Podcasts about potrivit

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a început un turneu diplomatic în Europa. Duminică, la Atena, el a semnat un important acord privind furnizarea de gaze. Turneul continuă la Paris și Madrid. Este prima acțiune diplomatică de amploare a președintelui ucrainean după izbucnirea marelui scandal de corupție de la Kiev. Iar Ucraina are nevoie urgentă să-și repare credibilitatea. Ucraina va importa gaze naturale lichefiate din SUA, prin Grecia, pentru a-și acoperi nevoile din această iarnă, transmite Reuters. Acordul a fost parafat în timpul vizitei de duminică la Atena a președintelui Volodimir Zelenski. Acesta a fost primit de premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Ucraina va importa gazele printr-o conductă care traversează Peninsula Balcanică. După cum specifică ziarul belgian Le Soir, Ucraina a fost lovită în ultimele săptămâni de  „cea mai mare campanie de bombardamente împotriva infrastructurii sale de gaze”. Vizita de la Atena a fost primul popas într-un turneu european întreprins de Zelenski, într-un moment dificil, atât pe câmpul de luptă cât și în plan politic. Liderul ucrainean se va afla astăzi la Paris. Președinții Macron și Zelenski vor discuta chestiuni legate de relațiile bilaterale, energie, economie și apărare, potrivit unui comunicat al președinției franceze. Consolidarea apărării aeriene Apoi, Zelenski va călători, marți, în Spania. Potrivit Politico, Zelenski nu a menționat un acord specific cu Madridul, dar a spus într-o postare separată pe X că va purta discuții privind consolidarea apărării aeriene. Vizita vine într-un moment în care Ucraina se străduiește să limiteze pagubele provocate de scandalul de corupție de mare amploare vizând plăți ascunse percepute clienților unor mari companii de stat. În ultimele zile, Kievul a dezvăluit o serie de măsuri pentru a-și liniști aliații. Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de Politico, guvernul de la Kiev dorește să se implice de urgență în curățarea schemelor corupte, deoarece acestea subminează țara în fața atacului continuu al președintelui rus Vladimir Putin. Aceste măsuri au inclus demiterea aproape imediată a miniștrilor justiției, respectiv energiei. În plus, guvernul a anunțat un nou consiliu de supraveghere al operatorului de energie nucleară Energoatom – companie de stat aflată în centrul scandalului. A fost anunțat un audit financiar major al contractelor de achiziții publice de stat. De asemenea, Guvernul a oprit concursul pentru postul de șef al sistemului de transport al gazelor din Ucraina, deoarece unul dintre finaliști a fost prezentat pe interceptările procurorilor ca potențial suspect. Potrivit unui analist ucrainean citat de Politico, astfel de reforme ar putea transforma fiasco-ul reputațional într-o oportunitate de a demonstra că Ucraina dorește într-adevăr să elimine definitiv corupția. Iar Ucraina are nevoie de o asemenea mișcare, cu atât mai mult cu cât europenii se află în căutare de soluții politice și tehnice în vederea acordării unui împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. Cei 27 nu reușesc să se pună de acord asupra folosirii drept garanții a activelor rusești înghețate sau a altor modalități de asigurare a banilor. Iar în această situație, credibilitatea Ucrainei este cu atât mai importantă.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a avut, săptămâna trecută, un schimb de opinii cu membrii Comisiei Agri a Parlamentului European, axat pe teme precum finanțarea agriculturii, strategia privind reînnoirea generațională și simplificarea politicii agricole comune în actualul exercițiu financiar. Europarlamentarii vor să se asigure că agricultura europeană va fi adecvat finanțată prin bugetul PAC după 2027 și că sunt create condiții suficiente pentru atragerea tinerilor în sector. Hansen a spus, în timpul dezbaterii, că așteptările și solicitările Parlamentului European sunt ascultate cu atenție de Comisia Europeană. „Noi luăm părerea dumneavoastră în serios”, a spus el. De asemenea, a asigurat că poziția fermierilor și îngrijorările exprimate de aceștia în timpul vizitelor de lucru, efectuate în statele membre pe parcursul anului, contează în acțiunile Executivului european. Până în prezent, Hansen a vizitat ferme din 25 de state membre și a purtat discuții cu reprezentanții agricultorilor locali, iar până la sfârșitul lunii în curs își propune să ajungă în Ungaria și Slovacia și să finalizeze, astfel, periplul european promis la începutul mandatului. Reforma propusă de Comisia Europeană pentru politica agricolă după 2027 este în dezacord cu majoritatea legiuitorilor de la Bruxelles. Ei se tem că unirea bugetului regional cu cel agricol într-un singur fond gestionat de guvernele naționale va vicia piața unică, dând o lovitură concurenței loiale, și amenință că, dacă acest plan nu se va modifica, vor bloca următorul buget al UE. Întâlnirea programată pentru luni, 10 noiembrie, între președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele Consiliului Uniunii Europene, premierul danez Mette Frederiksen, este privită de presa europeană ca o încercare de detensionare a relațiilor interinstituționale și sunt așteptate concesii din partea Executivului european.   Şapte state UE vor extinderea tarifelor pentru produsele ruseşti. Îngrăşămintele sunt vizate Șapte state din nordul și estul Uniunii Europene, printre care și Germania, cer extinderea tarifelor suplimentare pentru mai multe produse rusești, inclusiv îngrășămintele pe bază de potasiu, și recomandă Comisiei Europene să vină cu o propunere în acest sens. Apelul lansat în 4 noiembrie este susținut de Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia, potrivit publicației Politico. Ambasadorii țărilor membre la Uniunea Europeană au analizat scrisoarea săptămâna trecută și intenționează să prezinte subiectul miniștrilor comerțului la următoarea lor reuniune din 24 noiembrie. Dacă inițiativa câștigă un sprijin mai larg până atunci, scrie Politico, este posibil să fie discutată și cu secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, care a fost invitat la reuniunea de la Bruxelles. Subiectul rămâne însă controversat în Uniune, din cauza intereselor economice diferite. Mai multe țări vor să păstreze accesul la materii prime ieftine pentru industriile lor, cum ar fi fierul și oțelul, produse vizate în apelul celor șapte state; altele susțin că astfel de măsuri se încadrează în politica de sancțiuni. Reamintim că Bruxelles-ul a impus de anul trecut tarife vamale suplimentare pentru exporturile rusești de cereale și din iulie anul curent pentru îngrășămintele pe bază de azot.   Președintele Franței susţine UE-Mercosur, fermierii reacţionează Deschiderea președintelui Franței, Emmanuel Macron, față de acordul UE-Mercosur stârnește indignare în Hexagon, notează euractiv.com. În urma unei întâlniri de săptămâna trecută între președintele francez și omologul său brazilian, Macron a sugerat că Franța ar putea sprijini acordul, cu condiția ca țările blocului sud-american să accepte garanțiile propuse de Uniunea Europeană, iar după discuțiile la care a participat și președinta Comisiei Europene s-a declarat „destul de optimist” cu privire la rezultatul negocierilor. Schimbarea de opinie a lui Emmanuel Macron a declanșat un val de nemulțumiri în mediul agricol francez, dar și printre politicieni, care l-au acuzat fie de „trădare”, fie de „capitulare” în fața Bruxelles-ului. Chiar ministrul francez al agriculturii, Annie Genevard, a reacționat, subliniind că standardele de producție egale rămân o linie roșie și că deși au existat progrese, acestea nu sunt suficiente. Potrivit sursei citate, opoziția din Franța nu va avea însă un impact semnificativ asupra ratificării acordului. Pe fondul tensiunilor globale în creștere, Comisia Europeană și-a propus să diversifice comerțul Uniunii Europene și speră ca acordul cu statele sud-americane să se finalizeze în decembrie, când este programată și ratificarea de către statele membre.   Valoarea producţiei agricole scade pentru al doilea an consecutiv în UE Valoarea producției agricole din Uniunea Europeană s-a redus în 2024 cu 0,9%, față de 2023, până la 532 de miliarde de euro, pe fondul unei ușoare creșteri a volumului producției și al scăderii prețurilor pentru bunuri și servicii agricole. 2024 a fost al doilea an consecutiv de scădere, după vârful din 2022, a anunțat biroul european de statistică vineri, 7 noiembrie. Jumătate din valoarea producției agricole europene a provenit din culturi, puțin peste două cincimi au provenit din sectorul zootehnic și al produselor de origine animală, iar restul a reprezentat aportul serviciilor agricole și activităților secundare. Din cele 27 de state membre, 15 au înregistrat valori mai mari. Rate de creștere ridicate au fost în Irlanda (+8,9%), Croația (+8,8%) și Suedia (+5%), în timp ce scăderi pronunțate s-au consemnat în Franța (-9%), România (-8,5%) și Bulgaria (-8%), menționează Eurostat.  

În cadrul primei sale vizite externe, noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu a transmis joi la București un mesaj de recunoștință pentru sprijinul României în integrarea europeană a Republicii Moldova. Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii, a acordat un interviu în studioul RFI, în care a vorbit despre proiectele în derulare sau în pregătire cu România, care vor transforma în următorii ani frontiera moldo-română într-un șantier care să unească cele două maluri ale Prutului. Temele ediției: - Cum a fost văzută de la București vizita prim-ministrului moldovean, ne spune analistul Radu Magdin, într-un interviu acordat Larisei Bernaschi. - Republica Moldova și România au o relație istorică și culturală deosebit de importantă. Acest lucru este repetat insistent de politicienii de la Chișinău și de la București. Dar există riscul ca relația de frăție să fie distrusă? De ce anume? Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari în Cronica lui Vitalie”. - La Chișinău, Parlamentul a început denunțarea acordului cu Rusia privind funcționarea centrelor culturale rusești. Opoziția pro-rusă a criticat inițiativa guvernării. O corespondență de la Valeria Vițu. - Banca Națională a Moldovei estimează o inflație medie anuală de 7,7%, cu un procent peste intervalul țintă, dar cu prognoze de scădere la 4,3 la sută pentru anul viitor. - Aeroportul Internațional Chișinău va cumpăra de la Lukoil infrastructura pentru depozitarea carburanților de la aeroport. - Poliția anunță percheziții și capturi într-o schemă de contrabandă cu țigări transportate cu trenul Chișinău-București. Știrile zilei: Noul prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu a făcut joi o primă vizită externă, alegând ca destinație Bucureștiul. Săptămâna viitoare, marți, 18 noiembrie, Alexandru Munteanu merge la Bruxelles. Vizitele reflectă prioritățile pe care le are Republica Moldova – relațiile frățești cu România și integrarea în Uniunea Europeană. *** În septembrie, rata anuală a inflaţiei în Republica Moldova a coborât la 6,9%, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru economie şi investiţii, potrivit șefei BNM, Anca Dragu. Potrivit datelor BNM, rata anuală a inflației a scăzut de la 8,2%, cât era în luna iunie, la 6,9%, în luna septembrie 2025. Specialiştii băncii centrale anticipează că inflația va reveni în intervalul țintă, adică sub 6,5% pe an, începând cu primul trimestru al anului 2026. Prognozele BNM estimează o inflație medie anuală de 7,7% pentru acest an și de 4,3% pentru anul viitor. Şefa BNM a atras atenția și asupra faptului că economia începe să revină pe un trend pozitiv, după câțiva ani de declin din cauza impactului războiului din Ucraina asupra economiei Republicii Moldova. Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 1,1% în trimestrul al doilea al acestui an. *** Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat joi că Aeroportul Internațional Chișinău va cumpăra infrastructura pentru depozitarea carburanților de la aeroport, care aparține filialei locale a companiei ruse Lukoil. Termenul limită pentru ca Lukoil să accepte oferta statului este luni, 17 noiembrie, având în vedere că sancțiunile americane intră în vigoare pe 21 noiembrie. Republica Moldova a fost pusă în fața unor dificultăți majore odată cu anunțarea sancțiunilor americane, din cauza cotei mari de piață pe care o deține Lukoil și a faptului că multe instituții ale statului se alimentează cu combustibil de la furnizorul rus. Cea mai dificilă situație este la Aeroportul Chișinău, unde Lukoil este singurul furnizor. Autoritățile moldovene dau însă asigurări ca problema aeroportului va fi depășită odată cu preluarea de către stat a infrastructurii de aprovizionare cu kerosen a avioanelor. *** Un grup criminal organizat, din care fac parte și angajați ai Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, a fost documentat de poliție pentru contrabandă cu țigarete, folosind ruta feroviară Chișinău–București, anunța un comunicat al Poliției. Au fost efectuate percheziții la domiciliile persoanelor vizate, în depoul de locomotive și vagoane din Chișinău, precum și în trenul de pe cursa Chișinău–București. „În urma acțiunilor a fost depistată o cantitate de peste 120 de mii de țigarete, ascunse și pregătite pentru a fi transportate prin contrabandă”, anunță Poliția. *** Republica Moldova va procura manuale de matematică din Estonia, care vor fi traduse și adaptate pentru elevii din clasele I–XII. Achiziția se va face cu suportul Uniunii Europene. Ministrul Educației, Dan Perciun, spune că până în 2027 va fi finalizat și noul curriculum școlar, inspirat din modelul estonian, transmite Radio Moldova. Oficialul recunoaște că sunt discipline la care Republica Moldova, citez, „nu știe încă să facă manuale”, motiv pentru care Ministerul a decis să renunțe la „experimentele locale”. Chișinăul este în proces de revizuire a curriculumului național, iar reforma are scopul „de a transforma educația într-un proces relevant pentru realitatea cotidiană, capabil să dezvolte gândirea critică și creativitatea elevilor”. Ministrul Educației a precizat că vor fi introduse mai multe discipline noi, precum educația financiară, educația pentru societate, educația media și pentru sănătate – domenii tot mai solicitate pe piața muncii și necesare pentru viața de zi cu zi, despre care, spune Dan Perciun, școala „a vorbit prea puțin până acum”. *** Republica Moldova va introduce peste un an, la început de 2027, sistemul de depozit pentru ambalaje, pentru a încuraja reciclarea. Sistemul presupune o garanție de 2 lei moldovenești, sumă echivalentă cu cei 50 de bani cât constituie garanția în România, la cumpărarea băuturilor în ambalaje de plastic, sticlă sau aluminiu, care va putea fi recuperată prin returnarea ulterioară. Autoritățile estimează că noul sistem, care funcționează deja în majoritatea statelor europene, va permite colectarea a 55% din ambalajele de sticlă și 60% din cele din plastic și metal. In doar trei ani, rata de colectare ar urma să atingă şi 80%.

Noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu este la București pentru prima sa vizită externă. Ce semnifică această vizită și care sunt temele de pe agenda relațiilor Chișinău-București, discutăm cu invitata Moldova Zoom de astăzi, președinta asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă. Temele ediției: - Republica Moldova are din aceasta luna Birou al Paralamentului European la Chisinau. La inugurare a participat si presedinte Parlamentului European Roberta Metsola. Despre mesajele transmise în cadrul vizitelor la Chișinău din ultima săptămână a Robertei Metsola și a comisarei pentru extindere Marta Kos, Larisa Bernaschi a discutat cu Tana Foarfa, director Executiv Europuls. Aceasta mai spune că Planul de creștere de 1,9 miliarde euro oferit de UE Republicii Moldova este similar cu PNNR-ul primit de România în 2020. - Un reportaj de la corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, despre bărbații care sparg stereotipul că în educație pot lucra doar femei. - Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, o strategie prin care UE intensifică combaterea ingerințelor străine. - România pledează pentru ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. Știrile zilei: Evenimentul zile este vizita la București a noului prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu. În cursul dimineţii, şeful Guvernului de la Chişinău a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan. Ulterior, el se întâlnește cu preşedinţii Senatului, Mircea Abrudean, şi cu cel al Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, la Parlament. Ceremonia oficială a primirii de către premierul Ilie Bolojan este programată la ora 11:30, la Palatul Victoria. Cei doi prim-miniştri vor avea o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii în plenul celor două delegaţii oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă. În cursul după-amiezii, premierul moldovean va fi primit la Palatul Elisabeta de Custodele Coroanei, Margareta, şi de Principele Radu. Potrivit unui comunicat al Guvernului, Ilie Bolojan şi Alexandru Munteanu vor discuta pe teme şi proiecte de interes comun ale celor două ţări, în contextul geostrategic actual. *** O vizită de lucru la Chișinău au avut ieri președinții Comisiei pentru apărare și siguranță națională și Comisiei pentru politică externă din Senatul României, Nicoleta Pauliuc și Titus Corlățean. Șefa grupului parlamentar majoritar al Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, a declarat într-o postare pe Facebook că „România promovează cauza Republicii Moldova în toate capitalele europene. Cu această susținere fermă vocea Chișinăului este auzită, iar drumul către UE este mai ușor”.  Întâlnirile de la Chișinău au vizat aprofundarea cooperării în domenii cheie pentru securitatea și stabilitatea Republicii Moldova, precum parcursul european, energia, infrastructura, securitatea cibernetică, notează un comunicat al Ministerului de Externe moldovean. *** Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, un set de măsuri concrete pentru capacitarea, protejarea și promovarea unor democrații puternice și reziliente în întreaga Uniune Europeană. Totodată, a fost lansată și Strategia UE pentru societatea civilă, care urmărește o implicare mai puternică și protecția organizațiilor societății civile. „Aceasta este puterea Europei și trebuie să ne sporim capacitatea colectivă de a o proteja în orice moment”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite MOLDPRES. Prin intermediul Scutului european pentru democrație, Comisia Europeană își va intensifica eforturile de combatere a manipulării informațiilor și ingerințelor străine. Reprezentanțele și delegațiile UE din străinătate vor fi consolidate, iar parteneriatele vor fi mobilizate pentru a răspunde acțiunilor externe de manipulare a informațiilor și dezinformare. *** Premierul român Ilie Bolojan a declarat la o întâlnire cu ambasadorii UE că România își dorește ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. „Este nevoie de soluții astfel încât Republica Moldova, dar și Ucraina, să deschidă, cât mai curând posibil, clusterele din cadrul negocierilor de aderare la UE”, a declarat Bolojan, în contextul lansării Pachetului de Extindere 2025 de către Comisia Europeană.

Uniunea Europeană a prezentat Armeniei un plan de acțiune pentru liberalizarea vizelor care conține o foaie de parcurs a reformelor pe care țara trebuie să le implementeze pentru a garanta călătorii fără vize pentru cetățenii săi în statele membre ale UE, relatează site-ul de știri Hetq. Pe 5 noiembrie, ministrul armean de interne, Arpine Sargsyan, s-a întâlnit cu Johannes Luchner, director general adjunct pentru migrație și afaceri interne la Comisia Europeană. În timpul întâlnirii, au fost discutate principalele puncte ale planului de acțiune. Arpine Sargsyan a subliniat că Armenia se angajează să implementeze reformele necesare pentru a garanta cetățenilor săi posibilitatea de a călători mai ușor în Uniunea Europeană. Potrivit lui liberalizarea vizelor în Armenia este un pas important în parteneriatul cu UE, menit să consolideze încrederea reciprocă și cooperarea. În prezent, Republica Armenia este singura țară cu care Uniunea Europeană desfășoară un proces de liberalizare a vizelor. Kazahstanul închide 130 de platforme de criptomonede Kazahstanul și-a intensificat lupta împotriva criminalității financiare prin închiderea a 130 de platforme de criptomonede legate de spălarea banilor și a confiscat active digitale în valoare de 16,7 milioane de dolari (14,4 milioane de euro), a raportat Agenția de Supraveghere Financiară Kazahă (AFM).Potrivit AFM, aceste platforme bancare din umbră au fost utilizate de grupuri criminale din Kazahstan, Rusia, Ucraina și Moldova pentru a spăla venituri din traficul de droguri și frauda online.Agenția a descris o schemă în mai mulți pași: traficanții și infractorii cibernetici își transferau profiturile în monedă fiduciară sau criptomonedă, în portofele de schimb valutar, unde fondurile erau convertite și mutate printr-o serie de tranzacții pentru a le ascunde originea.Agenția a declarat că aceste schimburi ilicite acționau ca spălări de bani făcute de profesioniști, care colectau și transferau venituri din infracțiuni în străinătate. Se bazau pe conturi bancare și portofele aparținând unor oameni de paie. Conform legislației kazahe, sunt autorizate să funcționeze doar platformele licențiate de Autoritatea pentru Servicii Financiare din Astana (AFSA) și integrate în sistemul bancar național.Până în prezent, 27 de Furnizori de Servicii de Active Digitale (DASP), inclusiv 12 burse de criptomonede, sunt autorizați să opereze în Kazahstan. Toți sunt supuși unor obligații continue de supraveghere financiară și conformitate privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.AFM a descoperit, de asemenea, 81 de grupuri clandestine specializate în convertirea fondurilor ilicite în numerar, pentru un total de tranzacții care depășesc 38,5 milioane EUR. Pentru a remedia acest lucru, AFM și Banca Națională a Kazahstanului introduc noi măsuri de securitate: depozitele în numerar care depășesc 500.000 de tenge (aproximativ 800 EUR) vor necesita acum un număr de identificare personal. Se are în vedere verificarea biometrică prin recunoaștere facială sau amprentare.Kazahstanul își propune să reducă ponderea economiei subterane la 15% din PIB până la sfârșitul anului, deoarece autoritățile își consolidează controlul asupra unui sistem financiar aflat în rapidă digitalizare. 

Guvernul de la Chișinău caută soluții pentru criza generată de cota mare pe piața moldovenească a companiei rusești Lukoil, ajunsă sub sancțiunile americane. Vicepremierul pentru infrastructură, Vladimir Bolea, a dat asigurări să aeroportul internațional Chișinău nu va rămâne fără combustibil, chiar dacă Lukoil este singurul furnizor pentru aeroport. „Căutăm soluții pe trei paliere distincte: rețeaua de benzinării, infrastructura de depozitare en-gros și, cu prioritate, infrastructura vitală de pe teritoriul aeroportului pentru a asigura stabilitatea pieței și securitatea energetică a țării”, spune Vladimir Bolea. Temele ediției: - Închiderea Centrului cultural rus din R.Moldova, prima decizie a noului Guvern de la Chișinău. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie cu ministrul Culturii, Cristian Jardan. - Cum și dacă poate deveni România refugiu pentru cetățenii moldoveni. Cronica semnată de jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Cum funcționează programul de stagii în instituțiile publice, care oferă tinerilor poziții în Guvernul, Parlamentul și Președinția Republicii Moldova. După trei luni, cei mai buni au posibilitatea să se angajeze fără concurs. Un reportaj de Ecaterina Tanasiiciuc. - Tensiunile religioase din nordul Moldovei ajung din nou în instanță. Șase locuitori din Grinăuți, raionul Rîșcani, au fost trimiși în judecată, acuzați că l-au agresat pe preotul care a decis trecerea bisericii din sat la Mitropolia Basarabiei. Un reportaj de Denis Chirtoca și Cătălin Volconovici. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe astăzi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova - Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic, bloc care a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Există suspiciuni că acesta ar fi primit finanțare ilegală din Rusia. - Comisia pentru politică externă din noul parlament suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei - Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate actele de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Știrile zilei: Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu a avut miercuri dimineața prima ședință după învestire, iar primul punct pe agendă a fost denunțarea Acordului cu Guvernul Federației Ruse privind funcționarea Centrului Cultural rus în R.Moldova. Înainte de ședință, noul premier a anunțat primele sale vizite externe – prima va fi la București, iar detaliile vizitei sunt acum în pregătire. A doua vizită va fi la Bruxelles, a anunțat Alexandru Munteanu, fără să dea datele concrete pentru care se pregătesc aceste vizite. *** Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe joi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova. Aceasta va susține vineri un discurs în plenul legislativului moldovean, cu ocazia constituirii noii componențe, pro-europene, a Parlamentului. Roberta Metsola se va întâlni cu oficialii moldoveni și va participa la o întâlnire cu tinerii la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic și a Partidului Inima Moldovei, bloc care s-a plasat pe locul doi la parlamentare și a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Potrivit Comisiei electorale, controlul se va desfășura până pe 31 martie 2026 și se va încheia cu întocmirea unor rapoarte pentru fiecare formațiune politică. Autoritățile moldovene au suspiciuni rezonabilă că formațiunile din Blocul Patriotic ar fi primit finanțări netransparente din Federația Rusă, ceea ce a influențat campania electorală și rezultatul alegerilor. *** Comisia pentru politică externă din noul parlament de la Chișinău suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, transmite IPN. Anunțul a fost făcut de președinta comisiei, Doina Gherman, care a subliniat că decizia reflectă angajamentul Republicii Moldova față de valorile democrației și respectarea suveranității statelor. „Credem cu tărie în necesitatea menținerii grupurilor de prietenie cu statele care respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a țării, precum și demnitatea umană și libertatea”, a declarat Doina Gherman. *** Poliția anunțat despre o captură record de arme și muniții, în timpul unei operațiuni ce viza un caz de șantaj. Potrivit anchetei, în timpul perchezițiilor au fost descoperite și ridicate 16 arme de foc, inclusiv mitraliere și puști, dar și arme cu lunetă, aproximativ zece mii de cartușe, 5 grenade și 2 aruncătoare, camuflate și ascunse în perete. De asemenea, au fost ridicate 3 pașapoarte cu aceeași fotografie, dar identități diferite, și alte obiecte interzise. Urmare a probelor acumulate patru persoane au fost reținute pentru a stabili circumstanțele și proveniența armamentului. Armele și munițiile capturate la Chișinău urmau să fie folosite pentru destabilizări în Republica Moldova, declară ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. Nu este clar în acest moment cum a ajuns arsenalul la Chișinău. „Mecanismele pot fi diferite. Ele pot intra în țară și din Ucraina, dar avem și situații când ele ajung din țări ale Uniunii Europene. Totodată, avem și situații când și regiunea din stânga Nistrului este folosită în acest sens”, a subliniat ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. *** Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate serviciile de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Noul sistem „Acte de stare civilă” al Agenției Servicii Publice (ASP) va permite înregistrarea nașterilor, căsătoriilor, divorțurilor sau schimbarea numelui direct de pe calculator sau telefon, cu semnătură electronică. Potrivit unui comunicat al ASP, actele eliberate în format digital vor avea aceeași valoare juridică precum documentele tipărite și vor putea fi recepționate în MCabinetul personal al cetățeanului sau livrate prin sistemul MDelivery. Modernizarea sistemului va aduce mai multă comoditate și transparență, reducând timpul de așteptare și eliminând necesitatea prezentării documentelor pe suport de hârtie, notează instituția.

Certurile și împăcările sunt parte naturală a oricărei relații de cuplu. Conflictul nu este ceva neapărat negativ, este sănătos și necesar. Însă, când apare conflictul, un partener vrea conexiune, în timp ce altul vrea distanță, unul vrea să vorbească, celălat se închide și mai tare. Cum să ne certăm constructiv și cum să ne împăcăm în cuplu, am aflat de la Bianca Pescaru, psiholog clinician și psihoterapeut cognitv comportamental, invitata emisiunii Sănătatea FM. "Conflictul face parte din viață, conflictul nu este ceva neapărat negativ. Și asta, în pofida convingerii pe care mulți oameni o au, care cred că conflictul este ceva negativ și ceva distructiv. Însă conflictul la nivel de verbalizare, de comunicare, fără agresivitate verbală, fără agresivitate fizică, debate-ul de opinii și de perspective este un lucru care face parte din viață. Este un lucru firesc, pentru că se întâlnesc două perspective.", spune Bianca Pescaru,  psiholog clinician, psihoterapeut cognitv comportamental, cu multiple specializări și formări în CBT, Schema Therapy, Compassion Focused Therapy, Analiză tranzacțională și Coaching sistemic. Este absolut sănătos și necesar să existe conflicte în cuplu, deoarece sunt o oportunitate de creștere pentru noi ca ființe umane dar și pentru cuplu.  Bianca Pescaru explică de ce:  "Dacă noi n-am avea conflicte, n-am afla cum se simte celălalt, cum gândește celălalt, care este realitatea sa, cum se văd lucrurile din papucii săi, așa cum spunem noi.  Și atunci aceste diferențe de opinie sau aceste verbalizări, care fac parte din cadrul unui conflict, ne ajută să îl înțelegem pe celălalt, îl ajută și pe celălalt să ne înțeleagă pe noi și în felul acesta cuplul crește, prin  aceste conflicte noi. Noi ne repliem în urma conflictelor și mergem la următorul nivel.".   În timpul unui conflict, ar fi util să evităm negativitatea sub orice formă, să nu aducem injurii, să nu aducem jigniri, să nu etichetăm persoana cealaltă, explică Bianca Pescaru.  "De la "ești un prost, un tâmpit", tot felul de etichetări de genul ăsta, "din cauza ta, din vina ta, datorită ție, pentru că tu ai făcut sau n-ai făcut". Deci aruncarea cumva a responsabilității doar în cârca celuilalt, arătatul cu degetul și jignirile și etichetările sub diverse diverse forme. În cadrul unui conflict, din păcate, se activează, așa cum spuneam, părțile astea imature din interiorul partenerilor și atunci ajung să se certe copilul furios din interiorul unuia cu copilul furios din interiorul celuilalt. Și într-o luptă, fiecare începe să atace. Ce facem? În general, încercăm să atacăm, încercăm să ne apărăm prin forma aceasta de atac și de luptă. Lucruri care evident că nu ajută și escaladează și mai mult conflictul și îl fac pe celălalt să se enerveze, poate și mai tare, sau să se retragă sau să fugă din situația respectivă,  să intre în acea evitare de care povesteam, și asta duce la foarte multă suferință pentru pentru ambii parteneri.", mai spune psihologul. Potrivit acesteia, fiecare persoană are un stil de atașament care determină determină modul în care reacționezăm.  În general, ne caracterizează foarte mult modul în care noi relaționăm și modul în care ne comportăm. Și, evident, tot acest stil de atașament ne conduce foarte mult și reacțiile în cadrul unui conflict sau post-conflict.  Există trei stiluri de atașament. Explică Bianca Pescaru:  1. Stilul de atașament anxios- oamenii care au acest stil de atașament sunt persoanele care într-adevăr sunt mai comunicative, sunt mai vorbărețe și care, în cadrul unui conflict sau post-conflict, simt nevoia de de ventilare, simt nevoia să vorbească. Anxietatea din interior nu-i face să poată să stea liniștiți, nu-și gestionează bine propriul tumult emoțional. Și atunci acest coping de a vorbi despre..., îi ajută foarte mult să se liniștească. 2. Stilul de atașament evitant- persoanele care au acest stil de atașament sunt persoanele care de obicei sunt mai introverte, necomunicative, care vorbesc mai puțin, care evită foarte mult confruntarea, evită foarte mult comunicarea și mai ales în cadrul conflictului sau post-conflict sunt persoanele care se retrag, simt nevoia să se retragă, simt nevoia să fugă de interacțiunea cu celălalt, fug de propriile emoții, se duc în tot felul de ieșiri, de activități care să îi țină departe de a intra în contact cu acest tumult emoțional. 3. Stilul de atașament securizant- pe care foarte puține persoane, ca și număr, îl au într-un mod natural, așa, din parcursul lor prin viață, să zic. Studiile ne arată că majoritatea oamenilor, tocmai datorită acestui istoric de viață, au stiluri de atașament anxios sau evitant . În schimb, foarte multe persoane care merg în terapie și care fac un proces terapeutic complet ajung să își dezvolte și să schimbe acest stil de atașament într-unul securizant, care este modul de comportament adult din punct de vedere psihologic, de comunicare, de gândire, de a simți și de a se comporta.", mai spune psihoterapeutul Bianca Pescaru, care continuă:  "În istoria noastră de copii, cu toții am avut povești care n-au fost neapărat ceea ce ar fi trebuit să fie. Cu toții am suferit când am fost copii, am fost răniți în acel mediu în care am trăit, am trăit niște evenimente adverse și lucrurile acestea și-au pus amprenta într-un mod definitoriu asupra noastră ca ființe umane. Și, în funcție de istoriile de viață pe care noi le-am trăit, fiecare dintre noi am proiectat în psihicul nostru un IMAGO, spunem noi, specialiștii, adică un șablon al familiarului pentru creierul nostru. Și fiecare dintre noi avem acest IMAGO vis-a-vis de un partener. Ce căutăm noi la un partener de cuplu și când ajungem să ne îndrăgostim, practic, noi găsim acest IMAGO, găsim în partenerul nostru acest șablon care conține, evident, foarte multe informații, majoritatea sunt în mintea noastră inconștientă. Și, ce se întâmplă în relațiile de cuplu în general, asta este lucrul care se întâmplă cel mai adesea într-un mod inconștient, evident, proiectăm în partenerul nostru lucrurile neîmplinite, nevoile neîmplinite pe care le-am avut în istoria noastră de copii, deci așteptările. Avem niște așteptări, evident nerealiste. Și avem aceste așteptări ca partenerul nostru să fie părintele ideal pe care nu l-am avut în propria noastră copilărie.", explică psiholog Bianca Pescaru.  Partenerul nostru nu este părintele nostru, punctează psihologul. "Deci noi, în mod sănătos, suntem niște adulți care ar trebui să știm să avem grijă de propriile noastre nevoi, în primul rând noi, și apoi să avem niște pretenții de la partenerul nostru. Însă, adesea, relaționăm în relația de cuplu cu părțile imature din ființa noastră. Noi avem mai multe subidentități, avem părțile astea de copil interior, părțile copilului care am fost cândva. Și atunci, ne simțim într-un mod familiar, așa cum ne-am simțit în copilărie, în anumite momente, la anumite triggere,  la anumite situații și, evident, începe această dinamică care este nesănătoasă și imatură. Pe de altă parte, partenerul nostru de cuplu este și el o persoană care nu este o persoană perfectă, este o persoană care are propriile istorii de viață și propriile răni, propriile umbre, așa cum spunem noi în psihologie, drept urmare, nu poate să ne satisfacă tot timpul dorințele. În cadrul cuplului"., mai spune Bianca Pescaru.

La Chișinău astăzi este învestit noul Guvern condus de economistul Alexandru Munteanu. Se întâmplă la exact o săptămână de la desemnarea candidatului. Noua echipă și programul de guvernare este analizat de invitatul de astăzi la Moldova Zoom, analistul politic de la Chișinău, Nicolae Negru. „Programul guvernului Munteanu seamănă cu programul electoral al Partidului Acțiune și Solidaritate, este unul ambițios. Ținta, anul 2028, pentru ca să încheiem procesul de integrare europeană, să ne facem temele sau să stimulăm investiții de aproape 4 miliarde euro – o sarcină foarte ambițioasă în condițiile în care războiul din Ucraina continuă”, spune Nicolae Negru, în interviul realizat de Valeria Vițu.  Teme ediției: - De ce a deveni Franța de ceva vreme noua țintă a propagandei și dezinformării rusești. O relatare semnată de Liliana Barbăroșie și un interviu cu experta comunității WatchDog de la Chișinău, Tatiana Cojocari. - În regiunea transnistreană au fost comemorate Victimele Reprimărilor Politice din perioada sovietică. Numai că așa-zisele autorități de la Tiraspol nu au spus că torționarii au fost comuniștii, bolșevicii care au omorât mii de oameni. Despre această situație inedită ne vorbește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - În nordul Republicii Moldova, apa este o mare problemă, iar o nouă stație de tratare a apei, finanțată de UE, vine să schimbe situația. Un reportaj de la Cătălin Volconovici. - Armonizarea legislației naționale la normele europene va reprezenta o prioritate esențială pentru legislativ în următoarele luni. - Ucraina intenționează să reia, în luna noiembrie, importurile de gaze naturale din Grecia prin conducta Transbalcanică care trece prin România și Republica Moldova. - Au fost deschise înscrierile pentru programul DiscoverEU, care oferă posibilitatea tinerilor de 18 ani care au cetățenia unui stat european de a călători gratuit în Europa. Știrile zilei: Premierul desemnat Alexandru Munteanu merge în Parlament, împreună cu echipa guvernamentală, pentru a prezenta programul de activitate și a cere votul de încredere. Alexandru Munteanu își va prezenta programul intitulat „UE, pace, dezvoltare”, care stabilește principalele direcții de acțiune ale viitorului executiv. Documentul prevede finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, pregătind astfel țara pentru integrarea deplină. În plan economic, Guvernul mizează pe valorificarea Planului de creștere finanțat de UE în valoare de 1,9 miliarde de euro, destinat stimulării dezvoltării și consolidării rezilienței economice. Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare, are o majoritate confortabilă în Legislativ, motiv pentru care nu va avea probleme în a vota noul executiv. În baza votului de încredere, președintele țării numește oficial Guvernul, iar noul executiv își preia atribuțiile din ziua depunerii jurământului în fața șefului statului. Prima ședință a noului Guvern ar putea avea loc miercurea viitoare. *** Armonizarea legislației naționale la normele europene va reprezenta o prioritate esențială pentru legislativ în următoarele luni, declară vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman. Acesta sune că imediat după învestirea Guvernului Munteanu, Parlamentul își va concentra activitatea pe două direcții majore: rectificarea bugetară și continuarea agendei europene. *** În această dimineață, președinta Maia Sandu l-a numit pe fostul ministru de externe Nicu Popescu în funcția de emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice. În noua sa poziție, Nicu Popescu va avea sarcina de a consolida sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, de a avansa dimensiunea politică a procesului de aderare și de a dezvolta relațiile cu partenerii strategici ai țării pentru consolidarea păcii și securității, în strânsă cooperare cu Președintele Republicii, Guvernul și Parlamentul, anunță un comunicat al Președinției. *** Ucraina intenționează să reia, în luna noiembrie, importurile de gaze naturale din Grecia prin conducta Transbalcanică, după intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice naționale, a anunțat joi firma de consultanță ExPro, citată de Reuters. Conducta care trece prin România și Republica Moldova. Potrivit estimărilor, 55% din producția internă de gaze a Ucrainei a fost afectată de bombardamentele din luna octombrie, determinând autoritățile de la Kiev să caute surse externe suplimentare de aproximativ 4 miliarde de metri cubi pentru a asigura alimentarea populației în sezonul rece, scrie News.ro. Până de curând, ruta transbalcanică nu era competitivă din cauza costurilor ridicate de tranzit prin cele patru țări traversate. Ministrul energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, a declarat recent la RFI că România și Republica Moldova au redus acum o săptămână cu 50 la sută taxele de tranzit prin conducta transbalcanică pentru a susține Ucraina să-și asigure necesarul de gaze. *** Până pe 13 noiembrie, tinerii de 18 ani care au cetățenia unui stat european se pot înscrie în programul DiscoverEU, care oferă posibilitatea de a călători gratuit în Europa, transmite IPN. Programul, inclus în bugetul Uniunii Europene din anul 2018, le oferă tinerilor europeni – inclusiv celor din Republica Moldova care dețin și cetățenia României sau a unui alt stat european – șansa de a descoperi cultura și istoria continentului. Timp de 7 ani, peste 390 de mii de tineri din toată Europa, dintre care peste 15 mii din România, au beneficiat de călătorii și experiențe deosebite prin DiscoverEU.

Presa internațională a reacționat imediat la aflarea veștii că Statele Unite își vor reduce o parte din trupele desfășurate pe flancul estic al Europei. România este afectată direct de această decizie, observă comentatorii. Ei amintesc faptul că administrația Trump a invocat în mai multe rânduri că își va muta atenția principală din Europa în Pacific. Trump a promis-o. Statele Unite își vor reduce treptat prezența militară în Europa, care a crescut semnificativ de la invazia Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie 2022, sintetizează Le Figaro.  BBC transmite că ”de la preluarea mandatului, în ianuarie, președintele american Donald Trump nu și-a ascuns dorința de a muta accentul angajamentului militar american de la Europa la regiunea indo-pacifică. El a îndemnat în repetate rânduri membrii europeni ai NATO să își asume o mai mare responsabilitate pentru apărarea continentului. Citeste siCongresul SUA se opune deciziei Pentagonului de retragere a trupelor americane din România Însă anunțul retragerii trupelor americane din România va fi îngrijorător pentru țările est-europene, multe dintre ele considerând că au motive să se teamă de un atac rusesc în viitor. Decizia a venit după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, în cel mai grav incident de acest fel de la începutul războiului în februarie 2022. Câteva zile mai târziu, România a raportat că o dronă rusească i-a încălcat spațiul aerian, iar Estonia a declarat că avioanele de război rusești i-au încălcat și ele spațiul aerian”. Colonelul în retragere al armatei americane, Richard Williams, a declarat că nu există motive tactice clare pentru retragerea elementelor unei brigăzi NATO din România, potrivit Kyiv Post. Ziarul ucrainean reamintește, de asemenea, că președintele american Donald Trump l-a asigurat pe președintele Poloniei, Karol Nawrocki, că nivelurile trupelor americane din Polonia nu vor fi reduse, un mesaj care „într-o oarecare măsură” a liniștit Varșovia. Citeste siSUA retrage trupe militare din România | Decizia vulnerabilizează continentul european (Analist) Potrivit Associated Press, ”între 80.000 și100.000 de soldați americani sunt de obicei prezenți pe teritoriul european, în funcție de activități și exerciții. Aliații NATO și-au exprimat îngrijorarea că administrația Trump ar putea reduce drastic numărul acestora și ar putea lăsa un vid de securitate, pe măsură ce țările europene se confruntă cu o Rusie din ce în ce mai agresivă. The Irish News citează un oficial NATO care a spus că „ajustările la postura forțelor americane nu sunt neobișnuite”. Potrivit acestuia, chiar și cu această nouă ajustare, despre care NATO a fost informată în prealabil, „postura forțelor americane în Europa rămâne mai mare decât a fost în ultimii ani, cu mult mai multe forțe americane pe continent decât înainte de 2022”. Oficialul a minimalizat orice îngrijorări legate de securitate, spunând că NATO își păstrează capacitatea robustă de descurajare și apărare”. AFP a discutat cu George Scutaru, fost consilier pe probleme de securitate națională al președintelui României, care vede „un semnal prost transmis Rusiei” în ceea ce privește regiunea Mării Negre. „Rusia ar putea considera că Marea Neagră nu este atât de importantă pentru interesele americane în Europa”, a declarat el, adăugând că Rusia ar putea fi „încurajată să exercite mai multă presiune, în special asupra României, folosind drone și incursiuni în spațiul său aerian”.

Papa Leon va vizita Turcia între 27 și 30 noiembrie, după care se va afla în Liban între 30 noiembrie și 2 decembrie. Aceasta este prima sa călătorie în afara Italiei. Prin această vizită, Papa dorește să lanseze un apel de pace în întreaga regiune. Una dintre opririle sale va fi la bazilica de lângă lacul Iznik, în regiunea Bursa, unde a avut loc Primul Conciliu de la Niceea, relatează bianet.org. Primul Conciliu de la Niceea, ținut în anul 325, este primul conciliu ecumenic al Bisericii Creștine, care a pus bazele dogmatice și canonice ale creștinismului, definind dogmele religioase ca răspuns la provocarea reprezentată de erezia arianistă. Această bazilică a fost descoperită acum 11 ani. Este situată la aproximativ 20 de metri de malul lacului, și este acum sub apă, la o adâncime de 1,5 până la 2 metri. În ultimii ani, acolo au fost efectuate săpături arheologice, sprijinite și de Ministerul Turismului din Ankara. Acum, înainte de vizita Papei, au loc și lucrări de amenajare a zonei. Potrivit șefului lucrărilor, Mustafa Șahin, „biserica poate deveni un loc de pelerinaj și un centru de interes pentru turismul religios, rămânând pe harta turistică a Turciei și după vizita Înaltului Pontif.” Un partid de opoziție din Bulgaria alertează Statele Unite că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile Magnitsky impuse împotriva saPartidul de opoziție reformist „Da, Bulgaria” a alertat guvernul Statelor Unite cu privire la faptul că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile impuse împotriva sa de Washington în temeiul Legii Magnitsky. Potrivit partidului, Peevski folosește un cont în dolari la Banca Municipală din Sofia, relatează secțiunea bulgară a postului Radio Europa Liberă.Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021. Conform sancțiunilor, băncile nu ar trebui să-i permită să opereze cu dolari, deoarece acest lucru ar putea duce la sancțiuni și împotriva lor.Sesizarea a fost depusă la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), care face parte din Departamentul Trezoreriei SUA. „Declarația lui Peevski indică faptul că deține un cont în dolari, ceea ce înseamnă că banca unde este deschis contul trebuie să aibă legături cu o bancă americană”, a declarat un reprezentant al partidului „Da, Bulgaria”. Potrivit acestuia, banca americană nu ar fi fost informată în mod corespunzător că oligarhul sancționat este deservit de Banca Municipală.Mai mult, Peevski declară și venituri din dividende, iar plata acestora reprezintă o altă încălcare a sancțiunilor.Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021, motivul invocat de Washington fiind acela că oligarhul „a participat în mod regulat la acte de corupție, folosind traficul de influență și mita pentru a se proteja de controlul public și pentru a exercita controlul asupra instituțiilor și sectoarelor cheie ale societății bulgare”. În 2022, el a fost sancționat și de Regatul Unit, pe baza acelorași argumente.Peevski este considerat cel mai puternic om pe scena politică din Bulgaria, controlând nu doar sistemul judiciar bulgar și serviciile secrete, ci și executivul de la Sofia. După cea de-a doua alegere a lui Donald Trump ca președinte, Peevski s-a prezentat ca un admirator al noului lider american și, în dorința de a intra în grațiile mișcării MAGA, pentru a fi absolvit de sancțiuni, a elaborat liste cu presupuși „sorosiști” și a propus formarea unei comisiei parlamentare care să-i investigheze. 

Retragerea parțială a trupelor americane din România a stârnit reacții mixte la București și interes în toată regiunea. În timp ce în capitala României se discută intens dacă această decizie slăbește poziția țării în fața Rusiei, la Chișinău tonul este mai calm. Experții spun că nu este vorba despre o retragere propriu-zisă, ci despre o reașezare strategică a prezenței americane în Europa de Est, relatează de la Chișinău Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la Forumul Păcii de la Paris, în care a plecat pentru un scut european al democrației, spunând că libertatea de exprimare este pentru oameni reali, nu pentru armate de boți, iar platformele de socializare trebuie să respecte legea. Maia Sandu a pledat și pentru extinderea UE. O relatare semnată de Valeria Vițu. - Rusia caută peste tot naziști și acuză România de ocuparea Republicii Moldova, spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari. - Moscova va folosi toate pârghiile pentru a destabiliza Republica Moldova prin intermediul regiunii transnistrene. Fără influența Rusiei, regiunea separatistă Transnistria ar putea fi reintegrată de Republica Moldova în 5-7 ani, cu sprijinul partenerilor occidentali, declară la RFI analistul politic de la Chișinău Alexandru Slusari, invitatul de astăzi la Moldova Zoom. - Un birou al Parlamentului European va fi inaugurat, pe 7 noiembrie, la Chișinău, în prezența președintei PE, Roberta Metsola. - Republica Moldova a fost ținta unor atacuri cibernetice masive în ziua alegerilor parlamentare și a fost ajutată să facă față de compania americană Cloudflare. - Două rachete rusești ar fi survolat spațiul aerian al Republicii Moldova noaptea trecută, în cadrul aracului masiv al Rusiei asupra Ucrainei, scrie TV8. Știrile zilei: Un birou al Parlamentului European va fi inaugurat, pe 7 noiembrie, la Chișinău, în prezența președintei PE, Roberta Metsola, care va efectua o vizită în R.Moldova și va ține și un discurs în plenul nou-alesului legislativ. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele PE, Victor Negrescu, în cadrul primei vizite la Chișinău a unui oficial european după alegerea noului Parlament. *** Sistemul energetic din Ucraina a fost supus unui atac masiv cu rachete și drone rusește în timpul nopții de 29 spre 30 octombrie. TV8 scrie că, potrivit hărții atacului, două rachete ar fi survolat și nordul Republicii Moldova. Totuși, autoritățile de la Chișinău au precizat că nu au fost detectate survolări ale spațiului aerian. În rezultatul atacului, în „majoritatea regiunilor Ucrainei” au fost impuse pene de curent de urgență. *** Cloudflare, o companie americană specializată în servicii de securitate cibernetică, a confirmat că actori rău-voitori au vizat site-ul Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova în timpul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, printr-un atac sofisticat, în valuri sincronizate strategic. Site-ul Comisiei Electorale a fost lovit de aproape 900 de milioane de cereri în doar 12 ore, scrie News.ro. Guvernul Republicii Moldova, care a avut semnale cu mult timp înainte că se pregăteşte o interferenţă rusească masivă în alegeri, inclusiv prin atacuri cibernetice, a apelat la serviciile recunoscute ale Cloudflare, companie cu sediul la San Francisco. „Am putut oferi această expertiză CEC şi, în mai puţin de o săptămână, am integrat multe dintre site-urile lor electorale şi am implementat rapid strategii de atenuare pentru a-i ajuta să se pregătească pentru ziua alegerilor”, anunţă compania americană. *** Poliția și procurorii au desfășurat percheziții în mai multe locații din Republica Moldova privind activitatea de mercenariat a unor cetățeni moldoveni în Ucraina și alte state. Potrivit unui comunicat al Procuraturii, operațiunea s-a desfășurat în cooperare cu autoritățile din Ucraina și cu agenția Europol. Urmare a investigațiilor, oamenii legii au obținut probe care arată că suspecții s-ar fi înrolat în formațiuni paramilitare ilegale, de tipul «Wagner» și altele similare, atât în Ucraina, cât și în alte state. Contra unor sume de bani, aceștia ar fi participat în calitate de combatanți la diverse conflicte armate, inclusiv la războiul din Ucraina”, precizează comunicatul Procuraturii. *** Mașinile implicate în accidente rutiere vor transmite automat un apel la Serviciul 112, prin care va anunța locația și gravitatea. Acțiunea va fi posibilă în urma implementării proiectului Next Generation eCall, finanțat de Uniunea Europeană, informează MOLDPRES. Sistemul va conecta Republica Moldova la rețeaua europeană modernă de răspuns la urgențe.

„Ruşine”, „Trădătorule”, „Mergi în Ucraina”, „Eşti cel mai slab preşedinte”. Asa a fost intampinat presedintele Nicusor Dan la Iasi unde a participat la o ceremonie festiva. Potrivit agendei oficiale, seful statului are în program întâlniri separate cu cei doi lideri liberali trimiși în judecată în mai multe dosare de corupției – primarul Mihai Chirica și președintele Consiliului Județean, Costel Alexe.      Vor primi locatarii din Rahova locuințele în sistem de proprietate sau de chirie? Primaria Capitalei si guvernul continua sa aiba opinii diferite in ce priveste apartamentele distruse de explozie in cartierul Rahova. Municipalitatea vrea sa le reconstruiasca si sa le doneze locatarilor in timp ce executivul spune ca nu exista cadrul legal ca sa le ofere gratis. Deocamdata, Primăria va lua măsuri pentru punerea în siguranţă a imobilului şi pentru expertizarea acestuia. Donald Trump își schimbă abordarea- anulează summitul de la Budapesta cu Putin şi sancţionează gigantii energetici ruși Rosneft si Lukoil Ramane de vazut daca aceasta miscare va fi de natura sa determine Moscova sa poarte noi negocieri. Deocamdata, Kremlinul face dinn nou o demonstratie de forta si organizeaza exercitii militare. În momentele cheie ale războiului, Putin are obiceiul de a reaminti puterea nucleară a Rusiei ca avertisment pentru Kiev şi aliaţii săi occidentali. Alexandru Munteanu a fost desemnat candidat la funcția de premier al Republicii Moldova El are termen de 15 zile pentru formarea guvernului si a declarat că noul cabinet va păstra probabil mulți dintre miniștrii guvernului anterior.

Presa internațională analizează eficacitatea noilor sancțiuni impuse de Statele Unite companiilor petroliere rusești. Casa Albă încearcă să priveze „mașina de război a Kremlinului” de venituri pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor, spun comentatorii. Există însă și semne de întrebare. Washingtonul tocmai a transmis Moscovei „un semnal clar că răbdarea lui Trump față de Putin se epuizează”, rezumă The Wall Street Journal. ”Kremlinul se luptă deja să finanțeze guvernarea și armata, astfel că sencțiunile vor afecta capacitatea Rusiei de a continua războiul și ar putea fi un factor determinant în împingerea lui Putin la masa negocierilor”. Potrivit explicațiilor oferite de ABC News,   ”Rosneft și Lukoil, vizate de aceste măsuri, sunt două dintre cele mai mari companii energetice din lume și exportă împreună 3,1 milioane de barili de petrol pe zi. Rosneft este responsabilă singură pentru 6% din producția globală de petrol și aproape jumătate din producția totală de petrol a Rusiei. Sancțiunile sunt primele împotriva Rusiei, de când președintele Trump a preluat mandatul în ianuarie”.     BBC transmite că ”aceste sancțiuni vor da cu siguranță o lovitură economiei Rusiei, taxele din industria petrolului și gazelor reprezentând aproximativ un sfert din bugetul federației. Dar efectele în lanț s-ar putea resimți și mult mai departe. Petrolul și gazele sunt cele mai mari exporturi ale Rusiei și printre cei mai mari clienți ai Moscovei se numără China și India, cele mai populate două țări din lume, precum și Turcia. Împreună, China și India reprezintă cea mai mare parte a exporturilor de produse energetice ale Rusiei” Le Monde notează că, fidel stilului său categoric mai puțin diplomatic, Dmitri Medvedev, adjunctul Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte rus, a declarat joi că deciziile administrației Trump de a anula un summit la Budapesta și de a impune sancțiuni companiilor petroliere rusești arată că Washingtonul este „în război” cu Moscova. Și că acum, Trump s-a aliniat complet cu Europa nebună.” Un expert consultat de Bloomberg se arată circumspect în legătură cu efectele acestor măsuri: ”Casa Albă se amăgește crezând că acest lucru va duce la o schimbare radicală în conduita Kremlinului sau în politica lui Putin. Kremlinul s-a dovedit a fi foarte priceput în a ocoli astfel de sancțiuni.” În timp ce alți specialiști, consultați de The Guardian, consideră că ”fluxul de petrol rusesc către India - o țară care a devenit un cumpărător major în ultimii trei ani - ar putea scădea drastic ca urmare a sancțiunilor americane. Trump a făcut presiuni asupra prim-ministrului Indiei, Narendra Modi, pentru a pune capăt importurilor, iar noile măsuri ar putea accelera aceste mișcări, oferind rafinăriilor indiene o modalitate de a ieși din contractele în care au fost blocate pentru anii următori. Analiștii mai spun că promisiunea din campanie a lui Trump de a menține prețurile la benzină la un nivel scăzut și de a gestiona criza costului vieții ar putea dilua impactul noilor sancțiuni, dacă acestea încep să afecteze dramatic prețul petrolului.”

În ultimii ani, Chișinăul și-a modernizat strategiile de apărare, punând accent pe modernizarea unei armate rămase cam la nivelul tehnologic al Uniunii Sovietice, iar acum printre priorități sunt apărarea antiaeriană și interoperabilitatea cu armatele statelor UE, declară invitatul Moldova Zoom, secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. Acesta spune că parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă din partea unor forțe externe ostile”. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinția Maia Sandu a discutat cu opoziția privind desemnarea candidatului pentru funcția de premier. La această oră Maia Sandu se întâlnește și cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat joi seara că îl vor înainta de economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de premier. O corespondență de Valeria Vițu. - Republica Moldova și România se luptă cu femicidul, însă numai la Chișinău există o lege, atrage atenția jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Consiliul European salută progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană, iar Chișinăul anunță că este pregătit să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare – cele care țin de educație și cultură. - Se așteaptă ca președinta Maia Sandu să desemneze astăzi candidatura noului prim-ministru. - Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. - Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze, pro-ruse, care se confruntă cu un vid de ptuere. Știrile zilei: Consiliul European a salutat progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană și a reafirmat sprijinul ferm al celor 27 de state pentru integrarea europeană a țării. În concluziile adoptate joi seara la Bruxelles, liderii europeni au felicitat autoritățile de la Chișinău pentru angajamentul ferm și măsurile eficiente pentru protejarea integrității recentelor alegeri parlamentare, în pofida ingerințelor hibride ale Federației Ruse. „Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării și pentru a valorifica experiența acesteia prin lecțiile învățate”, se menționează în textul oficial al Concluziilor Consiliului European. *** Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat concluziile reuniunii de la Bruxelles, subliniind că acestea, citez, „ne dau multă încredere și sunt o recunoaștere a muncii depuse de Guvern și de societate pentru reformele în drumul spre UE”. Sprijinul celor 27 de lideri de state este un semn că ușile Uniunii Europene sunt larg deschise pentru Republica Moldova”, a declarat Cristina Gherasimov. Aceasta a mai spus că Moldova este pregătită să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare la Uniunea Europeană – capitolele 25 și 26, care țin de educație și cultură, care au fost deja aliniate la normele europene. *** Președinția Maia Sandu a discută cu liderii grupurilor parlamentare despre desemnarea noului premier. Ieri după amiaza aceasta s-a întâlnit cu opoziția, iar la această oră discuțiile continuă cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat aseară că îl vor înainta pe economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, după ședința Consiliului Politic Național al partidului. Potrivit lui Grosu, Munteanu este „un om cu profilul și experiența care se pliază pe necesitățile actuale ale Republicii Moldova, în special în ceea ce privește creșterea economică”. *** Parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă”, a declarat pentru RFI secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. La București, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat recent că România are instrumentele politice, militare și de altă natură, pentru a sprijini Moldova, și mai ales cetățenii români din Republica Moldova, în cazul unei agresiuni externe. Secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău a mai subliniat că noua strategie militară a Republicii Moldova, criticată de Rusia, schimbă filosofia de apărare a țării și mizează pe cooperarea cu România — un partener considerat „mai mult decât strategic”. *** Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. Asigurările în acest sens au fost date de ministrul în exercițiu al energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a spus că nu există riscul ca Moldova să rămână fără combustibil, nici acum, nici pe viitor. Marea majoritate a produselor petroliere sunt importate din România. *** Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze. Autonomia, cunoscută pentru orientarea sa pro-rusă, este controlată în prezent de adepți ai oligarhului fugar Ilan Șor, care a coordonat rețeaua rusească de deturnare a alegerilor din Republica Moldova. Autonomia se confruntă cu un vid de putere, după ce șefa administrației, bașkana Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru implicare în finanțarea ilegală a partidului condus de Ilan Șor. În plus, mandatul legislativului local, numit Adunarea Populară, expiră în noiembrie, iar comisia electorală a autonomiei, care ar trebui să anunțe alegeri noi, a fost dizolvată de aleșii locali acum doi ani. În aceste condiții, Chișinăul caută soluții pentru a aduce autonomia în logica statului de drept. În urma discuțiilor cu șeful Serviciului de Informații și Securitate, Adunarea Populară a Găgăuziei a anunțat crearea unui grup de lucru cu Parlamentul de la Chișinău pentru asigurarea funcționalității regiunii.

Săptămâna trecută, la Bruxelles, au fost decernate premiile europene pentru producția ecologică. În ediția din acest an s-au acordat șapte distincții, după evaluarea a peste o sută de proiecte din întreaga Uniune Europeană. Câștigătorii demonstrează cum agricultura bio poate aduce valoare adăugată comunităților rurale, poate crea locuri de muncă și sprijină dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene. Titlul de „Cel mai bun fermier ecologic – femeie” a revenit unei agricultoare din Bulgaria, care conduce prima fermă certificată bio din țară și aplică o strategie „zero deșeuri”, de la producția de lactate și carne până la prelucrare. Premiul pentru „Cel mai bun fermier ecologic – bărbat” a revenit unui agricultor din Belgia, furnizor de alimente bio pentru 150 de familii și un spital local. Ferma lui este un model de agricultură susținută de comunitate, promovează salarii echitabile și implică pacienți psihiatrici în activități agricole cu rol terapeutic. Distincția pentru „Cel mai bun IMM de procesare a alimentelor ecologice” a fost acordată unei brutării artizanale din Austria, considerată cea mai mare din lume. Brutăria colaborează cu 24 de familii de mici fermieri și prelucrează manual peste o mie de tone de făină organică. Premiul pentru „Cel mai bun restaurant organic” a mers la o tavernă grecească, pentru felul în care dezvoltă filozofia „de la fermă la furculiță”, păstrând rețetele tradiționale și soiurile locale. Restaurantul are propria fermă ecologică și parteneriate încheiate cu producătorii locali. Distincția pentru „Cel mai bun retailer de alimente ecologice” a fost obținută de un magazin bavarez fondat de o cooperativă agricolă. Magazinul oferă exclusiv produse ecologice, provenite din lanțul scurt de aprovizionare, de la producătorii locali care lucrează pe o rază de 80 de kilometri. Titlul de „Cel mai bun oraș organic” a revenit unei localități din nordul Portugaliei, lider național la produse certificate ecologic, renumită pentru vin, ulei de măsline și miere cu denumire de origine protejată (DOP) și indicație geografică protejată (IGP). „Cea mai bună regiune organică” a fost desemnată o zonă din sud-estul Estoniei, unde, din 2018, comunitatea, producătorii și autoritățile locale cooperează pentru promovarea alimentelor ecologice și integrarea acestora în serviciile publice, în special în școli și grădinițe. Premiile sunt organizate de Comisia Europeană împreună cu instituții și organizații agricole europene. România a avut doi finaliști: „Herța Bio Apicole” din județul Sibiu, care a obținut locul al doilea la categoria cel mai bun IMM din domeniul procesării alimentelor organice, și piața volantă „Din drag de Bucovina”, din Suceava, aflată pe locul al doilea la categoria cel mai bun comerciant cu amănuntul de alimente ecologice.   Comisarul european Hansen, despre dezbaterile privind viitoarea PAC: „sunt un maraton, nu un sprint” Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană au avut o primă dezbatere formală cu privire la propunerile Comisiei pentru viitoarea politică agricolă comună (PAC), în Consiliul pentru agricultură și pescuit de săptămâna trecută. Cu acest prilej, Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură, a transmis pe platforma X: „Discuțiile despre Cadrul financiar multianual și despre PAC sunt un maraton, nu un sprint. În această cursă trebuie să obținem cel mai bun rezultat pentru sectorul agroalimentar”. În cadrul reuniunii, mai mulți miniștri au apreciat că finanțarea prevăzută de Comisie pentru agricultură nu este suficientă. Unii și-au exprimat îngrijorarea față de complexitatea normelor propuse, în timp ce alții au remarcat elemente pozitive, precum gradul mai ridicat de flexibilitate, simplificarea, reînnoirea generațiilor și plățile corelate cu cerințele naționale. Potrivit comunicatului Consiliului Uniunii Europene, emis după întâlnire, președinția daneză planifică dezbateri ministeriale în cadrul viitoarelor reuniuni, axate pe arhitectura verde a PAC, securitatea alimentară și inovare.   Importurile, mai scumpe, taie cu o treime excedentul comercial agroalimentar al Uniunii Europene Exporturile de produse agroalimentare ale Uniunii Europene au totalizat 19 miliarde de euro în iunie, în scădere cu 4% față de luna mai, dar cu 2% peste nivelul din iunie 2024, potrivit Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). În prima jumătate a anului, principalele destinații pentru produsele din blocul comunitar au fost Marea Britanie, SUA și Elveția. Exporturile către China au scăzut cu 670 de milioane de euro, pe fondul reducerii cererii de cereale, iar cele către Thailanda s-au diminuat cu 240 de milioane de euro, parțial din același motiv. Importurile agroalimentare s-au redus valoric cu 10% în iunie comparativ cu luna mai, dar rămân cu 15% peste nivelul din iunie 2024. În primul semestru din 2025, cacaua din Coasta de Fildeș, cerealele și rapița din Canada au avut cea mai mare contribuție la creșterea valorică a importurilor. Vânzările din China și Brazilia au sporit semnificativ pe piața comună, în timp ce importurile din Ucraina și Rusia au scăzut. După primele șase luni din acest an, excedentul comercial agroalimentar al UE, cifrat la 22 de miliarde de euro, este cu aproximativ 11 miliarde mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Această scădere, cu 33%, este atribuită creșterii costurilor de import, potrivit DG Agri.  

Este ultima zi a campaniei electorale pentru parlamentarele de duminică, decisive pentru viitorul european al țării, campanie marcată de ingerințele fără precedent ale Rusiei. Temele ediției: - Invitatul de astăzi Moldova Zoom este Nicolae Țîbrigan, cercetător la Academia Română, cu care discutăm despre mizele și așteptările de la acest scrutin. - După ce a revenit în Moldova în cătușe și escortat de mascați, oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc a ajuns la penitenciarul nr 13 din Chișinău, iar astăzi i se prezint capetele de acuzare, transmite Valeria Vițu. - Care este impactul acestor alegeri pentru Ucraina? Angela Grămadă, expertă în spațiul post sovietic, discută cu Nadia Afanasieva, directoarea executivă a Institutului pentru Politici Internaționale din Ucraina - Alegerile de duminică vor avea lor și în satele unde oamenii se pot număra pe degete, iar clopotele bisericii bat mai des pentru înmormântări decât pentru sărbători. O corespondență de Cătălin Volconovici. - Cronica lui Vitalie, despre alegerile de duminică: „De cum vor vota cetățenii moldoveni va depinde soarta lor, dar și felul în care va arăta această regiune a Europei”, susține jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: Ultimul sondaj de dinainte de alegeri, Barometrul Opiniei Publice, sugerează că trei sau patru formațiuni politice ar ajunge în Parlament. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european, Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Blocul Alternativa al primarului Ion Ceban ar putea intra la limită în parlament în anumite condiții. Sondajul este analizat cu prudență de experți, în condițiile în care 28 la sută din respondenți s-au declarat indeciși, iar 9 la sută nu au vrut să răspundă. Cu această rezervă și având în vedere redistribuirea voturilor, sondajul arată că partidul de guvernare, pro-european, ar lua o majoritate între 57 și 61 la sută, în timp ce opoziția pro-rusă ar rămâne în minoritate. *** Curtea de Apel Chișinău a limitat activitatea partidului Irinei Vlah, Inima Moldovei, pentru finanțare ilegală din Rusia. Nu este clar încă cum va afecta această decizie blocul în care face parte partidul Irinei Vlah, cel al comuniștilor și socialiștilor, creditat de sondaje cu a doua poziție. Joi s-a anunțat și faptul că Irina Vlah are interdicție de a intra în Polonia pentru următorii cinci ani. Autoritățile de la Varșovia o acuză că ar sprijini ingerințele Rusiei în alegerile parlamentare din 28 septembrie, ceea ce ar destabiliza regiunea”, anunță Guvernul de la Varșovia. Și Estonia a anunțat în după amiaza zilei de ieri că introduce sancțiuni împotriva Irinei Vlah și îi interzice accesul în țară. Decizii similare au fost adoptate anterior și de Canada și Lituania. *** Din motive de securitate, autoritățile Republicii Moldova au decis să schimbe locația a 4 din cele 12 secții de votare destinate alegătorilor din Transnistria. Poliția a avertizat asupra unor riscuri majore la adresa securității în zona de securitate, o zonă demilitarizată de-a lungul Nistrului, inclusiv posibile alerte cu bombă și provocări în ziua votării. Potrivit unui comunicat al CEC, dacă în ziua alegerilor ar apărea alerte cu bombă sau alte incidente, echipele specializate nu ar putea interveni imediat. Asta pentru că deplasarea lor în zona de securitate este posibilă doar cu acordul Comisiei Unificate de Control, iar obținerea acestei permisiuni durează mult. Comisia dă asigurări că aceste măsuri au fost luate pentru buna desfășurare a scrutinului și pentru a garanta siguranța atât a alegătorilor, cât și a funcționarilor electorali. *** Ministerul Apărării al Marii Britanii susține, într-o postare pe rețeaua X, că dacă partidul de guvernare pro-european din Republica Moldova va câștiga majoritatea voturilor, actorii informaționali susținuți de Rusia vor promova cu siguranță narațiuni care vor pune la îndoială integritatea alegerilor. Rusia desfășoară o amplă campanie de interferență cu scopul de a-și crește influența în Republica Moldova, constată Ministerul Apărării al Marii Britanii. *** Și Uniunea Europeană a semnalat joi faptul că R. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că Moscova se amestecă în procesul electoral din R. Moldova. „Nu este prima dată când Rusia recurge la tactici clasice de manipulare și dezinformare, dar astăzi merge mult mai departe. Moscova se amestecă profund în procesul electoral”, a avertizat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper.

Din acest an școlar, elevii din clasele pregătitoare, întâi și a-II-a învață cum să mănânce corect şi sănătos, în cadrul unei noi materii, opționale, "Educație Nutrițională". Inițiativa vine în contexul în care un sfert dintre copiii români sunt supraponderali. Iar bolile de inimă, diabetul sau afecțiunile respiratorii sunt câteva dintre complicațiile obezității, spune dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog la Spitalul "Bagdasar-Arseni" din București, medic implicat în grupul de lucru care a făcut posibilă această materie opțională, invitatul emisiunii Sănătatea FM.  Inițial, proiectul centrat pe prevenție a fost gândit pentru studenți, ne povestește dr. Ștefan Busnatu. "În urmă cu aproape un an, am mers la Agenția Națională pentru Sport, din dorința de a dezvolta un proiect împreună cu reprezentanții agenției, centrat pe prevenție în rândul studenților. După ce am discutat specific de problema întâlnită în rândul studenților când vine vorba de alegerile alimentare și totodată și de rata sedentarismului care se asociază pe mai departe cu o boală cardiovasculară, vicepreședintele Gabriel Tocean mi-a zis să o luăm mai din pripă, cu această educație și cu toate activitățile", explică dr. Busnatu.  Astfel a luat naștere un material educațional și interactiv pentru copii, despre cum ar trebui să-și privească alimentele din farfurie, pe care ar trebui să le aleagă sau cum să înțeleagă etichetele pe  care le vede în magazine. " Să îi facem să conștientizeze că ceea ce mănâncă se va transforma în viața lor pe mai departe, din punct de vedere al calității. Pentru că problema cea mai mare este că boala cardiovasculară generează și o invaliditate, și o viață care nu e de calitate și, totodată, nu e de dorit pentru nimeni.", explică medicul.  Potrivit acestuia, disciplina "Educație nutrițională" folosește cartonașe interactive, culori și asocieri dintre culori, alimente și gradul de sănătate,  etichete interactive, astfel încât copiilor să le fie ușor să deprindă lucruri importante pe care ar trebui să le știe la vârsta de 6-7-8 ani cu privire la alimentație. "Nu discutăm despre principii complexe, discutăm efectiv despre categoriile de alimente care îi vor face pe ei să fie mai rapizi, mai puternici, să fugă mai ușor, să gândească mai ușor și eventual, să rezolve exerciții mai ușor. Pentru că toate lucrurile au încercat să fie integrate într-un context pe care să îl înțeleagă și copilul și anume de ce ar trebui să ia decizia de a mânca sănătos? > Pentru că dacă îi explici doar că va avea o boală, s-ar putea să fie foarte greu să înțeleagă, cum de altfel și adulții înțeleg destul de greu când le explici că trebuie să se ferească de alimente pentru că se îmbolnăvesc", mai explică medicul Ștefan Busnatu. "Educație nutrițională" reprezintă o opțiune pentru toți copiii din România și cu această ocazie cred că e important să le insuflu celor care ne urmăresc, părinților, bunicilor să încerce să îi convingă pe copii că ar fi o alegere bună pentru ei. Pentru că aici, în definitiv, e alegerea copiilor dar și alegerea părinților, ce anume gândesc că ar fi constructiv pentru propriul copil. Și, ne-am dori, în principiu, ca la sfârșitul anului să vedem că rata de alegere a acestei materii a fost o rată satisfăcătoare și, totodată, să ne gândim cum putem integra și un element de măsurare a efectelor pe care le produce această materie, pe termen scurt. Pentru că, pe termen lung, le vom vedea probabil în 10 -15 ani de zile, dacă vom vedea că avem îmbunătățiri pe trendurile de care discutam mai devreme, de evoluție asupra ponderii și obezității.", mai spune medicul. Cum afectează obezitatea inima unui copil?  Obezitatea a devenit o problemă de sănătate tot mai des întâlnită atât la copii cât și la adulți, avertizează dr. Stefan Busnatu.    "Boala de inimă, diabetul, afecțiunile respiratorii devin complicații ale evoluției obezității, care are tendința să suprasolicite tot organismul și să-l degradeze. Asta, în condițiile în care discutăm de asocierea cu sedentarismul, fumatul, cu mediile poluate. Și, nu în ultimul rând, din păcate, mai nou, dar de fapt mai vechi, stresul cotidian a fost catalogat ca factor de risc independent de apariție a bolilor de inimă", spune dr. Ștefan Busnatu.     În primul rând copilul nu mai poate face efort fizic, și acesta este unul dint motivele pentru care avem foarte mulți copii scutiți de activitate fizică, care nu mai fac orele de sport. Pentru că supragreutatea generează lipsă de aer la efort fizic și copiii încep să acuze chiar și după ce urcă 2, 3, 4 etaje de bloc că nu mai au aer, explică dr. Ștefan Busnatu. Ce înseamnă mâncare sănătoasă pentru un copil O mâncare sănătoasă pentru copil ar trebui să conțină fructe și legume, integrale, spune dr. Ștefan Busnatu. "Copiii ar trebui să nu refuze alimentația aceasta, pentru că o alimentație care natural conduce la ingerarea de vitamine și minerale care sunt necesare pentru dezvoltarea copilului și, pe de altă parte, e foarte important de avut în vedere că și componenta proteică, alimentele care sunt bogate în proteine, cărnurile, laptele, ouăle, peștele trebuie să reprezinte, în definitiv, o bază. Copiii au nevoie de proteine astfel încât să se dezvolte și au nevoie să sintetizeze în celule și masă musculară. Nu au nevoie să expandeze celulele grăsoase. Și aici, dacă e să discutăm specific de ce ar fi de evitat, în definitiv, ar fi foarte important să avem în vedere că cel mai problematic lucru la ora actuală, pentru noi toți e reprezentat de produsele de patiserie. Pentru că sunt cele mai ușor de obținut, din păcate, ajung să fie consumate în exces, și toate produsele astea de patiserie, în definitiv, au o capacitate de absorbție a nutrienților foarte accelerată și nutrienții sunt de cele mai multe ori grăsimi și zaharuri, zaharuri care sunt foarte rafinate, care nu fac decât să se depună în organismul nostru.", mai spune medicul. Potrivit acestuia, dacă părinții și copiii vor alege, în număr mare, această materie - "Educație Nutrițională" - atunci "putem continua discuțiile cu cei de la Ministerul Educației pentru a evalua oportunitatea introducerii unei astfel de materii permanente".

Estonia s-a aflat în ultimele zile în centrul atenției presei și analiștilor politici. Aceasta, desigur, în urma acuzațiilor potrivit cărora trei avioane militare ale Rusiei au încălcat vineri spațiul aerian al republicii baltice. Dar acest eveniment a pus în umbră un altul, petrecut tot vineri, în Estonia. Și de mare importanță pentru Europa.   Vineri, Estonia a fost survolată de avioane militare rusești, după cum acuză autoritățile de la Tallin. Dar tot vineri – și tot în Estonia -  a avut loc inaugurarea oficială a celei mai mari fabrici de magneți din pământuri rare din Europa. Aceasta este situată în Narva, Estonia – un oraș aflat chiar la granița cu Rusia. Fabrica este finanțată de UE va produce magneți permanenți din pământuri rare, care vor fi utilizați în sectoare economice cheie, de exemplu pentru vehiculele electrice, turbinele eoliene și microelectronică. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, noua fabrică va crește considerabil autonomia strategică și competitivitatea Europei, care sunt cruciale pentru tranziția către o economie curată și de înaltă tehnologie. Fabrica a fost construită grație unui sprijin de 14,5 milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă. Restul investiției, până la 75 de milioane de euro, reprezintă bani privați. Fondul pentru tranziție justă a fost creat pentru sprijinirea teritoriilor celor mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică și pentru evitarea unei adânciri a disparităților regionale.  Citeste siPământuri rare – atuul Chinei în războiul comercial cu SUA Mai precis, sunt finanțate proiecte în zone afectate de închiderea unor activități industriale poluante, cu impact puternic asupra schimbărilor climatice. În acest caz, fabrica va ajuta la tranziția regiunii de la extracția de șisturi bituminoase, una dintre cele mai mari surse de emisii de CO₂ . Un punct de cotitură Pentru Narva și regiunea înconjurătoare, fabrica de magneți reprezintă un punct de cotitură. UE a alocat regiunii 354 de milioane de euro din Fondul său pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027. Investiția din orașul estonian va crea până la 1.000 de locuri de muncă și va atrage talente din întreaga lume. De asemenea, va spori considerabil capacitatea industrială și autonomia strategică a Europei în domeniul magneților de pământuri rare. Totuși, Europa este departe de a fi un jucător de prim rang în acest domeniu. Aproximativ 70% din extracția de pământuri rare și 90% din activitățile de rafinare au loc în China, ca urmare a anilor de sprijin din partea guvernului chinez. Europa, la fel ca multe alte țări și regiuni ale lumii, încearcă să își reducă dependența de importul acestor metale cheie din China. De aceea, o lege europeană privind materiile prime critice a intrat în vigoare anul trecut. Aceasta stabilește obiective pentru reducerea dependenței de importuri pentru extracția, prelucrarea și reciclarea celor mai importante substanțe până în 2030. Europa are doar două instalații de prelucrare a pământurilor rare, cea din Estonia și o alta în La Rochelle, în vestul Franței. Aceasta din urmă este singura instalație din afara Chinei care poate prelucra toate cele 17 tipuri diferite de pământuri rare.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cum ar putea fi afectat Guvernul Bolojan de o decizie nefavorabila a CCR pe tema măsurilor fiscale (Adevărul) - Spionul dintre NATO și Rusia: România veriga slabă (DW) Contestare a politicii Guvernului Bolojan: „Mi-e teamă că România va pierde tot ce-a câştigat în ultimii ani” (HotNews) „Nu ştiu dacă aţi observat că cei care au susţinut politicile lui Traian Băsescu îl văd pe Ilie Bolojan drept un continuator fidel”, afirmă profesorul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la SNSPA. El spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, că România riscă să repete scenariile crizei din 2010, când ajustările bugetare brutale au generat costuri sociale şi au alimentat ascensiunea extremelor politice. „Nicio persoană raţională nu poate spune că nu e nevoie de reducerea cheltuielilor. Dar să nu confundăm reforma cu austeritatea”. „Această brutalitate trezeşte resentimente sociale. exact de asta n-avem noi nevoie acum, cu o Rusie în continuă ofensivă împotriva Occidentului şi cu o China care încearcă să profite de orice slăbiciune”. „Un guvern de extrema dreaptă va înseamna, de fapt, sfârşitul aventurii economice şi a bunăstării româneşti. Sunt convins de asta. Astfel, eu cred că guvernul trebuie să vadă acest semnal de alarmă, că nu se pot juca într-o democraţie cu sentimentele cetăţenilor”. Cum ar putea fi afectat Guvernul Bolojan de o decizie nefavorabila a CCR pe tema măsurilor fiscale (Adevărul) Toate cele cinci proiecte ale pachetului II de măsuri fiscal-bugetare asumate de Guvern în Parlament au ajuns pe masa judecătorilor constituționali. Eșecul la CCR al unuia dintre proiecte nu ar însemna și pierderea legitimității actualului Executiv, care este girată de majoritatea strânsă în Parlament de Coaliției, subliniază analiștii. De altfel, experiențele anterioare arată faptul că Executivul poate merge mai departe și poate reveni în Legislativ cu un nou proiect. „Nu cred că Curtea Constituțională va da un cec în alb pe tot ce înseamnă aceste proiecte” spune în dialogul cu ziarul Adevărul Radu Carp, profesor de drept. „Dacă vorbim despre pensiile magistraților, fiecare își dă seama că o decizie a Curții Constituționale care ar respinge proiectul de lege ar fi în favoarea pensiilor magistraților. Ar fi, așa cum s-au mai luat până acum, o decizie de castă, ca să zic așa. Dar aici nu trebuie să plătească Guvernul. Reformele care sunt vizate în aceste legi nu cred că încalcă principii Constituționale. Și nici adoptarea lor nu încalcă principii Constituționale. Așa încât, chiar și în cazul unor decizii nefavorabile, cred că nu este afectată legitimitatea guvernării, ea trebuie să continue atâta timp cât are o majoritate în Parlament și să încerce să reformeze sistemele din România, chiar dacă aceste sisteme pun o mare rezistență. (...) Legitimitatea guvernului provine din mandatul încredințat de Parlament în urma alegerilor”, explică redactorul șef Historia Ion M. Ioniță. „Legitimitatea oricărui Guvern pornește din Parlament”, punctează politologul Andrei Țăranu, amintind că există un precedent, din 2011, care ne arată că Executivul își poate continua misiunea. CCR va dezbate în 24 septembrie sesizările primite. Spionul dintre NATO și Rusia: România veriga slabă (DW) Fostul director adjunct al Serviciului de Informații din R. Moldova, Alexandru Bălan, a primit date sensibile din România și apoi le-a tranzacționat cu KGB Belarus. În mod ironic, spionul transnațional a fost prins la Timișoara unde urma să participe la o conferință cu titlul „Parcursul pro-european și provocările viitorului: alegerile parlamentare 2025 din R. Moldova”.  Potrivit procurorilor care îl investighează „a fost angrenat în activități de divulgare neautorizată a unor informații secrete de stat, către reprezentați ai unei puteri străine, respectiv ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat - KGB al Republicii Belarus, în condiții de natură să pună în pericol securitatea națională a României”.  Anchetatorii au date din care rezultă că în 2024 și 2025 fostul șef al SIS Moldova a avut două întâlniri la Budapesta cu ofițeri de informații din Belarus și că „există suspiciuni rezonabile că au avut scopul de a transmite instrucțiuni și a face plăți pentru servicii prestate”. Jurnalista Sabina Fati consideră că rămâne complicat de explicat pentru oficialii români cum a ajuns Alexandru Bălan numărul 2 într-un serviciu secret străin să intre în posesia prețioaselor informații care țin de securitatea națională. A lucrat ca ofițer acoperit pentru vreunul din serviciile autohtone, a fost racolat de vreunul dintre ele și pe urmă a devenit spion dublu?  Sau mai întâi l-au recrutat belarușii? Alexandru Bălan era un pion între NATO și Rusia alimentat (și de) România, iar prezența lui cu secretele țării în buzunar, pregătite pentru belaruși, nu face decât să scoată la iveală alte fisuri, de data aceasta din zona cea mai sensibilă a țării. În acest fel, România se vede tot mai vulnerabilă, cu oameni speciali gata oricând să lucreze de partea inamicului. Integral pe pagina DW.

Primăria Capitalei a anulat, în ultimă instanță, avizarea mitingului organizației extremiste Noua Dreaptă – o acțiune cu vizibile accente rasiste. Dar acesta este doar vârful aisbergului pentru că evenimente din ultimele zile aruncă o perspectivă sumbră asupra societății noastre. Când un livrator din Bangladesh a fost bătut de un tânăr român în plină stradă în București, la scurt timp după apelul xenofob al deputatului AUR Dan Tanasă, am fi putut crede - sau spera - că a fost doar un incident izolat. Se pare că nu. Cel puțin două evenimente îngrijorătoare s-au produs în ultimele zile,  cu conotații xenofobe și extremiste. Să le luăm pe rând. Mai întâi, un cetățean al municipiului Cluj-Napoca a fost agresat într-un magazin pentru simplul motiv că vorbea în limba maghiară cu soția sa. Victima susține că agresorul i-ar fi zis că ”nu are ce căuta în țară”, după cum relatează presa clujeană. Apoi, un cetățean pasager al unui zbor care venea de la Bruxelles a fost imobilizat de poliție la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, după ce a făcut un scandal monstru la bordul avionului. Potrivit imaginilor publicate de Hotnews, bărbatul, din Suceava, a început să țipe „I want cash, no card” („Vreau cash, nu card”) sau „De ce nu sunt buni banii mei” și a avut un limbaj violent la adresa echipajului. El a strigat către pasageri „vaccinaților” și a avut alte mesaje împotriva LGBT sau a Uniunii Europene. De asemenea, a mai strigat numele Dianei Șoșoacă și a lui Nicolae Ceaușescu, relatează Hotnews. Potrivit poliției de frontieră, individul era băut. Dar consumul excesiv de alcool nu este în nicio împrejurare o circumstanță atenuantă. Ar mai putea fi vorba de încă un eveniment, petrecut tot la Cluj-Napoca, în care un imigrant a fost bătut până la comă – dar motivațiile agresiunii rămân neclare. Poate că este mult spus că avem de-a face cu un fenomen, dar tendința este îngrijorătoare și nu putem să ne facem că nu vedem radicalizarea din zona extremei drepte. Ea este evidentă în mesajele publicate pe rețelele sociale, din ce în ce mai agresive. Tot mai multe persoane se plâng că au primit amenințări online, unele, dintre cele mai înfiorătoare. Și aceasta, pe măsură ce se înmulțesc apelurile online la revoltă generalizată și violență publică. Și oricât de revoltător a fost mesajul deputatului AUR Dan Tanasă, de iresponsabil și la limita legii, acest gest nu putea genera, de unul singur, un asemenea șir de evenimente. Cauzele acestei revărsări de violență în spațiul public trebuie să fie mai profunde și ele necesită o analiză atentă. Acum două săptămâni, mai multe organizații ale societății civile au atras atenția asupra gravității problemei.  Iată ce se arăta în petiția comunității Declic adresată președintelui Nicușor Dan: ”Noi, alegătorii dumneavoastră, suntem lăsați singuri în fața propagandei ruse! (...) Suntem amenințați atunci când deconspirăm minciuni. (...) Vedem violență, amenințări și minciuni  - împotriva cărora instituțiile statului scriu, uneori, o postare pe social media și cam atât. Iar cei care le-au propagat își văd de treabă liniștiți”.  Poate că, în sfârșit, a venit momentul unei acțiuni coordonate. Pentru că pericolul este real și este aici. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională a reacționat imediat după ce atacurile aeriene rusești de miercuri noaptea au lovit capitala Ucrainei, ucigând 14 persoane. Printre clădirile afectate s-au numărat misiunea diplomatică a Uniunii Europene și sediul British Council. Politico titrează: ”Putin sfidează presiunile pentru pace cu un atac masiv asupra misiunii UE din Kiev”. Potrivit publicației europene, ”atacul asupra Kievului a avut loc în aceeași zi în care miniștrii apărării din UE urmau să sosească la Copenhaga pentru a discuta despre cum să pună mai multă presiune asupra Rusiei atât prin sancțiuni, cât și prin sprijin pentru Ucraina”.   Euronews vorbește despre ”unda de șoc” declanșată de atacul rusesc.   ”Convenția de la Viena din 1961 prevede protecția spațiilor diplomatice și consulare împotriva intruziunii sau deteriorării, deși nu este neobișnuit ca aceste clădiri să fie afectate în timpul de război. Kremlinul a demonstrat un dezinteres constant față de respectarea regulilor internaționale pe tot parcursul invaziei sale la scară largă împotriva Ucrainei”.   Deutsche Welle informează că ”ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a numit atacurile Rusiei asupra Kievului un „act teribil” care arată că președintele rus Vladimir Putin „nu este deloc interesat de pace sau chiar de un armistițiu”. „El continuă ceea ce a făcut tot timpul: atacă Ucraina, ucide civili ucraineni și este un imperialist la apogeul său”, a adăugat el.   Euractiv notează că ”Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei în ultimele luni, în ciuda eforturilor tot mai mari ale Occidentului de a ajunge la o soluționare diplomatică a războiului. Însă aceste eforturi au stagnat în ultimele săptămâni, Moscova refuzând să accepte o întâlnire bilaterală între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin - în ciuda sprijinului lui Zelenski pentru această idee și a îndemnurilor repetate ale președintelui american Donald Trump către ambele părți de a ajunge la o soluționare diplomatică”.   Ziarul britanic The Independent informeazăp că ”Sir Keir Starmer l-a acuzat pe Vladimir Putin de „sabotarea păcii” după ce Rusia a lansat două rachete asupra unei clădiri a British Council din Kiev. British Council, care oferă programe în limba engleză ucrainenilor din capitală, a declarat că birourile sale au fost „grav avariate” și un paznic de noapte a fost rănit. În iunie, Moscova le-a interzis cetățenilor să colaboreze cu consiliul, susținând că acesta este o fațadă pentru spionii britanici”.   Iar Le Figaro informează că, în contextul loviturilor, ”Ursula von der Leyen și-a anunțat, de asemenea, intenția de a vizita țările UE care se învecinează cu sau sunt situate în apropierea Belarusului și Rusiei pentru a le transmite „deplina solidaritate” a UE. Ea va călători în Letonia vineri, apoi în Finlanda, înainte de a se îndrepta spre Estonia sâmbătă. Duminică, dna von der Leyen va vizita Polonia, apoi Bulgaria, înainte de a face opriri finale luni în Lituania și România”.

Pentru Ucraina, discuțiile dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin deschid o perspectivă pentru încheierea războiului. Dar prezintă și riscuri semnificative. Iată concluzia unei analize a colegilor de la RFI Ucraina, în urma recentei vizite la Moscova a emisarului american Steve Witkoff. Reamintim, vineri expiră utlimatumui fixat de Donald Trump pentru un armistițiu în războiul declanșat de Rusia. Riscurile apar în special dacă vine vorba de concesii teritoriale, sunt de părere experți consultați de colegii de la RFI Ucrainia. De asemenea, arată ei, este extrem de important ca procesul să nu se reducă la discuțiile Trump-Putin, deoarece participarea Ucrainei și a Europei este de o importanță critică. Acest lucru a fost subliniat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urma conversației sale cu cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit analistului politic ucrainean Ihor Chalenko, ”dacă va avea loc o întâlnire personală între Donald Trump și Vladimir Putin, atunci există multe pericole, deoarece rușii nu vor să implice nici Ucraina, nici Europa”. Expertul amintește declarația lui Trump potrivit căreia războiul Rusiei împotriva Ucrainei este o chestiune care ține de Europa. Cu toate acestea, spune el, este vizibil că Trump a evoluat și acum este gata să aplice noi măsuri dure. Există o decizie privind furnizarea de arme Ucrainei, pe care le va achiziționa cu fonduri europene. În opinia analistului, este posibil ca negocierile dintre reprezentantul special al lui Trump, Steve Witkoff, și Vladimir Putin să fi redefinit poziția Rusiei privind revendicările teritoriale (care sunt linii roșii pentru Ucraina). Viktor Șlinchak, președintele Institutului pentru Politică Mondială de la Kiev, se teme ca procesul de „negocieri” din partea Rusiei să nu fie doar un element al războiului hibrid. La urma urmei, echipa Trump are nevoie de o victorie și de declararea începutului sfârșitului războiului, mai puțin de conținutul negocierilor în sine. „Sfârșitul războiului în lunile următoare nu pare real”, crede analistul. Este dificil de spus dacă s-ar putea ajunge la un «armistițiu aerian», deoarece aceasta este încă o tehnică rusească pentru a amâna implementarea taxelor petroliere. În opinia expertului, Rusia se bazează pe elementul emoțional și încearcă să creeze scenarii iluzorii. În același timp, încearcă să ducă lucrurile până la epuizarea psihologică a SUA, a Europei și Ucrainei.   Prin urmare, în primul rând, trebuie să pornim de la cele mai critice scenarii și să nu cădem în euforia fantasmagorică că războiul se va termina în 24 de ore, în 100 de zile sau în șase luni. ”Dezamăgirea nu este nicidecum aliatul nostru. Prin urmare, nu ne lăsăm duși de val prematur”, avertizează analistul ucrainean. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

PSD face apel la decență, dar cine s-a lepădat de fapt de Ion Iliescu? Cum l-au executat fără jenă „tovarășii de drum” din Kiseleff (HotNews) - Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, acuzând USR de ”lipsă de respect” față de Ion Iliescu (G4Media) - Moartea lui Ion Iliescu şi momentul de singurătate al României. De ce marile ţări nu au trimis niciun mesaj de condoleanţe, cu excepţia Ambasadei Federaţiei Ruse (Ziarul Financiar) Ultima „oprire” la Cotroceni a lui Ion Iliescu: scandal politic, reticență și nostalgie după primul președinte postcomunist (Libertatea) Ion Iliescu rămâne un fost președinte care continuă să dividă societatea și clasa politică și după moarte. Funeraliile sale au dus la un scandal politic monstru, în timp ce unele personalități publice au ales să-i cinstească memoria, în frunte cu Emil Constantinescu și Traian Băsescu, iar alții au absentat, fie din reticență politică, fie din alte motive. Totodată, pe la catafalcul fostului președinte au trecut nu doar numeroase grupuri de social-democrați, ci și oameni simpli. Primul mare fost demnitar care a venit să-și ia adio de la fostul șef de stat a fost Emil Constantinescu, ex-președinte în perioada 1996-2000. Fără a spune un cuvânt, Constantinescu a mers în sala Unirii, apoi a plecat cum a venit. În tăcere. Au urmat câțiva reprezentanți ai Guvernului, în frunte cu Ilie Bolojan (PNL) și Cătălin Predoiu (vicepremier), alături de Petre Florin Manole și Alexandru Rogobete, ultimii fiind miniștri PSD. De altfel, Bolojan și Predoiu au fost singurii liberali prezenți, pe lângă primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu. În perioada în care a fost deschis accesul pentru exprimarea condoleanțelor, printre cei care nu au venit au fost Klaus Iohannis (fost președinte), Petre Roman (fost premier), Theodor Stolojan (fost premier), Adrian Năstase (fost premier) sau Călin Popescu Tăriceanu (fost premier). Poate cea mai importantă absență a fost cea a Ninei Iliescu, soția lui Ion Iliescu timp de 74 de ani. Nu în ultimul rând, nu a venit nici președintele în exercițiu Nicușor Dan. Spre deosebire de funeraliile pentru regele Mihai, în cazul lui Ion Iliescu, numărul celor care au vrut să treacă să-și ia „adio” de la primul președinte al României de după 1989 a fost infinit mai mic. Coada din fața Palatului Cotroceni, la intrarea Leu, nu depășea mai mult de 50 de metri, oamenii fiind grupați mai ales doi câte doi. PSD face apel la decență, dar cine s-a lepădat de fapt de Ion Iliescu? Cum l-au executat fără jenă „tovarășii de drum” din Kiseleff (HotNews) Ion Iliescu este purtat, după moartea sa, ca o icoană făcătoare de minuni de liderii PSD. În viață, le-a fost indiferent în ultimii 15-20 ani și au încercat, pe cât au putut, să se delimiteze de el. Lipsa de identitate, de valori și principii solide, prăbușirea noului PSD în sondaje, îi obligă pe Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu sau Victor Ponta să se lipească de imaginea unui fost președinte cu care nu au împărțit vreo idee, cu care nu au mai nimic în comun.  În Kiseleff, într-o adevărată procesiune de ipocrizie, liderii PSD lansează mesaje elogioase în care se feresc să vorbească despre crimele și victimele de la Revoluție, Mineriade sau vreo pată care ar putea să întineze imaginea lui Ion Iliescu. Pentru trei zile, fostul președinte de onoare redevine „Patriarhul” de la sediul central, așa cum era alintat când puterea sa era de necontestat. Mort sau retras cum a fost în ultimii ani nu mai reprezintă un pericol. Pe 27 noiembrie 2014, la câteva zile după ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis, cine îi declară război lui Ion Iliescu? Sebastian Ghiță. Nu uitați, la acel moment, Iliescu nu mai era parlamentar, nu avea funcții în partid, era doar un președinte de onoare.  „La 84 de ani, Iliescu nu mai poate să fie simbolul PSD. În patru ani, la fiecare moment important, Ion Iliescu a venit și s-a așezat lângă președintele PSD. Ce credeți că înțeleg oamenii de 25 de ani că stă lângă noi și decide lucruri?”, a intervenit Sebastian Ghiță, la Digi24. A fost primul gest. Au urmat și altele. EXCLUSIV Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, acuzând USR de ”lipsă de respect” față de Ion Iliescu (G4Media) Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, care ar fi trebuit să aibă loc ieri la ora 11, este refuzul baronilor pesediști de a ceda 6 posturi de prefecți și subprefecți, împărțirea a 60 de agenții guvernamentale și stabilirea datei alegerilor pentru Primăria București, au declarat pentru G4Media.ro multiple surse din coaliție. Potrivit acestora, la ședință ar fi trebuit tranșată împărțirea posturilor în administrația locală, precum și celelalte funcții din agenții. Moartea lui Ion Iliescu şi momentul de singurătate al României. De ce marile ţări nu au trimis niciun mesaj de condoleanţe, cu excepţia Ambasadei Federaţiei Ruse (Ziarul Financiar) La 24 de ore de la anunţul oficial al decesului fostului preşedinte, Ion Iliescu, o singură ambasadă, cea a Federaţiei Ruse, transmisese un mesaj de condoleanţe. Nicio delegaţie străină nu şi-a anunţat prezenţa la funeraliile fostului preşedinte. Ion Iliescu a fost o personalitate politică controversată şi în ochii celor din ţară şi în ochii celor de afară. Dar a fost preşedintele României, totuşi. Şi, formal, aceste mesaje ar fi trebuit să existe. Şi nu sunt. Tăcerea este de înţeles, dar doar într-un anumit fel. Ion Iliescu a murit la o vârstă înaintată (95 de ani) şi i-a îngropat pe mulţi, aşa că cei cu care s-a cunoscut nu au mai putut să reacţioneze. Primul şef de stat care a vizitat România după căderea lui Ceauşescu a fost preşedintele francez Francois Mitterand, în 1991. Acum Mitterand nu mai este. Nu mai este nici Gorbaciov (cu care Iliescu s-a întâlnit la Moscova în 1990) a cărui sfaturi le-a urmat. Papa Ioan Paul al II-lea, care a pus umărul serios la prăbuşirea comunismului, şi pe care Iliescu l-a întâlnit de cinci ori la Vatican a murit în 2005. Elisabeta a II-a pe care a întâlnit-o la Londra, în 2004, a murit în 2022. Fostul premier italian, Silvio Berlusconi, cu care s-a întâlnit în 2004, s-a stins şi el acum trei ani. Mai sunt în viaţă Vladimir Putin cu care s-a întâlnit la Moscova în 2003, dar care este acum ocupat cu războiul, fostul cancelar german Gerhard Schroeder (care a venit la Bucureşti în 2004), fostul prinţ Charles, actualul monarh al Marii Britanii, George al III-lea sau George W. Bush, preşedintele american pe care Iliescu la întâlnit atât la Washingron cât şi la Bucureşti (în 2002). De trei luni de la schimbarea puterii, nicio delegaţie străină nu a vizitat Bucureştiul. Nici la nivel de miniştri, cu atât mai puţin la nivel de prim-miniştri sau preşedinţi. Nu este, aparent, nicio legătură între cele două situaţii. Dar rămâne sentimentul unei singurătăţi: nu te caută nimeni nici când ţi-e bine nici când ţi-e rău.

Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) - VIDEO Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews) - Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) - George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) - Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) Ion Iliescu, primul președinte postcomunist al României și singurul care a avut trei mandate, a încetat ieri din viaţă la vârsta de 95 de ani. Fusese internat cu două luni în urmă suferind de cancer pulmonar. În timpul ultimei sale președinții 2000-2004, România a fost primită în NATO și a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Dar orientarea lui nu a fost de la început pro-occidentală, așa că s-a grăbit imediat după instalarea la putere să semneze un tratat bilateral cu URSS, cu doar câteva luni înainte de căderea Uniunii Sovietice, tratat care bloca pentru 15 ani aderarea României la alte alianțe politico-militare. Intrarea pe orbita Moscovei a avut loc, însă, chiar în perioada tulbure a căderii puterii comuniste, în zilele fierbinți dinaintea condamnării lui Nicolae Ceaușescu: atunci Ion Iliescu a cerut sprijin militar de la Moscova, potrivit unor documente descoperite 20 de ani mai târziu. A fost ultimul președinte, dacă nu chiar ultimul politician autohton bine ancorat ideologic în lumea războiului rece, probabil cel din urmă care a vrut să rămână „sărac și cinstit” și singurul acuzat de crime împotriva umanității pe care sistemul juridic a vrut să-l protejeze până la capăt.  Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews.ro) S-a intamplat la mai puțin de o lună de la primele alegeri de după Revoluție, la care Ion Iliescu fusese ales cu 85%. În dimineața zilei de 13 iunie 1990, poliția intervine brutal și evacuează manifestanții rămași în Piața Universității. Iliescu îi numise golani pe protestatari. În jurul prânzului muncitorii de la IMGB sunt și ei implicați în operațiunea Poliției. Balconul Pieței se redeschide. În dimineata zilei de 14 iunie, aproape 10.000 de mineri din Valea Jiului ajung la București, înarmați cu bâte, lanțuri și topoare. Minerii ajung în Piața Victoriei de unde Ion Iliescu îi trimite către Piața Universității, cu ordinul să o „reocupe”. Minerii îi bat sălbatic pe toți cei care le ies în cale, devastează Universitatea și Facultatea de Arhitectură, precum și sediile partidelor și redacțiile ziarelor. Poliția nu intervine, dimpotrivă participă alături de mineri la violențe. Potrivit datelor oficiale, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate în acele zile. Cu toate acestea, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100 de persoane. Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) Moartea lui Ion Iliescu lasă României o moștenire care continuă toxicitatea uzurpărilor din 1989, când pactul de protecție reciprocă făcut cu oameni din fosta Securitate și din fosta nomenclatură a obligat țară la decenii de deturnări instituționale, sărăcie, polarizare și o hemoragie de resurse umane peste granițe, , comentează jurnalista SpotMedia Magda Grădinaru. Funeraliile de stat pentru Ion Iliescu arată eșecul moral al României politice din ultimii 35 de ani, consideră ea. Tergiversările din justiție, intenționate o bună parte din drum, impunitatea pe care a transmis-o justiția, cu dosarele Revoluției și Mineriadei, au devenit, pe măsură ce timpul dreptății s-a scurs, un eșec moral. Mie Ion Iliescu mi-a luat 10 ani din viață (Republica) Dacă România este astăzi cum este, asta e și datorită, și din cauza lui Ion Iliescu, scrie la rîndul său jurnalistul Florin Negruțiu. Co-fondatorul Republica și-i amintește pe unii bucureșteni fanatici ai lui Ion Iliescu, național-comuniști demni predecesori ai georgiștilor de azi, care le pupau mâinile minerilor care tocmai despicaseră țestele golanilor din Piața Universității. Sau care maimuțăreau partidele istorice și pe Coposu, care făcuse pușcărie politică.  „Nu ne vindem țara!” strigau din toți bojocii românii în 1990. Din patriotism, le-am dat țara pe tavă securiștilor și comuniștilor strâns uniți în jurul lui Ion Iliescu. Împreună au făcut „democrația originală” sau „capitalismul de cumetrie”, Sistemul corupt care dăinuie și azi. Adio lui Ion Iliescu: Arhitectul viclean al democrației Frankenstein din România” (Contributors) Un comunist neîmpăcat și un președinte care a sabotat democrația, așa arată Ion Iliescu în prespectiva istoricului britanic Tom Gallagher, un cunoscător de talie al României și al evoluțiilor din ultimii 50 de ani din societatea și politica noastră. Fiind un cameleon politic desăvârșit și un intrigant împătimit, este puțin probabil ca moartea lui Ion Iliescu să provoace o revărsare masivă de durere națională. Cele mai puternice rezerve vor fi exprimate de către cei care cunosc bine modul în care el a sabotat șansa României de a se integra în Occidentul democratic într-o manieră comparabilă cu cea a Poloniei sau a țărilor baltice. Ultranaționaliștii din noul val, cum sunt cei din AUR, împreună cu suveraniștii pentru care Călin Georgescu este un paravan convenabil, vor rămâne probabil reținuți sau chiar critici față de omul care a ordonat execuția Conducătorului ce adusese România pe culmile zelului național-comunist. Însă tot datorită manipulării neobosite a lui Iliescu a fost creat, în anii '90, un sistem politic cu structuri de putere, mentalități, peisaj mediatic și intelectual din care dușmanii libertății profită enorm și astăzi. George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) George Simion, președintele partidului extremist AUR, e singurul lider al unui partid al majorității etnice care nu a avut nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu în 12 ore de la decesul fostului președinte. Simion în mod normal postează zilnic în ritm alert. Marți, după moartea lui Ion Iliescu, liderii PSD, PNL, USR, președintele Nicușor Dan și foștii președinți ai României au avut mesaje publice prin care s-au poziționat față de primul președinte post-Revoluție. Nici partidul AUR nu a avut vreo comunicare oficială legată de fostul președinte, mort la 95 de ani, inculpat în cele două dosare majore soldate cu mii de morți și răniți – dosarul Revoluției din 1989 și dosarul Mineriadei din iunie 1990. G4Media reamintește că mai mulți lideri ai partidului extremist AUR au avut constant ieșiri publice în care au lăudat regimul comunist și epoca dictatorului Ceaușescu, făcând apel la electoratul nostalgic. Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Istoria noastră consemnează că Ion Iliescu (a fost singurul preşedinte pregătit să fie preşedinte, pentru că ceilalţi au ajuns preşedinţi printr-o conjunctură, iar ulterior s-au calificat la locul de muncă). Istoria ar trebui să mai consemneze că el, un comunist, cu şcoala de la Moscova, un comunist cu faţă umană, un socialist, un adept al perestroikăi lui Gorbaciov, un neocomunist, a fost cel mai mare preşedinte capitalist pe care l-a avut România. Ion Iliescu, un om de stânga, sărac dar cinstit, a fost omul, preşedintele care a avut cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor după căderea comunismului, care, sub semnătura lui, a creat capitalismul din România, care a susţinut transformarea economiei.

Vineri expiră ultimul termen fixat de președintele american Donald Trump pentru ca Rusia să accepte o încetare a focului în Ucraina. Între timp, trimisul special al Casei Albe urmează să ajungă la Moscova. Presa internațională evaluează șansele acestei misiuni. După cum notează La Stampa ”emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, este așteptat la Moscova, după ce optimismul lui Trump s-a evaporat odată cu eșuarea negocierilor ruso-ucrainene de la Istanbul. Termenul limită dat de Trump a fost scurtat de la 50 la 10 zile după recentele bombardamente ale Rusiei asupra orașelor ucrainene”. Ultimatumul expiră vineri, iar Andriy Yermak, șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, a scris în The Washington Post că în această săptămână «lumii i s-ar putea oferi o oportunitate de a pune capăt războiului»”. (Sursa: Eurotopics). Publicația americană The Hill amintește la rândul său că   ”președintele este din ce în ce mai frustrat de faptul că Vladimir Putin i-a ignorat apelurile pentru un acord de pace. Ultimul termen limită pentru Moscova ar expira tehnic vineri, deși Trump s-a dovedit flexibil în ceea ce privește impunerea de tarife vamale asupra țărilor terțe”.   Potrivit analizei revistei Newsweek, trimiterea lui Witkoff ”este probabil menită să adauge o presiune suplimentară asupra Moscovei. Cu toate acestea, de la amenințările președintelui SUA, retorica de la Kremlin a sugerat că nu s-a schimbat  nimic în strategia de război. Witkoff, un magnat imobiliar, s-a întâlnit deja cu Putin de mai multe ori la Moscova, dar liderul rus a respins în repetate rânduri planurile americane de încetare a focului”. Potrivit expertului consultat de publicația americană, ”Putin nu este pregătit să oprească războiul și nu va renunța la cererile sale ca Ucraina să predea părțile rămase din regiunile Donețk, Herson și Zaporijia, pe care le are încă sub control”. Expertul a spus că ”accentul pentru SUA ar trebui să fie acela de a închide lacunele care permit Rusiei să genereze venituri din vânzările de petrol și că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a finanța ajutorul militar pentru Ucraina”. Expertul consultat de RBC Ucraina nu exclude posibilitatea ca ”rușii să fi testat, prin canale diplomatice închise, propunerea de a discuta și de a găsi un teren comun. Witkoff va fi cel mai probabil folosit doar ca instrument. Spre deosebire de vizitele anterioare, este puțin probabil să transmită vreun mesaj de la Trump. Sarcina sa principală va fi să primească ceva de la Putin și să i-l transmită lui Trump. Aceasta ar putea fi foarte bine viziunea Rusiei asupra modului de a se pune capăt războiului - o propunere în baza căreia rușii ar fi dispuși să vină la masa negocierilor. În acest context, Politico observă că Vladimir Putin trage de timp. El ”ezită să răspundă ultimatumului lui Donald Trump pentru un armistițiu. Kremlinul continuă să încetinească orice posibile negocieri de încetare a focului cu Kievul, purtătorul de cuvânt afirmând că președintele rus Vladimir Putin „nu exclude” o întâlnire cu omologul său ucrainean - dar numai după ce se vor efectua „lucrări” încă nespecificate”.

De ce este România interesată în parcursul European al Republicii Moldova? Desigur, este comuniunea de limbă și identitate românească. Sunt considerentele geopolitice și de securitate. Dar mai există ceva: aspectul economic. Foarte interesantă discuția cu ambasadorul Republicii Moldova în România, dl, Victor Chirilă, pe care o veți putea asculta în cadrul emisiunii Moldova Zoom de astăzi, după știrile de la ora 10.00. Am vorbit, desigur, despre alegerile legislative de la 28 septembrie – despre miza lor regională și europeană. Dincolo de acestea, unul dintre aspectele despre care se discută mai puțin este cel al interesului economic, imediat, al României, legat de alegerile din Republica Moldova. Potrivit ambasadorului, companiile din România au investit deja în Republica Moldova 300 de milioane de euro. La aceasta se adaugă deciziile unor companii străine care operează în România și care și-au extins afacerile și în Republica Moldova. Câteva importante proiecte de infrastructură sunt în desfășurare, de la autostrada care ar lega orașele Iași și Chișinău, cu planul de a  ajunge la Odesa, și până la interconectările energetice. De exemplu, liniile de înaltă tensiune Suceava-Bălți și Gutinaș-Strășeni. Foarte importantă este preluarea de către România a Portului Liber Giurgiulești, ieșirea la Dunăre a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău tocmai au avizat cererea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” Constanța de a achiziționa 100% din capitalul firmei care operează portul Giurgiulești. Potrivit Guvernului de la București, România intenționează să investească peste 24 de milioane de euro în modernizarea portului.  Preluarea de către România a portului de la Giurgiulești are și o importantă componentă strategică, legată de controlul la gurile Dunării. Concluzia e limpede ca apa de izvor: România este profund interesată în continuarea parcursului european al Republicii Moldova și din perspectiva propriilor interese economice. Iar dacă privim prin această lentilă, se vede și mai clar absurdul apelului liderului extremist român George Simion de boicot la adresa produselor moldovenești. România a devenit de mai mulți ani principalul partener economic al Republicii Moldova, depășind cu mult Rusia. Până și muzelul sovietic numit Transnistria și-a mutat accentul economic dinspre Rusia către vest. Afacerile, de o parte și de alta a Prutului, sunt în plină dezvoltare, în pofida problemelor generate de războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Astfel că orice lovitură dată acestor afaceri nu doar că este în interesul Moscovei, dar afectează și companiile din România. Și culmea este că exact acei care vor să lovească în interesele economice românești, se autointitulează ”suveraniști”. Noroc că apelul lor la boicot nu este băgat în seamă de consumatorul român. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În Letonia, justiția a decis că autoritatea de reglementare în domeniul mass media a anulat ilegal licența unui post TV rusesc care difuzează din exil. Motivul a fost amenințarea la adresa națională.  Justiția letonă a decis că decizia Consiliului Național pentru Mass-Media Electronică de a revoca licența postului de televiziune rusesc independent „Doždj” sau „Rain TV”, care operează în exil este ilegală, relatează lsm.lv. Acest lucru ar putea însemna că televiziunea ar putea transmite din nou în țările baltice, a scris pe Telegram redactorul-șef al Rain TV, Tikhon Dyadko. Autoritatea de reglementare a anunțat deja că va face apel împotriva deciziei. La sfârșitul anului 2022, NEPLP a decis să revoce licența de emisie a postului „Doždj” din cauza amenințărilor la adresa securității naționale și a ordinii publice. Această decizie a fost luată după examinarea unei serii de încălcări precum: nedifuzarea programelor în limba oficială, reprezentarea Crimeei pe hartă ca parte a teritoriului rus. Expoziție despre recrutarea forțată a polonezilor în Wermacht Siteul postului de radio tokfm.pl scrie despre expoziția „Băieții noștri. Locuitori din Pomerania, Gdansk în Armata celui de-al Treilea Reich” care a fost inaugurată pe 12 iulie la  Muzeul din Gdansk. Potrivit organizatorilor, expoziția abordează nu doar cauzele, cursul și consecințele recrutării în masă de către cel de-al Treilea Reich în regiune, ci și ștergerea fenomenului din memorie după 1945. Expoziția a stârnit indignare în rândul politicienilor din partidul președintelui Andrej Duda, Lege și Justiție, de extremă dreapta. Președintele vorbește despre „o provocare morală,” iar  ministrul apărării naționale a declarat că expoziția nu a servit politicii poloneze de comemorare. „Băieții noștri, soldații și civilii, polonezi, au apărat patria împotriva Germaniei naziste până la ultima picătură de sânge. Ei sunt eroii și ei sunt cei care merită să fie incluși în expoziții,” a declarat oficialul. Muzeul s-a opus „evaluărilor nedrepte și superficiale” ale unor persoane care „nu sunt familiarizate cu expoziția în sine sau cu contextul său istoric și educațional”. „Recrutarea forțată a polonezilor în Wehrmacht este o crimă germană care nu poate fi ignorată,” este poziția muzeului. „Arătăm suferința oamenilor care au fost privați de posibilitatea de a alege. Nu suntem de acord să-i portretizăm ca trădători sau colaboratori”, a declarat purtătorul de cuvânt al muzeului. Firmă americană angajată pentru a sparge o grevă în Polonia krytykapolityczna.pl relatează despre greva izbucnită acum o lună la fabrica de coșuri de fum din Gniezno, oraș din centrul țării considerat prima capitală a Poloniei. Aceasta este prima demonstrație de acest fel din oraș după tranziția postcomunistă, dar problema depășește contextul local și arată o criză profundă a statului și a legislației poloneze, comentează sursa citată. Muncitorii au următoarele revendicări: o creștere salarială de 800 de zloți, aproximativ 190 de Euro, mărirea pauzei de la 15 la 30 de minute și reguli echitabile privind bonusurile. Astăzi, contrar a ceea ce susține partea poloneză a conducerii companiei cu capital german, angajații sunt pregătiți să negocieze, dar conducerea a angajat firma americană de avocatură Littler, specializată în combaterea sindicatelor, și îi plătește generos pentru a rezolva greva. Pantera neagră văzută din nou pe podișul Șumen Din vesti.bg aflăm că pantera neagră s-a întors pe podișul Șumen, iar autoritățile au recomandat populației să evite zona. Informația vine de la  directorul adjunct al Direcției Regionale a Ministerului Afacerilor Interne. Animalul a fost observat pe timp de nîntr-o zonă bine luminată a treptelor de la poalele monumentului „Creatorii Statului Bulgar.” Prezența animalului a fost semnalată de două persoane. Reprezentanții autorităților fac apel la toți cetățenii să fie extrem de atenți și să evite vizitarea teritoriului Parcului Natural Platoul Șumen în timpul nopții. Ministerele relevante vor fi din nou informate despre situație, a adăugat Administrația Regională Șumen.   Au participat la Revista Presei Europa Plus: Marcin  BROZEK, Polonia Filip WALICKI,  Polonia Rostislava RUSEVA, Bulgaria Aļina KAMINSKA, Letonia

După ce a desființat un sfert din posturi, Ministerul Energiei a apelat la o firmă care joacă pe piața energiei pentru a face un proiect de lege / Cât a costat contractul (HotNews) - Cât de legale sunt controalele ANPC conduse personal de Piedone? (G4Media) - Cum va fi afectată România de noua propunere de buget a UE (Economedia) - România are mai mult de 140.000 de muncitori non-UE. Costurile angajatorilor cu ei sunt mai mari decât cu românii. De ce îi aleg companiile? (Ziarul Financiar) Restructurare la Guvernul Bolojan: apar un Departament de Digitalizare și un director de HR extern (Libertatea) Premierul Ilie Bolojan a pus „tunurile” pe cele 600 de posturi din Guvern și plănuiește restructurări care să atingă aproximativ 35 la sută din personal, au declarat miercuri, 16 iulie, surse din interiorul Executivului pentru Libertatea. În acest moment, Guvernul are 100 de posturi la Cancelarie și 500 la Secretariatul General al Guvernului, iar printre măsurile pregătite se numără concedierile prin evaluare. Cum se face acest lucru? Practic, angajații vor trebui să susțină un concurs pentru a-și păstra locurile de muncă. Acest lucru este însă privit cu scepticism. „Ce garanție avem noi că dacă se face un concurs nu vor fi avantajați cei care trebuie să rămână? De unde știm că nu vor fi concursuri trucate, cu întrebări date înainte?”, au declarat angajați din Guvern pentru Libertatea, sub protecția anonimatului. De asemenea, premierul Bolojan vrea înființarea unui Departament pentru Digitalizare în subordinea sa, adică la Cancelarie, deși Autoritatea pentru Digitalizarea României este instituția care se ocupă de acest domeniu. După ce a desființat un sfert din posturi, Ministerul Energiei a apelat la o firmă care joacă pe piața energiei pentru a face un proiect de lege / Cât a costat contractul (HotNews) Ministerul Energiei susține că personalul intern nu a fost suficient pentru a putea întocmi proiectul de Ordonanță de Urgență, care prevede ajutor financiar pentru plata facturilor la energie acordat consumatorilor vulnerabili, motiv pentru care a angajat o firmă privată. Contractul în valoare de aproximativ 28.000 de euro a fost atribuit în perioada în care ministerul se afla în plin proces de reducere a posturilor.  În martie 2025, Ministerul Energiei a atribuit firmei CIGA Energy Advisory SRL un contract în valoare de 140.000 de lei, pentru ca aceasta să ofere „suport pentru implementarea unui act normativ privind un mecanism de protecție al clienților finali de energie”. CIGA Energy Advisory SRL este deținută de Dan Iulian Stratan, medic de profesie, fost președinte al CA al Gelsor SA, grup controlat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, conform Adevărul. Ce prevede proiectul de OUG pentru care a fost necesară angajarea unei firme private: acordarea unui tichet electronic de energie în valoare de 50 de lei, timp de 9 luni, pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maxim 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei. Cât de legale sunt controalele ANPC conduse personal de Piedone? Jurişti: preşedintele instituţiei este demnitar şi nu are atribuţii de control în fişa postului / Piedone: Am atribuţii de coordonare a activităţilor de control (G4Media) Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Cristian Popescu Piedone, conduce personal descinderile comisarilor ANPC la operatorii economici (restaurante, magazine, mall-uri etc), însă mai mulţi jurişti consultaţi de G4Media.ro pun sub semnul întrebării legalitatea acestor controale conduse de şeful ANPC. “Preşedintele Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor are rang de demnitar, nu de funcţionar public, nu poate face personal controale şi nu poate aplica amenzi şi da sancţiuni. Nu are în fişa postului atribuţii de control”, au explicat juriştii consultaţi de G4Media.ro. Într-un răspuns oficial la solicitarea G4Media.ro, Piedone spune că are atribuţii de coordonare a activităţilor de control. El susţine că poate însoţi echipele de control şi dispune luarea de măsuri. Cum va fi afectată România de noua propunere de buget a UE. Siegfried Mureșan: Va exista o canibalizare între politica agricolă comună și coeziune, atât între țări, cât și între fermieri și școli sau spitale  (Economedia) România ar putea fi serios afectată de noua propunere de buget multianual prezentată de Comisia Europeană, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034. Potrivit acestuia, noile planuri privind Politica Agricolă Comună (PAC) și politica de coeziune riscă să producă o canibalizare între statele membre și chiar între domenii de investiții esențiale din interiorul fiecărei țări, cum ar fi între fermieri și școli sau spitale. Totodată, Mureșan critică modul în care Comisia comunică valoarea bugetului: „Se vorbește de un buget de 2 trilioane de euro, dar o parte semnificativă sunt datoriile pe care trebuie să le rambursăm pentru PNRR-uri. Acestea nu sunt beneficii, sunt obligații de plată. Bugetul, în termeni reali, este aproape identic cu Cadrul Financiar Multianual anterior – ceea ce vedem ca o creștere este doar efectul inflației.” România are mai mult de 140.000 de muncitori non-UE. Costurile angajatorilor cu ei sunt mai mari decât cu românii. De ce îi aleg companiile? „Avem siguranţa că vin şi mâine la muncă.“ (Ziarul Financiar) România are peste 140.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, atraşi în principal în producţie, construcţii şi comerţ, sectoare cu deficit cronic de personal. Costurile pentru firmele care îi angajează sunt cu 6-10% mai mari faţă de cele cu muncitorii români, din cauza cheltuielilor suplimentare: bilete de avion, cazare, instruire sau taxe. „În final, când adunăm salariul, beneficiile, costul cu cazarea, costul cu instruirea, este mai mare costul. În schimb, eşti sigur că acea persoană a doua zi vine la muncă, acolo e marele beneficiu“, a spus Răzvan Popa, CEO al Alusystem, în cadrul unui eveniment organizat de Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM).

Revolte masive anti migranți au izbucnit în Torre Pacheco, un mic oraș din provincia Murcia, situată în sud-estul Spaniei. Aceste revolte vin în urma presupusei agresiuni, pe 9 iulie, asupra unui bărbat în vârstă de 68 de ani. Ancheta este în desfășurare și trei suspecți au fost arestați. Dar de unde atâta violență? – se întreabă comentatorii. O temă care ar trebui să dea de gândit și în România. După cum notează comentatorii ziarului El País, locuitorii s-au trezit prinși într-o spirală a violenței în urma a ceea pare a fi un act coordonat al diferitelor grupuri de extremă dreapta, provenite în mare parte din afara orașului. Încă din 11 iulie, acestea au manifestat lângă oraș, dar violențele au izbucnit de marți noaptea în interior, după ce extremiștii au chemat la o ”vânătoare” de migranți. Tensiunile s-au diminuat ușor în noaptea de 14 spre 15 iulie, dar presa spaniolă vorbește despre o nouă vânătoare, în următoarele zile și nopți. Extremiștii se coordonează pe rețeaua rusească Telegram, printr-un canal numit „Deportați-i acum”. Ziarul La Razón constată că știrile false au reprezentat unul dintre factorii declanșatori ai violenței Astfel, au fost puse în circulație false imagini care pretindeau că surprind atacul asupra bărbatului de 69 de ani. Aceste imagini nu corespundeau nici faptelor, nici declarațiilor presupusei victime. Alte informații eronate sau manipulate au circulat pe canalele Telegram și pe alte rețele de socializare  servind la justificarea actelor de violență și la încurajarea discursului de ură. Retorica Vox Pentru comentatorii spanioli, atitudinea partidului de extremă dreapta Vox, a treia cea mai mare forță politică din Spania, a contribuit, fără îndoială, la alimentarea retoricii anti-imigrație. Potrivit site-ului catalan ElNacional, Torre Pacheco servește, drept „laborator” pentru Vox, care urmărește să „ridice temperatura retoricii anti-imigrație”. După cum spune politologul Máriam Martínez-Bascuñán, ”extremiștii câștigă teren pentru că se conectează cu temeri reale”. Dar, notează publicația, atacul la adresa bărbatului este una; extremiștii sunt alta. Apelurile la vânătoare au îngrozit orașul și au răspândit insecuritatea - în acest caz, una foarte reală – într-o municipalitate unde, din anii 1980, economia locală a fost parțial susținută de imigranți. Cine sunt, de fapt, acești imigranți? După cum afirmă publicația EuroWeelky, sunt ”mâinile invizibile de după rafturi”. Cei care sortează și împachetează. Până când, ceea ce a început ca un protest s-a terminat în violență stradală. Iar evenimentele din micul oraș spaniol trebuie să dea de gândit și în România. O țară în care numărul imigranților care-și găsesc de lucru crește. La fel și discursul urii promovat de extrema dreaptă împotriva lor. Iar un simplu fapt divers, amplificat de rețelele de dezinformare, poate duce la evenimente necontrolabile. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională continuă să analizeze consecințele deciziei președintelui Donald Trump de a trimite arme Ucrainei, precum și amenințările sale cu sancțiuni economice. Îndoiala începe să-și facă loc printre comentatori. ”Ucraina sărbătorește întoarcerea lui Trump, dar „diavolul se ascunde în detalii”, avertizează USA Today:   ”Modul în care orice sprijin material va ajunge în Ucraina va depinde de negocierile viitoare privind cine și ce furnizează, potrivit a 10 oficiali din SUA și Europa. În timpul întâlnirii de luni cu Trump din Biroul Oval, Rutte a menționat șase țări NATO - Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda și Canada - dispuse să participe la schema de achiziționare de arme. Surse de rang înalt de la două dintre ambasadele acestor țări din SUA au declarat pentru Reuters că au aflat despre plan de-abia după ce a fost anunțat”.   CNN  se întreabă în ce măsură Donald Trump va fi dispus să treacă la sancțiuni dure asupra partenerilor comerciali ai Moscovei: ”Comerțul dintre SUA și Rusia este minuscul în acest moment, așa că pedepsele bilaterale nu vor conta prea mult. Dar dacă Trump va impune sancțiuni țărilor care cumpără produse rusești, în special energie, aceasta ar putea sufoca economia și mașina de război a Moscovei. Întrebarea este dacă ar viza India și China - într-o mișcare care ar putea perturba grav relațiile SUA cu aceste puteri gigantice și ar arunca economia globală în haos.   Istoricul său de impunere și apoi suspendare a tarifelor ca parte a războiului comercial global sugerează că nu ar face-o. Iar Moscova ar putea miza pe asta”. Decizia lui Donald Trump a produs, de asemenea, mari nemulțumiri în interiorul mișcării ultraconservatoare MAGA, brațul ideologic al lui Donald Trump. Principalul aliat al lui Trump se întoarce împotriva lui din cauza „promisiunilor încălcate”, titrează Daily Mail. Fostul strateg șef al Casei Albe, Steve Bannon, i-a avertizat pe republicani că vor pierde 10% din mișcarea MAGA, ceea ce ar însemna 40 de locuri în Congres în alegerile parțiale din 2026. El a adăugat că „Îl vom pierde pe președinte”. ”Mulți din lumea MAGA sunt furioși pe decizia lui Trump”, constată și Firstpost: Reprezentanta republicană Marjorie Taylor Greene a criticat pe rețelele de socializare „înțelegerile secrete prin NATO”. ”Greene a spus că această evoluție este în contrast puternic cu ceea ce li s-a promis alegătorilor în campanie. Datele arată că Ucraina nu este foarte populară în rândul republicanilor. Circa 59% dintre republicani consideră că SUA ajută Ucraina „prea mult”, conform unui sondaj din martie”. Iar The Atlantic observă că ”de la Ziua Inaugurării, două tabere concurente au făcut presiuni asupra lui Trump în ceea ce privește Ucraina și Rusia. Izolaționiști precum vicepreședintele J. D. Vance și Steve Bannon, consilierul de lungă durată al lui Trump, l-au presat pe președinte să abandoneze Kievul. Republicanii mai tradiționaliști l-au presat pe președinte să fie mai dur cu Moscova. Persoanele care au criticat anterior loialitatea președintelui față de Moscova au salutat ultimele sale mișcări”. Potrivit marelui maestru de șah Garry Kasparov, un critic de lungă durată al Kremlinului,   Trump poate face o declarație foarte puternică și poate lua decizia de a ajuta Ucraina, nu pentru că îi pasă de Ucraina, ci pentru că a fost făcut să pară umilit

„Dacă vreun popor și vreo țară ar trebui consultați cu privire la problema genocidului, acestea sunt în mod absolut Israelul.” Iată declarația președintei parlamentului sârbesc Ana Brnabić care a vizitat săptămâna trecută Israelul. Oficialul sârb a răspuns unei întrebări privind respingerea de către Israel a rezoluției ONU privind genocidul de la Srebrenica. beta.rs comentează vizita făcută în Israel de Președinta Adunării Naționale, Ana Brnabić, săptămnâna trecută.  Ana Brnabić s-a întâlnit cu președintele israelian Isaac Herzog și cu ministrul israelian de externe, Gideon Sa'ar. Aceștia au discutat despre relațiile dintre cele două țări și despre consolidarea cooperării în mai multe domenii. „Toți (oficialii israelieni) și-au exprimat profunda recunoștință față de Serbia pentru tot sprijinul acordat după 7 octombrie”, a spus Brnabić. Potrivit oficialului sârb, cele două țări se concentrează acum pe încheierea unui acord de liber schimb. Întrebată dacă a mulțumit autorităților israeliene pentru respingerea rezoluției ONU privind Genocidul de la Srebrenica, Brnabić a răspuns că, dacă vreun popor și vreo țară ar trebui consultați cu privire la problema genocidului, acestea sunt în mod absolut Israelul. „Oficialii israelieni au susținut că a fost o crimă în masă teribilă, dar că nu poate fi definită drept genocid”, a spus Ana Brnabić.   Organizatorii festivalului Exist: următoarea ediție nu va avea loc în acestă Serbie Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Exit a avut loc week-endul trecut la Cetatea Petrovaradin din Novi Sad. Organizatorii spun că este ultima dată când acest festival simbol pentru Serbia se desfășoară în „acestă Serbie,” relatează slobodnaevropa.org, Europa Liberă în limba sârbă. Festivalul s-a desfășurat în contextul protestelor antiguvernamentale, iar organizatorii au declarat că s-au aflat sub presiunea autorităților din cauza sprijinului acordat studenților. Șefa departamentului de comunicare spune că a fost semnat un acord pentru organizarea următoarei ediții în 2026, în Egipt. „A fost semnată o colaborare oficială cu compania egipteană Venture Lifestyle. A 26-a ediție a festivalului va avea loc lângă piramidele din Egipt. Dacă nu există nicio schimbare în țară, nu va mai exista niciun festival în Novi Sad,” a declarat responsabila de comunicare a evenimentului.  De-a lungul anilor, Exit a devenit un simbol al Serbiei. Cu aproximativ 200.000 de vizitatori anual, este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante festivaluri de muzică din lume. Ediția de anul acesta a fost deschisă de Bob Geldof, fondatorul Live Aid,. În deschidere a cântat și artista italiană Gala. Hitul ei din anii 90, „Freed from Desire”, a devenit imn neoficial al protestelor și blocadelor din Serbia.   „Albania nu poate schimba prea multe pe câmpul de luptă, dar suntem alături de Kiev! shqiptarja.com scrie despre participarea premierului Edi Rama la Conferința privind Reconstrucția Ucrainei de la Roma. „Nu suntem o comunitate beligerantă, iar Ucraina nu este nici agresorul, nici autorul acestui război sângeros care are loc la granița Europei zi și noapte. Nimeni nu are o formulă magică, desigur, și cu siguranță nici eu nu am una. A vorbi despre pace nu pune capăt războiului și nu îl face pe Vladimir Putin un om pașnic. Totuși, aș dori împărtășesc convingerea că, chiar dacă vom face tot ce este necesar pentru a nu lăsa Ucraina să cadă, nu vom fi suficient de puternici pentru a pune capăt acestui război, pentru a salva Ucraina, dacă nu avem propriul nostru plan de pace puternic, curajos și atractiv. Pacea este singurul viitor despre care poate vorbi Europa,” a  spus Edi Rama.     Au participat la Revista Presei Europa Plus: Andjela RADULOVIC, Serbia Sofija JOVANOVIĆ, Serbia Lavdije XHELILI, Albania

  Decizia anunțată de premierul Donald Tusk vine după ce s-au întețit criticile germane privind migrația ilegală. Germania a anunțat că va returna în Polonia mii de migranți despre care spune că au trecut ilegal frontiera din țara vecină. Polonia a introdus controale temporare la frontieră cu Germania și Lituania începând cu 7 iulie, anunță EuroNews în limba poloneză. Această decizie a fost anunțată de prim-ministrul Donald Tusk ca răspuns la măsuri similare luate de Germania pentru a micșora numărul migranților care trec granița dintre Polonia și Germania. Sursa citată comentează că decizia a venit după ce Germania a hotărât să returneze în Polonia mii de migranți despre susține că au trecut ilegal granița. În 2023, Germania a introdus controale la frontieră cu Polonia și Republica Cehă ca răspuns la imigrația ilegală. Anul trecut, a extins aceste controale la toate frontierele sale. Cancelarul german a reacționat la deciziile lui Tusk în timpul unei conferințe de presă: „Desigur, dorim să păstrăm spațiul Schengen, dar libertatea de circulație în cadrul acestui spațiu va funcționa pe termen lung doar dacă nu este exploatată de cei care încurajează imigrația ilegală, în special de traficanți” a spus oficialul german. La rândul său, Lituania a răspuns solicitând o cooperare mai strânsă între cele două țări, dar a subliniat și că nu va implementa propriile controale de-a lungul frontierei sale cu Polonia. Letonia: tăieri de prime în sistemul bugetar pentru a face rost de bani la apărare Cancelaria de Stat lituaniană propune economii la primele și bonusurile din sectorul de stat în bugetul de anul viitor pentru a economisi bani în vederea finanțării sectorului de apărare. Declarația a fost făcută de premierul Evika Silina, relatează lsm.lv. Potrivit oficialului leton, propunerile Ministerului Finanțelor de a economisi 150 de milioane de euro din bugetul de stat reprezintă doar un prim pas către economiile necesare.  „De asemenea, planificăm concedieri, centralizarea instituțiilor și, prin urmare, fuziuni de funcții. Așadar, vor exista provocări”, a adăugat șeful guvernului. Prim-ministrul spune că aceste decizii trebuie luate pentru a avansa prioritățile guvernului. Ministrul Finanțelor leton a declarat recent că guvernul are nevoie de 450 de milioane de euro pentru a finanța sectorul apărării în următorii ani. Parlamentul european consideră că nu există limbă macedoneană Schimb de replici nepoliticos între premierul nord-macedonean Hristiyan Mickoski și ministrul bulgar de externe, Georg Georgiev. Mickoski l-a numit pe șeful diplomației bulgare „șoarece” și s-a comparat pe sine cu un „leu”, citim în vesti.bg. Cuvintele sale au venit după ce ministrul Georgiev a declarat că Bulgaria a împiedicat Parlamentul European să fie folosit pentru propaganda politică internă a lui Mickoski. Acesta a adăugat că Bulgaria este un factor stabil atât în ​​Uniunea Europeană, cât și în regiune, lucru de care Macedonia de Nord trebuie să țină cont: „Suntem un stat membru al UE, iar Macedonia de Nord este doar un candidat deocamdată,” a spus Georgiev. Disputa dintre cei doi are la bază limba vorbită în Macedonia de Nord. În timp ce Skopjie susține că este vorba de o limbă separată, Bulgaria spune că macedoneana este un dialect bulgăresc. „Din păcate, ștergerea identității și limbii macedonene din raport a reușit. Problema este mult mai profundă, și anume negarea identității, a limbii unuia dintre cele mai mici popoare din Europa de către vecinul său estic, sau Bulgaria vecină. Acesta este un act fără precedent pentru mine, orice altceva decât o valoare europeană și chiar nu-l pot accepta. Vor dormi liniștiți, europarlamentarii care au votat pentru ștergerea identității și limbii macedonene din raport?”  a întrebat premierul nord-macedonean.     Au participat la Revista Presei, Europa Plus: Kevin KOVÁCS, Ungaria Anna Réka, RÁFI, Ungaria Dominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Noul Guvern are în vedere reforme majore în Sănătate. În spitale, de exemplu, mii de paturi vor fi eliminate, iar medicii vor fi plătiți în funcție de performanță. Mai exact, ministerul Sănătății plănuiește să reducă cu 20% numărul de paturi din spitale, direcționând resursele către servicii medicale mai utile precum ambulatorii și recuperare.  În nici un caz nu se vor închide spitale, dă asigurări ministrul de resort, Alexandru Rogobete. "Reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă nu înseamnă închiderea de spitale sub nicio formă. Înseamnă transformarea paturilor care stau goale în multe unități sanitare sau în multe secții din anumite unități sanitare, convertirea lor, transformarea lor în spitalizare de zi. În ambulatoriu de specialitate, în paliație, în paturi pentru bolnavi, bolnavi cronici, pentru recuperare medicală și așa mai departe lista continuă. Practic, reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă cu 20%, cum scrie în programul de guvernare, se referă la o reașezare a sistemului de sănătate și la o reașezare a tipului de serviciu medical pe care spitalele îl oferă oamenilor. Sub nicio formă nu se vor închide spitale. Este evident că acele specialități nu mai oferă adresabilitate populației din acea comunitate și atunci încercăm convertirea lor către alte specialități deficitare, unde este nevoie. Aceasta este gândirea, aceasta este reforma", a declarat Alexandru Rogobete la Digi24. Potrivit acestuia, "se discută de ani de zile despre creșterea capacității de răspuns a ambulatoriu de specialitate. Se vorbește de ani de zile despre creșterea numărului de paturi, de spitalizare de zi, internări de zi. Pacientul merge dimineața, are parte de toate investigațiile necesare. Seara este externat. Vă dau exemple gastro copii, colonoscopie, analize medicale de tot felul, ecografii, RMN-uri cu substanță de contrast și sigur lista poate continua, deci sub nicio formă. Acum e adevărat că atunci când spun reducerea numărului de paturi, prima idee este că acele paturi o să dispară", a precizat Rogobete.   Rata de ocupare a paturilor într-o unitate medicală nu trebuie să fie 100%, și nu pentru că vrem să avem paturi libere, ci pentru că este nevoie de igienizare frecventă a paturilor și saloanelor, cu procedee de dezinfecție terminală care să permită condiții de siguranță pentru cei care vin în spital, spune la RFI conf. dr. Beatrice Mahler. Potrivit acesteia, "riscul de infecții nosocomiale nu poate fi redus decât respectând procedurile, ca să nu mai vorbim de obligativitatea izolării cazurilor cu risc potențial de transmiterea a infecției. (ex în cazul pacienților cu boli infecțioase)". "Eu cred că reforma este necesară, este mult așteptată de o mare parte din profesioniștii din sănătate, pentru că problema nu este numărul de paturi, ci problema este finanțarea sistemului de sănătate. În acest moment, toate spitalele supraviețuiesc pentru că foarte puține sunt eficiente, pentru că există internarea continuă, deoarece sistemul de sănătate finanțează eficient pacientul care este internat în pat. Ori acest lucru trebuie să se schimbe. Nu înseamnă că acest tip de internare nu trebuie să fie plătit, dar trebuie să se prioritizeze evaluarea pacientului în ambulator sau în pachete de spitalizare de zi, pentru că românii își doresc acest tip de serviciu medical, iar atâta timp cât sistemul de sănătate nu se adaptează la ceea ce își dorește populația și la ceea ce până la urmă face bine tuturor, inclusiv medicilor și personalului din sănătate, o să rămânem cu un sistem care va aduce nemulțumiri și pacienților, cei care trebuie să beneficieze de sistem, dar și personalului medical, pentru că, pe de o parte, unii, așa cum vedem în acest moment, în unele spitale și mai ales în anumite specialități, există un număr mare de pacienți, iar în altele numărul de pacienți sau presiunea care vine către secțiile respective este mult mai mic", spune conf.dr. Beatrice Mahler.  Noul program de guvernare a fost adoptat pe 26 iunie în Parlamentul României. Pentru a fi puse în practică, propunerile trebuie însă transformate într-un nou cadru legislati 

Șeful Partidului Popular Republican din care face parte İmamoğlu susține că rechizitoriul este gol și a făcut apel la difuzarea publică a procesului. Președintele Erdogan a declarat că nu are nimic împotrivă. Erdoğan susține difuzarea procesului lui İmamoğlu pe TRT (Televiziunea Publică din Turcia, n.r.,) este un titlu din DW în limba turcă. Președintele Turciei răspunde astfel unui apel făcut de Özgür Özel, șeful Partidului Popular Republican, de opoziție, formațiunea din care face parte primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu arestat de mai multe luni. Într-o declarație făcută după ce l-a vizitat pe İmamoğlu, deținut în închisoarea Marmara din Silivri, în urmă cu aproximativ o lună, Özel a spus: „Un dosar gol, o minciună completă, un rechizitoriu care nu poate fi scris. Spunem asta clar. Haideți! Haideți! Fie ca atât acuzațiile, cât și răspunsurile să fie auzite pe TRT!” Răspunzând la întrebările jurnaliștilor, ministrul Justiției Yılmaz Tunç a declarat că nu este posibil din punct de vedere legal să se transmită în direct audierile, dar că Marea Adunare Națională a Turciei poate lua inițiativa în această chestiune. Prima audiere în dosarul împotriva lui Ekrem İmamoğlu, arestat în cadrul unei anchete de corupție și demis din funcție va avea loc pe 11 septembrie. Oficialul riscă o pedeapsă de până la 8 ani și 9 luni de închisoare. Întâlnire Armenia-Azerbaidjan în Emiratele Arabe Unite Prim-ministrul armean și președintele azer se întâlnesc astăzi,  10 iulie, la Abu Dhabi, relatează azatutyun.am, Europa Liberă în limba armeană. Întâlnirea are loc în cadrul negocierilor procesului de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, mediat de Emiratele Arabe Unite. Tink Tankul american Carnegie a publicat și o propunere americană de deblocare a cordidorului care leagă Azerbaidjanul de Nahichevan, enclavă azeră la care se ajunge trecând prin teritoriul armean. Acest drum ar urma să fie administrat de o companie americană. La o reuniune a Cabinetului Prezidențial de la Casa Albă, secretarul de stat Marco Rubio, enumerând succesele diplomației americane din ultimele șase luni, și-a exprimat speranța că un acord de pace între Azerbaidjan și Armenia ar putea fi adăugat în curând la rezultatele înregistrate. Ce s-a întâmplat cu un cazac care spune că va fi război civil în Kazahstan și el va lupta cu rușii „Kostanai este teritoriu rusesc”: Opinie personală sau infracțiune? Titrează publicația azattyq.org care analizează cazul unui cetățean cazac din regiunea Kostanai, în nordul Kazakstanului. Unui interviu dat anul trecut unui canal ucrainean acesta spunea că Rusia va recupera respectivul teritoriu în zece ani și că „un război civil va izbucni în Kazahstan”.  Bărbatul susține că nu se consideră un patriot kazah, invocând creșterea naționalismului în țară și presiunea tot mai mare asupra vorbitorilor de limbă rusă. Potrivit acestuia, cazacii din nord sunt „rusificați” și nu se vor opune aderării la Rusia, în timp ce cei din sud „nu sunt cazaci adevărați”. Când a fost întrebat de ce parte ar lupta în caz de război, el a răspuns: „pentru Rusia”. În urma acestor remarci, Comitetul Național de Securitate a deschis o anchetă în temeiul articolului 174 din Codul Penal kazah, privind la incitarea la ură interetnică. Cu toate acestea, pe 18 martie 2025, cazul a fost clasat. Decizia a stârnit o dezbatere aprinsă. Unul dintre oficialii care și-au declarat nemulțumirea este ministrul adjunct de Interne. În Kazahstan, incitarea la ură  și apelurile la separatism se pedepsesc cu pedepse de până la 10 ani de închisoare.

Pachetul de măsuri fiscale va fi anunțat săptămâna viitoare. Foarte probabil TVA va fi reașezat la două praguri, anunță premierul Ilie Bolojan. Guvernul analizează extinderea bazei de contribuabili la sănătate în timp ce Bursele elevilor vor fi reconfigurate, iar sporurile vor fi reevaluate. Premierul Ilie Bolojan a anuntat principalele măsuri fiscale pe care le va lua guvernul saptamana viitoare. A fost si prima conferință de presă de la preluarea funcției. Declarațiile vin după ședința de guvern în care a precizat că prioritățile executivului sunt reducerea deficitului bugetar și îmbunătățirea colectării fondurilor europene prin PNRR. Potrivit acestuia, sistemul de cote de TVA va trece de la actualul sistem cu trei cote (două reduse, 5% și 9%, precum și generală de 19%) la unul cu numai două cote, taxarea va crește pentru bănci și sectorul jocurilor de noroc, va crește numărul de contributori la sistemul pensiilor de stat. Premierul ilie Bolojan a mai anuntat ca sporurile vor fi reevaluate și trebuie legate de performanță. Adio plafonare RCA. Ce urmează? De marti,1  iulie, dispare plafonarea tarifelor RCA, masura care fusese stabilita acum doi ani dupa falimentul companiei Euroins. Expertul in asigurari Sergiu Costache spune la RFI ca pretul asigurarii obligatorii pentru automobile  nu va creste in prima instanta ci va creste gradual pana la finalul anului cu procente cuprinse intre 5 si 15 la suta asta si in functie de impactul noilor taxe si impozite ce vor fi impuse de  noul Guvern.    Primii Exilați Științifici au ajuns în Franța «Primii Exilaţi ştiinţifici» americani au ajuns la Universitatea din Marsilia    Realizatorull Cronicii Bilingve, Virgil Tănase, a încetat din viață Virgil Tănase, scriitor şi dramaturg francez de origine română, a murit marţi la Paris, oraş în care se refugiase politic în 1977. Pe 16 iulie ar fi împlinit 80 de ani. În ultimii 12 ani l-ati ascultat și la RFI România - unde a realizat peste 300 de cronici bilingve. 

Situație tensionată în Armenia. Pe 25 iunie, mai mulți lideri ai opoziției, au fost arestați. Printre ei, și clerici. Aceștia sunt acuzați de tentativă de răsturnare prin forță a guvernului. Iar relația dintre premierul Nikol Pașinian și influenta biserică armeană devin tot mai tensionate. Printre cei reținuți se numără arhiepiscopul Bagrat Galstanian, liderul mișcării Lupta Sacră, informează Courrier International citând mai multe publicații de la Erevan. Arhiepiscopul a organizat o serie de proteste față de capitularea din Nagorno-Karabah în timpul războiului cu Azerbaidjanul din 2023. Alte treisprezece persoane au fost încarcerate. Potrivit autorităților, acestea plănuiseră să „formeze 200 de grupuri de luptă compuse din foști ofițeri militari și de poliție. Ele urmau să acționeze la ora stabilită, conform instrucțiunilor arhiepiscopului Galstanian. Luptătorii urmau să desfășoare acțiuni menite să creeze haos și confuzie”. Premierul Nikol Pașinian a afirmat că ar fi vorba derspre un plan criminal-oligarhic-clerical de amploare, menit să destabilizeze Armenia și să preia puterea. Evenimentele au loc cu un an înainte de alegerile parlamentare din 2026. Cu o săptămână înainte de arestările în masă din 25 iunie, forțele de ordine l-au reținut pe miliardarul și filantropul rus de origine armeană Samvel Karapetyan. Acesta este, printre altele, proprietarul rețelei electrice armene Pe 9 iunie, Pașinian a cerut public demisia catolicosului Karekin al II-lea – echivalentul patriarhului – acuzându-l că „și-a încălcat jurământul de celibat”. Prima națiune care a adoptat creștinismul Biserica, teoretic separată de stat, continuă să aibă o mare influență în viața armenilor, prima națiune care a adoptat creștinismul ca religie oficială la începutul secolului al IV-lea. După cum notează publicația franceză, tensiunile dintre prim-ministrul Nikol Pașinian și Biserică își au rădăcinile în războiul pierdut împotriva Azerbaidjanului vecin. Miza este controlul asupra republicii autoproclamate Nagorno-Karabah. Biserica Apostolică Armeană, căreia 92% din populație îi declară loialitate, este un apărător ferm al Nagorno-Karabahului, pe care armenii îl consideră leagănul patriei lor. Acest teritoriu a fost pierdut în septembrie 2023 în urma unei ofensive fulger a armatei azere. O înfrângere usturătoare, resimțită ca o umilință de către o mare parte a armenilor, care cer plecarea lui Nikol Pașinian, acuzat că este responsabil pentru situație. Însuși Karekin al II-lea a realizat o înregistrare video în care solicita demisia prim-ministrului. Membră a Uniunii Eurasiatice și tradițional un aliat al Rusiei, Armenia a început să facă pași, încă timizi, către Uniunea Europeană, sub conducerea guvernului lui Pașinian. După înfrângerea din războiul din Nagorno-Karabah, Erevanul a început să se îndepărteze de Moscova. Mulți armeni consideră că Rusia nu și-a susținut aliatul în războiul contra Azerbaijanului.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

85% din mărfurile transportate pe uscat între China și Europa trec prin Kazahstan. Acesta este motivul pentru care Kazakhstanul vrea să-și integreze coridoarele de transport în Inițiativa Chinei „O centură, un drum” sau Noul drum al mătăsii. Subiectul a fost discutat la summitul Asia Centrală – China organizat la Astana Summitul de la Astana: O nouă etapă în consolidarea influenței chineze în Asia Centrală, este un titlu din azattyq.org. Publicația relatează despre summitul „Asia Centrală – China” care a avut loc recent la Astana și la care au participat președinții din Kazakhstan, Uzbechistan, Kârghistan, Tadjikistan și Turkmenistan. Reuniunea a fost prezidată de liderul chinez, Xi Jinping. Președintele Tokayev a descris relațiile cu China drept un „parteneriat testat în timp”, subliniind investițiile directe chineze în Kazahstan care depășesc 26 de miliarde de dolari, în timp ce comerțul bilateral a ajuns la 44 de miliarde de dolari. Printre punctele cheie discutate la summit s-a numărat transformarea Asiei Centrale într-un centru care leagă Asia și Europa. Potrivit lui Tokayev, 85% din mărfurile transportate pe uscat între China și Europa trec prin Kazahstan. Acest lucru consolidează rolul strategic al țării în Inițiativa Chinei „O centură, un drum” (sau Noul drum al mătăsii, n.r.) Kazahstanul încearcă să integreze acest proiect în propriile coridoare: „China de Vest - Europa de Vest”, Autostrada Transcaspică și Axa Nord - Sud. Președintele cazac a invitat China să construiască un terminal comun de marfă în portul cazac Kuryk, situat pe țărmurile Mării Caspice. Proiectele energetice ale Armeniei cu Iranul sunt incerte în noul context Aproximativ la 20% din gazul importat de Armenia provine din Iran: care sunt riscurile în contextul conflictului Iran-Israel? se întreabă www.hetq.am. Experții și reprezentanții guvernului armean evită în prezent să facă evaluări specifice ale impactului potențial al escaladării conflictului dintre Iran și Israel asupra economiei armene. Potrivit lui Ara Marjanyan, expert național în energie la Organizația Națiunilor Unite, chiar dacă unele proiecte sunt suspendate, Armenia nu ar trebui să se confrunte cu probleme de securitate energetică. Totul va depinde de evoluția conflictului. „În anii următori, va fi dificil să se finalizeze cu succes extinderea programului Gaz pentru Electricitate, lucrările la linia de înaltă tensiune s-ar putea să nu fie terminate, iar finalizarea proiectului hidrocentralei Meghri devine incertă”, a declarat expertul. Gaz pentru Electricitate este un proiect major de cooperare energetică între Armenia și Iran. Din 2009, Armenia dă la schimb electricitate contra gazului iranian: pentru 1 metru cub de gaz, furnizează 3 kWh de electricitate. Contractul este prelungit periodic. Aproximativ 80% din gazul folosit în Armenia este importat din Rusia. Turcia a întrecut Italia la numărul de turiști Succes istoric în turismul din Turcia, titrează anlatilaninotesi.com.tr: Turcia a întrecut Italia la numărul de turiști înregistrați în 2024. Conform celui mai recent raport publicat de Organizația Mondială a Turismului a Națiunilor Unite, Turcia a primit 56,7 milioane de turiști străini în 2024, trecând de pe locul 5 pe locul 4 în clasamentul mondial. În fața Turciei se clasează Franța, Spania și Statele Unite. Ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, a declarat că acest succes se bazează pe o viziune pe termen lung. „Am câștigat acest succes prin istoria, cultura, natura și infrastructura turistică a țării noastre,” a declarat ministrul.   Au participat la Revista Presei Europa Plus: Dariga DANIYAR,  Kazakhstan Satenik SAMVELYAN,   Armenia Betul YIGIT, Turcia

  O parte a votanților polonezului Rafał Trzaskowski care a pierdut cursa pentru prezidențiale vorbesc despre „alegeri falsificate.” Presa poloneză scrie că mai multe comisii electorale au greșit raportările, dar un analist în statistică spune că aceste greșeli nu ar putea schimba rezultatul votului. Între timp, premierul Donald Tusk este tot mai criticat că nu oferă soluții de viitor după ce coaliția sa a pierdut alegerile. Donald Tusk s-a adresat parlamentarilor miercuri, 11 iunie, pentru a solicita un vot de încredere. În mai puțin de o oră, a vorbit pe larg despre munca deja realizată de guvernul său și, într-o măsură mai mică, despre planurile sale de viitor. În esență, am aflat următoarele: „Continuăm ca înainte, pentru că a fost bine”, scrie pentru wiadomosci.gazeta.pl, Marta Nowak, gazda podcastului „Ce va fi?” „Va exista o remaniere guvernamentală,” menționează jurnalista citându-l pe Donald Tusk. „Alegerile s-au transformat într-un plebiscit privind popularitatea guvernului – un plebiscit care a fost pierdut. În mai, 44% dintre polonezi aveau o opinie negativă despre guvernul Tusk, în timp ce doar 32% l-au susținut,” menționează autoarea. Cel mai frapant lucru este altul, mai citim în articol. Prim-ministrul a promis o remaniere majoră – atât a personalului, cât și a structurilor – fără a oferi cel mai mic detaliu: vor fi create noi ministere? Care vor fi desființate sau unite? Care miniștri își vor pierde portofoliile? Cine îi va înlocui? Toate acestea rămân zvonuri și speculații. Autoarea ne spune „Și ce lipsea…” din discursul premierului. Donald Tusk promisese informații „clare” despre situația politică post-prezidențială; nici parlamentarii, nici poporul nu le-au primit, conchide jurnalista. De menționat că Donald Tusk a  obținut votul de încredere al parlamentului. Analist statistică: greșelile la raportarea voturilor în Polonia nu ar schimba rezultatul https://wiadomosci.wp.pl/pomylki-w-liczeniu-glosow-oto-wyliczenie-kto-zyskal-nawrocki-czy-trzaskowski-7165854592170656a Controversele legate de „alegerile falsificate”, așa cum le numesc alegătorii lui Rafał Trzaskowski, se agravează, relatează wiadomosci.wp.pl.  Amploarea erorilor comise în timpul numărării voturilor a fost verificată. Potrivit analistului de date statistice Jakub Kubajek, dintre cele douăsprezece comisii electorale care ar fi raportat greșit rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, șapte au greșit în favoarea lui Karol Nawrocki și șase în favoarea lui Rafał Trzaskowski. După ce a calculat cifrele favorizate de erorile comisiei, Kubajek a subliniat că amploarea erorilor nu ar fi afectat rezultatul final al alegerilor. O astfel de eroare a avut loc, printre altele, la Comisia 95 din Cracovia, unde voturile pentru Nawrocki și Trzaskowski au fost inversate. Bulgaria este foarte aproape de ridicarea obligativității vizelor pentru Statele Unite Iată un subiect din vesti.bg care îl citează pe ministrul de interne, Daniel Mitov. Oficialul bulgar a mers în vizită în Statele Unite. „Facem din acest lucru o prioritate absolută, iar guvernul nostru este mândru să vadă progrese semnificative”, a declarat Mitov după o întâlnire cu subsecretarul Departamentului pentru Securitate Internă, Christopher Pratt. O nouă întâlnire tripartită între Statele Unite, Comisia Europeană și Bulgaria va începe în această săptămână, în cadrul căreia vor fi discutate aspecte tehnice ale planului de lucru. În decembrie, se așteaptă ca administrația Trump să ofere o evaluare a progreselor realizate până în prezent. „Am invitat reprezentanți ai Departamentului pentru Securitate Internă să efectueze o misiune în țara noastră”, a anunțat Mitov. „Pe lângă problema vizelor, secretarul adjunct Pratt și cu mine am discutat și probleme de securitate la două dintre cele mai aglomerate frontiere din lume - frontiera bulgaro-turcă și frontiera SUA-Mexic,” a mai declarat ministrul bulgar.   Strategia Comisiei Europene pentru regiunile frontaliere din Statele Baltice Letonia și alte țări de frontieră din Europa de Est speră la un sprijin special din partea Comisiei Europene nu doar pentru întărirea securității granițelor, dar și pentru implementarea de programe pentru dezvoltarea regională, citim în www.lsm.lv. Comisia Europeană (CE) a elaborat o strategie pentru regiunile de frontieră estică. Aceasta va fi prezentată miniștrilor statelor membre la o reuniune din Polonia, la sfârșitul lunii iunie. În această săptămână, vicepreședintele executiv al Comisiei, Rafael Fito, vizitează regiunea de frontieră estică a Letoniei. Acesta discută cu autoritățile letone despre  un fond destinat infrastructurii, securității și atragerii întreprinderilor. Acesta ar putea fi înființat încă din noua perioadă de planificare, care va începe în 2028.     Au participat la Revista Presei Europa Plus: Marcin  BROZEK, Polonia Filip WALICKI,  Polonia Rostislava RUSEVA, Bulgaria Aļina KAMINSKA, Letonia

Discuții pentru noul Guvern. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor s-au întâlnit luni / Scenariile și calendarul discutat (HotNews) - Scurta lună de miere, săbiile din aceeași teacă și rana închisă. Concluziile primelor sondaje după alegeri (SpotMedia) - Moștenirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei (Snoop) - Protest anunțat marți în Piața Victoriei, după crima din Cosmopolis. Printre revendicări, recunoașterea femicidului în legislație (Buletin de București) Discuții pentru noul Guvern. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor s-au întâlnit luni / Scenariile și calendarul discutat (HotNews)Cei patru lideri de la PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit de la ora 16:00, iar în jurul orei 18:00 discuția s-a încheiat, conform surselor HotNews. Întâlnirea a avut loc la biroul lui Ilie Bolojan de la Senat, iar presa nu a fost informată în avans.În timpul discuției, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au stabilit să formeze 16 grupuri de lucru – câte unul aferent pentru fiecare minister. PSD are trei scenarii de lucru în acest moment privind viitorul guvern: să accepte un premier politic care să conducă coaliția până la viitoarele alegeri, să forțeze instalarea unui premier desemnat prin rotativă guvernamentală sau să aleagă să rămână în opoziție.Întrebat luni dacă PSD susține varianta unei rotative sau dacă partidul l-ar accepta drept variantă de premier pe Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu a spus că „toate variantele sunt pe masă”. Ilie Bolojan a dat de înțeles, tot luni, după o ședință a liderilor PNL, că nu este de acord cu varianta rotativei guvernamentale.Liderii PSD, PNL, USR și UDMR și-ar dori ca săptămâna viitoare să aibă loc desemnarea premierului de către președintele Nicușor Dan, astfel încât pe 16-17 iunie să aibă locul votul în Parlament privind învestirea noului Guvern, conform surselor HotNews.Primele tăieri gândite la nivelul Guvernului: voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și sporul de antenă la bugetari. Cât s-ar economisi (Libertatea)Viitorul guvern al României intenționează să taie inițial sporul de antenă primit de bugetari, dar și voucherele de vacanță și indemnizația de hrană, arată sursele Libertatea.Tăierile amintite vor duce la economii totale de 7,5 miliarde de lei, conform calculelor Libertatea. Suma este însă pe un an întreg, dar noi suntem deja la jumătatea anului, astfel că în mod realist se vor strânge din acestea maximum 4,2 miliarde de lei.Potrivit calculelor înaintate până în acest moment, Guvernul României trebuie să economisească aproximativ 30 de miliarde de lei pentru a reduce deficitul, preconizat până la finalul anului 2025, de la 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) la 7,5%.Este nevoie ca statul să taie masiv din investițiile inutile pentru a realiza deficitul scontat. Economiștii consultați de Libertatea au indicat programul Anghel Saligny, cel prin care primarii fac investiții de drumuri și gaze.În fine, experții spun că mai trebuie tăiate și alte programe: Rabla, Start-Up Nation, Femeia Antreprenor, Subvențiile pentru partide, Sumele forfetare acordate în Parlament, Construcția de stadioane prin Compania Națională de Investiții.Scurta lună de miere, săbiile din aceeași teacă și rana închisă. Concluziile primelor sondaje după alegeri (SpotMedia)În analiza editorialistei SpotMedia sunt sondajele NSCOP și AVANGARDE au fost realizate telefonic la final de mai, 26 -30 mai, respectiv 23- 28 mai.Ce ar fi de remarcat?1.Încrederea de care beneficiază președintele Nicușor Dan nu este nici pe departe atât de mare după cum era vehiculat. Este o cotă de încredere sub 50 % în ambele sondaje.Încrederea sub 50% arată că luna de miere a președintelui ar putea fi mai scurtă decât a altor președinți care au avut scoruri de încredere postelectorale mai mari- Iohannis 60%, Băsescu 63%.Dl Dan trebuie să înceapă să livreze rapid, iar în mare măsură campania electorală, implicit așteptările, nu a fost despre atribuțiile președintelui, ci ale premierului.2.Ilie Bolojan este cu doar câteva procente în urma lui Nicușor Dan, dar cu o notorietate mai mică.3.Analiza detaliată a sondajului INSCOP, realizată de Remus Ștefureac, arată România rămâne fracturată. Încrederea noului președinte în zona AUR este de numai 6%. Principala misiunea a președintelui ar trebui să fie să acceseze zona aceasta ostilă, să o capteze, să îi câștige încrederea.4.George Simion este în scădere. Și cel mai probabil ea va continua.5.Sondajul INSCOP l-a măsurat pe locul al patrulea în clasamentul încrederii, cu 26%, pe liderul UDMR Kelemen Hunor. El capitalizează acum imaginea muncită ani de zile de lider serios, echilibrat, elegant.  În acest moment, dl Kelemen Hunor nu mai este doar liderul maghiarilor, ci unul dintre liderii politici ai României, a schimbat liga.Încrederea atât de mare pentru liderul UDMR, mult dincolo de bazinul electoral tradițional maghiar, marchează un moment istoric. Între atâtea răni care sfâșie societatea, iată că una se închide, ceea ce este esențial în fața filonului naționalist care, cel puțin o vreme, nu se va diminuaMoștenirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei (Snoop)În patru ani și șapte luni, Nicușor Dan nu a reușit să livreze rezultate pe măsura așteptărilor bucureștenilor și a problemelor cronice ale orașului. Asta însă într-un context dificil: preluarea mandatului cu datorii de 3 miliarde lei la Primăria Capitalei și un Guvern care a redus în mod constant bugetul PMB în favoarea județului Ilfov și a primăriilor de sector. Plusuri: investiții în termoficare, desființarea majorității companiilor municipale, limitare a dezvoltării urbanistice haotice, finalizarea stației de epurare de la Glina.Minusuri: traficul rămâne aglomerat, poluarea ridicată, lipsa consolidării clădirilor cu risc seismic, problemele cu apa caldă și căldura persistă. Dar aceste disfuncționalități nu pot fi corectate în doar patru ani, ci cer decenii de investiții și politici susținute, atarge atenția jurnalista Catiușa Ivanov în analiza sa de pe Snoop.ro.Protest anunțat marți în Piața Victoriei, după crima din Cosmopolis. Printre revendicări, recunoașterea femicidului în legislație (Buletin de București)Centrul FILIA, Centrul pentru Resurse Juridice și Feminism România organizează marți, 3 iunie, un protest în Piața Victoriei, sub mesajul „Niciuna înfrântă. Niciuna uitată. Niciuna mai puțin.” Manifestația vine în contextul crimei din 31 mai, când o femeie însărcinată a fost împușcată mortal, în timp ce se afla cu fiica ei de trei ani într-un complex rezidențial din județul Ilfov.Cazul Teodorei Marcu este al 25-lea femicid înregistrat în România în ultimele cinci luni, potrivit organizatorilor, care atrag atenția asupra lipsei unor măsuri eficiente de prevenție și protecție a victimelor violenței de gen.Autorul faptei, un bărbat de 49 de ani, fusese denunțat de victimă pentru ani de abuzuri sexuale, fizice și psihice. Abuzul a început când aceasta avea doar 14 ani.Pe larg, pe pagina Buletin de București.

Protestatarii georgieni se plâng că au început să fie victimele unor atacuri care se practică în Rusia: aruncarea în față de „diamante verzi,” adică o substanță care irită și se spală foarte greu. Presa ucraineană scrie că Vladimir Putin nu vrea să negocieze nici o pace la Istanbul, ci să tragă de timp pentru a scăpa de sancțiuni care i se pregătesc. „Diamante verzi” aruncateîn față – o altă practică importată din Rusia lui Putin? Iată o întrebare pe care și-o pune Radio Tavisupleba, Europa Liberă în limba georgiană.În Rusia lui Putin, există o tradiție îndelungată de a arunca  în față activiștilor cu... „zelyonka” –„diamante verzi,” adică o substanță strălucitoare de culoare verde folosită ca antiseptic. Pe lângă arsurile pe care le poate provoca la ochi, substanța este foarte greu de șters, ia aproximativ o săptămână să dispară.Ceea ce li s-a întâmplat recent unor protestatari georgieni „ar putea fi o încercare de a transfera în Georgia o altă practică testată în Rusia.”„Am fost întâmpinați de un străin la ușa liftului care ne-a pulverizat în ochi spray lacrimogen și zelyonka”, a scris unul dintre protestatari pe rețelele de socializare și a postat și un videoclip.Acesta arată fața activistului aproape în întregime acoperită de un lichid galben-verzui. În videoclip se aude și vocea victimei, care spune că îl ard ochii și că are dureri.În Rusia, cazurile de arsuri faciale provocate de „diamantele verzi” sunt frecvente. Astfel de atacuri sunt adesea comise împotriva politicienilor din opoziție, a avocaților, activiștilor societății civile, jurnaliștilor etc.Publicația georgiană face o listă cu opozanții ruși asupra cărora au avut loc atacuri cu această substanță:  postul prim-ministru Mihail Kasyanov, Alexei Navalnîi (de două ori) sau Nikolai Makarov, organizatorul mitingului de susținere a lui Navalnîi.Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe Dictatorul rus Vladimir Putin a cerut reluarea negocierilor directe la Istanbul pe 15 mai. Sub pretextul „inițiativelor de pace”, el încearcă de fapt să câștige timp și să profite de indecizia anumitor țări occidentale, relatează 24tv.ua.Televiziunea citează un expert militar din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei care a declarat că Putin nu a renunțat la ideea de a cuceri Ucraina. Scopul său este continuarea războiului. În același timp, Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe și a-și impune propria agendă.Dacă negocierile se reiau la Istanbul, cel mai probabil Rusia va înainta imediat cereri precum oprirea mobilizării ucrainene, retragerea trupelor din zonele ocupate de Ucraina etc.„Acest lucru este inutil și lipsit de sens. Ne învârtim în cerc pentru că cerințele Rusiei, în esență, nu se schimbă”, a subliniat expertul militar.Școlile din diaspora ucraineanăFranța a găzduit la Nisa o conferință a profesorilor ucraineni intitulată „Școlile din diaspora ucraineană: oportunități, provocări, o cale educațională eficientă,” citim în ukrinform.ua.Timp de două zile, participanții au discutat despre viitorul școlilor ucrainene de sâmbătă și duminică din Franța, precum și despre perspectivele de cooperare cu Ministerul Educației și Științei din Ucraina.„În prezent, Ministerul Educației și Științei depune eforturi pentru recunoașterea statutului centrelor educaționale care operează în străinătate. Elevilor care primesc instruire în limba, literatura și istoria ucraineană li se vor recunoaște realizările în sistemul de învățământ ucrainean, fără a fi nevoiți să susțină examene sau evaluări suplimentare”, a declarat Nadiia Kuzymychova, ministrul adjunct al Educației și Științei din Ucraina.Potrivit acesteia, următorul pas este recunoașterea experienței profesionale a profesorilor care lucrează în aceste școli din Europa.Ucrainizarea monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCOTot ukrinform.ua  scrie despre „proiectul de ucrainizare” a monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCO care acoperă acum 53 de țări și 100 de situri emblematice din întreaga lume.Anunțul a fost făcut de Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, pe Facebook. Este vorba despre adăugarea limbii ucrainene la lista de limbi în care turiștii pot asculta informații când vizitează obiective aparținând Patrimoniului Mondial UNESCO.Potrivit dnei Zelenska, în timpul primei sale vizite la Berlin, în 2019, a participat la un tur cu autobuzul în limba ucraineană, dar a constatat că a fost mai degrabă o excepție, deoarece la majoritatea atracțiilor turistice globale, ucrainenii au fost nevoiți să se mulțumească cu limba rusă, din cauza lipsei unei opțiuni de limbă ucraineană.„Atunci am decis: limba noastră are dreptul să fie auzită în lume – și va fi auzită. Așa a început proiectul de ucrainizare a monumentelor din Patrimoniul Mondial”, a subliniat Zelenska.Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a vizitat un sat din R. MoldovaOficiala de la Bruxelles s-a întâlnit cu actorul Emilian Crețu, a gustat din mâncarea tradițională și a discutat cu localnicii, relatează Ziarul de Gardă. Este vorba despre satul Negureni din raionul Telenști.„Emilian Crețu a invitat-o la o masă moldoveanscă cu zamă, plăcinte și celebra Cușma a lui Guguță! Cu această ocazie, Comisara a subliniat că tradițiile sunt sufletul fiecărei națiuni europene — și că integrarea europeană nu le șterge, ci le protejează și le face cunoscute întregului continent”, a transmis Delegația UE în R. Moldova.Prim-ministrul Dorin Recean, și Marta Kos, au semnat la sfârșitul săptămânii trecute, Acordul pentru Planul de creștere al R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Statele Unite și China au convenit luni să reducă drastic tarifele reciproce pentru o perioadă inițială de 90 de zile. O dezescaladare notabilă într-un război comercial care a afectat piețele globale, notează presa internațională. Potrivit CNN, ”progresul, deși temporar, a fost neașteptat. Anunțul vine după un weekend de negocieri comerciale maraton la Geneva, în care ambele părți au lăudat progrese substanțiale”.The New York Post consideră că ”impactul complet asupra tarifelor și altor sancțiuni comerciale impuse de Washington și Beijing rămâne neclar.Citeste si„Noul” TrumpSecretarul Trezoreriei, Scott Bessent a declarat că SUA vor  continua reechilibrarea strategică în domenii precum medicamente, semiconductori și oțel, unde a identificat vulnerabilități în lanțul de aprovizionare”.”Se așteaptă ca cele două națiuni să își reducă temporar tarifele cu 115%, potrivit secretarului Trezoreriei SUA. Această pauză ar trebui să dureze 90 de zile și să înceapă pe 14 mai”, comentează ziarul francez cu profil economic Les Echos.Un pas majorNewsweek vede în acest anunț  ”un pas major către rezolvarea conflictului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii, unul care a tulburat profund piețele globale și a stârnit temeri de recesiune și inflație crescută.Acordul vine, de asemenea, pe fondul unui acord comercial dintre SUA și Regatul Unit, despre care Administrația Trump a spus că este primul dintre multele care vor urma. Este un alt semn că ce a fost mai rău s-ar putea să se fi terminat în ceea ce privește tarifele”.Experți consultați de publicația franceză de afaceri La Tribune subliniază că această decizie demonstrează că „strategia fermă a Chinei în fața tarifelor impuse de Donald Trump a funcționat”.Citeste siTaxele vamale anunțate de Trump, o provocare pentru industria textilă din ChinaMăsurile chineze adoptate în urma tarifelor americane de 145%,  „au avut un impact negativ asupra piețelor americane”. Semn că, ”în confruntare cu gigantul chinez, Statele Unite nu își pot susține strategia tarifară agresivă pentru foarte mult timp, deoarece cele două economii sunt de facto extrem de interdependente”.BBC observă la rândul său că atunci când ”președintele Trump a anunțat pentru prima dată tarifele, el a susținut că acestea vor stimula producția americană și vor proteja locurile de muncă.Însă mulți economiști au arătat că acestea vor afecta creșterea economiei globale și vor face multe produse mai scumpe pentru consumatorii americani”.Comentatorul consultat de ziarul South China Morning Post, care apare în Hong Kong  amintește că „Statele Unite sunt sub presiune politică pentru a-și etala victoriile”. Potrivit acestuia, ”Donald Trump salvează aparențele”  prin ceea ce prezintă drept o înțelegere:„Acestea sunt progrese fără angajamente concrete, permițând administrației sale să amâne noi escaladări tarifare, menținând în același timp o poziție fermă. Acest lucru duce problema comercială dintr-un impas într-un succes potențial, consolidându-i imaginea de negociator.”

După cum se știe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat  că este gata să participe la convorbiri de pace cu omologul său Vladimir Putin, joi, la Istanbul. Propunerea lui Zelenski vine ca răspuns la declarația lui Putin cum că Federația Rusă este pregătită pentru negocieri directe cu Ucraina. Experți ucraineni în relații internaționale vorbesc despre perspectivele acestor discuții. Cu puțin timp înainte de preconizatele discuții de pace, colegii noștri de la RFI Ucraina au cerut detalii unor experți de la Kiev. Așadar, la ce ne putem aștepta de la negocierile prezăzute să înceapă joi?Politologul Igor Chalenko spune că „singurul subiect al negocierilor ruso-ucrainene propuse în Turcia poate fi exclusiv introducerea unui armistițiu de 30 de zile. Dar în niciun caz reluarea negocierilor «Istanbul-2022» sau «realități teritoriale»”.Este aici de remarcat o nuanță.Moscova insistă asupra revenirii la „negocierile de la Istanbul”, pe care, potrivit Federației Ruse, Ucraina le-a „zădărnicit” în 2022.Propaganda rusă folosește adesea în acest context termenul „Acorduri de la Istanbul”, dar, de fapt, părțile nu au ajuns niciodată la vreun acord. Și aceasta, în special, din cauza cerințelor ultimative ale Moscovei.Potrivit lui Chalenko, înainte de o posibilă nouă rundă de negocieri, țările occidentale trebuie neapărat să impună sancțiuni suplimentare Federației Ruse. La urma urmei, Moscova este cea care a respins un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai.Potrivit Forțelor Armate Ucrainene și analiștilor militari, în ciuda armistițiilor pe termen scurt „din mai” și „de Paște”, Federația Rusă nu și-a încetat tentativele de asalt și atacurile aeriene.Astfel, în dimineața zilei de 12 mai, Rusia a atacat regiunea Odesa, distrugând clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. Un tren de marfă civil din regiunea Donețk a fost, de asemenea, lovit.Analistul militar Oleksandr Kovalenko este de părere că indiferent dacă Putin va participa sau nu la negocierile din 15 mai, aceasta va fi ”o altă etapă de imitare a procesului de negocieri”.Politologul Petro Oleșciuk spune, de asemenea, că sfârșitul războiului nu este benefic pentru ruși. În opinia sa, acest lucru va priva Moscova de ultimele pârghii de influență asupra Ucrainei, lucru pe care Federația Rusă nu și-l dorește.El explică faptul că în spatele unor concepte precum ”denazificare” sau ”demilitarizare”  se ascunde dorința de a dezmembra statul ucrainean și de a distruge națiunea ucraineană.Politologul Volodimir Fesenko consideră că propunerea lui Zelenski pentru o întâlnire la Istanbul are un sens pur tactic. Anume, să-l pună pe Putin în fața unei situații dificile:”Zelenski ridică brusc miza negocierilor. Dacă Putin refuză, înseamnă că nu dorește negocieri, înseamnă că ar putea apărea responsabil în ochii lui Trump. Deși modul în care Trump percepe toate acestea este încă o mare întrebare”.Politologul amintește că președintele SUA a declarat că întâlnirea va clarifica dacă este posibil un acord între Ucraina și Rusia. Iar dacă nu, UE și Statele Unite „pot acționa în consecință”.Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, obiectivele Rusiei, în ciuda declarațiilor de pregătire pentru negocieri, nu s-au schimbat.Kremlinul continuă să atace pozițiile avansate ale Ucrainei și să creze condițiile pentru o agresiune împotriva Ucrainei și a NATO în următorii ani, se arată în raportul institutului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

„Pe 18 mai 2025, participați masiv la al doilea tur al alegerilor și susțineți cu votul dumneavoastră candidatul la președinție care ține cont de drepturile și valorile tuturor cetățenilor - inclusiv ale comunității noastre - și contribuie la o conviețuire pașnică.” Iată o parte a apelului liderilor religioși, citat de presa magiară de opoziție. „România a atins un moment de cotitură istoric. Rezultatul alegerilor prezidențiale va avea un impact pe termen lung asupra dezvoltării cadrului democratic al statului de drept și a condițiilor sociale, asupra respectării libertății religioase și a drepturilor comunitare, precum și asupra orientării internaționale a țării,” scrie relatează telex.hu.Apelul a fost lansat în comun de liderii a opt biserici maghiare din România cu zece zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Liderii bisericii au văzut că nu pot rămâne indiferenți față de situația apărută după primul tur al alegerilor prezidențiale, și anume câștigarea primei runde de George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), așa încât le-au cerut adepților lor:„Alegeți-l pe cel capabil să contracareze forțele politice extremiste, să promoveze dezvoltarea vieții sociale și eficiența administrației de stat și să asigure menținerea României pe calea europeană.”Jurnaliștii maghiari scriu că premierul Viktor Orbán are o viziune diferită în ceea ce-l privește pe „anti-maghiarul și naționalistul George Simion.” Vineri, prim-ministrul a vorbit destul de aprobator despre liderul de extremă dreapta din România. „Atât maghiarii, cât și românii sunt și vor rămâne membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.” „Ne putem baza unii pe alții în lupta pentru creștinism și suveranitate,” a spus Viktor Orban.Hunor Kelemen, președintele Alianței Democrate Maghiare din România (URMD), a reacționat la cuvintele lui Orbán spunând că Simion nu este prieten cu maghiarii și nu va fi niciodată unul, deoarece reprezintă principiul că maghiarii nu au ce căuta în România, precizează publicația.Fostul președinte al partidului Momentum solicită formațiunii să nu participe la alegerile din 2026 din UngariaPotrivit lui András Fekete-Győr, o candidatură nu ar face decât să priveze forțele reale ale schimbării de oportunitatea de a contracara formațiunea premierului maghiar, Viktor Orban, relatează index.hu.„Un partid care fluctuează între 2 și 3% din intențiile de vot nu ajută la producerea unei schimbări de guvern,” a spus politicianul.„Participarea la Momentum nu ar fi în prezent o soluție, ci mai degrabă o parte a problemei. În loc să se consolideze, ar slăbi șansele mult așteptatei schimbări politice în țară. Pierzând 2% din voturi aici, 3% acolo, pierdem imediat orice șansă de schimbare”, a insistat el.Cum a fost vizita lui Fico la Moscova? Un istoric slovac în acuză pe premierul țării de ignoranță istorică„În timp ce prim-ministrul Robert Fico  se afla la sărbătoarea Zilei Victoriei de la Moscova, unde a dat mâna cu președintele rus Vladimir Putin, miniștrii de externe ai UE s-au întâlnit la Liov, în Ucraina. Fico a stat chiar lângă Putin și a discutat cu președintele belorus, Alexander Lukașenko. El a călătorit în Rusia ca singurul lider din Uniunea Europeană și NATO, ceea ce, potrivit unui istoric cunoscut, mărturisește ignoranța sa în materie de istorie,” relatează spravy.pravda.sk.Călătoria prim-ministrului slovac nu a fost ușoară. Întrucât nu putea zbura deasupra Ucrainei, spațiul său aerian fiind bombardat ilegal de armata rusă de mai bine de trei ani, a trebuit să caute o altă rută. Companiile aeriene europene nu mai zboară deasupra Belarusului după incidentul din 2021, când Minskul a forțat un avion Ryanair să efectueze o aterizare de urgență, așa că avionul special al guvernului slovac trebuia să treacă prin Polonia și țările baltice. Dar cu o zi înainte de plecarea programată de joi, Lituania, Letonia și Estonia au anunțat că nu îi vor permite să intre în spațiul lor aerian.Ministerul de Externe al Letoniei și-a justificat decizia spunând că Fico călătorea la un eveniment de propagandă al Kremlinului și că participarea sa la acesta era incompatibilă cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene. „Putin este un agresor”, a declarat pentru Pravda, Dušan Kováč, istoric la Academia Slovacă de Științe și frate vitreg al primului președinte al Republicii Slovace, Michal Kováč, ca răspuns la călătoria lui Fico la Moscova. Potrivit acestuia, celebrarea eliberării Europei de sub naziști alături de un agresor este o dovadă a necunoașterii istoriei.„Nu are sens, nu are logică. 1945 a fost cu mult timp. Astăzi, situația s-a schimbat. În secolul XXI, Putin este un agresor, la fel cum a fost Hitler în secolul XX. Iar Fico sărbătorește... Este o carte de vizită foarte proastă pentru Slovacia”, a remarcat Kováč.„Este ignoranță a istoriei. Trebuie să urmărim istoria nu doar din 1945, ci să ne uităm la ce s-a întâmplat în anii care au urmat”, a avertizat istoricul. Potrivit acestuia, nu există nicio îndoială că Putin este obsedat de ideea de a restaura fosta Uniune Sovietică. Au participat la Revista Presei, Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Friedrich Merz a devenit în cele din urmă cancelarul Germaniei în al doilea tur de scrutin în Bundestag. Dar este deja slăbit, spun comentatorii. Die Welt amintește că niciun cancelar, de la Konrad Adenauer la Olaf Scholz, nu a eșuat vreodată în primul tur al alegerilor parlamentare după ce a câștigat alegerile legislative și a negociat formarea unei coaliții.Potrivit ziarului, acest prim vot nereușit riscă să pună în dificultate legitimitatea lui Friedrich Merz și a guvernului său. „Coaliția roșu-negru [culorile CDU-CSU și SPD], care trebuia să aducă o oarecare stabilitate după cei trei ani și jumătate de haos politic ai guvernului anterior, se confruntă cu o furtună fără precedent încă de la început.”La primul vot, „cel puțin 18 parlamentari din partidele de coaliție nu au votat pentru Merz”, amintește Frankfurter Allgemeine Zeitung.Ulterior, cel puțin trei dintre ei au rămas pe pozițiile lor. Sfidând directivele partidelor lor, acești aleși renegați au arătat cât de nepopular este Friedrich Merz, inclusiv în propria tabără. Și că își pot contesta liderii „în cel mai sever mod”.Politico notează că ”evenimentele de la începutul zilei au fost un semn inconfundabil al slăbiciunii lui Merz, în momentul în care acesta își începe mandatul de cancelar.Sondajele arată că ratele de aprobare ale lui Merz au scăzut vertiginos de când a câștigat alegerile din 23 februarie, iar conservatorii săi au scăzut în sondaje.Al doilea vot a fost posibil doar după ce patru facțiuni - inclusiv Verzii și Stânga - au convenit să ocolească procedurile lungi, permițând parlamentului să se reunească la doar câteva ore după eșecul șocant”.După cum transmite NBC News, guvernul de coaliție a promis să relanseze economia pe fondul unui război comercial global declanșat de tarifele vamale impuse de președintele Donald Trump și de presiunea tot mai mare asupra Europei pentru a-și mări cheltuielile pentru apărare.Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta, care pare să devină cel mai mare partid de opoziție din parlament, a profitat de eșecul lui Merz de a câștiga la primul tur de scrutin.Iar Le Figaro speră că tandemul franco-german va fi reînviat, în ciuda obstacolelor: „Noul cancelar a făcut numeroase gesturi în direcția unei apropieri de Paris. ... Diferențele nu vor dispărea, în special în ceea ce privește acordul Mercosur, pe care Berlinul dorește să-l vadă implementat rapid, și în ceea ce privește utilizarea civilă a energiei nucleare, de care Franța este deosebit de preocupată.Și, ca întotdeauna, Germania își va apăra interesele cu tărie. Cu toate acestea, Berlinul și Parisul sunt din nou dispuse să găsească un limbaj comun și să caute compromisuri.Dacă duo-ul Merz-Macron vrea să fie forța motrice a Europei, va trebui să depășească simplul simbolism și să implice Polonia, dând dovadă de curaj și ambiție în proiecte concrete.” 

Continuăm cu reacțiile din presa internațională în urma primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Jurnaliștii îl potretizează în diferite moduri pe câștigătorul primei runde, George Simion. Potrivit revistei franceze Le Point, observatorii spun că victoria lui George Simion în turul doi ar putea izola țara, ar putea limita investițiile private și ar putea destabiliza flancul estic al NATO, unde Ucraina se află în război cu Rusia.Frankfurter Allgemeine Zeitung vorbește despre ”Efectul Georgescu: Mulți români au perceput anularea primei tentative de alegeri prezidențiale ca fiind un act de aroganță. Candidatul de dreapta, acum principal, George Simion, a putut profita de acest lucru”.Istoria se repetă, spune La Repubblica, ziar italian citat de Eurotopics:„Simion dovedește că modelul suveranist este foarte popular în multe țări din fostul Bloc Estic. Scenariul este foarte similar în Ungaria, Slovacia, Polonia și acum România: victimizare și nostalgie pentru vremurile bune de altădată, ostilitate față de elite, euroscepticism, antimigrație, naționalism grosolan și aversiunea față de Ucraina. ... Simion a subliniat că «singura sa misiune este restabilirea ordinii constituționale și a democrației».””Huligan, fan Trump și vedetă pe rețelele de socializare: Cine este George Simion, liderul extremei drepte din România?”. Sub acest titlu, Libération îi face portretul lui George Simion.”Tânăr și carismatic, președintele partidului naționalist și eurosceptic AUR tocmai a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România la o diferență semnificativă”.Ziarul invocă gigantica nuntă în aer liber ”organizată după modelul liderului fasciștilor români în 1925”.De asemenea, Simion ”a combinat populismul cu promovarea tradițiilor - toată mâncarea servită era garantată a fi de origine românească plus stăpânirea rețelelor sociale. Nunta  a fost transmisă în direct pe pagina de Facebook a partidului. De asemenea, au fost participanții: un amestec vast de preoți ortodocși, mici antreprenori locali, polițiști pensionari și tineri care îl văd pe George Simion drept purtător de cuvânt al generației lor.În acea zi însorită, politicianul a fost aplaudat cu strigăte de „George, Președinte!”. Perspectiva părea improbabilă la vremea respectivă. Dar Simion este acum în măsură să devină următorul șef de stat al României”.Iar Le Monde notează că ”domnul Simion are o relație ambiguă cu domnul Georgescu și nu împărtășește retorica sa radicală anti-UE și anti-NATO.Cu toate acestea, duminică, a mers să voteze cu el. Apoi, a reiterat că, dacă va fi ales, intenționează să „respecte voința poporului, aceea de a-l avea pe Georgescu [la putere]”.A adus în discuție, în special, ideea organizării unui „referendum”, a convocării unor „alegeri parlamentare anticipate” sau a „formării unei coaliții astfel încât [dl. Georgescu să poată] deveni prim-ministru”.Aceste promisiuni rămân discutabile, deoarece dl. Simion nu este cunoscut pentru înclinația sa spre împărțirea puterii”.

Imaginea întâlnirii dintre președinții Trump și Zelenski, chiar în catedrala San Pietro din Roma, după funeraliile Papei Francisc, au făcut instantaneu înconjurul lumii. Să fie un punct de cotitură către pacea în Ucraina? – se întreabă comentatorii. „Ultimul act diplomatic al Papei Francisc„, titrează Politico.Publicația îl citează pe ultimul ambasador al Statelor Unite pe lângă Sfântul Scaun. Acesta și-a exprimat convingerea că ”Papa Francisc ar fi fost plin de speranță și ar fi dorit ca rezultatul acelei întâlniri  să fie unul bun pentru Ucraina și pentru lume”.Kyiv Independent vede o „întâlnire importantă”, deoarece problema a fost întotdeauna lipsa „contactului direct” dintre Zelenski și Trump.”Trump și Zelenski nu s-au mai întâlnit personal de la confruntarea din februarie, desfășurată în Biroul Oval, unde Trump și vicepreședintele JD Vance l-au criticat pe Zelenski pentru ceea ce au numit o lipsă de recunoștință față de sprijinul SUA”.Le Monde notează că această discuție a avut loc într-un context de efervescență diplomatică în jurul războiului din Ucraina, pe care Donald Trump dorește să-l încheie cât mai repede posibil, punându-l pe omologul său, Volodimir Zelenski, sub o puternică presiune și în timp ce, pe front, Rusia își consolidează ascensiunea.Iar The New York Times apreciază că întâlnirea a crescut speranțele ucrainenilor.Aceasta, după ce ”Trump a încercat să forțeze Ucraina să adopte un plan de pace dezechilibrat. Dar speranța a apărut pentru prima dată în urma unui atac masiv cu rachete rusești asupra capitalei Ucrainei, joi dimineață, soldat cu 12 morți și aproape 90 de răniți. „Vladimir, STOP!”, a postat Trump pe Truth Social, într-o rară mustrare la adresa lui Putin.Și apoi, speranța a crescut sâmbătă, când Zelenski a reușit să discute aproximativ 15 minute cu Donald Trump la Roma.”Nu știm ce au spus cei doi președinți în scurta lor întâlnire” – comentează Sky News – ”dar liderul ucrainean va rămâne cu ideea pe care președintele Trump a expus-o săptămâna aceasta, spunând că America va sancționa Rusia în lipsa unui acord de pace.Aliații Ucrainei urmăresc cu atenție dacă Donald Trump va exercita măcar vreo presiune asupra lui Vladimir Putin, darămite să-l pedepsească pentru recentele atacuri sângeroase asupra Ucrainei.Sau dacă nu cumva pur și simplu va părăsi masa dacă propunerile sale eșuează, dând vina pe intransigența Ucrainei, înainte de a trece la o apropiere față de Moscova.În postările sale, după întâlnire, președintele SUA a fost critic la adresa lui Vladimir Putin.Dar planul de pace al lui Donald Trump pare din ce în ce mai predispus la eșec.Unii cred că a fost conceput tocmai ca să eșueze după ce SUA au cerut Ucrainei să cedeze suveranitatea Crimeii către Rusia, lucru pe care Zelenski nu îl poate face din punct de vedere politic și constituțional”.Potrivit analizei ziarului Le Figaro, ”Vladimir Putin consideră că a câștigat un atu și de data aceasta: chiar în ziua întâlnirii dintre Trump și Zelenski de la Roma, Moscova a anunțat că a recucerit tot teritoriul său din regiunea Kursk, unde ucrainenii lansaseră o ofensivă în august 2024”.

Partidul aflat la putere în Georgia și a cărui autoritate nu este recunoscută de opoziție, ridiculizează atenționarea Uniunii Europene că georgienii ar putea pierde privilegiul de a călători în UE fără vize. „Și noi permitem germanilor să călătorească la noi fără vize. Și ce dacă?” a spus președintele paramentului de la Tbilisi. Pe 20 aprilie, Rusia a încălcat promisiunea de încetare a focului de 2.935 de ori și nu a încetat nici măcar la loviturile cu rază lungă care vizează infrastructura civilă. Volodimir Zelenzky a făcut aceste declarații citând raportului comandantului șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, prezentat la miezul nopții după încheierea sărbătorii de Paști.Cel mai mare număr lovituri a fost înregistrat în direcția Pokrovsk, relatează suspilne.media.Ucraina va continua să acționeze în același mod: răspunzând calmului cu calm și atacurilor rusești cu lovituri de răzbunare, a adăugat președintele ucrainean.Oficial georgian: și noi permitem cetățenilor germani să călătorească fără vize, ce dacă?„Nu s-a decis încă nimic la Bruxelles, dar Visul Georgian, aliații și susținătorii săi au deschis deja un front larg – subminând călătoriile fără vize și acuzând Uniunea Europeană de șantaj. De asemenea, ei promit, în numele poporului georgian, că vor putea călători cu ușurință fără viză,” relatează www.radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.Unii reprezentanți ai guvernului condus de Visul Georgian au deja interdicția de a intra într-o serie de țări europene din cauza sancțiunilor la care au fost supuși în urma alegerilor de anul trecut al căror rezultat nu a fost recunoscut de opoziție. „Cercul se lărgește treptat. Oficialii care dețin pașapoarte diplomatice s-au confruntat  cu probleme suplimentare atunci când călătoreau în țările UE,” scriu jurnaliștii georgieni.„Dacă nu se va schimba nimic în țară, experții se așteaptă ca mai devreme sau mai târziu să fie suspendată și liberalizarea vizelor pentru cetățenii georgieni de rând. ”„Sunt călătoriile fără vize o mană divină?! Și noi permitem cetățenilor germani să călătorească fără vize, deci?! " - a declarat președintele parlamentului format doar de Visul Georgian, fără opoziție, la un post TV. Acesta l-a numit arogant  pe ambasadorul german la Tbilisi după ce diplomatul a declarat că intrarea în UE fără viză este un privilegiu pe care Georgia trebuie să-l mențină.Fals: Maia Sandu ar avea în garderobă haine de zeci de mii de euroÎn ultimele zile în spațiul public au circulat mai multe informații precum că ținutele președintei Maia Sandu ar costa zeci de mii de euro, fiind de la branduri luxoase precum Chanel sau Loro Piana, citim în Ziarul de Gardă. Purtătorul de cuvând al șefei statului, Igor Zaharov, a dezmințit aceste date, spunând că este un fake.„E o minciună penibilă, născută din lipsă de idei și, probabil, dintr-o disperare crescută după investigația The Insider Russia care a expus rețelele de propagandă ale Kremlinului. Maia Sandu este cunoscută pentru viața modestă și integritatea sa. Mii de cetățeni au văzut cum călătorește alături de oameni, în aceleași condiții ca orice pasager, merge la aceleași magazine în care mergem noi toți”, a declarat Iuri Zaharov.Potrivit purtătorului de cuvânt al președintei, scopul răspândirii acestui fals este de a dezbina societatea.„Kremlinul și cei care îi fac jocul în țara noastră nu mai știu ce să inventeze ca să o lovească pe Maia Sandu, să ne scoată de pe calea europeană și să bage vrajbă între oameni.”  Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Ghid de supraviețuire în războiul sondajelor electorale. Ștefureac: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale” (Adevărul) - Mitul celor care „vor salva alegerile”: cât reprezintă de fapt nehotărâții în sondajele de la prezidențiale. „Cam atâta vor decide să voteze” (HotNews) - Guvernul caută noi șefi pentru AMEPIP, după ce Economedia a dezvăluit probleme și cu a doua procedură de selecție Războiul roiurilor de boți în loc de dezbatere electorală. Cum s-a schimbat lupta pentru voturi din online și de ce se teme N. Dan (Europa Liberă)Candidatul la Președinția României Nicușor Dan reclamă că a fost atacat pe platformele sociale de „roiuri” de boți. El a depus sesizări la mai multe instituții ale statului, la instituții europene și la marile platforme sociale.Faptul că s-a întâmplat ceva neobișnuit pe contul său de Instagram se poate vedea și din raportul socialblade.com, o platformă care analizează conturile de social media.Într-o singură zi, pe 12 aprilie, numărul de urmăritori ai lui Nicușor Dan pe Instagram a crescut cu peste 10.000. Peste încă două zile, pe 14 aprilie, s-au adăugat alți peste 53.000, iar de atunci numărul lor crește zilnic cu peste 10.000.Creșterea organică a numărului de urmăritori era, până atunci, de câteva sute zilnic.Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că e aproape imposibil de aflat cine a plătit respectivii boți. Pentru că efectul utilizării lor poate fi și de creștere a vizibilității, dar poate îi poate aduce și acuzații grave candidatului, așa cum s-a întâmplat la alegerile anulate din noiembrie 2024.„Este un atac menit să îl discrediteze pe candidat, operat de echipa neasumată a unui oponent, în ideea: «Iată, am găsit boți și la independent!». Sau, este un «cadou» neinspirat de la un fan/ susținător persoană fizică sau juridică dornică să contribuie la succesul candidatului, fără acordul explicit al echipei acestuia.Iar ultima variantă ar fi aceea a unei mișcari de apărare, executată strategic, ca un răspuns preventiv la eventuale întrebări legate de această practică operată, poate, de cineva care are legătură cu candidatul”, rezumă situația Dragoș Stanca, antreprenor social media și expert social media.Ghid de supraviețuire în războiul sondajelor electorale. Ștefureac: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale” (Adevărul)Rezultatele foarte diferite ale sondajelor electorale, publicate cu două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, îi bulversează pe alegătorii români. Trei specialiști de top au realizat pentru „Adevărul” un ghid de utilizare a sondajelor electorale, în condițiile în care ne aflăm în plină campanie electorală: politologul Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, sociologul Vladimir Ionaș și profesorul Cristian Pîrvulescu.Importante sunt istoricul firmei, cine lucrează la institutul respectiv, dar și cine a comandat sondajul. Directorul INSCOP Research este foarte critic vis-a-vis de sondajele publicate până acum: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale”.Profesorul și politologul Cristian Pîrvulescu susține că primul lucru la care trebuie să ne uităm este credibilitatea institutului, care depinde în foarte mare măsură de acuratețea sondajelor care au fost făcute în trecut. În plus, atrage atenția Pârvulescu, „sondajul este o radiografie de moment, nu o predicție”.„Să nu considere că ceea ce apare în spațiu public reprezintă și modul în care vor arăta rezultatele”, spune la rândul său sociologul Vladimir Ionaș.Mitul celor care „vor salva alegerile”: cât reprezintă de fapt nehotărâții în sondajele de la prezidențiale. „Cam atâta vor decide să voteze” (HotNews)Cu două săptămâni înaintea primului tur se vehiculează că, pentru prima oară, 45% dintre români nu știu cu cine să voteze. Suporterii fiecărui candidat se așteaptă ca acești indeciși să încline balanța. Dar cifrele sondajelor, analizate de specialiști, proiectează ce e cel mai probabil să se întâmple cu cei care se declară nehotărâți.În ultimul sondaj AtlasIntel pentru HotNews.ro, cei care au răspuns că „nu știu” cu cine vor vota reprezentau doar 1%. În precedentul sondaj din luna martie, acest procent era de 2,1%. Directorul INSCOP susține că în analizele lor sociologice există un procent al nehotărâților care a variat în ultimele luni. „În ultimele 2 luni, ponderea nehotărâților în măsurătorile noastre nu a depășit 15%. Variază între 10 și 15%. Dintre aceștia, de regulă cam o treime decid să voteze. Restul, de regulă, nu votează”, a declarat pentru cititorii HotNews directorul INSCOP, Remus Ștefureac. Potrivit acestuia, ponderea nehotărâților poate crește doar dacă se întâmplă ceva ieșit din comun, cum ar fi o catastrofă sau un eveniment cu impact emoțional.Sociologul Barbu Mateescu a nuanțat situația.„Peste 20% ar fi enorm, sub 5% ar fi puțin. Mulți nehotărâți de fapt ascund faptul că nu au de gând să vină la vot”, a explicat Mateescu pentru cititorii HotNews.  Și Mateescu crede că „cei 45%” sunt în realitate un mit și că, în realitate, schimbările de ultim moment în opțiunile de vot nu se măsoară niciodată în doze atât de mari.Guvernul caută noi șefi pentru AMEPIP, după ce Economedia a dezvăluit probleme și cu a doua procedură de selecție. Secretariatul General al Guvernului a publicat miercuri seară un anunț privind reluarea procesului de selecție a candidaților pentru funcțiile de președinte și vicepreședinți la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.Prima procedură de selecție pentru conducerea AMEPIP s-a finalizat în decembrie 2023, dar în iulie 2024 cei trei și-au dat demisia după ce Economedia a dezvăluit că ei au fost aleși prin conflict de interese sau nu aveau experiența necesară.Dacă România ratează alegerea conducerii AMEPIP, țara noastră ar putea pierde 400 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Alegerile prezidențiale din România amenință să zguduie UE și NATO, dacă Bucureștiul se va deplasa de pe calea pro-europeană. Iată ce scrie ediția europeană Politico, într-o analiză consacrată scrutinului din țara noastră. Articolul îi descrie pe principalii candidați și evaluează șansele fiecăruia în diferite scenarii pentru turul doi. Acum, că ultranaționalistul Călin Georgescu, susținut de Moscova, a fost descalificat din alegerile reînnoite, George Simion, liderul Alianței pentru Uniunea Românilor (AUR), de extremă dreaptă, a urcat în frunte.Un auto-proclamat fan al premierului italian Giorgia Meloni, Simion s-a prezentat ca un agent al schimbării. Partidul său a trecut de la o mișcare anti-vaccinare la o forță politică majoră, pe o platformă trumpistă. El a promis că se va situa pe poziții contrare față de Bruxelles și va suspenda ajutorul militar pentru Ucraina.Despre Nicușor Dan, Politico scrie că este un matematician care a fondat partidul Uniunea Salvați România (USR), dar acum candidează ca independent.În comparație cu Simion, baza sa electorală este cu mult diferită: are un sprijin puternic la București, unde este primar, și în alte zone urbane mari, dar mai puțin în orașele mai mici și mediile rurale.Crin Antonescu, soțul fostului comisar european al României, Adina Vălean, candidează cu sprijinul partidelor de guvernare, PSD, PNL și UDMR.Sprijinul instituțional este un avantaj clar pentru Antonescu. Dar el este dezavantajat la votul diasporei: între 5% și 7% din totalul voturilor.Fost premier și fost președinte al PSD, Victor Ponta a fost nevoit să demisioneze în urma unui incendiu mortal dintr-un club în 2015, pe care protestatarii l-au pus pe seama corupției.El merge pe o platformă suveranistă, promițând că va opri exporturile de cereale ucrainene prin porturile românești (o rută cheie pentru țara devastată de război). Dar Ponta s-a împușcat în picior recunoscând că a permis ca patru sate românești de pe fluviul Dunărea să fie inundate pentru a salva capitala sârbă, Belgrad, în 2014.La fel ca Simion, el încearcă să strângă sprijinul foștilor alegători ai lui Georgescu.Politico mai amintește că liderii USR și-au manifestat sprijinul pentru Nicușor Dan în locul propriei candidate, Elena Lasconi, în încercarea de a-l împiedica pe Ponta să prindă locul doi. O confruntare între Simion și Ponta ar fi un scenariu „toxic”, au avertizat aceștia.Deși amândoi prezintă o imagine naționalistă și anti-UE, Ponta ar fi probabil „perceput, în comparație cu Simion, ca un candidat mai pro-european”, spune directorul INSCOP, Remus Ștefureac, pentru Politico.Simion s-a confruntat cu acuzații (pe care le-a negat în mod repetat) de întâlnire cu spioni ruși. Are interdicție să intre în Moldova și Ucraina. Cu toate acestea, în perioada premergătoare alegerilor, el a etichetat Rusia lui Putin drept o mare amenințare; în schimb s-a apropiat de mișcarea MAGA a lui Trump.Reputația sa de candidat pro-rus l-ar putea costa, în cele din urmă, a spus Ștefureac. Potrivit unui sondaj recent, aproape 90% dintre români sunt în favoarea aderării la UE și NATO.România este una dintre cele mai mari țări ale UE, după populație, o națiune cheie pe flancul estic al Europei și NATO și o putere militară serioasă.O victorie a unui politician sceptic atât cu UE, cât și cu NATO ar da o lovitură planurilor blocului de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, mai scrie Politico. Articolul integral din Politico aici.

Crin Antonescu: „Am fost o victimă, nu un colaborator”. De ce a fost chemat să dea declarații la Securitate (Adevărul) - Nicușor Dan reclamă „un atac mascat” asupra conturilor sale de Instagram, TikTok și Facebook (HotNews) - Sistemul corupt: scandaloasa numire a lui Nicu Marcu ca șef peste secretele statului (G4Media) - Ce s-a discutat la Vila Dante între delegația Congresului SUA și politicienii români: „Tachinări despre democrația și alegerile din România și situația vizelor de America” | EXCLUSIV (Libertatea) Crin Antonescu: „Am fost o victimă, nu un colaborator”. De ce a fost chemat să dea declarații la Securitate (Adevărul)Candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale 2025 are adeverință că „nu a fost agent sau colaborator al Securității ca poliţie politică”, dar a dat o declarație la Securitatea comunistă în 1988 despre un prieten.CNSAS susține că lui Antonescu nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității, poliția politică a regimului comunist.„Am fost o victimă, nu un colaborator” a explicat Crin Antonescu într-o conferință de presă. Candidatul coaliției a dezvăluit contextul.În 1987, un prieten de-al său foarte bun a plecat într-o excursie în Bulgaria şi de acolo a încercat să plece în Austria. Nu a reușit acest lucru şi a fost capturat de către organele de ordine din Bulgaria, fiind adus ulterior în România.Ștefan Costache este prietenul pe care Crin Antonescu l-a protejat de Securitatea comunistă, atunci când acesta a fugit din țară. El a dezvăluit că Antonescu a fost singura persoană în care a avut încredere și este convins că este „un om integru”. Pe larg în ziarul Adevărul.Nicușor Dan reclamă „un atac mascat” asupra conturilor sale de Instagram, TikTok și Facebook (HotNews)Nicușor Dan, candidat independent la alegerile prezidențiale, a anunțat marți seară că paginile sale de Instagram și TikTok sunt supuse unui atac, întrucât în 24 de ore au apărut mii de urmăritori noi și comentarii pozitive la adresa sa. Nicușor Dan a anunțat, aproape de miezul nopții, că „activitatea suspectă” asupra conturilor lui de social media s-a extins și pe rețeaua de socializare Facebook. Primarul Capitalei susține că este vorba de „un atac mascat” întrucât rețelele vor sesiza creșterea nefirească și vor limita reach-ul real al paginilor candidatului. „Două dintre postări au depășit 100.000 de distribuiri, un număr complet disproporționat raportat la numărul de utilizatori care au vizualizat aceste postări”, a scris edilul. Edilul spune că va sesiza autoritățile competente, relatează HotNews.Sistemul corupt: scandaloasa numire a lui Nicu Marcu ca șef peste secretele statului (G4Media)Un sondaj Inscop realizat în martie la comanda confederației patronale Concordia arată că cea mai mare problemă a României este corupția, în percepția respondenților. O altă problemă identificată de sondaj este lipsa aplicării egale a legii: 68% dintre români cred în mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii.Cu alte cuvinte, mulți români au senzația că legea e valabilă doar pentru căței, în timp ce dulăii sunt privilegiați. Un astfel de dulău imun la lege e Nicu Marcu, fostul șef al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), sub care s-a înregistrat falimentul firmelor City Insurance și Euroins, soldate cu pagube de peste 1 miliard de euro. Când toată lumea se aștepta ca șeful ASF să dea explicații instituțiilor despre presupusele fraude de la companiile de asigurări City Insurance și Euroins, el a primit de fapt o promovare, scrie jurnalistul G4Media Cristian Pantazi.Așa a ajuns Nicu Marcu să fie numit de premierul Marcel Ciolacu director general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Instituția dă acces sau revocă accesul demnitarilor și angajaților statului la informațiile cu diferite grade de secretizare. ORNISS lucrează direct cu serviciile secrete și cu guvernul și are o putere semnificativă: poate încheia de facto cariere prin restrângerea accesului la informațiile clasificate.Analiză: Axa București-Washington e (încă) înghețată? Relația României cu Statele Unite nu se schimbă, sugerează cei opt reprezentanți ai Congresului SUA veniți în România și care nu au putut da niciun fel de asigurări și niciun fel de perspective legate de viitor.Cei opt parlamentari americani aflați într-un turneu prin Europa de Sud-Est, republicani și democrați, care au vizitat R. Moldova și sunt așteptați la Atena, în Grecia, au fost interesați mai ales de procesul anulării alegerilor și de opțiunile de afaceri care există în țară. În ceea ce privește o eventuală retragere a militarilor americani din România nu s-a clarificat nimic. Liderul delegației, republicanul Vernon Gale Buchanan, 73 de ani, fost pilot militar care a trăit Războiul Rece a recunoscut că „totul se reevaluează”, dar că este „foarte optimist” că relația dintre cele două state se află pe drumul cel bun.Analiza semnată de jurnalista Sabina Fati este disponibilă pe pagina DW în limba română.Ce s-a discutat la Vila Dante între delegația Congresului SUA și politicienii români: „Tachinări despre democrația și alegerile din România și situația vizelor de America” | EXCLUSIV (Libertatea)Vila Dante din cartierul Primăverii a fost marți, 15 aprilie, gazda unor discuții informale între delegația Congresului SUA și mai mulți politicieni români. Libertatea a obținut detalii în exclusivitate despre convorbirile secrete care au durat trei ore în spatele ușilor închise.Cina informală, găzduită de ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a început la ora 18.00 și s-a terminat la ora 21.00. Potrivit informațiilor Libertatea, din partea României au participat mai mulți parlamentari, dar și miniștri ai cabinetului Marcel Ciolacu, precum Emil Hurezeanu (Externe), Sebastian Burduja (Energie) și Bogdan Ivan (Economie și Digitalizare).Părerea majoritară a politicienilor români care au vorbit cu Libertatea a fost că democrații americani au fost mai pozitivi, în sensul că au înțeles că au fost motive întemeiate pentru anularea alegerilor desfășurate în noiembrie 2024. În schimb, au spus sursele citate, republicanii au fost mai reținuți și mai obiectivi. „Nu au pomenit numele lui Călin Georgescu. De fapt nu au rostit numele niciunui candidat în discuțiile cu noi. S-au ținut departe de nume”, a explicat unul dintre participanții la discuții pentru Libertatea.Un alt subiect, discutat inclusiv în particular, între patru ochi, a fost situația vizelor de SUA, după ce Administrația Trump a blocat pe termen nedeterminat intrarea țării noastre în Programul Visa Waiver. „Republicanii au spus că situația vizelor se rezolvă”, a precizat unul dintre politicieni pentru Libertatea.