Podcasts about Banat

In honor of Eid al Banat (women's celebration on Rosh Hodesh Tevet/Hannukah), we will explore the incredible life and work of Farha Sassoon, an Iraqi philanthropist known for her scholarship and piety.

PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s

Send us a text Today on the Wheel of Crime Podcast, Jenn and Em discuss one of the most prolific female serial killers of the late 19th century, the Banat Witch, also known as Baba Anujka.Support the show

Ernest Wichner wuchs als Teil der deutschen Minderheit im Banat, Rumänien auf. Dort engagierte er sich in der Aktionsgruppe Banat gegen das Regime, reiste dann nach Deutschland aus und wurde Leiter des Literaturhauses Berlin.

Im Jahr 1724 machten sich dutzende Familien aus dem fränkischen Gerolzhofen auf in eine unbekannte Zukunft. Sie suchten ein besseres Leben in Sanktmartin, im Banat. Nach 300 Jahre kommen sie zurück, zu einem "Familientreffen". Von Lukas Grasberger

In dieser Episode besprechen wir das Buch „Mutters Flucht“ von Andreas Wunn, das eine bewegende Reise in die Vergangenheit und die Erlebnisse seiner Mutter als Flüchtling nach dem Zweiten Weltkrieg beschreibt. Der Autor eröffnet die Erzählung mit eindrücklichen Bildern, die seine Erinnerungen an ein Sonnenblumenfeld und die Flüchtlingsgeschichte seiner Mutter einfangen. Diese Erinnerung wird zu einem zentralen Motiv, das durch die Protagonistin eine Vielzahl an Emotionen und Vergangenheiten einfängt, die vielschichtiger sind, als es viele Menschen in Deutschland wahrgenommen haben. Wir erkunden die tiefen Wurzeln von Wunns Familie, die als Donauschwaben vor der Vertreibung aus Jugoslawien standen. Die Erzählung ist nicht nur eine Reise durch verschiedene geografische Orte, sondern auch eine Reise durch die Zeit – beginnend in ihrer Heimat im Banat, wo viele Deutsche lebten, bis hin zu den Herausforderungen, die sie während ihrer Flucht nach Deutschland durchlebten. Andreas Wunn schildert eindrucksvoll, wie seine unglückliche Mutter jahrzehntelang geschwiegen hat und nichts von ihrer Geschichte preisgab, was die Dorferinnerungen und das Gefühl der Heimat zu einem fast vergessenen Teil ihres Lebens machten. Über die Route ihrer Flucht schildert Wunn, wie Orte wie Hauenstein und Secan, die in der Vergangenheit für seine Familie von Bedeutung waren, heutige Zeugen einer verschütteten Geschichte sind. So wird klar, wie vielschichtig die Erlebnisse der Flüchtlinge waren und wie sich die Erinnerung mit der gelebten Realität vermischt. Die Schilderungen der Zustände in Flüchtlingslagern und die oft brutalen Umstände, unter denen Menschen leben mussten, zeichnen ein bewegtes Bild von den Herausforderungen der Flucht. Überall entlang der Route zeichnen sich die Spuren einer kollektiven Erfahrung ab, die es wert ist, erzählt zu werden. Andreas Wunn verknüpft persönliche Erinnerungen mit historischen Gegebenheiten und lässt uns emotional in die Lage seiner Mutter eintauchen. Seine eigene Entwurzelung und die Schwierigkeiten, mit der Geschichte seiner Familie umzugehen, finden ihren Ausdruck in der Erzählung. Es wird deutlich, dass die Erinnerungen und Gefühle seiner Mutter, die oft schmerzlich verdrängt wurden, viele Generationen prägen und dass die Auseinandersetzung mit dieser Vergangenheit einen tiefen emotionalen Eindruck hinterlässt. Das Buch ist nicht nur ein Fenster in das Leben der Donauschwaben, sondern auch eine Einladung an das Publikum, über Flucht und die menschlichen Erfahrungen nachzudenken, die manchmal in der Geschichtserzählung übersehen werden. „Mutters Flucht“ ist ein eindrucksvolles Werk, das mit viel Feingefühl und Respekt geschrieben ist und darauf abzielt, die Leser emotional zu berühren, ohne in übertriebenen Pathos zu verfallen. Andreas Wuhn hofft, dass die Geschichte der Donauschwaben und der Flucht viele Leser erreicht und das Bewusstsein für diese Thematik schärft.

fWotD Episode 2696: Artur Phleps Welcome to Featured Wiki of the Day, your daily dose of knowledge from Wikipedia’s finest articles.The featured article for Saturday, 21 September 2024 is Artur Phleps.Artur Gustav Martin Phleps (29 November 1881 – 21 September 1944) was an Austro-Hungarian, Romanian and German army officer who held the rank of SS-Obergruppenführer und General der Waffen-SS (lieutenant general) in the Waffen-SS during World War II. At the post-war Nuremberg trials, the Waffen-SS – of which Phleps was a senior officer – was declared to be a criminal organisation due to its major involvement in war crimes and crimes against humanity. An Austro-Hungarian Army officer before and during World War I, Phleps specialised in mountain warfare and logistics, and had been promoted to Oberstleutnant (lieutenant colonel) by the end of the war. During the interwar period he joined the Romanian Army, reaching the rank of General-locotenent (major general), and also became an adviser to King Carol. After he spoke out against the government he was sidelined and asked to be dismissed from the army.In 1941 he left Romania and joined the Waffen-SS as an SS-Standartenführer (colonel) under his mother's maiden name of Stolz. Seeing action on the Eastern Front as a regimental commander with the SS Motorised Division Wiking, he later raised and commanded the 7th SS Volunteer Mountain Division Prinz Eugen, raised the 13th Waffen Mountain Division of the SS Handschar (1st Croatian), and commanded the V SS Mountain Corps. Units under his command committed many crimes against the civilian population of the Independent State of Croatia, German-occupied territory of Serbia and Italian governorate of Montenegro. His final appointment was as plenipotentiary general in south Siebenbürgen (Transylvania) and the Banat, during which he organised the evacuation of the Volksdeutsche (ethnic Germans) of Siebenbürgen to the Reich. In addition to the Knight's Cross of the Iron Cross, Phleps was awarded the German Cross in Gold, and after he was killed in September 1944, he was awarded the Oak Leaves to his Knight's Cross.This recording reflects the Wikipedia text as of 00:48 UTC on Saturday, 21 September 2024.For the full current version of the article, see Artur Phleps on Wikipedia.This podcast uses content from Wikipedia under the Creative Commons Attribution-ShareAlike License.Visit our archives at wikioftheday.com and subscribe to stay updated on new episodes.Follow us on Mastodon at @wikioftheday@masto.ai.Also check out Curmudgeon's Corner, a current events podcast.Until next time, I'm standard Brian.

Este al doilea an în care organizatorii Codru Festival au pus la punct o campanie de donare sânge, campanie numită Blood Rhythm. Campania se întâmplă în perioada 21 și 23 august, iar donatorii primesc un abonament la Codru Festival, eveniment programat între 30 august și 1 septembrie, la Timișoara. O discuție în RFI360 despre Codru Festival 2024 cu Victor Bălăniuc, fondator al evenimentului. După succesul avut în Banat, unde în cele două campanii de donare de sânge s-au strâns sute de doritori care au făcut un gest nobil, anul acesta Blood Rhythm se extinde la nivel național. Intre 21 și 23 august, donatorii de sânge din București, Cluj, Arad, Oradea, Iași și Brașov se pot înscrie în campania lansată de organizatorii Codru Festival. „Într-o perioadă în care numărul donatorilor de sânge mic, iar nevoia de sânge în spitale este una critică, ne dorim să încurajăm cât mai multe persoane să se alăture acestei campanii. Fiecare donator contează, iar prin această inițiativă ne dorim să promovăm spiritul de solidaritate, să întărim implicarea socială pe care deja am arătat-o aici în Timișoara și să arătăm recunoștință celor care fac un gest nobil.” a declarat Victor Bălăniuc, Fondator & General Manager Codru Festival.Blood Rhythm vine să completeze lista de campanii de responsabilitate socială pe care organizatorii Codru Festival și le asumă an de an. Campania de donare de sânge s-a desfășurat deja la Timișoara, între 24 și 26 iulie și a fost un real succes. Peste 300 de donatori au venit să facă un gest nobil și vor fi răsplătiți cu distracție, muzică live și amintiri de neuitat la Codru Festival. Anul acesta, Codru Festival are pe afiș, printre alții, nume ca Editors, Calum Scott, Faithless (DJ Set), Patrice, Wilkinson, Subcarpati, Hvnds, Vita de Vie, Vama. Donatorii din țară care vor să se implice în campania Blood Rhythm trebuie să se prezinte la Centrele de Transfuzie Sanguină din orașele București, Cluj, Arad, Oradea, Iași și Brașov în perioada 21 - 23 august. Donatorii se pot înscrie și online aici. Pe baza adeverinței de donator trimisă pe adresa office@codrufestival.ro, fanii festivalului pot intra în posesia abonamentelor care le asigură acces gratuit la distracție în cele trei zile de Codru Festival.Ajuns la a patra editie, Codru este mai mult decât un festival, este un program cultural, un manifest dedicat naturii și artei și se bazează pe 4 piloni importanți: Arta si Cultura, Educatie, Entertainment si Sustenabilitate. Festivalul este dublat de sesiuni de plantare și acțiuni de ecologizare a pădurilor. Fiecare participant la Codru Festival se alătură implicit și misiunii de responsabilizare și ecologizare pentru că fiecare bilet reprezintă un copac plantat. Până acum s-au plantat peste 45.000 de puieți în Pădurea Bistra și în alte zone din Timiș.Anul acesta Codru Festival are loc în Pădurea Verde din Timișoara, în locul fostei Grădini Zoologice, între 30 august și 1 septembrie. Ca în fiecare an CODRU promite să fie o experiență multiculturală vibrantă.

Send us a Text Message.In this episode of The DAUGHTERED Podcast, hosts Oscar + Blandon engages in an enriching conversation with Dr. Brian Hebert, exploring the complexities of fatherhood, marriage, education and cultural dynamics. Dr. Hebert provides valuable insights from his background in intercultural studies and his experience raising daughters in diverse environments, including the Middle East and the U.S. The episode emphasizes the importance of being an active, mindful, and present parent, promoting critical thinking over rote learning, and navigating the differences between all the educational choices that parent have today. In discussing the themes of young marriage, economic challenges, and building a shared history in relationships, the dialogue reflects on cultural values and biblical teachings. The discussion highlights the significance of enduring through hardships in marriage, leading by example for children, and fostering a community focused on active and engaged parenting. 

240723PC Was ist Heimat – was ist Nationalismus?Mensch Mahler am 23.7.2024Es begann damit, dass mein 85jähriger Onkel Matthias Mahler seine Erinnerungen aufgeschrieben hat. Vertreibung, Flucht aus dem ehemaligen Jugoslawien, über die Balkanroute und Österreich nach Deutschland. So erfuhr ich mehr, als ich von meinem längst verstorbenen Vater und meiner Großmutter und Urgroßmutter über diese Zeit erfahren habe.Es ging damit weiter, dass ich lange mit meiner Schwester, der einzigen Überlebenden meiner Herkunftsfamilie, über vieles aus unserer gemeinsamen Vergangenheit gesprochen habe.Und jetzt schließlich habe ich ein Buch in die Hand bekommen – „Lichtungen“ von Iris Wolff. Sie stammt aus Siebenbürgen in Rumänien, die Geschichte spielt im Banat. Und genau von dort kommt die Familie meiner Mutter. Angesiedelt unter Maria Theresia, mehrmals zwischen Österreich Ungarn, Rumänien und .Ungarn hin und her geschoben. Hadad heißt Kriegsdorf. Immer an der Front. Spielball der Mächte nahe der ukranischen und moldauischen Grenze.Das Ganze wird komplettiert dadurch, dass es in Europa und weltweit einen Rechtsruck gibt.Was ist der Unterschied zwischen tumben Nationalismus und Heimatliebe - die Besinnung auf die Wurzeln? Warum schwenken wir Deutsche nur beim Sommermärchen unsere Fähnchen= Wir bekommt man ein gesundes Selbstbewusstsein ohne Überheblichkeit? Darüber will ich in dieser Woche mit ihnen nachdenken. Und den Buchtipp eines tollen Romans als Begleitlektüre: Iris Wolff, Lichtungen, erschienen bei Klett-Cotta, 250 Seiten kosten im Hardcover 24 Euro. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

rWotD Episode 2623: Banat Romanian dialect Welcome to Random Wiki of the Day, your journey through Wikipedia’s vast and varied content, one random article at a time.The random article for Tuesday, 9 July 2024 is Banat Romanian dialect.The Banat dialect (subdialectul / graiul bănățean) is one of the dialects of the Romanian language (Daco-Romanian). Its geographic distribution extends over the Romanian Banat and parts of the Serbian Banat, but also in parts of the Timok Valley of Serbia.The Banat dialect is a member of the northern grouping of Romanian dialects, along with the Moldavian dialect and the group of Transylvanian varieties. Features of the Banat dialect are found in southern dialects of Romanian: Aromanian, Megleno-Romanian, and Istro-Romanian.The Banat dialect has been long classified separately from the Transylvanian varieties, but in early studies such as those by Mozes Gaster these were sometimes grouped together as a single variety. The Banat dialect was considered separately by Heimann Tiktin, Gustav Weigand, Sextil Pușcariu (in his latter studies), Emil Petrovici, Romulus Todoran, Ion Coteanu, Alexandru Philippide, Iorgu Iordan, and others.This recording reflects the Wikipedia text as of 00:39 UTC on Tuesday, 9 July 2024.For the full current version of the article, see Banat Romanian dialect on Wikipedia.This podcast uses content from Wikipedia under the Creative Commons Attribution-ShareAlike License.Visit our archives at wikioftheday.com and subscribe to stay updated on new episodes.Follow us on Mastodon at @wikioftheday@masto.ai.Also check out Curmudgeon's Corner, a current events podcast.Until next time, I'm neural Amy.

Sara Saleh is a writer/poet, human rights lawyer, and the daughter of Palestinian, Lebanese and Egyptian migrants. In 2023 she published her first novel, 'Songs for the Dead and the Living', as well as her first poetry collection 'The Flirtation of Girls/Ghazal el-Banat'. Sara is the first and only poet to win both the 2021 Peter Porter Poetry Prize and the 2020 Judith Wright Poetry Prize. Her poems, essays and short stories have been published widely and she is co-editor of the ground-breaking 2019 anthology 'Arab, Australian, Other: Stories on Race and Identity'. In this interview Sara speaks about 'The Flirtation of Girls/Ghazal el-Banat' and reads 'The Gaza Suite'. Sara recently spoke on The Garret about Songs for the Dead and the Living. About The Garret Follow The Garret: Writing and Publishing and our host Astrid Edwards on Instagram. Explore our back catalogue (and transcripts) at thegarretpodcast.com.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Eine Freundschaft über die Jahrzehnte, das Leben in einem preisgegebenen Land, ein Roman, der rückwärts erzählt wird: Iris Wolff spricht über ihr Buch „Lichtungen“ – und es gibt ein neues Literaturrätsel.

"Bücher sind Archive gegen das Vergessen", sagt Iris Wolff und kehrt selbst in ihren Romanen immer wieder zurück an Orte ihrer Kindheit: Rumänien, Siebenbürgen, ins Banat. In ihrem neuen Roman "Lichtungen§ erzählt sie von Lev und Kato und ihrer engen Verbindung über Jahrzehnte und vom Aufwachsen hinter dem Eisernen Vorhang. Wie lebt es sich in einer Diktatur? Wie sehr wird das private Leben, das Lieben davon geprägt? Und wenn eine Grenze aufgeht, sollte man sie dann überschreiten? Anne-Dore und Iris Wolff treffen sich an der Gedenkstätte Berliner Mauer in der Bernauer Straße und sprechen über Erinnerung und Recherchereisen, über Geschichten, die mitauswandern und die Frage, warum Wolff den Roman dieses Mal rückwärts erzählt hat. Am Ende steigen sie gemeinsam auf den Aussichtsturm und sehen hinab auf einen Original-Abschnitt des früheren Grenzstreifens. Das Buch: Iris Wolff "Lichtungen", Klett-Cotta, 256 Seiten, 24,00 Euro. Hörbuch beim DAV, gelesen von Marek Harloff. Der Ort: Gedenkstätte Berliner Mauer Bernauer Str. Die Autorin: Iris Wolff wurde 1977 in Hermannstadt in Siebenbürgen geboren und kam als Kind nach Deutschland. Heute lebt sie in Freiburg. Ihre Bücher: Halber Stein (2012), Leuchtende Schatten (2015), So tun, als ob es regnet (2017), Die Unschärfe der Welt (2020), Lichtungen (2024)

Angyal Gyula szigetszentmiklósi költő, nemzetközi poetry slammer. Tőle származik a „villámköltészet" kifejezés a slam poetry magyarításaként. 3 nyelven ír verseket (magyar, német, angol) és eddig 5 országban lépett fel (Magyarország, Németország, Ausztria, Szlovákia, Románia). A slam-et 2008 óta műveli előadóként és 2010-ben indította el az Astoria Slam Poetry rendezvénysorozatot, amelyben sok budapesti és vidéki helyszínen csináltak irodalmi műsorokat fellépőivel. Rendezvényein budapesti és vidéki slammerek mellett külföldről meghívott művészek is előadták verseiket. 2013-2020 között főleg Bécsben dolgozott, így sokszor lépett fel osztrák slam-esteken, főleg „Puszta Cowboy” becenéven. Tag az Alkotók, Művészek, Művészetpártolók Egyesületében (AMME) valamint a Mensa HungarIQa és a The Thousand egyesületekben. Verspublikációi megjelentek többek között a Tiszatáj, Irodalmi Jelen, Nyugat Plusz, Új Forrás, folyóiratokban, az osztrák Reibeisen-ben. A Music TV 2011-ben hetente sugározta vers-előadásait a Headbanger's Ball rockműsorban „A metálos költő" címmel. Része volt a szegedi slam-színtér elindításában (2010. feb.) és a gödöllői elindításában (2016. jún.) is, a szegedi klubban Fehér Péter és Fülöp Tamás voltak akkoriban a szervező-műsorvezetők az alapítók közül. A veszprémi és szombathelyi slamklubok tevékenységében is sokszor részt vett, egyéb települések mellett. 2012 júniusában Bécsben 1. helyezett lett a Bus Bim Slam-en, ez az első nemzetközi külföldi slam-versenyen aratott magyar győzelem. Abban az októberben már az osztrák országos bajnokság bécsi elődöntőjét nyitotta meg a Theater Brett-ben verseivel. A Holdkatlan Szépirodalmi és Művészeti Folyóirat egyik szerkesztőjeként leközölte több magyar és osztrák slammer verseit. Rockzenei írásai megjelentek a Metro/Metropol napilapban, a Rockinform és Metal Hammer/Hammer World magazinokban, valamint olyan weboldalakon, mint Metal.hu, Rozsdagyár.blog.hu, Underview.hu. www.angyalgyula.gportal.hu https://www.youtube.com/@AngyalGyula Az általa vezetett Astoria Slam Poetry: www.facebook.com/astoriaslampoetryhungary Angyal Gyula magyar költő, nemzetközi poetry slammer: montázs video https://youtu.be/Y8KLrTmNmWk Művei a Holdkatlanon: Angyal Gyula: Bor és babér [ Vers ] Angyal Gyula: Járványhúsvét (rendhagyó húsvéti vers a koronavírus idején) [ Slam poetry ] Angyal Gyula: Mert Angyalmarika tudja [ Publicisztika ] Katharina Wenty: Több helyet a világban (Angyal Gyula fordítása és eredeti szöveg) [ Slam poetry ] Angyal Gyula: Székelyek és indiánok (slam poetry, „otthontalanság” témára) [ Slam poetry ] Angyal Gyula: Játszóterünk romjai [ Slam poetry ] Angyal Gyula: Terrabyte [ Slam poetry ] #költő #Bécs #Ausztria Az adás témái: 0:00 Beköszönés 2:00 Szakmak (idegenforgalmi szakmenedzser) 5:30 Tovabbtanulas 7:20 Költeszet 9:00 Vers iras 11:00 Hivatas 12:20 Slam: 2008 óta műveli 14:00 Nemzetközi poetry slammer (2009-töl) 17:00 „Puszta Cowboy” 18:40 Astoria Slam Poetry rendezvénysorozat (2010) 25:00 Headbanger's Ball (Music TV, 2011) 28:00 Metal zene 30:00 Filmek, klippek statisztalas 33:00 Banat kiralysaga versröl 35:40 Varosi zen versröl 36:00 Varosi zen 38:50 Budapest ... 41:00 2013-2020 Bécs 47:00 Mensa HungarIQa, AMME 51:00 Fellepesek 52:00 Jövö 55:20 Jeg es vas (nemet vers) 59:50 Elköszönés -----------------------------

In this episode, a conversation with Sara M Saleh, author of the new poetry collection, The Flirtation of Girls/Ghazal el-Banat. Saleh is not only a poet; she is a human rights lawyer, and is the author of a novel, Songs for the Dead and the Living, which was published only a couple of months ago. Saleh is the daughter of Palestinian, Lebanese and Egyptian migrants, a lineage very much alive in her work, advocacy, and craft. She also co-edited the 2019 anthology Arab, Australian, Other: Stories on Race and Identity, and Saleh is the first and only poet to win both the Peter Porter Poetry Prize and the Judith Wright Poetry Prize.

Sara M Saleh is a writer, poet, human rights lawyer, and the daughter of Palestinian, Lebanese and Egyptian migrants.  Her poetry is not only an inherently political act, but a deeply personal one. We could not think of a better person to join Hannah for the final episode of Booksmart of 2023. With her first full-length poetry collection The Flirtation of Girls / Ghazal el-Banat, Sara introduces us to the lives of girls and women as they come into being amidst war, colonial and patriarchal violence, and exile and migration. This searing work interrogates and represents the complexity of Arab-Australian Muslim women's identities as they negotiate an irresistible world full of music and family, grit and grief, love and loss.This is an important episode, that is definitely worth a listen.

Sara M Saleh is a writer, poet, human rights lawyer, and the daughter of Palestinian, Lebanese and Egyptian migrants. Sara's first novel is Songs for the Dead and the Living (Affirm Press, 2023) and her first poetry collection is The Flirtation of Girls/Ghazal el-Banat Loved this review? You can get more books, writing and literary culture every week on the Final Draft Great Conversations podcast. Hear interviews with authors and discover your next favourite read! Book Club is produced and presented by Andrew Pople Want more great conversations with Australian authors? Discover this and many more conversations on Final Draft every week from 2ser. Get in touch with Andrew and Final Draft. We love to hear about what you're reading! Twitter - https://twitter.com/finaldraft2ser  Instagram - https://www.instagram.com/finaldraft2ser/  Facebook - https://www.facebook.com/finaldraft2ser/ 

Podcastul Narativ cu Cezar Gheorghe este live la Timișoara – Capitală Culturală Europeană în 2023. Găzduită de Librăria La Două Bufnițe din Timișoara, seria de podcasturi „Timișoara – spațiu multicultural“ își propune să evidențieze rolul pe care profilul multicultural, multietnic și multilingvistic al orașului Timișoara l-a jucat în conturarea identității sale culturale într-un context central-european. Cel de-al treilea podcast din seria „Timișoara – spațiu multicultural“ îl are ca invitat pe scriitorul Ernest Wichner și evocă rolul mișcării Aktionsgruppe Banat în mișcarea de rezistență politică din Timișoara anilor '70. Între 1972 şi 1975, anii de existenţă oficială a grupului, Aktionsgruppe Banat avea să-şi îndrepte iniţiativele împotriva culturii barbare a comunismului naţional şi împotriva societăţii conformiste, patriarhale din care proveneau. Încheierea prematură a activităţii grupului s-a produs în urma multor anchete şi presiuni făcute de Securitate, soldate cu interogarea membrilor grupului. Podcastul va avea ca temă centrală relația literaturii cu puterea în contextul revirimentului regimurilor autoritare și/sau iliberale din Europa Centrală și de Est. Acest material jurnalistic este realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023“. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.

Gabriel Torje (33 de ani) joacă în Liga 2, la Concordia Chiajna și își amintește cu plăcere de primii pași făcuți în fotbal, de debutul în fotbalul mare la Poli Timișoara sub comanda lui Gheorghe Hagi, un antrenor care i-a schimbat cariera în mai multe rânduri. „Messi din Banat” povestește episodul celebru din 2008, când alături de Cristi Pulhac şi Adrian Ropotan au petrecut pe acordurile melodiei dedicate Stelei de către manelistul Copilul de Aur după câştigarea campionatului din sezonul 2005-2006. Și dezvăluie un episod amuzant din vestiarul lui Dinamo, când a fost la un pas să fie bătut de Tamaș, căruia i-a devenit mai apoi cel mai bun prieten.

This episode features Janelle Banat, Founder, Executive Coach and Leadership Consultant at Footlamp Consulting. Here, she discusses her background in healthcare & what led her to found her consulting business, leadership trends she is keeping an eye on, what she is focused on and excited about going into the end of 2023, and more.

Zapraszam do wysłuchania audycji o kolejnej książce Catalin Doriana Florescu - JAKOB POSTANAWIA KOCHAĆ. (00:15) Dzień dobry!(00:40) Zamiast wstępu(02:15) Banat: o Niemcach w Rumunii(05:10) Fragment do posłuchania(10:05) Powieść trochę historyczna(16:00) Łyżka dziegciu(17:55) Zamiast podsumowania(21:05) Do usłyszenia!

Në runë 84 ke nyïïr juïc arëtic ake cë jääl në thukuul yic Bor ku jɔl ya ɣän kɔ̈k në Junub keke ye biäk ë kɔc la abɛ̈c cë të cennë rïnythii lɔ thïn. Në cɛ̈nhdenic, ke kɔc juïc ke keek atɔ̈ keke cë ka juïc bë lɔ guum. Amol Amuɔ̈m ee ya raan töŋë keek ku wuɔk cë bë jam në akölkölden ke tɔ̈ në Canada.

Bună dimineața la cafelutză, alături de podcast-ul nostru preferat de tehnologie. Avem o mulțime de știri astăzi, începând cu pozele fake ale lui Donald Trump care nu a fost arestat, alte fake news cu Inteligența Artificială, dar și ceva realități dure din lumea tehnologiei dar nu numai. Apropo, știai că alianța dintre China și Rusia e mai puternică ca niciodată? Și că tot China a reușit să mijlocească pacea dintre Arabia Saudită și Iran?Avem o ciupercă ucigașă... adică nu noi ci americanii, că tot de acolo a pornit și jocul și apoi serialul The Last Of Us, iar toată situația este deja prea similară cu ce se întâmplă în serial. Dar, între timp s-au lansat și telefoane, nu mai puțin de trei Huawei P60, acestea în China desigur. Mai au câteva luni bune până când vor ajunge la noi, dacă vor ajunge și la noi. Iar Linus Tech Tips a fost hăckuit și canalele de YouTube pe care le deținea au fost șterse. PS, între timp s-a rezolvat problema.

Florian Kührer-Wielach spricht mit der Literaturwissenschaftlerin und Wagner-Spezialistin Dr. Christina Rossi über das literarische Erbe des im März 2023 verstorbenen, aus dem Banat stammenden Schriftstellers Richard Wagner.

In Between Banat: Queer Arab Critique and Transnational Arab Archives (Duke UP, 2023), Mejdulene Bernard Shomali examines homoeroticism and non-normative sexualities between Arab women in transnational Arab literature, art, and film.  Moving from The Thousand and One Nights and the Golden Era of Egyptian cinema to contemporary novels, autobiographical writing, and prints and graphic novels that imagine queer Arab futures, Shomali uses what she calls queer Arab critique to locate queer desire amid heteronormative imperatives. Showing how systems of heteropatriarchy and Arab nationalisms foreclose queer Arab women's futures, she draws on the transliterated term “banat”—the Arabic word for girls—to refer to women, femmes, and nonbinary people who disrupt stereotypical and Orientalist representations of the “Arab woman.” By attending to Arab women's narration of desire and identity, queer Arab critique substantiates queer Arab histories while challenging Orientalist and Arab national paradigms that erase queer subjects. In this way, Shomali frames queerness and Arabness as relational and transnational subject formations and contends that prioritizing transnational collectivity over politics of authenticity, respectability, and inclusion can help lead toward queer freedom. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/new-books-network

In Between Banat: Queer Arab Critique and Transnational Arab Archives (Duke UP, 2023), Mejdulene Bernard Shomali examines homoeroticism and non-normative sexualities between Arab women in transnational Arab literature, art, and film.  Moving from The Thousand and One Nights and the Golden Era of Egyptian cinema to contemporary novels, autobiographical writing, and prints and graphic novels that imagine queer Arab futures, Shomali uses what she calls queer Arab critique to locate queer desire amid heteronormative imperatives. Showing how systems of heteropatriarchy and Arab nationalisms foreclose queer Arab women's futures, she draws on the transliterated term “banat”—the Arabic word for girls—to refer to women, femmes, and nonbinary people who disrupt stereotypical and Orientalist representations of the “Arab woman.” By attending to Arab women's narration of desire and identity, queer Arab critique substantiates queer Arab histories while challenging Orientalist and Arab national paradigms that erase queer subjects. In this way, Shomali frames queerness and Arabness as relational and transnational subject formations and contends that prioritizing transnational collectivity over politics of authenticity, respectability, and inclusion can help lead toward queer freedom. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/gender-studies

In Between Banat: Queer Arab Critique and Transnational Arab Archives (Duke UP, 2023), Mejdulene Bernard Shomali examines homoeroticism and non-normative sexualities between Arab women in transnational Arab literature, art, and film.  Moving from The Thousand and One Nights and the Golden Era of Egyptian cinema to contemporary novels, autobiographical writing, and prints and graphic novels that imagine queer Arab futures, Shomali uses what she calls queer Arab critique to locate queer desire amid heteronormative imperatives. Showing how systems of heteropatriarchy and Arab nationalisms foreclose queer Arab women's futures, she draws on the transliterated term “banat”—the Arabic word for girls—to refer to women, femmes, and nonbinary people who disrupt stereotypical and Orientalist representations of the “Arab woman.” By attending to Arab women's narration of desire and identity, queer Arab critique substantiates queer Arab histories while challenging Orientalist and Arab national paradigms that erase queer subjects. In this way, Shomali frames queerness and Arabness as relational and transnational subject formations and contends that prioritizing transnational collectivity over politics of authenticity, respectability, and inclusion can help lead toward queer freedom. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/middle-eastern-studies

In Between Banat: Queer Arab Critique and Transnational Arab Archives (Duke UP, 2023), Mejdulene Bernard Shomali examines homoeroticism and non-normative sexualities between Arab women in transnational Arab literature, art, and film.  Moving from The Thousand and One Nights and the Golden Era of Egyptian cinema to contemporary novels, autobiographical writing, and prints and graphic novels that imagine queer Arab futures, Shomali uses what she calls queer Arab critique to locate queer desire amid heteronormative imperatives. Showing how systems of heteropatriarchy and Arab nationalisms foreclose queer Arab women's futures, she draws on the transliterated term “banat”—the Arabic word for girls—to refer to women, femmes, and nonbinary people who disrupt stereotypical and Orientalist representations of the “Arab woman.” By attending to Arab women's narration of desire and identity, queer Arab critique substantiates queer Arab histories while challenging Orientalist and Arab national paradigms that erase queer subjects. In this way, Shomali frames queerness and Arabness as relational and transnational subject formations and contends that prioritizing transnational collectivity over politics of authenticity, respectability, and inclusion can help lead toward queer freedom. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/critical-theory

In Between Banat: Queer Arab Critique and Transnational Arab Archives (Duke UP, 2023), Mejdulene Bernard Shomali examines homoeroticism and non-normative sexualities between Arab women in transnational Arab literature, art, and film.  Moving from The Thousand and One Nights and the Golden Era of Egyptian cinema to contemporary novels, autobiographical writing, and prints and graphic novels that imagine queer Arab futures, Shomali uses what she calls queer Arab critique to locate queer desire amid heteronormative imperatives. Showing how systems of heteropatriarchy and Arab nationalisms foreclose queer Arab women's futures, she draws on the transliterated term “banat”—the Arabic word for girls—to refer to women, femmes, and nonbinary people who disrupt stereotypical and Orientalist representations of the “Arab woman.” By attending to Arab women's narration of desire and identity, queer Arab critique substantiates queer Arab histories while challenging Orientalist and Arab national paradigms that erase queer subjects. In this way, Shomali frames queerness and Arabness as relational and transnational subject formations and contends that prioritizing transnational collectivity over politics of authenticity, respectability, and inclusion can help lead toward queer freedom. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/lgbtq-studies

In Between Banat: Queer Arab Critique and Transnational Arab Archives (Duke UP, 2023), Mejdulene Bernard Shomali examines homoeroticism and non-normative sexualities between Arab women in transnational Arab literature, art, and film.  Moving from The Thousand and One Nights and the Golden Era of Egyptian cinema to contemporary novels, autobiographical writing, and prints and graphic novels that imagine queer Arab futures, Shomali uses what she calls queer Arab critique to locate queer desire amid heteronormative imperatives. Showing how systems of heteropatriarchy and Arab nationalisms foreclose queer Arab women's futures, she draws on the transliterated term “banat”—the Arabic word for girls—to refer to women, femmes, and nonbinary people who disrupt stereotypical and Orientalist representations of the “Arab woman.” By attending to Arab women's narration of desire and identity, queer Arab critique substantiates queer Arab histories while challenging Orientalist and Arab national paradigms that erase queer subjects. In this way, Shomali frames queerness and Arabness as relational and transnational subject formations and contends that prioritizing transnational collectivity over politics of authenticity, respectability, and inclusion can help lead toward queer freedom. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

In Between Banat: Queer Arab Critique and Transnational Arab Archives (Duke UP, 2023), Mejdulene Bernard Shomali examines homoeroticism and non-normative sexualities between Arab women in transnational Arab literature, art, and film.  Moving from The Thousand and One Nights and the Golden Era of Egyptian cinema to contemporary novels, autobiographical writing, and prints and graphic novels that imagine queer Arab futures, Shomali uses what she calls queer Arab critique to locate queer desire amid heteronormative imperatives. Showing how systems of heteropatriarchy and Arab nationalisms foreclose queer Arab women's futures, she draws on the transliterated term “banat”—the Arabic word for girls—to refer to women, femmes, and nonbinary people who disrupt stereotypical and Orientalist representations of the “Arab woman.” By attending to Arab women's narration of desire and identity, queer Arab critique substantiates queer Arab histories while challenging Orientalist and Arab national paradigms that erase queer subjects. In this way, Shomali frames queerness and Arabness as relational and transnational subject formations and contends that prioritizing transnational collectivity over politics of authenticity, respectability, and inclusion can help lead toward queer freedom. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Jayson Gainza shares how he managed to last for almost 2 decades in the industry. He also reveals the real story behind the comedian that we see on TV. Content Warnings: mental health issues, anxiety, depression

We declare the 2023 edition of Maed in India's Ladies Special open for your listening pleasure! It's our annual celebration of women in independent music in India, and our theme this year goes back to our country's musical roots. We're featuring artists who showcase India's rich heritage through their identity, regional language or music style. To get this show on the road we have singer-songwriter and music educator, Banat. She talks about growing up in a traditional Punjabi household playing harmonium and kirtans at the gurdwara, from becoming a lawyer to a musician, and we find out that she's working on a Punjabi folk album. She also treats us to her renditions of three Punjabi folk songs! Song List: Daachi Waaleya (02:00 - 05:31) Madhaniya (16:58 - 21:12) Ankhiyan Nu Rehn De (34:23 - 36:55)   Follow Banat: Instagram @beekaybeewrites Facebook @banat.bagga Twitter @banatbagga Partners: Shure The Ladies Special studio sessions were recorded using Shure mics and headphones. So if you think we sound particularly awesome, you now know why. When it matters most to you, rely on Shure to deliver an amazing sound performance, whatever stage you're on. More at https://rb.gy/kc0jz6. Come be our friend: Facebook @maedinindia Instagram @maedinindia Twitter @maedinindia CREDITS: Host: Mae Twitter: @maebemaebe Instagram: @maemariyam Sound Editing & Additional engineering by: Lakshman Parsuram Episode Mixed & Mastered by: Kartik Kulkarni Producer: Shaun Fanthome and Husein Haveliwala Music Mixed by: Hersh Desai Recorded at Island City Studios

Jayson Gainza shares how he managed to last for almost 2 decades in the industry. He also reveals the real story behind the comedian that we see on TV. Content Warnings: depression, anxiety, mental health issues

Auf den Spuren einer verlorenen Heimat »Wann immer ich an die Flucht meiner Mutter denke, sehe ich das Sonnenblumenfeld vor meinem Auge. Und irgendwo darin stelle ich mir meine schlafende Mutter vor und den Hund und die Grenzsoldaten. Eigentlich hat meine Mutter nie wirklich von früher erzählt. Nicht von ihrer Kindheit als Deutsche in Jugoslawien, nicht von der Flucht, nicht vom Ankommen in Deutschland. Für sie war das Dorf, in dem sie geboren wurde, ein untergegangener Sehnsuchtsort. Kann ein Ort Heimat sein, an den man sich kaum erinnert?« Jahrzehntelang hat Andreas Wunns Mutter dazu geschwiegen, wie sie nach dem Zweiten Weltkrieg aus dem Gebiet Jugoslawiens nach Deutschland floh. Auch über ihre Wurzeln — jene der Donauschwaben im Banat — sprach sie nicht viel. 2017 endlich, genau 70 Jahre nach ihrer Flucht, beschließt Wunn, zusammen mit ihr eine Reise in die Region ihrer Kindheit zu machen: entlang ihrer damaligen Fluchtroute, die heute als »Balkan-Route« bekannt ist. Ihre Reise führt Mutter und Sohn über Süddeutschland, Österreich und Ungarn bis nach Serbien. Entstanden ist die anrührende Erzählung eines Nachkriegsschicksals, aber auch die persönliche Wiederentdeckung eines fast vergessenen Stücks deutscher Geschichte, die vor Jahrhunderten begann und nach dem Zweiten Weltkrieg endete. Andreas Wunn, geboren 1975, leitet die Redaktion des ZDF-Morgenmagazins und des ZDF-Mittagsmagazins. Für beide Sendungen steht er auch als Moderator vor der Kamera. Zuvor war er sechs Jahre lang Südamerika-Korrespondent des Senders und Leiter des ZDF-Studios in Rio de Janeiro. Seine TV-Dokumentationen wurden mehrfach ausgezeichnet. Seine Bücher über Brasilien waren Bestseller. Wunn lebt mit seiner Familie in Berlin.

Ust. Faqih Ubaidillah Rozan. #study --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/ulviye/message Support this podcast: https://podcasters.spotify.com/pod/show/ulviye/support

Seit zwei Jahren ist er Bürgermeister der rumänischen Metropole Timișoara. In das Rennen um das Amt an der Spitze der Europäischen Kulturhauptstadt 2023 war Dominic Fritz als Verlegenheitskandidat gegangen. Moderation: Achim Schmitz-Forte Von WDR 5.

**SKIP TO 19:33 TO GET TO THE STORY** Do you like witches with potions? Do you like serial killers with poisons? Boy do we have show for you! Let's kick off the start of October with the perfect true crime that blends equal parts magic, mischief, and murder! This week Nat spooks Aly with an extremely haunted case about an actual witch who calls into question everything we know about witches and serial killers! Follow along our instagram @letsgethaunted! Other Important Stuff: Buy Our Merch: www.letsgethaunted.com Donate to our stupid show: ko-fi.com/dogmomusa Buy Manscaped Products: www.manscaped.com & use code “LETSGETHAUNTED” at checkout for 20% OFF + FREE SHIPPING! Buy Venterra Farms CBD Products: www.venterrafarms.com & use code “HAUNTED15” at checkout for 15% off Check out the photo dump for this week's episode: www.instagram.com/letsgethaunted Send us fan mail: PO BOX 1658 Camarillo, CA 93011 Send us your listener stories: LetsGetHauntedPod@gmail.com — Theme song by: Steven Suptic Creepy Doll Song by: Michael Byrnes Dark Piano Song by: Michael Byrnes Music Whispering Gossip Sound Effect : https://www.youtube.com/watch?v=LK0F6mPVtqw ===================== Music: Halloween – audio-sx.com Music is licensed under a Creative Commons Attribution License: http://audio-sx.com/cc-licence/ - https://creativecommons.org/licenses/... Music promoted by Royalty Free Music Library: https://youtu.be/DVGf-_fHntE ===================== SOURCES: Sources https://weird-history-facts.com/baba-anujka-the-witch-of-vladimirovac/ https://mondo.rs/Info/Drustvo/a1069779/Baba-Anujka-iz-Banata-trovala-ljude.html http://unknownmisandry.blogspot.com/2013/11/the-witch-of-vladimirovac-anujka-de.html https://darktales.blog/2020/05/29/the-90-year-old-serial-killer/ https://www.youtube.com/watch?v=PHAv3Clhrhg&t=260s https://www.sylviaprincebooks.com/blog-list/giulia-tofana https://theculturetrip.com/europe/serbia/articles/witchcraft-in-eastern-serbia-where-magic-rules/ https://vocal.media/criminal/baba-anujka-the-world-s-oldest-serial-killer https://www.cracked.com/article_29535_one-worlds-most-prolific-serial-killers-was-...-yugoslavian-grannie.html https://www.youtube.com/watch?v=PHAv3Clhrhg https:Anujka//futurepics.org/story/the-witches-of-banat/ The Angola Record Angola, New York 08 Aug 1929, Thu • Page 6 https://www.vintag.es/2021/06/baba-anujka.html https://squaremileofmurder.com/baba-anujka-oldest-serial-killer/ https://weird-history-facts.com/baba-anujka-the-witch-of-vladimirovac/ http://unknownmisandry.blogspot.com/2018/10/the-worlds-oldest-serial-killer-baba.html

Lisa Derequito a.k.a. INDAY BANAT is a former DJ of Win Radio 107.9 sits down with us at MDNN to talk about her career as a DJ, people in Social Media, Hugot and more Catch this episode on full video cast here MDNN: INDAY BANAT X Huge Upside and the latest on Lisa on all her Socials

Ezio Abbate, Claudio Fava"Centoventisei"Mondadori Editorehttps://www.mondadori.it/Un vecchio killer in disarmo, una sospettosissima moglie al nono mese di gravidanza, un balordo che vuole farsi mafioso. Accade tutto in una notte d'estate palermitana, con l'aria ferma e la città svuotata. Attorno al furto di una centoventisei si accende un crescendo di presentimenti, equivoci, rivelazioni, fughe. Sullo sfondo, l'ombra densa e a tratti grottesca di Cosa Nostra e dei suoi progetti di morte. Finché la notte si spegne in un'alba limpida e imprevedibile.Claudio Fava ed Ezio Abbate scrivono un racconto di fulminante efficacia in cui, senza mai citarla, alludono ai preparativi della strage di via D'Amelio del '92. Prendono distanza dalla cronaca degli eventi, ma mettono in scena tre personaggi nella cui vita e nella cui personalità vediamo il mondo di chi è nato sotto la mafia ed è abituato a ragionare e ad agire secondo lo schema “ubbidisco o muoio, uccido o vengo ucciso”.Ezio Abbate (Cassino, 1979), sceneggiatore, è fra i creatori delle serie tv Suburra, Curon, L'ora, Squadra mobile, Le mani dentro la città, e I diavoli. Ha scritto soggetto e sceneggiatura dei film Banat (2015, presentato alla Settimana Internazionale della Critica di Venezia) e Frontiera (vincitore del David di Donatello 2019 per il miglior cortometraggio).Claudio Fava (Catania, 1957), giornalista, è inviato per i maggiori magazine italiani. Scrive per il cinema (I cento passi, David di Donatello 2001 per la migliore sceneggiatura), per la televisione (fra le altre, la serie Il capo dei capi) e per il teatro. Tra i suoi libri: Nel nome del padre (1996), Il mio nome è Caino (1997), La notte in cui Victor non cantò (1999), Teresa (2011), Mar del Plata (2013), Prima che la notte (con Michele Gambino, 2014), Il giuramento (2019) e L'isola (con Michele Gambino, 2020). Attivamente impegnato in politica, attualmente è presidente della Commissione Antimafia siciliana.IL POSTO DELLE PAROLEascoltare fa pensarehttps://ilpostodelleparole.it/

Iris Wolff wurde 1977 in Hermannstadt in Siebenbürgen geboren, im Alter von acht Jahren kam sie nach Deutschland. Ausgehend von ihrem letzten, 2020 für den Deutschen Buchpreis nominierten Roman "Die Unschärfe der Welt" erzählt sie vom Leben der immer kleiner werdenden deutschsprachigen Minderheiten in Siebenbürgen und im Banat.

Relacja z regionu Banat --- Send in a voice message: https://anchor.fm/radiownet/message

On June 24, 2021, Palestinian political activist Nizar Banat died after being violently beaten by Palestinian security forces. Banat was a fierce critic of corruption in the Palestinian Authority. His killing had an immediate effect: Thousands took to the streets in the Palestinian Territories to protest against the ruling Fatah party and Palestinian Authority President Mahmoud Abbas. The 86-year-old Abbas is clinging on to his position, having cancelled the first elections in 16 years. Our reporters Gwendoline Debono and Laurent Van der Stockt went to meet Palestinians who are openly denouncing their leadership and who feel abandoned.

Connais-tu l'histoire du jeune Australien Ali Banat, chez qui on a découvert un cancer ? Je raconte cette histoire ainsi que d'autres et surtout les leçons précieuses que j'en tire...  Bonne écoute !  Mon livre, dans lequel je raconte la merveilleuse mort d'Oumi, est enfin disponible sur Amazon ❤ !    ➡➡➡ http://www.amazon.fr/dp/B093B2L2FV/ref=nosim?tag=miraclefajr-21    TON DERNIER REGARD : Et si le jour de ta mort devenait le plus beau jour de ta vie ?    Tu peux télécharger un extrait de mon livre gratuitement et découvrir la réaction inspirante de ma chère Oumi face à l'annonce de son cancer :   ➡➡➡ https://miracle-fajr-routine.systeme.io/extrait-livre    Tu peux aussi télécharger le Guide du Miracle Fajr :  ➡➡➡ https://miracle-fajr-routine.systeme.io/guide-mfr    Pour recevoir la Bulle de sérénité du lundi :  https://miracle-fajr-routine.systeme.io/lettre-du-fajr  Retrouve moi sur instagram :  https://www.instagram.com/miraclefajr_/   

Romanian Germans, mainly from the Banat and Transylvania, have occupied a place at the very heart of major events in Europe in the twentieth century yet their history is largely unknown. This east-central European minority negotiated their standing in a difficult new European order after 1918, changing from uneasy supporters of Romania, to zealous Nazis, tepid Communists, and conciliatory Europeans.  Migrating Memories: Romanian Germans in Modern Europe (Cambridge UP, 2022) is the first comprehensive study in English of Romanian Germans and follows their stories as they move across borders and between regimes, revealing a very European experience of migration, minorities, and memories in modern Europe. After 1945, Romanian Germans struggled to make sense of their lives during the Cold War at a time when the community began to fracture and fragment. In this interview, James Koranyi talks about how although the revolutions of 1989 seemed to mark the end of the German community in Romania, but instead Romanian Germans repositioned themselves as transnational European bridge-builders, staking out new claims in a fast-changing world. Roland Clark is a Senior Lecturer in Modern European History at the University of Liverpool, a Senior Fellow with the Centre for Analysis of the Radical Right, and the Principal Investigator of an AHRC-funded project on European Fascist Movements. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/eastern-european-studies

Romanian Germans, mainly from the Banat and Transylvania, have occupied a place at the very heart of major events in Europe in the twentieth century yet their history is largely unknown. This east-central European minority negotiated their standing in a difficult new European order after 1918, changing from uneasy supporters of Romania, to zealous Nazis, tepid Communists, and conciliatory Europeans.  Migrating Memories: Romanian Germans in Modern Europe (Cambridge UP, 2022) is the first comprehensive study in English of Romanian Germans and follows their stories as they move across borders and between regimes, revealing a very European experience of migration, minorities, and memories in modern Europe. After 1945, Romanian Germans struggled to make sense of their lives during the Cold War at a time when the community began to fracture and fragment. In this interview, James Koranyi talks about how although the revolutions of 1989 seemed to mark the end of the German community in Romania, but instead Romanian Germans repositioned themselves as transnational European bridge-builders, staking out new claims in a fast-changing world. Roland Clark is a Senior Lecturer in Modern European History at the University of Liverpool, a Senior Fellow with the Centre for Analysis of the Radical Right, and the Principal Investigator of an AHRC-funded project on European Fascist Movements.

Wat had Banat misdreven? Dat hij betoogde dat de Palestijnse verkiezingen, die op 22 mei gehouden zouden worden, niet zijn uitgesteld omdat Israël Palestijnen uit Jeruzalem verbood mee te doen, wat Abbas beweert, maar omdat de partij van Abbas, Fatach, afstevende op een groot verlies. Dat zou betekenen dat de concurrent, Hamas, de Palestijnse verkiezingen zou kunnen winnen. 'President' Abbas Sinds 2006 zijn er in de Palestijnse gebieden geen verkiezingen gehouden, er is geen functionerend parlement, en Abbas is al twaalf jaar net zozeer president als u en ik. Maar de EU, Amerika, Israël en de VN doen al die jaren net alsof. Zij houden het door en door corrupte Fatach de hand boven het hoofd, blijven miljoenen overmaken die in de zakken van de Fatach-elite verdwijnen en spreken de man die al die jaren feitelijk geen functie heeft aan als mister president. Met twee argumenten: Abbas is de enige met wie normaal diplomatiek contact mogelijk, en als we hem laten vallen, hijsen we Hamas in het zadel. Wat de Palestijnen vinden Wie in dit verhaal nauwelijks voorkomen, zijn de Palestijnen zelf. Wat vinden die van dit alles? Naar aanleiding van de moord op journalist Nizar Banat is dat een stuk duidelijker. In Ramallah stichtten demonstrerende sympathisanten brand, blokkeerden straten en raakten slaags met de Palestijnse politie. Er waren ook tegendemonstraties. Al Jazeera meldde dat journalisten door ordetroepen werden geïsoleerd en apparatuur werd vernield. Als zon woedende menigte de straat op trekt om tegen Israël te demonstreren, is Abbas dik tevreden. Maar als het protest zich tegen hem richt, dan geldt het credo doodt de boodschapper. Intussen blijft het in de westerse hoofdsteden oorverdovend stil. Moord op een Palestijnse journalist? Palestijns protest tegen Palestijnen? Een nep-president in Ramallah? Sorry, dat verhaal komt even niet uit, evenmin als de moord op Nizar Banat. See omnystudio.com/listener for privacy information.

28 de junio | Nueva YorkHola, maricoper. Tragedia en Miami.Bienvenido al maricoffee, un repaso a tres titulares para empezar bien informado la semana con podcast narrado.Si te gusta el formato, puedes recibir entregas extra los martes, miércoles y jueves con una suscripción premium con la que apoyarás el proyecto periodístico independiente de La Wikly:INFORMACIÓN IMPORTANTE. El servidor de Discord de Maricopa estará abierto al público a lo largo de los próximos meses a modo Campamento de verano, así que si estás interesado en unirte, puedes hacerlo a través de este formulario.Leer esta newsletter te llevará 3 minutos y 28 segundos.Hola, Wendy. Bienvenido a La Wikly.🏢 Miami, de lutoTras el derrumbe el jueves pasado de un edificio residencial en Surfside, Florida, los equipos de búsqueda continúan intentando encontrar a los más de 150 desaparecidos. El domingo, durante una conferencia de prensa, las autoridades confirmaron la muerte de al menos nueve personas.El alcalde de Surfside, Charles Burkett, dijo que una empresa de ingeniería comenzará a inspeccionar otros edificios de Champlain Towers, desarrollados por la misma constructora, a partir del martes.La evacuación sigue siendo voluntaria para esos edificios, pero las personas que quieran ser reubicadas durante el proceso de inspección podrán quedarse en otro lugar, según dijo Burkett.La causa del colapso aún se desconoce, pero NPR corroboró la existencia de informes que advertían sobre “daños estructurales importantes” que requerían reparación inmediata.Más información en NPR.🇵🇸 Protestas en PalestinaCientos de personas se congregaron en la ciudad de Ramallah en el tercer día consecutivo de protestas contra la Autoridad Palestina por la muerte del activista Nizar Banat.Banat fue arrestado la semana pasada por las fuerzas de Mahmud Abás, actual presidente de Palestina, y murió bajo su custodia pocas horas después de su detención.Nizar Banat, de 43 años, era un crítico abierto de la Autoridad Palestina que tenía la intención de presentarse a las elecciones parlamentarias antes de que fueran canceladas a principios de este año.Al menos cinco periodistas resultaron heridos en las protestas, incluida la corresponsal de Middle East Eye, Shatha Hammad, que fue golpeada en la cara con un bote de gas lacrimógeno.Hammad dijo que las fuerzas de la Autoridad Palestina habían "atacado intencionalmente" a periodistas y habían usado a policías vestidos de civiles para atacar y arrestar a los manifestantes.Más información en Al Jazeera.🐘 ¿Una nueva derecha?El autor J.D. Vance tiene previsto anunciar este próximo jueves su campaña a la candidatura republicana al Senado por Ohio. El actual senador republicano Rob Portman se retira en 2022.Vance es conocido por haber escrito la novela autobiográfica ‘Hillbilly Elegy’ que en 2016 apareció en listas como esta de The New York Times: ‘6 libros para entender la victoria de Trump’.Vance, de 36 años, representa a la nueva clase republicana que aúna populismo económico con valores conservadores tradicionales y guerras culturales.La carrera en Ohio le enfrentará al que es ahora favorito, el extesorero de Ohio Josh Mandel, un eterno candidato senatorial que tiene pensado abrazar la versión más descarnada del trumpismo para conseguir su primera victoria.Las elecciones de medio mandato de 2022 decidirán qué partido controla las cámaras baja y alta en el segundo tramo del primer mandato de Biden. El Senado se decidirá por carreras como la de Ohio, donde los republicanos parten con ventaja.Ohio se ha ido yendo a la derecha en los últimos años, aunque el senador demócrata Sherrod Brown ha logrado aguantar las embestidas republicanas. El ahora congresista demócrata Tim Ryan quiere lograr lo mismo.Más información en Politico.Si quieres apoyar este proyecto, y de paso tener acceso a nuestra comunidad de Discord, los eventos exclusivos que organizamos allí y recibir contenido exclusivo tres veces a la semana, puedes apuntarte a La Wikly Premium aquí:Feliz semana, This is a public episode. Get access to private episodes at www.lawikly.com/subscribe

Today I am talking with Emily Banat, a high school English teacher living in Fort Worth, TX. Read more …