Podcasts about potrivit

  O parte a votanților polonezului Rafał Trzaskowski care a pierdut cursa pentru prezidențiale vorbesc despre „alegeri falsificate.” Presa poloneză scrie că mai multe comisii electorale au greșit raportările, dar un analist în statistică spune că aceste greșeli nu ar putea schimba rezultatul votului. Între timp, premierul Donald Tusk este tot mai criticat că nu oferă soluții de viitor după ce coaliția sa a pierdut alegerile. Donald Tusk s-a adresat parlamentarilor miercuri, 11 iunie, pentru a solicita un vot de încredere. În mai puțin de o oră, a vorbit pe larg despre munca deja realizată de guvernul său și, într-o măsură mai mică, despre planurile sale de viitor. În esență, am aflat următoarele: „Continuăm ca înainte, pentru că a fost bine”, scrie pentru wiadomosci.gazeta.pl, Marta Nowak, gazda podcastului „Ce va fi?” „Va exista o remaniere guvernamentală,” menționează jurnalista citându-l pe Donald Tusk. „Alegerile s-au transformat într-un plebiscit privind popularitatea guvernului – un plebiscit care a fost pierdut. În mai, 44% dintre polonezi aveau o opinie negativă despre guvernul Tusk, în timp ce doar 32% l-au susținut,” menționează autoarea. Cel mai frapant lucru este altul, mai citim în articol. Prim-ministrul a promis o remaniere majoră – atât a personalului, cât și a structurilor – fără a oferi cel mai mic detaliu: vor fi create noi ministere? Care vor fi desființate sau unite? Care miniștri își vor pierde portofoliile? Cine îi va înlocui? Toate acestea rămân zvonuri și speculații. Autoarea ne spune „Și ce lipsea…” din discursul premierului. Donald Tusk promisese informații „clare” despre situația politică post-prezidențială; nici parlamentarii, nici poporul nu le-au primit, conchide jurnalista. De menționat că Donald Tusk a  obținut votul de încredere al parlamentului. Analist statistică: greșelile la raportarea voturilor în Polonia nu ar schimba rezultatul https://wiadomosci.wp.pl/pomylki-w-liczeniu-glosow-oto-wyliczenie-kto-zyskal-nawrocki-czy-trzaskowski-7165854592170656a Controversele legate de „alegerile falsificate”, așa cum le numesc alegătorii lui Rafał Trzaskowski, se agravează, relatează wiadomosci.wp.pl.  Amploarea erorilor comise în timpul numărării voturilor a fost verificată. Potrivit analistului de date statistice Jakub Kubajek, dintre cele douăsprezece comisii electorale care ar fi raportat greșit rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, șapte au greșit în favoarea lui Karol Nawrocki și șase în favoarea lui Rafał Trzaskowski. După ce a calculat cifrele favorizate de erorile comisiei, Kubajek a subliniat că amploarea erorilor nu ar fi afectat rezultatul final al alegerilor. O astfel de eroare a avut loc, printre altele, la Comisia 95 din Cracovia, unde voturile pentru Nawrocki și Trzaskowski au fost inversate. Bulgaria este foarte aproape de ridicarea obligativității vizelor pentru Statele Unite Iată un subiect din vesti.bg care îl citează pe ministrul de interne, Daniel Mitov. Oficialul bulgar a mers în vizită în Statele Unite. „Facem din acest lucru o prioritate absolută, iar guvernul nostru este mândru să vadă progrese semnificative”, a declarat Mitov după o întâlnire cu subsecretarul Departamentului pentru Securitate Internă, Christopher Pratt. O nouă întâlnire tripartită între Statele Unite, Comisia Europeană și Bulgaria va începe în această săptămână, în cadrul căreia vor fi discutate aspecte tehnice ale planului de lucru. În decembrie, se așteaptă ca administrația Trump să ofere o evaluare a progreselor realizate până în prezent. „Am invitat reprezentanți ai Departamentului pentru Securitate Internă să efectueze o misiune în țara noastră”, a anunțat Mitov. „Pe lângă problema vizelor, secretarul adjunct Pratt și cu mine am discutat și probleme de securitate la două dintre cele mai aglomerate frontiere din lume - frontiera bulgaro-turcă și frontiera SUA-Mexic,” a mai declarat ministrul bulgar.   Strategia Comisiei Europene pentru regiunile frontaliere din Statele Baltice Letonia și alte țări de frontieră din Europa de Est speră la un sprijin special din partea Comisiei Europene nu doar pentru întărirea securității granițelor, dar și pentru implementarea de programe pentru dezvoltarea regională, citim în www.lsm.lv. Comisia Europeană (CE) a elaborat o strategie pentru regiunile de frontieră estică. Aceasta va fi prezentată miniștrilor statelor membre la o reuniune din Polonia, la sfârșitul lunii iunie. În această săptămână, vicepreședintele executiv al Comisiei, Rafael Fito, vizitează regiunea de frontieră estică a Letoniei. Acesta discută cu autoritățile letone despre  un fond destinat infrastructurii, securității și atragerii întreprinderilor. Acesta ar putea fi înființat încă din noua perioadă de planificare, care va începe în 2028.     Au participat la Revista Presei Europa Plus: Marcin  BROZEK, Polonia Filip WALICKI,  Polonia Rostislava RUSEVA, Bulgaria Aļina KAMINSKA, Letonia

Discuții pentru noul Guvern. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor s-au întâlnit luni / Scenariile și calendarul discutat (HotNews) - Scurta lună de miere, săbiile din aceeași teacă și rana închisă. Concluziile primelor sondaje după alegeri (SpotMedia) - Moștenirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei (Snoop) - Protest anunțat marți în Piața Victoriei, după crima din Cosmopolis. Printre revendicări, recunoașterea femicidului în legislație (Buletin de București) Discuții pentru noul Guvern. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor s-au întâlnit luni / Scenariile și calendarul discutat (HotNews)Cei patru lideri de la PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit de la ora 16:00, iar în jurul orei 18:00 discuția s-a încheiat, conform surselor HotNews. Întâlnirea a avut loc la biroul lui Ilie Bolojan de la Senat, iar presa nu a fost informată în avans.În timpul discuției, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au stabilit să formeze 16 grupuri de lucru – câte unul aferent pentru fiecare minister. PSD are trei scenarii de lucru în acest moment privind viitorul guvern: să accepte un premier politic care să conducă coaliția până la viitoarele alegeri, să forțeze instalarea unui premier desemnat prin rotativă guvernamentală sau să aleagă să rămână în opoziție.Întrebat luni dacă PSD susține varianta unei rotative sau dacă partidul l-ar accepta drept variantă de premier pe Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu a spus că „toate variantele sunt pe masă”. Ilie Bolojan a dat de înțeles, tot luni, după o ședință a liderilor PNL, că nu este de acord cu varianta rotativei guvernamentale.Liderii PSD, PNL, USR și UDMR și-ar dori ca săptămâna viitoare să aibă loc desemnarea premierului de către președintele Nicușor Dan, astfel încât pe 16-17 iunie să aibă locul votul în Parlament privind învestirea noului Guvern, conform surselor HotNews.Primele tăieri gândite la nivelul Guvernului: voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și sporul de antenă la bugetari. Cât s-ar economisi (Libertatea)Viitorul guvern al României intenționează să taie inițial sporul de antenă primit de bugetari, dar și voucherele de vacanță și indemnizația de hrană, arată sursele Libertatea.Tăierile amintite vor duce la economii totale de 7,5 miliarde de lei, conform calculelor Libertatea. Suma este însă pe un an întreg, dar noi suntem deja la jumătatea anului, astfel că în mod realist se vor strânge din acestea maximum 4,2 miliarde de lei.Potrivit calculelor înaintate până în acest moment, Guvernul României trebuie să economisească aproximativ 30 de miliarde de lei pentru a reduce deficitul, preconizat până la finalul anului 2025, de la 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) la 7,5%.Este nevoie ca statul să taie masiv din investițiile inutile pentru a realiza deficitul scontat. Economiștii consultați de Libertatea au indicat programul Anghel Saligny, cel prin care primarii fac investiții de drumuri și gaze.În fine, experții spun că mai trebuie tăiate și alte programe: Rabla, Start-Up Nation, Femeia Antreprenor, Subvențiile pentru partide, Sumele forfetare acordate în Parlament, Construcția de stadioane prin Compania Națională de Investiții.Scurta lună de miere, săbiile din aceeași teacă și rana închisă. Concluziile primelor sondaje după alegeri (SpotMedia)În analiza editorialistei SpotMedia sunt sondajele NSCOP și AVANGARDE au fost realizate telefonic la final de mai, 26 -30 mai, respectiv 23- 28 mai.Ce ar fi de remarcat?1.Încrederea de care beneficiază președintele Nicușor Dan nu este nici pe departe atât de mare după cum era vehiculat. Este o cotă de încredere sub 50 % în ambele sondaje.Încrederea sub 50% arată că luna de miere a președintelui ar putea fi mai scurtă decât a altor președinți care au avut scoruri de încredere postelectorale mai mari- Iohannis 60%, Băsescu 63%.Dl Dan trebuie să înceapă să livreze rapid, iar în mare măsură campania electorală, implicit așteptările, nu a fost despre atribuțiile președintelui, ci ale premierului.2.Ilie Bolojan este cu doar câteva procente în urma lui Nicușor Dan, dar cu o notorietate mai mică.3.Analiza detaliată a sondajului INSCOP, realizată de Remus Ștefureac, arată România rămâne fracturată. Încrederea noului președinte în zona AUR este de numai 6%. Principala misiunea a președintelui ar trebui să fie să acceseze zona aceasta ostilă, să o capteze, să îi câștige încrederea.4.George Simion este în scădere. Și cel mai probabil ea va continua.5.Sondajul INSCOP l-a măsurat pe locul al patrulea în clasamentul încrederii, cu 26%, pe liderul UDMR Kelemen Hunor. El capitalizează acum imaginea muncită ani de zile de lider serios, echilibrat, elegant.  În acest moment, dl Kelemen Hunor nu mai este doar liderul maghiarilor, ci unul dintre liderii politici ai României, a schimbat liga.Încrederea atât de mare pentru liderul UDMR, mult dincolo de bazinul electoral tradițional maghiar, marchează un moment istoric. Între atâtea răni care sfâșie societatea, iată că una se închide, ceea ce este esențial în fața filonului naționalist care, cel puțin o vreme, nu se va diminuaMoștenirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei (Snoop)În patru ani și șapte luni, Nicușor Dan nu a reușit să livreze rezultate pe măsura așteptărilor bucureștenilor și a problemelor cronice ale orașului. Asta însă într-un context dificil: preluarea mandatului cu datorii de 3 miliarde lei la Primăria Capitalei și un Guvern care a redus în mod constant bugetul PMB în favoarea județului Ilfov și a primăriilor de sector. Plusuri: investiții în termoficare, desființarea majorității companiilor municipale, limitare a dezvoltării urbanistice haotice, finalizarea stației de epurare de la Glina.Minusuri: traficul rămâne aglomerat, poluarea ridicată, lipsa consolidării clădirilor cu risc seismic, problemele cu apa caldă și căldura persistă. Dar aceste disfuncționalități nu pot fi corectate în doar patru ani, ci cer decenii de investiții și politici susținute, atarge atenția jurnalista Catiușa Ivanov în analiza sa de pe Snoop.ro.Protest anunțat marți în Piața Victoriei, după crima din Cosmopolis. Printre revendicări, recunoașterea femicidului în legislație (Buletin de București)Centrul FILIA, Centrul pentru Resurse Juridice și Feminism România organizează marți, 3 iunie, un protest în Piața Victoriei, sub mesajul „Niciuna înfrântă. Niciuna uitată. Niciuna mai puțin.” Manifestația vine în contextul crimei din 31 mai, când o femeie însărcinată a fost împușcată mortal, în timp ce se afla cu fiica ei de trei ani într-un complex rezidențial din județul Ilfov.Cazul Teodorei Marcu este al 25-lea femicid înregistrat în România în ultimele cinci luni, potrivit organizatorilor, care atrag atenția asupra lipsei unor măsuri eficiente de prevenție și protecție a victimelor violenței de gen.Autorul faptei, un bărbat de 49 de ani, fusese denunțat de victimă pentru ani de abuzuri sexuale, fizice și psihice. Abuzul a început când aceasta avea doar 14 ani.Pe larg, pe pagina Buletin de București.

Protestatarii georgieni se plâng că au început să fie victimele unor atacuri care se practică în Rusia: aruncarea în față de „diamante verzi,” adică o substanță care irită și se spală foarte greu. Presa ucraineană scrie că Vladimir Putin nu vrea să negocieze nici o pace la Istanbul, ci să tragă de timp pentru a scăpa de sancțiuni care i se pregătesc. „Diamante verzi” aruncateîn față – o altă practică importată din Rusia lui Putin? Iată o întrebare pe care și-o pune Radio Tavisupleba, Europa Liberă în limba georgiană.În Rusia lui Putin, există o tradiție îndelungată de a arunca  în față activiștilor cu... „zelyonka” –„diamante verzi,” adică o substanță strălucitoare de culoare verde folosită ca antiseptic. Pe lângă arsurile pe care le poate provoca la ochi, substanța este foarte greu de șters, ia aproximativ o săptămână să dispară.Ceea ce li s-a întâmplat recent unor protestatari georgieni „ar putea fi o încercare de a transfera în Georgia o altă practică testată în Rusia.”„Am fost întâmpinați de un străin la ușa liftului care ne-a pulverizat în ochi spray lacrimogen și zelyonka”, a scris unul dintre protestatari pe rețelele de socializare și a postat și un videoclip.Acesta arată fața activistului aproape în întregime acoperită de un lichid galben-verzui. În videoclip se aude și vocea victimei, care spune că îl ard ochii și că are dureri.În Rusia, cazurile de arsuri faciale provocate de „diamantele verzi” sunt frecvente. Astfel de atacuri sunt adesea comise împotriva politicienilor din opoziție, a avocaților, activiștilor societății civile, jurnaliștilor etc.Publicația georgiană face o listă cu opozanții ruși asupra cărora au avut loc atacuri cu această substanță:  postul prim-ministru Mihail Kasyanov, Alexei Navalnîi (de două ori) sau Nikolai Makarov, organizatorul mitingului de susținere a lui Navalnîi.Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe Dictatorul rus Vladimir Putin a cerut reluarea negocierilor directe la Istanbul pe 15 mai. Sub pretextul „inițiativelor de pace”, el încearcă de fapt să câștige timp și să profite de indecizia anumitor țări occidentale, relatează 24tv.ua.Televiziunea citează un expert militar din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei care a declarat că Putin nu a renunțat la ideea de a cuceri Ucraina. Scopul său este continuarea războiului. În același timp, Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe și a-și impune propria agendă.Dacă negocierile se reiau la Istanbul, cel mai probabil Rusia va înainta imediat cereri precum oprirea mobilizării ucrainene, retragerea trupelor din zonele ocupate de Ucraina etc.„Acest lucru este inutil și lipsit de sens. Ne învârtim în cerc pentru că cerințele Rusiei, în esență, nu se schimbă”, a subliniat expertul militar.Școlile din diaspora ucraineanăFranța a găzduit la Nisa o conferință a profesorilor ucraineni intitulată „Școlile din diaspora ucraineană: oportunități, provocări, o cale educațională eficientă,” citim în ukrinform.ua.Timp de două zile, participanții au discutat despre viitorul școlilor ucrainene de sâmbătă și duminică din Franța, precum și despre perspectivele de cooperare cu Ministerul Educației și Științei din Ucraina.„În prezent, Ministerul Educației și Științei depune eforturi pentru recunoașterea statutului centrelor educaționale care operează în străinătate. Elevilor care primesc instruire în limba, literatura și istoria ucraineană li se vor recunoaște realizările în sistemul de învățământ ucrainean, fără a fi nevoiți să susțină examene sau evaluări suplimentare”, a declarat Nadiia Kuzymychova, ministrul adjunct al Educației și Științei din Ucraina.Potrivit acesteia, următorul pas este recunoașterea experienței profesionale a profesorilor care lucrează în aceste școli din Europa.Ucrainizarea monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCOTot ukrinform.ua  scrie despre „proiectul de ucrainizare” a monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCO care acoperă acum 53 de țări și 100 de situri emblematice din întreaga lume.Anunțul a fost făcut de Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, pe Facebook. Este vorba despre adăugarea limbii ucrainene la lista de limbi în care turiștii pot asculta informații când vizitează obiective aparținând Patrimoniului Mondial UNESCO.Potrivit dnei Zelenska, în timpul primei sale vizite la Berlin, în 2019, a participat la un tur cu autobuzul în limba ucraineană, dar a constatat că a fost mai degrabă o excepție, deoarece la majoritatea atracțiilor turistice globale, ucrainenii au fost nevoiți să se mulțumească cu limba rusă, din cauza lipsei unei opțiuni de limbă ucraineană.„Atunci am decis: limba noastră are dreptul să fie auzită în lume – și va fi auzită. Așa a început proiectul de ucrainizare a monumentelor din Patrimoniul Mondial”, a subliniat Zelenska.Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a vizitat un sat din R. MoldovaOficiala de la Bruxelles s-a întâlnit cu actorul Emilian Crețu, a gustat din mâncarea tradițională și a discutat cu localnicii, relatează Ziarul de Gardă. Este vorba despre satul Negureni din raionul Telenști.„Emilian Crețu a invitat-o la o masă moldoveanscă cu zamă, plăcinte și celebra Cușma a lui Guguță! Cu această ocazie, Comisara a subliniat că tradițiile sunt sufletul fiecărei națiuni europene — și că integrarea europeană nu le șterge, ci le protejează și le face cunoscute întregului continent”, a transmis Delegația UE în R. Moldova.Prim-ministrul Dorin Recean, și Marta Kos, au semnat la sfârșitul săptămânii trecute, Acordul pentru Planul de creștere al R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Statele Unite și China au convenit luni să reducă drastic tarifele reciproce pentru o perioadă inițială de 90 de zile. O dezescaladare notabilă într-un război comercial care a afectat piețele globale, notează presa internațională. Potrivit CNN, ”progresul, deși temporar, a fost neașteptat. Anunțul vine după un weekend de negocieri comerciale maraton la Geneva, în care ambele părți au lăudat progrese substanțiale”.The New York Post consideră că ”impactul complet asupra tarifelor și altor sancțiuni comerciale impuse de Washington și Beijing rămâne neclar.Citeste si„Noul” TrumpSecretarul Trezoreriei, Scott Bessent a declarat că SUA vor  continua reechilibrarea strategică în domenii precum medicamente, semiconductori și oțel, unde a identificat vulnerabilități în lanțul de aprovizionare”.”Se așteaptă ca cele două națiuni să își reducă temporar tarifele cu 115%, potrivit secretarului Trezoreriei SUA. Această pauză ar trebui să dureze 90 de zile și să înceapă pe 14 mai”, comentează ziarul francez cu profil economic Les Echos.Un pas majorNewsweek vede în acest anunț  ”un pas major către rezolvarea conflictului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii, unul care a tulburat profund piețele globale și a stârnit temeri de recesiune și inflație crescută.Acordul vine, de asemenea, pe fondul unui acord comercial dintre SUA și Regatul Unit, despre care Administrația Trump a spus că este primul dintre multele care vor urma. Este un alt semn că ce a fost mai rău s-ar putea să se fi terminat în ceea ce privește tarifele”.Experți consultați de publicația franceză de afaceri La Tribune subliniază că această decizie demonstrează că „strategia fermă a Chinei în fața tarifelor impuse de Donald Trump a funcționat”.Citeste siTaxele vamale anunțate de Trump, o provocare pentru industria textilă din ChinaMăsurile chineze adoptate în urma tarifelor americane de 145%,  „au avut un impact negativ asupra piețelor americane”. Semn că, ”în confruntare cu gigantul chinez, Statele Unite nu își pot susține strategia tarifară agresivă pentru foarte mult timp, deoarece cele două economii sunt de facto extrem de interdependente”.BBC observă la rândul său că atunci când ”președintele Trump a anunțat pentru prima dată tarifele, el a susținut că acestea vor stimula producția americană și vor proteja locurile de muncă.Însă mulți economiști au arătat că acestea vor afecta creșterea economiei globale și vor face multe produse mai scumpe pentru consumatorii americani”.Comentatorul consultat de ziarul South China Morning Post, care apare în Hong Kong  amintește că „Statele Unite sunt sub presiune politică pentru a-și etala victoriile”. Potrivit acestuia, ”Donald Trump salvează aparențele”  prin ceea ce prezintă drept o înțelegere:„Acestea sunt progrese fără angajamente concrete, permițând administrației sale să amâne noi escaladări tarifare, menținând în același timp o poziție fermă. Acest lucru duce problema comercială dintr-un impas într-un succes potențial, consolidându-i imaginea de negociator.”

După cum se știe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat  că este gata să participe la convorbiri de pace cu omologul său Vladimir Putin, joi, la Istanbul. Propunerea lui Zelenski vine ca răspuns la declarația lui Putin cum că Federația Rusă este pregătită pentru negocieri directe cu Ucraina. Experți ucraineni în relații internaționale vorbesc despre perspectivele acestor discuții. Cu puțin timp înainte de preconizatele discuții de pace, colegii noștri de la RFI Ucraina au cerut detalii unor experți de la Kiev. Așadar, la ce ne putem aștepta de la negocierile prezăzute să înceapă joi?Politologul Igor Chalenko spune că „singurul subiect al negocierilor ruso-ucrainene propuse în Turcia poate fi exclusiv introducerea unui armistițiu de 30 de zile. Dar în niciun caz reluarea negocierilor «Istanbul-2022» sau «realități teritoriale»”.Este aici de remarcat o nuanță.Moscova insistă asupra revenirii la „negocierile de la Istanbul”, pe care, potrivit Federației Ruse, Ucraina le-a „zădărnicit” în 2022.Propaganda rusă folosește adesea în acest context termenul „Acorduri de la Istanbul”, dar, de fapt, părțile nu au ajuns niciodată la vreun acord. Și aceasta, în special, din cauza cerințelor ultimative ale Moscovei.Potrivit lui Chalenko, înainte de o posibilă nouă rundă de negocieri, țările occidentale trebuie neapărat să impună sancțiuni suplimentare Federației Ruse. La urma urmei, Moscova este cea care a respins un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai.Potrivit Forțelor Armate Ucrainene și analiștilor militari, în ciuda armistițiilor pe termen scurt „din mai” și „de Paște”, Federația Rusă nu și-a încetat tentativele de asalt și atacurile aeriene.Astfel, în dimineața zilei de 12 mai, Rusia a atacat regiunea Odesa, distrugând clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. Un tren de marfă civil din regiunea Donețk a fost, de asemenea, lovit.Analistul militar Oleksandr Kovalenko este de părere că indiferent dacă Putin va participa sau nu la negocierile din 15 mai, aceasta va fi ”o altă etapă de imitare a procesului de negocieri”.Politologul Petro Oleșciuk spune, de asemenea, că sfârșitul războiului nu este benefic pentru ruși. În opinia sa, acest lucru va priva Moscova de ultimele pârghii de influență asupra Ucrainei, lucru pe care Federația Rusă nu și-l dorește.El explică faptul că în spatele unor concepte precum ”denazificare” sau ”demilitarizare”  se ascunde dorința de a dezmembra statul ucrainean și de a distruge națiunea ucraineană.Politologul Volodimir Fesenko consideră că propunerea lui Zelenski pentru o întâlnire la Istanbul are un sens pur tactic. Anume, să-l pună pe Putin în fața unei situații dificile:”Zelenski ridică brusc miza negocierilor. Dacă Putin refuză, înseamnă că nu dorește negocieri, înseamnă că ar putea apărea responsabil în ochii lui Trump. Deși modul în care Trump percepe toate acestea este încă o mare întrebare”.Politologul amintește că președintele SUA a declarat că întâlnirea va clarifica dacă este posibil un acord între Ucraina și Rusia. Iar dacă nu, UE și Statele Unite „pot acționa în consecință”.Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, obiectivele Rusiei, în ciuda declarațiilor de pregătire pentru negocieri, nu s-au schimbat.Kremlinul continuă să atace pozițiile avansate ale Ucrainei și să creze condițiile pentru o agresiune împotriva Ucrainei și a NATO în următorii ani, se arată în raportul institutului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

„Pe 18 mai 2025, participați masiv la al doilea tur al alegerilor și susțineți cu votul dumneavoastră candidatul la președinție care ține cont de drepturile și valorile tuturor cetățenilor - inclusiv ale comunității noastre - și contribuie la o conviețuire pașnică.” Iată o parte a apelului liderilor religioși, citat de presa magiară de opoziție. „România a atins un moment de cotitură istoric. Rezultatul alegerilor prezidențiale va avea un impact pe termen lung asupra dezvoltării cadrului democratic al statului de drept și a condițiilor sociale, asupra respectării libertății religioase și a drepturilor comunitare, precum și asupra orientării internaționale a țării,” scrie relatează telex.hu.Apelul a fost lansat în comun de liderii a opt biserici maghiare din România cu zece zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Liderii bisericii au văzut că nu pot rămâne indiferenți față de situația apărută după primul tur al alegerilor prezidențiale, și anume câștigarea primei runde de George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), așa încât le-au cerut adepților lor:„Alegeți-l pe cel capabil să contracareze forțele politice extremiste, să promoveze dezvoltarea vieții sociale și eficiența administrației de stat și să asigure menținerea României pe calea europeană.”Jurnaliștii maghiari scriu că premierul Viktor Orbán are o viziune diferită în ceea ce-l privește pe „anti-maghiarul și naționalistul George Simion.” Vineri, prim-ministrul a vorbit destul de aprobator despre liderul de extremă dreapta din România. „Atât maghiarii, cât și românii sunt și vor rămâne membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.” „Ne putem baza unii pe alții în lupta pentru creștinism și suveranitate,” a spus Viktor Orban.Hunor Kelemen, președintele Alianței Democrate Maghiare din România (URMD), a reacționat la cuvintele lui Orbán spunând că Simion nu este prieten cu maghiarii și nu va fi niciodată unul, deoarece reprezintă principiul că maghiarii nu au ce căuta în România, precizează publicația.Fostul președinte al partidului Momentum solicită formațiunii să nu participe la alegerile din 2026 din UngariaPotrivit lui András Fekete-Győr, o candidatură nu ar face decât să priveze forțele reale ale schimbării de oportunitatea de a contracara formațiunea premierului maghiar, Viktor Orban, relatează index.hu.„Un partid care fluctuează între 2 și 3% din intențiile de vot nu ajută la producerea unei schimbări de guvern,” a spus politicianul.„Participarea la Momentum nu ar fi în prezent o soluție, ci mai degrabă o parte a problemei. În loc să se consolideze, ar slăbi șansele mult așteptatei schimbări politice în țară. Pierzând 2% din voturi aici, 3% acolo, pierdem imediat orice șansă de schimbare”, a insistat el.Cum a fost vizita lui Fico la Moscova? Un istoric slovac în acuză pe premierul țării de ignoranță istorică„În timp ce prim-ministrul Robert Fico  se afla la sărbătoarea Zilei Victoriei de la Moscova, unde a dat mâna cu președintele rus Vladimir Putin, miniștrii de externe ai UE s-au întâlnit la Liov, în Ucraina. Fico a stat chiar lângă Putin și a discutat cu președintele belorus, Alexander Lukașenko. El a călătorit în Rusia ca singurul lider din Uniunea Europeană și NATO, ceea ce, potrivit unui istoric cunoscut, mărturisește ignoranța sa în materie de istorie,” relatează spravy.pravda.sk.Călătoria prim-ministrului slovac nu a fost ușoară. Întrucât nu putea zbura deasupra Ucrainei, spațiul său aerian fiind bombardat ilegal de armata rusă de mai bine de trei ani, a trebuit să caute o altă rută. Companiile aeriene europene nu mai zboară deasupra Belarusului după incidentul din 2021, când Minskul a forțat un avion Ryanair să efectueze o aterizare de urgență, așa că avionul special al guvernului slovac trebuia să treacă prin Polonia și țările baltice. Dar cu o zi înainte de plecarea programată de joi, Lituania, Letonia și Estonia au anunțat că nu îi vor permite să intre în spațiul lor aerian.Ministerul de Externe al Letoniei și-a justificat decizia spunând că Fico călătorea la un eveniment de propagandă al Kremlinului și că participarea sa la acesta era incompatibilă cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene. „Putin este un agresor”, a declarat pentru Pravda, Dušan Kováč, istoric la Academia Slovacă de Științe și frate vitreg al primului președinte al Republicii Slovace, Michal Kováč, ca răspuns la călătoria lui Fico la Moscova. Potrivit acestuia, celebrarea eliberării Europei de sub naziști alături de un agresor este o dovadă a necunoașterii istoriei.„Nu are sens, nu are logică. 1945 a fost cu mult timp. Astăzi, situația s-a schimbat. În secolul XXI, Putin este un agresor, la fel cum a fost Hitler în secolul XX. Iar Fico sărbătorește... Este o carte de vizită foarte proastă pentru Slovacia”, a remarcat Kováč.„Este ignoranță a istoriei. Trebuie să urmărim istoria nu doar din 1945, ci să ne uităm la ce s-a întâmplat în anii care au urmat”, a avertizat istoricul. Potrivit acestuia, nu există nicio îndoială că Putin este obsedat de ideea de a restaura fosta Uniune Sovietică. Au participat la Revista Presei, Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Friedrich Merz a devenit în cele din urmă cancelarul Germaniei în al doilea tur de scrutin în Bundestag. Dar este deja slăbit, spun comentatorii. Die Welt amintește că niciun cancelar, de la Konrad Adenauer la Olaf Scholz, nu a eșuat vreodată în primul tur al alegerilor parlamentare după ce a câștigat alegerile legislative și a negociat formarea unei coaliții.Potrivit ziarului, acest prim vot nereușit riscă să pună în dificultate legitimitatea lui Friedrich Merz și a guvernului său. „Coaliția roșu-negru [culorile CDU-CSU și SPD], care trebuia să aducă o oarecare stabilitate după cei trei ani și jumătate de haos politic ai guvernului anterior, se confruntă cu o furtună fără precedent încă de la început.”La primul vot, „cel puțin 18 parlamentari din partidele de coaliție nu au votat pentru Merz”, amintește Frankfurter Allgemeine Zeitung.Ulterior, cel puțin trei dintre ei au rămas pe pozițiile lor. Sfidând directivele partidelor lor, acești aleși renegați au arătat cât de nepopular este Friedrich Merz, inclusiv în propria tabără. Și că își pot contesta liderii „în cel mai sever mod”.Politico notează că ”evenimentele de la începutul zilei au fost un semn inconfundabil al slăbiciunii lui Merz, în momentul în care acesta își începe mandatul de cancelar.Sondajele arată că ratele de aprobare ale lui Merz au scăzut vertiginos de când a câștigat alegerile din 23 februarie, iar conservatorii săi au scăzut în sondaje.Al doilea vot a fost posibil doar după ce patru facțiuni - inclusiv Verzii și Stânga - au convenit să ocolească procedurile lungi, permițând parlamentului să se reunească la doar câteva ore după eșecul șocant”.După cum transmite NBC News, guvernul de coaliție a promis să relanseze economia pe fondul unui război comercial global declanșat de tarifele vamale impuse de președintele Donald Trump și de presiunea tot mai mare asupra Europei pentru a-și mări cheltuielile pentru apărare.Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta, care pare să devină cel mai mare partid de opoziție din parlament, a profitat de eșecul lui Merz de a câștiga la primul tur de scrutin.Iar Le Figaro speră că tandemul franco-german va fi reînviat, în ciuda obstacolelor: „Noul cancelar a făcut numeroase gesturi în direcția unei apropieri de Paris. ... Diferențele nu vor dispărea, în special în ceea ce privește acordul Mercosur, pe care Berlinul dorește să-l vadă implementat rapid, și în ceea ce privește utilizarea civilă a energiei nucleare, de care Franța este deosebit de preocupată.Și, ca întotdeauna, Germania își va apăra interesele cu tărie. Cu toate acestea, Berlinul și Parisul sunt din nou dispuse să găsească un limbaj comun și să caute compromisuri.Dacă duo-ul Merz-Macron vrea să fie forța motrice a Europei, va trebui să depășească simplul simbolism și să implice Polonia, dând dovadă de curaj și ambiție în proiecte concrete.” 

Continuăm cu reacțiile din presa internațională în urma primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Jurnaliștii îl potretizează în diferite moduri pe câștigătorul primei runde, George Simion. Potrivit revistei franceze Le Point, observatorii spun că victoria lui George Simion în turul doi ar putea izola țara, ar putea limita investițiile private și ar putea destabiliza flancul estic al NATO, unde Ucraina se află în război cu Rusia.Frankfurter Allgemeine Zeitung vorbește despre ”Efectul Georgescu: Mulți români au perceput anularea primei tentative de alegeri prezidențiale ca fiind un act de aroganță. Candidatul de dreapta, acum principal, George Simion, a putut profita de acest lucru”.Istoria se repetă, spune La Repubblica, ziar italian citat de Eurotopics:„Simion dovedește că modelul suveranist este foarte popular în multe țări din fostul Bloc Estic. Scenariul este foarte similar în Ungaria, Slovacia, Polonia și acum România: victimizare și nostalgie pentru vremurile bune de altădată, ostilitate față de elite, euroscepticism, antimigrație, naționalism grosolan și aversiunea față de Ucraina. ... Simion a subliniat că «singura sa misiune este restabilirea ordinii constituționale și a democrației».””Huligan, fan Trump și vedetă pe rețelele de socializare: Cine este George Simion, liderul extremei drepte din România?”. Sub acest titlu, Libération îi face portretul lui George Simion.”Tânăr și carismatic, președintele partidului naționalist și eurosceptic AUR tocmai a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România la o diferență semnificativă”.Ziarul invocă gigantica nuntă în aer liber ”organizată după modelul liderului fasciștilor români în 1925”.De asemenea, Simion ”a combinat populismul cu promovarea tradițiilor - toată mâncarea servită era garantată a fi de origine românească plus stăpânirea rețelelor sociale. Nunta  a fost transmisă în direct pe pagina de Facebook a partidului. De asemenea, au fost participanții: un amestec vast de preoți ortodocși, mici antreprenori locali, polițiști pensionari și tineri care îl văd pe George Simion drept purtător de cuvânt al generației lor.În acea zi însorită, politicianul a fost aplaudat cu strigăte de „George, Președinte!”. Perspectiva părea improbabilă la vremea respectivă. Dar Simion este acum în măsură să devină următorul șef de stat al României”.Iar Le Monde notează că ”domnul Simion are o relație ambiguă cu domnul Georgescu și nu împărtășește retorica sa radicală anti-UE și anti-NATO.Cu toate acestea, duminică, a mers să voteze cu el. Apoi, a reiterat că, dacă va fi ales, intenționează să „respecte voința poporului, aceea de a-l avea pe Georgescu [la putere]”.A adus în discuție, în special, ideea organizării unui „referendum”, a convocării unor „alegeri parlamentare anticipate” sau a „formării unei coaliții astfel încât [dl. Georgescu să poată] deveni prim-ministru”.Aceste promisiuni rămân discutabile, deoarece dl. Simion nu este cunoscut pentru înclinația sa spre împărțirea puterii”.

Imaginea întâlnirii dintre președinții Trump și Zelenski, chiar în catedrala San Pietro din Roma, după funeraliile Papei Francisc, au făcut instantaneu înconjurul lumii. Să fie un punct de cotitură către pacea în Ucraina? – se întreabă comentatorii. „Ultimul act diplomatic al Papei Francisc„, titrează Politico.Publicația îl citează pe ultimul ambasador al Statelor Unite pe lângă Sfântul Scaun. Acesta și-a exprimat convingerea că ”Papa Francisc ar fi fost plin de speranță și ar fi dorit ca rezultatul acelei întâlniri  să fie unul bun pentru Ucraina și pentru lume”.Kyiv Independent vede o „întâlnire importantă”, deoarece problema a fost întotdeauna lipsa „contactului direct” dintre Zelenski și Trump.”Trump și Zelenski nu s-au mai întâlnit personal de la confruntarea din februarie, desfășurată în Biroul Oval, unde Trump și vicepreședintele JD Vance l-au criticat pe Zelenski pentru ceea ce au numit o lipsă de recunoștință față de sprijinul SUA”.Le Monde notează că această discuție a avut loc într-un context de efervescență diplomatică în jurul războiului din Ucraina, pe care Donald Trump dorește să-l încheie cât mai repede posibil, punându-l pe omologul său, Volodimir Zelenski, sub o puternică presiune și în timp ce, pe front, Rusia își consolidează ascensiunea.Iar The New York Times apreciază că întâlnirea a crescut speranțele ucrainenilor.Aceasta, după ce ”Trump a încercat să forțeze Ucraina să adopte un plan de pace dezechilibrat. Dar speranța a apărut pentru prima dată în urma unui atac masiv cu rachete rusești asupra capitalei Ucrainei, joi dimineață, soldat cu 12 morți și aproape 90 de răniți. „Vladimir, STOP!”, a postat Trump pe Truth Social, într-o rară mustrare la adresa lui Putin.Și apoi, speranța a crescut sâmbătă, când Zelenski a reușit să discute aproximativ 15 minute cu Donald Trump la Roma.”Nu știm ce au spus cei doi președinți în scurta lor întâlnire” – comentează Sky News – ”dar liderul ucrainean va rămâne cu ideea pe care președintele Trump a expus-o săptămâna aceasta, spunând că America va sancționa Rusia în lipsa unui acord de pace.Aliații Ucrainei urmăresc cu atenție dacă Donald Trump va exercita măcar vreo presiune asupra lui Vladimir Putin, darămite să-l pedepsească pentru recentele atacuri sângeroase asupra Ucrainei.Sau dacă nu cumva pur și simplu va părăsi masa dacă propunerile sale eșuează, dând vina pe intransigența Ucrainei, înainte de a trece la o apropiere față de Moscova.În postările sale, după întâlnire, președintele SUA a fost critic la adresa lui Vladimir Putin.Dar planul de pace al lui Donald Trump pare din ce în ce mai predispus la eșec.Unii cred că a fost conceput tocmai ca să eșueze după ce SUA au cerut Ucrainei să cedeze suveranitatea Crimeii către Rusia, lucru pe care Zelenski nu îl poate face din punct de vedere politic și constituțional”.Potrivit analizei ziarului Le Figaro, ”Vladimir Putin consideră că a câștigat un atu și de data aceasta: chiar în ziua întâlnirii dintre Trump și Zelenski de la Roma, Moscova a anunțat că a recucerit tot teritoriul său din regiunea Kursk, unde ucrainenii lansaseră o ofensivă în august 2024”.

Partidul aflat la putere în Georgia și a cărui autoritate nu este recunoscută de opoziție, ridiculizează atenționarea Uniunii Europene că georgienii ar putea pierde privilegiul de a călători în UE fără vize. „Și noi permitem germanilor să călătorească la noi fără vize. Și ce dacă?” a spus președintele paramentului de la Tbilisi. Pe 20 aprilie, Rusia a încălcat promisiunea de încetare a focului de 2.935 de ori și nu a încetat nici măcar la loviturile cu rază lungă care vizează infrastructura civilă. Volodimir Zelenzky a făcut aceste declarații citând raportului comandantului șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, prezentat la miezul nopții după încheierea sărbătorii de Paști.Cel mai mare număr lovituri a fost înregistrat în direcția Pokrovsk, relatează suspilne.media.Ucraina va continua să acționeze în același mod: răspunzând calmului cu calm și atacurilor rusești cu lovituri de răzbunare, a adăugat președintele ucrainean.Oficial georgian: și noi permitem cetățenilor germani să călătorească fără vize, ce dacă?„Nu s-a decis încă nimic la Bruxelles, dar Visul Georgian, aliații și susținătorii săi au deschis deja un front larg – subminând călătoriile fără vize și acuzând Uniunea Europeană de șantaj. De asemenea, ei promit, în numele poporului georgian, că vor putea călători cu ușurință fără viză,” relatează www.radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.Unii reprezentanți ai guvernului condus de Visul Georgian au deja interdicția de a intra într-o serie de țări europene din cauza sancțiunilor la care au fost supuși în urma alegerilor de anul trecut al căror rezultat nu a fost recunoscut de opoziție. „Cercul se lărgește treptat. Oficialii care dețin pașapoarte diplomatice s-au confruntat  cu probleme suplimentare atunci când călătoreau în țările UE,” scriu jurnaliștii georgieni.„Dacă nu se va schimba nimic în țară, experții se așteaptă ca mai devreme sau mai târziu să fie suspendată și liberalizarea vizelor pentru cetățenii georgieni de rând. ”„Sunt călătoriile fără vize o mană divină?! Și noi permitem cetățenilor germani să călătorească fără vize, deci?! " - a declarat președintele parlamentului format doar de Visul Georgian, fără opoziție, la un post TV. Acesta l-a numit arogant  pe ambasadorul german la Tbilisi după ce diplomatul a declarat că intrarea în UE fără viză este un privilegiu pe care Georgia trebuie să-l mențină.Fals: Maia Sandu ar avea în garderobă haine de zeci de mii de euroÎn ultimele zile în spațiul public au circulat mai multe informații precum că ținutele președintei Maia Sandu ar costa zeci de mii de euro, fiind de la branduri luxoase precum Chanel sau Loro Piana, citim în Ziarul de Gardă. Purtătorul de cuvând al șefei statului, Igor Zaharov, a dezmințit aceste date, spunând că este un fake.„E o minciună penibilă, născută din lipsă de idei și, probabil, dintr-o disperare crescută după investigația The Insider Russia care a expus rețelele de propagandă ale Kremlinului. Maia Sandu este cunoscută pentru viața modestă și integritatea sa. Mii de cetățeni au văzut cum călătorește alături de oameni, în aceleași condiții ca orice pasager, merge la aceleași magazine în care mergem noi toți”, a declarat Iuri Zaharov.Potrivit purtătorului de cuvânt al președintei, scopul răspândirii acestui fals este de a dezbina societatea.„Kremlinul și cei care îi fac jocul în țara noastră nu mai știu ce să inventeze ca să o lovească pe Maia Sandu, să ne scoată de pe calea europeană și să bage vrajbă între oameni.”  Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Ghid de supraviețuire în războiul sondajelor electorale. Ștefureac: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale” (Adevărul) - Mitul celor care „vor salva alegerile”: cât reprezintă de fapt nehotărâții în sondajele de la prezidențiale. „Cam atâta vor decide să voteze” (HotNews) - Guvernul caută noi șefi pentru AMEPIP, după ce Economedia a dezvăluit probleme și cu a doua procedură de selecție Războiul roiurilor de boți în loc de dezbatere electorală. Cum s-a schimbat lupta pentru voturi din online și de ce se teme N. Dan (Europa Liberă)Candidatul la Președinția României Nicușor Dan reclamă că a fost atacat pe platformele sociale de „roiuri” de boți. El a depus sesizări la mai multe instituții ale statului, la instituții europene și la marile platforme sociale.Faptul că s-a întâmplat ceva neobișnuit pe contul său de Instagram se poate vedea și din raportul socialblade.com, o platformă care analizează conturile de social media.Într-o singură zi, pe 12 aprilie, numărul de urmăritori ai lui Nicușor Dan pe Instagram a crescut cu peste 10.000. Peste încă două zile, pe 14 aprilie, s-au adăugat alți peste 53.000, iar de atunci numărul lor crește zilnic cu peste 10.000.Creșterea organică a numărului de urmăritori era, până atunci, de câteva sute zilnic.Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că e aproape imposibil de aflat cine a plătit respectivii boți. Pentru că efectul utilizării lor poate fi și de creștere a vizibilității, dar poate îi poate aduce și acuzații grave candidatului, așa cum s-a întâmplat la alegerile anulate din noiembrie 2024.„Este un atac menit să îl discrediteze pe candidat, operat de echipa neasumată a unui oponent, în ideea: «Iată, am găsit boți și la independent!». Sau, este un «cadou» neinspirat de la un fan/ susținător persoană fizică sau juridică dornică să contribuie la succesul candidatului, fără acordul explicit al echipei acestuia.Iar ultima variantă ar fi aceea a unei mișcari de apărare, executată strategic, ca un răspuns preventiv la eventuale întrebări legate de această practică operată, poate, de cineva care are legătură cu candidatul”, rezumă situația Dragoș Stanca, antreprenor social media și expert social media.Ghid de supraviețuire în războiul sondajelor electorale. Ștefureac: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale” (Adevărul)Rezultatele foarte diferite ale sondajelor electorale, publicate cu două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, îi bulversează pe alegătorii români. Trei specialiști de top au realizat pentru „Adevărul” un ghid de utilizare a sondajelor electorale, în condițiile în care ne aflăm în plină campanie electorală: politologul Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, sociologul Vladimir Ionaș și profesorul Cristian Pîrvulescu.Importante sunt istoricul firmei, cine lucrează la institutul respectiv, dar și cine a comandat sondajul. Directorul INSCOP Research este foarte critic vis-a-vis de sondajele publicate până acum: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale”.Profesorul și politologul Cristian Pîrvulescu susține că primul lucru la care trebuie să ne uităm este credibilitatea institutului, care depinde în foarte mare măsură de acuratețea sondajelor care au fost făcute în trecut. În plus, atrage atenția Pârvulescu, „sondajul este o radiografie de moment, nu o predicție”.„Să nu considere că ceea ce apare în spațiu public reprezintă și modul în care vor arăta rezultatele”, spune la rândul său sociologul Vladimir Ionaș.Mitul celor care „vor salva alegerile”: cât reprezintă de fapt nehotărâții în sondajele de la prezidențiale. „Cam atâta vor decide să voteze” (HotNews)Cu două săptămâni înaintea primului tur se vehiculează că, pentru prima oară, 45% dintre români nu știu cu cine să voteze. Suporterii fiecărui candidat se așteaptă ca acești indeciși să încline balanța. Dar cifrele sondajelor, analizate de specialiști, proiectează ce e cel mai probabil să se întâmple cu cei care se declară nehotărâți.În ultimul sondaj AtlasIntel pentru HotNews.ro, cei care au răspuns că „nu știu” cu cine vor vota reprezentau doar 1%. În precedentul sondaj din luna martie, acest procent era de 2,1%. Directorul INSCOP susține că în analizele lor sociologice există un procent al nehotărâților care a variat în ultimele luni. „În ultimele 2 luni, ponderea nehotărâților în măsurătorile noastre nu a depășit 15%. Variază între 10 și 15%. Dintre aceștia, de regulă cam o treime decid să voteze. Restul, de regulă, nu votează”, a declarat pentru cititorii HotNews directorul INSCOP, Remus Ștefureac. Potrivit acestuia, ponderea nehotărâților poate crește doar dacă se întâmplă ceva ieșit din comun, cum ar fi o catastrofă sau un eveniment cu impact emoțional.Sociologul Barbu Mateescu a nuanțat situația.„Peste 20% ar fi enorm, sub 5% ar fi puțin. Mulți nehotărâți de fapt ascund faptul că nu au de gând să vină la vot”, a explicat Mateescu pentru cititorii HotNews.  Și Mateescu crede că „cei 45%” sunt în realitate un mit și că, în realitate, schimbările de ultim moment în opțiunile de vot nu se măsoară niciodată în doze atât de mari.Guvernul caută noi șefi pentru AMEPIP, după ce Economedia a dezvăluit probleme și cu a doua procedură de selecție. Secretariatul General al Guvernului a publicat miercuri seară un anunț privind reluarea procesului de selecție a candidaților pentru funcțiile de președinte și vicepreședinți la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.Prima procedură de selecție pentru conducerea AMEPIP s-a finalizat în decembrie 2023, dar în iulie 2024 cei trei și-au dat demisia după ce Economedia a dezvăluit că ei au fost aleși prin conflict de interese sau nu aveau experiența necesară.Dacă România ratează alegerea conducerii AMEPIP, țara noastră ar putea pierde 400 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Alegerile prezidențiale din România amenință să zguduie UE și NATO, dacă Bucureștiul se va deplasa de pe calea pro-europeană. Iată ce scrie ediția europeană Politico, într-o analiză consacrată scrutinului din țara noastră. Articolul îi descrie pe principalii candidați și evaluează șansele fiecăruia în diferite scenarii pentru turul doi. Acum, că ultranaționalistul Călin Georgescu, susținut de Moscova, a fost descalificat din alegerile reînnoite, George Simion, liderul Alianței pentru Uniunea Românilor (AUR), de extremă dreaptă, a urcat în frunte.Un auto-proclamat fan al premierului italian Giorgia Meloni, Simion s-a prezentat ca un agent al schimbării. Partidul său a trecut de la o mișcare anti-vaccinare la o forță politică majoră, pe o platformă trumpistă. El a promis că se va situa pe poziții contrare față de Bruxelles și va suspenda ajutorul militar pentru Ucraina.Despre Nicușor Dan, Politico scrie că este un matematician care a fondat partidul Uniunea Salvați România (USR), dar acum candidează ca independent.În comparație cu Simion, baza sa electorală este cu mult diferită: are un sprijin puternic la București, unde este primar, și în alte zone urbane mari, dar mai puțin în orașele mai mici și mediile rurale.Crin Antonescu, soțul fostului comisar european al României, Adina Vălean, candidează cu sprijinul partidelor de guvernare, PSD, PNL și UDMR.Sprijinul instituțional este un avantaj clar pentru Antonescu. Dar el este dezavantajat la votul diasporei: între 5% și 7% din totalul voturilor.Fost premier și fost președinte al PSD, Victor Ponta a fost nevoit să demisioneze în urma unui incendiu mortal dintr-un club în 2015, pe care protestatarii l-au pus pe seama corupției.El merge pe o platformă suveranistă, promițând că va opri exporturile de cereale ucrainene prin porturile românești (o rută cheie pentru țara devastată de război). Dar Ponta s-a împușcat în picior recunoscând că a permis ca patru sate românești de pe fluviul Dunărea să fie inundate pentru a salva capitala sârbă, Belgrad, în 2014.La fel ca Simion, el încearcă să strângă sprijinul foștilor alegători ai lui Georgescu.Politico mai amintește că liderii USR și-au manifestat sprijinul pentru Nicușor Dan în locul propriei candidate, Elena Lasconi, în încercarea de a-l împiedica pe Ponta să prindă locul doi. O confruntare între Simion și Ponta ar fi un scenariu „toxic”, au avertizat aceștia.Deși amândoi prezintă o imagine naționalistă și anti-UE, Ponta ar fi probabil „perceput, în comparație cu Simion, ca un candidat mai pro-european”, spune directorul INSCOP, Remus Ștefureac, pentru Politico.Simion s-a confruntat cu acuzații (pe care le-a negat în mod repetat) de întâlnire cu spioni ruși. Are interdicție să intre în Moldova și Ucraina. Cu toate acestea, în perioada premergătoare alegerilor, el a etichetat Rusia lui Putin drept o mare amenințare; în schimb s-a apropiat de mișcarea MAGA a lui Trump.Reputația sa de candidat pro-rus l-ar putea costa, în cele din urmă, a spus Ștefureac. Potrivit unui sondaj recent, aproape 90% dintre români sunt în favoarea aderării la UE și NATO.România este una dintre cele mai mari țări ale UE, după populație, o națiune cheie pe flancul estic al Europei și NATO și o putere militară serioasă.O victorie a unui politician sceptic atât cu UE, cât și cu NATO ar da o lovitură planurilor blocului de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, mai scrie Politico. Articolul integral din Politico aici.

Țările care își doresc sisteme democrate sunt percepute periculoase de dictatorul mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Dacă va câștiga războiul cu Ucraina, NATO și coaliția internațională, așa cum vede el confruntarea de forțe, „va avea grijă de Caucaz.” Va încerca să supună și dacă nu se supun, va ataca Armenia, Georgia și Kazahstanul. Iată avertismentul lui Ghenadi Gudkov, un politician rus, fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), care s-a opus regimului si trăiește acum în exil. „Fără rezistență, Georgia va deveni o provincie a Rusiei lui Putin,” este un titlu din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană, care a realizat un interviu cu Ghenadi Gudkov, un politician rus care s-a opus regimului, este considerat terorist de către ruși și trăiește în exil. Fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), apoi deputat în Duma de Stat, Ghenadi Gudkov  s-a opus deschis regimului lui Putin.Politicianul explică de ce consideră Visul Georgian, partidul aflat la putere în țară, drept aliat al Kremlinului, de ce crede că unitatea populară este factorul decisiv pentru viitorul Georgiei – și, în sfârșit, de ce crede că, dacă nimic nu se va schimba, Georgia va suferi aceeași soartă ca și Belarus.„Va fi un stat totalitar... modelul rusesc: tot ce s-a întâmplat în Rusia se va întâmpla și aici, dar într-un timp mult mai scurt”, spune Gudkov, politicianul care a rupt-o cu regimul de la Kremlin în „epoca de aur” a puterii Putin-Medvedev.Acesta consideră că dacă Putin rămâne la putere, mai devreme sau mai târziu va ataca Armenia, Kazahstanul și Georgia.„De ce ar trebui să atace, de exemplu, Georgia, dacă Visul georgian este la putere (și face tot posibilul să nu enerveze Kremlinul?” întreabă jurnaliștii de la Europa Liberă din Georgia.„Pentru că toate țările care au tendință spre democrație sunt periculoase pentru Putin, mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Georgia este în prezent la o răscruce între trecut și viitor. Și vedem că Georgia începe să regreseze parțial, să revină la un regim autoritar. Dacă Putin rămâne la Kremlin, trebuie să înțelegem că nu se va opri: după victoria asupra Ucrainei, a NATO și a întregii coaliții occidentale - exact așa percepe el victoria în războiul ucrainean, va avea grijă imediat de Caucaz - Georgia, Armenia... Cum va încerca să facă asta? În primul rând, într-o manieră pașnică, cei de la putere trebuie să devină oamenii lui Putin care să-i îndeplinească instrucțiunile. (...) Dacă nu i se vor supune, vor fi presiuni, o lovitură de stat, o revoltă armată, tulburări - tot ce se află în arsenalul Kremlinului. Dacă nici asta nu funcționează, atunci va fi război. Ocupație directă,” avertizează Ghenadi Gudkov .Atacul de la Sumy – răul absolut„Răul absolut.” Ministerul de externe ucrainean a cerut liderilor lumii să răspundă ferm la lovitura cu rachete asupra orașului Sumy,  în duminica Floriilor, pe 13 aprilie, aflăm din Ziarul Grupului pentru Drepturile Omului din Harkov, khpg.org.Pe 13 aprilie, Rusia a lansat două lovituri cu rachete în centrul orașului Sumy, provocând moartea a cel puțin 34 de persoane, inclusiv 2 copii și rănirea a 119 oameni, dintre care 15 copii.  Cel mai mare număr de morți a fost în troleibuzul care trecea prin apropiere locului unde a căzut cea de a doua rachetă. Oamenii se întorceau acasă după slujba de Florii. Potrivit șefului administrației militare regionale Sumy, aproape toți pasagerii și șoferul au murit. „Rusia este condusă de ucigași”, a declarat ministrul de externe ceh, Jan Lipavský.Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru o nouă crimă de război comisă de Rusia.UE a prelungit politica de „transporturi fără viză” cu Ucraina până la 31 decembrie 2025Anunțul a făcut făcut de Comisia Europeană citată de thepage.ua.Acordul de transport rutier sau „transportul fără viză” între Ucraina și UE permite transportatorilor ucraineni și europeni să opereze fără autorizații speciale pentru transportul bilateral și de tranzit, ceea ce simplifică logistica și reduce birocrația.De la intrarea în vigoare a acestui regim în 2022, importurile către UE prin transport rutier din Ucraina au crescut cu 42% în volum și 28% în valoare, în timp ce exporturile UE către Ucraina au crescut cu 37% în volum și 50% în valoare.Datorită „transportului fără viză”, Ucraina exportă peste 200.000 de tone de mărfuri către UE, iar importurile sunt la același nivel.Primul Parlament moldovenesc a marcat acum 35 de ani începutul unui drum spre liberateRepublica Moldova a marcat recent aniversarea a 35 de ani de la constituirea primului Parlament, relatează stiri.md.„Primul Parlament a marcat începutul unui drum spre liberate, independență și democrație, a deschis ușa către o societate pluralistă, în care libertatea și drepturile omului sunt valori fundamentale,” a spus Maia Sandu.Șefa statului a declarat că primul Parlament „a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a readus tricolorul, a oficializat utilizarea limbii române, a votat Declarația de independență pe 27 august 1991.”„Avem o șansă istorică să ancorăm definitiv Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Dar pentru ca acest drum să reușească, trebuie să rămânem fideli valorilor care ne-au unit atunci – statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice”, a declarat Maia Sandu. Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Crin Antonescu: „Am fost o victimă, nu un colaborator”. De ce a fost chemat să dea declarații la Securitate (Adevărul) - Nicușor Dan reclamă „un atac mascat” asupra conturilor sale de Instagram, TikTok și Facebook (HotNews) - Sistemul corupt: scandaloasa numire a lui Nicu Marcu ca șef peste secretele statului (G4Media) - Ce s-a discutat la Vila Dante între delegația Congresului SUA și politicienii români: „Tachinări despre democrația și alegerile din România și situația vizelor de America” | EXCLUSIV (Libertatea) Crin Antonescu: „Am fost o victimă, nu un colaborator”. De ce a fost chemat să dea declarații la Securitate (Adevărul)Candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale 2025 are adeverință că „nu a fost agent sau colaborator al Securității ca poliţie politică”, dar a dat o declarație la Securitatea comunistă în 1988 despre un prieten.CNSAS susține că lui Antonescu nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității, poliția politică a regimului comunist.„Am fost o victimă, nu un colaborator” a explicat Crin Antonescu într-o conferință de presă. Candidatul coaliției a dezvăluit contextul.În 1987, un prieten de-al său foarte bun a plecat într-o excursie în Bulgaria şi de acolo a încercat să plece în Austria. Nu a reușit acest lucru şi a fost capturat de către organele de ordine din Bulgaria, fiind adus ulterior în România.Ștefan Costache este prietenul pe care Crin Antonescu l-a protejat de Securitatea comunistă, atunci când acesta a fugit din țară. El a dezvăluit că Antonescu a fost singura persoană în care a avut încredere și este convins că este „un om integru”. Pe larg în ziarul Adevărul.Nicușor Dan reclamă „un atac mascat” asupra conturilor sale de Instagram, TikTok și Facebook (HotNews)Nicușor Dan, candidat independent la alegerile prezidențiale, a anunțat marți seară că paginile sale de Instagram și TikTok sunt supuse unui atac, întrucât în 24 de ore au apărut mii de urmăritori noi și comentarii pozitive la adresa sa. Nicușor Dan a anunțat, aproape de miezul nopții, că „activitatea suspectă” asupra conturilor lui de social media s-a extins și pe rețeaua de socializare Facebook. Primarul Capitalei susține că este vorba de „un atac mascat” întrucât rețelele vor sesiza creșterea nefirească și vor limita reach-ul real al paginilor candidatului. „Două dintre postări au depășit 100.000 de distribuiri, un număr complet disproporționat raportat la numărul de utilizatori care au vizualizat aceste postări”, a scris edilul. Edilul spune că va sesiza autoritățile competente, relatează HotNews.Sistemul corupt: scandaloasa numire a lui Nicu Marcu ca șef peste secretele statului (G4Media)Un sondaj Inscop realizat în martie la comanda confederației patronale Concordia arată că cea mai mare problemă a României este corupția, în percepția respondenților. O altă problemă identificată de sondaj este lipsa aplicării egale a legii: 68% dintre români cred în mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii.Cu alte cuvinte, mulți români au senzația că legea e valabilă doar pentru căței, în timp ce dulăii sunt privilegiați. Un astfel de dulău imun la lege e Nicu Marcu, fostul șef al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), sub care s-a înregistrat falimentul firmelor City Insurance și Euroins, soldate cu pagube de peste 1 miliard de euro. Când toată lumea se aștepta ca șeful ASF să dea explicații instituțiilor despre presupusele fraude de la companiile de asigurări City Insurance și Euroins, el a primit de fapt o promovare, scrie jurnalistul G4Media Cristian Pantazi.Așa a ajuns Nicu Marcu să fie numit de premierul Marcel Ciolacu director general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Instituția dă acces sau revocă accesul demnitarilor și angajaților statului la informațiile cu diferite grade de secretizare. ORNISS lucrează direct cu serviciile secrete și cu guvernul și are o putere semnificativă: poate încheia de facto cariere prin restrângerea accesului la informațiile clasificate.Analiză: Axa București-Washington e (încă) înghețată? Relația României cu Statele Unite nu se schimbă, sugerează cei opt reprezentanți ai Congresului SUA veniți în România și care nu au putut da niciun fel de asigurări și niciun fel de perspective legate de viitor.Cei opt parlamentari americani aflați într-un turneu prin Europa de Sud-Est, republicani și democrați, care au vizitat R. Moldova și sunt așteptați la Atena, în Grecia, au fost interesați mai ales de procesul anulării alegerilor și de opțiunile de afaceri care există în țară. În ceea ce privește o eventuală retragere a militarilor americani din România nu s-a clarificat nimic. Liderul delegației, republicanul Vernon Gale Buchanan, 73 de ani, fost pilot militar care a trăit Războiul Rece a recunoscut că „totul se reevaluează”, dar că este „foarte optimist” că relația dintre cele două state se află pe drumul cel bun.Analiza semnată de jurnalista Sabina Fati este disponibilă pe pagina DW în limba română.Ce s-a discutat la Vila Dante între delegația Congresului SUA și politicienii români: „Tachinări despre democrația și alegerile din România și situația vizelor de America” | EXCLUSIV (Libertatea)Vila Dante din cartierul Primăverii a fost marți, 15 aprilie, gazda unor discuții informale între delegația Congresului SUA și mai mulți politicieni români. Libertatea a obținut detalii în exclusivitate despre convorbirile secrete care au durat trei ore în spatele ușilor închise.Cina informală, găzduită de ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a început la ora 18.00 și s-a terminat la ora 21.00. Potrivit informațiilor Libertatea, din partea României au participat mai mulți parlamentari, dar și miniștri ai cabinetului Marcel Ciolacu, precum Emil Hurezeanu (Externe), Sebastian Burduja (Energie) și Bogdan Ivan (Economie și Digitalizare).Părerea majoritară a politicienilor români care au vorbit cu Libertatea a fost că democrații americani au fost mai pozitivi, în sensul că au înțeles că au fost motive întemeiate pentru anularea alegerilor desfășurate în noiembrie 2024. În schimb, au spus sursele citate, republicanii au fost mai reținuți și mai obiectivi. „Nu au pomenit numele lui Călin Georgescu. De fapt nu au rostit numele niciunui candidat în discuțiile cu noi. S-au ținut departe de nume”, a explicat unul dintre participanții la discuții pentru Libertatea.Un alt subiect, discutat inclusiv în particular, între patru ochi, a fost situația vizelor de SUA, după ce Administrația Trump a blocat pe termen nedeterminat intrarea țării noastre în Programul Visa Waiver. „Republicanii au spus că situația vizelor se rezolvă”, a precizat unul dintre politicieni pentru Libertatea.

Sute de conturi cu nume de români și mesaje puternic anti-UE, unele scrise direct în limba rusă, au invadat un grup de Telegram, relatează G4Media, citând un cunoscut blogger din România. Aceasta este o componentă a războiului hibrid, spune acesta. Zmenta este numele unui creator de conținut cunoscut în trecut pentru postările satirice și ironice.Potrivit acestuia, grupul vizat de acțiunea de influențare reunește peste 10.000 de români interesați de subiecte precum economie, bursă și companii. Începând cu luna martie el a observat o invazie de conturi suspecte care au început să comenteze masiv la orice postare, indiferent de conținutul acesteia.Zmenta relatează că mesajele distribuite de aceste conturi urmăreau să inducă frică, frustrare și ură față de Uniunea Europeană, autorități și Occident în general.Iată ce scrie autorul postării: ”La începutul lunii martie au tot intrat pe unul din grupurile mele de Telegram (pe care scriu despre companii/economie/bursă) – zeci-sute de conturi. Am tot blocat din ele.La absolut orice postam, și dacă scriam o rețetă de murături, conturile astea lăsau zeci de comentarii de genul “Românii sunt slugile europenilor, UE ne fură bogățiile, autoritățile sunt împotriva poporului, românii trebuie să se trezească și în luna mai să nu mai fie lași, doar așa România va renaște și va scăpa de trădătorii globaliști.” și multe alte mizerii pe care sigur le bănuiți.Comentarii total pe lângă subiectul postărilor, dar postau cu scopul de a induce ură față de UE, frustrare, frică și a stârni “curajul” de a renunța să mai fim “slugile” străinilor și să fim iar România de altădată.Toate comentariile erau postate de conturi cu nume românești, dar cu username străin, multe cu nume rusești și poze de profil generate cu inteligența artificială.Ei bine, ghinionul a fost că aseară conturile astea au dat EROARE. Și la o postare în care discutam despre delirul lui Trump cu tarifele, au început să lase comentarii cu textul CHIAR ÎN LIMBA RUSĂ și cu “translation” în limba engleză, în loc să posteze doar textul tradus din rusă în română. Deci au confirmat direct că textele sunt scrise în rusă și după traduse.Amuzant, dar trist.Asta fac rușii pe un grup, dar imaginați-vă că asta fac pe toate rețelele sociale și oamenii chiar cred ceea ce scriu niște conturi operate direct de Rusia. Oare pe ce candidați îi avantajează astfel de operațiuni dovedite că sunt desfășurate de ruși?Deci asta nu e o dovadă clară a implicării Rusiei în destabilizarea societății românești? Nu? Acesta nu e război hibrid?” – întreabă Zmenta în postarea sa.

Ungaria a numit un comisar special guvernamental pentru lupta împotriva drogurilor și înăsprește legea. Consumul va fi considerat infracțiune și nu contravenție ca până acum. „Singura atitudine justificată și motivată față de traficul de droguri este aceea de toleranță zero,” a declarat László Horváth, noul comisar guvernamental pentru lupta contra traficului de drogurim potrivit Telex.hu. Potrivit acestuia, consumul de droguri va constitui o infracțiune – și nu o simplă contravenție, așa cum prevăd reglementările în vigoare. De asemenea, sunt planificate modificări legislative și în ceea ce privește reabilitarea și prevenirea.Horváth a menționat că „războiul împotriva drogurilor” început de guvern a dat până acum rezultate foarte bune și s-a bucurat de un sprijin larg din partea societății maghiare. El a mulțumit în mod deosebit societății civile pentru angajamentul său, subliniind că unii cetățeni au început să organizeze inițiative antidrog în cadrul comunităților lor.Hunyadi – s-a lansat cea mai scumpă serie TV maghiarăDupă lungi pregătiri, pe ecrane se lansează coproducția internațională Hunyadi. Seria a costat 25,6 miliarde de forinți, aproximativ 62,5 milioane de euro, din care aproape 16 miliarde HUF au fost fonduri publice, citim tot în telex.hu. Cea mai scumpă producție maghiară este difuzată la TV2, post care are relații de prietenie deschise cu guvernul. Unul dintre cele mai mari nume din spatele acestui proiect este producătorul maghiaro-canadian Robert Lantos, scrie Telex.Serialul povestește ascensiunea la putere a lui János Hunyadi într-un moment în care Europa era amenințată de cuceritorii otomani care doreau să domine întreaga lume. Janos Hunyadi a fost o personalitate militară și politică maghiară marcantă  în timpul secolului al XV-lea, care a servit ca regent al Regatului Ungariei între 1446 și 1453, sub regele minor Ladislaus al V-lea.De altfel, această perioadă este extrem de incitantă din punct de vedere geopolitic (jocul video lansat recent „Kingdom Come: Deliverance II” are loc în Cehia aproape în același timp.) Această epocă îl înfățișează pe Sigismund de Luxemburg cu ambiții imperiale, bătălii dintre islam, creștinism, Habsburgi și prinți transilvani care sunt identificați prin legendele lui Dracula, mai scrie publicația. Premierul slovac caută soluții pentru industria auto din cauza tarifelor impuse de Trumpspravy.pravda.sk relatează despre declarațiile premierului Robert Fico privitoare la discuția cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen despre taxele vamale impuse de președintele SUA, Donald Trump precum și epidemia de febră aftoasă din Slovacia.Febra aftoasă este o boală infecțioasă acută, foarte contagioasă, care afectează vacile, porcii, oile, caprele și bivolii, dar nu se transmite la om.„Războiul comercial dintre Statele Unite și restul lumii ne va afecta pe toți. Am informat-o pe președinta Comisiei că, având în vedere concentrarea industriei de automobile în Slovacia, ne uităm în principal la impactul noilor taxe vamale americane asupra acestui sector. Susțin intenția Comisiei Europene de a continua negocierile cu Statele Unite până în ultimul moment.”„Sper că președinta Comisiei Europene a înțeles gluma pe care am făcut-o la conferința de presă de astăzi, când le-am spus jurnaliștilor că m-a mustrat aspru că nu am împiedicat, conform opoziției slovace, impunerea de noi taxe vamale de către Statele Unite. Mă tem că mass-media slovacă și opoziția nu au înțeles ironia acestei declarații,” a mai spus Robert Fico.Au participat la Revista Presei Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika    ZVARIKOVÁ, Slovacia

Omul de afaceri Dragoș Sprînceană nu este emisarul Guvernului iar declarațiile lui „nu implică o poziție a statului român”. Precizările premierului Marcel Ciolacu vin după ce antreprenorul stabilit peste ocean de mai bine de doua decenii a făcut o serie de declarații controversate, spunând că administrația Trump ar trebui să „ignore un pic mesajele României, pro-Ucraina și pro-Franța”, deoarece România are un președinte interimar „care nu va mai conta într-o lună și jumătate”. Intr-un răspuns pentru Digi24, Guvernul a transmis că Bucurestiul va sprijini în continuare Kievul in războiul lansat de Rusia.   SUA nu renunță la ofensiva protecționistă, Europa ridică si ea tonulPrincipalii indici bursieri din Asia au înregistrat scăderi semnificative astazi iar bursele europene au deschis și ele în cadere. Prăbușirea pietelor indica faptul că administratia Trump nu va renunța la planul de impunere a taxelor vamale iar războiul comercial ar putea escalada, avand in vedere ca si Europa vrea sa-si protejeze interesele. Si la Bucuresti toți indicii bursieri au înregistrat reduceri importante. AfD în premieră la egalitate cu CDUPartidele democratice din Germania au reacţionat cu îngrijorare după aflarea rezultatelor unui sondaj, publicat ieri. Potrivit cercetarii, partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) este pentru prima dată la egalitate cu Uniunea Creştin-Democrată, care urmează să conducă viitorul guvern federal. Despre consecinte discutam mai tarziu in aceasta seara. 

Luna aceasta are loc ultima audiere a 10 polonezi care au participat în urmă cu trei ani la proteste de susținere a migranților din centrul de la Wędrzyn. Manifestanții sunt acuzați că au atacat forțele de ordine și pot primi pedepse cu închisoarea între 2 și 10 ani. Să mai amintim că acest centru a fost descris de Amnesty International drept Guantánamo polonez. „Guantánamo polonez”: Zece ani de închisoare pentru proteste împotriva centrelor închise pentru refugiați?Iată un titlu din krytykapolityczna.pl care se referă la procesul mai multor persoane care au participat la o manifestație de susținere a refugiaților din centrul închis din Wędrzyn, la granița cu Germania. Acum 3 ani, mai multe persoane au manifestat în favoarea refugiaților din acest centru, 10 dintre ele fiind arestate sub acuzația că ar fi atacat forțele de ordine. Acestea riscă o pedeapsă de la doi până la zece ani de închisoare, fără posibilitatea suspendării sau plasării în arest la domiciliu.„Apărarea drepturilor omului nu este un act de huliganism”, afirmă cei acuzați, precum și susținătorii lor. Procuratura consideră că manifestanții s-au făcut vinovați de fapte de huliganism, calificare implică o creștere automată a pedepselor. Aceste prevederi extrem de severe au fost introduse în Codul Penal polonez  ca parte a luptei împotriva huliganismului pe stadioanele de fotbal.Centrul din Wędrzyn a fost numit Guantánamo polonez într-un raport al Amnesty International.„Din păcate, Wędrzyn nu oferă niciuna dintre garanțiile fundamentale pentru a preveni tratamentele inumane și degradante ale persoanelor private de libertate. Condițiile de acolo sunt inacceptabile în ceea ce privește standardele minime de protecție a drepturilor străinilor deținuți," este și concluzia formulată de Mecanismul Național pentru Prevenirea Torturii, organ de pe lângă Oficiul Avocatului Poporului polonez.Premierul polonez și președintele în război privind ambasadoriiBătălia pentru ambasadori. Ministrul Afacerilor Externe împotriva președintelui, relatează wiadomosci.onet.pl.Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a anunțat că nu va lua în calcul cererile făcute de președinția poloneză pentru a numi ambasadori.Conflictul dintre Ministerul Afacerilor Externe și președintele Andrzej Duda privind numirea ambasadorilor se desfășoară din martie 2024. La acel moment, ministrul Radosław Sikorski a luat decizia de a pune capăt misiunilor diplomatice a peste 50 de ambasadori și de a retrage mai mult de zece dintre candidații propuși de conducerea anterioară a ministerului. Președintele, la rândul său, a subliniat că, fără semnătura sa, nu se poate numi sau retrage din post  vreun ambasador.Potrivit lui Sikorski, este mai bine ca ambasadorii să fie numiți de viitorul președinte în condițiile în care în mai au loc alegeri prezidențiale în Polonia.Letonia caută soluții pentru studenții străini care abandonează studiile dar nu părăsesc țaraPentru ca studenții străini nu mai dispară „dispară” – vor fi impuse cerințe mai stricte pentru instituțiile de învățământ superior, relatează lsm.lv. Articolul se referă la studenți din țări terțe, non UE, care abandonează studiile, dar nu părăsesc țara.Ministerul Educației și Științei sugerează aplicarea răspunderii administrative rectorilor  care nu informează Direcția pentru Cetățenie și Migrație privind studenții străini care au renunțat la studii.Rata medie de abandon școlar a studenților străini din Letonia a fost de 37% în anul universitar  2023/2024, în timp ce în 2022/2023 a fost de 31%, indicator similar cu rata de abandon școlar a studenților străini din Germania.Un think tank leton arată că studenții străini contribuie la economia națională cu aproximativ 385 de milioane de euro pe an.Un caz extrem de cruzime contra animalelor a zguduit BulgariaProteste în zeci de orașe din Bulgaria împotriva violenței împotriva animalelor, relatează dnes.bg. Oamenii au cerut sancțiuni mai stricte și crearea unei forțe de poliție a animalelor.Indignarea cetățenilor a fost provocată de cazul unui bărbat și al unei femei arestați pentru uciderea de animale și distribuirea de videoclipuri pe internet contra plată. Protesatarii au cerut, de asemenea, schimbarea Codului Penal care să aibă sancțiuni mai drastice împotriva autorilor unor acte de asemenea violență. Brozek MARCIN, PoloniaFilip WALICKI,  PoloniaRostislava RUSEVA, BulgarieAļina KAMINSKA, Letonia

Președintele SUA a anunțat miercuri seară că va impune taxe vamale suplimentare de 25% pentru toate mașinile importate în Statele Unite începând cu începutul lunii aprilie. Presa internațională a reacționat imediat. Comentatorii atrag atenția că măsura i-ar putea afecta deopotrivă pe producătorii și consumatorii americani. ”De la Bruxelles la Ottawa, represiunea vamală a lui Donald Trump asupra automobilelor stârnește proteste”, titrează ziarul francez cu profil de afaceri Les Echos.   ”Deocamdată, totuși, toată lumea continuă să afirme că vrea să acorde prioritate dialogului continuu cu Donald Trump. Și nu anunță măsuri imediate de represalii”. The New York Times consideră că tarifele lui Trump la mașini vor lovi puternic Europa.”Taxele ar putea dăuna producătorilor auto europeni atunci când industria se confruntă deja cu probleme, în special în Germania, cea mai mare economie a Europei”.Potrivit analizei Politico, ”tarifele ar putea afecta industria auto europeană, care se confruntă deja cu vânzări slabe și cu o amenințare din partea mașinilor chinezești mai ieftine. Mai mult de o cincime din toate exporturile de mașini ale UE sunt direcționate către Statele Unite, Germania fiind în mod deosebit expusă, deși Italia, Ungaria și Polonia sunt, de asemenea,în prima linie”. De partea sa, The Week avertizează că și consumatorii americani vor suferi.”Președintele SUA, Donald Trump, susține că tarifele la mașinile importate vor de un impuls producției interne și vor genera venituri. Cu toate acestea, se așteaptă ca prețurile mașinilor să crească, deoarece producatorii auto vor transfera povara tarifelor asupra clienților”.Și Euronews transmite că  ”analiștii de pe Wall Street au semnalat riscul de creștere a prețurilor vehiculelor pentru consumatorii americani. Un analist Goldman Sachs a declarat într-o notă că prețurile mașinilor importate ar putea crește între 5.000 și 15.000 de dolari, în funcție de vehicul. Chiar și modelele asamblate în SUA ar putea înregistra creșteri ale costurilor de la 3.000 USD la 8.000 USD .Presupunând că aproximativ 50% din piesele mașinilor fabricate în SUA sunt importate, tarifele la piesele auto ar putea crește semnificativ costurile de producție”. ”Producătorii americani vor fi afectați”, notează și Le Monde.”Producătorii americani au fabrici în străinătate care aprovizionează piața americană, în principal în Canada și Mexic, dar nu numai. Ford, de exemplu, importă unul dintre modelele sale din Turcia. Potrivit site-ului producătorului, aproximativ 20% din vehiculele sale vândute în Statele Unite sunt importate, dar o serie de piese pentru vehicule asamblate în Statele Unite provin tot din Canada sau Mexic. General Motors, la rândul său, importă aproximativ 750.000 de vehicule anual din Canada și Mexic, ceea ce îl face cel mai mare importator dintre toți producătorii de mașini”.Iar pentru The Wall Street Journal, ”întrebarea va fi despre modul în care Europa reacționează la tarifele SUA și apoi cum va reacţiona Washingtonul. Un război comercial global este negativ pentru euro, deși piața va evalua impactul, ca urmare a unui impuls recent din partea stimulentelor fiscale europene”.

Și totuși, s-au aflat într-adevăr rușii în spatele campaniei lui Călin Georgescu? A fost justificată anularea alegerilor? Întrebările au revenit în actualitate după ce o serie de politicieni și lideri de opinie au considerat că amânarea intrării României în programul Visa Waiver ar fi un răspuns la anularea alegerilor de către Curtea Constituțională. Cyfluence Research Center a publicat o amplă analiză a campaniilor de influențare a alegerilor prezidențiale din România. Aceasta arată felul în care a fost susținut conținutul identic cu narațiunile promovate ulterior de Georgescu. Potrivit analizei, preluate de G4 Media, pe platformele de socializare a rulat o cantitate semnificativ mai mare de conținut despre Georgescu, în comparație cu principala sa concurentă, Elena Lasconi.Conținut pro-Georgescu a fost corelat în timp și repetitiv în secțiunea de comentarii a conținutului video pe YouTube și TikTok.Zeci de pagini Facebook au fost create cu mai mulți ani înainte de alegerile actuale. Aceste pagini împărtășeau conținut care promova narațiuni patriotice, naționaliste și religioase. Aceste narațiuni erau identice cu cele promovate ulterior de Georgescu.Aceste pagini sunt gestionate de conturi străine. În mai multe cazuri, se observă un model recurent de subtitrări chinezești în cadrul detaliilor paginii.Unele dintre aceste pagini și-au schimbat activitatea pentru a se concentra pe susținerea lui Georgescu. Un exemplu cheie este Daily Romania, o entitate de știri X care a fost creată cu aproximativ un an înainte de alegeri și care și-a schimbat conținutul pentru a-l sprijini puternic pe Georgescu.Potrivit Serviciului Român de Informații (SRI), creșterea bruscă în popularitate a lui Georgescu a fost determinată în principal de peste 25.000 de conturi TikTok, înregistrate cu ani înainte, care au devenit active cu două săptămâni înainte de alegeri.Documentele serviciilor de informații identifică un cont TikTok care, potrivit acestora, a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari în doar o lună, de la 24 octombrie – către utilizatori care îl promovau pe Georgescu.Aceasta, deși candidatul susținea că nu a cheltuit niciun ban în campania electorală.Cercetările privind profilul electoratului lui Călin Georgescu indică faptul că sprijinul său cel mai substanțial a provenit din grupul demografic cel mai activ pe TikTok: 31% dintre alegătorii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și-au exprimat sprijinul pentru Georgescu.Campania s-a extins dincolo de utilizarea de conturi neautentice, folosind hashtag-uri, repetate și modele emoji pentru a amplifica conținutul în sprijinul candidatului pro-rus.Acest efort a fost condus în continuare de așa-numiții „voluntari” care, potrivit investigațiilor procurorilor, ar fi primit plăți pentru a distribui materiale legate de Georgescu, precum și persoane influente care au fost remunerate pentru postările lor.După anularea alegerilor, mari influenceri și-au exprimat sprijinul pentru Georgescu. Mulți dintre aceștia sunt cunoscuți ca fiind pro-ruși, cum ar fi cel al lui Jackson Hinkle. În plus, Georgescu a primit sprijin de la rețele afiliate Rusiei – inclusiv site-uri web, canale media și conturi de utilizator – care i-au amplificat atât profilul, cât și relatările pe mai multe platforme, în special Telegram, Facebook și X.Acest sprijin a fost facilitat prin intermediul posturilor de de stat, precum Russia Today (RT) și Sputnik, și consolidat în continuare printr-o rețea largă de canale afiliate și spin-offs care operează în întreaga Europă, se spune în material. Un model care, cred analiștii, ar putea fi replicat și în alte părți ale Europei.

Șapte jurnaliști care au acoperit protestele declanșate de reținerea primarului Ekrem İmamoğlu au fost arestați. Printre aceștia se află și un jurnalist France Press. În Armenia crește îngrijorarea față de un posibil atac armat din partea Azerbaidjanului după ce Baku și-a intensificat acuzațiile de încălcare a armistițiului de către Erevan. Acuzațiile sunt false, spun oficialii armeni. ONU, Franța și Reporteri Fără Frontiere reacționează față de arestarea a șapte jurnaliști care au acoperit protestele antiguvernamentale izbucnite după aflarea veștii că primarul din Istanbul, Ekrem İmamoğlu, a fost reținut.Jurnaliștii au fost arestați sub acuzația că ar fi participat la proteste ilegale. Dintre ei face parte și un reporter AFP, relatează DW în limba turcă.Liz Throssel, purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a subliniat că asigurarea drepturilor și siguranței lucrătorilor media este de o importanță vitală și a subliniat că aceasta include proteste majore precum cel de la Istanbul.Reporterii Fără Frontiere (RSF) au reacţionat ferm la arestările jurnaliştilor la domiciliile proprii, nici măcar la proteste. Directorul general al RSF, Thibaut Bruttin, a spus: „Acești jurnaliști pur și simplu își făceau treaba” și a cerut eliberarea lor imediată. Descriind arestările jurnaliştilor drept „o ruşine absolută” „RSF solicită Ministerului Justiţiei să oprească urmărirea penală a jurnaliştilor reţinuţi şi Ministerului de Interne să se asigure că poliţia respectă activitatea presei”.Fabrice Fries, directorul general al agenției AFP unde lucrează unul dintre jurnaliști a trimis o scrisoare președintelui Turciei în care afirmă că arestarea reporterului AFP este „inacceptabilă”, subliniind că acesta nu a participat la protest, ci doar raporta despre protest în calitate de jurnalist.Armenia spune că Baku o acuză nefondat de atacuri asupra forțelor saleÎn ultimele zile, Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a emis mai multe declarații susținând că forțele armate armene au tras în direcția pozițiilor de luptă azere, relateazăhetq.am. Ministerul Apărării din Armenia a negat în mod sistematic aceste rapoarte, afirmând că nu corespund realității. Până la 20 martie 2025, Ministerul Apărării al Armeniei a publicat 12  astfel de dezmințiri.Aceste comunicate nu sunt noi pentru societatea armeană, dar intensitatea lor ridică îngrijorare. Beniamin Poghosyan, cercetător științific al centrului „APRI Armenia”, a apreciat că scopul acestor acuzații de la Baku este de a crea impresia, la nivel internațional, că negocierile sunt într-un impas și de a pregăti un teren favorabil operațiunilor militare.Limba cazacă și inteligența artificialăO nouă etapă în dezvoltarea limbii cazace, citim în egemen.kz care relatează despre o conferința de Institutului Național de Lingvistică A. Baitursynuly intitulată „Bazele lingvistic-cognitive ale industriei creative: cercetări și dezvoltări”.„Limba este un organism viu. Se caracterizează printr-un proces de dezvoltare și creștere. În urmă cu doi ani, a început o mare revoluție în domeniul inteligenței artificiale. Algoritmii au fost proiectați pentru a imita creierul uman, iar modele au fost formate prin intermediul rețelelor neuronale modele”, a declarat ministrul științei și învățământului superior Sayasat Nurbek. Potrivit acestuia, una dintre sarcinile principale ale institutului este crearea și conversia în format digital a specificității limbii cazace.În cadrul întâlnirii, tinerii cercetători ai Institutului de Lingvistică au prezentat mai multe produse inteligente, precum „Dicționarul electronic universal kazah”, „Biblioteca electronică lingvistic-cognitivă”, „Sistemul de recunoaștere automată a textului kazah” și „Correctorul inteligent de text”. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Betul Ygit, TurciaDariga Aanyar, KazahstanSatenik Samvelyan, Armenia

România înregistrează cele mai multe cazuri noi dar și decese prin cancerul de col uterin, potrivit unei analize a Institutului Național de Sănătate Publică publicată în 2024. Cu toate că vaccinarea împotriva virusului HPV oferă un grad ridicat de protecție împotriva apariției cancerului de col uterin, în România există un interes scăzut dar și teamă față de vaccinare. Este concluzia unui studiu realizat, anul trecut, de Organizația Salvați Copiii România. Am discutat subiectul cu dr. Elena Gheorghe, medic specialist Obstetrică-Ginecologie, invitata emisiunii Sănătatea FM. Cancerul de col uterin este o afecţiune care poate fi prevenită prin vaccinare şi screening şi poate fi vindecată dacă este depistată la timp și tratată corespunzător.Cu toate acestea, cancerul de col uterin rămâne unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și cauză de deces prin cancer la femeile de pe tot globul. La nivel european, incidenţa şi mortalitatea prin cancer de col uterin au scăzut foarte mult. România continuă însă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin, la nivel european, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.Datele furnizate de Planul Național de prevenire și combatere a cancerului în România plasează cancerul de col uterin ca a treia localizare ca frecvență a cancerului la femei, după cancerul de sân și cancerul colorectal, situație care diferă de profilul european, unde principalele 3 localizări ale neoplaziilor la femei sunt cancerul de sân, cancerul colorectal, și cancerul bronhopulmonar.În anul 2023, în România s-au înregistrat 2.888 de cazuri noi de cancer de col uterin și 1.177 de femei și-au pierdut viața ca urmare a acestei boli (INSP)Peste 95% dintre cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV), un virus care infectează epiderma și mucoasele. În acest context, vaccinarea antiHPV conferă un grad ridicat de protecţie împotriva displaziei de col uterin, cancerului de col uterin (atât faţă de carcinomul cu celule scuamoase, cât şi faţă de adenocarcinom), dar poate oferi protecţie şi faţă de neoplasmul anal, orofaringian, vulvar, vaginal şi penian. Cu toate acestea, acoperirea vaccinală împotriva HPV este scăzută în România. Și asta, în pofida includerea acestei vaccinări într-un program național de vaccinare în anul 2008, cu un program oferit gratuit fetelor cu vârste cuprinse între 10 și 11 ani la nivel național, program ce s-a confruntat cu o mare reticență față de vaccinare. În 2009, programul de vaccinare a fost relansat cu ajutorul unei campanii de comunicare, dar rezultatele au fost foarte modeste. Programul a fost oprit timp de aproape 10 ani și reluat în 2019, adresat fetelor 11-14 ani şi ulterior 11-18 ani, gratuit, în cabinetele medicilor de familie, pe baza unei cereri scrise prealabile din partea părinților, potrivit INSP.În prezent, au fost extinse categoriile populaționale care beneficiază de vaccinarea anti HPV: vaccinarea gratuită a fetelor şi băieţilor cu vârsta ≥ 11 ani și < 19 ani, şi compensarea 50% în cazul femeilor cu vârsta ≥ 19 ani și ≤ 45 de ani. "Foarte multe persoane iau contact cu virusul HPV, de-a lungul vieții, mai precis peste 80%. Dar, mai mult de 90% din persoanele care au luat contact cu el vor avea un clearance, adică vor scăpa în mod natural de acest virus. Și trebuie să ne gândim la HPV ca la o caracatiță care are mai multe tentacule, acestea fiind tulpinile virusului...Doar  câteva dintre acestea sunt cu risc înalt. Însă, risc înalt nu înseamnă că persoana va dezvolta, automat, cancer", explică dr. Elena Gheorghe, medic specialist Obstetrică-Ginecologie. Potrivit acesteia, chiar și infecția cu 4 tulpini cu risc înalt nu înseamnă cancer. Înseamnă doar o infecție cu aceste tulpini și practic poate chiar să nu însemne absolut nicio leziune, nici măcar leziunea de risc scăzut. Dar trebuie monitorizată... Dacă noi știm că pacienta are aceste tulpini, atunci monitorizarea se schimbă puțin față de o pacientă care nu le are. Și trebuie adăugat faptul că genotiparea, adică căutarea virusului HPV, trebuie să înceapă obligatoriu de la vârsta de 30 de ani. Studiile și protocoalele pe care trebuie să le aplicăm ne spun că de la 30 de ani, toate femeile trebuie testate și pentru acest virus, alături de testul Babeș-Papanicolau. Acest test din urmă, singur, nu este suficient, pentru că, practic, până la 30 de ani, pacienta are șansa să elimine natural virusul.", explică medicul. Genotiparea HPV nu este o analiză accesibilă ca preț. " Aici e un semnal de alarmă pe care trebuie să îl tragem și noi acum și să ne audă cei care ar putea, poate, să schimbe un pic lucrurile, pentru că în vestul Europei această genotipare este decontată de stat. Și cumva ar trebui să ajungem și noi aici, pentru că este clar că după o anumită vârstă e un test care ar trebui să se facă obligatoriu. Și da, nu e tocmai ieftină, dar mereu încerc să le explic pacientelor mele că e ceva de care avem nevoie, știm ce avem de făcut. E un diagnostic pe care îl dăm cu acuratețe și știm exact conduita terapeutică ulterioară", explică dr. Elena Gheorghe. 

Cu ce rămâne presa europeană discuția de marți dintre Donald Trump și Vladimir Putin? Comentatorii consideră că liderul rus a obținut aproape tot ce a vrut, reușind să-l manipuleze inteligent pe liderul american.  ”Putin joacă pentru a câștiga timp, iar Trump joacă alături de el”. Iată concluzia revistei germane Der Spiegel.”Liderul rus se abține de la atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene timp de 30 de zile. Aceasta este o mică concesie pentru a evita înstrăinarea lui Trump. De fapt, Putin vrea să continue războiul”.”Trump face exact ceea ce Rusia ar vrea să facă. Și nu este nimeni care să i se împotrivească”, titrează ziarul polonez Gazeta Wiborcza.”Putin îl va modela pe Donald Trump și, în același timp, va amâna încetarea focului. Pentru ca relațiile cu SUA să devină din ce în ce mai bune și, în același timp, să creeze impresia că lipsa unui armistițiu este vina Ucrainei”.Potrivit analizei ziarului Le Monde, în ce-l privește pe Donald Trump, cu cât trece timpul mai mult, cu atât promisiunile sale de rezolvare instantanee a conflictului se estompează”.În același timp,”chiar și la nivel simbolic, Casa Albă își trădează ardoarea pentru o apropiere de Kremlin. Donald Trump a susținut ideea lui Vladimir Putin de a organiza meciuri de hochei în Statele Unite și Rusia, se menționează în comunicatul Rusiei. Încălzirea relațiilor prin sport este un procedeu clasic al diplomației internaționale. Dar luarea în considerare a acestui instrument cu o țară vinovată de crime de război masive în Ucraina, când conflictul este departe de a fi încheiat, indică clar prioritățile Casei Albe”.Pentru Die Zeit, „Putin a reușit să-i ofere concesii minime lui Trump drept progres pe calea păcii”. Pentru președintele rus, „această convorbire a avut ca scop în primul rând să se elibereze de dilema pe care i-o pune oferta americano-ucraineană de încetare a focului fără condiții prealabile. Un răspuns pozitiv l-ar fi lipsit de influența militară asupra Ucrainei chiar înainte de începerea negocierilor de pace. Dar un „nu” clar ar fi putut să-l enerveze pe Trump, cu consecințe greu de prevăzut”. (Sursa: Courrier International).El Mundo este de părere că ”Putin, un agent veteran al KGB-ului, abil în a citi mințile rivalilor săi, a arătat că știe să-l manipuleze pe Trump, mascându-și ego-ul și jucându-se cu fleacuri imaginare precum „miile de soldați ucraineni care au fost salvați doar datorită lui Trump”.Analistul consultat de ziarul spaniol spune că "Putin îl ia ostatic pe Trump și își menține pozițiile maximaliste. Noul grup de lucru SUA-Rusia privind Ucraina continuă să țină Ucraina și Europa la dispoziția celor mari. Trump va vinde acest dezechilibru ca un succes, iar Putin va fi mulțumit”.Dar Europa? – întreabă Le Figaro, referindu-se la comunicatele de la Casa Albă și de la Kremlin.Ei bine, ”cuvântul nu este scris, nici în engleză, nici în rusă. „Liderii și-au confirmat intenția de a continua eforturile de a realiza o reglementare bilaterală”, au scris chiar rușii.

Încetarea parțială a focului, convenită în timpul convorbirii telefonice dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, nu este deloc de natură a-i liniști pe europeni. Ei continuă să se teamă de un atac masiv al Rusiei. Și se pregătesc pentru ce-i mai rău. Nu a fost deloc un sentiment de ușurare. Concluziile discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin au fost primite în cancelariile europene cu un amestec de scepticism și teamă.Încetarea focului trebuie să fie „verificabilă”, cu ucrainenii „în jurul mesei”, a avertizat imediat președintele francez Emmanuel Macron după discuția dintre Trump și Putin.Într-o declarație comună în urma primirii președintelui francez, la Berlin, de către cancelarul german Olaf Scholz, cei doi lideri europeni au asigurat că Ucraina poate conta pe continuarea ajutorului militar european. Ceea ce sugerează că, din punctul de vedere franco-german, pacea nu este deloc aproape.Declarația a venit în aceeași zi în care parlamentul german, Bundestag, a aprobat un plan istoric de înarmare, de 500 de miliarde de euro.Amenințarea rusă privește toate țările europene, iată avertismentul președintelui Consiliului European, Antonio Costa, într-un interviu acordat marți Agenția France-Presse.Antonio Costa, care prezidează organismul ce-i reunește pe șefii de state și de guverne, a declarat că „vecinii Rusiei sunt preocupați de amenințarea militară reprezentată de Rusia”. Costa a spus că „este esențial ca toată lumea să înțeleagă că această amenințare este colectivă”.”Rusia se pregătește pentru o confruntare cu democrațiile europene în timp ce Statele Unite își schimbă atenția către regiunea Indo-Pacific”. Este declarația-avertisment făcută marți de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs ținut la Academia Militară Regală de la Copenhaga.Potrivit șefei Comisiei Europene, Rusia și-a extins masiv capacitatea de producție militaro-industrială”, în timp ce ”se pregătește pentru confruntarea viitoare cu democrațiile europene”.Europa trebuie să se înarmeze rapid pentru a stabili o descurajare credibilă până în 2030, a mai spus Ursula von der Leyen. Comisia Europeană urmează să își prezinte astăzi „Cartea albă” privind apărarea, ca parte a strategiei sale de înarmare a Europei. Iar joi va avea loc un summit european pe aceeași temă.Un mesaj în aceeași direcție a venit de la înalți diplomați din Letonia și Estonia, aflați la o conferință pe teme de securitate din capitala indiană New Dehli.Ei au avertizat că Vladimir Putin nu este de fapt interesat de niciun acord de pace semnificativ.„Nu există măcar un singur indicator că Rusia dorește pace”, a spus Baiba Braže, ministrul de externe al Letoniei.În timp ce Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei spune că Rusia cu siguranță ”nu și-a schimbat niciunul dintre obiective”.Aceste avertismente subliniază un sentiment profund de neliniște în capitalele europene atât cu privire la adevăratele dorințe ale Rusiei cât și față de adevărata capacitate de negociere cu care se laudă Donald Trump.Ceea ce europenii înțeleg – nu se știe dacă și președintele Trump - este natura războiului de agresiune declanșat de Vladimir Putin. Este un război împotriva aspirațiilor europene ale Ucrainei. Și un război împotriva democrațiilor europene în general.Iar marele semn de întrebare este dacă un asemenea război civilizațional poate fi oprit prin concesii teritoriale sau aranjamente economice. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa din întreaga lume prefațează discuția telefonică dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, programată pentru marți. Comentatorii remarcă optimismul lui Donald Trump dar atenționează asupra condițiilor maximale puse de Moscova. Apelul, programat pentru marți, va fi prima conversație cunoscută între cei doi lideri de când Putin a stabilit numeroase condiții pentru încetarea focului cu Ucraina, scrie The New York Times.Potrivit cotidianului spaniol El País, Donald Trump „este optimist cu privire la acceptarea de către Moscova a armistițiului” și consideră că părțile „au șanse foarte bune” de a ajunge la un acord. (Sursa: Toute l'Europe).Înaintea discuțiilor cu liderul rus Vladimir Putin, președintele american Donald Trump a sugerat că va solicita concesii teritoriale din partea Ucrainei, notează Firstpost.USA Today amintește că  ”Vladimir Putin a vorbit în repetate rânduri despre necesitatea de a elimina ceea ce el descrie drept „cauzele fundamentale” ale războiului. El se referă la expansiunea NATO în Europa de Est și pune sub semnul întrebării însuși conceptul de suveranitate ucraineană. Putin a spus că orice acord de încetare a focului va trebui să includă încetarea livrărilor de arme occidentale către Ucraina”.„Întrebat ce concesii așteaptă de la Vladimir Putin, președintele SUA a răspuns că o mare parte a discuției se va concentra pe revendicări teritoriale”, relatează Der Spiegel.După cum notează revista franceză Le Point, ”Rusia ar putea cere garanții că aderarea Ucrainei la NATO va fi exclusă din orice acord de pace, după cum a declarat Alexander Grushko, ministrul adjunct de externe al Rusiei, pentru presa rusă Izvestia.Și tot în Franța, Le Parisien observă că ”Vladimir Putin a stabilit până acum condiții maximaliste pentru încheierea conflictului, cum ar fi cedarea din partea Ucrainei a cinci regiuni anexate de Moscova, abandonarea ambițiilor sale de a adera la NATO și dezmembrarea guvernului ucrainean”În comentariul său, BBC remarcă tonul optimist al comentariilor care vin de la Moscova în perspectiva discuției dintre liderii rus și american: ”Viceministrul rus de externe Alexander Grushko tocmai a acordat un lung interviu ziarului Izvestia în care susține că războiul din Ucraina a arătat că NATO și UE au „subestimat” Rusia.În ceea ce privește forțele de menținere a păcii, chiar dacă Marea Britanie și UE vorbesc despre asigurarea unei posibile încetări a focului, Rusia spune „nu” oricăror trupe NATO sau UE desfășurate pe teren.Toate acestea ilustrează o presupusă agresiune occidentală împotriva Rusiei”.Dar Rusia ”ignoră în mod deliberat dovezile agresiunii reale - Crimeea în 2014, atacul cu agent neurotoxic de la Salisbury din 2018, multiple acte de sabotaj și altele.Dar nimic din toate acestea nu sună ca un mesaj al unei țări aflate sub presiune sau care se pregătește să facă concesii.Se pare mai degrabă că Rusia crede în prezent că ea face cărțile”. 

Un document al unui grup de gândire american apropiat de Donald Trump începe să genereze numeroase discuții în mediile de presă europene. Materialul vizează desființarea de facto a Uniunii Europene, iar grupul de gândire american este cunoscut pentru influența puternică asupra politicilor republicane. Documentul a fost realizat de Fundația Heritage o organizație creată în 1973 și care a avut o influență considerabilă asupra politicienilor republicani.Fundația este autoarea documentului programatic numit „Proiectul 2025”, un plan de schimbări rapide operate de administrația americană, constând în închideri de birouri și instituții, anularea reglementărilor și înlocuirea a mii de angajați din sectorul public cu persoane fidele.Deși a negat în campania electorală că-și va baza politicile pe ”Proiectul 2025”, primele luni de mandat arată că planul este urmat îndeaproape de noua administrație.Publicația central-europeană de investigații VSquare a obținut un rezumat al propunerilor de transformare a Uniunii Europene, intitulat The Great Reset (Marea Resetare). Acest document de lucru, care va fi supus dezbaterii în cadrul Fundației Heritage, a fost realizat de două organizații din Europa Centrală: Mathias Corvinus Collegium (MCC) și think-trank-ul polonez Ordo Iuris.Acestea propun o revizuire instituțională completă a Uniunii Europene, în esență prin desființarea Comisiei Europene și a Curții Europene de Justiție așa cum există în prezent.Ideea este de a transforma Comisia Europeană într-un organism pur tehnic, dezlipirea acesteia de influența politică reală și reducerea la un Secretariat General.În consecință, procedurile de încălcare a dreptului comunitar ar fi abolite.Aceste proceduri au vizat adesea guvernul ungar al lui Viktor Orbán și fostul guvern al partidului Lege și Justiție din Polonia din cauza numeroaselor abateri de la legislația UE, derapajele de la normele statului de drept și încălcări ale drepturilor omului.În mod simbolic, semnalând sfârșitul Uniunii Europene așa cum o cunoaștem, MCC și Ordo Iuris propun redenumirea acesteia în Comunitatea Europeană a Națiunilor (ECN).Deși propunerea nu face referire la aceasta în mod explicit, conceptul are numeroase asemănări cu Comunitatea Statelor Independente, dominată de Rusia, succesorul Uniunii Sovietice.Rețeaua de investigație VSquare a dezvăluit că Fundația Heritage a adunat grupuri conservatoare de linie dură pe 11 martie pentru a discuta despre cum vor fi revizuite actualele structuri ale UE.Potrivit publicației central-europene, colaborarea dintre Ordo Iuris, MCC și Heritage este demnă de remarcat în sine, dar legăturile cu influența rusă duc lucrurile la un alt nivel.Ordo Iuris a negat afilierile pro-ruse, dar s-a angajat de mult timp alături de rețele care promovează narațiunile pro-Kremlin, inclusiv Congresul Mondial al Familiilor – un grup legat de oligarhul rus Konstantin Malofeev.MCC, condus de, Balázs Orbán, directorul politic al lui Viktor Orbán, s-a confruntat, de asemenea, cu întrebări privind legăturile sale financiare și ideologice cu interesele ruse. Grupul este finanțat în mare parte din comerțul cu petrol rusesc al companiei petroliere ungare MOL.Alinierea politicilor lui Donald Trump cu planurile Fundației Heritage și colaborarea sa cu acești actori iliberali din Europa Centrală ridică întrebări serioase cu privire la direcția viitoare a relațiilor transatlantice și a implicării administrației americane în afacerile europene. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Când te rogi pentru binecuvântări trecătoare, nu uita că Domnul ar putea să vadă că nu este spre binele tău sau spre slava Lui să-ți ofere exact ceea ce-ți dorești. În schimb, El îți va răspunde la rugăciune dându-ți exact ce e mai bine pentru tine.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Presa internațională comentează răspunsul lui Vladimir Putin la propunerea americană privind un armistițiu de 30 de zile în războiul din Ucraina. Un ”da”, dar cu condiții. Comentatorii se întreabă dacă liderul rus este într-adevăr gata pentru pace. The Moscow Times observă că ”declarațiile lui Putin au venit la câteva zile după ce Ucraina a fost de acord cu o încetare a focului de 30 de zile, intermediată de SUA, în timpul negocierilor din Arabia Saudită. Kremlinul spune că așteaptă mai multe detalii de la oficialii Casei Albe înainte de a indica dacă va accepta propunerea”.Referindu-se la condițiile puse de Rusia, CNN remarcă faptul că ”nu este pentru prima dată când Putin cere eliminarea a ceea ce el numește „cauzele fundamentale” ale războiului; Kremlinul a susținut anterior că însuși actualul guvern ucrainean este parte din cauza principală”.Le Figaro notează că ”lui Vladimir Putin i-ar fi fost greu să închidă frontal ușa propunerii americane, dat fiind riscul de a părea mai războinic decât Zelenski. Și nimeni nu se aștepta ca liderul de la Kremlin, în timp ce se află într-o poziție puternică pe teren, să aprobe o suspendare a luptei fără a atașa condiții prohibitive”.Potrivit comentatorului BBC ”Vladimir Putin pare să fi identificat punctele slabe ale propunerii americane de încetare a focului și, în mod caracteristic, le exploatează pentru a-i arunca „mingea” înapoi lui Trump, pentru a folosi metafora preferată a americanilor în acest sens.Putin spune că acceptă principiul încetării războiului pentru a evita acuzația de a fi sabotorul. Dar el invocă o încetare a focului în condițiile sale, așa că îi aruncă lui Trump o serie întreagă de întrebări despre natura armistițiului propus, în special în ceea ce privește eventualele retrageri de trupe ucrainene”.„Donald Trump se înșală când consideră că o încetare comună a focului ar fi un pas uriaș către încheierea războiului dintre Moscova și Kiev”, este de părere editorialistul ziarului Le Monde: ”Din spectrul de motive pe care le-a invocat Putin pentru a-și justifica războiul reiese – implicit și uneori explicit – vechiul spirit imperial rus.În această „străinătate apropiată” a fostelor republici sovietice - Belarus, Georgia și, cu atât mai mult, Ucraina - Moscova intenționează să-și recreeze zona de influență.Nicio putere pro-occidentală la Minsk, Tbilisi și Kiev, nimic care să scape de o formă de tutelă a Kremlinului; nici să existe vreun contra-model care, prin contagiune, să poată pune în pericol autocrația de la Moscova.Problema este militară: Moscova intenționează să revizuiască arhitectura de securitate în Europa. Dar este și politică: regimului Putin îi este mai frică de democrație decât de NATO.Pe toate aceste puncte, negocierea privind viitorul Ucrainei, dacă va avea loc, va fi adevăratul test al orientării strategice a Statelor Unite ale lui Trump.Loialitate sau ostilitate față de aliații din tabăra occidentală? Apărarea privilegiilor superputerilor de astăzi? Soarta Occidentului colectiv este pe masă”. 

Telefoanele mobile vor fi interzise în școlile din Austria, a anunțat ministrul Educației, Christoph Wiederkehr. Riscurile de sănătate binecunoscute ale utilizării intense a telefoanelor mobile și modificările în comportamentul social în școli necesită luarea de măsuri, a explicat acesta. Am discutat subiectul cu Ana Bogdan, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental.  Ministrul austriac al Educaţiei a descris telefonul mobil drept un "ucigaş de concentrare".Contactele interpersonale ar trebui să ia locul privitului la ecranele telefoanelor în timpul pauzelor dintre ore, a mai spus el. Noua măsură va însemna schimbări şi pentru părinţi, pentru că "unii părinţi vor să îşi contacteze copiii în mod constant pe parcursul orelor de şcoală", a remarcat ministrul. "Interacțiunea față în față este foarte importantă în pauză. Dar dacă în pauză, ei au accesat telefonul și nu au comunicat, este nevoie mai întâi să se cunoască, să aibă contact vizual. Din punctul meu de vedere, un beneficiu este contactul vizual cu partenerul de conversație. Sper ca acest lucru să se îmbunătățească din ce în ce mai mult.  De asemenea, trebuie îmbunătățită și atenția îndreptată către partener- "Ascult ce spui și apoi intervin". Pentru că și aici, în momentul în care citim un mesaj avem tendința să răspundem imediat la el, chiar dacă vedem că persoana cealaltă continuă să ne scrie. Adică ar îmbunătăți foarte, foarte multe abilități necesare unui copil: atenție, contact vizual, reciprocitate, o postură corectă în momentul în care interacționezi cu un alt copil, atenție la limbajul nonverbal, la emoția celuilalt și așa mai departe.", spune la RFI, Ana Bogdan, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental.Potrivit unui expert de la Universitatea de Medicină din Viena, utilizarea intensivă a telefonului mobil tinde să cauzeze iritabilitate şi să provoace tulburări de somn, precum şi depresie şi comportament impulsiv. E valabil și în cazul copiilor? "Da, pentru că ei sunt expuși la acea lumină a telefonului și în momentul în care lumina aceea este constantă înainte de a adormi, bineînțeles că apar aceste tulburări de somn, adică copilul doarme, dar după aceea se trezește peste două-trei ore neliniștit sau visează foarte, foarte urât și nu ne dăm seama de unde pornesc aceste schimbări ale somnului. Totul, pentru că accesează telefonul înainte de a adormi telefonul. Iar aceste tulburări de somn sunt din ce în ce mai frecvente,în ultimul timp, atât la copiii de 10- 12 ani și, bineînțeles, și la adolescenți. ", explică psih. Ana Bogdan. 

Imediat după schimbul dur de replici din Biroul Oval, presa internațională a început să analizeze consecințele evenimentului de vineri seară. Potrivit comentatorilor, Europa a rămas singură în fața Rusiei și există un singur câștigător: Vladimir Putin. Schimbul aspru de replici dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, a provocat „consternare de ambele maluri ale Atlanticului”, rezumă The Washington Post.Iar The New York Times a văzut „un schimb exploziv de insulte, care nu au fost niciodată văzute în Biroul Oval între un președinte american și un lider străin în vremurile moderne”.”A fost orice altceva decât un schimb diplomatic obișnuit în fața camerelor de filmat”, consideră Der Spiegel.The New York Post crede că, de fapt, ”Trump vrea să conserve puterea de luptă a SUA pentru ceea ce crede el că este adevărata amenințare - China. Pentagonul și-a epuizat stocul de arme la niveluri periculoase prin înarmarea Ucrainei.Dacă China ar invada Taiwanul mâine, probabil că o intervenție din partea SUA ar eșua”.În schimb, pentru ziarul belgian Le Soir,„Nu există cuvinte pentru a ne exprima uimirea față de această extorcare în direct, în fața camerelor de filmat, orchestrată de liderii unei superputeri care joacă pacea mondială precum pokerul, transformând Casa Albă într-o sală de jocuri de noroc a mafiei și strigând, cu pistolul la capul prăzii lor: fie semnezi și îți mulțumim, fie te vom abandona.”„După această scenă, nicio țară nu va mai avea încredere în Trump”, consideră Süddeutsche Zeitung. „Statele Unite devin un stat arbitrar, chiar un stat necinstit”, scrie ziarul german, care se teme că Zelenski „s-ar putea să nu supraviețuiască mustrării politice a lui Trump”.„Secvența care a avut loc în Biroul Oval este suficientă pentru a-i lăsa pe europenii, deja excluși din discuțiile inițiate asupra Ucrainei, atât paralizați, cât și perplecși”, subliniază ziarul elvețian Le Temps.Le Monde notează că ”altercația violentă ilustrează ostilitatea noii administrații americane față de Ucraina și marchează un punct de rupere între aliați.Această ostilitate a fost ilustrată de agresivitatea fără precedent a unui vicepreședinte american, J. D. Vance, față de liderul unei țări democratice în război cu o dictatură.Revoltați de brutalitatea domnilor Trump și Vance, liderii europeni s-au grăbit să-și exprime sprijinul pentru domnul Zelenski, cu excepția notabilă a premierului ungar Viktor Orban, care i-a mulțumit președintelui american.Dar ambuscada din Biroul Oval nu face decât să le confirme temerile: ruptura transatlantică este profundă, iar alinierea discursului domnului Trump cu cel al domnului Putin sugerează o inversare a alianțelor. Europa este acum singură împotriva Rusiei”.Iar o analiză a BBC observă că, dacă ”drama de vineri din Biroul Oval a stârnit o reacție rapidă din partea multor lideri mondiali, nu a existat niciun comentariu până acum din partea liderului de la Kremlin.Președintele Putin își poate permite să stea pe loc și să urmărească desfășurarea evenimentelor.Dacă fluxul de arme americane către Ucraina s-ar opri, ucrainenilor le-ar fi mult mai greu să se apere de forțele ruse, chiar dacă se bucură de solidaritate și de sprijin puternic din partea liderilor europeni.De ceva timp, Moscova crede că războiul din Ucraina merge pe calea Rusiei. Strigătele din Biroul Oval au cimentat această convingere”.

Parlamentul de la Sofia a votat pentru interzicerea totală a vânzării și utilizării țigărilor / vaporizatoarelor electronice pe teritoriul țării. Camera Deputaților a adoptat cu 197 de voturi pentru Legea privind interzicerea totală a vânzării și utilizării țigărilor / vaporizatoarelor electronice pe teritoriul țării, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba bulgară.Interdicția vizează toate tipurile de vaporizatoare, atât cele reutilizabile cât și cele de unică folosință, indiferent dacă conțin sau nu nicotină.În ultimele săptămâni parlamentarii coaliției de guvernare au accelerat procedurile privind adoptarea legii, în urma semnalării mai multor cazuri de intoxicare la minori ca urmare a inhalării unor substanțe interzise prin intermediul vaporizatoarelor.Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății vânzarea țigărilor electronice este interzisă total sau parțial în 34 de țări ale lumii. La începutul acestui an Belgia a devenit prima țară a Uniunii Europene care interzice vânzarea țigărilor electronice, dar doar a celor de unică folosință.Ambițiile Slovaciei în domeniul Inteligenței ArtificialeSlovacia ar putea deveni lider regional în domeniul utilizării Inteligenței Artificiale în mai multe domenii, cum ar fi sănătatea publică, educația sau administrația, a declarat președintele slovac Peter Pellegrini în cadrul Summitului mondial IA care a avut loc recent la Paris, transmite site-ul televiziunii TA3.Potrivit președintelui, Inteligența Artificială ar putea fi folosită pentru a îmbunătății procesul legislativ. ”De exemplu, atunci când elaborează noi acte normative, parlamentarii trebuie să examineze un mare număr de legi și decrete în vigoare pentru a nu apărea contradicții. Inteligența Artificială ar putea îndeplini această funcție mult mai rapid și mai precis”, a menționat președintele.De asemenea Slovacia are oportunitatea de a deveni una din primele țări europene în care Inteligența artificială să fie folosită pentru diagnosticarea bolilor într-un stadiu incipient.Bosnia Hertegovina: Condiții mai bune de transport pentru persoanele cu dizabilitățiLa Aeroportul International Sarajevo a avut loc recent lansarea proiectului Danova Next destinat îmbunătățirii condițiilor de transportpentru persoanele cu dizabilități și cu mobilitate redusă, transmite Radio Sarajevo.Proiectul este finanțat cu fonduri europene și se desfășoară simultan în Croația, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Slovenia și Bosnia Herțegovina. Danova Next vizează optimizarea accesului la transport pentru persoane cu dizabilități prin tehnologii moderne în aeroporturi, porturi și rețelele de transport public.Vor fi achiziționate echipamente speciale la standarde europene, într-o primă fază pentru persoanele cu deficiențe de auz, iar personalul aeroportului va urma cursuri de instruire în vederea asistării persoanelor cu nevoi speciale, a explicat Berin Riđanović, coordonatorul proiectului și șeful serviciului juridic al Aeroportului Internațional Sarajevo. Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

După cum știm, Donald Trump a discutat direct cu Vladimir Putin despre războiul din Ucraina și este pregătit pentru concesii majore. Dar cum se vede situația dinspre Ucraina și Rusia? Iată opiniile unor experți în securitate din regiune. Ei cred că în condițiile actualului armistițiu, un nou război este inevitabil. Și ridică un semn de întrebare cu privire la disponibilitatea lui Putin de a accepta, în cele din urmă, un acord. Maria Zolkina, expert ucrainean în Securitate regională, îndeamnă să fie luat în considerare cel mai rău scenariu posibil și să întreabă cine și cum va proteja Ucraina de următorul atac rusesc.Ea crede nu numai că "armistițiul" nu va funcționa, dar și că un război mai mare în Europa devine inevitabil.Experta vede aici un semnal clar pentru toate țările europene care trăiesc în ”subiectivism infam” în acest moment – din cauza propriei lor timidități, sau a lipsei dorinței de a evalua faptele trăind în iluzia că Putin "nu va ataca". Mykhailo Samus, un alt expert ucrainean în securitate, consideră  că această înghețare sub presiunea lui Trump constituie de fapt perioada dinaintea Marelui Război ruso-ucrainean cu numărul doi.”Acest război va fi foarte probabil odată ce factorul Trump va dispărea (și totodată, factorul putinist, nu). Planul nostru este să ne pregătim pentru următorul război”.Potrivit analistului, în paralel cu propria pregătire de război, sarcina Ucrainei este de a trezi în sfârșit Europa.”Statele Unite nu îi vor mai proteja pe europeni de Moscova. Acesta este parametrul care ar trebui să devină central în formarea sistemului de securitate și apărare al Europei. Europenii trebuie să accepte în sfârșit Ucraina ca parte integrantă a Europei, nu ca zonă tampon, zonă gri sau subiect al tranzacției cu Moscova”.Tatiana Stanovaya, expertă în politici ruse, spune de partea ei pe propriul cont de socializare, că  răbdarea lui Putin a dat roade.”Multe personalități de nivel înalt din cercurile diplomatice și de securitate ale Rusiei au fost din ce în ce mai frustrate de declarațiile și abordările inițiale ale lui Trump și ale echipei sale cu privire la Ucraina.Planurile lui Trump nu păreau doar inacceptabile, ci de-a dreptul ostile. Ideea de „a trata cu Rusia dintr-o poziție de forță” a fost deosebit de iritantă. Cu toate acestea, Putin a ales răbdarea, lucrând constant pentru a se acomoda cu Trump - fiind adaptabil, dând dovadă de flexibilitate și proiectând dorința de a face compromisuri. Acum, el și-a asigurat primul pas: lansarea unor negocieri substanțiale”.Experta în politici ruse se declară însă foarte sceptică asupra perspectivelor acestor discuții.”Trump vrea o încetare a focului și un fel de aranjament care să suspende problema Ucrainei pentru o vreme. Dar viziunea lui diferă radical de cea a lui Putin.Pentru Putin, o soluție reală înseamnă o Ucraină „prietenoasă” cu Rusia - lipsită de capacitate militară, cu o constituție rescrisă și care garantează neaderarea la NATO”.Potrivit expertei, Putin este pe deplin pregătit pentru ca aceste discuții să eșueze.Din perspectiva Kremlinului, Occidentul nu poate face nimic care să inverseze câștigurile teritoriale ale Rusiei și să împiedice colapsul Ucrainei pe termen lung.Cu ajutorul lui Trump, acest proces s-ar putea accelera; fără ajutorul lui Trump, tot se va întâmpla mai devreme sau mai târziu.Între timp, Putin va continua să-l lingușească și să-l liniștească pe Trump, oferind concesii pe care Trump le va prezenta drept un ”succes uriaș” și o”ofertă minunată”. Dar aceste concesii, cum ar fi încetarea focului, nu vor descuraja Rusia de la obiectivul său final: asigurarea unei Ucraine „prietenoase” în condițiile ei”.

O treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu petrec pe TikTok mai mult de 5 ore într-o zi obișnuită.  E una dintre concluziile studiului „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”, lansat recent de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Potrivit studiului, cele mai utilizate platforme online și rețele sociale în rândul elevilor de liceu și de gimnaziu sunt Instagram, urmat de WhatsApp, TikTok și YouTube. Elevii de clasa a III-a și a IV-a folosesc cel mai mult YouTube, Whatsapp și Roblox. Cristina Lupu, de la Centrul pentru Jurnalism Independent explică.

La fiecare început de an, Conferința de Securitate de la München captează atenția lumii întregi. Anul acesta, evenimentul va avea loc între 14 și 16 februarie. Iar raportul premergător generează numeroase comentarii. Documentul, pregătit în fiecare an de un grup de experţi, arată o lume polarizată, plină de incertitudini, informează luni agenția de știri EFE, citată de Agerpres și G4 Media. „Multipolarizare”. Acesta este titlul raportului premergător Conferinței de Securitate de la München, la care vor participa aproape 60 de şefi de stat sau de guvern şi peste 100 de miniştri.Potrivit raportului, liberalismul este pus sub semnul întrebării din punct de vedere politic şi economic de creşterea populismului şi a naţionalismului. Pe de altă parte, există o tensiune ideologică între democraţii şi autocraţii.Autorii documentului vorbesc despre o scenă internaţională multipolară, la care lumea se raportează diferit.Pentru unii este motiv de optimism, cum ar fi așa-numitul Sud Global sau țările BRICS. Acestea văd o șansă de a reduce influenţa Statelor Unite, mult timp percepute drept o putere prea dominatoare.Alții se uită cu pesimism către noua lume. Ei consideră că multipolarizarea creşte riscul dezordinii şi conflictelor.De exemplu, ţările G7 (cele mai bogate economii din lume) se numără printre pesimiști.Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, reprezintă îngroparea consensului în politica externă americană postbelică potrivit căruia internaţionalismul liberal a servit cel mai bine interesele americane. Pentru preşedintele Trump şi mulţi dintre susţinătorii săi, ordinea internaţională creată de SUA a fost o afacere proastă, constată raportul.O consecinţă a acestui fapt ar putea fi o renunţare din partea SUA la rolul său istoric de garant al păcii în Europa, ceea ce poate avea consecinţe importante pentru Ucraina.De partea sa, China este cel mai proeminent promotor al unei ordini multipolare, definindu-se ca un avocat al ţărilor din aşa-numitul Sud global. Mulţi occidentali văd în apărarea multipolarităţii de către Beijing o deghizare retorică asumată de China în competiţia sa cu SUA pentru putere.Iar autorii raportului estimează că Beijingul ar putea beneficia în cele din urmă de faptul că Washingtonul abandonează angajamentele internaţionale sau se distanţează de partenerii săi tradiţionali.În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, aceasta se confruntă cu provocări serioase. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi creşterea populismului naţionalist în cadrul societăţilor europene pun sub semnul întrebării elementele centrale ale viziunii liberale a UE.Realegerea preşedintelui Trump poate intensifica aceste provocări şi poate reînvia dezbaterea dacă UE trebuie să devină un pol autonom în politica internaţională.Viziunea Moscovei este aceea a unei lumi multipolare în jurul statelor civilizatoare, printre care se include şi Rusia. Ţările mai mici, printre care Rusia include şi Ucraina, ar urma să cadă astfel în sfera de influenţă a statelor civilizatoare.Autorii estimează că, pe lângă discrepanţele dintre viziunea Rusiei despre sine şi adevărata sa putere, Moscova a avut un oarecare succes în eforturile sale de a destabiliza ordinea internaţională.Pe plan intern însă, Rusia se confruntă cu probleme economice tot mai mari şi cu consecinţele exceselor sale imperialiste. Cu toate acestea, capacitatea Moscovei de a-şi implementa viziunea despre o lume multipolară cu diverse sfere de influenţă depinde de reacţia celorlalţi, estimează raportul Conferinţei de Securitate de la München. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Biroul Procurorului General al Poloniei a anunțat că a lansat o investigație împotriva premierului Donald Tusk, sub acuzația de tentativă de lovitură de stat, în urma unei sesizări a Tribunalului Constituțional, transmite agenția de presă PAP. Potrivit sursei citate, președintele Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, un aliat al fostului partid de guvernământ PIS, care a pierdut alegerile din 2023, a anunțat că la sfârșitul lunii ianuarie a sesizat Biroul Procurorului General cu privire la constituirea de către actualul prim ministru, la 13 decembrie 2023, a unui ”grup de crimă organizată pentru schimbarea regimului constituțional al Republicii și pentru oprirea activității Curții Constituționale și a altor instituții constituționale, printre care Curtea Supremă a Poloniei”.Procurorul general interimar, Michał Ostrowski, a declarat că, în cadrul investigației, a fost deja începută audierea martorilor, printre care președinta Curții Supreme a Poloniei și președintele Consiliului Juridic Național.În replică, premierul Donald Tusk a postat pe social media un videoclip în care apare jucând tenis de masă, cu mesajul: ”Relaxați-vă! Acum sunt ocupat, dar rezolvăm și problemele astea în curând”, notează postul Europa Liberă.Președintele țării, Andrzej Duda, care a candidat din partea PiS la alegerile prezidențiale din 2015, care l-au adus la putere, a criticat acțiunile guvernului Tusk drept „încălcări constituționale flagrante”, dar nu a aprobat acuzațiile de lovitură de stat. Ungaria: Atac la adresa presei independente în ParlamentȘeful grupului parlamentar Fidesz, Máté Kocsis a lansat un atac fără precedent la adresa presei independente din Ungaria, în cadrul ultimei ședințe a Comisiei parlamentare pentru siguranță națională, transmite publicația Telex.”O parte a presei maghiare, așa zis independente este gata să-și vândă țara pentru bani ucraineni”, a declarat parlamentarul.El nu a adus dovezi în sprijinul acuzațiilor sale, dar a afirmat că ”serviciile secrete” maghiare ar fi informat comisia parlamentară pentru securitate că statul ucrainean încearcă să-l discrediteze pe premierul Viktor Orban cu ajutorul jurnaliștilor maghiari și străini.Citeste siUngaria: Finanțarea politicii de la cazinou de ofițeri la iluminări publiceAfirmațiile parlamentarului au fost susținute de ziarul guvernamental Magyar Nemzet, care ulterior a publicat un articol în care acuză direct mai multe publicații independente, inclusiv portalul de investigații Telex, care ar fi ”fabricat” un material video, ca parte a unei operațiuni a serviciilor secrete ucrainene care vizează defăimarea premierului Orban.Filmul complet, cu subtitrări în engleză, aici:În replică, publicația Telex a precizat că filmul la care se face referire este un documentar de investigație foarte bine documentat care demonstrează adevăratul ”imperiu economic” construit și controlat de familia Orban. ”După victoria în alegeri a lui Donald Trump, clanul lui Orban a schimbat strategia: ei susțin acum că nu banii americani (ai lui Soros) finanțează așa zisele campanii de dezinformare împotriva lor, ci banii ucraineni”, comentează publicația citată. Letonia: Guvernatorul Băncii Naționale reales în funcțieParlamentul Letoniei a votat în plen pentru desemnarea actualului guvernator al Băncii Naționale, Mārtiņš Kazāks, pentru un al doilea mandat în funcție, cu 67 de voturi pentru, 18 împotrivă și 4 abțineri, transmite site-ul Radioteleviziunii naționale.Pentru acest al doilea mandat, prevăzut pentru o perioadă de 5 ani, guvernatorul a declarat că principalele sale obiective vor fi întărirea siguranței serviciilor financiare și susținerea eficientă a creșterii economice.”Avem mult de lucru pentru a asigura siguranța maximă a tuturor tipurilor de plăți, stabilitatea prețurilor, scăderea inflației și creșterea rezilienței în fața crizelor. De asemenea trebuie să îmbunătățim serviciile financiare la nivel regional și să facem tot ce depinde de noi pentru a asigura o creștere economică accelerată”, a mai spus guvernatorul.  Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Emilia Metrycka - Polonia;Alexandra Molnár - Ungaria Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Rusia a cerut Bosniei și Herțegovinei extrădarea unui cetățean al său acuzat de spionaj. Este vorba despre un bărbat care se află în detenție în Bosnia și Herzegovina de anul trecut pentru implicarea sa în taberele de antrenament folosite de Rusia pentru a instrui agitatori care să provoace revolte în R. Moldova.  Cererea Rusiei vine însă după ce judecătorii din Bosnia au acceptat o cerere de extrădare din partea Poloniei pe numele lui Aleksandr Bezrukavy, relatează slobodnaevropa.org, Europa Liberă din Bosnia și Herzegovina. Potrivit publicației, individul este căutat și de Rusia pentru deținere ilegală de arme, stupefiante și suspiciunea că ar fi comis furt. Avocatul său susține că în Polonia nu ar avea parte de un proces echitabil. Curtea urmează să decidă privind cererea rusească pe 23 ianuarie.Aleksandr Bezrukavy  a fost arestat în Bosnia și Herzegovina  pe 16 noiembrie și este suspect că face parte  dintr-un grup de cetățeni ruși care antrenau cetățeni moldoveni să provoace revolte în țara lor.Plângere penală împotriva ministrului slovac de interne: a fost la Marele Premiu de la Abu Dhabi fără să declare baniiAgenția Națională de Știri Slovacă Sita transmite că ONG-ul Zastavme korupciu (Stop Corupția) a depus o plângere la Procuratura Generală Slovacă cu privire la călătoria la Abu Dhabi a ministrului de Interne și președinte al partidului Hlas-SD, aflat la putere. Organizația îl acuză pe Matúš Šutaj Eštok de primire de foloase necuvenite în legătură cu vizita acestuia din decembrie 2024, la Abu Dhabi pentru a asista la Marele Premiu de Formula 1.ONG-ul adaugă că, potrivit  informațiilor disponibile, călătoria, inclusiv intrările VIP și biletele de avion, ar fi trebuit să coste mai mult de 30.000 de euro și că Šutaj Eštok a mers la Abu Dhabi  împreună cu soția și cu alte persoane. Ministrul spune că, pentru eveniment, a primit o invitație de la președintele Federației Internaționale Automobilistice (FIA). Cu toate acestea, potrivit relatărilor din presă, ministerul nu are informații despre această invitație.Compromisul GERB pentru a forma guvernul bulgar: nu l-a desemnat pentru funcția de premier pe Boyko BorissovPreședintele Rumen Radev a predat mandatul candidatului la funcția de prim-ministru, desemnat de grupul GERB-SDS, Rossen  Jeliazkov. Acesta din urmă a prezentat toți candidații la funcțiile ministeriale, scrie publicația trafficnews.bg.„Știți foarte bine ce responsabilitate vă asumați. Bulgarii așteaptă încheierea crizei și un guvern stabil. V-am acordat suficient timp pentru a explora opțiunile și a găsi formula potrivită. Este important ca guvernul să nu fie doar stabil, ci și competent, operațional și subordonat intereselor publice”, a spus Rumen Radev.Rossen Jeliazkov a spus că negocierile pentru un guvern au fost dificile, dar și responsabile, pentru că scopul a fost crearea unui guvern competent, cu o mare legitimitate. Formațiunea sa, GERB a făcut un compromis important și anume numirea lui Jeliazkov ca premier și nu a liderului formațiunii, Boyko Borissov, fost prim ministru. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Michaela Vdoviaková - Slovacia;Desislava Dimitrova - Bulgaria Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Statele membre NATO cu ieșire la Marea Baltică au decis să-și coordoneze eforturile pentru a răspunde provocărilor și sabotajelor din partea așa-numitei flote-fantomă a Rusiei. Amenințările pentru europeni pot veni însă și pe calea aerului, după cum avertizează șeful guvernului de la Varșovia. Premierul polonez Donald Tusk a acuzat Rusia că plănuiește „acte de terorism aerian” la nivel mondial, transmite Associated Press.Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă susținută miercuri la Varșovia alături de președintele ucrainean Volodymr Zelenskyy.Premierul polonez a afirmat că nu dorește să intre în detalii, însă poate să confirme validitatea temerilor că Rusia ar plănui acte de teroare aeriană, nu numai împotriva Poloniei, ci și împotriva companiilor aeriene din întreaga lume.Oficiali din occident au acuzat în mai multe rânduri Rusia că a sponsorizat acte de sabotaj și atacuri în Europa. Kremlinul a respins acuzațiile. Totuși, câteva evenimente petrecute recent vin să sporească temerile occidentalilor.După cum transmite radiodifuzorul public irlandez RTE, oficialii din domeniul securității bănuiesc că serviciile de informații rusești s-au aflat în spatele unui complot pentru introducerea unor dispozitive incendiare în pachete pe avioanele cargo care se îndreptau spre America de Nord.Unul dintre ele a luat foc la un centru de curierat din Germania și altul s-a aprins într-un depozit din Anglia, anul trecut.Poliția anti-terorism din Marea Britanie a declarat în octombrie că investighează modul în care un colet a izbucnit în flăcări într-un depozit la începutul acestui an, după ce un caz similar din Germania a fost atribuit Rusiei.Citeste siȘefa diplomației UE acuză Rusia de sabotaj programat la adresa EuropeiÎn noiembrie, Lituania a efectuat arestări în cadrul unei anchete penale privind trimiterea de dispozitive incendiare pe avioane cu destinație occidentală.Potrivit presei poloneze și lituaniene, dispozitivele, inclusiv aparate de masaj electrice implantate cu o substanță inflamabilă, au fost trimise din Lituania în Marea Britanie în cursul lunii iulie și ar putea fi în spatele unui incendiu de camion produs în vecinătatea Varșoviei.Consilierul șef de securitate al președintelui lituanian a declarat că Moscova se află în spatele incidentelor.Politico amintește la rândul său că Moscova a mai fost acuzată că a sabotat infrastructura europeană de transport și a bruiat semnalele GPS în mai multe țări, ca parte a unei campanii de război hibrid a liderului rus Vladimir Putin împotriva continentului.În aprilie anul trecut, ministrul ceh al transporturilor, Martin Kupka, avertiza că Rusia a întreprins „mii de încercări” de a ataca liniile ferate europene de la începutul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit acuzația „fără temei”.Mai recent, conducerea de la Baku a acuzat Rusia că a doborât neintenționat un avion de linie azer prăbușit în Kazahstan pe 25 decembrie, ucigând 38 de persoane.Președintele rus Vladimir Putin și-a cerut scuze omologului său din Azerbaidjan pentru ceea ce el a numit un „incident tragic” în urma accidentului, dar a refuzat să recunoască faptul că Moscova este responsabilă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Premierul britanic Keir Starmer s-a aflat joi la Kiev cu angajamentul de a contribui la garantarea securității Ucrainei. Aceasta, cu câteva zile înainte ca Donald Trump să depună jurământul ca președinte al SUA. Starmer a propus un „parteneriat pe 100 de ani” în domenii precum apărare, știință, energie și comerț. Presa internațională detaliază contextul vizitei. ”Este prima călătorie a lui Starmer în Ucraina ca prim-ministru de la preluarea mandatului în vară”, transmite Deutsche Welle.”Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto a vizitat de asemenea, Kievul. Și ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a fost în Ucraina în această săptămână”.CNN constată ”o creștere a activității diplomatice în perioada premergătoare învestirii lui Trump de luni, de la care se așteaptă pași înapoi față de angajamentul administrației Biden de a fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar pentru a învinge Rusia. Trump a indicat, de asemenea, că vrea ca Europa să-și asume mai mult povara pentru a ajuta Ucraina”.Potrivit ziarului spaniol El Mundo, ”întâlnirea dintre Starmer și Zelenski a fost întreruptă de alarme și tiruri în încercarea de a doborî o dronă în apropierea palatului prezidențial, chiar înainte de conferința de presă programată.Vizita în Ucraina, amânată de mai multe ori de la sosirea pe Downing Street, vine la trei luni după criticile guvernului ucrainean, care a susținut că relațiile „au dat înapoi” în comparație cu predecesorul Rishi Sunak, cu întârzieri în livrarea de armament și de rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune”.Bloomberg citează un expert ucrainean potrivit căruia Marea Britanie este acum văzută ca „unul dintre aliați, mai degrabă decât ca un lider între statele europene în sprijinirea Ucrainei. Faptul că a durat atât de mult timp pentru ca prim-ministrul să meargă la Kiev este un semnal”.Totuși, ”Londra și Parisul discută despre trimiterea ipotetică a forțelor lor de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei după încetarea focului”, scrie The Telegraph.”O zonă - tampon””Misiunea de menținere a păcii ar trebui să devină un garant al securității și păcii dacă Ucraina și Federația Rusă sunt de acord să pună capăt ostilităților. Tema devine din ce în ce mai relevantă pe fundalul discuțiilor dintre liderii politici despre încetarea focului și negocieri de pace în Ucraina”.După cum relatează Newsweek, ”în timpul întâlnirii lor din Marea Britanie de săptămâna trecută, Macron și Starmer au discutat despre trimiterea de trupe, dar premierul britanic nu a fost pe deplin în sprijinul ideii.Un scenariu propus este instituirea unui spațiu de 800 de mile între noile granițe ucrainene și ruse, cu o zonă „tampon” demilitarizată stabilită și susținută de trupele occidentale pentru a se asigura că restul Ucrainei nu este atacat de Rusia.Dar rămân întrebări în ce măsură Trump ar trebui să forțeze Kievul să cedeze teritorii, ceea ce a fost sugerat de către reprezentantul său special pentru pace în Ucraina, Keith Kellogg”.Cu toate acestea, precizează Financial Times, ”ideea de desfășurare a trupelor europene la o scară suficientă pentru a descuraja Rusia a primit un sprijin limitat în unele capitale, mai ales dacă s-ar face fără sprijinul militar al SUA. Polonia a exclus-o. Unii analiști și oficiali cred că o misiune de instruire a trupelor ucrainene pe pământul ucrainean ar fi mai realistă”.

Presa internațională este cu ochii pe incendiile devastatoare din California. Schimbările climatice necesită un nou tip de management al infrastructurilor, sunt de părere jurnaliștii. ”Suntem într-o nouă eră”, titrează The New York Times. ”Evenimentele meteorologice extreme - valuri de căldură mortale, inundații, incendii și uragane - sunt consecințele încălzirii planetei, spun oamenii de știință”.Și, ca și cum nu ar fi fost de ajuns, Garda Națională a fost dislocată „pentru a încerca să restabilească ordinea publică, în timp ce jafurile au zguduit unele cartiere, ducând la cel puțin douăzeci de arestări, relatează The New York Post.BBC transmite că, ”deși vânturile puternice și lipsa ploii provoacă incendiile, experții spun că schimbările climatice modifică condițiile de fond și cresc probabilitatea unor astfel de incendii.O mare parte din vestul Statelor Unite, inclusiv California, s-a confruntat cu o secetă de zeci de ani care s-a încheiat cu doar doi ani în urmă, făcând regiunea vulnerabilă”.Citeste siLos Angeles: Cel puțin 24 de persoane au murit din cauza incendiilor din ultima săptămânăPotrivit experților citați de revista Time, ”este un fenomen care ar putea deveni comun din cauza schimbărilor climatice. În general, ne așteptăm ca incendiile să devină mai frecvente, mai puternice și în perioade mai îndelungate.Incendiile vor continua să fie devastatoare atâta timp cât zonele care anterior aveau vegetație naturală sunt dezvoltate comercial”.Potrivit Los Angeles Times, oamenii de știință au spus că există „o nevoie urgentă de management al dezastrelor, pregătire pentru situații de urgență și proiectarea infrastructurii” pentru a încorpora riscurile tot mai mari.Condiții favorabile pentru megaincendiiLe Monde notează că, ”în California, schimbările climatice au creat o combinație de temperaturi ridicate, secetă și vânturi puternice care favorizează transportul jarului. (...) Din sudul Europei până în nordul Eurasiei, din Australia până în Amazon, din Siberia până în Canada, frecvența și intensitatea crescută a valurilor de căldură creează și condiții favorabile pentru megaincendii.De parcă aceste șiruri de calamități nu ar fi fost suficiente, cea mai mare putere economică mondială va inaugura în funcția de președinte, pe 20 ianuarie, un om care numește schimbările climatice o „înșelătorie”.El intenționează să repornească producția de gaze și petrol și promite că va scoate Statele Unite din Acordul de mediu de la Paris”.El País, citat de Eurotopics, speră că politicienii vor trage concluziile corecte din dezastru:„O problemă este modul respingător în care dreapta din SUA începe să exploateze tragedia. (...) Republicanii sunt obsedați de politicile de mediu ale Californiei, care au fost deja un element de dispută în timpul primului mandat al lui Donald Trump. (...) Fapt este că, pentru toate problemele sale, California joacă un rol de lider în SUA în conștientizarea schimbărilor climatice. În mijlocul ororii și durerii, rămâne speranța că lecțiile acestui dezastru vor servi la promovarea unei acțiuni și mai hotărâte împotriva schimbărilor climatice în anii grei care urmează.”

Pe măsură ce Donald Trump se apropie de revenirea la Casa Albă , se înmulțesc speculațiile că Ucraina și Rusia ar putea începe negocieri serioase de pace. Dar cum și când se vor putea încheia acestea? Abandonând promisiunea păcii peste noapte, Trump a invocat un termen de șase luni. În timp ce trimisul său special pentru Ucraina, Keith Kellogg, și-a stabilit obiectivul de a încheia războiul în 100 de zile. Dar care ar fi planul realist de pace pentru Ucraina? Întrebarea își face loc tot mai mult printre oficiali și analiști, pe măsură ce devine cât se poate de clar că promisiunea lui Donald Trump de a pune capăt războiului în 24 de ore a fost doar un artificiu electoral.Doi oficiali europeni au declarat pentru Financial Times că discuțiile recente cu echipa Trump nu au dezvăluit încă niciun plan concret de rezolvare a războiului. Oficialii au adăugat că tabăra lui Trump este precaută în a evita comparațiile cu retragerea haotică a lui Joe Biden din Afganistan, pe care nu vor să o vadă replicată în Ucraina.O analiză a prestigiosului institut britanic Chattam House arată la rândul său că o încetare rapidă a focului în Ucraina l-ar putea duce pe Donald Trump într-o capcană rusească.Aceasta ar lăsa Ucraina neprotejată și ar însemna doar o pauză înaintea unui război mai larg.Vladimir Putin ar câștiga timp pentru a-și reajusta economia și a-și reconstitui armata.Washingtonul și Kievul trebuie să convină asupra garanțiilor de securitate viabile înainte de a începe orice negocieri cu Putin, mai notează analiștii Chattam House.Planul de pace al lui Putin este de fapt un apel la capitularea Ucrainei, subliniază și o analiză realizată de think-thank-ul american Atlantic Council.Potrivit institutului american, cererile rusești pentru o Ucraină neutră și demilitarizată ar trebui să fie inacceptabile la Kiev și printre partenerii occidentali ai Ucrainei.A fi de acord cu condițiile de la Kremlin ar însemna să lăsăm milioane de ucraineni la mila lui Putin, încurajând totodată Moscova și invitând mai multă agresiune rusă.Încercările greșite ale Occidentului de a-l liniști pe Putin au dus deja la cea mai mare și sângeroasă confruntare militară pe pământ european de după al Doilea Război Mondial. Orice încercări suplimentare de liniștire vor avea consecințe la fel de dezastruoase pentru stabilitatea și securitatea viitoare a Europei.Într-adevăr, înalți oficiali europeni avertizează acum că o confruntare militară cu Moscova devine din ce în ce mai probabilă. Șeful spionajului german, Bruno Kahl, a avertizat recent că Rusia ar putea încerca să testeze NATO înainte de sfârșitul actualului deceniu.Iar analiștii de la Atlantic Council se întreabă în ce măsură liderii occidentali vor veni cu o formulă de securitate credibilă care să protejeze statalitatea ucraineană și să descurajeze alte agresiuni rusești.Dacă nu vor face acest lucru, perspectivele Ucrainei vor fi sumbre, iar pentru restul Europei vor urma ani de confruntare costisitoare cu o Rusie renăscută. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Contul de Facebook al premierului slovac Robert Fico are peste 314 000 de urmăritori, iar postările sale primesc regulat peste 10 000 de like-uri. Postarea cu pomul de Crăciun de exemplu a primit cca 75 000 de like-uri. Sunt cifre pe care nici starul mondial Beyoncé, care are 56 de milioane de urmăritori nu le atinge, scrie agenția slovacă de știri Sita. ”Are abonați falși de prin Bangladesh sau Sri Lanka, mii de aprecieri cumpărate, postări redistribuite de boți controlați de Inteligența Artificială, pentru a manipula oamenii. Așa funcționează contul de Facebook al acestui valet al Moscovei și așa se întâmplă și în cazul altor politicieni ai coaliției de guvernare”, a declarat, potrivit sursei citate, Jaroslav Naď, liderul Partidului Democraților (de opoziție), fost ministru al apărării, care a cerut companiei Meta să ia măsuri adecvate. Tomáš Pjontek, specialist slovac în marketing online, spune că pe Linkedin contul lui Fico are performanțe incomparabil mai bune decât cele ale unor sportivi celebri în Slovacia, cum ar fi Petra Vlhová sau Paulína Fialková, sau ale site-ului satiric Zomri, extrem de popular în această țară, ceea ce din punct de vedere statistic este imposibil. ”Dacă ar fi să facem o comparație în funcție de popularitatea pe rețelele sociale, lideri europeni, precum Olaf Scholz sau Emmanuel Macron par primari de prin orășelele noastre în comparație cu premierul Fico, sau cu ministrul de interne”, observă specialistul slovac.El spune că modalitățile de fraudare pe Facebook, de exemplu, sunt foarte ieftine: ”Poți cumpăra 10 000 de like-uri cu sume între 50 și 100 de dolari, de pe platforme ilegale, special concepute. De asemenea comentariile și redistribuirile pot fi cumpărate ieftin. Pe contul lui Fico se vede clar cum toate comentariile sunt pozitive, formulate în aceiași termeni, iar orice comentariu negativ este blocat sau suprimat de administratorii contului”, a explicat specialistul.Bulgaria: Avantajele unei călătorii în Spațiul Schengen, un experimentYordanka Bekirska, avocat specializat în dreptul familiei și fiul său Todor, de 16 ani, au efectuat un expermient pentru a verifica avantajele unei călătorii cu avionul în spațiul Schengen, scrie publicația bulgară Dnes.”Am cumpărat bilete pentru mine și fiul meu pentru Paris. Pot să confirm că această călătorie de la Sofia la Paris a fost ca și cum am fi călătorit de la Sofia la Varna. Am cumpărat biletele separat. Nimeni nu l-a întrebat pe fiul meu minor dacă este însoțit de un părinte sau de un tutore.Compania aeriană a efectuat doar un control de rutină ca să verifice dacă numele de pe cartea de identitate corespunde cu cel de pe bilet”, a povestit avocata.Potrivit noilor reglementări, dacă unul dintre părinți călătorește cu un singur copil, nu este necesar acceptul scris din partea celuilalt părinte. Până în prezent, pentru a ieși din țară un copil minor avea nevoie de o declarație scrisă din partea ambilor părinți, certificată notarial, amintește sursa citată.Bosnia-Herțegovina: 9 ianuarie, o zi de doliu, nu de sărbătoareDeși Curtea Constituțională a Republicii Bosnia Herțegovina a emis deja două decizii consecutive în care așa zisa ”Zi națională” a Republicii Srpska, entitate teritorială majoritar sârbă,  este declarată neconstituțională, sărbătorirea acestei zile a avut loc și în acest an, transmite Radio Sarajevo.”Ziua de 9 ianuarie nu poate fi decât o zi de doliu național. Cer tuturor instituțiilor juridice, în primul rând Procurorului general al republicii să ia măsuri ferme împotriva organizatorilor acestui eveniment. Nu putem uita că acolo au avut loc crime de război, sunt gropi comune, foste lagăre, s-au efectuat expulzări forțate ale populației non-sârbe, așa ceva nu se poate uita”, a declarat ministrul.El a adăugat că, în opinia sa, acordul de la Dayton (care a pus capăt războiului din Bosnia Herțegovina în 1995) a fost greșit conceput. ”Faptul că în acord s-a prevăzut dreptul autorităților locale de acolo de a întreține relații speciale cu autoritățile de la Belgrad a fost o greșeală. Acest drept ar fi trebuit să contribuie la dezvoltarea socială, democratică a Republicii Srpska ca parte a Bosniei Herțegovina, dar în realitate nu a făcut decât să favorizeze interferența agresivă a Serbiei în problemele interne ale țării noastre”, a subliniat ministrul bosniac. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Michaela Vdoviaková - Slovacia;Desislava Dimitrova - Bulgaria Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Reprezentanții Comisiei Helsinki au introdus pe ordinea de zi a Congresului american un proiect de lege care prevede noi sancțiuni pentru autoritățile guvernamentale din Georgia, acuzate de încălcarea drepturilor omului și a principiilor de bază ale democrației. Potrivit noului act normativ, citat de publicația publicația georgiană civil.ge, agențiile guvernamentale americane competente vor trebui să prezinte Congresului rapoarte periodice detaliate privind ingerința serviciilor secrete rusești în politica din Georgia, precum și despre metodele folosite de guvernul de la Tbilisi pentru eludarea sancțiunilor americane.Reprezentanții Comisiei subliniază că este nevoie de un efort susținut pentru susținerea democrației în Georgia, în contextul în care autoritățile pro-ruse de la Tbilisi au suspendat procesul de integrare europeană a țării, duc o politică de represiune împotriva opoziției și organizațiilor civice, de izolare internațională și de recul democratic.Proiectul prevede măsuri suplimentare și mai dure față de cele impuse de administrația Biden, cum ar fi obligarea autorităților executive americane de a îi ancheta pe liderii partidului de guvernământ Visul Georgian, dar și pe apropiații acestora, pentru subminarea suveranității Georgiei și pentru corupție.Într-un proiect de lege separat, care va fi trimis Congresului în perioada următoare, Comisia Helsinki propune de asemenea ”interzicerea oricărei forme de recunoaștere a regimului dictatorial ilegal din Georgia de către autoritățile americane” și ”recunoașterea președintei țării, Salomé Zourabichvili, drept singurul lider legitim al Georgiei, până la organizarea de alegeri libere și echitabile”. Ucraina: Condiții pentru o eventuală încetare a foculuiUcraina este gata să accepte o încetare a focului, cu condiția să primească suficiente arme pentru a respinge eventuale atacuri ulterioare din partea Rusiei, a declarat președintele Zelenski într-un interviu acordat podcasterului american Lex Fridman, citat de postul Europa Liberă, secțiunea în limba ucraineană.”Dacă acordul de încetare a focului este respectat, nimeni nu are intenția de a folosi aceste arme. Dar ele trebuie să fie disponibile pentru noi și nu să dispară, așa cum din păcate s-a întâmplat în timpul administrației Biden”, a spus președintele ucrainean.Autoritățile de la Kiev au declarat în repetate rânduri că resping o ”înghețare” a conflictului și eventuale concesii teritoriale către Rusia, pentru că o astfel de soluție nu ar face decât să acorde mai mult timp Rusiei pentru a pregăti noi atacuri împotriva Ucrainei.În schimb Zelenski a evocat posibilitatea opririi ”fazei active” a războiului, cu condiția ca teritoriile aflate în prezent sub control ucrainean să fie puse sub protecția NATO. Întreruperi planificate ale alimentării cu energie electrică în TransnistriaÎncepând din 7 ianuarie, locuitorii din regiunea transnistreană rămân fără curent electric câte opt ore pe zi, scrie publicația Ziarul de Gardă din R Moldova.Vor avea loc întreruperi planificate ale energiei electrice de două ori pe zi, câte patru ore. Motivul anunțat de autoritățile de la Tiraspol este ”dezechilibrul dintre consumul și producția de resurse energetice”. Energia electrică pentru consumatorii casnici din raioanele Tiraspol, Tighina și Slobozia va fi disponibilă doar în intervalele 12:00–16:00 și 20:00–08:00.Autoritățile de la Chișinău și-au exprimat intenția de a-i sprijini pentru locuitorii din regiunea transnistreană, dar așa-zisele autorități de la Tiraspol au refuzat ajutorul, subliniază sursa citată.R Moldova a instituit starea de urgență în domeniul energetic din data de 16 decembrie anul trecut, după ce Ucraina a blocat tranzitul gazelor din Rusia pe teritoriul său.  Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Salome Sulakauri - Georgia;Inna Omeltchenko - Ucraina Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Incidentele de sabotaj care au avut loc în Europa în ultimele luni nu sunt cazuri izolate, ci fac parte dintr-un sistem de acțiuni coordonate de destabilizare a infrastructurii UE. Moscova este implicată în aceste incidente. Iată ce spune Kaja Kallas, șefa diplomației UE, într-unul dintre mesajele cheie pentru anul viitor. Într-un interviu pentru ziarul Welt, Kaja Kallas a spus că numărul incidentelor de sabotaj în Europa a crescut de când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei.Kallas a dat ca exemplu deteriorarea cablului subacvatic Estlink 2 din Marea Baltică, despre care anchetatorii finlandezi bănuiesc că a fost cauzată de nava Eagle S din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei.În lumina acestui fapt, Kallas a anunțat introducerea unor măsuri mai stricte împotriva navelor rusești. Ea a menționat că navele din „flota din umbră” a Rusiei, care operează cu încălcarea reglementărilor, sunt, de asemenea, responsabile de poluarea mediului.Să mai spunem că, în acest context, Estonia, țara din care provine Kaja Kallas, a lansat o operațiune navală pentru a-și proteja cablurile de alimentare subacvatice, în urma a ceea ce se crede că ar fi un sabotaj al Rusiei.Săptămâna trecută, autoritățile finlandeze au confiscat petrolierul rus Eagle S, după ce poliția a deschis o anchetă penală cu privire la presupusa implicare a flotei din umbră, un grup de nave învechite, cu o structură de proprietate neclară, care comercializează combustibil rusesc supus sancțiunilor.Washingtonul trebuie să acționeze „încrezător și decisiv”Revenind la interviul pentru Die Welt, Kallas consideră că, după transferul de putere din ianuarie, Washingtonul trebuie să acționeze „încrezător și decisiv” față de Rusia și să continue să susțină Kievul.Șefa diplomației europene a opinat că asistența acordată Ucrainei nu este un ajutor, ci o investiție în securitatea noastră a tuturor.”Dacă Statele Unite se opun ferm Rusiei, vor preveni problemele cu China și îi va proteja pe americani de viitoarele conflicte", a spus Kallas .Ea s-a referit în interviu și la prăbușirea unui avion de pasageri azer. Versiunea principală a tragediei sugerează că aeronava a fost doborâtă de un sistem rus de apărare aeriană, în timp ce încerca să aterizeze la Groznîi.Potrivit lui Kallas, „dovezile în creștere” susțin această versiune. În cele din urmă, responsabilitatea incidentului revine autorităților ruse, a menționat ea. Moscova „a creat condițiile pentru ca acest dezastru să se producă”, a subliniat ea.Șefa diplomației UE a ridicat și problema utilizării activelor înghețate ale Rusiei pentru a sprijini Ucraina în timpul războiului și pentru redresarea țării:"Rusia trebuie să plătească pentru daunele pe care le-a provocat. Cererea Kievului de despăgubire este legitimă. Ar trebui să discutăm despre modul în care unele sau toate activele înghețate pot fi folosite pentru a consolida Ucraina".  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Din cauza jocurilor politice ale lui Iohannis/PSD/PNL/Ciolacu/Ciucă/Servicii, vom avea o notă de plată pe care nu o vom putea duce: Ordonanţa Austerităţii este doar începutul unor revolte economice, politice şi sociale care vor urma, scrie Ziarul Financiar:  Într-un articol de opinie, Cristian Hostiuc atrage atenția că Ordonanţa “Trenuleţ”/Ordonanţa Austerităţii  va duce la creşterea inflaţiei: ”toate impozitele şi taxele vor fi transferate în costurile finale, va urma scăderea consumului, scăderea încasărilor la buget, iar finalul va fi o scădere economică în 2025.  Poate o parte dintre aceste măsuri fiscale din Ordonanţa “Trenuleţ” ar fi fost adoptate şi dacă nu am fi avut cutremurul politic. Dar problema este că în acest moment România a ajuns pe o listă roşie, punându-se la îndoială opţiunea politică.Toţi politicienii români folosesc această expresie proastă “Câinele nu pleacă niciodată de la măcelărie”, pe ideea că investitorii străini nu vor pleca din România pentru că aici fac profit şi o duc bine. Din păcate nu este aşa – cea mai bună dovadă este că gigantul german E.ON vrea să plece cât mai repede şi alături de el mai sunt grupuri vestice care s-au săturat de administraţia politică şi publică din România, de promisiunile celor care sunt la putere şi de lipsa de decizii a guvernului/ministerelor/miniştrilor/autorităţilor publice/funcţionarilor publici.Problema este că, deşi a crescut enorm în ultimii douăzeci de ani (de la un PIB de 30 de miliarde de euro am ajuns la 350 de miliarde de euro pe an, de la un salariu mediu de 150 de euro/lună am depăşit 1.000 de euro/lună), România nu este suficient de puternică pentru a gestiona intern aceste crize politice, economice şi financiare. Guvernul nu se poate împrumuta numai de pe piaţa internă pentru finanţarea deficitului, ci are nevoie şi de investitori şi creditori externi, ceea ce înseamnă că trebuie să se împrumute în euro/dolari, ceea ce va duce la creşterea expunerii pe valută, la fel ca în 2008”.  Guvernul se reuneşte în ultima sa ședință din acest an; pe agendă – Ordonanța trenuleț. Principalele măsuri: înghețarea salariilor bugetarilor, creșterea taxării dividendelor, renunțarea la facilitățile fiscale în cazul unor profesii, scrie Hotnews.Proiectul de ordonanță conține multe măsuri care afectează atât bugetarii, cât și pensionarii și copiii, prin alocații. Printre măsurile propuse sunt: înghețarea sporurilor și primelor bugetarilor, renunțarea la tichetele oferite, cu excepția celor de creșă sau renunțarea la ajutoare sau indemnizaţii odată cu ieşirea la pensie, retragere sau trecerea în rezervă.Conform proiectului de ordonanţă, în anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/ soldelor de funcţie/ salariilor de funcţie/ indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice îngheață la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024.În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, instituţiile publice le pot acorda în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 de lei.De asemenea, ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante se suspendă începând cu 1 ianuarie 2025, cu excepţia posturilor unice vacante. Prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, concursului de admitere în rezidenţiat, unităţilor sanitare cu paturi pentru ocuparea posturilor de medici, precum şi posturilor vacante aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi plătite din fonduri europene pentru care sunt încheiate contracte de finanţare.Indexarea anuală a alocațiilor cu inflația, obligatorie prin lege, blocată de guvernul Ciolacu 2 prin ordonanța austerității.Potrivit edupedu, proiectul de Ordonanță  prevede înghețarea alocațiilor pentru copii la valorile stabilite în 2024.Proiectul ordonanței austerității crește impozitul pe dividende de la 8% la 10%, scade pragul la microîntreprinderi la 100.000 de euro / Dispar toate facilitățile fiscale pentru IT, Construcții și Agricultură, scrie și G4media.roPeste noapte, Guvernul Ciolacu reintroduce „taxa pe stâlp”, cu impact major asupra companiilor private (Spotmedia)Proiectul de ordonanță de urgență care introduce restricții bugetare, dar și creșteri de impozite și eliminarea unor facilități fiscale, aduce și o veste foarte proastă pentru companiile private. Fără niciun fel de avertisment, de pe o zi pe alta, guvernul Ciolacu reintroduce așa numita „taxă pe stâlp”, inventată de guvernul Ponta în 2014 și eliminată la 1 ianuarie 2017.Cine va fi afectat?Companiile din energie, pentru toată infrastructura energetică.Companiile din agricultură, pentru toate amenajările funciare (instalații de irigare, drumuri de exploatare, platforme, garduri, inclusiv pentru sere, solarii).Companiile de logistică, pentru platforme, garduri, drumuri de interior.Toate companiile de producție, pentru platforme de acces, garduri.Patronatele acuză guvernul că a introdus taxe noi pe șest, după ce promisese că acestea vor fi discutate în ianuarie (news.ro)

A fost un stol de păsări? Sau lovitură rusă, ce a provocat accidentul aviatic din dimineața de Crăciun? Presa internațională analizează informațiile existente până în momentul de față. După cum relatează Newsweek, 38 de persoane au fost ucise și zeci au supraviețuit accidentului de avion în Kazahstan în timp ce călătoreau în sudul Rusiei, potrivit oficialilor locali. Speculațiile se răspândesc pe internet cum că Rusia ar fi putut fi responsabilă.Conturile de informații din surse deschise au sugerat că daunele vizibile în imagini, care au fost descrise drept schije de la sistemele de apărare antiaeriană, ar fi putut fi cauza accidentului. The Wall Street Journal, citat de Courrier International, notează, la rândul său, că avionul survola de câteva săptămâni o regiune vizată de drone ucrainene. Cotidianul subliniază că Rusia a doborât 59 de drone în orele premergătoare accidentului.În timp ce Azerbaidjan Airlines a anunțat că nu va mai acoperi destinațiile Groznîi și Makhachkala „până la finalizarea anchetei cu privire la cauzele dezastrului”, relatează Le Soir. Citeste siAvionul Azerbaijan Airlines a suferit „interferențe fizice și tehnice externe” (concluzii anchetă) Potrivit Le Figaro, ”un blogger și expert militar rus, Yuri Podoliaka, a scris pe Telegram că aceste urme sunt similare cu cele care ar putea fi cauzate de „un sistem de rachete antiaeriene”. Un fost expert de la Biroul de Investigații și Analize pentru Siguranța Aviației Civile (BEA) a declarat pentru AFP că „ o mulțime de schije”, indică o explozie.Meduza a dezvoltat această teorie. „În imaginile din spatele fuselajului vedem urme similare cu daunele provocate de o rachetă antiaeriană. În plus, imaginile care apar pe rețelele de socializare arată depresurizarea cabinei și găuri în scaune (probabil din cauza schijelor”, adaugă site-ul. Euronews citează surse guvernamentale azere care au confirmat joi în exclusivitate că o rachetă sol-aer rusă a provocat prăbușirea avionului Azerbaidjan Airlines.Potrivit surselor, racheta a fost trasă timpul activității aeriene de deasupra orașului Groznîi, iar schijele au lovit pasagerii și echipajul de cabină în timp ce racheta a explodat lângă aeronavă, în timpul zborului.Surse guvernamentale au declarat pentru Euronews că aeronavei avariate nu i s-a permis să aterizeze pe niciun aeroport rusesc, în ciuda solicitărilor piloților pentru o aterizare de urgență, și i s-a ordonat să traverseze Marea Caspică spre Aktau, în Kazahstan.BBC transmite că guvernul rus a avertizat împotriva promovării „ipotezelor” cu privire la cauza prăbușirii. Unii experți în aviație au sugerat că avionul Azerbaidjan Airlines a fost lovit de sistemele de apărare aeriană deasupra republicii ruse Cecenia, iar presa de stat din Azerbaidjan citează oficiali spunând că o rachetă rusă este responsabilă. Înainte de a cădea în apropierea orașului kazah Aktau, avionul a fost deviat peste Marea Caspică, de la destinația sa din Cecenia, către vestul Kazahstanului.

Fermierii spanioli se așteaptă la pagube de milioane de euro, după inundațiile catastrofale și furtuna care au lovit estul și sudul Spaniei la sfârșitul lunii octombrie. Potrivit datelor preliminare furnizate de reprezentanții organizației de fermieri COAG, 35.000 de hectare de viță de vie și 5.000 de hectare de livezi de migdali au fost inundate în regiunea Requena-Utiel, în timp ce producția de curmale și de mandarine din Valencia ar putea fi pierdută în totalitate, transmite agenția de presă EFE. COAG estimează, de asemenea, pierderi de sută la sută în toate livezile din jurul Valenciei. Ploile abundente au afectat nu doar culturile, ci și infrastructura, mai scrie sursa citată. Drumurile, depozitele, sistemele de irigații au fost distruse după ce furtuna devastatoare a trecut prin provincia Valencia. În alte zone agricole din sud-estul Spaniei, mii de hectare de plantații de măslini, citrice și viță de vie au fost, de asemenea, compromise.În Franța, tensiuni între producătorii de lapte și procesatoriCrește tensiunea pe piața franceză a produselor lactate, după eșecul negocierilor privind reînnoirea contractului de furnizare a laptelui între Asociația Organizațiilor de Producători, Sunlait, și grupul francez de produse lactate Savencia.Aceasta este cea mai recentă lovitură pe care o primesc producătorii locali de lapte de vacă, după ce un alt gigant al lactatelor, Lactalis, a anunțat că își reduce cu 450 de milioane de litri pe an achizițiile de la furnizorii săi francezi, gradual, până în 2030, potrivit publicației Euractiv. Rezultatul acestei mișcări de piață este că 270 de fermieri își vor vedea contractele pentru livrările de lapte oprite în 2026.Grupul Savencia, al doilea ca mărime din Franța în industria lactatelor și al cincilea din lume, este acuzat de reprezentanții Sunlait că evită să se aprovizioneze de la organizațiile de producători, preferând să încheie contracte individuale cu fermierii.Lactalis dorește să se concentreze mai mult pe produse cu valoare adăugată mai mare pentru piața de consum franceză, cum ar fi brânza sau iaurturile, și mai puțin pe livrările de mărfuri vrac pe piața mondială.Prognoză: producția agricolă, revizuită în scădere în UEPrognozele Comisiei Europene privind randamentul principalelor culturi de vară – porumb, floarea-soarelui și boabe de soia – au fost revizuite în scădere la nivelul UE, în principal ca urmare a înrăutățirii perspectivelor pentru Bulgaria, România, Ungaria, Croația și Italia. Potrivit ediției din octombrie a Buletinului MARS al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei, precipitațiile abundente din acest an au afectat negativ recoltele și lucrările de cultivare a cerealelor de iarnă pentru noul sezon.În nordul și centrul Italiei, condițiile excesiv de umede au influențat culturile de vară, în special porumbul și boabele de soia, diminuând așteptările privind randamentele la nivelul țării. În Bulgaria, România, Ungaria și Croația, ploile intense de la jumătatea lunii septembrie au contribuit la reducerea randamentelor, în special pentru floarea-soarelui și porumb, afectate deja de vremea foarte caldă și uscată din lunile precedente. De asemenea, ploile torențiale și excesul de umiditate ridică preocupări privind calitatea cerealelor.La nivelul Uniunii Europene, mai multe linii de finanțare ajută statele membre să prevină dezastrele legate de climă și să se redreseze în urma acestora. În data de 21 octombrie a.c., Comisia a propus noi măsuri care permit țărilor UE să dispună de o mai mare flexibilitate în acordarea sprijinului pentru fermieri.Schimbările climatice și degradarea mediului, pericole pentru securitatea internaționalăFostul președinte al Finlandei, Sauli Niinistö, în calitatea sa de consilier special al președintei Comisiei Europene, avertizează asupra vulnerabilităților sectorului alimentar, în raportul său privind întărirea pregătirii blocului comunitar pentru provocările de securitate, pe fondul tensiunilor geopolitice și al fenomenelor meteorologice extreme tot mai frecvente. Documentul, solicitat de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, abordează securitatea alimentară în contextul mai larg al pregătirii civile și militare în Uniunea Europeană, atrăgând atenția asupra amenințărilor de mediu, precum degradarea terenurilor sau accesul limitat la apă, și asupra riscurilor de perturbare a lanțurilor globale de aprovizionare și recomandă stocarea de resurse esențiale la nivelul UE, inclusiv de alimente. „Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă amenințări la adresa păcii și securității internaționale”, subliniază Niinistö.Raportul, care prezintă aproximativ 80 de recomandări pentru acțiuni pe termen scurt, mediu și lung, va contribui la activitatea Comisiei prin furnizarea de orientări pentru diverse inițiative, inclusiv pentru elaborarea strategiei Uniunii privind viitorul apărării europene.CETA, în evaluarea Comisiei EuropeneComisia Europeană evaluează în prezent implementarea acordului CETA dintre UE și Canada. Analiza acoperă toate aspectele acordului, inclusiv comerțul agroalimentar, și va folosi contribuția oricărei persoane afectate de CETA care dorește să-și împărtășească opiniile. În acest scop, în luna mai a.c., Executivul blocului comunitar a lansat o consultare publică deschisă până la 30 noiembrie, amintește platforma online Agri-Press. Pentru a realiza o evaluare mai cuprinzătoare a rezultatelor acordului, Comisia încurajează părțile interesate să-și exprime punctele de vedere până la termenul limită al perioadei de consultare, prin completarea unui chestionar dedicat, disponibil pe site-ul instituției.

Kiril Petkov a renunțat la imunitatea parlamentară și va fi anchetat în dosarul privind arestarea în 2022 a altui fost premier, Boyko Borissov, eliberat însă după 24 de ore. În Slovacia, organizația Amnesty International atrage atenția că situația drepturilor omului a atins un punct critic în acest an. Revista presei Europa Plus: Fostul premier și președinte al partidului Continuăm schimbarea, Kiril Petkov a renunțat la imunitatea sa de deputat, a anunțat biroul de presă al Parlamentului de la Sofia citat de btnews.bg. Parchetul ceruse Parlamentului să-i înlăture imunitatea pentru a putea fi anchetat într-un dosar privind arestarea în martie 2022 a fostului premier, Boyko Borissov. Borisov a fost reținut după acuzații de folosire abuzivă a fondurilor UE, dar eliberat după 24 de ore. Kiril Petkov este acuzat că și-ar fi depășit atribuțiunile în acest caz.„Nu știu ce s-a întâmplat și cum se petrec lucrurile în acest proces. Știu doar că instanța bulgară și Departamentul de Justiție al SUA au stabilit că aceste acțiuni au fost ilegale, de îndată ce ceva este ilegal, este necesară o astfel de anchetă,” a comentat fostul premier Boyko Borissov.De partea sa, Petkov a declarat: „Am acționat pe deplin în limitele autorității mele, am oferit întotdeauna administrației mele libertatea de a-și face treaba, iar jocurile de culise nu au putut niciodată să-mi influențeze deciziile.”Sirienii refugiați în Bosnia nu vor să se întoarcă acasăslobodnaevropa.org, Europa Liberă în limba bosniacă, publică un reportaj realizat într-o tabără de refugiați din Sarajevo sub numele „Povestea unui sirian (...): nu plănuiesc să mă întorc, dar cred că vor veni zile mai bune.”„Căderea regimului lui Bashar al-Assad este, sărbătorită, de asemenea,  de mulți sirieni care au fugit din patria lor în ultimul deceniu și jumătate,” continuă jurnaliștii bosniaci. „Printre aceștia se numără și Mahir, care se află în prezent în tabăra de refugiați Ušivak, de lângă Sarajevo. Deși în prezent nu se gândește să se întoarcă, el speră că familia sa și toți sirienii vor avea în curând parte de pace, libertate și prosperitate după o lungă perioadă de război și suferință.”Amnesty International Slovacia: situația drepturilor omului a atins un punct criticGuvernul slovac ignoră încălcările drepturilor omului în țară, spune un raport al Amnesty International, publicat cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului și citat de spravy.pravda.sk.„Situația drepturilor omului în Slovacia a atins un punct critic în acest an,” a declarat Rado Sloboda, directorul Amnesty International Slovacia. Potrivit acestuia, Slovacia se confruntă cu o criză a drepturilor omului și nu reușește să le garanteze și să le protejeze, fie că este vorba despre dreptul la locuință, drepturile și libertățile civile sau discriminarea împotriva minorităților. „Astăzi ne confruntăm cu o tendință alarmantă în care, în loc să îmbunătățim situația, se introduc politici și legi care restrâng sistematic drepturile omului”, spune Sloboda.„Modificările legislative au limitat dreptul la proteste pașnice și au extins puterea autorităților locale de a interzice demonstrațiile. Aceste măsuri sunt în contradicție directă cu Constituția și cu obligațiile internaționale ale Slovaciei.”  Directorul Amnesty descrie aceste măsuri ca fiind o încercare de a reduce la tăcere oponenții și crede că restricțiile privind libertatea de exprimare, întrunire și asociere sunt o tendință îngrijorătoare în evoluția politică a Slovaciei către un stat autoritar.Amnesty a atras, de asemenea, atenția asupra rapoartelor tot mai numeroase privind brutalitatea poliției. Evaluarea ONG-ului acoperă, de asemenea, discriminarea sistematică a persoanelor LGBT, precum și excluderea și discriminarea comunităților de romi. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Desislava Dimitrova - Bulgaria;Michaela Vdoviaková - Slovacia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Cel mai mare grup politic al Parlamentului European PPE, cere revizuirea deciziei Uniunii Europene de renunțare la producția de autovehiculele cu combustie internă începând cu anul 2035. Documentul PPE, grupul politic din care provine președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, indică faptul că interdicția privind vânzarea de mașini termice noi în 2035 „ar trebui să fie inversată”, în special pentru a permite vânzarea de mașini cu motoare cu ardere internă care funcționează cu combustibili alternativi.Legea ar trebui modificată și pentru a sprijini mașinile hibride plug-in, care conțin o baterie electrică și un motor cu combustie, conform proiectului PPE.PPE adaugă că limitele emisiilor de CO2 impuse pentru 2025 ar trebui amânate până în 2027 sau să se relaxeze modul în care producătorii de automobile sunt ținuți să respecte aceste limite.Potrivit publicației franceze Challenge, președintele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), Luca de Meo, și director executiv al Renault, a declarat marți că politicile actuale ale UE amenință industria auto, în valoare de 15 miliarde de euro, cu amenzi, care ar deturna fonduri de la investiții.„Cei care au stabilit regulile nu au reușit să ofere condițiile de piață necesare, infrastructura de încărcare, sistemele de stimulare stabile, prețurile la energie etc”, a spus managerul.Cererea a fost susținută și de eurodeputatul PPE din România Siegfried Mureșan. Într-o postare pe contul său de socializare, el a afirmat că „industria auto reprezintă 13% din Produsul Intern Brut și are peste 200.000 de angajați”, România fiind unul dintre cei mai mari producători de automobile din Europa.El a arătat că industria auto din România și din Europa sunt puternic afectate de competiția neloială din afara UE, în special din China, și de scăderea cererii auto pe plan european, în special la mașinile electrice.Cererile Partidului Popular European (PPE) vin în concordanță cu presiunile tot mai mari asupra Bruxelles-ului din partea producătorilor auto și a guvernelor naționale pentru a ajuta sectorul auto din Europa, aflat în dificultate.De asemenea, acestea coincid cu o campanie tot mai susținută pentru a slăbi politicile cheie ale Uniunii Europene (UE) care vizează reducerea emisiilor de CO2.Aceste reglementări sunt văzute pe scară largă în spectrul de centru dreapta și în mediile de afaceri drept obstacole în calea întăririi competitivității economiei europene. Șansele PPE de a-și atinge obiectivele sunt destul de bune în conjunctura actuală.Parlamentul European este unul puternic deplasat spre dreapta, o zonă în care există numeroase abordări sceptice cu privire la obiectivele climatice ale Uniunii Europene.De asemenea, venirea la putere a lui Donald Trump în Statele Unite aduce o provocare suplimentară. Magnatul republican a afirmat în repetate rânduri că nu va mai ține cont de angajamentele climatice și va favoriza tehnologiile tradiționale și combustibilii fosili.Aceasta ar aduce o nouă problemă de competitivitate pentru Uniunea Europeană, alături de concurența neloială din partea Chinei. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ucrainenii se luptă pe toate fronturile pentru a-și păstra identitatea. Stilurile de muzică ucrainene Kobzari și Lirnyks au fost incluse în patrimoniul imaterial al UNESCO. Între timp, la Tbilisi, continuă protestele. Manifestanții spun că instalarea bradului de Crăciun  în fața Parlamentului, locul în care se petrec violențe contra georgienilor, este o batjocură.Revista presei Europa Plus: Stilurile de muzică ucrainene Kobzari și Lirnyks au fost incluse in Patrimoniul Cultural Imaterial al UNESCO la cea de-a 19-a sesiune a Comitetului interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial al UNESCO, care se desfășoară în prezent la Asunción, capitala Paraguayului, relatează detector.media.„Pentru noi toți, este o recunoaștere a valorilor noastre, a culturii noastre, a autenticității și a identității noastre. Această realizare face parte din marea noastră Victorie. Războiul, provocat fără motiv de Rusia, a costat viețile artiștilor ucraineni: 133 au fost uciși, printre care șase membri ai frățiilor kobzari care au luat armele pentru a apăra Ucraina.Astăzi, Rusia, la fel ca regimurile imperiale și staliniste din trecut, distruge tot ce are legătură cu cultura ucraineană, inclusiv tradiția kobzarilor și pe purtătorii acestei moșteniri vii. În ciuda tuturor încercărilor de a-i priva pe ucraineni de rădăcinile lor, cultura noastră mărturisește rezistența noastră”, a declarat Mykola Tchytskyi, ministrul Culturii și Comunicațiilor Strategice al Ucrainei.Securitatea națională în toate dimensiunile ei – provocarea Maiei Sandu în al doilea mandat„Ce provocări majore va trebui să înfrunte Maia Sandu în cel de-al doilea mandat de președinte,” este titlul unui articol din moldova.europalibera.org.Analiștii politici Nicolae Negru și Igor Boțan dau răspunsul în podcastul „Dincolo de știri,” citat de Europa Liberă. „Securitatea statului, în toate dimensiunile ei - militară, energetică, economică ori informațională.”O altă provocare importantă pentru șefa statului, afirmă Nicolae Negru, este păstrarea direcției „ireversibile” de integrare europeană a R. Moldova, pentru care au votat cetățenii la referendumul constituțional, trecut la limită pe 20 octombrie. „Maia Sandu și instituțiile statului trebuie să clarifice acest lucru și trebuie să facă ceva în acest sens ca, într-adevăr, integrarea europeană să devină ireversibilă. Lucrul acesta este legat și cu securitatea statului, securitatea informațională, cibernetică, trebuie oprită propaganda rusă, trebuie oprită intrarea fluxurilor de bani murdari în țară, pe unde te aștepți mai puțin. Alegerile să fie alegeri, dar nu alegeri organizate după regulile lui Șor”, a precizat analistul politic.Instalarea bradului de Crăciun în fața parlamentului georgian – o batjocură la adresa protestatarilorProtestatarii georgieni consideră instalarea bradului de Crăciun în fața clădirii parlamentului, un loc în care au loc violențe împotriva oamenilor, drept o batjocură, citim în radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.„Acest brad este o insultă, o insultă la adresa copiilor mei care mă întreabă în fiecare dimineață dacă voi fi arestată, o insultă la adresa celor care au fost arestați, a jurnaliștilor bătuți și a oamenilor ale căror voci nu se aud. Este de neconceput, este o provocare din partea statului,” spune activista Makuna Gochitashvili. „(...) zeci de mii de oameni demonstrează cu revendicări clare și (...) niciun răspuns. În afară de a trimite oameni fără chip să ne lovească și acum pun aici un brad. Sunt copleșită de furie”, a spus activista la Europa Liberă din Georgia. Potrivit acesteia, nu va fi un An Nou până când țara va ieși din criză singura soluție fiind organizarea de noi alegeri de o comisie neutră. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Inna Omeltchenko - UcrainaCrina Plăcintă - R Moldova;Salome Sulakauri - Georgia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Un dialog cu Cristian Ionescu, pastorul biserici Elim din Chicago despre rolul femei în familie, biserică și în societate în contrast cu ceia ce promovează feminismul modern. Un subiect deosebit de delicat, un subiect dezagreabil în ceia ce privește convingerile personale, părerile diferite și încredințări le multora.