Podcasts about Anul

Iată motivul pentru care a propus un armistițiu de trei zile în apropierea sărbătorii dedicate zilei victoriei în cel de-al doilea război mondial. Presa ucraineană vorbește despre o propunere manipulatoare menită să asigure liniștea unui act ritual – o nouă paradă dedicată cultului necrofil dezvoltat de ruși în legătură cu această zi. „În ajunul tradiționalei isterii victorioase care are loc în fiecare an în Rusia pentru a comemora sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Kremlinul a anunțat un armistițiu de trei zile în Ucraina. Ucraina a respins însă această propunere manipulatoare, amintind că baza unei diplomații autentice nu poate fi decât un armistițiu imediat și fiabil, care să dureze cel puțin 30 de zile,” citim în unian.ua.Jurnaliștii ucraineni spun că doar rușii beneficiază de propunerea lui Putin.„De fapt, Rusia a construit un cult pseudo-religios necrofil în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Prin urmare, conform planului conducerii dictatoriale ruse, pe 9 mai ar trebui să aibă loc un act sacru, un ritual – (adică, n.r.) o paradă în Piața Roșie. Și este extrem de important pentru ruși ca în niciun caz dronele ucrainene să nu participe la această paradă. Pentru că ar putea foarte bine să aterizeze în fața Kremlinului,” mai scrie Unian.Publicația adaugă: „Rușii știu foarte bine că apărarea lor antiaeriană nu este capabilă să le garanteze securitatea, nici măcar în capitală. Dar chiar dacă s-ar putea conta pe apărarea aeriană rusească, o simplă alertă de apărare aeriană în mijlocul unei parade și necesitatea de a-l ascunde pe Vladimir Putin însuși și pe toți oaspeții săi străini undeva într-un adăpost ar fi neplăcută pentru Federația Rusă.”„Mai mult, o anulare a paradei i-ar demoraliza foarte mult pe ruși înșiși. Situația din Federația Rusă nu este deloc aceeași ca acum doi ani sau chiar acum un an. Dacă la vremea respectivă existau mulți voluntari care stăteau la coadă la birourile de recrutare militară pentru a semna un contract, astăzi mobilizarea este problematică.”Ucraina va fi reprezentată la Eurovizion de grupul Ziferblat„Artiștii ucraineni au reușit întotdeauna să se califice în finala Eurovision, însă râvnita victorie a fost obținută doar de trei ori,” relatează tot unian.ua.„Cântăreții ucraineni au impresionat adesea cu talentul  vocal pe scena internațională, cucerind mii de fani din întreaga Europă. Au ajuns pe podium de mai multe ori, dar doar trei artiști ucraineni au câștigat primul loc.” Aceeași performanță a fost egalată de Suedia.Prima apariție a Ucrainei la Eurovision a fost în 2003, iar în anul următor țara a obținut prima sa victorie.Anul acesta evenimentul va începe pe 13 mai, iar Ucraina va fi reprezentată de grupul Ziferblat.Partidul aflat la putere în Georgia acuză UE de șantajVisul Georgian răspunde cu ultimatumuri la declarațiile comisarului european pentru extindere, Marta Kos, privind posibila reluare a dialogului cu Tbilisi. Ce își dorește „Visul Georgian” și ce măsuri se discută la Bruxelles pentru a „readuce Tbilisi pe calea europeană”?Iată un subiect din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.Într-un interviu acordat publicației, Marta Kos enumeră deciziile pe care le-ar putea lua Uniunea dacă Georgia nu respectă angajamentele luate din postura de candidat la Uniunea Europeană. Proteste masive au loc în țară de anul trecut, opoziția nerecunoscând rezultatul alegerilor legislative. Partidul aflat la putere, Visul Georgian a format singur parlamentul, opoziția refuzând să preia mandatele. Suspendarea călătoriilor fără vize în UE și înghețarea statutului de candidat, sunt două dintre măsurile pe care le-ar putea lua Bruxellesul pentru a conducerea de la Tbilisi.Visul georgian răspunde Uniunii cu un ultimatum: „Limbajul șantajului” - așa numește controversata președintă a Parlamentului, Chalva Papuashvili, pârghiile de presiune enumerate de comisarul european. În ultima vreme, acesta nu a ezitat să critice Bruxelles-ul acuzând că în Uniunea Europeană „există partidul războiului mondial, alias (Deep State, n.r.) Statul Profund”.Papuashvili susține că finanțează „propaganda violenței și discursul instigator la ură în Georgia.”  La fel ca noua administrație americană, UE ar trebui să denunțe „practicile dăunătoare în utilizarea ajutorului extern” și să examineze critic „modul în care banii UE au fost implicați în finanțarea diverselor procese dăunătoare din alte țări, inclusiv din Georgia.”Controversatul președinte al Parlamentului spune că se confruntă cu Bruxelles-ul în numele „poporului georgian,” adaugă publicația.R.Moldova ia măsuri împotriva profesorilor care răspândesc propagandă ruseascăProfesorii din Republica Moldova nu vor mai putea colabora cu organizații care subminează suveranitatea și securitatea statului, potrivit unor modificări propuse la Codul de etică al cadrului didactic, citate de diez.md. Acestea se află în consultare publică până pe 9 mai. Proiectul mai prevede interzicerea manifestărilor extremiste, xenofobe și a implicării în organizații sancționate de Uniunea Europeană.În data de 2 mai, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a anunțat că tot mai muți profesori din unele regiuni ale Republicii Moldova merg la instruiri în Federația Rusă. Aceste întâlniri sunt organizate prin intermediul organizației Evrazia – aflată sub sancțiuni în Uniunea Europeană pentru subminarea independenței Republicii Moldova și afiliată cu oligarhul condamnat Ilan Șor.Acolo sunt reiterate narativele promovate de Federația Rusă la nivel global și, în special, în regiuni. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Indiferent de evoluțiile din zona politică, situația economiei românești este extrem de dificilă. Viitorul președinte și viitorul guvern vor trebui să ia măsuri nepopulare, dar absolut necesare pentru a da încredere finanțatorilor României. Demisia premierului Marcel Ciolacu are semnificații politice, dar și economice. Rațiunile politice se pot înțelege: a fost o înfrângere în primul tur al alegerilor prezidențiale și, în frunte cu premierul, partidele învinse s-au hotărât să își asume rezultatul.Dar, demisia luiMarcel Ciolacu a fost interpretată în mai multe feluri. Unii au salutat-o susținând că premierul și guvernul său trebuie plece cât mai repede pentru că oricum nu au capacitatea de a reforma economia.Alții sunt de părere că ieșirea de la guvernare care va fi operațională după alegerile prezidențiale nu este altceva decât o fugă din fața unei situații economice dificile. Trebuie spus că nu este pentru prima oară când un partid sau mai multe părăsesc „corabia” guvernării după ce au adus economia într-o situație foarte grea.Realitatea este că guvernul Ciolacu s-a dovedit incapabil să restructureze administrația și să echilibreze bugetul de stat. De aceea, plecarea rapidă a premierului Ciolacu este binevenită, pentru că oricum acesta nu ar fi putut să piloteze o schimbare reală. Deci, demisia lui Marcel Ciolacu este utilă.Din punct de vedere politic, retragerea premierului ridică miza alegerilor prezidențiale, în sensul că se adaugă și cea a Executivului. Mai exact, noul președinte va trebui să găsească împreună cu partidele parlamentare o majoritate sau un guvern minoritar susținut în Parlament.Citeste siBreaking News | Marcel Ciolacu a anunțat că își depune demisia din funcția de prim-ministruIndiferent de desfășurarea evenimentelor din politică situația bugetară este extrem de dificilă. Deci, indiferent de alegerea președintelui și de formarea unui nou guvern, tema economică este aceeași.Cifrele bugetare arată rău. Anul trecut, deficitul bugetar calculat prin metoda ESA, care include toate obligațiile de plată, a fost de 9,3% dinPIB. Anul acesta, în primul trimestru, deficitul a atins nivelul de 2,28% din PIB, ceea ce înseamnă că nu există nicio îmbunătățire față de anul trecut, dimpotrivă este o creștere. Deci, deficitul urcă într-un an în care ar trebui să scadă.Ieri, Ministerul Finanțelor a încercat să se împrumute cu 500 milioane de lei, o sumă extrem de mică față de necesarul de finanțare de anul acesta. Rezultatul a fost că băncile locale au cerut dobânzi mari, iar statul român a fost nevoit să renunțe la împrumut. Este doar un semnal referitor la dobânzile pe care le așteaptă creditorii României în următoarea perioadă. De altfel, anularea licitației de pe piața internă vine după ce șeful Trezoreriei Ministerului Finanțelor a avertizat că România va mai putea ieși pe piețele financiare internaționale doar după alegerile prezidențiale și mai ales după adoptarea unui al doilea pachet fiscal, adică după ce guvernul va hotărî noi măsuri de echilibrare a bugetului.Decizii privind mărirea fiscalității și eventual de restructurare a administrației publice și locale sunt considerate inevitabile. Guvernul, indiferent de culoarea politică, va fi obligat să ia măsuri nepopulare de care fostele Executive s-au ferit și le-au amânat.Doar că în economie orice amânare se plătește. Corecțiile bugetare care trebuie făcute acum sunt cu atât mai dificil de realizat acum, când o „lebădă neagră” vine dinspre politica românească, iar o a doua „lebădă neagră” se arată dinspre economia globală.Deficitul comercial a crescut cu 20% față de anul trecut și de asemenea, în 2024, datoria publică a crescut cu 36 miliarde de euro, un nivel record absolut negativ. Cu toate acestea, la sfârșitul anului trecut, obligațiile restante de plată la concedii medicale către companii erau de aproximativ patru miliarde de lei. Poate singura luminiță care se vede în acest întuneric este alocarea mai multor sume bugetare pentru investiții. Cu toate acestea, efectele asupra creșterii economice sunt minime, Sunt indicatori și cifre care exemplifică gestiunea slabă a finanțelor publice. Ele arată cât de dificilă va fi sarcina viitorului președinte și a viitorului guvern. Indiferent cum se vor numi.

Demisia lui Ciolacu, cadoul otrăvit care deturnează campania (SpotMedia) - Semnificația votului din 4 Mai: Începutul sfârșitului pentru marile partide / România, la un pas de groapa suveranismului (G4Media) - Tăcerea urnelor. Legătura dintre absența la vot și ascensiunea extremismului| ANALIZǍ (Adevărul) România traversează zile de foc. Guvernarea se destramă. Nicuşor Dan: Românii au de ales între libertate economică şi prosperitate versus izolaţionism. Mediul de business: Revenirea la stabilitate este cea mai importantă (ZF)    Marcel Ciolacu şi-a dat demisia din fruntea Executivului, iar PSD a anunţat ieşirea de la guvernare, miniştrii săi urmând să rămână interimari până la formarea unui nou guvern. Decizia e luată la o zi de când Crin Antonescu, propunerea alianţei PSD, PNL, UDMR pentru funcţia de preşedinte, nu a intrat în turul al doilea. PNL a decis să rămână la guvernare, anunță Ziarul Financiar.„Românii au două opţiuni diametral opuse pentru alegerile din 18 mai – o direcţie proocidentală versus o direcţie antioccidentală, una de libertate economică, faţă de una de izolaţionism economic. Am speranţa puternică că societatea românească are resursele interioare pentru a face alegerea corectă“, a spus Nicuşor Dan, primarul Capitalei şi candidatul de pe locul secund intrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. De partea cealaltă, George Simion nu a transmis ieri niciun mesaj. Mediul de afaceri spune că România are acum nevoie de un preşedinte care înţelege economia reală şi poate juca un rol de coagulare a intereselor naţionale. Din industrie, agri­cultură sau antreprenoriat, mesajul e acelaşi: România are nevoie de producţie internă, reforme administrative, viziune strategică şi parteneriate autentice între stat şi mediul privat. Anul 2025 nu mai e un an al promisiunilor, ci al deciziilor care vor marca viitorul economic al ţării.  Demisia lui Ciolacu, cadoul otrăvit care deturnează campania (SpotMedia)Ruperea coaliției de guvernare și demisia lui Marcel Ciolacu reprezintă o evoluție periculoasă în contextul electoral fragil și un cadou otrăvit al PSD.De ce?Vacantarea funcției de premier acum transformă campania într-una despre viitoarea guvernare, viitoarea majoritate și, în primul rând, viitorul premier.Electoratul lui Simion primește o miză suplimentară să-l voteze, Călin Georgescu, de abia scăpat de niște elemente din controlul judiciar, poate deveni jucător activ în campanie, pentru că ideea de tandem președinte-premier este de actualitate imediată.Narativul este simplu de anticipat: Călin Georgescu sau anticipate. Iar în caz de anticipate, nu cred că e greu de imaginat ce scor ar avea extremiștii.Nicușor Dan este presat să anunțe o coaliție și un nume de premier. În plină criză guvernamentală, subiectul nu poate fi evitat. Tema pe care mizează să pedaleze, „Est sau Vest? Rusia sau UE?", este eclipsată de această chestiune de actualitate imediată care ține, prin excelență, de atribuțiile președintelui, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. Semnificația votului din 4 Mai: Începutul sfârșitului pentru marile partide / România, la un pas de groapa suveranismului (G4Media)România se află într-un moment de răscruce după 35 de ani de la căderea comunismului. Marile partide care au dominat trei decenii de politică nu-și mai controlează propriii alegători. Crin Antonescu nu a reușit să obțină nici măcar jumătate din voturile cu care PSD și PNL intrau în Parlament în 2024 (22% PSD, 14% PNL, 6% UDMR). Partidele tradiționale sunt împinse spre margine, în timp ce marginalii urcă vertiginos spre vârful puterii. Aceasta este moștenirea lăsată de fostul președinte Klaus Iohannis: o țară făcută praf.România este la un pas de groapa suveranismului. Evitarea acestui pas este extrem de dificilă. Probabil vom fi nevoiți să trecem prin aventura extremismului de dreapta, până când alegătorii care azi jubilează că au lovit „sistemul” vor înțelege dimensiunea dezastrului economic și politic care va urma. A doua zi după victoria lui George Simion și Călin Georgescu, vom vedea retrageri masive de capital și prăbușirea încrederii în economie. Catastrofa este iminentă într-o țară în care toți indicatorii macroeconomici sunt deja pe roșu.Și totuși, chiar cu România pe marginea prăpastiei, la un pas de groapa suveranismului, merită să luptăm cu toată forța pentru democrația de tip occidental. Șansele infime ale lui Nicușor Dan trebuie jucate până la capăt, consideră jurnalistul Dan Tăpălagă, de la G4Media. Mai sunt două săptămâni în care românii pot decide dacă vor cu adevărat să schimbe radical direcția și să arunce țara în aventura populismului sterp, izolaționismului și vulnerabilității în fața Rusiei – sau dacă preferă să mențină România în rândul țărilor europene. Tăcerea urnelor. Legătura dintre absența la vot și ascensiunea extremismului| ANALIZǍ (Adevărul)Aproape jumătate din electorat nu se mai prezintă de ani buni la vot. Această tăcere a majorității a permis ca discursurile radicale, bazate pe suveranism religios, anti-europenism și atacuri la adresa instituțiilor democratice să devină dominante, subliniază experții. "Electoratul pro-european, moderat și rațional a fost insuficient mobilizat", completează specialiștii.În ciuda faptului că Nicușor Dan are o bază de susținători mai stabilă, George Simion beneficiază de mai multe „bazine” de voturi din care poate atrage sprijin, având în vedere că scorul său în primul tur a fost aproape dublu față de al lui Dan. Șansele lui Nicușor Dan de a câștiga sunt legate de mobilizarea unei părți semnificative din electoratul tăcut, care nu s-a prezentat la urne.Integral în Adevărul.

România nu reușește să restructureze instituțiile de stat și drept urmare nu poate să scadă cheltuielile publice. În schimb, Franța face un plan de fuziune sau desființare a unor agenții guvernamentale. De cel puțin cinci ani, guvernele României își propun să restructureze instituțiile statului. Rezultatele sunt aproape de zero. Sunt doar două lucruri concrete pe care le putem menționa. Cu patru ani în urmă, ministrul economiei de atunci, Claudiu Năsui, a încercat să schimbe ceva la agențiile și companiile din subordinea ministerului. Năsui era hotărât să ducă până la capăt restructurarea ministerului, dar înainte să se întâmple acest lucru a fost obligat să plece din funcția de ministru.Un al doilea caz concret îl vedem în acest moment la Ministerul Dezvoltării. Ministrul Cseke Atilla a anunțat că se desființează Agenția Națională pentru Locuințe (ANL) și Institutul Național de Administrație. Este adevărat o încercare de restructurare.În rest, ministerele și instituțiile publice nu au făcut nimic pentru a aplica un program de restructurare, chiar dacă guvernul și l-a asumat. În urmă cu un an de zile, premierul Ciolacu „se bătea cu pumnii în piept” cerându-le miniștrilor să prezinte planuri de restructurare ale instituțiilor din subordine. Astăzi, nimeni nu mai știe ce s-a întâmplat cu reorganizarea, iar rezultatele sunt practic invizibile.De altfel, se pare că de la membrii guvernului până la experți, nimeni nu se mai așteaptă să vadă restructurarea instituțiilor statului. Toată lumea parcă s-a resemnat cu ideea că nu se poate face nimic în materie de reducere a instituțiilor statului și implicit de scădere a cheltuielilor bugetare.Această senzație se răspândește și în ceea ce privește angajații din autoritățile locale, chiar dacă este evident că personalul din aceste instituții este supradimensionat. Sunt economiști români care susțin că nu se pot micșora cheltuielile bugetare și că soluția pentru a echilibra bugetul este creșterea de taxe și impozite.În acest context, la începutul săptămânii, ministrul francez al conturilor publice a anunțat că va începe o curățenie în rândul instituțiilor de stat. Reorganizarea va face parte din proiectul de buget pentru anul 2026. Ministrul conturilor publice a declarat că o treime din agențiile statului vor fuziona sau vor fi pur și simplu desființate. Guvernul francez își propune să construiască un stat mai puternic și mai eficient. Fuziunile și desființările de instituții vor duce la reducerea numărului de angajați bugetari,De exemplu, guvernul francez a avansat ideea ca ieșirile din sistem prin pensionare să nu mai fie înlocuite cu noi angajați. Ar fi vorba despre 180.000 de salariați care ar trebui să iasă la pensie.Bugetul de stat francez arată că există 434 de instituții de stat care primesc o finanțare publică în valoare de 77 miliarde de euro și care angajează 180.000 de funcționari.Presa franceză se întreabă: care ar putea fi agențiile de stat care ar putea să dispară? Deocamdată, se știe că universitățile nu vor fi atinse. În schimb, se anticipează că ar putea fi atinse cele patru agenții guvernamentale din domeniul cercetării, care împreună au 50.000 de angajați. Al doilea sector este cel al tranziției ecologice, domeniu care adună patru agenții guvernamentale și peste 10.000 de funcționari. De asemenea, pe „lista neagră” s-ar putea afla și Comisia Națională pentru Dezbatere Publică.Francezii nu mai înțeleg cum funcționează unele instituții publice. Ministrul a declarat că un prim „șantier” a fost deschis sub autoritatea prim-ministrului. O echipă de specialiști analizează felul în care funcționează instituțiile statului. Un al doilea „șantier” este cel al unei comisii care auditează toate agențiile de stat.Anul trecut, Franța a avut un deficit bugetar de 5,8% din PIB, iar guvernul și-a propus să reducă anul acesta deficitul la 5,4% din PIB, ceea ce înseamnă un efort bugetar de aproximativ 50 miliarde de euro. În Franța se poate. În România, nu?

Acum 11 ani am început o tradiție de ziua mea, aceea de a scrie o listă cu atâtea motive de recunoștință câți ani împlinesc. Anul ăsta am ajuns la 42 de motive pe care le-am găsit cu ușurință. Ce am conștientizat recent este că prin acest obicei pe care mi l-am format, prin faptul că îmi antrenez de atâta timp mintea să găsească lucruri bune în viața mea, mi-am mărit capacitatea de a sta cu bucuria, cu mândria reușitelor.Celebrarea victoriilor de orice proporții e ceva în care cred puternic. În același timp, multe dintre clientele mele au o dificultate în a-și da voie să facă asta.Explorăm împreună în episod de unde vine dificultatea asta și cum poți începe încă de azi să ții mai mult spațiu pentru a te bucura de succesele tale, pentru a le integra și a le transforma într-un combustibil foarte diferit de cel pe bază de critică și judecată.Vorbim și despre upper limit problem și te las și cu un exercițiu fain pe care să îl explorezi.Dacă ești într-un moment în care vrei să-ți onorezi procesul, să ieși din goană și de pe pilotul automat și să construiești dintr-un spațiu de autenticitate, de intenție și de aliniere și simți că ai nevoie de sprijin ca să faci tranziția asta într-un mod în care să și reziste, putem face asta împreună printr-un proces de coaching transformațional. Deschid 3 locuri pentru un proces profund de coaching de 4 luni în care lucrăm exact cu aceste lucruri începând din luna mai: să încetinești ca să-ți auzi voceasă te reconectezi cu ce contează pentrutinesă îți crești încrederea în tinesă construiești din autenticitate, nudin presiune într-un mod potrivit ție și care îți onorează capacitatea din sezonul în care te afli.Găsești detaliile aici: https://www.cristinaotel.ro/coaching/M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

La liceul francez „Anna de Noailles” din București a avut loc inaugurarea proiectului „Pedale Salvatoare 4.0” derulat de Asociația Pastel în colaborare cu Comitetul Național Paralimpic. Acest proiect contribuie și la achiziționarea de scaune cu rotile electrice persoanelor care se confruntă cu dizabilități locomotorii. Anul acesta, sportivii paralimpici vor primi 9 scaune rulante adaptate pentru baschet și atletism.

Invitatul meu din acest episod este Valentin Dragu, care se află pentru a doua oară la masa Podcastul Banii Vorbesc. Anul 2025 vine cu volatilitate ridicată, schimbări economice și decizii politice care influențează piețele financiare. Cum ar trebui să navigheze investitorii prin aceste incertitudini? Este volatilitatea o oportunitate sau un risc major? Alături de Valentin […] Articolul Investitii Actiuni Internationale in 2025: Oportunitati sau Riscuri? – Valentin Dragu S09E05 apare prima dată în Laurentiu Mihai.

L-am invitat pe Dr. Marius Sava, medic specialist în pneumologie și patologia somnului, să ne dea o mână de ajutor și să ne explice de ce somnul este un „supliment natural” cu un rol major asupra dispoziției, productivității, sănătății fizice și, de ce nu, al frumuseții noastre. Discutăm despre numărul de ore de somn necesare pentru a avea un somn de calitate, despre barierele pe care le întâmpinăm în relație cu somnul, inclusiv despre insomnie și dacă medicația poate fi o soluție. Dar, cel mai important, aflăm ce se întâmplă în corpul nostru în lipsa somnului și ce soluții simple avem la îndemână pentru a reuși să ne odihnim.Aducem în discuție informații interesante și din cel mai extins studiu IKEA despre somn efectuat vreodată, cu peste 55 000 de participanți din 57 de țări, și care prezintă informații extrem de importante despre relația oamenilor cu somnul și obiceiurile în directă legătură cu odihna de zi cu zi. Anul acesta, IKEA a marcat Ziua Mondială a Somnului (14 martie), ocazie cu care a lansat studiul Sleep Uncovered.

Anul trecut, în luna decembrie, Consiliul Concurenței autoriza cu condiții o tranzacție din sectorul de retail. Este vorba despre preluarea brandului Profi de către compania Ahold Delhaize, cea care deține în România magazinele Mega Image. A fost o tranzacție mare chiar și la nivel european, pentru că suma preluării a fost estimată la 1,3 miliarde de euro. Condiția impusă de Consiliul Concurenței era ca 87 de magazine Profi din 44 de localități, în care piețele Mega Image și Profi se suprapun, să fie vândute către alte companii.”Ziarul Financiar” a scris ieri că există oferte neangajante pentru cele 87 de magazine și că tranzacția este estimată la o valoare de 50 milioane de euro. Vânzarea celor 87 de magazine trebuie privită dintr-un punct de vedere mai special. Se știe că de ani de zile producătorii români acuză marile rețele comerciale de practici incorecte. Mai întâi, a fost vorba despre impunerea unor așa-numite taxe abuzive, precum taxa de raft sau cea de marketing. A urmat apoi subiectul termenelor de plată și cel al prezenței efective în magazine a produselor românești. A fost nevoie de câțiva ani și de câteva legi ratate pentru ca acuzațiile producătorilor să se mai estompeze.În tot acest timp, dosarul supermarketurilor a devenit unul european, astfel că a fost promovată o directivă numită a practicilor comerciale neloiale. De fapt, legislația europeană, preluată apoi la nivel național, impunea, pe lângă termene de plată maxime, o negociere anuală între producători și comercianți. De altfel, unele state europene, precum Franța, au în legislația națională termene clare până la care negocierile anuale trebuie să aibă loc.Legislația europeană sau cea națională nu a făcut decât să atenueze războiul dintre rețelele comerciale și producători, nu să îl oprească. Acum, divergențele capătă alte forme. Taxele impuse de supermarket au intrat „în umbră”, problema este a modului în care se fac delistările din magazine. În plus, creșterea inflației a adus cu sine un „țap ispășitor”, bineînțeles, marile rețele comerciale. Răspunsul unor state a fost plafonarea adaosului comercial practicat de magazine.În tot acest conflict s-a uitat prea des că rețelele comerciale au nevoie de cantități mari de produse, de o anumită calitate, ambalate după standarde precise. De asemenea, s-a trecut prea ușor cu vederea că toate marile rețele comerciale prezente în România au finanțat și încurajat asociații sau producători români care să poată livra marfa în condiții de calitate și cantitate cerute de comerțul modern.S-a uitat prea ușor că, în cele din urmă, producătorii nemulțumiți de supermarketuri aveau toată libertatea de a-și construi propria rețea de magazine. În ultimă instanță, într-o economie liberă nimeni nu te obligă să vinzi în supermarketuri.În aceste condiții, scoaterea la vânzare a celor 87 de magazine Profi ar trebui să fie o mană cerească pentru producătorii români nemulțumiți de colaborarea cu supermarketurile.Stimați producători români, dacă rețelele comerciale sunt atât de abuzive și de incorecte, nu aveți decât să cumpărați cele 87 de magazine scoase la vânzare! Ar fi un prim pas pentru a vă crea propria rețea de vânzări. Desigur, un singur producător nu va putea cumpăra magazinele. Dar, există asociații, există patronate și există bănci care sunt gata să finanțeze un plan serios de afaceri.În ultimă instanță, statul român, care a pierdut milioane de euro la Casa de comerț Unirea, ar putea să facă, dintr-o mișcare, o rețea de magazine. Acum este momentul ca producătorii români să arate că pot să facă un lucru concret. Dacă nu vor sau nu pot să cumpere cele 87 de magazine ar fi bine ca pe viitor să nu mai spună nimic critic la adresa supermarketurilor!

Aradul Matinal este o emisiune de informații matinale pentru minți matinale servite în eter și-n online de Basil Mureșan, Mihai Todoca și Mihai Molnar. Cel mai provincial morning show!Ne auzim în fiecare dimineață, de Luni până Vineri, de la 07:00 la 11:00 pe 99,1FM sau online pe ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠http://live.radioarad.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Aradul Matinal⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠este cel mai provincial morning show! 99,1 FM

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) trage un semnal de alarmă referitor la evoluția economiei globale în condițiile în care SUA impune taxe vamale. Efectele sunt menționate în raportul OECD: producție mai mică, inflație mai mare, încetinire a creșterii economice. OECD a publicat raportul privind perspectivele economice. Prognoza instituției internaționale este deja tradițională, doar că raportul din martie a.c. are ceva în plus și anume este primul după ce administrația Trump a început să aplice noua sa politică economică.Analiza OECD oferă câteva repere despre felul în care va evolua economia mondială în noile condiții de creștere a incertitudinii. Raportul notează pentru început că anul trecut economia mondială a fost rezilientă și a înregistrat o creștere cu 3,3%. Cele două motoare de creștere au fost veniturile realizate de companii mai mari decât în anul precedent și reducerea ratelor de dobândă.Ceea ce a câștigat anul trecut, va pierde anul acesta. Prognoza OECD arată o încetinire a creșterii economiei mondiale pe fondul scăderii încrederii consumatorilor și a creșterii incertitudinilor din economie. Sursa acestora este în principal schimbarea politicii economice în multe state, respectiv introducerea de bariere comerciale.Raportul OECD precizează că deciziile privind taxele vamale luate de SUA și cele de răspuns ale altor state vor avea consecințe economice. Taxele vamale mai mari vor aduce venituri suplimentare la buget pentru toate statele care cresc tarifele, dar în același timp prețul bunurilor importate va fi mai mare, ceea ce îi va afecta pe consumatori, fie că este vorba despre persoane fizice sau companii.Anul trecut, la nivelul economiei mondiale s-a înregistrat o creștere a salariilor mai mai mare decât nivelul productivității. Dar, această evoluție a dus în cele mai multe economii la o creștere a costurilor cu forța de muncă. În Europa, au crescut salariile minime, în timp ce în unele economii, precum Brazilia, Statele Unite, Spania, Marea Britanie sau Canada, salariile au depășit nivelul de dinainte de pandemie. Sunt, însă, și state în care salariile nu au ajuns la valoarea pe care o aveau înainte de anul 2020. Este cazul Italiei, Franței sau Japoniei.Tensiunile inflaționiste vor persista în economia globală. Multe state vor avea și anul acesta rate ale inflației ridicate sau în orice caz mai mari decât nivelul ideal de 2%. Cu toate acestea, raportul OECD previzionează că economia mondială își va încetini creșterea față de anul trecut (3,2%), iar inflația va fi mai mare în multe dintre economii. Statele care aplică taxe vamale mai mari, precum SUA, Mexic sau Canada, vor avea și o rată a inflației mai ridicată.Analiza OECD arată riscurile și provocările cu care se va confrunta anul acesta economia mondială. Ele pleacă de la aceeași temă, cea mai complicată, și anume taxele vamale introduse de SUA și măsurile în oglindă luate de statele afectate de deciziile administrației Trump.Sunt o serie de calcule care arată că o creștere cu 10% a taxelor vamale bilaterale între SUA și țări terțe duce la reducerea producției mondiale cu 0,3% timp de trei ani și, în același timp, la o creștere a inflației cu 0,4 puncte procentuale timp de trei ani. Dincolo de cifre, tendințele sunt importante, iar ele arată că taxele vamale au impact în economia mondială, în sensul scăderii producției și creșterii prețurilor. Să recunoaștem, nu este chiar evoluția pe care ne-o dorim pentru economie.Mai complicat este că o rată a inflației mai mare decât așteptările de la începutul anului va obliga băncile centrale să își reseteze politica monetară, adică fie să amâne reducerea dobânzii, fie chiar să ajungă la o creștere a dobânzii de politică monetară. În aceste condiții, politica monetară va rămâne prudentă în cele mai multe economii ale lumii.În concluzie, raportul OECD arată că anul acesta va fi dificil pentru economia mondială. Un an plin de incertitudini, un an sub amenințarea creșterii inflației și un an în care creșterea economică va încetini. Complicat, nu-i așa?

Los miembros de 'El Sanedrín' analizan la explicación de la UEFA al penalti anulado de Julián Álvarez. Además, última hora del Atlético de Madrid con Pedro Fullana y varias entrevistas ponen el foco en el malestar rojiblanco tras el 'Euroderbi' del Metropolitano.

Taxele vamale nasc noi taxe vamale. Războaiele comerciale care se desfășoară în acest moment demonstrează că deciziile americane sunt urmate de măsuri luate de statele afectate. Nimeni nu mai înțelege nimic din taxele vamale ale lui Trump. Este foarte greu să știi acum care sunt taxele noi, intrate în vigoare, care sunt cele amânate sau care sunt cele aplicate de alte state ca un răspuns simetric la cele introduse de administrația americană.În cazul europenilor, cronologia este următoarea: americanii au anunțat introducerea unei taxe vamale de 25% pentru importurile de oțel și aluminiu. Miercuri, 12 martie a.c., Comisia Europeană a introdus o taxă vamală tot de 25% pentru importurile de whisky din America. În replică, ieri, președintele american a anunțat pe propria rețea socială că va introduce o taxă vamală de 200% pentru importurile europene de vin și șampanie.Parcă nu se mai termină niciodată. Donald Trump a spus de nenumărate ori în ultimele zile că statele terțe au fost incorecte cu SUA și au abuzat de ele din punct de vedere comercial. Este doar o afirmație, pe care președintele american nu se obosește să o explice. Adică, aplică statele europene, Canada sau Mexic taxe vamale mari pentru importurile din America, în așa fel încât președintele Trump trebuie să ia măsuri? Nu este clar.Dacă anunțul președintelui american va rămâne valabil, situația industriei de băuturi alcoolice europene va fi dificilă. O taxă de 200% ar însemna oprirea exporturilor de băuturi alcoolice din Europa către America, ceea ce ar însemna ștergerea a patru miliarde de euro din exporturile franceze.Pentru Franța, Statele Unite sunt principala piață internațională. Un sfert din valoare și 18% din totalul exporturilor franceze sunt realizate peste Atlantic. Anul trecut, francezii au exportat în SUA vin în valoare de 2,3 miliarde de euro și băuturi alcoolice în valoare de 1,5 miliarde de euro. De altfel, Franța reprezintă jumătate din exporturile mondiale de băuturi alcoolice (exclusiv vinul).Pe lângă SUA și China este atentă la sectorul de producere a băuturilor. Anul trecut, după o anchetă antidumping făcută de autoritățile chineze asupra brandy-urilor europene, China a interzis vânzarea de coniac venit din Europa în aeroporturile și duty free-urile din țară.Un reprezentant al asociației Spirits Europe a declarat că la nivel mondial, un loc de muncă în industria băuturilor spirtoase creează alte 19 locuri de muncă pe lanțul comercial de la producție la comercializare. În perioada 2018-2020, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, a mai existat un război comercial între SUA și Uniunea Europeană tot pe terenul băuturilor spirtoase. Atunci, rezultatul a fost o reducere valorică a fluxurilor comerciale cu 20%-30%. În același timp, investițiile companiilor din industria de băuturi s-au redus.Europenii se declară deschiși să negocieze cu administrația americană pe tema taxelor vamale. Cu ce rezultate vom vedea în următoarea perioadă.Până atunci, să mai dăm un exemplu, de data aceasta din războiul comercial Canada-SUA. Taxele vamale impuse importurilor de oțel și aluminiu au dat naștere unei replici din partea statului canadian Ontario care a decis să aplice o suprataxă de 25% pentru energia electrică exportată în America. Trebuie spus că statul canadian este esențial pentru aprovizionarea cu energie electrică a 1,5 milioane de gospodării din trei state americane.La o zi după ce a introdus suprataxa, prim ministrul provinciei canadiene a anunțat că o retrage și că este pregătit să negocieze cu partea americană.Dar, negocierile se poartă deja cu mână forte. Președintele Donald Trump a anunțat că intenționează ca din aprilie a.c. să mărească taxele vamale pentru piesele auto fabricate în Canada, ocazie cu care ar închide producția de piese auto în Canada. Obiectivul lui Donald Trump este să fie anulate taxele vamale canadiene aplicate asupra produselor lactate americane. Sunt cazuri relevante. Ele arată cât de complicate, cât de inoportune și cât de agresive pot fi războaiele comerciale.

Anul a pornit foarte bine pentru Robin and The Backstabbers. Trupa a concertat în ianuarie într-un nou concept audiovizual cu muzică şi proiecţii 360 live, în programul Unusual, la Muzeul MINA. Pe final de februarie, Robin and The Backstabbers cântă pentru prima dată pe marea scenă a Sălii Palatului, concertul "Ritualul Primăverii" devenind un bun motiv pentru un turneu Robin and The Backstabbers prin tara, în următoarele săptămâni. Nu au ajuns o trupă de coveruri după albumul Graceland al lui Paul Simon, așa cum își imaginau, în urmă cu 15 ani, dar au reușit să ia pe sus scena de muzică alternativă din România cu melanjul lor de rock eclectic și versuri moderniste, criptice.Ce ar avea în comun un vers ca "Admisie. Compresie. Combustie. Evacuare. Propulsie. Zgomot și voci din motoare", cu vioara, harpa și alte asemenea instrumente clasice, strânse de proiectul ALTorchestra, proiect cu care Robin and The Backstabbers urcă pe scena Sălii Palatului? O prima întrebare în dialogul purtat cu Andrei Robin Proca.„Ritualul Primăverii” va avea loc pe 28 februarie, la Sala Palatului, "va fi mai mult decât un concert – va fi o experiență transformatoare pentru toți cei prezenți - un show Robin And The Backstabbers așa cum nu s-a mai făcut până acum." 

Anul trecut au avut loc în Republica Moldova alegeri prezidențiale și un referendum legat de aderarea la UE. Alegerile s-au desfășurat într-un climat tensionat, în urma unor tentative de destabilizare din partea Rusiei. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit atunci despre „un atac fără precedent pentru istoria întregii Europe” asupra țării, „bani murdari, cumpărare ilegală de voturi, implicarea în procesele electorale a unor forțe ostile din afara țării și a unor grupări criminale, minciuni, inducerea urii și a fricii”. Vorbim astăzi despre cum s-a apărat Republica Moldova de ingerințele Rusiei în alegeri și despre ce poate învăța România din experiența țării vecine. Invitatul nostru este jurnalistul Mihai Isac, din Republica Moldova.Ziarul de Gardă din Republica Moldova a realizat investigații care au arătat cum a funcționat schema de corupere a alegătorilor cu bani din Rusia, pentru a vota NU la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. Ne puteți explica ce au descoperit jurnaliștii de la Ziarul de Gardă?Mihai Isac: „Nu este pentru prima dată cînd mass-media din Republica Moldova demonstrează implicarea banilor murdari de proveniență estică în coruperea voinței electoratului din Republica Moldova. Dacă veți urmări activitatea Ziarului de Gardă, în urmă cu aproximativ trei ani, chiar una dintre jurnalistele implicate în ancheta la care v-ați referit a fost implicată într-o altă anchetă în care s-a arătat cum prin folosirea acestor bani sînt organizate proteste ilegale împotriva autorităților constituționale de la Chișinău. În același timp, chiar în noaptea alegerilor, doamna președintă Maia Sandu a menționat cifra de 300.000 de voturi care ar fi fost cumva viciate de activitatea acestei rețele paralele. (...) Republica Moldova este practic un teren de război, un cîmp de luptă informațional, unde Federația Rusă dezvoltă și aplică noi strategii și tehnici menite să corupă voința electoratului.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Experiment: Unde se duc banii noștri. Prețuri duble în coșul de cumpărături, la aceleași produse (PressOne) - De ce s-au golit atât de rapid depozitele de gaze ale României (Ziarul Financiar) -Ce exportă România în Statele Unite și cum ne afectează taxele introduse de Trump la oțel și aluminiu (Libertatea) -  Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției (Edupedu) „Cheia” candidaturii la președinție a lui Bolojan este la Crin Antonescu și la PSD. „Electoratul vrea emoție, iar el transmite seriozitate” (Adevărul)Dacă anunțată candidaturǎ a lui Antonescu nu „va decola”, Ilie Bolojan ar fi un candidat credibil la președinție, spun analiștii consultați de „Adevărul”. Cele mai mari obstacole în calea acestui scenariu sunt acceptarea lui de PSD și faptul el nu este genul de lider care transmite foarte multă emoție.Numirea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte interimar și predarea conducerii PNL îl pun într-o situația delicată în partid, dar îi permit să se promoveze pentru o eventuală candidatură la președinție.„Dacă Crin Antonescu va reuși să devină convingător în sondaje, va rămâne candidat. Dacă nu, vor încerca să se salveze. Este imposibil ca partidele să nu aibă și o strategie de rezervă, chiar dacă nu au recunoscut” declară politologul Cristian Pîrvulescu.Analistul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Paris-Est Marne-la-Vallée și la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, spune că se aude din multe surse, procentul real al domnului Crin Antonescu este semnificativ mai mic decât cel care a fost prezentat în ultimele cercetări făcute publice în finalul lunii ianuarie. În acest caz vom avea o amplificare a dispersării voturilor către Nicușor Dan sau către eventuali alți candidați posibili.Politologul George Jiglău, lector universitar la UBB, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării atrage atenția că „mereu se caută un element surpriză în perspectiva sau în preajma alegerilor, pe măsură ce ne apropiem de data scrutinului. Deci până nu se tipăresc buletinele de vot, cred că se poate întâmpla orice.”Jiglău crede că nici PSD și nici PNL, împreună sau separat, nu își permit să piardă aceste alegeri.Pe larg în ziar.Experiment: Unde se duc banii noștri. O vânătă costa 3.59 lei în 2022, acum e 7.19 lei. Prețuri duble în coșul de cumpărături, la aceleași produse (PressOne)Experimentul PressOne a reprodus, printre altele, un coș de cumpărături din aprilie 2022. Coșul a însumat 24 de produse, pentru care a plătit atunci 181 de lei. Pe listă: legume, multe din import fiind în afara sezonului, fructe, și ele tot din import, pentru că încă nu creștem banane sau grapefruit în România, lactate, brânzeturi și ceva înlocuitor de pâine.Diferența dintre atunci și acum a fost de 116 lei, pentru aceleași produse. Prețurile la alimente cresc, iar Călin Georgescu transformă nemulțumirea legată de asta în capital electoral.  Creșterea prețurilor nu poate fi rezolvată nici cu lacătul pus pe ușa marilor magazine, nici fluturând stegulețe în fața rafturilor.Un studiu bazat pe date din septembrie 2023 al Fundației Friedrich Ebert România și Syndex România arată cum valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, pentru o familie formată din doi adulți și doi copii se ridică la 9.978 de lei. De ce s-au golit atât de rapid depozitele de gaze ale României (Ziarul Financiar)Depozitele de gaze ale României se golesc văzând cu ochii, pe 10 februarie gradul de umplere a acestora fiind de numai 39%.Anul trecut, în aceeaşi zi, depozitele erau pline în proporţie de 60%. Ce se întâmplă? Autorităţile au fost luate prin surprindere de iarnă, scrie ZF.În noiembrie, s-a scos cu 58% mai mult decât s-a prognozat. În februarie, am limitat extracţia ca să avem gaz până la primăvară. Ce exportă România în Statele Unite și cum ne afectează taxele introduse de Trump la oțel și aluminiu (Libertatea)România exportă produse în valoare de 2,1 miliarde de euro și face importuri de 1,19 miliarde, arată datele Institutului Național de Statistică (INS) la solicitarea Libertatea.Trump a impus luni tarife vamale de 25% pentru toate importurile de oțel și aluminiu ale SUA, din cauza dezechilibrelor comerciale avute.Exporturile României către SUA sunt doar 2,28% din totalul exporturilor de 92,6 de miliarde de euro ale țării noastre, însă pot fi afectate de tarifele introduse de președintele american. În România activează mai mulți producători de oțel, precum combinatele de la Galați, Târgoviște, Hunedoara, Călărași și Zalău, în vreme ce țara noastră este și cel mai mare producător de aluminiu din sud-estul Europei prin Alro Slatina.Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției (Edupedu)Mircea Cărtărescu, scriitorului român contemporan cu cea mai mare notorietate națională și internațională, nu a fost admis ca membru corespondent în Academia Română, el picând „la distanță de un vot” în cadrul procedurii de admitere care s-a desfășurat, miercuri, în Adunarea Generală a forului, după cum a spus șefa secției de Filologie a Academiei, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, contactată de Edupedu.ro. Aceasta a arătat că Mircea Cărtărescu obținuse, în urmă cu aproximativ o lună, 9 din 9 voturi în cadrul acestei secții, pentru o nominalizare ca membru corespondent, în cadrul procedurilor de desemnare a noilor membri.Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanților și a obținut numai 73. „este păcat pentru că am fost foarte aproape să facem un act corect, de răsplătire a valorii, care este foarte evidentă”  a declarat Rodica Zafiu.

Cea de-a 13-a ediție a Jazz in the Park Festival deschide sezonul marilor evenimente din România cu un line-up divers, ce include artiști de renume internațional. Locația rămâne aceeași, idilică și plină de autenticitate: parcul Etnografic ”Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Ne spune mai multe despre ediția 2025, invitații emisiunii RFI360, Alin Vaida și Alex Manda. Jazz in the Park Festival aduce în 2025 în România, un line-up divers: Ibrahim Maalouf, Kokoroko, Biréli Lagrène, Seun Kuti & Fela's Egypt 80, Alabaster DePlume, Mammal Hands, Transylvania Jazz Orchestra, Berti Barbera & Sebastian Burneci Quintet, Sorvina, Amphitrio, jazzbois și New Fossils. Festivalul își schimbă data în calendarul de evenimente și va fi organizat la începutul verii, în 6-8 iunie 2025.Jazz in the Park este a daytime festival - începând cu această ediție, festivalul își propune să nu fie unul la care participanții să vină doar seara, ci să aibe activități încă de la primele ore ale zilei. Experiența de festival se trăiește cel mai bine atunci când petreci legat mai multe ore și când participi nu doar la concerte, ci te bucuri de toate activitățile, mănânci acolo și încerci experiențe noi.Pentru câteva zile, lumea se oprește din graba ei și începe să asculte.Lineup-ul ediției 2025: Ibrahim Maalouf (Franța/Liban) – Trompetist și compozitor de renume internațional, cunoscut pentru stilul său în care combină jazzul cu influențe orientale. Primul instrumentist libanez nominalizat la Grammy, recunoscut pentru albumul „Queen of Sheba”. La Jazz in the Park 2025 aduce cel mai nou proiect al său, T.O.M.A. - ”Trumpets of Michel-Ange”.Kokoroko (Londra, UK) – Trupa londoneză de Afrobeat-jazz, formată din opt muzicieni și condusă de Sheila Maurice-Grey, este cunoscută pentru energia vibrantă și fuziunea sunetelor africane și hip-hop cu jazzul contemporan. Melodia lor „Abusey Junction,” lansată pe un EP în 2018, a devenit un hit viral, cu peste 50 de milioane de vizualizări pe YouTube.Biréli Lagrène (Franța) – Virtuoz al chitarei și ambasador al gypsy jazzului, cu influențe puternice din stilul lui Django Reinhardt. Albumul său „Gipsy Project” rămâne un reper în jazzul manouche.Alabaster DePlume (Anglia) – Saxofonist, poet și activist, cunoscut pentru combinația sa de jazz, spoken word și improvizație. Muzica lui este profund introspectivă și evocatoare.Mammal Hands (Anglia) – Trio britanic care îmbină jazzul cu influențe de muzică clasică, electronică și minimalism. Stilul lor cinematic și melancolic le-a adus recunoaștere internațională.Sorvina (Germania) - este o artistă născută în New York și stabilită în Berlin, cunoscută pentru pasiunea sa contagioasă pentru storytelling. Muzica ei îmbină elemente de jazz rap, neo-soul, hip-hop alternativ și gospel, având la bază instrumente live și performanțe autentice.Seun Kuti & Fela's Egypt 80 (Nigeria) – Fiul legendarului Fela Kuti continuă tradiția Afrobeatului alături de trupa tatălui său, Egypt 80. Piesele lor sunt un mix energic de jazz, funk și ritmuri africane.New Fossils (Ungaria) – Cvintet de jazz experimental, cunoscut pentru muzica lor cinematică și lansarea propriului label independent, Morotva Records.jazzbois (Ungaria) – Trio de jazz-hip-hop, remarcabil pentru improvizațiile psihedelice și combinațiile neașteptate de jazz și beat-uri urbane.Amphitrio (România) – Proiect de jazz contemporan cu influențe nordice și balcanice, format din muzicieni cu experiență în muzica clasică și alternativă.Jazz in the Park creează un spațiu accesibil pentru toată lumea – de la familii și copii, până la pasionați de muzică și exploratori urbani. Pe lângă muzică pe tot parcursul programului, festivalul propune multe activități care sunt mai faine pe timp de zi: demonstrații culinare, talk-uri, restaurante tematice, târguri de creatori și muzică, multe ateliere de instrumente. Serile însă vor fi animate de degustări de vin, ateliere de cocktailuri și de concertele cele mai mari. Sigur, va fi timp și de jam session-uri și discuții de miez de noapte. Primii sosiți în fiecare zi vor avea parte de surprize la poartă.​​Jazz in the Park este un festival manifest care combină muzica bună cu promovarea de valori pozitive în comunitate. Festivalul a găzduit până acum peste 500 de concerte de jazz cu artiști internaționali și este astăzi unul dintre cele mai importante festivaluri europene de gen. În 2019, Jazz in the Park a câștigat trofeul categoriei „Best Small European Festival”, la cea de-a XI-a ediție a prestigioasei competiții European Festival Awards. A devenit, astfel, primul festival de jazz din Europa (și implicit din România) care a obținut o distincție la acest eveniment. De asemenea, festivalul a fost finalist de 5 ori la aceeași categorie, ultima nominalizare fiind chiar pentru ediția de anul trecut.Evenimentele marca Jazz in the Park sunt organizate de Fapte, asociație care dezvoltă oameni și comunități prin evenimente culturale. Anul trecut, asociația a primit premiul AFCN pentru ”Rezistență în Cultură”. Calendarul din 2025 cuprinde:Jazz in the Park Festival | Parcul Etnografic „Romulus Vuia” | 6-8 iunieJazz in the Park Competition | Parcul Central „Simion Bărnuțiu” | 19 -21 septembrieMusic Gallery | Muzeul de Artă din Cluj-Napoca | 10 - 31 octombrie Cei care doresc să vină la Jazz in the Park Festival pot să cumpere abonamente disponibile la prețul de doar 399 lei, redus cu aproape 30% față de prețul normal, de pe iabilet.ro. În 9 martie, abonamentele se vor majora la 449 lei, iar după 12 aprilie vor ajunge la prețul normal de 549 de lei. Copiii cu vârsta de până la 12 ani au intrare liberă, însoțiți de un adult posesor de abonament sau bilet. Pentru a păstra atmosfera intimă și relaxată a festivalului, numărul de locuri este limitat la 7.000 pe zi.Detalii complete despre artiști și activitățile festivalului, precum și detalii despre bilete puteți găsi pe www.jazzinthepark.ro.

La fiecare început de an, Conferința de Securitate de la München captează atenția lumii întregi. Anul acesta, evenimentul va avea loc între 14 și 16 februarie. Iar raportul premergător generează numeroase comentarii. Documentul, pregătit în fiecare an de un grup de experţi, arată o lume polarizată, plină de incertitudini, informează luni agenția de știri EFE, citată de Agerpres și G4 Media. „Multipolarizare”. Acesta este titlul raportului premergător Conferinței de Securitate de la München, la care vor participa aproape 60 de şefi de stat sau de guvern şi peste 100 de miniştri.Potrivit raportului, liberalismul este pus sub semnul întrebării din punct de vedere politic şi economic de creşterea populismului şi a naţionalismului. Pe de altă parte, există o tensiune ideologică între democraţii şi autocraţii.Autorii documentului vorbesc despre o scenă internaţională multipolară, la care lumea se raportează diferit.Pentru unii este motiv de optimism, cum ar fi așa-numitul Sud Global sau țările BRICS. Acestea văd o șansă de a reduce influenţa Statelor Unite, mult timp percepute drept o putere prea dominatoare.Alții se uită cu pesimism către noua lume. Ei consideră că multipolarizarea creşte riscul dezordinii şi conflictelor.De exemplu, ţările G7 (cele mai bogate economii din lume) se numără printre pesimiști.Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, reprezintă îngroparea consensului în politica externă americană postbelică potrivit căruia internaţionalismul liberal a servit cel mai bine interesele americane. Pentru preşedintele Trump şi mulţi dintre susţinătorii săi, ordinea internaţională creată de SUA a fost o afacere proastă, constată raportul.O consecinţă a acestui fapt ar putea fi o renunţare din partea SUA la rolul său istoric de garant al păcii în Europa, ceea ce poate avea consecinţe importante pentru Ucraina.De partea sa, China este cel mai proeminent promotor al unei ordini multipolare, definindu-se ca un avocat al ţărilor din aşa-numitul Sud global. Mulţi occidentali văd în apărarea multipolarităţii de către Beijing o deghizare retorică asumată de China în competiţia sa cu SUA pentru putere.Iar autorii raportului estimează că Beijingul ar putea beneficia în cele din urmă de faptul că Washingtonul abandonează angajamentele internaţionale sau se distanţează de partenerii săi tradiţionali.În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, aceasta se confruntă cu provocări serioase. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi creşterea populismului naţionalist în cadrul societăţilor europene pun sub semnul întrebării elementele centrale ale viziunii liberale a UE.Realegerea preşedintelui Trump poate intensifica aceste provocări şi poate reînvia dezbaterea dacă UE trebuie să devină un pol autonom în politica internaţională.Viziunea Moscovei este aceea a unei lumi multipolare în jurul statelor civilizatoare, printre care se include şi Rusia. Ţările mai mici, printre care Rusia include şi Ucraina, ar urma să cadă astfel în sfera de influenţă a statelor civilizatoare.Autorii estimează că, pe lângă discrepanţele dintre viziunea Rusiei despre sine şi adevărata sa putere, Moscova a avut un oarecare succes în eforturile sale de a destabiliza ordinea internaţională.Pe plan intern însă, Rusia se confruntă cu probleme economice tot mai mari şi cu consecinţele exceselor sale imperialiste. Cu toate acestea, capacitatea Moscovei de a-şi implementa viziunea despre o lume multipolară cu diverse sfere de influenţă depinde de reacţia celorlalţi, estimează raportul Conferinţei de Securitate de la München. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Anul acesta, producătorii români din sectorul culturilor vegetale sunt deciși să își scadă costurile. Aceștia sunt atenți la toate categoriile de cheltuieli, inputuri, pregătirea terenului și chiar costurile cu forța de muncă. Invitați la Rural: Florin Constantin, consultant agribusiness, Gabriel Razi, expert piețele de mărfuri agricole și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

Adquiere el "LIBRO DE ORACIÓN. Mi día a día con Jesús" en https://sercreyente.com/libros. Con más de 400 páginas, más de 500 oraciones y decenas de ilustraciones. Ve el vídeo en https://youtu.be/_9Z40IqjHj8________________Martes, 11 de febrero de 2025 (5ª Semana del Tiempo Ordinario)Evangelio del día y reflexión... ¡Deja que la Palabra del Señor transforme tu vida!Texto íntegro del Evangelio y de la Reflexión (PDF): https://sercreyente.com/os-aferrais-a-la-tradicion-de-los-hombre/[Marcos 7, 1-13] En aquel tiempo, se reunieron junto a Jesús los fariseos y algunos escribas venidos de Jerusalén; y vieron que algunos discípulos comían con manos impuras, es decir, sin lavarse las manos. (Pues los fariseos, como los demás judíos, no comen sin lavarse antes las manos, restregando bien, aferrándose a la tradición de sus mayores, y al volver de la plaza no comen sin lavarse antes, y se aferran a otras muchas tradiciones, de lavar vasos, jarras y ollas). Y los fariseos y los escribas le preguntaron: «¿Por qué no caminan tus discípulos según las tradiciones de los mayores y comen el pan con manos impuras?». Él les contestó: «Bien profetizó Isaías de vosotros, hipócritas, como está escrito: “Este pueblo me honra con los labios, pero su corazón está lejos de mí. El culto que me dan está vacío, porque la doctrina que enseñan son preceptos humanos”. Dejáis a un lado el mandamiento de Dios para aferraros a la tradición de los hombres». Y añadió: «Anuláis el mandamiento de Dios por mantener vuestra tradición. Moisés dijo: “Honra a tu padre y a tu madre” y “el que maldiga a su padre o a su madre es reo de muerte”. Pero vosotros decís: “Si uno le dice al padre o a la madre: los bienes con que podría ayudarte son corbán, es decir, ofrenda sagrada”, ya no le permitís hacer nada por su padre o por su madre; invalidando la palabra de Dios con esa tradición que os transmitís; y hacéis otras muchas cosas semejantes».________________Descárgate la app de SerCreyente en https://sercreyente.com/app/¿Conoces nuestra Oración Online? Más información en: https://sercreyente.com/oracion¿Quieres recibir cada día el Evangelio en tu whatsapp? Alta en: www.sercreyente.com/whatsappTambién puedes hacer tu donativo en https://sercreyente.com/ayudanos/Contacto: info@sercreyente.com

Lectura del santo evangelio según san Marcos 7,1-13En aquel tiempo, se reunieron junto a Jesús los fariseos y algunos escribas venidos de Jerusalén; y vieron que algunos discípulos comían con manos impuras, es decir, sin lavarse las manos. (Pues los fariseos, como los demás judíos, no comen sin lavarse antes las manos, restregando bien, aferrándose a la tradición de sus mayores, y al volver de la plaza no comen sin lavarse antes, y se aferran a otras muchas tradiciones, de lavar vasos, jarras y ollas).Y los fariseos y los escribas le preguntaron:«Por qué no caminan tus discípulos según las tradiciones de los mayores y comen el pan con manos impuras?».Él les contestó:«Bien profetizó Isaías de vosotros, hipócritas, como está escrito: “Este pueblo me honra con los labios, pero su corazón está lejos de mí. El culto que me dan está vacío, porque la doctrina que enseñan son preceptos humanos”. Dejáis a un lado el mandamiento de Dios para aferraros a la tradición de los hombres».Y añadió:«Anuláis el mandamiento de Dios por mantener vuestra tradición. Moisés dijo: “Honra a tu padre y a tu madre” y “el que maldiga a su padre o a su madre es reo de muerte”. Pero vosotros decís: “Si uno le dice al padre o a la madre: los bienes con que podría ayudarte son ‘corbán', es decir, ofrenda sagrada”, ya no le permitís hacer nada por su padre o por su madre; invalidando la palabra de Dios con esa tradición que os transmitís; y hacéis otras muchas cosas semejantes».

Despre lebede negre, rinoceri gri, elefanți albi, amestecul lui Dionysos și datorii de plătit. Un document propus de Institutul pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE). Invitați la Decriptaj:- Corneliu Bjola, profesor de relații Internaționale Oxford University;- Dorin Popescu, vice-președinte ICDE, Președinte Asociația ”Casa Mării Negre”;- Adrian Codirlașu, președinte CFA România.

Investitorii străini sunt importanți pentru economia românească. O dovedesc mai multe domenii industriale în care, pe baza investițiilor externe, România ocupă locuri de frunte în topurile producătorilor și exportatorilor. Într-o perioadă în care valul de naționalism economic crește, cel puțin la nivel vocal, este momentul să trecem în revistă câteva rezultate ale unor investitori, întâmplător, străini. Nu înseamnă că antreprenorii români au mai puține merite sau realizări, dar câteva exemple de investitori străini în România nu strică. Mai ales în acest context politic.De exemplu, grupul Renault a prezentat o scurtă statistică a mărcii Dacia de la preluarea ei de către compania franceză. Astfel, din 2004, anul privatizării uzinelor Dacia, s-au vândut peste nouă milioane de mașini cu acest brand. Doar anul trecut numărul de autovehicule Dacia vândute pe toate piețele internaționale a fost de aproximativ 676.000, cu 2,7% mai mult decât în anul precedent. Această cifră a dus la consolidarea pe piața europeană a mărcii Dacia care se află pe podium la capitolul vânzări către persoane fizice, zona comercială cea mai importantă pentru Dacia, cu o cotă de piață de aproximativ 8%.Dacia își bazează dinamica vânzărilor pe patru modele: Sandero, Duster, Jogger și Spring. Dacia Spring a suferit anul trecut, atunci când vânzările au scăzut cu aproape 60%, principala cauză fiind retragerea programelor de ajutor de stat pentru cumpărarea unei mașini noi electrice. Cu toate acestea, grupul francez își continuă dezvoltarea în domeniul mașinilor electrice prin echiparea modelelor Jogger, Duster și Bigster cu motoare hibride.Dar, Renault nu este singurul producător auto prezent în România. Anul trecut, Ford Otosan a produs la Craiova aproximativ 250.000 de autovehicule, cu 31% mai mult decât în anul 2023. Transit, Courier și Puma au fost cele trei modele Ford care s-au fabricat anul trecut în România, iar anul acesta gama se va completa cu Puma Gen-E, un model electric.În total, anul trecut s-au produs în România aproximativ 560.000 de autovehicule, o creștere față de anul precedent, atunci când România se apropia de top 20 producători auto la nivel mondial.Sunt doar cifre, dar ele arată importanța industriei auto pentru economia românească, iar la companiile din acest sector trebuie adăugate firmele care activează în producția de subansamble sau piese de schimb.Nu doar industria auto este relevantă pentru România, ci și sectorul de producție și export a anvelopelor. Investiția pusă în funcțiune în toamna anului trecut a companiei Nokian la Oradea va crește anul acesta producția locală. De altfel, România se afla în anul 2022 aproape de top 10 al exportatorilor mondiali de anvelope, așa cum arată „Ziarul financiar”. Este o performanță logică dacă ne gândim că Nokian Tyres este doar cel mai recent investitor venit pe piața locală unde au fabrici nume mari la nivel global cum sunt Michelin, Pirelli și Continental.Fabrica de la Oradea a companiei finlandeze Nokian Tyres a fost construită de la zero, a însemnat o investiție de 500 milioane de euro, va avea emisii zero de dioxid de carbon și a creat 550 de locuri de muncă.România mai este în topul european și la producția, sau mai precis asamblarea, bicicletelor. În anul 2023, s-au fabricat 1,5 milioane de biciclete, al doilea producător din Uniunea Europeană, și o bună parte dintre ele sunt exportate în statele membre.Încă un exemplu este producția locală de espressoare. „Ziarul financiar” arăta într-un articol publicat anul trecut că după investiții de 250 milioane de euro, piața românească a devenit al doilea cel mai mare exportator european și al treilea din lume.În România, sunt prezenți doi investitori importanți, italienii de la De Longhi și olandezii de la Versuni (fosta companie Philips) care au transformat România într-un producător de espressoare semnificativ la nivel global.Orice investitor, străin sau român, este important. De aceea, valul naționalist poate face mai mult rău decât bine economiei românești.

Invitatul emisiunii de astăzi este Raul Pop, expert în economie circulară la #Ecoteca

Cifrele datoriei publice sunt îngrijorătoare. În următorii ani, proporția datoriei și plățile dobânzilor ca pondere în PIB vor crește. Va fi, însă, foarte dificil ca ritmul creșterii să încetinească. Anul 2024 a fost și al creșterii datoriei publice. Chiar și în absența cifrelor finale (deocamdată, datele referitoare la datorie se opresc la septembrie 2024), putem avea o imagine asupra datoriei acumulate anul trecut.Analizele economice privind datoria publică au însoțit anul 2024. Datele publicate, însă, la sfârșitul anului trecut de către Ministerul Finanțelor Publice ne arată structura datoriei publice. Mai întâi trebuie spus că în primele nouă luni ale anului 2024, datoria publică a ajuns la 916 miliarde de lei, o creștere cu 134 miliarde de lei. Însă, atenție!, acestea sunt doar cifrele din primele nouă luni din 2024. Este cert că pe întregul an creșterea datoriei va fi și mai mare.Chiar și în aceste condiții, trebuie spus că, în anul 2023, datoria publică a crescut față de anul precedent cu 119 miliarde de lei, iar în patru ani, 2019-2023, datoria s-a dublat. Iar ritmul de creștere este în continuare foarte rapid. Toate aceste cifre arată că dacă guvernele din perioada pandemiei 2020-2021 ar putea găsi o scuză pentru împrumuturile contractate, Executivele din anii 2023 și 2024 au foarte puține explicații logice pentru „explozia” datoriei guvernamentale.Ca structură, în septembrie 2024, datoria statului are câteva zone ce merită evidențiate. În primul rând, datoria externă a administrației centrale este mai mare decât cea internă, 473 miliarde echivalent în lei, față de 442 miliarde de lei. Această proporție atrage atenția asupra dependenței de finanțare a României de către investitorii internaționali, ceea ce înseamnă că echilibrele bugetare și calificativele agențiilor de rating sunt importante pentru obținerea împrumuturilor necesare în anii următori.În al doilea rând, datoria în lei este mai mare decât cea în euro, dar proporția în valută este ridicată, respectiv 47% din totalul datoriei administrației publice centrale. Ceea ce ne arată că în continuare stabilitatea cursului de schimb leu-euro este esențială pentru plata la costuri rezonabile a datoriilor în moneda europeană care ajung la scadență în anii următori. Un raport de schimb stabil între moneda locală și cea europeană poate fi susținut de reducerile de deficite, de intrări de fonduri europene, de investiții străine și de mai puține „lebede negre” care apar din zona politică.În al treilea rând, este vizibilă diferența mare între datoria administrației centrale și cea a administrației locale. Mai precis, administrația publică centrală a ajuns la o datorie de 894 miliarde de lei, iar cea locală înregistrează un nivel de 22 miliarde de lei, adică doar 2,5% din total. Explicația este destul de simplă și se referă la modul de funcționare a finanțării la nivel central și local. Concret, în România sunt foarte puține autorități locale care apelează la împrumuturi. Un raport al Bursei de Valori București (BVB) arată că anul trecut numai 15 orașe și 5 județe aveau listate obligațiuni la BVB.Imensa majoritate a autorităților locale își completează finanțarea cu bani de la bugetul de stat. În aceste condiții, efortul autorităților locale pentru a obține împrumuturi este prea complicat, aproape inutil și reprezintă explicația pentru ponderea atât de scăzută a datoriei administrației locale în total.În fine, în al patrulea rând, vestea bună este că 93% din datorie are termene de rambursare medii și lungi, ceea ce înseamnă că permite o planificare a plăților, dar vestea mai puțin bună este că vor trebui achitate dobânzi pe o lungă perioadă. Există o îngrijorare justificată, pentru că planul fiscal arată că peste șapte ani plata serviciului datoriei va ajunge la peste 3% din PIB. Ceea ce înseamnă că întregul deficit bugetar va fi „consumat” prin plata datoriei publice.Indiferent de calcule, România se împrumută în forță. Iar cea mai clară dovadă în acest sens este că la câteva zile de la începutul anului statul s-a împrumutat deja cu 1,3 miliarde de lei. Putem să înțelegem ce va urma.

Ascensiunea extremei drepte, continuarea războiului de către Rusia și declarațiile amenințătoare ale președintelui ales Donald Trump la adresa Canadei și Danemarcei au ceva în comun: ele amintesc de perioada sumbră de dinaintea izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Va reuși omenirea să-și păstreze rațiunea și să învețe din lecțiile trecutului? Asemănările sunt prea multe și prea flagrante pentru a scăpa neremarcate.Extrema dreaptă tropăie peste tot prin Europa și în același timp, asistăm la o degradare până la prăbușire a sistemului internațional.Războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei – primul de acest fel în Europa de după 1945 – și conflictul Israel-Hamas, care a urmat atacului terorist  din 7 octombrie 2023 nu au putut fi gestionate în cadrul sistemului internațional.Având în Rusia agresoare un membru cu drept de veto în Consiliul de Securitate, Organizația Națiunilor Unite s-a dovedit incapabilă de acțiune. Și există destule asemănări cu felul în care Societatea Națiunilor a eșuat în a preveni izbucnirea celui de-al doilea război mondial.Anul 2025 a început, în mod sumbru, cu conferința de presă în care președintele ales al Statelor Unite și-a provocat doi aliați din NATO. El a vorbit despre alipirea Canadei și preluarea insulei Groenlanda, aparținând Danemarcei.Donald Trump nu a exclus chiar folosirea forței pentru a-și atinge obiectivele. Bluf? Intenții reale? Toate acestea contează prea puțin câtă vreme această retorică nu face decât să să dea o justificare agresivității din partea cealaltă. În definitiv, de ce să mai continue sancțiunile internaționale la adresa Rusiei, din moment ce America este gata să facă la fel?Lumea în care am fost obișnuiți să trăim, departe de a fi perfectă, a încercat măcar să respecte anumite reguli, prima dintre ele fiind că granițele nu se modifică prin forță. Pare că intrăm într-o perioadă în care nu regulile sunt cele care contează, ci forța. Înclusiv în schimbarea frontierelor.Există și unele deosebiri față de perioada premergătoare celui de-al doilea război mondial. Prima, deloc de natură să ne liniștească, este că acum există armele nucleare, ceea ce face lumea un loc cu mult mai periculos.O a doua deosebire ar fi, totuși, memoria istorică. Acum cunoaștem lecțiile trecutului și n-ar trebui să le repetăm, dacă ne păstrăm un minimum de rațiune.Problema este însă că suntem în pericol de a aluneca într-o eră a iraționalului, așa cum vorbește jurnalista Anne Appelbaun, într-un excepțional articol din revista The Atlantic.Articolul începe printr-o descriere a celebrului clip în care candidatul pro-rus Călin Georgescu înoată într-un lac înghețat. Și se întreabă de unde această combinație ciudată – nostalgia Gărzii de Fier și trolii ruși, plus remediile naturiste propuse de soția sa. Cine este exact Georgescu? Cum pot fi clasificați asemenea oameni?”Deși este tentant să-i descriem drept „extrema dreaptă”, ei ar fi, de fapt, profeții Noului Obscurantism, oferind soluții magice, o aură de spiritualitate, superstiție și cultivarea fricii.Printre ei, șarlatani și influenceri care și-au dezvoltat ambiții politice; fanii mișcării cvasi-religioase QAnon și ai teoriilor conspirației, pro-ruși și anti-vacciniști, promotori ai naționalismului.Iar această elită internațională în creștere creează ceva foarte diferit: o societate în care superstiția învinge rațiunea și logica, transparența dispare, iar acțiunile nefaste ale liderilor politici sunt ascunse în spatele unui nor de prostii și distragere a atenției.Nu există controale și echilibre într-o lume în care doar carisma contează, nici o regulă de drept într-o lume în care emoția învinge rațiunea - doar un gol pe care oricine are o poveste șocantă și convingătoare îl poate umple”, spune autoarea.Iar cu așa ceva, omenirea nu s-a mai întâlnit. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Exporturile de gaze naturale stârnesc polemici înainte chiar de momentul în care contractele vor fi derulate. Dar, exportul de materie primă energetică este o temă colaterală. Mult mai important ar fi ca guvernul să găsească soluțiile pentru ca gazul ce va fi extras din Marea Neagră să fie industrializat în țară. Câtă emoție a stârnit știrea că OMV Petrom a contractat către o companie germană o cantitate de gaze care va fi extrasă din perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră. Extragerea gazelor naturale din zona offshore ar trebui să înceapă în anul 2027, iar agenția Reuters a anunțat pe surse că OMV Petrom a încheiat cu Uniper, o companie energetică germană, un acord pentru livrarea unei cantități de 1,4 miliarde de metri cubi pentru o perioadă de cinci ani.Sunt două teme aici. Prima este că, în mod sigur, de fiecare dată când va veni vorba de exportul de gaze naturale va fi nevoie de explicații ample legate de contractele de vânzare-cumpărare. În următorii ani, subiectul exporturilor de materii prime energetice din România va rămâne deschis, sensibil la publicul larg și speculat din punct de vedere politic.O a doua temă este cea a înțelegerilor „pe sub masă” pentru acceptarea României în zona Schengen. „Ziarul financiar” a publicat un articol, sub semnătura redacției, în care erau citate surse anonime și se arăta că „iese la iveală prețul Schengenului, respectiv gazele din Marea Neagră vor merge în Austria și Germania”. Aș fi trecut lejer peste informație, dar ieri seară, în ediția electronică a ziarului, alături de alte câteva materiale publicistice citite de 485 de ori, de 376 de ori sau doar de 95 de ori exista articolul despre „prețul Schengen” accesat exact de 264.968 de ori. Un număr foarte mare. Este greu de spus câți dintre cei care au citit textul au crezut că intrarea României în Schengen s-a făcut pe baza unui „troc”, dar acesta este un subiect pentru autorități.Chestiunea strict tehnică este mai clară, iar ministrul energiei, Sebastian Burduja a adus o serie de precizări. Respectiv, cantitatea contractată de Petrom cu firma germană reprezintă doar 1% din producția totală estimată a zăcământului Neptun Deep. Adică, un procentaj nesemnificativ.Apoi, cele două companii care operează perimetrul Neptun Deep, Romgaz și OMV Petrom, au responsabilitatea propriilor decizii comerciale, dar legea are și o „frână” pentru situația în care statul român dorește să blocheze derularea unor contracte bilaterale.România este un producător european important de gaze naturale. Anul trecut, Olanda și România au împărțit primele două poziții, iar exploatarea perimetrelor din Marea Neagră va duce detașat producția locală pe primul loc la nivel european. În acest context, este clar că exportul de gaze naturale este o opțiune foarte bună pentru România, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană vrea să elimine importurile din Rusia.Să fim realiști: vor exista în continuare tot felul de voci care vor contesta exportul românesc de gaze naturale. Dar, principala temă nu este exportul, ci utilizarea gazului natural în țară cu o valoare adăugată cât mai ridicată, iar statutul de cel mai important producător european va avantaja România pentru atragerea de investiții.În loc să discutăm la nesfărșit în termenii naționalismului economic despre exportul de gaz, mai bine autoritățile ar încuraja investițiile în centrale de producție a energiei electrice care folosesc gazele naturale. Așa cum este cazul centralei electrice de la Iernut, județul Mureș.Guvernul ar trebui să găsească soluții pentru atragerea investitorilor în industria chimică și în producția de îngrășăminte chimice. Romgaz și-a anunțat intențiile de a deveni furnizor de gaze și energie pentru consumatorii casnici. Foarte bine, dar, combustibilul primește valoare adăugată în industrii, nu în consumul gospodăriilor.Uniunea Europeană consumă din totalul cantității de gaze, 32% pentru producerea de energie electrică, 25% pentru gospodăriile populației și 24% pentru industrie. România ar trebui să se apropie de această structură. Dar, ar trebui ca prioritățile să fie concentrate pe investiții și nu măcinate de frici naționaliste că gazele din România vor merge în Europa.

Psalmii 27 1. Domnul este lumina şi mântuirea mea: de cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieţii mele: de cine să-mi fie frică?2. Când înaintează cei răi împotriva mea, ca să-mi mănânce carnea, tocmai ei – prigonitorii şi vrăjmaşii mei – se clatină şi cad.3. Chiar o oştire de ar tăbărî împotriva mea, inima […]

Vladimir Pustan - Hotărâri de anul nou

Anul 2024, în care mai mult de jumătate din populația lumii a fost chemată la urne, s-a dovedit o încercare grea pentru democrație. Presa internațională face rezumatul. 2024 a fost un „an al alegerilor” când democrația a pierdut, notează ziarul canadian The Globe&Mail:”Mai mult de jumătate din populația cu drept de vot a planetei a mers la urne anul acesta. Rezultatul a fost teribil pentru libertățile democratice”.„Cine știe, poate că un viitor istoric își va aminti 2024 ca fiind un an crucial pentru soarta planetei”, consideră ziarul italian La Stampa:”Trebuie doar să ne gândim la numărul de alegeri care au avut loc. Printre cele mai importante au fost cele din Franța, Austria, Belgia, SUA și Japonia, precum și reînnoirea Parlamentului European.În cele mai multe dintre ele, partidele mai radicale, atât de dreapta, cât și de stânga, fie au prevalat, fie cel puțin au înregistrat o creștere semnificativă. Ascensiunea AfD și BSW în landurile germane, succesele lui Le Pen și Mélenchon în Franța și triumful lui Donald Trump în SUA sunt doar câteva dintre cele mai izbitoare exemple.”Și totuși, alegerile libere într-un număr de state importante au dus la schimbări pozitive, afirmă, de partea sa, The Economist:„În India, într-un festival zgomotos al democrației, guvernul din ce în ce mai iliberal al lui Narendra Modi se aștepta să-și sporească dominația. Alegătorii au avut alte idei. ... În Africa de Sud, Congresul Național African și-a pierdut majoritatea. În loc să respingă rezultatul - așa cum au făcut multe mișcări de eliberare - a ales să guverneze cu Alianța Democrată, orientată spre reformă. În America, anul a început pe fondul avertismentelor de violență electorală. Victoria clară a lui Donald Trump a însemnat că America a scăpat de această soartă. Pare puțin, dar americanii s-ar putea să nu se mai confrunte cu astfel de circumstanțe periculoase timp de mulți ani.”În timp ce ziarul belgian De Morgen crede că „Furia față de o scădere percepută subiectiv a puterii de cumpărare, împreună cu respingerea migrației ilegale, l-au propulsat pe Trump spre victorie. Folosit de populiști, „migrantul” devine țapul ispășitor ideal și dușmanul poporului”.Și, privind spre Siria, ziarul francez La Croix vede un element cheie pentru un viitor de succes:„În gestionarea tranziției de la un regim la altul, noul guvern trebuie să înceapă să lucreze pentru reconciliere și unitate. Pentru realizarea reconcilierii este indispensabilă introducerea unui sistem de justiție veritabil care să se ocupe de autorii crimelor comise în ultimii ani, începând cu fostul dictator fugit în Rusia. Dar acest sistem nu trebuie să cufunde țara într-un cerc vicios de represalii.” Acest articol a fost realizat folosind drept sursă portalul Eurotopics.

Autoritățile de la Washington au declanșat o anchetă referitoare la producția de semiconductori în China. Există deja un început de război comercial între SUA și China pe tema semiconductorilor și a metalelor rare. Anul viitor, vom afla care va fi intensitatea divergențelor economice dintre cele două state. Guvernul american a decis începerea unei anchete asupra practicilor Chinei pe piața semiconductorilor și cipurilor. Ancheta aduce aminte de cea derulată anul acesta de Comisia Europeană pe tema subvențiilor acordate producătorilor din China de mașini electrice. De altfel, investigația Comisiei Europene a avut ca rezultat impunerea unor suprataxe mașinilor electrice importate din China.Este prea devreme să putem anticipa rezultatele anchetei inițiată la Washington, dar se știe că pleacă de la ideea că autoritățile chineze implementează o politică anti-piață și împotriva competiției. Statele Unite au interzis, la începutul lunii decembrie a.c., exportul în China a diferitelor tehnologii care sunt necesare dezvoltării semiconductorilor și cipurilor.În felul acesta, SUA a încercat să limiteze producția de semiconductori în China care ar putea fi folosiți de industria de apărare sau de aplicațiile din domeniul inteligenței artificiale. Concret, Departamentul pentru Comerț al SUA va controla 24 de tipuri de echipamente și trei instrumente software folosite pentru fabricarea de semiconductori. În plus, 140 de companii chineze sunt supuse unor restricții la exportul în SUA pe motiv că acționează la cererea statului chinez pe piața semiconductorilor.Autoritățile americane sunt convinse că Beijingul încearcă să domine piața semiconductorilor și, mai mult, încearcă să transforme comerțul cu aceste produse într-o miză geopolitică.Secretarul de stat american pentru comerț a declarat într-o conferință de presă că două treimi din produsele americane conțin semiconductori din China. Este un procentaj îngrijorător, iar ancheta autorităților americane va începe efectiv în data de 6 ianuarie 2025 și își propune să identifice dacă producția chineză creează o dependență periculoasă de lanțul de aprovizionare cu semiconductori.Anul acesta, China a investit 40 miliarde de euro în sectorul cipurilor, iar autoritățile americane se tem că aceste investiții vor slăbi competitivitatea companiilor americane în domeniu. În SUA, semiconductorii sunt folosiți în tehnologiile de vârf și în industria de apărare, două domenii strategice pentru statul american.În anul 2022, administrația Biden a promulgat așa-numita Lege a semiconductorilor care își se propunea să atragă investiții de 52 miliarde de dolari pentru producția de semiconductori.Ancheta autorităților americane se va concentra pe semiconductorii care sunt deja prezenți în produsele americane, de la dispozitive medicale la rețele de telecomunicații.Ministerul Comerțului chinez a reacționat la anunțul venit de la Washington. Oficialii chinezi au anunțat că se opune acestei anchete pe care o caracterizează ca având „tonuri unilaterale și protecționiste clare”.La începutul acestei luni, după anunțul SUA de restricționare a exportului de tehnologii folosite în producerea semiconductorilor, China a reacționat. Adică, în replică, a oprit exporturile de câteva metale rare, precum galiul, germaniul și antimoniul către Statele Unite. O organizație americană specializată în analiza pieței metalelor rare, citată de cotidianul francez La Tribune, arată că importurile americane din China de cele trei metale rare au scăzut vertiginos ajungând până aproape de punctul critic.Ancheta autorităților americane pe tema semiconductorilor fabricați în China vine într-un moment în care președintele ales al SUA a vorbit despre impunerea unor suprataxe la produsele care vin din China. Anchetele de acest fel ajung de obicei la concluzia că este nevoie de o suprataxare, deși în cazul semiconductorilor situația poate fi mai complicată. În concluzie, până în a doua jumătate a lunii ianuarie 2025 vor fi doar tatonări. Deciziile se vor lua după instalarea președintelui Donald Trump.Este un prilej pentru a vă adresa Sărbători liniștite și un An nou bun. Ne auzim în 2025.

Reprezentanții statelor membre în Comitetul Special pentru Agricultură susțin propunerea Comisiei Europene de a le permite țărilor UE să folosească fondurile de dezvoltare rurală neangajate din perioada 2014-2020, pentru a sprijini de urgență fermierii, deținătorii de păduri și întreprinderile mici și mijlocii care au înregistrat pierderi din cauza fenomenelor climatice extreme din acest an. Resursele disponibile ar trebui să fie direcționate de statele membre către beneficiarii afectați de distrugerea a cel puțin 30% din producția potențială și în funcție de sprijinul pe care aceștia l-au primit în cadrul altor instrumente, ca răspuns la impactul dezastrelor naturale.Propunerea Comisiei va modifica Regulamentul care stabilește cadrul de funcționare a Fondului European pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și ar trebui să intre în vigoare până la sfârșitul anului curent, potrivit unui comunicat emis de Consiliul Uniunii Europene. Urmează votul în Parlamentul European, adoptarea în mod oficial de către Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial.Comisia Europeană lansează observatorul de piață pentru măsline și uleiul de măslineComisia Europeană lansează un observator de piață pentru sectorul uleiului de măsline și măslinelor de masă. Observatorul va servi drept platformă pentru discuții și colaborare între experți care acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la producători la exportatori, și va fi modelat după observatoarele de piață deja existente pentru mai multe sectoare agricole, în special lapte, culturi, fructe și legume. Platforma va produce rapoarte și va oferi informații de piață accesibile publicului, transmite DG Agri.Prima reuniune a grupului de experți a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme precum situația pieței, proiecții ale producției pe termen mediu, provocări și oportunități comerciale în sector. Perspectivele pentru producția de ulei de măsline se îmbunătățesc în anul de comercializare 2024/2025, însă provocările actuale vor mai menține probabil prețurile ridicate timp de câteva luni, mai arată sursa citată.Carrefour Franța pune accent pe valorile nutriționale ale alimentelorRetailerul francez Carrefour le solicită furnizorilor săi de alimente să aplice sistemul de etichetare nutrițională Nutri-Score pentru produsele destinate vânzărilor online. Cererea a fost transmisă către 550 de producători, printr-o scrisoare semnată de directorul general al lanțului comercial, Alexandre Bompard. „Dacă nu fac acest lucru, vom calcula Nutri-Score pentru ei și îl vom publica pe site-ul nostru, cu excepția cazului în care se opun în mod oficial”, a scris Bompard pe rețeaua LinkedIn.Nutri-Score, sistemul cu coduri de culori ușor de înțeles de către consumatori, a fost lansat în Franța în 2017. Mai multe state europene l-au introdus pentru a ghida consumatorii către alegeri alimentare sănătoase, precum Belgia, Țările de Jos, Luxemburg, Germania, Spania și Elveția, altele au rămas adversari înverșunați, cum ar fi Italia. Producătorul de lactate Danone a fost printre primele companii alimentare care au adoptat sistemul în 2017, dar după revizuirea algoritmului a anunțat că va elimina treptat eticheta de pe toate produsele sale lactate de băut și alternativele pe bază de plante, motivând că sunt asimilate în mod nejustificat categoriei băuturilor răcoritoare.Folosirea etichetei Nutri-Score nu este obligatorie, producătorii o folosesc în mod voluntar.Gripa aviară, pe agenda Comitetului PAFFDatele înregistrate la Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor indică focare de gripă aviară înalt patogenă în cel puțin nouă state membre: Ungaria, care înregistrează cea mai mare creștere a cazurilor, Austria, Bulgaria, Franța, Italia, Polonia, România, Slovacia și Republica Cehă, scrie Euractiv. În perioada epidemică din 2021 și 2022, 48 de milioane de păsări au fost sacrificate în Uniunea Europeană, dintre care 21 de milioane doar în Franța. Virusul gripei aviare afectează în primul rând păsările de curte și păsările sălbatice, dar ocazional a fost transmis la mamifere. Anul acesta, Statele Unite ale Americii au raportat 45 de cazuri de muncitori agricoli infectați cu virusul contractat de la bovine sau păsări de curte, potrivit sursei citate. În perioada 18 – 19 noiembrie a.c., în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje, Comisia Europeană și statele membre discută despre gripa aviară și despre alte afecțiuni ale animalelor din blocul comunitar.Restricții mai puțin dure pentru țările UE angajate în dezvoltarea fondului forestierParlamentul European a votat propunerea Executivului blocului comunitar de amânare cu un an a intrării în vigoare a legii UE privind defrișările pădurilor, însă cu amendamente propuse de grupurile politice, iar proiectul de regulament intră acum în negocieri interinstituționale. O modificare semnificativă pe care eurodeputații au adus-o textului Comisiei este crearea unei noi categorii de țări, care nu prezintă risc în privința defrișărilor, pe lângă cele trei existente deja, respectiv cu risc „scăzut”, „standard” și „ridicat”. Statele clasificate ca fiind „fără risc”, considerate că au o dezvoltare stabilă sau în creștere a suprafețelor de pădure, ar beneficia de cerințe mult mai puțin stricte decât restul țărilor, potrivit unui comunicat emis de legislativul european.ONG-urile de mediu solicită Comisiei și statelor membre interzicerea flufenacetului49 de organizații neguvernamentale au transmis săptămâna trecută o scrisoare Comisiei Europene și statelor membre prin care solicită interzicerea erbicidului pe bază de flufenacet înainte de luna iunie 2025, când expiră perioada de autorizare a acestuia în spațiul comunitar. Cererea vine după ce Agenția europeană pentru siguranța alimentară (EFSA) a constatat că substanța are potențialul de a provoca tulburări endocrine pentru oameni și risc ridicat pentru mediu. ONG-urile au recomandat Comisiei să prezinte o propunere de retragere a erbicidului de pe piața UE în timpul viitoarei reuniuni a Comitetului permanent pentru plante, animale și furaje din 4 și 5 decembrie a.c., iar statelor membre să susțină, de asemenea, interzicerea flufenacetului.Organizațiile de mediu amintesc că substanța chimică a fost aprobată pentru 10 ani în ianuarie 2004, apoi pentru încă 11 ani și jumătate, până în iunie 2025, în contextul amânării unei evaluări a riscului. În prezent, erbicidul pe bază de flufenacet este autorizat în 25 de state membre, fiind utilizat, în principal, pentru culturile de iarnă: grâu, secară și orz.

La Bruxelles au fost decernate premiile pentru „inspirație agricolă și rurală”. Au fost acordate șase premii după ce au fost analizate 100 de proiecte din întreaga Uniune Europeană. În acest an, tema competiției a fost „puterea tinerilor” propunându-și să evidențieze posibilitățile de dezvoltare ale tinerilor și femeilor din zonele rurale. Criteriile avute în vedere pentru selectarea proiectelor câștigătoare au fost: să fie prietenoase cu mediul, să încurajeze agricultura inteligentă, să fie incluzive din punct de vedere social, inovatoare și să beneficieze de finanțare prin politica agricolă comună. Astfel, au fost fost premiate șase proiecte din care cinci au fost desemnate de un juriu format din specialiști din cadrul rețelei EU CAP și un premiu a fost ales prin votul online al publicului.Premiul pentru agricultură inteligentă și competitivă a fost atribuit unei cooperative din regiunea Toscana (Italia) care cultivă iris, o floare prezentă de mai bine de 1.000 de ani pe stema orașului Florența și care este folosită la producerea alimentelor, cosmeticelor și parfumurilor.Premiul pentru protejarea mediului a fost acordat pentru dezvoltarea unor soluții durabile de stocare, gestionare și reutilizare a deșeurilor agricole din plastic. Proiectul aa fost realizat de două instituții de învățământ din Finlanda împreună cu o asociație a fermierilor din Savonia de Nord.Premiul pentru producție cu caracter socio-economic în mediul rural a fost primit de proiectul numit „Mica fabrică de conserve” derulat în nord-estul Normandiei (Franța) prin care sunt colectate produsele agricole în exces din zonă, transformate în conserve și apoi distribuite locuitorilor.Premiul pentru tineri din zona rurală a fost obținut de proiectul „Open Farms” dezvoltat în Italia în anul 2022 pentru a stimula tinerii să împărtășească idei, cunoștințe și bune practici din domeniul agricol.Premiul pentru egalitatea de gen a fost acordat unei asociații austriece care sub brandul „Frau iDA” oferă birouri, spații de lucru și săli de evenimente cu prioritate femeilor.În fine, premiul acordat ca urmare a votului publicului a fost primit de un proiect dezvoltat în Estonia printr-o cooperare între apicultori și cercetători. Proiectul a creat o metodă bazată pe ADN pentru a verifica autenticitatea mierii, respectiv se analizează toate urmele de ADN din mediile de producție și anume plante, animale, bacterii, ciuperci sau viruși.Fonduri europene pentru campanii de promovare a produselor agroalimentareAnul viitor, Comisia Europeană va aloca 132 milioane de euro pentru cofinanțarea promovării produselor agroalimentare europene de calitate atât pe piața internă, cât și la nivel mondial. Obiectivele programului de promovare din anul 2025 sunt identificarea unor noi oportunități pentru fermieri și pentru industria alimentară. Adoptarea programului pentru anul viitor coincide cu un deceniu de promovare a produselor agroalimentare europene. În această perioadă, au primit finanțare 600 de campanii derulate sub titulatura „Bucură-te, este din Europa!”. Anul viitor, vor fi alocate 63 milioane de euro pentru promovare în țări din afara Uniunii Europene și 58 milioane de euro pentru piața internă.Principalele piețe țintă din afara Uniunii sunt considerate China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore și zona Americii de Nord. De asemenea, Marea Britanie este o destinație importantă pentru produsele agroalimentare europene unde ajung 20% din exporturile statelor membre.Prognoze privind agricultura europeană în următorul deceniuComisia Europeană a publicat prognoza privind sectorul agricol pentru următorul deceniu. Raportul arată că agricultura europeană se află în fața a trei provocări majore: adaptarea la schimbările climatice, preocupări legate de sustenabilitate și cererea în schimbare a consumatorilor. Conform prognozelor realizate de Comisia Europeană, sectorul agricol va continua să fie un exportator net de produse, iar Uniunea Europeană va rămâne auto suficientă pentru majoritatea mărfurilor agroalimentare. Tendințele remarcate în analiză sunt: o ușoară scădere a producției de carne, stabilizarea producției de cereale, producția de lapte va rămâne constantă, iar cea de legume va crește și, de asemenea, efectivul de păsări de curte va înregistra o creștere.Prognozele se bazează pe analizele realizate de OCDE și de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) care estimează pentru următorii opt ani o scădere ușoară a prețurilor produselor agricole și o creștere a cererii din țările în care populația are venituri mici și medii. Raportul Comisiei Europene analizează separat câteva sectoare agricole, precum culturile vegetale, producția de lapte și produse lactate, producția de carne, culturile specializate, dar și aspectele legate de protecția mediului.Schimbări pentru o mai bună organizare a piețelor produselor agricoleComisia Europeană a inițiat schimbarea cadrului juridic actual privind organizarea comună a piețelor produselor agricole și, totodată, un nou regulament privind aplicarea transfrontalieră a practicilor neloiale. Propunerile Comisiei Europene doresc să consolideze poziția fermierilor pe lanțul de aprovizionare agroalimentară.Ambele propuneri de schimbare preiau recomandările care reies din dialogul strategic privind viitorul agriculturii în Uniunea Europeană și răspund provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol.Schimbările propuse de Comisia Europeană se referă la consolidarea regulilor privind contractele dintre fermieri și cumpărători, instituirea unor mecanisme obligatorii de mediere între fermieri și partenerii de afaceri, creșterea forței de negociere pentru organizațiile de producători și asociațiile acestora, sprijin financiar pentru organizațiile de producători care gestionează crizele care apar, definirea mai clară a termenilor precum corect, echitabil sau lanțuri de aprovizionare scurte atunci când se comercializează produse agricole și încurajarea acțiunilor cu caracter social cum ar fi reînnoirea generațională sau îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor agricoli.

Unul dintre lucrurile care s-au pierdut în discursul public din ultimele săptămâni de pe fondul alegerilor este economia României. Dacă 2024 a adus un pesimism intens privind perspectivele economice ale țării, conform cifrelor, 2025 deja pare a fi problematic. Foarte, foarte pe scurt, deficitul bugetar este printre cele mai mari din UE, motiv pentru care vom fi nevoiți să implementăm un set de măsuri de reducere a deficitului, care, de cele mai multe ori, duce la scăderea investițiilor. Mai mult decât atât, ne împrumutăm din ce în ce mai scump, salariile cresc în ritm bun, însă productivitatea lasă de dorit, industriile sunt cu mult în urma competiției, agricultura a avut un an greu și avem de-a face cu o criză a locuirii. Aaa, și să nu uităm că toate problemele acestea sunt pe masa de zi pentru o nouă guvernare de coaliție, cu o structură extrem de complexă și fără un președinte ales. Scopul acestei ediții ultime ediții de Upgrade 100 Live Talks din 2024, spune Marian Hurducaș, este să luăm pas cu pas problemele economiei României, de la cauze la soluții. Invitatul său a fost Cosmin Curticăpean: CEO & Co-founder LENDOX (fostul iFactor), serviciu de Credit Intelligence dedicat băncilor și instituțiilor financiare, pentru a automatiza și accelera procesul de analiză de risc; VP & Business Angel la Tech Angels Romania, grup de investitori și startup-uri tech din RO; Board Member @ Romanian Fintech Association. foto: futurebanking.ro

De data asta nu omorâm unul sau doi ci nu mai puțin de 6 (șase) împărați frumoși. Îi spunem adio lui Maximinus care a fost un pic prea dur pentru aristocrația romană, și intrăm în domnia lui Gordian întâiul. Al doilea. Al treilea, de fapt! Ne zăpăcesc de cap oamenii ăștia.

Situația economiei românești este complicată acum la sfârșitul anului 2024. De aceea, în următorii ani guvernele vor trebui să adopte măsuri nepopulare. Sunt pregătiți politicienii care vor să intre la guvernare pentru decizii economice dificile? Jocul politic reclamă, bineînțeles, dorința de a ajunge la putere, de a guverna. Anul electoral 2024 nu face excepție de la această regulă. Vedem chiar o luptă acerbă pentru a conduce statul român după alegeri. Dar, oare, toți cei care doresc să formeze guvernul României știu ce îi așteaptă în noua funcție? Probabil că nu.Intrarea la guvernare va însemna luarea unor decizii dificile și mai ales nepopulare. Dacă 2024 a fost anul marilor cheltuieli bugetare, anii care urmează vor fi cei ai ajustărilor, ai restricțiilor.Dintre bugetari, doar cine nu a vrut nu a primit ceva de la stat. Dar, 2025 nu va fi la fel. Planul fiscal aprobat de Comisia Europeană stipulează o creștere moderată a cheltuielilor. Ce înseamnă, însă, creștere moderată și la ce capitole de cheltuieli? În document nu se precizează, dar este de așteptat ca salariile bugetare și pensiile să nu mai aibă creșterile din ultimii ani.De altfel, va fi de văzut dacă viitorul guvern va repune în drepturi legea responsabilității fiscal-bugetare care are prevederi exprese de blocare a creșterii cheltuielilor cu salariile din fonduri publice și a cheltuielilor bugetare, în general. Trebuie reamintit că înainte de alegeri, guvernul Ciolacu a decis derogări de la aplicarea unor paragrafe ale legii responsabilității fiscal-bugetare.Guvernul de anul acesta s-a împrumutat masiv pentru a acoperi deficitul bugetar și datoriile ajunse la scadență. Mai mult, cheltuielile cu dobânzile au crescut ca pondere în PIB ceea ce arată că România se află într-o spirală a creșterii datoriei publice pe care nu o poate opri.Bugetul de stat al anului 2025 va trebui să fie construit de noile forțe politice cu o scădere de cel puțin 0,9% din PIB a deficitului bugetar față de anul acesta. Pare la îndemână, dar trebuie să ținem cont de faptul că în general guvernele României au făcut cu mare greutate consolidare fiscală, adică o reducere a deficitului bugetar. Iar acum reducerea deficitului va trebui să aibă loc gradual, dar pe o perioadă de șapte ani. Așadar, va fi un efort de lungă durată, un maraton, nu un sprint.Partidele care vor prelua guvernarea nu vor avea viață ușoară. Există un set de reforme cerut de PNRR pentru a putea accesa fondurile, granturi sau împrumuturi, dar este un mare semn de întrebare referitor la capacitatea unui guvern format printr-o coaliție multicoloră de a gestiona reformele incluse în PNRR. De altfel, cu cât alianța la guvernare va avea în componență mai multe partide cu atât șansele de a face reforme de amploare sunt mai mici.Reformele așteptate, administrativă, a instituțiilor publice, a companiilor cu capital de stat, sunt sub un mare semn de întrebare, pentru că sunt forțe politice care nu își doresc reforme și sunt partide politice care chiar dacă și-ar propune să facă reforme vor fi încurcate de colegii de coaliție.Va fi o avalanșă de probleme: nimeni nu vrea creșterea taxelor și impozitelor, dar egalizarea tratamentului fiscal trebuie făcută, impozitul progresiv ar putea fi scos de la naftalină chiar dacă în campania electorală nu s-a vorbit nimic despre el, aderarea la OCDE rămâne o țintă esențială, iar atingerea obiectivului presupune reforme uneori nepopulare, furia agricultorilor este latentă, agențiile de rating ar putea penaliza orice greșeală, investitorii financiari sunt cu ochii pe România și vor vrea să speculeze deciziile greșite sau alegerile neinspirate, investitorii direcți așteaptă scheme de ajutor de stat, dar bugetul este strâns la pungă, sectorul construcțiilor a scăzut, la fel și industria, investițiile statului au crescut, dar ritmul pare prea ridicat pentru un buget care are multe „guri de hrănit”. Și peste toate problemele, tronează inflația, care dacă va reizbucni va însemna o recalibrare a politicii monetare a BNR și deci a dobânzilor. Anul 2025 și anii următori vor fi dificil de administrat din punct de vedere economic. De aceea, înghesuiala la guvernare ar putea fi mai mică.

Cum faci să construiești ceva acolo unde o țară întreagă îți spune că nu se poate? Cum faci să vezi viață, dincolo de moarte? Întrebări care primesc acum răspuns dintr-un volum de memorii. Carmen Uscatu, președinta și co-fondatoarea asociației Dăruiește Viață, semnează cartea ce poarta titlul "Anul în care nu am murit", apărută la Humanitas săptămâna trecută, și într-o viitoare lansare la Gaudeamus, pe 7 decembrie.  Cartea "Anul în care nu am murit" semnată de Carmen Uscatu a fost lansată la împlinirea primului an de când Dăruiește Viață a aprins lumina în primul Spital pentru copii, construit de către societatea civilă. O realizare posibilă datorită a peste 350.000 de oameni care au donat și 8.000 de companii care au sponsorizat inițiativa. Carmen Uscatu, alături de Oana Gheorghiu, l-a făcut uitat pe 'nu se poate' ajutând la dezvoltarea unor secții medicale și construind spitale, sub hastag #noiamfacutunspital. Din 2015 până astăzi s-au donat 25.000.000 euro prin SMS, aproape jumătate din cât a costat noul Spital construit pentru copiii cu boli grave. Acum, Dăruiește Viață promite să construiască un Campus Medical Pediatric pentru toți copiii de la Marie Curie, și au nevoie să le fim alaturi pe noul drum. "Trimite PROMIT prin SMS la 8835 (5 euro/lună). Numai împreună ne putem ține de promisiune." La categoria întrebări care așteaptă răspuns, Dăruiește Viață alaturi de alte peste 1300 de ong-uri din România, semnează o scrisoare deschisă către președinții partidelor politice din România, solicitându-le să-și asume o poziție publică privind facilitățile fiscale pentru anul viitor, facilitați care permit ONG-urilor să implementeze proiecte pentru cele mai vulnerabile categorii sociale. Care a fost răspunsul? Aflați din discuția cu Carmen Uscatu, în emisiunea RFI360.  

Anul acesta producătorii auto, în special cei europeni, au ieșit în media să ne spună că piața a devenit dură şi că vor trebui luate decizii dificile. Subiectul pe care Marian Hurducaș l-a ales pentru această ediție e complicat, cauzele situației actuale sunt multe - dar cea mai tare nucă e reprezentată de producătorii auto chinezi, japonezi şi sud-coreeni au o ofertă auto diversificată şi destul de echilibrată ca preţ. Industria auto este foarte importantă pentru Uniunea Europeană și acum se află, cel puțin conform declarațiilor oficiale, la cotitură. Această industrie reprezintă peste 7% din PIB-ul Uniunii Europene și angajează cam 8% din forța de muncă din producție UE. Investește anual 59.1 miliarde de euro în R&D, 31% din totalul cheltuielor din acest segment al Uniunii Europene. Guests: Mircea Meșter (Autocritica.ro) ; Mihai Tănase (Director de Marketing Dacia RO + MD) Profilurile invitaților: Mircea Meșter: jurnalist auto și sportiv; Owner Autocritica.ro (cronică auto) + Cronici.ro (cronică sport); 22 de ani experiență în media, 19 ani experiență jurnalism auto; Fost Project Manager + Chief Editor Automarket (2005 - 2020); Pilot de Raliuri în FIA Eco Rally (concurs de regularitate cu mașini electrice) în 2023 (a pilotat un Hyundai Ioniq 5) și 2024 ( Mihai Tănase: Marketing Director Dacia România & Moldova din August 2024; Aproape 12 ani experiență în industria auto (Online Strategy Manager la BMW Group RO, Head of Digital la Groupe Renault) Experiență anterioară la Bitdefender & agenția specializată pe Search Outrider din Danemarca -unde a avut drept client Toyota.

Sondajele în rândul managerilor au o semnificație specială în contextul în care anul viitor are în față multe necunoscute. Promisiunile politicienilor le știm, prognozele instituțiilor financiare le putem citi, dar opiniile managerilor companiilor românești au o relevanță aparte. Ele ne pot da o imagine asupra modului în care va evolua economia românească. În apropierea unui an care se anunță complicat, 2025, referitor la care așteptările nu sunt dintre cele mai optimiste, sondajele de opinie în rândul managerilor pot oferi o imagine mai clară asupra evoluțiilor viitoare. Astfel, indicele CONFIDEX, ajuns la a 11-a ediție, a strâns opiniile unui număr semnificativ de manageri ai companiilor românești. Ca orice cercetare de piață, studiul CONFIDEX are avantajul că transformă particularul în general și evoluțiile punctuale în medie.Indicele de încredere CONFIDEX pentru al doilea semestru al acestui an este de 52, pe o scală de la 1 la 100. Trebuie spus că indicele se află la cea mai înaltă cotă de la momentul la care este calculat. Pare destul de ciudat ca în apropierea unui an cu atât de multe necunoscute încrederea managerilor companiilor românești să fie la un nivel ridicat. Dar, răspunsul managementului firmelor în fața viitoarelor provocări este unul al încrederii.Uneori, încrederea poate salva o economie, iar măsurarea acestui indicator este la fel de importantă ca și evoluția PIB sau a inflației. Dar, analiza este mai amplă. De exemplu, există și rezultate care arată indicele de încredere în raport de structura economiei. Notele cele mai mari sunt date de managerii din sectorul serviciilor și din domeniul tehnologiei informației. Sunt, de altfel, sectoarele de la care România așteaptă creșterea economică de anul viitor. Pe locul următor se află sectorul de transporturi, distribuție și depozitare, iar cei mai reduși indici de încredere vin de la companiile din agricultură și energie. Dacă în ceea ce privește agricultura rezultatul este previzibil văzând frământările de care se lovesc fermierii români, managerii din sectorul energetic par a fi îngrijorați de sistemul de taxare veșnic în schimbare și nu în sensul cel bun, ci către o înăsprire a fiscalității.Dincolo de încredere, analiza CONFIDEX testează și alte teritorii. Majoritatea managerilor români (56%) prognozează o accentuare a inflației, în pofida asigurărilor care vin de la Banca Națională a României și care spun că inflația va scădea. Tot surprinzător (în comparație cu prognozele oficiale), unul din trei manageri se așteaptă ca PIB-ul României să scadă, iar mai mult de jumătate din manageri consideră că va urma o depreciere a leului în raport de moneda europeană.De asemenea, unul din trei manageri afirmă că situația companiei s-a înrăutățit în semestrul al doilea al acestui an, iar 50% cred că evoluția firmei pe care o conduc se va deteriora în următoarele șase luni.În general, managerii firmelor românești se așteaptă ca anul viitor să se confrunte cu o presiune asupra cheltuielilor companiei, dar și asupra prețurilor de vânzare, iar profitul companiilor va fi în scădere.Care sunt prioritățile managerilor și implicit ale companiilor pentru anul viitor? Răspunsurile sunt clare: creșterea vânzărilor, păstrarea angajaților, digitalizarea, îmbunătățirea relației cu clienții și accesul la finanțare.Pentru ca tabloul să fie complet, săptămâna aceasta a fost publicat încă un studiu, realizat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca referitor la antreprenoriatul românesc. Rezultatele ne arată unde se află România. Start-up-urile au o rată mai scăzută decât cea de la nivel european, iar investitorii români sunt prudenți și stabili. De asemenea, antreprenorii văd oportunități pe piața românească și consideră că au abilitățile și cunoștințele necesare deschiderii unei afaceri. Barierele care apar în calea dezvoltării antreprenoriale sunt teama de eșec și finanțarea unor afaceri aflate la început. În schimb, marea oportunitate este digitalizarea.Așadar, de la încrederea managerilor la șansa dezvoltării unei companii nu este decât un pas. Unul de care depinde evoluția economiei românești în anul 2025.

Cel mai recent sondaj INSCOP indica faptul ca pentru independentul Călin Georgescu ar opta 5,5% dintre alegători, un procent in crestere si care surprinde. Candva propunerea AUR de premier, cu mesaje puternice pro-ruse, Georgescu a crescut in ultima luna in preferintele alegatorilor, după o strategie de promovare masivă pe Tik Tok. Va explicam imediat ce a presupus aceasta campanie.  Statul prelungește amnistia fiscalăContribuabilii care doresc ștergerea parțială a unor datorii către stat vor avea aproape o lună în plus pentru a-și achita restanțele față de termenul inițial. Ministrul Finanţelor anunţă prelungirea termenului pentru aplicarea amnistiei fiscale, până la data de 20 decembrie şi va propune permanentizarea acordării bonificaţiei de 3% pentru contribuabilii care şi-au achitat la timp taxele şi impozitele. In incercarea de a reduce deficitul bugetar statul intinde o mana unor rau platnici, spune jurnalistul economic Marius Oncu. Argumentele lui in aceasta seara. În Franța agricultorii protestează față de semnarea acordului de liber schimb cu țările MercosurEmmanuel Macron pleaca in turneu in America Latina pentru a incerca sa blocheze semnarea tratatului. Comisia Europeană și țări puternice din UE precum Germania și Spania își exprimă deschis dorința de a încheia un acord înainte de sfârșitul anului cu blocul Mercosur format din Argentina, Brazilia, Uruguay, Paraguay și mai nou Bolivia.   Au început la Luxembourg audierile în afacerea intentată de cotidianul New York Times Comisiei Europene, în problema achiziționării vaccinului Covid Iar tribunalul UE judeca un proces privind publicarea mesajelor text private pe care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a trimis pentru a negocia achizițiile de vaccin Covid lui Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer. Schimbul a fost dezvăluit de The New York Times în 2021. Anul trecut ziarul american a dat în judecată Comisia pentru că nu a făcut publice textele, în ciuda unei cereri privind libertatea de informare.          

Anul acesta se împlinesc 140 de ani de la premiera piesei ”O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale, o capodoperă a dramaturgiei românești. Criticul literar Cosmin Ciotloș, va susține cu acest prilej, miercuri, la sala Mică a Teatrului Metropolis din București, conferința aniversară „Caragiale. Scrisori regăsite”. Cosmin Ciotloș, lector la Facultatea de Litere a Universității București, este invitatul emisiunii noastre din această seară.

Upgrade 100 Live Talks în ediție de pre-Black Friday.  Pe măsură ce privim la trendurile din retail, fashion și chiar la percepțiile asupra economiei, descoperim o Românie care încearcă să se adapteze constant atât la prezent, cât și la viitor – și o face într-un context prea puțin predictibil. În acest an, conform datelor colectat din piață, comportamentul românilor reflectă adaptabilitate și o abordare calculată, fiind influențat de:

În Japonia, considerată țara cu cea mai îmbătrânită populație din lume, ponderea seniorilor de 65+ ani în totalul populației este de circa 30%. Noi avem și localități unde peste 50% din populație depășește 65 de ani, scrie hotnews.ro Un alt studiu, realizat la începutul acestui an și publicat în Science Direct, a analizat experiența seniorilor Capitalei cu privire la cât de prietenos cu vârsta e Bucureștiul. Vârsta medie a populației Capitalei este de 44 de ani, iar ponderea seniorilor de peste 65 de ani este de circa 20%. Dacă ne uităm la persoanele de peste 85 de ani, ponderea acestora a înregistrat o creștere exponențială în ultimii 10 ani. Deja în 2019, România era a 13-a cea mai îmbătrânită țară din lume (după ponderea seniorilor de 65+ ani în totalul populației), potrivit datelor Diviziei specializate a ONU publicate în iulie 2024. Anul acesta am urcat pe locul al 12-lea, iar în câțiva ani intrăm în top 8 al celor mai bătrâne națiuni din lume.De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva ( PressOne)„Time is brain” (n.r. timpul înseamnă creier), îmi spune un medic anestezist de la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București, unul dintre cele 10 spitale din țară unde se poate efectua o intervenție salvatoare pentru pacienții cu AVC ischemic. De ce este atât de important timpul? Pentru că în doar un minut fără sânge, zona din creier afectată de AVC poate pierde până la 2 milioane de neuroni.În acest context, cum arată accesul celor peste 68.000 de români care suferă anual un accident vascular cerebral la tratamentul de urgență menit să le salveze viața și să diminueze sechelele? De menținut faptul că în spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene.Banc real în București: A venit apa caldă? A venit, da-i rece! Când și-ar putea rezolva Capitala problemele cu termoficarea (Europa Liberă)La robinetele a zeci de mii de bucurești curge, în aceste zile, doar apă rece. Dacă au noroc, poate un pic călduță. Problema apei calde din Capitală nu e nouă – însă bucureștenii nu mai au răbdare. Ce soluții au autoritățile în prag de iarnă și, mai ales, când va avea Bucureștiul țevi și conducte noi care să nu mai crape atât de des?Zeci de mii de bucureșteni rămân zile întregi fără apă caldă. La sistemul centralizat de încălzire sunt racordați aproximativ 1,2 milioane de bucureșteni care locuiesc în 554.000 de apartamente. Deși nu a venit încă iarna – sezon în care apar de regulă cele mai multe avarii – furnizarea căldurii și apei calde din București a fost deja oprită de mai multe ori, în anumite zone. Directorul Termoenergetica, Adrian Teodorescu, explică pentru Europa Liberă că sunt două motive pentru că este sistată furnizarea de apă caldă menajeră: lucrările în derulare. Pentru a putea reabilita și pentru a putea înlocui conducta, este obligatoriu ca Termoenergetica să oprească apa caldă; pentru că sunt avarii din cauza vechimii conductelor și sistemului.Economie de țepari: sute de mii de patroni din România prosperă prin neplata furnizorilor. 260.000 de firme sunt „subcapitalizate cronic” (Libertatea)România are cel mai mic nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană și cel mai mare nivel al creditului comercial, a declarat Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României (BNR).Un alt studiu prezentat de către ING și Impact Hub arată că mediul antreprenorial din România se dezvoltă, dar lent. Studiul este numit „Profil de antreprenor” și, conform acestuia, în luna aprilie, în România erau 1,9 milioane de persoane fizice și juridice înregistrate, din care 1,6 milioane active. Față de 2009, creșterea este de 58%. Durata de viață a unei firme este de 11 ani, mai arată studiul.

Salonul agroalimentar de la Paris a ajuns la a 60-a ediție. Anul acesta, tradiționalul eveniment se desfășoară în perioada 19-23 octombrie și organizatorii își propun să atingă câteva recorduri: sunt prezenți 7.500 de expozanți din 1.300 de țări, sunt așteptați 285.000 de vizitatori din 200 de țări, sunt prezentate 400.000 de produse expuse pe o suprafață totală de 145.000 de metri pătrați și și-au anunțat vizita 100 de delegații oficiale internaționale. La Salonul de la Paris vor fi prezenți 1.000 de jurnaliști din 57 de țări.Care sunt noutățile acestui an în materie de conferințe organizate cu ocazia SIAL? Au fost alese patru teme importante, și anume lanțurile de aprovizionare durabile, inteligența artificială, responsabilitatea socială a companiilor și tendințele în materie de gastronomie de pe continentul african.Ca de obicei, în cadrul SIAL va fi acordat un premiu al evenimentului. Anul acesta, premiul va fi dedicat temelor privind responsabilitatea socială a companiilor. Inițiativa marchează o nouă etapă în angajamentul salonului agroalimentar pentru promovarea practicilor durabile și responsabile social ale industriei alimentare la nivel global. La SIAL, participă 90 de producători români din industria alimentară.Sindicatele fermierilor francezi, implicate în promovarea profesiilor agricoleCel mai puternic sindicat al fermierilor francezi, Federația Națională a Sindicatelor Agricultorilor (FNSEA), se implică într-o amplă campanie de promovare a profesiilor agricole în rândul tinerilor care se află la vârsta de orientare vocațională, se arată într-un material de informare publicat pe site-ul organizației. Acțiunile sindicatului, care se derulează în parteneriat cu un operator dedicat activităților de formare profesională în Franța, se concentrează pe crearea de conținut multimedia și pe mobilizarea influencerilor. Scopul este de a capta atenția tinerelor generații și de a evidenția carierele posibile în sectoarele agricol, alimentar și pescuit. În același timp, federația sindicală își încurajează membrii să devină ambasadori ai noii imagini a agriculturii și ai meseriilor din domeniu, care evoluează datorită inovațiilor tehnologice. Rezultatele campaniei sunt încurajatoare: peste o sută de milioane de afișări generate în doar cinci luni și aproape 5 milioane de vizualizări pentru videoclipurile realizate cu influenceri.Copa-Cogeca celebrează Ziua internațională a femeilor din mediul ruralCopa-Cogeca a sărbătorit în data de 15 octombrie Ziua internațională a femeilor din mediul rural. A fost un prilej pentru a arăta rolul pe care îl joacă femeile agricultor și din mediul rural în sistemele alimentare și în dezvoltarea economică a zonelor rurale europene.„Trebuie să asigurăm oportunități egale pentru femei în toate domeniile agricole. A venit vremea să doborâm barierele și să încurajăm femeile să își asume inovația și roluri de lideri în agricultură”, a declarat Francesca Gironi, președinta Comitetului femeilor din Copa-Cogeca.Organizația participă la două proiecte cu finanțare europeană care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului feminin și inovația în agricultură. Primul proiect, Grass Ceiling, promovează egalitatea de gen în sistemele rurale și agricole inovative, iar al doilea, GAEA, se referă la asigurarea accesului femeilor la locuri de muncă și antreprenoriat în sectorul agricol.Statele membre au votat pentru amânarea legii defrișărilor pădurilorStatele membre au aprobat propunerea Comisiei de a amâna cu un an data de aplicare a regulamentului privind defrișările. Această amânare va permite țărilor terțe, statelor membre, operatorilor și comercianților să se pregătească pentru respectarea obligațiilor care le revin, și anume să se asigure că produsele vândute în UE sau exportate din UE nu au fost rezultate în urma defrișărilor sau degradării pădurilor după 31 decembrie 2020, potrivit unui comunicat emis săptămâna trecută de Consiliul Uniunii Europene.Urmează ca Parlamentul European să adopte o decizie cu privire la poziția sa, cel mai probabil în sesiunea plenară din prima jumătate a lunii noiembrie, și, dacă va adopta propunerea Comisiei, normele cuprinse în regulamentul privind defrișările vor fi obligatorii începând cu 30 decembrie 2025 pentru marii operatori și comercianți și cu 30 iunie 2026 pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici.Proiect de regulament pentru intervenții de urgențăComisia Europeană va propune un regulament care să permită statelor membre să utilizeze fondurile de dezvoltare rurală necheltuite în perioada 2014-2022, pentru a compensa fermierii afectați de dezastrele naturale din acest an, scrie euractiv.com. Măsura face parte dintr-un pachet mai larg, de aproximativ 18 miliarde de euro, care va fi redirecționat din fondurile structurale către intervenții de urgență adresate agricultorilor, proprietarilor de păduri și IMM-urilor din industria alimentară care au înregistrat pierderi în urma fenomenelor meteorologice extreme.Conform proiectului consultat de sursa citată, deși soluția va fi prezentată ca temporară, pentru a ajuta cele șase state membre lovite de furtuna Boris – Polonia, România, Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia – și Portugalia devastată de incendiile forestiere din septembrie, flexibilitatea va fi acordată tuturor țărilor UE afectate de vremea extremă. 

Între 25 și 27 octombrie are loc la București cea de-a doua ediție a Collage Festival. Un eveniment ce și-a propus să promoveze arta colajului și să sprijine comunitatea de artiști din România să își împărtășească viziunile într-un context inovator. Am vorbim despre această a doua ediție Collage Festival cu Cristiana Bucureci, Ada Moisă și Andrei Stan.  Anul acesta, Collage Festival adună sub tema 'Playing with reality' o serie de expoziții care subliniază eclecticismul și arta colajului, inculzand lucrări de Ion Bârlădeanu, Ovidiu Solcan, Beatrice Arzoiu, 1-Q Sapro și alți invitați speciali, în total peste 90 de artiști de colaje cu peste 150 de lucrări. Totodată, evenimentul aduce un program variat, cu spectacole de dans contemporan, proiecții de film, DJ seturi și concerte, discuții cu reprezentanți și teoreticieni ai artei colajului, performance-uri artistice și spectacole de teatru și  sesiuni de pictură live. Festivalul va avea loc la Green Hours (Calea Victoriei nr. 120), cu intrarea liberă pentru public, iar programul complet este disponibil pe site: https://collagefestival.ro/. Evenimentele care vor avea loc la Collage Festival 2024 sunt:Vineri, 25 octombrieLive painting – Să fiți cuminți 18:30 - Performance Oana Iordăchescu 19:30 - Vernisajul expoziției Playing with reality20:30 - Concert Tony Baboon 22:00 - Concert Dilimanjaro 23:30 - After Party – DJ Ioan Straton Sâmbătă, 26 octombrieLive painting – Să fiți cuminți  16:00 - Talk cu Sebastian Grama – “Filosofia colajului” 17:00 - DJ set Obeah18:30 - Spectacol de teatru “Jurnal de singurătate” 19:30 - Proiecții cu poveștile artiștilor români by FilmColorat 20:30 - Concert The Mo Chits 22:00 - Concert Truthday x Cristiana Dicianu 23:30 - After Party Seb Duminică, 27 octombrieLive painting – Să fiți cuminți  16:30 - Talk “Istoria colajului în artă” cu Cornel Moraru 18:00 - Spectacol de dans contemporan “Luați de VAL..s” 19:30 - Concert 7th SENSE 20:30 Proiecții cu poveștile artiștilor români by Film Colorat 21:00 - Concert Acoustic LoversCuratorul principal al expoziției este Daniel Loagăr, alături de echipa formată din Cristiana Bucureci, Andrei Stan, Ada Moisă, Ruxandra Niculae și Livia Marinescu – toți implicați activ în comunitățile Bucharest Collage Collective și Romanian Collage Collective. Expoziția Playing with reality va putea fi văzută la Green Hours până pe 25 noiembrie 2024.Collage Festival își propune să promoveze arta colajului și artiștii reprezentativi din România nu doar prin intermediul și pe durata festivalului și a expoziției, cât și prin platforma online pe care vor fi expuse cele 40 de portofolii selecționate. Totodată, echipa realizează un podcast cu invitați din această sferă artistică, dorind să lanseze 5 episoade înainte de finalul acestui an. Primele trei episoade din podcast, portofoliile artiștilor și mai multe informații se găsesc pe site-ul www.collagefestival.ro. Collage Festival 2024 este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).Proiectul este inițiat de Creionetica, o agenție de comunicare ce își propune să susțină proiectele culturale din România susținând activ de peste 10 ani o rețea de colaboratori, specialiști în strategii de comunicare. Începând din 2013 agenția Creionetica a organizat, curatoriat și promovat proiecte dedicate mixului dintre arte și, în special, artei colajului în spații alternative din București, Iași, Cluj și Timișoara, dar și în cadrul unor evenimente internaționale.

Angajații francezi din sectorul privat au avut în perioada 2019-2023 o stagnare a puterii de cumpărare. Anul acesta, scăderea inflației va aduce, procentual, salarii mai mari decât creșterea prețurilor. În România, în schimb, creșterile de salarii „bat” creșterea inflației. În Franța, în luna septembrie a.c., rata inflației a coborât la 1,1%. Ca efect al scăderii inflației, arată Institutul de statistică francez, salariile reale vor recupera jumătate din pierderile suferite în raport de creșterea prețurilor. Până la sfârșitul acestui an, salariul real în Franța va fi de 1,4%, după ce în perioada 2020-2023 salariul mediu real a avut o scădere cu 3%.Datele statistice publicate ieri de Institutul de specialitate francez arată că anul trecut creșterea salariilor a fost mai mică decât creșterea inflației. Astfel, un angajat din sectorul privat a câștigat un salariu mediu net de 2.735 euro. Creșterea salariului a fost cu 4%, dar insuficientă pentru a acoperi rata inflației, care a fost în anul 2023 de 4,9%. Așadar, anul trecut, în Franța, salariul mediu real a scăzut cu 0,9%.În anul 2022, situația a fost la fel ca anul trecut. Astfel, rata inflației a fost de 5,2%, iar salariul mediu real net a scăzut cu 1%. În total, în Franța, arată Institutul de Statistică, în raport de puterea de cumpărare, salariul mediu net din anul 2023 este egal cu cel din anul 2019. Adică, angajații francezi din sectorul privat nu au avut o creștere a puterii de cumpărare în perioada 2019-2023.Există și o distribuție a salariilor din sectorul privat. Astfel, 50% din angajați au salarii mai mici de 2.183 de euro net, iar cealaltă jumătate câștigă mai mult de 2.183 euro, din care 34% între 2.183 și 4.300 de euro, 10% au salarii între 4.300 și 5.500 de euro, 5% câștigă între 5.500 și 10.200 de euro, iar 1% încasează un salariu peste 10.200 de euro.Studiul statistic menționează că inegalitățile salariale s-au redus, pentru că salariul minim, 1.381 euro, a avut o indexare automată în raport de rata inflației. Ceea ce nu se poate spune în cazul salariilor mari.Se poate observa că unul din doi angajați francezi din mediul privat are un salariu mai mic de 2.183 de euro, ceea ce arată că există o concentrare mare a salariilor în partea de jos a scalei. Unii economiști francezi vorbesc despre „o capcană a salariilor mici” și ajung la concluzia că ar fi oportună o reducere a taxelor și impozitelor pe forța de muncă pentru a avea o majorare a veniturilor.Datele statistice sunt sugestive. Ele arată că un angajat din 10 câștigă mai puțin de 1.512 euro și tot unul din zece este plătit cu mai mult de 4.300 de euro net pe lună. De asemenea, 1% din angajați au un salariu mai mare de 10.222 de euro, de aproape 7,4 ori mai mare decât salariul minim.În funcție de nivelul încadrării, situația salariilor este următoarea: muncitorii și personalul administrativ din sectorul privat au un salariu mediu net de 2.000 de euro, profesiile de nivel mediu sunt plătite cu 2.700 euro, iar managerii companiilor câștigă 4.600 de euro net.Statistica franceză arată și diferențele de salarizare dintre femei și bărbați care există în continuare, dar care au tendința de a se restrânge. Femeile câștigă, în medie, un salariu de 2.500 euro, ceea ce înseamnă mai puțin cu 13% decât bărbații. Acest decalaj s-a redus cu 0,5 puncte procentuale față de anul 2022 și cu 7,4 puncte procentuale în comparație cu anul 2008.În România, tema raportului dintre creșterea salariului și inflație este mult mai favorabilă angajaților, în sensul că în luna august a.c, indicele câștigului salarial real a fost de 108,3, ceea ce înseamnă că salariile au fost în medie cu 8% peste inflație.Anul trecut, salariile au crescut tot cu 8% mai mult decât rata inflației. Aceste evoluții ne arată că salariile au crescut mai mult decât inflația, dar nu există date care să arate împărțirea între salariile din mediul privat și cele sectorul public. Așadar, pentru angajații români salariile au fost, în medie, mai mari decât inflația, în timp ce salariații francezi din sectorul privat au avut timp de cinci ani o stagnare a puterii de cumpărare.

Anul 2025 se anunță a fi plin de incertitudini. Dar, într-o „mare” de necunoscute, România ar trebui să ofere predictibilitate legislativă măcar pentru un proiect esențial pentru economie: exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră. Recent, publicația profit.ro a prezentat o statistică a producției de gaze naturale în Uniunea Europeană. Rezultatele sunt elocvente. Olanda, cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, și-a redus în mod constant producția în ultimii patru ani. Motivele sunt fie legate de protecția mediului, fie de rațiuni mult mai pragmatice și anume din cauză că zăcămintele au ajuns la maturitatea exploatării și au devenit neprofitabile.Marea majoritate a statelor Uniunii Europene și-au redus producția de gaze naturale, cu puține excepții, printre care se află și România. În anul 2023, producția Olandei era de 96 TWh, iar cea a României a ajuns aproape de acest nivel, respectiv aproximativ 89 TWh.Gazele naturale au emisii de carbon mai scăzute decât alți combustibili fosili, ceea ce a făcut să fie incluse în categoria de tranziție. Dar, chiar și în această situație, producătorii din industrie vor trebui să respecte normele legale europene.Există un nou regulament al Uniunii Europene care introduce obligații de transparență și impune companiilor producătoare să reducă emisiile de carbon. De asemenea, sunt prevăzute sancțiuni pentru firmele care nu respectă legislația europeană.În acest context, industria energetică românească are nevoie de un aliat. Iar acest aliat ar trebui să vină din interior, adică din legislația românească. Anul viitor este caracterizat de multe incertitudini. Sunt factori interni și externi care contribuie la necunoscutele ce vor însoți anul 2025.Dar, proiectul Neptun Deep, exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră, este esențial pentru România. Estimările specialiștilor arată că după anul 2027, când va începe producția din zona offshore, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. România va deține o cotă de piață între 40% și 60%, la nivel european, în funcție de ritmul exploatării de la Neptun Deep și de nivelul scăderii producției în statele Uniunii Europene.Regulamentul european privind reducerea emisiilor de carbon va avea un impact semnificativ asupra companiilor care activează în această industrie, cum sunt Romgaz, OMV Petrom și Black Sea Oil & Gas (BSOG).De aceea, este nevoie ca actualul și viitorul guvern să înțeleagă nevoia unei legislații stabile și predictibile, inclusiv în ceea ce privește sistemul de taxare care se aplică industriei energetice. Regimul fiscal și stabilitatea legislativă în materie de taxe și impozite sunt esențiale pentru economie, dar mai ales pentru proiectele energetice de anvergura Neptun Deep. De asemenea, barierele puse prin supraimpozitarea sectorului energetic productiv ar trebui eliminate tocmai pentru a încuraja sectorul de exploatare și producție a materiilor prime energetice.Investițiile din Marea Neagră au un rol important în securitatea energetică și în stabilitatea economiei românești și de aceea, în următorii ani, dialogul cu reprezentanții industriei și predictibilitatea cadrului legislativ vor fi esențiale. Astfel de investiții au nevoie de un regim fiscal competitiv, de o cotă unică aplicată corect, pentru a atrage și a menține investitorii.Clasa politică românească a mai întârziat o dată proiectul din Marea Neagră, în anii 2017-2018, atunci când instabilitatea legislației i-a făcut pe investitori să amâne începerea exploatării. Acum, România este din nou contratimp, pentru că tranziția europeană în materie de gaze naturale se va încheia, probabil, în următorii 10-15 ani. Există, așadar, o fereastră de oportunitate de care statul român, companiile care vor exploata resursele din Marea Neagră, industria locală și economia românească trebuie să profite.Dar, în afară de cuvintele mari, este nevoie de rezultate concrete. În acest moment, industria energetică este suprataxată. Pentru ca proiectul energetic din Marea Neagră să poată fi demarat cu eficiență este nevoie ca între marile incertitudini ale anului viitor să se strecoare o insulă de predictibilitate legislativă în ceea ce privește exploatarea resurselor din Marea Neagră.

Programul Casa verde fotovoltaice s-a transformat într-o competiție de tehnologia informației. Principiul folosit pentru finanțarea acestui program ar trebui modificat. Înscrierea online este binevenită, dar criteriul primului venit, primul servit ar trebui regândit. Am cunoscut un român fericit. Nu pentru că a câștigat la loterie câteva milioane de euro. Nu. Pentru că a reușit să se înscrie în celebrul program „Casa verde fotovoltaice”, ediția 2024. Cu siguranță, știți cu toții ce este programul „Casa Verde”. Concursul acela de sprint la IT, numit și „cine își încarcă primul documentele pe site-ul Administrației Fondului de Mediu”.Anul acesta, competiția a fost extrem de dură, concurenții au fost excelent antrenați și pregătiți pentru încărcarea documentelor și, bineînțeles, ca la orice concurs au câștigat cei mai buni.Nu glumesc. Experiența anilor anteriori a născut pregătiri intense pentru sezonul acesta. Mai întâi de toate concurenții și-au aranjat din timp documentele necesare, adică o copie după cartea de identitate, un extras după cartea funciară și două certificate de atestare fiscală, unul de la bugetul local, al doilea de la bugetul de stat, documente care să ateste că participantul la concurs nu are datorii. În paranteză fie spus, probabil că această primă cerință este un criteriu important de departajare, pentru că scoate din joc vreo 700.000 de potențiali concurenți din toată țara, cei care au datorii la stat.Șmecheria, însă, după obținerea documentelor este ca ele să fie salvate în calculator la o mărime cât mai redusă, optimă, astfel încât participanții la concurs să le poată încărca pe site-ul administrației cât mai rapid posibil. Pentru că orice secundă, în această competiție dură, este esențială. Și, credeți-mă, nu este o vorbă goală, ci purul adevăr: departajarea între extraordinara victorie (înscrierea în program) și dureroasa înfrângere (rămânerea în afara clasamentului oficial) se poate face la nivel de secundă.Omul nostru, fericitul câștigător, s-a pregătit intens. Inițial, a vrut să își cumpere un laptop performant, dar apoi s-a gândit că s-ar putea să nu merite investiția. Atunci, a apelat la un prieten de la care a împrumutat un calculator bine echipat. Acum îi este dator amicului care i-a dat laptopul cu cel puțin câteva beri pe care le vor bea savurând succesul.Există deja, la modul propriu, metode de antrenament, adică unele firme instalatoare de panouri fotovoltaice au creat o pagină care copiază formatul competiției oficiale, pe care jucătorii se pot pregăti încărcând documentele în condiții identice cu cele din concurs.De asemenea, pe rețelele sociale au apărut sfaturi de la unii dintre câștigătorii edițiilor anterioare. Adică, descriu pașii care trebuie urmați: pregătirea documentelor, aranjarea la mărimea optimă într-un folder aflat pe desktop, un hotspot pregătit în caz că internetul joacă feste, unii au împărțit ecranul calculatorului în două, în stânga site-ul administrației, în dreapta, documentele. Și marele secret, precum într-o probă de sprint sau în cursa de 50 de metri a lui David Popovici, startul este foarte important, adică momentul în care dai refresh paginii oficiale a competiției.Totul este bine gândit, pentru că au apărut viclenii programatori care au vrut să își optimizeze încărcarea, dar sistemul a luat măsuri pentru a-i bloca: trebuie completat câmp cu câmp și softul se asigură că nu ești robot.În fine, au apărut și intermediari, niște profesioniști care promit că au expertiză și pot încărca documentele foarte rapid asigurând succesul. Doar că trimițând documente personale către astfel de intermediari există riscul să le folosească în diverse alte operațiuni frauduloase.Foarte serios, acum: programul „Casa verde fotovoltaice” s-a transformat într-o competiție de tipul „cine este mai iute de calculator și de mână”. Chiar dacă împărțirea pe regiuni este utilă, criteriul primul venit, primul servit ar trebui regândit. Să nu uităm că ideea europeană este nu lăsăm pe nimeni în urmă. Prin modul de înscriere, programul îi poate lăsa în urmă chiar pe cei care au mai multă nevoie să folosească energia din surse regenerabile.

00:00:00 Introducere și prezentarea invitatului Armand Goșu 00:02:50 Dezbaterea prezidențială din SUA: Trump vs. Harris 00:10:05 Impactul alegerilor americane asupra Ucrainei și Europei de Est 00:15:30 Strategiile de dezinformare și propaganda rusească în SUA 00:21:45 Situația actuală a războiului din Ucraina și sprijinul occidental 00:28:15 Incidentul dronei rusești deasupra României: reacții și implicații 00:35:20 Starea actuală a educației în România și problemele sistemului universitar 00:42:10 Situația politică din Republica Moldova și alegerile viitoare 00:50:35 Relațiile Transnistriei cu Rusia și UE în contextul actual 00:57:30 Alegerile prezidențiale din România: candidați și perspective 01:08:45 Provocările infrastructurii în România și impactul asupra dezvoltării 01:15:20 Rolul serviciilor de informații în combaterea dezinformării 01:22:40 Evaluarea finală a candidaților prezidențiali din România 01:27:15 Concluzii și perspective asupra viitorului geopolitic al regiunii IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Claudia Zavala, consejera del INE