Podcasts about odat

Odată cu mijlocul lui iunie intrăm în sezonul vacanțelor. Dar cum se vede aceasta, din partea cealaltă, a localnicilor din orașele turistice, mai ales cele din sudul Europei? Supraturismul a devenit o problemă socială ce nu mai poate fi ignorată. Duminică au avut loc proteste coordonate împotriva supraturismului în cel puțin 15 destinații de vacanță din sudul Europei, inclusiv Veneția, Lisabona, Barcelona și Insulele Baleare, transmite portalul Eurotopics. Ziarul El Periódico de Catalunya atenționează asupra sentimentului de supraaglometare cu care localnicii se confruntă mai ales în perioadele de vârf ale sezonului turistic.   Supraaglomenarea a devenit un aspect inevitabil al realității, epuizant și exasperant, notează ziarul. „Uitați-vă doar la sentimentul de ușurare pe care îl simt locuitorii Barcelonei care iau autobuzul 116. Turiștii îl luaseră cu asalt pentru a-și ușura urcușul până la Parc Güell. Dar autobuzele s-au golit de când ruta a încetat să mai apară pe Google Maps.” Într-adevăr, rezistența la impactul turismului de masă asupra populațiilor locale este în creștere de ani de zile, în special în Spania. În același timp, turismul oferă majoritatea locurilor de muncă în regiunile afectate. Deci, ce trebuie făcut? Într-un articol din ediția franceză a publicației The Conversation un grup de academicieni recomandă o abordare bazată pe dialog. Dar cum am ajuns aici? După ridicarea restricțiilor legate de Covid-19, turismul internațional și-a revenit puternic în multe orașe mediteraneene. Această revenire masivă alimentează o exasperare crescândă în rândul populației locale, confruntată cu o transformare urbană pe care o văd în detrimentul lor. Aceste proteste – spun ei - nu ar trebui să mai fie privite ca simple probleme locale, ci ca simptome ale unei lupte mai ample pentru justiție socială. Printre cererile protestatarilor se numără eliminarea subvențiilor publice pentru promovarea turismului, reglementarea închirierilor pe termen scurt pentru a combate pierderea locuințelor, reducerea traficului de croaziere și îmbunătățirea condițiilor de muncă prin salarii decente și un program de lucru stabil. Ziarul elvețian Le Temps observă că autoritățile guvernamentale din aceste regiuni se confruntă cu o alegere dificilă: ”Pe de o parte, nu pot supraviețui economic fără turism. Pe de altă parte, trebuie să asculte furia cetățenilor lor, altfel situația ar putea escalada”. Iar problemele se acumulează odată cu dezvoltarea turismului de masă: zboruri ieftine, vacanțe all-inclusive, hoteluri aliniate de-a lungul coastei. ”Valul poate fi oprit doar prin implementarea unor măsuri serioase în sectorul imobiliar. Măsuri precum amenzile pentru urinarea în public sau pentru mersul fără cămașă pe străzi sunt doar tratamente cosmetice.” Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În cadrul ediției de pe 27 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Odată cu creșterea incidenței diabetului zaharat la nivel mondial, comunitatea medicală face pași importanți pentru a înțelege mai bine formele mai puțin cunoscute ale acestei boli complexe. În 2025, Federația Internațională de Diabet (IDF) a recunoscut oficial o formă distinctă de diabet, diabetul asociat malnutriției, acum denumit diabet de tip 5. Această recunoaștere marchează un moment istoric, aducând în prim-plan o afecțiune care a fost mult timp ignorată, în ciuda faptului că afectează milioane de oameni, în special în medii unde accesul la hrană adecvată este limitat.Spre deosebire de diabetul de tip 2, asociat în principal cu obezitatea și supraconsumul alimentar, diabetul de tip 5 este legat de lipsa nutriției esențiale, afectând în special adolescenți și tineri slabi și subnutriți. Timp de decenii, această formă de diabet a rămas neînțeleasă, fiind adesea confundată cu alte tipuri de diabet, ceea ce a dus la tratamente ineficiente și rate alarmante de mortalitate.Recunoașterea diabetului de tip 5 este rezultatul muncii susținute a Dr. Meredith Hawkins, profesoară de medicină și directoare fondatoare a Institutului Global de Diabet de la Albert Einstein College of Medicine. Prin cercetări și colaborări internaționale, ea a reușit să atragă atenția comunității științifice asupra unei probleme majore de sănătate publică.Diabetul asociat malnutriției nu este o descoperire nouă. A fost documentat pentru prima dată în urmă cu mai bine de 70 de ani, iar în 1985, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) l-a recunoscut ca o formă separată de diabet. Totuși, din cauza lipsei cercetărilor de urmărire, OMS a retras această clasificare în 1999.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Organizația Mondială a Sănătății adoptă primul acord global pentru prevenirea și gestionarea pandemiilor▶ Diabetul de tip 5, recunoscut pentru prima dată la nivel mondial. Implicații pentru diagnostic și tratament▶ HPV-DeepSeek: un test de biopsie lichidă depistează cu acuratețe cancerele orofaringiene asociate HPV în stadii incipiente▶ Biopsia lichidă bazată pe ctDNA depistează recurențele în cancerul colorectal cu aproape 7 luni înainte de metodele imagisticeAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Puterea și opoziția folosesc războiul de spionaj dintre Ucraina și Ungaria în interes propriu, scriu jurnaliștii maghiari. După ce ministrul apărării de la Budapesta a fost înregistrat vorbind despre renunțarea la pacifism și îndreptarea spre război, Ucraina a spus că a arestat spioni ai armatei maghiare. Aceștia strângeau informații, susține Kievul, pentru o posibilă invadare a regiunii Transcarpatia. Partidul de opoziție maghiar Tisza acuză guvernul Orban că vrea să înceapă o invazie, în timp ce Fidesz spune că opoziția și Ucraina complotează să-l dea jos de la putere pe premier. Războiul de spionaj dintre Ucraina și Ungaria este o sabie cu două tăișuri pentru câștig politic, titrează, telex.hu.„Guvernul vrea să conducă Ungaria la război, iar partidul Tisza vrea să-l răstoarne pe Viktor Orbán în colaborare cu serviciile secrete ucrainene. Pe baza evenimentelor din ultimele zile, aceste două narațiuni concurente ies la iveală din comunicarea politică dintre Fidesz și adversarul său Tisza, deși este prea devreme să spunem care actor politic va fi mai iritat de rezultatul final al jocurilor de spionaj dintre Ungaria și Ucraina.La începutul lunii trecute,  liderul partidului Tisza, Péter Magyar, a publicat o înregistrare audio în care ministrul apărării declara că guvernul a decis să rupă cu mentalitatea pacifistă anterioară și să treacă la „faza zero a drumului spre război”.Fidesz a încercat să prezinte remarcile ministrului ca pe o chestiune banală, susținând că nu este nimic nou în ele, scriu jurnaliștii.  Dar a doua zi, un eveniment a dat un nou impuls problemei: Ucraina a anunțat capturarea unor spioni care lucrau pentru serviciile secrete militare maghiare. Potrivit Kievului, aceștia colectaseră și date care sugerau că guvernul maghiar ar putea plănui o invazie militară a regiunii Transcarpatia.Fidesz a dat rapid vina pe partidul Tisza pentru afacerea de spionaj.Până în prezent, nu există dovezi credibile care să susțină afirmația ucrainenilor (că guvernul maghiar plănuise să trimită trupe în Transcarpatia) sau a afirmației guvernului maghiar (că partidul Tisza și serviciile secrete ucrainene complotează împreună. În același timp, este în interesul ambelor partide să răspândească această poveste, departe de a fi clară, în propriile scopuri politice, conchide publicația maghiară.În ciuda condamnărilor internaționale, Ungaria avansează cu Legea privind transparența în viața publicăPartidul politic Fidesz dorește să înăsprească și mai mult legea privind transparența în viața publică din Ungaria, citim în index.hu. Prim-ministrul Viktor Orbán a descris proiectul anterior drept o „curățenie de primăvară”. Mai multe instituții europene au cerut deja autorităților maghiare să nu voteze această lege care va îngrădi dreptul la liberă exprimare și va face aproape imposibilă funcționarea ONG-urilor.Membrii partidului de guvernământ din Ungaria au mers înainte și au depus amendamentele la proiectul de lege la Comisia pentru Afaceri Juridice a Adunării Naționale.Conform textului, legea își propune să stabilească o listă de organizații finanțate din străinătate considerate a amenința suveranitatea Ungariei. Odată incluse în acest registru, aceste organizații nu vor mai putea primi finanțare străină fără autorizație, nu vor mai fi eligibile pentru scutiri de impozit pe venit, iar liderii lor vor trebui să furnizeze o declarație de avere, rămânând în același timp considerați personalități publice de rang înalt.Exercițiu NATO în Slovacia. Forțe georgiene au participat ca observatori„Forțele Armate ale Republicii Slovace trebuie să fie dotate cu cea mai modernă tehnologie disponibilă,” a declarat președintele Peter Pellegrini cu ocazia exercițiului militar internațional sub comandă NATO,  Slovak Shield 2025, care a avut loc în luna mai.„Șeful statului a lăudat buna desfășurare a exercițiului și nivelul ridicat de profesionalism al organizării acestuia, relatează spravy.pravda.sk. „Peste o mie de membri ai Forțelor Armate Slovace și unități militare din Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Garda Națională sin Indiana (SUA), membri ai brigăzii multinaționale care operează pe teritoriul nostru și observatori din Georgia participă la exercițiu”, a declarat serviciul de presă al Oficiului Președintelui Republicii Slovace.Exercițiul a verificat utilizarea procedurilor și tehnologiilor nou introduse în cadrul Forțelor Armate Slovace, cu scopul de a le integra eficient în practică. „Vedem că experiența conflictului armat din Ucraina schimbă fundamental modul în care gândim și concepem conflictele viitoare. Trebuie să ne adaptăm și să ne pregătim forțele armate în consecință”, a spus Peter Pellegrini. Au participat la Revista Presei, Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Odat: Orbital Drop Armor Team by Ltc(r) Alexander R Armor Ca Tambascia Amazon.com Are you ready to embark on a thrilling journey through the pages of a Military SciFi series that will take you to the edge of your seat? Look no further than "ODAT: Orbital Drop Armor Team" - a story unlike any other in the genre. Based on the personal experiences of a US Army Armor CAV Officer, this series is a gripping account of his time in KFOR/SFOR, OEF, and OIF. But here's the twist - it's all written as science fiction! Buckle up and get ready to immerse yourself in a world of action, adventure, and futuristic warfare. This series is not your typical military SciFi story - it's a true account transformed into a captivating and imaginative tale that will leave you wanting more. With the same spirit as Kurt Vonnegut's autobiography, this series is a must-read for fans of the genre. Don't miss out on the latest news and updates from the author - sign up for the newsletter today! You'll be the first to know about upcoming releases and exclusive content. So what are you waiting for? Dive into the world of "ODAT: Orbital Drop Armor Team" and enjoy the ride!

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

Prieteni, Baricade a împlinit un an, 26 de episoade. Bune și foarte bune, dar sigur cu public din ce mai numeros și implicat, dovadă stau comentariile de la fiecare episod. Ne ajută, v-am mai povestit acest fapt (iar dacă nu ați văzut încă episodul de Vorbitorincii Leaders cu Dragoș Stanca invitat, să-l urmăriți negreșit, îl găsiți tot aici).  Cu toate episodul se deschide cu o discuție despre situația lucrărilor de pe Bdul Kiseleff, Cătălin Striblea și Radu Naum, cei doi moderatori ai podcastului de confruntări Baricade, și-au propus să dezbată conceptul de democrație în România. Mai este România o democrație? Odată ce fiecare moderator și-a ales tabăra începe confruntarea. Și vă așteptăm părerile. 03:17 Clasamentul făcut de The Economist zice că România nu mai este o democrație funcțională complet, ci una hibridă (Conform celor citați, sunt patru tipuri de democrații: completă, defectuoasă, regim hibrid și autoritarism). 07:30 Țări în care s-au mai anulat alegeri 11:00 Jocul alegerilor în democrație trebuie făcut pe baza regulilor și reglementărilor 20:49 SUA nu sunt cel mai democratic exemplu în acest moment 32:20 Lista mincinoasă 47:30 Trăim într-o utopie 54:44 Declarațiile uluitoare ale domnului Becali

PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s

Cât costă panourile lui Crin Antonescu. 500 de „fețe” împărțite de PSD, PNL și UDMR (Snoop) - Câți bani au primit marile partide după campaniile electorale. AUR a pierdut cea mai mare sumă din cauza sancțiunilor (HotNews) - Ce institute de sondare estimează rezultatele alegerilor prezidențiale din 4 mai. Legăturile lor cu unii politicieni (Europa Liberă) Ciolacu: România merge cu Trump până la capăt (DW)România se contrazice din nou în politica ei externă, scrie jurnalista Sabina Fati.Primul-ministru s-a declarat total de acord cu ideea Casei Albe de a opri războiul ruso-ucrainean și banii pentru Kiev, chiar înaintea plecării lui Ilie Bolojan la Paris, la summit-ul statelor reunite în Coalition of the Willing, care vor să contribuie în continuare la apărarea Ucrainei.Marcel Ciolacu este de părere că România ar putea să aibă un trimis special pentru Washington și să găsească un nou ambasador care să fie din anturajul lui Donald Trump. Această nouă orientare a premierului vine odată cu precaritatea candidaturii lui Crin Antonescu. Tot mai multe sondaje arată că nu mai are potențial de creștere, iar un eșec al candidatului susținut de PSD, PNL și UDMR ar duce la modificări atât în interiorul guvernului, cât și în fiecare dintre partide.Brusca piruetă a premierului spre Trump și discursul anti-Soros are loc cu gândul că Washingtonul ar putea să-și întoarcă fața spre el.Odată angajat în această strategie clară, Ciolacu vrea să facă ordine în jurul lui și să-i dea la o parte pe cei care l-ar putea compromite, așa a ajuns să spună că nu este „un mare fan” Hurezeanu, fiindcă ministrul de Externe „nu este în dinamica diplomației care se impune acum cu SUA”.Premierul a explicat că Emil Hurezeanu, susținut de PNL, e un diplomat „de modă veche”, un ministru foarte bun pentru UE și contextul european, dar care nu face față exigențelor lui Marcel Ciolacu pe axa București-Washington.Primul ministru ar vrea să se transforme și el într-un fel de Viktor Orban, doar că spre deosebire de premierul ungar, Marcel Ciolacu nu are planuri clare și nu știe unde vrea să-și ducă țara, el vrea doar să supraviețuiască politic. Spre deosebire de prim-ministrul Ungariei, despre care se spune că a negociat deja cu Donald Trump mutarea celor 35.000 de soldați americani de la baza germană Ramstein în Ungaria, România nu a negociat nimic.România vrea să intre în plutonul statelor care au făcut politica lui Putin, cum sunt Slovacia și Ungaria, dar în același timp să-și păstreze și eticheta din Coalition of the Willing. România vrea să stea în ambele bărci, fără principii clare, fără strategii serioase. Face doar jocul zilei, fără prea multe gânduri de viitor, cum s-a mai întâmplat în istorie. Integral pe pagina DW în limba română.Cât costă panourile lui Crin Antonescu. 500 de „fețe” împărțite de PSD, PNL și UDMR (Snoop)Panourile cu imaginea lui Crin Antonescu au început să fie montate în toate județele la mijlocul lunii martie și vor trebui înlăturate până pe 4 aprilie, data la care începe oficial campania electorală. PSD, PNL și UDMR au convenit să împartă atât cheltuielile pentru afișajul outdoor, cât și responsabilitatea pe județe. Un mare miting va fi organizat, sâmbătă, la Cluj, dar marele absent s-ar putea să fie premierul Ciolacu. „România, înainte! Crin Antonescu președinte!” este mesajul de pe panourile electorale cu care candidatul Alianței PSD-PNL-UDMR încearcă să capteze atenția votanților înaintea alegerilor prezidențiale din mai. Panourile sunt și în limba maghiară în județele unde UDMR are o bună reprezentare. Panourile lui Crin Antonescu au costat 440.000 de euro (2.2 milioane de lei), potrivit informațiilor obținute de Snoop. PSD și PNL au plătit câte 200.000 de euro. 40.000 de euro au venit de la UDMR.Câți bani au primit marile partide după campaniile electorale. AUR a pierdut cea mai mare sumă din cauza sancțiunilor (HotNews)Statul român a contribuit cu peste 600 de milioane de lei (peste 120 milioane de euro) la finanțarea campaniilor electorale din 2024, potrivit documentelor consultate de HotNews.ro. Aproape jumătate din această sumă a revenit PSD. Social-democrații au primit, după cele patru runde de alegeri din 2024, o rambursare de peste 275 de milioane de lei. PNL a încasat de la AEP, după campanii, peste 180 de milioane de lei. Partidul condus de George Simion a cerut rambursarea a 24.7 milioane de lei, dar nu a primit suma integral. Problema descoperită de AEP a fost că împrumuturile primite de candidați de la o persoană privată au depășit limita legală. Mai multe surse din instituție susțin că persoana care a împrumutat candidații AUR este Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea TV.Ce institute de sondare estimează rezultatele alegerilor prezidențiale din 4 mai. Legăturile lor cu unii politicieni (Europa Liberă)Ultimele rânduri de alegeri au prins în ofsaid institutele de sondare a opiniei publice. Cu câteva excepții, rezultatele oficiale ale alegerilor au contrazis total și exit-pollurile, și sondajele publicate cu câteva zile înainte de scrutinuri.Și la alegerile prezidențiale din 2025, estimările procentelor care ar putea fi obținute de candidați fluctuează în funcție de cine anume face cercetarea sociologică – mai ales când vine vorba despre cei care s-ar situa pe a doua poziție, adică cei care ar intra în al doilea tur de scrutin.Ale cui sunt institutele de sondare a opiniei publice:CURS - Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS S.R.L este deținut în totalitate de fostul jurnalist Iosif Buble. El este proprietar și al Online Research SRL, companie care se ocupă tot cu activitati de studiere a pieței și sondare a opiniei publice.INSCOP Research este deținut de Remus Ioan Ștefureac și Ada Cornea Luca. În 2022, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 de euro (1.615.196 de lei).Citiți pe pagina Europei Libere  și despre: SOCIOPOL și fostul purtător de cuvânt al guvernului Ponta;  Avangarde & The Center, ale sociologului Marius Pieleanu; AtlasIntel, care are sediul în Brazilia, este înființată în 2017 și e condus de un român - Andrei Roman. IMAS, deținut de un fost deputat PSD; Metro Media Transilvania & IRES, controlată de fostul vicepremier PSD.

Administrația de la Casa Albă se află în mijlocul unui moment jenant, după o breșă de securitate în legătură cu recentele atacuri asupra rebelilor Houthi din Yemen. De asemenea, comentatorii privesc cu atenție și către Turcia lui Erdogan. „Ora amatorilor”: Washingtonul îngrozit de discuția de grup a planului de război al administrației Trump, titrează Politico.”Membrii Congresului și personalul securității naționale au fost uimiți luni de un raport-bombă potrivit căruia oficiali de top ai administrației Trump – inclusiv vicepreședintele și secretarul Apărării – au discutat despre planurile de război într-un chat pe plaftorma Signal.Mulți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențiala manipulare greșită a informațiilor clasificate, precum și detalii sensibile cu privire la planurile de război ale SUA”.După cum transmite CBS News ”înalți oficiali ai lui Trump l-au inclus pe editorul revistei The Atlantic în discuțiile de grup despre planurile de a bombarda Yemenul. Consiliul de Securitate Națională a declarat că mesajele par a fi „autentice” într-o declarație pentru CBS News, după ce povestea a fost publicată”.”Administrația Trump mi-a trimis accidental un mesaj text cu planurile sale de război”, scrie la rândul său Jeffrey Goldberg, editorul revistei The Atlantic.”Liderii de securitate națională din SUA m-au inclus într-o discuție de grup despre viitoarele atacuri militare din Yemen. Nu credeam că poate fi real. Apoi bombele au început să cadă”.Potrivit The Hill, ”se pare că invitația inițială pentru grup a venit de la consilierul pentru securitate națională Mike Waltz. Secretarul Apărării Pete Hegseth a trimis detaliile grupului, inclusiv armele folosite, țintele și momentul – cu două ore înaintea atacurilor, care au început pe 15 martie”. Situația din Turcia continua să-I preocupe pe comentatorii presei internaționale.”Turcia lui Erdogan alunecă în autocrație”, scrie Le Monde.  ”Odată cu întemnițarea primarului Istanbulului, social-democratul Ekrem Imamoglu, președintele turc, aflat la putere din 2003, a finalizat dezintegrarea sistematică a statului de drept și a echilibrului puterilor.Dar condamnarea de către Uniunea Europeană pare departe. Cu siguranță, având în vedere președinția lui Trump, războiul din Ucraina și situația din Siria. Președintele Turciei, stat membru NATO, poate fi considerat de Occident ca un partener important”.Le Temps  vede Turcia la un moment de cotitură în istoria sa. ”Arestarea primarului de la Istanbul este un punct critic pentru mulți turci”.Iar The Guardian notează că ”mulți dintre cei care au ieșit în stradă după arestarea lui İmamoğlu au spus că detenția sa le-a stimulat decizia de a se prezenta la urne, chiar dacă votul a rămas simbolic”.

Mohácsi Balázs korán olvasóvá vált, de az írás mint hivatás nem volt egyértelmű az életében. Első beszélgetésünkben mesélt arról, mit jelent az életében Kassák Lajos költészete és miért kutatja Bertók László életművét, hogy egyáltalán mit jelent ha valaki irodalomtudós és hogyan kutatja az irodalmat. Befolyásolja-e az alkotást az, hogy hosszú évekig a Jelenkor folyóirat szerkesztőjeként is dolgozott, és hogyan áll neki a munkának, amivel elnyerte a Mastercard Alkotótárs ösztöndíjat. 

Guvernul Ciolacu calcă în străchinile internetului – și democrației (G4Media) - Suspendarea președintelui, o ciorbă reîncălzită, dar cu alți actori. Crin Antonescu și Victor Ponta jucau rolurile principale în urmă cu aproape 13 ani (Libertatea) - Premieră pentru capitalul românesc: patru mari constructori, cu afaceri de 5,2 mld. lei în 2023, s-au asociat pentru a participa împreună la licitaţiile de 6 mld. lei pentru spitalele regionale din Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca (Ziarul Financiar) „Va crește valul extremist. Opriți-vă odată!”. Reacţia Elenei Lasconi după ce Guvernul a limitat timpul de votare în diaspora (Adevărul)Guvernul a stabilit ca votul în diaspora să se desfășoare timp de trei zile, secțiile de vot urmând să se închidă în data de 4 mai, la ora 21:00, ora României, nu la cea locală, cum era până acum.Elena Lasconi, președinta USR, afirmă că decizia Guvernului Ciolacu de a limita timpul de votare pentru românii din străinătate este „o discriminare” şi „o încălcare gravă a dreptului de a vota”.„Știm că, la ultimele alegeri, Ciolacu a primit foarte puține voturi din diaspora. Asta e clar o măsura împotriva votanților din străinătate și a opțiunilor lor”, a mai spus Elena Lasconi.Președinta USR cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională. Guvernul Ciolacu calcă în străchinile internetului – și democrației (G4Media)Guvernul s-a repezit să adopte cadrul legislativ pentru alegerile din mai, fiind şi aşa întârziat cu decizia şi într-o groapă de credibilitate faţă de partenerii occidentali, care au pus România în semi-carantină diplomatică până când Bucureştiul va putea explica limpede ce s-a petrecut în noiembrie. Totul s-a făcut prin ordonanţă de urgenţă, fără consultări, fără transparenţă decizională, fără nimic.Serviciile şi consultanţii politici au uitat să-i explice lui Ciolacu că statele UE nu au competenţă să amendeze marile reţele sociale (VLOPs) la acest nivel de severitate. O poate face doar Comisia UE, conform regulamentului DSA (Digital Service Act). Mai grav, cei din spatele lui l-au pus pe Ciolacu să ştampileze o extindere orwelliană a definiţiei campaniei politice, astfel încât orice postare a unui cetăţean privat pe Facebook ce pare că merge în sensul unui candidat (de exemplu, îi pune poza) e încadrată drept campanie şi supusă regulilor drastice de finanţare şi sancţionare legală, mai dure în România decât în alte state. La revedere libertate de exprimare, bine ai venit cenzură prin descurajare de tip sovietic: legi draconice dar vagi, urmate de aplicare arbitrară şi selectivă. Suspendarea președintelui, o ciorbă reîncălzită, dar cu alți actori. Crin Antonescu și Victor Ponta jucau rolurile principale în urmă cu aproape 13 ani (Libertatea)Partidele cu un discurs anti-UE, unele dintre ele susținătoare ale lui Călin Georgescu, pregătesc primul demers de suspendare a unui președinte al României, la aproape 13 ani de la ultimul experiment. Contestatarii lui Klaus Iohannis ar putea reuși doar să ridice problema în Parlament, pentru că au numărul necesar de semnături pentru acest demers, însă nu suficiente pentru a trece și suspendarea.POT, AUR și SOS sunt departe de cele 234 de voturi necesare pentru suspendare, iar USR nu e gata de susținerea unui demers al partidelor pe care le consideră extremiste, fiind cu băgare de seamă, după eroarea din 2021, când s-a asociat cu AUR pentru a-l demite pe Florin Cîțu. Așadar, toată tevatura cu suspendarea lui Klaus Iohannis, un președinte absent, e mai degrabă electorală, fără finalitate.Ultima procedură de suspendare a avut loc în 2012, când Uniunea Social Liberală, în frunte cu liderii săi, Victor Ponta și Crin Antonescu, au dus o ofensivă, în epocă considerată „puci” sau „lovitură de stat”, pentru a schimba șefii de instituții, totul cu scopul final de a-l trimite acasă pe Traian Băsescu, președintele României care se opunea USL, reamintește jurnalistul Radu Eremia. Premieră pentru capitalul românesc: patru mari constructori, cu afaceri de 5,2 mld. lei în 2023, s-au asociat pentru a participa împreună la licitaţiile de 6 mld. lei pentru spitalele regionale din Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca (Ziarul Financiar)Bog'Art, Construcţii Erbaşu, CON-A şi Concelex sunt cele patru companii de construcţii cu capital autohton.„Este o decizie bună ca noi, firmele româneşti, să ne asociem pentru a face o ofertă bună pentru lucrările mari din România. Banii rămân şi se investesc tot aici!“, , a spus pentru ZF Mircea Bulboacă, acţionar la compania de con­strucţii CON-A.Asocierea formată din cele patru mari firme  româ­neşti, cu Construcţii Erbaşu lider, a câştigat deja licitaţia pentru spitalul regional de la Craiova (peste 800 de paturi) şi urmează să fie semnat contractul, estimat la 1,87 mld. de lei.  Mai mult, asocierea celor patru  mari constructori, alături de Conest, a fost  desemnată câştigătoare şi la licitaţia pentru spitalul din Iaşi (circa 1,78 mld. lei  fară TVA), care a fost însă contestată de grupul turc CCN. La Cluj-Napoca încă nu a fost desemnat un câştigător. 

Începând de duminică, forțele de opoziție siriene au preluiat controlul asupra celei mai mari părți a orașului Alep, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului. O situație dificilă pentru președintele Bashar-al Assad și susținătorii săi ruși și iranieni. Potrivit The Telegraph, este ”un regres strategic semnificativ pentru președintele sirian Bashar al-Assad, care se bazase pe sprijinul rus și iranian pentru a-și menține puterea. Acum, cu Alep în mâinile rebelilor, echilibrul de putere s-a schimbat.Atât Iranul, cât și Hezbollah-ul susținut de Iran în Siria au fost slăbiți de recentul conflict cu Israelul, rebelii ar putea încerca să profite de slăbiciunea percepută a acestora”.”Dar cine sunt rebelii care conduc ofensiva în Siria?” Este întrebarea din titlul articolului pe care îl citim în The New York Times: ”Grupul care avansează acum, Hayat Tahrir al-Sham, spune că vrea să înlocuiască guvernul Assad cu unul inspirat de principiile islamice.Hayat Tahrir al-Sham a fost afiliat Al Qaeda de care s-a rupt cu ani în urmă și a ajuns să domine ultimul bastion al opoziției siriene.Odată văzută ca una dintre cele mai puternice facțiuni extremiste ale rebeliunii, grupul a încercat mai târziu să-și minimizeze aspectele radicale și s-a concentrat pe construirea în zona sa de teritoriu a unui gen de guvern civil – deși unul autoritar și conservator”. ”Odată cu revenirea insurgenței, care a recâștigat controlul asupra Alepului, guvernul sirian plătește pentru refuzul său de a face concesii, incapacitatea de a se reforma și de a ieși din izolare”, este de părere Le Monde:”Rămânând un paria în ochii occidentalilor din cauza, spun ei, represiunii sângeroase pe care a dus-o împotriva poporului său, Bashar Al-Assad reușise să-și salveze postul, datorită sprijinului iranian și rus.”Un joc riscant cu multe necunoscutePotrivit Euronews, ”creșterea violenței vine într-un moment de mare tulburare politică în Orientul Mijlociu. Israelul luptă activ cu Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban, ambele grupări amenințând că vor genera tulburări regionale mai largi.Violența reînnoită din Siria riscă, de asemenea, să implice două puteri regionale în conflict. Atât Rusia, cât și Turcia au propriile interese de protejat, ambele părți oferind sprijin grupurilor în conflict.Un război care atrage în oricare dintre țări în ciocniri directe una cu celalaltă ar aduce consecințe dăunătoare unei scene politice deja instabile”.După cum amintește FirstPost, ”în războiul civil sirian, Iranul și Turcia sunt susținători ai taberelor opuse. În timp ce Turcia a sprijinit de mult timp forțele de opoziție, Iranul împreună cu Rusia l-au sprijinit pe Assad. Din 2020, luptele au stagnat, după ce Rusia și Turcia au intermediat o încetare a focului. Acum, această înțelegere se vede spulberată.Turcia s-a opus mișcării împotriva lui Assad și în ultima vreme a căutat un fel de apropiere. Aceste eforturi sunt acum îngreunate de ofensiva forțelor de opoziție împotriva regimului”.Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că ”nu întâmplător escaladarea are loc acum, în timp ce președintele ales al SUA, Donald Trump, se pregătește să preia mandatul. Turcia și rebelii vor să impună faptul împlinit pe teren, în timp ce capacitatea Washingtonului de a acționa este limitată. Dar este un joc riscant cu multe necunoscute.”

Romanul „Prinde iepurele” de Lana Bastašić (Black Button Books, trad. Octavia Nedelcu) are în centru povestea prieteniei dintre două tinere din Bosnia, care ajung să se reîntîlnească după 12 ani de tăcere. Una dintre ele, cea care spune povestea, Sara, a trăit în Dublin în tot acest timp, iar cealaltă, Lejla, a rămas în țara natală. Vor face împreună o călătorie la Viena, prilej de fapt să călătorească în trecut, în trecutul lor comun, în trecutul recent al Bosniei. Deși nu e în prim-plan, războiul care a măcinat Bosnia e prezent în fundal, e un fel de elefant din încăpere, e ceea ce desparte și unește personajele. Lana Bastašića fost la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), unde am înregistrat acest interviu, tradus de Daniel Nedelcu.Lana Bastašić: „Niciodată nu mi-am dorit să scriu o carte despre sîrbi, croați, bosniaci. Ci am vrut să scriu despre oameni. Pentru că războiul te face să nu vezi oamenii ca oameni, în primul rînd, ci să te gîndești la ei în termeni de etnie, religie, etc.”Cum ajung oameni care trăiau în bună vecinătate să se omoare între ei, așa cum s-a întîmplat în războaiele din fosta Iugoslavie?Lana Bastašić: „Nu știu dacă sînt capabilă să răspund la o întrebare atît de mare. Dar totul începe de la limbă și povești. Și începe cu propaganda dezumanizării celuilalt. Odată ce fascismul reușește să te convingă că cealaltă persoană nu e o persoană, că reprezintă mai puțin decît tine, cred că natura umană e în stare de orice. Nu cred în rău. Răul e ceva ce se întîmplă în basme. Dar cred că natura umană poate fi împinsă spre extreme în anumite circumstanțe. În același timp, ca oameni sîntem capabili de empatie și dragoste și cred că aceasta e lupta pe care trebuie să ne-o asumăm.”Povestea o spune Sara, fata șefului de poliție din Banja Luka și prietena Lejlei, al cărei frate, Armin, a dispărut într-o zi fără urmă. Așa cum au dispărut mulți alți tineri bosniaci musulmani din oraș. Aici e un ecou al traumei provocate de războaiele din fosta Iugoslavie, de genocidul și crimele de război de care au fost găsiți vinovați liderii militari sîrbi. De ce ați ales să spuneți povestea prin vocea Sarei?Lana Bastašić: „Cînd am început să mă gîndesc la această poveste, Lejla ar fi trebuit să fie personajul principal. Dar a trebuit să-mi amintesc că aceasta nu e povestea mea, pentru că nu am un nume musulman și nu am trecut prin ce au trecut acești oameni în țara mea. Deci a trebuit să-mi amintesc privilegiul meu la acel moment și a trebuit să-l includ în text. Și, de asemenea, a trebuit să-mi pun întrebarea: cine spune povestea unui război? Pentru că uneori e mult mai important să ne întrebăm cine ne spune povestea decît să ne gîndim la evenimentele care au avut loc. Am vrut ca cititorii să își dea seama că, dacă ar fi citit o carte în care Lejla ar fi fost personajul principal și naratorul, ar fi fost o cu totul altă carte.”Romanul „Prinde iepurele”, publicat în 2018, a primit Premiul Uniunii Europene pentru Literatură și a fost tradus în peste 15 limbi. Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

Cine câștigă, cine pierde din scandalul Șoșoacă. Un pas hotărât pe dinții greblei (SpotMedia) - Trump după o lună la Câmpulung. De ce nu aș mai vota USR: cu Lasconi și Năsui, partidul pune cruce proiectului „vrem o țară ca afară” (PressOne) - Miliardele de euro din jocurile de noroc: cât câștigă statul din industria care a cărei promovare sufocă online-ul și rețelele sociale. Profiturile firmelor din Top și câștigurile jucătorilor (CursDeGuvernare) - Pelerinajul șpăgii la stat: Șefele Casei de Asigurări Maramureș țineau evidența furnizorilor care le ofereau cadouri și se revoltau când primeau atenții modeste: „Pe bune, atâta nesimțire? Atâta valorăm în ochii lor?” (HotNews) SURSE: Liberalii nu ies de la guvernare / Motivul: primarii ar putea fi cumpărați de PSD și există teama de fraudare a alegerilor (G4Media)Liberalii au decis într-o ședință desfășurată miercuri noapte să nu iasă de la guvernare, precizează surse din partid citate de G4Media.Principalele motive invocate pentru a rămâne la guvernare alături de PSD sunt: accesul la resurse în campaniile electorale din acest an, teama că social-democrații le vor racola primari și nevoia de a rămâne cuplați la organizarea alegerilor, precizează sursele G4Media.”Nu ieșim. E frică legată de fraudarea alegerilor și cumpărarea primarilor”, a declarat un participant la ședință.Distanțarea celor două partide a început imediat după ce PSD a anunțat că nu susține legea care i-ar fi permis președintelui Klaus Iohannis să candideze independent pe listele de partid la alegerile parlamentare, un proiect liberal. Ulterior, Iohannis a dezmințit această intenție.Un alt punct de discuție între cele două partide a fost decizia Curții Constituționale de eliminare a Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială. Liberalii i-au acuzat pe social-democrați că s-ar afla în spatele acestei decizii, pentru a-l plasa în turul doi al alegerilor prezidențiale pe George Simion, în dauna lui Nicolae Ciucă. Cine câștigă, cine pierde din scandalul Șoșoacă. Un pas hotărât pe dinții greblei (SpotMedia)Scoaterea din cursa prezidențială a Dianei Șoșoacă a creat un tămbălău politic de proporții care schimbă în bună măsură datele acestei campanii prezidențiale.Principala lovitură o încasează PSD, de la care, după toate aparențele, a plecat nebunia. Este greu de ignorat faptul că 4 dintre magistrații fragilei majorități de 5 din CCR au fost propuși de PSD și un fruntaș PSD anunța încă de miercuri cu un zâmbet superior pe buze ieșirea din cursă a dnei Șoșoacă, produsă sâmbătă.Dacă a fost un calcul, a fost cutremurător de prost tocmai pentru că suspectul este evident. Și suspectul fiind principalul partid din România, cu candidatul clasat pe primul loc în sondaje și premier pe deasupra, în buza alegerilor.PNL nu este nici pe departe un beneficiar, deși își dă silința, mai scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.În opinia sa, George Simion are șanse mici să capitalizeze ieșirea din cursă a dnei Șoșoacă.Pentru USR și, mai ales pentru Elena Lasconi, este un moment bun. Trump după o lună la Câmpulung. De ce nu aș mai vota USR: cu Lasconi și Năsui, partidul pune cruce proiectului „vrem o țară ca afară” (PressOne)În ultimii 5 ani, vocile progresiste/social-liberale au dispărut aproape complet din Uniunea Salvați România. Ori în urma unor scandaluri și „epurări” succesive, ori din cauza unor schisme motivate mai degrabă de orgolii personale decât de neînțelegeri ideologice. Dintr-un partid „centrist”, de tip big tent, care coagulase oameni de toate orientările politice în jurul unor teme precum lupta anticorupție și reforma statului, USR s-a transformat mai întâi într-un PNL mai mic, „cinstit” și radical economic.Odată ce frâiele partidului au fost preluate de Elena Lasconi, USR s-a mutat și mai la dreapta. O dreaptă mai populistă și conservatoare social, care caută să fure procente de la George Simion și Diana Șoșoacă.Continuarea pe pagina PressOne. Miliardele de euro din jocurile de noroc: cât câștigă statul din industria care a cărei promovare sufocă online-ul și rețelele sociale. Profiturile firmelor din Top și câștigurile jucătorilor (CursDeGuvernare)Mediul online și rețelele sociale sunt asaltate de reclame la jocurile de noroc și la casele de pariuri – sumele de miliarde de euro învârtite aici fiind mai importante petru stat decât nocivitatea pentru societate: 23.000 de angajați lucrează pentru 1,1 milioane de jucători pentru a produce 2,2 miliarde de euro.La începutul anului 2024, un număr de 464 de firme erau acreditate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) pentru a desfășura astfel de activități.Reprezentanții acestor societăți acreditate estimează că și în 2024, veniturile vor fi asemănătoare cu cele din 2023: undeva la 11 miliarde de lei.Din cele 11 miliarde de lei, la stat vor ajunge direct de la firme o sumă de 3,3 miliarde de lei (650 de milioane de euro) sub formă de impozite aferente activității, premiilor și pentru taxarea forței de muncă de peste 23.000 de angajați.Diferența de 7,7 miliarde de lei, între cele 11 miliarde de lei care ar intra în casele de pariuri în 2024 și cele 3,4 miliarde de lei care ajung la bugetul de stat, reprezintă premiile nete acordate jucătorilor, cheltuielile operaționale și profitul firmelor de jocuri de noroc, conform datelor obținute de Curs de Guvernare. Pelerinajul șpăgii la stat: Șefele Casei de Asigurări Maramureș țineau evidența furnizorilor care le ofereau cadouri și se revoltau când primeau atenții modeste: „Pe bune, atâta nesimțire? Atâta valorăm în ochii lor?” (HotNews)Directoarea generală a Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Maramureș, Carmen Prodan, și o altă șefă din instituție au fost puse sub acuzare de DNA, la începutul acestui an, pentru luare de mită. Datele din dosar, consultate de HotNews, arată că mita oferită de furnizorii de servicii medicale din Maramureș șefelor CJAS devenise în ultimii ani atât de frecventă, încât acestea ajunseseră să-i blameze pe cei care „uitau” să treacă pe la ele.20 de cutii cu bijuterii, 38 de parfumuri, sigilate și așezate în pungi de cadou, au găsit polițiștii la perchezițiile efectuate numai la directoarea Stretea. Însă pe lângă acestea au fost găsiți și bani dar și multe alte bunuri: genți, ceasuri, produse cosmetice, produse alimentare sau băuturi alcoolice.Cele două șefe ale CJAS Maramureș primeau orice li se oferea. Totuși, ultimele înregistrări le surprind pe cele două în timp ce își exprimă nemulțumirea că s-au săturat să li se ofere cârnați, așteptând cadouri „la nivelul valorii”.Cele două au fost plasate sub control judiciar, li s-a interzis să-Și mai exercite funcțiile. 

Fundația International Justice Mission a lucrat recent la două proiecte legislative care au ca scop îmbunătățirea protecției victimelor traficului de persoane și încadrarea proxenetismul în formă agravată la trafic de persoane. De ce e nevoie de modificarea legislaţiei cu privire la aceste infracţiuni? Cum vor fi protejate victimele traficului de persoane dacă se vor adopta proiectele de lege? L-am întrebat pe Ștefan Coman, de la Fundația International Justice Mission.Știm care este amploarea traficului de persoane care provin din România?Ștefan Coman: „Ştim. Şi ştim că oricum la nivel global sîntem la un record al tuturor timpurilor. Mai mulţi oameni sînt astăzi exploataţi decît au fost vreodată în istorie, mai mulţi decît în perioada negoţului transatlantic de sclavi din Africa spre continentele americane. În România vorbim despre aproximativ 500 de victime identificate anual, dar realitatea este că sînt mult mai multe victime neidentificate.” De ce vor fi mai bine protejate victimele traficului de persoane dacă se vor adopta proiectele de lege pe care le-ați propus?Ștefan Coman: „Partea de asistenţă legală ar trebui să funcţioneze mai bine odată cu majorarea comisioanelor pentru avocaţii din oficiu. Odată cu noutăţile procedurale în care victima cere avans la compensaţii, cere bani în momentul în care este identificată, ştiind că urmează un proces, dacă primeşte aceşti bani pentru chestiuni de urgenţă, statul este obligat inclusiv să facă sechestre asiguratorii, să ia măsuri ca să se asigure că există bani de luat de la inculpat în momentul în care o să se ajungă acolo. Faptul că victima are perspectiva că la un moment dat o să-şi recupereze prejudiciile este un lucru deosebit de important. Dacă ai fost exploatat un an, cinci ani, zece ani, paisprezece ani – că avem şi asemenea cazuri –, suma respectivă de bani ţi se datorează. Ţi-a luat cineva viaţa şi există şansele să obţii înapoi ceva din ea, măcar pe parte materială, chiar dacă emoţional o să rămîi cu nişte traume pe toată viaţa.”Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral cu Ștefan Coman despre cum noile proiecte legislative pot schimba soarta victimelor traficului de persoane!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Exod 3:1-14 1. Moise păştea turma socrului său, Ietro, preotul Madianului. Odată a mânat turma până dincolo de pustiu şi a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb.2. Îngerul Domnului i S-a arătat într-o flacără de foc, care ieşea din mijlocul unui rug. Moise s-a uitat; şi iată că rugul era tot un foc, şi […]

Kamala Harris și Donald Trump, cei doi candidați pentru funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii, s-au confruntat marți seară într-o dezbatere crucială. E prima întîlnire între cei doi. Dezbaterea a acoperit teme importante precum economia, costul vieții, justiția, imigrația, drepturile femeii și politica externă, fiind o piatră de hotar în campania electorală pentru alegerile din noiembrie 2024. Ce propuneri economice au făcut cei doi? Care e viziunea lor politică? Cum va influența această dezbatere soarta alegerilor? Discutăm toate aceste aspecte cu Camil Pârvu, conferențiar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Dezbaterea a început cu subiectul considerat de alegători drept cel mai important: economia și costul vieții în SUA. Ce propun cei doi candidați?Camil Pârvu: „Viziunea lui Donald Trump este că America trebuie să ridice bariere vamale şi fiscale în raport cu orice alt concurent de pe lume, şi în mod particular cu China. Nu există aliaţi, nu există competitori, există doar duşmani de acest gen. Viziunea lui este apocaliptică. În permanenţă încearcă să arate că totul se duce spre un dezastru complet şi că el e singurul care mai poate salva această ţară. E trademark-ul lui. Din partea Kamalei Harris a venit o altă strategie: aceea de a evita asocierea cu preşedintele actual Joe Biden, care este încă şeful ei politic şi administrativ. Dinamica unei asemenea dezbateri ar fi fost de aşteptat să fie una în care Kamala Harris îşi apără un bilanţ, pentru că este încă în administraţia care guvernează astăzi, iar Donald Trump atacă. În realitate s-a întîmplat invers.”Kamala Harris vine de pe poziția de vicepreședinte, pe care o ocupă de trei ani și jumătate și promite, totodată, schimbare în bine pentru americani. Una dintre marile încercări pentru ea este să convingă că va face mai mult bine ca președintă decît a făcut în actuala administrație. E un avantaj sau un dezavantaj pentru ea că vine în cursa pentru Casa Albă de pe poziția de vicepreședintă a Statelor Unite?Camil Pârvu: „Odată ce-a devenit vicepreşedintă, Kamala Harris nu a fost cu adevărat o figură publică autonomă. Ea a fost total subordonată agendei publice şi politice a preşedintelui. Vicepreşedintele nu se poate duce în public cu idei sau platforme separate de cele ale preşedintelui, este lipit politic de preşedinte, n-are nici un spaţiu de manifestare. Or, de-abia după retragerea şi estomparea prezenţei publice a lui Biden, Kamala Harris are acest spaţiu şi se afirmă acum politic.”Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Unul dintre cele mai așteptate momente politice europene ale acestei toamne îl constituie lansarea raportului privind competitivitatea economică. Documentul este pregătit de Mario Draghi, fost premier al Italiei și șef al Băncii Centrale Europene. Draghi va discuta raportul într-o întâlnire cu ușile închise, la nivel înalt, în cadrul Parlamentului European miercuri și intenționează să-l publice în a doua săptămână a lunii septembrie. Publicația europeană Politico a avut acces la părți ale documentului și dezvăluie conținutul unui capitol referitor la politica de apărare a Uniunii.Amenințările care se profilează trebuie să declanșeze o regândire majoră a politicii europene de apărare, potrivit proiectului noului raport văzut de Politico.Pe măsură ce invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia continuă cu efecte secundare pentru securitatea europeană, companiile de apărare ale continentului ar trebui să aibă acces deplin la banii UE, în timp ce fuziunile nu ar trebui blocate indiferent de preocupările legate de concurență. Sunt principiile cuprinse în proiectul privind competitivitatea, elaborat de Mario Draghi.Potrivit acestuia, „baza industrială de apărare a UE se confruntă cu provocări structurale în ceea ce privește capacitatea, know-how-ul și avantajul tehnologic. Drept urmare, UE nu ține pasul cu concurenții săi globali”.„Odată cu revenirea războiului în vecinătatea imediată a UE, apariția de noi tipuri de amenințări hibride și o posibilă schimbare a focalizării geografice și a nevoilor de apărare ale Statelor Unite, UE va trebui să își asume o responsabilitate tot mai mare pentru propria apărare și securitate”, se mai arată în proiect.Documentul face referire la mai multe provocări cu care se confruntă sectorul de apărare al UE, inclusiv cheltuielile publice insuficiente – de exemplu, potrivit raportului, UE, în ansamblu, alocă pentru apărare aproximativ de trei ori mai puțini bani comparativ cu SUA.Principiul preferinței europeneÎn plus, companiile europene de arme operează pe piețe interne mici, în timp ce țările UE nu se coordonează în ceea ce privește achizițiile și depind în proporție de 80% de furnizori internaționali, în mare parte din SUA.Recomandările lui Draghi includ introducerea unui „principiu al preferinței europene” pentru a stimula soluțiile locale de apărare față de concurenți.Citeste siCele trei „fire roșii” pentru Europa ale lui Mario DraghiDe asemenea, este propusă crearea unei „Autorități pentru industria de apărare”  pentru a achiziționarea de echipamente la nivel central, în numele țărilor membre ale UE.„Autoritatea ar fi condusă de Comisia Europeană și coprezidată de Șeful Agenției Europene de Apărare și de Comisie”, se arată în document. „Ar fi consiliată de grupuri specifice sectorului, compuse din reprezentanți ai industriei și ai statelor membre ale UE”.Un proiect al secțiunii care se ocupă de industria de apărare, solicită ca Bruxelles-ul să înlăture barierele pentru accesul companiilor de apărare la finanțare UE. De asemenea, se cere modificarea politicilor de creditare ale Băncii Europene de Investiții care prevăd excluderea investițiilor în apărare.Ar urma să fie revizuite și cadrele UE de finanțare durabilă și de  mediu, ca și cadrul european de mediu, social și siguranță, cunoscut sub acronimul ESG. Acesta este un standard pentru sustenabilitate și durabilitate în afaceri și ar trebui, de asemenea, adaptat pentru a sprijini industria de apărare. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președintele Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă, și-a angajat un consultant politic din Slovacia în pre-campania pentru alegerile prezidențiale din acest an, scrutin la care și-a anunțat deja intenția de a candida din partea liberalilor. Consultantul se numește Martin Poliačik, are 44 de ani și este un fost politician slovac care, după 2020, a devenit expert în comunicare, scrie G4Media Acesta este doar unul dintre consultanții politici cu care lucrează PNL. Potrivit surselor G4Media.ro, liberalii mai au contracte cu alte două firme de consultanță.Surse G4Media.ro susțin că Martin Poliačik i-ar fi fost recomandat lui Ciucă de actualul președinte al Cehiei, Petr Pavel, cei doi fiind prieteni vechi din vremea când ocupau funcții de conducere în armatele celor două țări. Poliačik s-ar fi ocupat inclusiv de redactarea unei prime variante a cărții autobiografice a liderului PNL, ideea volumului fiind inspirată după una similară, a lui Pavel, de asemenea publicată înainte de alegerile prezidențiale.La fel ca la Ciucă, titlul cărții cehului face aluzie clară la fosta sa meserie: ”În prima linie”. Unul dintre proiectele la care ar fi lucrat Poliačik după ce a fost angajat de Ciucă a fost redactarea acestei cărți, dar rezultatul nu ar fi fost satisfăcător (conținutul nu ar fi ținut cont de specificul autohton), astfel că demersul a fost reluat. Astfel s-ar explica și întârzierea apariției volumului pe piață, inițal aceasta fiind anunțată pentru luna iunie.Recent, publicația snoop.ro a dezvăluit faptul că PNL a încheiat un contract pentru publicitate outdoor, cheltuind între mai și august 2024, „din subvenții acordate de la bugetul de stat” suma de 510.000 de euro pe lună pentru 400 de panouri stradale care promovează cartea lui Nicolae Ciucă. Liberalii au mai achitat 450.000 de euro pentru producerea și montarea afișajului în toată țara. Ciolacu pe urmele lui Dăncilă și Ponta. Candidatura în statul eșuat (Spotmedia)”Ca orice social democrat pur sânge, nu-i așa?, dl Ciolacu se duce la mănăstire înainte de a-și anunța candidatura prezidențială, de care pare să nu fi reușit să scape, oricât a încercat.Nu a ales o rețetă de succes. Au fost la Putna de Sfânta Maria înainte de alegerile prezidențiale și Viorica Dăncilă și Victor Ponta , alţi sociali-democrați adevărați”, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu.”Dar poate că dl Ciolacu va avea mai multă susținere divină de la Văratec și, cinstit vorbind, are mare nevoie de ea în acest demers extrem de riscant și cu șanse destul de mici de reușită.Cu atât mai mult cu cât își va anunța candidatura pe fondul inflamat al scandalului Pantelimon, care izbește cu maximă putere guvernul în funcție.Cum ancheta penală este în curs și până la alegeri vor tot avea loc diferite evenimente legate de ea, la poliție, la parchet și în fața judecătorilor, memoria evenimentului, altfel scurtă în pofida maximei inflamări, va fi reîmprospătată.Coroborat cu scandalul azilelor, cu Crevedia, cu 2 Mai și altele asemenea, Pantelimon nu mai este despre două persoane acuzate de omor, ci despre un stat eșuat, căruia poporul trebuie să îi dea un chip, un nume și un prenume. Cum dl Iohannis este total absent și deja complet irelevant pentru public, sigur că acel chip este al premierului.Oricum guvernarea erodează masiv, însă asemenea lebede negre provoacă daune majore”. Românii nu au dreptul la un sfârșit demn. (Adevărul)Odată cu izbucnirea scandalului de la Spitalul Sf Pantelimon, tot mai mulți medici atrag atenția că România se confruntă cu un vid legislativ în îngrijirea pacienților terminali. În lipsa unui protocol clar, deciziile medicale sunt influențate de cutume religioase și practici învechite, ceea ce împiedică alinierea la standardele internaționale, spun aceștia. Articolul integral în Adevărul De ce medicamentele noi pentru cancer și afecțiuni grave ajung în România cu o întârziere de până la cinci ani (Investigație SNOOP)Politica prețurilor netransparente ale industriei big pharma, dar și incapacitatea financiară și de organizare a guvernelor din țări precum România, cresc inegalitățile în Europa, inclusiv când e vorba de chestiuni de viață și de moarte, arată o amplă investigație transfrontalieră publicată miercuri dimineață, la care a participat și siteul nonprofit Snoop, din România. O anchetă coordonată de Investigate Europe a documentat accesul pacienților din țările UE la 32 de medicamente inovatoare, dovedite a avea un impact substanțial asupra supraviețuirii sau calității vieții bolnavilor. Zece din aceste medicamente nu sunt disponibile încă în România – și numai pentru cinci din ele există tratamente substitut. De asemenea, există pacienți care nu au acces nici la cele disponibile în țara noastră, pentru că unele medicamente sunt decontate doar pentru o parte din afecțiunile pe care le pot trata. Cum și-a câștigat o pacientă în instanță dreptul la tratament? aflați din investigația Snoop. Stafia lui Nicolae Ceaușescu încă bântuie prin halele fabricilor de armament din România. Uzine conduse de foști șefi de cimitre și pulberi importate dintr-o țară pro-Putin (Pressone):”Industria de apărare a României este, înainte de toate, o formidabilă mașină a timpului: odată trecut de porțile unei uzine de armament, un vizitator are mari șanse să călătorească în trecut și să se teleporteze, de pildă, direct în Epoca de Aur.Vizitatorul atent la detalii va descoperi astfel o lume încremenită în timp, încă bântuită pe alocuri de stafia lui Nicolae Ceaușescu, a cărui umbră continuă să se întindă peste halele, bancurile de lucru ori atelierele rămase – în vasta lor majoritate - neschimbate de mai bine de 30 de ani.România are o industrie de apărare cu două viteze: una minoritară, modernă și complet privatizată și una majoritară, de stat, blocată în limbo-ul tranziției, cu linii de producție învechite și depășite, lipsă cronică de investiții, capital și forță de muncă.Aici ne aflăm. Iar această stare de fapt reprezintă, paradoxal, o veste bună: practic, am ajuns atât de jos, încât, de acum încolo, nu putem decât să o luăm în sus”.

Cordonul sanitar: să o dăm sau nu în vileag pe Șoșoacă? (SpotMedia) - Un avertisment pentru România. Industria auto, care a ţinut economia pe creştere, se schimbă (Ziarul Financiar) - De ce s-a transformat Bucureștiul într-o pungă de căldură (HotNews) Cine se încălzește pentru funcția de comisar european din partea României. Lupta din spatele ușilor închise (Libertatea)Funcția de comisar european, o poziție bine remunerată și cu vizibilitate mare la nivel european, e vizată de mai mulți reprezentanți ai Coaliției de guvernare, lupta aprigă fiind dusă mai ales în interiorul PSD, formațiune care are prima șansă să dea noul om al României în Executivul de la Bruxelles.În PSD sunt vehiculate trei nume. Favorit, cel puțin în ceea ce privește susținerea în partid, este Mihai Tudose. Potrivit informațiilor Libertatea, deși are o susținere puternică în partid, Tudose a fost mai degrabă discret în activitatea sa de europarlamentar la Bruxelles, fără apetență în a vorbi cu media străină (în limbi de circulație internațională).Al doilea nume e Victor Negrescu, ales vicepreședinte al PE, care pe lângă faptul că e consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu, este omul care are o relație foarte bună cu lideri socialiști din Spania și Germania, două țări-cheie în angrenajul social-democraților, susțin sursele Libertatea.Al treilea nume vehiculat este Vasile Dîncu. Președintele Consiliului Național al PSD, acum și eurodeputat, ar ținti un portofoliu legat de industria de apărare, dacă România l-ar obține.Din tabăra liberală, deși nu e membră de partid, singurul nume pentru care e făcut lobby este Luminița Odobescu. Pentru ea ar fi dorit portofoliul extinderii. Cordonul sanitar: să o dăm sau nu în vileag pe Șoșoacă? (SpotMedia)Eurodeputata Diana Șoșoacă și-a făcut treaba pe care o avea de făcut. A ajuns în Parlamentul European, coborând în subteranele extremismului, și a făcut zgomotul grotesc pe care trebuia să-l facă. Dar asta e tot ce a obținut Vladimir Putin.Cordonul sanitar impus de democratici în Uniunea Europeană, astfel încât extremismul să nu aibă putere reală, a devenit necesar și în presă, atunci când știrile sunt create de un produs deopotrivă de laborator geopolitic și mediatic, Diana Șoșoacă.Dilema însă e reală. Odată creat, monstrul mediatic seduce tocmai prin grotescul lui, care apasă pe cele mai rele butoane ale omului.Când eurodeputata Șoșoacă a făcut circ în Parlamentul European, scopul a fost deturnarea agendei. Președinta Metsola știe asta și știe ce poate Rusia, de aici soluția evacuării lui Șoșoacă din plen.Nu i-a dat o replică, nu a validat-o ca interlocutor, nu a intrat în niciun dialog cu ea, punând astfel limita de la care tehnicile sovietice folosite de Kremlin nu mai sunt tolerate ca bruiaj, scopul lor.Evacuarea Dianei Șoșoacă de pe agenda media și politică este un gest necesar, nu de curățenie culturală, ci chiar de securitate.E dreptul ei să fi candidat și să fi fost aleasă, dar e responsabilitatea politicienilor moderați, liberali și a presei să cântărească dacă darea în vileag a lui Șoșoacă nu e cumva o capcană, o platformă de unde grotescul să paraziteze agenda. Un avertisment pentru România. Industria auto, care a ţinut economia pe creştere, se schimbă (Ziarul Financiar)Creşterea salariului minim, cererea de forţă de muncă tot mai bine pregătită, electrificarea industriei auto, dar şi criza componentelor din ultimii ani au determinat o reaşezare a forţei de muncă din industria auto locală. Deşi sunt în continuare peste 230.000 de salariaţi în automotive, locul lor de muncă s-a schimbat.Cele 20 de companii cu cele mai mari reduceri de angajaţi între 2018 şi 2023 şi-au micşorat numărul angajaţilor cu mai bine de 25.000 de salariaţi, potrivit datelor centralizate de ZF şi Bridge to Information.Din top trei companii cu cele mai mari reduceri de personal sunt producători de cablaje. De ce s-a transformat Bucureștiul într-o pungă de căldură (HotNews)Temperaturile din București au trecut în această lună timp de cinci zile consecutiv de 40 de grade. Chiar dacă ANM a emis cod roșu de caniculă pentru aproape toată țara, o diferență de temperatură a putut fi observată între marile orașe și zonele rurale sau de la periferia orașelor.Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, cunoscut drept „insulă urbană de căldură, HotNews.ro a discutat cu Anca Dumitrache, arhitectă care a absolvit la Politecnico di Milano.Lipsa spațiilor verzi în zonele urbane este primul motiv invocat de arhitectă. Copacii și vegetația urbană, dar și întinderile de apă ajută la răcirea aerului, prin umbră și eliberare de vapori de apă. Zonele urbane descoperite și uscate, fără vegetație sau corpuri de apă, absorb mult mai multă căldură și împiedică aerul să se răcească. Clădirile înalte și apropiate între ele formează un efect de canion în orașe deoarece căldura degajată de materialele clădirilor crește temperatura spațiului dintre ele, iar străzile înguste nu permit circulația eficientă a aerului pentru a-l răcori. Astfel, aerul cald rămâne prins la nivelul solului, afectând în mod negativ trecătorii.Pe lângă acestea, activitatea umană are, la rândul ei, un rol important în creșterea temperaturilor în interiorul orașelor. Folosirea aerului conditionat este evident necesară în zilele toride, însă este și unul dintre motivele creșterii temperaturilor în zonele urbane. Un impact și mai mare însă îl are traficul, care degaja foarte multă căldură, făcând aerul irespirabil de-a lungul bulevardelor aglomerate. 

Ursula von der Leyen a fost realeasă în fruntea Comisiei Europene. Parlamentul European a reconfirmat-o cu o majoritate largă, mai clară decât în 2019 deși joi realegerea sa părea fragilizată de decizia justiției privind vaccinurile Covid. Ce urmează acum? Ursula von der Leyen va negocia cu fiecare stat membru portofoliile de comisari europeni. Odată ce noua Comisie Europeană va fi formată, echipa va merge în fața Parlamentului European pentru un nou vot, după care se va instala la Bruxelles.Adunarea Națională își alege președinteleȘedință inaugurală la Adunarea Națională. Cei 577 de deputați își aleg președintele, prin vot secret, într-un context inedit, după alegerile legislative anticipate în urma cărora au rezultat 3 blocuri distince, dar niciunul nu are o majoritate absolută de 289 de deputați.Satul olimpic și-a deschis porțileSatul olimpic pentru JO de la Paris şi-a deschis porţile azi. În total, el va putea găzdui maximum puţin peste 14.000 de sportivi, antrenori şi diverşi alţi membri ai echipelor sportive. Primele delegaţii au ajuns deja la faţa locului chiar dacă Olimpiadă incepe oficial  peste 8 zile, pe 26 iulie.  

Patru președinți ai Statelor Unite au sfârșit împușcați: Abraham Lincoln, James Garfield, William McKinsley și John F. Kennedy. Alții au fost ținta unor tentative de asasinat – Ronald Reagan și Theodore Roosevelt, de exemplu. Lista acestora din urmă tocmai ce s-a îngroșat în weekend: Donald Trump a supraviețuit încercării unui tânăr de 20 de ani de a-l împușca. S-a întâmplat sâmbătă, pe 14 iulie, în orășelul Butler, din statul estic Pennsylvania, la nici 60 de kilometri de Pittsburgh. Iar din momentul în care s-au auzit primele împușcături, campania electorală din Statele Unite a intrat într-o nouă (și foarte periculoasă) etapă. Odată cu ea, deja complicatul an 2024 s-a complicat și mai și. Unde suntem și la ce ne putem aștepta? Căutăm răspunsuri cu ajutorul lui Cristian Preda, profesor la Universitatea București.

Agenția Spațială Europeană a lansat cu succes zborul inaugural al rachetei Ariane 6. Zborul simbolizează revenirea accesului suveran european în spațiu. Un element important în contextul geopolitic actual. Dar și un important argument comercial, într-o perioadă în care afacerile spațiale sunt în plină ascensiune. Aplauze puternice și manifestări de bucurie s-au făcut auzite în sala de control Jupiter a Centrului Spațial Guyana, din Kourou, odată cu lansarea, marți, a primului zbor al rachetei Ariane-6.„O zi istorică pentru Agenția Spațială Europeană (ESA) și Europa”, după cum a spus, citat de Le Monde, directorul general al Agenției , Josef Aschbacher. În timp ce alte voci au jubilat că, odată cu întoarcerea Ariane, s-a întors însăși Europa.Drumul până aici a fost unul complicat și aventuros.Au fost ani de întârzieri în dezvoltarea programului Ariane 6, care au lăsat o amintire proastă. În 2022, după invadarea Ucrainei, Europa a rupt relațiile cu agenția spațială rusă Roscosmos, renunțând la accesul la lansatoarele Soyuz.În același an, racheta de mai mici dimensiuni Vega C a eșuat în timpul celei de-a doua lansări. Drept urmare, misiunile europene au fost forțate să rămână la sol sau să se folosească de lansatoare comerciale precum SpaceX.Odată cu lansarea Ariane 6, Europa recapătă o autonomie pe care o pierduse.Publicația de specialitate European Space Flight notează că sateliții sunt esențiali pentru securitatea și suveranitatea Europei, așa cum a demonstrat cel mai recent războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei.De exemplu, sateliții sunt importanți în comunicarea între unitățile militare, dar și pentru asistență și coordonare rapidă în caz de dezastre de mediu sau pentru servicii cloud independente.Citeste si"Adevărata misiune a Ariane 6 este lansarea de sateliți de navigație", precum GalileoAceastă rachetă este, de asemenea, un răspuns la adresa lui Elon Musk, care, cu Falcon-9, a revoluționat piața în urmă cu zece ani, reducând prețurile și forțând europenii să reacționeze cu riscul de a fi zdrobiți.Inițial, Ariane 6 va efectua nouă lansări pe an – încă foarte departe de Falcon 9, care a reușit 14 doar în luna mai, observă Euractiv.Dar perspectivele sunt bune, câtă vreme afacerile spațiale sunt în plină expansiune.Se estimează că suma cheltuită pentru lansatoare, sateliți și alte părți ale economiei spațiale va crește la 822 de miliarde de dolari până în 2032, față de 508 de miliarde de dolari anul trecut, potrivit companiei de consultanță Novaspace, citată de Euractiv.Cele 22 de state membre ale ESA au convenit să subvenționeze racheta cu până la 340 de milioane de euro pe an.Dar Ariane 6 are deja un portofoliu de comenzi pentru 30 de misiuni, inclusiv 18 pentru a implementa Amazon Kuiper o parte din constelația de sateliți de internet.Totuși, proiectul nu este lipsit de controverse.În primul rând, prețul de 4 miliarde de euro și cei patru ani de întârzieri.Criticii au pus la îndoială și construcția lansatorului. Printre aceștia, însuși Elon Musk, ale cărui rachete SpaceX reduc costurile și timpii de răspuns prin reutilizarea unor componente esențiale.Musk a sfătuit concurenții să urmeze o cale similară, argumentând că „nimeni nu și-ar cumpăra un avion de unică folosință, o mașină sau chiar bicicletă.”Ca răspuns, ESA a susținut că un design reutilizabil ar fi totuși prea scump în comparație cu tehnologiile existente acum. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Se va retrage Joe Biden din cursa pentru Casa Albă, după prestația dezastruoasă de la dezbaterea de săptămâna trecută? Dar poate fi el forțat să o facă? Presa internațională continuă să dezbată subiectul, vorbind despre nervozitatea crescândă din tabăra democraților. După cum relatează The Independent, ”se pare că familia l-a încurajat pe Joe Biden să mențină cursul, cu posibilitatea de a-i concedia pe consilierii de campanie, o variantă despre care se spune că ar fi fost discutată.Se crede că democrații de vârf s-au aflat în discuții de criză în ultimele patru zile”.Washington Examiner consideră  că ”democrații de frunte ar putea merge la Biroul Oval sau la Camp David pentru a încerca să-l convingă pe Biden să-și încheie campania. Ei ar argumenta că o înfrângere în noiembrie este inevitabilă și i-ar păta imaginea omului care l-a scos pe Trump de la Casa Albă.Acest lucru ar fi similar cu modul în care republicanii l-au convins pe Richard Nixon să demisioneze din funcția de președinte în 1974.Dar Nixon se confrunta cu acuzații, iar republicanii i-au putut spune că nu credeau că au voturile Senatului pentru achitarea lui.Acum, democrații nu au nicio pârghie comparabilă asupra lui Biden, în afară de marii donatori ai campaniei”.În acest context, The New York Times scrie că echipa Biden a strâns 127 de milioane de dolari luna trecută, dar marii donatori sunt încă îngrijorați după performanța sa în dezbatere.Aceștia ”rămân atenți, chiar și după o discuție de luni cu asistenții de campanie de top ai lui Biden, menită să le confirme sprijinul. Aceasta îi lasă pe democrați într-o stare de anxietate prelungită, deoarece o decizie a Curții Supreme le-a sporit temerile cu privire la o a doua administrație Trump.Odată reales, Donald Trump s-ar simți încurajat de hotărârea Curții Supreme care a acordat președinților imunitate legală față de acțiunile oficiale”.Iritare, nervozitate...Dar ar putea fi forțat Joe Biden să se retragă? ”Este un scenariu puțin plauzibil”, spune expertul consultat de BBC:”În epoca politică modernă, niciun partid național important nu a încercat vreodată o preluare ostilă a nominalizării și nu există nicio dovadă a vreunui plan serios de a face acest lucru acum.Cu toate acestea, regulile democraților au unele lacune care ar putea, teoretic, să facă posibilă înlocuirea lui Biden.Regulile permit delegaților „să reflecteze cu toată conștiința lor sentimentele celor care i-au trimis” - adică ar putea să se uite și către altcineva”.După cum notează Le Figaro, ”Casa Albă a respins de luni de zile, uneori cu o oarecare iritare, orice întrebări legate de facultățile fizice și psihice ale președintelui american.Dacă până acum greii formațiunii și-au afirmat public sprijinul pentru el, de la dezbaterea de joia trecută nervozitatea a crescut în rândul simpatizanților și donatorilor.Unii îi cer lui Joe Biden să răspundă în mod concret preocupărilor, prin creșterea numărului de conferințe de presă sau schimburi deschise cu jurnaliști sau susținători.Luni, un jurnalist l-a întrebat din mers pe președintele american dacă intenționează să se retragă din cursă, la finalul unui scurt discurs pe care tocmai îl ținuse la Casa Albă despre decizia Curții Supreme. Joe Biden s-a întors pe călcâie și a părăsit camera fără să răspundă”.Iar Newsweek citează un sondaj CBS realizat după dezbatere conform căruia procentul alegătorilor înregistrați care consideră că Biden nu ar trebui să candideze a crescut de la 63% în februarie la 72%. Printre alegătorii democrați, procentul a crescut, de asemenea, de la 36% la 46%.

Un premier contingent de policiers kényans, destiné à diriger une force multinationale de soutien à la sécurité d'Haïti, est arrivé à Port-au-Prince, capitale d'Haïti, contrôlée à 80% par les gangs. Objectif : venir à bout des bandes criminelles qui terrorisent la population et sèment le chaos. Un espoir pour beaucoup, alors que la situation sécuritaire est extrême et que la situation humanitaire ne cesse de s'aggraver. L'écrivain et géographe haïtien Jean-Marie Théodat était l'Invité d'"Au Cœur de l'Info".

Ce provocări are în față Elena Lasconi, noul președinte al USR: candidatura la prezidențiale și componența Biroului Național (Europa Liberă) - Vila lui Iohannis din Aviatorilor va putea fi renovată cu bani de la buget, prevede o ordonanță de urgență a lui Marcel Ciolacu (PressHub) - De ce a rămas aeroportul Otopeni în urmă cu investiţiile necesare faţă de traficul de călători tot mai mare? În timp ce Orban anunţă investiţii de 1 mld. euro în aeroportul din Budapesta, la Bucureşti este o tăcere totală (Ziarul Financiar) - România înfruntă „Portocala mecanică” în optimile Euro 2024! (Golazo) Ce provocări are în față Elena Lasconi, noul președinte al USR: candidatura la prezidențiale și componența Biroului Național (Europa Liberă)Elena Lasconi a fost aleasă președintele USR, dar greul abia începe. Succesul ei depinde în mare măsură de componența noii conduceri a partidului, care va fi aleasă peste câteva zile. În plus, Lasconi are o sarcină grea - să candideze la prezidențiale și să intre în turul doi, pentru a scoate partidul din impasul de la alegerile locale și europarlamentare.Să facă tot ce depinde de ei, de membrii USR, pentru a se ridica după scorul de doar 8,64% la europarlamentare și după un scor la fel de slab la locale - este esențial pentru ca partidul să nu aibă soarta PNȚCD, spun analiștii politici.Jurnalistul și scriitorul Ion Bogdan Lefter spune pentru Europa Liberă că era o victorie așteptată și că nu exista perspectivă de câștig pentru altcineva.Lefter crede că „nu există decât soluția cooperării” între diferitele tabere din partid.Marea problemă, afirmă analistul politic, e alta. Dacă USR se va izola și va renunța la colaborarea cu Partidul Mișcarea Populară și cu Forța Dreptei - cu care a avut alianță electorală la alegerile din 9 iunie - nu va avea puterea să depășească partidele care domină acum scena politică: PSD și PNL.Lectorul universitar în științe politice George Jiglău, de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, atrage atenția asupra divizării din partid și a democrației excesive, indiferent de calitățile sau lipsurile liderului.El spune că în USR este un paradox. Partidul se vrea unul „cool”, democratic și liber, dar membrii săi acționează „destul de emoțional”, deși se consideră un electorat educat, spre deosebire de PSD. Elena Lasconi: un mandat de sacrificiu în fruntea USR? (DW)Jurnalista Sabina Fati arată în analiza publicată pe pagina DW că Elena Lasconi a câștigat alegerile din USR cu aproape 70%, din primul tur, dar fără prea multă legitimitate, fiindcă au participat la scrutinul intern doar 11.333 din 25.607 de membri USR.O problemă, cu adevărat importantă, pentru Elena Lasconi este aceea de a conduce partidul de la Câmpulung, unde trebuie să demareze noul mandat de primar. Dacă nu este tot timpul la partid, golul lăsat va fi repede umplut de cei care sunt responsabili de scorul slab al formațiunii, cei care au preluat acum opt ani frâiele USR și nu mai vor să le dea drumul. Practic, Elena Lasconi nu va avea timp până la prezidențialele din septembrie sau până la parlamentarele de la finele anului să reformeze partidul, să-l așeze într-o altă direcție, să-l scoată din noroiul în care s-a înglodat.Pe scurt, mandatul pe care l-a câștigat ar putea fi unul de sacrificiu, probabil o trambulină pe care se va urca altcineva după posibile rezultate nesatisfăcătoare la scrutinele care urmează. Vila lui Iohannis din Aviatorilor va putea fi renovată cu bani de la buget, prevede o ordonanță de urgență a lui Marcel Ciolacu (PressHub)Vila lui Iohannis din Aviatorilor va putea fi renovată cu bani de la buget, prevede o ordonanță de urgență a lui Marcel Ciolacu.În urmă cu patru luni, premierul a susținut în repetate rânduri că renovările la palatul din Aviatorilor, unde se speculează că se va muta actualul președinte al României, sunt făcute cu banii RAAPPS.Printr-o modificare recentă a legii, investițile de 7 milioane de euro în vilă vor fi suportate de bugetul de stat.Pe 13 iunie, printr-o ordonanță de urgență, guvernul Ciolacu a completat legea de funcționare a Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) cu câteva articole.Presa a remarcat faptul că prin aceste modificări, demnitarii care stau cu chirie în casele statului nu vor mai plăti utilitățile.In realitate, miza ordonanței a fost de a finanța de la bugetul de stat, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG) lucrările de investiții în valoare de 7 milioane de euro la imobilul din Bdul Aviatorilor nr 86.Mass-media a relatat că RA-APPS o pregătește pentru familia Iohannis, care ar urma să se mute după finalizarea mandatului prezidențial.Integral pe pagina PressHub. De ce a rămas aeroportul Otopeni în urmă cu investiţiile necesare faţă de traficul de călători tot mai mare? În timp ce Orban anunţă investiţii de 1 mld. euro în aeroportul din Budapesta, la Bucureşti este o tăcere totală (Ziarul Financiar)Aeroporturile din ţară, dar şi cele din regiune, reuşeşesc să ţină pasul cu creşterea traficului şi au investit masiv în extinderi şi modernizări. Doar Otopeniul bate pasul pe loc. Aeroportul din Budapesta, care a avut anul trecut 14,7 milioane de pasageri, un număr similar ca terminalul din Bucureşti, are o suprafaţă de 54.000 de metri pătraţi, mult mai mare decât Otopeniul, care numără doar 38.600 de metri pătraţi. Aeroportul din Budapesta a trecut de la o administrare în subordinea statului la o operare de către o companie privată. Odată cu această schimbare, aeroportul a trecut printr-un amplu proces de modernizare şi extindere.Ziarul Financiar notează că până şi aeroportul din Belgrad, care a avut jumătate din traficul de pe Otopeni, numără mai mulţi metri pătraţi dedicaţi pasagerilor.  Imagini EPICE la Wurzburg: „tricolorii” așa cum nu i-ați mai văzut » Coman, Stanciu și colegii au sprintat către fani: cântece și dansuri în noapte (Gazeta Sporturilor)România a remizat cu Slovacia, scor 1-1, și a câștigat grupa E de la Euro 2024.Elevii lui Edi Iordănescu au petrecut alături de suporteri până târziu în noapte.Toată România a sărbătorit calificarea în optimile Europeanului german. Peste 30.000 de suporteri i-au încurajat pe „tricolori” la Frankfurt, mii de oameni au ieșit pe străzi în București și în toate orașele de acasă.Puteți vedea imaginile în gazetă. România înfruntă „Portocala mecanică” în optimile Euro 2024! Când și unde se joacă meciul (Golazo)România - Olanda este următorul meci al nostru, în optimi la Euro 2024. Partida  se joacă marți, 2 iulie, de la ora 19:00, la Munchen.Naționala antrenată de Ronald Koeman s-a calificat de pe locul 3 în optimi, după un parcurs dezamăgitor în grupe.Olanda a învins la limită Polonia, 2-1, a remizat cu Franța, 0-0, și a pierdut în ultima rundă cu Austria, 2-3.Chiar dacă au dezamăgit la ultimele europene (eliminare în grupe în 2012, calificare ratată în 2016 și eliminare în optimi în 2020), olandezii rămân o forță.România și Olanda s-au întâlnit de 14 ori până în momentul de față. „Tricolorii” s-au impus o singură dată, în octombrie 2007, 1-0, când au și câștigat grupa de calificare la Euro 2008.Au mai fost 3 egaluri și 10 înfrângeri, reamintește Golazo.

Procesul de retragere a contingentului rusesc pentru menținerea păcii de pe teritoriul Azerbaidjanului s-a încheiat în data de 12 iunie 2024, se arată într-un comunicat al Ministerului azer al apărării citat de agenția oficială de presă news.az. Tot personalul militar, armele și echipamentele armatei ruse staționate în Azerbaidjan după al doilea război din Nagorno Karabah din 2020 au fost retrase. Procesul de retragere a fost coordonat de ministerele apărării din Azerbaidjan și Rusia în baza acordului semnat în data de 10 noiembrie 2020 de Armenia, Azerbaidjan și Rusia, subliniază sursa citată.”Pe durata misiunii sale contingentul rusesc de menținere a păcii și-a îndeplinit sarcinile și responsabilitățile pentru menținerea păcii în regiunea economică Karabah. Pentru a contracara provocările forțelor armate armene și pentru stabilirea ordinii au fost luate măsuri de combatere a terorismului începând din septembrie 2023. Ca urmare a acestor măsuri activitățile regimului separatist au încetat iar forțele armate armene au părăsit regiunea. Luând considerare situația de fapt, autoritățile din Azerbaidjan și Rusia au luat de comun acord decizia de retragere a contingentului rusesc de menținere a păcii înainte de termen”, a declarat în luna mai a.c. generalul Karim Valiyev, șeful Statului major al armatei Azerbaidjanului. Armenia: Dialog strategic cu Statele UniteStatele Unite pot contribui în mod decisiv la stabilirea unei păci stabile și demne în întreaga regiune a Caucazului de Sud, a declarat ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan, în cadrul celei de a doua sesiuni a dialogului strategic Armenia – Statele Unite care a avut loc marți la Erevan, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba armeană.Mirzoyan a reafirmat angajamentul Armeniei în procesul de normalizare a relațiilor cu Azerbaidjan și demarcarea frontierelor pe baza Declarației de la Alma-Ata din 1991.”Armenia are tot interesul de a debloca toate căile de comunicare regionale, pe baza respectului reciproc al suveranității, al egalității și reciprocității. Odată cu instaurarea păcii putem fructifica numeroasele oportunități economice din zona Asiei și în acest sens guvernul nostru are în vedere o serie de măsuri specifice, de la diversificarea economiei naționale și a sectorului energetic, până la cooperarea regională în domeniul apărării... Dorim să reconstruim democrația în Armenia și suntem convinși că Statele Unite ne vor susține”,  a declarat în discursul său șeful diplomației armene.La rândul său secretarul de stat adjunct american pentru afaceri europene și eurasiatice, James O'Brien, a subliniat că Washington susține eforturile pentru stabilirea unei păci durabile în regiune.”Lucrăm împreună pentru diversificarea oportunităților economice din Asia Centrală  până la Marea Mediterană, iar dacă va exista o pace durabilă între Armenia și Azerbaidjan, aceste oportunități vor fi din ce în ce mai numeroase. Ne bucurăm să susținem eforturile care se fac în acest sens”, a spus oficialul american. Kia va deschide anul viitor o fabrică în KazahstanInvestițiile directe ale Coreei de Sud în Kazahstan au atins nivelul de 10 miliarde de dolari, iar schimburile comerciale bilaterale se ridică anual la cca 6 miliarde de dolari, Coreea de Sud fiind unul din primii cinci parteneri comerciali ai țării noastre, a declarat președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, la Forumul de afaceri bilaterale care a avut loc recent la Astana, în prezența președintelui Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, transmite agenția de presă Kazinform.”Astăzi 700 de companii sud coreene au activități în Kazahstan, inclusiv mari corporații precum Hyundai, KIA, Samsung, LG, sau Doosan. Kazahstan dorește să-și consolideze poziția de principal partener comercial și economic al Coreei de Sud în Asia Centrală”, a mai spus președintele Tokayev.El a subliniat cooperarea bilaterală în domeniul industriei auto: ”Hyundai deține deja o unitate de asamblare a autoturismelor în țara noastră iar anul viitor sperăm să inaugurăm o uzină integrală Kia, în baza unei investiții de 200 de milioane de dolari. Va fi prima investiție a Kia în afara teritoriului Coreei de Sud”, a adăugat președintele kazah. Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Irlanda, Spania și Norvegia au anunțat recunoașterea unui stat palestinian. Această decizie comună este rezultatul a mai multe luni de discuții. Anunțul nu constituie o surpriză pentru comentatori – mai puțin, poate, revenirea de ultim moment a Belgiei. Pentru BBC, anunțurile Spaniei și Irlandei nu reprezintă o surpriză:”Prim-ministrul Pedro Sanchez - un socialist - a încercat de luni de zile să obțină sprijin din partea partenerilor europeni pentru recunoașterea oficială a unui stat palestinian.În cazul Irlandei, subiectul a fost discutat de luni de zile și întrebarea a fost mai degrabă când, decât dacă.Lipsește din listă Belgia, situație care pare surprinzătoare.De luni de zile, premierul belgian Alexander De Croo a lucrat îndeaproape cu omologul său spaniol în ce privește războiul din Gaza”.Potrivit CNN, toți cei trei lideri europeni – spaniol, irlandez și norvegian - au subliniat importanța existenței unui stat palestinian pentru a ajunge la o soluție cu două state în Orientul Mijlociu, un obiectiv de decenii pe care comunitatea internațională nu a reușit să-l atingă.Înalți oficiali din Statele Unite, un aliat apropiat al Israelului, au insistat că singura modalitate de a aduce pacea și stabilitatea în regiune este crearea unui stat palestinian cu garanții pentru securitatea Israelului. Legislatorii din Israel au respins de mult aceste apeluri.Citeste siPedro Sánchez va recunoaște oficial Palestina și îi reproșează lui Netanyahu că nu are un proiect de paceReacționând la știri de miercuri, un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate a declarat pentru CNN că președintele american Joe Biden „este un susținător puternic” al unei soluții cu două state. Purtătorul de cuvânt a adăugat însă: „El consideră că un stat palestinian ar trebui realizat prin negocieri directe între părți, nu prin recunoaștere unilaterală”.Dar câte țări recunosc acum un stat palestinian?Le Monde a făcut inventarul:Odată cu anunțul Spaniei, Irlandei și Norvegiei, 146 din cele 193 de țări membre ale Națiunilor Unite recunosc oficial Statul Palestina - sau aproape 75% din statele membre ale Națiunilor Unite (ONU). Pentru moment, nicio țară membră din G20 din Vest nu a făcut pasul.Courrier International publică un grupaj de reacții din țările care au recunoscut acum statul palestinian.„Importanța acestui moment nu trebuie subestimată”, subliniază The Irish Times. ”Acesta este un anunț foarte îndrăzneț, deoarece plasează Irlanda în fruntea națiunilor europene care recunosc Palestina.”Ziarul norvegian Aftenposten amintește că „Norvegia lucrează de mult timp în favoarea unei soluții cu două state, fără succes”:„Norvegia a menținut relații diplomatice cu autoritățile palestiniene din 1995, în urma procesului de la Oslo”.„Bucurie pe o parte a zidului, mânie pe cealaltă”, rezumă cotidianul spaniol ABC. Întâmpinată cu căldură de președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, tripla recunoaștere a stârnit, fără surpriză, critici puternice la Tel Aviv. În ciuda apelurilor irlandeze „de a nu vedea această decizie ca un act ostil” și a asigurărilor norvegiene de „prietenie” continuă, autoritățile israeliene și-au rechemat imediat ambasadorii din Irlanda, Spania și Norvegia pentru „discuții urgente”.Spania își limitează recunoașterea la „teritoriile […] aflate sub conducerea Autorității Naționale Palestiniene cu sediul la Ramallah, în Cisiordania”, notează ziarul El Mundo. „În acest fel, Spania scapă, cel puțin pe hârtie, de problema includerii în această recunoaștere a puterii Hamas asupra Gazei”.

Odată cu lansarea în România, în 2021, capitolul local al Endeavor și-a dorit să promoveze și aici conceptul de comunitate și de ce, mai ales în lumea startup-urilor, e util să ai în spate o întreagă rețea de experți, alți fondatori, investitori, oameni care te pot ajuta să pui încă o piatră la temelia business-ului tău. Pentru că, de cele mai multe ori, it takes a village să crești un startup bun. Mihnea Crăciun, managing director al Endeavor România, ne-a povestit despre cum îi poate ajuta Endeavor pe antreprenorii români să aibă acces la o rețea globală de astfel de experți și la un fond de investiții cu acoperire internațională, Endeavor Catalyst, și cum se poate dezvolta un ecosistem sănătos folosindu-ne de toate resursele pe care le avem la îndemână și de puterea comunităților.

Prima promovare a candidatului Burduja: ca motociclist (HotNews.ro) - Problemele grave ale Bucureştiului, dar despre care niciun candidat nu vorbeşte (Ziarul Financiar) - PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro (Libertatea) - Comisia Europeană va lua o decizie pe cererea de plată numărul trei din PNRR abia în iunie, după alegerile europarlamentare (Economedia) Divorțul PSD-PNL dinamitează scena politică. Gabriela Firea candidează, dar nu e favorită. Azilele groazei, un bolovan legat de picioare (SpotMedia)Alianța politică PSD-PNL a încetat, practic, să mai existe după săptămâni de convulsii, tensiuni și blocaje provocate de negocierile pentru liste comune la alegerile locale și europarlamentare.Cătălin Cîrstoiu a fost retras de Marcel Ciolacu. Candidatura directorului Spitalului Universitar a fost compromisă chiar de către Gabriela Firea, șefa lui de campanie, conform unor surse din interiorul formațiunii social-democrate.Odată cu reintrarea Gabrielei Firea în cursa pentru București, există două scenarii:Piedone rămâne candidat, iar atunci împarte voturile cu reprezentanta PSD, fiind favorizat Nicușor Dan;Piedone se retrage, iar confruntarea se transformă într-una PSD-anti PSD, în care actualul primar, de asemenea, are prima șansă, dar scorul va fi mult mai strâns, existând și o mică posibilitate ca Gabriela Firea să câștige.Dar șansele ei scad simțitor în situația în care Marcel Ciolacu decide să răspundă cu aceeași monedă, folosită și de ea în ce privește candidatura medicului Cîrstoiu.Integral pe pagina SpotMedia. Prima promovare a candidatului Burduja: ca motociclist (HotNews.ro)„Am un plan pentru România și știu că ne putem ridica țara mai sus decât a fost vreodată”. Așa începe prezentarea și interviul lui Sebastian Burduja, candidatul PNL la primăria Bucureștiului, în revista motoADN.Sebastian Burduja, 38 de ani, noul candidat liberal la Primăria Capitalei, povestește că s-a urcat prima dată pe motocicletă la 16 ani pentru a putea ajunge mai ușor la liceu, fiindcă era nevoit să schimbe două autobuze, consemnează HotNews.ro.Ce i-a adus motocicleta în viață? „Un sentiment de libertate pur și simplu unic”, prieteni dragi și un mod de a conduce „permanent conectat cu drumul”.Burduja spune în revista dedicată pasionaților de moto că muncește într-un ritm „infernal” și că încearcă să nu-și neglijeze familia muncind așa de mult.Pasiunea pentru moto l-a făcut să conștientize că avem nevoie de investiții masive în infrastructură, cu șosele bune și elemente de siguranță, susține el. Bucureştiul nimănui: toţi vor să fie primari, dar nimeni nu are un program pentru cel mai sufocat oraş din România. Problemele grave ale Bucureştiului, dar despre care niciun candidat nu vorbeşte (Ziarul Financiar)Sunt „mulţi chemaţi, puţin aleşi”. Dacă credem sondejele care se tot fac în perioadele preelectorale, finalul cursei va fi între Nicuşor Dan şi Cristian Popescu. Nicuşor Dan este matematician, are un doctorat în matematică obţinut la Sorbona (Paris). Cristian Popescu şi-a luat bacalaureatul la 32 de ani. El şi-a adăugat la numele de Popescu pe acela de „Piedone”, inspirat, probabil, de serialul de succes în care a jucat Bud Spencer (Piedone în filme), rotofeiul actor care îi bătea pe toţi de le săreau fulgii.Problemele grave ale Bucureştiului, dar despre care niciun candidat nu vorbeşte► Oraşul este sufocat de maşini. Sunt un milion de maşini care merg pe o infrastructură făcută de Ceauşescu.► Oraşul este sufocat pentru că infrastructura publică este la pământ: metroul vine la 10 minute şi chiar 20 de minute. Autobuzele ajung în staţie la 15 minute şi atunci oamenii merg cu maşinile personale chinuind şi mai mult traficul.► Dezvoltatorii construiesc cartiere noi. Dar nu şi şcoli, pentru că primăria nu-i obligă. Omul se îndatorează pe viaţă pentru 70 de metri pătraţi şi vede apoi că nu are unde să-şi trimită copilul la şcoală. Şi-l urcă în maşină până la prima şcoală, ce poate fi la zece kilometri. ►Pietonii au ajuns paria societăţii. Legea rutieră permite, pe drumurile cu sens unic, parcarea maşinilor şi pe stânga şi pe dreapta. Doar că ele sunt parcate pe trotuar, iar oamenii care merg pe jos nu mai au pe unde să meargă.► În casă e frig şi în faţa blocului citeşti din două în două săptămâni că nu există căldură pentru că s-a spart o ţeavă nu ştii unde. Dar factura este aceeaşi, atrage atenția jurnalistul Iulian Anghel în ZF. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro (Libertatea)Mai mult de 50 de jaloane și ținte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt încă neîndeplinite de autoritățile române, cu toate că, potrivit calendarului asumat, ar fi trebuit să fie gata de anul trecut.Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a răspuns unei solicitări a ziarului Libertatea privind stadiul PNRR, în condițiile în care la ultimul mare eveniment al Comisiei Europene pe această temă, adică venirea lui Celine Gauer (șefa structurii de la Bruxelles care monitorizează gestionarea PNRR la nivelul UE) la București, din 20 aprilie, aceasta a avertizat că Guvernul României este în mare întârziere.Datele brute furnizate de MIPE arată întârzierea, dar nu și vreo urmă de îngrijorare a celor care se ocupă la guvern de PNRR, un program pentru care România ar trebui să-și îndeplinească obligațiile asumate în septembrie 2021.Dacă România nu se mișcă suficient de repede, ar putea chiar să piardă prefinanțarea, deci să dea bani înapoi. Comisia Europeană va lua o decizie pe cererea de plată numărul trei din PNRR abia în iunie, după alegerile europarlamentare (Economedia)Comisia Europeană va lua o decizie pe cererea de plată numărul trei din PNRR depusă de România abia în luna iunie, după alegerile europarlamentare, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Economedia. Autoritățile române au cerut (și obținut) o nouă prelungire pentru evaluarea cererii, după ce Comisia ar fi cerut noi clarificări, conform unor surse guvernamentale. În aceste condiții, se reduc și șansele ca România să depună în acest an cererea de plată numărul patru, care conține alte reforme esențiale, strategice și delicate, respectiv noua lege a salarizării unitare și reforma fiscală.

Uniunea Europeană este foarte aproape de o revizuire amplă a politicilor sale de imigrație, în cadrul noului pact privind azilul. Actul va fi supus miercuri votului parlamentului European. Procedurile de intrare pentru solicitanții de azil vor fi înăsprite și toate țările blocului vor fi chemate să-și asume responsabilitatea pentru găzduirea solicitanților, nu doar cele în care aceștia au ajuns prima dată. Propunerea privind noul pact a fost înaintată de Comisie în 2020, dar a fost nevoie de ani de negocieri pentru a fi depășite tensiunile și diviziunile dintre țările membre. Odată adoptat, actul normativ va intra în vigoare din 2026.Noul act normativ va fi aplicabil în cele 27 de state membre ale UE și în țările Schengen (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).Pactul aduce reguli uniforme în ceea ce privește identificarea persoanelor care sosesc în Europa din afara UE și creează o bază de date comună despre noii sosiți în Europa. Aceasta va cuprinde inclusiv date legate de sănătate și securitate și caracteristici biometrice ale feței și amprentele solicitanților.Deciziile privind cererile formulate de solicitanții de azil care intră în Europa vor fi mai rapide și se introduce o procedură accelerată. În cadrul acestei proceduri, cererile vor fi procesate în apropierea „granițelor externe” ale UE astfel încât solicitanții să poată fi returnați rapid dacă cererea lor este considerată inadmisibilă.Aceasta va necesita utilizarea centrelor de detenție, care vor găzdui până la 30.000 de persoane în orice perioadă. UE se așteaptă ca până la 120.000 de persoane să treacă prin aceste centre anual.De asemenea, pactul stabilește un „mecanism de solidaritate”, astfel încât toate țările să împartă responsabilitatea pentru cererile de azil, și nu doar cele care se află la marginea Europei, ca până acum.În ultimii ani, acest lucru a pus o povară uriașă asupra Italiei, Greciei și Maltei, care au gestionat un număr mare de sosiri de peste Mediterana și de pe rute terestre cea balcanică, pornind din Turcia.Toate statele membre vor primi solicitanțiToate statele membre ar urma să primească un anumit număr de solicitanți de azil care sosesc din acele țări de la marginea Europei. În caz că refuză, ele vor trebui să plătească o contribuție monetară sau materială către UE în funcție de populație, PIB și numărul de persoane refuzate.Relocarea solicitanților de azil, propusă inițial de Germania și apoi de Comisia Europeană, în timpul marii crize din 2015, a fost respinsă ferm de mai multe state, precum Ungaria sau Polonia. Dar și România a votat împotrivă. Spre deosebire de Budapesta și Varșovia, la vremea respectivă, Bucureștiul a acceptat votul majoritar în cadrul Consiliului și a primit un număr limitat de solicitanți de azil.În pregătirea noului pact, Uniunea Europeană a încheiat acorduri cu mai multe țări pentru a încerca să reducă numărul de migranți și a se asigura că cei veniți vor putea fi relocați.De asemenea, Comisia va elabora o listă de „țări de origine sigure”, ai căror cetățeni vor fi aproape sigur respinși din start în cazul în care vor cere azil.Criticat de mai multe ONG-uri pentru drepturile omului, mai ales din cauza procedurilor accelerate și a centrelor de detenție, noul pact este de natură să lase extrema dreaptă fără principalul său cal de bătaie. Și aceasta, cu puțin timp înainte de alegerile din iunie.De asemenea, pactul ar trebui să răspundă și preocupărilor Austriei privind funcționarea Spațiului Schengen, care au dus la veto-ul în cazul aderării României și Bulgariei. Desigur, în măsura în care acestea au fost cu adevărat motivele pentru care Viena și-a manifestat opoziția. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

In this candid episode of Taste of Recovery, hosts Eden Sassoon and Alecia Spendlove are joined by Malik, son of Ruth Pointer, for a conversation that's both raw and inspiring. Growing up around addiction and drug use from an early age, Malik shares his journey through addiction with refreshing honesty. From the challenges of his upbringing in a predominantly white area to navigating family dynamics, Malik's story sheds light on the complexities of recovery. As he reflects on his experiences of drug use, relapses, and the journey toward healing, listeners are reminded of the power of resilience and the importance of support. Join Eden, Alecia, and Malik for a conversation that offers hope and empowerment to anyone on their own path to sobriety. Editor's Note: Listener's discretion is advised. We engage in open conversations about recovery and addiction. Before diving into our episodes, it's important to recognize that the content we share is meant for informational and educational purposes only. We are not medical professionals, and the discussions we have should not be considered a substitute for professional advice, diagnosis, or treatment. If you or someone you know is struggling with addiction, it's crucial to seek assistance from qualified healthcare professionals or addiction specialists. Remember, you are not alone, and there is hope for a brighter tomorrow.

Join hosts Eden Sassoon and Alecia Spendlove as they welcome The Hope Dealer, Fausto, for an insightful episode of Taste of Recovery. Alicia and Fausto engage in a candid discussion about hope, vulnerability, and the journey of recovery. Fausto shares his personal experiences, shedding light on the transformative power of vulnerability in fostering connection and healing. The conversation delves into topics such as trauma, self-doubt, and seeking forgiveness and healing. Fausto's journey of overcoming addiction and finding spiritual growth offers wisdom and inspiration for listeners navigating their own paths. From discussions on mental health to reflections on identity, this episode explores the complexities of addiction and the transformative journey of recovery. Tune in to explore with Fausto and your hosts, Eden and Alecia. Editor's Note: Listener's discretion is advised. We engage in open conversations about recovery and addiction. Before diving into our episodes, it's important to recognize that the content we share is meant for informational and educational purposes only. We are not medical professionals, and the discussions we have should not be considered a substitute for professional advice, diagnosis, or treatment. If you or someone you know is struggling with addiction, it's crucial to seek assistance from qualified healthcare professionals or addiction specialists. Remember, you are not alone, and there is hope for a brighter tomorrow.

Shawn's Picks: Stuart Chaseman.Hey Streetwalkers. THANK YOU SO MUCH for inspiring me to get to 400 episodes! As you may have guessed; lm taking March "off" from releasing new episodes. HOWEVER; all month long, l will be releasing some of my wife's very favorite episodes, in a "Best Of" style.So expect a re-release of an older favorite every weekday; with an all new intro from my wife, explaining why she chose each specific episode.Keep in mind that these are in no particular order, and l'll be back in April with all new episodes. Like, follow, subscribe and tell a friend!-Steve Owens Fascination Street Podcast Stuart ChasemanTake a walk with me down Fascination Street as I get to know Stuart Chaseman. Stuart is a singer / songwriter in the Chicago area, as well as a cast member from the recent Netflix reality series: Jewish Matchmaking. In this episode, Stuart and I chat about his music. We discuss his previous album: Next Exit Brigadoon, and then dive into what made him want to become a songwriter in the first place. We talk about his newest record: Secrets, lies, & Alibis; and discuss the creative freedom that songwriters enjoy. We take an odd detour to talk about a recent news story where Stuart somehow caught the attention (and ire) of Ben Shapiro; and Stuart shares his thoughts on the matter. Finally, Stuart and I chat about his experience on the Netflix reality series: Jewish Matchmaking. I have tons of questions about his time on the show, and he is open and honest with all of his answers; including why he decided to be on the show, what he hoped to get out of it, and how he thinks he came off. Stuart does let me play a song off the new record, and I highly encourage everyone to check out the full album.

We're truly honored to welcome Jeremy as our guest in this episode. Jeremy bravely shares his profound journey, delving into the depths of personal growth, spirituality, and manifestation. He expresses the crucial role of mentorship, spirituality, and continuous growth in navigating life's challenges. He reflects on the inherent struggles we all face especially through recovery, emphasizing the importance of cultivating a positive mindset and self-perception to overcome adversity. Join us as we dive into Jeremy's inspiring narrative, unearthing invaluable insights that provide guidance and inspiration for our own journeys of recovery and personal development. His story of finding heaven from backing out of hell story shows his unwavering resilience and determination every step of the way. Let's explore the limitless potential within ourselves and embrace the journey of growth and healing.J eremy went from child actor to Transformative Breathwork Practitioner, BJJ Champ, and Sober Coach, he has transformed his life's path, channeling his experiences into positive avenues of healing and empowerment. To learn more about his Breathwork: Jeremy Instagram: @jeremyjacksonfitness Editor's Note: Listener's discretion is advised. We engage in open conversations about recovery and addiction. Before diving into our episodes, it's important to recognize that the content we share is meant for informational and educational purposes only. We are not medical professionals, and the discussions we have should not be considered a substitute for professional advice, diagnosis, or treatment. If you or someone you know is struggling with addiction, it's crucial to seek assistance from qualified healthcare professionals or addiction specialists. Remember, you are not alone, and there is hope for a brighter tomorrow.  

Pe 16 martie 2024, de la ora 14 la Victoriei, lupta contra endometriozei ajunge în stradă. Este atât un semnal de alarmă despre o boală tratată cu prea multă indiferență, cât și un reminder pentru miile de femei care suferă de ea că nu sunt singure. La marșul organizat sâmbătă sunt invitate toate persoanele interesate să susțină demersul, de la prieteni și parteneri la membri ai familiei. În pregătirea acestui moment, am vorbit cu Raluca Șușanu. Prima dată când a venit la Pătratul Roșu ne-a povestit cum a luptat peste 10 ani cu endometrioza. Acum, la trei ani distanță, este navigator de paciente și o sursă de informații pe care ar trebui să le afle femeile mai ales de la ginecologi. Dar pentru că acestea întârzie, deși e o problemă care nu poate și nu ar trebui ignorată am invitat-o să ne ajute cu răspunsuri la dileme. Mai ales că endometrioza este boala durerilor extreme, greu de diagnosticat, dificil de tratat, deosebit de frecventă, dar în mare parte necunoscută sau ignorată. Odată cu primul marș pentru lupta cu endometrioza, există și o serie de cereri pentru medici. Să diagnosticheze mai eficient, să creadă femeile când acuză dureri atroce, să le îndrume către experți care le pot ajuta, să existe protocoale pentru un management mai bun al bolii, dar și să fie redus numărul de operații inutile. Începe cu acest episod, informează-te și spune-le și altora despre endometrioză. Se poate mai bine.

In this impactful episode of Taste of Recovery, Eden Sassoon and Alecia Spendlove warmly welcome Garet. Garet bravely opens up about his turbulent journey through substance abuse, shedding light on the challenging experiences that fueled his addiction, rooted in childhood trauma and a toxic environment. Enduring encounters with law enforcement, incarceration, and the harsh realities of street life, he shares the profound challenges he faced during his darkest moments. Yet, despite the chaos that once consumed him, he ultimately found his path to recovery, driven by a newfound purpose to share his story and inspire hope in others facing similar struggles.  Guided by his mantra "freedom through discipline," Garet stands today as a beacon of resilience. Join us as we dive into his journey, offering a glimpse of recovery and hope to those battling their own demons on the path to freedom. Editor's Note: Listener's discretion is advised. We engage in open conversations about recovery and addiction. Before diving into our episodes, it's important to recognize that the content we share is meant for informational and educational purposes only. We are not medical professionals, and the discussions we have should not be considered a substitute for professional advice, diagnosis, or treatment. If you or someone you know is struggling with addiction, it's crucial to seek assistance from qualified healthcare professionals or addiction specialists. Remember, you are not alone, and there is hope for a brighter tomorrow.  

In this episode of Taste of Recovery, Eden Sassoon and Alecia Spendlove sit down with CJ, who shares his courageous journey from addiction to sobriety. Raised in a household plagued by alcoholism and addiction, he found himself trapped in a similar cycle, seeking solace in alcohol and drugs. Amidst his pain and darkness, he acknowledged the harm he unintentionally caused to those around him. Realizing that he was repeating his family's addiction with his son, CJ made the life-changing choice to pursue sobriety and break free from the cycle. Now, living a life of sobriety, his story serves as a powerful testament to the transformative power of hope, faith, and unwavering determination in overcoming adversity.  Join us as we gain insight into CJ's journey, a reminder that there is life beyond addiction, and that recovery is always within reach.   Editor's Note: Listener's discretion is advised. We engage in open conversations about recovery and addiction. Before diving into our episodes, it's important to recognize that the content we share is meant for informational and educational purposes only. We are not medical professionals, and the discussions we have should not be considered a substitute for professional advice, diagnosis, or treatment. If you or someone you know is struggling with addiction, it's crucial to seek assistance from qualified healthcare professionals or addiction specialists. Remember, you are not alone, and there is hope for a brighter tomorrow.  

In this special episode of the podcast, hosts Eden Sassoon and Alecia Spendlove step out from behind the microphone to share their own deeply personal stories. With vulnerability and courage, they open up about their individual journeys of overcoming adversity, addiction, and the challenges life has thrown their way. Through heartfelt conversations, Eden and Alecia reveal the pivotal moments that led them to create this podcast, sharing their shared mission to offer hope, inspiration, and support to others facing similar struggles. As they reflect on their own experiences of finding healing and transformation, they express their profound belief in the power of storytelling to uplift and empower individuals on their path to recovery. Tune in to this intimate episode as Eden and Alecia lay bare their hearts and souls, offering a glimpse into the driving force behind the creation of this empowering platform.   Editor's Note: Listener's discretion is advised. We engage in open conversations about recovery and addiction. Before diving into our episodes, it's important to recognize that the content we share is meant for informational and educational purposes only. We are not medical professionals, and the discussions we have should not be considered a substitute for professional advice, diagnosis, or treatment. If you or someone you know is struggling with addiction, it's crucial to seek assistance from qualified healthcare professionals or addiction specialists. Remember, you are not alone, and there is hope for a brighter tomorrow.

Odată cu acest episod adăugăm un nou capitol informațiilor despre HPV și de ce e un virus care trebuie luat în serios, atât prin teste, cât și prin vaccinare. Deocamdată, doar vaccinul protejează împotriva cancerelor cauzate de HPV și poate fi făcut încă de la vârsta de 11 ani de toată lumea. Astfel am ajuns la discuția de acum cu Diana Mihai, medic primar Obstetrică Ginecologie. Am vorbit cu ea despre HPV și impactul acestui virus asupra sănătății organismului. Diana Mihai este și președinta și membru fondator al Societății Române de Estetică Ginecologică, asociație care are la bază restituirea funcționalității intime feminine prin diverse metode, cum ar fi laser vaginal, PRP sau stimulare electromagnetică. Multe dintre pacientele care au reușit să învingă cancerul de col rămân cu dureri și leziuni pe termen lung după operații sau radioterapie. Astfel de metode le ajută să-și recapete femininatea și sănătatea intimă. Pe parcursul conversației vei găsi răspunsuri la dileme precum de ce bărbații nu vor să se testeze de HPV, cât durează până se dezvoltă cancerul de la HPV, dar și cum poți contracta acest virus dincolo de scenariile la care poate te-ai gândit deja. Căile de transmitere sunt contactul sexual direct, cât și indirect prin mediile comune.

Bine ați venit la un nou episod din podcastul nostru, unde astăzi avem plăcerea de a discuta cu Zoltan Veres, autorul cărții "Capcana Autosabotării". În această ediție, explorăm complexitatea minții umane și cum ne putem împiedica adesea în propriile noastre gânduri și emoții.Zoltan ne va ghida prin conceptul intrigant al icebergului emoțional pentru a ne ilustra cum subconștientul nostru modelează rezultatele pe care le obținem în viață. Vom învăța despre „Cadranul emoțiilor” și cum acesta poate fi o unealtă vitală în gestionarea autosabotajului și a burnout-ului. De asemenea, vom discuta cum experiențele personale l-au inspirat pe Zoltan în scrierea acestei cărți.Emoții și AutosabotajEmoțiile noastre sunt ca un ocean vast și adesea necunoscut. Ele pot fi forțe puternice care ne conduc spre succes sau, la fel de ușor, ne pot trage în jos, în adâncurile autosabotajului. Emoțiile ne colorează percepția realității și, implicit, modul în care reacționăm la provocările vieții.Fie că este vorba de frică, anxietate, bucurie sau tristețe, fiecare emoție are puterea de a ne forma gândurile și acțiunile. În momente de stres sau incertitudine, s-ar putea să ne găsim reacționând impulsiv sau evitând situațiile dificile, ceea ce poate duce la autosabotaj.Primul pas în evitarea capcanei autosabotajului este recunoașterea și înțelegerea emoțiilor noastre. Acest proces necesită o introspecție sinceră și dorința de a fi vulnerabili cu propriile noastre sentimente. Odată ce suntem conștienți de emoțiile care ne ghidează comportamentul, putem începe să luăm decizii mai echilibrate și conștiente.Strategii pentru Depășirea AutosabotajuluiUna dintre cele mai eficiente metode de a depăși autosabotajul este dezvoltarea unor strategii de auto-observație. Acest lucru poate include practici precum mindfulness, jurnalul, meditația sau terapia, care ne ajută să ne confruntăm cu emoțiile în mod constructiv și să dezvoltăm o mai bună înțelegere de sine. De asemenea, este important să ne înconjurăm de o rețea de suport care ne poate oferi perspective diferite și sprijin emoțional.

Incluziune, non-binaritate, pronume preferate. Iată trei teme care au devenit mai prezente în discursul public în ultimii zece ani, iar în spatele lor e aceeași dorință: ca oamenii să fie mai liberi în cum sunt cu adevărat. De la ideea asta am pornit cu acest episod în care ne-a fost alături Raj. E o prezență des întâlnită la Pride, la evenimente ale comunității — de regulă pe scenă, cu un microfon în mână, MC. Raj a revenit la Pătratul Roșu, după primul episod tras în 2019. Am vorbit despre non-binaritate și fluiditate de gen. Discuția a atins însă și alte puncte importante din societatea de azi. Raj se caracterizează drept o persoană fluidă în gen, timp și spațiu, un amalgam de sentimente organizate, așa că sigur vei rămâne cu ceva idei după acest episod. Odată cu el, pornim al zecelea sezon Pătratul Roșu. Ascultă și dă mai departe. Stai alături de noi pe orice platformă de podcasting preferi, dar și pe Instagram sau Facebook. Mai avem subiecte de explorat și curiozitățile tale ne ajută enorm.

Stuart ChasemanTake a walk with me down Fascination Street as I get to know Stuart Chaseman. Stuart is a singer / songwriter in the Chicago area, as well as a cast member from the recent Netflix reality series: Jewish Matchmaking. In this episode, Stuart and I chat about his music. We discuss his previous album: Next Exit Brigadoon, and then dive into what made him want to become a songwriter in the first place. We talk about his newest record: Secrets, lies, & Alibis; and discuss the creative freedom that songwriters enjoy. We take an odd detour to talk about a recent news story where Stuart somehow caught the attention (and ire) of Ben Shapiro; and Stuart shares his thoughts on the matter. Finally, Stuart and I chat about his experience on the Netflix reality series: Jewish Matchmaking. I have tons of questions about his time on the show, and he is open and honest with all of his answers; including why he decided to be on the show, what he hoped to get out of it, and how he thinks he came off. Stuart does let me play a song off the new record, and I highly encourage everyone to check out the full album.This show is part of the Spreaker Prime Network, if you are interested in advertising on this podcast, contact us at https://www.spreaker.com/show/4068452/advertisement

Patrimoniu Personal 00:55 Există oameni. Există povești. Și există oameni-poveste. ȘTEFAN CÂLȚIA e unul dintre ei. Creator singular, stăpânește nu doar tehnici complexe, ci și ierburi misterioase și felurite simboluri. Lumina din fiecare lucrare e împrumutată, parcă, din locul în care începe magia: atelierul său.Cine ascultă o casă? 36:51 „Cine ascultă o casă?". Din fericire, există astfel de oameni. Și de organizații. Pe mâinile lor se află viitorul... trecutului. Arhitecta IRINA IAMANDESCU ne dezvăluie de ce e nevoie, pentru o restaurare reușită, și ce pericole poate ascunde o astfel de lucrare. Aflăm și la ce folosește patrimoniul, odată redat comunității.Rubrică susținută de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură.

¡Suscríbete y comparte este episodio! Archipiélago Histórico es un podcast sobre historia del Caribe creado y dirigido por el historiador público puertorriqueño Ramón González-Arango López. Archipiélago Histórico es un proyecto de divulgación dirigido al público general. Aquí podrás aprender de muchos temas interesantes de forma accesible y clara. ¡Nuevo episodio todos los jueves! Redes sociales: https://linktr.ee/archipielagohistorico --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/archipielagohistorico/message Support this podcast: https://podcasters.spotify.com/pod/show/archipielagohistorico/support

De mulțumit, a mulțumit solemn ministrul Bode, încă de la Bruxelles, tuturor celor care l-au trimis să ducă România în Schengen. Dar, de intrat, tot nu intrăm; măcar deocamdată. După 11 ani de încercări repetate, România își vede refuzat, prin vot, un obiectiv strategic asumat ca atare: libertatea totală de circulație în Europa, fără controale vamale. Un „nu” categoric a venit din partea Austriei. Cel spus pe jumătate e, iarăși, al Olandei. Odată ce deziluzia se va fi domolit, statul român are de hotărât rapid cum schimbă strategia. Dacă ridicarea mizei politice și sociale a intrării României în Schengen a fost sau nu o greșeală, cine jubilează în fața acestui eșec și ce se mai poate face, realist, de aici încolo explică, în acest episod On the Record, redactorul-șef al RFI România, Ovidiu Nahoi - jurnalist care urmărește atent, de trei decenii, politica externă. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Unicredit Bank. Partener: Aqua Carpatica.

Odată cu acordarea statutului de țară candidată pentru integrarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova s-a angajat să implementeze reforme ambițioase. Acestea se regăsesc în prioritățile pentru realizarea pachetului de condiționalități în nouă domenii cheie de dezvoltare a țării noastre. Astfel, autoritățile de la Chișinău și-au trasat un plan de acțiuni pe care să le realizeze, și-au impus termene pentru a avansa în demersul de aderare și au creat o Comisie Națională de Integrare Europeană pentru a coordona eforturile în acest scop. AGORA a discutat cu membri ai acestei comisii și a aflat despre ce condiții e vorba, când vor fi implementate și cum văd membrii acestei comisii progresul în direcția integrării în UE.

Co-fondatorul LinkedIn, Reid Hoffman, spune că a începe o afacere e ca și cum te-ai arunca de pe o stâncă și ai asambla avionul din picaj... Și lucrurile se complică și mai tare când îți dai seama că îți lipsesc piese din avion sau că nu știi să le asamblezi. Când am început să lucrez pe cont propriu eram atât de entuziasmată că nici nu conta că nu știam ce aveam de făcut. Sentimentul de libertate pe care îl aveam pentru că m-am desprins de corporație era atât de puternic și amețitor încât nici nu mă gândeam că ar putea fi ceva temporar. Dar a fost. Și locul bucuriei a fost luat de teamă, debusolare, lipsă de încredere și singurătate. La început de 2023 se împlinesc 5 ani de când am business-ul meu care crește de la un an la altul, am o echipă mică și autonomă și lucrez multe cu antreprenoare aflate la început de drum. Vreau să știi că nu ești singură în singurătatea ta, că ea revine în feluri diferite în etapele diferite ale business-ului tău și că e ceva normal. Odată ce schimbi lentila prin care privești acest aspect al călătoriei tale vei începe să vezi mai clar și ce ai putea face. Pornind de la experiența mea, a altor prietene antreprenoare și a femeilor curajoase pe care le văd în mastermind-ul Small Business Accelerator (SBA), îți las și câteva idei pe care să le încerci. Dacă te simți singură în business-ul tău și pare că stagnezi, că ești blocată, pe 27 septembrie pornim la drum într-un nou mastermind SBA și m-aș bucura să ni te alături. Scrie-mi pe contact@cristinaotel.ro sau pe Instagram și hai să vedem dacă e ceea ce ai nevoie. Te invit să distribui episodul prietenelor cu business-uri proprii ca să le aducem aminte și lor că singurătatea nu e ceva ce simt doar ele.