Podcasts about Securitate

Republica Moldova şi Ucraina au deschis luni primul cluster al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, cel dedicat valorilor fundamentale, incluzînd statul de drept, independența justiției, combaterea corupției, dezvoltarea instituțiilor democratice, reformarea administrației publice și respectarea drepturilor fundamentale. Ce semnificaţie are acest moment? Care sînt avantajele, care sînt dezavantajele parcurgerii procesului de aderare umăr la umăr de către cele două ţări?Cît de pregătită este Uniunea Europeană însăși pentru această extindere?Cum va rezolva Moldova situația Transnistriei, teritoriu care nu se află sub controlul Chișinăului? Care sînt perspectivele de aderare pentru cele două ţări? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).Ce ar trebui să se întîmple în Uniunea Europeană înainte de extindere? Cît de pregătită este în acest moment Uniunea Europeană pentru încă un val de extindere, mai ales în Ucraina?Angela Grămadă: „Cred că în paralel cu aceste valuri de extindere, ar trebui să aibă loc și dezbaterea despre viitorul Europei: cum ar trebui să arate viitoarea formulă instituțională și viitoarea decizie politică. Ca să fie exclus veto-ul folosit în anumite momente de anumite state, pentru a bloca anumite procese politice. Aceste procese politice de fapt îngreunează foarte mult decizia politică cu privire la securitate, la apărare, cum am tot văzut de-a lungul celor patru ani de război. Unanimitatea nu mai funcționează. Mai departe avem noua idee pe care au lansat-o Franța și Germania, prin publicarea acelui non-paper, înainte de summit-ul Balcanii de Vest-Uniunea Europeană, care a avut loc în Muntenegru acum cîteva săptămîni, în care li s-a sugerat statelor candidate că Uniunea Europeană are nevoie de propriile sale garanții ca să se apere în eventualitatea în care aceste state candidate sau noile state membre nu vor putea să facă față realităților europene, adică vor întîrzia să fie implementate mecanismele europene, nu neapărat să fie adoptate, pentru că armonizarea se va produce, dar e nevoie de timp pentru a vedea rezultatele implementării acestor politici europene. Și atunci, statele membre ale Uniunii Europene, prin vocea Franței și a Germaniei, încearcă să sugereze că această dezbatere nu este una de evitat, că trebuie să existe totuşi niște discuții și la aceste discuții trebuie să participe inclusiv statele candidate. Pentru că ulterior ele vor fi parte a acestui proces decizional și trebuie să accepte că principiul acesta pe merit de a adera nu este doar un slogan, ci este într-adevăr o realitate spre care tind statele membre ale Uniunii Europene, ținînd cont de antecedentele care au existat pînă acum, adică de valul de aderare cu România și Bulgaria și, după aceea, Croația și așa mai departe.”Cum va rezolva Moldova situația Transnistriei, teritoriu care nu se află sub controlul Chișinăului?Angela Grămadă: „Pentru Transnistria, Republica Moldova a adoptat deja o parte din legislația europeană, ea fiind inclusă în GSP+. Care este un acord generalizat de preferințe, care se aplică raioanelor de est, aflate sub ocupație temporară. Asta înseamnă că agenții economici din regiunea transnistreană, care sînt înregistrați la instituțiile publice de la Chișinău, pot beneficia de anumite oportunități și își pot redirecționa bunurile și serviciile către piețele europene. Condiția este să fie încadraţi legal în activitatea și în circuitul economic al Republicii Moldova. Uniunea Europeană, și prin Marta Kos, comisarul pentru extindere, dar și prin alții reprezentanți la cel mai înalt nivel, a transmis de mai multe ori mesajul către Chișinău: noi nu negociem pe bucăți integrarea europeană a Republicii Moldova. Noi o negociem cu un stat unitar, independent, cu toate atributele care au fost recunoscute pentru Republica Moldova în 1992, ca subiect al relațiilor internaționale. Dar, în același timp, ne dăm foarte bine seama că procesul de reintegrare ar putea să dureze mai mult decît procesul de integrare europeană. Da, aceste procese sînt diferite, dar ele nu se exclud totalmente. Ele sînt mai degrabă complementare. Este nevoie ca și Chișinăul să vină cu un plan bine pus la punct pentru reintegrarea țării, astfel încît realitățile europene să poată să fie transpuse și pentru locuitorii din stînga Nistrului. În același timp, este încurajată o soluție diplomatică, pe cale pașnică a acestui conflict. Nu, așa cum au încercat să sugereze anumite voci, ca în Nagorno-Karabah, de exemplu, printr-o acțiune militară. Dar e nevoie ca autoritățile de la Chișinău să își asume mai multă voință. Să discute, să găsească soluții, să vină cu un plan concret, nu doar cu încercări de a spune vom găsi susținere în cadrul mai multor state europene pentru acest proces de reintegrare al Republicii Moldova. E nevoie, în primul rînd, de o viziune foarte clară la Chișinău.”Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Diese Quellen dokumentieren das Leben und das vielschichtige Werk der Literaturnobelpreisträgerin Herta Müller, die als prägende Stimme gegen das Vergessen von Diktaturerfahrungen gilt. Im Zentrum steht ihre Auseinandersetzung mit der rumänischen Ceaușescu-Diktatur, wobei insbesondere die innovative Verbindung von politischer Repression und poetischer Sprache hervorgehoben wird. Ein wesentlicher Teil der Texte widmet sich ihrer einzigartigen Collage-Technik, bei der sie durch das Ausschneiden und Neuarrangieren von Wörtern eine subversive Form der Lyrik erschafft. Zudem wird die Bedeutung ihres Romans Atemschaukel beleuchtet, der die Traumata der Deportation rumäniendeutscher Minderheiten künstlerisch aufarbeitet. Die Sammlung unterstreicht Müllers Rolle als Chronistin der Entwurzelten, deren Literatur die deutsche Sprache als Werkzeug des Widerstands und der existenziellen Wahrheit nutzt. Kritische Reflexionen über ihre Biografie, die Überwachung durch die Securitate und ihre akademische Wirkung runden das Porträt ab.

Diese Quellen dokumentieren das Leben und das vielschichtige Werk der Literaturnobelpreisträgerin Herta Müller, die als prägende Stimme gegen das Vergessen von Diktaturerfahrungen gilt. Im Zentrum steht ihre Auseinandersetzung mit der rumänischen Ceaușescu-Diktatur, wobei insbesondere die innovative Verbindung von politischer Repression und poetischer Sprache hervorgehoben wird. Ein wesentlicher Teil der Texte widmet sich ihrer einzigartigen Collage-Technik, bei der sie durch das Ausschneiden und Neuarrangieren von Wörtern eine subversive Form der Lyrik erschafft. Zudem wird die Bedeutung ihres Romans Atemschaukel beleuchtet, der die Traumata der Deportation rumäniendeutscher Minderheiten künstlerisch aufarbeitet. Die Sammlung unterstreicht Müllers Rolle als Chronistin der Entwurzelten, deren Literatur die deutsche Sprache als Werkzeug des Widerstands und der existenziellen Wahrheit nutzt. Kritische Reflexionen über ihre Biografie, die Überwachung durch die Securitate und ihre akademische Wirkung runden das Porträt ab.

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit luni, la cererea României, după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galaţi şi a rănit două persoane. Sesiunea specială a Consiliului de Securitate al ONU a avut loc la New York, în prezența ministrei de externe Oana Țoiu. Care sînt mizele acestei reuniuni pentru România şi pentru întreaga nostră regiune? Cum au gestionat autorităţile române situaţia creată de prăbuşirea dronei ruseşti peste un bloc de locuinţe pe teritoriul ţării noastre? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea think tank-ului GlobalFocus Center. Reprezentantul Federaţiei Ruse în Consiliul de Securitate al ONU a pus sub semnul întrebării provenienţa dronei care a lovit blocul de la Galaţi şi a cerut o investigaţie la care să participe şi Rusia. Ministra Oana Ţoiu a reacţionat subliniind că investigaţiile tehnice indică fără îndoială că aparatul de zbor este de fabricaţie rusească şi a remarcat ceea ce a numit un mare paradox: Federaţia Rusă, ca membru permanent în acest Consiliu „ar trebui să asigure respectarea Cartei ONU şi vedem că ea este agresorul”. Oana Popescu Zamfir: „Cred că trebuie să vorbim despre trei paliere diferite de reacție în cazul României. Pe de-o parte, cel diplomatic, unde, tocmai în contextul scăderii încrederii în capacitatea instituțiilor românești de a performa la nivelul pe care îl așteptăm de la ele, aș simți nevoia să atrag atenția ca mesajele pe care le-a dat ministra Oana Ţoiu nu sînt mesajele ei personale, sînt mesajele pe care le-a elaborat diplomația românească. Și cred că asta arată că atunci cînd se vrea, există capacitate în Ministerul de Externe pentru ca România să poată să aibă o poziție de politică externă asertivă. Deci, pe acest palier, cred că reacția a fost foarte bună. Mai există palierul de comunicare strategică, extrem de important, avînd în vedere că ținta Rusiei, pînă la urmă, nu este în nici un caz populația civilă a României. Cu siguranță scopul Rusiei nu a fost să facă niște victime civile între cetățenii români. Scopul Rusiei este acela ca prin astfel de mijloace să slăbească sprijinul pentru Ucraina, pentru că este foarte ușor să consolidezi mesajul că dacă nu am fi acordat acest sprijin, nu ne-am fi aflat, direct sau indirect, pe traiectoria dronelor rusești, să scadă coeziunea între aliați. Pentru că de fiecare dată cînd un stat membru NATO se confruntă cu astfel de incidente, există întrebarea în ce măsură celelalte state sînt dispuse sau nu să-l sprijine. Vedem dezbaterea din spațiul public despre poziția Statelor Unite – dacă ea a fost sau nu suficient de fermă față de sprijinirea României. Or, aici instituțiile românești, în frunte cu administrația prezidențială, au dovedit un amatorism absolut șocant pentru faptul că sîntem deja în al patrulea an de război și că în spațiul public, s-a atras atenția deja în toate felurile posibile asupra importanței covîrşitoare a comunicării strategice. Ultimul palier este cel al securității per se. Pînă la urmă, primul în ordinea priorităților. Important este să nu mai fie nimeni victimă a unor astfel de incidente, să nu moară cumva cineva și, pe cît posibil, România să fie ferită de orice fel de efecte negative secundare ale vecinătății cu Ucraina. Or, și aici, deși sîntem în al patrulea an de război, vedem că autoritățile române încă nu au echipamentul necesar sau coordonarea necesară cu vecinii ucraineni și cu ceilalți aliaţi din NATO pentru a putea să facă față cu succes acestor incidente.”Ar fi avut argumente România să invoce articolul 4 din tratatul NATO, cel care prevede că orice stat membru al alianţei poate cere consultări cu aliații atunci cînd consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa sînt amenințate?Oana Popescu Zamfir: „Ar fi avut argumente, dar cred că a fost o alegere mai bună să ridicăm această chestiune în Consiliul de Securitate. Există o cutumă, mai degrabă la nivel tacit decît la nivelul regulilor scrise, de a nu face exces din invocarea articolului 4. Articolul 4 este mereu văzut ca o anticameră a articolului 5. Este un fel de modalitate de evitare a invocării directe a articolului 5. Articolul 4 în sine are o greutate diplomatică și securitară chiar extrem de importantă. Și atunci e de evitat utilizarea lui atunci cînd nu avem de-a face cu incidente majore, cu impact la nivelul alianței. Or, incidentul pe care l-am avut noi în România are în primul rînd portanță la nivel național. Nu este neapărat un incident care să afecteze alianța într-un mod care să solicite un răspuns coordonat la nivel NATO. Asta nu înseamnă că el nu va fi dat. Și NATO la momentul acesta consideră că Rusia a traversat nişte linii roșii. Și cred că vom vedea în perioada următoare acel tip de reacție a alianței care este codificat în documentele acesteia sub forma aceea care prevede că NATO va răspunde în ce domeniu, la ce moment și în ce mod va considera necesar. Fără să fie nevoie de o decizie formalizată, sînt sigură că în perioada următoare vom vedea că NATO își schimbă anumite poziționări față de Rusia, în lumina acestor incidente. Iar asta se poate realiza prin consultări informale între România și ceilalți aliați din NATO, fără să fie nevoie să ridicăm asta la nivel de articol 4. Pentru că s-ar putea să urmeze cîndva, în viitor, incidente și mai grave și e bine să rezervăm astfel de practici doar pentru acele momente.  România nu forțează în mod ne-necesar o reacție la nivelul alianței ci, din contră, înțelege cînd diplomația se face în spatele ușilor închise, dar semnalează în cel mai public mod cu putință, în fața unei audienţe globale, încălcarea de către Rusia a normelor internaționale.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Urmărește Știrile zilei de la Recorder pentru cele mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, va face o vizită în China, în zilele de 19 și 20 mai, a anunțat Kremlinul, la foarte scurt timp după vizita președintelui Statelor Unire ale Americii, Donald Trump, la Beijing. Ce vrea să transmită Vladimir Putin prin această vizită, programată la doar cîteva zile de la vizita lui Donald Trump în China?Cum privește Uniunea Europeană aceste vizite la Beijing, a lui Donald Trump și cea anunțată a lui Vladimir Putin? L-am întrebat pe este Cătălin-Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).În 2022 Rusia și China au proclamat la unison o „prietenie fără limite”. Între timp, odată cu invazia ilegală din Ucraina, Rusia a devenit tot mai izolată, tot mai ruptă de restul lumii. Și tot mai dependentă de piețele din China. Și de sprijinul din partea Beijingului. Așa că am putea începe discuția noastră de la această relație: cum ar trebui s-o definim? Cît de „fără limite” mai este această prietenie?Cătălin-Gabriel Done: „Ea este fără limite pentru că, așa cum ați spus, Federația Rusă și Vladimir Putin sînt total dependenți de bunăvoința Beijingului. Dar este un lucru extrem de important în această vizită, pentru că ea vine în contrapartidă după vizita lui Donald Trump la Beijing, tocmai pentru a redefini spațiul sferelor de influență la nivel global. Vizita lui Donald Trump a deschis calea spre o triangulație a relațiilor internaționale, în care Statele Unite ale Americii nu mai sînt singurul hegemon, și par să recunoască acest lucru, și acceptă la masa discuțiilor, la masa greilor relațiilor internaționale, China și Federația Rusă. Interesant este faptul că acum Donald Trump îl recunoaște pe Xi Jinping ca partener egal de discuție, accentul nu mai cade exclusiv pe Federația Rusă ca principal competitor pentru America, ci se mută accentul spre China și în acest context această prietenie sino-rusă vine să ne demonstreze încă o dată importanța Chinei în sistemul de securitate global, în sistemul economic. Pentru că acum China devine punctul focal în jurul căruia pivotează cele două mari puteri nucleare, SUA și Rusia, și în acest context cred că vizita lui Putin va defini nu doar relația Rusiei cu China, ci va defini relația întregului sistem internațional cu China, pentru că ea va fundamenta o suprapunere de interese, o suprapunere de praguri limită în relațiile internaționale și totodată va dovedi capacitatea Chinei de a influența parcursul securității economice globale.”Ce vrea să transmită Vladimir Putin prin această vizită, programată la doar cîteva zile de la vizita lui Donald Trump în China?Cătălin-Gabriel Done: „Sigur că Vladimir Putin încearcă acum să demonstreze lumii întregi, probabil că va și reuși, că poate avea o discuție tête-à-tête, de la egal la egal, atît cu China cît și cu Statele Unite ale Americii și mai mult decît atît, ne demonstrează că acum sistemul internațional va fi împărțit în trei bucăți, în trei falii, extrem de fragile din punct de vedere al echilibrului, dar care vor redimensiona raporturile de securitate și vor defini viitorul secol de putere.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Odată cu agravarea crizei politice, președintele Nicușor Dan a promis că indiferent de deznodământ, România va continua cu un guvern pro-occidental. Dar ce înseamnă astăzi, exact, a fi ”pro-occidental”, în contextul diviziunii tot mai clare dintre Uniunea Europeană și Statele Unite? La început, termenul ”pro-occidental” a părut doar un detaliu semantic.  Dar expresia a fost repetată cu insistență de președinte, ceea ce sugerează că și-o asumă și vrea să ne transmită ceva cu asta. Dar, ce anume? În lumea de azi, termenul ”pro-occidental” și-a pierdut o mare parte din relevanța sa tocmai din cauza diviziunilor lumii occidentale. Iar această diviziune este ilustrată cel mai clar în Strategia de Securitate a Casei Albe. Aceasta vede în modelul liberal european un adversar ideologic. Europa este zugrăvită drept un spațiu în declin. Construcția europeană este persiflată, Statele Unite își doresc parteneri aliniați politicii sale, dar luați separat țară cu țară și nu uniți într-un proiect - așadar, lipsiți de o voce comună. Cu alte cuvinte, slabi. Așa cum îi vrea și Rusia și cum îi vrea și China. Pretențiile lui Donald Trump de anexare a Groenlandei, punerea la îndoială a NATO, tentativele de a încheia o pace separată cu Rusia, peste capul Ucrainei și punând în pericol securitatea Europei, toate acestea spun multe despre puternica diviziune transatlantică. Citeste siNicuşor Dan: Eu doresc şi voi acţiona pentru ca România să fie guvernată de forţe pro-occidentale|Nu cred că e o chestiune serioasă suspendarea din funcţie Să mai adăugăm și amestecul fățiș al administrației Trump și al ideologilor MAGA în alegerile europene – și exact de partea forțelor care vor slăbirea Uniunii Europene și care reiau narativele Rusiei. Ruptura ideologică este evidentă. Nu poți să fii și cu modelul liberal și pluralist european, cu drepturile omului și protecția minorităților dar și cu ideologia MAGA care propovăduiește supremația rasei albe, care neagă egalitatea de gen și pentru care Kremlinul este un partener mai bun decât Bruxelles-ul. Ca și în cazul crizei interne, în care și-a declarat neutralitatea, președintele Nicușor Dan pare că refuză să ia o opțiune între modelul Europei liberale și ideologia MAGA. Poate că Nicușor Dan se simte vulnerabil, câtă vreme ideologii MAGA au criticat vehement anularea alegerilor din 2024, care lui i-au deschis drumul către Cotroceni. Și vrea, cu toată ființa sa, să evite scenariul în care, la Casa Albă sau la Mar-a-Lago, s-ar lua decizia ca favoritul să devină George Simion – dacă nu cumva însuși Călin Georgescu. Această teamă este de înțeles. Unii critici ai președintelui se tem chiar de mai mult. Ei amintesc poziționarea lui Nicușor Dan la referendumul pentru familie din 2018, vizitele la unele lăcașuri de cult cu rezonanțe legionare sau reticențele față de legea Vexler. În aceste condiții, dă de gândit anularea recepției de Ziua Europei și a vizitei președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pe motiv de criză politică internă. Tocmai că ar fi fost un minunat prilej de susținere a valorilor europene, într-un moment politic tulbure. Iată că, din nou, președintele României alege ambiguitatea.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

La Chișinău, în contextul incertitudinii politice de la București, revine o întrebare constantă: în ce măsură această criză ar putea influența sprijinul României pentru Republica Moldova și continuitatea proiectelor comune, mai ales în scenariul unui executiv fragil sau al unui premier cu susținere politică limitată. Liliana Barbăroșie sintetizează opiniile și îngrijorările exprimate la Chișinău în legătură cu evoluțiile de la București.    Temele ediției: -        Republica Moldova, care este supusă aproape permanent șocurilor și instabilităților politice, acum, paradoxal, pare o oază de stabilitate, democrație și și aspirații europene în spațiul românesc, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom europarlamentarul Siegfried Mureșan. Un premier slab la București poate lăsa în zona declarativă proiectele începute cu Republica Moldova, însă parcursul european al Chișinăului nu este amenințat în acest moment – pentru că este bine ancorat și susținut la Bruxelles. -        Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, dar și miniștrii de Externe și cel al Apărării. Între timp, socialiștii lui Dodon se pregătesc să serbeze, tot pe 9 mai, Ziua Victoriei. Valeria Vițu aduce detalii de la Chișinău. -        Justiția din Republica Moldova este în fața unui nou mare proces de corupție. Procurorii acuză că oligarhul condamnat Vladimir Plahotniuc i-ar fi dat fostului președinte, socialistului Igor Dodon, 800 de mii de dolari. Dodon neagă acuzațiile și cere judecarea de la zero. Ar fi a doua oară când dosarul ar reîncepe de la zero. De ce l-a refuzat instanța această solicitare? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. -        Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor cu drone rusești: 25 de mii de euro. Nota de plată va fi transmisă Rusiei. -        Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt, inclusiv pentru investigarea cauzelor de fraudare a fondurilor UE. -        Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă și ar putea fi nevoită să importe 300 de mii de muncitori din alte țări. -        Liderul separatiștilor transnistreni, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte președintei Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, în fața amenințărilor Moscovei de a veni să-și apere compatrioții.   Știrile zilei: Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat pentru NewsMaker că suma se ridică la aproximativ 500 de mii de lei moldovenești, echivalentul a 25 de mii de euro. Nota de plată urmează să fie transmisă Federației Ruse. „Ei au atacat linia, ei ne-au afectat infrastructura”, spune ministrul. În urma atacului cu drone, principala arteră prin care Republica Moldova importă curent din România a fost scoasă din funcțiune pentru aproape o săptămână, iar pentru a menține alimentarea cu energie, Moldelectrica, în coordonare cu operatorii din România și Ucraina, a activat rute alternative. Guvernul de la Chișinău a instituit atunci stare stării de urgență în energie pentru a putea gestiona situația de criză. *** Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt. Guvernul modifică regulile de investigare a cauzelor penale. Centrul Național Anticorupție (CNA) își va extinde competențele pentru investigarea fraudelor financiare în proporții deosebit de mari, inclusiv ale celor care afectează fondurile publice, externe și interesele financiare ale Uniunii Europene, potrivit unui proiect aprobat de Guvern. Centrul Național Anticorupție va deveni instituția principală responsabilă de investigarea oricărei fraude care vizează fondurile venite din afara țării și resursele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, atribuțiile Procuraturii Anticorupție au fost modificate pentru a combate mai eficient corupția de nivel înalt. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) se va concentra pe criminalitatea organizată, terorism și cauzele cu un grad ridicat de complexitate. Iar în cazurile economico-financiare și vamale, urmărirea penală va putea fi efectuată de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, sub conducerea PCCOCS, deoarece aceste instituții au datele, instrumentele și expertiza necesară Noile măsuri fac parte din agenda de reforme menită să alinieze Republica Moldova la standardele Uniunii Europene, termenul de implementare fiind stabilit pentru iunie 2026. *** Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, iar soluția ar putea include importul a peste 300 de mii de lucrători din alte țări, a declarat ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău, Eugeniu Osmochescu, la TVR Moldova. Eugeniu Osmochescu a precizat că au fost identificate trei domenii principale care pot impulsiona creșterea economică: industria, tehnologia informației și comunicațiilor și agricultura. În contextul lipsei acute de personal, ministrul susține că importul de forță de muncă devine o necesitate. În același timp, el a dat asigurări că acest proces va fi strict reglementat și nu va pune în pericol securitatea statului. În paralel, autoritățile își propun să mobilizeze și resursele interne, inclusiv populația inactivă. *** Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu a acuzat de la Moscova Chişinăul că încearcă să elimine trupele ruse din regiunea pro-rusă din estul Republicii Moldova. „Oricât de complicate ar fi relaţiile noastre, eu totuşi cred în politicienii moldoveni, a declarat K presei locale. Cred că spun adevărul şi că sunt împotriva soluţionării militare a problemei transnistrene. Desigur, există multe nuanţe - şi înarmarea Moldovei, şi unităţile speciale care participă în programe NATO. Dar asta e altceva. Eu o cred pe doamna preşedintă când spune că nu doreşte să rezolve problema transnistreană pe cale militară. Şi le mulţumesc pentru asta, fără îndoială”, a declarat marţi Vadim Krasnoselski, citat de NewsMaker și News.ro. Declaraţiile vin după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a acuzat autorităţile de la Chişinău că, împreună cu Uniunea Europeană, ar încerca să elimine din regiune Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Oficialul rus a declarat că Moscova „va folosi toate metodele disponibile” pentru a-şi proteja cetăţenii din regiunea transnistreană. Mesajul a fsot preluat și de ambasadorul neacreditat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care a amenințat că Rusia va apăra cetăţenii ruşi din stânga Nistrului „prin toate mijloacele disponibile”. Chișinăul a reacționat amintind că prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală și a calificat declarațiile Moscovei drept „provocatoare, inacceptabile şi regretabile”. Şi Uniunea Europeană a respins ameninţările Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a declarat că UE susţine „pe deplin independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute internaţional. Rusia este bună doar la a ameninţa, a minţi şi a submina stabilitatea regională”, a adăugat Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.

Discuții tensionate ieri la Tiraspol: „Formatul 5+2 pentru Transnistria, cu participarea Rusiei, este mort”, spun oficialii moldoveni. Este nevoie de un format nou, cu UE, România și Ucraina, spune președintele Parlamentului, Igor Grosu. Transnistria cere, în tandem cu Moscova, revenirea la vechiul format de negocieri, așa-numitul format 5+2, unde Rusia avea un rol central. Chișinăul, însă, nu îl acceptă, după ce Rusia a atacat Ucraina, iar deceniile de activitate a vechiului format au dus doar la consolidarea regimului separatist transnistrean. Experții de la Chișinău semnalează o vizibilă schimbare în abordări din partea Guvernului, o atitudine mai curajoasă și mai fermă. Liliana Barbăroșie a analizat subiectul cu expertul pe securitate, Rosian Vasiloi. Temele ediției: - Tot mai mulți politicieni importanți din statele membre UE se opun procesului aderării accelerate la spațiul comunitar. După Ungaria și Polonia se declară împotriva unui asemenea proces rapid. Ce înseamnă asta pentru Republica Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Procuratura Generală a Republicii Moldova a venit cu detalii legate de un caz de rezonanță maximă care a marcat opinia publică din Republica Moldova: dosarul educatoarei din Hâncești, care și-a pus capăt zilelor după ce a fost abuzată mulți ani de soț. Astfel, au fost dispuse, la solicitarea avocaților, expertize noi și exhumarea cadavrului. Procurorii anunță și că în ziua decesului, după ora morții, un polițist rutier ar fi întocmit un proces verbal pe numele Ludmilei Vartic, la cererea soțului. Valeria Vițu, cu detalii, de la Chișinău. - Ofițeri din conducerea de vârf a Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria, cetățeni ruși, au fost declarați indezirabili în Republica Moldova. - Legislativul de la Tiraspol, numit Soviet Suprem, a prelungit starea de urgență în economie instituită în Transnistria. - În Republica Moldova au fost comemorate ieri victimele foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-1947. Peste 200 de mii de oameni au murit atunci de foame. - Președinta Maia Sandu participă la astăzi la Antalya Diplomacy Forum, la invitația Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Știrile zilei: Discuții tensionate au avut loc ieri la Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria, în condițiile în care Guvernul moldovean și-a schimbat abordarea față de Transnistria și ia măsuri pentru a o integra în câmpul legal al Republicii Moldova. Reprezentantul administrației transnistrene, Vitali Ignatiev, a amenințat cu părăsirea discuțiilor și a cerut Chișinăului revenirea imediată a negocierilor pentru reglementarea transnistreană în formatul 5+2. Un apel identic a fost formulat ieri de la Moscova de ministrul adjunct de externe al Rusiei. Din formatul 5+2, în baza căruia au avut loc negocierile în ultimele decenii, fac parte Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori, UE și SUA au  doar un statut de observatori, iar Chișinăul și Tiraspolul au statut egal de părți implicate în conflict. Formatul, considerat ineficient de Chișinău, a fost înghețat după ce Rusia a atacat Ucraina. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat aseară la emisiunea Cabinetul din Umbră de la Jurnal TV că formatul vechi de negocieri nu mai este eficient. Nervozitatea de la Tiraspol trădează situația foarte complicată în care se află regimul separatist, inclusiv economic și energetic, mai ales după ce în Ungaria opoziția a câștigat alegerile. În prezent, alimentarea Transnistriei cu gaze se face prin intermediul companiei MET din Ungaria, care operează în baza plăților făcute de Rusia. Schema ar putea să nu mai funcționeze, spune Igor Grosu. În ceea ce privește procesele legate de statutul politic al Transnistriei, oficialul recunoaște că discuțiile actuale dintre Chișinău și Tiraspol nu pot constitui o bază pentru soluționarea politică. Este nevoie de un format nou în care să se regăsească alți actori, care să ajute inclusiv la demilitarizarea Transnistriei, prin desființarea prezenței militare ruse care există acum acolo: UE, România și Ucraina, spune Igor Grosu. *** Președintele Parlamentului a confirmat și informația publicată pe surse de presa de la Chișinău, potrivit căreia cinci ofițeri din conducerea de vârf al Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria, cetățeni ruși, au fost declarați indezirabili în Republica Moldova. „Când vor ieși din Transnistria și vor ajunge pe malul drept, adică în Republica Moldova, vor fi trimiși acasă”, a spus Igor Grosu. Autoritățile de la Chișinău au interzis rotația militarilor ruși în Transnistria încă din 2014 și prin actuala decizie încearcă să elimine din țară ofițerii ruși care încă mai rămân în Transnistria. Datele Chișinăului arată că acolo ar mai exista puțin peste 100 de militari veniți de la Moscova. Restul, din contingentul rusesc de 1500 de soldați sunt localnici care au cetățenie rusă. Recent, președinta Maia Sandu a retras cetățenia moldovenească mai multor localnici care s-au angajat în armata rusească din Transnistria, pentru a descuraja această practică.   *** Legislativul de la Tiraspol, numit Soviet Suprem, a prelungit starea de urgență în economie instituită în Transnistria. Motivul este criza economică accentuată, pe fundalul reducerii livrărilor de gaze. Portalul Zona de Securitate notează că în regiune salariile în sectorul bugetar sunt achitate cu întârziere și incomplet, iar bugetul local are un deficit declarat de peste 50 la sută. *** Președinta Maia Sandu participă la Antalya Diplomacy Forum, la invitația Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Evenimentul reunește lideri politici, diplomați și experți internaționali. În marja forumului, șefa statului va avea întrevederi bilaterale cu șefi de stat și de guvern din regiune, anunță un comunicat al Președinției de la Chișinău. *** În Republica Moldova au fost comemorate victimele foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-1947. Peste 200 de mii de oameni au murit atunci de foame în Republica Moldova. Iar Banca Națională a Moldovei pune de astăzi în circulație moneda comemorativă „In memoriam: Foametea din Basarabia 1946-1947”, care completează seria „Evenimente istorice”. „Comemorarea foametei din 1946-1947 este mai mult decât un act de doliu - este o asumare a identității noastre europene. Este o datorie morală și istorică să nu uităm această perioadă întunecată a trecutului nostru. Moneda are astfel rolul de a contribui la asumarea și transmiterea memoriei colective generațiilor viitoare”, potrivit guvernatoarei BNM, Anca Dragu, citată de un comunicat al instituției.

Negociatorii Chișinăului și Tiraspolului revin astăzi la masa de discuții pentru reglementarea transnistreană. Rusia se arată deranjată că a fost exclusă din negocieri. Întâlnirea are loc într-un moment în care agenda este dominată de un proiect sensibil al Guvernului: impozitarea treptată a companiilor din regiunea transnistreană și crearea unui Fond de convergență. În paralel, autoritățile moldovene sugerează o recalibrare a formatului de negocieri și insistă pe o implicare plenară a UE, una din idei fiind chiar o misiune de administrare temporară externă a regiunii. În acest context, Liliana Barbăroșie a discutat despre dinamica dosarului transnistrean cu Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse și coordonator de programe la German Marshall Fund of the United States. Temele ediției: - Republica Moldova va ieși anul viitor din CSI, structură dominată de Rusia, iar Moscova se întreabă dacă și cum va supraviețui economia de peste Prut fără piața rusească? Cifrele arată însă că Rusia aproape că nu mai contează în exporturile Republicii Moldova. Explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - Cum este drumul de la o afacere locală la un brand de țară de succes și cu exporturi în UE? Vorbim despre brutăria din satul Bardar și produsele de aici, în special plăcintele, care ajung în România, Franța, Germania, Austria și Irlanda. Cum rezistă afacerea și cât de afectată este de criza regională a carburanților? Antreprenorul Victor Nistorică, administratorul și coproprietarul brutăriei din Ialoveni, spune în interviul Moldova Zoom, realizat de Valeria Vițu, că turbulențele deja au început să se resimtă. - Guvernul de la Chişinău a decis miercuri să înfiinţeze în cadrul Ministerului de Externe „Serviciul relaţii cu România”. - Fostul director adjunct al Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Balan, a fost condamnat la Chișinău la 1 an și 6 luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat. Acuzații similare sunt formulate la adresa lui și în România. - Interes crescut pentru studierea limbii române în Transnistria: peste 1200 de persoane s-au înscris la cursurile gratuite de limba română organizate de Guvernul de la Chișinău. Știrile zilei: Guvernul de la Chişinău a decis miercuri să înfiinţeze în cadrul Ministerului de Externe „Serviciul relaţii cu România”, menit să consolideze cooperarea bilaterală, precum şi „Serviciul diplomaţie cibernetică”, adaptat noilor provocări din domeniul digital. Totodată, Direcţia diplomaţie economică va fi reorganizată în conformitate cu bunele practici ale ministerelor de externe din statele membre ale UE. Măsura vine pentru a face față creșterii accelerate a activității diplomatice și obiectivelor de integrare europeană, notează Ziarul de Gardă. Ambasada României în Republica Moldova a salutat decizia Guvernului de la Chișinău, menționând că este „un pas firesc și binevenit în consolidarea cooperării strategice”. „Această inițiativă reflectă maturitatea și profunzimea parteneriatului bilateral, precum și necesitatea unei coordonări tot mai eficiente într-un context marcat de intensificarea dialogului politic, extinderea cooperării sectoriale și avansarea parcursului european al Republicii Moldova. Instituționalizarea unui mecanism dedicat relației cu România confirmă importanța pe care Chișinăul o acordă acestui parteneriat privilegiat”, au declarat reprezentanții ambasadei. Totodată, aceștia notează că România rămâne un susținător ferm al eforturilor de modernizare și reformă ale Republicii Moldova, iar „consolidarea capacității instituționale a Ministerului Afacerilor Externe contribuie direct la atingerea obiectivelor comune, în special în procesul de integrare europeană”. *** Fostul director adjunct al Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Balan, a fost condamnat în lipsă la 1 an și 6 luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat. Dosarul pe numele lui Balan a fost deschis acum două zile, iar ieri a avut loc prima ședință de judecată, ședință care s-a soldat cu pronunțarea sentinței. Inculpatul și-a recunoscut vina și a cerut examinarea dosarului în procedură simplificată. Alexandru Balan a participat la ședința de judecată online, aflându-se în arest la domiciliu în România, unde este cercetat, în calitate de cetățean român, pentru trădare de patrie, fiind suspectat că ar fi transmis informații clasificate unei rețele de spionaj din Belarus și Rusia, transmite IPN. Alexandru Balan a fost deținut funcția de director adjunct al SIS în 2016-2018, în perioada când instituțiile de stat erau controlate în Republica Moldova de fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Balan a fost reținut anul trecut pe 8 septembrie de organele de drept din România, fiind acuzat că ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus, de natură să pună în pericol securitatea națională a României. *** O nouă întâlnire dintre negociatorii de la Chișinău și Tiraspolului are loc astăzi, context în care Rusia cere reluarea cât mai curând posibil a negocierilor privind Transnistria în formatul 5+2. Este un format pe care Chișinăul îl evită după ce Rusia a declanșat războiul în Ucraina, care de peste trei decenii nu a adus progrese în reglementarea transnistreană și a dus de fapt la închițarea și perpetuarea conflictului. Din formatul 5+2 fac parte Chișinăul și Tiraspolul cu statut egal de părți implicate în conflict, Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori, iar UE și SUA au  doar un statut de observatori. Acum, Moscova spune că formatul 5+2 este „singurul mecanism recunoscut şi eficient pentru soluţionarea conflictului transnistrean”. Citez declarația dată presei ruse de adjunctul ministrului de Externe, Mihail Galuzin: „Întâlnirile dintre reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului în aşa-numitul format 1+1 s-au dovedit insuficiente pentru a ajunge la o soluţie”. Chișinăul a declarat de mai multe ori că de fapt formatul 5+2, dominat de Moscova, este cel care nu a generat progrese timp de trei decenii și a consolidat de fapt regimul separatist de la Chișinău. În plus, vechea formulă nu mai poate fi considerată valabilă din moment ce unul dintre participanți, Rusia, a atacat un alt participant – Ucraina. Despre soluțiile pe care le propune acum Chișinăul vorbim în continuare în program. *** În Transnistria peste 1200 de persoane s-au înscris la cursurile gratuite de limba română organizate de Guvernul de la Chișinău, anunță portalul Zona de Securitate. Ministerul Educației a anunțat că interesul pentru studierea limbii române în regiunea transnistreană este în creștere, iar aproape 20 la sută din cereri la nivel național au venit de acolo. Cursurile se vor ține în școlile cu predare în limba română din Transnistria.

Președintele Donald Trump l-a criticat recent pe Papa Leon, spunînd că este „slab în ce privește criminalitatea” și „groaznic în politica externă”, după ce Suveranul Pontif a condamnat războiul din Iran, despre care a spus că a dus la „violență absurdă și inumană”. Papa Leon a răspuns comentariilor președintelui american spunînd că nu se teme de administrația Trump și nici să răspîndească mesajul Evangheliei. Despre impactul conflictul dintre președintele american și Suveranul Pontif asupra comunității catolice și despre raporturile dintre puterea politică și religie vorbim cu Cătălin-Gabriel Done, analist de politică internațională și expert în diplomație religioasă, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.Cum privește comunitatea catolică din Statele Unite acest schimb de replici și mai ales criticile aduse de președintele american Suveranului Pontif?Cătălin-Gabriel Done: „Am văzut cîteva analize extrem de pertinente ale sociologilor americani care spun că din ce în ce mai mult electoratul conservator catolic se îndepărtează de Partidul Republican și de Donald Trump și tocmai de aceea este foarte posibil ca acțiunile lui Donald Trump să-i creeze probleme Partidului Republican la alegerile de la mijloc de mandat, de anul acesta, și să arunce scena politică americană în aer.” Recent, președintele american a postat pe rețeaua lui de socializare o imagine care – așa au interpretat comentatorii – îl înfățișează în chip de Isus vindecător. În urma valului de critici, stîrnit chiar și printre susținătorii săi, Donald Trump a explicat că nu e reprezentat ca Isus, ci ca un doctor care vindecă. Dar a șters postarea. Acest episod ce impact are asupra creștinilor americani care l-au votat pe Donald Trump?Cătălin-Gabriel Done: „Unul uriaș, pentru că, așa cum ați spus, reacții de condamnare foarte vehemente au venit din toate colțurile Americii și din partea tuturor confesiunilor creștine. (...) Fractura dintre politicianul Donald Trump și creștinul de rînd se adîncește și va crea tensiuni și fricțiuni uriașe, tensiuni care vor fi greu de reconciliat. Chiar dacă Vaticanul a avut poziții oficiale mult mai așezate și mult mai moderate, administrația Trump nu s-a sfiit în a-l convoca pe reprezentantul Vaticanului, pe cardinalul care servește ca Nunțiu Apostolic în Statele Unite ale Americii, și chiar a amenințat, voalat, Vaticanul, spunînd că ar trebui ca Papa Leon să-și aducă aminte de faptul că, cu foarte multe secole în urmă, papa a fost obligat să se retragă la Avignon. De ce? Pentru că un lider politic de la acea vreme a considerat că poate influența deciziile bisericii și poate folosi biserica în propriul avantaj.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. În condițiile în care de mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Maia Sandu a condamnat atacurile care au dus la deconectarea lliniei Isaccea-Vulcănești, principala legătură a Republica Moldova cu rețeaua europeană de energie. Iată temele ediției: - La Chișinău a avut loc o ședință a Consiliului Național de Securitate unde s-a discutat despre combaterea criminalității transfrontaliere. Fenomenul se amplifică pe fundalul războiului din Ucraina: traficul de arme, droguri și ființe umane, precum și criminalitatea economică. Factorii care contribuie la creșterea riscurilor includ poziția geografică a R. Moldova, perturbările logistice ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și vulnerabilitățile existente pe segmentul transnistrean. Valeria Vițu, de la Chișinău. - Moscova a deschis la Tiraspol un nou Centru Rus și recrutează tineri pentru universitățile rusești, spune ministrul Culturii de la Chișinău. Cristian Jardan îi avertizează pe tineri să nu plece la studii în Rusia pentru că riscă să ajungă în armata rusă, iar de acolo pe front. Care este pericolul pentru tineri? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Vinurile moldovenești au fost vedetele Festivalului Internațional de Vin RoWine, ediția de primăvară, care a avut loc la Cluj-Napoca. Producătorii moldoveni spun că piața din România este o gură de oxigen pentru industrie, pentru că vinurile moldovenești sunt placul românilor de pe ambele maluri ale Prutului. O corespondență semnată de Bianca Pădurean. - Invitata de astăzi a Moldova Zoom este experta comunității WatchDod de la Chișinău, Tatiana Cojocari, cu care discutăm despre mecanismul de aderare folosit pentru prima dată de UE pentru Republica Moldova – avansarea negocierilor tehnice în condițiile în care cele politice nu sunt posibile din cauza opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova. - Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă, la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. - Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Știrile zilei: După ce mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. Ministerul Energiei de la Chișinău a anunțat că pentru a menține alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova, pe parcursul nopții Operatorul sistemului electroenergetic Moldelectrica, în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, au pus în funcțiune rute alternative de alimentare, inclusiv cele 4 linii de interconexiune de tensiune joasă de pe Prut dintre România și Moldova. Moldelectrica face apel la consum rațional în special în orele de vârf. Este pentru a doua oară în acest an când Republica Moldova este la un pas de o deconectare totală a curentului. Pe 31 ianuarie o pană masivă de curent electric tot pe linia Isaccea Vulcănești, afectată de bombardamente, a lăsat făcă curent aproximativ 70 la sută din țară. În dimineața zilei de astăzi, Ministerul moldovean de Externe a condamnat atacurile rusești, spunând că acestea subminează securitatea energetică regională și pun în pericol infrastructura civilă critică. „Republica Moldova își reafirmă sprijinul ferm pentru Ucraina și condamnă orice atac asupra infrastructurii civile”, se spune în comunicatul Externelor. Iar premierul moldovean Alexandru Munteanu a scris pe rețeaua X că atacurile lansate de Rusia au pus din nou în pericol stabilitatea energetică a Moldovei. „Au fost puse în funcțiune rute alternative de alimentare pentru a preveni întreruperile de curent, însă situația rămâne fragilă”, notează premierul de la Chișinău. *** De două săptămâni R.Moldova luptă pentru a elimina o altă consecință a agresiunii Rusiei - poluarea râului Nistru cu produse petroliere în urma bombardamentelor din țara vecină. Nistrul este principala sursă de apă pentru 80 la sută din populația țării. Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova, iar autoritățile mențin intervențiile în teren pentru a limita extinderea poluării. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că reziduurile continuă să vină din amonte, în pofida faptului că partea ucraineană a anunțat stoparea sursei de poluare. Сel mai probabil, petele provin dintr-un lac de liniștire unde s-ar fi acumulat cantități de petrol în urma scurgerilor anterioare. În paralel, intervențiile tehnice continuă. Echipe din Republica Moldova și România au instalat baraje absorbante pe mai multe sectoare ale Nistrului pentru a limita răspândirea poluanților. Autoritățile române au trimis echipamente specializate și experți, iar Uniunea Europeană a activat mecanismele de sprijin, inclusiv imagini satelitare pentru monitorizarea scurgerilor de petrol. Procuratura Generală a Republicii Moldova s-a autosesizat și a înregistrat un proces penal în acest caz, pentru a investiga circumstanțele poluării, *** Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. Evenimentul este co-organizat de ministerele Afacerilor Externe și Apărării ale R.Moldova și Ucrainei, cu sprijinul Uniunii Europene. *** Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc, Plahotniuc este acuzat de cinci infracţiuni care țin de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, în dosarul „Frauda Bancară”, Acum mai bine de 10 ani, amintim, din bugetul Republicii Moldova s-a furat un miliard de dolari, echivalentul aproximativ 15 la sută din PIB-ul țării de la acea vreme. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi prejudiciat statul cu 39 de milioane de dolari și peste 3,5 milioane de euro. Fostul lider PDM a lipsit de la proces, iar avocaţii săi au declarat că probele procurorilor sunt nefondate.

Extinderea Uniunii Europene în Ucraina și Republica Moldova reprezintă „o investiție în securitate”, a spus comisara europeană pentru extindere, Marta Kos. Luni a avut loc la Chișinău a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, organizată sub egida sub Platformei Internaționale Crimeea. Care sînt cele mai mari amenințări din partea Rusiei în regiunea Mării Negre, dincolo de atacurile cu drone? Care ar fi rolul Republicii Moldova în asigurarea securităţii în zona Mării Negre? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională. Republica Moldova nu e riverană Mării Negre, dar face parte din zona extinsă a Mării Negre. Ce poate face concret Chișinăul în asigurarea securității în această regiune?Mihai Isac: „Chiar dacă Marea Neagră nu are coastă directă în Republica Moldova, totuși, prin portul Giurgiulești și ieșirea la Dunărea maritimă, Republica Moldova este legată de tot ceea ce se întîmplă în zona Mării Negre. Am văzut efectele economice ale blocadei Federației Ruse împotriva Ucrainei și vedem în continuare rolul pe care îl joacă în circuitul economic evoluţiile din Republica Moldova, evoluțiile din zona Mării Negre. (...) Republica Moldova, pentru că a devenit un stat capabil să reziste, desigur cu sprijinul statelor partenere, ofensivei Federației Ruse, acestui război cognitiv total lansat de Federația Rusă, a devenit un laborator de bune practici, din care statele UE se pot inspira. Republica Moldova are în Constituția sa un statut de neutralitate, dar acest lucru nu trebuie să împiedice o bună colaborare cu statele partenere din UE sau NATO. (...) Chișinăul a devenit o stație obişnuită pentru întîlnirile experților europeni pentru a înțelege mai bine modul de combatere a acestui război cognitiv rus, a propagandei Federaţiei Ruse. Republica Moldova este și un stat care contribuie din punct de vedere militar la securitatea anumitor regiuni și vorbim de implicarea Armatei Naționale a Republicii Moldova la misiunile din Kosovo, de peste 10 ani, vorbim despre participarea la misiunea UE din Bosnia-Herzegovina. Deci, Republica Moldova este și un stat exportator de securitate, nu numai consumator de securitate. Desigur, avem de rezolvat consecințele invaziei militare ilegale ruse din anii 90, declanșate împotriva Republicii Moldova, unul din primele exerciții de forță de acest fel folosit de Federația Rusă în perioada post-imperială sovietică. Republica Moldova poate furniza expertiza sa și prin asigurarea unei conduceri pro-europene, prin asigurarea unei dezvoltări pe drumul său european, este practic încă o baricadă ridicată în fața Federației Ruse în drumul acesteia de a reocupa vechile teritorii controlate de Uniunea Sovietică.”În ce măsură Uniunea Europeană și NATO sînt preocupate de consolidarea apărării pe flancul estic, în zona Mării Negre?Mihai Isac: „E o întrebare aflată pe buzele tuturor celor care au participat la Conferința de la Chişinău. Da, se fac eforturi, nu trebuie să uităm faptul că regimul de navigație și de pătrundere a navelor în Marea Neagră este guvernat de Convenția de la Montreux din 1936, conform căreia în Marea Neagră nu au voie să pătrundă nave de război ale unor state non-riverane pentru o perioadă lungă. În zona Mării Negre avem prezente trei state NATO, România, Bulgaria și Turcia. Vedem buna colaborare dintre ele în cadrul unui grup maritim comun care combate minele maritime. Vedem şi o bună colaborare între aceste state și Ucraina în ceea ce privește asigurarea securității maritime. (...) UE dorește să deschidă un hub de securitate maritimă în zona Mării Negre, unde se vor face schimburi de informații și se vor lua măsuri pentru asigurarea navigației. România este unul din statele care dorește să găzduiască acest hub.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Criza ecologică de pe râul Nistru declanșată de bombardamentele Rusiei în Ucraina se ameliorează – indicatorii de poluare revin la normal, livrările de apă au fost reluate în raioanele de nord ale Republicii Moldova, cele care au fost afectate cel mai mult. Nistrul alimentează cu apă peste 80 la sută din populația țării. Incidentul a scos la iveală dependența critică a țării de acest râu transfrontalier și a pus sub lupă capacitatea autorităților de a gestiona situații de urgență ecologică. În mediul experților, există o așteptare puternică față de autorități ca această criză să fie transformată într-un punct de plecare pentru reforme structurale. Liliana Barbăroșie aduce detalii. Temele ediției: - La Chișinău este convocată în această dimineață o ședință a Consiliului Național de Securitate pe subiectul combaterii criminalității transfrontaliere. - Încearcă să manipuleze opinia publică. Vitalie Cojocari ne spune cum anume și ce legătură are cu Chișinăul. Urmează ”Cronica lui Vitalie”. - În fiecare an, pe 21 martie, este marcată Ziua Internațională a Sindromului Down. În Republica Moldova, copiii cu sindromul Down beneficiază de servicii de reabilitare și servicii de intervenție timpurie, dar și de asistență socială. Există și câteva întreprinderi sociale care angajează persoane cu Sindromul Down. Una dintre acestea este cantina socială Floare de Cireș din satul Răzeni, care lucrează și în regim de catering. Veronica Gherbovețchi a fost la Floare de Cireș la sfârșitul săptămânii trecute și a stat de vorbă cu câțiva angajați și beneficiari. - Invitata de astăzi a Moldova Zoom este Doina Munteanu, angajată a direcției educație a Primăriei Paris, originară din Republica Moldova, care a semnat, împreună cu alți sute de moldoveni din Diaspora, o petiție pentru transparență în cazul investigațiilor legate suicidul Ludmilei Vartic, femeia care a fost abuzată ani de zile în familie și nu a beneficiat de protecția instituțiilor pentru că soțul era o persoană influentă politic. - Eforturile de curățare a râului Nistru continua, cu suportul României și a UE. După două săptămâni de eforturi situația s-a îmbunătățit, iar alimentarea cu apă a populației nu mai este în pericol. - Republica Moldova continuă procesul pentru retragerea definitivă din Comunitatea Statelor Independente, structură dominată de Rusia. - Stare de urgență în economie în Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă, dependentă de gazele din Rusia. Știrile zilei: La Chișinău este convocată în această dimineață o ședință a Consiliului Național de Securitate care va discuta măsurile necesare pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și pentru a preveni riscurile de securitate generate de acest fenomen, anunță un comunicat al Președinției de la Chișinău. După încheierea ședinței, președinta Maia Sandu va ține și o conferință de presă. *** Republica Moldova continuă procesul pentru retragere definitivă din Comunitatea Statelor Independente. Deputaţii de la Chișinău au votat, în prima lectură, denunțarea unor acorduri importante cu această organizaţie aflată sub controlul Moscovei. Opoziția comunistă și socialistă și alți câțiva deputați pro-ruși s-a pronunțat împotriva ieșirii din CSI. Prin această decizie, Republica Moldova se aliniază clar direcției europene, a declarat ministrul de Externe, Mihai Popșoi. „Timp de trei decenii am târât după noi o povară grea, un lanţ invizibil care ne ţinea legat de un trecut care nu ne mai aparţine. CSI este născută din cenuşa unui imperiu prăbuşit, transformat într-un instrument de menţinere a influenţei Moscovei în ţările vecine”, a spus Mihai Păpșoi. *** Concentrația substanțelor petroliere în apa râului Nistru a fost de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă în momentul depistării poluării, spun autorităile moldovene. De două săptămâni eforturile de curățare a râului continuă, după ce tone de produse petroliere au ajuns în Nistru în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina. În weekend Republica Moldova a primit noi ajutoare și materiale absorbante din România și Polonia, cu ajutorul Uniunii Europene. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a declarat într-un comunicat că își exprimă profunda recunoștință față de colegii din România, Polonia și partenerii europeni pentru solidaritatea manifestată și pentru promptitudinea cu care au răspuns acestei provocări majore. *** În Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova a fost reintrodusă starea de urgență în economie pentru o perioadă de 30 de zile. Motivul invocat pentru instituirea măsurii este insuficiența aprovizionării cu gaze naturale și criza economică generată de aceasta, notează portalul Zona de Securitate. În ultimele luni în regiunea transnistreană a fost în vigoare starea de urgență în energie. Aceasta a fost introdusă pe fondul insuficienței aprovizionării cu gaze. Spre deosebire de Republica Moldova, care cumpără gaze exclusiv de pe piața europeană, Transnistria este alimentată cu gaze de Rusia, prin scheme netransparente de finanțare și livrare prin companii din Dubai  și din Ungaria. După declanșarea războiului din OM, livrările de gaze către Transnistria au fost perturbate, iar regiunea a trecut la regim de economisire, inclusiv a fost oprită căldura în blocuri și apa caldă.

Criza ecologică de pe râul Nistru pare să se amelioreze – indicatorii de poluare revin la normal, livrările de apă sunt reluate în raioanele de nord ale Republicii Moldova, cele care au fost afectate cel mai mult și au avut apa oprită timp de o săptămână. Totuși, încă câteva zile apa din robinete nu este recomandată pentru consum. Nistrul alimentează cu apă 80 la sută din populația Republicii Moldova, iar bombardamentele rusești în Ucraina au dus la deversarea în râu a unor cantități mari de produse petroliere. Concentrația substanțelor petroliere în apa râului Nistru era în momentul critic de 40 de ori mai mare decât norma. România s-a mobilizat exemplar pentru a ajuta Republicii Moldova, spune premierul moldovean Alexandru Munteanu. Autoritățile dau asigurări că parametrii de calitate sunt monitorizați permanent, în timp ce pe Nistru continuă intervențiile pentru limitarea efectelor poluării. Un reportaj de la Bălți, semnat de Denis Chirtoca și Cătălin Volconovici. Temele ediției: - Ministerul de Interne de la București avertizează cetățenii moldoveni, cu domiciliul în România, la o adresă cu 10 persoane, că riscă să rămână fără cartea de identitate. Se întâmplă după ce în spațiul public au apărut informații legate de așa-zise verificări suplimentare pentru cetățenii din R.Moldova, Ucraina, Federația Rusă și alte state din spațiul ex-sovietic, care dețin cetățenia română și vor să obțină sau să preschimbe cartea electronică de identitate. Valeria Vițu vine cu detalii. - Democrația din Europa este în pericol. O spune fără ocolișuri Consiliul Europei, care indică și un motiv, dezinformarea. Altfel zis, cetățenii cred în știrile false, iar apoi sunt ușor de păcălit. Pentru a salva democrația, statelor europene li s-a propus un Nou Pact Democratic. Centrul dezbaterilor este astăzi la Chișinău. De ce? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Invitații de astăzi ai Moldova Zoom sunt jurnaliștii Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, autorii filmului Drumul Războiului, care documentează practic din primele zile războiul din Ucraina. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Un dezastru pe Nistru a fost prevenit datorită intervenției specialiștilor din România, care au ajutat la instalarea filtrelor absorbante și la protejarea stațiilor de captare a apei. Aceștia lucrează în continuare la curățarea Nistrului. - Consiliul European condamnă cu fermitate atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, care au dus la contaminarea principalei surse de apă potabilă a Republicii Moldova. - Aproape 300 de școli și grădinițe din Republica Moldova vor fi echipate cu tehnologii digitale de ultimă oră. Știrile zilei: Concentrația substanțelor petroliere în apa râului Nistru a fost de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă în momentul depistării poluării, a declarat directorul adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Radu Cazacu, la o dezbatere organizată de IPN. Oficialul a recunoscut că autoritățile au acționat cu întârziere, iar substanțele petroliere au pătruns totuși în apă, ceea ce a dus la decizia de a sista alimentarea în raioanele Bălți, Soroca și Florești. Un dezastru a fost prevenit datorită intervenției specialiștilor din România, care au ajutat la instalarea filtrelor absorbante și la protejarea stațiilor de captare a apei. „Pe 7 martie a avut loc un atac masiv al Rusiei asupra complexului energetic Novodnestrovsk din Ucraina”, a reamintit Radu Cazacu. Concentrația poluantului din apă era de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă. Constatând că filtrele instalate inițial nu sunt suficiente, autoritățile moldovene au apelat la colegii din România, care au reacționat rapid. „I-am sunat pe colegii din România, care au experiență în acest sens și care ne-au ajutat să instalăm filtre absorbante”, a spus oficialul. Pentru îmbunătățirea calității apei a fost adus de la Iași cărbune activat, care este adăugat în procesul de filtrare. Și premierul de la Chișinău Alexandru Munteanu a subliniat contribuția României la depășirea crizei ecologice. Chiar dacă livrările de apă cu fost reluate, locuitorii din nordul Republicii Moldova sunt îndemnați să folosească apa de la robinet doar în scopuri menajere în următoarele 48 de ore. Cisternele vor continua să aducă apă potabilă în următoarele zile. *** Portalul Zona de Securitate anunță că specialiști din România continuă eforturile de curățare a râului Nistru. Aceștia au ajuns la Hidrocentrala de la Dubăsari pentru instalarea unor capcane de protecție împotriva produselor petroliere. Pentru protejarea stației se pregătește un baraj plutitor de aproximativ 100 de metri. Acesta va fi instalat în zona camerelor de admisie ale hidroagregatelor centralei de la Dubăsari, deoarece în prezent apa trece doar prin acestea — celelalte ecluze sunt închise. Măsura are un caracter preventiv: pata de ulei nu a ajuns încă în zona hidrocentralei. *** Consiliul European condamnă cu fermitate atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, care au dus la contaminarea râului Nistru, principala sursă de apă potabilă a Republicii Moldova, se spune în concluziile reuniunii Consiliului European care a avut loc joi la Bruxelles. Uniunea Europeană este pregătită să acorde asistență Republicii Moldova în vederea atenuării efectelor asupra mediului, inclusiv prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE. În acest context, Consiliul European salută sprijinul imediat acordat Moldovei de statele membre. *** Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al R. Moldova, Alexandru Balan, cercetat în România pentru trădare de patrie, a fost plasat în arest la domiciliu, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Curtea a mai dispus ca Balan „să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”. Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova a fost reținut pe 8 septembrie de către organele de drept din România. Acesta este acuzat că ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus, de natură să pună în pericol securitatea națională a României. Ziarul de Gardă notează că Alexandru Balan nu a comentat deocamdată acuzațiile procurorilor români. Balan a devenit director adjunct al SIS în martie 2016, în perioada în care instituțiile statului erau controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc. *** Aproape 300 de școli și grădinițe din Republica Moldova vor fi echipate cu tehnologii digitale de ultimă oră, o investiție de peste 15 milioane de lei moldovenești, finanțată de Banca Mondială. Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării afirmă că noile tehnologii vor aduce lecții mai atractive și mai eficiente în instituțiile de învățământ. Investițiile urmăresc extinderea accesului la tehnologii educaționale moderne atât în mediul urban, cât și în cel rural, contribuind la dezvoltarea unui sistem de învățământ competitiv și adaptat cerințelor actuale. *** Șapte din zece respondenți ai unui sondaj spun că sunt îngrijorați de starea mediului în Republica Moldova. În același timp, doar 30% colectează deșeurile separat. Datele se regăsesc în Barometrul opiniei publice în domeniul tranziției verzi, lansat la Chișinău.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este astăzi (joi, 12 martie) într-o vizită oficială în România, în cadrul căreia s-a întîlnit cu preşedintele Nicuşor Dan și premierul Ilie Bolojan. Este a doua vizită a președintelui ucrainean în România. Prima oară a venit la București în octombrie 2023. România şi Ucraina au semnat astăzi documente pentru un parteneriat strategic, care va avea ca domenii de aplicare economia, educaţia, drepturile minorităţilor, dar şi cooperarea în domeniul militar. De asemenea, a mai fost parafat un document referitor la cooperarea în domeniul energiei. Care este semnificaţia semnării acestor documente? Ce știm despre sprijinul României pentru Ucraina de pînă acum? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.Ce prevede parteneriatul strategic semnat de cei doi preşedinţi?Angela Grămadă: „Eu cred că pentru cei care monitorizează atent dialogul bilateral dintre România și Ucraina  nu era o surpriză conținutul acestui document. Mă refer la priorități, pentru că ele au fost anunțate încă din octombrie 2023, atunci cînd s-a semnat la București acea declarație dintre președintele Zelenski și președintele în exercițiu de atunci, domnul Iohannis. Și toate aceste prevederi au fost la vedere, în sensul că au fost publicate pe site-ul Administrației prezidențiale și știam foarte bine că există priorități în domeniul economic, în domeniul energetic, transfer de know-how dinspre România spre Ucraina și invers, că existau niște discuții între oficialii de la București și cei de la Kiev în ceea ce privește asistența tehnică în domeniul militar, pentru că Ucraina se afla atunci în cel de-al doilea an al războiului la scară largă și atunci s-a discutat foarte mult despre pregătirea piloților ucraineni pentru F-16. Acum iată că contextul acesta de relații internaționale presupune și o altă dimensiune a dialogului bilateral. În cadrul conferinței de presă s-a vorbit foarte mult despre drone sau despre echipamente care pot să permită interceptarea dronelor sau a altor tipuri de munițe pe care Moscova le lansează spre Ucraina și într-un fel sau altul ating și spațiu aerian al României. Iată că vedem că aceste discuții au evoluat în timp într-o manieră poate nu atît de la vedere, cum ne-am dori noi, cei din societatea civilă sau din presă, dar este bine că are și o finalitate această interacțiune dintre oficialii de la Kiev și cei de la București. Mi s-a părut important accentul pus pe cooperarea în domeniul energetic, dar nu trebuie să o înțelegem așa cum o percep majoritatea cetățenilor, ca ajutor cu generatoare, care este o acțiune pe termen scurt, ci e ceva mult mai mult de atît. Mi s-a părut important accentul pus pe partea de interacțiune în ceea ce privește minoritățile și educația. Pentru că, practic, mai închide niște paranteze care îngreunau interacțiunea bilaterală. Şi mi s-a părut foarte important faptul că s-a pus accent și pe dimensiunea economică, de interacțiune economică post-război în Ucraina. Pentru că ea ajută România nu doar să fie parte a unor proiecte importante, dar ajută România să își reconsidere statutul de actor regional important în acest sens și să contribuie și la securitatea economică a Republicii Moldova, pe care a introdus-o în aceste discuții în calitate de al treilea partener în trilaterala România-Moldova-Ucraina.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Flori la frontieră și mesaje de felicitare din partea conducerii pe de o parte, Marș Feminist și un nou caz de posibil femicid, pe de altă parte. Ziua internațională a femeii marcată în Republica Moldova. Cazul de femicid a fost semnalat public chiar de Ziua Internațională a Femeii, pe 8 martie. În centrul scandalului se află Dumitru Vartic, vicepreședintele Consiliului Raional Hîncești și membru al formațiunii aflate la putere în Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Soția demnitarului, Ludmila Vartic, s-a sinucis pe 3 martie, iar organizațiile pentru drepturile femeilor au semnalat că femeia ar fi fost supusă abuzului domestic. Astfel, PAS, se confruntă în aceste zile cu o gravă lovitură de imagine. Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a cerut demisia lui Dumitru Vartic din toate funcțiile publice. Liliana Barbăroșie are detalii despre caz. Temele ediției: - Declarații importante despre viitorul relațiilor dintre România și Republica Moldova au fost făcute recent de președintele României, Nicușor Dan. În timpul vizitei sale oficiale la Varșovia, Nicușor Dan a reiterat susținerea României pentru parcursul european al Chișinăului, dar și pentru rolul cooperării moldo-române în securitatea energetică din regiune. În ceea ce privește subiectul Unirii Republicii Moldova cu România, liderul de la București a subliniat că o astfel de decizie depinde exclusiv de voința cetățenilor Republicii Moldova. Mai multe detalii are colega noastră, Ecaterina Tanasiiciuc. - Alegerile din Ungaria încep să semene cu alegerile din Republica Moldova, susține opoziția maghiară. Liderul partidului Tisza spune că mai mulți agenți ruși au ajuns la Budapesta cu aceeași misiune ca în perioada electorală de la Chișinău. Despre ce este vorba, ne spune Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Scriitoarea și jurnalista Paula Erizanu a fost nominalizată, de rând cu alți 14 scriitori europeni, la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură pentru acest an, cu volumul „Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită”. Un interviu despre această carte și despre istoriile trăite în Republica Moldova, într-o discuție în studioul RFI cu Ovidiu Nahoi. - Autoritățile de la Chișinău au anunțat un set de măsuri pe termen scurt, mediu și lung pentru a preveni penuria de carburanți și eventuale probleme în sistemul energetic în urma războiului din Orientul Mijlociu. - Accesul jurnaliștilor în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova rămâne în continuare închis. Știrile zilei: Pentru a preveni penuria de carburanți și eventuale probleme în sistemul energetic ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, autoritățile de la Chișinău au anunțat un set de măsuri pe termen scurt, mediu și lung. Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, măsurile vor fi aplicate pe perioada stării de alertă în energetică, instituită pentru următoarele două luni. Centrul dă asigurări că în prezent există suficiente stocuri de carburanți, transmite IPN. Pe termen scurt, exportul și reexportul de benzină și motorină din Portul moldovenesc Giurgiulești de pe Dunăre vor fi interzise, dacă stocurile scad sub (8 mii de tone de benzină și 25 de mii de tone de motorină. Pe segmentul de curent electric, sunt gata de activare așa-numite „insule de consum” pe liniile de tensiune joasă cu România, iar în situații de criză pot fi activate contracte de avarie. Pe termen mediu, dacă apar perturbări pe piața regională, Guvernul ar putea prioritiza aprovizionarea cu combustibil pentru agricultură, transport strategic și instituții medicale și ar putea introduce programe obligatorii de economisire a consumului în instituțiile publice. Pe termen lung, Guvernul își propune să consolideze securitatea energetică, prin crearea unui sistem de stocuri minime de produse petroliere, conform directivelor europene. Totodată, sunt analizate proiecte pentru noi unități de producere a energiei electrice, investiții în modernizarea rețelelor pentru stocarea energiei regenerabile și extinderea interconexiunilor energetice. *** Biletele de avion s-ar putea scumpi în Republica Moldova. Prețul la  combustibilul pentru avioane a crescut cu 30%. Creșterea prețurilor este legată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care afectează fluxurile globale de petrol. *** De Ziua internațională a femeii, oficialii de la Chișinău au transmis mesaje de felicitare, subliniind contribuția esențială a femeilor la dezvoltarea societății. Autoritățile și-au reafirmat angajamentul de a consolida drepturile femeilor și de a asigura un mediu echitabil și bazat pe meritocrație. Iar societatea civilă a marcat evenimentul printr-un Marș Feminist cu sloganul „Statul la nevoie se cunoaște: Femei în siguranță. Dreptate în instanță”. Participanții la marș au declarat că au ieșit în stradă „pentru a aminti că viața femeilor nu se negociază”, în contextul mai multor cazuri de violență îndreptată asupra femeilor și copiilor, ajunse în atenția publică. Despre cel mai recent caz, cu impact inclusiv în zona politică, v aducem detalii imediat în program. *** În timp ce în plan politic Republica Moldova are un indicator bun privind implicarea femeilor, cu 40 la sută din mandatele de parlamentar deținute de femei în actualul Legislativ, la nivel de societate cel mai recent Index al Egalității de Gen, lansat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, atestă „o consolidare alarmantă a percepțiilor tradiționaliste”: peste 60% dintre cetățeni consideră că „destinul femeii este familia și gospodăria”, cu 10 la sută mai mult ca acum 5 ani. „Indexul Egalității de Gen din acest an ne arată că legislația bună poate schimba cifrele pe piața muncii, dar nu poate șterge peste noapte stereotipurile. Avem nevoie de un angajament politic real, nu doar numeric, pentru ca femeile să nu fie forțate să aleagă între carieră și familie sau să fie descurajate de discursuri sexiste,” a declarat Alexandra Ermolenco de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.  *** Accesul jurnaliștilor în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova rămâne închis, iar administrația pro-rusă de la Tiraspol nu dă curs invitațiilor la negocieri ale autorităților constituționale de la Chișinău. Subiectul a fost discutat în cadrul ședinței Comisiei parlamentare care monitorizează realizarea politicii de reintegrare, anunță TVR Moldova. La finalul lunii februarie a avut loc o primă întâlnire la nivel de negociatori politici între Tiraspol și Chișinău după o pauză de peste un an. Întâlnirea a readus pe agendă subiecte sensibile: de la școlile cu predare în limba română și problema accesului fermierilor moldoveni la terenurile lor, până la libera circulație a jurnaliștilor și respectarea drepturilor omului. *** După aproape două luni de suspendare a fost reluată activitatea bacului peste răul Nistru în zona satului Molovata. Administrația feribotului avertizează însă că din cauza gheții de pe râu pot apărea devieri sau întârzieri în programul de circulație până la topirea completă a gheții, scrie ZDG. Circulația feribotului a fost suspendată la mijlocul lunii ianuarie din cauza gerului puternic și a stratul de gheață format pe Nistru. Feribotul este unica cale liberă de acces pentru localnicii din saltele Molovata-Nouă, Cocieri, Vasilevca și Corjova. Sunt sate moldovenești amplasate pe malul stâng al Nistrului, care este în rest controlat de administrația separatistă de la Tiraspol. Atunci când circulația este oprită, locuitorii sunt nevoiți să traverseze posturile ilegale ale regimului din Transnistria, iar aprovizionarea magazinelor, farmaciilor și a instituțiilor sociale devine dificilă, notează portalul media Zona de Securitate. *** Teatrul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul ar putea avea, până la sfârșitul acestui an, un sediu propriu, după aproape patru decenii de activitate fără o clădire dedicată. Proiectul de construcție a noului sediu al teatrului a început în 2012, când a fost pusă piatra de temelie, însă lucrările au fost întrerupte de mai multe ori. De-a lungul anilor au fost realizate mai multe lucrări cu sprijinul României. Acum, autoritățile estimează că lucrările ar putea fi finalizate până la sfârșitul anului. De-a lungul anilor, trupa Teatrului din Cahul, fondat în 1987, a activat în clădirea fostei case de cultură din oraș.

Integrarea europeană a Republicii Moldova se negociază la Bruxelles, dar se construiește în primării. La București, la Green Energy Expo, 50 de primari din Republica Moldova au participat la o conferință comună cu primarii din România. O absență notabilă de la conferința primarilor de la București a fost cea a unei delegații a Primăriei Chișinău. Primarul Ion Ceban are interzis în UE după ce a fost declarat persoana non-grata de statul român, care l-a calificat drept amenințare pentru securitatea națională din cauza legăturilor sale cu Rusia. Mădălina Șerban aduce detalii. Iată temele ediției: - Se fac 4 ani de la momentul în care Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. În 2022, într-un context regional extrem de dificil, la nici două săptămâni de la declanșarea agresiunii Rusiei în Ucraina, Chișinăul decidea să rupă ambiguitatea geopolitică în care s-a complăcut decenii la rând, când a încercat să se împace și cu estul, și cu vestul și a tranșat clar opțiunea sa de viitor. O corespondență de Valeria Vițu. - Lecție despre cum să falsifici istoria: administrația separatistă de la Tiraspol a lansat o campanie în care explică separatismul din stânga Nistrului. Republica Moldova este numită fie stat artificial, fie atunci când este menționată Basarabia, se vorbește despre o colonie a României. A urmărit campania separatistă Vitalie Cojocari și ne prezintă detalii în „Cronica lui Vitalie”. - Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Alexandru Postică, reprezentant al Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, care spune că Republica Moldova are nevoie de o instituție națională dedicată culturii memoriei. Autoritățile și societatea civilă anunță inițierea unui Muzeu al Memoriei și Analizei Războiului de pe Nistru din 1992. Un interviu realizat la Chișinău de Liliana Barbăroșie. - Guvernul de la Chișinău declară stare de alertă în sectorul energetic. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu. - Mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova au solicitat evacuarea din Orientul Mijlociu. - Republica Moldova marchează în martie Zilele Francofoniei, printr-un program amplu de activități culturale, academice și educaționale. Știrile zilei: Guvernul de la Chișinău declară stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile. Măsura vine în contextul evoluțiilor recente din Orientul Mijlociu, impactul economic, inclusiv evoluția prețurilor. Anunțul a fost făcut acum câteva minute de premierul Alexandru Munteanu în deschiderea ședinței Executivului. *** Mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova aflați în Orientul Mijlociu au solicitat evacuarea. Ministerul Afacerilor Externe anunță că monitorizează permanent evoluțiile prin intermediul Celulei de Criză și menține legătura cu misiunile diplomatice din statele vizate. Două persoane au fost evaluate din Israel, cu sprijinul României. Trimiterile poștale internaționale către mai multe state din Orientul Mijlociu vor fi sistate pentru o perioadă nedeterminată, din cauza suspendării traficului aerian. Măsura vizează scrisorile și coletele destinate Israelului, Irakului, Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Libanului, Iordaniei, Qatarului și Bahrainului. *** Fostul număr doi din serviciul de informații al Republicii Moldova, Alexandru Bălan, arestat în România pentru colaborare cu serviciile secrete din Belarus, folosea metode clasice de spionaj adaptate erei digitale și trimitea sistematic rapoarte scrise în rusă. La scurt timp după arestarea sa, unul din conturile de poștă electronică pe car ele folosea a fost șters de pe o adresă IP din Belarus, scrie Digi24. Publicația notează că dosarul lui Alexandru Bălan ridică întrebări grave despre vulnerabilitățile structurale ale serviciilor de informații din Republica Moldova și despre amploarea penetrării acestora de către servicii ostile. Arestat în România pentru divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, Alexandru Bălan a fost trimis în judecată la finalul săptămânii trecute, fiind acuzat oficial de tentativă la trădare prin transmitere de informații secrete de stat. Dosarul instrumentat de DIICOT se va judeca la Curtea de Apel București. Alexandru Bălan a fi ajuns adjunct al șefului Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău în 2016, cu ajutorul oligarhului Vladimir Plahotniuc. *** Pentru a restabili legătura de transport cu satele moldovenești din regiunea transnistreană, circulație care poate fi făcută doar cu bacul peste râul Nistru, autoritățile au efectuat lucrări de spargere a gheții. Bacul Molovata urmează să-și reia activitatea, după o pauză de două luni, după ce râul Nistru a înghețat din cauza gerului puternic din ianuarie. În lipsa bacului, aprovizionarea localităților, dar și circulația localnicilor se face rutier prin posturile de control ale administrației separatiste transnistrene, rută considerată nesigură.   Într-un mesaj public, administrația bacului a atras atenția asupra pericolului pe care îl prezintă gheața în această perioadă. Aceasta a devenit instabilă și prezintă un risc sporit pentru pescari și persoanele care se află în apropierea apei. Autoritățile urmează să anunțe data la care circulația bacului de la Molovata va fi reluată în regim normal. *** Republica Moldova marchează în martie Zilele Francofoniei, printr-un program amplu de activități culturale, academice și educaționale desfășurate la nivel național. Evenimentele reunesc instituții de învățământ, organizații culturale și misiuni diplomatice, anunță Radio Chișinău. Programul include conferințe, dezbateri, concursuri academice, proiecții de film, spectacole de teatru, recitaluri de poezie, ateliere tematice și competiții lingvistice. Activitățile sunt organizate la Chișinău, Bălți, Tiraspol, Cahul, Ungheni, Orhei, Soroca, Hâncești și în alte localități din R. Moldova. Un punct important al programului este cea de-a 25-a ediție a Festivalului Filmului Francofon, care se va desfășura în a doua jumătate a lunii martie.

Ce se va întâmpla în Europa după Conferința de securitate de la München? Comentatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului încearcă să găsească răspunsul. Un lucru e clar: schimbarea nu mai poate fi oprită. Euronews vorbește despre „vântul schimbării” , amintind de hitul formației Scorpions din 1990. După 1989, expresia simboliza ”promisiunea unei ordini mondiale unite și liberale”. Astăzi, ”la sfârșitul celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München, vântul s-a schimbat. Ne lovește direct - și nu mai vine doar din Est. Vine chiar din interiorul Occidentului și zguduie fundațiile structurii noastre de securitate mai mult ca niciodată. Cea mai mare schimbare geopolitică din trecut a fost prăbușirea blocului estic. Cea mai mare schimbare de astăzi este transformarea Occidentului în interiorul său. Citeste siRubio la München: cuvintele frumoase nu ascund realitatea Vântul s-a schimbat - și vine din direcții pe care le-am crezut mult timp sigure. Europa are la dispoziție resurse enorme: putere economică, capital intelectual și experiență diplomatică. Cu toate acestea, acest potențial nu trebuie utilizat doar retoric, ci și în mod real”. De partea sa, Le Monde invocă necesitatea unității europene. ”Observarea unei înstrăinări durabile între Statele Unite și Uniunea Europeană, care a reieșit din discursul lui Marco Rubio rostit sâmbătă în Germania, îi obligă pe europeni să nu mai apară ca divizați. Când administrația americană prezintă o imagine apocaliptică a Uniunii Europene ca pe un cimitir al ambițiilor, identităților și libertăților, UE poate riposta cu acuzații de negare a schimbărilor climatice, respingere a științei, derivă plutocratică și tendințe autoritare. „Civilizația occidentală” pe care Moscova o denigrează, nu mai are aceeași definiție de ambele părți ale Atlanticului, iar europenii nu au absolut niciun motiv să o abandoneze pe a lor”. ”Căsătorie de conveniență” Publicația poloneză Polityka, citată de Eurotopics, vede deja conturarea unui nou curs: ”Atitudinea prietenoasă a reprezentantului de la Washington a fost binevenită, dar fără mari iluzii. Cursul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Europei a fost stabilit de mult timp și este acum larg acceptat, deși este implementat cu viteze diferite de către diferiți actori” Dincolo de Ocean, The Wall Street Journal consideră că SUA și Europa ”nu mai sunt suflete pereche și intră într-o căsătorie de conveniență”. Potrivit ziarului, ”provocarea majoră în materie de securitate, văzută dinspre capitalele europene, este reprezentată de războiul Rusiei de subjugare a Ucrainei și de posibilele planuri ale Moscovei asupra statelor baltice și a altor părți ale Uniunii Europene. Președintele Trump, în schimb, a vorbit în repetate rânduri despre Rusia ca despre o sursă de afaceri importante și o posibilă protecție împotriva Chinei. Presiunea exercitată de Trump asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace în termenii Rusiei și a ceda teritorii necucerite din regiunea Donețk, a fost o sursă de tensiune transatlantică timp de luni de zile. Întrucât Trump îl prezintă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un obstacol în calea păcii, problema ar putea declanșa o altă criză în relațiile transatlantice în următoarele săptămâni, se tem mulți lideri europeni”.

Aplauze după discursul secretarului de stat Marco Rubio la Conferința de securitate de la München. Dar a contribuit aceasta la o reparare a relației transatlantice, grav avariate de Donald Trump? Nu tocmai, sunt de părere comentatorii. Rubio și liderii europeni sunt de acord asupra unui lucru: vechea ordine mondială „nu mai există”, transmite CNN: ”Forumul a avut loc la doar câteva săptămâni după o altă întâlnire tensionată a liderilor mondiali de la Davos, Elveția, în care Trump a ținut un discurs critic față de liderii europeni pentru politica lor de migrație și s-a plâns că SUA au fost exploatate de aliații europeni”. The New York Times observă că, „spre deosebire de vicepreședintele american J.D. Vance, care anul trecut i-a acuzat pe europeni că cenzurează partidele de extremă dreapta în detrimentul libertății de exprimare, domnul Rubio a acționat diplomatic, subliniind secolele de istorie comună dintre țara sa și Europa, de la colonizarea Americii până la lupta împotriva comunismului în timpul Războiului Rece.” Citeste siRaportul Conferinței de la München din acest an are o notă îndrăzneață, pentru că portretizează SUA în rolul de demolator al ordinii internaționale (Analist) ”După distrugere, repararea. Între cei doi candidați la funcția de succesor al lui Donald Trump, Vance și Rubio, votul european a fost exprimat”, consideră Le Figaro. ”Rămân însă întrebări. Prima îi privește pe americani: În ce măsură poate fi adoptată de Casa Albă și aprobată de un președinte american care susține că „Europa s-a terminat” retorica liniștitoare a lui Marco Rubio, care contrastează puternic cu unilateralismul brutal al lui Donald Trump? A doua îi privește pe europeni. Este viziunea asupra lumii a lui Marco Rubio, care prezintă un continent subordonat de bunăvoie Statelor Unite, compatibilă cu cea a Europei de astăzi?  Vor reuși europenii să țină pasul cu Statele Unite în materie de apărare? Dar mai presus de toate, vor dori aceeași politică de imigrație? Răspunsul va veni la München, în 2027. Și în capitalele europene care vor organiza în curând alegeri”. Revista germană Der Spiegel nu se arată prea convinsă de prestația lui Marco Rubio, pe care îl descrie drept ”omul pus să care molozul”. ”Pare abordabil, dar asta nu schimbă nimic: Marco Rubio a reprezintat politica externă a lui Donald Trump la Conferința de Securitate de la München”. „Este însă dificil de stabilit dacă aplauzele au reflectat o aprobare autentică sau doar o ușurare față de un discurs care a fost mai puțin agresiv decât se aștepta”, notează cotidianul spaniol El Mundo. ”Discursul lui Marco Rubio a avut un ton conciliant, dar a fost în esență trumpian”, este de părere Süddeutsche Zeitung. Cuvintele frumoase nu au reușit să ascundă realitatea. „Iar realitatea este aceasta: Europa și America lui Donald Trump trăiesc în două lumi extrem de diferite când vine vorba de politică. (...) Acest lucru este valabil mai ales având în vedere că președintele american amenință în mod regulat că va ocupa un teritoriu danez autonom: Groenlanda”.

Lumea a văzut o Americă mult mai puțin ofensivă la Conferința de Securitate de la München din acest an. Este aceasta și reflectarea unei schimbări de politică? Unul dintre liderii proeminenți ai Europei vede o schimbare de ton, nu de substanță. Când vine vorba despre abordarea Rusiei sau a relației transatlantice, cuvintele unui anumit lider european devin repere importante. Vorbim despre președintele finlandez Alexander Stubb. Țara sa are o experiență de lungă durată în a ține Rusia sub radar – prin descurajare militară și diplomație. Atlantist convins, Alexander Stubb a reușit să clădească o bună relație personală cu dificilul președinte american Donald Trump. Și asta eventual la o partidă de golf, dar fără a-l linguși sau a-și afirma întotdeauna acordul cu liderul de la Casa Albă. În cazul Groenlandei, de exemplu, Stubb s-a situat clar de partea Danemarcei și a Europei. Într-un interviu pentru Politico, în marja Conferinței pentru Securitate de la München, președintele finlandez a atras atenția că politica americană față de Europa nu s-a schimbat fundamental, cu tot discursul mai împăciuitor al secretarului de stat Marco Rubio, în comparație cu cel de anul trecut al vicepreședintelui JD Vance. „Politica externă americană s-a schimbat”, a declarat Alexander Stubb, referindu-se la Strategia de Securitate Națională a SUA, care a rezervat unele dintre cele mai dure remarci aliaților din Europa și la mesajele recente ale unor oficiali de rang înalt. Un mesaj este ideologic, este foarte MAGA... iar al doilea este America pe primul loc.” ”Relația transatlantică nu se încheie” Potrivit lui Alexander Stubb, comentariile lui Rubio despre Statele Unite care mută povara apărării convenționale către Europa, concentrându-se în același timp pe emisfera vestică și Asia, nu sunt foarte diferite de cele ale lui Vance. Totuși, președintele finlandez crede că discursul secretarului de stat american a mai ”redus temperatura în relația transatlantică”, Stubb a menționat că a vorbit cu Rubio aproximativ o jumătate de oră după discurs, adăugând: „Respectăm alegerile suverane ale țărilor”. Potrivit analizei președintelui finlandez, comentariile lui Rubio au arătat o ordine clară a priorităților pentru Washington: „Nr. 1 este emisfera vestică, nr. 2 este Indo-Pacificul și apoi nr. 3 este Europa.” Stubb a susținut că europenii ar trebui să înțeleagă schimbarea americană condusă de Trump. Președintele finlandez - un atlantist de lungă durată - a subliniat, de asemenea, că integrarea militară a Finlandei cu Statele Unite este anterioară aderării la NATO, iar cooperarea bilaterală „este mai bună decât a fost vreodată”. Relația transatlantică nu se încheie, a susținut el, ci evoluează către un echilibru diferit al rolurilor. „Este în interesul Statelor Unite să aibă forțe de apărare foarte puternice în Finlanda, Suedia și Norvegia”, a spus Stubb. „Haideți să continuăm să lucrăm la acest parteneriat transatlantic”, a îndemnat președintele finlandez. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu aduce în atenția publică un concept nou care acum apărea doar în documentele interne ale NATO – cel de „război cognitiv”, Un război orientat spre mentalitățile colective, pentru a face oamenii să nu mai poată discerne ce e adevărat și ce e fals și să modifice inclusiv rezultatele alegerilor pentru un impact regional. Republica Moldova a fost pe parcursul timpului un soi de laborator test pentru propaganda și influențele maligne ale Federației Ruse. De acum încolo, Republica Moldova este nu mai este un stat periferic a vecinătății estice, este un stat de frontieră de a cărui securitate depinde și securitatea Uniunii Europene, declară invitatul ediției de astăzi a Moldova Zoom, analistul politic Nicolae Țîbrigan, cercetător științific al Academiei Române. Temele ediției: - Despre Rusia și presiunile pe care aceasta le exercită asupra vecinătății ei și asupra Europei în general a vorbit președinta Maia Sandu la Conferința de securitate de la Munchen. Singura soluție pentru un viitor democratic al Moldovei este integrarea în Uniunea Europeană. „O Moldovă mai puternică în interiorul Uniunii Europene înseamnă o Europă mai sigură”, a punctat șefa statului. Valeria Vițu a urmărit declarațiile. - Maia Sandu a acuzat Federația Rusă la Munchen că a atacat cibernetic Republica Moldova în ultimele campanii electorale. Răspunsul Moscovei nu a întârziat să apară. Politicieni de la Moscova, dar și politicieni proruși de la Chișinău o acuză din nou pe președintă că ar vrea să atace militar regiunea separatistă transnistreană. Când a mai existat această acuzație ne spune jurnalistul Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Republica Moldova de când s-a format este în situația de a se opune războiului hibrid al Rusiei, motiv pentru care experiența ei este foarte utilă în combaterea dezinformării și atacurilor hibride pe care Kremlinul le duce împotriva întregii Europe, declară la RFI europarlamentarul Eugen Tomac, consilierul onorific pentru diaspora al președintelui Nicușor Dan. Eugen Tomac a fost invitatul dimineții la RFI, iar colegul meu Cosmin Ruscior l-a întrebat cu ce poate contribui Republica Moldova la combaterea atacurilor hibride ale Rusiei asupra democrațiilor occidentale. - Prima reuniune din acest an a miniștrilor de Externe în formatul „Triunghiul Odesa” – Republica Moldova, România și Ucraina – a avut loc în contextul Conferinței de Securitate de la München. - Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării discută strategii pentru implicarea activă a Republicii Moldova în reconstrucția Ucrainei - Vremea rece revine în Republica Moldova – cod galben de schimbare bruscă a vremii, ceață și ghețuș pe drumuri. Știrile zilei: Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a participat, alături de omologii săi din România și Ucraina, Oana Țoiu și Andrii Sybiha, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de Externe în formatul „Triunghiul Odesa”, desfășurată în contextul Conferinței de Securitate de la München. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării trilaterale în contextul provocărilor de securitate generate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu accent pe coordonarea politică, securitatea energetică și conectivitatea regională. Miniștrii au subliniat necesitatea unor acțiuni comune pentru contracararea amenințărilor hibride și dezinformării. Oficialii au salutat avansarea interconexiunii pe domeniul energetic, dar și a unor proiecte de infrastructură pentru integrarea regiunii în rețelele europene de transport. *** Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării discută strategii pentru implicarea activă a Republicii Moldova în reconstrucția Ucrainei. Ministrul Eugeniu Osmochescu a explicat, într-o emisiune la TV8, că, deși Moldova nu poate concura direct cu Polonia, țara are totuși un potențial semnificativ în sudul Europei, în special în regiunile apropiate de Ucraina, precum Odesa. Ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău a mai spus că Moldova trebuie să se concentreze pe domeniile în care poate contribui semnificativ, cum ar fi transportul, logistica, sectorul IT și infrastructura drumurilor. *** Chișinăul se află pe un traseu ireversibil de integrare europeană, procesul trebuie continuat cu aceeași intensitate, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac, aflat zilele trecute la Chișinău. În această dimineață, Eugen Tomac a fost în stidoul RFI, unde a declarat colegului nostru Cosmin Ruscior că Republica Moldova de când s-a format este în situația de a se opune războiului hibrid al Rusiei, motiv pentru care experiența ei este foarte utilă în combaterea dezinformării și atacurilor hibride pe care Kremlinul le duce împotriva întregii Europe. Revenim cu detalii în program. *** Vremea rece revine în Republica Moldova – cod galben de schimbare bruscă a vremii, temperaturile vor scădea brusc, ploile vor trece treptat în lapoviță și ninsoare și se va forma ghețuș. Peste 40 de mii de utilizatori au rămas fără energie electrică din cauza precipitațiilor din noaptea trecută, informează Ministerul Energiei. Premier Energy a raportat peste 5 mii de deconectări În prezent, pe drumurile naționale se circulă în condiții de ploaie, carosabil umed și, pe alocuri, ceață densă, cu vizibilitate redusă. În următoarele zile, temperaturile ar putea coborî până la -3 grade ziua și până la -10 grade noaptea.

„Ne dorim aliaţi care se pot apăra singuri, astfel încît nici un adversar să nu fie vreodată tentat să testeze puterea noastră colectivă” a spus secretarul de stat american Marco Rubio la Conferința de Securitate de la München, care a avut loc în perioada 13-15 februarie. Raportul publicat înainte de începerea forumului din acest an se numește „Under Deconstruction”, „În curs de distrugere”, cu referire la schimbările care se produc în ordinea mondială. „Lumea a intrat într-o perioadă de politici demolatoare”, se spune în raport, actuala administrație americană fiind indicată drept cea mai proeminentă entitate care promite „să-și elibereze țara de constrângerile ordinii existente și să reconstruiască o națiune mai puternică și mai prosperă”. Cum arată în acest moment relația transatlantică, în domeniul securităţii şi apărării? Ce ar trebui să reţinem din perspectiva României şi a flancului estic după această ediţie a conferinţei? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, jurnalist acreditat la Conferința de Securitate de la München.Robert Lupițu: „Raportul de anul acesta, poate mai mult ca niciodată, a fost unul tăios și acid la adresa administrației Statelor Unite. A existat și o problemă legată de traducere și interpretare a ce înseamnă „Under Deconstruction”. Pentru că sînt voci care preferă să traducă ordine în curs de deconstruire, nu de distrugere. Nuanța căzînd pe ideea că Statele Unite fac ceea ce s-a întîmplat și în primul mandat Trump, încep să deșurubeze ordinea internațională pe care au încheiat-o după chipul și asemănarea lor, construind alta nouă. De ce? Pentru că, consideră Statele Unite, cu actuala administrație aflată la putere, ordinea de-acum nu mai servește intereselor strategice ale Statelor Unite. Numai că modul în care administrația Trump face acest lucru intră în coliziune cu ceea ce își doresc partenerii europeni de la această ordine, pentru că ei au construit această ordine împreună cu partenerii din Europa. Or, partenerii din Europa în continuare văd valoarea adăugată a ordinii internaționale bazate pe reguli. De aceea a fost un raport provocator. A avut pe copertă un elefant. Și acel elefant era elefantul din cameră, şi anume Statele Unite. Ne-a dus și cu gîndul la un vechi proverb indian: cînd elefanții se bat sau se iubesc, suferă iarba. Cine sînt elefanții? Superputerile care amenință prin pretenții hegemonice să revină la o competiție a mailor puteri și la o ordine guvernată de competiția între marile puteri.”Cum arată în acest moment relația transatlantică, în domeniul securităţii şi apărării?Robert Lupițu: „O să mă refer la o anecdotă și un titlu pe care l-am dat într-un editorial. Pentru că discursul lui Marco Rubio a avut loc pe 14 februarie, de Valentine's Day, a fost un fel de V-Day, dar nu în sensul de Valentine's Day, ci un V-Day care ne-a întors un pic la istorie, inclusiv prin discursul lui Marco Rubio, pentru că sintagma V-Day vine de la Ziua Victoriei, 8 mai 1945, cînd aliații atlantici au clamat și au obținut victoria în Europa. Practic, acel moment este hîrtia de turnesol a tot ce înseamnă relația transatlantică, pînă să apară NATO și Uniunea Europeană, pentru că a fost victoria libertății, a civilizației și a democrației, bazată pe cele două maluri ale Atlanticului de Nord, împotriva totalitarismului nazist la acel moment, ulterior, patru decenii și jumătate mai tîrziu, împotriva comunismului. Dar am asistat în egală măsură la un elefant american care a interpretat o serenadă transatlantică pentru o Europă care face trecerea de la oratorie la autonomie, pentru că nu mai este doar discuție, sînt acțiuni.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

„Face parte din costul anticipat”. Este prima reacție a premierului Ilie Bolojan, după ce România a intrat în recesiune tehnică.  Seful guvernului apreciaza ca in a doua jumatate a anului lucrurile se vor reaseza.    Conferinţa de Securitate de la Munchen se deschide astăzi, pe fondul relaţiilor transatlantice tensionate Cea mai importantă intalnire anuală internaţională pe probleme de securitate, ar putea marca o resetare a relatiei dintre Statele Unite si Europa. La sesizarea Parchetului European, poliția belgiană a percheziționat birouri ale Comisiei Europene Este vorba despre suspiciune de fraudă privind vânzarea a 23 de clădiri ale executivului comunitar  către statul belgian în 2021. Sunt investigate ambele parti. Amanuntele acestei afaceri, mai tarziu, in 40 de minute.  

Sportivii ruși nu au voie să participe la Jocurile Olimpice din acest an. Decizia vine după ce Rusia a invadat Ucraina. Cu toate acestea, unii sportivi au ajuns la probele din Italia. Au fost naturalizați de diferite state participante. De pildă, de Republica Moldova sau de România. Fenomenul naturalizării stârnește însă controverse. Detalii ne oferă Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. Temele ediției: - Conflictul din satul Dereneu, unde clerici ai bisericii ruse au agresat poliția și au intrat cu forța în biserica mitropoliei Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, continuă să rămână în atenția publică. Un conflict religios care testează reacția instituțiilor statului de drept. Valeria Vițu a urmărit subiectul. - Președinta Maia Sandu a vizitat autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova. Vizitele primilor persoane de la Chișinău s-au soldat în trecut ani cu proteste apropiate de violențe – în perioada în care autonomia era controlată de oligarhul Ilan Șor. De data aceasta, după ce autoritățile au destructurat rețeaua lui Șor, șefa statului a ținut un discurs la universitatea din Comrat cu sala plină, iar reacțiile sunt mai degrabă pozitive. Detalii, de la Liliana Barbăroșie. - Invitata Moldova Zoom este Veronica Garbuz, șefa Departamentului planificare și dezvoltare a întreprinderii de termoficare CET Nord, despre securitatea energetică a municipiului Bălți, despre cum consumatorii pot plăti de două ori mai puțin pentru facturile de energie și când se vor vedea investițiile în facturile oamenilor. - Președinta Maia Sandu și-a anunțat participarea la Conferința de Securitate de la München. - Premierul moldovean Alexandru Munteanu face o evaluare a primelor 100 de zile de mandat. - În Republica Moldova a fost înregistrată prima comunitate de energie din surse regenerabile. Știrile zilei: Președinta Maia Sandu, participă vineri și sâmbătă, 13-14 februarie, la Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. În marja conferinței, șefa statului moldovean va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile Republicii Moldova de a-și crește reziliența, anunță un comunicat al președinției.   Totodată, Maia Sandu va participa la un panel de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. În acest an, Conferința va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre cei care au confirmat prezența sunt președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño. *** Premierul moldovean Alexandru Munteanu, declară, după primele 100 de zile de mandat, că Guvernul de la Chișinău acționează constant pentru a îndeplini 3 obiective majore – creșterea economică, accelerarea aderării la UE, pace și securitate acasă. Primele trei luni de mandat au marcat vizite externe în capitale importante, precum București, Bruxelles și Kiev. Economia Republicii Moldova dă semne de revigorare, spune premierul Munteanu. Dacă prognozele arătau o creștere de 2,2% pentru anul trecut, cifrele pentru 11 luni arată o creștere mai mare, de 2,7%. Inflația este în scădere, iar Banca Națională a Moldovei a redus repetat ratele de refinanțare. Tendința este susținută de o creștere bugetată cu 55 la sută a investițiilor pentru acest an. Procesul de integrare europeană avansează, Republica Moldova a deschis negocierile la nivel tehnic pentru 3 din cele 6 grupuri de capitole. Pe plan energetic, datorită interconectării cu piața europeană și cu România prin punerea în funcțiune în această vară a 4 linii electrice de tensiune joasă peste Prut, Republica Moldova a reușit să-și restabilească în câteva ore pana de curent națională de acum două săptămâni, când 70 la sută din țară a rămas fără electricitate din cauza bombardamentelor rusești în Ucraina. De asemenea, se lucrează la cele 3 linii de tensiune înaltă, interconexiuni cu România care vor asigura independența energetică deplină a Republicii Moldova. Guvernul coordonează proiecte de modernizare a infrastructurii, majoritatea din fonduri europene, atât în plan local, cât și la nivel de drumuri și infrastructură națională. Au fost lansate și consultări publice pentru pregătirea reformei administrației publice locale, una din cele mai ambițioase reforme ale acestui mandat, a mai spus premierul Alexandru Munteanu în raportul de activitate în primele 100 de zile. *** Prima comunitate de energie din surse regenerabile din Moldova a fost înregistrată în satul Cociulia, raionul Cantemir. Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, noua comunitate le va permite membrilor săi să producă, să consume, să stocheze și să partajeze energie electrică din surse regenerabile, transmite IPN. Comunitatea va funcționa pe principii de cooperare, oferind membrilor posibilitatea de a-și acoperi necesarul de curent prin producerea locală a energiei verzi. Entitatea a fost înscrisă oficial în Registrul comunităților de energie din surse regenerabile. *** Pentru prima dată după trei săptămâni de polei și ghețuș, circulația pe drumurile naționale se desfășoară în condiții bune în Republica Moldova. Autoritățile atenționează că, în nordul, centrul și sudul țării, pe alocuri, se înregistrează ceață, fenomen care poate reduce vizibilitatea și impune prudență sporită din partea conducătorilor auto. Odată cu încălzirea vremii, Inspectoratul pentru Situații de Urgență avertizează populația asupra pericolelor generate de instabilitatea stratului de gheață de pe râuri și lacuri. Deplasarea sau staționarea pe suprafețele acvatice înghețate poate deveni extrem de periculoasă, avertizează salvatorii.

Mai mulți lideri ai Marinelor militare din cîteva țări NATO, reuniți la Conferința navală de la Paris, avertizează asupra amenințării reprezentate de Rusia pe mare, aceasta continuînd să investească în flota sa nordică și în capacitățile subacvatice. Șefii Marinelor au insistat asupra necesității pregătirii pentru o confruntare maritimă în cazul unui conflict deschis cu Rusia. Avertismente din partea unor lideri militari din țările NATO cu privire la amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru Europa au tot apărut în ultimii ani. Ce e nou în atenționările șefilor marinelor militare? În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).Cătălin Gabriel Done: „Aceste noi avertismente ne arată foarte clar că Europa traversează un moment extrem de dificil din punct de vedere al securității și al apărării. Practic, s-a oficializat trecerea de la logica post-Război Rece la o logică de securitate competițională pe teritoriul european și această logică se încadrează foarte bine în explicațiile Şcolii de la Copenhaga. Ce ne spune Şcoala de la Copenhaga este că în astfel de situații, cînd o mare putere, cum este Federația Rusă, intră în competiție cu un sistem de alianțe, cum sînt cele occidentale – aici mă refer la NATO, Uniunea Europeană –, întotdeauna va căuta să cîștige avantaj vis-a-vis de acest sindrom al inferiorității și va căuta să obțină avantaje strategice pe cîmpul de luptă, avantaje strategice din punct de vedere ideologic, dar și în competiția managementului emoțional. Pentru că Federația Rusă deține în momentul de față avantajul strategic în managementul emoțional și poate influența extrem de mult percepția publică, trăirile noastre. Frica de război a devenit o constantă în rîndul societăților europene. De altfel, ultimul sondaj dat publicității arată că undeva la peste 56% dintre europeni se așteaptă ca în următorii ani Europa să traverseze o perioadă cu turbulențe din punct de vedere securitar și 60% dintre europeni se așteaptă să avem un război deschis cu Federația Rusă.”În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari?Cătălin Gabriel Done: „Vom vedea asta în săptămînile următoare, pentru că urmează Conferința de Securitate de la München. Știm cu toții că această reuniune oferă cumva startul noilor politici pentru viitorii ani. Vom vedea cum se va poziționa administrația americană vis-a-vis de aceste avertismente, dar cred că schimbul de informații dintre Statele Unite ale Americii și partenerii europeni încă funcționează și această structură de încredere este vitală pentru securitatea noastră. Din păcate, Europa stă foarte prost la capitolul încredere şi nu reușim să ne atingem țintele pe care ni le setăm singuri, pe care le stabilim împreună cu partenerii europeni.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Facem un „zoom out” necesar asupra tensiunilor din Orientul Mijlociu, o regiune unde pacea promisă pare mai degrabă o iluzie, iar evenimentele recente ne arată că suntem abia la jumătatea unei povești extrem de complexe. Alături de Ioana Bercean, analizăm cum Israelul, deși o putere regională avansată, se confruntă cu limitele unui război de uzură și rămâne dependent de importurile de muniție, inclusiv din surse precum România.Realitatea este că nicio soluție sustenabilă nu poate apărea fără girul unei mari puteri care să garanteze acordurile, iar umbrela nucleară și influența Iranului adaugă straturi de complexitate care schimbă total regulile jocului diplomatic. Deși au existat victorii militare punctuale împotriva unor grupări precum Hezbollah, bătălia pentru empatia globală este mult mai greu de câștigat în fața brutalității conflictului din teren.Este fascinant să observi cum interesele marilor actori se aliniază uneori în mod neașteptat, așa cum vedem în cazul Rusiei și Statelor Unite în anumite regiuni, în timp ce Europa pare să aibă o putere de negociere limitată. În final, singura noastră armă eficientă rămâne educația și capacitatea de a ne folosi gândirea critică pentru a nu cădea în capcana etichetelor puse rapid pe rețelele sociale. Vă invit să priviți această analiză ca pe un proces de cunoaștere, pentru că doar prin dubiu și întrebări putem înțelege cu adevărat o lume aflată într-o transformare profundă. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Într-o lume tot mai instabilă, am încercat să înțelegem împreună cu profesorul Armand Goșu dacă mai putem dormi liniștiți sau dacă haosul pe care Rusia îl exportă metodic a început deja să ne erodeze siguranța. Rusia nu pare să urmărească un obiectiv teritorial clasic, ci mai degrabă transformarea vecinătăților în zone neguvernabile, unde singura regulă este dezordinea controlată. În acest context, miza noastră istorică rămâne neschimbată de secole: consolidarea apartenenței la Occident și reîntoarcerea simbolică la matca europeană, de care am fost smulși brutal după 1944. Republica Moldova a devenit un laborator fascinant al acestei lupte, unde, în ciuda propagandei, pragmatismul cetățenilor înclină balanța către stabilitatea oferită de Uniunea Europeană. Am observat cum moldovenii au ridicat supraviețuirea la rang de artă, înțelegând instinctiv că într-o regiune măturată de imperii, reziliența este mai valoroasă decât eroismul de moment. Totuși, sub suprafața succeselor diplomatice, există riscul ca serviciile de informații să controleze prea strâns clasa politică, un model de tip rusesc care ne-ar putea compromite viitorul democratic. Deși Europa își reconstruiește acum industria de apărare, războiul din Ucraina rămâne o variabilă necunoscută care va defini arhitectura de securitate a următoarelor decenii. În final, concluzia este că nu trebuie să fim „stejari” care se rup la prima furtună, ci mai degrabă „sălcii” capabile să se îndoaie fără să se prăbușească în fața presiunii istoriei.  IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

El Telón de acero fue la barrera ideológica, política y física que dividió Europa durante desde el final de la Segunda Guerra Mundial hasta 1990. Era mucho más que una metáfora: se materializaba en kilómetros y kilómetros de fronteras fortificadas con alambradas, torres de vigilancia, campos minados y guardias armados. Se extendía desde el océano Ártico hasta el mar Mediterráneo, separando el bloque soviético del occidental. El término fue popularizado por Winston Churchill en un discurso que dio en 1946 en una universidad de Missouri, donde advirtió que un “telón de hierro" había descendido desde Stettin en el Báltico hasta Trieste en el Adriático, sometiendo al control soviético a capitales europeas como Varsovia, Praga y Budapest. Aunque el término ya se usaba antes para describir la frontera rusa tras la revolución de 1917, Churchill lo elevó a símbolo de la guerra fría. Churchill sabía bien de lo que hablaba porque había negociado con Stalin en Yalta y Potsdam, y era consciente de que quería dotarse de un colchón de repúblicas satélite en el este de Europa que sirviesen de primera línea de defensa y de proyección del poder soviético. Con los años el telón propiamente dicho no hizo más que perfeccionarse para evitar las huidas al oeste, que en Alemania llegó a convertirse en un problema de primera magnitud. Entre 1949 y 1961, tres millones de alemanes huyeron de la República Democrática a la República Federal. La frontera intra alemana tenía casi 1.400 kilómetros y a ella se sumaban los 155 kilómetros del muro de Berlín. El muro, levantado en 1961, era un telón de acero en miniatura que atravesaba el centro de la ciudad. Para que la capital se comunicase con el resto de Alemania se crearon corredores aéreos, ferroviarios y de carretera que conectaban Berlín Oeste con la RFA. Los tres estaban bajo estricta vigilancia para prevenir las fugas. Política, económica y socialmente el telón separaba dos mundos. Mientras el oeste prosperaba con democracias liberales y libre mercado, el este se sumía en la pobreza y la opresión. La cultura occidental era también más atractiva y eso erosionaba el control de las autoridades. La televisión y radio del oeste ofrecían información, entretenimiento y abrían una ventana a un mundo diferente que percibían como mucho mejor y más cómodo. Las televisiones alemanas se podían ver en los países fronterizos y EEUU financió una emisora de radio, Radio Europa Libre, que podía sintonizarse en todo el bloque del este. Estas emisiones sorteaban las alambradas, pero no los controles. Los gobiernos del este trataron de impedir que la población viese la televisión occidental, pero terminaron dejándolo por imposible. Cualquier infiltración de otra índole estaba muy vigilada por las agencias de seguridad, algunas muy temidas como la Stasi alemana, la Securitate rumana o el KGB soviético. Todo aquel sistema de control que simbolizaba el telón de acero se vino abajo a partir de 1985 cuando Mijail Gorbachov se hizo con el poder en la URSS. El telón en sí mismo empezó a desmantelarse cuatro años más tarde coincidiendo con la caída del muro de Berlín. En 1991 la Unión Soviética pasó a mejor vida y con ella cualquier rastro que pudiese quedar de esa frontera impenetrable que dividió Europa durante más de cuatro décadas. En La ContraRéplica: 0:00 Introducción 4:00 El telón de acero 1:21:43 Uruguay en la guerra de la triple alianza Bibliografía “La otra guerra fría” de Ramón González Férriz - https://amzn.to/4qyLwXp “De la guerra fría a la caída del Muro” de Juan Carlos Pereira Castañares - https://amzn.to/3N2Cjs2 “La guerra fría” de Robert McMahon - https://amzn.to/44RZCep “La guerra fría” de Odd Arne Westad - https://amzn.to/4jlR98Y · Canal de Telegram: https://t.me/lacontracronica · “Contra el pesimismo”… https://amzn.to/4m1RX2R · “Hispanos. Breve historia de los pueblos de habla hispana”… https://amzn.to/428js1G · “La ContraHistoria del comunismo”… https://amzn.to/39QP2KE · “La ContraHistoria de España. Auge, caída y vuelta a empezar de un país en 28 episodios”… https://amzn.to/3kXcZ6i · “Contra la Revolución Francesa”… https://amzn.to/4aF0LpZ · “Lutero, Calvino y Trento, la Reforma que no fue”… https://amzn.to/3shKOlK Apoya La Contra en: · Patreon... https://www.patreon.com/diazvillanueva · iVoox... https://www.ivoox.com/podcast-contracronica_sq_f1267769_1.html · Paypal... https://www.paypal.me/diazvillanueva Sígueme en: · Web... https://diazvillanueva.com · Twitter... https://twitter.com/diazvillanueva · Facebook... https://www.facebook.com/fernandodiazvillanueva1/ · Instagram... https://www.instagram.com/diazvillanueva · Linkedin… https://www.linkedin.com/in/fernando-d%C3%ADaz-villanueva-7303865/ · Flickr... https://www.flickr.com/photos/147276463@N05/?/ · Pinterest... https://www.pinterest.com/fernandodiazvillanueva Encuentra mis libros en: · Amazon... https://www.amazon.es/Fernando-Diaz-Villanueva/e/B00J2ASBXM #FernandoDiazVillanueva #unionsovietica Escucha el episodio completo en la app de iVoox, o descubre todo el catálogo de iVoox Originals

O soluție pentru „referendumul” președintelui Nicușor Dan: cum poate fi securizată participarea la vot a magistraților (G4Media) - Mesaj pentru Ilie Bolojan din Parlamentul European: „La conferințele de presă, premierul nu este gazda, ci musafirul într-un spațiu care aparține cetățenilor” (Libertatea) - De ce pleacă ministrul care a întors pe dos Educația? (DW) Suspendarea lui Nicuşor Dan şi reforma Justiţiei (G4Media) Faptul că AUR discută în parlament o procedură de suspendare a Nicuşor Dan demonstrează că strategia de o jumătate de an a preşedintelui de a se aşeza la mijloc, echidistant, între bine şi rău, că vorba aia, toţi suntem popor şi trebuie să fim reprezentaţi, nu funcţionează.  Nu mi-e clar deloc cu cine se consultă preşedintele Nicuşor Dan când ia deciziile pe care le ia, însă cel puţin din ce vedem pe teme de stat de drept şi justiţie, nu-i a bună, comentează Sorin Ioniță, de la Expert Forum, pentru G4Media. Încăpăţânarea de a da cu capul în zid în privinţa legii de combatere a fascismului şi antisemitismului, pe care a contestat-o de la bun început mult mai consecvent decât s-a ocupat de numirile suspecte din justiţie, poate fi a lui 100%. Probabil că demersul AUR de suspendare a preşedintelui nu se va concretiza acum, deoarece nu au voturile în parlament. Dar ei au pornit tărăboiul ăsta cu alt scop: să scuture bine coaliţia de guvernare, să frăgezească poziţia preşedintelui şi să dea aparatului corupt al statului profund – bazat pe caracatiţa din justiţie – un semn de solidaritate şi încredere. Cum ar veni, dragi magistraţi şi generali din servicii, nu mai fiţi aşa îngrijoraţi, vă puteţi baza pe noi pentru continuitate. Iar data viitoare să nu mai faceţi cum aţi făcut cu Georgescu, că n-are rost, suntem de-ai voştri. EXCLUSIV O soluție pentru „referendumul” președintelui Nicușor Dan: cum poate fi securizată participarea la vot a magistraților (G4Media) Un judecător activ, care lucrează la o Curte de Apel din țară, a explicat pentru G4Media că există o soluție pentru ca magistrații care vor să participe la „refendumul” anunțat de președintele Nicușor Dan să aibă asigurat secretul participării la consultare și să nu riște represalii din partea celor care actualmente controlează sistemul de Justiție: comunicarea directă între președinte și magistrați. Potrivit judecătorului, dacă scopul mecanismului de consultare propus de președinte este de a câștiga încrederea magistraților și de a le asigura secretul participării la „referendum”, sub nicio formă nu ar trebui utilizat sistemul informatic al CSM. Soluția este o cale de comunicare directă între magistrați și Adminsitrația Prezidențială, prin intermediul e-mailurilor de serviciu personalizate. Mesaj pentru Ilie Bolojan din Parlamentul European: „La conferințele de presă, premierul nu este gazda, ci musafirul într-un spațiu care aparține cetățenilor” (Libertatea) Europarlamentarul italian Sandro Ruotolo, cunoscut în Europa pentru implicarea în apărarea libertății presei și aflat sub protecția Poliției după ce a fost amenințat de Mafie pentru investigațiile din vremea când era jurnalist, a acordat un interviu pentru Libertatea, în Parlamentul European de la Strasbourg, despre situația din București. Mai exact, despre decizia premierului Ilie Bolojan de a interzice accesul jurnaliștilor la începutul ședințelor de guvern și de a limita conferințele de presă la o singură întrebare per jurnalist. Ruotolo consideră aceste măsuri un regres democratic și o atingere adusă principiilor transparenței, din care pierzători nu sunt jurnaliștii, ci cetățenii. De ce pleacă ministrul care a întors pe dos Educația? (DW) Se înțelege din surse bine informate că nici premierul nu era foarte mulțumit de ministrul Educației, Daniel David, și nici ministrul de complicațiile funcției, cărora nu a știut mereu să le răspundă adecvat. Daniel David susține că s-a retras din funcția de ministru al Educației fiindcă nu-și dorește o carieră politică, fiindcă acum un an sub guvernul Ciolacu a acceptat funcția doar temporar „pentru a ajuta țara” și sistemul de educație-cercetare „în situațiile de criză pe care le-au traversat”. În plus, se teme că dacă mai rămâne la minister ar putea să nu se mai poată „reconecta cu profesia”, pentru că se consideră „în primul rând un psiholog”. Anunțul demisiei, motivele plecării din funcție și un succint raport al rezultatelor sale în fruntea Educației au apărut pe blogul său personal. Poate și fiindcă s-a temut să vină în fața jurnaliștilor să-și explice poziția, mai ales că în ultimele șase luni nu a mai făcut nicio conferință de presă, iar așa zisele sale reforme au fost contestate nu doar de sindicate, ci și de specialiști.  Plecarea ministrului David a fost aplaudată de profesori pe rețelele sociale. Sindicatele de profil sunt la rândul lor ușurate, dar consideră că deocamdată e vorba doar despre „un eveniment politic” nu despre o „rezolvare a crizei”. Profesorul Daniel David a fost primul ministru al Educației care a propus de bună voie reducerea bugetului instituției pe care o conduce. Educația face parte din Strategia de Securitate a României, iar legea de bază a învățământului prevede o alocare anuală de 6% din PIB. În 2005, un alt profesor, tot de la Cluj, Mircea Miclea a renunțat la fotoliul Educației pentru că nu a primit pentru învățământ banii promiși prin lege. După 20 de ani, Daniel David pleacă din fruntea aceluiași minister după ce a încâlcit, birocratizat și sărăcit cel mai important și mai de viitor domeniu.  Integral, pe pagina DW.

„Anul 2025 a fost unul foarte reușit pentru procesul de integrare europeană a R.Moldova, chiar dacă a avut loc pe fondul ingerințelor externe fără precedent”, declară în interviul Moldova Zoom, vicepremiera pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov. De ce totuși nu s-a reușit deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, promise de oficialii europeni? Explicațiile, în interviul realizat la Chișinău de Valeria Vițu. Temele ediției: -        Crăciunul în Republica Moldova are o particularitate, este sărbătorit de mulți cetățeni de două ori. Prima dată pe 25 decembrie, iar a doua pe 7 ianuarie, pe stil vechi. De ce se întâmplă asta, dar mai ales dacă Moș Crăciun vine de două ori, ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. -        Corespondenții noștri în nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin și Denis Chirtoca, explică că sărbătorirea Crăciunului la date diferite nu vine dintr-o diferență de credință, ci una de calendar. România a trecut oficial la calendarul gregorian în anul 1919, iar Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în 1924. În Basarabia, istoria a urmat un alt drum, iar cele două date continuă să coexiste până astăzi. Un reportaj despre Crăciunul la Drepcăuți, sat din nordul Republicii Moldova, la frontieră cu România -        Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în spațiul Schengen, după un raport favorabil al Comisiei Europene. -        Ambasada SUA la Chișinău confirmă sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. -        Chișinăul numește noi ambasadori la București, Paris și Kiev. -        Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Știrile zilei: Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în statele spațiului Schengen, după ce Comisia Europeană a constatat că autoritățile de la Chișinău au respectat recomandările formulate anterior privind regimul de liberalizare a vizelor. Concluzia se regăsește în cel mai recent raport al Uniunii Europene privind Mecanismul de suspendare a regimului fără vize. Potrivit raportului, Republica Moldova a întreprins măsurile necesare pentru a menține regimul fără vize, în pofida contextului regional complicat și a presiunilor crescute asupra sistemelor de migrație și securitate din Uniunea Europeană. Cetățenii Republicii Moldova călătoresc fără vize în UE din 2014. În această perioadă, peste 2,6 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de posibilitatea de a călători fără viză, fiind înregistrate mai mult de 18,2 milioane de deplasări în spațiul comunitar. *** Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz, a confirmat sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul unui interviu oferit publicației Zona de Securitate, citat de TVR Moldova. Oficialul american a subliniat importanța menținerii păcii și stabilității în regiune și a comunicat disponibilitatea SUA de a sprijini eforturile sincere de soluționare a conflictului transnistrean. „Prezența militară rusă, după cum a declarat și Kremlinul, trebuie retrasă. Ei și-au asumat acest angajament în trecut (1999 - n.r.) și ne așteptăm ca ei să respecte acest angajament. În ce privește un anumit progres politic în problema Transnistriei, Washingtonul se bazează în totalitate pe Republica Moldova", a declarat reprezentantul diplomatic american. „Washingtonul va ajuta Chișinăul, dacă se va cere, și este gata să ofere asistență în funcție de natura cererii, dar președintele Trump a dat instrucțiuni corpului său diplomatic din întreaga lume să identifice domeniile în care America poate contribui la pace. ... Poate că există o oportunitate în Transnistria, dar inițiativa trebuie să vină de la Chișinău”, a subliniat diplomatul. „Am văzut semnale de deschidere din partea Chișinăului și a unor reprezentanți de la Tiraspol. Și dacă există o oportunitate pentru Statele Unite de a contribui, am dori să purtăm această discuție", a mai spus Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz. *** Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Localitatea va beneficia de un buget de peste 4 milioane de lei pentru activități și inițiative de tineret. *** Finalul de an vine cu noi numiri în corpul diplomatic din Republica Moldova. Ambasadorul la București, Victor Chirilă, își încheie mandatul și va merge pentru un nou post la Kiev, capitala Ucrainei. Noul ambasador la București va fi diplomatul Mihai Mîțu. Cunoscuta scriitoare și om de cultură Lorina Bălteanu ar urma să fie numită ambasadoare în Franța. 

Autoritățile de la Chișinău planifică să separe procesul de reintegrare a regiunii transnistrene și parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe care a avut loc la Chișinău și la care a participat și invitata de astăzi a Moldova Zoom, Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Am discutat și despre ce se știe despre noul plan de reglementare despre care se vorbește foarte puțin la Chișinău, dar și despre viitoarea decizie a Consiliului European privind formatul de continuare a negocierilor de aderae a Republicii Moldova la UE. Iată temele ediției: - Dificultățile energetice prin care trece Republica Moldova din cauza atacurilor Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei au devenit subiect de știri false în Romania. Cui servește aceasta dezinformare? Explică Ecaterina Tanasiiciuc. - Ce se va întâmpla cu aderarea Republicii Moldova la UE dacă Rusia nu va fi de acord cu asta? Îngrijorarea este în creștere în contextul discuției despre planul de pace între Rusia și Ucraina. De ce? Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Republica Moldova trebuie să continue reformele și pregătirea internă pentru integrarea europeană, indiferent de ritmul sau deblocarea deciziilor politice la nivelul Uniunii Europene. - O alarmă falsă cu bombă a vizat în acest weekend trenul de pe ruta București – Kiev. - Ministerul de Externe de la Chișinău avertizează cetățenii Republicii Moldova aflați în Federația Rusă că autoritățile ruse ar putea cere să semneze un contract de serviciu militar străinilor care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă. - Încep plățile compensatorii pentru consumul de energie oferite populației vulnerabile de Guvernul de la Chișinău. Știrile zilei: Republica Moldova trebuie să continue reformele și pregătirea internă pentru integrarea europeană, indiferent de ritmul sau deblocarea deciziilor politice la nivelul Uniunii Europene, afirmă Marcel Spătari, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. „Trebuie să pregătim țara ca să fie eligibilă pentru aderare, indiferent de cum progresează negocierile”, a declarat Marcel Spătari într-un interviu la RFI. Săptămâna aceasta are loc ședința Consiliului European, ultima în acest an, în cadrul căreia vom afla în ce format vor continua negocierile de aderare cu Republica Moldova, în pofida opoziției pe care o are Ungaria față de avansarea discuțiilor cu Ucraina. Marcel Spătari spune însă că, deși deschiderea negocierilor de aderare este o decizie politică ce urmează să fie luată de statele membre ale UE, responsabilitatea autorităților de la Chișinău este să mențină ritmul reformelor interne, pe linia deciziei ambițioase de a avea finalizate toate reformele necesare aderării către 2028. *** O alarmă falsă cu bombă a vizat  în acest weekend trenul de pe ruta București – Kiev, care a fost oprit pentru verificări la ieșire din Republica Moldova în direcția Ucrainei. Un apel anonim la linia verde a căilor ferate ucrainene a anunțat că trenul din patru vagoane ar fi minat. Verificările au arătat că alarma a fost una falsă. *** Tot în weekend Rusia a bombardat din nou sistemul energetic al Ucrainei, iar  regiunea Odesa a rămas fără electricitate, apă și încălzire, după cel mai masiv atac de la începutul agresiunii ruse. Peste un milion de consumatori din Ucraina au rămas fără energie electrică. În urma acestor atacuri, are de suferit și Republica Moldova, care fără suportul infrastructurii ucrainene resimte o presiune crescândă asupra rețelelor liniilor electric din care importă curent electric din România. *** Ministerul de Externe de la Chișinău avertizează cetățenii Republicii Moldova aflați în Federația Rusă asupra unor schimbări importante în legislația rusă care impun străinii care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă să semneze un contract de serviciu militar. Ministerul de Externe subliniază că există riscul ca solicitanții să fie presați să accepte obligații militare și recomandă cetățenilor moldoveni să manifeste maximă prudență și să nu semneze niciun document cu caracter militar fără consultare juridică. În cazul presiunilor sau al situațiilor abuzive, aceștia sunt sfătuiți să solicite imediat asistență consulară. *** Încep plățile compensatorii pentru consumul de energie oferite populației vulnerabile de Guvernul de la Chișinău. Peste 600 de mii de gospodării în care locuiesc peste 1,2 milioane de persoane, vor beneficia de compensații la energie, valaorea cărora este între 25 și 50 de euro. Compensațiile vor fi acordate pe durata întregului sezon de încălzire. Programul „Ajutor la contor” oferă, pentru al patrulea an consecutiv, compensații la energie gospodăriilor vulnerabile.

The imposition of Communist ideology was a misfortune for millions in Eastern Europe, but never for Dennis Deletant. Instead, it drew him to Romania. The renowned historian's association with the country and its people dates back to 1965, when he first visited. Since then, Romania has made Dennis appreciate the value of shrewd dissimulation, in the face of the state's gross intrusion in the life of the individual. This vivid memoir charts his first-hand experience of the Communist era, coloured by the early 1970s surveillance of his future wife Andrea; his contacts with dissidents; and his articles and BBC World Service broadcasts, which led to his being declared persona non grata in 1988.  In Search of Romania (Hurst, 2022) also considers how life went on under dictatorship, even if it was largely mapped out by the regime. How did individual citizens negotiate the challenges placed in their path? How important was the political police, the Securitate, in maintaining compliance? How did dissent towards the regime manifest? How did all this affect the moral compass of the individual? Why did utopia descend into dystopia under Ceaușescu? And how has his legacy influenced the difficult transition to democracy since the collapse of Communism? Roland Clark is a Senior Lecturer in Modern European History at the University of Liverpool, a Senior Fellow with the Centre for Analysis of the Radical Right, and the Principal Investigator of an AHRC-funded project on European Fascist Movements. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/new-books-network

The imposition of Communist ideology was a misfortune for millions in Eastern Europe, but never for Dennis Deletant. Instead, it drew him to Romania. The renowned historian's association with the country and its people dates back to 1965, when he first visited. Since then, Romania has made Dennis appreciate the value of shrewd dissimulation, in the face of the state's gross intrusion in the life of the individual. This vivid memoir charts his first-hand experience of the Communist era, coloured by the early 1970s surveillance of his future wife Andrea; his contacts with dissidents; and his articles and BBC World Service broadcasts, which led to his being declared persona non grata in 1988.  In Search of Romania (Hurst, 2022) also considers how life went on under dictatorship, even if it was largely mapped out by the regime. How did individual citizens negotiate the challenges placed in their path? How important was the political police, the Securitate, in maintaining compliance? How did dissent towards the regime manifest? How did all this affect the moral compass of the individual? Why did utopia descend into dystopia under Ceaușescu? And how has his legacy influenced the difficult transition to democracy since the collapse of Communism? Roland Clark is a Senior Lecturer in Modern European History at the University of Liverpool, a Senior Fellow with the Centre for Analysis of the Radical Right, and the Principal Investigator of an AHRC-funded project on European Fascist Movements. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/biography

Noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu este la București pentru prima sa vizită externă. Ce semnifică această vizită și care sunt temele de pe agenda relațiilor Chișinău-București, discutăm cu invitata Moldova Zoom de astăzi, președinta asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă. Temele ediției: - Republica Moldova are din aceasta luna Birou al Paralamentului European la Chisinau. La inugurare a participat si presedinte Parlamentului European Roberta Metsola. Despre mesajele transmise în cadrul vizitelor la Chișinău din ultima săptămână a Robertei Metsola și a comisarei pentru extindere Marta Kos, Larisa Bernaschi a discutat cu Tana Foarfa, director Executiv Europuls. Aceasta mai spune că Planul de creștere de 1,9 miliarde euro oferit de UE Republicii Moldova este similar cu PNNR-ul primit de România în 2020. - Un reportaj de la corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, despre bărbații care sparg stereotipul că în educație pot lucra doar femei. - Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, o strategie prin care UE intensifică combaterea ingerințelor străine. - România pledează pentru ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. Știrile zilei: Evenimentul zile este vizita la București a noului prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu. În cursul dimineţii, şeful Guvernului de la Chişinău a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan. Ulterior, el se întâlnește cu preşedinţii Senatului, Mircea Abrudean, şi cu cel al Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, la Parlament. Ceremonia oficială a primirii de către premierul Ilie Bolojan este programată la ora 11:30, la Palatul Victoria. Cei doi prim-miniştri vor avea o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii în plenul celor două delegaţii oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă. În cursul după-amiezii, premierul moldovean va fi primit la Palatul Elisabeta de Custodele Coroanei, Margareta, şi de Principele Radu. Potrivit unui comunicat al Guvernului, Ilie Bolojan şi Alexandru Munteanu vor discuta pe teme şi proiecte de interes comun ale celor două ţări, în contextul geostrategic actual. *** O vizită de lucru la Chișinău au avut ieri președinții Comisiei pentru apărare și siguranță națională și Comisiei pentru politică externă din Senatul României, Nicoleta Pauliuc și Titus Corlățean. Șefa grupului parlamentar majoritar al Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, a declarat într-o postare pe Facebook că „România promovează cauza Republicii Moldova în toate capitalele europene. Cu această susținere fermă vocea Chișinăului este auzită, iar drumul către UE este mai ușor”.  Întâlnirile de la Chișinău au vizat aprofundarea cooperării în domenii cheie pentru securitatea și stabilitatea Republicii Moldova, precum parcursul european, energia, infrastructura, securitatea cibernetică, notează un comunicat al Ministerului de Externe moldovean. *** Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, un set de măsuri concrete pentru capacitarea, protejarea și promovarea unor democrații puternice și reziliente în întreaga Uniune Europeană. Totodată, a fost lansată și Strategia UE pentru societatea civilă, care urmărește o implicare mai puternică și protecția organizațiilor societății civile. „Aceasta este puterea Europei și trebuie să ne sporim capacitatea colectivă de a o proteja în orice moment”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite MOLDPRES. Prin intermediul Scutului european pentru democrație, Comisia Europeană își va intensifica eforturile de combatere a manipulării informațiilor și ingerințelor străine. Reprezentanțele și delegațiile UE din străinătate vor fi consolidate, iar parteneriatele vor fi mobilizate pentru a răspunde acțiunilor externe de manipulare a informațiilor și dezinformare. *** Premierul român Ilie Bolojan a declarat la o întâlnire cu ambasadorii UE că România își dorește ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. „Este nevoie de soluții astfel încât Republica Moldova, dar și Ucraina, să deschidă, cât mai curând posibil, clusterele din cadrul negocierilor de aderare la UE”, a declarat Bolojan, în contextul lansării Pachetului de Extindere 2025 de către Comisia Europeană.

Alături de Ioana Bercean, expert în geopolitică, o să descoperim de ce Orientul Mijlociu nu este un monolit și de ce e important să înțelegem complexitatea acestei zone. Aflăm cum a reușit să lucreze cu șeful CIA și cum a ajuns să vorbească șapte limbi străine. Discutăm despre cum un context dominat de lideri precum Trump, Putin și Xi Jinping ne influențează pe toți. Încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat în realitate între Iran și Israel și cum s-a ajuns la una dintre cele mai periculoase zone de conflict din lume. E o conversație de care aveți nevoie, care vă scoate din zona de doomscrolling. Vă sunt recunoscător când ne urmăriți, dar și mai recunoscător când ne susțineți. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW) - Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media) - Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul) - La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews) Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW) Analiză: Americanii își retrag jumătate dintre efectivele militare din România, e vorba despre soldații de elită din brigada mobilă staționată la baza Mihail Kogălniceanu. Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România sunt statele de unde americanii își recheamă trupele de elită ale brigăzii rotative. Rămân încă în țară circa 900 de soldați.  Informația retragerii celor circa 1000 de militari americani din România a fost publicată prima dată în presa de la Kiev ieri dimineață. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susține că știa de luni informația. Totuși nu a făcut nimic chiar dacă știa, nu a spus-o nimănui, nu a cerut o discuție în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, nu a rugat-o pe ministra de Externe să mai negocieze cu Washingtonul. Nici măcar de fațadă nu fost făcut vreun efort din care să rezulte că României îi pare rău că pierde o mie de militari americani foarte bine pregătiți. Dimpotrivă, românii sunt asigurați că totul va rămâne ca înainte. Nicio declarație care să arate că România ar vrea să-i păstreze pe acești militari, că se simte mai sigură avându-i aici, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW în România. Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media) Oricât ar încerca președintele și ministrul Apărării să diminueze efectele, retragerea parțială a trupelor americane înseamnă un deficit de securitate și, mai ales, un semnal simbolic pe care Rusia îl va juca la maximum. Aici merita subliniat că retragerea are loc în cel mai prost moment posibil, când Rusia își flexează mușchii în regiune, defilează cu arme nucleare noi, agresează tot mai des spațiul aerian al țărilor UE, avansează încet dar constant în Ucraina și desfășoară tot mai agresiv războaie hibride interferând cu alegerile din toate țările. Tocmai acum și-au găsit americanii să se retragă?, se întreabă jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. În opinia sa, România trebuie să urmeze lecția Poloniei și să-și asigure singură cât mai mult din apărare. Dacă avem pretenții să ne protejeze alții, mai întâi să demonstrăm că facem noi tot ce putem. Cu o industrie militară făcută praf de 35 de ani de management public catastrofal, cu contracte amânate din cauza unor agende profund corupte (achiziția de corvete militare), cu avioane F16 second-hand, cu un buget răvășit de deficitul-record provocat de tripleta Ciolacu – Ciucă – Iohannis, România e una dintre verigile slabe ale securității din zona Mării Negre. În noile condiții, vizita anunțată a președintelui Nicușor Dan la Washington capătă o importanță capitală. El va avea o singură misiune: să întărească parteneriatul și să se asigure că nu va exista o nouă retragere de trupe și echipament american. Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul) Guvernul nu este de acord cu creșterea salariului minim pe economie din 2026, măsură solicitată imperios de sindicate, iar coaliția pare dispusă să-și asume riscuri politice și sociale semnificative odată cu această decizie. Analistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că toți oamenii de afaceri își doresc să poată majora salariile angajaților, pentru că astfel i-ar și fideliza, însă acest lucru nu este mereu posibil. „Marea problemă este legată de taxele prea mari pe muncă – să dai un salariu de 5000 de lei net înseamnă să mai plătești statului cel puțin 4200 de lei. Şi asta în condiţiile în care economia stagnează, vânzările au scăzut peste tot, planurile financiare ale multor firme au fost date peste cap de inflaţie, de creşterea taxelor, de efectele acestei crize a puterii de cumpărare cu care ne confruntăm în prezent. Crescând din pix salariul minim, fără un studiu de impact, ne vom trezi cu disponibilizări de personal și cu încă un val de inflație, pentru că firmele vor duce costurile salariale mai mari în prețuri produselor și serviciilor pe care le oferă. Altfel spus, vom pune gaz pe focul inflației”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”. Unul dintre cele mai mari riscuri pe care și l-ar asuma România în cazul în care va îngheța salariul minim anul viitor este declanșarea unei proceduri de infringement. Altfel spus, statul își asumă „amenda”, pentru că e mai mică decât ceea ce ar avea de plătit dacă și-ar respecta angajamentul. Pe de altă parte, în cazul în care majorează salariul minim pe economie din 2026, chiar dacă dispune înghețarea salariilor demnitarilor și ale primarilor și viceprimarilor la nivelul actual, onorând măsurile de austeritate asumate prin pachetul 2, Guvernul riscă să crească din nou deficitul bugetar, încălcând obligațiile asumate în fața Comisiei Europene. La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews) Astăzi se împlinesc 10 ani de la incendiul din Clubul Colectiv.   65 de tineri și-au pierdut viața, iar alți 162 au fost răniți. Mulți dintre ei au rămas cu răni pe viață.  După ani de recuperare, o parte dintre ei și-au schimbat profesiile. Alții au ales să se implice civic sau politic. Supraviețuitorii de la Colectiv au fost nu sus, ci jos, foarte jos, în subteranele unei dureri incomparabile. Au adunat, fiecare, 20-30 de operații în perioada de convalescență, care a durat ani de zile. Și, întorși de acolo, de foarte jos, ei spun că văd alfel lumea. HotNews a vorbit cu Bogdan Moșneag, Adina Apostol și Adrian Albu, trei dintre supraviețuitorii cărora incendiul din Colectiv le-a schimbat viața.  La 10 ani de la tragedie, Clubul Colectiv nu ar mai avea nevoie de autorizație de securitate la incendiu (Libertatea) Înaintea incendiului produs în seara de 30 octombrie 2015, clubul Colectiv, aflat în centrul Capitalei, a funcționat timp de un an ca o capcană a morții: pe tavan şi pe stâlpi era lipit burete inflamabil, ferestrele erau zidite cu blocuri de BCA, extinctoarele erau expirate, iar singură cale de evacuare era o uşă, într-un container. Clubul nu avea autorizație de securitate la incendiu. Azi, la 10 ani de la tragedie, nici n-ar mai avea nevoie de ea, căci Guvernul, la propunerea DSU, a relaxat regulile. Legea punea „piedici în dezvoltarea unor proiecte” şi a fost schimbată. Iar alte zeci de cluburi precum Colectiv funcționează acum în legalitate.  Pe larg, în Libertatea.

Presa internațională analizează eficacitatea noilor sancțiuni impuse de Statele Unite companiilor petroliere rusești. Casa Albă încearcă să priveze „mașina de război a Kremlinului” de venituri pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor, spun comentatorii. Există însă și semne de întrebare. Washingtonul tocmai a transmis Moscovei „un semnal clar că răbdarea lui Trump față de Putin se epuizează”, rezumă The Wall Street Journal. ”Kremlinul se luptă deja să finanțeze guvernarea și armata, astfel că sencțiunile vor afecta capacitatea Rusiei de a continua războiul și ar putea fi un factor determinant în împingerea lui Putin la masa negocierilor”. Potrivit explicațiilor oferite de ABC News,   ”Rosneft și Lukoil, vizate de aceste măsuri, sunt două dintre cele mai mari companii energetice din lume și exportă împreună 3,1 milioane de barili de petrol pe zi. Rosneft este responsabilă singură pentru 6% din producția globală de petrol și aproape jumătate din producția totală de petrol a Rusiei. Sancțiunile sunt primele împotriva Rusiei, de când președintele Trump a preluat mandatul în ianuarie”.     BBC transmite că ”aceste sancțiuni vor da cu siguranță o lovitură economiei Rusiei, taxele din industria petrolului și gazelor reprezentând aproximativ un sfert din bugetul federației. Dar efectele în lanț s-ar putea resimți și mult mai departe. Petrolul și gazele sunt cele mai mari exporturi ale Rusiei și printre cei mai mari clienți ai Moscovei se numără China și India, cele mai populate două țări din lume, precum și Turcia. Împreună, China și India reprezintă cea mai mare parte a exporturilor de produse energetice ale Rusiei” Le Monde notează că, fidel stilului său categoric mai puțin diplomatic, Dmitri Medvedev, adjunctul Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte rus, a declarat joi că deciziile administrației Trump de a anula un summit la Budapesta și de a impune sancțiuni companiilor petroliere rusești arată că Washingtonul este „în război” cu Moscova. Și că acum, Trump s-a aliniat complet cu Europa nebună.” Un expert consultat de Bloomberg se arată circumspect în legătură cu efectele acestor măsuri: ”Casa Albă se amăgește crezând că acest lucru va duce la o schimbare radicală în conduita Kremlinului sau în politica lui Putin. Kremlinul s-a dovedit a fi foarte priceput în a ocoli astfel de sancțiuni.” În timp ce alți specialiști, consultați de The Guardian, consideră că ”fluxul de petrol rusesc către India - o țară care a devenit un cumpărător major în ultimii trei ani - ar putea scădea drastic ca urmare a sancțiunilor americane. Trump a făcut presiuni asupra prim-ministrului Indiei, Narendra Modi, pentru a pune capăt importurilor, iar noile măsuri ar putea accelera aceste mișcări, oferind rafinăriilor indiene o modalitate de a ieși din contractele în care au fost blocate pentru anii următori. Analiștii mai spun că promisiunea din campanie a lui Trump de a menține prețurile la benzină la un nivel scăzut și de a gestiona criza costului vieții ar putea dilua impactul noilor sancțiuni, dacă acestea încep să afecteze dramatic prețul petrolului.”

În ultimii ani, Chișinăul și-a modernizat strategiile de apărare, punând accent pe modernizarea unei armate rămase cam la nivelul tehnologic al Uniunii Sovietice, iar acum printre priorități sunt apărarea antiaeriană și interoperabilitatea cu armatele statelor UE, declară invitatul Moldova Zoom, secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. Acesta spune că parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă din partea unor forțe externe ostile”. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinția Maia Sandu a discutat cu opoziția privind desemnarea candidatului pentru funcția de premier. La această oră Maia Sandu se întâlnește și cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat joi seara că îl vor înainta de economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de premier. O corespondență de Valeria Vițu. - Republica Moldova și România se luptă cu femicidul, însă numai la Chișinău există o lege, atrage atenția jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Consiliul European salută progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană, iar Chișinăul anunță că este pregătit să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare – cele care țin de educație și cultură. - Se așteaptă ca președinta Maia Sandu să desemneze astăzi candidatura noului prim-ministru. - Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. - Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze, pro-ruse, care se confruntă cu un vid de ptuere. Știrile zilei: Consiliul European a salutat progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană și a reafirmat sprijinul ferm al celor 27 de state pentru integrarea europeană a țării. În concluziile adoptate joi seara la Bruxelles, liderii europeni au felicitat autoritățile de la Chișinău pentru angajamentul ferm și măsurile eficiente pentru protejarea integrității recentelor alegeri parlamentare, în pofida ingerințelor hibride ale Federației Ruse. „Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării și pentru a valorifica experiența acesteia prin lecțiile învățate”, se menționează în textul oficial al Concluziilor Consiliului European. *** Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat concluziile reuniunii de la Bruxelles, subliniind că acestea, citez, „ne dau multă încredere și sunt o recunoaștere a muncii depuse de Guvern și de societate pentru reformele în drumul spre UE”. Sprijinul celor 27 de lideri de state este un semn că ușile Uniunii Europene sunt larg deschise pentru Republica Moldova”, a declarat Cristina Gherasimov. Aceasta a mai spus că Moldova este pregătită să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare la Uniunea Europeană – capitolele 25 și 26, care țin de educație și cultură, care au fost deja aliniate la normele europene. *** Președinția Maia Sandu a discută cu liderii grupurilor parlamentare despre desemnarea noului premier. Ieri după amiaza aceasta s-a întâlnit cu opoziția, iar la această oră discuțiile continuă cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat aseară că îl vor înainta pe economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, după ședința Consiliului Politic Național al partidului. Potrivit lui Grosu, Munteanu este „un om cu profilul și experiența care se pliază pe necesitățile actuale ale Republicii Moldova, în special în ceea ce privește creșterea economică”. *** Parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă”, a declarat pentru RFI secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. La București, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat recent că România are instrumentele politice, militare și de altă natură, pentru a sprijini Moldova, și mai ales cetățenii români din Republica Moldova, în cazul unei agresiuni externe. Secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău a mai subliniat că noua strategie militară a Republicii Moldova, criticată de Rusia, schimbă filosofia de apărare a țării și mizează pe cooperarea cu România — un partener considerat „mai mult decât strategic”. *** Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. Asigurările în acest sens au fost date de ministrul în exercițiu al energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a spus că nu există riscul ca Moldova să rămână fără combustibil, nici acum, nici pe viitor. Marea majoritate a produselor petroliere sunt importate din România. *** Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze. Autonomia, cunoscută pentru orientarea sa pro-rusă, este controlată în prezent de adepți ai oligarhului fugar Ilan Șor, care a coordonat rețeaua rusească de deturnare a alegerilor din Republica Moldova. Autonomia se confruntă cu un vid de putere, după ce șefa administrației, bașkana Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru implicare în finanțarea ilegală a partidului condus de Ilan Șor. În plus, mandatul legislativului local, numit Adunarea Populară, expiră în noiembrie, iar comisia electorală a autonomiei, care ar trebui să anunțe alegeri noi, a fost dizolvată de aleșii locali acum doi ani. În aceste condiții, Chișinăul caută soluții pentru a aduce autonomia în logica statului de drept. În urma discuțiilor cu șeful Serviciului de Informații și Securitate, Adunarea Populară a Găgăuziei a anunțat crearea unui grup de lucru cu Parlamentul de la Chișinău pentru asigurarea funcționalității regiunii.

Exploring the cultural history of surveillance practices of the Securitate, Romania's secret police during its communist period, the book blends biographical details in a historical inquiry to establish the concepts of psuchegraphy, dossierveillance, and banalization of evil in the study of Securitate Archives. In the context of communist Romania under the reign of Nicolae Ceauşescu (1965-89), dossierveillance was a type of surveillance that stresses the miasmic effect of Securitate dossiers in the daily life of Romanians. Centered around the analysis of this concept, Dossierveillance, Collaboration, and Fear in Society: The Saga of a Journey Through the Securitate Archives and Beyond (Routledge, 2025) presents a unique account of the surveillance practices of totalitarian and authoritarian regimes, expanding its relevance to fear in the current neo-liberal societies. This book will appeal to students of Eastern European history and politics, criminology, sociology, anthropology, and surveillance studies. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/history

Exploring the cultural history of surveillance practices of the Securitate, Romania's secret police during its communist period, the book blends biographical details in a historical inquiry to establish the concepts of psuchegraphy, dossierveillance, and banalization of evil in the study of Securitate Archives. In the context of communist Romania under the reign of Nicolae Ceauşescu (1965-89), dossierveillance was a type of surveillance that stresses the miasmic effect of Securitate dossiers in the daily life of Romanians. Centered around the analysis of this concept, Dossierveillance, Collaboration, and Fear in Society: The Saga of a Journey Through the Securitate Archives and Beyond (Routledge, 2025) presents a unique account of the surveillance practices of totalitarian and authoritarian regimes, expanding its relevance to fear in the current neo-liberal societies. This book will appeal to students of Eastern European history and politics, criminology, sociology, anthropology, and surveillance studies. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/new-books-network

Exploring the cultural history of surveillance practices of the Securitate, Romania's secret police during its communist period, the book blends biographical details in a historical inquiry to establish the concepts of psuchegraphy, dossierveillance, and banalization of evil in the study of Securitate Archives. In the context of communist Romania under the reign of Nicolae Ceauşescu (1965-89), dossierveillance was a type of surveillance that stresses the miasmic effect of Securitate dossiers in the daily life of Romanians. Centered around the analysis of this concept, Dossierveillance, Collaboration, and Fear in Society: The Saga of a Journey Through the Securitate Archives and Beyond (Routledge, 2025) presents a unique account of the surveillance practices of totalitarian and authoritarian regimes, expanding its relevance to fear in the current neo-liberal societies. This book will appeal to students of Eastern European history and politics, criminology, sociology, anthropology, and surveillance studies. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/national-security

Exploring the cultural history of surveillance practices of the Securitate, Romania's secret police during its communist period, the book blends biographical details in a historical inquiry to establish the concepts of psuchegraphy, dossierveillance, and banalization of evil in the study of Securitate Archives. In the context of communist Romania under the reign of Nicolae Ceauşescu (1965-89), dossierveillance was a type of surveillance that stresses the miasmic effect of Securitate dossiers in the daily life of Romanians. Centered around the analysis of this concept, Dossierveillance, Collaboration, and Fear in Society: The Saga of a Journey Through the Securitate Archives and Beyond (Routledge, 2025) presents a unique account of the surveillance practices of totalitarian and authoritarian regimes, expanding its relevance to fear in the current neo-liberal societies. This book will appeal to students of Eastern European history and politics, criminology, sociology, anthropology, and surveillance studies. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/eastern-european-studies

Cel mai inedit podcast al anului? Dan Voiculescu vine la Mihai Morar!Ce știi, cu adevărat, despre Dan Voiculescu? Ce doar repeți din ce ai auzit în presă? În podcastul de azi se vorbește fără perdea despre moguli, Securitate, închisoare, banii lui Ceaușescu, despre culisele Antenelor, presiunilor politice și, desigur, despre războiul cu Traian Băsescu. Printre foarte multe alte subiecte. Tocmai ca să poți vedea dincolo de reperele prin care unii îl percep pe invitatul de azi și să îl cunoști, cu adevărat. Repere de care, cum singur recunoaște acesta, ar avea nevoie de 20 de ani ca să se desprindă. Asta deși timpul și justiția i-au dat dreptate.Însă viața lui Dan Voiculescu nu se rezumă nici la aceste repere, așa cum depășește sfera lumii politice unde a fost activ, sau a trustului de presă pe care l-a creat. Primul post decembrist și, în prezent, singurul mare trust 100% românesc din piața media locală. Așa că, fie că ești un împătimit al secretelor media sau al dezvăluirilor politice, că vrei să descoperi cum gândește un om care este printre cei mai bogați români, sau că vrei să afli mai multe despre felul în care Fundația Dan Voiculescu își desfășoară acțiunile umanitare departe de lumina reflectoarelor, nu rata podcastul de azi! Un podcast în care invitatul își prezintă și ultima sa carte – Un baiat de nicăieri – de asemenea, o reală comoară pentru vânătorii de secrete! Una dintre persoanele care a influențat profund societatea românească prin acțiunile sale ample și variate, Dan Voiculescu își dezvăluie povestea la Fain & Simplu! 

Republica Moldova intră în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, care vor decide dacă Chișinăul va continua parcursul european în pofida presiunilor Rusiei. Iată titlurile ediției: - Invitatul emisiunii de astăzi este Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului din România, instituție care a trimis în ultimele două săptămâni două notificări către TikTok pentru a sesiza comportamente neautentice care promovează concurenți electorali din Republica Moldova. - Cum văd campania electorală ucrainenii din satele din nordul țării. - Și o incursiune în istoria recentă – atunci când comuniștii au revenit la putere la Chișinău, în 2001, și ce a urmat – o lecție care a costat RM două decenii de stagnare și pe care jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, ne-o reamintește în contextul alegerilor de peste câteva zile. Știrile zilei: Republica Moldova intră în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Duminica viitoare se va decide cursul Republicii Moldova pentru următoarele decenii – își va continua aceasta parcursul european sau va fi acaparată de Kremlin prin intermediul partidelor pro-ruse. În stânga Prutului se amplifică nu atât lupta politică, cât valul de știri false, dezinformări și tentative de a cumpăra voturi și, respectiv, de partea cealaltă, încercările autorităților de a combate fenomenul. *** În această dimineață Poliția a anunțat că a discins împreună cu alte instituții de forță și Serviciului de Informații și Securitate cu peste 250 de percheziții, fiind vizate peste 100 de persoane din mai multe localitǎți. „Acțiunile sunt efectuate în cadrul unei cauze penale ce vizează pregătirea dezordinilor și destabilizărilor în masǎ, coordonate din Federația Rusă, prin intermediul elementelor criminale. Perchezițiile au loc atât la figuranții antrenați, cât și în unele penitenciare”, se spune într-un comunicat al poliției, care anunță că va reveni cu detalii dupǎ finalizarea acțiunilor. *** În context ar fi de spus că opoziția pro-rusă de la Chișinău se pare că se pregătește de proteste după alegerile de la sfârșitul săptămânii. Blocul Patriotic din care fac parte comuniștii și socialiștii au anunțat Primăria Chișinău că planifică manifestații în mai multe locații din Chișinău chiar a doua zi după alegeri, pe 29 septembrie. Tot atunci, ar urma să iasă la proteste și adepții oligarhului fugar Ilan Șor. Directorul executiv al Asociației ADEPT, Igor Boțan, spune că presupusele destabilizări ar putea fi determinate de dorința Moscovei de a deturna procesul democratic din Republica Moldova. *** Centrul Național Anticorupție (CNA) și procurorii au reținut un grup de persoane care realizau sondaje false la telefon. „S-a constatat că persoanele ar fi acționat concertat, la solicitarea unei forțe politice, în vederea manipulării opiniei publice prin diverse sondaje pentru care au primit remunerații provenite din surse ilicite”, notează comunicatul Centrului Anticorupție. Directorul comunității WatchDog de la Chișinău, Valeriu Pașa notează că sondajele false sunt de fapt o modalitate de dezinformare. „Sub pretextul întrebărilor, erau promovate niște falsuri precum că Moldova ar urma să pornească un război, sau că în Moldova urmează să fie închise bisericile, și multe alte falsuri. CNA denunță că aceste așa-zise sondaje sunt finanțate din aceleași scheme ca și partidele politice pro-ruse. Fabricile de trolli deconspirate de investigațiile Ziarului de Gardă. Scopul acestor metode murdare este influențarea opiniilor cetățenilor și îndreptarea acestora împotriva forțelor pro-europene în ajun de alegeri. Este parte din schema complexă a Rusiei de a se amesteca în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Fiți atenți și nu credeți în sperietorile de pe internet sau așa-zisele sondaje la telefon. În spatele acestora sunt mulți bani murdari și interesele grupărilor oligarhice”, declară directorul WatchDog de la Chișinău, Valeriu Pașa. *** Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a fost nevoită să dezmintă zvonurile privind închiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din Transnistria. CEC precizează că această știre falsă face trimitere la un așa-zis comunicat publicat pe o pagină clonată a site-ului instituției. Comisia Electorală îndeamnă cetățenii să se informeze exclusiv din surse oficiale, să raporteze tentativele de dezinformare și să contribuie la protejarea integrității procesului electoral. *** Încă o știre falsă transmisă de mai multe canale anonime de pe Telegram, susține că România s-ar pregăti să intervină militar în Transnistria, dacă vor exista tensiuni în timpul alegerilor parlamentare de duminica viitoare. Mesajele, publicate la sfârșitul săptămânii trecute, citau ca sursă o publicație poloneză și au fost distribuite coordonat, înregistrând 190.000 de vizualizări într-o singură zi aproape 3 mii de distribuiri, transmite Mediacritica, citată de TV8. Opt canale de Telegram au distribuit 32 de postări în care se afirmă că „Bucureștiul mobilizează unități militare în cazul unor tulburări în Transnistria” sau „Artileria română ar putea interveni pentru a soluționa criza politică din Moldova”. Postările false susțin că sprijinul militar ar fi fost cerut de președinta Maia Sandu, pentru că, citez, „PAS riscă să piardă alegerile din Moldova, iar autoritățile române și ar putea încerca să influențeze rezultatul în favoarea partidului de guvernare din Republica Moldova”. Postările pretind că se bazează pe „surse proprii” și includ fotografii presupuse a fi realizate la Focșani și Brăila, locurile unde ar staționa brigăzile tactice și de geniu ale armatei române. Autorii ar fi „observat o activitate intensă înainte de plecare: camioane, blindate și obuziere care se deplasau în coloane spre granița de sud-vest, pregătindu-se, citez, să traverseze Prutul dacă Maia Sandu va da ordinul”. „Este un fals care se înscrie în narațiunile promovate de Kremlin, menite să răspândească frică și panică, a comentat Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al șefei statului. De la începutul războiului din Ucraina, obiectivul principal al președintei Maia Sandu a fost și rămâne asigurarea păcii și a stabilității pe întreg teritoriul Republicii Moldova, a mai spus Igor Zaharov. *** Măsuri speciale la Aeroportul din Chișinău, începând din 25 septembrie. Poliția de Frontieră anunță că în perioada 25 – 30 septembrie vor fi instituite măsuri privind accesul limitat în terminalul Aeroportului Internațional Chișinău. Decizia a fost luată de Grupul de management a riscurilor. Accesul în terminal va fi permis doar pasagerilor care dețin bilet și documente de călătorie, precum și personalului autorizat și echipajelor aeronavelor. *** Și, Ucraina a introdus, prin decret prezidențial, noi sancțiuni împotriva unor persoane responsabile de încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, dar și împotriva propagandiștilor și politicienilor pro-ruși din Moldova. Lista include 11 persoane de la Chișinău, din autonomia găgăuză și din Transnistria, inclusiv deputați sau candidați pe listele unor partide pro-ruse. Kievul precizează că aceste măsuri sunt aliniate politicilor partenerilor internaționali și au ca scop blocarea resurselor rusești, protejarea drepturilor omului în teritoriile ocupate și contracararea propagandei Moscovei.

Comisia și Consiliul European au organizat marți seara audieri și dezbateri pe tema Republicii Moldova. Acestea au avut loc după ce la prânz Maia Sandu a ținut un discurs în plenul Parlamentului European. Iar miercuri ar urma să fie votată o rezoluție privind viitorul european al Chișinăului. Invitatul Moldova Zoom este europarlamentarul Siegfried Mureșan, unul dintre inițiatorii rezoluției care reiterează sprijinul Parlamentului European pentru aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar.   Și un reportaj din Zona de Securitate de pe Nistru, dintr-un sat care se învecinează cu regiunea separatistă pro-rusă Transnistria.   Știrile zilei: Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European despre apărarea democrației, în ajunul alegerilor cruciale din 28 septembrie. „Dacă democrația noastră nu poate fi protejată, nicio democrație din Europa nu este în siguranță”, avertizează președinta moldoveană, spunând că Moldova este poligonul de testare al Rusiei, ținta reală fiind Uniunea Europeană. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Layen ține în aceste momente discursul său anual cu privire la starea Uniunii, în care prezentă principalele priorităţi şi viziunea UE pentru anul următor. În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European urmează să fie votată, miercuri, o rezoluție prin care va fi reiterat sprijinul Parlamentului European pentru aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar. Forul cere Rusiei să înceteze acțiunile destabilizatoare și să își retragă trupele și muniția din regiunea separatistă transnistreană. Rezoluția mai cere începerea negocierilor pe capitole pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a lansat idea ca 2028 să fie anul aderării Moldovei la bloc. În Republica Moldova, un candidat la funcția de deputat a fost arestat în propria casă de așa-numitele forțe de ordine din regiunea separatistă Transnistria. Vladimir Meleca este președinte al filialei Partidului Liberal (PL) din regiunea transnistreană și candidat la funcția de deputat. Acesta a fost arestat în locuința sa din Crasnogorca, din raionul Grigoriopol, din Transnistria. Reținerea a fost efectuată de patru indivizi care s-au prezentat ca fiind angajați ai așa-numitului minister al securității de stat de la Tiraspol. Actul a fost precedat de o percheziție, în urma căreia au fost confiscate bunuri personale, inclusiv telefonul mobil, calculatorul și diverse publicații. Reținerea lui Meleca vine în contextul în care Guvernul de la Chișinău așteaptă eliberarea mai multor deținuți politici, după ce a condiționat asigurarea tranzitului gazelor naturale către regiunea transnistreană de eliberarea acestor cetățeni deținuți ilegal, notează TV8. În a doua jumătate a zilei de ieri, Partidul Liberal a anunțat că Vladimir Meleca a fost eliberat de organele separatiste, dar i s-a intentat un dosar pentru declarații politice și i s-a interzis să plece din Transnistria. Marina Tauber, considerată o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor, și alți lideri ai blocului pro-rus Pobeda, au ajuns în vizorul Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) pentru sustragerea banilor pe care Kremlinul le trimitea pentru destabilizarea situației din Moldova. În 2023, membrii grupării ar fi deturnat circa 10 milioane de dolari din fondurile alocate de Moscova, arată o anchetă realizată de Deschide.md. Sursele publicației din interiorul blocului Pobeda susțin că sumele sunt chiar mai mari și că circa 70% din fondurile transferate în ultimii ani de Rusia pentru finanțarea ilegală a partidelor au dispărut fără urmă. Alexandru Bălan, fost director adjunct al SIS din Republica Moldova a primit un mandat de reţinere pentru 24 de ore după audierile de la sediul DIICOT. Procurorii români susțin că activitățile sale au pus în pericol securitatea națională a României. Bălan ar fi fost implicat în divulgarea neautorizată a unor informații secrete de stat către ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Belarusului. Cehia expulzează un diplomat belarus acuzat de spionaj, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe de la Praga. Cazul are legătură cu ancheta în care este vizat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Bălan. Serviciul de Informații și Securitate din Cehia a declarat că, împreună cu serviciile românești și maghiare, a „desființat o rețea de informații belarusă care se construia în Europa” și care recruta agenți și aduna informații sensibile. Și premierul polonez Donald Tusk a anunțat marți arestarea unui „agent din Belarus” și expulzarea unui diplomat din această țară aliată a Rusiei pentru „activitate agresivă” împotriva Poloniei, relatează AFP. „Arestarea este rezultatul cooperării în special cu serviciile de informații din România și Cehia”, a scris Tusk pe X. Ministrul polonez de interne a indicat că în operațiune au fost implicate și serviciile de informații din Ungaria și Republica Moldova. Polonia va închide granița cu Belarus joi, 11 septembrie, la miezul nopții, ora locală, ca urmare a exercițiilor militare Zapad-2025 (Vest-2025), desfășurate de comun cu Rusia în apropierea frontierei estice a UE și NATO. Anunțul a fost făcut marți de premierul Donald Tusk, scrie Reuters. Exercițiile sunt anunțate în perioada 12-16 septembrie și au stârnit îngrijorări în materie de securitate în statele membre NATO vecine, Polonia, Lituania și Letonia. Îngrijorările s-au accentuat după ce în dimineața zilei de astăzi drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de forțele armate poloneze. 

Comisia Electorală Centrală l-a sancționat pe primarul de Chișinău, Ion Ceban, care este și concurent electoral, după ce acesta a mers în Italia în calitate de primar în momentul în care campania electorală începuse deja oficial.   Alexandru Bălan, fost adjunct al serviciilor secrete de la Chișinău, a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. În dimineața zilei acesta a fost adus cu mascați pentru audieri la sediul central al DIICOT. Bălan este cercetat pentru trădare și acuzat că ar fi transmis informații secrete ale României către KGB-ul din Belarus.   Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Victor Ciobanu, analist politic de la Chișinău, cu care discutăm cum poate fi combătută dezinformarea rusească și care sunt șansele Republicii Moldova de a continua parcursul european după alegerile parlamentare de la sfârșitul acestei luni.   Despre luxul cărții în limba română peste Prut ne povestește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: ­Parlamentul European începe sesiunea de toamnă cu momente politice majore, începând cu discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre starea Uniunii, și continuând cu dezbateri privind sprijinul pentru Ucraina, situația din Gaza și viitorul european al Republicii Moldova și un discurs ținut de președinta Maia Sandu, relatează Calea Europeană. Agenda de marți aduce în prim-plan războiul din Ucraina și relațiile cu Rusia. Dimineața, eurodeputații, împreună cu șefa politicii externe a Uniunii, Kaja Kallas, dezbat garanțiile de securitate și o pace justă pentru Ucraina, precum și calea țării către aderarea la UE. Un alt moment important al zilei va fi la prânz, când președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se va adresa Parlamentului European. Discursul are loc înaintea alegerilor parlamentare cruciale din R. Moldova din 28 septembrie, pe fondul avertismentelor potrivit cărora Kremlinul continuă să utilizeze o serie de tactici online și offline, inclusiv dezinformarea și schemele de cumpărare a voturilor, în încercarea de a deraia traiectoria proeuropeană actuală a țării. Europarlamentarii vor participa și la o dezbatere cu Consiliul și Comisia Europeană privind sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Votul asupra rezoluției este prevăzut pentru miercuri.   Un fost ofițer de rang înalt din cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS), Alexandru Bălan, a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. În dimineața zilei acesta a fost adus la audieri la sediul central al DIICOT, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România. Bălan este cercetat pentru trădare și acuzat că ar fi transmis informații secrete ale României către KGB-ul din Belarus. Acesta venea la Timișoara la o conferință organizată de Universitate, urmând să vorbească despre provocările pe calea integrării europene a Republicii Moldova. „Nu e nimic nou în faptul că Rusia „se joacă” în zona noastră geografică”, așa a comentat cazul ministrul Apărării de la București, Ionuț Moșteanu.   Misiunea de observare a alegerilor a asociației Promolex de la Chișinău a semnalat ceea ce a numit „piața neagră a sondajelor” în Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Chiar dacă legislația reglementează clar condițiile în care pot fi realizate și publicate sondajele, una fiind înregistrarea acestora la Comisia Electorală Centrală, observatorii Promo-LEX au semnalat cel puțin 10 cazuri de realizare a unor așa-zise „sondaje” neautorizate. Printre acestea se numără și unele care vin din surse complet neidentificate și nu au date în ceea ce privește cheltuielile suportate. Până în acest moment Comisia Electorală a autorizat 13 sondaje, realizate de 8 entități. Promolex explică de ce sunt periculoase sondajele obscure care circulă pe internet: „Acestea nu doar măsoară opinia publică, ci și formează percepția cetățenilor, inclusiv prin promovarea unor narative și influențarea comportamentului alegătorilor”.   Serviciul Vamal a finalizat migrarea integrală a sistemului său informațional la cea mai recentă platformă europeană pentru gestionarea regimului de tranzit. Instituția precizează că Republica Moldova se numără printre primele țări care implementează această versiune și este prima din regiune care finalizează o astfel de modernizare tehnică. „Noul sistem este nu doar un progres tehnologic, ci și un pas decisiv către integrarea Republicii Moldova în spațiul vamal european”, a declarat directorul Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, citat într-un comunicat de presă al instituției.   La Chișinău, se desfășoară, în perioada 10–21 septembrie, cea de-a X-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, cel mai amplu festival al artelor scenice din Republica Moldova. Ediția din acest an va reuni opt teatre din România, dar și mai multe teatre din Republica Moldova. Pentru al patrulea an consecutiv participă și Teatrul Național „Ivan Franko” din Kyiv. În program sunt incluse spectacole radiofonice, surpriza festivalului fiind două spectacole realizate la Teatrul Național Radiofonic Radio București în parteneriat cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu participarea actorilor de pe ambele maluri ale Prutului.

*Earnest joined us via telephone call, so some parts of this interview may be difficult to understand due to unreliable audio quality. We apologize for the inconvenience.Today's guest is Ernest Latham. Ernest is a graduate of Dartmouth College and Roosevelt University. During his career with the US State Department, Ernest worked all over the world, including Lebanon, Saudi Arabia, and West Germany. From 1983 to 1987, he was assigned to the US Embassy in Bucharest, Romania as a cultural attache where he was under constant surveillance by the Romanian Securitate Intelligence Organization as a suspected CIA case officer.Following his retirement from the State Department and the collapse of the Romanian government at the end of the Cold War, Ernest was able to get access to the counterintelligence file compiled by the Securitate in the 1980s. This was an incredibly rare opportunity to find out just what a foreign intelligence organization learned and surmised about an American government employee in their country.  He's here today to discuss his years with the State Department in Romania.Connect with Spycraft 101:Get Justin's latest book, Murder, Intrigue, and Conspiracy: Stories from the Cold War and Beyond, here.spycraft101.comIG: @spycraft101Shop: shop.spycraft101.comPatreon: Spycraft 101Find Justin's first book, Spyshots: Volume One, here.Check out Justin's second book, Covert Arms, here.Download the free eBook, The Clandestine Operative's Sidearm of Choice, here.History by MailWho knew? Not me! Learn something new every month. Use code JUSTIN10 for 10% off your subscription.Disclaimer: This post contains affiliate links. If you make a purchase, I may receive a commission at no extra cost to you.Support the show

Vorbim cu jurnalista de investigații Ramona Ursu despre candidații de la prezidențiale, dar și despre rețeaua bisericească a lui Călin Georgescu, ce este statul paralel și cum funcționează și ajungem și la dosarele lui Marian Munteanu și Miron Cozma de la Securitate.   00:01:30 - Avem câteva bancuri noi și povestim ce-am mai făcut de la ultima noastră întâlnire: teatru, urmează o nouă lansare marca Radu Paraschivescu 00:16:51  - Am fost la Săvârșin, la festivalul ”Suflet de România”. Am făcut treabă bună, o să vedeți filmarea în următorul episod, dar am avut și peripeții.  00:47:03 - Fugi cu Ursu (la alegeri). Cu Ramona Ursu 02:19:28 - Spuma filelor vă aduce următoare recomandări: Dubravka Ugrešić - Baba Iaga a făcut un ou, Paul Auster - Baumgartner, Jamie Tahsin și Matt Shea - Lumea fraților Tate 02:42:48 - Fotbal și fotbalamuc cu ceva supărări dinspre Real Madrid. Urmează vești despre Poli Timișoara 02:58:15 - Oale, ulcele și tigăi cu bunătăți de la Săvârșin

Ron Mackay further recounts his experiences in Romania, a country teetering between Soviet influence and a desire for independence, offering a fascinating glimpse into a time of uncertainty and intrigue. Among many stories, Ron visits an RAF base in the UK where his brother was a crew member of a Vulcan bomber, Britain's nuclear deterrent at the time. The RAF quizzes Ron in detail about the locations he has visited in Romania. Back in Romania Ron navigates the intricacies of its society and shares stories of friendships forged under the watchful eyes of the Securitate, Romania's feared secret police. Ron describes his interactions with various characters, each with their own motivations and secrets. From a duck shooting party at a Communist Party hunting lodge to a tense encounter with tanks near the Soviet border, Ron's stories are filled with suspense and unexpected twists. Buy Ron's book here and support CWC https://amzn.to/3Om8kZt Episode extras here https://coldwarconversations.com/episode378/ Related episodes: Hitchhiking behind the 1960s Iron Curtain https://pod.fo/e/2098ae A Childhood under the Eye of the Secret Police https://pod.fo/e/a4730 My life laid bare through secret police files https://pod.fo/e/12e45f A Hungarian Childhood in Cold War Romania https://pod.fo/e/1190aa Escaping from Cold War Romania https://pod.fo/e/11ad63 Emanuela - a Cold War Romanian Childhood https://pod.fo/e/f0376 Reporting the 1989 Romanian Revolution https://pod.fo/e/1ea8c The fight to preserve Cold War history continues and via a simple monthly donation, you will give me the ammunition to continue to preserve Cold War history. You'll become part of our community, get ad-free episodes, and get a sought-after CWC coaster as a thank you and you'll bask in the warm glow of knowing you are helping to preserve Cold War history. Just go to https://coldwarconversations.com/donate/ If a monthly contribution is not your cup of tea, we welcome one-off donations via the same link. Find the ideal gift for the Cold War enthusiast in your life! Just go to https://coldwarconversations.com/store/ Follow us on BlueSky https://bsky.app/profile/coldwarpod.bsky.social Follow us on Threads https://www.threads.net/@coldwarconversations Follow us on Twitter https://twitter.com/ColdWarPod Facebook https://www.facebook.com/groups/coldwarpod/ Instagram https://www.instagram.com/coldwarconversations/ Youtube https://youtube.com/@ColdWarConversations Love history? Join Intohistory https://intohistory.com/coldwarpod   Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices