Podcasts about investi

Il 2025 è stato l'anno dei metalli preziosi: argento +94%, oro +45%, palladio e platino in rally. Poi, all'improvviso, il crash. Cosa è successo davvero il 30 gennaio?  È stata colpa di Trump, della Fed o c'è qualcosa di più tecnico dietro? In questo episodio analizziamo come funziona il mercato dei futures su oro e argento, perché l'aumento dei margini del CME può innescare vendite a catena e l'impatto di AI, transizione energetica e domanda industriale. Perché oro e argento non sono azioni: non producono flussi di cassa. Sono asset volatili, tecnici, e spesso guidati da narrativa e microstruttura di mercato. Investire in metalli non è per cuori deboli. Una produzione Corax.

Česko má dobrý průmysl, spoustu chytrých hlav, ale chybí mu systém, jak tohle přetavit v ekonomický úspěch a obecně v odolnost celé země a společnosti. Poradenská firma KPMG zpracovala velkou studii, jak by se tohle dalo během pěti let změnit, aby Česko bylo připraveno na větší krize v budoucnosti. “Máme příklady jako programy dostupné bydlení, které ukázaly, že se daří překonat tradiční resortismus,” říká spoluautor studie David Slánský. “Investice do obrany jsou investice do rozvoje republiky,” zdůrazňuje s tím, že stovky miliard jsou obrovská částka, jejíž utracení je potřeba dobře uřídit, aby to pomohlo infrastruktuře, českému průmyslu i výzkumu a vývoji.

Ranní brífink Martina Ehla: Česko má dobrý průmysl, spoustu chytrých hlav, ale chybí mu systém, jak tohle přetavit v ekonomický úspěch a obecně v odolnost celé země a společnosti. Poradenská firma KPMG zpracovala velkou studii, jak by se tohle dalo během pěti let změnit, aby Česko bylo připraveno na větší krize v budoucnosti. “Máme příklady jako programy dostupné bydlení, které ukázaly, že se daří překonat tradiční resortismus,” říká spoluautor studie David Slánský. “Investice do obrany jsou investice do rozvoje republiky,” zdůrazňuje s tím, že stovky miliard jsou obrovská částka, jejíž utracení je potřeba dobře uřídit, aby to pomohlo infrastruktuře, českému průmyslu i výzkumu a vývoji.

Interviu cu istoricii Armand Goșu și Cosmin Popa, la 4 ani de război în g4media. „Nu exclud un scenariu care să reaprindă conflictul diplomatic între București și Kiev” / „Putin construiește un regim fascist într-un cămin de bătrâni” / „A crescut ostilitatea față de Europa” / „Războiul are efecte morale devastatoare asupra rușilor”. Sunt câteva idei desprinse din interviu. Articolul complet pe  g4media.ro PressOne trece în revistă 4 ani de război în Ucraina: Ce știm sigur - și aproape sigur - despre ajutorul militar pe care România l-a acordat Kievului până acum. După 4 ani de război în Ucraina, provocat de invazia militară a Rusiei, declanșată pe 24 februarie 2022, România continuă să facă o ciudată excepție printre țările NATO și UE, în ceea ce privește transparentizarea clară a ajutoarelor militare acordate până acum Kievul. În ciuda secretomaniei afișate de București, există câteva certitudini legate de ajutorul militar concret pe care România l-a acordat până acum Ucrainei Cea mai importantă donație pentru armata ucraineană făcută de România: un întreg sistem antiaerian Patriot PAC 3, de ultimă generație România mai oferă sprijin în ceea ce privește pregătirea piloților ucraineni pe avioanele F-16 PressOne vorbeste si despre Ciudata „suveică” România-Bulgaria în materie de exporturi de armament care ajung, prin ricoșeu, în Ucraina Această pseudo-„ambiguitate strategică” a fost parafată în perioada președinției lui Klaus Iohannis, când toate cifrele clare, legate de cantitatea și tipul de ajutor militar acordat Kievului au fost secretizate în CSAT. Venirea la Cotroceni a lui Nicușor Dan nu a schimbat această paradigmă. Emblematică rămâne, din acest punct de vedere, declarația făcută de noul ministru al Apărării, Radu Miruță, care a explicat de ce „nu e bine” să se știe cât armament a dat România Ucrainei. Ajutorul pentru Ucraina a depășit miliardul de euro, dar autoritățile de la București nu spun ce anume „s-a dat” în acest ajutor ............................................................................................................................................................................. Serviciile de informații trebuie restructurate fundamental. România a pierdut războiul hibrid cu Rusia - spune Corneliu Bjola, profesor al Universității Oxford din Marea Britanie într-un interviu pentru spotmedia.ro Seful grupului de cercetare “Oxford Digital Diplomacy”, consideră că Nicușor Dan a fost tratat cu superioritate în SUA de către oficialii americani, expunându-se gratuit într-o încercare dificilă de a reface relațiile privilegiate cu Washingtonul, în contextul în care SUA se retrag din Europa. ...................................................................................................................................................................... Comisia de Deontologie din cadrul Colegiului Psihologilor din România și Poliția Capitalei s-au autosesizat în cazul Ion Duvac, în urma dezvăluirilor făcute de PressOne. Poliția Capitalei face apel către toate persoanele „care consideră că au fost victime ale unor astfel de comportamente (n.red. hărțuire) să se adreseze poliției, în vederea formulării unei plângeri” scrie PressOne. Investigația arată cum Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, își hărțuiește sexual pacientele prin propuneri sexuale explicite și cere poze cu părțile intime ale femeilor, încă de la prima ședință, potrivit unei înregistrări ajunse în posesia redacției. În aceeași înregistrare, Duvac afirmă că nu e prima dată când face acest lucru.  ............................................................................................................................................................................................. Bolojan amenință cu revocarea miniștrii și secretarii de stat, dacă România pierde bani din PNRR Premierul Ilie Bolojan a avertizat că miniștrii și secretarii de stat riscă revocarea din funcție dacă România va pierde fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind că răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi politică, dar și administrativă. Declarațiile au fost făcute, luni, în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurată sub coordonarea prim-ministrului și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Od 1. 4. 2026 se mění pravidla pro investiční hypotéky. Zpřísnění dopadne na ty, kteří pořizují nemovitost primárně jako investici, nikoliv pro vlastní bydlení. V téhle epizodě si jednoduše projdeme, co se mění, koho se to dotkne nejvíc a jak se na to připravit.

Confronta e Risparmia con ⁠⁠⁠Facile.it⁠⁠⁠ #adv Hai risparmi da parte e stai aspettando “il momento giusto” per investire? Spoiler: probabilmente non arriverà mai. In questo episodio smontiamo il mito del buy the dip: davvero aspettare i ribassi è una strategia vincente? Oppure è solo un'illusione che funziona bene nei backtest ma male nella vita reale? Partiamo dai dati (AQR, Vanguard, JP Morgan) per capire perché il market timing è quasi sempre una cattiva idea. Parliamo di momentum, regressione verso la media, costo dell'attesa, bias comportamentali e del motivo per cui “il mercato è caro” non è una scusa valida per restare fuori. Il punto non è prevedere il prossimo ribasso. Il punto è costruire un portafoglio coerente con il tuo profilo di rischio — e investire con disciplina. Perché la fortuna è pigra. Le regole noiose, invece, funzionano. Una produzione Corax.

O companie de utilități, cu o prezență de mai multe decenii pe piața românească, dezvoltă programe inovative și, în același timp, sustenabile. Invitată: Irina Munteanu, director general adjunct Veolia România.

Dnes vás s Lukášem Nádvorníkem alias Skejwinem vezmeme do zákulisí vzniku naší společné vzdělávací série Investiční vývar

Turtleneck l'assicurazione sulle vita online #adv Si può investire in maniera etica senza sacrificare il rendimento? In questa puntata di The Bull affrontiamo uno dei dilemmi più ricorrenti tra gli investitori: il conflitto tra valori personali e logiche di mercato. Partiamo dalla domanda sbagliata – “esistono aziende buone e aziende cattive?” – per arrivare al vero nodo del problema: che ruolo ha la finanza personale rispetto all'etica, all'impatto reale e alla responsabilità individuale. Parliamo di ESG, greenwashing, sin stocks, filtri morali, rendimento atteso e delle illusioni più diffuse sull'idea di “investire pulito”. Il punto non è trovare il portafoglio moralmente perfetto, ma capire come massimizzare le proprie risorse e usarle in modo consapevole. Perché forse l'etica non sta tanto in cosa investiamo, ma in cosa facciamo con i risultati di quei investimenti. Una produzione Corax.

V tejto časti podcastu IAD Talks Štúdio vám predstavíme IAD Investičný Realitný Fond. Do hosťovského kresla sme si pozvali Martina Proksu, generálneho riaditeľa a člena rady manažérov IAD Investments Management S.á. r.l. Vo vyčerpávajúcom rozhovore sme sa venovali fondu od jeho prevzatia, cez udalosti roku 2025 a samozrejme sme nezabudli ani na vízie a plány do budúcna...IAD TALKS, týždenník, IAD Investments, správ. spol., a.s., Malý trh 2/A, 811 08 Bratislava, IČO: 17 330 254, dátum vydania: 19.02.2026, 10/2026, EV 139/23/EPP..*UPOZORNENIE. S investíciou do fondu je spojené riziko. Hodnota investície sa môže aj znižovať a nie je zaručená návratnosť pôvodne investovanej sumy. Investor je vystavený riziku investície do majetkových cenných papierov, čo teoreticky môže znamenať, že investor môže prísť o celú investíciu. Minulá výkonnosť nie je predpokladom budúcich výnosov.

In this episode of The Bull, we explore how global financial markets may evolve over the next decade together with Eduardo Repetto, CEO of Avantis. From the end of the zero-rate era to the return of inflation, from rising public debt to the renewed role of the bond market, this conversation aims to make sense of a regime shift that is reshaping investing. We discuss asset allocation, macroeconomic forces, and what it really means to build resilient portfolios in a world that is structurally more uncertain. Produced and distributed by Corax.

Investi con ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Scalable⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ #adv In questo episodio di The Bull parliamo di come potrebbe evolvere il sistema finanziario globale nel prossimo decennio insieme a Eduardo Repetto, CEO di Avantis. Dalla fine dell'era dei tassi a zero al ritorno dell'inflazione, dal ruolo del debito pubblico alla trasformazione del mercato obbligazionario, l'episodio prova a mettere ordine in un contesto che sta cambiando più velocemente di quanto molti investitori siano disposti ad ammettere. Discutiamo di asset allocation, di come interpretare i nuovi equilibri macroeconomici e di cosa significa costruire portafogli robusti in un mondo meno prevedibile. Una produzione Corax.

Problema nu este că suntem în recesiune tehnică, ci că vânzările de apartamente scad, iar acest lucru se duce din ce în ce mai mult în toată economia: banii stau blocaţi, activitatea economică scade, iar bugetul se va trezi cu o mare problemă (Ziiarul Financiar) - Bani pierduți. România a luat jumătate din banii gratis prin PNRR și un sfert din fondurile europene de coeziune (Cotidianul) Cum poate Nicușor Dan să transforme participarea la Consiliul Pǎcii de la Washington într-un atu strategic (Adevărul) Participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliului Pǎcii de la Washington marchează un punct de cotitură pentru administrația de la Cotroceni, însă succesul acestui demers depinde de transformarea unei decizii tardive într-o ofensivă diplomatică regională, spune analistul Gabriel Done.  „Anunțul recent al președintelui Nicușor Dan, conform căruia România va participa la primul summit al Consiliului pentru Pace (BoP) în calitate de observator, reflectă o decizie cu potențial strategic, dar luată într-un context de sincronizare imperfectă cu partenerii săi europeni. În timp ce Bulgaria va participa ca membru, iar Cipru își asumă participarea în calitate de observator în numele Președinției rotative a UE, România rămâne în afara cercului central al deciziilor, ceea ce pune în evidență o inadecvare în alinierea cu principalele capitale partenere”, spune expertul. Această decizie, chiar dacă tardivă, poate fi interpretată pozitiv, adaugă Done pentru Adevărul. România are acum oportunitatea de a folosi BoP pentru a-și legitima mandatul internațional asumat de președintele Dan și a-și reconstrui profilul în politica externă. „Contextul intern a forțat însă această acțiune: opoziția, în special formațiunea AUR, a preluat agenda politică externă, lăsând atât Palatul Cotroceni, cât și guvernul, într-o poziție defensivă, în off-side. Aceasta a creat un climat în care președintele Dan trebuie să acționeze pro-activ, pentru a-și reafirma relevanța și a calma vocile interne critice.” Fără dar și poate, decizia Palatului Cotroceni de a participa, chiar și ca observator, are semne bune, deoarece „oferă României o fereastră pentru influență într-un format internațional complicat, dar și pentru a demonstra voință de colaborare transatlantică.” Cu toate acestea, succesul acestei decizii depinde de capacitatea președintelui Dan de a dubla participarea cu o politică regională coerentă. „Trebuie să inițieze dialoguri strategice cu Bulgaria, Turcia și Cipru, imediat după alinierea cu Italia, pentru a evita percepția de izolare și lipsă de consistență”, explică expertul. Problema nu este că suntem în recesiune tehnică, ci că vânzările de apartamente scad, iar acest lucru se duce din ce în ce mai mult în toată economia: banii stau blocaţi, activitatea economică scade, iar bugetul se va trezi cu o mare problemă (Ziiarul Financiar) Problema nu este că am intrat în recesiune tehnică, ci că această tendinţă de reducere a cheltuielilor, a consumului, a continuat şi în luna ianuarie, continuă în februarie și nu ştiu dacă se va schimba situaţia în martie, chiar cu creşterea cheltuielilor cu florile, ciocolată, prăjituri, mese la restaurant şi, bineînţeles, mărţişoare şi cadouri. Dacă s-au pierdut primele trei luni din an de consum, degeaba vom avea o creştere a investiţiilor, aşa cum spune peste tot premierul Bolojan că se schimbă paradigma, adică economia trece de la consum la investiţii. Investiţiile, dacă se vor realiza, nu se realizează peste noapte, nu au efect imediat, se văd în statistică mult mai încolo. Noi avem nevoie acum, nu peste un an, de câteva măsuri pe termen scurt care să revigoreze consumul, de la consumul de alimente, produse nealimentare, bunuri de folosinţă îndelungată, maşini, până la vânzările de apartamente. Aproape toată lumea stă pe bani, aproape toată ecomomia stă pe bani şi se uită la ei cum stau în depozitele bancare sau prin sertare. Dacă banii stau, nu avem niciun fel de creştere economică, iar de la recesiune, fie ea şi tehnică, nu mai este decât un pas până la o criză economică, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar. Până când va intra în vigoare pachetul de relansare economică, care este foarte greoi din perspectivă legislativă, economia se va duce în jos, iar în momentul în care investitorii vor vedea că avem scădere economică, nu vor mai face nicio investiţie, în ciuda pachetului de relansare economică. Toate companiile se uită în acest moment şi cu mai mare prudenţă la a face noi investiţii, la a face noi angajări, chiar şi la a veni în România. Toată această gâlceavă publică din cadrul coaliţiei de guvernare, toată această retorică a PSD care este principalul partid de guvernare, la adresa premierului Bolojan îi determină pe investitori să fie şi mai prudenţi. Pentru ei nu contează sistemul de taxe, care oricum este în continuare foarte bun versus alte ţări, ci au multe semne de întrebare legate de viitorul politic şi economic al României. Bani pierduți. România a luat jumătate din banii gratis prin PNRR și un sfert din fondurile europene de coeziune (Cotidianul) Cotidianul a obținut cele mai noi date de la Ministerul Proiectelor și Fondurilor Europene privind absorbția banilor de la UE. Bilanțul nu le face tocmai cinste miniștrilor și premierilor din ultimii cinci ani. România a reușit să atragă doar 26% din fondurile de coeziune puse la dispoziție în 2021. În privința PNRR stă și mai prost. UE ne roagă cu bani gratis, dar România nu e capabilă să-i absoarbă. Autoritățile promit să atragă în 2026 ce nu au reușit în cinci ani. În decembrie 2026 vine bilanțul final. Va fi PNRR un succes sau un eșec răsunător?

Confronta e Risparmia con ⁠⁠⁠Facile.it⁠⁠⁠ L'intelligenza artificiale è il tema dominante dell'economia e dei mercati, ma il vero nodo è un altro: che impatto avrà sul lavoro? In questo episodio affrontiamo senza slogan una delle paure più diffuse degli ultimi anni. Analizziamo dati, studi e precedenti storici per distinguere tra allarmi esagerati e rischi reali: quali lavori sono davvero esposti, perché i giovani potrebbero essere i più colpiti, e in che modo AI, produttività e declino demografico si intrecciano. Un episodio per capire se siamo davanti a una distruzione di posti di lavoro o a una trasformazione inevitabile — e cosa significa tutto questo per la nostra finanza personale. Una produzione Corax.

Sportivii ruși nu au voie să participe la Jocurile Olimpice din acest an. Decizia vine după ce Rusia a invadat Ucraina. Cu toate acestea, unii sportivi au ajuns la probele din Italia. Au fost naturalizați de diferite state participante. De pildă, de Republica Moldova sau de România. Fenomenul naturalizării stârnește însă controverse. Detalii ne oferă Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. Temele ediției: - Conflictul din satul Dereneu, unde clerici ai bisericii ruse au agresat poliția și au intrat cu forța în biserica mitropoliei Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, continuă să rămână în atenția publică. Un conflict religios care testează reacția instituțiilor statului de drept. Valeria Vițu a urmărit subiectul. - Președinta Maia Sandu a vizitat autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova. Vizitele primilor persoane de la Chișinău s-au soldat în trecut ani cu proteste apropiate de violențe – în perioada în care autonomia era controlată de oligarhul Ilan Șor. De data aceasta, după ce autoritățile au destructurat rețeaua lui Șor, șefa statului a ținut un discurs la universitatea din Comrat cu sala plină, iar reacțiile sunt mai degrabă pozitive. Detalii, de la Liliana Barbăroșie. - Invitata Moldova Zoom este Veronica Garbuz, șefa Departamentului planificare și dezvoltare a întreprinderii de termoficare CET Nord, despre securitatea energetică a municipiului Bălți, despre cum consumatorii pot plăti de două ori mai puțin pentru facturile de energie și când se vor vedea investițiile în facturile oamenilor. - Președinta Maia Sandu și-a anunțat participarea la Conferința de Securitate de la München. - Premierul moldovean Alexandru Munteanu face o evaluare a primelor 100 de zile de mandat. - În Republica Moldova a fost înregistrată prima comunitate de energie din surse regenerabile. Știrile zilei: Președinta Maia Sandu, participă vineri și sâmbătă, 13-14 februarie, la Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. În marja conferinței, șefa statului moldovean va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile Republicii Moldova de a-și crește reziliența, anunță un comunicat al președinției.   Totodată, Maia Sandu va participa la un panel de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. În acest an, Conferința va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre cei care au confirmat prezența sunt președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño. *** Premierul moldovean Alexandru Munteanu, declară, după primele 100 de zile de mandat, că Guvernul de la Chișinău acționează constant pentru a îndeplini 3 obiective majore – creșterea economică, accelerarea aderării la UE, pace și securitate acasă. Primele trei luni de mandat au marcat vizite externe în capitale importante, precum București, Bruxelles și Kiev. Economia Republicii Moldova dă semne de revigorare, spune premierul Munteanu. Dacă prognozele arătau o creștere de 2,2% pentru anul trecut, cifrele pentru 11 luni arată o creștere mai mare, de 2,7%. Inflația este în scădere, iar Banca Națională a Moldovei a redus repetat ratele de refinanțare. Tendința este susținută de o creștere bugetată cu 55 la sută a investițiilor pentru acest an. Procesul de integrare europeană avansează, Republica Moldova a deschis negocierile la nivel tehnic pentru 3 din cele 6 grupuri de capitole. Pe plan energetic, datorită interconectării cu piața europeană și cu România prin punerea în funcțiune în această vară a 4 linii electrice de tensiune joasă peste Prut, Republica Moldova a reușit să-și restabilească în câteva ore pana de curent națională de acum două săptămâni, când 70 la sută din țară a rămas fără electricitate din cauza bombardamentelor rusești în Ucraina. De asemenea, se lucrează la cele 3 linii de tensiune înaltă, interconexiuni cu România care vor asigura independența energetică deplină a Republicii Moldova. Guvernul coordonează proiecte de modernizare a infrastructurii, majoritatea din fonduri europene, atât în plan local, cât și la nivel de drumuri și infrastructură națională. Au fost lansate și consultări publice pentru pregătirea reformei administrației publice locale, una din cele mai ambițioase reforme ale acestui mandat, a mai spus premierul Alexandru Munteanu în raportul de activitate în primele 100 de zile. *** Prima comunitate de energie din surse regenerabile din Moldova a fost înregistrată în satul Cociulia, raionul Cantemir. Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, noua comunitate le va permite membrilor săi să producă, să consume, să stocheze și să partajeze energie electrică din surse regenerabile, transmite IPN. Comunitatea va funcționa pe principii de cooperare, oferind membrilor posibilitatea de a-și acoperi necesarul de curent prin producerea locală a energiei verzi. Entitatea a fost înscrisă oficial în Registrul comunităților de energie din surse regenerabile. *** Pentru prima dată după trei săptămâni de polei și ghețuș, circulația pe drumurile naționale se desfășoară în condiții bune în Republica Moldova. Autoritățile atenționează că, în nordul, centrul și sudul țării, pe alocuri, se înregistrează ceață, fenomen care poate reduce vizibilitatea și impune prudență sporită din partea conducătorilor auto. Odată cu încălzirea vremii, Inspectoratul pentru Situații de Urgență avertizează populația asupra pericolelor generate de instabilitatea stratului de gheață de pe râuri și lacuri. Deplasarea sau staționarea pe suprafețele acvatice înghețate poate deveni extrem de periculoasă, avertizează salvatorii.

Dominik Kovařík spravuje miliony v akciích v přímém přenosu. Co dělá jinak než 90 % lidí, kteří na burze prodělají?Dominik není jen teoretik. Je to investor, který své výsledky a portfolio ukazuje veřejně a dlouhodobě poráží akciové indexy. V tomto videu otevírá téma, o kterém se v industry mlčí: Proč snaha rychle zbohatnout vede k bankrotu.Sám se na trzích pohybuje už od finanční krize 2008 a viděl tisíce začátečníků udělat stejnou fatální chybu – pustit se do pákového obchodování s malým kapitálem a nulovými zkušenostmi.V této epizodě Dominik odhaluje: ✅ Proč je páka největší pastí na drobné investory. ✅ Jaká je jeho strategie, se kterou spravuje milionové portfolio. ✅ Proč máte na startu horší pozici než "smart money" a jak to otočit ve svůj prospěch. ✅ Realitu investování, která není o adrenalinu, ale o svobodě.Pokud chcete vidět, jak investuje člověk, který se tím skutečně živí a neschovává se za demo účty, sledujte tento podcast až do konce.

Naviga in totale sicurezza con ⁠⁠⁠⁠NordVPN⁠⁠⁠⁠ #adv In questa puntata di The Bull torna Ed Yardeni, uno degli strategist più ascoltati dei mercati finanziari globali, per aiutarci a leggere un contesto che molti definiscono di “cambio di regime”, ma che forse richiede semplicemente più disciplina analitica e meno narrativa. Parliamo di mercato azionario americano, di concentrazione e rotazione, del ruolo delle Magnificent Seven e delle opportunità fuori dagli Stati Uniti. Yardeni spiega perché continua a definirsi un permabull e cosa intende davvero quando parla dei Roaring 2020s: non uno slogan, ma un'ipotesi fondata su produttività, innovazione e intelligenza artificiale. E infine il dollaro, spesso dato per spacciato, ma che continua a dimostrare una resilienza strutturale che molti sottovalutano. Un episodio utile per rimettere i dati al centro e capire come orientarsi in mercati sempre più complessi. Una produzione Corax.

In this episode of The Bull, we welcome back Ed Yardeni, one of the most respected voices in global financial markets, to make sense of a period often described as a regime shift, but perhaps better understood through data rather than narratives. We discuss U.S. equities, market concentration and rotation, the role of the Magnificent Seven, and where opportunities may lie beyond the United States. Yardeni explains why he still considers himself a permabull and what he really means by the Roaring 2020s: not a catchy label, but a thesis grounded in productivity gains, innovation and artificial intelligence. The conversation also dives into the bond market, public debt, interest rates and the return of the bond vigilantes, before turning to the U.S. dollar. Despite frequent predictions of its decline, the dollar continues to show a structural resilience that many investors underestimate. A thoughtful discussion for anyone trying to separate short-term noise from long-term signals in today's markets. Produced and distributed by Corax.

Kde hledají portfolio manažeři příležitosti na rok 2026? V tomto podcastu se zaměříme na technologie, zdravotnictví, zlato i tituly, které jsou aktuálně v portfoliích preferované. Na otázky odpoví Martin Horák, portfolio manažer ČSOB Privátních portfolií a také Wealth Office fondů a Pavel Kopeček portfolio manažer fondů ČSOB Bohatství, ČSOB Akciový a ČSOB Akciový zodpovědný. Tento propagační materiál má pouze informační charakter a nelze jej vykládat jako poskytování investičního poradenství nebo jiné investiční služby, nejedná se ani o návrh na uzavření smlouvy. Společnost ČSOB AM při přípravě tohoto podcastu vycházela z aktuálně dostupných ekonomických informací a jejich vyhodnocení v době přípravy. Tento propagační materiál byl zpracován v dobré víře a vychází z krátkodobých prognóz očekávaného vývoje na finančních trzích, přičemž ČSOB AM negarantuje naplnění těchto prognóz. Investování nemusí být vhodné pro každého a jsou s ním spojena rizika, návratnost investice není zaručena. Minulé výnosy, stejně jako prognózy očekávané výkonnosti, nejsou zárukou výnosů budoucích a nezohledňují poplatky a daně. 5letý výnos indexu S&P 500 v dolarech ke dni 31.12.2025 je 86 %, indexu Euro Stoxx 50 v eurech, k 31.12.2025 je 67 %. Výnos 5letých českých vládních dluhopisů ke dni 31.12.2025 je za uplynulý rok 3,7 % a za 5 let 5,1 % p. a. Výnos 5letých amerických vládních dluhopisů ke dni 31.12.2025 je za uplynulý rok 6,8 % a za 5 let 1,1 % p. a. Výnos v cizí měně se pro investora může zvýšit nebo snížit v důsledku kolísání měnových kurzů. Materiál nepředstavuje doporučení ani výzvu k nákupu, prodeji nebo držení jakéhokoli konkrétního investičního nástroje. Jakýkoliv konkrétní investiční nástroj zmíněný v podcastu nemusí být z pohledu cílového trhu vhodný pro každého klienta. Podrobné informace, o konkrétních investičních nástrojích, včetně informací o poplatcích a rizicích naleznete na stránce https://www.csob.cz/lide/investicni-produkty/nabidka-investic?fundOverview=eyJwYWdlIjowLCJzaXplIjoyMCwiZmlsdGVyIjoie1wib2ZmZXJcIjpcIk5hYsOtesOtbWVcIn0ifQ%3D%3D&il1=CSOB-PWP~investice__VsechnyFondy-202408~Dlazdice v dokumentech Sdělení klíčových informací (v češtině), Jak se stanovuje produktové skóre (v češtině) a/nebo v prospektu/statutu fondu (v češtině nebo v angličtině), popř. si uvedené materiály můžete vyžádat v listinné podobě od svého bankéře. Investiční nástroje na rozdíl od klasických depozitních produktů nespadají pod režim pojištění vkladů.

La BT Talks, Andi Moisescu îl are ca invitat pe Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania și unul dintre cei mai influenți oameni din banking, numit de șase ori „Bancherul Anului". ✅ De la bancă „mică, dar ambițioasă" la liderul pieței Ömer povestește că, atunci când a venit la BT, banca era un adevărat underdog: locală, rapidă, antreprenorială, dar mică într-o piață dominată de jucători mari. Cultura de start-up, apropierea de oameni și agilitatea în decizii au transformat BT în liderul pieței, cu o responsabilitate pe măsura încrederii pe care o primește.  ✅ 1999: începuturile într-o Românie plină de potențial Ajuns în România acum 26 de ani, Ömer își amintește 1999 ca pe un moment în care țara era plină de provocări, dar și de energie: „România avea – și are – un potențial uriaș." A văzut îndeaproape evoluția unei economii emergente într-una dintre cele mai dinamice din regiune, unde BT a crescut odată cu România. ✅ Investiție în comunitate: U-BT și Universitatea Cluj Un punct important al discuției a fost și implicarea BT în comunitatea locală. Pentru Ömer, susținerea sportului clujean și a proiectelor care aduc oamenii împreună este o parte naturală a ADN-ului BT. BT este partener strategic al U-BT Cluj, una dintre cele mai puternice echipe de baschet din Europa Centrală și de Est, și un susținător constant al echipei Universității Cluj, un simbol al orașului și al culturii sportive locale. Pentru el, aceste parteneriate înseamnă identitate, comunitate și responsabilitate: exact tipul de investiții care construiesc valoare pe termen lung. ✅ Succesul construit de oameni Pe tot parcursul discuției, Ömer revine la aceeași idee: succesul BT este despre echipă. Creșterea nu a venit dintr-o singură decizie, ci din consecvență, încredere și investiții în tehnologie, educație financiară și produse simple și utile. BT a fost un underdog. Astăzi este lider. Iar povestea merge înainte, împreună cu comunitatea care a făcut totul posibil. Made with ❤️ from BT

Naviga in totale sicurezza con ⁠⁠⁠⁠NordVPN⁠⁠⁠⁠ #adv Quando oro e yen si muovono insieme, vale la pena fermarsi a guardare. In questo episodio analizziamo due segnali apparentemente scollegati che raccontano in realtà la stessa storia: un cambiamento profondo negli equilibri della finanza globale. Dal Giappone ai mercati obbligazionari mondiali, passando per il carry trade e il ruolo dei grandi creditori internazionali, capiamo perché questi movimenti possono innescare effetti a catena su tassi, valute, azioni e debito pubblico. Non cronaca di breve periodo, ma dinamiche strutturali che potrebbero definire i prossimi anni. Una produzione Corax.

V pravidelném pořadu Investiční výhledy s naším analytikem Danem Majstorovićem probíráme aktuální vývoj na finančních trzích a jdeme do hloubky i dalších témat: ✓ Nevídaný růst a neřízený pád cen zlata ✓ Propad akcií ČEZ ✓ Co čekat od Kevina Warshe, horkého kandidáta do čela Fedu

Je málo témat, u kterých mezi investory panuje větší zmatek. A není popravdě divu, neboť český zákon upravující daně je zastaralý, a tak závislý na výkladu daňových poradců, jejichž názory se ale někdy zásadně liší. Jak je to s daněním frakčních akcií, co jsou to vůbec kryptoaktiva a opravdu lze uplatnit hodnotový nebo časový test na akcie a krypto zvlášť, jak se poslední dobou šíří po internetu? Investiční podcast MoneyPenny proto tentokrát navštívil daňový poradce Lukáš Eisenwort, zakládající partner společnosti EKP Advisory.Celý podcast a další díly najdete na https://herohero.co/moneypenny nebo https://moneypenny.opinio.cz/ 

Je málo témat, u kterých mezi investory panuje větší zmatek. A není popravdě divu, neboť český zákon upravující daně je zastaralý, a tak závislý na výkladu daňových poradců, jejichž názory se ale někdy zásadně liší. Jak je to s daněním frakčních akcií, co jsou to vůbec kryptoaktiva a opravdu lze uplatnit hodnotový nebo časový test na akcie a krypto zvlášť, jak se poslední dobou šíří po internetu? Investiční podcast MoneyPenny proto tentokrát navštívil daňový poradce Lukáš Eisenwort, zakládající partner společnosti EKP Advisory.Celý podcast a další díly najdete na https://herohero.co/moneypenny nebo https://moneypenny.opinio.cz/ 

Začátek roku 2026 je plný silných titulků o hypotékách, sazbách a realitách. 

Investi con ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Fineco⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠, 60 trade gratis nei primi sei mesi #adv Ricevere un'eredità può essere una svolta… o un problema enorme se non sai da dove partire.  In questo episodio partiamo da un caso reale per capire come affrontare la gestione di un capitale importante quando non si hanno obiettivi chiari, esperienza finanziaria o una grande tolleranza al rischio.  Parliamo di asset allocation, dispersione dei risultati, volatilità, oro, obbligazioni e di come costruire un portafoglio che protegga prima di tutto la serenità, non solo il rendimento. Una produzione Corax.

Welcome to the Backlog Busters, Season 9 - Episode 4. Mathman, Hootz, and Mike gather to discuss gluten-free Cheez-Itz, Investi-gators, and cooking with significant others. At the end of the episode we forgot to dish out top secret tips. We also played some games...Hootz - Stardew Valley, Mio, Pandora's Tower, Hades II, Mario Odyssey, Pokemon Legends: Z-A, Nobody Saves the World, Wingspan, Blue Fire, Dragon Quest XIMike - Stardew Valley, Split Fiction, F-Zero, Yoshi's IslandRyan - Stardew Valley, Final Fantasy VII Remake, Axiom VergeIf you were a patron, you would hear all the stuff we talk about before and after the theme music. You never what you'll hear!If you would like to have more of the Backlog Busters in your life, head on over to the socials and follow these fine folks:⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Blue Sky⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Backlog Busters⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Mathman1024⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠BlazeKnight⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠SkinnyMatt⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Also, don't forget to join the ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Discor⁠⁠d⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ and be part of the fun.Patreon link -->⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠patreon.com/BacklogBusters⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠SkinnyMatt's Extra Life page --> ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠here⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

Naviga in totale sicurezza con ⁠⁠⁠⁠NordVPN⁠⁠⁠⁠ #adv Quando si parla di mercati si tende a dividere tutto tra smart money e dumb money, istituzionali contro retail. Ma c'è un attore fondamentale che spesso ignoriamo: le aziende quotate.  In questo episodio capiamo perché sono proprio loro lo “smart money” più efficace, come funzionano buyback ed emissioni di nuove azioni, perché il costo del capitale è la chiave di tutto e cosa cambia in un mondo dominato da flussi passivi, buy the dip e investitori sempre più emotivi.  Leggi l'articolo di Owen Lamont. Una produzione Corax.

Investi con ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Scalable⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ #adv Ray Dalio è uno degli investitori più influenti al mondo. In questo episodio partiamo da un suo post molto discusso sul 2025 per analizzare come vede il mondo oggi: debito pubblico, inflazione, dollaro, oro, azioni e grandi cicli storici. Ripercorriamo il suo famoso framework dei grandi cicli del debito, capiamo perché secondo lui bond e cash sono sempre più fragili e quali asset potrebbero reggere meglio il prossimo decennio. Vediamo quali sarebbero davvero i consigli di Dalio per il 2026 – e soprattutto dove non sono d'accordo. Perché una cosa è leggere correttamente i rischi sistemici, un'altra è costruire un portafoglio che funzioni nel mondo reale, con tempi molto più lunghi di quelli previsti dai profeti del declino. Un episodio per chi vuole capire come interpretare Dalio senza prenderlo come un oracolo, e come restare investiti anche in un mondo più instabile, frammentato e indebitato. Una produzione Corax.

V Bratislave bola nedávno dokončená centrála spoločnosti Innovatrics. Ide o unikátne technologické i architektonické dielo na svetovej úrovni. Jej autori, architekti z kancelárie A.M. Architects, však majú výnimočných realizácii na konte viac. Stoja nielen za špičkovými kancelárskymi, ale aj retailovými či rezidenčnými projektami.

Slovenský realitný trh sa po ochladení opäť rozhýbal. Rastúci dopyt, klesajúce úroky a nedostatok bytov v mestách vytvárajú tlak na ceny aj rýchlosť predaja. Po období ochladenia a stagnácie, ktoré priniesli vysoké úrokové sadzby a neistotu, sa trh v roku 2025 opäť rozbehol. Viditeľné je to aj na objeme nových hypotekárnych úverov, ktorý sa dostal nad hranicu 600 miliónov eur mesačne. Ľudia majú opäť chuť kupovať, aktívne chodia na obhliadky a riešia konkrétne ponuky. „Ak sa dnes objaví kvalitný byt v dobrej lokalite, často sa predá v priebehu hodín alebo niekoľkých dní,“ hovorí Tomáš Paška, finančný špecialista z Nehnuteľnosti.sk. Viac si vypočujete v podcaste. Videorozhovor si môžete pozrieť tu: https://www.trend.sk/ekonomika/najlepsie-byty-predaju-par-hodin-investicne-kupy-vyzaduju-rozvahu?itm_brand=trend&itm_template=listing&itm_modul=articles-rubric-list&itm_position=1

Naviga in totale sicurezza con ⁠⁠⁠⁠NordVPN⁠⁠⁠⁠ #adv Dopo anni passati a parlare di reddito, risparmio e investimenti, in questo episodio di The Bull rimettiamo al centro la vera domanda: a cosa serve accumulare ricchezza se poi non la trasformiamo in vita vissuta? Dalla distinzione tra consumo e spesa consapevole, al concetto di ROI esistenziale e dividendi emotivi, fino al problema dell'oversaving e dell'utilità decrescente del denaro nel tempo. Un episodio che sposta il focus dall'accumulo fine a sé stesso alla qualità della vita, e spiega perché saper spendere è una competenza finanziaria tanto importante quanto saper investire. Una produzione Corax.

In questa puntata di The Bull ospitiamo Mario Seminerio per mettere ordine nel caos apparente dei mercati globali e dell'attuale fase storica. Partendo dal concetto di Orange Mirror, analizziamo come l'era Trump abbia squarciato il velo di ipocrisia nei rapporti internazionali, accelerando dinamiche già presenti nell'economia e nella politica americana. Parliamo di Stati Uniti tra plutocrazia e populismo, di mercati azionari ai massimi storici nonostante tassi elevati, di lavoro che rallenta mentre la finanza continua a correre. Entriamo nel tema della dominanza fiscale, della pressione politica sulle banche centrali e del ruolo dei bond vigilantes come possibile unico vero argine agli squilibri. Una conversazione per capire cosa tiene insieme (e cosa rischia di rompere) il sistema economico globale, e perché leggere i mercati oggi significa prima di tutto leggere le narrazioni che li muovono. Una produzione Corax.

Od 1. dubna 2026 se zpřísňují podmínky pro investiční hypotéky. Změna se dotkne třetí a další nemovitosti financované hypotékou – a to i v případě, že jste z hlediska příjmů v pohodě a stávající hypotéky vám plně splácí nájemníci.V této epizodě Realitní kuchařky si řekneme:·       co se u investičních hypoték skutečně mění – a co naopak ne,·       jak banky definují investiční hypotéku,·       proč se klíčovým limitem stává DTI a proč nejde o žádnou novinku,·       konkrétní číselný příklad, na kterém je vidět, kde se dnes investování „láme“,·       a přidávám i vlastní čerstvou zkušenost z vyřizování hypotéky, včetně detailů, na které si dát pozor u nájemních smluv a příjmů z pronájmu.

1. Centrálne banky pritvrdzujú pri investičných hypotékach. Signály vysiela už aj NBS 2. Po Američanoch a Európskej komisii utajovanú dohodu s USA o novej atómke definitívne potvrdila aj vláda 3. Akcie zbrojárskych firiem vlani predbehli aj sektor AI. Európa zbrojí a potrebuje na to kapitál 4. Krátko o pripravovanej zábezpeke pri registrácii na DPH, zakladaní a zánikoch firiem a o nových zelených úveroch dotovaných z eurofondov

Investi con ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Scalable (#adv) In questo episodio di The Bull parliamo dei Certificati di Investimento: prodotti complessi, molto diffusi in Italia e amatissimi dalle banche. Partendo dai dati sul loro utilizzo, analizziamo come funzionano davvero e quali bias comportamentali sfruttano. Vediamo cosa c'è dentro un certificato, quali costi impliciti paga l'investitore, perché l'upside è limitato mentre il downside no. Un episodio per capire cosa stai davvero comprando prima di farti sedurre da “cedole garantite” e payoff complicati. Una produzione Corax.

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

In questo episodio di The Bull ospitiamo Gianluigi Guida di Binance Italy per fare ordine sul mondo cripto. Si parte dalle basi: che cos'è Binance nell'ecosistema globale e perché oggi parlare di blockchain non è sinonimo di “speculazione”, ma tecnologia, infrastruttura e nuovi casi d'uso. Entriamo poi nei nodi che contano davvero: perché Bitcoin è un asset “scarso per design”, cosa significa investire tramite exchange o ETP, e perché stablecoin e tokenizzazione stanno diventando il ponte tra finanza tradizionale e asset digitali. Chiudiamo con un focus sul quadro normativo europeo (MiCA), sul tema della compliance e su come stanno cambiando percezione e adozione, anche a livello istituzionale. Questa puntata è offerta da Binance Italy. Scopri di più su Binance a questo link https://binance.onelink.me/y874/zk6wtkhn?af_force_deeplink=true #adv Una produzione Corax.

Scopri il DOCUMENTO SEGRETO delle Banche (che ti farà guadagnare tantissimi soldi): https://bit.ly/4eOttaP----Quali sono i tre investimenti migliori da fare nel 2026?Ecco investimenti che frutteranno tantissimo e che ti consigliamo nel 2026.Paolo ci ha scritto e ci ha chiesto quali sono i migliori investimenti in assoluto, per capire su cosa investire oggi.Nello specifico vedremo:La mail di PaoloTroppe informazioni, poche scelte1. Investi in ETFFai un PACCostruisci un portafoglio personalizzato2. La parte lavorativa e reddituale3. Avviare un business o un'impresaIl trasferimento di ricchezza Cosa ne pensi?+++ DISCLAIMER - Leggi con Attenzione! +++"Storie, Storielle e Storiacce di Investimenti" è una serie ideata dalla Affari Miei in cui vengono letti i messaggi recapitati dagli utenti ai nostri contatti ufficiali. Le storie sono reali ma anonimizzate perché vengono esclusi dettagli che possono far risalire all'autore. Nel corso del podcast gli autori esprimono le proprie opinioni sui fatti analizzati con uno scopo divulgativo: quanto detto non deve in alcun modo essere inteso come una raccomandazione personalizzata d'investimento e non sostituisce una consulenza professionale. La Affari Miei declina qualsiasi responsabilità sulle azioni eventualmente intraprese dai fruitori dei contenuti a seguito della visione o dell'ascolto del podcast.+++ FINE DISCLAIMER +++Prenota una sessione gratuita con il team di Affari Miei, ti guideremo nella scelta delle soluzioni più adatte a te: https://bit.ly/3ZHtAg2—

Investi con ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Scalable (#adv) Il 2025 ha messo in discussione molte certezze: oro e argento ai massimi, dollaro in forte calo, mercati europei più solidi del previsto e un Bitcoin che chiude l'anno in negativo. In questo episodio di The Bull facciamo un recap completo dei mercati, analizzando cosa ha davvero funzionato, cosa no e quali lezioni portarsi nel futuro. Dalle principali asset class – azioni, obbligazioni, commodity e crypto – fino al ruolo della diversificazione internazionale, passando per USA, Europa, Cina, Giappone e valute. Un episodio per rimettere ordine e guardare al 2026 con maggiore consapevolezza. Prodotto e distribuito da Corax.

Investi con ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Fineco⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ 60 trade gratis nei primi sei mesi⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ (#adv) Per anni l'MSCI World è stato il punto di riferimento per investire in azioni globali. Ma oggi stanno arrivando in Europa ETF diversi, firmati Dimensional e Avantis, che applicano in modo sistematico i risultati della ricerca accademica: size, value e profittabilità. In questo episodio parliamo di cosa cambia rispetto a un ETF tradizionale, perché questi strumenti non sono né davvero attivi né puramente passivi, e quali compromessi comportano: costi, tracking error e ciclicità dei fattori. Non per dire che l'MSCI World sia “sbagliato”, ma per capire se (e quando) abbia senso fare un passo in più nella costruzione del portafoglio. Una produzione Corax.

Investi con ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Fineco⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ 60 trade gratis nei primi sei mesi⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ (#adv) In questo episodio di The Bull facciamo un bilancio concreto del 2025 partendo dal mio portafoglio, ma soprattutto da una distinzione fondamentale che ogni investitore dovrebbe conoscere: la differenza tra il rendimento del portafoglio e il rendimento reale dell'investitore. Usiamo il 2025 come caso studio per capire perché il CAGR (time weighted return) racconta una storia diversa dall'IRR (money weighted return), come il rischio di sequenza può giocare a favore o contro chi investe con un PAC e perché due persone che investono nello stesso mercato possono ottenere risultati molto diversi. Non è un esercizio di autocelebrazione né un modello da copiare, ma una guida pratica per leggere correttamente i numeri del proprio portafoglio, evitare confronti sbagliati e capire dove vale davvero la pena concentrare le proprie energie nella fase di accumulo e, un domani, di decumulo. Leggi l'articolo completo qui. Una produzione Corax.

Naviga in totale sicurezza con ⁠⁠⁠⁠NordVPN⁠⁠⁠⁠ #adv In questo episodio analizziamo perché il 2026 ha buone chance di vedere una correzione significativa dei mercati. Non parliamo di previsioni sensazionalistiche o “bolle” immaginate: ci concentriamo su ciò che la statistica ci dice guardando 75 anni di rendimenti dell'S&P 500, cicli presidenziali, cali intra-year e durata media dei bull market. Raccontiamo perché il ritorno medio del mercato è rarissimo, perché anni come il 2025 assomigliano a pattern già visti in passato, come funziona davvero il concetto di base rate e perché ignorarlo porta a stime completamente distorte. E soprattutto spieghiamo qual è l'unica previsione sensata che un investitore può fare sul breve periodo, senza cadere nelle trappole delle profezie macro. Una produzione Corax.

Thibault traverse une période difficile après la séparation avec sa femme, la fermeture de son entreprise et une dépression sévère. Il se sent isolé, sans réseau social dans sa nouvelle ville, et peine à se projeter dans l'avenir malgré un suivi médical. Sa priorité est de retrouver un équilibre personnel et professionnel tout en s'occupant de ses enfants. Chaque soir, en direct, Caroline Dublanche accueille les auditeurs pour 2h30 d'échanges et de confidences. Pour participer, contactez l'émission au 09 69 39 10 11 (prix d'un appel local) ou sur parlonsnous@rtl.fr Hébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Le Journal en français facile du jeudi 27 novembre 2025, 17 h 00 à Paris.Retrouvez votre épisode avec la transcription synchronisée et des exercices pédagogiques pour progresser en français : http://rfi.my/CDmj.A