Podcasts about copiii

Doctorul care ne salvează copiii – Mihai Craiu – îi arată lui Mihai Morar care sunt marile greșeli făcute azi de părinți.Nu există manual de creșterea a copilului. Este o expresie veche de când lumea. Sau există? Ei bine, cartea lansată de doctorul Miha Craiu - ‚Cartea sănătății copilului tău' – poate fi considerată un real manual pentru părinți. Scris de către un medic care de zeci de ani are în grijă, nici mai mult nici mai puțin, viitorul țării. Copiii. Nu rata ocazia să descoperi cum să interacționăm cu copiii de orice vârstă. Să vezi care sunt marile greșeli pe care le fac părinții astăzi, unele pornite din prea multă grijă, altele din neștiință. Să afli când să mergi la medicul de familie, și când trebuie la spital, cât timp lași copilul în fața ecranelor și multe alte răspunsuri la sutele de întrebări ale părinților. Întrebări la care răspunde medicul care consideră medicina o chemare, nu o meserie. Omul care răspunde cu empatia așteptată de micii săi pacienți, de părinții îngrijorați, de, până la urmă, oricine vorbește cu un medic. Empatie pe care nu o regăsim nici la ChatGPT, și, din păcate, nici la mulți medici care își uită menirea: cea de a aduce alinare. Descoperă azi un medic așa cum toți am dori să găsim. Mihai Craiu readuce încrederea în medicină, la Fain & Simplu! Cu Mihai Morar.

Doctorul care ne salvează copiii – Mihai Craiu – îi arată lui Mihai Morar care sunt marile greșeli făcute azi de părinți.Nu există manual de creșterea a copilului. Este o expresie veche de când lumea. Sau există? Ei bine, cartea lansată de doctorul Miha Craiu - ‚Cartea sănătății copilului tău' – poate fi considerată un real manual pentru părinți. Scris de către un medic care de zeci de ani are în grijă, nici mai mult nici mai puțin, viitorul țării. Copiii. Nu rata ocazia să descoperi cum să interacționăm cu copiii de orice vârstă. Să vezi care sunt marile greșeli pe care le fac părinții astăzi, unele pornite din prea multă grijă, altele din neștiință. Să afli când să mergi la medicul de familie, și când trebuie la spital, cât timp lași copilul în fața ecranelor și multe alte răspunsuri la sutele de întrebări ale părinților. Întrebări la care răspunde medicul care consideră medicina o chemare, nu o meserie. Omul care răspunde cu empatia așteptată de micii săi pacienți, de părinții îngrijorați, de, până la urmă, oricine vorbește cu un medic. Empatie pe care nu o regăsim nici la ChatGPT, și, din păcate, nici la mulți medici care își uită menirea: cea de a aduce alinare. Descoperă azi un medic așa cum toți am dori să găsim. Mihai Craiu readuce încrederea în medicină, la Fain & Simplu! Cu Mihai Morar.

În episodul de azi, stau de vorbă cu Adina-Luiza Idor — psihoterapeut experiential și sistemic, terapeut ocupațional, soție, mamă a trei fetițe și o femeie care a înțeles că mângâierea, empatia și ascultarea pot fi punți spre inimile zdrobite. Adina ne ajută să înțelegem cum percep copiii moartea în funcție de vârstă, ce reacții emoționale sau comportamentale pot apărea și, mai ales, cum putem deveni noi, adultii, o prezență care oferă siguranță și încredere.Fie că ești părinte, educator, slujitor sau prieten al unei familii îndoliate, cred că vei găsi aici o perspectivă nu doar informată, ci și adânc ancorată în speranța care vine din Dumnezeu — Cel care, cum spune Scriptura, „tămăduiește pe cei cu inima zdrobită și le leagă rănile”.Rămâi aproape. Uneori, cel mai de folos lucru pe care îl putem oferi e o întrebare bine pusă, o lacrimă împărtășită, o prezență care spune: „Sunt aici, chiar dacă nu știu ce să spun.”__________ Pe ADINA o găsești aici:Facebook - https://www.facebook.com/adinaluiza.idorInstagram - https://www.instagram.com/psiholog_adina_idor/ __________Dacă dorești să susții #VULNERABIL o poți face aici:Ramona LazarRO37BTRL00601201B14434XX (RON)RO12BTRLEURCRT00B1443401 (EUR)https://buymeacoffee.com/vulnerabilNu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți ⁠pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe.Urmărește-mă și pe rețelele sociale:Instagram – ⁠⁠⁠⁠https://www.instagram.com/ramylazar/⁠⁠⁠Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠ ⁠ ⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu⁠⁠⁠Website – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro⁠⁠⁠

Urmăriți în acest material pe părintele Moise prezentându-ne câteva greșeli comune pe care noi, ca părinți, le facem în creșterea copiilor noștri și efectul distrugător pe care acestea le pot avea.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Teatru radiofonic adaptat de Radio Vestea Bună după cărțile scrise de autorul Max Lucado. Această adaptare este una din cele cinci cărți ale seriei:- Cântecul Regelui- Copiii regelui- Pălăria lui Ivan- Fiindcă te iubesc- Copilul și MareaEle pot fi ascultate și pe pagina site-ului nostru:https://radiovesteabuna.ro/emisiuni/copiii-regelui

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

Teatru radiofonic adaptat de Radio Vestea Bună după cărțile scrise de autorul Max Lucado. Această adaptare este una din cele cinci cărți ale seriei:- Cântecul Regelui- Copiii regelui- Pălăria lui Ivan- Fiindcă te iubesc- Copilul și MareaEle pot fi ascultate și pe pagina site-ului nostru:https://radiovesteabuna.ro/emisiuni/copiii-regelui

Teatru radiofonic adaptat de Radio Vestea Bună după cărțile scrise de autorul Max Lucado. Această adaptare este una din cele cinci cărți ale seriei:- Cântecul Regelui- Copiii regelui- Pălăria lui Ivan- Fiindcă te iubesc- Copilul și MareaEle pot fi ascultate și pe pagina site-ului nostru:https://radiovesteabuna.ro/emisiuni/copiii-regelui

Teatru radiofonic adaptat de Radio Vestea Bună după cărțile scrise de autorul Max Lucado. Această adaptare este una din cele cinci cărți ale seriei:- Cântecul Regelui- Copiii regelui- Pălăria lui Ivan- Fiindcă te iubesc- Copilul și MareaEle pot fi ascultate și pe pagina site-ului nostru:https://radiovesteabuna.ro/emisiuni/copiii-regelui

Teatru radiofonic adaptat de Radio Vestea Bună după cărțile scrise de autorul Max Lucado. Această adaptare este una din cele cinci cărți ale seriei:- Cântecul Regelui- Copiii regelui- Pălăria lui Ivan- Fiindcă te iubesc- Copilul și MareaEle pot fi ascultate și pe pagina site-ului nostru:https://radiovesteabuna.ro/emisiuni/copiii-regelui

Care este situaţia copiilor abandonaţi din România? Ce se poate face pentru ei şi pentru copiii care trăiesc în sărăcie extremă riscînd astfel să fie abandonaţi? În ciuda progreselor în ceea ce priveşte dezinstituţionalizarea, integrarea acestor copii în societate şi problemele de acces la învăţămînt şi la sănătate încă mai caută rezolvare. Asociaţia Hope and Homes for Children Romania îşi propune să închidă toate orfelinatele pînă în 2027, să continue construirea caselor de tip familial pentru copiii separaţi de familii precum şi să prevină destrămarea familiilor din cauza sărăciei. Loredana Matache, Head of Fundraising de la Hope and Homes for Children Romania, ne-a povestit cum lucrează asociaţia pentru unii dintre cei mai vulnerabili copii din România. La sfîrşitul anilor ʼ90, cînd Hope and Homes for Children şi-a început activitatea în România, erau aproape 100.000 de copii în orfelinate, „acele instituţii de tip vechi de care ne aducem aminte cu groază şi am ajuns la mai puţin de 1.000 de copii care trăiesc azi în instituţii de tip vechi” spune  Loredana Matache. Şi adaugă: „Bineînţeles că de-a lungul timpului condiţiile s-au îmbunătăţit dar noi luptăm ca aceşti copii să ajungă într-un mediu cît mai apropiat de un mediu familial. În ceea ce priveşte cifrele, cele mai recente ne spun că în fiecare zi un copil este abandonat în spital sau maternitate. (...) În majoritatea cazurilor aceşti copii nu ajung în grija statului pentru că nu au părinţi, sărăcia extremă este cea care duce la separarea copilului de familie.”Hope and Homes for Children a construit 127 de case de tip familial pentru copii. Şi acum o construieşte pe cea de-a 128-a. Acolo se vor muta 11 copii care trăiesc în prezent într-un centru de plasament din Bucureşti.  E vorba despre copii cu dizabilităţi.Loredana Matache: „Avem alături de noi colegi care ştiu foarte bine ce au de făcut, de la asistenţi sociali pînă la o echipă tehnică care se ocupă de construcţia acestor case, cît şi oameni care donează şi companii care suplimentează necesarul, pentru că, fiind proiecte de infrastructură vorbim de peste 300.000 sau peste 500.000 de euro, în funcţie de proiect.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cea de-a 13-a ediție a Jazz in the Park Festival deschide sezonul marilor evenimente din România cu un line-up divers, ce include artiști de renume internațional. Locația rămâne aceeași, idilică și plină de autenticitate: parcul Etnografic ”Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Ne spune mai multe despre ediția 2025, invitații emisiunii RFI360, Alin Vaida și Alex Manda. Jazz in the Park Festival aduce în 2025 în România, un line-up divers: Ibrahim Maalouf, Kokoroko, Biréli Lagrène, Seun Kuti & Fela's Egypt 80, Alabaster DePlume, Mammal Hands, Transylvania Jazz Orchestra, Berti Barbera & Sebastian Burneci Quintet, Sorvina, Amphitrio, jazzbois și New Fossils. Festivalul își schimbă data în calendarul de evenimente și va fi organizat la începutul verii, în 6-8 iunie 2025.Jazz in the Park este a daytime festival - începând cu această ediție, festivalul își propune să nu fie unul la care participanții să vină doar seara, ci să aibe activități încă de la primele ore ale zilei. Experiența de festival se trăiește cel mai bine atunci când petreci legat mai multe ore și când participi nu doar la concerte, ci te bucuri de toate activitățile, mănânci acolo și încerci experiențe noi.Pentru câteva zile, lumea se oprește din graba ei și începe să asculte.Lineup-ul ediției 2025: Ibrahim Maalouf (Franța/Liban) – Trompetist și compozitor de renume internațional, cunoscut pentru stilul său în care combină jazzul cu influențe orientale. Primul instrumentist libanez nominalizat la Grammy, recunoscut pentru albumul „Queen of Sheba”. La Jazz in the Park 2025 aduce cel mai nou proiect al său, T.O.M.A. - ”Trumpets of Michel-Ange”.Kokoroko (Londra, UK) – Trupa londoneză de Afrobeat-jazz, formată din opt muzicieni și condusă de Sheila Maurice-Grey, este cunoscută pentru energia vibrantă și fuziunea sunetelor africane și hip-hop cu jazzul contemporan. Melodia lor „Abusey Junction,” lansată pe un EP în 2018, a devenit un hit viral, cu peste 50 de milioane de vizualizări pe YouTube.Biréli Lagrène (Franța) – Virtuoz al chitarei și ambasador al gypsy jazzului, cu influențe puternice din stilul lui Django Reinhardt. Albumul său „Gipsy Project” rămâne un reper în jazzul manouche.Alabaster DePlume (Anglia) – Saxofonist, poet și activist, cunoscut pentru combinația sa de jazz, spoken word și improvizație. Muzica lui este profund introspectivă și evocatoare.Mammal Hands (Anglia) – Trio britanic care îmbină jazzul cu influențe de muzică clasică, electronică și minimalism. Stilul lor cinematic și melancolic le-a adus recunoaștere internațională.Sorvina (Germania) - este o artistă născută în New York și stabilită în Berlin, cunoscută pentru pasiunea sa contagioasă pentru storytelling. Muzica ei îmbină elemente de jazz rap, neo-soul, hip-hop alternativ și gospel, având la bază instrumente live și performanțe autentice.Seun Kuti & Fela's Egypt 80 (Nigeria) – Fiul legendarului Fela Kuti continuă tradiția Afrobeatului alături de trupa tatălui său, Egypt 80. Piesele lor sunt un mix energic de jazz, funk și ritmuri africane.New Fossils (Ungaria) – Cvintet de jazz experimental, cunoscut pentru muzica lor cinematică și lansarea propriului label independent, Morotva Records.jazzbois (Ungaria) – Trio de jazz-hip-hop, remarcabil pentru improvizațiile psihedelice și combinațiile neașteptate de jazz și beat-uri urbane.Amphitrio (România) – Proiect de jazz contemporan cu influențe nordice și balcanice, format din muzicieni cu experiență în muzica clasică și alternativă.Jazz in the Park creează un spațiu accesibil pentru toată lumea – de la familii și copii, până la pasionați de muzică și exploratori urbani. Pe lângă muzică pe tot parcursul programului, festivalul propune multe activități care sunt mai faine pe timp de zi: demonstrații culinare, talk-uri, restaurante tematice, târguri de creatori și muzică, multe ateliere de instrumente. Serile însă vor fi animate de degustări de vin, ateliere de cocktailuri și de concertele cele mai mari. Sigur, va fi timp și de jam session-uri și discuții de miez de noapte. Primii sosiți în fiecare zi vor avea parte de surprize la poartă.​​Jazz in the Park este un festival manifest care combină muzica bună cu promovarea de valori pozitive în comunitate. Festivalul a găzduit până acum peste 500 de concerte de jazz cu artiști internaționali și este astăzi unul dintre cele mai importante festivaluri europene de gen. În 2019, Jazz in the Park a câștigat trofeul categoriei „Best Small European Festival”, la cea de-a XI-a ediție a prestigioasei competiții European Festival Awards. A devenit, astfel, primul festival de jazz din Europa (și implicit din România) care a obținut o distincție la acest eveniment. De asemenea, festivalul a fost finalist de 5 ori la aceeași categorie, ultima nominalizare fiind chiar pentru ediția de anul trecut.Evenimentele marca Jazz in the Park sunt organizate de Fapte, asociație care dezvoltă oameni și comunități prin evenimente culturale. Anul trecut, asociația a primit premiul AFCN pentru ”Rezistență în Cultură”. Calendarul din 2025 cuprinde:Jazz in the Park Festival | Parcul Etnografic „Romulus Vuia” | 6-8 iunieJazz in the Park Competition | Parcul Central „Simion Bărnuțiu” | 19 -21 septembrieMusic Gallery | Muzeul de Artă din Cluj-Napoca | 10 - 31 octombrie Cei care doresc să vină la Jazz in the Park Festival pot să cumpere abonamente disponibile la prețul de doar 399 lei, redus cu aproape 30% față de prețul normal, de pe iabilet.ro. În 9 martie, abonamentele se vor majora la 449 lei, iar după 12 aprilie vor ajunge la prețul normal de 549 de lei. Copiii cu vârsta de până la 12 ani au intrare liberă, însoțiți de un adult posesor de abonament sau bilet. Pentru a păstra atmosfera intimă și relaxată a festivalului, numărul de locuri este limitat la 7.000 pe zi.Detalii complete despre artiști și activitățile festivalului, precum și detalii despre bilete puteți găsi pe www.jazzinthepark.ro.

Există un eveniment care are ca misiune să promoveze comunicarea, deschiderea, ascultarea activă și dorința de a face lucrurile să meargă alături de persoanele relevante din viața noastră. Ajuns la cea de-a treia ediție, sub numele „De mână cu tine”, Tandem aduce împreună pe scenă, 7 perechi de speakeri din zona de familie și educație.  Vorbim despre evenimentul programat pe 8 februarie la Mindspace Business District cu Cristina Ursu, trainer, psihoterapeut, coach și, speaker in cadrul evenimentului Tandem, Andrei Bratu, actor, improvizator, trainer și fondator al teatrului de improvizație Improteca.“Gândește-te la primul lucru care îți vine în minte despre ceea ce știi sau ceea ce poți face și spune-mi, cu mâna pe inimă, că poți sau știi acel lucru 100% prin forțe proprii, fără să existe cel mai mic ajutor de la altcineva. Așa-i că nu găsești? E ca și cum ai trage tu cu șutul și pe urmă ai fugi în poartă să prinzi mingea. Sau ca și cum ai fi actorul care scrie scenariul, regizează filmul, interpretează rolul principal, apoi se uită la film ca spectator. Ai prins ideea. Încă de când ne naștem, cineva e acolo. Ne ține de mână, ne dă un sfat, ne învață ceva, ne susține, împrumută, ajută, uneori enervează și agasează. Dar mereu e cineva acolo care e parte din dezvoltarea și progresul nostru.”, povestește Cristina Ursu, trainer, psihoterapeut, coach și inițiatoarea Tandem.Speakerii care vor urca pe scena celei de-a treia ediții Tandem sunt:Sonia Neagoe și Andrei BratuAndrei Bratu este actor, improvizator, trainer și fondator al teatrului de improvizație Improteca. A studiat actoria clasică și, în prezent, urmează cursurile de masterat în Managementul Instituțiilor Teatrale la UNATC București. De asemenea, Andrei deține o diplomă de electrician și are o pasiune pentru ciuperci, plante și viața în natură.Sonia Neagoe este analist HR într-o companie multinațională și urmează cursuri de improvizație și canto. A studiat sinteza muzicologică și istoria artei.S-au întâlnit acum șapte ani în Vamă, iar aproape patru ani au avut o relație la distanță. De mai bine de trei ani, trăiesc împreună. Deși au personalități foarte diferite, formează o echipă solidă și se completează perfect.Aylin și Andra PinticanAndra este mama lui Aylin și-a lui Sibel și Povestitor de Rost. Aylin este, de 15 ani încoace, antrenorul de viață al Andrei.Andra și Aylin vin pe 8 februarie pe scena Tandem să povestească cum arată aceeași poveste, cea a plecării Andrei pe vas, din două filtre total diferite: prin ochii mamei care pleacă și prin ochii fetiței de 4 ani care rămâneIoana Dăncescu și Alexandra NeaguIoana este psiholog și psihoterapeut specializat în psihoterapia traumei și terapie de cuplu. O știe de mulți ani pe Alexandra. Au crescut împreună și procesul lor a trecut prin numeroase etape. Au fost ani cu de toate dar mai cu seamă le-au adus în dar rodul unei munci în care amândouă s-au implicat.Alexandra a avut la 17 ani contact cu psihoterapia, lucrând timp de un an cu un psihoterapeut specializat în terapia cognitiv comportamentală. La 25 de ani mâncatul compulsiv și depresia au îndemnat-o să se întoarcă în terapie. La aproape 32 de ani știe că sunt părți din ea care sunt curioase, curajoase, empatice, perseverente, bune și iubitoare, și părți care sunt anxioase, negativiste, temătoare și într-o suferință mare. Pe toate a învățat să le accepte și să le iubească alături de psihoterapeutul ei, Ioana, care o însoțește în această călătorie de 14 ani, cu multă empatie și răbdare.Vlad Pappa și Micaela BorboriciAmândoi pasionați de artă și design, s-au cunoscut în anul 2 al facultății de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” și au construit o echipă atât pe plan profesional, cât și privat.Sunt două persoane complementare care reușesc, prin comunicare, să navigheze cu succes provocările ce apar, care construiesc împreună și găsesc un echilibru între pasiune și prietenie, timp împreună și separat, muncă în echipă și lucru independent, seriozitate și distracție. Ca într-un puzzle, caută mereu să îmbine cât mai ușor mediul profesional, prietenii și familia.Împreună de mai bine de 20 de ani, o jumătate din viață au mers în tandem și vin să dea mai departe câteva dintre secretele lor.Lestat Monroe & Perry ZizziSunt împreună de un sfert de secol. Lunga lor relație i-a purtat de la Londra la Paris și, în 2003, în București. Copiii lor gemeni (un băiat și-o fată) s-au născut în 2010 în SUA.Și, fiind amândoi și oameni cu mintea orientată către antreprenoriat, în 2020 au pus împreună bazele Romanian Diversity Chamber of Commerce, un business chamber concentrat pe egalitate, diversitate și incluziune.Silvia și Simona MitreaÎntr-o societate în care prăpastia dintre elevi și profesori devine din ce în ce mai mare, Simona (fondatoarea Romanian Gifted School) și Silvia (elevă), vin să ne arate că, deși aceste diferențe sunt și vor fi mereu prezente, există căi prin care bariera se poate ridica și zidurile se pot sparge.Împreună sunt un tandem extrem de relevant și important pentru viitorul educației și pentru schimbarea perspectivei. Silvia Stelea și Irina CrockerSurori gemene, prietene extrem de apropiate, colaboratoare și activiste pentru incluziune și drepturile omului, nevăzătoare din cauza unei afecțiuni degenerative, au înotat în tandem prin viață din momentul în care o tragedie personală le-a accelerat pierderea vederii.Vor veni la Tandem să povestească despre ce le ține în relații bune, despre diferențele dintre gemeni, despre momente de cumpănă și despre comunicarea fructuoasă în familie. Accesul în sală se va face începând cu ora 9:30, iar evenimentul va începe la ora 10:00. Evenimentul va dura 4 ore și va include o pauză de brunch delicios, apă, cafea și ceai.Locația este Mindspace Business District, lângă Metrou Pipera.Mai multe detalii sunt disponibile pe site www.betterist.ro/tandem și Facebookhttps://www.facebook.com/discursuritandem

Ascultați pe Jonathan Pageau care ne vorbește despre satanismul curentului Woke/LGBT și despre cum ne putem proteja copiii de acest curent, având ca pretext deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris unde am văzut cu toții monstruozitatea acestui curent de gândire.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

In timp ce la Bucuresti Marcel Ciolacu și Elena Lasconi urmează să se întâlnească pentru a discuta o eventuală colaborare prin care social-democratii o vor susține pe candidata USR  în turul al doilea al prezidențialelor, o investigatie Snoop dezvaluie sute de publicații, influenceri și reclame finanțate cu bani de la Moscova, care propagă dezinformare și teorii conspiraționiste în peisajul media din România de aproape un deceniu. Impactul asupra publicului se traduce inclusiv prin orientarea catre partide și candidați extremiști la alegerile prezidențiale și parlamentare.  Reprezentanţii TikTok nu își asumă nici o răspundere privind folosirea platformei pentru manipulare în favoarea lui Călin GeorgescuAcestia au fost audiați în Parlamentul European. Comisia pentru Piața Internă și Protecția Consumatorului vrea sa lamureasca modul în care compania chinezească aplică regulile digitale ale UE, în contextul suspiciunilor privind o posibilă influenţare a primului tur al alegerilor prezidenţiale din România. În Franța guvernul minoritar condus de Michel Barnier riscă să se prăbușeacăLa doar două luni de la învestire, extrema dreaptă și extrema stângă au inițiat  o moțiune de cenzură, care va fi votată mâine. Se întâmplă după ce Executivul și-a asumat răspunderea in Parlament pentru proiectul de buget pe anul viitor, fara sa-l mai supuna la vot. Ce ar însemna prabusirea executivului de la Paris, discutam in aceasta seara.Superman Challenge bagă 20 de copii în spital. Medicii trag un semnal de alarmăPeste 20 de pacienţi au ajuns într-o singură zi la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” din Bucureşti cu fracturi şi traumatisme grave în urma unei provocări pe TikTok, numită Superman Challenge. Copiii se aruncă cu mâna în faţă, precum supereroul, şi se lovesc de podea, provocându-şi răni grave. Medicii trag un semnal de alarmă şi-i sfatuiesc pe părinţi să le explice copiilor cât de periculoasă este această provocare. 

Ela Crăciun vine la o poveste, alături de mine. Povestim despre cum a ajuns să prezinte știrile de weekend, cum și-a dezvoltat activitatea din online, ce alegeri are în creșterea copiilor săi, cum ne ajută tehnologia în viața de zi cu zi și multe, multe altele.

Biserica Maranatha Phoenix - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Gabi Covaci, în data de 17 noiembrie 2024.

În episodul 187 invitata mea este Nicoleta Orlea, Director de Fundraising și Comunicare la Asociația Autism Voice, cea mai mare asociație specializată în recuperarea copiilor și tinerilor cu autism din România. Nicoleta este un exemplu de profesionist care construiește brandul personal dintr-o problemă serioasă de viață și dovedește că, dacă motivația e sus, orice e posibil, chiar să vinzi fără să ai nimic de vânzare propriu-zis. 

„Banca de Jucării” se numește inițiativa Asociației PlaYouth prin care putem aduce bucurie copiilor din medii defavorizate, donând jocuri și jucării. Proiectul pilot se desfășoară în București și oferă o oportunitate comunității de a transforma obiecte nefolosite în daruri prețioase pentru copiii mai puțin norocoși din mediul rural. Despre aceast demers dar și alte acțiuni ale Asociației PlaYouth, o discutie cu președinta acestei asociații, Ana Stănescu.  Asociația PlaYouth s-a născut din dorinţa de a aduce joaca şi bucuria în educaţia copiilor, dar și de a crea o legătură mai puternică între aceștia și părinţii lor. Asociația organizează ateliere, cursuri, evenimente, petreceri şi programe de educaţie alternativă pentru copii, pentru toți cei care care vor să se conecteze cu creativitatea și cu jocul.  Cum poți dona? 1. Alege jocul/jocurile sau jucăria/jucăriile pe care vrei să le donezi – asigură-te că sunt în stare bună, curate și complete; 2. Vizitează unul dintre cele 10 magazine Lidl participante din București, unde vei găsi coșuri de inox personalizate și special amenajate pentru colectarea donațiilor; 3. Pune jocul sau jucăria în coș. Toate articolele donate vor fi apoi atent dezinfectate și pregătite pentru a fi distribuite către copiii care au mare nevoie de ele. Donațiile colectate pe parcursul acestei perioade vor ajunge la copiii din comunități vulnerabile, oferindu-le ocazia de a se bucura de jucării și resurse educative care să le susțină dezvoltarea. Pentru mai multe detalii despre locațiile de colectare și cum poți dona, vizitează pagina web dedicată: https://playouth.ro/proiecte/banca-de-jucarii/ și grupul de facebook www.facebook.com/groups/bancadejucariiplayouthsilidl/ Pe lângă „Banca de Jucării”, Asociația PlaYouth a lansat a 3-a ediție din Proiectul Caravana Reciclării Creative, proiect in cadrul caruia invitati cadrele didactice din județele Hunedoara, Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj, Alba, Vâlcea, Neamț și Bacău sunt invitate să se înscrie pentru a aduce în școlile lor o experiență de reciclare inovatoare și interactivă. 

Din 2022, EduAct a început să investească în școlile aflate la risc de abandon școlar, atât prin programe educaționale, cât și prin dotări. Mai exact, din ultimii doi ani, EduAct a construit un centru multifuncțional, un laborator IT și a început amenajarea unei curți de școală și a locurilor de joacă pentru două grădinițe. E mult, e puțin, aflăm discutând cu Ioana Breazu, din echipa EduAct.  Programele EduAct sunt construite pe toate cele trei cicluri educaționale: primar, gimnaziu și liceu. Toate programele sunt implementate în unități de învățământ încadrate de Banca Mondială cu risc de vulnerabilitate educațională, prin evaluarea rezultatelor școlare și a ratei de abandon școlar, în Călărași, Satu Mare și București. Acolo unde intervenția este necesară, programele sunt completate de infrastructura școlară. Cu doar două săli de clasă, școala din satul Dorobanțu se află la doar 40 de minute de București. Aici, în 2022, când EduAct a intervenit, copiii învățau în trei schimburi, iar activitățile pe care le susținea ONG-ul, în completarea curriculei naționale, erau o provocare. Un an mai târziu, EduAct a construit un centru multifuncțional complet echipat pentru a putea susține parcursul educațional al copiilor. Spațiul a devenit prima bibliotecă, primul laborator de informatică, loc pentru activitățile EduAct, iar din primăvară, copiii incluși în program beneficiază și de o masă caldă. Tot aici a fost începută, în primăvară, și amenajarea curții școlii, care, dintr-un teren denivelat, a fost optimizată prin perimetrarea unui teren de sport la standarde actuale, spații verzi și loc de joacă adaptat pentru școlari. Copiii care, până acum, stăteau pe gard sau nu mai puteau ieși afară atunci când ploua, din cauza noroiului, s-au întors în acest an școlar într-un spațiu nou, amenajat cu sprijinul companiilor partenere.“Este o investiție pentru acum și pentru generațiile următoare. Fiind atât de aproape de București, copiii aceștia au oportunități profesionale numeroase dacă au și parcursul educațional pe măsură. O școală atractivă poate fi o sursă de motivare și determinare pentru ei, un motiv în plus să nu abandoneze, așa cum ne arată statisticile că s-a întâmplat cu generațiile precedente. Ne-am asumat misiunea să susținem fiecare școală în care intervenim minim 8 ani de zile, pentru a putea avea impact. Susținem copiii prin programele noastre și ne dorim ca, prin crearea unui cadru optim, să vedem că am conturat destine”, spune Ioana Breazu, EduAct. 

Un nou film românesc de impact, despre un subiect major și necesar, s-a lansat în cinematografele din țară. „Clara”, lungmetrajul românesc regizat de Sabin Dorohoi, spune povestea milioanelor de români care sunt nevoiți să plece în străinătate pentru a asigura familiilor lor un trai mai bun. Filmul marchează o premieră în cinematografia românească fiind primul lungmetraj care abordează subiectul migrației din perspectiva problematicii sociale a copiilor lăsați în urmă în România la bunici sau alte rude. Filmul spune povestea Clarei, o profesoară care îngrijește casa și fetița unei familii din Germania, asemenea milioanelor de românce care îi întrețin pe ai lor muncind în străinătate. Când fiul ei, lăsat în grija bunicului, dispare de acasă într-o încercare copilărească de a ajunge la ea, Clara se întoarce în satul natal din România, unde trebuie să se confrunte cu eșecul ei ca mamă și să încerce să recâștige încrederea fiului ei.Despre tema centrală a filmului, Sabin Dorohoi declară faptul că: „Filmul e despre dor. În fata dorului suntem slabi, pierduți si profunzi. Dorul este mai mult decât o stare, decât un sentiment. E o condiție umana. Este o partea firească din noi precum somnul. Uneori, granițele dintre dor, identitate etnică și patriotism se estompează, mai ales atunci când ești la mii de kilometri distanță de țară și te bucuri când auzi românește pe stradă.”După lansarea de gală din București, echipa filmului a pornit într-o caravană națională care va include 16 proiecții speciale unde realizatorii și actorii filmului vor sta de vorbă cu spectatorii în sesiuni Q&A. La unele proiecții vor participa și experți în domeniul pedagogiei și psihologiei, printr-un parteneriat important între echipa filmului și Salvați Copiii, care susține dezbaterea socială pe care „Clara” își propune să o pornească cu prilejul lansării în cinematografe.„Clara” a avut premiera mondială la Cottbus International Film Festival, în 2023, unde a și câștigat premiul publicului. A urmat un întreg maraton de premii, nominalizări, critici pozitive din partea publicului de specialitate și ovații de la mii de spectatori la festivaluri internaționale precum Kolkata International Film Festival India, South East European Film Festival Los Angeles, Internationales Donaufest Ulm/Neu-Ulm, Germania, Ceau Cinema din Timișoara, Serile Filmului Romanesc, Iasi și BIFF (Bucharest International Film Festival).În urma premiului obținut în Germania, televiziunea RBB spunea despre film: „Clara ne arată prețul greu pe care oamenii din estul Europei trebuie să îl plătească ca să muncească pentru noi în vest” iar Sudwest Presse din Germania spunea: „E o temă socială sensibilă într-un film cu o imagine poetică, adresat publicului larg”.Clara e printre puținele filme care vorbesc despre realitatea celor 5 milioane de români plecați la muncă în străinătate și a celor peste 300.000 de copii lăsați în urmă în țarăÎn ultimii 15 ani, peste 5 milioane de români au părăsit ţara şi au abandonat peste 300.000 de copii care sunt crescuţi de bunicii lor. Migrația forței de muncă și copiii care sunt lăsați în urmă reprezintă o problemă reală în multe țări: Ucraina, Mexic, Spania, Portugalia, Polonia și chiar Rusia. Publicația Financial Times consideră că migrația românească este a treia ca mărime din lume, după refugiații de război din Ucraina și Siria. Așadar subiectul filmului este unul global iar relevanța internațională a temei migrației este confirmată de premiile și nominalizările pe care le-a luat „Clara” la festivaluri de film de pe patru continente.Despre ce l-a determinat și inspirat să creeze acest film, regizorul Sabin Dorohoi mărturisește că a simțit nevoia să portretizeze realitatea prea puțin spusă a oamenilor care sunt nevoiți să își părăsească casele și familiile pentru a-și câștiga banii de trai și care se confruntă cu discriminări atât în locurile în care ajung, cât și din partea românilor care îi marginalizează pe cei din diaspora.„Migrația este o suferință și o durere a unei țări întregi. Nimic nu uneste mai mult oamenii decât o suferința de grup. Românii din diaspora au fost numiți „căpșunari”, „trădători”, „sclavi” sau „leproși”, au fost ridiculizați pentru casele pe care le-au construit și care acum sunt goale, au fost învinuiți că și-au lăsat copiii singuri acasă. Li s-a spus că n-ar trebui să aibă drept de vot și că n-ar trebui să vină acasă în pandemie ca să nu ne îmbolnăvească, deși mulți au rămas fără joburi și locuințe. Loviți din toate părțile, emigranții români sunt afectați de anxietate și depresie. Un studiu medical ne-a confirmat că majoritatea vin la farmacii cu rețete de antidepresive și psihotrope. Suferă de dor de casă!” – Sabin Dorohoi, regizorul filmului „Clara”.În rolurile principale joacă Olga Török (Clara), Ovidiu Crișan (Nicolae), Luca Puia (Ionuț) și Elina Leitl (Johanna). În film mai apar, în alte roluri, și actorii Mădălina Ghițescu-Petre, Ida Jarcsek-Gaza, David Rott, Dan Mirea, Paula Maria Frunzetti, Codrea Ioan, Camelia Ghinea, Tokai Andrea, Török Silvia, Claudia Ieremia, Ana Maria Cojocaru, Attila Kiss sau Ileana Carmen Caprariu-Nemecsek.Scenariul e scris de Ruxandra Ghițescu, producătorii sunt Daniel Burlac, Daniel Ehrenberg, Sabin Dorohoi, co-producător e Viorel Chesaru, directorul de imagine e Lulu de Hillerin, scenorgrafia Anca Miron și Sonia Constantinescu, montajul Mircea Lăcătuș, muzica Eduard Dabrowski, costumele Lumi Mihai și Sybille Gänßlen-Zeit, coafurile Marius Schiel și machiajul Elena-Diana Zăstran.Pelicula a fost filmată în orașul Ulm din Germania, la Reșița, Bocșa în Județul Caraș-Severin și pe malurile Dunării la Dubova și Cazanele Dunării în Mehedinți.„Clara” are la bază un scurtmetraj care a fost și el foarte popular în urmă cu 10 ani. Acesta s-a numit „Calea Dunării” și a intrat în cursa pentru Short List la Oscar în 2014 prin câștigarea marelui premiu la Festivalul de Film din Chicago, SUA. Scene din film au fost incluse în videoclipul „Voltaj – De la capăt” și astfel a devenit primul și singurul film românesc din istorie ale cărui secvențe au fost proiectate la concursul de muzică Eurovision Viena 2015, unde a avut un public de peste 180 de milioane de oameni din toată lumea, conform statisticilor Eurovision. A câștigat premiul de imagine la Capalbio în Italia, premiul publicului la Montpelier în Franța, a fost nominalizat la peste 20 de festivaluri din toată lumea și a fost difuzat la 10 televiziuni în România.

Copiii lui Dumnezeu vor rămâne statornici principiilor, în ciuda acestor lucruri rele care se vor întâmpla în jurul lor. O mare încercare este gata să vină peste pământ. Numai cei care se vor încrede în Dumnezeu și vor cunoaște și vor trăi Biblia vor putea rezista. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Sunt 10 ani de când Asociația „Ajungem MARI” sprijină copiii instituționalizați, privați de protecția și dragostea familiei. 10 ani de când voluntarii acestei asociații pun toată priceperea în dezvoltarea armonioasă a unor copii, care, fără acest ajutor, nu ar înțelege societatea și spațiul în care trăiesc. „Ajungem MARI” este acum în plină perioadă de recrutare a voluntarilor pentru acțiunile din următorul an, perioada de înscrieri fiind până pe 30 septembrie.  Programul educațional „Ajungem MARI”, desfășurat de Asociația Lindenfeld, funcționează de 10 ani, sprijinind copiii și tinerii instituționalizați să devină adulți responsabili. Peste 3000 de copii sunt parte în acest program, ajutați fiind de o echipa de 1400 de voluntari, în București și 24 de județe din țară. Printre aceștia se află și Florin Oltean, coordonator cu voluntari, la rândul sau voluntar de aproape 6 ani la „Ajungem MARI”. Următorul modul de voluntariat dedicat copiilor şi tinerilor aflaţi în sistemul de protecţie începe în 15 noiembrie 2024 și durează până în 30 iunie 2025, cu posibilitatea de prelungire. Copiii au mare nevoie de implicare și stabilitate. E important ca voluntarii care se alătură programului să rămână cu ei o perioadă mai îndelungată, să nu dispară brusc din vieţile lor și să fie abandonați din nou. Ședinţele de lucru cu copiii vor fi stabilite de comun acord de la începutul modulului și vei păstra acest program pe parcursul întregului modul. De exemplu, voluntarii vor lucra cu copiii sâmbătă de la ora 10.00. În funcție de vârsta copiilor este recomandat ca ședințele să dureze 2h la care se adaugă încă 1 oră pregătirii lecției. Voluntarii vor lucra săptămânal cu 1-6 copii. Voluntarii „Ajungem MARI” îi pot ajuta pe copii cu pregătirea școlară, îi pot însoți la ieșiri și excursii în afara centrelor, pot organiza pentru ei diverse ateliere creative și de dezvoltare personală (sunt pregătite suporturi de curs cu toate activitățile și jocurile).

Biserica Betel Sighet - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Simion Bumbar, în data de 15 septembrie 2024.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvati Copiii Romania este invitata emisiunii Ecofrecvența  

Biserica Filadelfia Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Ghiță Mocan în septembrie 2024.

Aproape 20 de milioane de copii din Uniunea Europeană erau expuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, România înregistrând cel mai ridicat nivel în rândul ţărilor membre UE, arată datele publicate vineri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), transmite Agerpres.

Un sondaj care ar trebui să pună pe gânduri autoritățile: 3 din 10 copii știu pe cineva care a consumat droguri, fiind vorba în general de colegi și prieteni. Așa reiese dintr-un studiu realizat de organizația Salvați Copiii, care mai arată că un sfert dintre copiii de peste 14 ani consumă alcool.

Cristina Custură este soție, mamă, psiholog și psihoterapeut. De mai bine de 7 ani, Cristina și-a pus cariera pe pauză și s-a angajat cu totul în slujba ei de mamă, dedicându-și timpul pentru creșterea și educarea copiilor. În episodul prezent, cu numărul 65 stau de vorba cu Cristina, care este soție, mamă, psiholog și psihoterapeut despre disciplinarea fizică a copiilor. Dacă nu ai ascultat prima parte a conversației îți recomand să începi de acolo, pentru a privi discuția ca pe un întreg și a înțelege premisele de la care am pornit în discuția aceasta. Îl găsești pe Youtube sub același nume. În discuția de azi vorbim despre ce spun studiile științifice vizavi de efectele pe care le poate avea lovirea sistematică a unui copil, despre legalitate, dacă este permisă sau nu lovirea unui copil conform legii, când o formă de lovire este considerată violență și când violența devine abuz sau dacă aceasta este abuz încă de la început. Discutăm și despre alternativele care pot fi folosite în detrimentul disciplinării fizice. Cum pot să fie educați copiii fără a-i lovi și care este rolul nostru ca părinte în tot acest proces al educării. Dă mai departe și altor părinți care au nevoie de încurajare. _____ Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI –⁠⁠ ⁠⁠https://www.buymeacoffee.com/vulnerabil Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți ⁠pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe. Urmărește-mă și pe rețelele sociale: Instagram – https://www.instagram.com/ramylazar/ Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Website – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

Aducem oameni deștepți la Leaders și nu sunt cuvinte mari, o să vă convingă de acest fapt și invitata acestui episod. Ruxandra Mercea este, am căutat un titlu generic pentru toate activitățile ei, antreprenor în educație. Este Director Executiv la Transylvania College, fondator Școala Încrederii și Spark Generation, un proiect online cu profesori din peste 20 de ţări. Este femeia care conduce școala românească din top 30 mondial. Și este și mama a patru copii.  A preluat afacerea de la părinți. A învățat, a luat pulsul la firul ierbii, cum s-ar spune, a adaptat ”uneltele” aduse din străinătate pentru copiii noștri. Și a avut și are succes. Pentru că, oricât de neîncrezători ar fi unii dintre noi, lucrurile se schimbă și în România. Și nu vorbim doar despre posibilitățile și deschiderea pe care le au elevii din mediul privat. Vorbim și despre ceea ce Ruxandra Mercea a reușit să facă cu profesorii din învățământul de stat. Proiectul Școala Încrederii cuprinde peste 300 de școli de stat, iar lista de așteptare numără tot atâtea unități de învățământ de stat. Profesorii își doresc și ei schimbarea, nu doar copiii și noi, părinții. Avem nevoie de generații pregătite pentru viitor și chiar se întâmplă acest lucru.   03:00 Trei proiecte importante și patru copii 09:00 Transformarea începe acasă 10:27 Listă de așteptare deschisă la Școala Încrederii 14:50 Există o școală potrivită pentru fiecare familie și copil 16:20 Scopul Transylvania Collage 18:40 Conversații oneste cu copiii 25:31 Costul emoțional pe care-l punem pe copii 29:35 Copiii ascund cu ce adulții nu sunt de acord 33:29 Experiența m-a învățat că fiecare copil are nevoie de un adult sănătos 37:15”Mamuții” educației 48:00 Cum facem față crizelor 53:21 Ce sunt conversațiile dificile 59:00 Focusul elevilor în ultimii doi ani de liceu 1:04:00 Meditațiile sunt problemele părinților 1:15:53 Românii sunt nesănătos de competitivi 1:21:44 Efectul proiectului Școala Încrederii 1:31:29 Cum rezolvi un conflict 1:36:05 Teme pentru acasă. E bine, e rău? 1:38:28 Altfel de ședințe cu părinții 1:58:42 Testare antidrog  

Până pe 25 iunie, companiile pot depune Declarația 177, prin care pot redirecționa către un ONG o parte din impozitul deja plătit în 2023. Din păcate, doar 2 din 10 companii știu de această declarație. Dacă numărul companiilor care ar afla s-ar dubla, impactul ar fi uriaș pentru "Dăruiește Viață", spune la RFI Carmen Uscatu, cofondatoarea asociației care a  construit primul Spital Național de Copii pentru Cancer, Boli Grave și Traumă.  Doar 2 din 10 companii știu de existența Declarației 177 prin care pot susține, fără niciun cost, activitatea unor asociații și fundații care au un impact real în societate. Dăruiește Viață este una dintre aceste asociații, care a construit Spitalul de Copii de la Marie Curie (inițiativa #NoiFacemUnSpital), cu sprijinul a peste 8.000 de companii și peste 350.000 de donatori persoane fizice. Statistica face parte dintr-un studiu privind atitudinea față de sponsorizare a companiilor din România, realizat pro bono de Frappe Digital pentru Dăruiește Viață. Declarația 177 permite companiilor să facă sponsorizări din impozitul pe profit / venit aferent anului anterior (2023) dacă nu au atins plafonul maxim prevăzut de lege (20% din impozit, dar nu mai mult de 0,75% din cifra de afaceri). După identificarea sumei rămase disponibile și încheierea unui contract de sponsorizare cu ONG-ul dorit, companiile trebuie să depună Declarația 177 la ANAF, iar organul fiscal este obligat prin lege să vireze fondurile în contul ONG-ului în maximum 45 de zile. Anul acesta, Declarația 177 mai poate fi depusă până pe 25 iunie de către firmele plătitoare de impozit pe profit. „ Din păcate, doar două din zece companii știu de Declarația 177. Eu reamintesc că la 25 iunie este ultima zi în care companiile pot depune această declarație la ANAF. Declarația 177 se găsește pe siteul daruiesteviata.ro și dacă numărul celor care știu s-ar dubla, impactul ar fi uriaș pentru Dăruiește Viață. Noi putem să continuă proiectele de training, să continuăm să susținem spitalul cu mentenanță, putem face în continuare activități cu copiii din spital și, evident, putem face ceea ce din fericire am dovedit că facem, putem visa la acest campus medical pediatric.În România, Dăruiește Viață a făcut un Spital. Sunt însă nenumărate cauze ce merită susținute pentru că oferă servicii sociale pentru cei care au cea mai mare nevoie, servicii de paliație, de protecția mediului etc. Toate aceste lucruri remarcabile se întâmplă și s-ar putea multiplica pentru că există un potențial imens de sponsorizare. Deși studiul ne spune că 9 din 10 companii nu resping ideea de sponsorizare, nivelul redus de cunoaștere a facilităților fiscale legate de sponsorizare face ca procentul de companii care sponsorizează să fie relativ modest, de aprox. 24%, din care doar 7% au folosit Declarația 177. Fondurile acestea ar putea fi investite în proiecte care schimbă vieți.” , spune Carmen Uscatu, cofondatoare Dăruiește Viață  Un exemplu de folosire a facilităților fiscale în beneficiul comunității este inițiativa #NoiFacemUnSpital, un proiect realizat exclusiv din donații și sponsorizări de către Dăruiește Viață, după o investiție de 53 de milioane de euro, dintre care 20 de milioane de euro au fost strânși numai din campaniile de SMS de 2 euro și 4 euro., la nr. 8864.Începând cu aprilie 2024 primii pacienți sunt tratați în noul Spital, în secțiile de oncologie, neurochirurgie, chirurgie și ATI, iar blocul operator cu 5 săli de operație este complet funcțional. Copiii și părinții beneficiază de o multitudine de spații special create pentru ei, pentru a le putea face șederea mai frumoasă, cum este observatorul astronomic pe care l-au folosit de curând așa cum puteți vedea aici.  Dăruiește Viață continuă inițiativa pentru construcția la "Marie Curie" a unui campus medical, astfel încât toți copiii care ajung aici să aibă acces la aceleași condiții de tratament. Asociația îi invită pe toți cei care vor să se implice în continuare să sponsorizeze sau să doneze prin următoarele modalități: COMPANII: Folosirea Declarației 177 și completarea unui contract de sponsorizare cu sumele rămase nealocate în 2023 dacă sponsorizările făcute anul trecut nu au atins plafonul maxim stabilit prin lege   Redirecționarea a 20% din impozitul pe profit pe www.daruiesteviata.ro/sponsorizeaza  

Cristina Custura este soție, mamă, psiholog și psihoterapeut. De mai bine de 7 ani, Cristina și-a pus cariera pe pauză și s-a angajat cu totul în slujba ei de mamă, dedicându-și timpul pentru creșterea și educarea copiilor. Cristina are o mare pasiune pentru research, dar și o abilitate aparte de a analiza lucrurile critic și de a le explica ulterior pe înțelesul tuturor. Datorită acestui motiv, mi-am dorit să povestesc cu ea despre un subiect controversat nu doar în lumea creștină, dar care s-a perpetuat din generație în generație fără prea multe întrebări și puneri sub lupă – disciplinarea fizică a copiilor, mai pe scurt, lovirea copiilor sau așa cunoscuta bătaie. Așa că, vom povesti despre asta în următoarele două episoade. În acest interviu Cristina explică ce înseamnă disciplinarea, care este rolul unui părinte în disciplinare, ce spune Biblia despre disciplinarea fizică și cum ar trebui să ne educăm copiii în lumina scripturii. Sper ca acest episod să te încurajeze la o analiză a propriei abordări în educarea copiilor tăi, la o dorință de a cerceta în mod individual fiecare alegere făcută în trecută legată de disciplinare și chiar la o schimbare de paradigmă. Dă mai departe acest episod ca să ajungă la cât mai mulți părinți care se simt confuzi când vine vorba de disciplinare. _____ Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI –⁠⁠ ⁠⁠https://www.buymeacoffee.com/vulnerabil Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți ⁠pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe. Urmărește-mă și pe rețelele sociale: Instagram – https://www.instagram.com/ramylazar/ Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Website – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

Aproape jumătate (45%) dintre nașterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din România, unde unu din zece nou-născuți are o mamă adolescentă. Cu toate că România a dat în 2022 doar 4,59% din nașterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru nașterile din mame sub 18 ani și la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au împlinit 15 ani, potrivit organizației Salvați Copiii România. Același studiu mai arată că una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil în minorat, iar una din cinci fete gravide înainte de 18 ani este, la rândul ei, născută în perioada de minorat a mamei.Dotarea precară a secțiilor de terapie intensivă neonatală și a maternităților din România, precum și întârzierea lucrărilor de reabilitare și modernizare sunt condiții agravante pentru rata ridicată a mortalității infantile în România, din nou în creștere.Pentru anul 2024, peste 45 de unități medicale au solicitat sprijinul Organizației Salvați Copiii pentru programe de dotare și reabilitare. Este nevoie de peste 250 de echipamente medicale performante, printre care: 17 incubatoare, 10 mese de reanimare, 13 ecografe, 17 aparate de ventilație, două aparate de radiologie, două hote de flux laminar, 32 de injectomate, trei sisteme de monitorizare, laparoscop, linie de endoscopie, echipamente specifice pentru susținerea alimentației parenterale - aparat de analiză nutrițională a laptelui matern, frigider, pasteurizator etc, pentru care sunt necesare peste 5 milioane de euro.Din păcate, România continuă să se confrunte cu disproporții sociale semnificative, iar segmentul vulnerabil al populației, în special femeile gravide și copiii, se află în situații de marginalizare."Tinerele care devin mame la vârste fragede se expun la riscuri majore pentru sănătate, precum hipertensiunea arterială, anemia, nașterea prematură, subponderabilitatea la naștere a nou-născutului și depresia post-partum. Nașterea la vârste fragede reprezintă o vulnerabilitate în plus atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut, fenomenul gravidității în rândul minorelor fiind frecvent asociat cu mortalitate infantilă crescută", conform raportului Ministerului Sănătății (INSP) pentru 2022.În total, din 2018 până în 2022, România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.Dinamica nașterilor provenind din mame minore, pentru ultimii cinci ani (date Eurostat):• 2018: 8.621 de nașteri de la mame cu vârsta sub 18 ani, dintre care 725 de la mame care încă nu împliniseră 15 ani;• 2019: 8.457 de nașteri de la mame sub 18 ani, 749 de la mame sub 15 ani;• 2020: 8.276 de nașteri de la mame sub 18 ani, 731 de la mame sub 15 ani;• 2021: 8.024 de nașteri de la mame sub 18 ani, 745 de la mame sub 15 ani;• 2022: 7.538 de nașteri de la mame sub 18 ani, 746 de la mame sub 15 ani.Doar la maternitatea Polizu, în 2023, au născut 162 de mame minore, cu vârste între 12 și 17 ani, sarcinile la vârste fragede având risc de preeclampsie, restricție de creștere intrauterină și suferință fetală. Dintre cele 162 de gravide minore, una avea doar 12 ani, nouă dintre ele 13 ani, 18 dintre ele 14 ani, 30 dintre ele 15 ani, 49 aveau 16 ani și 55 de fete au devenit mame la 17 ani. Am discutat subiectul cu Șefania Mircea, manager proiect Organizația Salvați Copiii România, invitata emisiunii Sănătatea FM. "Intrăm în al 14-lea an al programului de reducere a mortalității infantile, implementat de Organizația Salvați Copiii România, cu sprijinul donatorilor noștri, fie că sunt persoane fizice sau companii.Acest program a ajuns în toate județele țării cu echipamenter performante (peste 1770). Ne întoarcem de fiecare dată acolo unde este nevoie, pentru că echipamentele sunt din ce în ce mai performante.", explică la RFI, Ștefania Mircea, de la Organizați Salvați Copiii România. 

Biserica Maranatha Phoenix - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Simion Bumbar, în data de 9 iunie 2024.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvati Copiii Romania este invitata emisiunii Ecofrecvența

Pentru sănătatea mintală a copilului tău, elimină excesul de tehnologie din viața lui, petrecând cât mai mult timp alături de el. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Cristi Boariu, 2024.

Mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Cristi Boariu, 2024.

Biserica Emanuel Bergisch-Gladbach - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Dan Bercian, în data de 14 aprilie 2024.

Biserica Maranatha Phoenix - mesaj de încurajare și zidire spirituală, susținut de pastorul Aurel Bălici, în data de 12 mai 2024.

Judecători 13.1-5 1. Copiii lui Israel au făcut iarăşi ce nu plăcea Domnului; şi Domnul i-a dat în mâinile filistenilor, timp de patruzeci de ani.2. Era un om în Ţorea, din familia daniţilor, care se chema Manoah. Nevasta sa era stearpă şi nu năştea.3. Îngerul Domnului S-a arătat femeii şi i-a zis: „Iată că tu […]

Mai puțin de un sfert dintre copiii romi merg la liceu. Așa reiese din statisticile prezentate de organizația Salvați Copiii, care arată că ponderea în rândul populației majoritare este de 80 de procente.

Copiii care au părinți care se tem de Dumnezeu și Îl iubesc sunt din toate punctele de vedere mai avantajați de a învăța de la marele Învățător, care este sursa înțelepciunii. Ei au mai multe ocazii de a se pregăti pentru Împărăția cerurilor. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

După trecerea sărbătorilor de iarnă, Conni se întoarce la grădiniță și e de-a dreptul îngrozită de gunoiul pe care îl vede pe drum: resturi de petarde, sticle, de țigări. Conni și prietenii ei dezleagă enigma gunoiului din spatele gradinitei. Copiii învață cum să evite generarea deșeurilor și se implică într-o campanie de colectare a gunoiului și chiar salvează o rățușcă din parcul orașului. --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/cufarulcupovesti/message

Acesta este versiunea audio a unui nou Newsletter UPDATE 1.1 -> cele mai importante știri din universul digital-tech din luna februarie 2024, din perspectiva României.  Selecția știrilor e realizată de Paul Alexandru, editarea și coordornarea ambelor versiuni (text & audio) de Marian Hurducaș - tot lui îi aparține și vocea. Producția semnată de Oliver Simionescu. Da, avem și versiunea "newsletter" a audioletter-ului nostru.  Poți da subscribe newsletterului Update 1.1 pe ⁠⁠⁠⁠upgrade100⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠.com/subscribe⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠. _________ 1. Preview pentru această ediție:  _________ În această ediție vorbim despre inteligența artificială, mașini electrice și cum Tesla a scăzut drastic în topul vânzărilor europene, Google Bard a devenit Gemini, OpenAI se laudă cu SORA -  un LLM capabil să producă materiale video din text la o calitate foarte bună, adolescenții români stau cel puțin 4 ore zilnic onlline, Apple Vision Pro a fost vedeta lunii februarie, enshittification s-ar putea să fie cuvântul anului 2023, următoarea ediție de IQ Digital Summit va avea loc la Craiova, concedierile în tech continuă să crească și la fel fac și profiturile, Neuralink a implantat primul cip în creierul unui om, se intensifică încercările de-a livra cu drona, Apple primește o mare amendă de la UE, 26 de spitale din România au fost victimele unui atac cibernetic, iar Bitcoin e pe val.  _____________ Audioletter UPDATE 1.1 și Newsletter UPDATE 1.1 apar în fiecare primă zi a fiecărei luni, la ora 1 dimineața. _____________ 2. Linkuri menționate în Audioletter Update 1.1 sau trimiteri către sursele folosite pentru ilustrație audio: _____________ Cum funcționează Neuralink - The Tesla Space Review-ul lui Mark Zuckerberg pentru Apple Vision Pro TRENDS FOR 2024 | De-democratizare, A.I. Risks Frameworks sau Polyworking cu Roxana Cojocaru, Social Innovation Solutions Cum funcționează SORA, OpenAI - The Code Report What's next for A.I. in 2024 NEWS FEED | Costul ascuns al Apple Vision Pro, Cyberattack la Parlament și Problema deepfake, cu Radu Hângănuț - jurnalist, Mihnea Măruță - autor și Alex Bălan - expert cyber security Salvaţi Copiii a lansat ghidul „Copilul tău este în siguranţă pe Internet?”, care poate fi descărcat de pe oradenet.ro. Enshittification. IQ DIGITAL SUMMIT CRAIOVA Cum și de ce digitalizăm IMM-urile. Ghid pentru antreprenori cu Mihnea Rădulescu, Vodafone. Înscriere pentru bootcamp pe deschislanou.ro. Mark Zuckerberg își cere scuze. Interviul dat de Dragoș Stanca la Radio Europa Liberă. Băncile Viitorului - 100% online? Upgrade 100 Live cu Robert Anghel, expert digital banking

Rodica Volintiru este soție, mamă, autoare de carte și luptătoare în rugăciune. Are atât de multe experiențe extraordinare cu Dumnezeu și întreaga ei mărturie te copleșește de minunea îndurării. Pentru că știu ce mare nevoie avem într-o lume a vitezei să știm să ne oprim și să înțelegem ce este cu adevărat important, am vrut neapărat să am o discuție cu dânsa despre cum ne putem ruga pentru copiii noștri. Mai are rugăciunea efect, impact? Mai schimbă ceva sau pe cineva? Merită să sacrificăm somn și alte așa zise plăceri ca să comunicăm cu Dumnezeu. Vei afla toate astea, dar mai ales de unde să începi când ai impresia că nu știi să te rogi sau rugăciunile tale se opresc în tavan. Există speranță atât pentru noi, cât și pentru copiii noștri, trebuie doar să nu amânăm și să începem chiar acum. Sper să te motiveze și abia aștept cum se vor naște lanțuri de rugăciune în familii în urma acestei discuții impactante. _______ Pe Rodica Volintiru o găsești aici:Facebook - https://www.facebook.com/roda.volintiru _______ Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI –⁠⁠ ⁠⁠https://www.buymeacoffee.com/vulnerabil Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți ⁠pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe. Urmărește-mă și pe rețelele sociale: Instagram – https://www.instagram.com/ramylazar/ Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Website – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

Ioana Ologeanu este soție, mamă și psihoterapeut. Este o persoană pe care o apreciez și mă bucur atât de mult că am descoperit-o, pentru că în felul aceasta o puteți cunoaște și voi. Episodul de azi parcă e altfel decât celelalte, pentru că atât eu, cât și ea ne-am vulnerabilizat și vă lăsăm să auziți despre locuri dureroase din viața noastră de părinte. Dar, sper ca acest lucru să vă valideze cât de complicat e să navighezi viața cu un copil și că e imposibil să faci lucrul acesta de unul singur. Poți să fii un părinte echilibrat, bun și sănătos când îți dai seama că depinzi în toate de Dumnezeu. Vorbim despre mânie. Furia care apare în relația cu copiii noștri și care uneori face ravagii. Vei vedea că mânia este normală, dar felul în care se manifestă poate să devină nesănătos. Te las să descoperi celelalte detalii relevante direct din interviu. Sper ca acest episod să îți dea o licărire de speranță, să te determine să-ți dorești să cauți drumul către vindecare și să redescoperi puterea transformatoare a harului lui Hristos. __________ Pe Ioana o găsești aici: Facebook - https://www.facebook.com/ioana.andra Instagram - https://www.instagram.com/ioanapsychotherapy/ Contact pentru terapie - https://www.maibineimpreuna.com __________ Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI –⁠⁠ https://www.buymeacoffee.com/vulnerabil Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți ⁠pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe. Urmărește-mă și pe rețelele sociale: Instagram – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.instagram.com/ramylazar Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Website – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

Există un secret mai puțin cunoscut legat de capacitatea noastră de a inova, de a rezolva probleme și de a încetini sau opri declinul cognitiv. Iar acest secret stă în limbaj și bogăția vocabularului. Cu cât avem un bagaj mai mare din punctul acesta de vedere, cu atât mintea noastră e mai capabilă să rezolve în mod inovativ probleme și să se păstreze vie mai mult timp, spune Thea. Limbajul influențează relațiile cu cei din jur, felul în care dăm un sens poveștilor noastre de viață, felul în ne construim identitatea, felul în care ne dezvoltăm emoțional și ne reglăm emoțiile. Am vorbit cu Thea despre cum putem cultiva această putere a limbajului în feluri foarte simple, de la citit la învățarea unei limbi străine. Dar și despre rolul plăcerii și al disconfortului în învățare și despre felul în care copiii învață cel mai bine să folosească cuvintele. Felul în care comunicăm azi, cu emoticoane și hashtag și un limbaj adesea abreviat până la a nu ne mai înțelege unii cu ceilalți nu e deloc o veste bună pentru viitorul creierului fiecăruia din noi. Faptul că, de dragul vitezei, dezbrăcăm comunicarea de nuanțe și detalii ne afectează relațiile și felul în care construim legăturile emoționale esențiale în viața privată și în carieră. Thea Ionescu este profesor și cercetător la Facultatea de Psihologie a Universității Babeș Boylai din Cluj. Este specialist în Psihologia Dezvoltării și Cogniție Ancorată și autorul cărții „Copiii și oamenii mari”, o carte foarte interesantă despre felul în care se dezvoltă copiii și cum îi putem susține în fiecare etapă a copilăriei. Aceasta este a doua prezență a Theei la Vast&Curious. În iunie 2022, am vorbit cu ea despre felul în care creierul nostru nu gândește și învață în izolare, ci într-o strânsă legătură cu lumea și oamenii din jur. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială, 100% românească, ce crede în puterea de a schimba lumea prin perseverență și implicare, dar și în puterea de a o construi prin fiecare proiect - personal sau profesional, mai mic sau mai mare. Dedeman promovează inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partenerul de încredere al The Vast&The Curious aproape de la început. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne ajută să evoluăm și să devenim mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursă. E o companie românească, fondată acum 25 de ani la Cluj de antreprenorul Voicu Oprean. AROBS este astăzi o companie internațională, cu birouri în nouă țări și mai mult de 1.200 de oameni și parteneri în Europa, Asia și America.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți.