Podcasts about presa

Más agua para Ciudad Victoria, inician nueva línea del acueducto  EU se opone a llamado internacional para detener la hambruna en GazaMás información en nuestro Podcast

Dani Blanco entrevista al presidente del Rayo Vallecano, el día antes del partido de Conference League

See omnystudio.com/listener for privacy information.

Noticias del día. Crece el descontento por el Villarreal-Barcelona de Miami. Entrevista a Martín Presa, presidente del Rayo Vallecano.

Titulares. Crece el descontento por el Villarreal-Barcelona de Miami. Tiempo de Opinión. Entrevistas a Martín Presa y Alessio Lisci. Actualidad del Barcelona. Previa de la primera jornada. Tomás Guasch: Yo estuve en la Euro 96 con Javier Clemente.

El presidente del Rayo Vallecano charla con Álvaro Benito en sintonía de la SER.

Entrevista a Raúl Martín Presa, presidente del Rayo Vallecano. Además, novedades arbitrales en el fútbol español y, por último, 'Carrusel Mercato', con isabel Pacheco.

Los miembros de 'El Sanedrín' analizan la llegada de Franco Mastantuono al Real Madrid. Además, Raúl Martín Presa repasa toda la actualidad de su Rayo Vallecano y, por último, novedades en el arbitraje español para la temporada 2025/26 en LaLiga.

Scepticism în Europa după declarațiile lui Donald Trump potrivit cărora șeful statului american se va întâlni cu omologii săi Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Perspectivele păcii rămân îndepărtate, sunt de părere comentatorii. ”Există incertitudine în Europa cu privire la ce înseamnă acest lucru pentru Ucraina”, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung: ”Kremlinul nu vrea ca Ucraina să participe la discuții”. Le Point constată la rândul său că șeful statului american și-a exprimat satisfacția față de întâlnirea dintre trimisul său, Steve Witkoff, și Vladimir Putin, descriind-o ca fiind „foarte productivă” și asigurând că va duce la „mari progrese”. Cu toate acestea, o întâlnire între Putin și Trump nu este încă definitivată. Perspectivele pentru Ucraina nu s-au îmbunătățit deloc, consideră ziarul belgian Le Soir: „Nici măcar președintele SUA însuși nu crede cu adevărat în efectul acestor amenințări, iar mediile Kremlinului încearcă deja să minimizeze amploarea măsurilor posibile. Oare ce truc va mai scoate Kremlinul din pălărie pentru a face furtuna să treacă? Oricum ar fi, perspectiva unei «păci juste și durabile» în Ucraina pare încă departe.” (Sursa: Eurotopics) Potrivit Politico, nu este clar ce înseamnă întâlnirea planificată cu Putin pentru termenul limită al lui Trump, care expiră vineri. Trump a amenințat cu impunerea de sancțiuni împotriva țărilor care cumpără energie rusească Trump a promis că va pune capăt războiului din Ucraina „în prima zi” a celei de-a doua președinții. Însă Rusia a blocat discuțiile de pace, înfuriindu-i atât pe negociatorii ucraineni, cât și pe cei americani”. ”Așteptările sunt scăzute pentru o soluționare până vineri - când expiră termenul limită al lui Trump”, apreciază și BBC:   ”Rusia și-a continuat atacurile aeriene la scară largă asupra Ucrainei, în ciuda amenințării cu sancțiuni din partea SUA. Pe măsură ce presiunea crește, Trump a semnat miercuri un ordin executiv care impune un tarif de 25% la importurile indiene, din cauza achizițiilor de petrol rusesc. Înainte de a prelua mandatul în ianuarie, Trump a declarat că va putea pune capăt războiului într-o zi. Conflictul a continuat, iar retorica sa față de Moscova s-a înăsprit de atunci. Trei runde de discuții dintre Ucraina și Rusia la Istanbul nu au reușit să aducă războiul mai aproape de sfârșit”. Iar în Polonia, Gazeta Wyborcza notează că ”oficialii americani ezită să discute detalii specifice. În timpul unei conferințe de presă președintele SUA a refuzat să spună cât de aproape sunt părțile de un acord privind încheierea războiului. „Nu vreau să vorbesc despre asta. Am mai fost dezamăgit”, a recunoscut președintele SUA. Când jurnaliștii l-au întrebat pe Trump dacă Putin îl minte, acesta a răspuns că va afla „în câteva săptămâni”. Anterior, pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump comentase întâlnirea dintre trimisul său și Putin, descriind-o ca fiind „foarte fructuoasă”.

Presa internațională privește către București, unde au loc funeraliile fostului președinte Ion Iliescu. Un simbol al tensiunilor din tranziția postcomunistă a țării, spun comentatorii. The Irish News amintește că Ion Iliescu ”deținea autoritatea militară de facto în timpul revoltei anticomuniste și a preluat puterea după ce dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost executați pe 25 decembrie 1989”. Iată cum îl descrie pe fostul președinte al României RTBF, televiziunea publică francofonă belgiană: ”Admirat pentru integritatea sa, dar criticat pentru persistența unui sistem clientelar, Iliescu a fost urmărit penal fără condamnare pentru „crime împotriva umanității” legate de violențele din 1989 și 1990. El rămâne o figură la fel de criticată pe cât este de apreciată, un simbol al tensiunilor din tranziția postcomunistă a țării”. Fostul președinte al României, Ion Iliescu a fost considerat mult timp „tătucul” națiunii române, notează Le Figaro.  ”Dar el a fost acuzat și de faptul că este responsabil pentru tranziția haotică a țării est-europene de la comunism la democrație”. Potrivit South China Morning Post, ziar care apare la Hong Kong,  ”Iliescu a fost o figură controversată pentru națiunea de la Marea Neagră, deoarece a fost cândva protejatul lui Ceaușescu. Unii au spus că a contribuit la împiedicarea unei tranziții mai rapide către o piață liberă, în încercarea de a păstra puterea și de a menține un status quo care era în general corupt. El a recunoscut complexitățile tranziției. Iliescu a câștigat un al treilea mandat, din decembrie 2000 până în decembrie 2004, timp în care România a finalizat negocierile de aderare la Uniunea Europeană, o piatră de hotar atinsă în 2007. Aceasta rămâne cea mai importantă realizare politică a națiunii, de la căderea comunismului. România a aderat la NATO în ultimul său an de mandat”. Deutsche Welle punctează, la rândul său:   ”Ca șef de stat, a transformat cu succes Frontul Salvării Naționale, care preluase conducerea după căderea lui Ceaușescu, într-un punct de întâlnire pentru foști funcționari ai Partidului Comunist, colaboratori ai serviciilor secrete, acoliți ai lui Ceaușescu și foști directori de întreprinderi. Cu toate acestea, Iliescu nu a putut împiedica societatea românească să se democratizeze lent, împotriva sa. La sfârșitul anului 1996, el și partidul său au fost înlăturați de la putere, prima schimbare de regim cu adevărat liberă și legitimată democratic din istoria României. Iliescu s-a resemnat cu inevitabilul și nu a mai apelat la violență. Mai târziu, în 2000, a revenit în forță și a salvat România de ideologul fascist al României Mari, Corneliu Vadim Tudor. Iliescu ar fi vrut să intre în istorie ca un simbol al acestei reconcilieri, dar nu s-a întâmplat. Morții de după fuga lui Ceaușescu precum și victimele mineriadelor instigate de Iliescu au umbrit orice contribuții pentru care l-ar fi putut onora”.  

Vineri expiră ultimul termen fixat de președintele american Donald Trump pentru ca Rusia să accepte o încetare a focului în Ucraina. Între timp, trimisul special al Casei Albe urmează să ajungă la Moscova. Presa internațională evaluează șansele acestei misiuni. După cum notează La Stampa ”emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, este așteptat la Moscova, după ce optimismul lui Trump s-a evaporat odată cu eșuarea negocierilor ruso-ucrainene de la Istanbul. Termenul limită dat de Trump a fost scurtat de la 50 la 10 zile după recentele bombardamente ale Rusiei asupra orașelor ucrainene”. Ultimatumul expiră vineri, iar Andriy Yermak, șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, a scris în The Washington Post că în această săptămână «lumii i s-ar putea oferi o oportunitate de a pune capăt războiului»”. (Sursa: Eurotopics). Publicația americană The Hill amintește la rândul său că   ”președintele este din ce în ce mai frustrat de faptul că Vladimir Putin i-a ignorat apelurile pentru un acord de pace. Ultimul termen limită pentru Moscova ar expira tehnic vineri, deși Trump s-a dovedit flexibil în ceea ce privește impunerea de tarife vamale asupra țărilor terțe”.   Potrivit analizei revistei Newsweek, trimiterea lui Witkoff ”este probabil menită să adauge o presiune suplimentară asupra Moscovei. Cu toate acestea, de la amenințările președintelui SUA, retorica de la Kremlin a sugerat că nu s-a schimbat  nimic în strategia de război. Witkoff, un magnat imobiliar, s-a întâlnit deja cu Putin de mai multe ori la Moscova, dar liderul rus a respins în repetate rânduri planurile americane de încetare a focului”. Potrivit expertului consultat de publicația americană, ”Putin nu este pregătit să oprească războiul și nu va renunța la cererile sale ca Ucraina să predea părțile rămase din regiunile Donețk, Herson și Zaporijia, pe care le are încă sub control”. Expertul a spus că ”accentul pentru SUA ar trebui să fie acela de a închide lacunele care permit Rusiei să genereze venituri din vânzările de petrol și că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a finanța ajutorul militar pentru Ucraina”. Expertul consultat de RBC Ucraina nu exclude posibilitatea ca ”rușii să fi testat, prin canale diplomatice închise, propunerea de a discuta și de a găsi un teren comun. Witkoff va fi cel mai probabil folosit doar ca instrument. Spre deosebire de vizitele anterioare, este puțin probabil să transmită vreun mesaj de la Trump. Sarcina sa principală va fi să primească ceva de la Putin și să i-l transmită lui Trump. Aceasta ar putea fi foarte bine viziunea Rusiei asupra modului de a se pune capăt războiului - o propunere în baza căreia rușii ar fi dispuși să vină la masa negocierilor. În acest context, Politico observă că Vladimir Putin trage de timp. El ”ezită să răspundă ultimatumului lui Donald Trump pentru un armistițiu. Kremlinul continuă să încetinească orice posibile negocieri de încetare a focului cu Kievul, purtătorul de cuvânt afirmând că președintele rus Vladimir Putin „nu exclude” o întâlnire cu omologul său ucrainean - dar numai după ce se vor efectua „lucrări” încă nespecificate”.

Boa terça, angulers! Bolsonaro está em prisão domiciliar. Alexandre de Moraes decretou sua prisão pro descumprimento das medidas cautelares impostas com o uso da tornozeleira eletrônica. Deu tempo do assunto da semana entrar no #295! Depois, tratamos do tarifaço, preciso para entrar em vigor nesta quarta, dia 6, depois de mais um adiamento. Além disso, mais de 700 itens foram isentados das tarifas extras e debatemos também a aplicação da Lei Magnitsky em Alexandre de Moraes. No terceiro bloco, a prisão de Carla Zambelli na Itália e os próximos passos para a extradição. Por fim, a despedida precoce de Dona Jacira, mãe de Fióti, Emicida, Katia e Katiane, escritora, artista plástica. Uma sábia que deixará saudade! Sirva-se!Cortes do episódio em vídeo no @angudegrilo no Instagram e Tiktok! Siga, curta e compartilhe! Edição e mixagem: Tico Pro @ticopro_Redes sociais: Claudio Thorne @claudiothorneCortes em vídeo: Nathália Dias Souza @natdiassouza

Conhecida como "Criança Selvagem", Genie passou a maior parte de sua infância trancada em um quarto escuro, sendo maltratada e privada de cuidados básicos. Seu caso é conhecido como um dos piores casos de negligência infantil da história dos Estados Unidos. #514

Na última sexta-feira (1°), a Justiça italiana manteve a prisão da deputada Carla Zambelli (PL-SP). Ela era considerada foragida desde junho, quando foi condenada pelo STF a 10 anos de prisão por envolvimento na invasão dos sistemas do Conselho Nacional de Justiça. Ela deixou o Brasil em maio, passou pelos EUA e se mudou para a Itália. Zambelli foi presa no dia 29 de julho em Roma, quando autoridades cercaram o prédio em que ela estava para evitar que a deputada licenciada fugisse. Zambelli, que tem cidadania italiana, diz querer cumprir pena na Itália. O Brasil pediu a extradição dela. Para explicar como funciona o processo de extradição e as próximas etapas após a Itália confirmar que Zambelli vai continuar presa, Alan Severiano conversa com Vladimir Aras. Integrante do Ministério Público há mais de 30 anos, Aras foi secretário de cooperação internacional da Procuradoria-Geral da República de 2013 a 2017. Ele responde se o fato de Zambelli ter cidadania italiana muda algo no processo – e compara o caso dela com o de outros brasileiros presos no país, e de estrangeiros detidos no Brasil. Depois, Alan recebe Octávio Guedes. Colunista do g1 e comentarista da GloboNews, ele fala o que pode acontecer com o mandato da parlamentar. O presidente da Câmara, Hugo Motta, afirmou que a Casa vai avaliar a cassação de Zambelli. Guedes responde qual a situação política da deputada dentro da Câmara.

În doar câteva luni, Donald Trump a majorat tarifele medii impuse de Statele Unite restului lumii de la 2,5% la aproximativ 17% - cu 15% pentru Uniunea Europeană. Incertitudinea rămâne ridicată. Presa internațională analizează primele efecte ale acestui șoc economic. În Le Monde, economistul-șef al Axa vorbește despre efectele taxelor vamale impuse de Donald Trump. AXA este una dintre cele mai importante instituții financiare la nivel mondial, cu sediul la Paris: ”Cine va suporta costurile? Sunt americanii, dar încă nu știm care. Angrosiștii și-ar putea reduce marjele de profit, comercianții cu amănuntul și-ar putea reduce și ei marjele sau nivelul prețurilor de consum va crește, cu un impact direct asupra consumatorului. Întrebarea este dacă măsura va funcționa pentru balanța comercială și veniturile Statelor Unite. Citeste siDisputa tarifară dintre SUA și UE a fost soluționată, dar cu ce costuri? Ei bine, nimic nu este gratuit, spune economistul șef al Axa: fie tarifele funcționează, reechilibrând balanța comercială, dar apoi volumul importurilor va scădea. Și, odată cu aceasta, veniturile din taxe vamale. Sau nu funcționează, și Trezoreria va primi o sumă uriașă, dar balanța comercială va continua să se deterioreze. Pe termen scurt, efectul poate fi pozitiv pentru deficitul SUA, dar până la sfârșitul anului 2026,  nimic nu este sigur”.   Și totuși, putea Uniunea Europeană să obțină un acord mai bun? Pesimismul european față de acordul cu Trump este nejustificat. Este probabil tot ce ar fi putut realiza UE, conchide o analiză a publicației The Conversation:   Cei mai mari câștigători ai acestei înțelegeri sunt producătorii auto din Europa. SUA au redus diverse taxe specifice sectorului pentru bunuri precum aeronave, mașini și piese auto la plafonul de 15%. Aceasta reduce efectiv tarifele pentru mașinile fabricate în UE (de la 27,5%). Între timp, producătorii auto americani se bazează în mare măsură pe piese din Mexic și China - încă supuse unor tarife mai mari. Acest lucru face ca vehiculele din UE să fie mai competitive pentru consumatorii americani decât mașinile „americane” care se bazează pe piese de peste hotare. Faptul că UE a evitat cel mai rău scenariu și a protejat sectoare cheie sugerează nu un triumf, dar limitarea influenței lui Trump. De la anunțul acordului, imaginea care a rezultat din partea multor lideri europeni a fost una sumbră. Este adevărat, UE nu a câștigat - dar a supraviețuit. Și acest lucru, deocamdată, este probabil suficient.     Presa comentează și declarațiile președintelui Donald Trump potrivit cărora două submarine nucleare urmează a fi deplasate în regiuni apropiate Rusiei. Mișcarea vine după ceea ce Trump a numit declarații „prostești și incendiare” din partea fostului președinte rus, Dimitri Medvedev. The Moskow Times relatează că ”amenințarea a avut loc pe fondul unui termen limită stabilit de Trump pentru sfârșitul săptămânii viitoare. El a cerut ca Rusia să pună capăt războiului din Ucraina sau se va confrunta cu noi sancțiuni. În ciuda presiunilor din partea Washingtonului, atacurile Rusiei împotriva vecinului său continuă să se desfășoare la capacitate maximă”. După cum transmite BBC, agențiile de presă rusești au fost destul de disprețuitoare față de anunțul lui Trump. Într-o declarație acordată ziarului Moskovsky Komsomolets, un comentator militar a concluzionat că Trump „face o criză de nervi”. Un general rus în retragere a declarat pentru Kommersant că discursurile președintelui SUA despre submarine sunt „diatribe fără sens”.

7-day FREE trial of our Intermediate Spanish course, Spanish Uncovered: ⁠⁠www.storylearning.com/podcastoffer⁠⁠Join us on Patreon: ⁠⁠www.patreon.com/storylearningspanish⁠⁠Glossaryderrapando: skidding sorteando: dodgingaplastar: to crushdesconcertarse: to bewilderFollow us on social media and more: ⁠⁠www.linktr.ee/storylearningspanish

Justiça mantém prisão de Zambelli na Itália; extradição pode ser próxima etapa. Mapa do tarifaço: veja países mais e menos afetados com novas taxas dos EUA. Enviado de Trump visita centro de distribuição de comida em Gaza, e palestinos pedem volta da ONU: 'Humilhados por pedaços de pão'. Reconhecimento facial do Smart Sampa não reduziu criminalidade na cidade de SP, diz estudo. Com terapias modernas, câncer caminha para se tornar doença crônica controlável, dizem médicos.

Narrativas analisa os acontecimentos do Brasil e do mundo sob diferentes perspectivas.     Com apresentação de #MadeleineLacsko, o programa desmonta discursos, expõe fake news e discute os impactos das narrativas na sociedade.     Abordando temas como geopolítica, comunicação e mídia, traz uma visão aprofundada   e esclarecedora sobre o mundo atual.     Ao vivo de segunda a sexta-feira às 17h.   Apoie o jornalismo Vigilante: 10% de desconto para audiência do Narrativas  https://bit.ly/narrativasoa   Siga O Antagonista no X:  https://x.com/o_antagonista   Acompanhe O Antagonista no canal do WhatsApp. Boletins diários, conteúdos exclusivos em vídeo e muito mais.  https://whatsapp.com/channel/0029Va2SurQHLHQbI5yJN344  Leia mais em www.oantagonista.com.br | www.crusoe.com.br 

Bom dia 247_ Zambelli é presa_ Bolsonaro será o próximo _30_7_25_ by TV 247

A deputada federal Carla Zambelli (PL-SP) alegou nesta terça-feira que decidiu se entregar à polícia italiana. A parlamentar foi presa na Itália após cerca de dois meses foragida. Em um vídeo publicado pelo advogado Fábio Pagnozzi e gravado antes da detenção, a defesa afirma que Zambelli quis “colaborar administrativamente” com os pedidos das autoridades. "Zambelli recebia visitas de amigas e se sentia livre, leve e solta. A embaixada brasileira estava de olho. Ela se declara exilada política, mas não o é, por não ter nenhuma perseguição contra ela aqui no Brasil. A parlamentar foi presa por um crime grave, condenada pelo STF. A grande dúvida é em quanto tempo haverá a deportação e, também, uma possibilidade é a perda de seu mandato. Zambelli condenada, foragida e presa na Itália não faz o menor sentido continuar sendo deputada federal", afirma Eliane.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Secretário de Comércio dos EUA diz que café e manga poderão ter tarifa zero. E Governo Lula estuda acabar com obrigação de autoescola para carteira de motorista.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Hoje, ‘No Pé do Ouvido, com Yasmim Restum, você escuta essas e outras notícias: EUA dizem que vão zerar tarifa de produtos alimentícios que não produzem, mas não citam Brasil. Violência contra povos indígenas piorou no Brasil em 2024. Proibir ultraprocessados em escolas melhora qualidade da alimentação, diz estudo. ‘O Agente Secreto’ de Kleber Mendonça Filho terá pré-estreia no Recife. E OpenAI lança Modo de Estudo no ChatGPT.See omnystudio.com/listener for privacy information.

A deputada federal Carla Zambelli (PL-SP) alegou nesta terça-feira que decidiu se entregar à polícia italiana. A parlamentar foi presa na Itália após cerca de dois meses foragida. Em um vídeo publicado pelo advogado Fábio Pagnozzi e gravado antes da detenção, a defesa afirma que Zambelli quis “colaborar administrativamente” com os pedidos das autoridades. "Zambelli recebia visitas de amigas e se sentia livre, leve e solta. A embaixada brasileira estava de olho. Ela se declara exilada política, mas não o é, por não ter nenhuma perseguição contra ela aqui no Brasil. A parlamentar foi presa por um crime grave, condenada pelo STF. A grande dúvida é em quanto tempo haverá a deportação e, também, uma possibilidade é a perda de seu mandato. Zambelli condenada, foragida e presa na Itália não faz o menor sentido continuar sendo deputada federal", afirma Eliane.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Presa europeană comentează agravarea crizei alimentare din Gaza. Israelul a acceptat încetarea focului „umanitară”, cu scopul de a permite livrarea ajutoarelor prin coridoare sigure. Un convoi mare de camioane și provizii transportate aerian au ajuns deja la populația înfometată. Jurnaliștii internaționali nu văd însă progrese semnificative și sunt exasperați de neputința Uniunii Europene. Acum ar putea exista perspectiva unui sfârșit al războiului care să salveze imaginea Israelului, scrie ziarul polonez Polityka: „Israelul are acum șansa de a-și restabili, cel puțin parțial, reputația. Pentru aceasta va fi nevoie de un sistem coordonat și echitabil de distribuire a ajutorului humanitar. Dar asta nu este suficient. Poate că aceasta este o ocazie unică pentru Israel de a pune capăt războiului, de a asigura eliberarea ostaticilor și de a-și recâștiga într-o oarecare măsură reputația internațională. Locuitorii din Gaza încă plătesc cu sângele lor pentru crimele comise de Hamas în Israel pe 7 octombrie.” „Un armistițiu este încă departe”, notează Süddeutsche Zeitung: „Și asta pentru că noile coridoare de ajutor au stârnit deja critici masive în cadrul guvernului israelian. Președintele american Donald Trump, a cărui voce este deosebit de importantă în acest conflict, a făcut și el mai puțin probabilă încetarea focului prin declarațiile sale furioase împotriva Hamas din ultima săptămână. Aprovizionarea populației civile din Gaza cu alimente ar trebui să fie o chestiune de la sine înțeleasă – a nu face acest lucru ar fi o crimă. Și asta nu va ușura suferința lor, deoarece majoritatea caselor, spitalelor și infrastructurii din Gaza au fost distruse, iar Israelul va continua să le bombardeze.” Ziarul german mai spune că este încă prea devreme să sperăm la sfârșitul războiului. Der Standard nu vede niciun semn că cercul vicios al foametei și blocadelor se va încheia: „În situația actuală, ajutorul acordat este, desigur, mult prea mic pentru a alina suferința enormă din Gaza. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ajutorul ar trebui să fie disponibil prin toate canalele posibile. Dar acest lucru este puțin probabil, având în vedere că Israelul nu dă semne că ar ceda. Guvernul continuă să nege existența unei crize alimentare în Gaza. De asemenea, susține că Hamas interceptează ajutoarele pentru a le vinde și a le folosi pentru a-și finanța activitățile teroriste. ... Există motive să ne temem că ajutorul va fi suspendat la prima ocazie, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori de la invadarea Fâșiei Gaza de către Israel. Și atunci foametea în masă din Gaza va începe din nou.” În plus, mai multe agenții umanitare descriu aruncarea de ajutoare umanitare din avion ca fiind „o reacție inadecvată [din partea Israelului] și o încercare de a masca politica sa deliberată de înfometare”, scrie The Washington Post.   Grupaj realizat de Cezar Ionuț Ionescu

Setenta e duas horas para o início do tarifaço de Donald Trump, e o secretário de Comércio dos Estados Unidos falou em zerar taxas de importação de alimentos que os americanos não produzam — café, por exemplo. O governo brasileiro adotou um discurso mais otimista. O ministro Fernando Haddad disse que há sinais de interesse do governo dos Estados Unidos em negociar. Quarenta milhões de brasileiros são trabalhadores informais, e economistas demonstram como o planejamento das finanças é fundamental. A polícia da Itália prendeu Carla Zambelli, deputada do PL condenada a dez anos de prisão no Brasil. A defesa do delator Mauro Cid apresentou as alegações finais na ação sobre a tentativa de golpe. A ONU defendeu a solução de dois Estados para o fim do conflito entre israelenses e palestinos.

A deputada federal Carla Zambelli (PL-SP) foi presa na tarde desta terça-feira, 29, na Itália. A parlamentar bolsonarista estava foragida após ter sido condenada a 10 anos de prisão pela Primeira Turma do STF no caso da invasão hacker ao sistema do Conselho Nacional de Justiça. O Ministério da Justiça havia solicitado a extradição de Zambelli, que já figurava na lista dos procurados da Interpol.Felipe Moura Brasil, Duda Teixeira e Ricardo Kertzman comentam:Papo Antagonista é o programa que explica e debate os principais acontecimentos do   dia com análises críticas e aprofundadas sobre a política brasileira e seus bastidores.     Apresentado por Felipe Moura Brasil, o programa traz contexto e opinião sobre os temas mais quentes da atualidade.     Com foco em jornalismo, eleições e debate, é um espaço essencial para quem busca informação de qualidade.     Ao vivo de segunda a sexta-feira às 18h.    Apoie o jornalismo Vigilante: 10% de desconto para audiência do Papo Antagonista  https://bit.ly/papoantagonista  Siga O Antagonista no X:  https://x.com/o_antagonista   Acompanhe O Antagonista no canal do WhatsApp. Boletins diários, conteúdos exclusivos em vídeo e muito mais.  https://whatsapp.com/channel/0029Va2SurQHLHQbI5yJN344  Leia mais em www.oantagonista.com.br | www.crusoe.com.br  

Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Confira nesta edição do JR 24 Horas: A deputada Carla Zambelli foi presa na Itália. Ela estava foragida depois de uma condenação pelo Supremo Tribunal Federal. A sentença é de dez anos e oito meses de prisão pela invasão hacker ao sistema do Conselho Nacional de Justiça. Desde o momento da condenação, Zambelli fugiu e estava vivendo na Itália. Um deputado italiano, Angelo Bonelli, disse ter informado à polícia o endereço da deputada em Roma. No entanto, a defesa disse que ela se entregou. E ainda: Dois jovens são apreendidos após novos ataques a ônibus em São Paulo.

Presa europeană își exprimă îngrijorarea legată de proiectul de lege semnat de Zelenski care va restricționa  autonomia agenților anticorupție. Jurnaliștii văd modificările ca pe un atac la adresa democrației și un pas înapoi de la traiectoria europeană. Este un punct fără întoarcere, scrie The Kyiv Independent.  “Președintele Volodymyr Zelensky a semnat pe 22 iulie un proiect de lege care distruge efectiv independența celor două instituții cheie anticorupție din Ucraina, potrivit parlamentarilor din opoziție și organismelor de supraveghere. Aceștia au avertizat că, dacă vor fi adoptate, amendamentele ar împiedica anchetele celor două agenții asupra autorităților sau persoanelor apropiate președintelui.”  Publicația ucraineană precizează și că decizia lui Zelenski de a aproba reforma va schimba cu siguranță imaginea țării în Europa, mai ales în privința aderării la uniune. La Repubblica este de acord că Ucraina tocmai a pus în pericol eforturile sale de până acum de a se apropia de Uniunea Europeană:  „Lupta împotriva corupției endemice care a ținut Ucraina în strânsoare timp de decenii a dus la îmbunătățiri în ultimii ani. Este una dintre condițiile cheie pentru aderarea Kievului la Uniunea Europeană. Așadar, nu este o coincidență că Marta Kos, comisar european pentru extindere, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la această contra-reformă, care extinde puterile președintelui și reprezintă un „pas înapoi” față de progresele înregistrate de Kiev în ultimii ani.”  În consecință, Ucraina se aproprie din ce în ce mai mult de Rusia, spune The Spectator:  „Lupta pentru viitorul Ucrainei se dă nu numai pe câmpul de luptă, ci și în cadrul instituțiilor sale democratice. Una dintre aceste bătălii a fost pierdută ... Legea apropie ucrainenii de țara pe care vor să o părăsească cu disperare. Dacă nu va fi respinsă, președintele Zelensky riscă să-i împingă pe oameni înapoi în Piața Independenței pentru o altă revoltă Maidan. Acest moment ar putea fi mai aproape decât crede el.”, se plânge ziarul britanic.  Surprins de reacția provocată, președintele ucrainean a aprobat un alt proiect de lege care ar restabili independența autorităților anti-corupție. Însă răul a fost deja făcut, critică The Guardian.  „Pentru mulți, această criză reprezintă punctul culminant al îngrijorărilor legate de stilul său de guvernare și de comportamentul unora dintre cei din anturajul său. De asemenea, ea are ecouri alarmante ale predecesorilor săi. [...] De asemenea, este îngrijorător faptul că președintele a încercat să discrediteze agențiile anticorupție vorbind despre „legături cu Rusia”. Ce este de facut în continuare? se întreabă publicația britanică.  „El ar trebui să recâștige sprijinul în țară și în străinătate nu numai prin restabilirea independenței anchetatorilor anticorupție, ci și prin luarea în considerare a lecțiilor mai ample despre așteptările justificate ale poporului față de guvernul său.”   Grupaj realizat de Mădălina Șerban

Emilia Zazza"Trotula medica rivoluzionaria"Manni Editoriwww.mannieditori.it«Siamo tantissime ormai e scriviamo, teniamo lezioni, la Scuola medica di Salerno è la più autorevole di tutte e il merito è nostro, delle donne, delle mulieres salernitane, siamo noi che abbiamo creato la medicina delle donne».Trotula è una ragazzina inquieta e ribelle, ama creare unguenti e pozioni con le erbe assieme all'amica Rosvita, mettere lucertole nel letto della balia Adalgisa, è affascinata dalla medicina, sogna di essere libera.E Salerno, attorno all'anno 1000, con la prestigiosa Scuola medica, è un bel posto per le sue inclinazioni.Crescendo, Trotula diventa un'esperta medica, e non solo perché sa scovare i rimedi migliori per questo o quel male, ma soprattutto perché capisce che le pazienti e i pazienti vanno ascoltati, toccati, insomma visitati. E comprende come le donne necessitino di cure specifiche. Ma Trotula deve condurre anche le sue battaglie personali: trovare un marito che non si opponga al fatto che lavori e che sia indipendente, e far sì che il mondo dei magistri della Scuola medica riconosca le sue capacità, e la nomini magistra. Un romanzo divertente e appassionante sull'eccezionale figura della donna che nel Medioevo rivoluzionò la medicina grazie a una nuova attenzione all'universo femminile.Emilia ZazzaÈ nata nel 1975, vive a Roma. È specializzata in studi e politiche di genere. Autrice di programmi per la Rai, negli ultimi anni lavora a Quante storie e a Presa diretta di Rai3. Per il festival di scrittrici InQuiete di Roma cura la parte dedicata ai ragazzi e alle ragazze.Ha pubblicato il romanzo Si sta facendo notte (Italic-Pequod, 2011) e diretto il documentario Termini Underground.IL POSTO DELLE PAROLEascoltare fa pensarewww.ilpostodelleparole.itDiventa un supporter di questo podcast: https://www.spreaker.com/podcast/il-posto-delle-parole--1487855/support.

Presa europeană comentează pe larg tema migrației către Europa. O întrebare persistă în mintea jurnaliștilor internaționali: „Are Europa capacitatea de a găsi un răspuns eficient la provocările migrației?” „Nu este momentul pentru negare”, notează ziarul spaniol El Mundo Publicația avertizează împotriva polarizării și a tabuurilor din dezbaterea privind migrația: „Este de la sine înțeles că declarațiile care stigmatizează o parte a populației trebuie condamnate în termenii cei mai fermi posibili. Acestea sunt inacceptabile. Dar, în același timp, este extrem de iresponsabil să negi existența unor probleme de integrare și coexistență care pot apărea, și să-i acuzi de rasism pe cei care încearcă să deschidă o dezbatere. Gestionarea fluxurilor migratorii, în încercarea de a realiza o imigrație legală și ordonată, va necesita realism și voință politică. În caz contrar, populismul va fi cel care va câștiga teren.” Jurnaliștii de la Frankfurter Rundschau susțin că recentul summit de la Berlin privind migrația este rupt de realitate și că nu a adus rezultate semnificative: „Unele decizii pot fi rezonabile, cum ar fi eliminarea procedurilor duplicate în UE. Alte planuri, însă, sunt complet rupte de realitate. De exemplu, se discută din nou despre posibilitatea ca oamenii să rămână în țări terțe în timp ce cererile lor de azil sunt prelucrate de Uniune. Totuși, astfel de modele sunt discutabile din perspectiva drepturilor omului și extrem de costisitoare. Sunt sortite eșecului. Dobrindt a repetat, de asemenea, afirmația că traficanții de persoane pot fi combătuți prin norme mai stricte, deși este clar că se va întâmpla exact contrariul. Dacă frontierele sunt închise pentru cei care vor să solicite azil, singura modalitate de a ajunge la destinație va rămâne sprijinul traficanților.” Și cei de la Novinky, din Cehia, consideră că totul este o farsă care continuă. „Europa este încă departe de a găsi soluții adecvate la problema migrației”, notează publicația: „Chiar în ziua summitului ministerial, Germania a trimis 81 de infractori afgani condamnați înapoi în Afganistan. Adică 81 din 11.000 care, potrivit autorităților, ar fi trebuit să părăsească Germania de mult timp. O privire asupra statisticilor Eurostat este atât revelatoare, cât și necesară. Conform acestor date, în 2024, două mii cinci sute de persoane au solicitat azil în fiecare zi în țările europene. Așadar, ce se poate spune despre mica excursie a miniștrilor de interne la Zugspitze? Că a fost doar un alt episod din farsa continuă în care se pretinde că se iau măsuri.” adaugă Novinky. „Se repetă aceleași greșeli vechi”, notează și El Periódico de Catalunya Ziarul spaniol critică incapacitatea politicienilor europeni de a învăța din trecut și de a gestiona mai bine migrația: „Mai mult sau mai puțin același lucru se întâmplă în toate societățile europene. Imigranții tulbură obiceiurile comunităților în care sosesc, dacă venirea lor nu a fost prevăzută sau pregătită. Cum acest lucru nu se întâmplă niciodată, apar conflicte care, de obicei, sunt gestionate prost. ... Torre Pacheco are 41.684 de locuitori, dintre care 11.927 sunt cetățeni din afara UE. Astfel de schimbări sociologice trebuie gestionate cu inteligență. În caz contrar, se creează un teren fertil pentru neînțelegeri, respingere și ură.” au completat aceștia.   Grupaj realizat de Cezar Ionescu

Presa europeană comentează pe marginea unui subiect controversat din perioada de campanie a președintelui SUA, Donald Trump. Acesta a promis desecretizarea documentelor din scandalul „Epstein”. Jurnaliștii internaționali privesc cu scepticism această promisiune, întrebându-se dacă Trump se va ține de cuvânt. Semnul întrebării rămâne ridicat, iar discuțiile continuă. „Sub lupa propriilor susținători”, titrează ziarul britanic The Independent. „Maestrul teoriilor conspirației este acum el însuși amenințat de o teorie a conspirației”, scrie The Independent: „Pentru prima dată, baza nu cumpără ceea ce vinde Donald Trump. (...) Deși ieri a anunțat, în cele din urmă, că i-a cerut procurorului general Pam Bondi să elibereze dosarele „pertinente” (...) mișcarea ar putea fi prea puțin și prea târziu. (...) Nu este chiar ca în cazul Dr. Frankenstein, să piardă controlul asupra monstrului pe care l-a creat, dar dacă trăiești prin teoria conspirației... așa cum a făcut Trump... poți muri și prin ea.” The Conversation ridică o întrebare directă: „Se clatină loialitatea mișcării MAGA?” Criminologul Robert Dover comentează: „Întrebarea dacă mișcarea Make America Great Again este acum mai mare decât Trump va rămâne. Pentru un președinte care a glumit odată că ar putea «să stea în mijlocul Fifth Avenue și să împuște pe cineva fără să piardă niciun votant», loialitatea și flexibilitatea susținătorilor săi sunt cruciale. Mișcarea MAGA nu este monolitică în convingerile sau acțiunile sale. Dar dacă Trump pierde loialitatea unei părți a trupelor sale, sau dacă acestea refuză să se conformeze, așa cum au făcut până acum, acest lucru l-ar putea costa scump din punct de vedere politic. De dincolo de mormânt, Epstein ar putea foarte bine să fi inaugurat o nouă eră în politica americană.” Cei de la CNN nu au ezitat să se alăture comentariilor despre scandalul care îl implică pe Trump. Ei au formulat cinci întrebări privind apropierea dintre Trump și Epstein, precum și posibilitatea ca fostul președinte să fie menționat direct în documentele desecretizate: „Ce știa Trump despre înclinațiile lui Epstein?”, întreabă jurnaliștii CNN. „Întrebările despre cine știa, ce și când în legătură cu comportamentul lui Epstein persistă de mult timp. Proprietatea Mar-a-Lago a lui Trump a fost fundalul unora dintre fărădelegile lui Epstein. Iar legăturile sociale dintre Epstein și Trump se învârteau adesea în jurul femeilor.”  The Washington Post notează tranșant: „Trump a supraviețuit multor scandaluri, dar povestea Epstein este un cu totul alt test.” Politico își începe articolul cu un mesaj direct adresat activistei de extremă dreapta Laura Loomer, care susține că Trump nu are legătură cu dosarele Epstein: „Ne pare rău, Laura Loomer. Este extrem de puțin probabil ca Departamentul de Justiție al președintelui Donald Trump să dea curs apelului comentatorului de extremă dreapta de a numi un consilier special care să gestioneze dosarele Jeffrey Epstein, din motive atât practice, cât și politice: pentru a face acest lucru ar fi nevoie de o răsturnare de situație de proporții atât de mari încât pare aproape imposibil de imaginat.” Jeffrey Epstein, un businessman apropiat al lui Donald Trump, a fost arestat în 6 iulie 2019, sub acuzația federală de trafic de minori în scopuri sexuale, în beneficiul mai multor apropiați ai săi. Epstein s-a sinucis în închisoare nu mult timp după aceea, la 10 august 2019, potrivit Wikipedia.   Articol redactat de Cezar Ionuț Ionescu

Guanajuato construirá acueducto de 15 mil mdp con apoyo de SEDENA  SEP responde a casos de acoso en prepa de Chiapas  No habrá amnistía para migrantes sin papeles: TrumpMás información en nuestro Podcast

Capturan y reubican casi 100 cocodrilos desplazados por inundaciones Realizarán microferia de empleo en Milpa AltaTrump propone límite de dos años a ayuda para viviendaMás información en nuestro podcast

Presa internațională continuă să analizeze consecințele deciziei președintelui Donald Trump de a trimite arme Ucrainei, precum și amenințările sale cu sancțiuni economice. Îndoiala începe să-și facă loc printre comentatori. ”Ucraina sărbătorește întoarcerea lui Trump, dar „diavolul se ascunde în detalii”, avertizează USA Today:   ”Modul în care orice sprijin material va ajunge în Ucraina va depinde de negocierile viitoare privind cine și ce furnizează, potrivit a 10 oficiali din SUA și Europa. În timpul întâlnirii de luni cu Trump din Biroul Oval, Rutte a menționat șase țări NATO - Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda și Canada - dispuse să participe la schema de achiziționare de arme. Surse de rang înalt de la două dintre ambasadele acestor țări din SUA au declarat pentru Reuters că au aflat despre plan de-abia după ce a fost anunțat”.   CNN  se întreabă în ce măsură Donald Trump va fi dispus să treacă la sancțiuni dure asupra partenerilor comerciali ai Moscovei: ”Comerțul dintre SUA și Rusia este minuscul în acest moment, așa că pedepsele bilaterale nu vor conta prea mult. Dar dacă Trump va impune sancțiuni țărilor care cumpără produse rusești, în special energie, aceasta ar putea sufoca economia și mașina de război a Moscovei. Întrebarea este dacă ar viza India și China - într-o mișcare care ar putea perturba grav relațiile SUA cu aceste puteri gigantice și ar arunca economia globală în haos.   Istoricul său de impunere și apoi suspendare a tarifelor ca parte a războiului comercial global sugerează că nu ar face-o. Iar Moscova ar putea miza pe asta”. Decizia lui Donald Trump a produs, de asemenea, mari nemulțumiri în interiorul mișcării ultraconservatoare MAGA, brațul ideologic al lui Donald Trump. Principalul aliat al lui Trump se întoarce împotriva lui din cauza „promisiunilor încălcate”, titrează Daily Mail. Fostul strateg șef al Casei Albe, Steve Bannon, i-a avertizat pe republicani că vor pierde 10% din mișcarea MAGA, ceea ce ar însemna 40 de locuri în Congres în alegerile parțiale din 2026. El a adăugat că „Îl vom pierde pe președinte”. ”Mulți din lumea MAGA sunt furioși pe decizia lui Trump”, constată și Firstpost: Reprezentanta republicană Marjorie Taylor Greene a criticat pe rețelele de socializare „înțelegerile secrete prin NATO”. ”Greene a spus că această evoluție este în contrast puternic cu ceea ce li s-a promis alegătorilor în campanie. Datele arată că Ucraina nu este foarte populară în rândul republicanilor. Circa 59% dintre republicani consideră că SUA ajută Ucraina „prea mult”, conform unui sondaj din martie”. Iar The Atlantic observă că ”de la Ziua Inaugurării, două tabere concurente au făcut presiuni asupra lui Trump în ceea ce privește Ucraina și Rusia. Izolaționiști precum vicepreședintele J. D. Vance și Steve Bannon, consilierul de lungă durată al lui Trump, l-au presat pe președinte să abandoneze Kievul. Republicanii mai tradiționaliști l-au presat pe președinte să fie mai dur cu Moscova. Persoanele care au criticat anterior loialitatea președintelui față de Moscova au salutat ultimele sale mișcări”. Potrivit marelui maestru de șah Garry Kasparov, un critic de lungă durată al Kremlinului,   Trump poate face o declarație foarte puternică și poate lua decizia de a ajuta Ucraina, nu pentru că îi pasă de Ucraina, ci pentru că a fost făcut să pară umilit

Presa europeană salută, în general, decizia președintelui american Donald Trump de a sprijini Ucraina, inclusiv cu rachete Patriot. Este analizat și ultimatumul de 50 de zile până la un armistițiu, adresat Rusiei. Însă nu toți comentatorii sunt optimiști. ”Donald Trump ia act de propriul eșec în războiul din Ucraina. El promite arme pentru Kiev și sancțiuni pentru Moscova”, titrează Le Monde. ”O parte din anturajul său prezent luni în Biroul Oval fusese martoră, sau chiar participase, în cazul vicepreședintelui său, la mustrările severe adresate președintelui ucrainean. Autoproclamat adversar al asistenței militare americane către Kiev, J.D. Vance a păstrat tăcerea de data aceasta”. The Irish Times notează că „insistența lui Trump că SUA nu vor plăti pentru arme va contribui mult la liniștea opoziției vocale din cadrul mișcării sale MAGA față de orice implicare directă a SUA în război.” (Sursa: Eurotopics) „Este dificil de știut cu precizie cât de mari ar trebui să fie cheltuielile militare pentru a face diferența și a-l obliga pe Vladimir Putin să ia în considerare un armistițiu”, analizează cotidianul britanic The Guardian, adăugând că, totuși, „orice sumă de peste 10 miliarde de dolari ar trimite un semnal puternic Moscovei, având în vedere cele 67 de miliarde de dolari deja plătite Ucrainei de Joe Biden în aproape trei ani”. Același ziar constată că ”încercările lui Putin de șantaj nuclear, care l-au tulburat atât de tare pe Joe Biden, sunt demne de dispreț. Dacă ar avea curajul, NATO l-ar putea băga înapoi pe Putin în cutia lui În schimb, ”o înfrângere pentru Ucraina și o înțelegere în termenii hegemonici ai lui Putin ar fi o înfrângere pentru Occident în ansamblu - un eșec strategic care ar prevesti o eră de conflict permanent și tot mai extins în întreaga Europă.” Ziarul belgian Le Soir constată că ucrainenii au învățat să trăiască cu „valurile de atacuri cu drone rusești, iar pe de altă parte, cu salvele mediatice ale lui Donald Trump care rezonează în mass-media globală ca un foc de tun”. Cât despre Zelenski, ziarul belgian observă că ”după ce a demonstrat, în Biroul Oval, în timpul altercației din 28 februarie, că nu este pregătit să îngenuncheze în fața nimănui”, acesta a ales cartea ”concilierii și a dialogului cu omologul său american”. (Sursa. Courrier International). Ceva mai sceptic, Frankfurter Allgemeine Zeitung nu vede nicio schimbare majoră în gândirea lui Trump: Trump ”dorește să transfere costul armelor către europeni. Ceea ce înseamnă că Europa va trebui probabil să plătească și mai mult pentru Kiev decât a făcut-o până acum. Nu toți miniștrii de finanțe ai continentului și-au dat seama încă de acest lucru. Și Trump nu este interesat ca Ucraina să câștige, așa cum a cerut Biden. Ceea ce își dorește este un acord de pace și un Premiu Nobel. Dar fără concesii semnificative din partea Kievului, este greu de imaginat că va obține ceva din toate acestea.” (Sursa: Eurotopics) Ziarul italian La Stampa vede o problemă în termenul limită de 50 de zile stabilit de Trump: ”Cu alte cuvinte, America va permite armatei ruse să profite din plin de vară pentru a-și continua ofensiva  în care Kremlinul își investește toate resursele”.

Gobierno adquiere 98% de medicamentos oncológicos para IMSS-Bienestar Sheinbaum anuncia 13 nuevos hospitales y 8 clínicas Rusia pide tiempo tras ultimátum de Trump

Presa maghiară scrie că poliția interzisese manifestarea, dar primarul capitalei a declarat-o eveniment municipal oficial ceea ce în opinia sa, o făcea legală. Comunicarea contradictorie dintre poliție și primărie ar fi putut crea confuzie în rândul manifestanților.  Poliția maghiară nu va urmări penal participanții la  Pride, relatează telex.hu care citează site-ul poliției. Parada a avut loc pe 28 iunie. Publicația scrie că pe 16 iunie, o persoană privată a anunțat organizarea manifestației la Poliție, iar cererea respectivă a fost respinsă considerându-se că evenimentul încălca noua lege privind libertatea de întrunire. Organizatorii au fost informați despre interdicție și, întrucât nu au contestat decizia, aceasta a devenit definitivă. În ciuda interdicției, organizatorii și-au menținut comunicarea afirmând că demonstrația nu era ilegală și au îndemnat publicul să participe. Primarul Budapestei, Karácsony Gergely, a desemnat Pride drept eveniment municipal oficial, ceea ce, a susținut el, l-a legalizat. Cu toate acestea, poliția a continuat considere că evenimentul avea nevoie de autorizație. Această contradicție dintre poliție și primărie ar fi putut cauza confuzie în rândul participanților, unii dintre aceștia considerând că acționează în limitele legii. Acest caz face parte dintr-un climat politic polarizat prezent de ceva vreme în Ungaria, comentează publicația. În februarie 2025, în timpul discursului său anual despre Starea Națiunii, prim-ministrul Viktor Orbán și-a exprimat clar dorința de a interzice Pride, avertizând organizatorii că nu merită să se piardă timpul organizând evenimentul din acest an. Parlamentul maghiar a modificat Constituția în primăvară, prioritizând „dreptul copiilor la o dezvoltare sănătoasă” față de libertatea de întrunire și, ulterior, interzicând orice adunare considerată contrară „protecției copiilor” - o referire la controversata legislație din 2021 care a interzis „promovarea homosexualității” în rândul minorilor. 381 de milioane de forinți pentru renovarea băilor de la Lacul Hévíz Guvernul alocă 381 de milioane de forinți, aproximativ 1 milion de euro pentru restaurarea băilor de la Lacul Hévíz, citim în telex.hu. Ministerul de Interne și Ministerul Construcțiilor și Transporturilor vor fi responsabili de pregătirea și implementarea lucrărilor de restaurare. Clădirea centrală a Băilor este închisă de la începutul lunii iunie din problemelor de structură. Restricția se aplică doar clădirii centrale a băilor în timp ce spa-ul și alte facilități asociate rămân deschise publicului. Hévíz este cel mai mare lac termal din lume în care se poate înota. Cu o suprafață de 47.500 de metri pătrați este al doilea cel mai mare lac termal din lume, după Lacul Frying Pan din Noua Zeelandă, care este prea fierbinte pentru înot. Adâncimea minimă a lacului din Ungaria este de 2 metri, atingând o adâncime maximă de 38 de metri, exact în punctul în care apa termală fierbinte iese la suprafață. CE face 7 noi recomandări pentru Slovacia în ceea ce privește statul de drept Slovacia criticată de UE pentru corupție și deteriorarea situației din mass-media, citim în spravy.pravda.sk. În Raportul său anual privind statul de drept, publicat recent, Comisia Europeană (CE) a constatat că Slovacia a făcut progrese insuficiente în implementarea recomandărilor formulate în raportul de anul trecut. Slovacia a primit șapte noi recomandări. Printre acestea, țara este îndemnată să garanteze independența procedurilor de demitere a membrilor nealeși ai Consiliului Judiciar, să asigure investigarea și urmărirea penală eficientă și independentă a cazurilor de corupție la nivel înalt și să limiteze competențele Procurorului General de a anula deciziile anchetatorilor și procurorilor. Comisia solicită, de asemenea, consolidarea independenței editoriale a mass-media publice. Potrivit CE, Slovacia nu a făcut progrese în îmbunătățirea siguranței fizice și a condițiilor de muncă ale jurnaliștilor, nici în implicarea publicului și a părților interesate în procesul de legiferare. Comisia critică în special utilizarea excesivă a procedurii legislative accelerate. Ministerul Justiției din Slovacia respinge anumite părți ale raportului, considerând că evaluarea CE nu reflectă în mod obiectiv realitatea țării și critică. În ceea ce privește recomandările privind urmărirea penală a cazurilor de corupție, ministerul consideră că datele au fost interpretate greșit sau nu sunt fundamentate.

El Monasterio de Santa María la Real de Valdeiglesias, situado en Pelayos de la Presa, es la más importante fundación cisterciense conservada en la Comunidad de Madrid. Este enclave acoge ahora una propuesta escénica singular: 'Hacia ecos de lo sagrado', una creación del colectivo Nao de Amores dirigida por Ana Zamora. La experiencia lleva un paso más allá la investigación sobre los orígenes de la teatralidad, y propone al público un recorrido sensorial que entrelaza historia, sonido y presencia en el espacio litúrgico.Durante casi dos años, el equipo ha documentado e investigado desde la perspectiva del arte, la música y los rituales sonoros que se desarrollaban en este tipo de monasterios. La pieza es el resultado de esa indagación y se ofrece como un viaje poético a través de formas escénicas y acústicas que remiten al rito y la espiritualidad medieval.Viajamos también hasta Almada, en la ribera sur del Tajo, donde se celebra el Festival de Teatro de Almada. Desde Portugal, Daniel Galindo nos sitúa en la programación y en el ambiente de esta cita que conecta la escena ibérica.Jesús Marchamalo nos regala uno de sus paseos sonoros con el escritor Enrique Vila-Matas, un espacio para la palabra compartida y las referencias literarias que siempre acompañan sus intervenciones.En la cartelera de cine, Conxita Casanovas nos habla de 'Superman', de la cinta de animación 'La mercancía más preciosa' sobre el Holocausto, de la comedia dramática francesa 'Tres amigas' y de 'KÖLN 75', la historia real de Vera Brandes y el icónico concierto de Keith Jarrett en Colonia.Cerramos la semana con Alberto Vega y la música de Black Moth Super Rainbow, un grupo ligado al uso del vocoder y la psicodelia electrónica.Escuchar audio

Laura Rodríguez Presa is a prominent and one of the youngest bilingual reporter based in Chicago, working for the Chicago Tribune. She focuses on in-depth storytelling about the Latino community and often collaborates with fellow journalists on investigative series—such as the acclaimed “Aging in the Shadows,” which highlights challenges faced by undocumented seniors in Illinois. She is an amazing and beautiful person whom I met while working with our new neighbors (immigrants) arriving from all over the world. She often covers stories of the most vulnerable, and many times, based on her own lived experiences. She tells her story from her childhood to her current accomplishments. I am proud to call her a friend and can't wait to see what the future holds for her! 

Cristina Kirchner ya cumple prisión domiciliaria tras ser condenada a seis años por adjudicar de manera irregular hasta medio centenar de obras públicas a un empresario muy cercano a su familia. Además de presa, la ex presidenta argentina ha quedado inhabilitada de por vida para la política, lo que abre un debate sobre la sucesión en el peronismo, y más concretamente en el kirchnerismo, sobre quién debería sucederla. Sin un candidato claro a la vista, Javier Milei, hoy presidente argentino y azote de la ex mandataria, guarda un estratégico silencio. Créditos Realización: Mar Centenera Presenta: Ana Fuentes Diseño de sonido: Nacho Taboada Edición: Ana Ribera Dirección: Silvia Cruz Lapeña Sintonía: Jorge Magaz

México evacúa a connacionales ante conflicto en Medio Oriente  Detectan 97 casos de trampa en examen de ingreso a bachillerato UNAM-IPN  EE.UU. emite alerta global de seguridad tras tensiones con Irán  Más información en nuestro podcast

Tempers flare as Governor Pritzker joins two Democratic Governors in testimony before the House Oversight Committee. Chicago leaders brace for massive “No Kings” protest as President Trump threatens to send military troops to quell protests in Democratic cities. Reset goes behind those headlines and more in our Weekly News Recap. This week's panelists include AXIOS Chicago reporter Carrie Shepherd, Chicago Tribune immigration reporter Laura Rodríguez Presa and Chicago Sun-Times reporter covering government and politics Mitchell Armentrout. For a full archive of Reset interviews, head over to wbez.org/reset.