Podcasts about potrivit

Cu părinții la radio. De ce sunt așa sensibili adolescenții de azi? De 1 iunie, România în direct vă invită la o ediție specială de Ziua Copilului. Cătălin Striblea va fi în direct alături de fiul său, Vladimir, în vârstă de 20 de ani. Pornim discuția de la un discurs rostit de un copil în Parlamentul României. O fetiță de 11 ani vorbește despre multitudinea de informații pe care trebuie să le gestioneze un copil, de presiunea telefoanele, dar și de lipsa de atenție a părinților și profesorilor. Potrivit mai multor studii noile generații nu mai primesc bine modelele școlare și părintești tradiționale. Copiii spun că adulții îi ascultă rar sau niciodată. Punem prea multă presiune pe copiii noștri? Fac aceștia față cerințelor de școală? Sau îi creștem slabi în fața rezistenței la stres?

Partidele din fosta coaliție de guvernare au ajuns la un acord care prevede adoptarea noii legi a salarizării. Potrivit acestora, veniturile angajaților de la stat nu vor scădea. Mai mult, anvelopa salarială a bugetarilor va crește cu 8 miliarde de lei. Pe de altă parte, legea a dus la numeroase proteste ale sindicatelor, care spun că, în cazul unor categorii profesionale, veniturile vor scădea. De altfel, sindicatele din sănătate organizează în prezent un protest. Cum vă afectează această nouă legislație? Este aceasta o lege echitabilă pentru angajații din sectorul public? Este bine că statul va mai cheltui peste un miliard de euro în plus pentru veniturile bugetarilor?

La câteva zile de la primirea președintelui american Donald Trump, liderul chinez Donald Trump l-a găzduit, tot la Beijing pe conducătorul statului rus, Vladimir Putin. Presa internațională remarcă diferențele dintre cele două vizite. Ziarul german Handelsblatt observă că „ambii lideri vor să se opună unei lumi dominate de SUA timp de decenii. Și amândoi au de câștigat atunci când Washingtonul răspândește haos. Politica externă impulsivă a lui Trump, mesajele sale contradictorii în Orientul Mijlociu și alianțele sale imprevizibile oferă Beijingului și Moscovei exact scenariul de care au nevoie”. (Sursa. Eurotopics) Pentru La Stampa,   ”Xi este realist și mulțumit, deocamdată, să poziționeze China ca putere majoră stabilă și responsabilă între celelalte două, implicate în războaie care provoacă crize energetice și tensiuni comerciale în restul lumii. Încetinirea economică a Chinei este mai mult decât compensată de greșelile Rusiei și SUA. Aceste greșeli au nume specifice: Ucraina și Iran.” (Sursa: Eurotopics) Analistul citat de publicația americană Time rezumă în felul următor: „Trump a mers pentru bani. A mers ca negustor, ca să vândă avioane și să încheie niște tranzacții agricole. Dar Putin vizează mai mult cooperarea strategică.” Potrivit expertului, ”deși Financial Times a relatat că Xi i-ar fi spus lui Trump că Putin ar putea ajunge să regrete războiul, orice speranță că Beijingul ar putea interveni pentru a rezolva această mlaștină rămâne slabă”. Pentru Xi, găzduirea în decurs de câteva zile a liderilor SUA și Rusiei - două națiuni implicate în conflicte - este un avantaj, deoarece își propune să consolideze reputația Chinei ca un lider global. Nuanțe diplomatice Însă, deși ambii lideri au fost primiți cu covor roșu, vizita lui Putin a fost marcată de o demonstrație mai clară a prieteniei dintre cei doi lideri și țările lor. Putin și Xi au semnat, de asemenea, o declarație comună - un gest diplomatic care a devenit standard în timpul vizitelor de stat ale liderului rus în China, dar care nu a avut loc în timpul celei a lui Trump”. Critica comună la adresa dominației SUA a inclus denunțarea de către Xi și Putin a planului lui Trump de a construi un sistem de apărare antirachetă Golden Dome, în valoare de miliarde de dolari”. Citeste siDeclaraţia comună emisă după întâlnirea dintre Xi Jinping şi Vladimir Putin avertizează asupra pericolului ca lumea să revină la „legea junglei” Le Monde notează că  ”tensiunile care s-au intensificat de când SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului și impactul acestora asupra transportului de hidrocarburi s-au numărat printre problemele stringente de pe agenda celor doi lideri. China este afectată direct. În schimb, criza din Orientul Mijlociu îi oferă lui Putin oportunitatea unor noi piețe pentru țara sa”. Potrivit Al Jazeera, ”Xi și Putin semnalează un front unit împotriva SUA în discuțiile de la Beijing. Declarațiile lor au arătat clar că „Beijingul și Moscova împărtășesc o încredere consolidată care pur și simplu nu există între China și SUA”, spune un expert citat de postul de televiziune.

Documente confidențiale dezvăluite de publicația FIP din Armenia arată felul în care Kremlinul coordonează campaniile de influență ale unor actori ruși în țări europene. Printre numele amintite în investigație se află și cel al fostului deputat PSD și șef al Comisiei SRI, Sebastian Ghiță, patron al postului RomâniaTV. Dar lista de acțiuni este cu mult mai lungă, iar campaniile sunt răspândite peste tot în Europa. Publicația din Armenia, a cărei denumire completă este Platforma de Investigare a Faptelor, se află în posesia unui mare număr de fișiere confidențiale obținute ca urmare a unui hacking. Acestea includ documente, corespondență, capturi de ecran, rapoarte, planuri și alte materiale de la Agenția de Design Social (SDA), care funcționează sub supravegherea de facto a lui Sergei Kiriyenko, adjunctul șefului de cabinet al Administrației Prezidențiale Ruse. Despre acesta știm că a fost desemnat, printre altele, să se ocupe de alegerile parlamentare din Republica Moldova, din toamna anului trecut – și mai știm că și-a ratat obiectivul de a facilita venirea la guvernare a forțelor pro-ruse. Cât despre Sebastian Ghiță, acesta este amintit în contextul unor acțiuni îndreptate împotriva președintei Maia Sandu. Citeste siNumele lui Sebastian Ghiță în documentele privind o rețea de influență rusă. Ce înseamnă (Expert) În țările europene, acțiunile au avut ca scop principal să genereze îndeosebi furie față de migranți și față de Ucraina Campaniile sprijină forțele de extremă dreapta și răspândesc alte narațiuni pro-ruse. Acțiuni semnificative au avut ca scop discreditarea președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski, prim-ministrului Armeniei Nikol Pașinian și președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Franța: acțiuni anti-musulmane și antievreiești Dintre multiplele acțiuni desfășurate în Franța, să o amintim doar pe cea a capetelor de porc aruncate în apropierea mai multor moschei, în septembrie 2025. Documentele arată că fusese o acțiune comandată de la Kremlin. La fel ca și pulverizarea de vopsea verde, asociată cu Islamul, la intrările a trei sinagogi, un restaurant evreiesc și alte locuri frecventate de evrei. Evident, scopul acțiunilor, fie împotriva musulmanilor, fie a evreilor, este, desigur, amplificarea tensiunilor inter-religioase, pe pământ francez. Printre acțiunile planificate, dar (cel puțin nu încă) implementate în Franța se numără operațiunea "General”. Anumite persoane urmau să se prezinte ca trimiși ai primei doamne a Ukrainei, Olena Zelenskaya, pentru înființarea unei fundații. Citeste siReacţii de indignare după descoperirea mai multor capete de porc în fața unor moschei din Ile-de-France Alții urmau să profaneze statuia lui Charles de Gaulle, scriind pe ea "Glorie Ukrainei". Participanții ar fi trebuit să declare că era un răspuns la declarațiile pro-ruse ale nepotului lui Charles de Gaulle. O altă operațiune viza desfășurarea în Franța a circa 500 de mașini de lux cărora urma să li de atașeze numere ucrainene, pentru a fi fotografiate. Potrivit documentelor, agenții ruși au concluzionat că taxa pentru mașinile foarte scumpe (Rolls-Royce, Lamborghini, Ferrari etc.) ar fi semnificativ mai mare decât se estimase initial. În Germania operațiunile au fost deosebit de active în timpul alegerilor parlamentare din 2025, arată documentele. Acțiunile au avut ca scop influențarea alegătorilor în favoarea formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și dicreditarea contracandidaților, îndeosebi a celor din Partidul Verde.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

„Putem adera la UE și alături de România. Acum lucrăm din greu ca Republica Moldova să devină parte a UE și sperăm că acest lucru va funcționa. Dacă nu, vom lua în calcul și alte opțiuni. Obiectivul este să menținem Moldova în siguranță și parte a lumii libere. Nu vom permite Rusiei să ne amenința politica internă și externă, inclusiv prin intermediul Transnistriei. Aderarea la UE este esențială pentru ca Republica Moldova să poată supraviețui ca democrație”, declară președinta Maia Sandu într-un interviu acordat RFI și DW, în Parlamentul European de la Strasbourg. Temele ediției: - Criză de imagine pentru primarul Chișinăului, Ion Ceban, cel interzis în UE de către România pentru legături cu Rusia: o fostă subalternă face publice acte de corupție și de politizare a Primăriei Chișinău. Primăria Chișinău respinge acuzațiile și le califică drept nefondate. Miza nu mai ține doar de un conflict personal, ci de impactul asupra imaginii politice a lui Ion Ceban. Liliana Barbăroșie aduce detalii. - Documente confidențiale arată felul în care Kremlinul coordonează campaniile de influență ale unor actori ruși în țări europene. Printre numele amintite în investigație se află și cel al fostului deputat PSD și șef al Comisiei SRI, Sebastian Ghiță, patron al postului RomâniaTV. Detalii, în Eurocronica, semnată de Ovidiu Nahoi. - Așadar, numelui omului de afaceri român Sebastian Ghiță apare în contextul unor campanii coordonate de influențare politică și dezinformare, desfășurate de Kremlin în țările europene. Valeriu Pașa, directorul comunității Watchdog Moldova, care a consultat documentele scurse, a explicat la RFI cum a apărut numele lui Sebastian Ghiță în planurile de dezinformare. Un interviu realizat de Mădălina Șerban. „Resping toate aceste afirmații false despre legăturile mele cu Putin și Kremlinul făcute de agenții sorosiști”, a scris Sebastian Ghiță pe rețelele de socializare. - Șeful așa-zisului minister pentru securitate de la Tiraspol iese la atac și acuză Ucraina că stă în spatele așa-numitor atacuri teroriste din regiunea separatistă de acum 3 ani. De asemenea, acuză și Republica Moldova. Ce acuzații aduce Tiraspolul Chișinăului? Aflați în „Cronica lui Vitalie”, semnată de Vitalie Cojocari. - Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. - Cancelarul german a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. - Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Știrile zilei: Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu la ședința Guvernului. „Republica Moldova și FMI sunt pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește direcția economică a țării”, a declarat Munteanu. „Un semnal clar că partenerii internaționali consideră că Republica Moldova are o echipă profesionistă, se mișcă într-o direcție corectă, într-un ritm bun, chiar și atunci când circumstanțele externe rămân foarte complicate”, a menționat premierul moldovean. „Noul program PCI, care este un program fără finanțare, conceput pentru a susține politici economice solide, confirmă angajamentul continuu al autorităților față de asigurarea stabilității macroeconomice și financiare și a creșterii economice durabile”, a declarat șefa misiunii FMI, Alina Iancu, la finalul vizitei. FMI arată că economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, însă rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special în sectorul energetic. PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,4%, susținut de cererea internă și de redresarea sectorului agricol, iar inflația medie a fost de 7,8%. Pentru acest an, arată FMI, inflația în Republica Moldova ar putea depăși 8%, iar ritmul de creștere al economiei va încetini până la 1,5%. Instituția precizează că perspectivele economice ale țării depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu și a conflictului din Ucraina. *** După ce a deblocat suportul financiar de 90 de miliarde pentru Ucraina, noul premier al Ungariei pune condiții pentru aderarea țării vecine la UE și îl invită pe Volodimir Zelenski la dialog. Vorbind la o conferință de presă comună, la Varșovia, cu omologul său polonez Donald Tusk, Peter Magyar a spus tranșant că protejarea drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia este o condiție prealabilă pentru acceptarea negocierilor cu Ucraina, scrie TV8. „Au început negocierile tehnice privind drepturile lingvistice, culturale și de altă natură ale minorității maghiare care trăiește în Carpați, astfel încât acestea să primească ceea ce se cuvine tuturor minorităților din Uniunea Europeană. Și sper și am încredere că această serie de negocieri va avea loc rapid și eficient și ne vom putea întâlni cu președintele Zelenski cândva la începutul lunii iunie”, a subliniat noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar. Republica Moldova urmărește cu atenție poziția Ungariei privind deblocarea negocierilor cu Kievul, pentru că în acest moment este tratată la pachet cu Ucraina, iar în iunie mizează pe deschiderea negocierilor politice de aderare la UE. *** Cancelarul german Friedrich Merz a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina, ca alternativă temporară la aderarea deplină, considerată nerealistă pe termen scurt din cauza procedurilor complexe și a obstacolelor politice existente în interiorul blocului comunitar. Potrivit agenției dpa, inițiativa a fost inclusă într-o scrisoare adresată conducerii Uniunii Europene, transmite Moldpres. Potrivit propunerii, Ucraina ar putea participa la reuniunile Consiliului European și ale Consiliului UE, însă fără drept de vot. Totodată, Kievul ar putea avea reprezentanți asociați în cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European și Curții de Justiție a UE, dar fără competențe decizionale. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Albania și Muntenegru, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. Printre acestea se numără acces preferențial la piața unică europeană, implicare mai strânsă în activitatea instituțiilor UE și statut de observator în anumite structuri comunitare. *** Nu există motive pentru a amâna deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE pe toate clusterele, iar Consiliul European din iunie ar trebui să adopte o decizie favorabilă pentru Chișinău în acest sens. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Acesta a mai spus că Transnistria nu reprezintă un impediment pentru aderarea Moldovei la UE, invocând precedentul Ciprului, stat membru cu un conflict teritorial nerezolvat, care deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene. *** Și europarlamentarul Dan Barna cere instituțiilor UE să-și onoreze promisiunile față de Chișinău, în condițiile în care cinci rânduri de alegeri, Moldova a rezistat interferențelor Rusiei. Dan Barna a declarat corespondentului NewsMaker că blocajul instituit de Budapesta în procesul de extindere ar putea fi depășit în săptămânile următoare. *** Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Pasagerii și personalul au fost evacuați conform procedurilor de securitate. Potrivit unui comunicat emis de Poliția de Frontieră, în urma verificărilor efectuate de serviciile specializate, nu au fost descoperite obiecte suspecte sau explozive. Zeci de alerge false cu bombă au fost înregistrate la aeroportul Chișinău în ultimii ani. Experții în securitate spun că acestea sunt elemente ale războiului hibrid purtat de forțele pro-ruse în contextul războiului din Ucraina, dar și a evoluțiilor politice interne din Republica Moldova, ca tentativă de a crea tensiuni și a scădea încrederea în instituții. „Situația a fost gestionată operativ și în condiții de siguranță, cu respectarea normelor de securitate”, anunță în comunicat Aeroportul Chișinău, în contextul incidentelor de noaptea trecută.

Potrivit unui nou proiect legislativ aflat în dezbatere parlamentară, organizațiile neguvernamentale vor fi obligate să publice identitatea donatorilor lor, persoane fizice care donează peste 5.000 de lei şi persoane juridice, indiferent de sumele donate. În caz contrar, organizațiile riscă suspendarea activităţii și, ulterior, dizolvarea. Peste 800 de organizații îi cer Parlamentului să respingă proiectul de lege, susținînd că măsura aceasta restrînge dreptul la liberă asociere și introduce sancțiuni disproporționate pentru sectorul neguvernamental. De asemenea, organizațiile amintesc că statul are deja instrumentele necesare pentru a verifica informațiile referitoare la finanțare și consideră noile obligații excesive. Am discutat despre acest proiect legislativ cu Ovidiu Voicu, de la de la Centrul pentru Inovare Publică.Ovidiu Voicu: „Această declarație pe care o propune noul proiect de lege ar fi a patra, care spune același lucru statului. În principiu, orice organizație înregistrează în contabilitate orice donație pe care o primește. Acum, cine nu înregistrează în contabilitate nici nu le declară, să-i excludem din start. Și dintotdeauna se face anual bilanțul, care cuprinde o serie de informații, nu complete. Dar, începînd cu 2025, au intrat și organizațiile neguvernamentale cu raportarea SAF-T – fişierul de control fiscal –, care este o raportare detaliată a tuturor tranzacțiilor pe care le face o entitate. Deci, toate donațiile primite sînt deja acolo. Mai mult, din 2024, se face și o declarație numită declarația de trezorerie, care cuprinde toate finanțările primite și care e de două feluri. Este simplificată, sub 100.000 de lei, mai complexă, peste 100.000 de lei. Toate lucrurile astea sînt în posesia ANAF. Și, de fapt, aici este cea mai mare enervare, dincolo de problemele fundamentale, de principiu cu acest proiect de lege: este extrem de enervant că niște parlamentari, care nu cunosc legislația, s-au gîndit că este bine să se mai facă încă o declarație. Ei bine, dacă statul dorește să fie transparent, să facă bine ca din cele pe care deja le facem către ANAF, să extragă ce dorește să publice, pentru că sînt acolo și să publice.”Ce ar trebui să facă statul în caz că există suspiciuni serioase legate de finanțare ilegală sau de influență politică prin intermediul unei organizații neguvernamentale? Ovidiu Voicu: „Culmea este că statul ar trebui să aplice legea. Noi avem de patru ani legislație de inspirație europeană privind spălarea banilor și combaterea terorismului. Și se aplică foarte strict, inclusiv organizațiilor neguvernamentale. Oricine lucrează ca persoană juridică, că e firmă, că e organizație neguvernamentală, știe de declararea beneficiarilor reali, de declararea sumelor care vin de la persoane expuse politic. Toate lucrurile astea se duc în niște servere la ANAF sau niște servere la Banca Centrală, la care au acces instituțiile de ordine, instituțiile care trebuie să urmărească traseul lor. În principiu, dacă apar suspiciuni că cineva încalcă legea, ar trebui să ia aceste date și să aplice legea. Și mai este o chestiune care este importantă și despre care vorbim mai rar, e vorba de acea zonă de influențare a deciziei politice, care este importantă. Acest proiect de lege o ratează cu totul, ca și multe altele. La Comisia Europeană, spre exemplu, există un registru de transparență, unde orice organizație, că este firmă, că este ONG, că este universitate, institut, care urmărește influențarea deciziei de către Parlament sau de către Comisie, trebuie să se înregistreze și să spună: fac advocacy sau lobby sau cum vrem să-i spunem și acolo dai mai multe informații, inclusiv despre cine te finanțează și cu ce sume. Lucrul ăsta este acceptabil în toată lumea, dar doar pentru acele organizații care au astfel de activități în mandat și în portofoliul de acțiune. Orice interes poate fi reprezentat, dar într-o formă organizată.”Există și alt aspect sensibil legat de publicarea numelor donatorilor unor organizații. Sînt, de pildă, asociații care se ocupă cu protecția victimelor violenței domestice sau ale traficului de persoane, asociații care activează pentru drepturile minorităților...Ovidiu Voicu: „Ţinta, în România, după părerea mea, sînt acele organizații care militează pentru cauzele nepopulare. Spre exemplu, pentru persoanele din minorități sexuale, pentru drepturile femeilor, pentru victimele violenței domestice, pentru victimele traficului de persoane. Pentru că aceste organizații sînt cele care își protejează de obicei donatorii. Organizații ca cea pe care o reprezint, dacă intrați pe site-ul nostru, spunem cu mîndrie cine ne sînt donatorii, pentru că arăți pe cine ai convins să te sprijine. În cazul organizațiilor care susţin cauze pentru care pot fi supuse unor presiuni, fie din partea unei majorități patriarhale, să-i spunem, mai dure, fie din partea unor zone de crimă organizată – gîndiți-vă la o organizație care are un adăpost pentru victimele traficului de persoane sau victimele violenței domestice –, vor fi sub presiune cei care ar sprijini astfel de organizații. Acolo este, de fapt, în opinia mea, miezul acestei reglementări.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cum încearcă Chișinăul să reintegreze economic regiunea transnistreană? Republica Moldova încearcă să rezolve problema transnistreană înainte de aderarea la UE, un obiectiv asumat public pentru 2030. Autoritățile au început realizarea unor măsuri economice și fiscale comune pentru ambele maluri ale Nistrului, în timp ce Bruxellesul transmite că problema transnistreană nu va bloca parcursul european al țării. Totuși, opiniile locuitorilor din regiune sunt împărțite: unii văd viitorul alături de Uniunea Europeană, alții continuă să privească spre Rusia, chiar dacă aceasta nu mai alimentează regiunea separatistă cu gaze gratuite. În paralel, Moscova își consolidează influența în regiune prin facilitarea acordării cetățeniei ruse. Cât de realistă este reintegrarea Republicii Moldova în următorii ani, ce rol joacă Uniunea Europeană și Rusia în acest proces și care sunt provocările ce pot decide viitorul regiuni? Un reportaj realizat de Liliana Barbăroșie în comun cu colegii noștri de la Deutsche Welle. Iată temele ediției: - Maia Sandu a fost decorată cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg. - Odată cu schimbarea dinamicii războiului din Ucraina, tot mai mulți experți vorbesc despre o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru a găsi o soluție la problema Transnistriei. La o conferință de la București dedicată securității la Marea Neagră, experți din Republica Moldova, Ucraina, România și Statele Unite au analizat viitorul regiunii separatiste susținute de Moscova. Mădălina Șerban a sintetizat discuțiile. - Regiunea separatistă Transnistria se pregătește de două evenimente majore: Așa-numitele alegeri prezidențiale și începerea acordării în masă de cetățenii rusești locuitorilor din stânga Nistrului. Despre reacțiile la aceste două evenimente ne vorbește Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, spune că Moldova este parte a Europei. - Maia Sandu declară, în contextul controversei legate de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision că cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state.  - UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Iar România este principala destinație a exporturilor moldovenești, cu aproape o treime din volume. Știrile zilei: Maia Sandu a fost decorată marți cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg. Noua distincție a UE a fost creată pentru personalitățile care au contribuit la integrarea, unitatea și democrația europeană. „Ordinul European aparține cetățenilor Republicii Moldova, cei care votează de decenii pentru apropierea de Uniunea Europeană, a declarat Maia Sandu. Acest merit trebuie să fie recompensat, astfel încât Moldova să meargă înainte în procesul de integrare europeană”, a subliniat președinta de la Chișinău atât în plenul parlamentului, cât și la conferința de presă pe care a susținut-o ulterior cu președinta legislativului european, Roberta Metsola. „Suntem gata să deschidem negocierile pe toate capitolele. Atât Comisia, cât și Consiliul afirmă că suntem pregătiți. Moldova își respectă angajamentele asumate, pas cu pas. Un proces de aderare credibil, bazat pe merite, necesită eforturi din partea ambelor părți. Iar Moldova își respectă partea sa de angajament”, a declarat Maia Sandu. La rândul său, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că Moldova este parte a Europei. „Locul Moldovei este în Uniunea Europeană, iar în acest demers puteți conta pe Parlamentul European ca pe un aliat puternic care va contribui la transformarea acestui vis în realitate. Astăzi este, de asemenea, o onoare pentru noi să vă recunoaștem leadershipul prin Ordinul de Merit al Uniunii Europene. Am avut onoarea de a vă vedea curajul, claritatea și statornicia de-a lungul anilor. Angajamentul dumneavoastră nu doar modelează Moldova, ci și restul Europei. Vedem cum se creează un impuls acum și nu putem lăsa ca acesta să se oprească. Poporul moldovean a ales Europa. Vă îndreptați cu determinare spre aderare și, în ciuda interferențelor constante ale Rusiei și a încercărilor de a vă destabiliza țara, rămâneți ferm ancorați în valorile noastre democratice comune. Acest lucru se datorează rezilienței poporului dumneavoastră și conducerii dumneavoastră calme, clare și bazate pe principii. Așadar, mesajul meu de astăzi este, în cele mai clare cuvinte posibile, că Parlamentul European va continua să sprijine Moldova în toate modurile posibile”, a mai declarat la Strasbourg președinta PE, Roberta Metsola *** În cadrul conferinței de presă a de la Strasbourg, Maia Sandu a comentat și controversa legată de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision. „Cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state. «Cel mai important» este că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim. Aceasta este cea mai importantă parte”, a declarat Maia Sandu. *** UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, citate de Delegația UE în Republica Moldova, ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a depășit anul trecut 68,1% din totalul exporturilor. Valoric, exporturile în statele membre ale UE au depășit 2,55 miliarde de dolari. Evoluția confirmă tendința ascendentă din ultimii ani, cu creștere constantă acumulând 10% în ultimii trei ani. Printre principalele categorii de produse exportate de Republica Moldova se numără echipamentele electrice, produsele agricole, mobilierul, grăsimile și uleiurile, precum și vinurile și băuturile. Principalele destinații au fost România, unde merg aproape o treime din exporturile moldovenești, cu o pondere de 29,2%, urmată de Italia și Cehia, cu puțin sub 10 la sută fiecare, și Germania și Bulgaria, cu o cotă de aproximativ 4 la sută. *** Șeful pretinsului minister al securității din Transnistria, Valeri Ghebos, s-a plâns într-un interviu presei ruse că administrația constituțională de la Chișinău ar intenționa să se implice în alegerea noului lider al regiunii. Așa-numitul scrutin urmează să aibă loc în decembrie. Acesta a declarat că autoritățile de la Chișinău ar planifica să exercite presiuni, șantaj și să intimideze membrii pretinsei comisii electorale din regiunea separatistă. „Declarații speculative și lipsite de credibilitate”, așa a calificat afirmațiile Tiraspolului Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, la solicitarea portalului realitatea.md. „Instituțiile competente ale statului își desfășoară activitatea exclusiv în baza legii și în interesul Republicii Moldova”, au precizat reprezentanții autorității de la Chișinău. *** O premieră în R. Moldova: elevii au susținut evaluarea națională la limba și literatura română în format digital. Aproximativ 150 de elevi au testat noul sistem și au susținut evaluarea utilizând o platformă digitală. Pilotarea testării online va continua și în perioada următoare. Pe 21 mai, elevii din instituțiile implicate în proiectul pilot vor susține, tot în premieră și în format digital, evaluarea la disciplina Științe.

Şeful Salvamont România, Sabin Cornoiu, returnează diploma de „Membru de Onoare” al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, primită în urmă cu 25 de ani. El se declară „profund dezamăgit” de demersul în instanţă al Crucii Roșii de a cere anularea siglei Salvamont, printre motivele invocate fiind utilizarea siglei „în scopuri comerciale” şi „ obţinerea unor avantaje economice sau ar genera profit din activitatea de salvare montană”, acuzații respinse de salvamontiști. Prima înfățișare în proces va fi pe 14 iunie, ne-a spus Sabin Cornoiu, șeful Salvamont România.  Potrivit șefului Salvamont România, în toamna anului 2024, Societatea Națională de Cruce Roșie din România a notificat Salvamont România, susținând că utilizarea simbolului „cruce roșie” în cadrul siglei Salvamont ar fi nelegală și solicitând renunțarea la actuala emblemă. "Chiar chiar am fost surprinși de demersul celor de la Crucea Roșie, pentru că știam că noi colaborăm foarte bine în teritoriu, că avem o relație foarte bună cu structurile județene de Cruce Roșie. Foarte mulți membri din Salvamont sunt și voluntari la Crucea Roșie sau putem să-i privim invers: voluntari de la Crucea Roșie sunt membri la Salvamont. Deci, aveam acțiuni frumoase împreună, acțiuni de răsunet reflectate corect în presă. Deci, să afirmi că nu ai știut de existența Salvamontului și de siglă, în acest moment, nouă ni s-a părut totuși o exagerare. Deci, n-am primit bine. Am încercat să rezolvăm pe cale amiabilă și iată că tot s-a ajuns aici. Avem două adrese scrise către ei, în care, în ultima adresă, chiar le spuneam că noi credem că, indiferent cum s-ar soluționa această treabă, lumea nu va vedea bine și opinia publică va privi negativ una dintre părți. Din păcate, se pare că această imagine negativă se va reflecta asupra dânșilor. Chiar nu era o problemă atât de grea sau de nerezolvat. Mai mult de atât, legea le permite să dea acordul unor instituții cu caracter similar. Deci puteau și Salvamontului să-i dea un acord să folosească această siglă. Și atunci, vă dați seama, se putea rezolva totul pe cale amiabilă, dar dânșii au refuzat absolut orice dialog.", ne-a spus Sabin Cornoiu.  Acesta respinge acuzațiile potrivit cărora Crucea Roșie a avut pierderi materiale din cauza Salvamont. "Chiar nu înțeleg ce i-a determinat să afirme că au avut pierderi materiale din cauza Salvamont și că noi facem comerț și creăm profit comercial... Nu, noi suntem o instituție a administrației publice, suntem în sistemul național de urgență, toate serviciile noastre, ale ambulanței, ale elicopterului, ale SMURD-ului, sunt gratuite. Nimeni n-a auzit vreodată că Salvamont să taie facturi pentru acțiunile pe care le derulează. Am fost acuzați că facem comerț, că facem activități economice și profit, că am adus prejudiciu material. Din păcate, toate acestea sunt pentru dânșii și sunt neadevărate. Noi suntem o instituție a statului și, la fel ca toate celelalte instituții din sistemul de urgență -SMURD, ambulanță, elicoptere, serviciul UPU, toate serviciile noastre sunt gratuite și sunt asigurate de către stat.",a precizat Sabin Cornoiu.  "Cu un pix sau o carioca vom contura cu negru crucea roșie din sigla noastră, dacă vom pierde litigiul cu Crucea Roșie", mai spune șeful Salvamont România. Crucea Roșie: Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook „Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România regretă tonul în care un subiect de natură juridică şi instituţională a fost adus în spaţiul public. Demersul Crucii Roşii Române nu vizează activitatea Salvamont, rolul salvatorilor montani, contribuţia voluntarilor sau colaborările locale existente între structurile Salvamont şi filialele Crucii Roşii Române, ci exclusiv clarificarea regimului juridic al utilizării emblemei Crucii Roşii. Emblema Crucii Roşii este protejată prin Legea nr. 139/1995, prin art. 437 din Codul penal şi prin cadrul internaţional aplicabil, inclusiv Convenţiile de la Geneva”, precizează Crucea Roşie într-un comunicat de presă, citat de Digi24.ro. Aspectele în discuţie fac obiectul unor proceduri oficiale aflate în desfăşurare, inclusiv în faţa OSIM şi a instanţelor competente, transmite sursa citată. „Din respect pentru aceste proceduri, Crucea Roşie Română nu va comenta punctual afirmaţiile formulate în spaţiul public şi nu va transforma un subiect juridic într-o dispută publică. Avem încredere în Justiţie şi vom formula toate argumentele necesare în cadrul legal adecvat”, mai transmite Crucea Roşie. 

Republica Moldova încă mai oscilează între trecut și viitor – Ziua Europei este sărbătoare oficială, însă o parte a societății, încă ancorată în tradiția sovietică, marchează de 9 mai Ziua Victoriei, pe model rusesc. O falie exploatată cu insistență de partidele pro-ruse. La Moscova, parada de 9 mai, de regulă una de amploare și organizată cu fast, este pusă sub presiune de dronele ucrainene, iar marșul în care rușii ies pe stradă cu fotografiile celor morți în al Doilea Război Mondial a fost anulat. În schimb, un marș similar este organizat de socialistul Igor Dodon la Chișinău. Ne explică Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”. Temele ediției: - La Bălți, 9 mai este marcat între imnul rusesc Katiușa și fanfarele care interpretează „Treceți batalioane române Carpații”. Cine și cum participă la evenimentele organizate de 9 mai, ce simboluri domină orașul, unde se vede cel mai clar moștenirea sovietică și de ce 9 mai provoacă tensiuni, într-un material semnat de Denis Chirtoca. - Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, susține la această oră o conferință de presă la Chișinău, cu ocazia unei vizite prilejute de Ziua Europei. - O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei și a căzut în apropierea localității Larga Nouă, din raionul Cahul. - Premieră la Chișinău a documentarului „Breaking Silence”, despre curajul de a spune adevărul atunci când tăcerea devine convenabilă – povestea reală a cinci jurnaliști din Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia și Armenia — oameni care au plătit un preț enorm pentru a-și face meseria onest. Invitatul de astăzi este unul din autorii filmului, directorul Telefilm Chișinău, jurnalistul Mircea Surdu. - Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova”, realizate de compania INSCOP din România, arată și că peste două treimi din români consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părerea contrarie. Mai mult de o treime consideră însă că unirea nu se va realiza niciodată. - Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția. - Republica Moldova participă pentru prima dată la Bienala de la Veneția. cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. - Regizorul Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo. Știrile zilei: O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei. Aparatul a fost detectat de Armata Națională în jurul orei 9:35, iar spațiul aerian a fost închis. La ora 10.16 drona a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă, Cahul. Formularea oficială însemnă că drona a căzut în preajma satului. Comunicatul armatei nu precizează dacă aparatul a explodat sau nu. Spațiul aerian continuă să fie închis în sudul Republicii Moldova. Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. La această oră, Kaja Kallas susține o conferință de presă împreună cu președinta Maia Sandu. Oficiala europeană are întrevederi la Chișinău cu premierul Alexandru Munteanu, cu ministrul  de Externe și cel al Apărării, dar și cu societatea civilă și cu tineri din Republica Moldova. Premierul Alexandru Munteanu a cerut miniștrilor să se implice activ în activitățile planificate pentru Ziua Europei, pentru a explica oamenilor valorile europene, în așa fel încât direcția europeană să fie îmbrățișată de cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova. *** Premierul Alexandru Munteanu a mai anunțat în cadrul ședinței de Guvern de joi că o misiune a Fondului Monetar Internațional va fi la Chișinău în următoarele două săptămâni pentru a discuta un nou program cu Republica Moldova. Într-un comunicat, executivul a anunțat că discuțiile cu FMI se axează pe reforma fiscală, politicile macroeconomice, stabilitatea financiară și dezvoltarea pieței de capital. *** Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază a dobânzii de politică monetară de la 5% la 6,5%. Instituția explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor internaționale la resurse energetice și produse alimentare. *** Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția, o prestigioasă expoziție culturală internațională. Potrivit ministrului culturii, Cristian Jardan, gestul reprezintă un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece prin război, transmite IPN. Declarația a fost semnată de miniștrii culturii din Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia. Ministrul Cristian Jardan a afirmat că prezența pe marile scene culturale internaționale a unui stat care provoacă distrugeri și pierderi umane nu poate fi tratată ca o normalitate. *** Republica Moldova participă pentru prima la Bienala de la Veneția cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Bienala de la Veneția se deschide pentru public pe 9 mai și este una dintre cele mai prestigioase manifestări de arte vizuale contemporane din lume. *** Regizorul, Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo: cel mai bun scurtmetraj pentru filmul „Nebunul”, cel mai bun scenariu și cea mai bună regie pentru filmul „Comatogen”.

PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune comună împotriva guvernului Bolojan. Un „demers tehnic” deocamdată, după cum a spus vicepreședintele PSD, Marian Neacșu. Potrivit lui George Simion, moțiunea ar trebui votată până pe data de 5 mai. Este primul act comun politic al PSD și AUR, dar nu este clar dacă cele două partide vor propune și o formulă de guvernare. Președintele Dan spune că nu va acorda mandatul unui premier susținut de AUR. Este bună această alianță PSD-AUR pentru România? Să guverneze împreună aceste partide?

PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune comună împotriva guvernului Bolojan. Un „demers tehnic” deocamdată, după cum a spus vicepreședintele PSD, Marian Neacșu. Potrivit lui George Simion, moțiunea ar trebui votată până pe data de 5 mai. Este primul act comun politic al PSD și AUR, dar nu este clar dacă cele două partide vor propune și o formulă de guvernare. Președintele Dan spune că nu va acorda mandatul unui premier susținut de AUR. Este bună această alianță PSD-AUR pentru România? Să guverneze împreună aceste partide?

Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. În condițiile în care de mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Maia Sandu a condamnat atacurile care au dus la deconectarea lliniei Isaccea-Vulcănești, principala legătură a Republica Moldova cu rețeaua europeană de energie. Iată temele ediției: - La Chișinău a avut loc o ședință a Consiliului Național de Securitate unde s-a discutat despre combaterea criminalității transfrontaliere. Fenomenul se amplifică pe fundalul războiului din Ucraina: traficul de arme, droguri și ființe umane, precum și criminalitatea economică. Factorii care contribuie la creșterea riscurilor includ poziția geografică a R. Moldova, perturbările logistice ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și vulnerabilitățile existente pe segmentul transnistrean. Valeria Vițu, de la Chișinău. - Moscova a deschis la Tiraspol un nou Centru Rus și recrutează tineri pentru universitățile rusești, spune ministrul Culturii de la Chișinău. Cristian Jardan îi avertizează pe tineri să nu plece la studii în Rusia pentru că riscă să ajungă în armata rusă, iar de acolo pe front. Care este pericolul pentru tineri? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Vinurile moldovenești au fost vedetele Festivalului Internațional de Vin RoWine, ediția de primăvară, care a avut loc la Cluj-Napoca. Producătorii moldoveni spun că piața din România este o gură de oxigen pentru industrie, pentru că vinurile moldovenești sunt placul românilor de pe ambele maluri ale Prutului. O corespondență semnată de Bianca Pădurean. - Invitata de astăzi a Moldova Zoom este experta comunității WatchDod de la Chișinău, Tatiana Cojocari, cu care discutăm despre mecanismul de aderare folosit pentru prima dată de UE pentru Republica Moldova – avansarea negocierilor tehnice în condițiile în care cele politice nu sunt posibile din cauza opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova. - Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă, la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. - Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Știrile zilei: După ce mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. Ministerul Energiei de la Chișinău a anunțat că pentru a menține alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova, pe parcursul nopții Operatorul sistemului electroenergetic Moldelectrica, în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, au pus în funcțiune rute alternative de alimentare, inclusiv cele 4 linii de interconexiune de tensiune joasă de pe Prut dintre România și Moldova. Moldelectrica face apel la consum rațional în special în orele de vârf. Este pentru a doua oară în acest an când Republica Moldova este la un pas de o deconectare totală a curentului. Pe 31 ianuarie o pană masivă de curent electric tot pe linia Isaccea Vulcănești, afectată de bombardamente, a lăsat făcă curent aproximativ 70 la sută din țară. În dimineața zilei de astăzi, Ministerul moldovean de Externe a condamnat atacurile rusești, spunând că acestea subminează securitatea energetică regională și pun în pericol infrastructura civilă critică. „Republica Moldova își reafirmă sprijinul ferm pentru Ucraina și condamnă orice atac asupra infrastructurii civile”, se spune în comunicatul Externelor. Iar premierul moldovean Alexandru Munteanu a scris pe rețeaua X că atacurile lansate de Rusia au pus din nou în pericol stabilitatea energetică a Moldovei. „Au fost puse în funcțiune rute alternative de alimentare pentru a preveni întreruperile de curent, însă situația rămâne fragilă”, notează premierul de la Chișinău. *** De două săptămâni R.Moldova luptă pentru a elimina o altă consecință a agresiunii Rusiei - poluarea râului Nistru cu produse petroliere în urma bombardamentelor din țara vecină. Nistrul este principala sursă de apă pentru 80 la sută din populația țării. Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova, iar autoritățile mențin intervențiile în teren pentru a limita extinderea poluării. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că reziduurile continuă să vină din amonte, în pofida faptului că partea ucraineană a anunțat stoparea sursei de poluare. Сel mai probabil, petele provin dintr-un lac de liniștire unde s-ar fi acumulat cantități de petrol în urma scurgerilor anterioare. În paralel, intervențiile tehnice continuă. Echipe din Republica Moldova și România au instalat baraje absorbante pe mai multe sectoare ale Nistrului pentru a limita răspândirea poluanților. Autoritățile române au trimis echipamente specializate și experți, iar Uniunea Europeană a activat mecanismele de sprijin, inclusiv imagini satelitare pentru monitorizarea scurgerilor de petrol. Procuratura Generală a Republicii Moldova s-a autosesizat și a înregistrat un proces penal în acest caz, pentru a investiga circumstanțele poluării, *** Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. Evenimentul este co-organizat de ministerele Afacerilor Externe și Apărării ale R.Moldova și Ucrainei, cu sprijinul Uniunii Europene. *** Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc, Plahotniuc este acuzat de cinci infracţiuni care țin de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, în dosarul „Frauda Bancară”, Acum mai bine de 10 ani, amintim, din bugetul Republicii Moldova s-a furat un miliard de dolari, echivalentul aproximativ 15 la sută din PIB-ul țării de la acea vreme. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi prejudiciat statul cu 39 de milioane de dolari și peste 3,5 milioane de euro. Fostul lider PDM a lipsit de la proces, iar avocaţii săi au declarat că probele procurorilor sunt nefondate.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu reaprinde îngrijorările privind creșterea prețurilor alimentelor la nivel global, pe fondul perturbărilor din piețele de energie, îngrășăminte și transport maritim, arată o analiză publicată săptămâna trecută de S&P Global. Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz, un punct strategic pentru comerțul mondial cu petrol, gaze naturale și îngrășăminte, au dus deja la majorarea prețurilor energiei și la scumpirea transportului maritim, factori care se transmit rapid în costurile inputurilor agricole. În scenariul unui conflict prelungit, până la o treime din comerțul global cu îngrășăminte ar putea fi afectat, ceea ce ar putea reduce marjele de profit ale fermierilor și ar putea influența deciziile de plantare în sezoanele următoare, orientând producătorii către culturi cu consum mai mic de inputuri. Potrivit estimărilor S&P Global, suprafața cultivată cu porumb în Italia ar putea scădea până la aproximativ 480.000 de hectare în anul de comercializare 2026-2027, de la 541.000 de hectare în anul precedent. Polonia, Franța și Spania ar putea înregistra scăderi ale suprafețelor cultivate cu 9%, 3% și, respectiv, 11%. Impactul imediat asupra diversificării producțiilor agricole este așteptat să fie limitat, deoarece mulți fermieri din emisfera nordică au făcut deja achizițiile de inputuri pentru campania de primăvară. Totuși, dacă tensiunile persistă, costurile mai ridicate ale energiei, îngrășămintelor și transportului ar putea influența producția agricolă și evoluția prețurilor alimentelor în perioada următoare, afectând relativa stabilitate care începuse să se profileze după perioadele de volatilitate generate de întreruperile lanțului de aprovizionare din Marea Neagră, cauzate de războiul din Ucraina.   O nouă platformă digitală accesibilă statelor membre pentru controlul siguranței și trasabilității alimentelor Comisia Europeană a lansat un nou instrument de inteligență artificială (IA), TraceMap, care oferă o trasabilitate mai bună la nivel transfrontalier, detectează mai rapid fraudele alimentare și alimentele contaminate și accelerează retragerea produselor nesigure de pe piață. „Este un progres care va revoluționa capacitatea Uniunii Europene de a reacționa la crizele în materie de siguranță alimentară și de a combate frauda alimentară. Va permite detectarea mai rapidă a fraudelor și a celor care încearcă să eludeze condițiile noastre de import”, a declarat Olivér Várhelyi, comisar european pentru sănătate și bunăstare animală. Platforma IA utilizează date din sistemele europene de siguranță alimentară și este accesibilă acum autorităților naționale din toate statele membre. Aceasta le permite să direcționeze mai eficient controalele și să efectueze investigații mai detaliate fără a necesita resurse suplimentare, potrivit unui comunicat al Executivului european. Instrumentul are și un rol preventiv, ajutând la identificarea rapidă a modelelor comerciale și a fluxurilor de producție, precum și la detectarea operatorilor suspecți. O versiune pilot a fost deja folosită în retragerile recente de lapte praf pentru sugari, produs cu ingrediente contaminate din China.   Proiecte europene pentru mediu și sisteme alimentare Peste o sută de milioane de euro se vor investi în șapte proiecte strategice selectate recent de Comisia Europeană, cu finanțare în cadrul programului LIFE. Acestea vor contribui la consolidarea stabilității economice, a sistemelor alimentare și a ecosistemelor naturale, anunță Executivul european într-un comunicat de presă. Proiectele se derulează în Finlanda, Franța, Grecia, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia și Spania și vor sprijini punerea în aplicare a politicilor europene în domeniul mediului și al climei, cu accent pe reziliența climatică și a resurselor de apă, refacerea naturii, economia circulară și utilizarea durabilă a terenurilor. Se preconizează că aceste inițiative vor mobiliza investiții publice și private naționale suplimentare. Finanțarea celor șapte proiecte face parte dintr-un buget mai mare, de 5,43 miliarde de euro, alocat programului LIFE pentru perioada 2021-2027. În propunerile Comisiei pentru perioada post 2027 sunt incluse acțiuni LIFE integrate în diferitele componente ale viitorului cadru financiar multianual, în special în domeniul „tranziției curate și decarbonizării” al Fondului european pentru competitivitate, precum și în „mecanismul UE” din cadrul planurilor și programelor naționale și regionale.   Soluții digitale pentru servicii mai eficiente în mediul rural O inițiativă europeană finanțată prin programul Horizon Europe arată cum tehnologiile digitale pot transforma viața în comunitățile rurale. Proiectul AURORAL a dezvoltat o infrastructură digitală deschisă, care permite diferiților operatori locali, de la agricultură și transport școlar până la energie, să partajeze date în siguranță și să funcționeze mai eficient, se arată într-un material publicat pe platforma Comisiei Europene. Tehnologia a fost testată în șapte regiuni rurale europene și poate fi adaptată pentru numeroase servicii. Un exemplu vine din Laponia, unde o aplicație de transport școlar îi ajută pe părinți să verifice rapid dacă elevii au ajuns la școală, iar șoferii de autobuz primesc notificări automate dacă un copil lipsește sau trebuie preluat din alt loc. Sistemul este folosit în două localități finlandeze pentru peste 200 de elevi și a înlocuit metodele tradiționale, precum listele pe hârtie sau mesajele WhatsApp. Platforma digitală utilizează tehnologii avansate de conectivitate și analiză a datelor pentru a optimiza traseele și a reduce deplasările inutile. Potrivit coordonatorilor proiectului, acest lucru poate reduce consumul de energie și emisiile cu aproximativ 25% pe an. În nordul Italiei, producătorii de lactate utilizează sistemul pentru a monitoriza sănătatea și producția de lapte a efectivelor lor de bovine, prin schimbul de date în condiții de siguranță cu fermele învecinate. În Catalonia, tehnologia ajută la transformarea deșeurilor viticole în biomasă pentru energie regenerabilă. Proiectul a reunit 25 de organizații din 10 țări europene, combinând expertiza cercetătorilor, a dezvoltatorilor de tehnologie și a autorităților locale, și urmărește să stimuleze dezvoltarea unor „comunități inteligente”, care folosesc instrumente digitale pentru a sprijini economia locală și tranziția verde.

La Chișinău, experții din societatea civilă critică o modificare a unei legi care reduce, de la 61% la 51%, numărul de voturi pentru numirea membrilor în Comisia de evaluare a procurorilor. „Puterea acționează prea forțat și riscă să ne atragă evaluări negative din partea Comisiei Europene, de care nu avem nevoie dacă vrem să încheiem negocierile către 2028”, spun experții. Pe de altă parte, puterea, prin vocea președintei Maia Sandu, spune că este singura cale de a avansa cu reforma justiției, care altfel poate fi blocată de opoziție. „În Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Iată de ce a trebuit să reducem acest prag la o majoritate de 51 de voturi, altfel reforma justiției s-ar opri și nu putem admite acest lucru”, a declarat Maia Sandu în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV. Am discutat subiectul cu invitatul de astăzi al Moldova Zoom, Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chișinău. Temele ediției: - Subiectul energiei este din nou în prioritatea discuțiilor publice de la Chișinău, pe fundalul crizei din Orientul Mijlociu și a scumpirii carburanților. Valeria Vițu a urmărit subiectul. - Și dacă la Chișinău se discută despre prețuri, în regiunea separatistă Transnistria se pregătește pentru ce e mai rău, adică de o oprire totală a energiei. Livrările de gaze au fost date peste cap de situația din Orientul Mijlociu. Liderii separatiști au scos de la naftalină planurile de urgență. Ce înseamnă Planul „A”, de ce se mută pacienții dintr-un oraș în altul și cum a ajuns cărbunele din nou „rege” la malul Nistrului, aflați de la Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - O investigație a comunității WatchDog.MD de la Chișinău a documentat o rețea coordonată de pagini anonime pe Facebook, care, începând cu februarie 2026, promovează activitatea Primăriei Chișinău și imaginea primarului Ion Ceban. Primarul Ceban a fost declarat persoană non-grata în spațiul UE de către România din cauza legăturilor sale cu Rusia. Paginile folosesc conținut generat cu inteligență artificială și sponsorizări plătite pentru a crește vizibilitatea mesajelor, ridicând întrebări privind transparența și legalitatea promovării politice în mediul digital. Unele dintre acestea utilizează aceeași infrastructură tehnică ca site-uri asociate AUR România, conform investigațiilor Context.ro. A urmărit subiectul Liliana Barbăroșie. - 82 de moldoveni au revenit în această dimineață la Chișinău din Dubai - Republica Moldova a înregistrat anul trecut o creștere cu peste 20% a investițiilor. - Inegalitatea salarială a atins anul trecut cel mai critic nivel din ultimul deceniu. Datele indică un decalaj de aproape 17% dintre veniturile femeilor și ale bărbaților pentru aceeași muncă prestată. Știrile zilei: Ședință de urgență la Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria a Republicii Moldova, în contextul crizei energetice. Gazele plătite de Rusia nu mai ajung în regiune din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. După 3 martie livrările de gaze către regiune au scăzut brusc, iar presiunea în rețea este critică. Centrala electrică de la Cuciurgan a fost trecută la producția pe cărbune. Furnizarea gazului a fost întreruptă pentru mai multe întreprinderi mari iar căldura nu mai este furnizată decât spitalelor. *** La Chișinău, autoritățile au instituit stare de alertă în energie, dar spun că nu există motive de panică, inclusiv în privința gazelor naturale. Energocom a asigurat deja Republica Moldova cu volumele necesare pentru lunile martie și aprilie, iar schimbări semnificative ale tarifelor nu sunt așteptate. În prezent, achizițiile de volume mari sunt suspendate, iar compania cumpără doar cantitățile necesare pentru acoperirea consumului de vârf. Precizările au fost făcute de directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, în cadrul emisiunii de la TV8. *** 82 de moldoveni au revenit la Chișinău din Dubai, anunță TV8, una dintre puținele conexiuni disponibile în prezent din Orientul Mijlociu. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, Celula de Criză activează în regim permanent și monitorizează evoluțiile din regiune. Până la această oră, nu sunt înregistrate victime sau persoane rănite în rândul cetățenilor Republicii Moldova aflați în statele monitorizate. În Israel, situația de securitate rămâne complexă, iar aeroportul este în continuare închis pentru zborurile comerciale. Doi cetățeni moldoveni au reușit să părăsească țara cu ajutorul României și au ajuns în siguranță la București. *** Persoanele care amenință sau agresează judecătorii și procurorii vor fi sancționate penal. Un proiect de lege care prevede măsuri legislative „de fortificare a securității” persoanelor care activează în domeniul justiției a fost votat joi și promultag în aceeași zi de președinta Maia Sandu. Inițiativa legislativă a fost elaborată la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și are drept scop asigurarea securității judecătorilor, conform unui comunicat al Parlamentului. *** Republica Moldova a înregistrat, în 2025, o creștere cu peste 20% a investițiilor, cel mai mare mare procent din istoria țării, ca urmare a performanțelor din sectorul bancar, prin aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu. Totodată, Guvernatoarea se așteaptă ca rata inflației în 2026 nu va depăși 5%, iar creșterea economică este estimată la 4%. *** Inegalitățile salariale din Republica Moldova fac ca femeile să lucreze practic gratis două luni pe an. Conform unei analize a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), inegalitatea salarială a atins anul trecut cel mai critic nivel din ultimul deceniu. Datele indică un decalaj de aproape 17%, ceea ce înseamnă că o femeie a încasat, în medie, cu 1700 de euro pe an mai puțin față de un bărbat pentru aceeași muncă prestată. Această explozie a inegalității este alimentată de creșterea numărului de femei pe piața muncii (în special a celor cu copii mici) care acceptă norme reduse sau poziții sub nivelul calificării pentru a reconcilia viața profesională cu cea de familie. Inegalitatea salarială, notează analiza, se traduce într-un decalaj profund la etapa pensionării. În 2025, diferența de gen în pensii a fost de peste 16 la sută, iar în Chișinău pensia unei femei poate fi chiar și cu un sfert mai mică decât a unui bărbat.

Potrivit unor noi reglementări, autoritățile locale pot decide dacă mai permit sau nu funcționarea sălilor de jocuri de noroc. Unii primari au anunțat deja că vor pleda în consiliile locale pentru interzicere, invocînd efectele sociale nefaste ale dependenței de jocuri de noroc. Alții, în schimb, preferă să le păstreze. Industria jocurilor de noroc este deosebit de profitabilă și poate fi o sursă de venituri la bugetul local. Ce înseamnă concret această industrie în România și ce impact au noile reglementări pentru comunitate? Care e impactul dependenței de „păcănele” asupra celor care joacă și asupra familiilor lor? Am întrebat-o pe Raluca Durbacă, coordonatoarea proiectelor „Teritoriu, bani, dependență” și „Algoritmi și adicție”, studii interdisciplinare privind jocurile de noroc în România.Aproape că ne-am obișnuit cu prezența sălilor de jocuri de noroc.Sînt foarte vizibile, sînt integrate într-o normalitate a vieții cotidiene. Printre magazine de cartier, printre farmacii și birouri de schimb valutar, găsim aceste săli de jocuri de noroc cu reclame luminoase, uneori foarte vizibile. Ce spune această proliferare a sălilor de jocuri despre noi, despre societatea noastră? Raluca Durbacă: „Cred că vorbește despre o societate care își caută, pe de-o parte, răspunsuri la dificultățile economice în cîștiguri iluzorii, promise de către industria de jocuri de noroc. Pe de altă parte, avînd în vedere că întreaga industrie de jocuri de noroc își marketează produsele ca fiind destinate timpului liber și activităților din timpul liber, se pare că sîntem o societate care nu-și găsește alte spații în care să-și petreacă timpul, să socializeze și să lege prietenii.”Este această lege prin care consiliile locale pot decide dacă permit sau nu existenţa sălilor de jocuri pe teritoriul localităţii pe care o administrează o măsură eficientă pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc? Raluca Durbacă: „Combaterea dependenței de jocuri de noroc are nevoie de mai multe tipuri de măsuri. Cu siguranță nu este o măsură atît de radicală pe cît pare la prima vedere. E mai degrabă o mișcare de creare a unui capital politic din partea primarilor, politicienilor. Industria deja migrează în online. E mult mai convenabil pentru un operator să nu mai plătească chirie, să nu mai închirieze aparate, să nu le mai întrețină, să nu mai plătească angajați. În online e Vestul sălbatic, din păcate. Nu există neapărat enorm de multe modalități de a reglementa industria în online. Nu e extrem de bine studiat felul în care poate fi reglementată industria în online. Iar măsurile de combatere a dependenței sînt multiple. Încep de la campanii de conștientizare și informare pînă la inițiative diverse de oferire de ajutor pentru dependenți, la educație continuă cu privire la dependență, cu privire la comportamentul de joc compulsiv.”Care e impactul dependenței asupra celor care joacă și asupra familiilor lor? Raluca Durbacă: „Cred că cel mai grav tip de dependență e dependența de păcănele. E cea care se instalează cel mai rapid, asta spun studiile. Din păcate, e un tip de dependență care are o rată de suicid destul de ridicată. 25% dintre dependenți au gînduri suicidale sau morbide, sau dorință de a se automutila. Nu știu dacă mai țineți minte, acum cîțiva ani o persoană s-a aruncat la metrou, strigînd Opriți păcănelele! Impactul e foarte mare, nu doar asupra finanțelor, dar şi asupra identității persoanei dependente de jocuri de noroc. Pentru că dependența înseamnă destul de multă minciună – te ascunzi de familie, de prieteni, de cei cu care ai relații personale, îi minți, le furi bani din casă, furi de la locul de muncă, ca să poți să joci în continuare, să poți să-ți alimentezi viciul.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Președintele american Donald Trump își intensifică presiunea asupra Iranului. El a avertizat că se vor întâmpla „lucruri rele” dacă Iranul nu va accepta condițiile puse de Washington. De partea sa, Iranul spune că vrea să negocieze dar este gata și de o confruntare. Comentatorii discută despre consecințele unui atac american, în Orient dar și în Statele Unite.   L'Express vorbește despre îngrijorările de la Pentagon cu privire la o potențială confruntare cu Iranul. ”În timp ce Statele Unite își adună trupele în jurul Iranului, șeful Statului Major Interarme, Dan Caine, și-a exprimat rezervele cu privire la un potențial atac, subliniind riscurile pentru soldații americani și un stoc insuficient de muniție”.   The Independent relatează că  Trump a ripostat pe platforma sa de socializare împotriva a ceea ce a numit „știri false” lansate de Caine. Potrivit ziarului, ”Trump ia în considerare un atac asupra Iranului de săptămâni întregi, ceea ce ar putea răspândi haos și conflict în regiune. Iranul reprezintă o amenințare puțin perceptibilă pentru SUA, iar un atac neprovocat ar încălca probabil dreptul internațional. Iranul și-a exprimat speranța că negocierile pot da roade, dar a respins ceea ce numește o serie de cereri maximaliste ale SUA cu privire la îmbogățirea nucleară, rachetele balistice și sprijinul pentru intermediari regionali. Analiștii au remarcat că multe dintre cerințele Washingtonului adresate Teheranului se aliniază cu prioritățile israeliene”.   The Washington Post atenționează că ”deși Statele Unite au baze în regiune, în special în Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, aceste țări refuză să permită lansarea unei ofensive împotriva Teheranului de pe teritoriul lor de teama represaliilor. Prin urmare, o astfel de operațiune ar prezenta riscuri nu doar pentru personalul militar desfășurat la fața locului”. Le Monde își pune întrebări cu privire la amenințările americane și adevăratul lor scop. ”Donald Trump vorbește despre un război ale cărui obiective rămân nedefinite deocamdată. Încearcă președintele SUA să-și consolideze poziția pentru negocieri ulterioare sau să distrugă un program nuclear despre care susținea în iunie că a fost anihilat? Să fie, oare, ținta programul de rachete balistice dezvoltat de Teheran, o amenințare reală pentru toți vecinii Republicii Islamice? Are el în vedere o schimbare de regim la Teheran, un rezultat care cu greu ar putea fi obținut prin bombardamente, oricât de masive ar fi fost acestea? Oscilările sale din timpul revoltei din ultimele săptămâni, inclusiv promisiunea unui ajutor care nu s-a materializat niciodată, au arătat că poate fi indiferent față de soarta poporului iranian. Donald Trump este amator de gesturi mărețe, campanii scurte urmate de un comunicat de victorie. Nu există nicio garanție că situația Iranului se pretează acestei abordări”.   USA Today analizează consecințele interne ale deciziilor lui Donald Trump. ”Criticat de MAGA pentru întâlnirile sale frecvente cu lideri străini la Casa Albă și pentru concentrarea generală pe războaie și încheierea de acorduri de pace, președintele și-a intensificat călătoriile interne înainte de alegerile de la jumătatea mandatului Imaginea unui Trump care va ataca Iranul pentru a doua oară, exact când urmează să facă un turneu prin țară, nu ar fi una ideală”.

Împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei rusești împotriva Ucrainei reprezintă un subiect predilect în presa internațională. Comentatorii semnalează câștigurile minime ale Rusiei, dar știu că Vladimir Putin nu are de gând să se oprească. „După aproape patru ani de război împotriva Ucrainei, Vladimir Putin încă nu a obținut victoria la care spera”, își începe editorialul ziarul Le Monde. „Rezistența ucraineană și mobilizarea occidentală au zădărnicit planurile FSB, care îi promiseseră președintelui o victorie rapidă și ușoară. Deconectat de realitate și izolat după un sfert de secol la putere, liderul de la Kremlin se trezește prins într-un război de uzură, care provoacă ravagii pentru câștiguri teritoriale limitate. Putin spera să profite de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru a pecetlui rapid un «acord de pace», cu complicitatea Washingtonului. El rămâne prins în logica sa belicosă, mânat de o căutare existențială a victoriei pentru a-și justifica viziunea istorică și ambițiile militare. O nouă ofensivă pe un alt front european ar fi o evadare irațională, dar nu mai irațională decât tragica sa decizie de a invada Ucraina acum patru ani.” USA Today observă la rândul său că  „liderul rus i-a convins pe Trump și pe negociatorii americani, inclusiv pe trimisul prezidențial Steve Witkoff, că dorește să încheie un acord – chiar dacă Moscova lansează rachete și drone asupra orașelor ucrainene. Războiul pe care Trump a jurat în repetate rânduri că îl poate încheia într-o singură zi are acum patru ani”. Pentru First Post, „războiul dintre Rusia și Ucraina a arătat o oglindă a Occidentului, expunând fracturi în credința îndelungată în descurajare, coeziune transatlantică și legitimitatea internaționalismului liberal. De asemenea, a grăbit calea către o ordine mai multipolară în care Sudul Global - și India în special - caută o voce distinctă”. La rândul său, revista Forbes constată că Rusia și Ucraina nu sunt deloc mai aproape de pace, după patru ani de război la scară largă. Timp de peste un an, președintele american Donald Trump și administrația sa au condus negocierile pentru a pune capăt războiului. Aceste eforturi, însă, nu au dus la încetarea războiului. Potrivit analizei publicației ucrainene Kyiv Post, strategia Rusiei nu s-a schimbat: „Ucraina trebuie zdrobită prin uzură în timp ce se agită sabia armelor nucleare. Rusia pariază pe faptul că democrațiile nu au curajul pentru sacrificii prelungite, cu riscul unui război nuclear. Până acum, având în vedere că administrația lui Donald Trump declară „nu este războiul nostru”, pariul lui Putin a dat roade. Publicația spaniolă La Vanguardia, citată de Eurotopics, notează că, din perspectiva europenilor, „Putin nu trebuie lăsat să câștige, deoarece acest lucru ar deschide calea pentru o nouă agresiune rusească. Cea mai mare teamă din capitalele Europei este că presiunea asupra lui Zelenski ar putea produce un fals sfârșit al războiului, după care Putin s-ar putea reînarma și ar putea ataca din nou.”

Deciziile neinspirate și stresul climatic împing Parcul Tineretului din Capitală spre un declin accelerat. Aceasta este concluzia unui studiu comandat de Asociația Parcul Natural București și realizat de peisagiștii Diana Culescu, Mihai Culescu și arborista Andreea Răducu-Lefter, evaluator de risc de arbori, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București. Aceasta din urmă este invitată la Planeta Verde, alături de Alexandru Oprița, coordonator de proiect la ONG-ul amintit. Studiul comandat de Asociația Parcul Natural București arată că 15% dintre arborii din Parcul Tineretului necesită intervenții. Potrivit analizei, acolo există arbori mulți, dar îmbătrâniți. În plus, 5% dintre copaci se află în categoria de risc extrem pentru siguranța publică. Studiul poate fi consultat aici. Alexandru Oprița, coordonator de proiect la Asociația Parcul Natural București, explică: ”O să încep cu lucrurile pozitive. Am descoperit un potențial imens pentru a aduce oamenii mai aproape de natură. Parcul Tineretului, pe lângă faptul că e unul dintre cele mai mari parcuri din București, avem în jur de 80 de hectare acolo, are un lac foarte mare, asta înseamnă și mai multă biodiversitate și încă de anul trecut, alături de colegii de la Parcul Natural București, am început să avem acțiuni acolo, am amenajat o pajiște cu flori de câmp pe malul lacului, pentru a promova soluțiile bazate pe natură, am amenajat un hotel de insecte, iarna asta am hrănit păsările cu semințe de floarea soarelui”. El vorbește și despre aspectele negative din Parcul Tineretului: ”Am descoperit și o parte din lucrurile care nu funcționează la fel de bine. Anul trecut, înainte de a începe intervențiile, am făcut un chestionar, ca să sondăm comunitatea, să vedem cum percep ei principalele probleme și deși nu aveam în plan să intervenim pe arbori, am descoperit că era principala preocupare a oamenilor. Oamenii erau înspăimântați de faptul că văd din ce în ce mai mulți arbori care se usucă în parc (...). O parte din arbori efectiv cad, deși par verzi, par sănătoși”. Copaci cu risc de prăbușire, în zona locurilor de joacă Studiul arată că 15% dintre arbori necesită intervenții. Ce înseamnă asta, e mult, e puțin? Andreea Răducu-Lefter, arboristă, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București: ”Este puțin, dacă o luăm pe 15%. Dar 5% dintre arbori prezintă un risc extrem, adică un risc de cădere iminent, de prăbușire, arborii nu cad doar dacă bate vântul, arborii cad și dacă este soare afară, iar 10% prezintă un risc ridicat de cădere. Acum, acest 15% este un procent mic, dar trebuie să ne raportăm la țintele care vor fi lovite, în cazul doborârii acestor arbori. Noi acești 5% cu risc extrem și 10% cu grad ridicat i-am identificat în zona locurilor de joacă și în zona locurilor de ședere. Deci atunci înseamnă foarte mult, înseamnă intervenții urgente, pentru a pune în siguranță cetățenii care frecventează aceste locuri”. Ea precizează că ”acest parc este un parc tânăr, are 50-60 de ani. Noi acum suntem într-un moment critic, biologic, unii arbori sunt maturi și intră în faza de stagnare fiziologică sau alții în faza de retragere. Noi avem foarte multe masive monospecie, adică zone care sunt compuse dintr-o singură specie, arbori care chiar dacă pe termen scurt par stabili, pe termen lung uniformitatea asta genetică înseamnă vulnerabilitate”.

Ce se va întâmpla în Europa după Conferința de securitate de la München? Comentatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului încearcă să găsească răspunsul. Un lucru e clar: schimbarea nu mai poate fi oprită. Euronews vorbește despre „vântul schimbării” , amintind de hitul formației Scorpions din 1990. După 1989, expresia simboliza ”promisiunea unei ordini mondiale unite și liberale”. Astăzi, ”la sfârșitul celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München, vântul s-a schimbat. Ne lovește direct - și nu mai vine doar din Est. Vine chiar din interiorul Occidentului și zguduie fundațiile structurii noastre de securitate mai mult ca niciodată. Cea mai mare schimbare geopolitică din trecut a fost prăbușirea blocului estic. Cea mai mare schimbare de astăzi este transformarea Occidentului în interiorul său. Citeste siRubio la München: cuvintele frumoase nu ascund realitatea Vântul s-a schimbat - și vine din direcții pe care le-am crezut mult timp sigure. Europa are la dispoziție resurse enorme: putere economică, capital intelectual și experiență diplomatică. Cu toate acestea, acest potențial nu trebuie utilizat doar retoric, ci și în mod real”. De partea sa, Le Monde invocă necesitatea unității europene. ”Observarea unei înstrăinări durabile între Statele Unite și Uniunea Europeană, care a reieșit din discursul lui Marco Rubio rostit sâmbătă în Germania, îi obligă pe europeni să nu mai apară ca divizați. Când administrația americană prezintă o imagine apocaliptică a Uniunii Europene ca pe un cimitir al ambițiilor, identităților și libertăților, UE poate riposta cu acuzații de negare a schimbărilor climatice, respingere a științei, derivă plutocratică și tendințe autoritare. „Civilizația occidentală” pe care Moscova o denigrează, nu mai are aceeași definiție de ambele părți ale Atlanticului, iar europenii nu au absolut niciun motiv să o abandoneze pe a lor”. ”Căsătorie de conveniență” Publicația poloneză Polityka, citată de Eurotopics, vede deja conturarea unui nou curs: ”Atitudinea prietenoasă a reprezentantului de la Washington a fost binevenită, dar fără mari iluzii. Cursul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Europei a fost stabilit de mult timp și este acum larg acceptat, deși este implementat cu viteze diferite de către diferiți actori” Dincolo de Ocean, The Wall Street Journal consideră că SUA și Europa ”nu mai sunt suflete pereche și intră într-o căsătorie de conveniență”. Potrivit ziarului, ”provocarea majoră în materie de securitate, văzută dinspre capitalele europene, este reprezentată de războiul Rusiei de subjugare a Ucrainei și de posibilele planuri ale Moscovei asupra statelor baltice și a altor părți ale Uniunii Europene. Președintele Trump, în schimb, a vorbit în repetate rânduri despre Rusia ca despre o sursă de afaceri importante și o posibilă protecție împotriva Chinei. Presiunea exercitată de Trump asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace în termenii Rusiei și a ceda teritorii necucerite din regiunea Donețk, a fost o sursă de tensiune transatlantică timp de luni de zile. Întrucât Trump îl prezintă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un obstacol în calea păcii, problema ar putea declanșa o altă criză în relațiile transatlantice în următoarele săptămâni, se tem mulți lideri europeni”.

Organizația paramilitară rusă Wagner nu a dispărut după încercarea nereușită de lovitură de stat din 2023. După cum relatează presa britanică, gruparea este acum prezentă în Europa. Și caută agenți pentru a-i implica în acte de sabotaj. În iunie 2023, gruparea paramilitară Wagner, prezentă pe frontul din Ucraina, a încercat o lovitură de stat împotriva armatei și conducerii ruse. Manevra a eșuat. Două luni mai târziu, liderul grupării, Evgheni Prigojin, alături de alți colaboratori apropiați, a murit într-un accident de avion ale cărui circumstanțe rămân neelucidate. Dar cu sau fără Prigojin, Wagner continuă. Ba, mai mult, organizația este implicată în operațiuni de sabotaj în Europa, după cum au dezvăluit oficiali ai serviciilor secrete occidentale în Financial Times. Potrivit ziarului britanic, foști membri ai grupării paramilitare joacă un rol major în aceste atacuri orchestrate de Kremlin. Iată și câteva exemple. În 2023, de exemplu, proprietatea ministrului estonian de interne, Lauri Läänemets, a fost vizată cu un cocktail Molotov. Atacuri incendiare au vizat și depozite care conțineau ajutoare pentru Ucraina. În 2024, cinci bărbați au fost condamnați la Londra, găsiți vinovați de declanșarea unuia dintre aceste incendii. Unul dintre autorii operațiunii de la Londra a fost condamnat la 23 de ani de închisoare. Dylan Earl, un infractor mărunt din orașul englez Leicester, a fost recrutat online. Și nu este singurul. Potrivit Financial Times, rețelele de socializare, și în special aplicațiile de mesagerie criptată precum Telegram, sunt favorizate de Wagner pentru recrutarea agenților săi de sabotaj în Europa. O nouă generație de recruți Se naște, așadar, o nouă generație de recruți după ce, în urma valurilor de expulzări diplomatice din 2022, serviciile de informații interne rusești s-au confruntat cu o reducere semnificativă a numărului de agenți secreți din Europa. Iar implicarea acestor recruți în misiuni de sabotaj nu lasă loc de îndoială, spun sursele din serviciile occidentale pentru Financial Times. Citeste siPrigojin, prototipul uman al Rusiei actuale: o carte despre “iobagul” lui Putin Activi din 2014, mercenarii Wagner au sarcina de a apăra interesele externe ale Rusiei. Până să se implice pe frontul din Ucraina, gruparea acționa mai ales pentru exploatarea diverselor resurse naturale din Africa. Militanții săi sunt cunoscuți pentru violența lor extremă, pentru execuțiile sumare, utilizarea torturii și a violului ca armă de război. De asemenea, gruparea era anterior specializată în recrutarea de tineri din regiuni izolate ale Rusiei pentru a lupta în Ucraina. Acum, însă, obiectivul pare să se fi schimbat: recrutarea de europeni vulnerabili din punct de vedere economic pentru a comite acte de violență pe teritoriul NATO. Citeste siMali: Ȋnchisori secrete și "sute de civili" torturaţi de mercenarii ruşi de la Wagner (investigație Forbidden Stories) Scopul este de a semăna haosul pe continent, a declarat pentru Financial Times un oficial occidental al serviciilor de informații. Această exploatare a rețelelor de socializare nu este deloc nouă pentru gruparea paramilitară. În 2023, Prigojin a recunoscut că este fondatorul Agenției de Cercetare a Internetului – cunoscută și sub numele de „ferma de troli” a Kremlinului. Rolul acesteia: să semene haos în țările democratice prin dezinformare și propagandă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Emisiunea Moldova Zoom, pe care o realizăm de jumătate de an la RFI România, a câștigat aseară premiul „Excelența în jurnalism”, categoria radio, oferit de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). Moldova Zoom este singura emisiune cotidiană din presa din România dedicată actualității din Republica Moldova. „Un proiect nou pentru spațiul informațional din România și o abordare foarte echilibrată din punctul de vedere al selectării și prezentării subiectelor”, așa a explicat opțiunea juriului pentru Moldova Zoom Dan Constantin, președintele UZPR. „RFI România va menține și pe viitor angajamentul pentru acest proiect de importanță publică în cadrul căruia construim poduri informaționale și un spațiu românesc unic”, declară redactorul-șef Ovidiu Nahoi. Temele ediției: - Republica Moldova ar putea trece din nou printr-un val de scumpiri a energiei. Asta după solicitarea operatorilor de energie. Bombardamentele din Ucraina se văd și în facturile cetățenilor moldoveni. De ce? Ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Europa pleacă de la München fără ruptura transatlantică temută, dar și fără un răspuns clar la întrebarea-cheie: cum și când se termină războiul din Ucraina? La patru ani de la începutul războiului, există premise reale pentru o pace durabilă sau doar pentru o pauză fragilă? Liliana Barbăroșie a discutat subiectul cu Dumitru Mînzărari, expert în securitate și lector la Baltic Defence College. - La Chișinău are loc astăzi reuniunea Biroului Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. - Autoritățile din ministere și alte instituții moldovene vor efectua vizite în Statele Unite, după negocierile dintre președinta Maia Sandu și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, de la Munchen. - O nouă rundă de negocieri pentru pacea în Ucraina începe astăzi la Geneva între reprezentanții Rusiei, SUA și Ucrainei. - La Chișinău are loc, în premieră, extinderea celui mai amplu proiect dedicat sculpturii românești contemporane, „Luna Sculptorilor Români”. - Marți și miercuri în Republica Moldova sunt valabile un Cod Portocaliu și un Cod Galben de precipitații puternice și intensificări ale vântului. Știrile zilei: La Chișinău are loc marți reuniunea Biroului Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE). În cadrul reuniunii va fi efectuat un schimb de opinii privind reforma administrației publice locale, inițiată în Republica Moldova, anunță Guvernul de la Chișinău. Republica Moldova deține în această perioadă președinția prin rotație a Consiliului Europei. *** Autoritățile din ministere și unele instituții din Republica Moldova vor efectua o serie vizite în Statele Unite ale Americii, după negocierile dintre președinta Maia Sandu și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, de la Munchen. Inițiativa acestei întâlniri a venit din partea americană, a declarat ambasadorul Moldovei în SUA, Vladislav Kulminski, în cadrul unei emisiuni la TV8. „Întâlnirea este importantă și pentru că SUA continuă să joace un rol-cheie pentru Moldova în ceea ce privește asigurarea securității. Datorită acestei întâlniri, multe inițiative vor putea fi accelerate”.  Potrivit diplomatului, negocierile dintre Maia Sandu și Marco Rubio au fost pregătite din timp de serviciile diplomatice ale ambelor țări. Mai mult, inițiativa a venit din partea americană, ceea ce a reprezentat un semnal clar că Moldova continuă să se afle în atenția Washingtonului.  Diplomatul a subliniat că vizitele vor fi la nivel de ministere și instituții din domeniul energetic și economic și că negocierile sunt de o importanță majoră și „vor ajuta la deschiderea unui nou capitol” în relațiile bilaterale. *** O nouă rundă de negocieri pentru pacea în Ucraina începe astăzi la Geneva între reprezentanții Rusiei, SUA și Ucrainei. Negocierile vor fi unele dificile. Este puțin probabil ca războiul să se încheie prea curând, pentru că Putin va face totul pentru a-l prelungi, a declarat la RFI analistul politic Nicolae Țibrigan, cercetător la Academia Română. *** La Chișinău are loc, în premieră, extinderea celui mai amplu proiect dedicat sculpturii românești contemporane, „Luna Sculptorilor Români”, ajuns la cea de-a VI-a ediție. Evenimentul marchează sărbătorirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și integrează capitala Republicii Moldova în circuitul internațional al acestui demers cultural, consolidând dialogul artistic dintre România și Republica Moldova. Expoziția este realizată în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova, în cadrul proiectului inițiat de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, și desfășurat sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, și include artiști plastici din ambele țări, notează TVR Moldova. *** În această dimineață, circulația pe drumurile publice din Republica Moldova se desfășoară în condiții de iarnă. Astăzi și mâine este valabil un Cod Portocaliu și Cod Galben de precipitații puternice și intensificări ale vântului. Potrivit meteorologilor, în zonele aflate de codul portocaliu se așteaptă ninsori și lapoviță abundentă, cu cantități între 20 și 35 de litri pe metru pătrat. Vântul va sufla cu rafale de până la 15-20 metri pe secundă. Va viscoli, se vor forma troiene, iar vizibilitatea va fi redusă. Pe drumuri este posibil să se formeze ghețuș, iar izolat se pot produce depuneri de lapoviță și polei. Agenția națională a drumurilor îndemnă șoferii să manifeste prudență sporită. În următoarele zile, temperaturile ar putea coborî până la -10 grade noaptea.

Lumea a văzut o Americă mult mai puțin ofensivă la Conferința de Securitate de la München din acest an. Este aceasta și reflectarea unei schimbări de politică? Unul dintre liderii proeminenți ai Europei vede o schimbare de ton, nu de substanță. Când vine vorba despre abordarea Rusiei sau a relației transatlantice, cuvintele unui anumit lider european devin repere importante. Vorbim despre președintele finlandez Alexander Stubb. Țara sa are o experiență de lungă durată în a ține Rusia sub radar – prin descurajare militară și diplomație. Atlantist convins, Alexander Stubb a reușit să clădească o bună relație personală cu dificilul președinte american Donald Trump. Și asta eventual la o partidă de golf, dar fără a-l linguși sau a-și afirma întotdeauna acordul cu liderul de la Casa Albă. În cazul Groenlandei, de exemplu, Stubb s-a situat clar de partea Danemarcei și a Europei. Într-un interviu pentru Politico, în marja Conferinței pentru Securitate de la München, președintele finlandez a atras atenția că politica americană față de Europa nu s-a schimbat fundamental, cu tot discursul mai împăciuitor al secretarului de stat Marco Rubio, în comparație cu cel de anul trecut al vicepreședintelui JD Vance. „Politica externă americană s-a schimbat”, a declarat Alexander Stubb, referindu-se la Strategia de Securitate Națională a SUA, care a rezervat unele dintre cele mai dure remarci aliaților din Europa și la mesajele recente ale unor oficiali de rang înalt. Un mesaj este ideologic, este foarte MAGA... iar al doilea este America pe primul loc.” ”Relația transatlantică nu se încheie” Potrivit lui Alexander Stubb, comentariile lui Rubio despre Statele Unite care mută povara apărării convenționale către Europa, concentrându-se în același timp pe emisfera vestică și Asia, nu sunt foarte diferite de cele ale lui Vance. Totuși, președintele finlandez crede că discursul secretarului de stat american a mai ”redus temperatura în relația transatlantică”, Stubb a menționat că a vorbit cu Rubio aproximativ o jumătate de oră după discurs, adăugând: „Respectăm alegerile suverane ale țărilor”. Potrivit analizei președintelui finlandez, comentariile lui Rubio au arătat o ordine clară a priorităților pentru Washington: „Nr. 1 este emisfera vestică, nr. 2 este Indo-Pacificul și apoi nr. 3 este Europa.” Stubb a susținut că europenii ar trebui să înțeleagă schimbarea americană condusă de Trump. Președintele finlandez - un atlantist de lungă durată - a subliniat, de asemenea, că integrarea militară a Finlandei cu Statele Unite este anterioară aderării la NATO, iar cooperarea bilaterală „este mai bună decât a fost vreodată”. Relația transatlantică nu se încheie, a susținut el, ci evoluează către un echilibru diferit al rolurilor. „Este în interesul Statelor Unite să aibă forțe de apărare foarte puternice în Finlanda, Suedia și Norvegia”, a spus Stubb. „Haideți să continuăm să lucrăm la acest parteneriat transatlantic”, a îndemnat președintele finlandez. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

A început depunerea candidaturilor pentru cea de-a cincea ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică. Candidații pot aplica online până la 26 aprilie 2026, inclusiv. Premiile cuprind șapte distincții, acordate pentru șase categorii, și recunosc actorii din lanțul valoric al sectorului ecologic care au dezvoltat proiecte inovatoare, durabile și inspiratoare, generând valoare adăugată pentru producători și consumatori. În prezent, suprafața cultivată ecologic în Uniunea Europeană se ridică la aproximativ 17 milioane de hectare, reprezentând 11% din totalul terenurilor agricole, cu aproape 1,5 puncte procentuale peste nivelul din 2022, dar încă mult sub ținta de 25% stabilită pentru 2030. Cele mai întinse suprafețe destinate agriculturii ecologice se află în Franța, Spania, Italia și Germania. Statisticile arată că agricultura organică este atractivă în primul rând pentru tinerii fermieri. Reamintim că, la ediția precedentă, România a avut doi finaliști: un producător de miere din județul Sibiu și o piață volantă din Suceava.   Bruxelles relaxează limitele pentru îngrășămintele RENURE Comisia Europeană a adoptat oficial noi norme privind utilizarea gunoiului de grajd procesat (RENURE) în agricultură. Regulile vor contribui la reducerea dependenței fermierilor de importurile de fertilizanți, permițând utilizarea îngrășămintelor RENURE peste limita actuală stabilită de Directiva privind nitrații. Noile măsuri urmăresc reducerea costurilor pentru fermieri și sporirea autonomiei strategice a sectorului agricol din blocul comunitar. Executivul european precizează că utilizarea RENURE se va face în condiții care asigură protecția apelor și a mediului. Normele vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea acestora în Jurnalul Oficial și se vor aplica în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea Directivei privind nitrații în legislația națională.   Raport european: ecosistemele au nevoie de măsuri mai rapide Cel de-al 7-lea raport privind biodiversitatea, publicat săptămâna trecută, evidențiază progresele realizate de Uniunea Europeană în îndeplinirea angajamentelor asumate, dar arată că sunt necesare acțiuni mai rapide în toate statele membre pentru a asigura ecosisteme sănătoase, apă curată și sisteme alimentare reziliente. Politicile europene prevăd alocarea a până la 10% din bugetul blocului comunitar, în 2026 și 2027, pentru sprijinirea biodiversității, prin politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului, politica de coeziune și programul Orizont Europa. În paralel, Uniunea Europeană finanțează acțiuni globale de refacere a biodiversității. În actualul exercițiu financiar multianual, sprijinul pentru țările în curs de dezvoltare, în special cele mai vulnerabile, ajunge la 7 miliarde de euro, dublul sumei acordate în perioada 2014–2020. Raportul pregătește discuțiile care vor avea loc în cadrul conferinței ONU pentru biodiversitate din octombrie 2026, în Armenia.   Heringul din nordul Mării Baltice intră în patrimoniul gastronomic european Suedia a primit aprobarea pentru o nouă indicație protejată, care vizează un hering sălbatic din apele teritoriale suedeze din nordul Mării Baltice. Recunoașterea calității europene se bazează pe metodele de pescuit, pe textura și aroma peștelui, caracterizată prin note de lac, albuș de ou, sparanghel verde și midii crude, influențate de conținutul de grăsime. Acest hering suedez, care poate fi consumat prăjit, afumat, murat sau fiert, va fi inclus în registrul denumirilor de origine protejată (DOP), alăturându-se celor peste 3.900 de denumiri protejate din baza de date eAmbrosia.   Clauze de protecție pentru fermieri în acordul Mercosur Parlamentul European a aprobat clauzele de salvgardare pentru sectorul agricol în contextul liberalizării comerțului cu țările Mercosur. Regulamentul, convenit deja informal cu statele membre, stabilește condițiile în care tarifele preferențiale pot fi suspendate și obligă Comisia să prezinte semestrial o evaluare a impactului importurilor de produse agricole sensibile. Potrivit normelor adoptate de eurodeputați, Comisia ar urma să deschidă o anchetă privind necesitatea unor măsuri de protecție atunci când importurile de produse agricole sensibile, precum carne de pasăre, carne de vită, ouă, citrice și zahăr, cresc în medie cu 5% pe o perioadă de trei ani și, simultan, prețurile de import din blocul Mercosur sunt cu 5% mai mici decât cele de pe piața Uniunii. O anchetă poate fi solicitată și de un stat membru, de o persoană fizică sau juridică ori de o asociație care reprezintă industria, în cazul riscului producerii unui prejudiciu grav. Clauzele de salvgardare bilaterale trebuie să facă parte atât din Acordul de parteneriat UE-Mercosur, cât și din Acordul comercial interimar, pentru a fi aplicate. Ambele acorduri trebuie ratificate de Parlamentul European, iar, potrivit unui comunicat al legislativului de la Bruxelles, aprobarea nu poate avea loc înainte de avizul solicitat Curții Europene de Justiție. Comisia Europeană poate opta însă pentru aplicarea provizorie, dacă cel puțin o țară Mercosur finalizează ratificarea. Între timp, acordul dintre SUA și Argentina, anunțat la începutul lunii februarie, creează breșe în tratatul Uniunii Europene cu blocul sud-american. Potrivit publicației online Euractiv, înțelegerea dintre Washington și Buenos Aires deschide piața argentiniană pentru produse fabricate în SUA ale căror denumiri se suprapun cu protecțiile europene acordate în cadrul acordului cu Mercosur. Printre acestea, se numără feta, gorgonzola și pecorino. Acordul dintre Statele Unite și Argentina vine pe fondul unor noi presiuni ale administrației Trump împotriva indicațiilor geografice europene, descrise de guvernul american drept „bariere comerciale”, într-un raport oficial publicat anul trecut.

O soluție pentru „referendumul” președintelui Nicușor Dan: cum poate fi securizată participarea la vot a magistraților (G4Media) - Mesaj pentru Ilie Bolojan din Parlamentul European: „La conferințele de presă, premierul nu este gazda, ci musafirul într-un spațiu care aparține cetățenilor” (Libertatea) - De ce pleacă ministrul care a întors pe dos Educația? (DW) Suspendarea lui Nicuşor Dan şi reforma Justiţiei (G4Media) Faptul că AUR discută în parlament o procedură de suspendare a Nicuşor Dan demonstrează că strategia de o jumătate de an a preşedintelui de a se aşeza la mijloc, echidistant, între bine şi rău, că vorba aia, toţi suntem popor şi trebuie să fim reprezentaţi, nu funcţionează.  Nu mi-e clar deloc cu cine se consultă preşedintele Nicuşor Dan când ia deciziile pe care le ia, însă cel puţin din ce vedem pe teme de stat de drept şi justiţie, nu-i a bună, comentează Sorin Ioniță, de la Expert Forum, pentru G4Media. Încăpăţânarea de a da cu capul în zid în privinţa legii de combatere a fascismului şi antisemitismului, pe care a contestat-o de la bun început mult mai consecvent decât s-a ocupat de numirile suspecte din justiţie, poate fi a lui 100%. Probabil că demersul AUR de suspendare a preşedintelui nu se va concretiza acum, deoarece nu au voturile în parlament. Dar ei au pornit tărăboiul ăsta cu alt scop: să scuture bine coaliţia de guvernare, să frăgezească poziţia preşedintelui şi să dea aparatului corupt al statului profund – bazat pe caracatiţa din justiţie – un semn de solidaritate şi încredere. Cum ar veni, dragi magistraţi şi generali din servicii, nu mai fiţi aşa îngrijoraţi, vă puteţi baza pe noi pentru continuitate. Iar data viitoare să nu mai faceţi cum aţi făcut cu Georgescu, că n-are rost, suntem de-ai voştri. EXCLUSIV O soluție pentru „referendumul” președintelui Nicușor Dan: cum poate fi securizată participarea la vot a magistraților (G4Media) Un judecător activ, care lucrează la o Curte de Apel din țară, a explicat pentru G4Media că există o soluție pentru ca magistrații care vor să participe la „refendumul” anunțat de președintele Nicușor Dan să aibă asigurat secretul participării la consultare și să nu riște represalii din partea celor care actualmente controlează sistemul de Justiție: comunicarea directă între președinte și magistrați. Potrivit judecătorului, dacă scopul mecanismului de consultare propus de președinte este de a câștiga încrederea magistraților și de a le asigura secretul participării la „referendum”, sub nicio formă nu ar trebui utilizat sistemul informatic al CSM. Soluția este o cale de comunicare directă între magistrați și Adminsitrația Prezidențială, prin intermediul e-mailurilor de serviciu personalizate. Mesaj pentru Ilie Bolojan din Parlamentul European: „La conferințele de presă, premierul nu este gazda, ci musafirul într-un spațiu care aparține cetățenilor” (Libertatea) Europarlamentarul italian Sandro Ruotolo, cunoscut în Europa pentru implicarea în apărarea libertății presei și aflat sub protecția Poliției după ce a fost amenințat de Mafie pentru investigațiile din vremea când era jurnalist, a acordat un interviu pentru Libertatea, în Parlamentul European de la Strasbourg, despre situația din București. Mai exact, despre decizia premierului Ilie Bolojan de a interzice accesul jurnaliștilor la începutul ședințelor de guvern și de a limita conferințele de presă la o singură întrebare per jurnalist. Ruotolo consideră aceste măsuri un regres democratic și o atingere adusă principiilor transparenței, din care pierzători nu sunt jurnaliștii, ci cetățenii. De ce pleacă ministrul care a întors pe dos Educația? (DW) Se înțelege din surse bine informate că nici premierul nu era foarte mulțumit de ministrul Educației, Daniel David, și nici ministrul de complicațiile funcției, cărora nu a știut mereu să le răspundă adecvat. Daniel David susține că s-a retras din funcția de ministru al Educației fiindcă nu-și dorește o carieră politică, fiindcă acum un an sub guvernul Ciolacu a acceptat funcția doar temporar „pentru a ajuta țara” și sistemul de educație-cercetare „în situațiile de criză pe care le-au traversat”. În plus, se teme că dacă mai rămâne la minister ar putea să nu se mai poată „reconecta cu profesia”, pentru că se consideră „în primul rând un psiholog”. Anunțul demisiei, motivele plecării din funcție și un succint raport al rezultatelor sale în fruntea Educației au apărut pe blogul său personal. Poate și fiindcă s-a temut să vină în fața jurnaliștilor să-și explice poziția, mai ales că în ultimele șase luni nu a mai făcut nicio conferință de presă, iar așa zisele sale reforme au fost contestate nu doar de sindicate, ci și de specialiști.  Plecarea ministrului David a fost aplaudată de profesori pe rețelele sociale. Sindicatele de profil sunt la rândul lor ușurate, dar consideră că deocamdată e vorba doar despre „un eveniment politic” nu despre o „rezolvare a crizei”. Profesorul Daniel David a fost primul ministru al Educației care a propus de bună voie reducerea bugetului instituției pe care o conduce. Educația face parte din Strategia de Securitate a României, iar legea de bază a învățământului prevede o alocare anuală de 6% din PIB. În 2005, un alt profesor, tot de la Cluj, Mircea Miclea a renunțat la fotoliul Educației pentru că nu a primit pentru învățământ banii promiși prin lege. După 20 de ani, Daniel David pleacă din fruntea aceluiași minister după ce a încâlcit, birocratizat și sărăcit cel mai important și mai de viitor domeniu.  Integral, pe pagina DW.

Iată concluzia unei anchete a ziarului francez Le Monde.  De la invadarea Ucrainei, se pare că sute de cetățeni ruși au obținut cetățenia română în mod fraudulos. Tendința pare inexorabilă: în România, satele se golesc de locuitori. Totuși, mica localitate Vârfu Câmpului, din nordul țării, aproape de granița cu Ucraina, și-a văzut în mod curios populația dublându-se în decurs de un deceniu, crescând de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021, scrie Le Monde. În noiembrie 2024, zeci de raiduri au scos la iveală escrocheria: nu economie înfloritoare, nu baby boom, ci aproape 10.000 de cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia obținuseră în mod fraudulos acte de identitate românești, stabilindu-și adrese fictive în Vârfu Câmpului. Aceste documente false, despre care se presupune că ar fi fost emise în schimbul mitei, au fost produse ani de zile de către funcționari de la două oficii de stare civilă, cu complicitatea locuitorilor din zonă. Un fenomen extins Vârfu Câmpului nu este singura localitate afectată. În 2025, au avut loc alte raiduri în județele de graniță Botoșani și Suceava, precum și în București. În toamnă, Primăria sectorului 6 București a anulat eliberarea a 68 de acte de identitate românești. Potrivit unui comunicat al primăriei, multe dintre certificatele de cetățenie s-au dovedit false, deoarece nu fuseseră emise oficial de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), singura instituție competentă. În total, autoritățile estimează că peste 18.700 de cetățeni ai fostei URSS au reședințe fictive în România, dintre care unii au obținut pașapoarte românești În investigația sa, Le Monde îl intervievează pe avocatul Denis Buruian, al cărui cabinet se află în București. Vorbitor de limba rusă, el se ocupă de 34 de cazuri de cetățeni ruși cărora le-au fost revocate actele de identitate românești de către primăria sectorului 6 București. El spune că ”majoritatea își doreau un pașaport românesc pentru a evita sancțiunile și a-și putea continua activitatea în afara Rusiei”, adăugând că tinerii tind să se stabilească „în Dubai”, în timp ce persoanele în vârstă „preferă Franța”. ”O viață prosperă în UE cu acte românești” Deținerea unui pașaport românesc a devenit de interes pentru ruși, odată ce Uniunea Europeană a înăsprit controalele privind cererile de vize de la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei în 2022. Rețele criminale nici măcar nu se ascund: pe rețelele de socializare, reclamele care vizează vorbitorii de limbă rusă pentru obținerea „cetățeniei europene” sunt înfloritoare. Agențiile promit o viață prosperă în UE datorită pașaportului românesc, contra unor sume cuprinse între 4.000 și 7.000 de euro, cu reduceri speciale pentru perioada Crăciunului. Aceste agenții susțin că activitățile lor sunt perfect legale, dar, în realitate, folosesc rețele ucrainene și moldovenești, cu ajutorul unor oficiali români, dintre care unii au făcut obiectul unor anchete penale în trecut. Rețelele profită de legea care le permite cetățenilor din Ucraina și republica Moldova, care au avut un strămoș cetățean al României să obțină pașaportul românesc. Aceste rețele criminale pot „inventa” genealogii false și pot susține, de exemplu, că bunica cuiva s-a născut în Cernăuți, Ucraina, sau Chișinău, Moldova - teritorii care au făcut anterior parte din România. Aceste documente falsificate sunt apoi certificate de autoritățile române. În cazuri mai recente, escrocii au ocolit obstacolele creând direct un certificat de cetățenie fals. Operațiunea  durează doar câteva săptămâni, contra unui cost de zeci de mii de euro. Potrivit parchetului, ar fi suficient un funcționar neatent sau care închide ochii, o „lacună”, pentru ca escrocii să exploateze „slăbiciunile umane, legislative și organizaționale”.   Material adaptat după articolul din Le Monde  Intertitlurile aparțin redacției Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Negocierile de la Miami privind războiul din Ucraina s-au încheiat fără mari semne de progres diplomatic. Și iată că, în acest timp, presa din Statele Unite dezvăluie o serie de conflicte la vârf în cadrul diplomației americane cu privire la abordarea negocierilor cu Rusia. Călătorii bruște și încălcări ale securității: diplomația conflictuală dintre Steve Witkoff și Marco Rubio pe tema relației Rusia-Ucraina – iată titlul de pe pagina rețelei de televiziune NBC News. Aceasta transmite că, ”secretarul de stat Marco Rubio s-a confruntat cu o criză diplomatică tot mai mare, după scurgerea de informații privind un plan de pace susținut de SUA, condus de trimisul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff. Planul era perceput ca fiind puternic în favoarea Rusiei în detrimentul Ucrainei. Rubio urma să participe la discuții de pace cu oficiali ucraineni în Elveția, dar Witkoff plecase mai devreme, într-o mișcare pe care unii oficiali au perceput-o ca fiind o tentativă de a-l întrece”. Witkoff nu le-a comunicat planurile sale de călătorie lui Rubio sau altor oficiali ai Departamentului de Stat, au declarat cele trei surse, pentru NBC News. Citeste siMai este de încredere negociatorul american Steve Witkoff? ”Această mișcare părea menită să-i permită lui Witkoff să negocieze cu Ucraina într-un mod pe care el îl considera potrivit. În cele din urmă, Rubio a ajuns la Geneva, asigurându-se că Witkoff nu se va întâlni cu oficialii ucraineni fără el”, mai susțin sursele citate de NBC News. Daily Beast amintește că ”Marco Rubio a fost umilit în repetate rânduri după ce trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a acționat pe la spatele secretarului de stat pentru a purta negocieri cruciale de politică externă. Episodul de la Geneva nu a fost singura ocazie în care Witkoff a părut să-l ignore pe Rubio. În aprilie, Rubio urma să călătorească la Paris pentru discuții privind Ucraina, doar pentru ca echipa sa să descopere că Witkoff aranjase deja o întâlnire individuală cu președintele francez Emmanuel Macron fără a-l invita pe secretarul de stat. Rubio a cerut să participe la întâlnire, dar ministerul francez de externe a declarat că decizia necesita aprobarea lui Witkoff. Consilierii lui Rubio s-au chinuit apoi să ajungă la Witkoff o perioadă de timp”. Ukrainska Pravda notează că, ”dincolo de divergențele privind eforturile de pace în Ucraina, Witkoff s-a confruntat și cu Rubio și cu oficiali ai Departamentului de Stat cu privire la abordarea sa în materie de securitate, în special în timpul călătoriilor sale în Rusia. Potrivit a trei oficiali americani, unii membri ai administrației Trump au pus la îndoială oportunitatea ca Witkoff să folosească avionul său privat pentru a zbura la Moscova, mai ales având în vedere lipsa comunicațiilor securizate. Departamentul de Stat a inițiat o analiză în luna mai, după care Witkoff a primit securitate suplimentară și un sistem securizat de comunicații mobile pentru a fi utilizat în avionul său. Dar există încă îngrijorări că Witkoff nu folosește în mod constant sistemul securizat de comunicații guvernamentale, potrivit unui oficial american și unei surse informate.”

„Anul 2025 a fost unul foarte reușit pentru procesul de integrare europeană a R.Moldova, chiar dacă a avut loc pe fondul ingerințelor externe fără precedent”, declară în interviul Moldova Zoom, vicepremiera pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov. De ce totuși nu s-a reușit deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, promise de oficialii europeni? Explicațiile, în interviul realizat la Chișinău de Valeria Vițu. Temele ediției: -        Crăciunul în Republica Moldova are o particularitate, este sărbătorit de mulți cetățeni de două ori. Prima dată pe 25 decembrie, iar a doua pe 7 ianuarie, pe stil vechi. De ce se întâmplă asta, dar mai ales dacă Moș Crăciun vine de două ori, ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. -        Corespondenții noștri în nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin și Denis Chirtoca, explică că sărbătorirea Crăciunului la date diferite nu vine dintr-o diferență de credință, ci una de calendar. România a trecut oficial la calendarul gregorian în anul 1919, iar Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în 1924. În Basarabia, istoria a urmat un alt drum, iar cele două date continuă să coexiste până astăzi. Un reportaj despre Crăciunul la Drepcăuți, sat din nordul Republicii Moldova, la frontieră cu România -        Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în spațiul Schengen, după un raport favorabil al Comisiei Europene. -        Ambasada SUA la Chișinău confirmă sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. -        Chișinăul numește noi ambasadori la București, Paris și Kiev. -        Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Știrile zilei: Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în statele spațiului Schengen, după ce Comisia Europeană a constatat că autoritățile de la Chișinău au respectat recomandările formulate anterior privind regimul de liberalizare a vizelor. Concluzia se regăsește în cel mai recent raport al Uniunii Europene privind Mecanismul de suspendare a regimului fără vize. Potrivit raportului, Republica Moldova a întreprins măsurile necesare pentru a menține regimul fără vize, în pofida contextului regional complicat și a presiunilor crescute asupra sistemelor de migrație și securitate din Uniunea Europeană. Cetățenii Republicii Moldova călătoresc fără vize în UE din 2014. În această perioadă, peste 2,6 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de posibilitatea de a călători fără viză, fiind înregistrate mai mult de 18,2 milioane de deplasări în spațiul comunitar. *** Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz, a confirmat sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul unui interviu oferit publicației Zona de Securitate, citat de TVR Moldova. Oficialul american a subliniat importanța menținerii păcii și stabilității în regiune și a comunicat disponibilitatea SUA de a sprijini eforturile sincere de soluționare a conflictului transnistrean. „Prezența militară rusă, după cum a declarat și Kremlinul, trebuie retrasă. Ei și-au asumat acest angajament în trecut (1999 - n.r.) și ne așteptăm ca ei să respecte acest angajament. În ce privește un anumit progres politic în problema Transnistriei, Washingtonul se bazează în totalitate pe Republica Moldova", a declarat reprezentantul diplomatic american. „Washingtonul va ajuta Chișinăul, dacă se va cere, și este gata să ofere asistență în funcție de natura cererii, dar președintele Trump a dat instrucțiuni corpului său diplomatic din întreaga lume să identifice domeniile în care America poate contribui la pace. ... Poate că există o oportunitate în Transnistria, dar inițiativa trebuie să vină de la Chișinău”, a subliniat diplomatul. „Am văzut semnale de deschidere din partea Chișinăului și a unor reprezentanți de la Tiraspol. Și dacă există o oportunitate pentru Statele Unite de a contribui, am dori să purtăm această discuție", a mai spus Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz. *** Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Localitatea va beneficia de un buget de peste 4 milioane de lei pentru activități și inițiative de tineret. *** Finalul de an vine cu noi numiri în corpul diplomatic din Republica Moldova. Ambasadorul la București, Victor Chirilă, își încheie mandatul și va merge pentru un nou post la Kiev, capitala Ucrainei. Noul ambasador la București va fi diplomatul Mihai Mîțu. Cunoscuta scriitoare și om de cultură Lorina Bălteanu ar urma să fie numită ambasadoare în Franța. 

Marcel Ciolacu și Ciprian Ciucu, marii câștigători ai recentelor alegeri locale parțiale, și-au finanțat campaniile din împrumuturi de 1,47 milioane de lei de la persoane fizice. Ciucu a adăugat 133.000 de lei din venituri proprii (G4Media) - Joia cuțitelor lungi la PNL. Ilie Bolojan a decapitat organizațiile din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Ciprian Ciucu e însărcinat cu găsirea de soluții (Libertatea) - Cele 20 de măsuri concrete de relansare economică, puse pe masă de mediul de business (CursDeGuvernare) - Revedere dintre Plahotniuc și Filat. Ex-premierul moldovean a fost condamnat în perioada în care oligarhul controla totul peste Prut (Adevărul) Opinie: Ce fel de ministru al Apărării e potrivit în România (DW) România ar putea avea cel mai tânăr ministru al Apărării din ultimii 35 de ani într-o perioadă în care pacea e pe muchie de cuțit, Europa se înarmează și România pare să nu înțeleagă momentul grav în care se află. Fotoliul Apărării a rămas vacant după demisia forțată a lui Ionuț Moșteanu, care s-a încurcat când a trebuit să dea explicații despre studiile lui finalizate la o universitate controversată, dar și despre imposibilitatea lui de a spune cum de nu a făcut armata, într-o perioadă în care stagiul militar era obligatoriu. USR l-a nominalizat pe Radu Miruță, 40 de ani, pentru fotoliul Apărării. Miruță este deocamdată ministrul Economiei și a asigurat interimatul de la MApN, fără să producă niciun fel de valuri și fără să se pună pe el în evidență. A făcut în paralel o facultate de drept privată din Târgu Jiu și Facultate de electronică, telecomunicații și IT de la Politehnica din București, unde a rămas asistent universitar. România are nevoie de un ministru al Apărării care să încurajeze analizele militarilor și soluțiile lor, într-o lume în care Moscova ar vrea să-și extindă influența cu orice preț.  Războiul are multe fețe, România a exersat deja atacurile cibernetice, creșterea curentului extremist-naționalist deopotrivă în mediul real și în cel virtual, dar și dronele rusești care traversează spațiul aerian al țării și care în mandatul precedent al ministrului Apărării nu au fost doborâte. România a părut nepregătită în fața inamicului său lăsând aceste aparate fără pilot să se plimbe, să monitorizeze, să pună la încercare apărarea țării. Poate că Bucureștiul are nevoie de un ministru al Apărării care să-și asume rapid decizii ferme, care să fie respectat de militari, dar care la rândul lui să știe cum să folosească expertiza ofițerilor, e de părere jurnalista DW Sabina Fati. EXCLUSIV Marcel Ciolacu și Ciprian Ciucu, marii câștigători ai recentelor alegeri locale parțiale, și-au finanțat campaniile din împrumuturi de 1,47 milioane de lei de la persoane fizice. Ciucu a adăugat 133.000 de lei din venituri proprii (G4Media) La recentele alegeri locale parțiale, candidatul PSD la șefia Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, și-a finanțat campania electorală exclusiv din împrumuturi acordate de persoane fizice, în timp ce candidatul PNL la Primăria Generală, Ciprian Ciucu, a avut din aceleași surse 83,5% din venituri. Datele au fost făcute publice de către partide, zilele trecute, în Monitorul Oficial. Până la ora editării acestui material, nici unul dintre cei doi candidați nu a răspuns la o cerere G4Media.ro în care li s-a solicitat numele persoanelor fizice care i-au împrumutat. Joia cuțitelor lungi la PNL. Ilie Bolojan a decapitat organizațiile din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Ciprian Ciucu e însărcinat cu găsirea de soluții (Libertatea) Primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu – cel mai de succes liberal al momentului – a fost însărcinat oficial să găsească soluții adecvate momentului, care pot fi, în teorie, și menținerea pe loc a împricinaților Monica Anisie, Ionuț Stroe, Andrei Baciu și, respectiv, Dan Meran. Pentru a calma situația în vederea unor Sărbători fericite, termenul până la care Ciucu poate veni cu propuneri – posibile și de la Forța Dreptei – este finalul lunii ianuarie, citim în Libertatea. Ilie Bolojan dorește performanță cu orice preț, nefiind dispus să accepte tot felul de scuze sau de explicații. Între aceste propuneri de schimbări au existat plângeri venite dinspre primari, care au pus pe tapet problemele pe care le au cu colectarea taxelor și impozitelor. Cele 20 de măsuri concrete de relansare economică, puse pe masă de mediul de business: Ar debloca investiții de 10 mld. lei – ar creștere gradul de conformare cu 2 mld. euro – ar reduce povara administrativă cu 30-40% pentru companii (CursDeGuvernare) Confederația Patronală Concordia, care reprezintă companii din cele mai importante 20 de sectoare economice, având o contribuție de 30% la PIB, propune un pachet de 20 de măsuri de relansare și creștere economică. Este vorba despre politici fiscale pentru investiții, reforme structurale și mobilizarea capitalului autohton pentru competitivitate, scrie CursDeGuvernare. Implementarea pachetului de măsuri Concordia ar genera: Deblocarea a peste 10 miliarde lei în investiții Creșterea gradului de conformare fiscală și a colectării cu un impact estimat la 1,4-2 miliarde euro anual Reducerea costurilor administrative pentru companii cu 30-40% Crearea unui mediu economic favorabil pentru sute de mii de locuri de muncă „Mediul de afaceri este pregătit să continue să susțină creșterea economică, dar are nevoie de semnale puternice și concrete care să arate că statul este un partener, nu un inhibitor, în acest proces,” susține Mihai Matei, Vicepreședinte, Confederația Patronală Concordia. Revedere dintre Plahotniuc și Filat. Ex-premierul moldovean a fost condamnat în perioada în care oligarhul controla totul peste Prut (Adevărul) Vlad Filat și Vladimir Plahotniuc s-au revăzut în instanță. Fostul premier moldovean, condamnat în perioada în care Vladimir Plahotniuc deținea puterea din Republica Moldova, a venit la ședința de judecată în dosarul furtul miliardului în care figurează oligarhul.  Continuarea, în Adevărul.

De câteva săptămâni, Franța este afectată de proteste ale fermierilor, în urma răspândirii unei maladii a bovinelor. Aceasta este o boală virală extrem de contagioasă transmisă de muște și care nu afectează oamenii. Anterior, afecta doar Africa, dar s-a răspândit  tot mai mult în nord, din cauza schimbărilor climatice.  Criza a generat numeroase teorii ale conspirației – cu atât mai mult cu cât scena politică este agitată și de semnarea potențială a acordului de liber schimb între UE și țările sud -americane grupate în Mercosur. Epidemia se numește „boală contagioasă cutanată nodulară”, care s-a răspândit din Africa în Europa în ultimul deceniu. Tages Anzeiger, un ziar elvețian, relatează  că primele cazuri au fost raportate în regiunile alpine ale Franței. Experiența arată că, atunci când izbucnește o epidemie, există o singură metodă: sacrificarea întregii cirezi imediat ce un singur animal este infectat; carantinarea celorlalte nu este suficientă pentru a opri răspândirea bolii. Italia, Grecia și Spania, trei țări europene care s-au confruntat recent cu dermatoza nodulară, au învățat pe pielea lor acest lucru. Prin urmare, UE a elaborat un protocol și reguli care trebuie implementate. Ceea ce s-a și întâmplat în regiunile alpine franceze: 1.700 de animale au fost sacrificate. Dar virusul a apărut în sud-vest. Iar rezistența la măsurile sanitare s-a dovedit aici mai puternică. Fermierii nu vor să accepte sacrificarea unor cirezi întregi numai pentru câteva animale bolnave. Există un vaccin, dar imunizarea sistematică a celor 17 milioane de vaci din Franța ar dura câteva luni. În acest timp, boala s-ar putea răspândi și devasta întreaga țară. Și oricum, conform regulilor europene, vaccinarea sistematică duce la blocarea exporturilor. Agitația crește și din alte două motive: potențiala semnare a acordului de liber schimb cu Mercosur, care ar permite importul unui volum mic de carne de vită fără taxe vamale; și dorința Bruxelles-ului de a reduce cheltuielile pentru agricultură. De unde blocajele de autostrăzi și reacțiile violente. Potrivit publicației The Local, cei mai vehemenți contestatari sunt membrii de extremă dreapta ai Coordonării Rurale, care se opune cel mai mult Parisului și Bruxelles-ului. Paie pe foc Coordonarea Rurală este vehement anti-UE, chiar dacă majoritatea membrilor săi depind de subvențiile europene. Se opune liberului schimb, chiar dacă Franța este unul dintre principalii exportatori agricoli din lume. Este ferm anti-ecologică și neagă schimbările climatice, chiar dacă tocmai acestea au generat răspândirea bolii. Pe acest fond de tensiune, medicii veterinari angajați la stat sunt amenințați; adresele lor de domiciliu sunt publicate pe rețelele de socializare. Ei mai pot lucra doar sub protecția poliției. Extrema dreaptă pune paie pe foc. Liderii ei care au pus la îndoială știința în timpul pandemiei de Covid-19 apar din nou în mass-media. Potrivit lor, această politică face parte dintr-o conspirație menită să distrugă ceea ce a mai rămas din industria franceză a cărnii de vită, aflată în dificultate, pentru a „pedepsi” opoziția acesteia față de acordul de liber schimb cu Mercosur. Și, după cum notează elvețienii de la Tages Anzeiger, dincolo de aceste dispute, epidemia este un dezastru pentru unii crescători de animale. Dar generează o reacție anti-sistem de același fel cu „vestele galbene” și l-ar putea aduce pe liderul extremei drepte Jordan Bardella la Palatul Élysée.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Conform ultimului raport al organizației  internaționale pentru libertatea presei Reporters sans frontières (RSF), care publică anual un Indice Mondial al Libertății Presei, în 2025 Kazahstanul se situează pe locul 141 din 180 de țări, relatează radio Europa Liberă în limba kazahă. „În timp ce calitatea informațiilor online s-a îmbunătățit, represiunea a devenit mai sofisticată: singurul spațiu în care mass-media independentă poate încă opera liber - internetul - este supus unui control sporit”, subliniază RSF în secțiunea dedicată Kazahstanului.În 2025, Kazahstanul a urcat un loc față de anul precedent, ajungând pe poziția 141, dar scorul său general a scăzut. Deși în 2024 se situa la 41,1 puncte, anul acesta a scăzut la 39,34 puncte.RSF evaluează libertatea presei folosind cinci indicatori. Kazahstanul a înregistrat o scădere semnificativă a indicatorilor politici, economici și juridici.Potrivit autorilor raportului, „autoritățile folosesc toate mijloacele posibile pentru a împiedica acoperirea media a evenimentelor sensibile, cum ar fi protestele din ianuarie 2022 de o amploare fără precedent în istoria recentă a țării”. Aceste mijloace includ arestări, atacuri, blocaje ale telecomunicațiilor și întreruperi ale internetului.RSF subliniază, de asemenea, că guvernul finanțează anumite instituții media private pentru a disemina mesaje pro-guvernamentale, menținând în același timp un control strict asupra numirii redactorilor-șefi ai mass-media deținute și controlate de stat.Pe plan juridic, organizația notează că, deși defăimarea a fost eliminată din Codul Penal, infracțiunea de „difuzare deliberată de informații false” rămâne o infracțiune. Raportul menționează, de asemenea, că Ministerul Afacerilor Externe invocă uneori „securitatea națională” pentru a refuza arbitrar acreditarea jurnaliștilor străini.În ceea ce privește siguranța jurnaliștilor, Kazahstanul ocupă locul 118, o creștere de șapte locuri față de anul precedent. Cu toate acestea, raportul subliniază că presiunile persistă. TUMO lansează Institutul Patrimoniului Cultural Armean Centrul armean pentru Tehnologii Creative TUMO a anunțat oficial lansarea Institutului Patrimoniului Cultural Armean, care dorește să fie un centru de documentare și conservare a patrimoniului armean, relatează agenția de presă Armenpress.Institutul va avea  o platformă online open access.Platforma, care este deschisă tuturor, permite utilizatorilor să exploreze patrimoniul din Armenia și din Nagorno-Karabah prin intermediul unor modele 3D complet accesibile, descoperind istoria lor și putând examina ușor fiecare detaliu.Pe lângă activitatea sa de digitalizare a patrimoniului, institutul dezvoltă un ecosistem incluziv de inițiative în domeniul patrimoniului: colectează istorii orale despre monumente și comunități, înregistrează tradiții și conservă patrimoniul sonor și muzical. 

Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru. Temele ediției: - Republica Moldova nu este blocată în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dă asigurări Comisara pentru extindere Marta Kos. - Invitatul Moldova Zoom vine de la Bălți – este Ghenadie Râbacov, coordonator de proiecte educaționale, profesor, lingvist și traducător. Discutăm despre ce statut are astăzi limba franceză în Republica Moldova. - Un studiu arată că în autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova există o neîncredere ridicată față de mass-media națională, în special cea în limba română, și față de mesajele oficiale ale autorităților centrale. Cercetarea s-a concentrat pe Găgăuzia și Taraclia și a arătat că oamenii se informează în mare parte online, mai ales prin rețelele sociale, sau de la prieteni și rude. Locuitorii consideră că dezinformarea este o problemă serioasă, dar responsabilitatea este atribuită mai mult autorităților, politicienilor locali, Uniunii Europene și țărilor occidentale, și mai puțin Rusiei. Liliana Barbăroșie a analizat mai detaliat cercetarea și aduce amănunte. - Vladimir Putin i-a numit pe europeni porci. Televiziunea de stat de la Moscova a încercat să explice retorica lui Vladimir Putin. Ce acuzații aduce României și ce legătură are eticheta cu Republica Moldova, explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - În satul Mândreștii Noi, din raionul Sângerei, tradiția se lucrează cu acul, de mână. În atelierul soților Artur și Alexandra Oleinic, cojocăritul prinde viață printre piele tăbăcită, lână naturală și cusături bătute ca odinioară. Aici se nasc căciuli țurcănești, opinci și bundițe purtate de urători și colindători, iar pentru moldovenii din diasporă, ele devin mai mult decât un port popular, sunt amintiri pe care pot să le îmbrace și care țin aproape casa părintească și iernile de demult. Mai multe, în materialul semnat de Cătălin Volconovici și Denis Chirtoca. Știrile zilei: Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. O femeie a murit, iar cei trei copii ai săi au fost răniți pe un pod peste răul Nistru din sudul Ucrainei, pod care face ăcea legătura dintre Odesa și Reni. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, a anunțat că cei patru se aflau într-un automobil civil care se deplasa pe pod în momentul în care drona rusească a explodat.  Podul de peste Nistru de pe traseul Odesa-Reni, a fost lovit de drone ieri după amiaza, iar Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a anunțat că circulația în zonă a fost oprită și a fost suspendată activitatea punctelor de frontieră cu Ucraina Palanca-Maiaki-Udobnoe și Tudora-Starokazacie. Punctele și-au reluat activitatea în seara zilei, însă în această noapte un nou atac rusesc cu drone a blocat din nou circulația în zona podului Maiaki-Udobnoe, iar ieșirea spre Odesa este blocată. Pentru siguranța cetățenilor, toate mijloacele de transport care se deplasau spre Odesa sunt redirecționate și întoarse pe teritoriul Republicii Moldova. Activitatea punctului de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe este sistată pe sensul de ieșire din Republica Moldova. Totodată, în PTF Tudora–Starokazacie, traversarea este permisă doar călătorilor care se deplasează în direcția Belgorod, Ucraina. Autoritățile de frontieră recomandă cetățenilor să se abțină de la deplasări în această direcție până la ameliorarea situației de securitate. *** Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), în comun cu agenția ONU pentru refugiați (UNHCR), asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru. În scopul garantării siguranței acestora, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a instalat în localitatea Palanca o tabără mobilă pentru acordarea sprijinului persoanelor care au ales să aștepte traversarea frontierei pe sensul de ieșire spre Ucraina, prin punctele de trecere a frontierei de stat Palanca și Tudora. Tabăra oferă persoanelor adăpostite posibilitatea de a beneficia de hrană și băuturi calde. Totodată, familiile cu copii sunt îndemnate să accepte cazarea într-un spațiu dotat cu locuri de dormit, până la clarificarea situației. *** Republica Moldova nu este blocată în procesul de aderare la Uniunea Europeană, chiar dacă, recent, a fost vorba doar despre o deschidere tehnică a negocierilor, și nu despre una oficială. Precizările au fost făcute de Comisara pentru extindere Marta Kos, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV, unde a explicat diferența dintre cele două etape și contextul geopolitic care influențează deciziile la nivel european. „Moldova, de fapt, în trecut a primit deja invitația pentru procesul de aderare. De ce avem nevoie acum este de undă verde, cu alte cuvinte, de o decizie oficială pentru a putea deschide toate clusterele. Însă, de fapt, nu există nicio diferență pentru lucrurile pe care le are de făcut Republica Moldova”, a declarat Marta Kos. Potrivit acesteia, esențial nu este momentul formal al deschiderii oficiale, ci livrarea reformelor necesare pentru alinierea legislației naționale la acquis-ul comunitar. „Întrebarea, de fapt, constă în cât de rapid puteți promova aceste reforme. Ați început acest proces împreună cu Ucraina, acum nu este momentul să vă decuplăm. Când procesul va fi inițiat, el va fi în totalitate bazat pe merite și vom vedea ce se va întâmpla”, a conchis Marta Kos. *** Narațiuni care contestă integrarea europeană, legitimitatea autorităților și direcția geopolitică a Republicii Moldova sunt promovate constant pe YouTube, inclusiv în afara campaniilor electorale. Constatarea apare într-un raport de monitorizare publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent, care arată că aceste mesaje rămân stabile și recurente în spațiul online, transmite IPN. Raportul arată că cele mai frecvente mesaje false susțin că integrarea europeană ar dăuna oamenilor și economiei, că în stat ar avea loc represiuni politice și cenzură, că opoziția ar fi persecutată, iar autoritățile nu ar fi legitime. Alte narațiuni promovează ideea că aderarea la UE reduce autonomia statelor mici, amenință identitățile culturale și valorile tradiționale sau că NATO ar atrage Moldova într-un război. Narațiunile au fost folosite intens în cadrul campaniei electorale pentru alegerile din Republica Moldova, cele parlamentare din toamna acestui an, dar și cele prezidențiale din 2024, iar autoritățile au declarat că în spatele acestei ample campanii de dezinformare ar sta Rusia.

Germania urmează să trimită trupe în Polonia, în efortul de a consolida flancul estic al NATO. Mișcarea vine în contextul creșterii îngrijorărilor cu privire la planurile agresive ale Rusiei. Numărul soldaților este mic, misiunea lor este pur defensivă, dar semnificațiile acestui gest sunt importante. Germania va trimite soldați Bundeswehr pentru a ajuta Polonia la granița sa estică cu Belarus și cu exclava rusă din Kaliningrad. Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania, principala sarcină a soldaților germani din Polonia va consta în „activități de inginerie militară”. Ei vor ajuta la „construirea de fortificații, săparea de tranșee, instalarea gardurilor de sârmă ghimpată sau ridicarea de bariere pentru tancuri”. Potrivit oficialului de la Berlin, efectivele trimise vor fi de aproximativ 50 de militari. Se așteaptă ca militarii să participe la proiect din al doilea trimestru al anului 2026 până la sfârșitul anului 2027. Purtătorul de cuvânt a subliniat că nu este necesară aprobarea parlamentară pentru desfășurare, deoarece „nu există niciun pericol imediat pentru soldați din cauza conflictelor militare”. Deși numărul militarilor germani care ajută la efortul de apărare al Poloniei este mic, simbolistica este importantă. Gestul este menit să arate Rusiei că europenii iau amenințările în serios și că sunt uniți în fața acestora. Anunțul de la Berlin vine după ce cancelarul Friedrich Merz a avertizat că Vladimir Putin va continua războiul, dacă Ucraina va cădea. Într-un discurs ținut sâmbătă, la o conferință a Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, el l-a comparat pe președintele rus Vladimir Putin cu Adolf Hitler. „Așa cum Sudeții nu au fost suficienți în 1938, Putin nu se va opri”, a spus Merz, referindu-se teritoriul Cehoslovaciei pe care aliații i l-au cedat liderului nazist prin acordul de la Munchen. De asemenea, într-o conferință desfășurată joi la Berlin, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat statele membre ale alianței în privința amenințării Rusiei și a cerut cheltuieli mai mari pentru apărare, inclusiv ca reacție la noua strategie de securitate a SUA. „Noi suntem următoarea țintă a Rusiei. Și suntem deja în pericol”, a declarat Rutte la Berlin. Într-un discurs cu accente sumbre, el a spus că trebuie să  ne pregătim ”pentru un război de amploarea celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri.” Să mai amintim că, de la invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022, Varșovia a susținut cu fermitate Kievul și a fost o rută de tranzit pentru armele furnizate de aliații occidentali ai Ucrainei. La rândul ei, Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar al Ucrainei după Statele Unite. Berlinul a trimis Kievului o cantitate imensă de echipamente, de la sisteme de apărare aeriană la vehicule blindate. După instalatrea președintelui Donald Trump la Casa Albă, Uniunea Europeană și-a asumat singură susținerea financiară pentru Urcaina, inclusiv prin cumpărarea de echipamente militare din Statele Unite. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ambasadorul Germaniei la Tbilisi, Peter Fischer, a declarat că, după toate probabilitățile, la Consiliul European din decembrie liderii UE vor confirma că dosarul privind aderarea Georgiei la Uniune va fi închis iar procesul înghețat, relatează Radio Liberty. Potrivit acestuia, raportul Comisiei Europene privind extinderea, publicat pe 4 noiembrie, dovedește că, pe parcursul actual al Georgiei, „nu există o cale viabilă către aderare”, așa cum a declarat și vicepreședintele Comisiei Europene, Kaia Kalas. Comisarul pentru extindere, Marta Cosma, a declarat că raportul din noiembrie este cel mai prost raport privind extinderea pe care l-a avut vreodată o țară. „Germania a depus eforturi mari pentru a asigura Georgiei statutul de candidat la UE. Timp de peste treizeci de ani, am avut un parteneriat privilegiat cu Georgia, bazat pe dezvoltarea democrației, dezvoltarea unei economii de piață și sprijinirea dorinței Georgiei de integrare euro-atlantică. Punctul culminant a fost obținerea statutului de candidat, iar după acceptarea acestuia situația s-a deteriorat”, a precizat diplomatul german. Ambasadorul german a amintit unele dintre acțiunilor autorităților de la Tbilisi care au determinat oprirea procesului de aderare: ONG-urile în țara au fost distruse, drepturile demonstranților sunt încălcate permanent, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire nu sunt respectate, partidele politice de opoziție sunt distruse, mulți oameni din societatea civilă sunt închiși, etc. Ambasasorul german a precizat că Georgia, la fel ca Turcia, își păstrează statutul de țară candidată, iar Uniunea Europeană nu își pierde speranța că țara va face pașii necesari pentru aderare în viitor. Pe 31 decembrie 2024 și 24 martie 2025, Germania, la fel ca alte țări occidentale, a impus restricții privind vizele pentru oficialii din cadrul partidului de guvernare „Visul Georgian”. Cea mai adâncă scufundare în apnee din lume: ucraineanca Kateryna Sadurska își doboară propriul record Ucraineanca Kateryna Sadurska a câștigat prestigioasa competiție Blue Element 2025 din Dominica și a stabilit un nou record mondial, relatează RBC-Ucraina. În disciplina de scufundări în apnee cu greutate constantă, fără labe de înot, ea a coborât la 86 de metri, cea mai adâncă scufundare în apnee din lume la această categorie. Acest nou rezultat îi permite Katerynei Sadurska să își îmbunătățească propria performanță din 2024 cu doi metri. Anul trecut, ucraineanca a doborât recordul de trei ori la rând - 80, 82 și 84 de metri. Citeste siDouăzeci și nouă de minute fără respirație! Ce știm de fapt despre limitele corpului omenesc? Acest record a devenit al optulea record din cariera Katerynei Sadurska la această disciplină și al treilea record consecutiv obținut la turneele din Dominica. Începând cu 2023, Sadurska a cucerit progresiv adâncimi din ce în ce mai mari, câștigând 12 metri, de la 74 m acum doi ani la 86 m astăzi. Kateryna Sadurska este din Mykolaiv și are 33 de ani. A practicat înotul artistic, disciplină la care a participat la Jocurile Olimpice din 2016, a fost dublă campioană europeană și a câștigat numeroase medalii la Campionatele Mondiale și Continentale.

Mirare și consternare în presa internațională, după apariția unor detalii legate de planul de pace în 28 de puncte al președintelui Trump pentru încetarea războiului din Ucraina. Și un duș rece pentru Kiev, mai spun comentatorii. După cum observă The New York Times, ”propunerea de înțelegere este similară cu cea prezentată de Rusia în discuțiile din 2022. Moscova a pierdut ulterior aproximativ jumătate din teritoriul pe care îl cucerise în invazia inițială, înainte de a recuceri o parte în lupte sângeroase și prelungite. Kievul afirmă că astfel de concesii ar recompensa agresiunea rusă și ar lăsa Ucraina slabă și vulnerabilă, argumentând că Rusia ar folosi o încetare a luptelor pentru a-și recăpăta puterile pentru o altă invazie în viitor”. „Un duș rece pentru Kiev, pentru că, încă o dată, țara simte că Trump și Putin îi decid viitorul fără ca ea să aibă vreun cuvânt de spus”, notează El País. Administrația Trump „încearcă aceeași abordare pe care a folosit-o pentru a asigura un armistițiu în Gaza”, analizează The Wall Street Journal. Această abordare implică „elaborarea unui plan cu mai multe puncte și apoi presarea părților beligerante să îl accepte”. O sursă din cadrul președinției ucrainene „a fost departe de a fi entuziasmată de acest potențial plan”, menționând că „Washingtonul pare să se îndrepte către un cadru care să respecte cerințele Moscovei”, observă Kyiv Independent. Potrivit cotidianului ucrainean, Kremlinul „și-a înăsprit condițiile maximaliste, văzând situația din ce în ce mai precară de pe front și profitând de consecințele unui vast scandal de corupție care a implicat persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski”. (Sursa: Courrier International) The Daily Telegraph constată că ”rareori a existat un contrast mai evident și mai cinic între cuvintele publice și acțiunile private. Chiar dacă Donald Trump își exprimase exasperarea față de Vladimir Putin și sancționa cele mai mari companii petroliere din Rusia, emisarii ambilor lideri continuau să negocieze viitorul Ucrainei.” (Sursa: Eurotopics). În ceea ce privește garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, acestea rămân vagi, comentează Le Figaro. ”Kievul ar trebui să renunțe la anumite categorii de arme cheie și ar urma să înceteze orice ajutor militar străin, în special din partea Statelor Unite. În plus, nu se așteaptă ca trupe militare străine să fie staționate pe teritoriul ucrainean”. Surse citate de ziarul canadian The Globe &Mail au declarat că Ucraina caută să înțeleagă dacă Trump a susținut personal planul de 28 de puncte în forma sa actuală sau dacă documentul a fost doar un punct de plecare pentru o nouă rundă de negocieri. Potrivit aceluiași ziar, ”vor fi câștiguri cheie pentru Moscova, dacă propunerea ar deveni realitate. Acestea includ transformarea limbii ruse în limbă oficială a Ucrainei și anularea restricțiilor impuse Bisericii Ortodoxe Ruse de la începutul invaziei din februarie 2022”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a început un turneu diplomatic în Europa. Duminică, la Atena, el a semnat un important acord privind furnizarea de gaze. Turneul continuă la Paris și Madrid. Este prima acțiune diplomatică de amploare a președintelui ucrainean după izbucnirea marelui scandal de corupție de la Kiev. Iar Ucraina are nevoie urgentă să-și repare credibilitatea. Ucraina va importa gaze naturale lichefiate din SUA, prin Grecia, pentru a-și acoperi nevoile din această iarnă, transmite Reuters. Acordul a fost parafat în timpul vizitei de duminică la Atena a președintelui Volodimir Zelenski. Acesta a fost primit de premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Ucraina va importa gazele printr-o conductă care traversează Peninsula Balcanică. După cum specifică ziarul belgian Le Soir, Ucraina a fost lovită în ultimele săptămâni de  „cea mai mare campanie de bombardamente împotriva infrastructurii sale de gaze”. Vizita de la Atena a fost primul popas într-un turneu european întreprins de Zelenski, într-un moment dificil, atât pe câmpul de luptă cât și în plan politic. Liderul ucrainean se va afla astăzi la Paris. Președinții Macron și Zelenski vor discuta chestiuni legate de relațiile bilaterale, energie, economie și apărare, potrivit unui comunicat al președinției franceze. Consolidarea apărării aeriene Apoi, Zelenski va călători, marți, în Spania. Potrivit Politico, Zelenski nu a menționat un acord specific cu Madridul, dar a spus într-o postare separată pe X că va purta discuții privind consolidarea apărării aeriene. Vizita vine într-un moment în care Ucraina se străduiește să limiteze pagubele provocate de scandalul de corupție de mare amploare vizând plăți ascunse percepute clienților unor mari companii de stat. În ultimele zile, Kievul a dezvăluit o serie de măsuri pentru a-și liniști aliații. Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de Politico, guvernul de la Kiev dorește să se implice de urgență în curățarea schemelor corupte, deoarece acestea subminează țara în fața atacului continuu al președintelui rus Vladimir Putin. Aceste măsuri au inclus demiterea aproape imediată a miniștrilor justiției, respectiv energiei. În plus, guvernul a anunțat un nou consiliu de supraveghere al operatorului de energie nucleară Energoatom – companie de stat aflată în centrul scandalului. A fost anunțat un audit financiar major al contractelor de achiziții publice de stat. De asemenea, Guvernul a oprit concursul pentru postul de șef al sistemului de transport al gazelor din Ucraina, deoarece unul dintre finaliști a fost prezentat pe interceptările procurorilor ca potențial suspect. Potrivit unui analist ucrainean citat de Politico, astfel de reforme ar putea transforma fiasco-ul reputațional într-o oportunitate de a demonstra că Ucraina dorește într-adevăr să elimine definitiv corupția. Iar Ucraina are nevoie de o asemenea mișcare, cu atât mai mult cu cât europenii se află în căutare de soluții politice și tehnice în vederea acordării unui împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. Cei 27 nu reușesc să se pună de acord asupra folosirii drept garanții a activelor rusești înghețate sau a altor modalități de asigurare a banilor. Iar în această situație, credibilitatea Ucrainei este cu atât mai importantă.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a avut, săptămâna trecută, un schimb de opinii cu membrii Comisiei Agri a Parlamentului European, axat pe teme precum finanțarea agriculturii, strategia privind reînnoirea generațională și simplificarea politicii agricole comune în actualul exercițiu financiar. Europarlamentarii vor să se asigure că agricultura europeană va fi adecvat finanțată prin bugetul PAC după 2027 și că sunt create condiții suficiente pentru atragerea tinerilor în sector. Hansen a spus, în timpul dezbaterii, că așteptările și solicitările Parlamentului European sunt ascultate cu atenție de Comisia Europeană. „Noi luăm părerea dumneavoastră în serios”, a spus el. De asemenea, a asigurat că poziția fermierilor și îngrijorările exprimate de aceștia în timpul vizitelor de lucru, efectuate în statele membre pe parcursul anului, contează în acțiunile Executivului european. Până în prezent, Hansen a vizitat ferme din 25 de state membre și a purtat discuții cu reprezentanții agricultorilor locali, iar până la sfârșitul lunii în curs își propune să ajungă în Ungaria și Slovacia și să finalizeze, astfel, periplul european promis la începutul mandatului. Reforma propusă de Comisia Europeană pentru politica agricolă după 2027 este în dezacord cu majoritatea legiuitorilor de la Bruxelles. Ei se tem că unirea bugetului regional cu cel agricol într-un singur fond gestionat de guvernele naționale va vicia piața unică, dând o lovitură concurenței loiale, și amenință că, dacă acest plan nu se va modifica, vor bloca următorul buget al UE. Întâlnirea programată pentru luni, 10 noiembrie, între președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele Consiliului Uniunii Europene, premierul danez Mette Frederiksen, este privită de presa europeană ca o încercare de detensionare a relațiilor interinstituționale și sunt așteptate concesii din partea Executivului european.   Şapte state UE vor extinderea tarifelor pentru produsele ruseşti. Îngrăşămintele sunt vizate Șapte state din nordul și estul Uniunii Europene, printre care și Germania, cer extinderea tarifelor suplimentare pentru mai multe produse rusești, inclusiv îngrășămintele pe bază de potasiu, și recomandă Comisiei Europene să vină cu o propunere în acest sens. Apelul lansat în 4 noiembrie este susținut de Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia, potrivit publicației Politico. Ambasadorii țărilor membre la Uniunea Europeană au analizat scrisoarea săptămâna trecută și intenționează să prezinte subiectul miniștrilor comerțului la următoarea lor reuniune din 24 noiembrie. Dacă inițiativa câștigă un sprijin mai larg până atunci, scrie Politico, este posibil să fie discutată și cu secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, care a fost invitat la reuniunea de la Bruxelles. Subiectul rămâne însă controversat în Uniune, din cauza intereselor economice diferite. Mai multe țări vor să păstreze accesul la materii prime ieftine pentru industriile lor, cum ar fi fierul și oțelul, produse vizate în apelul celor șapte state; altele susțin că astfel de măsuri se încadrează în politica de sancțiuni. Reamintim că Bruxelles-ul a impus de anul trecut tarife vamale suplimentare pentru exporturile rusești de cereale și din iulie anul curent pentru îngrășămintele pe bază de azot.   Președintele Franței susţine UE-Mercosur, fermierii reacţionează Deschiderea președintelui Franței, Emmanuel Macron, față de acordul UE-Mercosur stârnește indignare în Hexagon, notează euractiv.com. În urma unei întâlniri de săptămâna trecută între președintele francez și omologul său brazilian, Macron a sugerat că Franța ar putea sprijini acordul, cu condiția ca țările blocului sud-american să accepte garanțiile propuse de Uniunea Europeană, iar după discuțiile la care a participat și președinta Comisiei Europene s-a declarat „destul de optimist” cu privire la rezultatul negocierilor. Schimbarea de opinie a lui Emmanuel Macron a declanșat un val de nemulțumiri în mediul agricol francez, dar și printre politicieni, care l-au acuzat fie de „trădare”, fie de „capitulare” în fața Bruxelles-ului. Chiar ministrul francez al agriculturii, Annie Genevard, a reacționat, subliniind că standardele de producție egale rămân o linie roșie și că deși au existat progrese, acestea nu sunt suficiente. Potrivit sursei citate, opoziția din Franța nu va avea însă un impact semnificativ asupra ratificării acordului. Pe fondul tensiunilor globale în creștere, Comisia Europeană și-a propus să diversifice comerțul Uniunii Europene și speră ca acordul cu statele sud-americane să se finalizeze în decembrie, când este programată și ratificarea de către statele membre.   Valoarea producţiei agricole scade pentru al doilea an consecutiv în UE Valoarea producției agricole din Uniunea Europeană s-a redus în 2024 cu 0,9%, față de 2023, până la 532 de miliarde de euro, pe fondul unei ușoare creșteri a volumului producției și al scăderii prețurilor pentru bunuri și servicii agricole. 2024 a fost al doilea an consecutiv de scădere, după vârful din 2022, a anunțat biroul european de statistică vineri, 7 noiembrie. Jumătate din valoarea producției agricole europene a provenit din culturi, puțin peste două cincimi au provenit din sectorul zootehnic și al produselor de origine animală, iar restul a reprezentat aportul serviciilor agricole și activităților secundare. Din cele 27 de state membre, 15 au înregistrat valori mai mari. Rate de creștere ridicate au fost în Irlanda (+8,9%), Croația (+8,8%) și Suedia (+5%), în timp ce scăderi pronunțate s-au consemnat în Franța (-9%), România (-8,5%) și Bulgaria (-8%), menționează Eurostat.  

În cadrul primei sale vizite externe, noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu a transmis joi la București un mesaj de recunoștință pentru sprijinul României în integrarea europeană a Republicii Moldova. Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii, a acordat un interviu în studioul RFI, în care a vorbit despre proiectele în derulare sau în pregătire cu România, care vor transforma în următorii ani frontiera moldo-română într-un șantier care să unească cele două maluri ale Prutului. Temele ediției: - Cum a fost văzută de la București vizita prim-ministrului moldovean, ne spune analistul Radu Magdin, într-un interviu acordat Larisei Bernaschi. - Republica Moldova și România au o relație istorică și culturală deosebit de importantă. Acest lucru este repetat insistent de politicienii de la Chișinău și de la București. Dar există riscul ca relația de frăție să fie distrusă? De ce anume? Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari în Cronica lui Vitalie”. - La Chișinău, Parlamentul a început denunțarea acordului cu Rusia privind funcționarea centrelor culturale rusești. Opoziția pro-rusă a criticat inițiativa guvernării. O corespondență de la Valeria Vițu. - Banca Națională a Moldovei estimează o inflație medie anuală de 7,7%, cu un procent peste intervalul țintă, dar cu prognoze de scădere la 4,3 la sută pentru anul viitor. - Aeroportul Internațional Chișinău va cumpăra de la Lukoil infrastructura pentru depozitarea carburanților de la aeroport. - Poliția anunță percheziții și capturi într-o schemă de contrabandă cu țigări transportate cu trenul Chișinău-București. Știrile zilei: Noul prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu a făcut joi o primă vizită externă, alegând ca destinație Bucureștiul. Săptămâna viitoare, marți, 18 noiembrie, Alexandru Munteanu merge la Bruxelles. Vizitele reflectă prioritățile pe care le are Republica Moldova – relațiile frățești cu România și integrarea în Uniunea Europeană. *** În septembrie, rata anuală a inflaţiei în Republica Moldova a coborât la 6,9%, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru economie şi investiţii, potrivit șefei BNM, Anca Dragu. Potrivit datelor BNM, rata anuală a inflației a scăzut de la 8,2%, cât era în luna iunie, la 6,9%, în luna septembrie 2025. Specialiştii băncii centrale anticipează că inflația va reveni în intervalul țintă, adică sub 6,5% pe an, începând cu primul trimestru al anului 2026. Prognozele BNM estimează o inflație medie anuală de 7,7% pentru acest an și de 4,3% pentru anul viitor. Şefa BNM a atras atenția și asupra faptului că economia începe să revină pe un trend pozitiv, după câțiva ani de declin din cauza impactului războiului din Ucraina asupra economiei Republicii Moldova. Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 1,1% în trimestrul al doilea al acestui an. *** Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat joi că Aeroportul Internațional Chișinău va cumpăra infrastructura pentru depozitarea carburanților de la aeroport, care aparține filialei locale a companiei ruse Lukoil. Termenul limită pentru ca Lukoil să accepte oferta statului este luni, 17 noiembrie, având în vedere că sancțiunile americane intră în vigoare pe 21 noiembrie. Republica Moldova a fost pusă în fața unor dificultăți majore odată cu anunțarea sancțiunilor americane, din cauza cotei mari de piață pe care o deține Lukoil și a faptului că multe instituții ale statului se alimentează cu combustibil de la furnizorul rus. Cea mai dificilă situație este la Aeroportul Chișinău, unde Lukoil este singurul furnizor. Autoritățile moldovene dau însă asigurări ca problema aeroportului va fi depășită odată cu preluarea de către stat a infrastructurii de aprovizionare cu kerosen a avioanelor. *** Un grup criminal organizat, din care fac parte și angajați ai Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, a fost documentat de poliție pentru contrabandă cu țigarete, folosind ruta feroviară Chișinău–București, anunța un comunicat al Poliției. Au fost efectuate percheziții la domiciliile persoanelor vizate, în depoul de locomotive și vagoane din Chișinău, precum și în trenul de pe cursa Chișinău–București. „În urma acțiunilor a fost depistată o cantitate de peste 120 de mii de țigarete, ascunse și pregătite pentru a fi transportate prin contrabandă”, anunță Poliția. *** Republica Moldova va procura manuale de matematică din Estonia, care vor fi traduse și adaptate pentru elevii din clasele I–XII. Achiziția se va face cu suportul Uniunii Europene. Ministrul Educației, Dan Perciun, spune că până în 2027 va fi finalizat și noul curriculum școlar, inspirat din modelul estonian, transmite Radio Moldova. Oficialul recunoaște că sunt discipline la care Republica Moldova, citez, „nu știe încă să facă manuale”, motiv pentru care Ministerul a decis să renunțe la „experimentele locale”. Chișinăul este în proces de revizuire a curriculumului național, iar reforma are scopul „de a transforma educația într-un proces relevant pentru realitatea cotidiană, capabil să dezvolte gândirea critică și creativitatea elevilor”. Ministrul Educației a precizat că vor fi introduse mai multe discipline noi, precum educația financiară, educația pentru societate, educația media și pentru sănătate – domenii tot mai solicitate pe piața muncii și necesare pentru viața de zi cu zi, despre care, spune Dan Perciun, școala „a vorbit prea puțin până acum”. *** Republica Moldova va introduce peste un an, la început de 2027, sistemul de depozit pentru ambalaje, pentru a încuraja reciclarea. Sistemul presupune o garanție de 2 lei moldovenești, sumă echivalentă cu cei 50 de bani cât constituie garanția în România, la cumpărarea băuturilor în ambalaje de plastic, sticlă sau aluminiu, care va putea fi recuperată prin returnarea ulterioară. Autoritățile estimează că noul sistem, care funcționează deja în majoritatea statelor europene, va permite colectarea a 55% din ambalajele de sticlă și 60% din cele din plastic și metal. In doar trei ani, rata de colectare ar urma să atingă şi 80%.

Noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu este la București pentru prima sa vizită externă. Ce semnifică această vizită și care sunt temele de pe agenda relațiilor Chișinău-București, discutăm cu invitata Moldova Zoom de astăzi, președinta asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă. Temele ediției: - Republica Moldova are din aceasta luna Birou al Paralamentului European la Chisinau. La inugurare a participat si presedinte Parlamentului European Roberta Metsola. Despre mesajele transmise în cadrul vizitelor la Chișinău din ultima săptămână a Robertei Metsola și a comisarei pentru extindere Marta Kos, Larisa Bernaschi a discutat cu Tana Foarfa, director Executiv Europuls. Aceasta mai spune că Planul de creștere de 1,9 miliarde euro oferit de UE Republicii Moldova este similar cu PNNR-ul primit de România în 2020. - Un reportaj de la corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, despre bărbații care sparg stereotipul că în educație pot lucra doar femei. - Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, o strategie prin care UE intensifică combaterea ingerințelor străine. - România pledează pentru ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. Știrile zilei: Evenimentul zile este vizita la București a noului prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu. În cursul dimineţii, şeful Guvernului de la Chişinău a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan. Ulterior, el se întâlnește cu preşedinţii Senatului, Mircea Abrudean, şi cu cel al Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, la Parlament. Ceremonia oficială a primirii de către premierul Ilie Bolojan este programată la ora 11:30, la Palatul Victoria. Cei doi prim-miniştri vor avea o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii în plenul celor două delegaţii oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă. În cursul după-amiezii, premierul moldovean va fi primit la Palatul Elisabeta de Custodele Coroanei, Margareta, şi de Principele Radu. Potrivit unui comunicat al Guvernului, Ilie Bolojan şi Alexandru Munteanu vor discuta pe teme şi proiecte de interes comun ale celor două ţări, în contextul geostrategic actual. *** O vizită de lucru la Chișinău au avut ieri președinții Comisiei pentru apărare și siguranță națională și Comisiei pentru politică externă din Senatul României, Nicoleta Pauliuc și Titus Corlățean. Șefa grupului parlamentar majoritar al Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, a declarat într-o postare pe Facebook că „România promovează cauza Republicii Moldova în toate capitalele europene. Cu această susținere fermă vocea Chișinăului este auzită, iar drumul către UE este mai ușor”.  Întâlnirile de la Chișinău au vizat aprofundarea cooperării în domenii cheie pentru securitatea și stabilitatea Republicii Moldova, precum parcursul european, energia, infrastructura, securitatea cibernetică, notează un comunicat al Ministerului de Externe moldovean. *** Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, un set de măsuri concrete pentru capacitarea, protejarea și promovarea unor democrații puternice și reziliente în întreaga Uniune Europeană. Totodată, a fost lansată și Strategia UE pentru societatea civilă, care urmărește o implicare mai puternică și protecția organizațiilor societății civile. „Aceasta este puterea Europei și trebuie să ne sporim capacitatea colectivă de a o proteja în orice moment”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite MOLDPRES. Prin intermediul Scutului european pentru democrație, Comisia Europeană își va intensifica eforturile de combatere a manipulării informațiilor și ingerințelor străine. Reprezentanțele și delegațiile UE din străinătate vor fi consolidate, iar parteneriatele vor fi mobilizate pentru a răspunde acțiunilor externe de manipulare a informațiilor și dezinformare. *** Premierul român Ilie Bolojan a declarat la o întâlnire cu ambasadorii UE că România își dorește ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. „Este nevoie de soluții astfel încât Republica Moldova, dar și Ucraina, să deschidă, cât mai curând posibil, clusterele din cadrul negocierilor de aderare la UE”, a declarat Bolojan, în contextul lansării Pachetului de Extindere 2025 de către Comisia Europeană.

Uniunea Europeană a prezentat Armeniei un plan de acțiune pentru liberalizarea vizelor care conține o foaie de parcurs a reformelor pe care țara trebuie să le implementeze pentru a garanta călătorii fără vize pentru cetățenii săi în statele membre ale UE, relatează site-ul de știri Hetq. Pe 5 noiembrie, ministrul armean de interne, Arpine Sargsyan, s-a întâlnit cu Johannes Luchner, director general adjunct pentru migrație și afaceri interne la Comisia Europeană. În timpul întâlnirii, au fost discutate principalele puncte ale planului de acțiune. Arpine Sargsyan a subliniat că Armenia se angajează să implementeze reformele necesare pentru a garanta cetățenilor săi posibilitatea de a călători mai ușor în Uniunea Europeană. Potrivit lui liberalizarea vizelor în Armenia este un pas important în parteneriatul cu UE, menit să consolideze încrederea reciprocă și cooperarea. În prezent, Republica Armenia este singura țară cu care Uniunea Europeană desfășoară un proces de liberalizare a vizelor. Kazahstanul închide 130 de platforme de criptomonede Kazahstanul și-a intensificat lupta împotriva criminalității financiare prin închiderea a 130 de platforme de criptomonede legate de spălarea banilor și a confiscat active digitale în valoare de 16,7 milioane de dolari (14,4 milioane de euro), a raportat Agenția de Supraveghere Financiară Kazahă (AFM).Potrivit AFM, aceste platforme bancare din umbră au fost utilizate de grupuri criminale din Kazahstan, Rusia, Ucraina și Moldova pentru a spăla venituri din traficul de droguri și frauda online.Agenția a descris o schemă în mai mulți pași: traficanții și infractorii cibernetici își transferau profiturile în monedă fiduciară sau criptomonedă, în portofele de schimb valutar, unde fondurile erau convertite și mutate printr-o serie de tranzacții pentru a le ascunde originea.Agenția a declarat că aceste schimburi ilicite acționau ca spălări de bani făcute de profesioniști, care colectau și transferau venituri din infracțiuni în străinătate. Se bazau pe conturi bancare și portofele aparținând unor oameni de paie. Conform legislației kazahe, sunt autorizate să funcționeze doar platformele licențiate de Autoritatea pentru Servicii Financiare din Astana (AFSA) și integrate în sistemul bancar național.Până în prezent, 27 de Furnizori de Servicii de Active Digitale (DASP), inclusiv 12 burse de criptomonede, sunt autorizați să opereze în Kazahstan. Toți sunt supuși unor obligații continue de supraveghere financiară și conformitate privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.AFM a descoperit, de asemenea, 81 de grupuri clandestine specializate în convertirea fondurilor ilicite în numerar, pentru un total de tranzacții care depășesc 38,5 milioane EUR. Pentru a remedia acest lucru, AFM și Banca Națională a Kazahstanului introduc noi măsuri de securitate: depozitele în numerar care depășesc 500.000 de tenge (aproximativ 800 EUR) vor necesita acum un număr de identificare personal. Se are în vedere verificarea biometrică prin recunoaștere facială sau amprentare.Kazahstanul își propune să reducă ponderea economiei subterane la 15% din PIB până la sfârșitul anului, deoarece autoritățile își consolidează controlul asupra unui sistem financiar aflat în rapidă digitalizare. 

Guvernul de la Chișinău caută soluții pentru criza generată de cota mare pe piața moldovenească a companiei rusești Lukoil, ajunsă sub sancțiunile americane. Vicepremierul pentru infrastructură, Vladimir Bolea, a dat asigurări să aeroportul internațional Chișinău nu va rămâne fără combustibil, chiar dacă Lukoil este singurul furnizor pentru aeroport. „Căutăm soluții pe trei paliere distincte: rețeaua de benzinării, infrastructura de depozitare en-gros și, cu prioritate, infrastructura vitală de pe teritoriul aeroportului pentru a asigura stabilitatea pieței și securitatea energetică a țării”, spune Vladimir Bolea. Temele ediției: - Închiderea Centrului cultural rus din R.Moldova, prima decizie a noului Guvern de la Chișinău. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie cu ministrul Culturii, Cristian Jardan. - Cum și dacă poate deveni România refugiu pentru cetățenii moldoveni. Cronica semnată de jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Cum funcționează programul de stagii în instituțiile publice, care oferă tinerilor poziții în Guvernul, Parlamentul și Președinția Republicii Moldova. După trei luni, cei mai buni au posibilitatea să se angajeze fără concurs. Un reportaj de Ecaterina Tanasiiciuc. - Tensiunile religioase din nordul Moldovei ajung din nou în instanță. Șase locuitori din Grinăuți, raionul Rîșcani, au fost trimiși în judecată, acuzați că l-au agresat pe preotul care a decis trecerea bisericii din sat la Mitropolia Basarabiei. Un reportaj de Denis Chirtoca și Cătălin Volconovici. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe astăzi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova - Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic, bloc care a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Există suspiciuni că acesta ar fi primit finanțare ilegală din Rusia. - Comisia pentru politică externă din noul parlament suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei - Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate actele de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Știrile zilei: Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu a avut miercuri dimineața prima ședință după învestire, iar primul punct pe agendă a fost denunțarea Acordului cu Guvernul Federației Ruse privind funcționarea Centrului Cultural rus în R.Moldova. Înainte de ședință, noul premier a anunțat primele sale vizite externe – prima va fi la București, iar detaliile vizitei sunt acum în pregătire. A doua vizită va fi la Bruxelles, a anunțat Alexandru Munteanu, fără să dea datele concrete pentru care se pregătesc aceste vizite. *** Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe joi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova. Aceasta va susține vineri un discurs în plenul legislativului moldovean, cu ocazia constituirii noii componențe, pro-europene, a Parlamentului. Roberta Metsola se va întâlni cu oficialii moldoveni și va participa la o întâlnire cu tinerii la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic și a Partidului Inima Moldovei, bloc care s-a plasat pe locul doi la parlamentare și a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Potrivit Comisiei electorale, controlul se va desfășura până pe 31 martie 2026 și se va încheia cu întocmirea unor rapoarte pentru fiecare formațiune politică. Autoritățile moldovene au suspiciuni rezonabilă că formațiunile din Blocul Patriotic ar fi primit finanțări netransparente din Federația Rusă, ceea ce a influențat campania electorală și rezultatul alegerilor. *** Comisia pentru politică externă din noul parlament de la Chișinău suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, transmite IPN. Anunțul a fost făcut de președinta comisiei, Doina Gherman, care a subliniat că decizia reflectă angajamentul Republicii Moldova față de valorile democrației și respectarea suveranității statelor. „Credem cu tărie în necesitatea menținerii grupurilor de prietenie cu statele care respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a țării, precum și demnitatea umană și libertatea”, a declarat Doina Gherman. *** Poliția anunțat despre o captură record de arme și muniții, în timpul unei operațiuni ce viza un caz de șantaj. Potrivit anchetei, în timpul perchezițiilor au fost descoperite și ridicate 16 arme de foc, inclusiv mitraliere și puști, dar și arme cu lunetă, aproximativ zece mii de cartușe, 5 grenade și 2 aruncătoare, camuflate și ascunse în perete. De asemenea, au fost ridicate 3 pașapoarte cu aceeași fotografie, dar identități diferite, și alte obiecte interzise. Urmare a probelor acumulate patru persoane au fost reținute pentru a stabili circumstanțele și proveniența armamentului. Armele și munițiile capturate la Chișinău urmau să fie folosite pentru destabilizări în Republica Moldova, declară ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. Nu este clar în acest moment cum a ajuns arsenalul la Chișinău. „Mecanismele pot fi diferite. Ele pot intra în țară și din Ucraina, dar avem și situații când ele ajung din țări ale Uniunii Europene. Totodată, avem și situații când și regiunea din stânga Nistrului este folosită în acest sens”, a subliniat ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. *** Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate serviciile de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Noul sistem „Acte de stare civilă” al Agenției Servicii Publice (ASP) va permite înregistrarea nașterilor, căsătoriilor, divorțurilor sau schimbarea numelui direct de pe calculator sau telefon, cu semnătură electronică. Potrivit unui comunicat al ASP, actele eliberate în format digital vor avea aceeași valoare juridică precum documentele tipărite și vor putea fi recepționate în MCabinetul personal al cetățeanului sau livrate prin sistemul MDelivery. Modernizarea sistemului va aduce mai multă comoditate și transparență, reducând timpul de așteptare și eliminând necesitatea prezentării documentelor pe suport de hârtie, notează instituția.

Certurile și împăcările sunt parte naturală a oricărei relații de cuplu. Conflictul nu este ceva neapărat negativ, este sănătos și necesar. Însă, când apare conflictul, un partener vrea conexiune, în timp ce altul vrea distanță, unul vrea să vorbească, celălat se închide și mai tare. Cum să ne certăm constructiv și cum să ne împăcăm în cuplu, am aflat de la Bianca Pescaru, psiholog clinician și psihoterapeut cognitv comportamental, invitata emisiunii Sănătatea FM. "Conflictul face parte din viață, conflictul nu este ceva neapărat negativ. Și asta, în pofida convingerii pe care mulți oameni o au, care cred că conflictul este ceva negativ și ceva distructiv. Însă conflictul la nivel de verbalizare, de comunicare, fără agresivitate verbală, fără agresivitate fizică, debate-ul de opinii și de perspective este un lucru care face parte din viață. Este un lucru firesc, pentru că se întâlnesc două perspective.", spune Bianca Pescaru,  psiholog clinician, psihoterapeut cognitv comportamental, cu multiple specializări și formări în CBT, Schema Therapy, Compassion Focused Therapy, Analiză tranzacțională și Coaching sistemic. Este absolut sănătos și necesar să existe conflicte în cuplu, deoarece sunt o oportunitate de creștere pentru noi ca ființe umane dar și pentru cuplu.  Bianca Pescaru explică de ce:  "Dacă noi n-am avea conflicte, n-am afla cum se simte celălalt, cum gândește celălalt, care este realitatea sa, cum se văd lucrurile din papucii săi, așa cum spunem noi.  Și atunci aceste diferențe de opinie sau aceste verbalizări, care fac parte din cadrul unui conflict, ne ajută să îl înțelegem pe celălalt, îl ajută și pe celălalt să ne înțeleagă pe noi și în felul acesta cuplul crește, prin  aceste conflicte noi. Noi ne repliem în urma conflictelor și mergem la următorul nivel.".   În timpul unui conflict, ar fi util să evităm negativitatea sub orice formă, să nu aducem injurii, să nu aducem jigniri, să nu etichetăm persoana cealaltă, explică Bianca Pescaru.  "De la "ești un prost, un tâmpit", tot felul de etichetări de genul ăsta, "din cauza ta, din vina ta, datorită ție, pentru că tu ai făcut sau n-ai făcut". Deci aruncarea cumva a responsabilității doar în cârca celuilalt, arătatul cu degetul și jignirile și etichetările sub diverse diverse forme. În cadrul unui conflict, din păcate, se activează, așa cum spuneam, părțile astea imature din interiorul partenerilor și atunci ajung să se certe copilul furios din interiorul unuia cu copilul furios din interiorul celuilalt. Și într-o luptă, fiecare începe să atace. Ce facem? În general, încercăm să atacăm, încercăm să ne apărăm prin forma aceasta de atac și de luptă. Lucruri care evident că nu ajută și escaladează și mai mult conflictul și îl fac pe celălalt să se enerveze, poate și mai tare, sau să se retragă sau să fugă din situația respectivă,  să intre în acea evitare de care povesteam, și asta duce la foarte multă suferință pentru pentru ambii parteneri.", mai spune psihologul. Potrivit acesteia, fiecare persoană are un stil de atașament care determină determină modul în care reacționezăm.  În general, ne caracterizează foarte mult modul în care noi relaționăm și modul în care ne comportăm. Și, evident, tot acest stil de atașament ne conduce foarte mult și reacțiile în cadrul unui conflict sau post-conflict.  Există trei stiluri de atașament. Explică Bianca Pescaru:  1. Stilul de atașament anxios- oamenii care au acest stil de atașament sunt persoanele care într-adevăr sunt mai comunicative, sunt mai vorbărețe și care, în cadrul unui conflict sau post-conflict, simt nevoia de de ventilare, simt nevoia să vorbească. Anxietatea din interior nu-i face să poată să stea liniștiți, nu-și gestionează bine propriul tumult emoțional. Și atunci acest coping de a vorbi despre..., îi ajută foarte mult să se liniștească. 2. Stilul de atașament evitant- persoanele care au acest stil de atașament sunt persoanele care de obicei sunt mai introverte, necomunicative, care vorbesc mai puțin, care evită foarte mult confruntarea, evită foarte mult comunicarea și mai ales în cadrul conflictului sau post-conflict sunt persoanele care se retrag, simt nevoia să se retragă, simt nevoia să fugă de interacțiunea cu celălalt, fug de propriile emoții, se duc în tot felul de ieșiri, de activități care să îi țină departe de a intra în contact cu acest tumult emoțional. 3. Stilul de atașament securizant- pe care foarte puține persoane, ca și număr, îl au într-un mod natural, așa, din parcursul lor prin viață, să zic. Studiile ne arată că majoritatea oamenilor, tocmai datorită acestui istoric de viață, au stiluri de atașament anxios sau evitant . În schimb, foarte multe persoane care merg în terapie și care fac un proces terapeutic complet ajung să își dezvolte și să schimbe acest stil de atașament într-unul securizant, care este modul de comportament adult din punct de vedere psihologic, de comunicare, de gândire, de a simți și de a se comporta.", mai spune psihoterapeutul Bianca Pescaru, care continuă:  "În istoria noastră de copii, cu toții am avut povești care n-au fost neapărat ceea ce ar fi trebuit să fie. Cu toții am suferit când am fost copii, am fost răniți în acel mediu în care am trăit, am trăit niște evenimente adverse și lucrurile acestea și-au pus amprenta într-un mod definitoriu asupra noastră ca ființe umane. Și, în funcție de istoriile de viață pe care noi le-am trăit, fiecare dintre noi am proiectat în psihicul nostru un IMAGO, spunem noi, specialiștii, adică un șablon al familiarului pentru creierul nostru. Și fiecare dintre noi avem acest IMAGO vis-a-vis de un partener. Ce căutăm noi la un partener de cuplu și când ajungem să ne îndrăgostim, practic, noi găsim acest IMAGO, găsim în partenerul nostru acest șablon care conține, evident, foarte multe informații, majoritatea sunt în mintea noastră inconștientă. Și, ce se întâmplă în relațiile de cuplu în general, asta este lucrul care se întâmplă cel mai adesea într-un mod inconștient, evident, proiectăm în partenerul nostru lucrurile neîmplinite, nevoile neîmplinite pe care le-am avut în istoria noastră de copii, deci așteptările. Avem niște așteptări, evident nerealiste. Și avem aceste așteptări ca partenerul nostru să fie părintele ideal pe care nu l-am avut în propria noastră copilărie.", explică psiholog Bianca Pescaru.  Partenerul nostru nu este părintele nostru, punctează psihologul. "Deci noi, în mod sănătos, suntem niște adulți care ar trebui să știm să avem grijă de propriile noastre nevoi, în primul rând noi, și apoi să avem niște pretenții de la partenerul nostru. Însă, adesea, relaționăm în relația de cuplu cu părțile imature din ființa noastră. Noi avem mai multe subidentități, avem părțile astea de copil interior, părțile copilului care am fost cândva. Și atunci, ne simțim într-un mod familiar, așa cum ne-am simțit în copilărie, în anumite momente, la anumite triggere,  la anumite situații și, evident, începe această dinamică care este nesănătoasă și imatură. Pe de altă parte, partenerul nostru de cuplu este și el o persoană care nu este o persoană perfectă, este o persoană care are propriile istorii de viață și propriile răni, propriile umbre, așa cum spunem noi în psihologie, drept urmare, nu poate să ne satisfacă tot timpul dorințele. În cadrul cuplului"., mai spune Bianca Pescaru.

La Chișinău astăzi este învestit noul Guvern condus de economistul Alexandru Munteanu. Se întâmplă la exact o săptămână de la desemnarea candidatului. Noua echipă și programul de guvernare este analizat de invitatul de astăzi la Moldova Zoom, analistul politic de la Chișinău, Nicolae Negru. „Programul guvernului Munteanu seamănă cu programul electoral al Partidului Acțiune și Solidaritate, este unul ambițios. Ținta, anul 2028, pentru ca să încheiem procesul de integrare europeană, să ne facem temele sau să stimulăm investiții de aproape 4 miliarde euro – o sarcină foarte ambițioasă în condițiile în care războiul din Ucraina continuă”, spune Nicolae Negru, în interviul realizat de Valeria Vițu.  Teme ediției: - De ce a deveni Franța de ceva vreme noua țintă a propagandei și dezinformării rusești. O relatare semnată de Liliana Barbăroșie și un interviu cu experta comunității WatchDog de la Chișinău, Tatiana Cojocari. - În regiunea transnistreană au fost comemorate Victimele Reprimărilor Politice din perioada sovietică. Numai că așa-zisele autorități de la Tiraspol nu au spus că torționarii au fost comuniștii, bolșevicii care au omorât mii de oameni. Despre această situație inedită ne vorbește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - În nordul Republicii Moldova, apa este o mare problemă, iar o nouă stație de tratare a apei, finanțată de UE, vine să schimbe situația. Un reportaj de la Cătălin Volconovici. - Armonizarea legislației naționale la normele europene va reprezenta o prioritate esențială pentru legislativ în următoarele luni. - Ucraina intenționează să reia, în luna noiembrie, importurile de gaze naturale din Grecia prin conducta Transbalcanică care trece prin România și Republica Moldova. - Au fost deschise înscrierile pentru programul DiscoverEU, care oferă posibilitatea tinerilor de 18 ani care au cetățenia unui stat european de a călători gratuit în Europa. Știrile zilei: Premierul desemnat Alexandru Munteanu merge în Parlament, împreună cu echipa guvernamentală, pentru a prezenta programul de activitate și a cere votul de încredere. Alexandru Munteanu își va prezenta programul intitulat „UE, pace, dezvoltare”, care stabilește principalele direcții de acțiune ale viitorului executiv. Documentul prevede finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, pregătind astfel țara pentru integrarea deplină. În plan economic, Guvernul mizează pe valorificarea Planului de creștere finanțat de UE în valoare de 1,9 miliarde de euro, destinat stimulării dezvoltării și consolidării rezilienței economice. Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare, are o majoritate confortabilă în Legislativ, motiv pentru care nu va avea probleme în a vota noul executiv. În baza votului de încredere, președintele țării numește oficial Guvernul, iar noul executiv își preia atribuțiile din ziua depunerii jurământului în fața șefului statului. Prima ședință a noului Guvern ar putea avea loc miercurea viitoare. *** Armonizarea legislației naționale la normele europene va reprezenta o prioritate esențială pentru legislativ în următoarele luni, declară vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman. Acesta sune că imediat după învestirea Guvernului Munteanu, Parlamentul își va concentra activitatea pe două direcții majore: rectificarea bugetară și continuarea agendei europene. *** În această dimineață, președinta Maia Sandu l-a numit pe fostul ministru de externe Nicu Popescu în funcția de emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice. În noua sa poziție, Nicu Popescu va avea sarcina de a consolida sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, de a avansa dimensiunea politică a procesului de aderare și de a dezvolta relațiile cu partenerii strategici ai țării pentru consolidarea păcii și securității, în strânsă cooperare cu Președintele Republicii, Guvernul și Parlamentul, anunță un comunicat al Președinției. *** Ucraina intenționează să reia, în luna noiembrie, importurile de gaze naturale din Grecia prin conducta Transbalcanică, după intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice naționale, a anunțat joi firma de consultanță ExPro, citată de Reuters. Conducta care trece prin România și Republica Moldova. Potrivit estimărilor, 55% din producția internă de gaze a Ucrainei a fost afectată de bombardamentele din luna octombrie, determinând autoritățile de la Kiev să caute surse externe suplimentare de aproximativ 4 miliarde de metri cubi pentru a asigura alimentarea populației în sezonul rece, scrie News.ro. Până de curând, ruta transbalcanică nu era competitivă din cauza costurilor ridicate de tranzit prin cele patru țări traversate. Ministrul energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, a declarat recent la RFI că România și Republica Moldova au redus acum o săptămână cu 50 la sută taxele de tranzit prin conducta transbalcanică pentru a susține Ucraina să-și asigure necesarul de gaze. *** Până pe 13 noiembrie, tinerii de 18 ani care au cetățenia unui stat european se pot înscrie în programul DiscoverEU, care oferă posibilitatea de a călători gratuit în Europa, transmite IPN. Programul, inclus în bugetul Uniunii Europene din anul 2018, le oferă tinerilor europeni – inclusiv celor din Republica Moldova care dețin și cetățenia României sau a unui alt stat european – șansa de a descoperi cultura și istoria continentului. Timp de 7 ani, peste 390 de mii de tineri din toată Europa, dintre care peste 15 mii din România, au beneficiat de călătorii și experiențe deosebite prin DiscoverEU.

Presa internațională a reacționat imediat la aflarea veștii că Statele Unite își vor reduce o parte din trupele desfășurate pe flancul estic al Europei. România este afectată direct de această decizie, observă comentatorii. Ei amintesc faptul că administrația Trump a invocat în mai multe rânduri că își va muta atenția principală din Europa în Pacific. Trump a promis-o. Statele Unite își vor reduce treptat prezența militară în Europa, care a crescut semnificativ de la invazia Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie 2022, sintetizează Le Figaro.  BBC transmite că ”de la preluarea mandatului, în ianuarie, președintele american Donald Trump nu și-a ascuns dorința de a muta accentul angajamentului militar american de la Europa la regiunea indo-pacifică. El a îndemnat în repetate rânduri membrii europeni ai NATO să își asume o mai mare responsabilitate pentru apărarea continentului. Citeste siCongresul SUA se opune deciziei Pentagonului de retragere a trupelor americane din România Însă anunțul retragerii trupelor americane din România va fi îngrijorător pentru țările est-europene, multe dintre ele considerând că au motive să se teamă de un atac rusesc în viitor. Decizia a venit după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, în cel mai grav incident de acest fel de la începutul războiului în februarie 2022. Câteva zile mai târziu, România a raportat că o dronă rusească i-a încălcat spațiul aerian, iar Estonia a declarat că avioanele de război rusești i-au încălcat și ele spațiul aerian”. Colonelul în retragere al armatei americane, Richard Williams, a declarat că nu există motive tactice clare pentru retragerea elementelor unei brigăzi NATO din România, potrivit Kyiv Post. Ziarul ucrainean reamintește, de asemenea, că președintele american Donald Trump l-a asigurat pe președintele Poloniei, Karol Nawrocki, că nivelurile trupelor americane din Polonia nu vor fi reduse, un mesaj care „într-o oarecare măsură” a liniștit Varșovia. Citeste siSUA retrage trupe militare din România | Decizia vulnerabilizează continentul european (Analist) Potrivit Associated Press, ”între 80.000 și100.000 de soldați americani sunt de obicei prezenți pe teritoriul european, în funcție de activități și exerciții. Aliații NATO și-au exprimat îngrijorarea că administrația Trump ar putea reduce drastic numărul acestora și ar putea lăsa un vid de securitate, pe măsură ce țările europene se confruntă cu o Rusie din ce în ce mai agresivă. The Irish News citează un oficial NATO care a spus că „ajustările la postura forțelor americane nu sunt neobișnuite”. Potrivit acestuia, chiar și cu această nouă ajustare, despre care NATO a fost informată în prealabil, „postura forțelor americane în Europa rămâne mai mare decât a fost în ultimii ani, cu mult mai multe forțe americane pe continent decât înainte de 2022”. Oficialul a minimalizat orice îngrijorări legate de securitate, spunând că NATO își păstrează capacitatea robustă de descurajare și apărare”. AFP a discutat cu George Scutaru, fost consilier pe probleme de securitate națională al președintelui României, care vede „un semnal prost transmis Rusiei” în ceea ce privește regiunea Mării Negre. „Rusia ar putea considera că Marea Neagră nu este atât de importantă pentru interesele americane în Europa”, a declarat el, adăugând că Rusia ar putea fi „încurajată să exercite mai multă presiune, în special asupra României, folosind drone și incursiuni în spațiul său aerian”.

Papa Leon va vizita Turcia între 27 și 30 noiembrie, după care se va afla în Liban între 30 noiembrie și 2 decembrie. Aceasta este prima sa călătorie în afara Italiei. Prin această vizită, Papa dorește să lanseze un apel de pace în întreaga regiune. Una dintre opririle sale va fi la bazilica de lângă lacul Iznik, în regiunea Bursa, unde a avut loc Primul Conciliu de la Niceea, relatează bianet.org. Primul Conciliu de la Niceea, ținut în anul 325, este primul conciliu ecumenic al Bisericii Creștine, care a pus bazele dogmatice și canonice ale creștinismului, definind dogmele religioase ca răspuns la provocarea reprezentată de erezia arianistă. Această bazilică a fost descoperită acum 11 ani. Este situată la aproximativ 20 de metri de malul lacului, și este acum sub apă, la o adâncime de 1,5 până la 2 metri. În ultimii ani, acolo au fost efectuate săpături arheologice, sprijinite și de Ministerul Turismului din Ankara. Acum, înainte de vizita Papei, au loc și lucrări de amenajare a zonei. Potrivit șefului lucrărilor, Mustafa Șahin, „biserica poate deveni un loc de pelerinaj și un centru de interes pentru turismul religios, rămânând pe harta turistică a Turciei și după vizita Înaltului Pontif.” Un partid de opoziție din Bulgaria alertează Statele Unite că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile Magnitsky impuse împotriva saPartidul de opoziție reformist „Da, Bulgaria” a alertat guvernul Statelor Unite cu privire la faptul că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile impuse împotriva sa de Washington în temeiul Legii Magnitsky. Potrivit partidului, Peevski folosește un cont în dolari la Banca Municipală din Sofia, relatează secțiunea bulgară a postului Radio Europa Liberă.Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021. Conform sancțiunilor, băncile nu ar trebui să-i permită să opereze cu dolari, deoarece acest lucru ar putea duce la sancțiuni și împotriva lor.Sesizarea a fost depusă la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), care face parte din Departamentul Trezoreriei SUA. „Declarația lui Peevski indică faptul că deține un cont în dolari, ceea ce înseamnă că banca unde este deschis contul trebuie să aibă legături cu o bancă americană”, a declarat un reprezentant al partidului „Da, Bulgaria”. Potrivit acestuia, banca americană nu ar fi fost informată în mod corespunzător că oligarhul sancționat este deservit de Banca Municipală.Mai mult, Peevski declară și venituri din dividende, iar plata acestora reprezintă o altă încălcare a sancțiunilor.Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021, motivul invocat de Washington fiind acela că oligarhul „a participat în mod regulat la acte de corupție, folosind traficul de influență și mita pentru a se proteja de controlul public și pentru a exercita controlul asupra instituțiilor și sectoarelor cheie ale societății bulgare”. În 2022, el a fost sancționat și de Regatul Unit, pe baza acelorași argumente.Peevski este considerat cel mai puternic om pe scena politică din Bulgaria, controlând nu doar sistemul judiciar bulgar și serviciile secrete, ci și executivul de la Sofia. După cea de-a doua alegere a lui Donald Trump ca președinte, Peevski s-a prezentat ca un admirator al noului lider american și, în dorința de a intra în grațiile mișcării MAGA, pentru a fi absolvit de sancțiuni, a elaborat liste cu presupuși „sorosiști” și a propus formarea unei comisiei parlamentare care să-i investigheze. 

Retragerea parțială a trupelor americane din România a stârnit reacții mixte la București și interes în toată regiunea. În timp ce în capitala României se discută intens dacă această decizie slăbește poziția țării în fața Rusiei, la Chișinău tonul este mai calm. Experții spun că nu este vorba despre o retragere propriu-zisă, ci despre o reașezare strategică a prezenței americane în Europa de Est, relatează de la Chișinău Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la Forumul Păcii de la Paris, în care a plecat pentru un scut european al democrației, spunând că libertatea de exprimare este pentru oameni reali, nu pentru armate de boți, iar platformele de socializare trebuie să respecte legea. Maia Sandu a pledat și pentru extinderea UE. O relatare semnată de Valeria Vițu. - Rusia caută peste tot naziști și acuză România de ocuparea Republicii Moldova, spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari. - Moscova va folosi toate pârghiile pentru a destabiliza Republica Moldova prin intermediul regiunii transnistrene. Fără influența Rusiei, regiunea separatistă Transnistria ar putea fi reintegrată de Republica Moldova în 5-7 ani, cu sprijinul partenerilor occidentali, declară la RFI analistul politic de la Chișinău Alexandru Slusari, invitatul de astăzi la Moldova Zoom. - Un birou al Parlamentului European va fi inaugurat, pe 7 noiembrie, la Chișinău, în prezența președintei PE, Roberta Metsola. - Republica Moldova a fost ținta unor atacuri cibernetice masive în ziua alegerilor parlamentare și a fost ajutată să facă față de compania americană Cloudflare. - Două rachete rusești ar fi survolat spațiul aerian al Republicii Moldova noaptea trecută, în cadrul aracului masiv al Rusiei asupra Ucrainei, scrie TV8. Știrile zilei: Un birou al Parlamentului European va fi inaugurat, pe 7 noiembrie, la Chișinău, în prezența președintei PE, Roberta Metsola, care va efectua o vizită în R.Moldova și va ține și un discurs în plenul nou-alesului legislativ. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele PE, Victor Negrescu, în cadrul primei vizite la Chișinău a unui oficial european după alegerea noului Parlament. *** Sistemul energetic din Ucraina a fost supus unui atac masiv cu rachete și drone rusește în timpul nopții de 29 spre 30 octombrie. TV8 scrie că, potrivit hărții atacului, două rachete ar fi survolat și nordul Republicii Moldova. Totuși, autoritățile de la Chișinău au precizat că nu au fost detectate survolări ale spațiului aerian. În rezultatul atacului, în „majoritatea regiunilor Ucrainei” au fost impuse pene de curent de urgență. *** Cloudflare, o companie americană specializată în servicii de securitate cibernetică, a confirmat că actori rău-voitori au vizat site-ul Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova în timpul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, printr-un atac sofisticat, în valuri sincronizate strategic. Site-ul Comisiei Electorale a fost lovit de aproape 900 de milioane de cereri în doar 12 ore, scrie News.ro. Guvernul Republicii Moldova, care a avut semnale cu mult timp înainte că se pregăteşte o interferenţă rusească masivă în alegeri, inclusiv prin atacuri cibernetice, a apelat la serviciile recunoscute ale Cloudflare, companie cu sediul la San Francisco. „Am putut oferi această expertiză CEC şi, în mai puţin de o săptămână, am integrat multe dintre site-urile lor electorale şi am implementat rapid strategii de atenuare pentru a-i ajuta să se pregătească pentru ziua alegerilor”, anunţă compania americană. *** Poliția și procurorii au desfășurat percheziții în mai multe locații din Republica Moldova privind activitatea de mercenariat a unor cetățeni moldoveni în Ucraina și alte state. Potrivit unui comunicat al Procuraturii, operațiunea s-a desfășurat în cooperare cu autoritățile din Ucraina și cu agenția Europol. Urmare a investigațiilor, oamenii legii au obținut probe care arată că suspecții s-ar fi înrolat în formațiuni paramilitare ilegale, de tipul «Wagner» și altele similare, atât în Ucraina, cât și în alte state. Contra unor sume de bani, aceștia ar fi participat în calitate de combatanți la diverse conflicte armate, inclusiv la războiul din Ucraina”, precizează comunicatul Procuraturii. *** Mașinile implicate în accidente rutiere vor transmite automat un apel la Serviciul 112, prin care va anunța locația și gravitatea. Acțiunea va fi posibilă în urma implementării proiectului Next Generation eCall, finanțat de Uniunea Europeană, informează MOLDPRES. Sistemul va conecta Republica Moldova la rețeaua europeană modernă de răspuns la urgențe.

„Ruşine”, „Trădătorule”, „Mergi în Ucraina”, „Eşti cel mai slab preşedinte”. Asa a fost intampinat presedintele Nicusor Dan la Iasi unde a participat la o ceremonie festiva. Potrivit agendei oficiale, seful statului are în program întâlniri separate cu cei doi lideri liberali trimiși în judecată în mai multe dosare de corupției – primarul Mihai Chirica și președintele Consiliului Județean, Costel Alexe.      Vor primi locatarii din Rahova locuințele în sistem de proprietate sau de chirie? Primaria Capitalei si guvernul continua sa aiba opinii diferite in ce priveste apartamentele distruse de explozie in cartierul Rahova. Municipalitatea vrea sa le reconstruiasca si sa le doneze locatarilor in timp ce executivul spune ca nu exista cadrul legal ca sa le ofere gratis. Deocamdata, Primăria va lua măsuri pentru punerea în siguranţă a imobilului şi pentru expertizarea acestuia. Donald Trump își schimbă abordarea- anulează summitul de la Budapesta cu Putin şi sancţionează gigantii energetici ruși Rosneft si Lukoil Ramane de vazut daca aceasta miscare va fi de natura sa determine Moscova sa poarte noi negocieri. Deocamdata, Kremlinul face dinn nou o demonstratie de forta si organizeaza exercitii militare. În momentele cheie ale războiului, Putin are obiceiul de a reaminti puterea nucleară a Rusiei ca avertisment pentru Kiev şi aliaţii săi occidentali. Alexandru Munteanu a fost desemnat candidat la funcția de premier al Republicii Moldova El are termen de 15 zile pentru formarea guvernului si a declarat că noul cabinet va păstra probabil mulți dintre miniștrii guvernului anterior.

Presa internațională analizează eficacitatea noilor sancțiuni impuse de Statele Unite companiilor petroliere rusești. Casa Albă încearcă să priveze „mașina de război a Kremlinului” de venituri pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor, spun comentatorii. Există însă și semne de întrebare. Washingtonul tocmai a transmis Moscovei „un semnal clar că răbdarea lui Trump față de Putin se epuizează”, rezumă The Wall Street Journal. ”Kremlinul se luptă deja să finanțeze guvernarea și armata, astfel că sencțiunile vor afecta capacitatea Rusiei de a continua războiul și ar putea fi un factor determinant în împingerea lui Putin la masa negocierilor”. Potrivit explicațiilor oferite de ABC News,   ”Rosneft și Lukoil, vizate de aceste măsuri, sunt două dintre cele mai mari companii energetice din lume și exportă împreună 3,1 milioane de barili de petrol pe zi. Rosneft este responsabilă singură pentru 6% din producția globală de petrol și aproape jumătate din producția totală de petrol a Rusiei. Sancțiunile sunt primele împotriva Rusiei, de când președintele Trump a preluat mandatul în ianuarie”.     BBC transmite că ”aceste sancțiuni vor da cu siguranță o lovitură economiei Rusiei, taxele din industria petrolului și gazelor reprezentând aproximativ un sfert din bugetul federației. Dar efectele în lanț s-ar putea resimți și mult mai departe. Petrolul și gazele sunt cele mai mari exporturi ale Rusiei și printre cei mai mari clienți ai Moscovei se numără China și India, cele mai populate două țări din lume, precum și Turcia. Împreună, China și India reprezintă cea mai mare parte a exporturilor de produse energetice ale Rusiei” Le Monde notează că, fidel stilului său categoric mai puțin diplomatic, Dmitri Medvedev, adjunctul Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte rus, a declarat joi că deciziile administrației Trump de a anula un summit la Budapesta și de a impune sancțiuni companiilor petroliere rusești arată că Washingtonul este „în război” cu Moscova. Și că acum, Trump s-a aliniat complet cu Europa nebună.” Un expert consultat de Bloomberg se arată circumspect în legătură cu efectele acestor măsuri: ”Casa Albă se amăgește crezând că acest lucru va duce la o schimbare radicală în conduita Kremlinului sau în politica lui Putin. Kremlinul s-a dovedit a fi foarte priceput în a ocoli astfel de sancțiuni.” În timp ce alți specialiști, consultați de The Guardian, consideră că ”fluxul de petrol rusesc către India - o țară care a devenit un cumpărător major în ultimii trei ani - ar putea scădea drastic ca urmare a sancțiunilor americane. Trump a făcut presiuni asupra prim-ministrului Indiei, Narendra Modi, pentru a pune capăt importurilor, iar noile măsuri ar putea accelera aceste mișcări, oferind rafinăriilor indiene o modalitate de a ieși din contractele în care au fost blocate pentru anii următori. Analiștii mai spun că promisiunea din campanie a lui Trump de a menține prețurile la benzină la un nivel scăzut și de a gestiona criza costului vieții ar putea dilua impactul noilor sancțiuni, dacă acestea încep să afecteze dramatic prețul petrolului.”

În ultimii ani, Chișinăul și-a modernizat strategiile de apărare, punând accent pe modernizarea unei armate rămase cam la nivelul tehnologic al Uniunii Sovietice, iar acum printre priorități sunt apărarea antiaeriană și interoperabilitatea cu armatele statelor UE, declară invitatul Moldova Zoom, secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. Acesta spune că parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă din partea unor forțe externe ostile”. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinția Maia Sandu a discutat cu opoziția privind desemnarea candidatului pentru funcția de premier. La această oră Maia Sandu se întâlnește și cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat joi seara că îl vor înainta de economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de premier. O corespondență de Valeria Vițu. - Republica Moldova și România se luptă cu femicidul, însă numai la Chișinău există o lege, atrage atenția jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Consiliul European salută progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană, iar Chișinăul anunță că este pregătit să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare – cele care țin de educație și cultură. - Se așteaptă ca președinta Maia Sandu să desemneze astăzi candidatura noului prim-ministru. - Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. - Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze, pro-ruse, care se confruntă cu un vid de ptuere. Știrile zilei: Consiliul European a salutat progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană și a reafirmat sprijinul ferm al celor 27 de state pentru integrarea europeană a țării. În concluziile adoptate joi seara la Bruxelles, liderii europeni au felicitat autoritățile de la Chișinău pentru angajamentul ferm și măsurile eficiente pentru protejarea integrității recentelor alegeri parlamentare, în pofida ingerințelor hibride ale Federației Ruse. „Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării și pentru a valorifica experiența acesteia prin lecțiile învățate”, se menționează în textul oficial al Concluziilor Consiliului European. *** Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat concluziile reuniunii de la Bruxelles, subliniind că acestea, citez, „ne dau multă încredere și sunt o recunoaștere a muncii depuse de Guvern și de societate pentru reformele în drumul spre UE”. Sprijinul celor 27 de lideri de state este un semn că ușile Uniunii Europene sunt larg deschise pentru Republica Moldova”, a declarat Cristina Gherasimov. Aceasta a mai spus că Moldova este pregătită să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare la Uniunea Europeană – capitolele 25 și 26, care țin de educație și cultură, care au fost deja aliniate la normele europene. *** Președinția Maia Sandu a discută cu liderii grupurilor parlamentare despre desemnarea noului premier. Ieri după amiaza aceasta s-a întâlnit cu opoziția, iar la această oră discuțiile continuă cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat aseară că îl vor înainta pe economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, după ședința Consiliului Politic Național al partidului. Potrivit lui Grosu, Munteanu este „un om cu profilul și experiența care se pliază pe necesitățile actuale ale Republicii Moldova, în special în ceea ce privește creșterea economică”. *** Parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă”, a declarat pentru RFI secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. La București, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat recent că România are instrumentele politice, militare și de altă natură, pentru a sprijini Moldova, și mai ales cetățenii români din Republica Moldova, în cazul unei agresiuni externe. Secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău a mai subliniat că noua strategie militară a Republicii Moldova, criticată de Rusia, schimbă filosofia de apărare a țării și mizează pe cooperarea cu România — un partener considerat „mai mult decât strategic”. *** Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. Asigurările în acest sens au fost date de ministrul în exercițiu al energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a spus că nu există riscul ca Moldova să rămână fără combustibil, nici acum, nici pe viitor. Marea majoritate a produselor petroliere sunt importate din România. *** Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze. Autonomia, cunoscută pentru orientarea sa pro-rusă, este controlată în prezent de adepți ai oligarhului fugar Ilan Șor, care a coordonat rețeaua rusească de deturnare a alegerilor din Republica Moldova. Autonomia se confruntă cu un vid de putere, după ce șefa administrației, bașkana Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru implicare în finanțarea ilegală a partidului condus de Ilan Șor. În plus, mandatul legislativului local, numit Adunarea Populară, expiră în noiembrie, iar comisia electorală a autonomiei, care ar trebui să anunțe alegeri noi, a fost dizolvată de aleșii locali acum doi ani. În aceste condiții, Chișinăul caută soluții pentru a aduce autonomia în logica statului de drept. În urma discuțiilor cu șeful Serviciului de Informații și Securitate, Adunarea Populară a Găgăuziei a anunțat crearea unui grup de lucru cu Parlamentul de la Chișinău pentru asigurarea funcționalității regiunii.

Săptămâna trecută, la Bruxelles, au fost decernate premiile europene pentru producția ecologică. În ediția din acest an s-au acordat șapte distincții, după evaluarea a peste o sută de proiecte din întreaga Uniune Europeană. Câștigătorii demonstrează cum agricultura bio poate aduce valoare adăugată comunităților rurale, poate crea locuri de muncă și sprijină dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene. Titlul de „Cel mai bun fermier ecologic – femeie” a revenit unei agricultoare din Bulgaria, care conduce prima fermă certificată bio din țară și aplică o strategie „zero deșeuri”, de la producția de lactate și carne până la prelucrare. Premiul pentru „Cel mai bun fermier ecologic – bărbat” a revenit unui agricultor din Belgia, furnizor de alimente bio pentru 150 de familii și un spital local. Ferma lui este un model de agricultură susținută de comunitate, promovează salarii echitabile și implică pacienți psihiatrici în activități agricole cu rol terapeutic. Distincția pentru „Cel mai bun IMM de procesare a alimentelor ecologice” a fost acordată unei brutării artizanale din Austria, considerată cea mai mare din lume. Brutăria colaborează cu 24 de familii de mici fermieri și prelucrează manual peste o mie de tone de făină organică. Premiul pentru „Cel mai bun restaurant organic” a mers la o tavernă grecească, pentru felul în care dezvoltă filozofia „de la fermă la furculiță”, păstrând rețetele tradiționale și soiurile locale. Restaurantul are propria fermă ecologică și parteneriate încheiate cu producătorii locali. Distincția pentru „Cel mai bun retailer de alimente ecologice” a fost obținută de un magazin bavarez fondat de o cooperativă agricolă. Magazinul oferă exclusiv produse ecologice, provenite din lanțul scurt de aprovizionare, de la producătorii locali care lucrează pe o rază de 80 de kilometri. Titlul de „Cel mai bun oraș organic” a revenit unei localități din nordul Portugaliei, lider național la produse certificate ecologic, renumită pentru vin, ulei de măsline și miere cu denumire de origine protejată (DOP) și indicație geografică protejată (IGP). „Cea mai bună regiune organică” a fost desemnată o zonă din sud-estul Estoniei, unde, din 2018, comunitatea, producătorii și autoritățile locale cooperează pentru promovarea alimentelor ecologice și integrarea acestora în serviciile publice, în special în școli și grădinițe. Premiile sunt organizate de Comisia Europeană împreună cu instituții și organizații agricole europene. România a avut doi finaliști: „Herța Bio Apicole” din județul Sibiu, care a obținut locul al doilea la categoria cel mai bun IMM din domeniul procesării alimentelor organice, și piața volantă „Din drag de Bucovina”, din Suceava, aflată pe locul al doilea la categoria cel mai bun comerciant cu amănuntul de alimente ecologice.   Comisarul european Hansen, despre dezbaterile privind viitoarea PAC: „sunt un maraton, nu un sprint” Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană au avut o primă dezbatere formală cu privire la propunerile Comisiei pentru viitoarea politică agricolă comună (PAC), în Consiliul pentru agricultură și pescuit de săptămâna trecută. Cu acest prilej, Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură, a transmis pe platforma X: „Discuțiile despre Cadrul financiar multianual și despre PAC sunt un maraton, nu un sprint. În această cursă trebuie să obținem cel mai bun rezultat pentru sectorul agroalimentar”. În cadrul reuniunii, mai mulți miniștri au apreciat că finanțarea prevăzută de Comisie pentru agricultură nu este suficientă. Unii și-au exprimat îngrijorarea față de complexitatea normelor propuse, în timp ce alții au remarcat elemente pozitive, precum gradul mai ridicat de flexibilitate, simplificarea, reînnoirea generațiilor și plățile corelate cu cerințele naționale. Potrivit comunicatului Consiliului Uniunii Europene, emis după întâlnire, președinția daneză planifică dezbateri ministeriale în cadrul viitoarelor reuniuni, axate pe arhitectura verde a PAC, securitatea alimentară și inovare.   Importurile, mai scumpe, taie cu o treime excedentul comercial agroalimentar al Uniunii Europene Exporturile de produse agroalimentare ale Uniunii Europene au totalizat 19 miliarde de euro în iunie, în scădere cu 4% față de luna mai, dar cu 2% peste nivelul din iunie 2024, potrivit Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). În prima jumătate a anului, principalele destinații pentru produsele din blocul comunitar au fost Marea Britanie, SUA și Elveția. Exporturile către China au scăzut cu 670 de milioane de euro, pe fondul reducerii cererii de cereale, iar cele către Thailanda s-au diminuat cu 240 de milioane de euro, parțial din același motiv. Importurile agroalimentare s-au redus valoric cu 10% în iunie comparativ cu luna mai, dar rămân cu 15% peste nivelul din iunie 2024. În primul semestru din 2025, cacaua din Coasta de Fildeș, cerealele și rapița din Canada au avut cea mai mare contribuție la creșterea valorică a importurilor. Vânzările din China și Brazilia au sporit semnificativ pe piața comună, în timp ce importurile din Ucraina și Rusia au scăzut. După primele șase luni din acest an, excedentul comercial agroalimentar al UE, cifrat la 22 de miliarde de euro, este cu aproximativ 11 miliarde mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Această scădere, cu 33%, este atribuită creșterii costurilor de import, potrivit DG Agri.  

Este ultima zi a campaniei electorale pentru parlamentarele de duminică, decisive pentru viitorul european al țării, campanie marcată de ingerințele fără precedent ale Rusiei. Temele ediției: - Invitatul de astăzi Moldova Zoom este Nicolae Țîbrigan, cercetător la Academia Română, cu care discutăm despre mizele și așteptările de la acest scrutin. - După ce a revenit în Moldova în cătușe și escortat de mascați, oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc a ajuns la penitenciarul nr 13 din Chișinău, iar astăzi i se prezint capetele de acuzare, transmite Valeria Vițu. - Care este impactul acestor alegeri pentru Ucraina? Angela Grămadă, expertă în spațiul post sovietic, discută cu Nadia Afanasieva, directoarea executivă a Institutului pentru Politici Internaționale din Ucraina - Alegerile de duminică vor avea lor și în satele unde oamenii se pot număra pe degete, iar clopotele bisericii bat mai des pentru înmormântări decât pentru sărbători. O corespondență de Cătălin Volconovici. - Cronica lui Vitalie, despre alegerile de duminică: „De cum vor vota cetățenii moldoveni va depinde soarta lor, dar și felul în care va arăta această regiune a Europei”, susține jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: Ultimul sondaj de dinainte de alegeri, Barometrul Opiniei Publice, sugerează că trei sau patru formațiuni politice ar ajunge în Parlament. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european, Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Blocul Alternativa al primarului Ion Ceban ar putea intra la limită în parlament în anumite condiții. Sondajul este analizat cu prudență de experți, în condițiile în care 28 la sută din respondenți s-au declarat indeciși, iar 9 la sută nu au vrut să răspundă. Cu această rezervă și având în vedere redistribuirea voturilor, sondajul arată că partidul de guvernare, pro-european, ar lua o majoritate între 57 și 61 la sută, în timp ce opoziția pro-rusă ar rămâne în minoritate. *** Curtea de Apel Chișinău a limitat activitatea partidului Irinei Vlah, Inima Moldovei, pentru finanțare ilegală din Rusia. Nu este clar încă cum va afecta această decizie blocul în care face parte partidul Irinei Vlah, cel al comuniștilor și socialiștilor, creditat de sondaje cu a doua poziție. Joi s-a anunțat și faptul că Irina Vlah are interdicție de a intra în Polonia pentru următorii cinci ani. Autoritățile de la Varșovia o acuză că ar sprijini ingerințele Rusiei în alegerile parlamentare din 28 septembrie, ceea ce ar destabiliza regiunea”, anunță Guvernul de la Varșovia. Și Estonia a anunțat în după amiaza zilei de ieri că introduce sancțiuni împotriva Irinei Vlah și îi interzice accesul în țară. Decizii similare au fost adoptate anterior și de Canada și Lituania. *** Din motive de securitate, autoritățile Republicii Moldova au decis să schimbe locația a 4 din cele 12 secții de votare destinate alegătorilor din Transnistria. Poliția a avertizat asupra unor riscuri majore la adresa securității în zona de securitate, o zonă demilitarizată de-a lungul Nistrului, inclusiv posibile alerte cu bombă și provocări în ziua votării. Potrivit unui comunicat al CEC, dacă în ziua alegerilor ar apărea alerte cu bombă sau alte incidente, echipele specializate nu ar putea interveni imediat. Asta pentru că deplasarea lor în zona de securitate este posibilă doar cu acordul Comisiei Unificate de Control, iar obținerea acestei permisiuni durează mult. Comisia dă asigurări că aceste măsuri au fost luate pentru buna desfășurare a scrutinului și pentru a garanta siguranța atât a alegătorilor, cât și a funcționarilor electorali. *** Ministerul Apărării al Marii Britanii susține, într-o postare pe rețeaua X, că dacă partidul de guvernare pro-european din Republica Moldova va câștiga majoritatea voturilor, actorii informaționali susținuți de Rusia vor promova cu siguranță narațiuni care vor pune la îndoială integritatea alegerilor. Rusia desfășoară o amplă campanie de interferență cu scopul de a-și crește influența în Republica Moldova, constată Ministerul Apărării al Marii Britanii. *** Și Uniunea Europeană a semnalat joi faptul că R. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că Moscova se amestecă în procesul electoral din R. Moldova. „Nu este prima dată când Rusia recurge la tactici clasice de manipulare și dezinformare, dar astăzi merge mult mai departe. Moscova se amestecă profund în procesul electoral”, a avertizat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper.