Podcasts about ziua interna

8 aprilie este Ziua Internațională a Romilor. Ce semnificație are această zi, cum e sărbătorită la noi, ce știm despre istoria romilor? L-am întrebat pe sociologul și activistul Gelu Duminică.În Țările Române romii au fost sclavi vreme de 500 de ani. În ce măsură este cunoscută istoria romilor în România de azi?Gelu Duminică: „Din ce în ce mai  mult, eu o să mă uit la partea plină a paharului. În copilăria mea, în adolescenţa mea şi chiar în primii mei ani de studenţie nu am aflat această informaţie de nicăieri. (...) Plecînd de acolo, sîntem departe, se studiază sclavia şi robia în şcoli. E ceva. Holocaustul se studiază în şcoli. Sîntem departe de unde am fost însă foarte departe de unde ar trebui să fim pentru a înţelege traumele sociale, nevoia de reconciliere istorică, dihonia între noi şi ceilalţi... Sîntem nesperat de bine faţă de unde eram în 1990, eu nu-mi imaginam că atît de repede lucrurile se vor schimba în bine, însă e atît de subţire tot ce s-a construit şi asta ne-a arătat 2024. Sîntem unde trebuie să fim în funcţie de investiţiile pe care le-am făcut. Unde ne-am fi dorit să fim? Să ne uităm la istoria romilor din România ca la o istorie a României. În momentul în care vorbim despre sclavie, să nu vorbim despre sclavia romilor, ci să vorbim despre sclavia în spaţiul românesc. În momentul în care vorbim despre Holocaust, să nu vorbim despre Holocaustul evreilor şi romilor ci despre responsabilitatea statului român faţă de ce s-a întîmplat în acea perioadă. Şi să ne asumăm lecţiile de atunci tocmai pentru a putea să nu mai repetăm trecutul. În momentul de faţă încă negaţionismul este la cote alarmante, 2024 ne-a arătat foarte bine unde sîntem. 2024 ne-a arătat că, în cel mai fericit caz, mulţi dintre noi au învăţat un limbaj dar limbajul ăla nu a fost ancorat în cunoaştere şi asumare.”Gelu Duminică s-a ocupat și de editarea unei cărți-mărturie scrise de tatăl său. E vorba de romanul „Primăvara la Bug” de Mircea Tănase: o poveste despre deportarea romilor în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.  Un episod tragic și prea puțin cunoscut din istoria noastră. Gelu Duminică: „Eu am responsabilitatea faţă de copila mea, care ieri a făcut doi ani, ca lumea în care ea trăieşte să nu mai fie lumea în care a trăit tata după ce tot neamul lui a fost decimat.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

27 ianuarie este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, a decis în 2005 Adunarea Generală a ONU. Acum 80 de ani, în 27 ianuarie 1945 Armata Roșie a eliberat lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost exterminați 6 milioane de evrei. De asemenea, printre victimele regimului nazist se numără și romi, persoane cu dizabilități și homosexuali. Aproximativ 50 de supraviețuitori ai lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau au participat la ceremonia care marchează 80 de ani de la eliberarea lagărului. Despre Holocaust şi antisemitism, despre negarea Holocaustului şi pericolul proliferării discursului neofascist am vorbit cu profesorul Liviu Rotman, de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.Cum se explică antisemitismul de azi?Liviu Rotman: „Se explică foarte greu, după cum e greu să explici antisemitismul dintotdeauna. Atisemitismul de azi explodează în condiţiile în care nori negri sînt în politica internaţională, cînd democraţia este în pericol. Şi este în pericol în ţări cu tradiţie democratică, ţări în care spuneam că nu e niciodată posibil ca democraţia să cedeze.”Contează pentru prezent comemorări precum cea de azi, pentru a reaminti cele întîmplate acum 80 de ani?Liviu Rotman: „A aduce aminte e foarte important şi sigur contează. Asemenea comemorări încearcă să explice şi să reamintească marea tragedie a Holocaustului, care este o tragedie a întregii umanităţi, nu este numai o tragedie a evreilor sau a romilor. Dar marea problemă este că problematica Holocaustlui, a antisemitismului, a xenofobiei o discutăm la 27 ianuarie şi la 9 octombrie şi cam atît. Adică ocazional. În multe locuri e o sarcină de a discuta. Faptul că în diversele societăţi europene, inclusiv societatea românească, problematica memoriei Holocaustului, chiar cînd e recunoscută, nu e considerată prioritară, e una dintre explicaţiile situaţiei la care s-a ajuns. Aceasta nu este o problemă alături de altele, este o problemă foarte gravă.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ministrul informației și telecomunicațiilor din Serbia face un apel la toată societatea să creeze mediul necesar care să elimine presiunile asupra jurnaliștilor. Oficialul de la Belgrad a participat de curând la comemorarea a 23 de ani de la uciderea jurnalistului sârb Milan Pantić de o grupare mafiotă. În ultimul an, mai mulți jurnaliști din Serbia au fost amenințați cu moartea, inclusiv de oameni politici.  „Numai dialogul poate atenua polarizarea societății,” este un titlu din politika.rs care a realizat un interviu cu Dejan Ristić, ministrul informației și telecomunicațiilor de la Belgrad.„Invit toate mijloacele de informare publică să creeze împreună mediul necesar eliminării fenomenelor nedorite și să dea un impuls puternic dezvoltării media,” este mesajul oficialului de la Belgrad.„Ministerul Informațiilor și Telecomunicațiilor condamnă orice fel de amenințare deschisă sau ascunsă la adresa siguranței jurnaliștilor sau încercările de a le împiedica activitatea profesională.” Oficialul a făcut aceste declarații după ce a participat la comemorarea a 23 de ani de la uciderea jurnalistului Milan Pantić.„Echipa mea și-a demonstrat clar și hotărât disponibilitatea de a rezista, împreună cu toți factorii din comunitatea mass-media, precum și cu autoritățile de stat relevante, tuturor acelor fenomene din cadrul domeniului informației publice care amenință buna desfășurare a acestei activități de importanță publică deosebită”, adaugă Ristić.În ultimul an, mai mulți jurnaliști au fost amenințați în spațiul public inclusiv de personalități din cercul puterii de la Belgrad.Donarea de sânge a crescut în Muntenegru„Nivelul donărilor voluntare de sânge în țara noastră este în creștere,” a anunțat Crucea Roșie din Muntenegru care a sărbătorit recent Ziua Internațională a Donatorului de Sânge Voluntar, relatează portalanalitika.me.Organizația Mondială a Sănătății a organizat campania „ Douăzeci de ani de dăruire: mulțumiri donatorilor voluntari de sânge” pentru a-și arăta recunoștința față de milioanele de donatori de sânge voluntari care au contribuit la sănătatea și bunăstarea a altor milioane de oameni din întreaga lume.„În ultimul an, organizațiile de Cruce Roșie din Muntenegru au ajutat la organizarea a 75 de activități de donare voluntară de sânge, au organizat 46 de conferințe pe acest subiect și au colectat 4.400 de unități de sânge prin mai multe activități. Întindeți mâna pentru a salva o viață, a da sânge,” mai transmite Crucea Roșie din Muntenegru.Aeroportul din Sarajevo adaugă noi rute europene„Un nou apel de subvenții pentru zborurile cu plecare din Sarajevo este în pregătire - liniile prioritare sunt Madrid și Barcelona,” citim înklix.ba.Aeroportul Internațional Saraievo a adăugat multe rute noi în primăvara anului 2024, odată cu sosirea companiei aeriene low-cost Ryanair, iar alte rute sunt așteptate în curând pentru a consolida și mai mult legătura dintre capitala Bosniei și Herțegovinei cu Europa.Din luna martie a acestui an, Sarajevo a deschis linii către șase destinații europene, și anume Milano, Bruxelles, Londra, Memmingen, Göteborg și Salonic. Pe lângă aceste destinații, există deja zboruri regulate către Londra, Abu Dhabi, Viena, Zagreb și multe alte orașe.În anul 2023, a fost finalizat un apel public, care a adus, printre altele, Ryanair și Wizz Air pe Aeroportul Internațional Sarajevo. Compania maghiară activează deja pe două linii, dar a anunțat că urmează să mai deschidă una.„Nebunia” fanilor croați de fotbaljutarnji.hr  dă exemplu un exemplu de „nebunie a fanilor croați de fotbalul” odată cu inaugurarea Campionatului UEFA EURO 2024. Un...  Ferrari a apărut la sfârșitul săptămânii trecute la Berlin. Dar nu orice Ferrari, ci unul pictat în șahul croat cu fețele fotbaliștilor Luka Modrić pe capotă și a lui Ivan Perišić pe spate. Mașina poartă și mesajul „Modrić - ultimul dans.”Proprietarul mașinii, un om de afaceri croat spune că a schimbat mașinile cu fiecare campionat: prima dată a pictat un Peugeot în culorile croate pentru Cupa Mondiala din 2006.  Apoi a pictat câte un Smart, după care un BMW 400. Fanul croat continuă: „Poate că acesta nu va fi ultimul dans pentru Modrić, dar poate că ar trebui să continue să joace...De Ana Maria Florea Harrison/Mircea TrofinAu participat la Revista Presei Europa Plus:Ilvana HALILOVIĆ,  Bosnia și Herzegovina                                                                    Mia KRUŽIĆ, Muntenegru                                 Daria MARKOVIĆ, Serbia         Jelena Bistrović, Croația

28 septembrie este Ziua Internațională a Accesului la Avortul în Siguranță. Azi au loc două proteste, unul la București, în fața Ministerului Sănătății, altul la Iași, în fața Prefecturii, la care i se cere Ministerului Sănătății să asigure accesul liber și gratuit la avort în siguranță, în spitalele publice și toate serviciile publice de sănătate reproductivă și sexuală. Întreruperea de sarcină la cerere este legală în România. De ce e nevoie de manifestații în stradă pentru solicitarea unui drept garantat de lege? În ce măsură femeile din România au acces la servicii publice de sănătate reproductivă? Le-am întrebat pe Ela Crăciun, de la Feminism România, și Anca Nica, de la E-Romnja. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

3 mai e Ziua Internaţională a Libertăţii Presei. Care e starea presei din România? Care sînt pericolele care îi amenință libertatea? Ce rol joacă televiziunile de ştiri în peisajul mediatic de la noi? I-am întrebat pe Ioana Avădani, de la Centrul pentru Jurnalism Independent, și Ionuţ Codreanu, de la ActiveWatch.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

„Chiar și în prezent, romii sînt printre cei mai puțin apreciați oameni din societatea noastră”, scrie sociologul francez Olivier Peyroux, în cartea sa pentru copii „Lumile romilor” (Editura la Curtea Veche). 8 aprilie este Ziua Internațională a Romilor. Vorbim despre istoria lor în România și în Europa, despre stereotipurile și rasismul cu care s-au confruntat și se confruntă, dar și despre cultura și obiceiurile lor.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

8 martie este Ziua Internaţională a Drepturilor Femeii. În ce măsură drepturile și libertățile femeilor sînt respectate în România? Astăzi a avut loc un protest în fața Guvernului la care s-a cerut acces la avort și la servicii de sănătate reproductivă. Cum de dreptul la avort, garantat în România, a devenit temă de protest? Am întrebat-o pe Ionela Băluță, sociolog, profesoară la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, directoarea Centrului pentru Politicile Egalităţii de Şanse.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

O emisiune de informații matinale pentru minți matinale servite în eter și-n online de Mihai Molnar și Basil Muresan. Cel mai provincial morning show! Ne auzim în fiecare dimineață, de Luni până Vineri, de la 07:00 la 10:00 pe 99,1FM sau online pe http://live.radioarad.ro Aradul Matinal este cel mai provincial morning show! 99,1 FM - Radio Arad Dacă vrei să auzi noile podcasturi, te invităm să accesezi următorul link https://linktr.ee/AradulMatinal și apasă subscribe, follow sau like pe oricare platformă menționată! #AradulMatinal #morningshow #provincial #RadioArad #99punct1fm --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/aradulmatinal/message

Ce se întâmplă atunci când 4 podcasteri cu experiență, din România, discută despre cum să faci un podcast de calitate? Iese o discuție numai bună pentru Ziua Internațională a Podcastului. Mădălina, Florin, Răzvan și Adrian au... împreună pentru 20 ani de podcasting în limba română și sute de episoade la activ. Așa că ai ce învăța din acest episod. ***** Ascultă și podcasturile realizate de cei patru pe: Mădălina Vasiu este pe Thinking Made Visible Florin Roșoga realizează Antreprenori care Inspiră Răzvan Burz este creatorul Burzcast și micON Adrian Boioglu a fondat Rețeaua CityPodcast și este co-fondator micON ***** Vrei să sponsorizezi acest show sau să propui un invitat interesant? Scrie-ne pe contact@citypodcast.ro TechVolution este susținut de Agenția de Comunicare și Marketing Online CityDigital. ***** Jurnalistul Adrian Boioglu este fondatorul rețelei CityPodcast și al trustului media CityDigital, dar scrie și pe boio.ro. Ai idei, păreri despre acest show sau vrei să ne spui ceva? Scrie-ne contact@citypodcast.ro, pe Twitter sau pe Facebook. Intră pe CityPodcast.ro pentru a asculta și celelalte show-uri din prima rețea de podcast-uri din România. Nu uita să dai “Subscribe” în iTunes sau în aplicația ta preferată de ascultat podcast-uri și să ne dai un rating cât mai bun în iTunes. Ne ajută să apărem și în fața altor ascultători din România. De acum ne găsești și pe Spotify, Apple Podcasts, Google Podcasts, Anchor, Overcast, Breaker și RadioPublic.

În 23 aprilie se sărbătoreşte Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor, o iniţiativă UNESCO pentru încurajarea lecturii. Lectura pierde din popularitate, se constata în anii '90, cînd a apărut ideea de a sărbători cartea la nivel mondial. Tot în 23 aprilie, în România este şi Ziua Bibliotecarului. Ce prevede Legea bibliotecilor, în ce măsură se aplică? Ce sărbătorim cu această dublă ocazie în România, ţara din Uniunea Europeană în care se citește cel mai puțin? Am întrebat-o pe scriitoarea Luminiţa Corneanu. O emisiune de Adela Greceanu. Un produs Radio România Cultural. 

„Nu vă întrebați unde a fost Dumnezeu la Auschwitz, întrebați-vă unde a fost omul! Să uiți, să taci, să fii indiferent la cele din jurul tău, sunt unele din cele mai mari păcate”. Sunt vorbele lui Elie Wiesel (1928-2016), supravieţuitor al Holocaustului, laureat al premiului Nobel pentru pace. Au trecut 77 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau, cel mai mare lagăr construit de naziști și scena celui mai mare genocid din istorie. Între anii 1940 și 1945, aici au murit aproximativ 1,1 milioane de oameni. 90% dintre aceștia erau evrei. În total, se estimează că în perioada 1933-1945, mai bine de 11 milioane de bărbați, femei și copii au fost omorâți, din care aproape jumătate dintre ei erau evrei. Care sunt cauzele Holocaustului și cum s-a ajuns la aceste atrocități? Sunt întrebări la care se pot da foarte multe răspunsuri, s-au scris zeci de mii de pagini și se vor mai scrie în continuare. La #PodcasturileHISTORY facem o scurtă sinteză a evenimentelor care au schimbat complet societatea pentru a înțelege semnificația zilei de 27 ianuarie, Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului. #Holocaust #Auschwitz77 #WeRemember

Uite că am ajuns și la un început de sezon 3. Abia așteptam să ajung aici. :) Vă mulțumesc mult pentru timpul oferit ascultării acestui podcast vegan. La mulți ani de 1 noiembrie - Ziua Internațională a veganilor.

A doua jumătate a lui aprilie aduce, între altele, Ziua Internațională a Cărții - la data de 23 aprilie. E un bun pretext, dacă de pretexte ai nevoie, pentru campanii proaspete de încurajare a lecturii, dar e și un bun prilej să tragem cu ochiul în activitatea unei agenții literare - cea mai importantă, fără exagerare, din România. E condusă de Simona Kessler de pe la mijlocul anilor ‘90 și a făcut posibilă apariția celor mai multe dintre titlurile străine de pe piața locală. Din nou fără exgerare, adică, e foarte posibil ca - dacă v-a căzut un autor străin în mână în ultimele aproape trei decenii - această agenție să fi avut ceva de-a face cu publicarea lui. Am stat de vorbă la Books are Magic cu Simona Kessler despre respectabila instituție a impresariatului literar, care există încă din a doua parte a secolului al XIX-lea. De ce nu se mai poate fără ea, la începutul celui de-al XXI-lea?

Săptămâna aceasta a început cu Ziua Internațională a Femeii, iar Facebookul moldovenesc s-a umplut de polemici despre feminizarea funcțiilor și egalitatea gender. Jurnaliștii Felicia Nedzelschi de la AGORA și Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă sar peste aceste dezbateri inutile și vă prezintă, în schimb, o incursiune în istoria parlamentarismului moldovenesc reprezentat de doamne. Din această ediție a podcastului aflați că în primul Parlament după Independență au acces doar șase femei, iar în prezent doamnele reprezintă o pătrime din numărul total de aleși ai poporului. Autorii amintesc despre cele mai vizibile figuri feminine ale Legislativelor și trag o concluzie despre femeile din politica noastră.

Un episod special prin care am vrut să marcăm Ziua Internațională a Femeii și să vorbim despre câteva dintre cele mai importante și dramatice probleme cu care se confruntă femeile din țara noastră. Am avut-o ca invitată pe Ela Crăciun, activistă feministă, și am vorbit despre acțiunile pe care organizațiile feministe le-au inițiat în prima săptămână a lunii martie și de ce avem nevoie de ele. Dacă pandemia a avut un impact major asupra întregii populații, femeile au fost cele afectate în mod special într-un an în care atât boala cât și măsurile luate de autorități s-au răsfrânt într-un mod disproporționat asupra lor. Despre ce a însemnat acest an pentru femeile din țara noastră, care e situația femeilor azi în România și de ce avem nevoie în continuare de feminism veți afla din dialogul nostru cu Ela Crăciun. Ai sub 18 ani, îți recomandăm https://www.sexulvsbarza.ro Toate locurile unde o găsiți pe Kitty Tema muzicală: Dorroo

În episodul 152 al podcastului „Un român în Londra” am vorbit despre 

Astăzi de 1 noiembrie Ziua Internațională a Veganilor podcastul De la Vegan la Vegan împlinește 1 an de zile. Pentru sezonul 2 am pregătit câteva schimbări și promite să aducă mai multe episoade vegane în fiecare lună. La mulți ani și îți mulțumesc mult pentru susținere.

În care povestim cu Alexandru Predoiu și Adrian Tătăran, oameni ai muncii și membri (printre altele) ai Editurii Pagini Libere (https://soundcloud.com/editurapaginilibere) și a Comunității Mahala, despre istoria radicală a sărbătorii de 1 mai. ===== Cuprins Partea 0 — Introducere 0:00 Partea 1 — Incidentele din Piața Haymarket (4 mai 1886) 3:37 Pauză 1 — Mărturii de la procesul celor 8 35:35 Partea 2 — Decretarea zilei muncii și primele sărbători de 1 mai în România 43:34 Pauză 2 — Alte mărturii și amintiri despre procesul anarhiștilor 1:11:48 Partea 3 — Revendicarea și recuperare zilei de 1 mai 1:21:00 ===== În acest episod stăm de vorbă cu Alexandru Predoiu și Adrian Tătăran, oameni ai muncii și membri (printre altele) ai Editurii Pagini Libere și a Comunității Mahala, despre originea sărbătorii de 1 Mai, despre felurile în care aceasta a fost ulterior cooptată și despre exemple de contraistorii post-’89. În prima parte, Alex ne povestește despre incidentele din Piața Haymarket de pe 4 mai 1886 și urmările lor. Aflăm despre condițiile ilegitime și ilegale în care cei 8 anarhiști au fost judecați și — câțiva dintre ei — executați, respectiv despre cum a ajuns să fie declarată această zi o comemorare anuală. În partea a doua, Alex și Adi ne vorbesc despre modurile în care această sărbătoare a fost cooptată și pervertită în funcție de interesele diverșilor actori — inițial facțiunile etatiste ale Internaționalei, apoi statele și chiar biserica — pe parcurs pierzându-și conținutul original și potențialul revoluționar. În partea finală, Adi ne vorbește despre exemple autohtone de acțiuni de 1 mai organizate de varii grupuri anarhiste și anti-autoritare. În cele două materiale dintre părți auzim fragmente din mărturiile din timpul procesului celor 8 persoane condamnate după incidentele de la Haymarket. ===== Re(Surse) Mărturiile din timpul procesului celor 8 anarhiști: https://www.marxists.org/subject/mayday/articles/speeches.html Editura Pagini Libere (EPL): https://pagini-libere.ro/ https://www.facebook.com/editurapaginilibere/ Broșura EPL despre Panait Mușoiu: https://pagini-libere.ro/panait-musoiu/ Fragmente de Lucy Parsons, traduse și publicate pe pagina Râvna: https://iasromania.wordpress.com/2018/04/30/lucy-parsons-insemnari-si-scrieri-despre-1-mai/ Anarhiva: http://www.anarhiva.com/ https://www.facebook.com/anarhivaro/ Acțiunea de 1 Mai din Craiova 2002(?), relatată în FanZina Buruieni: http://www.anarhiva.com/items/show/7 Flyer Hrană nu Bombe, Craiova [1 Mai 2015]: http://www.anarhiva.com/items/show/161 Acțiune 1 mai 2013, Constanța: https://iasromania.wordpress.com/2013/05/03/de-ce-1-mai-ziua-internationala-a-muncii/ Acțiuni de 1 Mai 2017 și 2018, Timișoara: https://www.facebook.com/dreptullaorasTM/posts/443004479381721 https://www.facebook.com/dreptullaorasTM/posts/613124169036417 sloth metal riffs by Zomfy artwork by Vlad Cucu intro/outro song: “Hell was made for Anarchists” by Sofia Zadar https://www.youtube.com/watch?v=BbycpxMvZ5Y www.facebook.com/sofiazadar/ open.spotify.com/artist/3F4Ec4iFdVp4Pmzhw2Zrd1

Biblioteca e ca o oglindă a noastră, una care ne arată și trecutul și viitorul, ce am citit, ce am cumpărat și am păstrat, dar și ce vom citi mai departe, ce vom reciti când simțim nevoia. O oglindă sau un jurnal de lectură prins de perete. De Ziua Internațională a Cărții, pe care o sărbătorim pe 23 aprilie, ne apropiem mai mult de biblioteci și privim în ele exact ca într-o oglindă. Te provocăm să arunci o privire și tu în ea, acum că poate ai mai mult timp cât timp #staiacasă, și să încerci să ți-o aranjezi - poate fi „a blast from the past” mai mult decât binevenit. #BooksAreMagic Produs de Andrei Purcărea - https://www.instagram.com/andreirec/

În această ediție nu facem glume și nu discutăm brașoave ale politicienilor, ci celebrăm Ziua Internațională a Femeii explicând un subiect care contează cu adevărat - violența împotriva femeilor. Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă și Felicia Nedzelschi de la AGORA povestesc ce este Convenția de la Istanbul, de ce statul nostru a „ieșit la o întâlnire” cu acest document, dar „nu a mers cu el la starea civilă” și de ce unii politicieni moldoveni îi caută acestui document nod în papură.

Am celebrat la Intersecțiile de miercuri Ziua Internațională a Poeziei împreună cu invitații noștri, poeții Mina Decu și Vasile Leac. Citim și vorbim despre starea poeziei, condiția poeților azi și despre premiile literare. Mina Decu a debutat anul trecut la editura Charmides cu volumul „Desprindere”. Este masterandă în Filosofie și Studii europene și-l traduce pe Roberto Bolaño. A fost desemnată Tânărul poet al anului 2018 și a primit Premiul Național pentru Poezie Mihai Eminescu, Opera Prima. Vasile Leac trăieşte şi lucrează în Arad şi Bucureşti. A publicat mai multe cărţi de poezie: Seymour: sonată pentru cornet de hârtie, Ed. Vinea (2005, 2006, 2013); Dicţionar de vise, Ed. Cartea Românească, 2006; Lucian – un experiment – CDPL, 2009; Toţi sunt îngrijoraţi, Ed. TracusArte – colecţia NEO – 2010, 2015; Unchiul este încântat, Ed. Charmides, 2013. Pentru volumul ”Monoideal”, publicat anul trecut, este nominalizat la Premiul pentru Poezie 2018 în cadrul Premiilor Radio România Cultural și Observatorul Cultural.

Acest interviu este unul special și cred că v-ați prins deja despre ce sau cine este vorba. Copiii. Ei sunt cei mai frumoși și mai simpli oameni, prin urmare m-am gândit să stau de vorbă, de Ziua Internațională a Copilului, cu Miruna, Rebeca, Ariana și Ștefan despre lucrurile lor preferate, părinți, școală și grădiniță. Miruna are șase ani și este clasa 0. Îi place să se îmbrace în rochițe elegante, construiește mult lego și nu își mai dorește un frățior sau o surioară pentru că citez ‘eu nu pot să am grijă de el‘. Deci, nu se poate. Rebeca are șapte ani și este la școală. Nu îi mai plac rochițele în timpul liber pentru că este sătulă de uniforma de la școală, așadar este …into jeans. Skinny sau Slim, nu contează. Ah, și tricourile largi. Așa crede ea că trebuie să te îmbraci în timpul liber. Și sunt de acord cu ea! Ariana are aproape cinci ani și este la grădiniță. Și este fetița mea. Îi plac petrecerile și copiii mai mari ca ea, și niciodată nu face ceva ce nu îi place. Dar niciodată. Ștefan are cinci ani și este la grădiniță. El este un personaj în sine. Îi place să asculte muzica tare, la cinci boxe, nu se ceartă niciodată cu sora lui mare, ba chiar se înțeleg foarte bine iar fetele de la grădiniță îl cam împing. Mă rog, doar una!

Pe 30 septembrie, de Ziua Internațională a Podcastului, Cristian Lupșa, editorul DoR, o ia la întrebări pe Andreea Vrabie despre ce înseamnă podcastul Pe Bune pentru ea, ce a învățat în cei doi ani de când îl realizează și care sunt vulnerabilitățile și dilemele care au condus la realizarea lui. Podcastul Pe Bune este prezentat de UniCredit Bank și susținut de BestJobs, două companii care cred în puterea minților creative. Credits: Temă muzicală: Alex Turcu. Editor sunet: Horia Baldea. Asistent producție: Elena Văduva. Muzică adițională: Podington Bear – Golden Hour; Podington Bear – Bumble.

Vrei sa sponsorizezi acest show sau sa propui un invitat interesant? Scrie-ne pe contact@citypodcast.ro George Vasiliu este fost sportiv de performanță și militar de carieră, dar și actual Ghid de Turism Național și vicepreședinte al Asociației Presei de Turism. George discută cu Adrian Boioglu despre a doua ediție a Conferinței Naționale a Ghizilor de Turism, programată pentru 19 februarie 2017 la Oradea. Citește despre călătoriile lui George Vasiliu pe Let's Go Travel Află mai multe despre cum va fi sărbătorită Ziua Internațională a Ghidului de Turism, la Oradea. Conferința Națională a Ghizilor de Turism din România este promovată de Organizația Mondială a Turismului sau de portalul Travel Massive. Totodată, poți să afli despre acest eveniment direct de pe Facebook. Vrei să participi la această Conferință? Te poți înscrie AICI. Ai idei, pareri despre acest show sau vrei sa ne spui ceva? Contacteaza-ne pe contact@citypodcast.ro, pe Twitter sau Facebook. Adrian Boioglu este @boioglu pe Twitter si poate fi citit pe www.boio.ro Intra pe CityPodcast.ro pentru a asculta si celelalte show-uri din prima retea de podcast-uri din Romania. Nu uita sa dai “Subscribe” in iTunes sau in aplicatia ta preferata de ascultat podcast-uri si sa ne dai un rating cit mai bun in iTunes. Ne ajuta sa aparem si in fata altor ascultatori din Romania. Reteaua CityPodcast.ro este sustinuta de Ovidius Clinical Hospital, Constanta NEWS, Radio Constanta, si Radio Dobrogea.