Trump mi-a trimis accidental un mesaj text cu planurile sale de război”, scrie la rândul său Jeffrey Goldberg, editorul revistei The Atlantic.”Liderii de securitate națională din SUA m-au inclus într-o discuție de grup despre viitoarele atacuri militare din Yemen. Nu credeam că poate fi real. Apoi bombele au început să cadă”.Potrivit The Hill, ”se pare că invitația inițială pentru grup a venit de la consilierul pentru securitate națională Mike Waltz. Secretarul Apărării Pete Hegseth a trimis detaliile grupului, inclusiv armele folosite, țintele și momentul – cu două ore înaintea atacurilor, care au început pe 15 martie”. Situația din Turcia continua să-I preocupe pe comentatorii presei internaționale.”Turcia lui Erdogan alunecă în autocrație”, scrie Le Monde.  ”Odată cu întemnițarea primarului Istanbulului, social-democratul Ekrem Imamoglu, președintele turc, aflat la putere din 2003, a finalizat dezintegrarea sistematică a statului de drept și a echilibrului puterilor.Dar condamnarea de către Uniunea Europeană pare departe. Cu siguranță, având în vedere președinția lui Trump, războiul din Ucraina și situația din Siria. Președintele Turciei, stat membru NATO, poate fi considerat de Occident ca un partener important”.Le Temps  vede Turcia la un moment de cotitură în istoria sa. ”Arestarea primarului de la Istanbul este un punct critic pentru mulți turci”.Iar The Guardian notează că ”mulți dintre cei care au ieșit în stradă după arestarea lui İmamoğlu au spus că detenția sa le-a stimulat decizia de a se prezenta la urne, chiar dacă votul a rămas simbolic”.

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio. În fiecare seară, de luni până vineri.

Președintele francez Emmanuel Macron a convocat luni o întîlnire de urgență la Paris cu mai mulţi liderii europeni. Reuniunea a reprezentat o reacție la discuțiile din cadrul Conferinței de Securitate de la München, care au culminat cu declarația trimisului special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia privind excluderea Europei de la discuţiile de pace dintre SUA şi Rusia. Ce ar putea face Europa pentru Ucraina în situația în care va fi într-adevăr exclusă de la discuțiile de pace? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională.Marius Ghincea: „Statele europene nu au nici resursele necesare, nici voinţa politică, nici capabilitatea logistică şi politică de a înlocui ceea ce SUA nu mai sînt dispuse să ofere. În acest moment la nivel european avem probleme semnificative în ceea ce priveşte capacitatea industriei noastre de apărare, încă avem probleme politice semnificative cu privire la finanţarea adiţională a armatelor şi a forţelor noastre militare. Sînt partide politice, precum AfD în Germania, pe care domnul J. D. Vance îl promova, care refuză să susţină o creştere a cheltuielilor militare şi chiar susţine o reducere a cheltuielilor militare – ceea ce vine în totală contradicţie cu poziţia cerută de SUA. Iar legat de prezenţa unor forţe de menţinere a păcii, eu am mari dubii că Federaţia Rusă va putea să accepte vreodată vreun acord sau vreun tratat de pace sau de armistiţiu care să implice mobilizarea unor trupe occidentale pe teritoriul Ucrainei.”După 1945 am învăţat cu toţii ce înseamă primatul dreptului  internaţional. Şi care sînt principiile ordinii mondiale. Cum poate fi menţinută acestă ordine în condiţiile în care cele două superputeri iau decizii peste capul europenilor?Marius Ghincea: „Ordinea mondială nu mai există. Sîntem într-o perioadă de tranziţie către ceva nou. Ordinea mondială postbelică, care a început în 1945 în Occident, în jurul instituţiilor internaţionale create cu sprijinul SUA, extinse după 1990, ca urmare a sfîrşitului Războiului Rece şi a colapsului blocului comunist şi către celelalte părţi ale lumii care nu beneficiau de ele, inclusiv România, s-a încheiat. (...) Nu ştim ce va urma, există cîţiva parametri prin care am putea să restabilim o formă de ordine a dreptului internaţional, dar pentru asta avem nevoie înainte de orice de lideri politici care să aibă voinţa să facă asta. Or, în acest moment, la nivel mondial, liderii politici care vor să menţină o ordine a dreptului internaţional sînt mult prea slabi şi reprezintă ţări care nu au capacitatea de a se impune la nivel global. Dovadă că statele europene au trebuit să pună presiune, să se scandalizeze pentru a primi, poate, nu ştim încă, un loc la masa negocierilor cu privire la viitorul războiului ruso-ucrainean.”Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Trimisul special al lui Donald Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, a declarat la Conferința de Securitate de la München că Europa va fi consultată, dar nu va lua parte la discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina. Aceasta a fost doar una dintre intervențiile intens dezbătute de la evenimentul din capitala bavareză, care s-a desfășurat în perioada 14-16 februarie. Ca reacţie la declaraţia lui Keith Kellogg, preşedintele francez Emmanuel Macron a convocat de urgenţă la Paris o întîlnire între cîţiva lideri europeni pentru a discuta despre securitatea Europei și negocierile de pace care se pregătesc în Arabia Saudită între Rusia și SUA. Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, a participat ca jurnalist la Conferința de Securitate de la München şi explică principalele idei care se desprind în urma acestui eveniment.Robert Lupițu: „Securitatea europeană este la o răscruce de drumuri, la un moment de cotitură, asistăm la acele schimbări epocale pe care diverşi analişti şi lideri le invocau încă de acum cîţiva ani, din timpul primei administraţii Trump. Avem astăzi acest summit la Paris, convocat de preşedintele Emmanuel Macron ca reacţie la ce s-a întîmplat la Conferința de Securitate de la München. Acolo am asistat la un duel de declaraţii şi partituri diferite în ceea ce priveşte administraţia lui Donald Trump, la primul său descălecat în Europa după instalarea în funcţie, şi Europa. Totul a început cu discursul lui J. D. Vance, a cărui esenţă cred că a fost că americanii au o viziune diferită asupra democraţiei decît o au europenii.”Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit la Conferința de Securitate de la München despre necesitatea construirii unei armate a Europei, a făcut apel la unitate și solidaritate europeană și a fost ferm în privința discuțiilor despre pace: „Nici o decizie privind Ucraina fără Ucraina, nici o decizie privind Europa fără Europa”. E posibilă în acest moment crearea unei armate a Europei?Robert Lupițu: „Volodimir Zelenski se comportă de facto ca un lider din Consiliul European. Pare că e un membru al Uniunii Europene. Asta trebuie să fie linia politică şi strategică: el să fie sprijinit ca să aibă cît mai multă forţă în discuţii şi negocieri. Mi-a plăcut semantica lui Zelenski: forţe armate ale Europei – care nu înseamnă armată europeană. Există la nivelul UE acele grupuri tactice de luptă instituite prin poltica de securitate şi apărare comună, din ultimele două, trei decenii. Ele nu sînt active neapărat însă se pot construi forţe comune ale Uniunii Europene. Dar care sînt ale statelor membre. Fac o scurtă precizare: forţele NATO care participă într-un teatru de operaţiuni sînt forţe naţionale care merg sub steag NATO. Nu există armata NATO, apropo de semantică. Ce avem în cadrul NATO şi ne avantajează şi este cel mai important este o structură militară agilă, capabilă şi instruită, ceea ce în cazul UE nu avem. Şi dacă avem forţe armate şi putem construi acest lucru, trebuie să vedem ce facem cu liniile de comandă şi să nu dublăm NATO, evident.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

După cum știm, Donald Trump a discutat direct cu Vladimir Putin despre războiul din Ucraina și este pregătit pentru concesii majore. Dar cum se vede situația dinspre Ucraina și Rusia? Iată opiniile unor experți în securitate din regiune. Ei cred că în condițiile actualului armistițiu, un nou război este inevitabil. Și ridică un semn de întrebare cu privire la disponibilitatea lui Putin de a accepta, în cele din urmă, un acord. Maria Zolkina, expert ucrainean în Securitate regională, îndeamnă să fie luat în considerare cel mai rău scenariu posibil și să întreabă cine și cum va proteja Ucraina de următorul atac rusesc.Ea crede nu numai că "armistițiul" nu va funcționa, dar și că un război mai mare în Europa devine inevitabil.Experta vede aici un semnal clar pentru toate țările europene care trăiesc în ”subiectivism infam” în acest moment – din cauza propriei lor timidități, sau a lipsei dorinței de a evalua faptele trăind în iluzia că Putin "nu va ataca". Mykhailo Samus, un alt expert ucrainean în securitate, consideră  că această înghețare sub presiunea lui Trump constituie de fapt perioada dinaintea Marelui Război ruso-ucrainean cu numărul doi.”Acest război va fi foarte probabil odată ce factorul Trump va dispărea (și totodată, factorul putinist, nu). Planul nostru este să ne pregătim pentru următorul război”.Potrivit analistului, în paralel cu propria pregătire de război, sarcina Ucrainei este de a trezi în sfârșit Europa.”Statele Unite nu îi vor mai proteja pe europeni de Moscova. Acesta este parametrul care ar trebui să devină central în formarea sistemului de securitate și apărare al Europei. Europenii trebuie să accepte în sfârșit Ucraina ca parte integrantă a Europei, nu ca zonă tampon, zonă gri sau subiect al tranzacției cu Moscova”.Tatiana Stanovaya, expertă în politici ruse, spune de partea ei pe propriul cont de socializare, că  răbdarea lui Putin a dat roade.”Multe personalități de nivel înalt din cercurile diplomatice și de securitate ale Rusiei au fost din ce în ce mai frustrate de declarațiile și abordările inițiale ale lui Trump și ale echipei sale cu privire la Ucraina.Planurile lui Trump nu păreau doar inacceptabile, ci de-a dreptul ostile. Ideea de „a trata cu Rusia dintr-o poziție de forță” a fost deosebit de iritantă. Cu toate acestea, Putin a ales răbdarea, lucrând constant pentru a se acomoda cu Trump - fiind adaptabil, dând dovadă de flexibilitate și proiectând dorința de a face compromisuri. Acum, el și-a asigurat primul pas: lansarea unor negocieri substanțiale”.Experta în politici ruse se declară însă foarte sceptică asupra perspectivelor acestor discuții.”Trump vrea o încetare a focului și un fel de aranjament care să suspende problema Ucrainei pentru o vreme. Dar viziunea lui diferă radical de cea a lui Putin.Pentru Putin, o soluție reală înseamnă o Ucraină „prietenoasă” cu Rusia - lipsită de capacitate militară, cu o constituție rescrisă și care garantează neaderarea la NATO”.Potrivit expertei, Putin este pe deplin pregătit pentru ca aceste discuții să eșueze.Din perspectiva Kremlinului, Occidentul nu poate face nimic care să inverseze câștigurile teritoriale ale Rusiei și să împiedice colapsul Ucrainei pe termen lung.Cu ajutorul lui Trump, acest proces s-ar putea accelera; fără ajutorul lui Trump, tot se va întâmpla mai devreme sau mai târziu.Între timp, Putin va continua să-l lingușească și să-l liniștească pe Trump, oferind concesii pe care Trump le va prezenta drept un ”succes uriaș” și o”ofertă minunată”. Dar aceste concesii, cum ar fi încetarea focului, nu vor descuraja Rusia de la obiectivul său final: asigurarea unei Ucraine „prietenoase” în condițiile ei”.

De la Munchen, acolo unde a inceput Conferinta de Securitate, vicepresedintele american face o declaratie surprinzatoare. El spune ca anularea alegerilor din România reprezinta cel mai bun exemplu al ”ameninţării din interior, al retragerii Europei din cele mai fundamentale valori ale sale”. Scrutinul a fost anulat „pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenții de informații și la presiunea enormă din partea vecinilor Romaniei”, a adaugat numarul doi de la Casa Alba.  Cata putere are un astfel de mesaj sa dea apa la moara extremei drepte, mai cu seama in contextul alegerilor prezidentiale din mai, discutam imediat.   Conferința deSecuritate de la Munchen. Ce așteptări avem?Numarul doi american, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, și alți 60 de lideri mondiali și factori de decizie discuta in Germania, în următoarele trei zile. Daca reuniunea  de la Munchen s-ar putea dovedi definitorie in solutionarea razboiului din Ucraina, discutam in aceasta seara. Va fi cu noi corespondentul RFI, William Totok si imediat analiza fostului consilier prezidential pe probleme de securitate nationala, Iulian Fota.O eventuală candidatură a lui Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale ar dinamita coaliția de la guvernare și ar arunca țara în brațele lui Călin Georgescu, spune liderul deputaților UDMR, Csoma BotondPresedintele interimar ar trebui să explice opiniei publice de ce s-au anulat alegerile prezidențiale anul trecut, crede reprezentantul Uniunii. toate argumentele, intr-un interviu mai tarziu.             

Pacea nu trebuie să fie impusă Ucrainei, iar orice soluție pentru rezolvarea războiului trebuie să implice Statele Unite, reactioneaza cancelarul german Olaf Scholz cu privire la discuțiile dintre Donald Trump și Vladimir Putin. De asemenea, oficiali din mai multe state membre NATO au cerut un loc pentru Kiev la masa negocierilor. Discuțiile de pace „nu sunt o trădare” a Ucrainei, a replicat secretarul american al Apărării. Cum se raporteaza ucrainenii la toate aceste declaratii, l-am intrebat pe analistul politic ucrainean Marin Gherman.  28 de răniţi după ce o maşină a intrat în oameni la Munchen. Orașul urmează să găzduiască Conferința de la Munchen la care sunt așteptați lideri din întreaga lumeO zi inaintea Conferintei de la Munchen, cel puțin 30 persoane au fost rănite după ce o mașină a intrat în viteză într-un grup de persoane care protestau in orasul german. Șoferul, un afgan de 24 de ani, a fost reținut. Conferinţa de Securitate începe maine, iar vicepreşedintele american JD Vance şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski sunt asteptati sa soseasca astazi in Germania. Ce au hotărât autoritățile de la Chișinău după ce drone rusești au căzut din nou pe teritoriul Republicii MoldovaRepublica Moldova închide Centrul Rus de Cultură și Știință de la Chișinău, după ce alte două drone ale armatei ruse au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel de incidente reprezintă o amenințare gravă la adresa securității naționale și a cetățenilor moldoveni. Avem detaliile de la corespondentul nostru la Chisinau, Valeria Vitu.  Parisul găzduiește astăzi o conferință internațională privind SiriaO factiune rebela a preluat puterea la Damasc, dupa caderea regimului Assad , in decembrie. Uniunea Europeană a transmis săptămâna trecută că va reduce o parte din sancțiunile impuse Siriei, pentru a ajuta țara să se reconstruiască după mai mult de 13 ani de război civil.

La fiecare început de an, Conferința de Securitate de la München captează atenția lumii întregi. Anul acesta, evenimentul va avea loc între 14 și 16 februarie. Iar raportul premergător generează numeroase comentarii. Documentul, pregătit în fiecare an de un grup de experţi, arată o lume polarizată, plină de incertitudini, informează luni agenția de știri EFE, citată de Agerpres și G4 Media. „Multipolarizare”. Acesta este titlul raportului premergător Conferinței de Securitate de la München, la care vor participa aproape 60 de şefi de stat sau de guvern şi peste 100 de miniştri.Potrivit raportului, liberalismul este pus sub semnul întrebării din punct de vedere politic şi economic de creşterea populismului şi a naţionalismului. Pe de altă parte, există o tensiune ideologică între democraţii şi autocraţii.Autorii documentului vorbesc despre o scenă internaţională multipolară, la care lumea se raportează diferit.Pentru unii este motiv de optimism, cum ar fi așa-numitul Sud Global sau țările BRICS. Acestea văd o șansă de a reduce influenţa Statelor Unite, mult timp percepute drept o putere prea dominatoare.Alții se uită cu pesimism către noua lume. Ei consideră că multipolarizarea creşte riscul dezordinii şi conflictelor.De exemplu, ţările G7 (cele mai bogate economii din lume) se numără printre pesimiști.Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, reprezintă îngroparea consensului în politica externă americană postbelică potrivit căruia internaţionalismul liberal a servit cel mai bine interesele americane. Pentru preşedintele Trump şi mulţi dintre susţinătorii săi, ordinea internaţională creată de SUA a fost o afacere proastă, constată raportul.O consecinţă a acestui fapt ar putea fi o renunţare din partea SUA la rolul său istoric de garant al păcii în Europa, ceea ce poate avea consecinţe importante pentru Ucraina.De partea sa, China este cel mai proeminent promotor al unei ordini multipolare, definindu-se ca un avocat al ţărilor din aşa-numitul Sud global. Mulţi occidentali văd în apărarea multipolarităţii de către Beijing o deghizare retorică asumată de China în competiţia sa cu SUA pentru putere.Iar autorii raportului estimează că Beijingul ar putea beneficia în cele din urmă de faptul că Washingtonul abandonează angajamentele internaţionale sau se distanţează de partenerii săi tradiţionali.În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, aceasta se confruntă cu provocări serioase. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi creşterea populismului naţionalist în cadrul societăţilor europene pun sub semnul întrebării elementele centrale ale viziunii liberale a UE.Realegerea preşedintelui Trump poate intensifica aceste provocări şi poate reînvia dezbaterea dacă UE trebuie să devină un pol autonom în politica internaţională.Viziunea Moscovei este aceea a unei lumi multipolare în jurul statelor civilizatoare, printre care se include şi Rusia. Ţările mai mici, printre care Rusia include şi Ucraina, ar urma să cadă astfel în sfera de influenţă a statelor civilizatoare.Autorii estimează că, pe lângă discrepanţele dintre viziunea Rusiei despre sine şi adevărata sa putere, Moscova a avut un oarecare succes în eforturile sale de a destabiliza ordinea internaţională.Pe plan intern însă, Rusia se confruntă cu probleme economice tot mai mari şi cu consecinţele exceselor sale imperialiste. Cu toate acestea, capacitatea Moscovei de a-şi implementa viziunea despre o lume multipolară cu diverse sfere de influenţă depinde de reacţia celorlalţi, estimează raportul Conferinţei de Securitate de la München. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Protestele din Georgia continuă, în ciuda reacțiilor forțelor de ordine, care au arestat zilele trecute mai mulți protestatari, între care și un lider al opoziției. Din noiembrie, oamenii protestează constant față de decizia partidului de guvernămînt, Visul Georgian, de a suspenda negocierile de aderare la Uniunea Europeană pînă în 2028. Parlamentul georgian a adoptat recent legi care înăspresc regulile privind întrunirile publice și demonstrațiile. Nemulțumirile din societatea georgiană au început mai devreme. După alegerile parlamentare din octombrie 2024, datele oficiale au arătat că partidul Visul Georgian a obținut aproape 54% din voturi și opoziția pro-europeană aproape 38%. O parte considerabilă a opoziției a renunțat la mandatele obținute pentru Parlament acuzînd că votul a fost furat. În ce măsură protestatarii care contestă deciziile partidului aflat la putere sînt reprezentativi pentru societatea georgiană? Ce urmează în Georgia? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.Ce legitimitate are un parlament în care nu sînt ocupate toate fotoliile?Angela Grămadă: „Legitimitatea este destul de contestată şi tocmai din aceste considerente lumea iese în stradă şi a transformat protestul într-unul continuu. Pe de-o parte avem acea decizie de la sfîrşitul lunii noiembrie, prin care Visul Georgian suspendă toate negocierile cu privire la procesul de integrare europeană a ţării. Dar pe de altă parte avem şi această legitimitate contestată. Dacă ne uităm pe cerinţele celor care ies în stradă şi protestează, ei nu vorbesc doar despre parcursul european, ei vorbesc şi despre lipsa de legitimitate a parlamentului şi despre faptul că preşedintele nou ales în Georgia, la sfîrşitul lunii decembrie (Mihail Kavelaşvili), nu este un preşedinte legitim al Georgiei şi în continuare o consideră pe Salome Zurabişvili ca fiind şeful statului care are mandat şi care a anunţat că va fi de partea străzii pînă vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate.”Cum vedeți evoluția situației din Georgia?Angela Grămadă: „Dacă ţinem cont de ultimele evenimente – înăbuşirea protestelor cu utilizarea violenţei şi dosarele deschise împotriva jurnaliştilor, activiştilor civici sau arestarea liderilor opoziţiei – cred că situaţia ar putea să deraieze într-o direcţie şi mai puţin plăcută pentru georgieni dar şi pentru cei care astăzi sînt vîrful de lance în Georgia, societatea civilă cu tot ce înseamnă ea: oameni care reprezintă cultura, arta, presa independentă, activiştii civici. S-ar putea să fie o îndîrjre foarte mare şi o luptă pe viaţă şi pe moarte în această ţară.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

"Herta Müller should share her Nobel with the Securitate." This comment by a former officer in the Romanian secret police, or Securitate, was in reaction to hearing that Müller, a German writer originally from Romania, had won the 2009 Nobel Prize for Literature. Communist Romania's infamous secret police was indeed a protagonist in Müller's work, though an undesired and dreaded one: most of her writings are deeply and explicitly anchored in Ceaușescu's Romania and her own traumatic experiences with the Securitate. Müller's file traces her surveillance from 1983 until after she emigrated to West Germany in 1987. She has written extensively in reaction to reading her file, but primarily addresses its gaps, begging the question what information the file does in fact contain. The Secret Police Dossier of Herta Müller: A "File Story" of Cold War Surveillance (Camden House, 2023) is an in-depth investigation of Müller's file, and engages with other related files, including that of her then-husband, the writer Richard Wagner. Valentina Glajar treats the files as primary sources in order to re-create the story of Müller's surveillance by the Securitate. In such an intrusive culture of surveillance, surviving the system often meant a certain degree of entanglement: for victims, collaborators, and implicated subjects alike. Veiled in secrecy for decades, these compelling and complex documents shed light on a boundary between victims and perpetrators as porous as the Iron Curtain itself. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/new-books-network

"Herta Müller should share her Nobel with the Securitate." This comment by a former officer in the Romanian secret police, or Securitate, was in reaction to hearing that Müller, a German writer originally from Romania, had won the 2009 Nobel Prize for Literature. Communist Romania's infamous secret police was indeed a protagonist in Müller's work, though an undesired and dreaded one: most of her writings are deeply and explicitly anchored in Ceaușescu's Romania and her own traumatic experiences with the Securitate. Müller's file traces her surveillance from 1983 until after she emigrated to West Germany in 1987. She has written extensively in reaction to reading her file, but primarily addresses its gaps, begging the question what information the file does in fact contain. The Secret Police Dossier of Herta Müller: A "File Story" of Cold War Surveillance (Camden House, 2023) is an in-depth investigation of Müller's file, and engages with other related files, including that of her then-husband, the writer Richard Wagner. Valentina Glajar treats the files as primary sources in order to re-create the story of Müller's surveillance by the Securitate. In such an intrusive culture of surveillance, surviving the system often meant a certain degree of entanglement: for victims, collaborators, and implicated subjects alike. Veiled in secrecy for decades, these compelling and complex documents shed light on a boundary between victims and perpetrators as porous as the Iron Curtain itself. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/literary-studies

"Herta Müller should share her Nobel with the Securitate." This comment by a former officer in the Romanian secret police, or Securitate, was in reaction to hearing that Müller, a German writer originally from Romania, had won the 2009 Nobel Prize for Literature. Communist Romania's infamous secret police was indeed a protagonist in Müller's work, though an undesired and dreaded one: most of her writings are deeply and explicitly anchored in Ceaușescu's Romania and her own traumatic experiences with the Securitate. Müller's file traces her surveillance from 1983 until after she emigrated to West Germany in 1987. She has written extensively in reaction to reading her file, but primarily addresses its gaps, begging the question what information the file does in fact contain. The Secret Police Dossier of Herta Müller: A "File Story" of Cold War Surveillance (Camden House, 2023) is an in-depth investigation of Müller's file, and engages with other related files, including that of her then-husband, the writer Richard Wagner. Valentina Glajar treats the files as primary sources in order to re-create the story of Müller's surveillance by the Securitate. In such an intrusive culture of surveillance, surviving the system often meant a certain degree of entanglement: for victims, collaborators, and implicated subjects alike. Veiled in secrecy for decades, these compelling and complex documents shed light on a boundary between victims and perpetrators as porous as the Iron Curtain itself. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/german-studies

"Herta Müller should share her Nobel with the Securitate." This comment by a former officer in the Romanian secret police, or Securitate, was in reaction to hearing that Müller, a German writer originally from Romania, had won the 2009 Nobel Prize for Literature. Communist Romania's infamous secret police was indeed a protagonist in Müller's work, though an undesired and dreaded one: most of her writings are deeply and explicitly anchored in Ceaușescu's Romania and her own traumatic experiences with the Securitate. Müller's file traces her surveillance from 1983 until after she emigrated to West Germany in 1987. She has written extensively in reaction to reading her file, but primarily addresses its gaps, begging the question what information the file does in fact contain. The Secret Police Dossier of Herta Müller: A "File Story" of Cold War Surveillance (Camden House, 2023) is an in-depth investigation of Müller's file, and engages with other related files, including that of her then-husband, the writer Richard Wagner. Valentina Glajar treats the files as primary sources in order to re-create the story of Müller's surveillance by the Securitate. In such an intrusive culture of surveillance, surviving the system often meant a certain degree of entanglement: for victims, collaborators, and implicated subjects alike. Veiled in secrecy for decades, these compelling and complex documents shed light on a boundary between victims and perpetrators as porous as the Iron Curtain itself. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

"Herta Müller should share her Nobel with the Securitate." This comment by a former officer in the Romanian secret police, or Securitate, was in reaction to hearing that Müller, a German writer originally from Romania, had won the 2009 Nobel Prize for Literature. Communist Romania's infamous secret police was indeed a protagonist in Müller's work, though an undesired and dreaded one: most of her writings are deeply and explicitly anchored in Ceaușescu's Romania and her own traumatic experiences with the Securitate. Müller's file traces her surveillance from 1983 until after she emigrated to West Germany in 1987. She has written extensively in reaction to reading her file, but primarily addresses its gaps, begging the question what information the file does in fact contain. The Secret Police Dossier of Herta Müller: A "File Story" of Cold War Surveillance (Camden House, 2023) is an in-depth investigation of Müller's file, and engages with other related files, including that of her then-husband, the writer Richard Wagner. Valentina Glajar treats the files as primary sources in order to re-create the story of Müller's surveillance by the Securitate. In such an intrusive culture of surveillance, surviving the system often meant a certain degree of entanglement: for victims, collaborators, and implicated subjects alike. Veiled in secrecy for decades, these compelling and complex documents shed light on a boundary between victims and perpetrators as porous as the Iron Curtain itself. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/eastern-european-studies

"Herta Müller should share her Nobel with the Securitate." This comment by a former officer in the Romanian secret police, or Securitate, was in reaction to hearing that Müller, a German writer originally from Romania, had won the 2009 Nobel Prize for Literature. Communist Romania's infamous secret police was indeed a protagonist in Müller's work, though an undesired and dreaded one: most of her writings are deeply and explicitly anchored in Ceaușescu's Romania and her own traumatic experiences with the Securitate. Müller's file traces her surveillance from 1983 until after she emigrated to West Germany in 1987. She has written extensively in reaction to reading her file, but primarily addresses its gaps, begging the question what information the file does in fact contain. The Secret Police Dossier of Herta Müller: A "File Story" of Cold War Surveillance (Camden House, 2023) is an in-depth investigation of Müller's file, and engages with other related files, including that of her then-husband, the writer Richard Wagner. Valentina Glajar treats the files as primary sources in order to re-create the story of Müller's surveillance by the Securitate. In such an intrusive culture of surveillance, surviving the system often meant a certain degree of entanglement: for victims, collaborators, and implicated subjects alike. Veiled in secrecy for decades, these compelling and complex documents shed light on a boundary between victims and perpetrators as porous as the Iron Curtain itself. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

"Herta Müller should share her Nobel with the Securitate." This comment by a former officer in the Romanian secret police, or Securitate, was in reaction to hearing that Müller, a German writer originally from Romania, had won the 2009 Nobel Prize for Literature. Communist Romania's infamous secret police was indeed a protagonist in Müller's work, though an undesired and dreaded one: most of her writings are deeply and explicitly anchored in Ceaușescu's Romania and her own traumatic experiences with the Securitate. Müller's file traces her surveillance from 1983 until after she emigrated to West Germany in 1987. She has written extensively in reaction to reading her file, but primarily addresses its gaps, begging the question what information the file does in fact contain. The Secret Police Dossier of Herta Müller: A "File Story" of Cold War Surveillance (Camden House, 2023) is an in-depth investigation of Müller's file, and engages with other related files, including that of her then-husband, the writer Richard Wagner. Valentina Glajar treats the files as primary sources in order to re-create the story of Müller's surveillance by the Securitate. In such an intrusive culture of surveillance, surviving the system often meant a certain degree of entanglement: for victims, collaborators, and implicated subjects alike. Veiled in secrecy for decades, these compelling and complex documents shed light on a boundary between victims and perpetrators as porous as the Iron Curtain itself. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/book-of-the-day

Dapprima il clamoroso annullamento delle elezioni presidenziali, poi le forti polemiche tra i partiti e ora le manifestazioni di piazza. Paese membro dell'Unione europea e della Nato, al confine con l'Ucraina, la Romania è entrata in una fase di forte instabilità politica. C'è chi aveva parlato di “dramma” e chi di “scandalo”, dopo che la sentenza della Corte Costituzionale nel dicembre scorso aveva annullato il primo turno delle presidenziali, vinte dal candidato di estrema destra Calin Georgescu. Per i giudici quelle elezioni erano state pesantemente influenzate da una campagna su TikTok, pilotata dalla Russia. Tesi ancora da confermare. Sul caso anche l'UE ha aperto una propria inchiesta, in un contesto in cui non manca chi invece chiama in causa i servizi segreti rumeni, eredi della famigerata “Securitate” che aveva terrorizzato il Paese ai tempi della dittatura di Ceausescu. Un giallo politico che ha creato parecchio malcontento nel Paese e intaccato la già scarsa fiducia della popolazione nelle proprie istituzioni politiche. Cosa succede in Romania? Quali sono le forze in campo, dentro e fuori i confini nazionali? E cosa potrebbe capitare da qui al prossimo mese di maggio, quando questo Paese dovrebbe tornare alle urne, per la ripetizione delle elezioni presidenziali?Interrogativi e argomenti che affronteremo con:Stefano Grazioli, collaboratore RSIDan Octavian Cepraga, professore di lingua e letteratura rumena all'Università di Padova Mara Morini, docente all'Università di Genova, esperta di Europa Orientale e di RussiaGiorgio Comai, ricercatore per l'Osservatorio del Balcani

Presa europeană începe să-și pună tot mai multe întrebări cu privire la situația din România, la puțin peste o lună de la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Este afectată astfel credibilitatea României, ca partener occidental și chiar ca democrație. Autoritățile trebuie să răspundă imediat. Dacă amestecul direct al Rusiei a fost considerat aproape unanim drept motivul principal al deciziei fără precedent din 6 decembrie, iată că în ultimele zile, fără ca Rusia să dispară de pe radar, comentatorii își pun tot mai mult întrebări cu privire la factorul intern.După cum relata publicația online Hotnews, într-un articol cu titlul „Mitul interferenței ruse”, cotidianul german Frankfurter Allgemenie Zeitung a pus serios sub semnul  întrebării amestecul Moscovei în alegerile din România.Jurnaliștii germani se întreabă dacă nu cumva în discuție nu poate fi adus și faptul că PSD nu și-a atins scopul de a-și promova candidatul în turul doi alături de un reprezentant al extremei drepte – o situația considerată potențial câștigătoare de către partidul de guvernământ.De asemenea, publicația spaniolă The Objective și ediția italiană a Huffington Post, ambele preluate de G4 Media, atrag atenția asupra felului în care autoritățile române au gestionat criza alegererilor naționale. Publicația spaniolă își pune întrebarea dacă, în actualul context, România mai este o democrație liberală. În timp ce ediția italiană a Huffington Post atrage atenția că influența rețelelor sociale asupra alegerilor din România este departe de a fi stabilită.Politico, la rândul său, vorbește despre controversele din jurul deciziei din 6 decembrie. Și constată că, la o lună de la anularea alegerilor, popularitatea lui Călin Georgescu este departe de a scădea, ba chiar se consolideazăCe înseamnă toate acestea?Înainte de toate, că România începe să-și piardă credibilitatea ca partener loial al taberei occidentale și chiar ca democrație.De altfel, Bucureștiul se află deja într-un fel de ”carantină” diplomatică în raport cu partenerii occidentali – lucru ilustrat prin neinvitarea la întâlnirea informală din decembrie a unor membri NATO, la reședința secretarului general Mark Rutte.Președintele Iohannis s-a declarat deranjat de această situație, vorbind despre „bisericuțe” în cadrul alianței. Dar semnalul a fost elocvent.Cum s-ar putea ieși din acest impas?În primul rând, autoritățile să facă publice dovezile concrete ale interferenței rusești în alegerile din 24 noiembrie. Un model în acest sens poate fi raportul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova cu privire la referendumul european și alegerile prezidențiale. Un raport care a indicat clar fluxurile financiare, sursele și modalitățile în care a fost organizată rețeaua din umbră a Rusiei care s-a implicat în procesul electoral.De asemenea, autoritățile trebuie să prezinte, cu toată transparența, factorii interni care s-au implicat în alterarea procesului electoral și motivele din spatele acțiunii lor.În sfârșit, trebuie prezentate garanții că evenimentele din preajma alegerilor din 24 noiembrie nu se vor mai repeta și că procesul electoral se va desfășura normal, de această dată. Până atunci, credibilitatea României se va menține la niveluri scăzute iar democrația va rămâne chestionabilă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ascensiunea extremei drepte, continuarea războiului de către Rusia și declarațiile amenințătoare ale președintelui ales Donald Trump la adresa Canadei și Danemarcei au ceva în comun: ele amintesc de perioada sumbră de dinaintea izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Va reuși omenirea să-și păstreze rațiunea și să învețe din lecțiile trecutului? Asemănările sunt prea multe și prea flagrante pentru a scăpa neremarcate.Extrema dreaptă tropăie peste tot prin Europa și în același timp, asistăm la o degradare până la prăbușire a sistemului internațional.Războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei – primul de acest fel în Europa de după 1945 – și conflictul Israel-Hamas, care a urmat atacului terorist  din 7 octombrie 2023 nu au putut fi gestionate în cadrul sistemului internațional.Având în Rusia agresoare un membru cu drept de veto în Consiliul de Securitate, Organizația Națiunilor Unite s-a dovedit incapabilă de acțiune. Și există destule asemănări cu felul în care Societatea Națiunilor a eșuat în a preveni izbucnirea celui de-al doilea război mondial.Anul 2025 a început, în mod sumbru, cu conferința de presă în care președintele ales al Statelor Unite și-a provocat doi aliați din NATO. El a vorbit despre alipirea Canadei și preluarea insulei Groenlanda, aparținând Danemarcei.Donald Trump nu a exclus chiar folosirea forței pentru a-și atinge obiectivele. Bluf? Intenții reale? Toate acestea contează prea puțin câtă vreme această retorică nu face decât să să dea o justificare agresivității din partea cealaltă. În definitiv, de ce să mai continue sancțiunile internaționale la adresa Rusiei, din moment ce America este gata să facă la fel?Lumea în care am fost obișnuiți să trăim, departe de a fi perfectă, a încercat măcar să respecte anumite reguli, prima dintre ele fiind că granițele nu se modifică prin forță. Pare că intrăm într-o perioadă în care nu regulile sunt cele care contează, ci forța. Înclusiv în schimbarea frontierelor.Există și unele deosebiri față de perioada premergătoare celui de-al doilea război mondial. Prima, deloc de natură să ne liniștească, este că acum există armele nucleare, ceea ce face lumea un loc cu mult mai periculos.O a doua deosebire ar fi, totuși, memoria istorică. Acum cunoaștem lecțiile trecutului și n-ar trebui să le repetăm, dacă ne păstrăm un minimum de rațiune.Problema este însă că suntem în pericol de a aluneca într-o eră a iraționalului, așa cum vorbește jurnalista Anne Appelbaun, într-un excepțional articol din revista The Atlantic.Articolul începe printr-o descriere a celebrului clip în care candidatul pro-rus Călin Georgescu înoată într-un lac înghețat. Și se întreabă de unde această combinație ciudată – nostalgia Gărzii de Fier și trolii ruși, plus remediile naturiste propuse de soția sa. Cine este exact Georgescu? Cum pot fi clasificați asemenea oameni?”Deși este tentant să-i descriem drept „extrema dreaptă”, ei ar fi, de fapt, profeții Noului Obscurantism, oferind soluții magice, o aură de spiritualitate, superstiție și cultivarea fricii.Printre ei, șarlatani și influenceri care și-au dezvoltat ambiții politice; fanii mișcării cvasi-religioase QAnon și ai teoriilor conspirației, pro-ruși și anti-vacciniști, promotori ai naționalismului.Iar această elită internațională în creștere creează ceva foarte diferit: o societate în care superstiția învinge rațiunea și logica, transparența dispare, iar acțiunile nefaste ale liderilor politici sunt ascunse în spatele unui nor de prostii și distragere a atenției.Nu există controale și echilibre într-o lume în care doar carisma contează, nici o regulă de drept într-o lume în care emoția învinge rațiunea - doar un gol pe care oricine are o poveste șocantă și convingătoare îl poate umple”, spune autoarea.Iar cu așa ceva, omenirea nu s-a mai întâlnit. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

"Toată lumea face pe niznaiul, la o săptămână după anularea alegerilor”. Este opinia jurnalistului Florin Negruțiu care critică tăcerea autorităților în cazul crizei politice actuale. CCR a anulat alegerile prezidentiale după ce informațiile desecretizate de CSAT au arătat o ingerință a Rusiei în primul tur de scrutin. Imediat un interviu in 40 de minute.  Cum a încercat Rusia să compromită alegerile prezidențiale și referendumul din Rep. Moldova (raport servicii secrete)Moscova a avut ca ”obiectiv primordial” compromiterea scrutinului prezidențial si a referendumului privind aderarea la Uniunea Europeana. Este concluzia raportului pe care Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova l-a prezentat în Parlamentul de la Chisinau. Documentul se refera inclusiv la aspecte ce țin de finanțare ilicită, campanii de propagandă si dezinformare. Mark Rutte, șeful NATO: Contribuția actuală a membrilor de 2% nu mai e suficientăȘeful NATO cere cheltuieli mult mai mari de apărare pentru a contracara Rusia. Cheltuielile viitoare trebuie să fie mult mai mari decât obiectivul actual al Alianței, de 2%, avertizeaza Mark Rutte care a cerut o schimbare de mentalitate către una specifică perioadelor de război. Ce inseamna acest lucru ne-a explicat fostul consilier prezidential pe probleme de securitate nationala, Iulian Fota.  

Într-un episod special înregistrat LIVE al podcast-ului IGDLCC, am adus în studio trei invitați excepționali care analizează cu luciditate ce se întâmplă sub ochii noștri în România și ce fel de istorie se scrie acum. Ioan Stanomir, Dumitru Borțun și Armand Goșu ne oferă perspective valoroase despre tensiunile din societatea românească, criza de încredere în instituții și provocările geopolitice cu care ne confruntăm. Am discutat despre influența trecutului asupra prezentului, despre erorile sistemului politic și despre cum deciziile recente ne pot duce spre un autoritarism electoral. Întrebarea cheie: este sau nu este în desfășurare o lovitură de stat? Invitații noștri analizează critic modul în care se derulează aceste evenimente, de la manipularea opiniei publice până la implicațiile externe. Nu am ocolit nici subiectele delicate, precum rolul rețelelor sociale în accelerarea unor figuri politice controversate, deciziile instituțiilor cheie și cum influențele externe au pus presiune pe sistemul nostru democratic. Este un episod despre claritate, înțelegere și responsabilitate. Dacă vrei să înțelegi mai bine ce se întâmplă în România și cum fiecare detaliu contează în marele puzzle al istoriei, acest episod este pentru tine. Nu doar că vei afla lucruri noi, dar vei pleca și cu întrebări importante despre viitor.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Ron Mackay further recounts his experiences in Romania, a country teetering between Soviet influence and a desire for independence, offering a fascinating glimpse into a time of uncertainty and intrigue. Among many stories, Ron visits an RAF base in the UK where his brother was a crew member of a Vulcan bomber, Britain's nuclear deterrent at the time. The RAF quizzes Ron in detail about the locations he has visited in Romania. Back in Romania Ron navigates the intricacies of its society and shares stories of friendships forged under the watchful eyes of the Securitate, Romania's feared secret police. Ron describes his interactions with various characters, each with their own motivations and secrets. From a duck shooting party at a Communist Party hunting lodge to a tense encounter with tanks near the Soviet border, Ron's stories are filled with suspense and unexpected twists. Buy Ron's book here and support CWC https://amzn.to/3Om8kZt Episode extras here https://coldwarconversations.com/episode378/ Related episodes: Hitchhiking behind the 1960s Iron Curtain https://pod.fo/e/2098ae A Childhood under the Eye of the Secret Police https://pod.fo/e/a4730 My life laid bare through secret police files https://pod.fo/e/12e45f A Hungarian Childhood in Cold War Romania https://pod.fo/e/1190aa Escaping from Cold War Romania https://pod.fo/e/11ad63 Emanuela - a Cold War Romanian Childhood https://pod.fo/e/f0376 Reporting the 1989 Romanian Revolution https://pod.fo/e/1ea8c The fight to preserve Cold War history continues and via a simple monthly donation, you will give me the ammunition to continue to preserve Cold War history. You'll become part of our community, get ad-free episodes, and get a sought-after CWC coaster as a thank you and you'll bask in the warm glow of knowing you are helping to preserve Cold War history. Just go to https://coldwarconversations.com/donate/ If a monthly contribution is not your cup of tea, we welcome one-off donations via the same link. Find the ideal gift for the Cold War enthusiast in your life! Just go to https://coldwarconversations.com/store/ Follow us on BlueSky https://bsky.app/profile/coldwarpod.bsky.social Follow us on Threads https://www.threads.net/@coldwarconversations Follow us on Twitter https://twitter.com/ColdWarPod Facebook https://www.facebook.com/groups/coldwarpod/ Instagram https://www.instagram.com/coldwarconversations/ Youtube https://youtube.com/@ColdWarConversations Love history? Join Intohistory https://intohistory.com/coldwarpod   Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

Mii de români au votat la alegerile prezidențiale până la această oră. De unde vine numărul mare de voturi (Ziare.com) - Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație” (Adevărul) - Nicolae Ciucă, un pariu riscant pentru liberali (SpotMedia) - De la „frumosul Ciolacu” și „inteligentul Geoană” la „Băsescu cel hazliu”, ce cred oamenii care trăiesc în colțul de jos al hărții, în Dobrogea, despre prezidențiale (Libertatea) Mii de români au votat la alegerile prezidențiale până la această oră. De unde vine numărul mare de voturi (Ziare.com)Votul în străinătate la alegerile prezidenţiale a început vineri, prima secţie deschisă fiind cea din Auckland, Noua Zeelandă, unde până la această oră au votat zece persoane. Printre secțiile unde s-a deschis procedura de vot se mai află Sydney, unde votat 16 persoane și Tokyo, tot 16 persoane, Singapore 10 persoane, iar în restul secțiilor deschise numărul de votanți fiind sub 10.Conform site-ului prezenta.roaep.ro, până în prezent, au votat în total 4.313 de români. Numărul mare de votanți până la această oră este datorat votului prin corespondență, prin care s-au exprimat deja 4.219, scrie ziare.com.Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, până duminică. Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație” (Adevărul)România se pregătește pentru alegerile prezidențiale și parlamentare. Bătălia se anunță mai dură ca oricând. Doar că, spre deosebire de tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul celor 35 de ani scurși de la Revoluție, de această dată liderii celor mai importante partide întâmpină probleme, iar unul dintre ei, Nicolae Ciucă, nu este singur nici măcar că va intra în turul 2.Sociologul Daniel Sandu, cercetător la Universitatea Fribourg, în Elveția, consideră că formațiunile politice odinoară esențiale, PSD și PNL, sunt mai puțin relevante ca oricând când vine vorba de bătălia pentru Cotroceni. Candidații celor celor două mari forțe politice, PSD și PNL, au împreună abia în jur de 40%.Marcel Ciolacu ar avea cea mai mare șansă să ajungă în turul 2, ceea ce nu îi garantează însă că va ajunge la Cotroceni. Însă nici măcar în ce privește turul 2, Ciolacu nu ar trebui să se culce pe o ureche, crede Sandu.Prin intermediul ziarului Adevărul sociologul avertizează în privința lui George Simion și a partidului pe care acesta îl conduce. Simion poate profita de un concurs de împrejurări favorabil. Într-un moment în care economia României nu performează, iar ceilalți concurenți la postul de președinte se războiesc în mass-media, liderul AUR poate veni puternic din urmă ca un alergător de cursă lungă. Nicolae Ciucă, un pariu riscant pentru liberali (SpotMedia)Fostul general încearcă să se distanțeze de Klaus Iohannis, mentorul său politic, și de PSD, partenerul de coaliție, pentru a-și spori șansele de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale. Printre principalele vulnerabilități ale lui Ciucă se numără acuzațiile de plagiat și dificultatea de a convinge electoratul de independența sa politică în raport cu actualul președinte. PNL se bazează pe primarii partidului pentru a-l duce pe lider în finala pentru Palatul Cotroceni, mizând totul pe forța filialelor teritoriale ale formațiunii.Nicolae Ciucă își va începe ziua de duminică știind la fel de puține despre viitorul carierei sale politice ca majoritatea alegătorilor români chemați la urne. O astfel de situație nesigură, tensionată și imprevizibilă arată din nou cât de importante sunt alegerile libere și democrația într-o țară, deși mulți blazați ai zilelor noastre consideră că sunt doar vorbe goale, notează jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia. Analiză: Lasconi, un fel de Reagan mioritic? (DW)Elena Lasconi, 52 de ani, se arată foarte sigură pe ea în dezbaterile televizate, e spontană, vorbește cu dezinvoltură inclusiv despre subiecte pe care nu le cunoaște: pare că nimic nu o descumpănește.Nimic nu o intimidează și nimic nu o oprește din drum, deși nu știe exact cum funcționează NATO, cine face parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ce atribuții are această instituție, ce țări sunt în Consiliul de Securitate al ONU, ce relații are România cu Turcia și care e poziția Bucureștiului în Orientul Mijlociu. Are lacune majore în toate domeniile care țin de responsabilitățile prezidențiale, dar nu-i pasă, vorbește ca și cum ar ști, mizând pe faptul că, poate, nici cei care o urmăresc nu sunt foarte informați. Prezidențiabila USR a reușit să se transforme în patru ani din prezentatoare TV în primăriță de Câmpulung și nu e exclus să se poată converti din primăriță în președintă cu toate golurile pe care le are în cultura ei generală și politică. Spre deosebire de ceilalți, nu pozează în ceea ce nu este, râde de propriile greșeli, nu e încrâncenată și le zâmbește frumos alegătorilor. Trage tare, are energie și spune prostii fără să se consume. Nu are simțul ridicolului, dar, poate, îl are pe cel al datoriei. Articolul Sabinei Fati de pe pagina DW  face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică. Mic sondaj la marginea țării. De la „frumosul Ciolacu” și „inteligentul Geoană” la „Băsescu cel hazliu”, ce cred oamenii care trăiesc în colțul de jos al hărții, în Dobrogea, despre prezidențiale (Libertatea)Echipa Libertatea a întrebat oameni din mai multe localități din județul Constanța, aflate la câțiva kilometri de granița cu Bulgaria, ce favoriți au în cursa pentru Cotroceni, ediția 2024.  Din răspuns în răspuns, a devenit destul de clar că alegerile prezidențiale sunt încă, pentru mulți români, mai degrabă o rămășiță a gândirii magice decât un exercițiu democratic. 

Presa internațională comentează evenimentele din marea Baltică, după ce două cabluri submarine au fost tăiate duminică și luni. Primul făcea legătura între Suedia și Lituania prin insula strategică Gotland, al doilea lega Germania și Finlanda. Suspiciunile se îndreaptă către o navă chineză, iar comentatorii încearcă să explice semnificațiile. Chiar dacă Marea Baltică a devenit „un lac NATO” de când Suedia și Finlanda au aderat la Alianță, incidente suspecte au loc în continuare acolo, notează Le Figaro.Site-ul web Minetraffic a arătat că nava chineză Yi Peng 3 s-a aflat luni în zona cablului care leagă Finlanda de Germania, atunci când acesta a fost deteriorat, deși nu există nimic care să indice că nava a fost implicată.Un expert juridic a declarat pentru Newsweek că orice investigație asupra incidentelor „ar putea dura ani de zile” și ar putea crea precedente pentru viitoarele presupuse incidente de sabotaj subacvatic.Citeste siCe știm despre nava chineză suspectată de sabotarea cablurilor submarine din Marea BalticăPotrivit CNN, ”un oficial american și un oficial de informații occidental au numit Yi Peng 3 drept nava probabil implicată în incident. Cu toate acestea, au spus sursele CNN, SUA nu au găsit încă legături între această navă și statele sau entitățile care ar ordona o astfel de activitate.Astfel de accidente s-au întâmplat în trecut, deși nu într-o succesiune atât de  rapidă precum cele două de duminică și luni”.Pentru radioteleviziunea germană NDR, ”întrebarea cine a făcut-o este în discuție și pe conturile OSINT (Open Source Intelligence) de pe rețelele de socializare. Cargoul chinez Yi Peng 3 este considerat o posibilă cauză a pagubei.Un expert în strategie și securitate maritimă la Institutul pentru Politică de Securitate de la Universitatea Kiel, a declarat că infrastructura de sub mare a devenit din ce în ce mai importantă în ultimii ani și este vulnerabilă.Multă vreme nimeni nu s-a gândit suficient la protecția lor.Citeste siAnchetă în Suedia, Germania și în Finlanda după ce două cabluri submarine au fost deteriorate în Marea BalticăPotrivit analizei revistei Foerign Policy, ”este extrem de puțin probabil ca cele două cabluri să fi fost tăiate accidental.Conform Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, semnatarii sunt de acord să protejeze instalațiile submarine din apele lor. Dar tratatul – cunoscut sub numele de „constituția oceanelor” – nu specifică ce ar trebui să facă statele de coastă dacă țările rivale cu gândire agresivă folosesc nave nonmilitare pentru a sabota infrastructura din apele lor.Aceasta este dilema pentru țările Mării Baltice (în ciuda dominației NATO acolo) și pentru alte națiuni occidentale: Rusia, China și alte țări pot folosi echipamente private, criminali și alți colaboratori diverși pentru a produce pagube și s-ar putea să nu fie niciodată posibil să se stabilească o legătură între făptuitori și guvernele în numele cărora s-au comis actele dăunătoare.Chiar dacă marina daneză se urcă pe navă, probabil că nu vom ști niciodată ce conversații au avut proprietarul Yi Peng 3 sau comandantul navei cu guvernele Rusiei sau Chinei.Știm pur și simplu că, deși cablurile se găsesc cu ușurință pe hărțile de navigație și astfel ar fi trebuit să fie ușor de evitat, acestea au fost tăiate. (Și nu, o navă comercială chineză nu ar sabota infrastructura submarină în numele niciunui guvern fără permisiunea Beijingului.)De asemenea, știm că Yi Peng 3 are un căpitan rus. Și a avea mai degrabă un comandant de navă rus decât, să zicem, un indian sau un român, cu siguranță face ca sabotajul în Marea Baltică să fie puțin mai simplu”.

Mircea Geoană revine pentru a patra oară la IGDLCC, de data aceasta în calitate de candidat la președinție. Discutăm despre:Controversele din campania sa electorală și acuzațiile care i se aducVizita la Moscova din 2009 și relația cu RusiaFinanțarea campaniei și provocările unui candidat independentRomânia anului 2025 - recesiune, deficit bugetar și provocări climaticeReforma statului și digitalizarea administrațieiRolul României în regiune și relația cu Republica MoldovaViitorul tehnologic și pregătirea României pentru era AIO poveste personală din 2004 despre arestarea mea în Bulgaria IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Presa internațională comentează alegerile de sâmbătă din Georgia, un adevărat plebiscit între Europa și Rusia, potrivit comentatorilor. Un scrutin în care ambele tabere revendică victoria, iar viitorul este incert. După alegerile parlamentare din Georgia, opoziția este șocată, observatorii se plâng deja de nereguli - iar partidul de guvernământ sărbătorește, rezumă Frankfurter Allgemeine Zeitung.Potrivit Politico, ”incertitudinea stăpânește Georgia după ce alegerile cruciale au oferit victoria unui partid de guvernământ din ce în ce mai anti-occidental.Alegerile sunt considerate pe scară largă ca un test esențial pentru perspectivele Georgiei de a adera la Uniunea Europeană. Criticii au vizat traiectoria din ce în ce mai autoritară a guvernului și legăturile strânse cu Rusia.Perspectivele de aderare a Georgiei la UE au fost blocate după ce guvernul georgian a adoptat o lege controversată a „agenților străini” în stil rusesc, în ciuda avertismentelor că aceasta ar putea periclita cererea de a adera la bloc”.Și, după cum constată BBC, ”este posibil ca URSS să fi încetat să mai existe în urmă cu mai bine de trei decenii, dar Moscova consideră încă o mare parte din vechiul imperiu sovietic drept propria curte din spate și sferă de influență.Va fi apreciat promisiunea de campanie a Visului Georgian privind o politică „pragmatică” față de Rusia, ca să nu mai vorbim de decizia Bruxelles-ului de la începutul acestui an de a opri procesul de aderare a Georgiei la UE”.”O lovitură de stat constituțională”Euronews informează că ”observatorii occidentali confirmă încălcări în alegerile din Georgia. Aceștia au spus că există îngrijorări cu privire la procesul electoral atât înainte, cât și în timpul alegerilor din Georgia, alimentând polarizarea dintre Visul Georgian și partidele de opoziție care susțin că rezultatul a fost ”falsificat”.Au existat diverse probleme legate de procesul electoral în timpul alegerilor din Georgia, potrivit unei delegații occidentale de observatori coordonată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)”.El Pais notează că, ”la închiderea urnelor, atât Guvernul, cât și opoziția se declaraseră câștigători ai alegerilor în urma diferitelor exit-poll-uri care au dat rezultate complet contradictorii, în funcție de partea de care sunt atașate mass-mediile care le-au comandat.Alegerile au avut loc în mijlocul unei puternice polarizări politice, iar opoziția le-a prezentat drept un plebiscit între Europa și Rusia, având în vedere discursul anti-occidental al Executivului din ultimii ani și deriva din ce în ce mai autoritară a acestuia.Uniunea va îngheța procesul de aderare al Georgiei la doar câteva luni după ce i-a acordat statutul de țară candidată în decembrie anul trecut”, consideră ziarul spaniol.”Climatul este incandescent”, constată Corriere della Sera.”Opoziția a câștigat în unele zone ale capitalei dar a pierdut în restul țării și acuză acum Comisia Electorală Centrală că a manipulat rezultatul”.Potrivit unui fost ministru al justiției sub președintele Saakașvili și acum lider al Coaliției pentru Schimbare: „aceasta este o lovitură de stat constituțională. Aceasta nu este Rusia sau Venezuela, nu vom recunoaște acest rezultat”.

Washingtonul şi Bruxellesul cer o anchetă cu privire la posibile fraude electorale, după victoria Partidului prorus Visul Georgian în alegerile legislative de sâmbătă din Georgia. Formatiunea a anunţat că integrarea europeană rămâne ”prioritatea” sa, răspunzând astfel opoziţiei prooccidentale care o acuză de derivă autoritaristă prorusă şi a îndemnat la manifestaţii in aceasta seara.   Alegeri Rep. Moldova: Renato Usatîi nu îi va susține nici pe Maia Sandu, nici pe Alexandr StoianogloRenato Usatîi, clasat pe locul 3 în primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova cu 13,7% din voturi, a anunțat că în turul 2 nu o va sustine nici pe  Maia Sandu, nici pe candidatul socialistilor, pro rusul Alexandr Stoianoglo.ONU discută atacul de sâmbătă dimineață lansat de Israel asupra IranuluiConsiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite se va reuni astazi pentru a discuta despre atacul Israelului asupra Iranului. Mai multe avioane israeliene au atacat în valuri ţinte militare din Iran, sâmbătă dimineata. Acesta a reprezentat o ripostă la atacul Iranului de la 1 octombrie asupra Israelului cu aproximativ 200 de rachete balistice.Kamala Harris și Donald Trump își reiau campania cu o săptămână înainte de alegeri.Peste 41 de milioane de americani au votat anticipat în acest scrutin care se anunţă cel mai strâns din istoria Statelor Unite. Kamala Harris si Donald Trump isi reiau campania cu o saptamana inainte de alegeri. Democrata merge in Michigan iar republicanul in Georgia.  

In den 70er und 80er Jahren arbeitet die Rumäniendeutsche Helga Höfer als Journalistin für den BR. Sie wurde in der Zeit vom rumänischen Geheimdienst Securitate überwacht. Über dreißig Jahre später schaut sich ihre Tochter Senta Höfer die Akte über ihre Mutter an und findet eine gespenstische Chronik ihrer eigenen Kindheit in Bukarest.

NUNTII PRESCRIPTI’ ‘IN SERMONE LATINO’ ‘EX UNIVERSITATIS PANAMERICANAE DISCENTIBUS ET EX LUIS PESQUERA OLALDE’. News translated into Latin by the students of the Universidad Panamericana and by Luis Pesquera Olalde. ‘*NUNTII EX PERIÓDICIS HEBDOMADARIIS’ A 16-X-2024 AD 19-X-2024. ‘NUNTII IN LINGUA LATINA’ ‘IN LINGUA LATINA ET ANGLICA’ ‘AUDIS’! CIVITATIBUS FOEDERATIS AMERICAE. TRANSLATIONES A CASANDRA FREIRE SUNT. ‘TEXAS. PALMAM FERRE’ . ‘*SOCIETAS NUMMARIA SPATIUM X ELON MUSK’ ‘* FECIT’ ‘ MAGNA PROGRESSIO’ ‘IN SPATIO’ ‘HAC HEBDOMADA’ ‘REDDENDO SUUM CURSUS IN TERRAM’, [*DEDUCTA ADNEXA ‘*NAVICULA SIDERALIS, STARSHIP’, ‘IN SPATIUM’]. // ‘HAMTONI COMITATUS. VIRGINIA OCCIDENTALIS’. MYSTERIA. ‘PLUS QUAM DUODECIM’ ‘*AEROPLANA NON GUBERNATA (ANGLICE ‘DRONES’)’ ‘IN PROPUGNACULO VIRGINIAE’ ‘PER ANNUM HEBDOMADES’ ‘*INVASERUNT’ [ET ‘*PENTAGONUM’ ‘CAUSAM’ ‘*NESCIT’]. ‘*AEROPLANA NON GUBERNATA’ ‘ETIAM ‘IN LOCO REGIMINIS NEVADA’ ‘PRAETERITO ANNO’ ‘*VOLAVERUNT’, [ET *AEROPLANA NON GUBERNATA, DICITUR, ‘PROPE PROPUGNACULUM AERIS EXERCITI CALIFORNIAE *VOLAVERUNT’]. CANÁDA. TRANSLATIONES A CASANDRA FREIRE SUNT. ‘OTTAVA CANADA’. ‘FOEDUS FRANGERE CUM INDIA’. * ‘*CANADA’ ‘LEGATUM INDIAE’ *EXPULERAT ET ‘QUINQUE ALIOS LEGATIONES’ ‘HAC HEBDOMADA’ ‘PROPTER CANADIENSIS HOMICIDIUM ORIGINIS INDIAE’ ‘IN ANNO DUO MILIA VIGINTI TRES’. ISRAELE. ‘HIEROSOLYMA SEU IERUSALEM’. ‘CIVITATUM FOEDERATARUM AMERICAE IMPLICATIO’ ‘IN ISRAELIS BELLO’ ‘AUGET’. ‘HAC HEBDOMADA’, ‘CIVITATES FOEDERATAE’ ‘ISRAELI’ ‘ARMA AD CONTRA ASSULTUS AEREOS DEFENDENUM’ ‘PRAEBITURI SUNT’ ‘CUM CENTUM MILITIBUS’ ‘AD HAS ARMA OPERANDUM’ {De morphologia. Quaeso, constructionem cum gerundio vel gerundivo invenite. ¿In quo casus est?}. ‘ISRAELE ET PALESTINA’. ‘HIZBULLA SEU HEZBOLLA’ ‘ISRAELI’ ((dativo con assulto)) ‘CUM AEROPLANIS NON GUBERNATIS’ ‘ASSULTAVIT’. ‘HOC ASSULTUS’ ‘CONTRA PROPUGNACULUM MILITAREM’ ‘FUIT’ ET ‘QUATTUOR MILITES’ ‘MORTUI FUERUNT’ {De morphologia. Quaeso, in Wicktionary verbum “assulto” quod regat dativum reconosce}. ‘PALESTINA’. ‘QUINQUAGINTA MORTUI FUERUNT’ {De morphologia. Quaeso, adiectivum invariabilem invenite. Wicktionary consule}. LIBANO. TRANSLATIO A FERNANDA SOLÍS EST. ‘AGGRESSIONI ((Dt crimen; Ac castigo, cf. condemno)) ISRAELIS’ ‘CONTRA NATIONUM UNITARUM PACIFICATORES ‘*CONDEMNAVERUNT’. ‘PENINSULA ITALICA, BRITANNIARUM REGNUM, GALIA ET GERMANIA’ ‘CONDEMNATIONEM’ ‘CONTRA ISRAELEM’ ‘ANNUNTIAVERUNT. BRITANNIARUM REGNO. ‘CIVITATE LONDINIO SIVE URBE LONDINIO’. ‘*INFLATIO MONETALIS’ ‘TRIBUS ANNIS’ ‘MINIME *EST’. ‘HOC SEPTEMBRIS MENSE’ ‘*PRETIA PRO EMPTORIBUS’ ‘AD UNUM PUNCTUM SEPTEM CENTESIMAS’ ‘*ADVENERUNT’, ET ‘SEMEL’ ‘INFRA DUARUM CENTESIMARUM’ ‘DUOBUS ANNIS’ ‘*SUNT’ {De recitatio. Quaeso, omnes annis menses recita}. SINAE. TRANSLATIO A SAID RAYMUNDO DELGADO EST. CHINA, PEKIN. MINA REPUBLICAE POPULARI SINARUM. '*CHINA' 'QUANTITATEM MAXIMAM CENTUM VIGINTI QUINQUE AEROPLANORUM ET MULTAS NAVES', 'CIRCA REPUBLICAM POPULAREM SINARUM', '*DISTENDIT' ['QUOD*' 'IN MAGNIS EXERCITATIONIBUS MILITARIBUS' 'AD CLAUSUM PORTUUM REPUBLICAE SINAE' 'IN POSSIBILI INCURSIONE' 'CONSTITIT.*']. ‘NUNTII IN LINGUA LATINA’ ‘IN LINGUA LATINA, ANGLICA ET ITALICA’ ‘AUDIS’! ITALIA rite RES PUBLICA ITALICA. TRANSLATIO A SAID RAYMUNDO DELGADO EST. ITALIA, LAMPEDUSA. MIGRANTIUM EXPULSATIO. '*ITALIA' 'IN PRIMAM TERRAM' 'UNIONIS EUROPAEA' ['*QUAE' 'SEDECIM MIGRANTES' 'PROCEDENTES BANGLADESIAE ET AEGYPTI' 'AD TERRAM NON PERTINENS UNIONIS' '*MISIT'] 'HAC SEPTIMANA' 'CONVERSUS *EST. FRANCIA. ‘FRANCIA, LUTETIA SEU LUTETIA PARISIORUM’. ‘DETRATIONES MAGNAE’. ‘MICHAELIS BARNIER *REGIMEN NOVUM’ ‘PECUNIAE RATIONEM MAXIME AUSTERAM’ ‘AD PARLAMENTUM’ ‘*PRODIDIT’ {De lexico. Locutionem “pecuniae rationis” investiga}. PAKISTANIA RITE REPUBLICA ISLAMICA PAKISTANIAE. ‘PAKISTANIA’. ‘*PUGNAE’ ‘INTER TRIBUS’ ‘UNDECIM MORTUOS’ ‘*PROVOCANT’ {De morphologia. Quaeso, ¿quod orationis partes accusativum reget?}. NIGERIA RITE REPUBLICA FOEDERALE NIGERIAE. ‘NIGERIA’. ‘CIRCA CENTUM QUINQUAGINTA’ ‘MORTUI SUNT’. ‘CENTUM QUADRAGINTA SEPTEM PERSONAE ET DECEM ET DECEM VULNERATI’ ‘INCENDIO EX CISTERNA PRO BENZINO’ ‘*FUERUNT’ {De recitatio. Quaeso, omnes numeros cardinals a unus ad triginta recita}. ‘NUNTII IN LINGUA LATINA’ ‘IN LINGUA LATINA, ANGLICA ET GALLICA’ ‘AUDIS’! DE PRAEMIIS NOBELIANIS. ‘*PRAEMIUM OECONOMIAE’ ‘AD TRES DOCTORES’ [‘QUI IN CIVITATIBUS FOEDERATIBUS AMERICAE LABORANT’] ‘*PRAEBUERUNT’. ‘*EI’ ‘*MOSTRAVERUNT’ [‘QUOMODO ‘COLONORUM RATIONES OECONOMICAS’ ‘PAUPERTATEM VEL DIVITIAM HODIERNAM’ ‘*DETERMINANT’] {De syntaxe. Quaeso, orationes secundarias invenite, et quae generis sunt }. ‘*PRAEMIUM LITTERATURAE’ ‘AD HAN KANG’ ‘PROSA POETICA’ ‘*PRAEBUERUNT’ {De morphologia. Quaeso, de ablativo pro motivo investiga}. ‘*PRAEMIUM PACIS COMPONENDAE’ ‘AD CONSOCIATIONEM SUPERSTITUM A BOMBA ATOMICA’ ‘PRAEBERUNT’ {De lexico. Locutionem “bomba atomica” in Vicipaedia investiga}. ‘*PRAEMIUM ARTIS PHYSICAE’ ‘AD DUOS INVESTIGATORES CONDITORES’ ‘DE INTELLEGENTIA ARTIFICIALIS VEL INTELLEGENTIA FICTICIA’ ‘*PRAEBERUNT’ {De lexico. Locutionem “praeminum nobelianum” in Vicipaedia investiga}. ‘PRAEMIUM ARTIS CHEMICAE’ ‘AD DUOS GOOGLE DEEP MIND SCIENTIAE CULTORES ET AD BIOCHEMICUM AMERICANUM’ [‘QUI’ ‘PROTEINARUM STRUCTURAM’ ‘VATICINATI SUNT ET COGITAVERUNT’] ‘*PRAEBERUNT’. ‘*PRAEMIUM MEDICINAE’ ‘AD DUOS INVESTIGATORES’ [‘QUI’ ‘IN MICRO ACIDUM RIBONUCLEICUM’ ‘LABORANT’] ‘*PRAEBERUNT’. ‘NUNTII IN LINGUA LATINA’ ‘IN LINGUA LATINA, ANGLICA ET GERMANICA ‘AUDIS’! ITALIA. DISPUTATIO DE FAMILIA. ‘IN ITALIA’, ‘*MATERNITAS SURROGATA’ ‘*PROHIBITA EST’. ‘*CONIUGES INFERTILES ET PARES HOMOSEXUALES’ ‘HABERE FILIOS’ ‘EXTRA ITALIAM’ ‘*NON POTERUNT’. ‘*MELONI’ ‘HOC LEGEM’ ‘*ADEPTUS EST’ {De morphologia. Quaeso, ¿quod orationis partes accusativum reget?}. ‘NUNTII IN LINGUA LATINA’ ‘IN LINGUA LATINA, ANGLICA ET HISPANICA’ ‘AUDIS’! HISPANIA. TRANSLATIO AB ALISSA SOUZA EST. ‘*COLUMBUS’ ‘IUDAEUS HISPANICUS’ ‘*FUIT’, ‘*ACIDII DESOXYRIBONUCLEICICII (VEL ‘DE-EN-A’) INVESTIGATIO’ ‘*REPERIT’. [*EXPLORATOREM IUDAEUM HISPANICUM *FORTASSE FUISSE POTIUS QUAM FILIUM GENUAE], *ITALIAE VIGINTI ANNORUM INVESTIGATIO GENETICA RELIQUIARUM CHRISTOPHORI COLUMBI *CONCLUSIT. MEXICO. ‘MORELIA. CITRORUM BELLUM’. ‘MEXICI REGIMEN ’ ‘SEXCENTOS SEXAGINTA MILITES’ ‘AD REGIONEM UBI CITROS ‘COLUNTUR’ ‘CONTRA EXTORTORES’ ‘MISIT’ {De lexico. Verbum “lime” (anglice) in lingua latina invenite}. ‘NOVO EBORACO RITE CIVITATE NOVO EBORACO’. ‘GARCÍA LUNA INCARCERATUS EST’. ‘GENARO GARCÍA LUNA’, ‘MEXICI MINISTRUM PRO SECURITATE ANTERIOREM’, ‘AD CARCEREM’ ‘*MISERUNT’ ET ‘TRIGINTA OCTO ANNOS’ ‘IN CARCERE’ ‘*OPPLEBIT’. ARGENTINA SEU PLENIUS RES PUBLICA ARGENTINAE. TRANSLATIO A LUCERO MAILLE EST. ARGENTINA. OECONOMIA MELIORAT. ‘*RES OECONOMICA ARGENTINAE’ ‘*CONTINUAVIT’ ‘AD MELIUS PROCEDERE’, ‘CUM INDEX PERICULI NATIONIS A JPMORGAN CHASE, ARGENTARIA, COMPOSITUS’ ‘AD MINIMUM GRADUM’ ‘IN QUINQUENNIO’ ‘*PERVENIT’. LEXICON: Aeroplanum non gubernatum. Assultus aereus. Bomba atomica. Cisterna pro benzino. Extortor, -is. Hebdomada, -ae; contra Hebdomas, -is. Inflatio monetalis. Intellegentia Artificialis. Intellegentia Ficticia. Legatio. Legatus. Londinio. Maternias Surrogata. Maxime. Ministrum pro Securitate. Navicula sideralia. Praebiturus, -a, -um. Propugnaculum, -i. Palestina, -ae. Semel. Pecuniae rationis. Pentagonon. Praeimium Artis Chemicae. Praemium Artis Physicae. Praeminum Litteraturae. Praemium Medicinae. Praeminum Nobelianum. Praemium Oeconomiae. Praemium Pacis Componendae. Pretia pro emporibus. Prodo. Proteinarum structura. Pyrobolus atomicus. Scientiae cultor/es. SI NUNTII IN LINGUA LATINA TRADUCTOR ESSE VOLUERIS, QUAESO LITTERAM ELECTRONICAM AD lpesquera@up.edu.mx MITTAS’. If you would like to collaborate as a translator in Nuntii in Lingua Latina, please send an email to lpesquera@up.edu.mx

Potrivit unor videoclipuri difuzate de Centrul Ucrainean pentru Comunicare Strategică, soldații nord-coreeni s-ar afla deja pe teritoriul Rusiei, pregătindu-se să intre în luptă împotriva Ucrainei. Imaginile îi arată cum primesc uniforme pe un teren de antrenament din estul îndepărtat. Comentatorii se tem de această internaționalizare a războiului. După cum scrie Le Monde, ”războiul din Ucraina se pregătește să treacă un nou prag, cu implicarea directă a unei țări terțe, Coreea de Nord, stârnind temeri cu privire la o escaladare fără precedent de la invazia rusă din februarie 2022. Un total de 12.000 de soldați nord-coreeni din patru brigăzi, inclusiv forțe speciale, se așteaptă să fie dislocați”.”Desfăşurarea trupelor nord-coreene în războiul din Ucraina este un pas periculos în războiul în curs”, apreciază și Firstpost.  ”Legăturile militare strânse dintre Rusia și Coreea de Nord s-au extins dincolo de furnizarea de provizii militare, până la desfășurarea efectivă a trupelor. Aceasta reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea Coreei de Sud și a comunității internaționale”.The Independent amintește că ”parteneriatul strategic al Coreei de Nord cu Moscova s-a adâncit semnificativ de când Kim a călătorit în Rusia pentru o vizită rară în străinătate, în cursul anului trecut.Putin a vizitat apoi Nordul în acest an, iar cei doi lideri au semnat un pact de apărare.Nordul ar primi fonduri rusești pentru trimiterea de trupe în prima linie ucraineană, bani de care Phenianul are nevoie pentru a-și construi forța nucleară, a declarat directorul unei firme de analiză de securitate, Korea Risk Group.Într-o dovadă de sprijin, Rusia a respins în martie o rezoluție a ONU. Rezultatul a fost încetarea efectivă a supravegherii de către experții ONU a sancțiunilor Consiliului de Securitate împotriva Coreei de Nord – ceea ce a generat acuzații occidentale că Moscova acționează pentru a-și proteja achizițiile de arme de la Phenian spre a alimenta războiul din Ucraina”.Citeste siMark Rutte: Trimiterea de trupe nord-coreene în Ucraina ar duce la escaladarea conflictului”Mai presus de toate, desfășurarea în Ucraina ar oferi Phenianului un atu de neprețuit: experiența de luptă”, notează Le Figaro.  ”Desfășurarea de forțe speciale, sau chiar de infanteriști, i-ar oferi Phenianului o valoare adăugată împotriva rivalului său din sud, în timp ce armata Nordului nu a experimentat calvarul focului de zeci de ani. Un factor care intrigă Seulul, într-un moment în care Kim Jong-un își sporește avertismentele amenințătoare la adresa Coreei de Sud, descrisă acum drept stat ostil”.Este un semnal de alarmă, crede ziarul neerlandez De Volkskrant: „Aliații trebuie să își îmbunătățească structura sprijinului și să invite Ucraina să se alăture NATO. Când vine vorba de apărarea activă a libertății, Ucraina înseamnă „mai mult NATO” decât mulți aliați, care văd apartenența doar ca pe o sursă gratuită de securitate.Nici ucrainenii nu văd altă cale de reconstrucție decât prin descurajarea colectivă a forțelor lui Putin. Dar încă nu am văzut ca asta să se întâmple. Ar fi tragedia supremă pentru Ucraina dacă „Occidentul Liber” căruia vrea să i se alăture, s-ar dovedi inexistent.” 

Iranul nu este dispus să lanseze un război total în Orientul Mijlociu, după uciderea liderilor Hezbollah și Hamas de către Israel, spune la RFI fostul consilier prezidențial pentru securitate Iulian Fota. Iulian Fota crede că Iranul nu este dispus să lanseze un război cu Israelul: ”Eu nu văd Iranul în acest moment dispus la un război total. Nu văd cum ar putea să se angajeze Iranul într-un război total. Totuși, Israelul are avantajul distanței, are avantajul unei foarte bune pregătiri în acest moment a armatei sale, are avantajul unor aliați foarte importanți și aici este întreaga Europă de partea Israelului, precum și Statele Unite (...). Iranul pare că lasă Hezbollahul să se descurce singur, inclusiv lăsând Hezbollahul, sperând că e rezilient, să absoarbă acest șoc al distrugerii elitei de comandanți”.Fostul consilier prezidențial declară că uciderea liderilor Hamas și Hezbollah schimbă ”imaginea pe care Israelul o avea despre el însuși și imaginea pe care israelienii o aveau despre statul israelian, despre Mossad, despre armată”.Liderul grupării Hezbollah, Hassan Nasrallah, a fost ucis de forțele israeliene, în urma unei operațiuni militare de mare precizie.

Presa europeană analizează efectele deciziei guvernului de la Berlin de a reintroduce temporar controale la toate frontierele terestre. Comentatorii pun aceasta pe seama avansului extremei drepte și atrag atenția asupra riscului ca și alte țări să urmeze exemplul Germaniei. Germania riscă o reacție în lanț , avertizează Deutsche Welle.”Teoretic, frontierele interne fără opriri și călătoriile nestingherite sunt ceea ce înseamnă spațiul Schengen al Uniunii Europene. Da, cu excepția cazului în care ești guvernul de coaliție al Germaniei, zdruncinat de două rezultate istorice ale alegerilor de land pentru extrema dreaptă și de un terorist solicitant de azil, suspectat că a înjunghiat oameni. Țări precum Franța sau Țările de Jos, unde partenerii de coaliție au fost aleși pe platforme anti-imigrație pot urma exemplul.Acest lucru va crea probabil un precedent și pentru alte state membre ale UE care nu susțin prea mult migrația, cum ar fi Polonia, Ungaria și Republica Cehă. Și ele ar putea invoca un fel de amenințare la Securitate”.Mulți observatori s-au grăbit să sublinieze că acesta este un semn despre cât de mult s-a schimbat atitudinea Germaniei față de imigrație de la criza migranților din 2015. Pe atunci, sub guvernul de centru-dreapta al cancelarului Angela Merkel, țara și-a deschis în mare parte granițele pentru sute de mii de refugiați sosiți din Siria și din alte părți”. Și ziarul online german Taz se teme de efectul de contagiune.„Anul trecut, Austria a acceptat peste 12.000 de refugiați respinși din Germania, mai mult sau mai puțin fără să se plângă. Acum, în perioada premergătoare alegerilor legislative din Austria, în urma zgomotului de la Berlin, acest lucru ar trebui să se încheie. Și atunci? Este posibil ca alte țări să urmeze exemplul. Rezultatul ar putea fi o cascadă de închideri de frontiere și intrări interzise, ​​până la frontierele externe ale UE, unde va apărea cu siguranță haos și resentimente față de partenerii UE. Acest lucru va slăbi, fără îndoială, și mai mult UE. Momentul nu putea fi mai rău.”Business Standard notează că ”extinderea controalelor la frontieră de către Germania testează unitatea Uniunii Europene. Fiind cea mai mare economie a UE, Germania este un partener comercial cheie pentru vecini. Anunțul Ministerului de Interne a stârnit îngrijorări economice pentru principalul grup de lobby al transporturilor olandeze. Acesta a spus că decizia subminează principiul Schengen al comerțului liber și se teme de pagube economice majore”.„Cu astfel de guverne, nu este nevoie ca extrema dreaptă să fie la putere”, conchide ziarul Belgian Le Soir.”Liderii AfD s-au grăbit să-și bată joc de democrații care pun în sfârșit în aplicare politicile pe care ei spun că le-au cerut în ultimul deceniu. Cât despre Pactul UE privind migrația și azilul, acesta este departe de a fi perfect, dar reglementează totuși redistribuirea echitabilă a refugiaților între țările gazdă. Însă acesta a fost demolat imediat ce a fost convenit. Presiunea alegerilor și frica de extreme îi fac pe cei de la putere să alerge ca niște găini fără cap.” (Sursa: Eurotopics)În timp ce ziarul austriac Die Presse amintește că  „Germania a jucat de-a lungul anilor ca un stat european model. Dar acum și-a atins limita. Atacul terorist de la Solingen marchează un punct de cotitură profund. Dacă Germania ar ignora viclean legea UE, prețul ar fi mare: atunci fiecare ar face ce vrea. Dar nici a aștepta până când extrema dreaptă va guverna întreaga Europă nu este o opțiune. Trebuie făcut ceva. Migrația neregulată copleșește societățile europene.” (Sursa: Eurotopics) 

O actualizare defectuoasă a platformei de securitate cibernetică CrowdStrike se află la originea întreruperii sistemelor Microsoft, care a afectat companii din toată lumea, relatează agenţia EFE, Potrivit TVR Info.

Ucraina a dejucat un presupus complot de răsturnare a guvernului care „ar fi făcut jocul Rusiei”, au declarat luni oficialii din serviciul de securitate al Kievului (SBU), relatează CNN, transmite News.ro.

Neînțelegerile dintre Benjamin Netanyahu și IDF  au devenit publice. Purtătorul de cuvânt al IDF, contra-amiralul Daniel Hagari a dat un interviu la o televiziune israeliană în care a spus că eliminarea definitivă a Hamas din Gaza este imposibilă, deoarece Hamas este o idee, Hamas este un partid, nu doar o forță armată. Times of Israel scrie că șeful IDF, generalul Halevi și șeful Shin Bet - Serviciul de Securitate internă, s-ar fi certat recent cu Benjamin Netanyahu din cauza lipsei unui plan post război în Gaza.

Un cetăţean român a murit şi alţi doi au fost răniţi în Congo, fiind rănită încă o persoană, cetăţean al unui alt stat, anunţă duminică Ministerul de Externe. Incidentul are loc în contextul degradării situaţiei de securitate din această ţară. MAE aminteşte că pentru Congo este valabil un avertisment de călătorie de nivel 8/9 - ”Evitaţi orice călătorie!”.

durée : 00:48:08 - Rendez-vous avec X... - par : Patrick PESNOT, Rebecca DENANTES - Une affaire qui a vu, dans les années 1950, un agent communiste roumain de la Securitate, la police politique secrète roumaine, Mihai Caraman, mener un réseau d'espionnage contre l'OTAN, à Paris, sous couverture de l'ambassade de Roumanie. - réalisé par : Michèle BILLOUD