Podcasts about iuni

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 4 IUNI 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Tulaga lamatia o le tautaua (The dangers of fame) Tauloto –  1 Samuelu 15:24 “24‘Ona fai mai lea o Saulo ‘iā Samuelu, “‘Ua ‘ou agasala, auā ‘ua ‘ou tu‘umavaega i le afioga a le ALI‘I ‘atoa ma lau ‘upu; auā sa a‘u fefe i le nu‘u ma ‘ou fa‘alogo ‘iā latou ‘upu..” Faitauga - Tusi Paia:  1 Samuelu 15:1-31 Fai mai le Faataoto 27:21 'O le ario ma le auro e tofotofoina i le afi; e tofotofoina fo‘i le lelei o le tagata i le ‘onosa‘i.' E le tatau ona saili tagata i le tautaua ona o lona malosiaga e faaumatia. I le 1 Samuelu 9:1, sa faamatalaina le tamā o Saulo o Kiso o se tagata e le gata e tautaua ae mauoa tele. O lona uiga o Saulo o se tagata loto maualalo aua ina ua faatonu e lona tama e alu e sue mai asini ua leiloloa, na alu e aunoa ma le tomumu. E oo i le taimi o saili manu, na faalogo Saulo I fautuaga a ana auauna e saili se fesoasoani mai le tagata o le Atua i le sueina o manu (1 Samuelu 9:6-8). Ina ua avea ma tupu o Isaraelu, sa loto maualalo i tausaga e lua muamua o lana nofoaiga seia oo ina ia sailia le tauleleia i tagata. Na galo ia Saulo o le Atua na tofiaina o ia e avea ma tupu, ma ua amata ona saili ia fiafia ma talia o ia e tagata. O le taimi muamua na ia faia ai ina ua osofai mai Filisitia, ma sa faatuai ona alu atu i Kilikala. Ina ua vaai atu ua taape tagata ma o ese mai ia te ia, na ia faia se mea sa le tatau ona ia faia, o le osia lea o le taulaga mu (1 Samuelu 13:7-10). Na ia faia le mea sese ona sa naunau e fiafia ma tauleleia o ia e tagata. O se mea sese matuiā ona ua matuā le fiafia ai le Atua. Afai tatou te faataga lo tatou naunau ia talia i tatou e tagata, ma taitaiina ai i tatou e faia mea sese, ua saunia i tatou e tetee i le Atua.  I le 1 Samuelu 15, e ui i ana mea sese muamua, na ave e le Atua ia Saulo le avanoa e salamo ai. Na ia faatonu o ia e faaumatia tagata Amaleka. Na manino le faatonuga a le Atua, ia faaumatia mea uma, aua nei faasaoina se mea (1 Samuelu 15:3). Peitai, o Saulo i lona naunau e faamalie tagata ma taua o ia o se 'tagata mo tagata', ua ia tetee ai i faatonuga a le Atua (1 Samuelu 15:24). A tatou saili i le tautaua e sili atu i le auauna i le Atua, ua tatou pauu atu i le mailei o le fefe i tagata aua fai mai le Tusi Paia o le fefe i tagata e oo mai ai le mailei (Faataoto 29:25).  O tagata e saili ma naunau i le tautaua latou te faamaamulu i tapulaa a le Atua e faamalie i tagata. E i'u ane lava, o nei tagata, e pei o Saulo, e le lelei le iuga aua e le faatuatuaina e le Atua se tagata e naunau ma saili ia tautaua, ma faaaoga ai mea taua a lona malo.  Le au pele e, aua e te saili i le tauleleia e tagata. E sili atu ona e saili ia tauleleia i le Atua, ia avea lea ma sini autu e taitaia ai oe. A e matau i le Atua ma auauna ia te ia ma lou loto atoa, e na te faatulagina oe e te taitaiina mai isi tagata i le Atua. A e saili i le tautaua ma le tauoloa e sili atu i le auauna i le Atua, ua e faatulagaina lou tagata e tetee i le Atua, i le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 3 IUNI 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Viiga, o se auupega o le taua (Praise: A weapon of war) Tauloto –  Isaia 25:1“Le ALI‘I e, o lo‘u Atua lava oe; ‘ou te fa‘ane‘ene‘e ‘iā te oe; ‘ou te vivi‘i atu i lou suafa; auā ‘ua e faia mea e ofo ai; o mea na e pule ai talu anamua e fa‘amaoni ia, e moni lava.” Faitauga - Tusi Paia:  2 Nofoaiga Tupu 20:1-28 O viiga o se auupega e liliuina ni tulaga ua manatu tagata ua siliga tali i seu se faamoemoe, e ‘avea ma tulaga ua olioli ai. I le tusi faitau mai le Tusi Paia o le aso, e tolu nu'u tetele na fa'asagatau mai ia Iosefatu ma le fanauga a Iuta. Sa foliga mai ua oo i se tulaga ua leai se faamoemoe, peitai sa faatonuina e le Atua ia Iosefatu e na te lafoai i tua a latou ‘au 'upega uma ae avane tagata pepese i luma o le ‘au tau ina ia vivii atu ia te ia. O le mea malie, sa fa'aumatia e le fili, a latou lava ‘autau, ae pau le mea na faia e le fanauga a Iuta, o le latou aoina, o le oloa e tele mai le autau a le tolu atunuu, na o mai  ma i latou i le taua. Ina ua fa'afalepuipuiina Paulo ma Sila i auala lē amiotonu, sa la fa'aaogaina le ‘auupega o viiga. A o latou vivii atu i le Atua, sa to'ulu ‘ese o la filifili ma ua talaia mai faitoto'a. (Galuega 16:25-26). Ou te tatalo i le suafa e maualuga atu nai so'o se suafa, o le taimi e te fa'aaogaina ai le ‘au upega o viiga, mo so o se tulaga i lou soifua, e foliga mai ua leai se faamoemoe, o le a suia e le Atua mo lou manuia. E suia e le Atua lou faanoanoaga i le siva, ma faatumu oe i le olioli, i le suafa o Iesu. I le Iosua 6:2-5 sa tapunia le nu'u o Ieriko ina ia puipuia ai i latou mai tagata Isara'elu, ma e pau le avanoa e tatau ona latou faia o se taua e ono faitau masina.  Peitai, sa ave e le Atua ia Iosua le ta'iala e mafai ona fa'apa'u ai lepa a Ieriko e aunoa ma le fa'aaogaina o ni au'upega, i totonu o aso e fitu (7). Ina ua alalaga leo tele tagata ina ua maea ona ili pu e le ‘au ositaulaga, ona soloia i lalo le pa, (Iosua 6:20). A fai o loo e feagai ma se lu'itau, ae e  lei maua se tali, ma ua maea foi le tatalo ma le anapogi, e tatau loa ona e vivii I le Atua. Afai ua lē manuia ma toilalo mea uma, e lē faiaina pe toilalo le viiga. O le viiga e liliu mai ai fofoga o le Atua, aua e tietie o ia i viiga a lana fanau (Salamo 22:3). A tatou vivii i le Atua, ua tatou lafoai o tatou taua ia te ia ma o le a ia tulai mai, e tau mo i tatou.  O viiga e faatupuina le olioli i lo tatou siomaga ma o le olioli e mafai ai ona tatou maua mai tali mo mea uma mai le vai'eli o le faaolataga (Isaia 12:3). Afai e manumalo le tiapolo e faatupu ma faatumauina se tagata i le faanoanoa, e mafai ona ia gaoia ana vavega. A'o ia Hana le loto ootia ma le oona, sa le mafai ona fanau . Peitai o le taimi na tulai ai, soloia ona fofoga ma ataata, na manatua ai lea o ia e le Atua.  Le au pele e, o e faatalitali ea i se mea mai le Atua?O e naunau e suia lou olaga? Taofi le muimui ma le faitio ma le tau'ave o ou foliga faanoanoa. A e fa'aaogaina le ‘auupega o viiga, e manatua oe e le Atua ma fa'amanuia ia te oe, i le suafa o Iesu. A faia'ina ma toilalo mea uma, taumafai e te vivii, i le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 1 IUNI 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O Se Igoa Fou - A New Name.  Tauloto –  Isaia 62:2 “E va‘ai nu‘u ‘ese i lau amiotonu, ma tupu uma latou te va‘ai i lou mamalu. E igoa fo‘i oe i le igoa fou, e ta‘ua mai e le fofoga o le ALI‘I.” Faitauga - Tusi Paia:  Kenese 17:1-15 E toatele tagata o loo valaau i ni igoa e le'i faaigoaina ai ina ua fananau mai. E lē valaaua ai i latou pe a faatasi mai peita'i seiloga e o ese ona fa'aaogā lea e tagata o nei igoa. O nisi taimi o nei igoa e mafua mai i ni o latou uiga fa'alē lelei. Mo se fa'ata'ita'iga, I le Tusi o Mareko 10:46-52; o loo faamatala mai ai e le Tusi Paia iai tatou se tagata tauaso e igoa iā Patimaio na faapupulaina e Iesu ona mata. E o'o mai lava i aso nei o loo faaigoa pea ia e tagata o ‘Patimaio tauaso.' O'u te lē iloa poo valaau oe e tagata i ni igoa lē manaia peita'i o'u te mautinoa e mafaia e lo'u Atua ona suia lou talaaga I le lelei ma aveese ai ia uiga faaletonu o loo faaigoa ai oe e le lalolagi, seia i'u ina o latou naunau e valaauina oe i se igoa fou.  Soo se taimi e silasila mai ai le Atua ua faalavelave se igoa i lana polokalame i le olaga o se uso, e mafai ona Ia suia lea igoa e pei ona Ia faia iā Aperaamo. O Aperaamo sa faaigoa muamua ia Aperamo, ma e ui o lenei igoa e uiga lelei, Tamā Faaeaina, e lei atoatoa ona faamatala mai ai fuafuaga i le finagalo o le Atua mo ia. O lea na talanoa atu ai le Atua ia te ia i se tasi aso e faapea; “Ou te mana'o e fai oe ma Tamā o nuu e tele, peita'i ua faalavelave lou igoa ia te a'u i le faataunuuina o la'u polokalame, o lea o le a lē toe faaigoaina ai oe ia Aperamo ae suia iā Aperaamo aua ua o'u faia oe ma tamā o nuu e tele.” Na suia fo'i e le Atua le igoa o Sarai iā Sara aua e sili atu ona talafeagai ma le avea o ia ma tinā o nuu e tele; (Kenese 17:3-16). A o o'u galue faiaoga i le Iunivesite o Lagos, sa i ai se alii lomitusi sa faaigoa tausua e tagata uma o ‘polofesa' na faia se faaiuga a lenei alii na suia atoa ai lona olaga. Na fai lana tala iā te ia lava, “O a'u o se lomitusi ae faaigoa a'u e tagata uma o polofesa.” Na ia amata alu i aoga po, ma e uma ane ua ia tusia ana suega ma maua ai lona avanoa e aoga ai i le Iunivesite o Lagos. Ae o'u te le'i tuua le Iunivesite o Lagos, na o'u iloa ua amata galue le lomitusi mo lona faailoga PhD. Na fai lana faaiuga e fai le suiga moni o lona igoa ae aua ne'i toe avea o se mea ula. Le au pele e, e mafai ona fai sau fa'aiuga e fai se amataga fou e ala i le ofoina atu o lou ola atoa mo le Atua ma ole atu ia te Ia e aveese soose igoa mataga o loo polokaina le faaalia mai o le mamalu o le Atua i lou olaga. Ou te tatalo ia liliuina e le Atua so'ose tulaga faalumaina o maitauina ai oe e tagata ma faatumu lou olaga i le olioli ma le fiafia i le suafa o Iesu. Tatalo.Tamā faamolemole ia e suia soo se igoa e ono ponatia le faaalia o lou mamalu i lo'u olaga I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 2 IUNI 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O se Pese Fou (A New Song) Tauloto –  Salamo 40:3 “Ua tu‘uina mai e ia le pese fou i lo‘u gutu, o le vi‘iga i lo tatou Atua; e iloa ai e le to‘atele, e matata‘u fo‘i i latou ma latou fa‘atuatua i le ALI‘I.” Faitauga - Tusi Paia:  Esoto 15:1-21 E iai se talavou ma maua sona avanoa e aoga ai i se Iunivesite i atunuu i fafo ma ua faia le fiafia a lo latou aiga. Peitai ao faia le latou fiafia, na faia se tala a se tasi o fili a lona tama e faapea, 'A alu lenei tama i fafo ma manuia, e foi mai ma faatau se taavale a lona tama. O le a ou avea iai se mea e alu ma ia e aua ai nei manuia' ona ia faia lea o ni vai faataulaitu e sauāina ai lenei talavou. Na oo le talavou i lana aoga ma ua amata na faalogoina le tigā o lona tino. Na vaai ma suesue lelei e fomai ae ua le mafai ona iloa tonu lona ma'i. Ina ua maea le ono tausaga o le ma'i tigaina, na ia toe foi mai i Nigeria, ma ua sau i se tasi o matou polokalame na faia i se aoga. Ao ou lauga, na taia o ia i le mana o le Atua ona mou faafuasei ese lea o ona tiga. Ua amata alaga, 'Ua alu ese le tiga!'. Ua avatu ia te ia e le Atua se pese fou ma aveesea tausaga e ono o sauaga ma le tigaina, ma e mafai e le Atua ona faia foi i soo se tagata e alaga atu ia te ia i le faatuatua (Roma 10:11-13).  I le tausaga 1994, na faia se polokalame a le Ekalesia RCCG i Lagos e taua 'O le taua o atua'. O se tasi o tama na auai mai i le polokalamane, na sau ma ni ma'i matautia se fa, o le toto maualuga, suka, fiva o le faiai ma le ma'i fatu. Na fautua e fomai e sii ma'i i fafo mo togafitiga, ma ao sauni atu e malaga, na filifili e sau muamua i se matou plokalame. Na pai ia te ia le mana o le Atua Matautia, na faamaloloina i nei ma'i uma e fa ma ua tuuina atu e le Atua ia te ia se pese fou. Fai mai le Salamo 126:1-21Na fa‘afoisia mai e le ALI‘I o Siona nai le tāfeaga, ‘ona tusa ai lea o i tatou ma tagata ‘ua fai a latou miti. 2‘Ona tumu ai lea o tatou gutu i le featani, ma o tatou laulaufaiva i le leo fiafia; ‘ona latou fa‘apea ane lea i nu‘u ‘ese, “‘Ua faia e le ALI‘I mea tetele mo i latou.” O se tasi o faailoga ua suia e le Atua saisaitiaga o tagata, o latou laulaufaiva ua faatumulia i le loe fiafia. O pese fou e momoli faatasi mai ma le faasaolotoga, faaolataga ma vavega. I le faitauga o le Tusi Paia o le aso, ina ua maea ona sopoia e le fanauga a Isaraelu le sami ulaula, ma vaavaai i le maleleo o latou fili, na latou pepese i pese fou i le Atua. Na tusia e Miriama ma Mose ni pese fou, ma na pepese uma ai tagata e vivii i le Atua mo vavega matagofie. Na pese foi Tepora i se pese fou ina avatu e le Atua le manumalo iai latou mai ia Sisera ma Iapino le tupu o Kanana (Faamasino 5:1-31). O Hana leisi tagata na maua se pese fou mai le Alii ina ua maea ona fanau mai Samuelu (1 Samuelu 2:1-10). Ou te tatalo ia faatumuina e le Alii lou fofoga i pese o le olioli ma le ataata ma avatu i tagata uma o lou aiga pese fou ae lei maea lenei tausaga, i le suafa o Iesu.  TataloLe Alii e, faamolemole ia e faatumu lo'u gutu I pese fou o lou agalelei ma le alofa mutimutivale, I le suafa o Iesu, Amene.

Se împlinesc 80 de ani de la capitularea necondiționată a Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. În Europa astăzi e Ziua Victoriei. Și Rusia va aniversa 80 de ani de la victoria Armatei Roșii asupra Germaniei naziste printr-o mare paradă militară în Piața Roșie din Moscova, vineri, 9 mai, paradă la care vor asista mai mulţi şefi de stat, între care preşedintele chinez Xi Jinping. Președintele Vladimir Putin a anunțat un armistițiu unilateral în Ucraina de trei zile, începînd cu 8 mai. Forțele ucrainene anunță că în unele zone ale frontului atacurile rusești continuă. 9 mai este Ziua Europei. După cinci ani de la încheierea celui De-Al Doilea Război Mondial, în 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, propunea o formă de organizare și cooperare prin care să se anuleze definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Așa s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, precursoarea Uniunii Europene de astăzi. Ce se sărbătoreşte în aceste zile, într-un context internaţional complicat? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.Ce înseamnă victoria împotriva Germaniei naziste în Europa occidentală şi ce înseamnă în Federaţia Rusă?Robert Lupițu: „Ştim că este sărbătorită diferit Ziua Victoriei din cauza fusului orar. În Europa occidentală, ora 23:01 (la care a intrat în vigoare capitularea Germaniei naziste, în 8 mai 1945), însemna după miezul nopţii în URSS, astăzi Rusia. Din acest motiv aliaţii occidentali sărbătoresc Ziua Victoriei în 8 mai şi Federaţia Rusă în 9 mai. Este şi o înţelegere diferită a războiului. Pentru că Federaţia Rusă se referă la Marele Război de Apărare a Patriei sau de eliberare a Estului, pe care ulterior l-a păstrat sub dominaţie, pe cînd aliaţii occidentali au eliberat continentul şi partea sa de Vest de o ideologie ucigătoare, zdrobitoare, care a provocat ucideri în masă, ideologia nazistă, ideologia fascistă. O ideologie care apoi a fost prelungită ca mod de asuprire a popoarelor de către comunism. Şi de aceea asistăm la aceste clivaje. (...) Ştim foarte bine că Germania şi-a asumat vina istorică pentru Holocaust, pentru declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Şi astăzi, în Parlamentul german preşedintele federal Steinmeier a spus că eroii şi cei care au eliberat lagărul de la Auschwitz astăzi sînt agresorii. (...) Iată că îi este recunoscut Rusiei rolul istoric, pentru că armata sovietică a eliberat lagărul de la Auschwitz, dar astăzi Rusia este agresorul, moştenitoarea acelei armate, care ulterior a făcut mult rău prin felul cum s-a comportat cu populaţia locală. ”Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

 Parlamentari rusi acuză România de acţiuni ostile faţă de Federaţia Rusă şi au sesizat Procuratura Generală şi Ministerul de Externe de la Moscova. Comisia Dumei de Stat pentru investigarea amestecului statelor străine în afacerile interne ale Rusiei a analizat materialele forumului „Marea Neagră: frontiera viitorului pentru o Europă sigură şi stabilă” desfăşurat recent în Parlamentul României cu participarea reprezentanţilor unei organizaţii teroriste interzise în Rusia”, susţin parlamentarii rusi, fără a preciza insa la ce organizaţie se referă.    În Ankara, Istanbul și Izmir adunările publice rămân intezise până pe 1 aprilieMăsura de interzicere a adunărilor publice în Ankara, capitala Turciei, a fost prelungită până marţi, 1 aprilie, inclusiv, au anunţat autorităţile locale, pe fondul protestelor declanşate de arestarea, săptămâna trecută, a primarului din Istanbul, principalul opozant al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Autorităţile turce, care se confruta cu cele mai ample manifestaţii de mai bine de un deceniu, au emis interdicţii similare în Istanbul şi Izmir, al treilea oraş ca mărime al ţării.Israelul ia în considerare o nouă ofensivă terestră masivă în GazaIsraelul ia în considerare o nouă ofensivă terestră masivă în Gaza, in incercarea de a spori presiunea asupra Hamas. Inca 59 de ostatici sunt inca in mainile miscarii islamiste. In paralel, continua eforturile Egiptului şi Qatarului de a relansa o încetare a focului între cele doua parti.Iași: Expoziția "Fake News. Pe urmele minciunilor”Si, din această săptămână, ieșenii dar și turiștii pot vizita expoziția „Fake News. Pe urmele minciunilor”! Realizată și curatoriată de Funky Citizens, expoziția interactivă este găzduită de Palatul Culturii. Vizitatorii învață să detecteze și să combată știrile false. Am pregatit un reportaj.

Mai avem nevoie de feminism? Este întrebarea cu care se deschide un volum extrem de bogat în mărturii și argumente și care răspunde afirmativ răspicat, pe multe și diverse voci. „Cum am devenit feministă” se numește și este o antologie de texte apărută în imprintul n'autor al editurii Nemira. Coordonatoarele sale, Ionela Băluță şi Emanuela Ignățoiu-Sora ne spun de ce mai avem nevoie de feminism şi de ce feminismul stîrneşte în România reacţii ostile. Cui îi e frică de feminism?Ionela Băluță: „Cred că îi e frică de feminism celui sau celei – că sînt şi bărbaţi şi femei – care nu înţelege ce e feminismul. Şi prin acest volum asta am încercat să arătăm: cam despre ce este feminismul şi cum poate să fie vorba despre feminism în vieţile noastre, ale tuturor. De ce provoacă în continuare marginalizare, teamă, ură – asta cred că ţine şi de felul în care, după căderea regimului comunist, din păcate, în general ideea de egalitate şi în special egalitatea între femei şi bărbaţi a fost, încă din anii ʼ90 asociată cu comunismul apoi neo-marxismul. Cred că în România, pe lîngă alte obstacole prezente şi în alte societăţi, ne izbim şi de această barieră ideologică.”Sînt mai multe vîrste ale feminismului. Cum e feminismul din România raportat la ce se întîmplă în Occident şi în lume?Emanuela Ignățoiu-Sora: „Cred că sîntem, pe de-o parte, în acelaşi moment cu celelate valuri, cu celelalte mişcări – ne uităm la metoo, că şi la noi au fost, mai ales dinspre publicitate, femei care au denunţat aumite practici, vedem de curînd în sistemul universitar ce se întîmplă. Pe de altă parte cred că sîntem neracordate la mişcările feministe. Şi aici volumul nostru încearcă să acopere o preocupare care nu a fost atît de vizibilă, nu a fost atît de continuă cum sperăm noi să înceapă să fie.”Apasă PLAY pentru  a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 19 FEPUARI  2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Ieova Nisi (Jehovah Nissi) Tauloto -Tusi Paia–Esoto 14:14 ”O le a tau le ALI‘I mo ‘outou, ‘ae fa‘alologo ‘outou.”Faitauga – Tusi Paia – Esoto 14:21-31“ Ona fa‘atū ai lea e Mose le fatafaitaulaga, ma fa‘aigoa ai. O le ALI‘I o lo‘u tagāvai o ia.”‭‭ ‭‭Esoto 17:15E tau le Atua mo lana fanau pe a o'o ina faasagatau mai iai nisi. I le Faaaliga 12, ina ua amataina e satani se vevesi i le lagi, e lei gaioioi se tamaimai lima o le Atua, na ia faatagaina Mikaele le agelu sili e fofōina le mataupu. Peitai a o'o loa I lana fanau, e tulai le Atua e puipui iai latou. “E tu‘uina mai e le ALI‘I o ē ita ‘iā te oe o ē laga mai ‘iā te oe ‘ia fasia i ou luma; o le ala e tasi e ō mai ai i latou ‘iā te oe, a o ala e fitu e sōsōla atu ai i latou i ou luma.” Teuteronome 28:7 ‭‭Fai mai le fuaitau lea, e fasia e le Atua o ē ita ma laga mai ia te oe ma faasosola ese I ala e fitu.  O so'o se taimi e taulamalama ma faafefe ai e le fili fanau a le Atua, e tulai mai o ia e puipui iai latou. I le tele o tausaga talu ai, sa iai se taitai fitafita i Nigeria ua fia avea ma peresitene o le atunuu. Na ia talanoa I tagata fai vai faataulaitu, ua fai iai, e iai se tamaloa i le Redemption Camp, e tatalo nei e aua nei taunuu lena fuafuaga. Na faatonu loa e lenei taitai fitafita ni ana fitafita e o mai e saisai atu a'u. I na aso, a saisai ma ave se tagata e lē fitafita, e tele le avanoa e lē toe foi mai ai lea tagata. O le tulaga lelei mo a'u, ua ou faalogo I lenei fuafuaga, ma o le mea moni, na o'o mai lo'u fefe. Na ou alu I lena po ma tatalo ma ina ua uma le viiga I le Atua mo ni nai minute, na ou faapea atu, ‘Le Alii e, i la'u mataupu', ae faapea mai le Atua, ‘Aua e te popole I lena mataupu, ua maea ona ou faia. A o'o I le asō Faraile I le taimi o le sauniga o Agaga Paia, faatonu tagata e faamanuia le tausaga fou I tagata uma'. E ui lava o Iuni le vaitau lea, na ou faia le faatonuga a le Atua, ae o'o atu i le aso Gafua, na faalogo uma le atunuu atoa i le tala I le maliu o lenei taitai tautaua o le fitafita. Na tulai le Atua e tau mo a'u ae o'o I lou tamaimailima e lei gaoioi. Ou te folafola atu I le suafa o Iesu, o so'o se tagata o loo fuafua lou paū I lalo, e lē taunuu ma e paū ia I lalo. E leai se fuafuaga a lē fili e faasagatau ia te oe e manuia, i le suafa  o Iesu. Le au pele e, e leai se auupega e faasagatau ia te oe e manuia (Isaia 54:17). O le mafuaaga ona o le Atua o lou tagāvai, o ia o Ieova Nisi. A faamaopoopo tagata e faasagatau ia te oe , aua ete fefe. Tau ina ia e malolo I le Alii, o ia e Puipui ia te oe, e tau mo oe, o lou maluapapa. E pei ona ia tau mo Isaraelu ma faaumatia le au Amaleka I le Esoto 17, e tau o ia mo oe. E na te faasaoina lau fanau mai lima o le fili ma ia faaolaola I au mea uma. TataloTamā, ou te faafetai ia te oe ona o oe o lo'u tagāvai e te tauina so'o se taua mo a'u, I le suafa o Iesu, Amene. 

În romanul „Fiica Estului” Clara Usón spune povestea tragică a Anei Mladić, fiica lui Ratko Mladić, fostul lider militar sîrb din Bosnia, cunoscut drept „măcelarul din Balcani”, condamnat la închisoare pe viață de Tribunalul Penal Internațional pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război în timpul războaielor din fosta Iugoslavie, din anii '90. De fapt spune povestea tragică a acestui spațiu măcinat de conflicte interetnice și naționalism. Am întîlnit-o pe Clara Usón la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), unde mi-a acordat un interviu, tradus de Amelia Sandu Andrieș. Romanul „Fiica Estului” a apărut la Polirom, în traducerea Marianei Sipoș. Clara Usón: „Nu mi-am propus să scriu despre conflictul naționalist, interetnic, nici despre dezintegrarea Iugoslaviei. M-am văzut împinsă să scriu cartea din următorul motiv: m-a interesat și m-a impresionat drama acestei fete. Am găsit în ziarul londonez The Times povestea Anei Mladić, fiica unui lider sîrbo-croat, comandantul sîrb care a comis genocid dar pe care cei din tabăra lui îl vedeau ca pe un erou. În acel articol am citit că Ana Mladić, într-o călătorie la Moscova și probabil în urma unor conversații cu prietenii, s-a văzut confruntată cu un adevăr pe care nu-l cunoștea: faptul că tatăl ei s-ar putea să nu fi fost de fapt un erou, ci un criminal. Descoperirea a condus-o la gestul de a-și lua viața. Ca să pot povesti acest lucru, a trebuit să văd în tragedia personală tragedia unei întregi națiuni.”Cum se vede Estul Europei și, în particular, această zonă din Est, fosta Iugoslavie, dinspre Vest?Clara Usón: „Depinde din care Vest privești. Pentru că Anglia nu e deloc același lucru cu Spania. Ca om care a trăit pînă la 14 ani într-o dictatură, în Spania, mă pot identifica cu multe lucruri din ceea ce înseamnă o dictatură, de exemplu cu ceea ce înseamnă să trăiești într-o zonă considerată periferia Europei. Vreau să spun că cei din periferia Europei, cum eram cei din Spania, sîntem văzuți cam așa de europenii din Nord: dacă ne purtăm bine, sîntem considerați europeni, dar dacă nu ne purtăm bine, sîntem considerați africani. Cînd Uniunea Europeană a primit premiul Nobel pentru Pace nu s-a menționat războiul din fosta Iugoslavie, ca și cum n-ar fi existat.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Urmăriți o mărturie impresionantă în care Joan ne prezintă drumul ei de la scepticism la credință bazat pe o experiență supranaturală pe care aceasta a avut-o în clipa în care era foarte bolnavă de 75 de afecțiuni și de cancer.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Consiliul Uniunii Europene a pus la punct un nou cadru pentru măsuri restrictive ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei. O recunoaștere implicită a războiului hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva Europei, în ansamblul ei. Prin acest nou set de sancțiuni, UE va putea să vizeze persoane și entități implicate în acțiuni și politici ale guvernului Federației Ruse, care subminează valorile fundamentale ale UE și ale statelor sale membre, cum ar fi securitatea, independența și integritatea acestora. De asemenea, vor putea fi supuse sancțiunilor organizații internaționale și țări terțe.UE va putea să răspundă unor amenințări precum subminarea proceselor electorale și funcționarea instituțiilor democratice, sabotarea activităților economice, a serviciilor de interes public sau a infrastructurii critice.De asemenea, vor putea fi pronunțate sancțiuni pentru utilizarea dezinformării, atacuri cibernetice, instrumentalizarea migranților și alte activități destabilizatoare.Cei desemnați vor fi supuși unei înghețări a activelor, iar cetățenilor și companiilor UE li se va interzice să le pună la dispoziție fonduri. În plus, persoanele fizice vor fi supuse și unei interdicții de călătorie, care le va împiedica să intre sau să tranziteze prin teritoriile UE.Dar ce semnifică, în mod concret, această decizie a statelor membre?În primul rând, este un act de recunoaștere oficială a așa-numitului război-hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva întregii Uniuni Europene. Și dacă până acum, Uniunea Europeană a sancționat doar persoane și entități implicate în războiul propriu-zis declanșat împotriva Ucrainei, iată că acum, diverse acțiuni care se fac simțite în Uniunea Europeană, sunt la rândul lor considerate acte de agresiune.Citeste siEuropa sub un nou val de atacuri ale spionajului rusescMai multe acte de sabotaj au fost raportate în UE  – de exemplu, o serie de deraieri suspecte ale trenurilor din Suedia, atacuri la adresa unor amplasamente militare din Germania, distrugeri ale sistemelor de semnalizare pe căile ferate cehe. Acestora li se adaugă atacuri cibernetice masive, cum au fost raportate din Estonia până în Franța, inclusiv în timpul festivității de deschidere a Jocurilor Olimpice.Mai revent, autoritățile franceze au raportat un atac rusesc la adresa unei rețele care asigură servicii de satelit pentru Europa și zeci de mii de terminale au fost afectate. De asemenea, mai multe atacuri au vizat infrastructura energetică a Uniunii Europene.Iar ideea principală este că, de acum înainte, astfel de acțiuni, la care se adaugă și altele din domenii mai soft, precum dezinformarea online sau încercarea de influențare a alegerilor, sunt de acum văzute ca parte a unui război pe care Rusia îl desfășoară împotriva Europei.Un război fără arme, dar nu mai puțin periculos și distructiv. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Glanda tiroidă, situată la baza gâtului și cu forma unui fluture, asigură buna funcționare a întregului organism. Ritmul cardiac accelerat, oboseala excesiva, creșterea sau scăderea în greutate sunt semnele unei suferințe tiroidiene. Care sunt cele mai frecvente boli ale tiroidei și cum le diagnosticăm, ne spune dr. Ailin Septar, medic specialist endocrinologie, invitata emisiunii Sănătatea FM. Afecțiunile glandei tiroide sunt printre cele mai frecevnte afecțiuni endocrinologie, dar endocrinologia nu se ocupă numai de tiroidă, așa cum majoritatea pacienților cred, explică la RFI, dr. Ailin Septar, medic specialist endocrinolog la Royal Hospital. Potrivit medicului, sub paleta afecțiunilor endocrinologice intră cele ale glandei hipofize- o glandă din creier care controlează, practic, activitatea tuturor glandelor endocrine,  tot ce ține de sănătatea femeii- menopauză, tulburări de ciclu menstrual, obezitate, osteoporoză, afecțiunile endocrinologice ale copilului. "Dacă ar fi să fac un top 3 al afecțiunilor endocrinologice, pe primul loc și cele mai frecvent întâlnite în practica mea medicală sunt bolile tiroidiene, pe locul al doilea avem tulburările de ciclu menstrual și menopauza, și mă bucur că femeile conștientizează această problemă și se adresează medicului, și pe locul 3 sunt pacienții cu exces ponderal și obezitate, dar și pacientele cu osteoporoză", explică dr. Ailin Septar.  Potrivit medicului endocrinolog, hormnonii tiroidieni sunt indispendabili, sunt esențiali pentru buna funcționare a organismului, pentru că ei controlează majoritatea proceselor metabolice, fie că vorbim despre ritm cardiac, termoreglare, rata metabolismului bazal. Este o glandă endocrină importantă, iar tulburările endocrine au repercusiuni asupra întregului organism. Tulburările tiroidiene inglobează o categorie largă de afecțiuni însă printre cele mai comune se regasesc hipertiroidismul, hipotiroidismul si tiroidita autoimuna. Hipertiroidismul este caracterizat de producția excesivă a hormonilor tiroidieni (T3 și T4) de către glanda tiroidă. Simptome ale hipertiroidismului: pierdere în greutate, iritabilitate și nervozitate, ritm cardiac accelerat.Hipotiroidismul este afecțiunea medicala în care glanda tiroidă produce cantități insuficiente de hormoni tiroidieni (tiroxina – T4 și triiodotironina – T3). Simptome ale Hipotiroidismului:creștere în greutate, oboseală și letargie, sensibilitate la frig, piele Uscată și păr fragil, dificultăți de concentrare.Tiroidita autoimună este o afecțiune în care sistemul imunitar atacă și distruge țesutul tiroidian. Simptomele tiroiditei autoimune: m[rirea glandei tiroidiene, oboseală și letargie.

Ua mae'a le debate muamua i le va o Kamala Harris o le Democratic Party ma Donald Trump o le Republican Party, o le debate muamua i le masina o Iuni na faia ae o avea Joe Biden ma sui tauva o le Democrats.

Ua faailoa mai e le loia sili, Mark Dreyfus, lona tofia o se administrator, se pule, mo le Iuni le CFMEU.

Ua fa'ate'aina e le vaega'upufai a le Labor le Iuni a tagata faigaluega le CFMEU.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 30 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Amata lagona le fetalai mai o le Atua (Start Hearing From God). Tauloto -Tusi Paia– Ioane 8:47 ‘O lē mai le Atua, e fa‘alogo o ia i afioga a le Atua; o le mea lea tou te lē fa‘alogo ai, auā e lē mai le Atua ‘outou.” Faitauga – Tusi Paia – Ioane 10:2-5O Iesu Keriso na fetalai:O a‘u mamoe e fa‘alogo mai i latou i lo‘u leo, ‘ua ‘ou iloa fo‘i i latou, ‘ua latou mulimuli mai fo‘i ‘iā te a‘u (Ioane 10:27) O lona uiga, e lē seiloga e avea oe ma perofeta faatoa e lagona le siufofoga o le Atua; pau lava ia avea oe o se tasi o lana fanau. O loo o'u tatalo mo oe i le asō, ia tatala e le Atua mata'utia lau fa'alogo ia manino ai lau faafofoga i lona fetalai mai. A o amata fetalai atu le Atua ia te oe fa'atatau i mea e finagalo e fai, e faailoa mai ai ua avea oe ma ana uo. I le Ioane 15:15; na fetalai Iesu i ona so'o: 15‘Ou te lē toe ta‘ua ‘outou o ‘au‘auna, auā e lē iloa e le ‘au‘auna le mea e faia e lona ali‘i; a ‘ua ‘ou ta‘ua ‘outou o uō, auā ‘ua ‘ou fa‘ailoa atu ‘iā te ‘outou mea uma na ‘ou fa‘alogo ai i lo‘u Tamā. Na fetalai le Atua e lē mafai ona ia nanā ia Aperaamo, so'o se mea e finagalo e fai. E pule Silisili ese le Atua. Na te le manaomia se fa'atagaga mai se isi e fai ai so'o se mea e finagalo ai, peita'i e i ai lava tagata e fia talanoa i ai a'o le'i faia lona finagalo. Ua tatau ona e nofo i lalo ma iloilo lelei le lua mafutaga ma le Atua, ma fa'alatalata ia te ia, ia e lagona ai lona siufofoga. E te manaomia lou o'o i le mafanafana o le mafutaga ma le Atua na te lē natia ai se mea e tasi mai iā te oe. A e faitau I le Kenese 18, e te iloa ai o Aperaamo o se uo a le Atua. O le mafuaaga lenā na lē natia ai e le Atua se mea mai ia te ia. O Aperaamo o se uo mafana a le Atua, o lo'o faamatala e le tusi o Roma 4:16 o le tamā o le ‘au fa'atuatua. Talu ai a leai se faatuatua e lē mafai ona fiafia mai le Atua ia i tatou (Eperu 11:6), afai o Aperaamo o le tamā o le ‘au faatuatua o lona uiga sa ia fa'afiafia I le finagalo o le Atua. E mafai ona matua'i e pipi'i i le Atua, e ta'u uma atu ai iā te oe mealilo e lē mafai ona ia fa'ailoa i se isi tagata. I le Ioane 13:21-26, na fesili uma i latou sa i le laulau ia Iesu po'o ai o le a fa'alataina ia. E le'i tali Iesu ia i latou, peita'i na o le so'o na faalagolago i lona fatafata na tali i ai - Ioane le ua alofaina e ia.O se tulaga matagofie lou mafai ona faapea atu i se tasi, “E le'i fetalai mai ai le Atua.” E fa'ailoa mai ai, e faapitoa oe i le Atua, ma a i ai lava se isi e talanoa i ai le Atua o oe. Fa'ata'ita'iga, I le 1 Tupu 22:6-28 e toatele perofeta na folafola pepelo, peita'i o Mika, na fetalai tu'u sa'o i ai le Atua, na ese mai ia i latou uma, na ia faailoa le finagalo o le Atua, ma taunuu. A e latalata i le Atua, e lē mafai ona fa'asesēina oe e se tasi. Ou te tatalo mo oe ia vave mai le aso e faailoa ai e le Atua ia te oe mea lilo I lona finagalo. I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 29 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O le a se faamatalaga a tagata o ai oe? (Who Do People Say You Are?) Tauloto -Tusi Paia– Mataio 16:13 ‘Ua maliu atu Iesu i le lau‘ele‘ele o Kaisareia Filipo, ‘ona fesili atu ai lea o ia i ona so‘o, “Pe se a le ‘upu a tagata i le Atali‘i o le tagata, po o ai?” Faitauga – Tusi Paia – Mataio 16:13-16O le tatou mataupu o le asō o se fesili e tatau ona e manatu mamafa i ai. I le Tusi faitau o le asō, na fesili Iesu i ona so'o pe fai mai e a tagata, po o ai ia. E le'i fa'alua fesasi Iesu i lona faasinomaga; na mautinoa lelei e le Alii Fa'aola o ia o le alo o le Atua, peita'i na fia fa'afofoga poo le a se vaai a tagata ia te ia. E tatau fo'i ona mamafa ia te oe poo le a se faitau a tagata ia te oe. O le faitau a tagata po'o ai oe e fua i o latou lava manatu ma le vaai, ae lē fua i lou iloa o oe lava. A o soifua mai si o'u tamā faaleagaga, sa masani ona omai i ai fa'auluuluga o kamupanī i sona manatu i so'o se taimi e manaomia ai ni a latou tagata faigaluega fou. E masani ona faapea mai, “Afioga e, o le uso o ai ma ai i lau ekalesia ua talosaga e fia faigaluega i la matou kamupanī, o le a sou finagalo ia te ia?” O isi taimi e poto a le tali a tamā faapea, “O le uso lenā? Oi na fai atu o ia o se kerisiano.” Peita'i, a fesili le kamupani faatatau i se tagata e moni lona faaolaina, e faapea lana tali, “O le uso lenā o se kerisiano.”  E i ai le eseesega i le tagata e te fai mai o oe lea, ma lou tagata moni. E lua ituaiga tagata e tatau ona e amanaia o latou manatu iā te oe. Muamua o tagata latou te iloa oe ae tou te lē vavalalata. Atonu e lē mafana se tou mafutaga peita'i o ni tagata maitau. E mafai ona o latou fau ni manatu e faamatala ai oe, e ala i au faamatalaga ma au mea e fai. Atonu e lē sa'o la latou vaai peita'i i o latou lava manatu o oe moni lava lea. O lea la, ia e taumafai aua ne'i faia se mea sesē e avatu ai ia i latou se ata sesē o lou tagata. O ituaiga tagata lona lua, o e tou te vavalalata ma faifaimea faatasi. I le Tusi faitau o le asō, o le uso na iloa lelei le faasinomaga tonu o Iesu, o se tasi o ona so'o- Simona Peteru. O i e faamaonia ai o tagata e malamalama lelei ia i tatou o e sili ona mafana la tatou mafutaga. O ai oe i le faamatala a lou toalua? Ae a lau fanau? O tagata nei e sili ona latou iloa oe na i loo se isi lava tagata, ma o o latou manatu e tatau ona sili ona tāua ia te oe. E masani ona o'u fai atu, o le mafuaaga e faalogogatā ai fanau a nisi o faifeau ona latou te iloa ituaiga faifeau e i ai o latou matua. E ese le upu e faalogo o lauga I le fata faitaulaga ese amio e fai i le fale. O le mafuaaga lea e fenumia'i ai manatu o le fanau ma o ese ai mai le Atua o loo auauna i ai o latou matua. E mafai ona e fa'afoliga i tagata tou te vāvāmamao, ae le mafai ona e faafoliga i tagata o lou aiga. I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO FARAILE 28 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Ave nofoalii mo le Atua (Taking thrones for God) Tauloto -Tusi Paia– Faataoto 29:2 A pule ē amiotonu, ‘ua ‘oli‘oli ai le nu‘u; ‘ae a pule ē amio leaga, ‘ua mapuitigā le nu‘u..”  Faitauga – Tusi Paia – Eseta 8:7-17I le lalolagi nei, i totonu o le malo, faalapotopotoga po'o se vaega o le atunuu, e iai lava taitai e faatusa i se tupu o lo'o nofo i lona nofoalii. O le tauloto o le aso mai le Tusi Paia o loo faapea mai, a iai le pule ma tulaga taitai I le au amiotonu, e olioli le nuu. I nisi faaupuga, afai o lo'o sese ala o mea, e mautinoa e le o se tagata amiotonu o loo iai le pule. O le mafuaga e faia ai faiga faavae e feteenai ma le Upu a le Atua ona o i latou o loo iai le pule ma faia nei faiga faavae e lē amiotonu. E iai vaega o le atunuu, o vaega faaupufai ma mea faapena o loo iai faiga e faaalatua ma piopio ona o nofoalii i nei vaega, o loo nofoia e tagata amioletonu, o le a faamutaina lea tulaga. E tatau i tagata faatuatua ona faia mea uma e latou te maua ma nofoia nei nofoalii mo le Atua.  Sa ou latalata lava i se tasi o tupu i Nigeria i Sasae ae lei maliu. Sa matuā ma vavalalata, ma e iai le aso na ou moe ai i lona maota tele. Ona o le ma vavalalata tele, na ia maua se vaega o le faauuga na tuuina mai e le Atua ia te a'u, ma ae lei maliu, na ia faia se folafolaga. Sa le manao e toe foi tagata o lona malo i le ifo i tupua pe a maliu, o lea na ia faia se folafolagga o soo se tagata e lē faaolaina, e lē nofo i luga o le nofoalii. Ua sili atu ma le 20 tausaga, ma sa iai lava nisi sa naunau iai peitai e o'o mai i le aso, e leai seisi o nofo ai. Na ia aveina atoatoa le nofoalii mo le Atua ina ia mautinoa e auauna lona atunuu ua tau lava o le Atua soifua. E mafai foi ona e faia, e mafai ona e aveina nofoalii o nofoaga o lo'o e galue ai mo le Atua.  Ioe, e mafai ona aveina nofoalii mo le Atua e ala i le faia o folafolaga. Peitai e sili atu ona taua le ofoina atu o nei nofoalii i le Atua e faavavau pe afai o oe o loo nofo ai luga. O lona uiga e tatau ona e galue malosi ma naunau e oo i le tumutumuga e nofo ai i le nofoalii. A e nofo loa i luga o se nofoalii, e mafai ona e faamamaina le nofoaga atoa i le itu i le agaga ma ave mo le Atua e faavavau. Ou te tatalo mo le alofa tunoa e tuuina atu ia te oe e te oo ai i le tumutumuga o le vaega o lo'o e galue ai, i le suafa o Iesu. E faaaoga oe e le Atua e faoa ai nofoalii mai lima o le tiapolo, i le suafa o Iesu. Ona o oe, o faiga faavae amioleaga, faiga faaalatua ma le piopio o le a faamutaina i le suafa o Iesu. Galue malosi, nofo i le nofoalii ma e manumaloina mo le Atua, i le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 27 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: E pei ona auina mai a'u e le Tama (As the Father hath sent me) Tauloto -Tusi Paia– Ioane 20:21 ‘'‘Ona toe fetalai atu lea o Iesu ‘iā te i latou, “‘Ia ‘outou Manuia.“‘Ia ‘outou manuia.” Fa‘apei ‘ona ‘auina mai o a‘u e le Tamā, e fa‘apea fo‘i ‘ona ‘ou ‘a‘auina atu ‘outou.”  Faitauga – Tusi Paia – Ioane 14:10-12A tatou vaavaai I le manatu autu o lenei aso, ou te manatu e te ono fesili, ‘e faapefea ona auina a'u e le Tama?' Fai mai le Galuega 10:38, na auina mai Iesu e faia mea lelei ma faamalolo ē ua faatigaina e le tiapolo, ma sa faau'uina o ia e le Agaga Paia ma le mana mo lena galuega. O le mafuaaga lea na faatonuia ai e Iesu ana faifeau ma auauna e faapea I le Luka 24:49  ‘ia ‘outou nonofo i le ‘a‘ai o Ierusalema, se‘ia maua e ‘outou le mana mai lugā.” ' O le tapulaa o le avea ma auauna a le Atua e tusa ma le Galuega 6:1-3, e tatau ona faatumuina oe I le Agaga Paia. O le papatisoina I le Agaga Paia ma le foliga vaaia o le tautala i gagana eseese o se tulaga lelei. Peitai e tatau foi ona iai isi foliga vaaia. Fai mai le Galuega 6:8, e Setefano o se tagata e tumu i le Agaga Paia na ia faia vavega. O fea vavega na faia e le Atua e faaaogaina ai lou tagata talu ona faatumuina oe i le Agaga Paia? I le Galuega 8:5-8, o se tasi o tiakono, o Filipo lona suafa, na alu atu i Samaria ma ua liua se taulaga atoa. I le Galuega 13:6-12 a'o lauga atu Paulo i se kovana, ao iai se faatalaitu o loo taumafai e taofia o ia, o Paulo a'o tumu i le Agaga Paia na aveesea le mauga na i le ala ma ua maua le manumalo e ala i le Agaga Paia. O tatou Kerisiano faatuatua o lo'o feagai nei ma se lalolagi e taua o le 'augatupulaga fou (new age)'. O lo'o matua galulue malosi e manumaloina a tatou talavou i le faaaogaina o togafiti faalilolilo (magic) ma e tatau ona tatou faaalia mana e sili atu ona tapunia ai ina ia aua lava nei tosina iai talavou ia latou mailei. O lenei mana i le Atua o lo'o avanoa mo so'o se tasi peitai e tatau ona filifili e totogi le tau, ae o lo'o tulei lemu e le tiapolo le lotu ina ia maalili.   E tatau ona e iloa o so'o se nofoaga e a'oa'o ai Iesu i le talalelei, fai mai le Tusi Paia na iai lava le mana o le Atua mo vavega. Ua ou iloa, a tatou lauga i le faamalologa, e faamalolo e le Atua. A tatou faaigoaina se polokamane 'po o le faasaolotoga', e toatele tagata i totonu o le lotu o lo'o tauavea temomi e faasaoloto ai. E tatou te filifilia mataupu autu e faailoa atu ai i le Atua o loo tatou naunau i lana galuega. Na ia fetalai e na te papatiso ia te oe i le Agaga Paia ma le afi (Luka 3:16). E iai le eseesega o le tautala i gagana eseese ma le iai o le afi i tua o le laulaufaiva. Afai e papatisoina oe e Aggaga Paia ma le afi, o le a tino mai, e tutupu vavega, e manumaloina agaga ma o le a to'otuli tulivae uma i lo tatou Alii. Saili le afi o Agaga Paia i le aso.  TataloTama, papatiso ia te au i lou mana, i le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 26 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: E foai mai e le Atua ia te oe le mana (God will empower you) Tauloto -Tusi Paia– 2 Peteru 1:3 ‘Ua foa‘iina mai ‘iā te i tatou e lona mana Atua o mea uma, e o‘o ai i le ola ma le amio Atua, i lo tatou iloa lelei o lē na vala‘au mai ‘iā i tatou i lona mamalu ma lona lelei silisili'... Faitauga – Tusi Paia – Isaia 41:10-13I le Ioane 20:21, na fetalai Iesu ‘Fa‘apei ‘ona ‘auina mai o a‘u e le Tamā, e fa‘apea fo‘i ‘ona ‘ou ‘a‘auina atu ‘outou'I le Mataio 10:40, na ia fetalai, ''“O lē talia ‘outou, ‘ua talia e ia o a‘u; o lē talia fo‘i a‘u, ‘ua talia e ia o lē na ‘auina mai a‘u,'. O le galuega a le Atua o se galuega mai le Tama I le lagi, o lona uiga afai ua valaauina oe e faia se mea, e te mautinoa o le Atua o loo lagolagoina. I le Ioane 5:30, na fetalai Iesu ‘Ou te lē mafaia ‘ona fai o se mea e tasi, na o a‘u'; E lelei lenei tulaga aua foi o so'o se mea e te faia mo le Atua, e le mafai ona e faia na o oe, peitai o le Tama na auina mai oe e fesoasoani ia te oe. O le talalelei lenei aua e pau le mea e te faia o le ta'u atu ia te ia, 'Le Alii e, e le mafai ona ou faia, peitai ou te iloa e mafai ona e faia e ala ia te a'u'. E iai se mea e taua o le 'faailoga Atua'. E faataga e le Atua na te faia, peitai e na te faia pe afai e te gauai e faia faatasi ma ia. Afai e te faatuatua e na te faia, e na te faia lava. Afai e te faatuatua e mafai ona ia faaaoga oe e faamalolo ai tagata, e tatau ona e totogia le tau, ona ia faatinoina lea ia taunuu. O so'o se galuega e tu'u atu e le Atua ia te oe e foliga mai e matua faigata ona taunuu, talanoa i le Atua, faatino le vaega e tatau ona e faia, ona ia faataunuuina lea e ala ia te oe.  Afai e tuuina atu e le Atua ia te oe se galuega faapitoa, e tumau o ia ia te oe, ma avatu le mana ma le malosi ia te oe ina ia mautinoa e oo ma faia lena galuega ina ia maua se taunuuga lelei. E toatele tagata e le ausia fuafuaga ma galuega  na fuafuaina mo i latou ona e seaseā ō i le Atua mo se faatonuga. E amata lelei le galuega, peitai ua seāseā tatalo mo le faasinomaga i laasaga uma e tatau ona uia. Ua latou te lē iloa o le nofoaga tatalo lea e faailoa atu ai e le Atua laasaga uma o mea e faia. E latou te faia mea uma ina ia manuia ma maea le galuega, peitai a oo I taimi o faaiuga, e le fesili atu i le Atua mo faaiuga pito sili ona lelei e mafai ona faia. A maea sina taimi ma ua latou iloa ua le faataunuuina foi le galuega, ona latou faaseā lea i le Atua ona ua ia fesoasoani i isi tagata ae le o latou.  Le au pele e, e le mafai ona e faia se galuga na o oe (Ioane 15:15). O le galuega ua tuuina atu e le Atua ia te oe, e le mafai ona faia i le mana ma le malosi ae o le Agaga Paia o le Atua (Sakaria 4:6). Afai e te naunau e taunuu le faamoemoega o lou olaga, aua e te faamoemoe i lou iloa ma le poto, faamoemoe i le Atua, i le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 25 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Faailoga o le Manufeai 2 (Mark of the Beast 2) Tauloto -Tusi Paia– Faaaliga 13:17 ‘Ina ‘ia lē mafaia ‘ona fa‘atau mai pe fa‘atau atu e se tasi, tau lava o ē ‘ua i ai le fa‘ailoga, po o le igoa o le manu fe‘ai, po o le faitau aofa‘i o lona igoa.. Faitauga – Tusi Paia – Faaaliga 14:9-10O ananafi sa ou taua o le fa'ailoga o le manu fe'ai, e mafai ona faaaoga se faailoga, se igoa, po'o se numera. Sa ou fai atu foi o le fa'ailoga e lē pei o se tatau ua ta i le pa'u o le tagata, a o se mea e tu'uina i totonu o tino o tagata ua taliaina, e taitaiina ma usitaia ai le malo i lena taimi, e faauluulu i le anetikeriso. O le asō, o le a ou talanoa atu I le mea tonu o le a tu'u i totonu o tino o tagata latou te taliaina le fa'ailoga o le manu fe'ai. Afai o e malamalama i suiga fa'atekonolosi e oo mai i le taimi nei, o le a e manino ai i le tulaga o le mafai ona tuuina i totonu o tino o tagata o “microchips” e mafai ai ona feso'otai sa'o le mafaufau  i upega tafa'ilagi ma faia fesootaiga i le telefoni e faaaoga le mafaufau, ma faia togafitiga fa'a foma'i e pei o ni vavega, e malolo vave ai se vae na gau ma isi mea faapena. Mai i su'esu'ega ua fa'aaoga ai “microchips”, ua mafai ai e saienisi ona vā'ai atu i so'o se mea o va'ai iai le tagata, e mafai foi ona fa'atonutonu lea tagata e sii i luga ona lima po'o ona vae. O ia “microchips” e fesootai sa'o lava i fai'ai o tagata, ma o soo se tagata o pulea nei microchips, e mafai ona fa'atonutonu ma pulea mafaufau o tagata o loo iai I totonu nei microchips. O lona uiga, o lou taliaina o le fa'ailoga, ua lafoai atoa lou tagata e pule ai le malo o tulai mai I lea taimi. O le malo e iai le pule I lea taimi, e latou te pulea ma faatonu tagata e faia so'o se mea e mananao ai.  O le mafua'aga lena o so'o se tasi e iai le fa'ailoga, e iai foi le fa'asala, aua foi o le a lē toe mafai ona latou faia le finagalo o le Atua, aua o le a pulea e le anetikeriso o latou mafaufau. O le taliaina o le microchip io latou tino o le a fa'amausaliina ai lo latou taunuuga, aua o le a pulea e le anetikeriso o latou mafaufau e usita'I ua tau lava o ia. 'Tou te le‘i iloa ‘ea, o lē tou te tu‘uina atu i ai ‘outou e fai ma ‘au‘auna e ‘ana‘ana i ai, o ana ‘au‘auna ‘outou tou te ‘ana‘ana i ai, po o le agasala e o‘o ai le oti, po o le ‘ana‘ana e o‘o ai le amiotonu? 'Roma 6:16 Ua iloa e Satani le Tusi Pa'ia ma ia iloa, o lē e te usita'i iai, o lou matai foi lea. O tagata uma latou te talia le fa'ailoga o le manu fe'ai o le a avea o se auauna a Satani. Le ‘au pelē, ‘aua ne'i e faia se tulaga e te lamatia ai, ma e iai i le lalolagi i le taimi ua toeitiiti tagata uma ua avea ma auauna a Satani. O le a pei o Seoli le lalolagi i lea taimi, ma o le a matua faigata ona teena e tagata le faailoga. Ave lou ola ia Keriso ma ia e ola faapa'iaina i le taimi nei, ina ia e iai I le Lagi i le taimi o le a pulea ai e le anetikeriso le lalolagi. Ia e faia mea uma e mautinoa ai lou iai i le Lagi pe a o'o mai le anetikeriso e nate pulea le lalolagi. I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 24 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Faailoga o le Manufeai 1 (Mark of the Beast 1) Tauloto -Tusi Paia– Faaaliga 13:16 ‘Ua faia fo‘i e ia ‘ona ia fa‘ailogaina o tagata uma, o tagata nu‘u ‘atoa ma ali‘i, o ē mau‘oa ma ē matitiva, o ē sa‘oloto ma ē pologa, ‘ia fa‘ailogaina i latou i o latou lima taumatau, po'o latou muaulu. Faitauga – Tusi Paia – Faaaliga 13:11-18E toatele tagata ua faalogo i le faailoga o le manufeai peitai e lei iai se taimi e suesue ai po'o le a tonu lenei mea. O loo faamaite mai sina faamatalaga i le tauloto mai le Tuis Paia o le aso.  O le faailoga o le manu feai e tolu ituaiga eseese e mafai ona faia ai, e mafai ona faia o se faailoga, o se igoa, po'o se numera. Po'o le a lava le ituaiga e faaaogaina, o le faailoga lea o le manu feai, ma o so'o se tagata na te faaaogaina ma talia lenei faailoga i lona lima taumatau po'o le muaulu, ua faailogaina e tapuai i le manufeai. E pau ia o tagata e faataga ona faatau atu, faatau mai pe talia e auai i meafai a le nuu ma le atunuu pe a o'o ina maea le siitiaga. O so'o se tagata e musu e talia le faailoga, o le a sailia ma fasiotia.  O le a tonu lenei faailoga?i le vaitau o le aposetolo o Ioane, sa leai ni tekonolosi, ma o lea sa ia taumafai e faamatala le faaaliga na ia vaaia i mea o loo iai i lena vaitaimi. O se faailoga e faia i le lima taumatau po'o le muaulu e tatau ona faia e se masini ma o se faailoga e le mafai ona aveese pe fufulu ese. O le mafuaaga e le mafai ai ona aveesea se pe'a ona o lo'o ta I le pau o le tagata. Peitai o nei pe'a, a maea se taimi e mafai ona matafi pe aveesea foi ini taotoga e faaaoga ai masini. O le faailoga o le manufeai, o le a matua taua e faailoga ai tagata ma o latou faamaumauga, e le tatau ona matafi pe aveesea i so'o se faiga. O lona uiga e tatau ona faailoga e loloto atu i lo le pa'u o le tino. E le faatinoina e tau o se faailoga i le pau ae o se faailoga e tuu i totonu o le tino.  Afai o le faailoga o le manufeai e tatau ona I totonu o le tino, o lona uiga e iai se mea o le a tuu i totonu o tino o tagata o le a totoe i le lalolagi pe a maea ai le siitiaga, ma o le a avea ma faailoga o le tapuai i le manufeai (Faaaliga 20:4). O le a avea ma faailoga e tau atu ai i tagata uma, 'e te faamaoni i le manufeai feai ma e te usitai ia te ia'. O lenei faailoga o le a faaaogaina e pulea ai tagata ma faamalosia lo latou usitai i le manufeai tusa pe fiafia iai pe leai.  O le a faaauau lenei talanoaga a taeao, peitai ou te fia faamalosiau ia te oe I le aso, lafoai lou ola ia Iesu Keriso pe a mafai ona e faia. Na maliu Iesu mo au agasala ina ia mafai ona e nofotupu ma ia e faavavau. Aua le faamaimauina le galuega togiola ua maea ona faia e Iesu mo oe. Aua e te misia le siitiaga ina ia aua ai nei avea oe ma pologa a le tiapolo. I le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 23 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O Le Toetu lona lua (The second Resurrection). Tauloto -Tusi Paia– Faaaliga 20:6 ‘6‘Amu‘ia mōna ‘ua pa‘ia lē ‘ua i ai se tofi i le ulua‘i toetū; e lē o‘o fo‘i le pule a le oti fa‘alua ‘iā te i latou, ‘ae ‘avea i latou ma ositaulaga a le Atua ma Keriso, latou te fai ma tupu fo‘i fa‘atasi ma ia i tausaga e afe..' Faitauga – Tusi Paia – Ioane 5:28-29Ina ua maea le lesona ananafi, atonu o loo e fesili, “Afai e toe afio mai Iesu e fa'ato'ilalo le tiapolo ma ana ‘au, o le a le mea o le a tupu i tagata ua ia i latou le faailoga a le manu feai o le a totoe i le lalolagi?” Fai mai le Tusi o Fa'aaliga 19:17-21; a afio mai Iesu faatasi ma lana fa'atoanofotane e tau ma le tiapolo, o le a faapotopotoina e se agelu manu uma e felelei, ma valaaulia i latou i se faiga'ai tele, latou te aai ai i tino o i latou na ‘au ma le tiapolo e tau ma le ‘autau a le Alii. E tusa ma fa'amaumauga a le National Geographic, e i le va o le 50 piliona ma le 430 piliona le aofa'i o manu felelei i le lalolagi. O lona uiga, ua manino, o loo lava manu felelei e aai i tino o i latou e faasagatau i le Atua. A o toe tutū a'e i latou na maliliu e aunoa ma le faailoga a le manu feai, e nofo tupu faatasi ma Keriso mo le afe tausaga, o e na oti a o tau ma Keriso ma lana ‘autau, e lē toe tutū i latou seia atoa ia tausaga e afe (Fa'aaliga 20:5). A uma ona fa'aumatia ‘autau, o le a totoe pea nisi o e le'i tau i le taua peita'i na o latou talia le faailoga a le manu feai i le lalolagi. O tagata la nei o le a pule ai le ‘au paia mo le afe tausaga. A atoa le afe tausaga ona tatalaina mai lea o Satani mai lona falepuipui, ma o le a ia faapotopoto se ‘autau tele e tau ma le ‘au paia. Peita'i, o le taimi lea, e lē mana'omia ona tau le ‘au paia auā o le a auina ifo e le Atua le afi mai le lagi e susunu ai lo latou fili. Fai mai le Fa'aaliga 20;7-9: 7‘Ia tatou fiafia ma ‘oli‘oli, ma tu‘u atu le vi‘iga ‘iā te ia; auā ‘ua o‘o mai le tausama‘aga o le Tama‘i Mamoe, o lona faletua fo‘i ‘ua saunia o ia e ia. 8‘Ua tu‘uina atu fo‘i ‘iā te ia ‘ina ‘ia ‘ofu o ia i le ‘ie vavae e mamā ma le pupula.” Auā o le ‘ie vavae o le amio tonu lea a le ‘au pa‘ia. 9‘Ua fai mai fo‘i o ia ‘iā te a‘u, “‘Ia e tusi, ‘Amu‘ia e ‘ua tala‘iina i le tausama‘aga o le Tama‘i Mamoe.” ‘Ua fai mai fo‘i o ia ‘iā te a‘u, “O afioga moni ia a le Atua.” A feoti uma loa i latou ua i ai le faailoga a le manu feai, e toe tutū a'e o latou agaga e tutū i o latou lava faamasinoga. O le toetū lona lua lea. O i latou uma e I le toetu lona lua o le a mau tulaga i le oti faalua, o le fa'asalaga lea e faavavau I le lepa afi faatasi ma Satani ma ana ‘au. Ou te tatalo ia aua ne'i e auai i le oti lona lua i le suafa o Iesu. Peita'i e i ai lau pitolaau e ao ona fai e ala i lou fa'amautinoa e tu'u lou ola iā Iesu Keriso ma ola i se olaga fa'apa'iaina. Ia e faia mea uma ina ia aua lava nei e alu I le oti faalua, i le suafa o Iesu. Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 22 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O Le Ulua'i Toetu (The First Resurrection). Tauloto -Tusi Paia– Faaaliga 20:6 ‘6‘Amu‘ia mōna ‘ua pa‘ia lē ‘ua i ai se tofi i le ulua‘i toetū; e lē o‘o fo‘i le pule a le oti fa‘alua ‘iā te i latou, ‘ae ‘avea i latou ma ositaulaga a le Atua ma Keriso, latou te fai ma tupu fo‘i fa‘atasi ma ia i tausaga e afe..' Faitauga – Tusi Paia – Faaaliga 20:4-6O le ulua'i toetu o se mataupu e lē masani ona laugaina i totonu o ekalesia, ma e malamalama gofie i le mafuaaga auā e lē o se mataupu e tatau ona fa'amalosia e so'o se faifeau lana aulotu e auai. O tagata uma e tatau ona tausiniō e o i le si'itiaga pe a afio mai Iesu e ave lana fanau. O i latou e tuua pe a mavae le si'itiaga, e la'ititi se avanoa e saofagā ai i latou i le ola e faavavau, o lona uiga o lou faavalevalea lou misia o le si'itiaga. O le toetu muamua o le avanoa mulimuli lea e tu'u mai ia i latou e misia le si'itiaga. A uma le si'itiaga ma ua pule le anetikeriso i le lalolagi, o le a ia faia se tulafono mo tagata uma i luga o le fogaeleele e ifo i le manu feai ma talia le faailoga a le manū feai. O le tusi o Fa'aaliga o loo tusia i ni fa'ailoga, o lea la, aua e te manatu o le ifo i le manufeai o lona uiga o se manufeai o le a nofo i se nofoalii ma o le a fa'amalosia tagata e ifo atu i ai. O le uiga moni, o tagata uma o le a fa'amalosia e usita'i ma faalogo i le manufeai. Ou te tatalo ia aua ne'i e i le lalolagi i lea taimi, i le suafa o Iesu.O le a i ai nisi o le a o latou misia le si'itiaga ma o le a mautū o latou loto e lē ifo I le manufeai pe talia lana fa'amau fa'ailoga. O le a matua'i faigata mo i latou aua o le a faia e lē anetikeriso so'o se mea na te mafai e faaumatia ai latou. O le a matua'i mamafa sauaga ia i latou i aso ma taimi uma, e lē gata i le mafaufau, o tupe, o le tino ma itu uma. E atili ai ona leaga, ona toeititi o tagata uma o le lalolagi o le a ifo I le manufeai, ma o le a na o i latou to'aitiiti i se lalolagi pogisa i le agasala. O le a leai ni sauniga lotu ma ni faatasiga auā ua o uma le toatele o le ekalesia i le si'itiaga. E lē toe i ai se faifeau e faamalosi'au ia i latou, leai fo'i se uso poo se tuafafine e fa'alototele ia i latou; O le a na o i latou to'aitiiti ma le lalolagi ma le faigamalō - o le a matua'i faigatā lava. O le toatele o tagata o e o le a filifili e lē ifo i le manufeai e i'u lava ina ifo ma i'u ai i seoli. O i latou o le a tutumau o le a tipi esea o latou ulu (tulou) e le anetikeriso. Peita'i a toe afio mai Iesu faatasi ma ana ‘au Paia e fa'ato'ilalo le tiapolo, o le a ia toe avatu ia i latou le isi avanoa e faamasinoina ai, ma faatasi ai ma Iesu e pule i le lalolagi mo le afe tausaga. Le au pele e, tu'u nei lou ola iā Iesu Keriso pe afai e te le'i filifili e ola fa'apaiaina mo aso o totoe o lou soifua ina ia o'o mai le iuga o o'u aso i le lalolagi poo le toe afio mai o Iesu, ia e faatasi ma ia i le si'itiaga, ina ia aua ne'i e tofo i le pologa ma le auē o le ulua'i toetu. I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO FARAILE 21 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O le toe fili  (The last enemy). Tauloto -Tusi Paia– 1 Korinito 15:26 ‘O le toe fili e fa‘aumatia, o le oti lea;' Faitauga – Tusi Paia – 1 Korinito 15:55-58E tele fili o le tagata, ae o le toe fili e fesagai ma so'o se tagata o le oti. E tusa ma le 1 Korinito 15:26, o le toe fili e faaumatia, o le oti. E iloa atu e le oti o lo'o e fesagai ma isi fili ona faatalitali lea seia oo i le taimi mulimuli e osofai ai. E leai ma se auala e te alofia ai le oti. Fai mai le Eperu 9:27. E tofia mo le tagata e tasi lona oti, o lona uiga e tatou te oo uma i le oti. O tupu, peresitene, faifeau ma taitai o Ekalesia e oo uma lava I le oti. E ui e maualuga le faauuga sa ia Elisaia, na o'o foi i le oti.  O le tala fiafia, ua faaumatia e Iesu le toe fili o tagata. I le 1 Korinito 15:41-57, o loo manino i le Tusi Paia ua faaumatia le oti i le manumalo. Afai o oe o le faatoanofotane a Iesu Keriso ma o loo e faamaoni e auauna i le Atua i le agaga ma le faamaoni, o le oti ua pei o se solofanua o lo'o faatietie atu oe i lou aiga matagofie i le lagi. O i latou e lei faaolaina, e tatau ona fefefe i le oti, aua o le oti e taitaia tagata kerisiano i le lagi peitai e taitaia tagata agasala i seoli.  E tulia i seoli o ē fai amio leaga, o nu‘u uma lava o ē fa‘agalogalo i le Atua (Salamo 9:17). Fetalai Iesu i le Luka 12:5'‘Ae ‘ou te fa‘asino atu ‘iā te ‘outou i lē tou te matata‘u i ai; ‘ia ‘outou matata‘u i le Atua, a mavae ‘ona fasioti e ia, e ana le pule e lafo atu i Kēna; e moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, ‘ia ‘outou matata‘u ‘iā te ia. ' O seoli e faatigaina e temoni tagata agasala a'o faatalitali le oti faalua. A maea le siitiaga, e faia le faaipoipoga a le faatoanofotane ma le faatoafaiava faatasi ma isi mea e tutupu (Faaaliga 19:7-21), a maea lea ona lafoina loa lea o le tiapolo ma ana temoni i le lepa afi. O i latou e leai ni o latou igoa i le Tusi o le ola, e lafoia foi i latou i le lepa afi e faatasi ma le tiapolo ma ana temoni (Faaaliga 20:14-15, Faaaliga 21:8), o le oti faalua lea. O le oti lea e te faia mea uma ia aua nei e o'o iai. O I latou uma e oti faalua e faamalaia i le lepa, e iai le afi ma le teio e susunuina i latou e faavavau. O le a tuaoi i latou ma le tiapolo ma ana temoni. Afai ua e vaai ma fefe i se temoni, e te le fia iai i se nofoaga e taufai miliona temoni tou te mafuta e faavavau. E leai se agasala ua suamalie tele e fetaui ma talafeagai ai lou alu i le lepa afi, e leai ma se mea e tasi, i le suafa o Iesu, Amene

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 20 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: E leai se mea e lilo (Nothing is hidden). Tauloto -Tusi Paia– Eperu 4:13 ‘E lē lilo fo‘i se tasi mea na faia i ona luma, a ‘ua ta‘atia fua ‘ina ‘ua aliali mai o mea uma lava i lana silafaga, tatou te ta‘u atu ‘iā te ia a tatou amio.' Faitauga – Tusi Paia – Iosua 7:1-22Sa valaaulia a'u e se matai taua, i ni nai tausaga ua mavae, e tatalo mo ia ona sa gasegase. Na ou fesili i lenei tamalii, pe ua faaolaina, ae tali mai “Ioe”. Na ou fiafia tele ma sa ou faamautinoa ia te ia e manuia lona gasegase. Sa ou tatalo,  peitai e leai se mea na tupu. Na ou auina atu la'u vaega tatalo matutua i lona fale e nonofo ai, na latou anapogi ma tatalo mo ia mo aso e 7. Peitai, ua atili ai ona tigaina lona ma'i. Ona ou filifili loa lea e tatalo ma anapogi mo le 21 aso. Na fetalai mai le Atua. “Atalii e, e lelei le anapogi, ae afai o lo'o e anapogi mo lenei tagata, e lē toe malosi lava o ia”. Na ou tali atu, 'ae fai mai lenei tagata o ia o lou atalii, aisea e te le finagalo ai e faamalolo ia te ia?' Ona ia faailoa mai ou te fesili iai ni fesili se fitu i le tamalii lenei. Na ou toe asiasi i le matai taua lenei, ma ou fai atu i ai, 'lau afioga, ua faatonu au e le Atua ou te fai atu ia te oe ni fesili. Sa saunoa mai e fesili atu. E leʻi maea ona fai uma a'u fesili, ae ua ia iloa, ua faaalia uma ana mealilo. Na ou manatu o le a salamo o ia, ina ia mafai ona ma tatalo faatasi i le Atua e faamalolo o ia, ae sa ia fai mai ia te a'u, ou te alu ese ma aua le toe asiasi atu ia te ia. E i ai se mea e te manatu ua natia e te le manaʻo e iloa e se tasi? Fai mai le afioga a le Atua i le Luka 8:17. Auā e leai se mea lilo e le faaalia; e leai foi se mea natia e le faailoa, a e iu ina faaalia. E silafia e le Atua agasala lilo e faia e tagata, ma afai latou te mumusu e taʻutaʻu atu ma salamō mai ai, e mafai ona ia filifili e faailoa atu na agasala i se auala e faalumaina ai i latou. O le mea moni o le natia o le agasala e le faapea ai ua natia foi lona taui. E manino le afioga a le Atua. O le mea e te lūlūina, e te seleseleina lava (Kalatia 6:7) O loo faapea mai le Faataoto 11:21 e leai se tagata agasala e sao mai le faasalaga. Afai o loo e nanaina ni agasala, o la'u fautuaga ia te oe ia ta'uta'u atu i le Atua ma salamo vave e aloese ai mai le taui e te maua.  Ua iā i tatou se folafolaga sili mai le Atua ‘āfai tatou te fa‘aali a tatou agasala, e fa‘amaoni o ia, ma le amiotonu e fa‘amāgalo ai a tatou agasala. (1 Ioane 1:9, Faataoto 28:13). Afai e iai ni au agasala faalilolilo, e iai se filifiliga e mafai ona e faia I le aso, pe e faaauau pea i na agasala ma mafatia I ona taui ma faasalaga poo le lafoai ina ia e maua le alofa mutimutivale o le Atua. Filifili ma le poto. Afai o iai sau agasala o loo lilo, ia salamo, ma lafoai I le aso, I le suafa o Iesu, Amene. 

 OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 19 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Mafuta mai I latou 3 (Spend time with them 3). Tauloto -Tusi Paia– 1 Timoteo 3:12 ‘'O tiakono, ‘ia ta‘itasi ma lana avā e to‘atasi, ‘ia pule lelei i la latou fānau ma o latou lava ‘āiga, ' Faitauga – Tusi Paia – 1 Timoteo 3:1-5O le a faaauau pea I le aso le aoaoga I le aoga ma le taua o le mafuta ma fanau. E tele nisi o faifeau ua latou faia le tulaga sese o le faamuamua o le galuega a le Atua I lo latou fanau, e lē faapea le faatulagaina o lo'o finagalo iai le Atua. O loo taua I le faitauga o le Tusi Paia o le asō, e tatau I le tagata ona pulea lelei lona aiga ae lei avea ma taitai e tausia le Ekalesia. O le finagalo o le Atua, e faamuamua lou aiga ona soso'o lea iai ma le galuega a le Atua. Afai e le o lelei ona pulea totonu o lou aiga, e le tatau ona e taitai ma tausia le galuega a le Atua. Afai o oe o se faifeau I le galuega a le Atua, aua e te tuulafoai I lou aiga ona o lo'o e taumafai e atia'e isi aiga.  E tele fanau a faifeau o loo tele faafitauli o latou feagai e manaomia le fesoasoani, peitai o loo pisi matua e fesoasoani e tau fofo faafitauli o tamaiti o isi aiga, e sese lea tulaga. Aua ete faatalale I lau fanau ona e te manatu ua lava le aoaoga o loo faia o le Upu a le Atua I taimi o faigalotu o le afiafi ma le lotu a le Ekalesia. E le faapea o tilotilo atu lau fanau ia te oe ua na o se faifeau, e tatau foi ona e faalogo mai lea taimi I lea taimi i lou tulaga o le matua. A e mafuta I lau fanau, aua ete talanoa iai o oe o le faifeau, talanoa iai o oe o le matua. Ia avea le galuega a le Atua o se mea e fiafia iai ae le o se mea e inoino iai le fanau ona o lo'o aveesea ai o latou matua mai iai latou.  Ua ou iloa e tatau ona ou mafuta I lau fanau i taimi o aso faapitoa, ma a afai polokalame a le lotu I vaitau ia, e mautinoa ou te avea foi iai la'u fanau. A matou agai atu I nei polokalame, e fai au tala malie I si au fanau ina ia fiafia i mea ou te agai iai. A o'o atu I nofoaga e fai ai polokalame, o le mea ou te nofo ai pe moe ai, e iai foi la'u fanau. E iai foi taimi faigata ua pau se mea ua maua e momoe ai o se moega laupapa, e matou te momoe faatasi ai lava. Ua avea lava nei taimi o polokalame ou te mafuta ma fiafia faatasi ai ma la'u fanau, ae e le avea o se taimi e leai ai se latou mafutaga ma le latou tama. Afai o loo e tatalo ia ausia ni mea tetele I le galuega a le Atua, manatua e te tatalo mo lou aiga. Ia faamuamua lou aiga I taimi o tatalo. O mea e te tatalo ai e fua iai mea o loo ave iai lau faamuamua. Ia muamua ona e pulea lelei lou aiga ae e te lei filifili e avea ma taitai I le galuega a le Atua, I le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 18 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Mafuta mai I latou 2 (Spend time with them 2). Tauloto -Tusi Paia– 2 Korinito 2:11 ‘ina ne‘i ‘ole‘olegia i tatou e Satani; auā tatou te lē vālea i ana togafiti. ' Faitauga – Tusi Paia – Fa'ata'oto 1:10-16O ananafi na amata ai ona ou talatalanoa atu i le tāua o le mafuta ma tatou fanau. E pei ona mafuta atu matua i latou fanau, e tatau foi ona latou mafuta i tagata ma isi mea o lo'o lotolotoi ai a latou fanau. E tatau i matua ona va'ava'ai ma iloa polokalame o lo'o matamata ai fanau i luga o telefoni. Afai o matamata i ni ata komi, e tatau ona matamata faatasi ina ia latou iloa po'o saogalemu le fanau i mea o matamata iai.  E manaomia ona siaki e matua vaega o upega tafa'ilagi o lo'o āsia e latou fanau, ma vala'aulia mai a latou uo i le fale, ma mafuta iai, ina ia iloa lelei ituaiga uo o lo'o fiafia iai le fanau. E tatau ona asiasi atu matua i a'oga a le fanau ina ia silafia ituaiga faia'oga o loo a'oa'oina a latou fanau. Aua lava ne'i manatu faatauvaa mātua i mea o lo'o faia ma aafia ai a latou fanau. O so'o se mea po'o ni tagata o lo'o mafuta iai le fanau, e iai lava le avanoa e aoaoina mai ai ma tosina iai, ma o le mafuaaga lea e tatau ai lava ona iloa e matua tagata uma o loo mafuta iai a latou fanau. I le faitauga o le Tusi Paia o le aso, na aoa'i lelei e Solomona lona atalii i tagata e tatau ona mafuta iai. Na iloa lelei e Solomona, tusa pe na a'oa'oina lelei lona atalii, e iai lava le avanoa e ta'ita'i seseina ai e isi tagata.  E iai mea tatou te a'oa'ia ai a tatou fanau ae e taumafai foi le lalolagi e tauanau ma faatosina i le fanau e o ese mai ai. I le tatou tauloto o le aso mai le Tusi Paia, o lo o lapata'i mai, ia ‘aua ne'i tatou valea i togafiti fa'a'ole'ole a Satani. E tatau i matua ona ave le latou fa'amuamua i tulaga uma o lo'o ave iai le fa'amuamua a le fanau. E leai se poto i le a'oa'o o lau fanau ona tu'ulafoa'i lea i le lalolagi e fa'aleaga i latou. Ae le gata i lea e tatau i matua ona ave le fanau i faapotopotoga e faaola ai o latou agaga ma tuuina iai lo latou malosi. Ia uuna'ia le fanau e avea ma vae ma lima i totonu o latou ‘aulotu fa'apea ma mafutaga e faitau tusi Kerisiano ma Tusi Paia ma faapotopotoga a kerisiano. E  lelei lava mea o loo faia i le a'oga, ae tatau i matua ona ave le fanau i mafutaga a le Ekalesia ma le au kerisiano. E le tatau ona fa'atuatuanai le ola fa'aleagaga o a tatou fanau, peitai ia a'oa'o le fanau ina ia fa'atupula'ia le mafutaga ma le Agaga Pa'ia ma latou faalogologo i lona leo, ma fa'atonutonu ai le mea e fai ma le mea e ‘alo ese ai, e tusa pe le o auai fa'atasi ma latou matua. Afai o oe o se matua, ia fa'atalanoa lau fanau, e te silafia ai o latou loto ma mea o lo'o latou fa'atāuaina ma ave iai le faamuamua. O lo'o faapea mai Mataio 15: 11'E lē o le mea ‘ua tu‘u i le gutu e leaga ai le tagata, a o le mea e sau mai le gutu, o lea ‘ua leaga ai le tagata.” ' Talanoa i le fanau e uiga i mea uma ma so'o se mea lava, ina ia e faalogo i latou fa'amatalaga ma iloa ai mea o loo i latou loto. Ou te tatalo e te le faato'ilaloina i luma o le Atua ona o lau fanau, i le suafa o Iesu. E sili atu i le mafuta lelei i lau fanau, e matuā fa'atāuaina ona e mafuta atu i tagata ma mea eseese o lo'o iai lau fanau, i le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 17 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Mafuta mai I latou 1 (Spend time with them 1). Tauloto -Tusi Paia– Faataoto 17:6  ‘‘O le pale o toeaina, o fānau a latou fānau ia; o le fa‘amatagofie o le fānau, o latou tamā ia..” Faitauga – Tusi Paia – Teuteronome 11:19-21O se tulaga ogaoga i lenei augatupulaga, o matua ua matuā pisi tele i galuega ua faatalalē i latou fanau. O se tulaga matuā sese tele pe afai e tele atu le taimi o le tausi tama e mafuta ai ma tamaiti i lo matua. Fai mai le 1 Korinito 15:33, o lē feoa‘i ma ē amio leaga e leaga ai amio lelei. O le tagata e pito sili ona tele lona taimi e mafuta ai i lau fanau, e pito sili foi ona telē lo latou sao e a'oa'oina ai latou. Afai o oe o se matua, e te tali i le Atua i le faafaileleina o fanau ua ia foai ia te oe, ae le o le faase'e atu i seisi tagata.  O nei aso, e pei ua tauva ulugalii po'o ai e tele atu tupe e na te maua. A ō atu tamā e faigaluega, e faigaluega foi tinā ae ua tuua tamaiti e aunoa ma le tausia lelei. O tama ma tina, e tatau ona faaavanoa taimi e tausi ma aoao tamaiti ua foai atu iai e le Atua. Fai mai le Salamo 127:3, o fanau o le tofi mai le Atua, I nisi faaupuga, a e tuua lenei lalolagi, o le finagalo o le Atua, e te tuua lau fanau na e tausia i lenei lalolagi, o lau fanau ma fanau faaleagaga. O matua ua tofia e le Atua e tausia ma vaaia fanau, ma a latou faaleagaina nei fanau, e latou maua le taui ma le tali mai le Atua.  E iai taimi sa ou fiataalo soka ai ma tamaiti o le matou nuu a'o ou laitiiti, ae faafetai i le Atua, sa iai lou tina i le fale e na te tulia lava a'u e fai meaaoga. Sa ou faapea e ese ma le saua peitai sa ia tausia ma aoao a'u ua ou maua ai le malosiaga e faatuatuanai i mea faalavelave ae tulimatai le ausia o fuafuaga fa'ata'atitia o lo'u olaga. O lo'u fefe i lo'u tama pe a sasa a'u  na faatonutonuia lelei ai a'u a'o tuputupu a'e. O nisi tamaiti e amata ona tupu ae amio leaga ao nonofo faatasi ma matua. Peitai e tele ni tausaga ae faatoa iloa e matua nei amio, ma e oo atu i lea taimi, ua na o le alofa tunoa o le Atua e mafai ai ona toe suia. Afai o oe o se matua, aua e te soona pisi ae a'oa'o le fanau ua foai atu ia te oe. A e tuua lenei lalolagi, e leai se taua o le tele o taavale ma fale ia te oe, o le mea pito taua o le fanau e te tuua i le lalolagi nei. Fai mai leisi muagagana faa Aferika, 'Afai e te musu e atinae se tamaitiiti ona o loo e atinaeina le fale, o le tamaitiiti e te lei atinaeina o le a faatauina atu le fale na e atina'eina'. Afai o oe o se matua, o le fanau na foai atu e le Atua e tatau ona ave iai le faamuamua, ae le o le oa ma le tamaoaiga. O le a le telē o le taimi o lo'o e mafuta ai ma lau fanau? I le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 16 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Faamanuiaga a Tama (The Father's blessing). Tauloto -Tusi Paia– Kenese 49:26  ‘‘O manuia o lou tamā ‘ua sili lava ia i manuia o o‘u tupuga, ‘ua o‘o i le tuā‘oi lava o mauga o le vavau; e o‘o pea lava ia i luga o le ulu o Iosefa,ma le tumua‘i o lē na sili i ona uso.”. Faitauga – Tusi Paia – Kenese 27:27-40O le tamā e tele ma malosi lona sao i le olaga ma le taunuuga o lana fanau. So'o se tama/teine poto, e na te saili e lē aunoa faamanuiaga a lona tamā na fanau mai ai ma lona tamā fa'aleagaga. O le mafuaaga lenā e tatau ai lava ona e mafaufau i auala e faaosofia ai lou tamā e faamanuia ia te oe. Paga lea o nei aso o le tele o tagata ua tulituli na o oa o lenei lalolagi e maua mai o latou tamā ae seāseā mafaufau pe faafefea ona tupu a'e se loto fia faamanuia o latou tamā ia i latou. O se tasi aso, faatoa o'u fo'i mai i se malaga, ma e toalua ni fanau fa'aleagaga ia te a'u na omai faafeiloa'i a'u. O lē na muamua ma feiloai sa na o le faatalofa mai ia te a'u, o le isi ma soso'o mai na ia faasasa'o ma aumai a'u ato, o le taimi lava lea na o'u faapea atu ai iā te ia, “Faamanuia le Atua ia te oe.” Na fai mai le atalii muamua, “Tamā e te le'i fai mai, ‘Ia Fa'amanuia le Atua ia te a'u.” Sa o'u tali, “O le a se mea na e faia mo a'u? Na e vaai mai o amo mai a'u ato a e te le'i fesoasoani mai.” Afai e te mana'o e faamanuia atu lou tamā ia te oe, e tatau ona e sauni e fai se mea e fia fa'amanuia atu ai lou tamā. O le tasi mea taua e uiga I le faamanuia a le tamā, e lē mafai ona toe aveesea. E ui na iloa mulimuliane e Isaako ua ia faamanuia iā Iakopo ae lē o Esau, e le'i mafai ona ia toe liliua lana faamanuia (Kenese 27:33). O le mafuaaga lea e tatau ai ona e saili le faamanuiaga mai lou tamā i so'o se ala e te maua. O le taimi e faamanuia ai lou tamā ia te oe, ua e manuia e faavavau. Peita'i e eseese faamanuiaga. O isi faamanuia e fai mai le agaga, o isi e mai le loto ma isi ua na o le fofoga. Ina ua mana'o Isaako e faamanuia iā Esau, na ia fai i lona atalii e sauni le taumafa sa sili ona fiafia i ai, se'i tausami ai ona ia faamanuia atu lea ia te ia ma lona agaga atoa (Kenese 27:4).E mafai ona faamanuia se tamā i lana fanau e to'atolu, ae sili atu le manuia o le tasi mai le isi toalua ona e sili atu le alofa I ai o le tamā. O le a le tele o le alofa o lou tamā ia te oe? E fai ma au masani lou fa'afiafia i lou tamā ia tatalo ai mo oe, po o oe o se atalii poo se afafine e fa'atigā i lona loto i aso uma? O nisi e seāseā avea ni tupe I nai o latou mātua matutua, o isi e tau lē vili i ai a'o isi e matua'i lē o a e asi. Atonu ua matutua ma vaivai i latou peita'i o a latou faamanuia ma fetu'u e tumau pea le ogaoga. Po'o le a lava lau o lo'o fai, faamautinoa e te maua ni faamanuiaga sautualasi mai lou tamā a'o soifua pea o ia. Fai nei se galuega lelei mo lou tamā ia faaosofia ai e faamanuia ia te oe. Afai o oe o se tamā, faapotopoto lau fanau ma faamanuia ia i latou ma lou loto atoa. I le suafa o Iesu. Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 15 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O Le Fa'au'uga e fai vaega (The Anointing Is In Degrees). Tauloto -Tusi Paia– Salamo 89:20  ‘‘Ua ‘ou maua Tavita la‘u ‘au‘auna; ‘ua ‘ou fa‘au‘uina o ia i la‘u u‘u pa‘ia”. Faitauga – Tusi Paia – Mataio 17:14-21E pei ona eseese malosiaga fa'a'eletise, e eseese fo'i vaega o le fa'au'uga. E i ai uaea o le eletise a e pa'i i ai e na o sina manu'a mitimiti. Peita'i a e pa'i pe latalata i uaea malolosi e mata'utia ma ogaoga lou sipakā. E tatau ona e sauni e totogi le tau pe a e mana'o e te galue i le vaega maualuga o le fa'au'uga. I le tele o tausaga ua mavae, sa matou iai i se sauniga fa'aolaola ma sa fai ai se galuega fa'asa'olotoga o se uso mo se taimi umi. Ina ua matou fiu e lē alu ese le temoni, na matou valaau i lo'u tamā i le Alii, Pa Josiah Akindayomi, a o i lona potu tatalo. Na sau tamā, tuli le temoni i le suafa o Iesu ma alu ese ai le temoni. Sa fa'ate'ia a'u sa ou manatu ou te fa'au'uina peita'i o lea ua o'u vaai i le isi laasaga i luma atu o le fa'au'uga. Sa fa'aosofia a'u ia siitia le fa'au'uga i lo'u olaga. I ni tausaga na soso'o atu ai, sa faia se matou sauniga fa'aolaola ma a o faia le aoga Tusi Paia, sa o'u ta'amilo e fa'amautinoa o loo sologa lelei mea uma. Sa o'u vaaia ni uso o taumafai e tuli se temoni mai se taulealea. Na o latou iloa mai a'u ma faapea mai, “O lea e iinei uso matua, tatou fai atu i ai e fesoasoani mai.” Sa o'u tali atu i ai o le a o'u tatalo faatasi ma latou pe a malilie mai ou te tatalo muamua. Ina ua malilie mai sa moeiini loa o'u mata ma o'u tatalo, faatonu le temoni e alu ese i le suafa o Iesu. Ina ua uma le tatalo na alu ese ai lava i le taimi lea le temoni ma na fa'ate'ia uma i latou. I ni vaiaso mulimuliane, sa o'u pasia le taulaga sa fai ai la matou sauniga fa'aolaola ma ou manatu ai e āsia se tasi o a'u uō. Ou te alu atu i le fale o la'u uō, ae ma fetaui ai ma le tama sa ulutinoina e temoni. A o le'i faia le fa'amalolōga sa lē mafai na latalata lenei alii i se afi auā e tulei e temoni i le afi. Peita'i lea aso, ina ia faamaonia mai ia te a'u ua saoloto na ia kukaina se meaai mo a'u. Poo le a lava le maualuga o le fa'au'uga o loo e galue ai, e I ai pea lava le laasaga e sili atu e tatau ona e maua. E lelei le mafai ona e tatalo e faatū lē ua oti, peita'i e sili atu ona lelei pe afai e mafai ona talotalo ou lima i se solosolo ona fa'aaogā lea o le solosolo e toe fa'atula'i ai le ua oti. Ina ia maua laasaga tetele o le fa'au'uga, fai e pei ona fetalai Iesu i la tatou Tusi Paia faitau o le asō; anapogi ma tatalo e lē aunoa. O le tele o lou anapogi ma tatalo o le maualuga lea o lou tulaga i le fa'aleagaga ma o le tele fo'i lea o le fa'au'uga o le a e maua. I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO FARAILE 14 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Eleele Sā (Holy grounds) Tauloto -Tusi Paia– Iosua 5:15  ‘Ona fetalai mai ai lea o lē ‘ave ‘au a le ALI‘I ‘iā Iosua, “‘Ia e tō ‘ese lou se‘evae i lou vae; auā ‘ua sa lava le mea ‘e te tu ai na.” ‘Ona fa‘apea lea e Iosua ‘ona fai. Faitauga – Tusi Paia – Esoto 3:1-5O so'o se eleele e iai le mamalu ma le mana o le Atua, e taua o eleele sa, ma o ia eleele e na te tauaveina le mana. O le tu i luga o nei eleele, e maua ai e tagata vavega. E sili atu i lena, e te maua ma tauave le mana mai nei eleele sa pe a e pai iai. Fai mai le Esoto 4:2-4 ‘Ona fetalai mai lea o le ALI‘I ‘iā te ia, “Pe se a lenā mea i lou lima?”‘Ua fai atu ia, “O le to‘oto‘o.” 3‘Ua ia fetalai mai, “‘Inā lafo ia i le ‘ele‘ele;” ‘ona lafo lea e ia i le ‘ele‘ele, ‘ua liu gata; ‘ona sola ‘ese ai lea o Mose. '‘Ona fetalai mai lea o le ALI‘I ‘iā Mose, “‘Inā ‘a‘apa atu ia o lou lima ma tago i lona i‘u.” ‘Ona ‘a‘apa atu ai lea o lona lima, ‘ua pu‘e atu ai, ‘ona liu to‘oto‘o lea i lona lima. ' Na fetalai le Atua ia Mose e lafo lona tootoo I le eleele sā sa ia tu ai luga, ona liu gata lea o le to'oto'o. A'o aapa atu Mose e uu le iu o le gata, na pai ona lima i le eleele sā, na amata mai i lea aso ona faau'uina. A pai le aao o le Atua I so'o se eleele, ona pa'i lea iai o ou lima, e le toe tumau ou lima I lona tulaga masani. I le 2 Tupu 2:9-15 ina ua auina mai e le Atua nofoa afi faataavalevale ma solofanua afi, na latou pai i le eleele ma siitia Elia. Na pau ifo le ofu o Elia, ina ua punou Elisaia e ave le ofu, na pai ona lima I le eleele lea na pai iai le au mai le lagi, ma ua ia maua le faauuga. A e suesue i le galuega a Elisaia, ete iloa ai e faatasi lava ona faaaoga e Elisaia le ofu o Elia, e alu atu ai i le isi itu o le Ioritana. E na te lei faaaogaina le ofu o Elia ina ua ia faamaloloina le vai oona i le 2 Tupu 2:20-22, e na te lei faaaogaina foi e sueina le uluto'i na pau i le vai i le 2 Tupu 6:1-7. O le mana sa ia mauaina i ona lima ina ua pa'i i le eleele lea na pa'i iai le au mai le lagi, le nofoa afi faatavalevale a le Atua. I le Galuega 26:13, ina ua susulu atu le malamalama o le Atua i le auala i Tamaseko, fai mai le Tusi Paia e sili atu lona malamalama i lo le la i le aoauli. O le susulu lena o le Malamalama ma le Fetu o le Taeao. Ina ua afio mai o ia i le lalolagi ma pai i le eleele, e lei faapea e na o le pai o Paulo mai Tasesa i le eleele, na ia pau ai i luga. O le mafuaaga lena o so'o se solosolo na pai i lima o Paulo ma ofu na ia ofuina, na tutupu ai vavega.  Aua e te ula i eleele sa. Afai o lo'o e tu i luga o se eleele e te iloa e masani ona feafioa'i ai le Atua, ia e faaaogaina tatau ma tago e ave mea uma e te maua mai le Atua ae e te lei alu ese, i le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 13 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O le pelu o le Agaga (The Sword of the Spirit) Tauloto -Tusi Paia– Eperu 4:12  'Auā o lo‘o ola le afioga a le Atua, o lo‘o matuā galue fo‘i, o lo‘o sili fo‘i lona ma‘ai i pelu uma e fa‘atau ma‘ai itū, o lo‘o vaevae fo‘i e o‘o lava i le vavae‘eseina o le loto ma le agaga, o gaugātino fo‘i ma ‘a‘ano o ivi, o lo‘o fa‘amasino fo‘i i manatu ma filifiliga o le loto'. Faitauga – Tusi Paia – Mataio 4:1-11O le asō, o le a faaiʻuina aʻu aʻoaʻoga I le ofutau a le Atua i le vaai totoa lea i le vaega mulimuli o le ofutau. O le pelu o le agaga, e na o le pau lea o le auupega e faaaoga I osofaiga e pei ona tusia I le Efeso 6:10-17. E manino lava, o se auupega e taua tele, ma e tatau ona maua e fitafita uma a Keriso. O le pelu o le agaga, o Afioga lea a le Atua. I le itu faaleagaga, e lē tauina taua i auupega faaletino ae e faaaoga upu. O le auupega sili ona malosi i auupega uma e faaaoga i taua faaleagaga,  o le Upu a le Atua. O afioga a le Atua o se pelu malosi i fofoga o tagata faatuatua i le Alii. A e faaaogaina, e te faatoilaloina soʻo se malosiaga i le itu faaleagaga. O loo faamatalaina i le Eperu 4:12, o lenei pelu o lo‘o matuā galue fo‘i, o lo‘o sili fo‘i lona ma‘ai i pelu uma e fa‘atau ma‘ai itū.  O lenei auupega,  e avanoa mo oe i taimi uma, e faaaogaina i taua faaleagaga. A e iloa le faʻaaogaina o lenei auupega, e leai se malosi e mafai ona manumalo ia te oe. O le mea lea e tatau ai ona e silafia Afioga a le Atua ma e taulotoina. O so'o se kerisiano lava e lē suʻesuʻeina le Tusi Paia, e leai sona malosiaga i taua faaleagaga. A taumafai le tiapolo e lepeti lou soifua maloloina, e te tau atu e faaaoga le 1 Peteru 2: 24 ma tautau atu, ua e malolo i faalavalava o Iesu. A ia taumafai e osofai au tupe, taʻu iai e fa‘a‘atoa e lou Atua mea uma e matitiva ai e tusa ma le faula‘i o lona vi‘iga, ‘iā Keriso Iesu (Filipi 4:19). A ia taumafai e osofai i lau fanau, taʻu iai o lau fanau o le tofi mai le Alii ma faatonu e aveese ona lima mai fanau a le Atua (Salamo 127:3).  O afioga a le Atua e silisili atu i lo seisi lava upu, ma a e faaaogaina i so'o sau mataupu, e leai se mea a le tiapolo e mafai ona fai ua na o le talia. A e faaaogaina au lava upu e tau ai ma le tiapolo i taua faaleagaga, e le anoano iai le tiapolo. Peitaʻi, e lē mafai ona ia tuulafoaʻi i afioga a le Atua. Fai mai le Salamo 138:2 e faasilisili e le Atua ana afioga i lō Lona suafa. Ia e iloa le afioga a le Atua ma tauloto, aua a e feagai ma tulaga faigata, o le a e maua auupega e faaaoga e faatoilalo ai le tiapolo. Aua e te mafatia i lima o le tiapolo, o lena ua ia te oe le pelu o le Agaga - o se auupega e mautinoa e faatoilaloina ai le tiapolo i taimi uma. E tele le mana o loo i le Tusi Paia e sili atu i ou manatunatuga uma. Suesue ma faaaoga e faatoilalo ai le tiapolo, i le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 12 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Puloutau o le faaolataga (Helmet of salvation) Tauloto -Tusi Paia– Efeso 6:17  ‘'Ma ‘ia ‘outou ‘ave le puloutau o le fa‘aolataga, ma le pelu a le Agaga, o le afioga lea a le Atua. ' Faitauga – Tusi Paia – 1 Tesalonia 5:1-10O le a faaauau pea la'u aoaoga i le ofutau atoatoa a le Atua. O le puloutau o le vaega o le ofutau e puipuia le ulu. O lou ao po'o le ulu, o le vaega o lou tino e faailoa ai lou tagata, e pei ona faaaogaina I ata o pepa faamaonia. O le faia o le puloutau e faailoa ai o oe o le afafine po'o se atalii o le Atua ma ta'u atu ai I le tiapolo, ia mamao ona lima ma oe.  O le faanoanoaga ona o le tele o kerisiano faatuatua, e latou te aveese le puloutau pe o atu I nisi o faapotopotoga ona latou te lē mananao e iloa e tagata ua faaolaina. E taumafai e amio faatasi ma le lalolagi ae le manao e faaesea mai. Fai mai le Roma 12:2'‘Aua fo‘i tou te amio fa‘atasi ma lenei lalolagi, ‘ae peita‘i ‘ia liliuina i le toe fuata‘iina o ‘outou loto ‘ina ‘ia ‘outou su‘esu‘e pe se a le finagalo o le Atua, o mea ‘ua lelei, ma le mālie, ma le ‘ato‘atoa. ' A o'o ina musu se kerisiano e faailoa o ia o le atalii po'o se afafine o le Atua, ua ia aveesea le puipuiga o lona ulu, ma o se vaega taua tele o le tino, a o'o ina osofaia ma ta e seisi le ulu, e oti faafusei. E toatele tagata ua latou faama'amulu I le faaolataga ona o le taumafai e amio faatasi ma le lalolagi. Ia faamausali lou faaolataga I lou ta'uta'u lea o oe o le afafine po'o le atalii o le Atua I so'o se mea e te alu iai.  O le toto o Iesu na faamaligi i le satauro, o le mafuaaga lea ua tatou maua ai le meaalofa fua o le faaolataga. O I latou ua faaolaina o tagata o le malamalama ae lē o le pogisa, e pei ona faaalia I le faitauga o le Tusi Paia o le aso. O lea, e tatau ona e amio e pei o tagata o le malamalama i taimi uma. Fai mai le Mataio 7:16, e te iloa i latou ua faaolaina i o latou fua. Afai e amata ona e faailoa atu fua e lē mai le Atua, ua aveesea lou pulotau o le faaolataga, ma o se tulaga matuia lena pe a o'o mai aso mulimuli, pe a afio mai Iesu e siitia lana fanau, e na te ave na o I latou o lo'o faia pea o latou puloutau o le faaolataga. O le mafuaaga lea e tatau ai ona ‘outou galueaina pea lo ‘outou fa‘aolataga i le mata‘u ma le gatete (Filipi 2:12). Aua lava e te manatu o lo'o faia pea lou puloutau o le faaolataga ona o lena e te toaga I le lotu pe ona o oe o se faifeau. Suesue lelei po'o mausali lou faaolataga I taimi uma ma ia faamautinoaina o lo'o e tulai pea. Fai mai le 1 Korinito 10:12 o lē  o manatu o lo'o tu o ia, ina faaeteete ia, ina nei pau'. O lou puloutau o le faaolataga e faailoa ai o oe o le afafine poo le atalii o le Atua. Ia mautinoa o lo'o faia I taimi uma, I le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 11 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Talipupuni o le faatuatua (Shield of faith) Tauloto -Tusi Paia– Efeso 6:16  ‘Ia fa‘aopoopo i na mea uma ‘ona tago atu i le talipupuni o le fa‘atuatua, tou te mafai ai ‘ona tinei o ū fanafana mū uma lava a lē o lo‘o leaga' Faitauga – Tusi Paia – Mataio 21:18-22I nai aso ua tuanai atu, sa ou a'oa'o atu i ofutau atoatoa a le Atua. O le talipupuni o le faatuatua e mautinoa ai o le a lē mafai e u fanafana mū ona pa'i ia te oe. O lo'o atagia ai, e iai taimi e taumafai ai le ti'apolo na te osofaia lou soifua maloloina, o au tupe, o lau fa'aipoipoga ma isi vaega. E tatau ona e fa'aaogaina le talipupuni o le faatuatua e tineia ma tafiesea nei osofa'iga. O se Kerisiano e leai se fa'atuatua, e tele le lamatia I osofa'iga a le ti'apolo. E le gata i lea, o se Kerisiano e leai se faatuatua, e lē tatau ona manatu e na te maua se mea mai le Atua e pei ona tatou iloa i le Iakopo 1: 6-7. O le a iai mea e tutupu e taumafai e luluina lou fa'atuatua, o u fanafana mū na a le fili. E foliga e taufa'afefe mai ma peiseai e mafai ona faatoilalo ia te oe, peitai, a e u'u mau i le fa'atuatua ia Keriso, e te tineia ma tafiesea. O nisi taimi e tutu mai pei o ni mauga ua punitia lou ala. E tatau ona e faatonuina nei mauga e soloi esea i le faatuatua, ma e soloi esea lava. O se tulaga mata'ina i le talipupuni o le faatuatua, e mafai ona telē pe laititi. I le Mataio 8:26, o lo'o talanoa mai le Tusi Pa'ia i le fa'atuatua itiiti ma le faatuatua telē e pei ona iai i le Mataio 8:10. O le telē o lou fa'atuatua e fuaina ai le telē o u fanafana mū e mafai ona e tineia. O le mafua'aga lea e fai mai ai le Faata'oto 24:10: “Afai e te fa'avaivai i le aso vale, ua itiiti lava lou malosi.” Ina ia faaitiitia le avanoa e te vaivai ai I taimi o puapuaga, e tatau ona faamalosia lou faatuatua ae lei oo mai puapuaga. Fai mai le Iuta 1:20 ia outou  atiae ia te outou I lo outou faatuatua e silisili ona pa'ia ma tatalo atu I le Agaga Paia. Ia mautinoa e te tatalo I le Agaga Pa'ia I aso uma. Ma le isi itu, tatalo I le Agaga Pa'ia I minute ta'itasi, aua foi, e pau lena o le auala e mafai ai ona e tatalo e le aunoa e pei ona faatonuina mai i le 1 Tesalonia 5:17. E tupu foi le fa'atuatua i le fa'alogo i le upu o le Atua e pei ona ta'ua i le  Roma 10:17. Afai e te naunau e faatupula'ia  lou faatuatua, e tatau ona mautinoa e te su'esu'e i le Tusi Pa'ia i aso uma. E le gata i lea, ia e faalogologo i lauga mai auauna moni a le Atua i le tele o taimi, o se isi foi fesoasoani lena e fa'atupula'ia ai lou fa'atuatua. Ma le ala mulimuli e faatupu ai pea lou faatuatua, o le ui lea i tofotofoga, e pei ona ta'ua i le Tusi Pa'ia I le 1 Peteru 1:7. E ui ina tele kerisiano e le fiafia e feagai ma lu'itau, ae fai mai le Tusi Pa'ia, ia ‘outou manatu, o le mea e fiafia tele ai pe a maua ‘outou i tofotofoga ‘ese‘ese auā e fesoasoani ia lelei atoatoa lou tagata ia Keriso. (Iakopo 1:2-4). Ia faatupuina lou faatuatua ina ia mafai ona e tafiesea ma tineia u fanafana aasa a le fili, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 10 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Seevae o le talalelei (Shoes of the gospel) Tauloto -Tusi Paia– Efeso 6:15  ‘‘ma ‘ia fa‘ase‘evaeina o ‘outou vae i le sauniga o le tala lelei o le filemū.” Faitauga – Tusi Paia – Isaia 52:6-7I le faaauau pea o le tatou aoaoga i le ofutau atoatoa o le Atua, o le a ou talanoa atu I le vaega lona tolu o le ofutau o loo faamauina I le Efeso 6:10-17. O lenei vaega o le ofutau e taua, o ‘seevae I le sauniga o le talalelei o le filemu'. O le tulaga muamua e maitau mai, o le vaega lenei o le ofutau e fealualuai mai lea nofoaga I lea nofoaga ma tauave le talalelei. O lou puipuiga o lo'o I le talaiga o le talalelei. O le toatele o tagata lē talitonu ia Keriso e te aumaia I le faaolataga ia Iesu Keriso, o le faaitiitia foi lena o osofaiga a le fili e te ono aafia ai. Fai mai le Failauga 4:12, o le maea fo‘i e sautuatolu e lē vave motusia. Afai e na o oe le kerisiano I lou tuaoi po'o lou aiga, e tele avanoa e ono osofaia ai oe aua o loo siomio oe e tagata o le autau a le isi itu. Peitai afai e te manumaloina agaga o lou aiga ma ou tuaoi ia Keriso, e mautu lou puipuiga. A o'o ina sau osofaiga a le fili,o le a iai le autau e tutu ma oe e o mai faatasi e tatalo ma tuli ese le tiapolo. A e o'o I le tulaga ua vaivai I le faaleagaga, o le a iai le au uso e faamalosia ou lima ua gagase ma faamalosi ou tulivae ua vaivai (Isaia 35:3-4).  O le vaega o le filemu o lo'o I nei seevae e avatu ai le filemu ia te oe a'o e fealuai e talai le talalelei. O le a sau le tiapolo ia te oe ma so'o se mailei e faafefe ia te oe ina ia aua lava nei e talai atu le talalelei, peitai afai e te maua le filemu, e le mafai ona malo mailei a le fili ia te oe. Ua faapei le tiapolo o se leona tagi (1 Peteru 5:8) e faafefe I tagata ae le mafai ona ia aia se tagata. O le filemu e manaomia a'o e alu atu e talai le talalelei aua o le a e fetaiai ma sauaga. A'o e talai atu le talalelei, o le a e avatu le filemu i vaega o lo'o matua vevesi. O le mafuaaga lea i le Luka 10:5, a'o auina atu e Iesu ona au soo e talai le talalelei, na ia faatonuina i latou o le upu muamua lava latou te fai atu,  'ia iai le filemu i lenei fale'. O lo'o e faasoa atu le filemu, ae lē o le vevesi, ma o so'o se tagata e talia le talalelei, o le mea muamua latou te maua o le filemu i o latou loto.  Le au pele e, o iai ea ou seevae o le filemu? E te manumaloina ea ni agaga? E te manatu i le filemu e maua e lou atunuu pe afai o se tasi o agaga e te manumaloina mo Keriso o le a avea ma peresitene poo le palemia o le atunuu a taeao. Afai e te talaia le talalelei, o lo'o e faia mo lou lava puipuiga mautu. Tago i ou seevae o le talalelei o le filemu, ona e talai atu lea o le talalelei i se tagata se toatasi i le asō, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 9 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O le Ufi Fatafata O Le Amiotonu (The Breastplate Of Righteousness) Tauloto -Tusi Paia– Faataoto 21:21  ‘‘O lē ‘ua tausisi i le amiotonu ma le alofa, e maua e ia le ola, ma le amiotonu, ma le vi‘iga”. Faitauga – Tusi Paia – Kenese 39:6-12, Kenese 41:37-44O ananafi na ou amata talanoaga ai i le Ofu tau atoatoa a le Atua. O le asō, o le a ou faamatala ai le ufifatafata o le amiotonu, o le vaega o le ofu tau e puipuia lou loto. O le amiotonu o le fai lea o le mea sa'o e tusa ma ala o le Atua i taimi uma. A e amiotonu, e leoleoina lou loto mai togafiti a le tiapolo. O le taimi e te lē amiotonu ai, ua e aveesea ai lea puipuiga, ae tu'u saunoa lou loto i amioga agasala uma o le lalolagi ma o le amataga lea o le olaga fulitua. O le tiapolo e lamalama lava i lou loto; o le ala lea o le fai mai o le Faataoto 4:23;Ia sili ona leoleoina o lou loto i le leoleoina o mea uma; auā e tupu mai ai le amio. E mana'o le tiapolo e liliu ese lou loto mai le Atua, o le ala lea e faaosooso atu ai pea le agasala ia te oe i aso uma. Peita'i a mautū ma malu lou ufifatafata, e te lē faiaina. O le a fa'aaogā e le tiapolo ni faiga e lē foliga matuiā i lau vaai. E masani ona o'u fai atu, afai e lē leaga tele, o lenā ua leaga, fa'amamao ese mai ai. Afai e te faia aga e lē foliga leaga tele, ua e tatala lou loto e fai ai le agasala. E te toe malamalama ifo ua amata ona e faia tu ma aga na e fai mai e le taitai e toe faia; o le amataga lea ma le faasologa o le fulitua o le ‘au uso. Ua uma ona fa'ata'atia atu e le tiapolo ni mea e lē foliga leaga tele ia te oe, ma ua uma ona fau sou lafitaga e faatino ai? Taofi nei loa; o le mana'o o le tiapolo o le aveese o lou ufifatafata o le amiotonu ia avanoa ai lou loto mo ana osofaiga. Afai e leiloa le ufifatafata o se kerisiano ma osofai e le tiapolo lona loto, e fano ai lava i le taimi lea. Pau le ala e mausalī ai lou ufifatafata o le amiotonu o le faaumatia o ituaiga amioleaga uma mai lou olaga. O ou manatu e tatau ona taula'i i mea fa'aleagaga (Filipi 4:8). A e manatunatu i mea a le tino e sili atu i mea o le lagi, ua e i se tulaga lamatia. Peita'i a tumau lou mafaufau i mea fa'aleagaga, e faigata ona e toilalo pe a faaosoosoina oe e fai le amioleaga. O le ala lea o le fai mai o le tusi o Roma 8:6; Aua o le loto i la le tino o le oti lea, a o lē loto i la le Agaga o le ola lea ma le manuia. Le au pele e, aua ne'i avea mea faatauvaa o lenei lalolagi e tatā'ia oe i le oti fa'aleagaga. So'o se mea e foliga leaga ‘alo mamao ese ai auā na o le oti lona i'uga. Ia sili ona leoleoina lou loto. I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 8 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O le fusi o le Upu Moni (The Belt of Truth) Tauloto -Tusi Paia– Efeso 6:14  ‘‘O lenei, ‘inā tūtūmau ia ‘outou o fusia o ‘outou sulugātiti i le fa‘amaoni, ‘ia ‘o‘ofu fo‘i ‘outou i le ufifatafata o le amiotonu' Faitauga – Tusi Paia – Efeso 6:10-17I nai aso o soso'o atu nei, ou te mana'o e faamatala le tāua o le ofu tau atoatoa a le Atua o loo tusia i le Efeso 6:10-17. O le vaega muamua o le ofu tau o loo tusia, o le fusi o le Upu moni auā e aupito sili ona tāua. Fai mai le Tusi a Ioane 17:17; o Afioga Paia a le Atua o le upu moni lea. O Iesu Keriso le upu moni (Ioane 14:6). Ia e fusi le upu moni i lou sulugatiti, ia fusi faatasi ai ma isi uma o lou laei ma mea uma ua ia te oe. O i latou e soifua I le Upu moni e manumalō ì faafitauli o le olaga auā o le Upu moni e tu'u sa'olotoina i latou mai soosemea mai lenei lalolagi (Ioane 8:32).O le Upu moni e te maua ai manatu e sili mamao na i lo o le lalolagi (Salamo 119:100). O le mafuaaga lenei e tatau ai ona e ola e tusa ma le Upu a le Atua. A e faia faapea, e iloa uma e tagata e te poto auā e tulaga ese mea uma e te faia, ma e sili atu i au uo e lē iloa le Upu moni. O le tiapolo o le tamā o le pepelo (Ioane 8:44); o le a taumafai e pepelo iā te oe ma mimilo le Upu moni i lea taimi ma lea taimi. O le ala lea e tatau ai ona e iloa le Upu moni e te lē tosina ai i ana togafiti. I le Kenese 3:5, na fai le tiapolo ia Eva e le'i foliga faatasi ia ma le Atua e ui fai mai Kenese 1:27 na faia o ia i le faatusa o le Atua ia foliga ia te ia. Na ai e Eva le fua na fa'asāina auā na te le'i iloa lelei le Upu moni. I le Mataio 4:3, na fai le tiapolo iā Iesu e liliu ma'a e avea ma falaoa pe afai e moni o ia o le Alo o le Atua. E le'i fa'asesēina Iesu auā sa ia mautinoa o ia o le Alo o le Atua. A e lē mautinoa le Upu moni, e fa'asesē oe e le tiapolo, ma e sao loa iina le tiapolo, leiloa loa lou fusi o le Upu moni, o lo o taofia uma isi ou laei o le taua, ma leai ai sou ‘alofaga i osofaiga a le fili. Aua e te manatu e sau fa'aaliali le tiapolo ia te oe ma se ie uliuli ma ni seu i luga o lona ulu; o isi taimi e foliga mai pei se agelu o le malamalama (2 Korinito 11:14). E mafai na fai atu ia te oe, o le alofa tunoa o le Atua e ufiufi ai agasala uma ma e mafai ona e faia pea le agasala ae sao i le lagi. E mafai e le tiapolo ona la'u mai mafuaaga e ta'u atu ai ia te oe e leai se Atua, o le Atua e leaga, e lē alofa ia te oe. O pepelo uma nei na fa'aaogā e lē tiapolo mai le amataga e o'o mai i aso nei e fao ese ai fusi o le Upu moni mai tagata. Aua e te sesē i ana togafiti. O le Afioga Paia a le Atua o le Upu moni lea, so'o se mea e ese mai ai, e pepelo, aua ne'i fa'asesēina ai oe. I le suafa o Iesu Amene

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO FARAILE 7 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Tatalo mo Talavou (Prayers for youths) Tauloto -Tusi Paia– 1 Timoteo 4:12  ‘‘Aua ne‘i ‘ino‘ino se tasi i lou taule‘ale‘a, a ‘ia fai oe ma fa‘aa‘oa‘o i ē ‘ua fa‘atuatua, i le ‘upu, ma le amio, ma le alofa, ma le loto, ma le fa‘atuatua, ma le amio mamā. Faitauga – Tusi Paia – Failauga 12:1-5Tatalo 1.       Tama, faafetai mo talavou uma. Ou te matua faafetai I lou alofa le faatuaoia I talavou, o faamanuiaga ma le agalelei I talavou uma. 2.       Tama, faamolemole ia faatupuina le alofa i loto o talavou. Ia latou alolofa atu ia te oe e sili atu i lo seisi lava tagata po seisi lava mea i lenei lalolagi, i le suafa o Iesu. 3.       Tama, faamolemole taitai ma puipui i talavou uma mai ala e ono faaumatia ai i latou. Aua nei faatagaina le tiapolo e taufaasese iai latou ia savalali atu i le ala o le amiolētonu. Faaali atu le ala o le ola i talavou ma foai atu le alofa tunoa ina ia latou savavali ai. 4.       Tama, faamolemole ia e taofia so'o se fuafuaga a le tiapolo ia faaleagaina talavou ma faaumatia ai le lumanai o le Ekalesia, i le suafa o Iesu. 5.       Tama, ia faasaoloto i talavou uma mai so'o se fetuu ma taua uma i le agaga na latou maua e ala i matua, i le suafa o Iesu, Amene. 6.       Tama, faamolemole ia faauuina talavou i le mana faapitoa ia faia mea tetele. Ia faataga i latou ia siitia ma faalautele o latou tulaga ia matilatila mai i so'o se mea o galulue ai, i le suafa o Iesu. 7.       Tama, faamolemole, ia faaaogaina lelei tupulaga i le atinae o nuu ma atunuu. Ia galulue i latou i galuega lelei ma pisinisi lelei ma ia avea ma tagata aoga i o latou aiga ma nuu, i le suafa o Iesu. 8.       Tama, faamolemole foai le alofa tunoa i talavou e ola faapaiaina ai i lenei lalolagi agasala. Aua ne'i pauu i latou i mailei ma faaosoosoga a le fili e faia le agasala, i le suafa o Iesu. 9.       Tama, faamolemole foai i talavou uma i le Ekalesia le alofa tunoa e fai ai lau galuega ao avea ma talavou. Ia avea i latou ma faifeau e talai le talalelei, faifeau tausi Ekalesia faapea isi galuega i le Ekalesia. Ia tutulai mai e faia galuega matautia mo lau afio e sili atu i o latou tuaa, i le suafa o Iesu. 10.   Tama, faamolemole ia e talia mai tatalo a talavou e tusa ma lou finagalo. Ia faamalosiau iai latou ia faalatalata atu ia te oe, i le suafa o Iesu. 11.   Tama, faamolemole aua nei faataga nei talavou e latou te faia foi mea sese na faia e o latou matua. Avatu le alofa tunoa e faaumatia ai mea leaga o lo'o tuufaasolo mai i augatupulaga ma matua o talavou , i le suafa o Iesu. 12.   Tama, ia faatupulaia avanoa e aoaoina ai talavou uma i le iloa ma le malamala o le Tusi Paia, e faaaupegaina ia manumalo ma faamalosiau i isi tagata, ia avea ma fa‘aa‘oa‘o i ē ‘ua fa‘atuatua, i le ‘upu, ma le amio, ma le alofa, ma le loto, ma le fa‘atuatua, ma le amio mamā, i le suafa o Iesu e tatalo atu ai, Amene. 

Na fa'amanatuina le 62 tausaga o le malo tuto'atasi o Samoa e pei ona masani ai i le Aso 1 o Iuni.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 6 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Fa‘atigāina ona o Keriso (Sufferings for Christ) Tauloto -Tusi Paia– Filipi 1:29  ‘‘'Auā ‘ua foa‘ifuaina ‘iā te ‘outou ‘ona o Keriso, e lē na ‘ona ‘ia fa‘atuatua ‘iā te ia, a ‘ia fa‘atigāina fo‘i ‘outou ‘ona o ia. ' Faitauga – Tusi Paia – 1 Peteru 4:12-19Na fetalai Iesu I le Luka 9:23... “A fia mulimuli mai se tasi ‘iā te a‘u, ‘ia fa‘afiti o ia ‘iā te ia, a ‘ia ‘ave e ia lona satauro i aso fai so‘o, i le mulimuli mai ai ‘iā te a‘u.     Afai e moni ma faamaoni lou mulimuli ia Keriso, e tatau ona e sauni e faatigaina oe ona o ia. E leai se tasi e mulimuli ia Keriso e aunoa ma lona tauaveina o lona satauro. Atonu na saunoa atu se faievagalia ia te oe e lafoai lou ola ia Keriso, ona sologa lelei ma matagofie lea o mea uma. E moni o le a sili atu ona matagofie mea uma I lou olaga aua ua e tuuina atu lou ola ia Keriso.  Peitaʻi, e iai pea le amo e tauaveina. Na fetalai Iesu Keriso, a tatou o mai ia te ia, e na te amoina a tatou mafatiaga ma avega mamafa, ae na te le'i fetalai mai, o le a Ia tuua i tatou e aunoa ma se amo. Na fetalai Iesu i le Mataio 11:29–30, 29‘Ia ‘outou amoina la‘u amo ma ‘ia ‘outou fa‘aa‘oa‘o ‘iā te a‘u, auā o a‘u lē agamalū ma le loto maulalo; ‘ona maua lea e ‘outou o le mālōlōga mo ‘outou agaga. 30 Auā e ‘avegofie la‘u amo, o la‘u avega fo‘i e māmā ia.” Na fetalai Iesu o le a ia tuuina mai ia i tatou lana amo e tauave. E māmā ma avegofie lana amo i lo le amo na tatou amoina ae tatou te leʻi toe fanauina, peitai e iai lava le amo e tauave. O le mafuaaga e pauu ai le toatele o tagata pe a o'o mai tofotofoga, ona latou te le'i sauni e faatigaina ona o Keriso. E tatau ona matuā naunau e mulimuli iā Keriso ma faapea atu, e moni lava “Afai ou te fano, ou te fano ai pea” (Eseta 4:16) A e faia lenei mea, o le a tele lou malosi, ma e te lē faavaivai i aso o puapuaga ( Faataoto 24:10). O i latou uma e le faavaivai i aso o luitau ma puapuaga, e latou te fiafia i taui ma faamanuiaga e tele pe a mavae atu nei puapuaga. I le Kenese 39 ina ua mavae mea uma na fetaiai ma Iosefa i lima o ona uso, ona o'o mai ai lea o le tofotofoga sili i lona olaga; o le avā a lona matai ua manao la te momoe. Na faapea mai Iosefa; 'E faapefea ona ou faia lenei tulaga ma ou agasala ai i luma o le silafaga a le Atua? ( Kenese 39:9 ). Sa naunau o ia e feagai ma so'o se taunuuga e o'o mai, ae ia mulimuli ma usiusitai pea i le Atua. Sa alu Iosefa i le falepuipui, ae ina ua silasila atu le Atua ua ia amoina lana amo ma le loto atoa, ua saunia e le Atua le ala e feiloai ai ma Farao, ma e oo atu i le faaiuga o le Kenese 41, ua avea Iosefa ma Palemia o se malo pito sili ona tautaua ma tele le tamaoaiga i le lalolagi i lena taimi. O le faamoemoega o lou olaga e faalagolago i lau tali i lenei fesili: ua e sauni ea e te faatigaina ona o Keriso?      TataloTama, faamolemole, tuuina mai le alofa tunoa e aua ai nei ou faavaivai i aso o puapuaga ma luitau. Aumai lau amo ou te amoina seia oo i le iuga, I le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 5 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Pe a finagalo le Atua e faamanuia i a te oe (When God wants to bless you) Tauloto -Tusi Paia– Kenese 22:2  ‘‘Ona fetalai mai lea o ia, “‘ia e ‘ave lou atali‘i, o lou atali‘i e to‘atasi, o lē ‘ua pele ‘iā te oe, o Isaako lava ma e alu i le nu‘u o Moria; ma avatu ‘iā te ia e fai ma taulaga mū i lea mea i le tasi mauga ‘ou te ta‘uina atu ai ‘iā te oe.” Faitauga – Tusi Paia – 1 Tupu 17:8-16I le faitauga o le Tusi Paia o le aso, na alu atu Elia i le fafine ua oti lana tane i Sarefata, ua toe o lana meaai mulimuli o totoe. Fai mai le Tusi Paia I le Luka 4:25-26, sa toatele fafine ua oti a latou tane na iai, ae pau lea o le fafine na auina iai Elia. Ua faia aua ua finagalo le Atua e faamanuia ia te ia I se faamanuiaga e la le agaga. E ui na filifili e le Atua e faamanuia ia te ia, sa iai se mea sa tatau ona ia faia ina ia tino mai ai i le tino nei. Ina ua fai atu Elia e aumai lana meaai mulimuli, e mafai lava ona ia fai mai, ‘e te manao e ave le meaai mulimuli a se fafine ua oti lana tane ma lana tama? O oe ea o se tagata o le Atua'. Peitai, na usitai le fafine ua oti lana tane ma auina mai le meaai mulimuli ia Elia, ma na amata mai I le taimi lea, ua le toe iai se tulaga mativa ma le leai o se mea I lona aiga.  O le Atua e ona le lagi ma le lalolagi, e mafai ona ia maua so'o se mea e aunoa ma le manaomia o le fesoasoani a se tagata. Na ia faapea mai I le Salamo 50:10-12, a fia tausami I se meaai, e mafai ona ia faaaogaina povi e maua I mauga  e afe aua o ia e ana. Peitai e ui ina matautia ma ofoofogia le Atua, e iai taimi e fai mai ai I se tagata e foai atu se mea ia te ia. A ia faia lea tulaga, o loo ia finagalo e faamanuia I lea tagata. E mafai e le Atua ona tausia Elia e faaaogaina ai soo se auala, sa ia fafaga ia te ia e faaaogaina ai manulele mo le tele o masina. I le 1 Tupu 19:4-8, ina ua fiaai Elia ae ua pe le vai, na auina mai e le Atua agelu e fafaga ia Elia. E mafai e le Atua ona auina atu agelu e fafaga Elia. E le faapea o Elia na manaomia le fesoasoani, o le fafine ua oti lana tane i Sarefata na matua manaomia le fesoasoani. A finagalo le Atua e foai mai e tusa ma sou manaoga, ou te tatalo ia aua lava nei e tetee I lona finagalo.  I le 2 Tupu 4:8-17, e te vaai ai i le tala i le fafine i Sunema. Na ia vaai atu i le tagata o le Atua o ui ane, na faaosofia o ia e le Atua e valaaulia le tagata o le Atua e malolo atu mo se taumafataga. Na musu Elia peitai fai mai le Tusi Paia na ia taofiofi ia te ia. Sa iai se mea i totonu o lenei fafine o lo'o faapea, 'Aua nei alu ese le tagata o le Atua ae e te lei faamanuia ia te ia'. Na tausami Elia i le meaai ma na toe asia faafia lona fale mo se meaai. Na toaga lenei fafine e fafaga i le tagata o le Atua ma ua oo ina fausia se fale mo ia. Na iai lea o le aso na faamuta ai e le Atua le tulaga pa o lenei fafine ina ua tatalo Elia mo ia. Na faaosofia o ia e le Atua ma e ui na alu ai ana tupe, na ia maua se mea e le mafai e tupe ona faatauina. Ia e galue ma faalogo i le Atua i le taimi e finagalo ai e faamanuia ia te oe.  TataloTama, faamolemole, faataga a'u e faia le mea e tatau ona faia e maua ai lo'u faamanuiaga, i le suafa o Iesu, Amene.    

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 4 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Tagata matutua, tausia ma aoaoina talavou (Elders, raise the youths) Tauloto -Tusi Paia– 1 Samuelu 22:2  ‘‘Ua fa‘apotopoto atu fo‘i ‘iā te ia tagata uma o ē na tigāina, ma tagata uma ē na ‘aitalafu, ma tagata uma o ē ‘ua tigā le loto, sa fai o ia ma ali‘i ‘iā te i latou; sa ‘iā te ia pe ‘atoa se to‘afa galau o tagata.' Faitauga – Tusi Paia – 2 Samuelu 23:14-17A o talavou tagata, e latou te lagona, e mafai ona latou amoina le lalolagi i o latou tau'au. E gaioi e faaaogaina o latou malosi e a'ea mauga tetele. Ae e o'o mai le taimi ua latou le toe mafaia ona fai mea sa masani ona latou faia. I lena taimi pe a avea ma tagata matutua, ona latou mana'omia ai lea o ni talavou e fesoasoani ia i latou. A lava ona latou tapenaina lelei talavou, e leai se fa'afitauli, ae afai na latou taofiofi mea lilo ma puna'oa e aunoa ma le faasoa I talavou, o le a leai se fesoasoani mo i latou. Ina ua lata ona ou ‘ausia le 60 tausaga o lo'u matua, e toatele tagata ua olioli, ma sauniuni mo se fiafia tele. I lena taimi, ua latou lagona ua maualuga vaega ua ausia e le Ekalesia o le Redeemed Christian Church of God (RCCG) ma ua iai ona lala I atunuu e 50 o le lalolagi. A'o lea taimi ia te a'u, ua matua ou māfatia auā ua ou iloa o le 60 tausaga, ua toeititi maea lou aoauli ma ua aga'i mai lo'u tauafiafi. Sa ou tagi atu i le Atua i se tasi o po a'o ou savaliavli solo ma fa'apea atu I le Atua: 'Le Alii e, o lea ‘ea la'u mea o le a fai? Na e fetalai i lo'u tama fa'aleagaga o le a sopolia le lalolagi i le RCCG ma sa ou moemiti o le a tupu mai i lo'u vaitau. A o lenei o le a goto le la i lo'u ola, sei e silasila mai i le tulaga ua ou iai ma fesoasoani mai'. Ona fetalai mai lea o le Atua, “Atalii e, o a'u e pule i le goto ifo o lou la.”Faafetai le Atua, ua tuana'i atu le 20 tausaga, e le'i goto atu lava lo'u la. Ua tatou o'o mai i le asō aua sa a'oa'oina a'u e le Atua i le ala e tapenapena ai mo le tauafiafi. I le taimi na ou tusia ai lenei lesona, ua 197 atunuu o le lalolagi ua iai le Ekalesia RCCG. Ma e aofia ai ma ni atunuu ou te le i o'o iai. Peitai o lo o iai la'u fanau, o tagata, sa latou nonofo, a'oa'oina ma fa'a'auupegaina e le Atua e faaaogaina ai a'u. Ou te le o malolo i ni a'u foe, o lo o ou faia pea ni tapenaga ma galue malosi e sili atu i lo le muamua! O le mafua'aga lena e faatolu i le tausaga, pe a, o faia a matou sauniga o le Agaga Pa'ia, ou te filifilia talavou e aofia ai i latou e sili atu ma le lua sefulu tausaga, e laugaina le upu i le pulela'a, e fa'ailoa mai ai taleni fou, ia uuna'ia ma tapena i latou mo a taeao. Afai ua avea ‘oe ma se tagata matua, ia e faia se mea lelei mo oe lava, ia uuna'ia mai i luma talavou, ia tapena ma faa'au'upega i latou, ave iai latou avanoa e ta'ita'ia sauniga, ia auina atu i latou ma ia fa'amausaliina, aua a oo i le taimi ua avea ai oe ma tagata sinasina, o le a iai tagata i ou tua o le a faapea atu: “Malo lava, ua matou tutu atu i ou tua.”A'o e aga'i atu i le ‘ausia o faamoemoega o lou olaga, ia e mautinoa o lo'o e tausia ma a'oa'oina le tupulaga fai a'e, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 3 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: E tele atu I le alofa tunoa (More than grace) Tauloto -Tusi Paia– Roma 6:1  ‘'O lenei, se a ‘ea sa tatou ‘upu? Tatou te nonofo pea ‘ea i le agasala, ‘ina ‘ia fa‘atele ai le alofa tunoa? ' Faitauga – Tusi Paia – Ioane 5:8-14O le Atua o le alofa (1 Ioane 4:8), peitai o ia foi o le afi e maamaai (Eperu 12:29). E toatele tagata o lo'o I lona itu o le afi e maamaai, peitai o lo'o manatu I latou, o lo'o iai I le itu o lona alofa. Aua nei faaseseina oe e tagata o lo'o fautua atu o le taimi lava e avea ai oe ose afafine po'o se atalii o le Atua, e pule lava oe I lau amio. E masani ona fai faapea a latou faamatalaga, o loo tusia i le Tusi Paia, na tatou maua le alofa tunoa e ala ia Iesu (Ioane 1:17). Peitai, e le'i faapea mai le Tusi Paia, o Keriso o le alofa tunoa, aua foi o Keriso e sili ma tele atu I le alofa tunoa. Na ia auina mai le alofa tunoa, peitai e te le maua i le Tusi Paia se vaega o faapea o Iesu o le alofa tunoa.  Afai o Iesu ua na o le tumu I le alofa tunoa, semanu e faapea mai le Ioane 1:14 ‘ua tumu o ia i le alofa tunoa', ona gata ai lea iina, peitai na faaopoopo iai ma le ‘fa‘amaoni'. I le Ioane 14:6, na fetalai Iesu, ‘O a'u nei o le ala, upu moni ma le ola', peitai e lei faapea mai o ia o le alofa tunoa.  E iai taimi e fia malie ai la'u fanau, ona latou tusia lea o so'u ata komi o loo faia se fusiua ma le meafaaili lulu o loo u'u I lo'u lima. Tusa po'o le a le malie o le ata ua tusia, a silasila atu tagata I le fusiua ma le meafaili lulu I lo'u lima, e latou te iloa lelei o a'u o lo'o faatatau iai. E masani ona vaaia a'u o uu le mea faaili, ae le o a'u o se mea faili.  I le Tito 2:11-12, fai mai le Tusi Paia o le alofa tunoa na aumaia le faaolataga iai tatou, ma a'oa'oina I tatou ia tetee I le amioleaga ma tuinanau o le lalolagi. A amioleaga se tagata ma fusifusia tuinanau o le lalolagi ae faaaoga le alofa tunoa, o lena tagata ua ia teena le faaolataga na tuuina mai I le alofa tunoa, ma ua se'e atu I le itu o le afi maamaai o le Atua.  Le au pele e, ou te fautua ia te oe ia e maua le poto, olioli I le alofa tunoa o le Atua, ae aua e te faaaogaina ma le fa'alētatau. E ui o Iesu Keriso e tumu I le alofa tunoa, a faaaoga e le tagata e fa'alētatau, e faaalia e le Atua I lea tagata lona itu o le afi e maamaai. Fai lelei sau faaiuga mautu e te lē faaaogaina fa'alētatau le alofa tunoa o le Atua I lou olaga (Kalatia 2:21). O le alofa tunoa o le Atua e aoga e fesoasoani ia te oe e manumalo I le agasala, e le o se laisene e faaauau ai pea I le agasala.  Ia e faia mea tetele mo le malo o le Atua e faaaogaina ai le alofa tunoa ua foai mai ia te oe e ala ia Iesu Keriso. Faataitai I le aposetolo o Paulo, ua faapea mai o le alofa tunoa o le Atua na taitaiina o ia e faia mea uma na ia faia mo le Atua (1 Korinito 15:10). O le alofa tunoa o le Atua, e le o se alofaga e faia ai le agasala, I le suafa. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 2 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: E tauia ma faamanuia e le Atua (God rewards) Tauloto -Tusi Paia– Efeso 6:8  ‘o iloa e ‘outou o lē na te faia se amio lelei, e toe maua lea lava e ia mai le Ali‘i pe se nofo pologa o ia, po o se sa‘oloto.' Faitauga – Tusi Paia – Mataio 6:1-18I le silia ma le 50 tausaga ua ou auauna ai i le Atua, ua ou maitauina ai e tauia ma faamanuia pea e le Atua e lē aunoa i latou e foai atu ia te ia ma galulue mo ia. A fai e te ola fa'apaiaina, o oe o lona atali'i, e faafetai atu ia ia te oe mo so'o se mea e te faia mo ia. I ni tausaga ua mavae, sa o'u alu ai i Port Harcourt, o se taulaga I Nigeria I Saute mo se sauniga faa talalelei. Na fai mai le Atua ia te a'u e tatau ona o'u nofo i le fale o se uso sa ma fetaui i se fonotaga fa'avāomalō a tamā Full Gospel. E na o le pau lea o le taimi na ma feiloai ai ma lea tamā. Sa o'u valaau i le uso ma faailoa i ai le fetalaiga a le Atua ma sa ia alaga ma tagi i le olioli. Sa o'u nofo i le fale o le tamā lea ma sa sili lo'u fiafia i lana ulumatua, o se tama tino laititi. I se tasi aso a o o'u sauni o'u te alu i le sauniga, na taunuu mai le fanau a le uso mai le aoga ae lē i sau ai la'u uō. Sa o'u fesili i lona tamā poo fea o i ai le atali'i ae tali mai o loo tigaina i le falema'i, ua ia inu ina se mea oona a'o i le aoga. Na ou faalogoina i le taimi lea le fetalai mai o le Atua, “O le mafuaaga lenā na ou fai atu ai e te nofo iinā.” Na silafia e le Atua le puapuaga o lo'o agai mai i le fale o lenei tamā, o le ala lea na fai mai ai ou te nofo ai i lo latou fale. Na o'u iloa mulimuli ane, o le tamā lenei, ua uma ona fai i le latou mafutaga a tamā I le Full Gospel na te totogiina a latou galuega tāla'i uma o le tausaga atoa. Ona o lana taulaga, na finagalo ai le Atua e puipui ma lavea'i lona āiga mai le puapuaga. Sa ou alu o'u tatalo i le atali'i I le falema'i i lea afiafi ae o'u te le'i alu i le sauniga. Ina ua ou taunuu atu, na faailoa mai e le foma'i ua leai se faamoemoe e toe manuia le atalii, peita'i na ou tatalo pea mo ia, ma ou te toe fo'i atu i le fale ina ua uma le mafutaga, ua tu'u mai ai le atali'i ua tea mai i le falema'i ua manuia. Na fai taulaga le tamā i le Atua, ae taui faamanuia i ai le Atua ma lavea'i lona atalii mai le oti. E faamanuia ma tauia sautualasi e le Atua i so'o se taimi tatou te foa'i ai ia te ia mai le taele o tatou loto. I la tatou Tusi faitau o le asō, o le a e malamalama ai e ati le silafaga a le Atua i mea uma tatou te faia faalilolilo mo ia ma ia tauia oe fa'aaliali. E lē galo so'o se mea e te faia mo le Atua. Ua e faia ni mea mo le Atua e fa'atupu ai lona finagalo fia taui faamanuia ia fau ma soloi mo oe? I le suafa o Iesu. Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 1 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Tagi atu (Cry out) Tauloto -Tusi Paia– Salamo 34:6  ‘Na vala‘au atu lenei tagata ‘ua tigāina, ‘ona fa‘afofoga mai ai lea o le ALI‘I, ma na fa‘aola ‘iā te ia i ona puapuagā uma lava.'” Faitauga – Tusi Paia – 2 Tupu 6:1-7I la tatou tusi faitau o le asō, semanū e lē iloa e Elisaia le pa'ū o le to'i i le vai pe a na le tagi atu le auauna na fa'aaogaina mo se fesoasoani. O le tele o taimi e tatau ona o tatou tagi atu i le Atua se'ia tali mai o ia iā i tatou. E i ai tagata o le a fai mai e le mana'omia le tele o ni upu pe a e tatalo. E moni e silafia e le Atua mea uma, tusa pe ete le'i tagi atu, ae a e su'esu'e i le Tusi Paia, e te iloa ai le tele o taimi e tagi atu ai tagata i le Atua. I le Salamo 120:1fai mai Tavita; “Na o'u valaau atu I le Alii i lo'u puapuaga, na ia tali mai fo'i iā te a'u.” Fai mai fo'i le fai Salamo i le mataupu 77:1; “Na ou alaga atu i le Atua i lo'u leo,” e lē o fai mai, “o lo'u loto” e pei ona fai mai le toatele e mafai ona tapuni lou fofoga ae tagi atu lou loto. Fai mai Tavita, “Na o'u valaau i le Alii i lo'u leo; ua fa'afofoga mai fo'i o ia iā te a'u mai lona mauga paia” (Salamo 3:4). O'u te tatalo mo oe; so'o se taimi e te tagi atu ai i le Atua, e faafofoga mai o ia iā te oe, i le suafa o Iesu. Peita'i e tasi le mafuaaga e mafai ona taofia le tali mai o le Atua iā te oe, o le agasala. Fai mai le Tusi Paia i le Salamo 66:18; a o tatou manatu i se agasala i o tatou loto, e lē fa'afofoga mai le Atua iā i tatou. Peita'i, a salamō le tagata agasala ma tagi atu i le Atua mo lona alofa mutimutivale, e faafofoga mai o ia. I le Salamo 34:17, fai mai Tavita; “Ua alalaga e ua amiotonu, ona faafofoga mai ai lea o le Alii; ua ia lavea'i mai fo'i iā te i latou ai o latou puapuaga uma.” Afai ua e sauni e tagi atu i le Atua i le asō, na te lavea'iina oe mai ou puapuaga uma lava. Ou te manatua a o o'u faiaoga i le Iunivesite o Lagos i le tausaga 1969, na sau se tagata ma fai mai iā te a'u, “E faapenei ona fai e tagata Lagos, latou te ave tupe i se perofeta ina ia anapogi ma tatalo mo i latou. E tatau fo'i ona e faia faapea.” Sa o'u mafaufau ifo ia te a'u, “Tagata lē malamalama, na o le ave e le perofeta o tou tupe ma nofonofo e leai sana mea e faia.” Faafetai i le Atua e mafai ona o tatou valaau sa'o iā te ia ona tali mai lea iā i tatou. Fai mai Isaia 59:1-2;Fa'auta, e lei fa'apu'upu'uina le aao o le Alii, ia le mafa'aola; e lē tutuli fo'i ona taliga, ia lē ma fa'afofoga. A e peitai o a outou amio leaga ua fai ia ma pupuni i le va o outou ma lo outou Atua, o a outou agasala fo'i ua ‘alo ai ona fofoga ia te outou, ua ia lē fa'afofoga mai ai.” E te lē tau totogia se isi e tatalo mo oe. Pau tulaga e te mana'omia, o le faatuatua i le Atua ma le ola fa'apaiaina; so'o se taimi e te tagi atu ai i le Atua, e tali mai o ia iā te oe. Ave lou faafitauli o loo e mafatia ai i le Atua i le tatalo I le asō. I le suafa o Iesu. Amene.

Poliția britanică a anunțat vineri că cinci bărbați, printre care un cetățean britanic, au fost inculpați în legătură cu presupuse activități ostile statului, menite să aducă beneficii Rusiei.

Nu avem o ediție obișnuită de Upgrade 100 Live Talks, ci una de Digitalination cealaltă producție a noastră - o realizăm împreună cu Aspen Institute România, și al cărei moderator cu normă întreagă este colegul Radu Puchiu, expert e-guvernare.  Deși suntem ultimii din Europa la digitalizare, vestea aparent bună ar fi că avem un Plan Național de acțiune privind deceniul digital. Ce cuprinde el, cum reușim să recuperăm decalajele și să ne atingem țintele pentru 2030?  Vei afla din această ediție de la Mirela Mărcuț, Head of Policy @ Transilvania IT Cluster dar și fondatoarea digitalpolicy.ro.  Mirela Mărcuț este și lector universitar doctor la Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea, unde predă discipline legate despre influența Internetului și a tehnologiilor digitale în relațiile internaționale și politici digitale.  În 2015, a obținut titlul de doctor în relații internaționale și studii europene la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, iar din 2016 activează în domeniul academic.  Cercetările sale se axează pe politici digitale și guvernanță cu accent pe Uniunea Europeană. În 2017, a obținut bursa Henri Rieben a Fundației Jean Monnet pentru Europa pentru a cerceta începuturile societății informaționale în Europa în arhivele lui Jacques Delors.  De asemenea, în 2020 a obținut o bursă DAAD de cercetare postdoctorală pentru a cerceta guvernanța orașelor inteligente din Germania.  Timpul liber și-l dedică articolelor de pe digitalpolicy.ro, unde traduce politicile digitale pe înțelesul tuturor.

Uniunea Europeană se pregătește să-și extindă sancțiunile împotriva Iranului ca răspuns la atacul Teheranului asupra Israelului. Presa internațională comentează declarațiile înaltului diplomat al UE Josep Borrell, după o videoconferință de urgență a miniștrilor de externe ai blocului. Le Figaro amintește că în iulie 2023, Uniunea Europeană a adoptat măsuri restrictive din cauza sprijinului militar al Iranului pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv prin impunerea unei interdicții privind exportul din UE către Iran de componente utilizate la fabricarea dronelor.Ideea, susținută în special de Franța și Germania, ar fi extinderea la alte tipuri de armament, precum rachetele, chiar dacă UE nu are în prezent nicio dovadă că rachetele iraniene sunt folosite în bombardarea orașelor și a infrastructurii din Ucraina.Actualul regim de sancțiuni, care privește în prezent doar Iranul, ar putea fi extins și la aliații Teheranului din Orientul Mijlociu, precum Hezbollah din Liban sau rebelii Houthi din Yemen, a mai explicat șeful diplomației europene.Potrivit Euronews, un alt instrument potențial de a exercita presiuni asupra Iranului ar putea fi reimpunerea sancțiunilor pentru activitățile sale nucleare.Acordul nuclear din 2015, prin care Iranul a demontat o mare parte din programul său nuclear în schimbul unei renunțări occidentale la sancțiuni în valoare de miliarde de euro, include o clauză negociată de Statele Unite care permite „restabilirea” sancțiunilor dacă Teheranul este suspectat că a încălcat acordul.Statele Unite au încercat să reintroducă sancțiunile în 2020, dar au fost chemate la reținere de alți semnatari - inclusiv Franța și Germania - care au spus că această mișcare nu este posibilă, având în vedere că administrația Trump se retrăsese din acordul nuclear în 2018.FrustrareReuters transmite că Josep Borrell a exprimat, de asemenea, critici puternice față de conduita Israelului în războiul din Gaza.Israelul a respins astfel de acuzații, iar oficialii israelieni și-au exprimat iritarea față de criticile repetate ale lui.Unele state membre ale UE și-au exprimat, de asemenea, frustrarea față de criticile sale la adresa Israelului, în timp ce altele i-au oferit un sprijin puternic.The Guardian atrage atenția asupra comentariilor șefei diplomației germane, Annalena Baerbock. Aceasta a observat că un număr de jucători la nivel european au spus că vor arunca o altă privire asupra extinderii unui regim de sancțiuni al UE existent împotriva Iranului, care vizează producția de drone.Comentariile lui Baerbock au venit în timp ce șefa trezoreriei americane Janet Yellen a sugerat și ea că Washingtonul și-ar putea extinde și regimul de sancțiuni împotriva Iranului.Iar Financial Times comentează că ”există trei domenii de interes pentru capitalele europene: condamnarea Iranului și exprimarea solidarității cu Israelul; întocmirea planurilor de eventuale sancțiuni; și folosirea oricărei pârghii posibile asupra Teheranului pentru  a-l convinge să detensioneze situația”.Potrivit ziarului oficialii UE au avut „o cantitate enormă de contacte” cu omologii iranieni în ultimele zile, potrivit unor persoane familiare cu apelurile. Toate acestea, în încercarea de a „pune stavilă” ostilităților. Acestea au inclus o conversație între șeful diplomatului UE Josep Borrell și ministrul de externe iranian Hossein Amir-Abdollahian, în care Teheranul a fost îndemnat „să nu escaladeze în continuare”.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 6 APERILA 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: E ono lamatia oe i le faauuga (The anointing can be dangerous) Tauloto -Tusi Paia– Salamo 105:15 “Ua fa‘apea atu i ai, “‘Aua le tago i ē ‘ua ‘ou fa‘au‘uina, ‘aua fo‘i le agaleaga atu i a‘u perofeta.” Faitauga - Tusi Paia: 2 Tupu 1:9-12 Afai e faafoe lelei le fa'au'uga, e tutusa lona aogā ma le eletise pe a sa'o ona fa'aaogā. A fa'aaogā ma le faaeteete le eletise, e maua mai ai le malamalama ma le vevela pei uma lava o le masini faavevela meaai poo le microwave, peita'i a lē faaeteete e mafai ona faaleagaina ai se soifua. A sa'o ona fa'afoe ma tauave, e mafai e le fa'au'uga ona gausia amo, e pei ona tusia i le Isaia 10:27. Peita'i a sesē ona fai e mafai ona maliu ai se isi. Afai e taalo se uso i le eletise, e sipaka.I le 2 Tupu 1:9-12, na auina atu e se tupu ni fitafita e saisai Elia, e alu a'e le ta'ita'i ‘au o nofo le tagata o le Atua i le tumutumu o le mauga. Na fai atu le ta'ita'i ‘au, “Le tagata o le Atua e, sau i lalo.” Na tali Elia, “O lona uiga e te iloa o a'u o le tagata o le Atua ae e tautala mai iā te a'u faapea? Mu nei loa i le afi.” Na alu ifo le afi mai le lagi i le taimi lava lea ma mu ai le ta'ita'i'au ma ana fitafita. Ina ua fiu le tupu e tatali ana fitafita nei e to'a limasefulu tasi ua lē toe fo'i mai, na ia toe auina atu isi fitafita e to'a limasefulu ma lo latou ta'ita'i. Na taunuu le ta'ita'i ma ia vaaia lefulefu i le nofoaga sa i ai le tagata o le Atua. Na sili atu fo'i lona lē fa'aaloalo ia Elia ina ua faapea atu, “Le tagata o le Atua e, sau vave nei i lalo.” Na faapea fo'i ona valaau e Elia le afi e mu ai le ta'ita'i ma lana ‘au. A lē fa'aaloalo tagata i le fa'au'uga, e ono ma'uma'u ai o latou ola.I ni tausaga ua mavae a'o pulea e le malosi fa'a fitafita le atunuu o Nigeria, ona mana'o lea o le fitafita sa avea ma ao o le mālō i lenā taimi e avea ia ma ta'ita'i fa'a Temokalasi. Na fai i ai ana faufautua fa'aleagaga, o le fuafuaga o loo mana'o e fai e lē mafai ona taunuu, ona o se tagata e igoa ia Adeboye o lo'o tatalo mo lona atunuu, i le Redemption Camp (ua igoa nei o le Redemption City). Sa ou i le nofoaga tatalo ae alu atu se tasi o la'u fanau sa maua le faamatalaga fai mai, “Tamā ua tatau ona e alu ese vave nei, la ua omai iā te oe.” E ui o a'u o le tagata fa'au'uina, ae na o'u atuatuvale. O le tulaga lelei e le'i i ai lo'u toalua ina ua maua atu le tala. Mulimuliane i lea po na o'u fai i ai ou te fia alu e tatalo. A o o'u tatalo na faaali le Atua i lo'u loto e faapea; “Aua e te popole i le fitafita, ua iā te a'u le faafitauli.” E ui o le masina lea, o Iuni, na fetalai le Atua ou te fai i tagata e taufai faamanuia le tausaga fou i le sauniga o le Agaga Paia. Na fai le sauniga o le Agaga Paia i le Aso Faraile, ae o'o atu i le Aso Sa, ua aveese tumau le ta'ita'i fitafita sauā.Aua e te talasua i le fa'au'uga. O le tasi o measesē matuiā e fai e i tatou o kerisiano, ua tatou manatu māmā i le fa'au'uga. A mafuta tagata ma se auauna fa'au'uina a le Atua, e loto maulalo, e i ai a le avanoa e faamaualuga ai i ai, ma e mata'utia le leaga o lea tulaga. Aua ne'i e taalo i le fa'au'uga. I le suafa o Iesu. Amene.