Podcasts about idei

În această conversație, Crina Okumus împărtășește o poveste profundă despre călătoria unui suflet mic prin viață, subliniind importanța alegerilor, a descoperirii de sine și a drumului de a-ți aminti darurile. Narațiunea explorează teme precum iubirea, dificultățile financiare și impactul influențelor externe asupra dezvoltării personale. În cele din urmă, îi încurajează pe ascultători să se reconecteze cu adevăratul lor sine și cu darurile pe care le aduc în lume.Idei principale (takeaways)Importanța de a crea un pact de a asculta fără judecată.Alegerea unui mediu liniștit îmbunătățește experiența ascultării.Viața este o serie de alegeri care ne modelează călătoria.Dificultățile financiare pot distrage de la descoperirea adevăratelor daruri.Credința că banii sunt echivalenți cu iubirea poate duce la dezamăgire.Izolarea poate apărea atunci când urmărim succesul material în locul împlinirii emoționale.Meditația este un instrument pentru autocunoaștere și pentru a te asculta pe tine.Natura și momentele simple pot declanșa amintiri profunde.Redescoperirea darurilor personale poate aduce vindecare emoțională.Lumea are nevoie de darurile și contribuția unică a fiecărei persoane.............More LinksFor Crina´s website For Crina's Instagram click here!For Dream Again Podcast's Instagram click here!For Youtube Don't Forget is time to DREAM AGAIN

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Idei menü:KvízPasskeyItt a kulcs, hol a kulcs?Palo Alto Networks, Google Cloud Strike Multibillion-Dollar AI and Cloud Security DealBad Apple - DÁP edition Elérhetőségeink:TelegramTwitterInstagramFacebookMail: info@hackeslangos.show

00:00:00 - Bevezetés00:00:21 - Itt a Karácsony00:01:33 - Mű, vagy igazi fenyő?00:03:53 - Műfenyő karbantartása és a kézműves műfenyő00:07:52 - Fenyőfa árak00:09:44 - Karácsonyfa talp és a befaragás00:13:48 - Családi összejövetel, főzés és ételallergiák00:18:45 - Többféle ételek és taktikák00:21:58 - Pihenés és feltöltő találkozók00:23:42 - Hozzáállás megváltoztatása és nézőpontok megértése00:27:20 - Csalódás, tanulságok és pozitív változások00:34:42 - Kilátások és üzenet a jövő évre nézve00:38:03 - Idei közönségtalálkozók és az MSB élményei00:44:00 - APUTEST Podcast alakulása00:45:07 - LEGO stream és legózás, mint hagyomány00:48:49 - Kilátások a LEGO streamre00:50:30 - Befejezés

Az év legnagyobb önkorlátozása ez volt, hogy bemagyaráztam magamnak, hogy nincs kedvem, nem akarok, nem lehet kampányolni valamiért. Hallgasd meg, hogyan és miért volt bennem ez, és hogy hogyan léptem túl ezen az önkorlátozó gondolkodásmódon, ami nagyon sok bevételtől szabadított meg idén... Ha dec. 15. 20:00 előtt hallgatod: 1. bezár a Biznisz Boyz PRO és 50%-ot ugranak az árak (dec. 15. hétfő, 20:00 a határidő) 2. indul 2026-ban 8 új trendi, modern, az aktuális vállalkozói igényeket kielégítő kurzusunk a meglévők mellé: ▪️ AI kódolós eszközök használata programozói tudás nélkül;  ▪️ Román piacra lépés praktikái és tapasztalatai; ▪️ Short videó készítés;  ▪️ Social media best practices a gyakorlatban,  ▪️ Kockázati tőkés matek,  ▪️ Projektmenedzsment,  ▪️ AI-first cégvezetés... és ez még csak az a lista, amit most biztosan látok. (ezeket már eléred, ha most csatlakozol, ahogy az összes többi régi tananyagot is) Szóval ma este zárunk, árat emelünk, vége a 790 Ft-os próbaidőszaknak és rekordot döntünk létszámban. (Sosem voltak ennyien még a BB PRO-ban mint ma, nap végére leszünk.) Te is csatlakozhatsz hozzánk (mire ezt olvasod, több mint 500-an vagyunk)!

Idei utolsó adásunkban lesz szó pár olyan témáról amivel az USA borzolja a kedélyeket, de körbejárjuk, miért kerülnek a házirobotok a gyárakba, hol lehet a legjobb dinoszaurusz tartárt kapni, és ezúttal nem azt nézzük, min fut a Doom, hanem mi az ami játszik vele?00:00:00 Intro00:04:12 Zene00:04:22 Beköszönés00:05:33 USA kapcsolatkutatás00:09:36 Az utolsó kormányzati probléma kiiktatása00:13:00 Távmunkás robotok00:18:28 Kill Rizzbot00:22:53 TAIlapó00:31:16 Necronyomtatás00:35:04 Tatár dinosteak00:41:58 ZX Spectrum FPS00:45:54 Doomozó patkányok00:49:11 Búcsúzás00:50:59 Outro00:51:23 Felvágott, inyenceknek

Podcastunkban Vida Kata pszichológus, gasztroblogger beszélgetett Lu Boennel, a 101 étteremcsoport alapító tulajdonosával gyerekkoráról, a Ramenka és a 101 Bistro alapításáról, és arról, hogy mitől lesz autentikus egy kínai étel. A kínai konya kultúrtörténete megvásárolható a 444 webshopjában. Vida Kata ideje nagy részében tanácsadó szakpszichológusként és traumaterapeutakánt dolgozik, emellett a Babramegy blogot írja, valamint a 12 részes, Podkoszt című gasztronómiai podcast sorozatot vitte itt a 444 felületén. Leginkább a gasztronómia és annak társadalomtudományi határterületei foglalkoztatják. Utóbbi években a helyi és szezonális zöldségekből való főzés érdekli, 2020 decemberében jelent meg az első ilyen témájú szakácskönyve Idei, hazai, zöld címmel. Lu Boen a 101 étteremcsoport (101 Bistro, 101 Tigris, 101 Neo) alapító tulajdonosával beszélgettek a most megjelent A kínai konyha kultúrtörténete című könyv kapcsán a kínai konyháról. 0:34 tiencsini gyökerek, gyerekkori hot-pot ízek, a főzelék kultúrsokkja 13:50 Ramenka, az egyik első belvárosi ramenező megnyitása 16:10 éles kanyarral visszatérés Kínába, a kürtöskalács kudarca 21:15 tajvani étterem nyitásának ötlete 27:27 van-e egyáltalán olyan, hogy “kínai konyha” 31:45 a kínai kulturális forradalom hatása a gasztronómiára 34:12 mitől különleges Fuchsia Dunlop A kínai konyha kultúrtörténete könyve 37:40 az olcsó kis kínai büfék egyhangú kínálatának okai, Erős Pista és baracklekvár 44:50 mit jelent az, hogy egy étterem “autentikus” 55:10 mit tanulhatunk a kínai konyhából? See omnystudio.com/listener for privacy information.

Sikeres klímakonferencia helyett politikai sakkjátszma volt az idei COP Magyar kutatók fejtették meg a jura kori ammoniteszek rendkívüli rágószervének titkát Nano Banana Pro: mit tud valójában a Gemini 3 Pro-ra épülő új képgenerátor? A Honor kilövi az űrbe a középkategóriát Így néz ki a OnePlus Ace 6T Elvágott egy internetkábelt az Amazon kiszállítást végző drónja Tovább terjedt a sertéspestis Magyarországon, a legszigorúbb korlátozás alá helyezték a Szentendrei-szigetet Már működik a Pixel és az iPhone közötti fájlmegosztás Meglepő, mit használtak sok ezer évvel ezelőtt az emberek fogfájás ellen Brutálisan drága lehet az összecsukható iPhone, nem hiszi el, hogy mennyit kérnek majd érte Megszólalt a politikai hirdetések betiltásáról és a trükközésekről a Google Magyarország vezetője Tömegével szünteti meg a munkahelyeket a HP az MI miatt 2034-re közel 300 milliárdos piaca lesz az AI-hardver iparágnak A három legfontosabb készség, amely nélkül nem boldogulsz az AI-korszakban A további adásainkat keresd a podcast.hirstart.hu oldalunkon. Hosted by Simplecast, an AdsWizz company. See pcm.adswizz.com for information about our collection and use of personal data for advertising.

Sikeres klímakonferencia helyett politikai sakkjátszma volt az idei COP Magyar kutatók fejtették meg a jura kori ammoniteszek rendkívüli rágószervének titkát Nano Banana Pro: mit tud valójában a Gemini 3 Pro-ra épülő új képgenerátor? A Honor kilövi az űrbe a középkategóriát Így néz ki a OnePlus Ace 6T Elvágott egy internetkábelt az Amazon kiszállítást végző drónja Tovább terjedt a sertéspestis Magyarországon, a legszigorúbb korlátozás alá helyezték a Szentendrei-szigetet Már működik a Pixel és az iPhone közötti fájlmegosztás Meglepő, mit használtak sok ezer évvel ezelőtt az emberek fogfájás ellen Brutálisan drága lehet az összecsukható iPhone, nem hiszi el, hogy mennyit kérnek majd érte Megszólalt a politikai hirdetések betiltásáról és a trükközésekről a Google Magyarország vezetője Tömegével szünteti meg a munkahelyeket a HP az MI miatt 2034-re közel 300 milliárdos piaca lesz az AI-hardver iparágnak A három legfontosabb készség, amely nélkül nem boldogulsz az AI-korszakban A további adásainkat keresd a podcast.hirstart.hu oldalunkon. Hosted by Simplecast, an AdsWizz company. See pcm.adswizz.com for information about our collection and use of personal data for advertising.

Succesul are un preț, iar uneori acel preț este eșecul. În acest episod din Antreprenor Expert, discutăm cu ‪@SanduBabasan‬ despre ce se întâmplă după ce visul unui exit de milioane se prăbușește.Idei pe care le-am abordat:Delirul succesului – cum te poate orbi mentalitatea de “growth fără limite”Doliul eșecului – ce înseamnă să pierzi un vis și cum te reconstruiești dupăLimitele sănătoase în growth – de ce uneori „mai mult” nu înseamnă „mai bine”Subiecte discutate:0:00 – Cum își definește activitatea?1:25 – De ce a pornit de la tehnologie și și-a diversificat activitatea?4:08 – Cum a identificat nevoile pieței?10:06 – Cum ajungi în antreprenoriat alături de oamenii potriviți?15:23 – Care a fost motivația de la început?19:57 – Ce înseamnă Blugento?22:43 – Ce skill-uri și-a dezvoltat în antreprenoriat?28:10 – Cum îți dai seama dacă ești făcut pentru antreprenoriat?32:27 – Ce întrebări ar trebui să-ți pui înainte să începi?37:34 – Ce întrebări te ajută să înțelegi cât investești și în ce direcție mergi?41:23 – Despre limita în growth51:07 – Cum a reușit să încetinească pentru a evita „delirul succesului antreprenorial”?1:04:02 – Cum a ajuns să fie din nou recunoscător după un eșec?1:07:54 – Ce poate face un antreprenor azi ca să rămână echilibrat?1:23:27 – Ce întrebare ar pune unui tânăr care vrea să descopere dacă antreprenoriatul e pentru el?E un episod profund, real și necesar pentru orice antreprenor, brand builder, marketer sau growth marketer care vrea să înțeleagă partea nevăzută a succesului.

Idei évadunk második Előhang epizódjában ezúttal Hózsa Zsófia zenetörténész Fassang László orgonaművésszel beszélget egy különleges, orgona-film koncert apropóján.Hogyan készül fel az orgonaművész a koncertre?Milyen zenekísérettel játszották anno a némafilmeket? Hogy jött létre a moziorgona műfaja?Ezekre a kérdésekre is választ kapunk az Előhangban.Hallgassátok szeretettel!

4 - Botrány árnyékolta be az idei kacsázó-világbajnokságot, csalhattak a kövekkel by Balázsék

Unia runęła 10 lat po jej zawarciu. Główną ofiarą jej upadku byli Kozacy - mówi historyk. Unia podpisana 16 września 1658 r.w Hadziaczu zakładała utworzenie Wielkiego Księstwa Ruskiego z należących do Rzeczpospolitej województw: kijowskiego, bracławskiego i czernihowskiego. Na skutek inspirowanego przez Rosję buntu chłopstwa ruskiego, postanowienia unii nigdy nie zostały w pełni zrealizowane.  

Mówiąc o polskim nacjonalizmie, mamy na myśli zazwyczaj różnego rodzaju postaci i ugrupowania związane z szeroko rozumianym obozem narodowym. Tymczasem z wątkami nacjonalistycznymi mamy do czynienia również w przypadku innych środowisk politycznych: konserwatywnego, monarchistycznego, piłsudczykowskiego czy lewicowego, jak to miało miejsce w przypadku Kazimierza Zakrzewskiego.Pozostałe artykuły możesz czytać na

Vendégünkkel, Fülöp Zoltán fesztiválszervezővel a beszélgetés elején gyorsan felidéztük, milyen nagyobb rendezvényeken vagyunk már túl július végén, és mik várnak még ránk szeptemberig. Egyértelműen megállapítható, hogy félidőhöz érkezett a nyári szezon.

W pierwszym odcinku nowego cyklu gośćmi audycji są Piotr Bernatowicz - b. dyrektor Centrum Sztuki Współczesnej Zamek Ujazdowski w Warszawie – oraz Janusz Janowski, b. dyrektor Zachęty. 

2 - Bejelentették a Sztárbox idei versenyzőit by Balázsék

Pojęcia solidaryzmu i związanej z nim solidarności należą u nas do najbardziej wyświechtanych i nadużywanych terminów, pomimo tego, a może właśnie dlatego, iż ruch pod tą nazwą narodził się przecież w naszym kraju i odegrał niezwykle istotną rolę nie tylko w jego dziejach, ale w gruncie rzeczy całego świata. Solidarność ma swoje korzenie w rzymskim prawie zobowiązań – obligato in solidum. W tym kontekście odnosiła się do odpowiedzialności każdego członka rodziny lub innej społeczności za spłatę wspólnych długów. Jako doktryna społeczno-ekonomiczna solidaryzm narodził się we Francji i stanowił próbę wyjścia ponad antynomię liberalizmu i socjalizmu. Dla tego pierwszego zasadą, na której się opiera, jest wolność, a wyciągnięcie z niej pełnych konsekwencji prowadzić by musiało do anarchizmu, ten drugi opiera się zaś na zasadzie dobra wspólnego, a zbytnie poleganie na niej prowadzi do despotyzmu i wszechwładzy społeczeństwa nad jednostką.Pozostałe artykuły możesz czytać na

Vintage ruhaköltemények az idei Cannes-i fesztiválon - Családi Manna Ferencz Gabival 2025. 06. 08. by MannaFM

Tożsamość partyjna stała się obecnie tak przemożnym zjawiskiem, że nie tylko ma wprost katastrofalny wpływ na funkcjonowanie państwa polskiego, ale nawet zaczyna podawać w wątpliwość istnienie samej wspólnoty politycznej. Przynależność plemienna wypiera przynależność narodową, gdyż jeden demos nie może żyć podług różnych porządków etycznych – dochodzi do rozdźwięku wewnątrz samej wspólnoty. Głównym hamulcowym rozwoju polskiej wspólnoty jest obecnie bowiem projekt IV RP, który właśnie rzeczoną „partyjną narodowość” zintensyfikował do poziomu niespotykanego w najnowszej historii Polski. Bez przekroczenia tego plemiennego podziału nie stworzymy nie tylko Wielkiej Polski, ale również Polski „średniej”, a nawet z obroną obecnej Polski „małej” będziemy mieli duże problemy. Gdzie szukać drogi wyjścia z tej partyjnej matni? Już przed stu laty wskazali ją nam liderzy Narodowej Demokracji.Czy Polacy dorośli do Wielkiej Polski? To pytanie, mimo swego nieco impertynenckiego wydźwięku, jest zasadne. Wielkość nie jest czymś osiągalnym bez wyrzeczeń, silnej woli, a przede wszystkim pewnego poziomu samoświadomości społeczeństwa. Wielkości politycznej nie osiągnie zatem żaden naród nieposiadający odpowiedniej dyscypliny moralnej oraz samoświadomości celów i dążeń – ethosu i telosu. Innymi słowy, aby idea Wielkiej Polski mogła się ziścić, muszą pojawić się Polacy dążący do jej realizacji. Wbrew rymkiewiczowskiej intuicji Polska zatem nadal potrzebuje Polaków. To jednak jedynie połowa sukcesu. Jeżeli nawet społeczeństwo dojrzało do idei wielkości, to jeszcze nie znaczy, że dorośli do niej również sami politycy. Cała III RP rozrastała się wokół tego dualizmu – elity (w tym elity polityczne) oraz lud, i wbrew liberalnej narracji (o czym później powiemy) wydaje się, że w tej parze to nie lud musi obecne nadrabiać dystans.Nie twierdzę, że wiem, jak zbudować Wielką Polskę. Jestem jednak przekonany, że tak, jak upadek Rzeczpospolitej był procesem rozłożonym na dekady, tak samo przełamanie obecnego stanu rzeczy zajmie nam całe dziesięciolecia. Poniżej kreślę swoje przemyślenia na temat ledwie pierwszego kroku, jaki czeka nas na tej drodze.Tekst Jana FiedorczukaPozostałe artykuły możesz czytać na

Idei évadunk utolsó epizódjában Hózsa Zsófia ezúttal Molnár Szabolcs zenetörténésszel beszélget a május 27-i koncert kapcsán.Hallgassátok szeretettel!

Ez itt a Portfolio Checklist Bolyai díjasokat bemutató sorozatának első epizódja. A Bolyai díj a magyar tudományos élet legrangosabb elismerése, melyet két évente ítél oda a díj kuratóriuma. A világhírű matematikusunkról elnevezett díjat idén Stipsicz András a HUN-REN Rényi Alfréd Matematikai Kutatóintézet kutatóprofesszora és igazgatója, a Magyar Tudományos Akadémia rendes tagja kapta meg. A friss díja kapcsán beszélgetünk most vele a matematika szépségéről és jelentőségéről, a világban zajló matematikai kutatások műhelytitkairól, a magyar matematikusok szerepéről a világban, az élsportról és XIV. Leó Pápáról. Főbb részek: Intro - (00:99) XIV. Leó a matematikus Pápa - (00:50) XIV. Leó a topológus Pápa - (01:50) A Bolyai díj friss nyertese - (02:30) Karikó Katalin, Freund Tamás, Lovász László a díjátadón - (04:30) Mi az a differenciál topológia? - (05:45) A füles bögre és a kerékgumi ugyanaz! - (10:40) Még a matematikusok szerint is bonyolult - (14:00) A Rényi Alfréd Matematikai Kutatóintézet - (17:40) A kontroll elmélet - (21:50) Magyar matematikusok a világban - (22:47) A matematikus a táblán tanít a katedrán? - (28:40) Sejtések és bizonyítások - (33:08) A világ legfontosabb matematikai újságai - (36:50) Geometry & Topology. Főszerkesztő: Stipsicz András - (38:25) A világ topológusai Budapesten - (40:00) Az Erdős Központ a matematika fellegvára - (41:48) Aki nem matematikus, az biológus - (44:03) A csapatsportok védői kicsit matematikusok is. - (44:20) Népszerűsítsük a természettudományokat! - (47:20) Érintő: ematlap.hu, ezt mindenki nézze meg! - (48:18) Címlapkép forrása: MTI Fotó/Koszticsák SzilárdSee omnystudio.com/listener for privacy information.

Mai vendégünk Zsivera Gábor játékos ügynök és a Sport TV szakkommentátora volt! A témánk pedig a főcsoport elődöntői voltak! Vajon minden idők egyik legizgalmasabb rájátszása lehet az idei?

Idén már 30. alkalommal rendezik meg a jövő héten a Digital-Media Hungary konferenciát, amelynek ezúttal is Siófok ad otthont. A médiaipari konferenciára mintegy két és fél ezer embert vár a főszervező, Csermely Ákos. Milyen témák, aktualitások várhatók idén? Merrefelé tart a média? Erről is beszélgettünk Csermely Ákossal a Media1 podcastban, amelyet hétfőn rögzítettünk. Az interjú ... Olvass tovább The post Digital-Media Hungary 2025: Mit hoz az idei év? – Interjú Csermely Ákossal first appeared on Vipcast.hu powered by Media1.

Władysław Grabski to postać znana – jeden z niewielu premierów II RP, który przebił się do świadomości społecznej. Zainteresowanie autor reformy walutowej zawdzięcza także politycznym koneksjom – w kręgach współczesnej prawicy jest to postać dość jednoznacznie kojarzona z endecją. Tymczasem dawniej, inaczej niż w przypadku jego brata Stanisława – faktycznego przywódcy ruchu narodowego przed przewrotem majowym – wielokrotnie powątpiewano w naturę endeckiego zaangażowania Władysława Grabskiego. Jak było faktycznie? Jaki model społeczno-ustrojowy zaproponował w ostatnich latach życia najwybitniejszy premier Polski przedmajowej? Co z tego wszystkiego może wynikać dziś?Pozostałe artykuły możesz czytać na

Într-o lume în care jurnalismul se face din redacție, Jacqui Banaszynski câștigătoare a premiului Pulitzer ne reamintește că poveștile nu apar pe fluxul de știri.  "Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni" spune la RFI jurnalista devenită editor și profesoară la Universitatea Missouri. Cu ocazia participării la cea de-a 10a ediție Power of Storytelling, Jacqui Banaszynski a stat de vorbă cu Andreea Pietroșel despre viitorul jurnalismului, AI și puterea poveștilor de a schimba societatea. Idei principale: "Lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi" "Pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări." "O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos"     Rep:  Ne aflăm aici cu Jacqui Banaszynski. Este o legendă a jurnalismului, câștigătoare a premiului Pulitzer, profesoară și reporter. Bine ați venit la RFI România!Jacqui Banaszynski: Mulțumesc, Andreea! Mă bucur să fiu aici! Rep: Mă bucur să vorbesc în sfârșit cu dvs, pentru că am auzit atât de multe povești în ultimii ani. Conferința The Power of Storytelling a revinit după cinci ani cu cea de-a 10-a ediție. Din cele 10 ediții, ați ratat doar una și ați contribuit la lansarea conferinței în 2011. Cu ce vă ocupați și de ce v-ați întors astăzi aici? Iubiți atât de mult România? Jacqui Banaszynski: Da, este o întrebare la care este greu să răspund și primesc întrebarea asta tot timpul în SUA, când oamenii îmi spun: unde te duci? Și eu le răspund „în România”, iar ei îmi spun: unde este România? Iar eu le spun: mai bine uită-te pe hartă. Îl știam pe Cristian Lupșa, care a inițiat Power of Storytelling. L-am cunoscut când era student la Universitatea din Missouri, unde eu predam. Și după ce s-a întors aici, m-a contactat pentru că voia să predea tipul de jurnalism pe care îl învățase la Universitatea din Missouri și mi-a spus: mă poți ajuta cu asta? I-am spus „sigur”. Și așa am făcut schimb de idei până când a decis să înceapă revista și să odată cu ea și Conferința Power of Storytelling. Dar a fost o decizie de ultim moment. Avea nevoie de niște vorbitori, a apelat la mine pentru că știu o mulțime de jurnaliști din Statele Unite și am venit, și am mai venit o dată să lucrez cu oamenii din echipa lui. Este ceva în legătură cu acest loc care mă atrage, nu pot să vă spun ce este, doar că îmi plac tinerii pe care i-am întâlnit aici, generația voastră și cei din Generația Z. Toți par să aibă acest spirit de creativitate și aceasta este într-adevăr cea mai bună conferință la care am participat vreodată. Iar eu am participat la sute de conferințe de tipul acesta. Deci, în parte vin în România atât de des pentru că aș face destul de multe pentru Cristian și echipa lui, dar , de asemenea și pentru că întotdeauna plec de aici plină de inspirație.Rep: Le vom trimite înregistrarea fără să punem presiune pe el:) Cariera dvs. se întinde pe 50 de ani și ați relatat povești de pe toate cele șapte continente, din Etiopia până în Antarctica. Ce au adus toate aceste călătorii pentru cercetare și muncă pentru dvs - ca profesionist și ca persoană? Jacqui Banaszynski:  Bună întrebare. Cred că m-a învățat să nu presupun că modul meu de a vedea lumea este automat cel corect. Când americanii călătoresc din cauza statutului pe care SUA l-au avut întotdeauna, cel puțin în ultimii 80 de ani, este foarte ușor pentru ei să vadă lumea printr-o perspectivă și o narațiune americană. Și când am călătorit în alte locuri, am învățat să las asta deoparte și să încerc să înțeleg că alți oameni văd lumea prin propria lor perspectivă și experiență, ceea ce este foarte valoros pentru un jurnalist. Pentru că asta încercăm să facem sau ar trebui să încercăm să facem în fiecare poveste pe care o spunem. Să vedem povestea prin prisma experienței persoanei despre care relatam, nu prin a noastră. Și în fiecare loc în care am fost, am întâlnit acești oameni extraordinari care făceau lucruri nebunești: expediții cu sania trasă de câini, oameni care încearcă să își țină familiile unite în timpul foametei și a fost remarcabil, am fost foarte, foarte norocoasă. Rep: Credeți că jurnaliștii de astăzi au o abordare diferită față de reportaj, față de timpul petrecut pe teren?Jacqui Banaszynski: Din păcate, da. Mi se pune des această întrebare, chiar și în SUA, când lucrez cu tineri jurnaliști în cadrul atelierelor, ei spun: nu putem ieși din birou. Vorbim mult despre modul în care puteți lucra de la distanță și prin zoom, prin telefon, Facebook, mesagerie orice. Nu este același lucru cu a fi pe teren. Acest lucru se întâmplă în același timp în care industria se contractă, reducerile sunt teribile pentru presa din întreaga lume și, de asemenea, în SUA, dar cred că oamenii pot găsi modalități de a ajunge pe teren pe poveștile care contează cu adevărat și în moduri mai scurte decât cred ei că trebuie să. Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Puteți face multe în două ore, nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni.   Rep: Este adevărat, dar trebuie să avem și un exercițiu. Jacqui Banaszynski: Da, și trebuie să ai sprijinul redactorului șef sau al editorului tău. Trebuie să ai pe cineva care este dispus să te lase să faci asta și, personal, asta cred că ne lipsește acum: editorii care să spună „povestea nu este în redacție, este acolo afară, așa că du-te și găsește-o!”. Asta a fost lumea în care am crescut eu și generația mea. Dacă eram în redacție, editorul se enerva și spunea „du-te și găsește o poveste”, iar noi trebuia să plecăm.Rep: Ce părere aveți despre inteligența artificială? Este o amenințare sau nu?Jacqui Banaszynski: Nu sunt un fan până acum. Cred că ar putea fi un instrument uimitor care să ne ajute în tot felul de moduri, în special în ceea ce privește progresele medicale și tehnologice care ne-ar ajuta ca societate. Nu cred că o putem controla. Cred că am pierdut deja această bătălie. Este cu mult înaintea noastră și, prin urmare, va lua locuri de muncă și cred că amenințarea la adresa jurnalismului este enormă.  Oamenii care îl folosesc spun că este un instrument grozav. Este mai rapid decât Google, poți găsi tot felul de lucruri foarte repede, dar...Rep: Trebuie totuși să verificăm informațiile date de AI.Jacqui Banaszynski: Așa speră,  dar dacă redacția de știri taie și taie și taie din personal și cei care rămân nu au timp... O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos. Deocamdată nu sunt un fan, nu știu dacă voi fi vreodată, dar nu cred că trebuie să-mi fac prea multe griji pentru că sunt bătrân. Nu voi trăi suficient de mult pentru a fi o amenințare pentru mine. Dar este foarte problematic. Zilele trecute am citit un articol în care se spunea că tehnicienii de la Open AI susțin că ar trebui să poată trece peste legile privind drepturile de autor și să preia direct materiale de la oameni creativi, jurnaliști, pentru a alimenta AI. Astfel, ei spun că într-un fel vor să scape de legile privind drepturile de autor. Ei bine, asta este o amenințare. Este o mare amenințare. Rep: Ați predat la Școala de Jurnalism din Missouri și la Institutul Pointer și ați editat nenumărați tineri jurnaliști. Ce ați învățat de la ei?Jacqui Banaszynski: Știți, lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi. Am auzit odată, cu ani și ani în urmă, un lucru pe care nu l-am uitat niciodată: predai ceea ce trebuie să înveți. Dacă te gândești la asta este foarte, foarte interesant. Și astfel, atunci când predai, pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări, iar treaba mea era să spun „cum te pot ajuta cu această provocare?”, dar nu pot presupune că știu răspunsul până nu știu cu ce se luptă. Deci, de fiecare dată când făceam asta, învățam mai multe, nu doar despre cum vedeau ei lumea, ci și despre profesia mea și despre meserie, pentru că trebuia să fiu capabil să o articulez, să o descompun, să le dau oamenilor părțile componente, să le spun cum funcționează, așa că a trebuit să mă întorc și să studiez fundația reală a poveștilor.Rep: Credeți că acum jurnaliștii sunt capabili să asculte sau doar au opinii puternice și sunt părtinitori? Jacqui Banaszynski: Cred că depinde de jurnalist. Din ce în ce mai mulți jurnaliști sunt împinși către social media, unde au o perspectivă și o opinie puternică. Dacă ne uităm la principalele redacții de știri din SUA, cum ar fi New York Times, Washington Post, Seattle Times, reporterii lucrează în continuare ca jurnaliști direcți care încearcă să obțină informații, să le verifice și să le pună în context. Dacă vă uitați la televizor, situația este diferită, National Public Radio este foarte puternic în SUA, dar trebuie să faceți o distincție între reporteri și editori de opinie și din ce în ce mai mulți oameni intră în această lume a opiniei.Rep: Care este diferența dintre media mainstream și cea independentă în SUA și Europa?Jacqui Banaszynski: În SUA folosim acest termen pentru presa care nu aparține guvernului. Astfel, presa tradițională, New York Times, este un ziar independent, care nu primește bani de la guvern și care nu aparține guvernului. Este un ziar mainstream, dar este independent, la fel ca radiourile publice. Așadar, folosim termenii „mainstream” și „independent” oarecum interschimbabili, diferența fiind, pentru noi, că puteți avea o organizație de știri independentă care nu face parte din mainstream, ceea ce înseamnă că este un start-up, mai nou, care este pe cont propriu și care învață să se dezvolte. Dar acestea devin foarte repede parte din mainstream.  Foxnews, de exemplu, este în strânsă legătură cu guvernul. Așa că nu i-aș numi o organizație de știri independentă. Pur și simplu nu aș face-o. Rep: Ați câștigat premiul Pulitzer în 1988 pentru un serial revoluționar despre un cuplu de homosexuali care murea de SIDA în America rurală, într-o perioadă în care ziarele nu puneau persoane gay pe copertă și, cu siguranță, nu într-o lumină pozitivă. Ce le-ați spune jurnaliștilor care acoperă subiectele cu care se confruntă comunitatea LGBT în zilele noastre, când roata pare să se învârtă invers și comunitățile sunt din nou vizate? De fapt, Ungaria tocmai a anulat Pride. Jacqui Banaszynski: În SUA am mulți prieteni homosexuali care sunt îngrijorați că mariajul homosexual, care face acum parte din constituție, va fi anulat. În urmă cu o lună, a apărut o poveste oribilă despre o persoană transgender care a fost ținută captivă timp de o lună și bătută până la moarte, torturată. Ce le-aș spune oamenilor? Le-aș spune, probabil, că atunci când am apărut în presa tradițională exista o presă gay foarte robustă. Nu era o presă clandestină, ci una existentă, așa că am obținut multe idei de articole, sfaturi și surse de acolo. Este o modalitate prin care comunitatea își găsea vocea. Le spuneam să se prezinte la întâlnirile publice, le spuneam să devină foarte activi din punct de vedere politic și să nu ia lucrurile de bune. Atunci când Roe vs Wade, dreptul la avort, a fost adoptat în SUA, cred că oamenii care credeau în dreptul de a alege, au luat de bun faptul că acum este sigur. Ei bine, 50 de ani mai târziu a fost eliminat. Și cred că comunitatea LGBT trebuie să facă același lucru, trebuie să lupte în fiecare bătălie care le ia drepturile.Rep: Dar ce pot face jurnaliștii?Jacqui Banaszynski: Jurnaliștii pot spune această poveste, pot asculta, pot fi atenți, pot realiza că există un eveniment în cascadă și că dacă te duci după această persoană astăzi, s-ar putea să te duci după următoarea persoană mâine și următoarea persoană a doua zi. Celălalt lucru pe care presa îl poate face este să ne ocupăm de problema persoanelor transgender, care a fost una dintre țintele administrației Trump și ale campaniei dinaintea alegerii sale și au făcut mare caz de sportivii transgender, practic femei transgender care joacă în echipe feminine. Este un procent mic de oameni. Este ca și cum nu este o problemă în lume și au făcut-o o problemă. Și presa ar trebui să dea aceste numere, astfel încât de fiecare dată când administrația împinge și spune xyz presa ar trebui să spună - da, acest lucru este ceea ce au spus, acesta este adevărul, acesta este cât de mulți oameni acest lucru afectează.Rep: Am citit că există de fapt un procent foarte mic de atlete transgender care câștigă de fapt atunci când concurează.Jacqui Banaszynski: Da, și un procent foarte mic care concurează la orice fel de nivel de elită. Este un număr foarte mic de oameni. Nu cunosc statisticile cu exactitate, dar dacă aș mai fi acoperit aceste probleme, m-aș fi asigurat că știu cifrele, unde există aceste programe și cum se simt oamenii din acele școli locale, acele comunități locale, înainte să vorbesc cu administrația. Trebuie să punem lucrurile în context. Acest lucru necesită timp și muncă.Rep: Ați spus în mod celebru că pensionarea este ca un balansoar și că vizionarea serialelor nu este pentru dvs., ce repere v-ați mai setat ?Jacqui Banaszynski: Nu știu. M-am semipensionat. Am părăsit ultimul meu tip de slujbă oficială în urmă cu 6 luni și încă îmi dau seama și, sincer, am fost atât de distras de ceea ce se întâmplă în DC și la nivel internațional încât nu mi-am dat seama prea multe, cu excepția faptului că vreau să-mi curăț garajul pentru că este o mizerie. Mulți oameni spun că ar trebui să scriu o carte. Nu știu. Eu nu sunt acolo. Predau din ce în ce mai mult și îmi place din ce în ce mai mult, așa că s-ar putea să fac mai mult din asta. Deci, repere, nu simt că am nevoie de mai multe repere. Niciodată nu mi-am propus să am oricum, așa că nu mai caut astfel de realizare.

Két győztes érkezett stúdiónkba: Jeney Gyuri a motoros versenykategóriát, Balló Marci pedig az erkölcsi győzelmet és az év médiaribanca díjat vitte haza.

După toate evenimentele trăite în ultimele două săptămâni - discursurile lui Trump, Musk, Vance, întâlnirea dintre Zelensky și președintele SUA, mobilizarea europenilor, povestea cu Călin Georgescu - discuția cu Vlad Mixich este dătătoare de gânduri bune. Suntem bucuroși că l-am prins în țară și am putut sta de vorbă despre o mulțime de lucruri. Altfel, avem și câteva frici - le povestim la secțiunea de Îngrijorări sănătoase, cărți bune și încheiem cu fotbal și torturi cu forme mai deosebite. PS. Mulțumim Hefe pentru cadou. 00:00 - Începem cu poza unui poet romantic, cu o suferință lăuntrică,

Idei első epizódunkban amellett, hogy kicsit felelevenítjük, mivel töltöttük a szünetet, beszélünk az önfejlesztésről, a korábbi kapcsolati sérelmekről-félelmekről és arról is, hogy vajon érdemes-e pszichológushoz járni.

Bár a KSH reggeli adatai szerint a magyar gazdaság kikerült a recesszióból 2024 negyedik negyedévében, de kérdéses, hogy a számok milyen mértékben alapozzák meg a kormány 2025-ös, három százalékot is meghaladó növekedési terveit. A témáról, valamint a forint kilátásairól Virovácz Pétert, az ING Bank vezető elemzőjét kérdeztük. Az adás második részében a Szerbiát sújtó politikai válságról volt szó, az újvidéki vasútállomáson történt novemberi tragédia által kirobbantott politikai válságba ugyanis már a miniszterelnök is belebukott, az viszont kérdéses, hogy milyen mértékben kell a hatalmat informálisan birtokló Aleksandar Vučić elnöknek féltenie saját pozícióját. Ezzel kapcsolatban Németh Ferenc Balkán-szakértő volt a vendégünk. A podcast támogatója a HOLD Alapkezelő, részletek ezen a linken. Főbb témák: Intro - (00:00) GDP és kilátások (Virovácz Péter) - (01:46) Megremeghet Vučić rendszere Szerbiában? (Németh Ferenc) - (15:54) Borítókép: Getty ImagesSee omnystudio.com/listener for privacy information.

Mi motiválja a diákokat arra, hogy foglalkozzanak a klímaváltozással és miként élik meg a válságot? Mi a jó válasz a klímaszorongásra? Podcastunk új adásában az UNICEF Magyarországot vezető Mészáros Antóniával és a szervezet két fiatal nagykövetével beszélgettünk.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Jaką nową jakość przynosi Królestwo Boże? Dla kogo właściwie jest Dobra Nowina? Takie to niby oczywiste kwestie porusza o. Alvaro Grammatica w swoim komentarzu ewangelicznym na III niedzielę Adwentu, przetłumaczonym przez Elżbietę Wróbel. Posłuchajcie! Napisz do nas! Wesprzyj nas! Wszystkie odcinki z podziałem na cykle tematyczne znajdziesz na www.koinoniagb.pl/podcast Obserwuj kanał Podcast Koinonii Jan Chrzciciel w WhatsAppieRead transcript

Ezért nem volt adás, Hosszú Katinka vitája az régi edzőjével, Világvége elmélet, bunker építés, Idei legnagyobb Lottó nyeremény.

Nemcsak a kohéziós pénzek időarányos része lehet a magyar kormány vesztesége, de állnia kell az Európai Bíróság ítéletéből fakadó, 300-400 millió eurós tételt is, így ebben a tekintetben másfél milliárd eurós mínusszal zárulhat az év, amely talán ezért is hozta sorra a nagyberuházások leállítását.

Támgatott adásunkban az NFI, illetve a Filmarchívum által szervezett Budapesti Klasszikus Film Maraton rendezvény idei felvonásáról beszélünk. A szeptember 17-22-ig tartó fesztiválon több helyszínen minden nap el tudunk csípni legendás filmklasszikusokat, bepótlandó és már bepótolt vakfoltokat, úgyhogy mi nagyon várjuk az idei programot. Arról nem is beszélve, hogy a filmarchivista munkásságáért díjazni fogják nálunk Wim Wenders rendezőt, aki a fesztivál díszvendége lesz, és vele együtt tudjuk majd megnézni a filmjeit. Láthatjuk majd a Párizs, Texast és a Buena Vista Social Clubot ugyanúgy, mint a Berlin felett az eget. De beszélünk egy csomó más filmről, amelyekre már régóta ácsingóztunk.  Az adás második felében Barkóczi Janka, a filmmaraton programkoordinátora a vendégünk, aki mesél a fesztivál szekcióiról és az általuk válogatott filmek összefonódásairól. Majd hallhatjátok a két sci-fi film bemutatásával megbízott Képes Gábort, a Neumann Társaság igazgatóját, aki meghozza a kedvet a 2001 Űrodüsszeia újranézéséhez és egy kultikus és pikáns kelet-európai sci-fi megtekintéséhez. A Budapesti Klasszikus Film Maraton weboldalán már elérhető a teljes programbontás, és csupán ötszáz forintért már jegyeket is tudtok váltani az előadásokra. Az adásban hallhatjátok, mi miket fogunk megnézni, találkozzunk a mozikban!

3 - Elmélkedtünk az idei nagy fesztiválokon by Balázsék

2 - Megvan a névsor, ők a Sztárbox idei nehézsúlyú versenyzői by Balázsék

00:00:00 - Bevezetés 00:01:12 - Időjárás mostanában 00:04:58 - Helyreigazítás a pénzügyeinkről 00:13:48 - Kasza Tibi marketing stratégiája 00:18:18 - Együttműködések és anyagiak 00:30:05 - Mindent tudtok rólunk 00:32:13 - Nem a pénz határozza meg az embert 00:39:54 - Politikusokról beszélni? 00:41:38 - Hatni másokra 00:43:26 - Podcasten keresztül megismerni az embert 00:47:58 - Idei nyaralás 00:49:11 - iPon nyeremény sorsolás 00:50:47 - PlayStation State of Play 00:59:16 - Új TheVR Happy Hour palack 01:06:00 - Befejezés

5 - Az idei Ultrabalatonon Takács Csipi Krisztián duplán futotta le a 211 km-t - felhívtuk őt by Balázsék

A cornerbackekkel robogunk tovább az idei draftfelvezetésben, ami szintén elég komolynak ígérkezik, hiszen a top50-ben (egyeseknél a 40-ben) van 9 darab játékos a posztról!  Terrion Arnold, Alabama – 05:15 Quinyon Mitchell, Toledo – 12:15 Cooper DeJean, Iowa – 19:55 Nate Wiggins, Clemson – 27:15 Kool-Aid McKinstry, Alabama – 34:35 TJ Tampa, Iowa State – 43:20 Kamari Lassiter, Georgia – 48:10 Ennis Rakestraw Jr., Missouri – 53:55 Mike Sainristil, Michigan – 59:30 Renardo Green (FSU), Khyree Jackson (Oregon), Max Melton (Rutgers), Andru Phillips (Kentucky), Kris Abrams-Draine (Missouri) – 1:05:50

Czy pracownicy Googla byli świadomi błędów? Czy nowe wynalazki technologiczne będą zależne od ram kulturowych czasów, w których powstają? Czy sztuczna inteligencja może być obiektywna? Czy poprawna politycznie sztuczna inteligencja to zagrożenie dla nauki? Czy zmieni naszą percepcje na przeszłość i krytyczne myślenie? O tym opowiada Szymon Pękala z kanału Wojna Idei oraz Szymon mówi. Zamów książkę ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Igora Janke⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://patronite.pl/igorjanke⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠➡️ Zachęcam do dołączenia do grona ponad 500 patronów Układu Otwartego. Jako patron, otrzymasz dostęp do grupy dyskusyjnej na Discordzie i specjalnych materiałów dla Patronów, a także newslettera z najciekawszymi artykułami z całego tygodnia. Układ Otwarty tworzy społeczność, w której możesz dzielić się swoimi myślami i pomysłami z osobami o podobnych zainteresowaniach. Państwa wsparcie pomoże kanałowi się rozwijać i tworzyć jeszcze lepsze treści ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠   Układ Otwarty nagrywamy w ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://bliskostudio.pl ⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠   Mecenasi programu:     e2V ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://e2v.pl/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

Dan Sulica este unul dintre cei mai vechi educatori financiari din România și unul dintre cei mai activi. Este fondatorul proiectului Idei si Bani (ideisibani.ro) cu o experiență foarte mare investițională și ne bucurăm că este aici alături de noi. Este un investitor care caută mereu să investească diversificat în cele 4 clase de active: […] Articolul Greselile Investitorului Modern cu Dan Sulica S08E06 apare prima dată în Laurentiu Mihai.

Egészen elképesztőnek ígérkezik az idei elkapó class, hiszen simán elkelhet 15 WR az első két napon. Most ki is beszéltünk már ennél is többet, plusz beszúrtuk a legjobb tight end prospectet is az adásba.  Marvin Harrison Jr., Ohio State – 02:40 Malik Nabers, LSU – 06:30 Rome Odunze, Washington – 11:25 Brock Bowers, Georgia – 17:45 Brian Thomas, LSU – 26:55 Adonai Mitchell, Texas – 34:45 Ladd McConkey, Georgia – 40:30 Keon Coleman, Florida State – 44:00 Xavier Worthy, Texas – 49:30 Troy Franklin, Oregon – 54:35 Ricky Pearsall, Florida – 59:35 Xavier Legette, South Carolina – 1:02:50 Roman Wilson, Michigan – 1:05:50 Ja'Lynn Polk, Washington – 1:08:40 Jalen McMillan, Washington – 1:12:10 Tez Walker, UNC – 1:14:40 Johnny Wilson, Florida State – 1:15:50 Malachi Corley, Western Kentucky – 1:18:05

Legutóbb az irányítókról beszéltünk, most pedig jöjjenek az idei draft legjobb pass rusherei!  Jared Verse, Florida State – 04:40 Dallas Turner, Alabama – 14:15 Laiatu Latu, UCLA – 24:00 Chop Robinson, Penn State – 36:00 Darius Robinson, Missouri – 45:35 Marshawn Kneeland, Western Michigan – 53:00 Chris Braswell, Alabama – 58:00 Jonah Elliss, Utah – 1:03:10 Bralen Trice, Washington– 1:08:30 Adisa Isaac, Penn State – 1:14:10 Austin Booker, Kansas – 1:17:00

Episodul 10 din Leaders, interviurile aflate sub tutela Vorbitorincii, îl are invitat pe Sergiu Manea, Președinte Executiv BCR. Un om foarte pasionat de munca sa și mândru de tot ce a reușit să pună în practică. Veți înțelege când îl veți auzi despre proiectele destinate copiilor, de exemplu. A câștigat primul salariu încă de pe băncile facultății, când a lucrat într-o bancă pe o poziție de entry level. Aspirațiile l-au dus însă mai departe, când a ajuns să lucreze pentru bănci importante din România şi Londra, iar la 43 de ani a fost numit în fruntea BCR.  Am vorbit despre transformările de care este nevoie în Educație pentru că, spune invitatul, ”fiecare copil are dreptul la o viață demnă și are dreptul să știe să facă alegeri în viață”. Ne-am întrebat cum ar arăta Codul Fiscal fără cele 653 de excepții care există în prezent? Dar și dacă România va fi pregătită, fie și în 2027 cum spune dl Ciolacu, pentru taxarea progresivă. Cum ar trebui să fie revizuit Codul Fiscal, pe ce cheltuiește statul român și cum văd românii banii? Aduc fericirea sau sunt ochiul dracului? Pentru final am păstrat întrebarea intens dezbătută în primul episod din Baricade, împreună cu Radu Naum: Este România o țară de mâna întâi sau de mâna a doua?    08:36 Întâlnirea cu Andreas Treichl (Fostul CEO la Erste Group) 44:50 Economia României azi 1:19:38 Proiectele BCR în educație 2:01:02 Este România o țară de mâna întâia sau de mâna a doua? 

3 - Ma éjszaka kiderült, kik kapták az idei Oscar-díjakat - vonalban Dudás Viktor filmszakértő by Balázsék

Delia studiază la Universitatea de Vest din Timișoara un domeniu foarte interesant: cel al capitalului psihologic. E o zonă foarte nouă în această vastă lume a psihologiei aplicate în organizații, iar Delia este unul dintre pionierii în acest domeniu. Capitalul psihologic e o combinație de resurse interne care ne susțin în situații dificile: speranță, eficacitate, optimism și reziliență. Pe scurt, vorbește despre felul în care fiecare dintre noi își poate construi și folosi super-puteri care aduc o stare de bine, mai multă performanță, reduc stresul, previn starea de burnout și aduc încredere în sine și o mai mare satisfacție în muncă. Am vorbit cu Delia despre cum se construiesc și cum putem folosi aceste resurse, despre relația dintre ele și performanța și starea de bine a fiecăruia dintre noi, despre prejudecăți și cutume nefericite legate de muncă, dar și despre valoarea esențială a autonomiei personale și a libertății de a-ți configura munca. Am vorbit, de asemenea, despre o zonă prea puțin discutată: despre cum insistăm adesea să fim buni la zone unde suntem mediocri, în loc să cultivăm punctele noastre forte. Delia Vîrgă este profesor universitar în Departamentul de Psihologie al Universității de Vest din Timişoara. Este director al Departamentului de Psihologie și coordonator al programului masteral în Psihologia muncii și lucrează, de asemenea, în proiecte aplicate de consultanță pentru diferite organizații. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială, 100% românească, ce crede în puterea de a schimba lumea prin perseverență și implicare, dar și în puterea de a o construi prin fiecare proiect - personal sau profesional, mai mic sau mai mare. Dedeman promovează inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partenerul de încredere al The Vast&The Curious aproape de la început. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne ajută să evoluăm și să devenim mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursă. E o companie românească, fondată acum 25 de ani la Cluj de antreprenorul Voicu Oprean. AROBS este astăzi o companie internațională, cu birouri în nouă țări și mai mult de 1.200 de oameni și parteneri în Europa, Asia și America.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

4 - Vajon milyen lesz az idei év? by Balázsék